UNIVERSITATEA SPIRU-HARET

Facultatea de CONTABILITATE SI FINANTE Ramnicu

Valcea

Programul de masterat universitar

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR ADMINISTRATIEI

PUBLICE

LUCRARE DE DISERTATIE

CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV LA

PRIMARIA OLANU
CUPRINS

Capitolul I. CONCEPTUL DE CONTROL

1.1 Controlul financiar preventiv - componenta a sistemului de finante publice

1.2 Definirea conceptului de control

1.3 Evolutia istorica a controlului financiar

1.4 Obiectivele si functiile controlului

1.5 Formele controlului

Capitolul II. Scopul controlului financiar preventiv propriu si categoriile de operatiuni

asupra carora se exercita

2.1 Scopul controlului financiar

2.2 Operatiunile supuse vizei de control financiar preventiv

2.3 Continutul controlului financiar preventiv

2.4 Organizarea controlului financiar preventiv propriu

2.4.1 Procedura de control

2.4.2 Refuzul de viza

Capitolul III. Studiu de caz

Concluzii, opinii si propuneri concrete

Bibliografie

CAPITOLUL I

CONCEPTUL DE CONTROL

1.1. Controlul financiar preventiv - componenta a sistemului de finante publice

Pentru a realiza veniturile si a le utiliza pentru necesitati de interes public, statul/unitatile

administrativ-teritoriale fac acte de gestiune guvernate de norme de drept public si privat.

Actiunea statului si resursele banesti necesare sunt reflectate intr-un sistem coerent de bugete, in
raport cu care se fac toate actele de gestiune conform art. 1 (2) din Legea nr. 500/2002 privind
finantele publice, aceste bugete sunt:

a) bugetul de stat;

b) bugetul asigurarilor sociale de stat;

c) bugetele fondurilor speciale;

d) bugetul trezoreriei statului;

e) bugetele institutiilor publice autonome;

f) bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat, bugetul asigurarilor
sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz;

g) bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii;

h) bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror
rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice;

i) bugetul fondurilor externe nerambursabile.

Actiunea statului, spre deosebire de cea privata, este impusa si conditionata de dispozitii legale
care prevad imperativ regulile de realizare a veniturilor si de utilizare a acestora pentru necesitati
de interes public. Existenta unor reguli cu caracter imperativ impune o actiune de control care sa
garanteze respectarea acestora. Daca controlul asupra operatiunilor care afecteaza patrimoniul
si/sau fondurile publice se exercita inainte de autorizarea acestora de catre autoritatea
competenta, atunci controlul este ex-ante. Conform art. 23 din Legea nr. 500/2002 “Controlul
financiar preventiv intern se exercita asupra tuturor operatiunilor care afecteaza fondurile publice
si/sau patrimoniul public in conditiile legii.

Legatura intrinseca intre actul de gestiune si controlul acestuia a facut ca sistemul de finante
publice (contabilitate publica) sa fie definit ca “ansamblul normelor juridice si tehnice aplicabile
executiei, descrierii, inregistrarii si controlului operatiunilor financiare ale organismelor publice'.
 1.2 Definirea conceptului de control

Notiunea de control provine din expresia „contra rolus” care inseamna verificarea actului
original dupa duplicatul care se incredinteaza in acest scop unei alte persoane.

Controlul reprezinta la nivel macro si microeconomic o functie eficienta si necesara a

conducerii. Notiunea de control este utilizata de specialistii in stiintele economice inca de la
inceputul secolului al XX-lea, de vreme ce Taylor (1911) sau Faylor (1918) au atribuit conducerii
intreprinderii si functia de control.

Controlul ca forma de cunoastere a realitatii are in vedere in principiu trei pozitii de

interese economico-financiare:

- interesele agentilor economici, prin certificarea situatiei patrimoniale si financiare

a agentului economic prin care se asigura relatii comerciale bazate pe incredere si certitudine;

- interesele viitorilor investitori cu privire la bunuri patrimoniale si operatiuni de

capital;

- interesele statului cu privire la impozite si taxe.

Controlul este actiunea de stabilire a exactitatii operatiunilor materiale, care se efectueaza

anticipat executarii acestora, concomitent sau la scurt interval de la desfasurarea operatiunilor.
Controlul consta in a verifica daca totul a fost efectuat in conformitate cu programul fixat, dupa
ordinile date si principiile stabilite. De asemenea, poate fi considerate o actiune de control,
supravegherea sistematica si continua a unei activitati. Controlul se poate exercita personal sau cu
ajutorul unor aparate speciale de control.

Controlul financiar - componenta a controlului economic - are ca obiectivitate

cunoasterea de catre stat a modului cum sunt administrate mijloacele materiale si financiare, de
catre societatile comerciale, publice, modul de realizare si cheltuire a banului public, urmareste
asigurarea si consolidarea echilibrului financiar, asigurarea eficientei economico-financiare,
dezvoltarea economiei nationale.

Instrument al politicii financiare a statului, controlul financiar reprezinta un mijloc

de prevenire a faptelor ilegale, de identificare a deficientelor si de stabilire a masurilor necesare
pentru restabilirea legalitatii.

Cunoasterea situatiei patrimoniale si financiare a agentilor economici se realizeaza cu

ajutorul documentelor primare, al evidentei tehnico-operativa si contabila, precum si cu ajutorul
situatiilor financiare anuale, care cuprind:

- bilant

- cont de profit si pierdere

- situatia modificarilor capitalului propriu

- situatia fluxurilor de trezorerie

- note explicative la situatiile financiare anuale

 Asigurarea corectitudinii, exactitatii si realitati acestor informatii constituie o problema de
mare raspundere a controlului financiar-contabil.

Prin control, conducerea isi asigura informarea dinamica, reala preventiva care ridica
valoarea concluziilor si calitatea deciziilor. Controlul patrunde in esenta fenomenelor si contribuie
efectiv la conducerea stiintifica si eficienta, sesizeaza aspectele negative in momentele in care
aceasta se manifesta ca tendinta si intervine operativ pentru prevenirea si lichidarea cauzelor.

Controlul asigura perfectionarea activitatii, maximizarea profitului si implicit obtinerea de

dividende.

Controlul este o necesitate obiectiva si subiectiva. dar nu este un scop, ci un mijloc de

perfectionare a activitatii, inclusiv a procesului de conducere a acesteia.

In acest sens, controlul are ca directii esentiale o mai buna organizare a managementului,
intarirea ordinii si disciplinei la nivelul tuturor entitatilor economice sau publice.

Controlul este un factor care contribuie la mentinerea activitatii la parametrii normali , la

solutionarea cu competenta a problemelor privind dezvoltarea societatii si acumularea de profit. In
esenta, prin control se urmareste ca unitatile economice si publice sa functioneze la capacitate
maxima pe criterii de eficienta si rentabilitate.

1.3 Evolutia istorica a controlului financiar

Conceptul de control se intalneste inca din epoca feudala, cand domnitorii Tarilor Romane
hotarau cuantumul darilor care se colectau din impozite, servicii sau proprietati, precum si modul
de utilizare al acestora. Caracteristic pentru acea perioada este faptul ca veniturile si cheltuielile
visteriei se confruntau cu cele ale domnitorilor. De aceea, pentru verificarea modului in care se
percepeau aceste dari catre visterie, domnitorii romani dispuneau efectuarea de controale periodice
si inopinate.

Incepand cu secolul al XVI-lea veniturile statului incep sa fie delimitate de veniturile

personale ale domnitorilor sau de proprietatile acestora, in aceasta perioada inregistrandu-se o
evolutie remarcabila a sistemului fiscal si administrative.

Prin regulamentele organice aplicate in 1831 si 1832, care reprezinta si primele constitutii
ale principatelor romane, se infiinteaza o adunare obsteasca ordinara, formata din reprezentantii
boierimii, ca putere legiuitoare si se structureaza o organizare administrative si financiara a
finantelor publice.

Odata cu Legea din 24 ianuarie 1864, sistemul de control se modifica prin infiintarea
controlului jurisdictional asupra executarii bugetului, sarcina fiind atribuita unui organ specializat si
independent, respectiv Inalta Curte de Conturi.

Dupa Unirea din 1918 a fost infiintata Garda Financiara, care a functionat mai mult in
Transilvania, Bucovina si Banat si mai putin in Regat. In anul 1927 Garda Financiara s-a desfiintat
pentru ca in anul 1932 sa fie reinfiintata in toata tara, toate judetele avand sectii sau comisariate.

Prin legea contabilitatii publice din 1929 este introdusa contabilitatea in partida dubla,
obligatorie pentru toate administratiile publice, inregistrarile contabile si incheierile de situatii si
conturi privind executia bugetului si utilizarea banilor publici facand posibil controlul si cunoasterea
situatiei financiare a tarii.

Dupa anul 1944 s-au inregistrat o serie de modificari semnificative in evolutia controlului
din Romania. Astfel, in perioada 1944-1947 are loc etatizarea Bancii Nationale, reforma monetara
si efectuarea controlului creditelor, pentru ca in anul 1948 sa ia fiinta Directia controlului financiar
in cadrul Ministerului Finantelor si controlul financiar intern in ministere, intreprinderi, etc.

Dupa 1948 atributiile Garzii Financiare au fost prelucrate de militia economica.

In 1949 a fost infiintata Comisia controlului de stat, iar in perioada 1950-1958 s-au adus
unele modificari privind activitatea organelor Ministerului Finantelor cat si la activitatea de control
financiar intern.

Dupa revolutia din decembrie 1989 s-au inregistrat o serie de schimbari majore in Romania
ca urmare a dezvoltarii economice si a armonizarii sistemelor romanesti cu cele ale Uniunii
Europene. S-a reinfiintat Garda Financiara si Curtea de Conturi a Romaniei. Curtea de Conturi,
organul suprem de control a fost infiintata in baza Legii nr. 42/1992 si a inceput sa functioneze la 1
martie 1993. Curtea de Conturi avea atat atributii de control, cat si atributii jurisdictionale.
Constitutia prevede, de asemenea, doua atributii ce revin Curtii de Conturi:

- sa prezinte anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului

public national din exercitiul expirat, cuprinzand si nereguli constatate;

- sa controleze la cererea Camerei Deputatilor sau a Senatului, modul de gestionare a

resurselor publice si sa raporteze despre cele constatate.

1.4 Obiectivele si functiile controlului financiar

Controlul, ca semnificatie generica, reprezinta acea activitate de analiza si verificare

permanenta sau periodica a unei activitati in scopul de a urmarii desfasurarea acesteia si de a
imbunatatii aspectele acesteia.

Controlul este o necesitate obiectiva si subiectiva si in acelasi timp un mijloc de

perfectionare a activitatii desfasurate, avand ca principale directii de actiune:

- o mai buna organizare a activitatii in general

- intarirea ordinii si disciplinei in organizarea si desfasurarea activitatii economice

- gospodarirea cu mai mare eficienta a mijloacelor de munca, materiale si

financiare

- identificarea operatiunilor nereale, neeconomice si nelegale

-preintampinarea aparitiei deficientelor, neregulilor si a pagubelor

- recuperareea daunelor pricinuite si perfectionarea activitatii viitoare

Controlul financiar asigura buna functionare a activitatii economice, actioneaza sistematic

in vederea prevenirii abaterilor si deficientelor, cresterii eficientei, apararii patrimoniului,
cunoasterii modului de respectare a legalitatii cu caracter economic si financiar, stabilirii
raspunderii pentru pagubele pricinuite.

Controlul financiar cuprinde in sfara sa:

-relatiile, fenomenele si procesele financiare

-procesul de administrare si gestionare a bunurilor si valorilor;

- rezultatele activitatii economico-sociale;

Toate momentele, unitatile si locurile unde se gospodaresc valori materiale si banesti si se

fac cheltuieli.

Functiile controlului financiar se deosebesc intre ele prin ceea ce reflecta din punct de
vedere al activitatii financiar-contabile, prin continutul sau rolul lor specific.

Se apreciaza, de unii specialisti, ca procesul metodologic de control raspunde mai bine si

cerintelor privind realizarea in practica a functiilor controlului financiar contabil in special celei de
cunoastere-evaluare, de indrumare ca si a celei de constrangere.

Functia de cunoastere a controlului se realizeaza ca urmare a determinarii rezultatelor

economice ale unei unitati patrimoniale si evaluarii acestora prin raportare la un sistem de criterii
prestabilit, in vederea alegerii masurilor optime de perfectionare a activitatii verificate.

Functia are si rol preventiv prin actiunea de depistare a tendintelor de abatere de la

normele prestabilite si de dispunere a masurilor de desfasurare a activitatii economice in cadrul
prevederilor legale.

Functia de indrumare a activitatii de control se manifesta prin caracterul formativ,

stimulativ si de generalizare a experientei pozitive dobandita atat de cei ce executa controlul cat si
de personalul unitatii controlate, pe parcursul desfasurarii acestei activitati.

Functia de constrangere a controlului financiar rezulta din prevederile legale care

reglementeaza obiectivele si sfera de activitate ale acestuia si consta in masurile administrative,
civile sau penale care sunt dispuse in raport cu gradul de implicare al celor ce se fac vinovati de
nerespectarea acestor norme.

1.5 Formele controlului financiar

Controlul financiar are sarcina de a preveni angajarea de cheltuieli fara o justificare

economica, de a asigura profit sporit in folosirea resurselor materiale, financiare si de munca.

Controlul financiar se realizeaza prin anumite forme care se imbina, se completeaza

reciproc si alcatuiesc impreuna sistemul integrat, general si cu caracter unitar asupra tuturor
domeniilor si sectoarelor de activitate economico-sociala. Imbinarea stransa, unitara, a diferitelor
forme de control asigura desfasurarea intregii activitati financiare in conformitate cu directivele
stabilite, facandu-se posibila delimitarea fiecarei forme, precum si stabilirea organelor care il
executa.
 Un prim criteriu de delimitare a formelor este dupa momentul in care se efectueaza, si
anume: controlul financiar preventive concomitent si controlul financiar ulterior.

Controlul financiar preventiv

Este un control specializat, care implica verificarea si analiza activitatii economice si

financiare sub aspectul legalitatii, oportunitatii, necesitatii actelor si operatiunilor, a utilizarii cu
eficienta a fondurilor materiale si banesti precum si pentru asigurarea integritatii acestora.

Prin acest control se urmareste sa se previna inregistrarea fenomenelor negative si

disfunctionalitatea in economie prin incalcarea dispozitiilor legale. De aceea acest control trebuie sa
actioneze in vederea perfectionarii activitatii tehnologice si tehnico-economice, ca un factor
primordial al cresterii eficientei. El se realizeaza la toate nivelele, contribuind la mentinerea ordinii
si disciplinei, la respectarea legalitatii, a principiilor liberei initiative si loialitati. Controlul financiar
preventiv se exercita de catre conducatorul compartimentului financiar-contabil.

Se supun controlului financiar preventiv documentele si operatiunile ce se refera la drepturi

si obligatii patrimoniale ale unitatii in faza de angajare si de plata in raport cu alte persoane juridice
si fizice.

Documentele ce contin operatiuni supuse controlului financiar preventiv si circuitul

acestora se stabilesc de conducerile ministerelor, ale altor organe centrale de stat, prefecturilor, si
regiilor autonome in functie de specificul activitatii financiare.

Organizarea controlului financiar preventiv intr-o unitate are foarte mare importanta pentru
evitarea partilor duble sau chiar triple, cu mijloace de plata diferite folosite concomitent, numerar,
cec. In vederea exercitarii corecte a acestui control, seful compartimentului financiar – contabil din
fiecare unitate va elabora un grafic al circuitului documentelor ce contine operatiunile supuse
controlului, care va cuprinde si responsabilitatea sefilor compartimentelor de specialitate
imputerniciti sa semneze documentele respective, care raspund de realitatea si exactitatea datelor
si legalitatea operatiunilor consemnate, prezentarea lor in termenul lor legal prevazut in grafic,
conform instructiunilor in vederea efectuarii platilor si corecta lor intocmire.

Controlul concomitent - Se exercita in timpul desfasurarii proceselor economice si

financiare, simultan cu efectuarea actelor si operatiunilor legate de aceste activitati, cu scopul de a
interveni pentru corectarea sau diminuarea, eliminarea deficientelor si ilegalitatilor. Prin acest
control se urmareste cunoasterea operativa a modului in care se indeplinesc sarcinile si se
gestioneaza patrimoniul.

Acest control se exercita sistematic pentru asigurarea desfasurarii proceselor economico-

financiare la parametrii eficienti si este efectuat din interiorul unitatii, iar datele culese in timpul
controlului sunt consemnate intr-un registru de control.

Controlul ulterior vizeaza activitatea din perioadele de gestiune incheiate sau activitati si
operatii economico-financiare terminate si are ca scop combaterea abaterilor de la program sau de
la legislatia in vigoare, recuperarea pagubelor si initierea de masuri pentru reglarea si
perfectionarea activitatii firmei.

Controlul financiar post-operativ are ca obiective principale urmatoarele:

- aplicarea corecta a legislatiei cu caracter financiar;

 - existenta si utilizarea rationala a patrimoniului;

- modul de efectuare a cheltuielilor si realizarea veniturilor.

Aceasta forma de control contribuie la identificarea, mobilizarea si formarea resurselor

interne din economie, verifica legalitatea, oportunitatea si eficienta activitatilor, reface integritatea
patrimoniului lezat prin frauda si se actioneaza persoanele care au incalcat reglementarile juridice.

Exista si alte criterii de delimitare a controlului, si anume: dupa sfera de activitate poate fi
intern, deci pe baza dispozitiilor din interiorul societatii, sau extern pe baza documentelor existente
la alti agenti economici.

Controlul poate fi permanent sau periodic, total sau partial. Poate fi de asemenea grupat pe
diverse sectoare ale activitatii si anume controlul de magazin, de documente etc.

Controlul poate fi impartit si dupa organele care il executa in control financiar ierarhic,
control de gestiune sau control de executie, de asemenea se poate imparti si dupa modul de
concretizare in urmatoarele forme: control direct, control indirect, control de drept si control de
fapt.

CAPITOLUIL II

Scopul controlului financiar preventiv propriu si

categoriile de operatiuni asupra carora se exercita
2.1 Scopul controlului financiar preventiv

Controlul financiar preventiv, prin continutul sau si momentul executarii, asigura oprirea de
la efectuare a operatiunilor economice sau financiare care nu sunt legale, reale, economice,
oportune si necesare cu scopul de a preintampina incalcarea dispozitiilor legale, imobilizarea
fondurilor si pagubirea avutului public si privat.

Controlul financiar preventiv are drept scop identificarea proiectelor de operatiuni care nu
respecta conditiile de legalitate si regularitate si/sau, dupa caz, de incadrare in limitele si destinatia
creditelor bugetare si de angajament si prin a caror efectuare s-ar prejudicia patrimoniul public
si/sau fondurile publice.

Actul juridic prin care se creeaza (in cazul actelor administrative sau al contractelor) sau se
constata (in cazul legilor, hotararilor Guvernului, acordurilor, hotararilor judecatoresti) obligatii de
plata pe seama fondurilor publice este angajamentul legal (corespunzator art. 2 pct. 3 din Legea
nr. 500/2002 privind finantele publice).

2.2 Operatiunile supuse vizei de control financiar preventiv

Fac obiectul controlului financiar preventiv operatiunile care vizeaza, in principal

- angajamentele legale si angajamentele bugetare;

- deschiderea si repartizarea de credite bugetare;

- modificarea repartizarii pe trimestre si pe subdiviziuni a clasificatiei bugetare a creditelor
aprobate, inclusiv prin virari de credite;

- ordonantarea cheltuielilor;

- constituirea veniturilor publice, in privinta autorizarii si stabilirii titlurilor de incasare;

- concesionarea sau inchirierea de bunuri apartinand domeniului public al statului sau al unitatilor
administrativ-teritoriale

- vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri apartinand domeniului privat al

statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale;

- alte categorii de operatiuni stabilite prin ordin al ministrului finantele publice.

In functie de specificul entitatii publice, conducatorul acesteia decide exercitarea controlului

financiar preventiv si asupra altor categorii de operatiuni.

Persoanele care urmeaza sa exercite activitate de control financiar preventiv propriu sunt numite
astfel:

a) la institutiile publice la care se exercita functia de ordonator principal de credite al bugetului de

stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, precum si al bugetului oricarui fond special, de catre
conducatorul institutiei, prin act de decizie interna si cu acordul Ministerului Finantelor Publice
Directia generala de control financiar preventiv, acord ce se emite conform urmatoarei proceduri:

Ordonatorul principal de credite stabileste, dintre persoanele care indeplinesc conditiile, pe acelea
care urmeaza sa fie numite pentru exercitarea controlului financiar preventiv propriu si solicita, in
scris, Ministerului Finantelor Publice emiterea acordului pentru numire, transmitand si urmatoarele
documente:

- curriculum vitae;

- minimum doua scrisori de recomandare;

- lucrare de conceptie privind organizarea si exercitarea controlului financiar preventiv

propriu in conditiile specifice institutiei respective;

- declaratie privind respectarea prevederilor referitoare la incompatibilitati

La stabilirea persoanelor care urmeaza sa exercite controlul financiar preventiv propriu,

ordonatorul principal de credite va avea in vedere limitarea numarului acestora la strictul
necesar, in functie de volumul si complexitatea operatiunilor supuse vizei;

Directia generala de control financiar preventiv din cadrul Ministerului Finantelor Publice
analizeaza documentele primite, dupa caz poarta consultari directe cu persoana propusa
pentru numire si, in termen de 10 zile de la primirea solicitarii, se pronunta; - dupa
obtinerea acordului, conducatorul institutiei poate emite decizia interna de numire a
persoanei/persoanelor care urmeaza sa exercite activitatea de control financiar preventiv
propriu. Emiterea deciziei interne de numire fara acordul Ministerului Finantelor Publice
este nelegala. La institutiile publice la care se numesc doua sau mai multe persoane care
 sa exercite activitatea de control financiar preventiv propriu, ordonatorul principal de
credite va nominaliza dintre acestea o persoana care va avea si responsabilitatea
coordonarii controlului financiar preventiv propriu din institutia publica respectiva si va
comunica Ministerului Finantelor Publice numele acestei persoane;

b) la celelalte entitati publice, prin decizia conducatorului acestora, cu acordul entitatii

publice ierarhic superioare.

Suspendarea , schimbarea sau destituirea din activitatea de exercitare a atributiilor de

control financiar preventiv propriu se face prin act de decizie interna a conducatorului
entitatii publice, cu acordul entitatii publice ierarhic superioare.

Entitatile publice, in intelesul legii, la care se organizeaza controlul financiar preventiv sunt:

- autoritatile publice si autoritatile administrative autonome;

- institutiile publice apartinand administratiei publice centrale si locale si institutiile publice

din subordinea acestora;

- regiile autonome de interes national sau local;

- companiile sau societatile nationale;

- societatile comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritoriala detine capitalul

majoritar

- agentiile , cu sau fara personalitate juridica, care gestioneaza fonduri provenite din
finantari externe, rambursabile sau nerambursabile, cum ar fi:

- unitatile de management al proiectelor (UMP),

- unitatile de coordonare a proiectelor (UCP),

- oficiul de plati si contractare PHARE (OPCP),

- agentia SAPARD,

- Fondul National de Preaderare, precum si alte agentii de implementare a fondurilor

comunitare;

- Ministerul Finantelor Publice, pentru operatiunile de trezorerie, datorie publica, realizarea

veniturilor statului si a contributiei Romaniei la bugetul Uniunii Europene;

- autoritatile publice executive ale administratiei publice locale, pentru operatiunile de

datorie publica si realizarea veniturilor proprii.

Entitatile publice prin care se realizeaza veniturile statului sau ale unitatilor administrativ-
teritoriale vor organiza controlul financiar preventiv conform normelor specifice elaborate in functie
de modalitatile prevazute de legislatia fiscala pentru stabilirea titlurilor de incasare si pentru
reducerea, esalonarea sau anularea acestora. Regiile autonome, companiile/societatile nationale,
precum si societatile comerciale la care statul sau unitatile administrativ-teritoriale detin capitalul
majoritar vor elabora, de asemenea, norme specifice de control financiar preventiv, tinand cont de
legislatia aplicabila entitatilor care sunt organizate si functioneaza in regim comercial.

Institutiilor publice care administreaza patrimoniul public si gestioneaza fonduri publice le este
aplicabil Cadrul general al operatiunilor supuse controlului financiar preventiv.

In raport de specificul entitatilor publice, conducatorii acestora vor dispune particularizarea,

dezvoltarea si actualizarea acestuia.

Controlul financiar preventiv asupra operatiunilor care reprezinta recuperari de sume utilizate si
constatate ulterior ca necuvenite – atat pentru fonduri interne, cat si pentru cele aferente
finantarilor de la Uniunea Europeana - se va organiza, la structura/structurile responsabile pentru
recuperarea unor astfel de sume, prin norme metodologice specifice; aceste norme vor fi elaborate
in functie de legislatia ce va fi adoptata ca urmare a angajamentelor asumate de Romania prin
Documentul de pozitie revizuit transmis Uniunii Europene.

In toate cazurile in care entitatile publice gestioneaza fonduri provenite din finantari externe, in
normele de exercitare a controlului financiar preventiv vor fi integrate procedurile prevazute de
regulamentele organismelor finantatoare.

2.3 Continutul controlului financiar preventiv

Continutul controlului financiar preventiv deriva, in cea mai mare parte, din dubla autorizare
bugetara, conform careia orice cheltuiala, pentru a putea fi efectuata, trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:

a) sa existe o baza legala;

b) sa existe credit aprobat prin buget

b.1.) credit de angajament, in cazul actiunilor multianuale structurate in programe;

b.2.) credit bugetar, in cazul actiunilor multianuale si curente;

c) sa respecte destinatia creditului ce urmeaza a fi imputat, potrivit clasificatiei bugetare si alocarii

pe programe a resurselor.

Cheltuiala (asa dupa cum se va arata) presupune o succesiune de acte juridice a caror efectuare
este conditionata de o serie de reguli procedurale si metodologice, de forma si continut, precum si
de exercitarea, in conditiile legii, a unor competente.

Conform acestei conceptii, Ordonanta Guvernului nr. 119/1999, cu modificarile si completarile

ulterioare, defineste continutul controlului financiar preventiv ca fiind:

- “Controlul financiar preventiv consta in verificarea sistematica a proiectelor de operatiuni [] din

punctul de vedere al:

a) legalitatii si regularitatii;

b) incadrarii in limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament, dupa caz, stabilite potrivit
legii.'
Termenii de conformitate, regularitate si legalitate sunt utilizati in diferite acceptiuni, ceea ce poate
genera confuzii. Pentru a se clarifica lucrurile, este bine sa se porneasca de la art. 47 (3) lit. a) din
Regulamentul financiar nr. 2343/2002 al Comisiei, conform caruia controlul preventiv este tinut sa
constate “regularitatea si conformitatea cheltuielii in raport cu dispozitiile aplicabile, in special cele
ale bugetului si ale reglementarilor pertinente, ca si ale tuturor actelor puse in executie de tratate
si reglementari []'. Conformitatea presupune controlul incadrarii in credite si corecta imputare, iar
regularitatea presupune verificarea din punct de vedere juridic si financiar, deci a normelor legale
aplicabile. Deoarece corecta imputare si incadrarea in credit sunt reglementate prin norme juridice
de contabilitate publica, rezulta ca, in fond, controlul de conformitate si regularitate formeaza
categoria mai larga de control de legalitate. Prin urmare, controlul de legalitate = control de
conformitate + control de regularitate.

Definitia de la art. 11 din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999, cu modificarile si completarile

ulterioare, este operanta, intrucat contine toate elementele constitutive ale continutului controlului
financiar preventiv. Totusi, unele precizari cu privire la aria de cuprindere a controlului preventiv de
legalitate trebuie facute. In general, sfera de cuprindere a controlului preventiv de legalitate este
restransa numai la constatarea respectarii normelor care reglementeaza activitatea financiara si
contabila a organismelor statului (normele juridice si tehnice de contabilitate publica - finante
publice).

Definitia data la art. 2 (o) legalitatii (caracteristica unei operatiuni de a respecta toate prevederile
legale care ii sunt aplicabile) extinde sfera de cuprindere a controlului financiar preventiv de
legalitate la constatarea respectarii tuturor normelor de drept pozitiv care reglementeaza ordinea
juridica a statului. Prin urmare, controlul preventiv de legalitate este de ordin general. Desigur,
aceasta conceptie a legiuitorului este destul de larga, insa corecta, mai ales atunci cand se are in
vedere integrarea controlului preventiv in sfera raspunderii manageriale. Pe fond, prin controlul
preventiv trebuie sa se urmareasca a se impiedica ca un act al administratiei, cu consecinte de
ordin financiar - chiar numai partial - sa capete o valoare juridica, daca nu se incadreaza in
normele legale, de orice natura ar fi ele. Desi, in mod explicit, controlul financiar preventiv este
definit ca un control de legalitate, aceasta nu inseamna ca nu se efectueaza si un control al aplicarii
principiului bunei gestiuni financiare.

Obligativitatea aplicarii principiului bunei gestiuni financiare se face prin stabilirea unor norme
procedurale privind initierea unor operatiuni. In unele cazuri, aceste norme procedurale sunt
stabilite prin lege (spre exemplu, procedurile de achizitii prin licitatii), alteori prin norme interne
sau ale autoritatii bugetare (spre exemplu, note de fundamentare) iar, in unele cazuri, prin avize
consultative. Controlul preventiv va verifica indeplinirea normelor procedurale, si, prin aceasta,
aplicarea principiului bunei gestiuni financiare. Nerespectarea autorizarilor bugetare, a regulilor
care conditioneaza actiunea financiara a organismelor statului, precum si a celorlalte norme de
drept pozitiv care reglementeaza ordinea juridica, atrage raspunderea penala, patrimoniala
(pecuniara) sau administrativa, dupa caz.

Efectuarea unei cheltuieli fara ca aceasta sa aiba baza legala (autorizare legala) constituie una
dintre cele mai grave abateri bugetare. Aceasta inseamna ca fondurile publice au fost utilizate cu
alta destinatie decat cea autorizata prin buget. In practica apar situatii deosebit de complexe de
interpretare a actelor normative, ca urmare a impreciziei unor reglementari, a multitudinii de
norme derogatorii si a unei stabilitati destul de reduse a normelor. Evitarea erorilor presupune
cunostinte juridice temeinice, ceea ce implica existenta in organismele publice a unor
compartimente juridice puternice. Efectuarea de cheltuieli fara ca acestea sa aiba credit (autorizare
bugetara) inseamna a angaja statul in raporturi juridice din care deriva obligatii de plata, fara a
exista insa si fondurile din care se poate efectua plata. Prin art. 71 din Legea nr. 500/2002, fapta
este calificata drept infractiune, si, prin urmare, intra sub incidenta legii penale. Prin nerespectarea
unor norme de procedura, de forma sau de continut, se ajunge la acte ilegale, care pot fi
generatoare de daune, atragand raspunderea administratiilor publice, fie ca este vorba de acte
administrative de autoritate, fie ca este vorba de acte de gestiune. In primul rand, un act ilegal
poate produce efecte daunatoare prin consecintele sale directe si imediate (spre exemplu:
contractarea fara licitatie publica si fara publicitate poate duce la incheierea de contracte in conditii
oneroase, cu un pret mai ridicat decat cel care s-ar obtine prin concurenta si o larga publicitate) si,
in al doilea rand, administratia poate fi facuta raspunzatoare cand prin acel act s-ar aduce atingere
drepturilor cuiva.

Potrivit art. 23 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, controlul financiar preventiv se
exercita asupra tuturor operatiunilor care afecteaza fondurile publice si/sau patrimoniul public.

Controlul financiar preventiv se exercita asupra documentelor in care sunt consemnate

operatiunile patrimoniale, inainte ca acestea sa devina acte juridice, prin aprobarea lor de catre
titularul de drept al competentei sau de catre titularul unei competente delegate in conditiile legii.
Nu intra in sfera controlului financiar preventiv analiza si certificarea situatiilor financiare si/sau
patrimoniale, precum si verificarea operatiunilor deja efectuate.

Controlul financiar preventiv consta in verificarea sistematica a operatiunilor care fac obiectul
acestuia, din punct de vedere al:

a) respectarii tuturor prevederilor legale care le sunt aplicabile, in vigoare la data efectuarii
operatiunilor (control de legalitate);

b) indeplinirii sub toate aspectele a principiilor si a regulilor procedurale si metodologice care sunt
aplicabile categoriilor de operatiuni din care fac parte operatiunile supuse controlului (control de
regularitate)

c) incadrarii in limitele si destinatia creditelor bugetare si/sau de angajament, dupa caz (control
bugetar).

Controlul financiar preventiv al operatiunilor se exercita pe baza actelor si/sau documentelor

justificative certificate in privinta realitatii, regularitatii si legalitatii, de catre conducatorii
compartimentelor de specialitate emitente.

Operatiunile ce privesc acte juridice prin care se angajeaza patrimonial entitatea publica se
supun controlului financiar preventiv dupa avizarea lor de catre compartimentele de specialitate
juridica si financiar-contabila. La entitatile publice unde nu sunt organizate compartimente de
specialitate juridica si/sau financiar-contabila, controlul financiar preventiv se va exercita exclusiv
prin viza persoanei desemnate de conducatorul entitatii publice.

Conducatorii compartimentelor de specialitate raspund pentru legalitatea, regularitatea si

legalitatea operatiunilor ale caror acte si/sau documente justificative le-au certificat sau avizat.
Obtinerea vizei de control financiar preventiv pentru operatiuni care au la baza acte si/sau
documente justificative certificate sau avizate, care se dovedesc ulterior nereale , inexacte sau
nelegale, nu exonereaza de raspundere sefii compartimentelor de specialitate sau alte persoane
competente din cadrul acestora.

2.4 Organizarea controlului financiar preventiv propriu

Controlul financiar preventiv se organizeaza, de regula, in cadrul compartimentelor de specialitate
financiar-contabila. In raport de natura operatiunilor, conducatorul entitatii publice poate decide
extinderea acestuia si la nivelul altor compartimente de specialitate in care se initiaza, prin acte
juridice, sau se constata obligatii de plata sau alte obligatii de natura patrimoniala.

Controlul financiar preventiv se exercita, prin viza, de persoane din cadrul compartimentelor de
specialitate desemnate in acest sens de catre conducatorul entitatii publice. Actul de numire,
intocmit conform modelului din anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice, va cuprinde limitele
de competenta in exercitarea acestuia. Persoanele care exercita controlul financiar preventiv sunt
altele decat cele care aproba si efectueaza operatiunea supusa vizei.

Viza de control financiar preventiv se exercita prin semnatura persoanei desemnate si prin
aplicarea sigiliului personal, care va cuprinde urmatoarele informatii: denumirea entitatii publice;
mentiunea 'vizat pentru control financiar preventiv'; numarul sigiliului (numarul de identificare a
titularului acestuia); data acordarii vizei (an, luna, zi).

Documentele prezentate la viza de control financiar preventiv se inscriu in Registrul privind

operatiunile prezentate la viza de control financiar preventiv.

Termenul pentru pronuntare (acordarea/refuzul vizei) se stabileste, prin decizie interna, de

conducatorul entitatii publice in functie de natura si complexitatea operatiunilor cuprinse in Cadrul
general si/sau specific al operatiunilor supuse controlului preventiv.

2.4.1 Procedura de control

Documentele care privesc operatiuni asupra carora este obligatorie exercitarea controlului
financiar preventiv se transmit persoanelor desemnate cu exercitarea acestuia de catre
compartimentele de specialitate care initiaza operatiunea.

Documentele privind operatiunile prin care se afecteaza fondurile publice si/sau patrimoniul public
vor fi insotite de avizele compartimentelor de specialitate, de note de fundamentare, de acte si/sau
documente justificative si, dupa caz, de o 'Propunere de angajare a unei cheltuieli' si/sau de un
'Angajament individual/global', intocmite conform anexei nr. 1 si, respectiv, anexei nr. 2 la normele
metodologice aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.792/2002.

Persoanele desemnate pentru exercitarea controlului financiar preventiv vor prelua documentele si
vor proceda, intr-o prima etapa, la verificarea formala a acestora cu privire la:

- completarea documentelor in concordanta cu continutul acestora;

- existenta semnaturilor persoanelor autorizate din cadrul compartimentelor de

specialitate:

- existenta actelor justificative specifice operatiunii prezentate la viza.

Daca nu sunt respectate cerintele enuntate, documentele sunt returnate emitentului, precizandu-
se, in scris, motivele restituirii.

Dupa efectuarea controlului formal, persoanele desemnate sa exercite controlul financiar

preventiv inregistreaza documentele in Registrul privind operatiunile prezentate la viza de control
financiar preventiv si efectueaza verificarea operatiunii din punct de vedere al legalitatii,
regularitatii si, dupa caz, al incadrarii in limitele si destinatia creditelor bugetare si/sau de
angajament.

Daca necesitatile o impun, in vederea exercitarii unui control preventiv cat mai complet, se pot
solicita si alte acte justificative, precum si avizul compartimentului de specialitate juridica.
Intarzierea sau refuzul furnizarii actelor justificative ori avizelor solicitate va fi comunicat
conducatorului entitatii publice, pentru a dispune masurile legale.

Daca in urma verificarii de fond operatiunea indeplineste conditiile de legalitate, regularitate si,
dupa caz, de incadrare in limitele si destinatia creditelor bugetare si/sau de angajament, se acorda
viza prin aplicarea sigiliului si a semnaturii pe exemplarul documentului care se arhiveaza la
entitatea publica.

Documentele vizate si actele justificative ce le-au insotit sunt restituite, sub semnatura,
compartimentului de specialitate emitent, in vederea continuarii circuitului acestora, consemnandu-
se acest fapt in Registrul privind operatiunile prezentate la viza de control financiar preventiv.

2.4.2 Refuzul de viza

Daca in urma verificarii se constata ca operatiunile nu intrunesc conditiile de legalitate,

regularitate si, dupa caz, de incadrare in limitele si destinatia creditelor bugetare si/sau de
angajament, persoanele desemnate cu exercitarea controlului financiar preventiv vor refuza
motivat, in scris, acordarea vizei de control financiar preventiv , consemnand acest fapt in Registrul
privind operatiunile prezentate la viza de control financiar preventiv.

Refuzul de viza, insotit de actele justificative semnificative, va fi adus la cunostinta conducatorului

entitatii publice, iar celelalte documente se vor restitui, sub semnatura, compartimentelor de
specialitate care au initiat operatiunea.

Cu exceptia cazurilor in care refuzul de viza se datoreaza depasirii creditelor bugetare si/sau de
angajament, operatiunile refuzate la viza se pot efectua pe propria raspundere a conducatorului
entitatii publice.

Efectuarea pe propria raspundere a operatiunii refuzate la viza de control financiar preventiv se

face printr-un act de decizie interna emis de conducatorul entitatii publice. O copie de pe actul de
decizie interna va fi transmisa persoanei care a refuzat viza, compartimentului de audit public
intern al entitatii publice, precum si, dupa caz, controlorului delegat.

Persoanele desemnate cu exercitarea controlului financiar preventiv vor informa Curtea de Conturi,
Ministerul Finantelor Publice si, dupa caz, organul ierarhic superior al entitatii publice asupra
operatiunilor refuzate la viza si efectuate pe propria raspundere. Informarea organului ierarhic
superior se va face de indata ce efectuarea operatiunii a fost dispusa , prin transmiterea unei copii
de pe actul de decizie interna si de pe motivatia refuzului de viza. Conducatorul organului ierarhic
superior are obligatia de a lua masurile legale pentru restabilirea situatiei de drept. Daca prin
operatiunea refuzata la viza, dar efectuata pe propria raspundere de catre conducatorul entitatii
publice, se prejudiciaza patrimonial entitatea si daca conducatorul organului ierarhic superior (dupa
caz) nu a dispus masurile legale, atunci vor fi sesizate inspectia centrala si/sau inspectiile teritoriale
ale Ministerului Finantelor Publice.

Informarea Curtii de Conturi se va face cu ocazia efectuarii controalelor de descarcare de gestiune

sau a altor controale ce intra in competenta sa.
Raportul national anual privind controlul preventiv

In conformitate cu prevederile art. 23 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999, cu
modificarile si completarile ulterioare, Ministerul Finantelor Publice elaboreaza si transmite spre
dezbatere Guvernului, pana la sfarsitul trimestrului I al fiecarui an, raportul national anual privind
controlul preventiv.

In raportul national anual privind controlul preventiv se evalueaza

activitatea de control financiar preventiv si capacitatea administrativa a entitatilor publice de
integrare a acestuia in sfera responsabilitatii manageriale prin dezvoltarea unui sistem de control
intern eficace, se identifica si se evalueaza riscurile asociate actelor de gestiune a patrimoniului si a
fondurilor publice si se formuleaza opinii si recomandari cu privire la actiunile ce trebuie intreprinse
in plan legislativ si administrativ pentru o mai corecta si eficienta utilizare a resurselor publice.

In vederea atingerii acestui scop, in raportul national anual privind controlul preventiv se va face
referire la:

a) rezultatele activitatii de control financiar preventiv, concretizate in:

- volumul, tipologia si structura operatiunilor analizate din punct de vedere al legalitatii,

regularitatii si, dupa caz, al incadrarii in limitele si destinatia creditelor bugetare si/sau de
angajament;

- neautorizarea, prin refuz de viza, a unor operatiuni care nu intrunesc conditiile prevazute de
actele normative in vigoare pentru a fi efectuate;

- opiniile formulate prin avizele consultative, orientate spre asigurarea unei mai bune gestiuni
financiare, perfectionarea cadrului normativ, introducerea unor noi standarde de control;

b) factorii de risc decurgand din:

- caracteristicile legislatiei primare si secundare in perioada de tranzitie, precum si din

constrangerile bugetare;

- capacitatea entitatilor publice de a organiza sisteme de gestiune bazate pe norme, ghiduri si

proceduri detaliate de efectuare a operatiunilor, de a optimiza circuitul documentelor, de a defini
riguros responsabilitatile compartimentelor de specialitate si ale personalului din cadrul acestora si
de a aplica principiul separarii atributiilor;

- numarul, pregatirea profesionala si calificarea personalului;

- neidentificarea operatiunilor sensibile si avizarea unor operatiuni care se dovedesc a fi nelegale

sau ineficiente;

- neasigurarea unei independente reale in exercitarea controlului financiar preventiv; - modul in

care conducatorul entitatii publice trateaza refuzurile de viza si/sau avizele consultative emise;

c) actiunile ce au fost sau trebuie intreprinse pentru reducerea riscurilor in administrarea

patrimoniului si/sau fondurilor publice.
Entitatile publice care administreaza patrimoniul public si/sau fonduri publice prin bugetele
prevazute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 au obligatia intocmirii rapoartelor trimestriale
cu privire la activitatea de control preventiv propriu, care cuprind situatia statistica a operatiunilor
supuse controlului preventiv si sinteza motivatiilor pe care s-au intemeiat refuzurile de viza, in
perioada raportata.

CAP III STUDIU DE CAZ

CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV ORDONANTARII

Prezentarea Generala A Primariei Olanu

Administratia publica locala - Primaria Olanu, functioneaza in conformitate cu prevederile

ordonantei 35/2002 privind regulamentul cadru de organizare si functionare a consiliilor locale
aprobat prin Legea 673/2003, de Legea 393/2004 privind statutul alesilor locali, Legea 215/2001
privind administratia publica locala, republicata, modificata si completata, Legea 188/1999 privind
statutul functionarilor publici, H.G. 1723/2004 privind masurile in combaterea birocratiei in
activitatea de relatii cu publicul, Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, modificata si completata,
Legea 500/2002 privind finantele publice, modificata si completata cu Legea 273/2006, Legea
52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, Legea 16/1996 privind arhivele
nationale, Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor
modificata cu Legea 9/2007.

Administratia publica a comunei Olanu, jud. Valcea, ca persoana juridica de drept public
(avand patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina) este formata din doua autoritati ale
administratiei publice locale:

- Consiliul local, ca autoritate deliberativa;

- Primarul, ca autoritate executiva.

Consiliul local si primarul rezolva treburile publice din cadrul comunei Olanu, localitate de
gradul II cu un numar de 3.406 locuitori si 33,8 km2, precum si cu un numar de 5 sate
componente: Olanu, Dragioiu, Cioboti, Casa-Veche, Niculesti, Stoicanesti.

Consiliul Local Olanu, judetul Valcea are initiativa si hotaraste in conditiile legii in toate
problemele de interes local cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati
publice locale sau centrale.

Primarul comunei indeplineste functia de autoritate publica locala, fiind seful administratiei
publice locale si al aparatului propriu de specialitate al autoritatii administratiei publice locale pe
care o conduce si controleaza, raspunde de buna functionare a acesteia, reprezentand comuna in
relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane ori straine, dar si in
justitie.

Consiliul local in executarea atributiilor sale legale adopta hotarari, iar primarul comunei
emite dispozitii.
 Legea 215/2001, reglementeaza regimul general al autonomiei locale precum si organizarea
si functionarea administratiei publice locale.

Prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei

publice locale de a solutiona si de a gestiona in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care
le reprezinta treburile publice in conditiile legii.

STRUCTURA APARATULUI PROPRIU AL (organigrama)

COSILIULUI LOCAL OLANU

PRIMAR

CONSILIUL LOCAL

SECRETAR

VICEPRIMAR
COMPARIMENT ADM. COMPARTIME COMPARTIMENT COMPARTIME PERSONAL SERVICIU
PUBLICA LOCALA NT ASIST. AGRICULTURA SI NT BUGET- COMINITA
SI CONSILIERE JURID SOCIALA SI REGISTRU AGRICOL FINANTE R
ICA AUTORITATE CONTRACTU
TUTELARA Fc. din care: AL 1 teh.
Fc. publice din care Fc publice din insaman.
Fc publice din - 4 fc. publice de care 1muncitor intretinere
- 0 fc. pub de executie care: executie 1.insp.pt.dez
- 3 fc pub 1 guard v.
- 1 cons. - 1 fc. - comunitara
publica de de
juridicfunctie 0 personal co 1tehnician cadastru
publica executie ntractual
executie

- 0 personal 1.administrator
contractual
(cantonier)

1.topograf-desfintat

1 bibliotecar

In cadrul Primariei Olanu, contabilitatea este organizata in cadrul compartimentului buget –

finante, avand 3 functii publice de executie din care:

- o functie publica consilier superior;

- cea de-a doua functie fiind de inspector impozite si taxe;

- iar ultima functie publica de referent superior;

Salarizarea personalului din aparatul propriu al Primariei Olanu se face in

conformitate cu Ordonanta 9/2008 pentru modificarea O.G. nr. 6/2007
aprobata cu modificari prin Legea nr. 232/2007 pentru functionari publici
si O.G. nr. 24/2000 pentru personalul contractual.

Detalierea sarcinilor si atributiilor din Regulamentul de Organizare si Functionare pentru

fiecare post se realizeaza cu ajutorul fisei postului.

Fisa postului este un document organizatoric util fiecarui angajat deoarece ii furnizeaza
informatii necesare unei activitati performante. Reprezinta si o baza pentru evaluarea muncii unui
salariat.

Controlul financiar preventiv consta in verificarea sistematica a proiectelor de operatiuni

care fac obiectul acestuia din punct de vedere al

a) legalitatii si regularitatii

b) incadrarii in limitele angajamentelor bugetare stabilite conform legii

Institutiile publice au obligatia de a organiza controlul financiar preventiv propriu si evidenta

angajamentelor in cadrul compartimentului contabil.
Conducatorii institutiilor publice au obligatia sa stabileasca proiectele de operatiuni supuse
controlului financiar preventiv, documentele justificative si circuitul acestora, cu respectarea
dispozitiilor legale.

Evidenta angajamentelor se organizeaza, se tine, se actualizeaza si se raporteaza conform

normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului finantelor.

Se supun aprobarii ordonatorului de credite numai proiecte de operatiuni care respecta intru totul
cerintele de legalitate, regularitate si incadrare in limitele angajamentelor bugetare aprobate, care
poarta viza de control financiar preventiv propriu.

Viza de control financiar preventiv propriu se exercita prin semnatura persoanei in drept,
competenta in acest sens si prin aplicarea de catre acesta a sigiliului personal.

In vederea acordarii vizei de control financiar preventiv propriu, proiectele de operatiuni se

prezinta insotite de documente justificative corespunzatoare, certificate in privinta realitatii si
legalitatii prin semnatura conducatorilor compartimentelor de specialitate care initiaza operatiunea
respectiva.

Conducatorii compartimentelor de specialitate raspund pentru realitatea, regularitatea si legalitatea

operatiunilor ale caror documente justificative le-au certificat .Obtinerea vizei de control financiar
preventiv propriu pe documente care cuprind date nereale sau inexacte si/sau care se dovedesc
ulterior nelegale nu exonereaza de raspundere pe sefii compartimentelor de specialitate care le-au
intocmit.

Persoanele in drept sa exercite controlul financiar preventiv propriu raspund solitar pentru
legalitatea, pentru regularitatea si pentru incadrarea in limitele angajamentelor bugetare aprobate,
in privinta operatiunilor pentru care au acordat viza de control financiar preventiv propriu.

Controlul financiar preventiv se organizeaza, in cadrul

compartimentelor de specialitate financiar-contabila. In raport de natura
operatiunilor, conducatorul entitatii publice poate decide extinderea acestuia
si la nivelul altor compartimente de specialitate in care se initiaza, prin
acte juridice, sau se constata obligatii de plata sau alte obligatii de natura
patrimoniala.

Definirea ordonantarii

Ordonantarea este operatiunea prin care se emite un titlu executor asupra agentului platitor,
pentru ca acesta sa plateasca unui tert care detine un titlu de creanta asupra agentului care emite
titlul executor. Cu alte cuvinte, ordonantarea este actul prin care ordonatorul da dispozitie
agentului platitor sa faca o plata unui tert dupa ce a constatat si individualizat creanta acestuia
asupra sa (lichidarea).

,,Ordonantarea este actul prin care ordonatorul competent, dupa ce a verificat disponibilitatea
creditelor, da contabilului, prin emiterea unui ordin de plata, instructiuni sa plateasca suma
rezultata ca urmare a lichidarii pe care a efectuat-o.”

,,ordonantarea cheltuielii - faza in procesul executiei bugetare in care se confirma ca livrarile de

bunuri si servicii au fost efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi realizata.”
Definitia data ordonantarii este, pe fond, operatiunea de lichidare . Pentru identificarea agentilor si
a actului de dispozitie trebuie avute in vedere urmatoarele dispozitii ale legii. Conform art. 2 (12)
si (39) din Legea nr. 500/2002, contabilul este ,,[] persoana si/sau persoanele care lucreaza in
compartimentul financiar-contabil, care verifica documentele justificative si intocmesc
instrumentele de plata []”, iar seful compartimentului financiar-contabil ,,[] raspunde de activitatea
de incasare a veniturilor si de plata a cheltuielilor []”.

De asemenea, potrivit art. 52 (4) ,,Plata cheltuielilor este asigurata de seful compartimentului
financiar-contabil in limita fondurilor disponibile”. Din articolele mentionate, prin care se definesc
competentele contabilului integrat in serviciile ordonatorului, nu rezulta ca acest agent este
executor al platii, adica al ordinelor de a plati.

In conformitate cu prevederile art. 60 (1) lit.

b), agentul platitor este trezoreria.

Acesta este si sensul Regulamentelor financiare comunitare, atunci cand se refera la agentul
platitor, deoarece, asa dupa cum s-a aratat, in denumirea generica de contabil este cuprins si
contabilul platitor.

Asa dupa cum s-a aratat, 'instrumentele de plata' reprezinta pentru agentul platitor titlurile
executorii, adica ordinele de a plati. Cum agentul platitor este trezoreria, pentru a putea face plata,
trebuie sa primeasca ordine de a plati.

,,Instrumentele de plata se semneaza de contabil si de seful compartimentului financiar contabil”,

insa legea nu defineste, in totalitate, ce competente reprezinta aceste semnaturi. Daca, in ceea ce
priveste semnatura contabilului pe 'instrumentul de plata', competenta exercitata este stabilita clar
prin art. 2 (12) din Legea nr. 500/2002 (verifica documentele justificative care stau la baza platii),
in cazul sefului compartimentului financiar-contabil, competenta exercitata prin semnatura nu este
definita. Pentru a se solutiona corect problema de drept care a aparut, trebuie observat ca
redactarea partii finale a art. 52 (5) nu cuprinde o formulare exclusiva de tipul 'instrumentele de
plata se semneaza numai de contabil si seful compartimentului financiar contabil'. Prin urmare,
semnatura ordonatorului, singurul (in sensul de titular al competentei de drept sau al unei
competente delegate) care are competenta de a dispune (de a emite un titlu executor asupra
trezoreriei), nu este exclusa.

Daca seful compartimentului financiar contabil nu este agent platitor si nici ordonator, atunci
semnatura sa de pe instrumentul de plata nu reprezinta decat viza de control preventiv asupra
ordonantarii.

Dupa precizarile de mai sus, se va relua definitia ordonantarii din Regulamentul financiar nr.
1605/2002 al Consiliului European, trecandu-se in paranteze precizarile necesare.

Ordonantarea este actul prin care ordonatorul competent (ministrul, conducatorii institutiilor,
persoanele desemnate prin legi speciale, titularii unor competente delegate etc.), dupa ce a
verificat disponibilitatea de credite (prin compartimentul de specialitate financiar-contabil), da
contabilului (trezoreriei), prin emiterea unui ordin de plata, instructiuni sa plateasca suma rezultata
in urma lichidarii pe care el a efectuat-o (prin compartimentele de specialitate care fac lichidarea,
emitand documente justificative pe care le certifica si care sunt verificate de contabil ca agent al
ordonatorului). Instrumentele de plata (ordonantarile) intocmite de contabil trebuie insotite (la viza
- semnatura sefului contabil pe instrumentele de plata) de documente justificative verificate de
contabil si certificate in privinta exactitatii sumei de plata si a realitatii faptelor pe care se
intemeiaza creanta creditorului - viza de certificare a compartimentelor initiatoare - lichidarea.

Plata drepturilor salariale in conturi de card.

Aceasta operatiune de plata este similara celei mentionata anterior si consta in urmatoarele:
ordonatorul da ordin trezoreriei (gestionarul fondurilor asupra carora ordonatorul detine un drept
de creanta) sa transfere sumele aferente platii drepturilor salariale intr-un cont deschis la banca
depozitara a conturilor de card ale salariatilor; ordonatorul, prin conventia incheiata cu banca
depozitara, da ordin acesteia sa plateasca beneficiarilor platii (salariatilor) sumele transmise de el
(operatiunea de plata consta in transferarea sumelor din contul general in conturile de card).

Plata in numerar a drepturilor salariale.

In acest caz, ordonatorul da ordin trezoreriei sa transfere unui agent al sau, care nu are calitatea
de ordonator, ci de executor al platii, numit 'casier” fondurile necesare, din care acest agent sa
efectueze platile. Generic, casierul este contabil, daca se adopta terminologia Regulamentelor
comunitare.

Din exemplele de mai sus se pot trage unele concluzii importante:

• Plata reprezinta stingerea unui raport juridic dintre ordonator (debitor) si un tert creditor;

• Modalitatea in care se stinge acest raport juridic este denumita modalitate de plata si este extrem
de diversa;

• Indiferent de modalitatea in care se realizeaza plata (stingerea raportului juridic de obligatie),

aceasta presupune un act de dispozitie si unul de executie - principiul separarii gestiunilor.

• Separarea gestiunilor presupune separarea competentei de a dispune de competenta de a

executa dispozitia, deci a agentilor care exercita aceste competente;

• Pentru ca primul agent sa poata dispune, iar cel de-al doilea sa fie obligat sa execute, intre cei
doi agenti trebuie sa existe un raport juridic de obligatie, in temeiul caruia creditorul (titularul unui
drept de creanta) da dispozitie debitorului sau sa efectueze prestatia, adica sa plateasca;

• Denumirile agentilor, utilizate in norme de contabilitate publica, sunt generice, importante fiind
competentele lor. In denumirea generica de contabil este cuprins si contabilul platilor, adica
gestionarul fondurilor. Tocmai pentru a se clarifica mai bine competentele agentilor de executie
bugetara, inca din 1929, in sistemul de drept romanesc, contabilul platitor nu a mai fost denumit
generic contabil, ci manuitor, adica gestionar. Ca urmare a acestui fapt, agentii de executie
bugetara au fost desemnati generic prin: ordonator (gestionarul creditelor - al drepturilor de
creanta asupra casei statului - gestiunea fondurilor); manuitor (gestionarul fondurilor); contabil
(agent care inregistra in contabilitatea angajamentelor si cea patrimoniala actele de gestiune ale
celor doi agenti). Din aceasta cauza, in sistemul nostru de drept, principiul separarii gestiunilor este
direct exprimat prin separarea functiunilor ordonatorului si ale gestionarului, si nu indirect, prin
separarea functiilor ordonatorului si ale contabilului (prin care se intelege insa contabilul platilor,
adica gestionarul fondurilor); • Esenta a ceea ce se numeste generic 'instrument de plata” este
ordinul de a plati si dreptul de creanta in baza caruia se da acest ordin agentului platitor.

Controlul financiar preventiv al ordonantarii

Pentru ca o plata in beneficiul tertului creditor ( beneficiarul platii ) sa poata fi dispusa
(ordonantata) agentului platitor, prin emiterea unui ordin de a plati, aceasta trebuie sa fie datorata
si sa existe credit bugetar care poate fi imputat. Plata este datorata atunci cand sunt indeplinite
urmatoarele conditii:

- dreptul de creanta al tertului creditor rezulta dintr-un angajament juridic opozabil institutiei;

- creanta tertului creditor a fost constatata si individualizata, ceea ce inseamna ca s-a facut
lichidarea careia ii corespunde certificarea avand semnificatia <bun de plata>;

- creanta este exigibila.

Plata poate fi efectuata numai daca exista credit bugetar, ceea ce inseamna ca:

• exista un angajament bugetar prin care s-a facut rezervarea, corespunzator

angajamentului juridic din care decurge obligatia de a plati;

• angajamentul bugetar corespunde subdiviziunii clasificatiei bugetare de la care se poate

efectua plata.

In mod normal, conditiile enuntate mai sus sunt necesare si suficiente pentru ca plata sa poata fi
facuta. Pentru ordonator este suficient sa existe credit, asigurarea fondurilor este atributul
agentului platitor. Totusi, necesitatea mentinerii unui echilibru intre incasari si plati este o realitate
de care trebuie sa se tina seama. Prin mecanismul deschiderii de credite, in fiecare luna, se
stabileste un plafon in limita caruia agentul platitor poate face plati. Cu alte cuvinte, chiar daca
exista datorie si credite, plata poate fi facuta numai daca se incadreaza in plafonul de plati , adica
in creditele deschise.

Ordinul de plata transmis de ordonator agentului platitor trebuie sa contina urmatoarele informatii:

• pozitia bugetara de la care urmeaza a se face plata (capitol, subcapitol, titlu, articol, alineat, dupa
caz);

• angajamentul juridic din care rezulta obligatia de plata (lege, acord, contract, act intern,
hotarare judecatoreasca, etc.);

• angajamentul bugetar aferent angajamentului juridic;

• suma ce urmeaza a fi platita;

• identitatea beneficiarului platii, cuprinzand si referintele bancare;

• obiectul platii.

Avand in vedere conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca plata sa poata fi efectuata, inainte ca
ordonatorul sa semneze (exercitarea competentei de a dispune), controlul preventiv trebuie sa
constate daca:

• ordinul de a plati este emis in baza unui angajament juridic din care rezulta o obligatie de plata;
• au fost intocmite de cei in drept documentele justificative prin care se atesta <serviciul facut>
sau <faptele pe care se intemeiaza dreptul de creanta al creditorului>;

• suma datorata a fost determinata in conformitate cu conditiile prevazute de angajamentul juridic

si certificata prin semnatura ca fiind <buna de plata>;

• creantele creditorului sunt exigibile;

• beneficiarul platii este titularul creantei si referintele bancare (banca, cont) ale acestuia sunt
corect trecute in ordinul de a plati;

• un angajament bugetar a fost facut;

• imputarea creditului este exacta;

• exista credite disponibile;

• plata se incadreaza in plafonul de credite deschise;

• plata se incadreaza in plafonul de credite.

In practica actuala, in urma instituirii, prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1792/2002 a
documentului intern 'Ordonantare de plata' cu rol de dispunere din partea ordonatorului catre
conducatorul compartimentului financiar-contabil, de a intocmi 'Instrumentele de plata', prin
Normele metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv, aprobate
prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 522/2003, s-a prevazut ca, acolo unde se emite un
astfel de document, acesta se supune vizei de control financiar preventiv.

Cu ocazia stabilirii unui ordin de plata, ordonatorul de credite competent trebuie sa se asigure de:

a) regularitatea emiterii ordinului de plata, ceea ce implica efectuarea prealabila a lichidarii,

tradusa prin <bun de plata>, exactitatea desemnarii beneficiarului si exigibilitatea creantei;

b) concordanta ordinului de plata cu angajamentul bugetar pe care il imputa;

c) exactitatea imputatiei bugetare;

d) disponibilitatea de credite.

Ordinul de plata mentioneaza:

a) exercitiul bugetar;

b) articolul din buget si, eventual, toate subdiviziunile necesare;

c) referintele privind angajamentul juridic din care rezulta obligatia de plata;

d) referintele angajamentului bugetar asupra caruia se face imputarea;

e) suma de plata;
f) numele, adresa si referintele bancare ale beneficiarului;

g) obiectul platii.

Ordinul de plata este semnat si datat de ordonatorul competent si apoi transmis contabilului.

Din notiunile de mai sus rezulta cat se poate de clar ca prin contabil se intelege agentul platitor.
Asa dupa cum s-a aratat, in notiunea generica de contabil se cuprinde si contabilul platitor, care, in
dreptul romanesc, este desemnat, incepand cu anul 1929, prin denumirea generica de <gestionar
sau casier sau manuitor>. In mod evident, contabilul-platitor sau casierul sau gestionarul fondurilor
este trezoreria, si nu agentul contabil din institutia publica.

Prezentam in continuare cadrul general cu operatiunile supuse controlului financiar

preventiv la PrimariaOlanu

Nr Lucrari de efectuat Functia Termene

Crt.
1 Buget venituri si cheltuieli: Contabil Anual

-alocatii bugetare_+ venituri ; Insp..Achizitii publice Anual

-intocmirea si defalcarea pe articole si

aliniate a cheltuielilor privind realizarea
programului strategic dupa aprobare ;

-Intocmeste proiectul planului anual

pentru achizitii publice.
2 Investitii : Insp..Achizitii publice Lunar

-proiecte investitii ;

-lista cu investitiile, derulari cheltuieli

investitii, evidenta investitiilor ;
3 Detaliere cheltuieli bilant ;bilant, raport Contabil Triestrial
bilant ;
4 Intocmire angajamente bugetare Contabil Zilnic
individuale/globale(Anexa 2),urmarirea
lor
5 Intocmeste documet « ordonantare de Referent contabilitate Zilnic
plata(Anexa 3) si documentele de plata
prin virament si le semneaza.
6 Virari intre articole si aliniate Contabil Incepand cu trim.
III
7 Evidenta angajamentelor bugetare si Contabil Zilnic
legale.
8 Intocmire note contabile materiale, Contabil Lunar
investitii, salarii,gestiuni.
9 Intocmeste dari de seama cu salariile Contabil Lunar
10 Semneaza ordinele de Contabil Dupa caz
plata/incasare,pentru avansuri de
deplasari si cheltuieli materiale.
11 Vize documente CFPP+ centralizatoare Responsabilul cu CFP Zilnic
situatie vize ;(Anexele 1,2,3,)Intocmeste
registrul CFPP ;
12 Intocmirea propunerilor de angajare a Sef Servicii de Zilnic
unei cheltuieli (Anexa 1) specialitate
13 Intocmeste si tine evidenta FAZ Insp..Achizitii publice Zilnic

Calculeaza FAZ
14 Darea de seama investitii Insp..Achizitii publice Trimestrial
15 Verifica incadrarea produselor, Insp..Achizitii publice Cand este cazul
serviciilor, si lucrarilor ,precum si a
procedurilori de achizitie publica.
16 Estimare si evaluare valorica a produselor Insp..Achizitii publice Cand este cazul
ce urmeaza a fi achizitionate,
17 Evaluari oferte Membrii din comisie La data aplicarii
desemnati prin decizie procedurii de
achizitie publica
prin cerere de
oferte.
18 Mijloace fixe : evidenta ,miscare, Seful comp.Achizitii Zilnic
intocmeste Registrul numerelor de investitii
inventar.

19 Salarizare: Contabil Lunar

-actualizeaza fisierul de personal; Lunar

-operare pontaje;

-operare drepturi salariale si retineri din

salarii ;

-calcularea concediilor de odihna si a

concediilor medicale ;

-operare state de plata si listarea tuturor

situatiilor de personal;

-intocmire situatii de banca;

-intocmire declaratii pe suport magnetic

pentru : impozit pe salarii, CAS.
Somaj,CASS.

-intocmire situatii statistica.

20 Intocmeste FF1 Consilier servicul Anual
personal salarizare
21 Deconturi justificative –urmareste si Contabil Lunar
verifica calculul sumelor din decont.
Responsabilul cu CFP
22 Deconturi Justificative –plati Referent contabilitate Lunar
23 Facturare prestari sevicii Referent contabilitate Pana pe 5 ale
fiecarei luni
24 Gestoc Referent contabilitate Lunar

-operare documente justificative

consumuri,note de transfer, note de
intrare receptie si alte documente primare
privind miscarea de bunuri.
25 Evidenta numerarului din caserie – Referent contabilitate Zilnic
registrul de casa
26 Efectueaza licidarea cheltuielilor prin Referent contabilitate Zilnic
verificarea documentelor justificative si
va confirma prin semnatura si mentiune
« Bun de plata »ca aceasta verificare a
fost efectuata si ca serviciul a fost
efectuat corespunzator de catre furnizor si
ca toate pozitiile din factura au fost
verificate.
27 Situatii personal : Secretar Cand este cazul

-efectuaza inscrierile legale in carnetele

de munca ;

-actualizarea dosarelor de personal ;

-elibereaza adeverinte pentru personalul

angajat.
28 Intocmeste state de functii Contabil Anual sau la
solicitarea
ordonatorului
principal de
credite
29 Liste de verificare (CHECK-LIST ) Responsabilul cu CFP Zilnic

1a Cerere pentru deschiderea de credite

30 Liste de verificare (CHECK-LIST) Responsabilul cu CFP Zilnic

1a Dispozitii bugetare pentru repartizarea

creditelor bugetare
31 Liste de verificare (CHECK-LIST) Responsabilul cu CFP Zilnic

1a Virari de credite bugetare intre

capitole ale clasificatiei
32 Liste de verificare (CHECK-LIST) Responsabilul cu CFP Zilnic

1a Contracte/ Comenzi de achizitii

33 Liste de verificare (CHECK-LIST) Responsabilul cu CFP Zilnic

1a Contracte / Comenzi de achizitii

publice finantate integral sau partial din
credite externe rambursabile si / sau
fonduri externe nerambursabile
34 Liste de verificare (CHECK-LIST) Responsabilul cu CFP Zilnic

1a Actul intern de decizie privind

deplasarea in tara si strainatate , inclusiv
devizul estimativ de cheltuieli
35 Liste de verificare (CHECK-LIST) Responsabilul cu CFP Zilnic

1a ordonantarea de plata privind

achizitiile publice de produse
37 Liste de verificare (CHECK-LIST) Responsabilul cu CFP Zilnic

1a Ordonantarea la plata pentru

subventii, din fonduri publice acordate
agentiilor economici sau altor beneficiari
- concesionari
38 Liste de verificare (CHECK-LIST) Responsabilul cu CFP Zilnic

1a Ordonantarea de avansuri (in lei)

acordate unor terte persoane juridice in
cadrul contractelor incheiate
39 Liste de verificare (CHECK-LIST) Responsabilul cu CFP Zilnic

1a Ordonantarea de plata ale salariilor ,

altor drepturi salariale acordate
personalului , precum si ale obligatiilor
fiscale aferente acestora

ANEXA NR.1.a: LISTA DE VERIFICARE( CHECK-LIST) A CERERII PENTRU DESCHIDEREA

DE CREDITE BUGETARE

COD A.1.

Nr. Obiectivele verificarii

Crt
1. Existenta actelor justificative
1.1 -Nota de fundamentare pentru solicitare deschideri de credite
1.2 -Solicitarile ordonatorilor secundari si/sau tertiari, dupa caz,pentru repartizarea de
credite bugetare
1.3 -Situatia creditelor bugetare deschise anterior si neutilizate
1.4 - Bugetul aprobat
2 Existenta vizelor, cerificarilor, aprobarilor, altor semnaturi legale,dupa caz, pentru:
2.1 -Actele justificative de la pct.1
2.2 - Cererea pentru deschiderea de credite bugetare
3 Incadrarea sumei pentru care se cere deschiderea de credite in:
3.1 -Credite bugetare repartizate pe an/trimestre/luni si detaliate conform clasificatiei
bugetare
3.2 -Limitele lunare de cheltuieli stabilite de Guvern
3.3 -Nivel prevazut in actul normative de aprobare a actiunii( unde este cazul)
3.4 -Nivel rezultat din Nota de fundamentare
4 Stabilirea sumei pentru care se cere deschiderea de credite, avand in vedere:
4.1 - credite deschise anterior si neutilizate
4.2 - ca intreaga suma sa fie utilizata pana la finele perioadei pentru care se solicita
deschiderea
5 Completarea corecta a cererii pentru deschiderea de credite cu privire la:
5.1 -Beneficiarul deschidereii de credite
5.2 - conturi de trezorerie
5.3 - suma pentru care se cere deschiderea de credite
5.4 -corespondenta dintre suma solicitata si detalierea de pe verso-ul formularului
5.5 -celelalte rubrici prevazute de formular

ANEXA NR.1.b

LISTA DE VERIFICARE( CHECK-LIST) A EXTRASULUI DE CONT

COD. A .2.

Nr.crt Obiectivele verificarii

1. Existenta actelor justificative
1.1 -solicitarea ordonatorului secundar sau tertiar, dupa caz,
1.2 -cererea de deschidere de credite
1.3 -bugetul aprobat
2 Existenta vizelor, certificarilor, aprobarilor,altor semnaturi legale, dupa caz,
pentru:
2.1 -actele justificative de la pct.1
2.2 -extras de cont
3 Incadrarea sumei prevazuta pentru repartizare, in:
3.1 -creditele bugetare aprobate, repartizate pe an/trimestre/luni si defalcate
conform clasificatiei bugetare
3.2 Cererea de deschidere de credite
3.3 -extras

ANEXA NR.1.c
LISTA DE VERIFICARE( CHECK-LIST) A VIRARII DE CREDITE BUGETARE INTRE
CAPITOLE ALE CLASIFICATIEI BUGETARE

COD. A .4.

Nr.crt Obiectivele verificarii

1. Existenta actelor justificative
1.1 -nota de fundamentare privind efectuarea virarilor de credite bugetare intre capitole
ale clasificatiei bugetare
1.2 -bugetul aprobat
2 Existenta vizelor, certificarilor, aprobarilor, altor semnaturi legale, dupa caz,
pentru:
2.1 -actele justificative de la pct.1
2.2 -documentul privind virarile de credite bugetare intre capitole ale clasificatiei
bugetare
3 Incadrarea sumelor prevazute a se vira intre capitole in:
3.1 -credite bugetare repartizate pe an/trimester/luni si detaliate conform clasificatiei
bugetare
3.2 -nivelurile rezultate din nota de fundamentare
4 Propunerea de virare sa:
4.1 -nu convina legii privind finantele publice, legilor bugetare anuale sau actelor
normative de rectificare
4.2 -fie in concordanta cu obligatiile ce decurg din actiuni si sarcini noi sau
reprogramate
4.3 -asigure respectarea angajamentelor anterioare
4.4 -sa fie sustinuta de justificari, detalieri si necesitati privind executia pana la finele
anului bugetar la capitolele respective
4.5 -fie efectuata dupa inceperea trimestrului al III lea

ANEXA NR.1.d

LISTA DE VERIFICARE( CHECK-LIST) A CONTRACTULUI/ COMENZII DE ACHIZITII

PUBLICE

COD.B.1

Nr. Obiectivele verificarii

Crt
1 Existenta actelor justificative
1.1 -Programul anual al achizitiilor publice
1.2 -documentul de aprobare a procedurii selectate pentru achizitie
1.3 -anuntul/invitatia de participare la procedura
1.4 -documentatia pentru elaboararea si prezentarea ofertei
1.5 -documentul de numire a conisiei de evaluare/negociere
1.6 -ofertele
1.7 -documentul de aprobare a hotararii comisiei de evaluare/ negociere
1.8 -comunicarile catre ofertanti a rezultatului aplicarii procedurii
1.9 -documentul privind solutionarea contestatiilor
1.10 -actul de aprobare a documentatiei tehnico-economice a obiectivului de investitii( in
cazul investitiilor)
1.11 -nota de fundamentare privind necesitatea si oportunitatea efectuarii cheltuielilor
asimilate investitiilor ( in cazul investitiilor)
1.12 -Anexele nr.1 si 2 la Ordinul ministrului finantelor publice nr.1792/2002
2. Existenta vizelor, certificarilor, aprobarilor, altor semnaturi legale, dupa caz, pentru:
2.1 -actele justificative de la pct.1
2.2 -proiectul de contract/comanda
3. Incadrarea valorii contractului/comenzii in:
3.1 -nivelul creditelor bugetare si/sau de angajament, dupa caz:
3.2 -nivelul angajamentului bugetar
3.3 -valoarea ofertei furnizorului/prestatorului/executantului castigator
4 Contractul:
4.1 -sa fie cuprins in programul anual al achizitiilor publice
4.2 -sa prevada calitatea si cantitatea produselor contractate, conform actelor
justificative
4.3 -sa prevada constituirea garantiei de buna executie
4.4 -sa prevada acordarea de avansuri cu respectarea legii
4.5 -sa prevada actualizarea pretului cu respectarea legii
4.6 -sa fie incheiat in perioada de valabilitate a ofertei

4.7 -sa cuprinda datele de identificare a partilor contractante

ANEXA NR.1.e

LISTA DE VERIFICARE( CHECK-LIST) A ORDONANTARII DE PLATA PRIVIND ACHIZITIA

PUBLICA DE PRODUSE

COD.C.1

Nr.crt Obiectivele verificarii

1 Existenta actelor justificative
1.1 -angajamentul bugetar global/individual
1.2 -contractul/comanda( sau alta forma de angajament juridic)
1.3 -factura fiscala( cod 14.4.10), factura( cod 14.4.10/a A) sau alte tipuri de facturi,
aprobate conform prevederilor legale
1.4 -procesul verbal de receptie(cod 14.2.5) sau nota de receptie si constatare de
diferente (cod 14.3.1 A)
2. Existenta vizelor, certificarilor, aprobarilor, altor semnaturi legale, dupa caz,
pentru:
2.1 -actele justificative de la pct.1
2.2 -ordonantare de plata
3 Stabilirea corecta a sumei propusa pentru plata
4 Incadrarea sumei propusa pentru plata in:
4.1 -nivelul angajamentului bugetar
4.2 -nivelul angajamentului legal
4.3 -valoarea cheltuielilor lichidate
4.4 -credite bugetare deschise/repartizate sau existente in conturi de disponibil, dupa
caz:
5 Corespondenta datelor din ordonantarea de plata cu cele din actele justificative
pentru:
5.1 -natura cheltuielii
5.2 -numarul si data emiterii facturii
5.3 -beneficiarul sumei
5.4 -banca beneficiarului
6 Corespondenta dintre continutul actelor justificative in ceea ce priveste:
6.1 -cantitatea de produse receptionate
6.2 -calitatea produselor receptionate
6.3 -pretul unitar al produselor receptionate
6.4 -termenele de livrare
6.5 -modalitati de plata

ANEXA NR.1.f

LISTA DE VERIFICARE( CHECK-LIST) A ORDONANTARII DE PLATA A SALARIILOR, ALTOR

DEREPTURI SALARIALE ACORDATE PERSONALULUI, PRECUM SI ALE OBLIGATIILOR
FISCALE AFERENTE ACESTORA

COD.C.14

Nr.crt Obiectivele verificarii

1 Existenta actelor justificative
1.1 -centralizatorul lunar la statelor de salarii
1.2 -situatia privind repartizarea pe luni a cheltuielilor de personal
1.3 -situatia privind monitorizarea cheltuielilor de personal
1.4 -statul de functii
1.5 -bugetul aprobat
2. Existenta vizelor, certificarilor, aprobarilor, altor semnaturi legale, dupa caz,
pentru:
2.1 -actele justificative de la pct.1
2.2 -ordonantare de plata
3 Incadrarea sumei propusa pentru plata in:
3.1 -nivelul angajamentului bugetar
3.2 -valoarea cheltuielilor lichidate
3.3 -credite bugetare deschise/repartizate sau existente in conturi de disponibil, dupa
caz
4 Incadrarea numarului de personal din statul de salarii in:
4.1 -numarul maxim de personal stabilit prin buget
4.2 -numarul rezultat din statul de functii
5 Corespondenta datelor din ordonanta de plata cu cele din actele justificative
pentru:
5.1 -tipul platii
 5.2 -beneficiarul sumei
5.3 -banca beneficiarul sumei

PRIMARIA COMUNEI OLANU

Nr. 150/29.01.2007

DECIZIE/ORDIN

Doamnul VASILOIU ION din cadrul compartimentului _JURIDIC avand functia de JURIST este
desemnata sa exercite controlul financiar preventiv .

Competenta persoanei desemnate se refera la urmatoarele documente si operatii

Nr. Denumirea documentului Limita Observatii

crt. (operatiunii) valorica

1 Cererea pentru deschiderea de credite se incadreaza in bugetul
local
2 Ordinul de plata pentru repartizarea creditelor bugetare
sau borderoul centralizator al acestor documente
3 Documentul pentru modificarea repartizarii pe trimestre
a creditelor bugetare
4 Dispozitia bugetara de retragere a creditelor bugetare
sau borderoul centralizator al acestora
5 Contract de achizitii publice
6 Contract de concesionare sau inchiriere in care institutia
publica este concesionar sau chirias
7 Ordinul/actul intern de decizie privind

-angajarea sau avansarea personalului

-acordarea salariului de merit

-acordarea altor drepturi salariale

8 Ordonantarea de plata privind achizitia publica de
produse servicii sau lucrari

ERUL (INSTITUTIA)
Data emiterii 05.05.2010
RIA COMUNEI OLANU Compartimentul de specialitate .CONTABIL
Nr. 325

┌────────────────────────────────────┐
│ANGAJAMENT BUGETAR INDIVIDUAL/GLOBAL│
└────────────────────────────────────┘

ciar: SC VICEXPERT SRL

 -
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Inregistrarea bugetara Suma
────────────────────── ────
p. 24.84.02 subcap. 71 titlu art. . alin. . 250000 LEI
Suma totala
pul angajamentului: individual (global) INDIVIDUAL
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
atiu rezervat CFPP Data:
2010
──────────────────
Viza Semnatura:
Refuz de viza
Inregistrare individuala Nr.325 Data 05.05.2010

atiu rezervat CFPD

────────────────── Data:
2010
Viza
Intentia de refuz de viza Semnatura:
Refuz de viza
Inregistrare individuala Nr. .325. Data 05.05.20
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Ordonator de credite,
Data: 05.05.2009
Semnatura:

TERUL (INSTITUTIA)
UNA OLANU

Data emiterii 07.04.2010

Compartimentul de
specialitate ..CONTABILITATE
Nr. 249

┌────────────────────┐
│ORDONANTARE DE PLATA│
└────────────────────┘

tura cheltuielii ..C/V FACT.NR.53 REPREZENTAND MATERIALE

sta documentelor justificative
.FACTURA NR.53/05.04.2010

Nr./data angajamentului legal . 184/2010

dul de plata (virament/numerar) .. VIRAMENT
i/Valuta .LEI

ma datorata beneficiarului 350.24.(treisutecincizecileisi24bani)

ansuri acordate si retinute beneficiarului
ma de plata (lei) 350.24(treisutecincizecileisi24bani)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
ma de plata (valuta) │
felul valutei .. │
suma in valuta . │
cursul valutar . │
suma in lei . │
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

lculul disponibilului din contul de angajamente bugetare

- lei -
───────────────────────┬───────────────────┬────────────┬─────────────────┐
iviziunea clasificatiei│ Disponibil │ │ Disponibil │
etare Cap. . │ inaintea │ Suma de │ dupa efectuarea │
ap. titlu │ efectuarii │ plata │ platii │
t. . alin. │ platii (ct. 950) │ │ │
───────────────────────┼───────────────────┼────────────┼─────────────────┤
0 │ 1 │ 2 │ 3 = col. 1 - 2 │
───────────────────────┼───────────────────┼────────────┼─────────────────┤
02.20

02.20.01.09

01

01.09 │ 15000 │ 350,24 14649,76

───────────────────────┴───────────────────┴────────────┴─────────────────┘

mele si adresa Numarul de

eneficiarului cont RO87TREZ6715069XXX000785
MARNA SA Trezoreria RM.VALCEA
(Banca) ..
Cod

──────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
artimentul de Compartimentul │ Control financiar preventiv │
specialitate de contabilitate*)│ │
│ CFPP CFPD │
│ │
07.04.2010 Data 07.04.2010│ Data 07.04.2010 Data 07.04.2010 │
atura . Semnatura ..│ Viza Viza │
│ Semnatura .. Semnatura . │
──────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘
 Ordonator de credite,
Data:07.04.2010
Semnatura:

BIBLIOGRAFIE

*** - Ordonanta Guvernului 119/1999 - Ordonanta privind

auditul intern si controlul financiar preventiv;

***- Ordin administratia publica 1792/2002 – Ordin pentru

aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea,
ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice precum si
organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si
legale

*** - Ordin administratie publica 522/2003 - Ordin pentru

aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la
exercitarea controlului financiar preventiv;

*** - Ordin administratia publica 946/2005 - Ordin pentru

aprobarea Codului controlului intern, cuprinzand standardele de
management/control intern la entitatile publice si pentru
dezvoltarea sistemelor de control managerial;

-Mircea Boulescu-Controlul financiar fiscal, Editura

Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2008

- Luminita Ionescu - Controlul financiar fiscal, Cartea

Universitara, Bucuresti, 2006;

- Luminita Ionescu – Controlul financiar si fiscal,

fundamente teoretice si practice, Editura Cartea Universara,
Bucuresti, 2006

- Luminita Ionescu – Controlul financiar-fiscal si expertiza

contabila, Cartea Universitara, Bucuresti, 2008.

- Luminita Ionescu – Controlul financiar- fiscal si audit-

Fundamente teoretice si practice, Editura ARS Academica,
Bucuresti 2009