Sanatatea Mediului

SCOALA SANITARA POSTLICEALA BACAU
FIINTA UMANA SI NURSINGUL

- SUPORT DE CURS -
PROF. INSTRUCTOR
PSIHOLOG POREA ELENA

Florence Nightingale
12 Mai 1820-13
13 August 1910
“Nursingul este o artă. art Necesită devotament exclusiv, preg

pregătire
temeinică,, talent, ca orice pictor sau sculptor. Ce este mai mult?
Să ai de-a a face cu pânza de picturăpictur sau cu marmura sau să ai de
de-a face cu
organismul viu, cu fiinţa
a umană – templul duhului lui DUMNEZEU?” (1860)
Nursa este pregatita pentru:
Promovarea sanatatii;
Prevenitea imbolnavirilor;
Îngrijirea celui bolnav din punct de vedere fizic, mental, a celor cu deficiente,
indiferent de varsta si in orice unitate sanitara sau orice situatie la nivel de
comunitate
CODUL PENTRU ASISTENTELE MEDICALE
Promovarea sanatatii;
Prevenirea îmbolnavirilor;
Restabilirea sanatatii;
Înlaturarea suferintei;
NURSA GENERALISTA
Pregatire pluridisciplinara: sociala, tehnica, practica(in unitati sanitare si pe
teren in comunitati);
Insusirea competentelor de baza;
Sa aiba cunostinte de psihologie;
Sa aiba atitudine potrivita fata de pacient si fata de familia sa;
Sa aiba preocuparea de a intelege ceea ce simt ceilalti(capacitate de
empatie);
Fenomenele urmarite de asistenta medicala:
Reactiile individuale, familiale, si de grup – la problemele actuale sau potentiale de
sanatate;
ASISTENTA MEDICALA = MAMA PROFESIONISTA
Nursingul = ştiința şi arta de a îngriji omul sănătos

s şi bolnav;
Nursing = proces de îngrijire;
îngr
Esența a nursingului este rela
relația complexă profesional - terapeutică
ă şi empatică
dintre nursă ( asistentă ă ) şi pacient.
OMS şii Consiliul Internațional
Interna al Nurselor defineştete nursingul ca o parte
integrantă a sistemului de îngrijire a sănătății
s care cuprinde :
- Promovarea sănătății; ții;
- Prevenirea îmbolnăvirilor
virilor
- Ingrijirea bolnavilor de toate vârstele şii în toate stadiile bolilor, chiar şi în
stadiul terminal.
Nursing înseamnă a îngriji, dar raportat la sistemul medical constituie o
metodă sistematică,, organizat
organizată,, ce permite acordarea de îngrijiri
individualizate.
In ultimii ani termenul de nursing este acceptat,
acceptat în sens larg, ca şştiința de a
îngriji.
Pentru a fi un asistent medical competent, cu eficiență
eficien pentru bolnav, trebuie
să cunoştiti arta de a îngriji.
ICN – Consiliul Internațional

Interna al Nurselor:
“Nursingul, ca parte integrantă
integrant a sistemului de asistență
asisten socială,
cuprinde:
ocrotirea sănătă
ănătății,
prevenirea bolilor
îngrijirea bolnavilor fizic, psihic ( mental),
m ca şii a celor infirmi ( cu dizabilită
dizabilități ) de toate
vârstele, în toate formele de asisten
asistență socială şi aşezări comunitare
ICN – Consiliul Internațional

Interna al Nurselor:
Nursele sunt interesate de reacțiile
reac individuale, familiale şii de grup în fa
fața bolii
şi trebuie să răspund
spundă problemelor reale sau potențiale iale de ssănătate ale
indivizilor sau comunită ății.
Aceste reacțiiii umane reclam
reclamă o sferă mai largă de intervenții, de la restabilirea
sănătății până la o faz fază individuală a bolii, la dezvoltarea de politici pentru
ocrotirea sănătățiiii populației
popula pe termen mai lung.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE
Indiferent de locul unde lucreaz
lucrează, asistenta medicală trebuie să îndeplinească
îndeplineasc
3 roluri majore:
1. Practician = implică ă acțiuni de cunoaştere şi îngrijire directă/ satisfacere a
nevoilor pacientului, familiei sau a celorlalte persoane implicate;
implicate
2. Rol activ în cercetare = se referă la acele acțiuni iuni întreprinse în scopul
studiului efectelor tehnicilor actuale de îngrijire pre precum şii metodele care se
impun pentru îmbunătă ățirea acestora;
3. Rolul de LIDER = rol de conducător
conduc tor care impune luarea deciziilor, acte de
relaționare şi influențarea
țarea acțiunilor
ac iunilor altora în vederea îndeplinirii scopului
propus pentru binele pacientului
FUNCTIILE ASISTENTEI MEDICALE

Functiile de natură dependentă ( delegată ) – urmăreşte şte indica
indicațiile
medicului şi oferă tratamentul necesar conform prescrip
prescripțiilor
iilor acestuia; medicul
decide şii asistenta execut
execută tehnica de îngrijire respectivă;
Functiile de natură independentă
independent ( autonomă)
Decide, oferă îngrijire pacientului din proprie inițiativă,
ini stabileşte relații
ții de încredere
şi transmite informațiiii pacientului în legătură cu problemele de sănătate tate pe care le
are;
interdependent – colaborează cu ceilalțți membri ai
Functiile de natura interdependentă
echipei medicale şi cu persoanele care acordă acord îngrijiri globale pentru
îndeplinirea scopului propus
ALTE FUNCTII
Profesionala
Tehnica
Preventiva
De umanizare a tehnicii
De psiholog
Educativa
Economica
De cercetare
DOMENII DE ACTIVITATE
SERVICII DE SANATATE
stationar
Ambulator
Învatamant, cultura;
Cercetare
Social –economic
–
(conditii de viata)
Administrativ
Demografie
Alimentar
LOCURI DE MUNCA
În comunitate si ambulator
Dispensar
Urban
Rural
Policlinica
Scoli,gradinite, crese, leagane
Camine de batrani
În stationar (sectii: interne, chirurgie, pediatrie, obst. ginecologie)
Inspectorate de politie sanitara –igiena
In 1953 VIRGINIA HENDERSON s-a alăturat Şcolii colii de Nursing Yale, al cărei
c
decan, Annie Warburton Godrich i-a a fost mentor în primii ani de activitate
profesională. Aceşti ti ani petrecu
petrecuți la Yale au fost de maximă ă productivitate.
Virginia Henderson în calitate de profesor emerit a fost şii consultant de nursing
pentru întreaga lume. A primit imit titlul de Doctor Honoris Causa a Universită
Universității
Universit Yale.
CADRUL CONCEPTUAL AL INGRIJIRILOR
CADRUL CONCEPTUAL:
Pentru o mai bună inţelegereelegere a activit
activităţiiii noastre in procesul de ingrijire, trebuie ssă
avem in vedere factorii care au determinat şi influenţat profesiunea.
Individul bolnav sau sănătos ătos este văzut
v zut ca un tot complet prezentand 14 nevoi
fundamentale pe care asistenta trebuie să s le satisfacă.
Scopul ingrijirilor este de p păstrare sau restabilire a sănătăţii, ăţii, respectiv a
independenţei individului in satisfacerea
sa acestor nevoi.
Rolul AMG (asistentei medicale generaliste) este de suplinire a ceea ce persoana
ingrijită nu poate să facă singură.
singur
Componentele esenţiale iale ale uni model conceptual:
1) postulatele
2) valorile
3) elementele
- Scopul profesiei
- Felul activităţii (beneficiul)
- Rolul activităţii
- Dificultăţii inlocuite de pacienţ
pacienţi - SURSA DE DIFICULTATE
- Toate intervenţiile acordate
- Consecinţele
- este o dimensiune de bază ă esenţială
esen care ne permite să aplicăm m ”filozofia noastră
noastr
privind ingrijirile”.
BOALA ŞI SĂNĂTATEA
SĂNĂTATEA: - este echilibrul BIOPSIHOSOCIAL
BOALA: - reprezintă
reprezint un dezechilibru al uneia sau a tuturor
elementelor BIOPSIHOSOCIALE
A trata ~ se realizeaz
realizează prin păstrarea şi intreţinerea sănă ănătăţii, a vieţii
şi reprezintă
ăoa activitate independent avand limite impuse de boală. boal
1) POSTULATELE
- sunt suportul teoretic şi ştiinţific al modelului conceptual
- sunt enunţuri pentru susţinerea
ţinerea altor enunţuri
enun – ele sunt recunoscute şşi acceptate
(nu trebuie demonstrate)
Postulatele pe care are se bazează modelului Virginei Henderson:
1. orice fiinţă tinde spre independen
independenţă şi o doreşte
2. individul formeză un tot unitar caracterizat prin nevoi fundamentale
3. cand una dintre nevoi rămane ămane nesatisfăcută
nesatisf individul nu este „complet”, „intreg”,
„independent”.
2) VALORI SAU CREDINŢE (sunt in număr num de 3):
a) asistenta posedă funcţiiii care sunt proprii
b) cand asistenta preia din rolul medicului, ea cedează cedeaz o parte din sarcinile ei unei
alte persoane necalificate
c) societatea aşteaptă servicii de inaltăina calitate din partea asistentelor pe care nu pot
să le primească de la nici un alt personal.
3) ELEMENTELE
a) scopul profesiei:
- să ajute pacientul să işii conserve sau să s işi restabilească independenţa ţa
- să favorizeze vindecarea
- să asiste muribundul spre un sfar sfarşit demn
b) obiectivele sau beneficiarul:
- fiind persoana sau grupul de persoane spre care se indreaptă indreapt ingrijirile;
c) rolul profesiei:
- se desemnează rolul social pe care-l care l au membrii echipei profesionale, acesta fiind
de suplinire a dependenţei şi de suprimare a suferinţei;suferin
d) sursele de dificultate cauzate de o lipsă lips de:
- voinţă
- forţă
- cunoştinţe
e) intervenţiile
iile aplicate persoanei:
- asistenta nu trebuie să piardăpiard din vedere persoana in globalitatea sa, acţionand ac
pentru caştigarea independenţei
independenţ acestuia;
f) consecinţele
ele sau rezultatul obţinut:
ob
- vindecat
- ameliorat
- staţionar
- agravat
- deces.
Orice activitate care se doreşte
doreş a fi profesională urmăreşte să se sprijine pe baze
ştiinţifice. Cu toată diversitatea teoriilor şi conceptelor telor despre ingrijiri, ele toate au o
anumită inţelegere
elegere privind persoana ingrijit
ingrijită, sănătatea şii ingrijirile (nursingul).
1.Conceptul despre om
- omul este o fiinţă unică,, avand nevoi biologice, psihologice, sociale şi culturale
- omul este in continuă schimbare
chimbare şi interacţiune cu mediul inconjurător, ător, fiind o fiin
fiinţă
responsabilă, liberă şi capabilă de a se adapta.
- concepţiaia individului după

dup Virginia Henderson: „individul este o
entitate bio-psiho
psiho-socială formand un TOT indivizibil; el are necesit
necesităţi
fundamentale,
damentale, comune tuturor şii tinde spre autonomie in satisfacerea
lor”.
2. Concepţii privind sănătatea
ătatea
Definiţia OMS a sănătăţii:
- sănătatea
tatea este o stare de bine fizic, mental şi social, ce nu constă numai in absen
absenţa
bolii sau a infirmităţii
Alte definiţii:
- sănătatea
tatea este o stare de echilibru bio-psiho-social,
bio cultural şi spiritual, de
autonomie şi independenţă; ţă; este o stare dinamică
dinamic ce dă posibilitatea unui organism
de a rămane
mane in echilibru intre mediul intern şi extern.
3. Concepţia despre boală
- boalaa este ruperea echilibrului, armoniei, un semnal de alarmă
alarm tradus prin suferinţă
suferin
fizică, psihică,, o dificultate sau o inadaptare la o situaţie
situa nouă,, provizorie sau
definitivă.
Conceptul despre om
,,Individul este o entitate bio – psiho- sociala formand un tot indivizibil(notiune privind
globalitatea individului). El are necesitati fundamentale (comune tuturor) cu
manifestari specifice pe care si le satisface singur daca se simte bine. El tinde spre
autonomie in satisfacerea necesitatilor sale”.
Conceptul privind sanatatea
,,Sanatatea este o stare in care necesitatile sunt satiafacute in mod autonom, nu se
limiteaza la absenta bolii”
Conceptia despre boala
Boala este ruperea echilibrului, armoniei, un semnal de alarma tras prin suferinta
,,Boala
fizica, psihica, o dificultate sau o inadaptare la o situatie noua, provizorie sau
definitiva. Este un eveniment putand merge pana la respingerea sociala a omului si
din anturajul sau.”
A fi asistentă medicală înseamnă:

înseamn
să nu fi niciodată plictisită;
plictisită
să fi deseori frustrată;
să fi înconjurată de probleme;
să ai multe de făcut şi atât de puţinpu timp;
să porţii o responsabilitate foarte mare şi să ai foarte puţină autoritate;
să intri în vieţile
ile oamenilor, ale copiilor şi să marchezi o diferenţă
diferenţă; unii te vor
binecuvânta, aţiiii te vor blestema;
vei vedea oameni (copii) în starea lor cea mai proastă… proast şii în starea lor cea
mai bună;
nu vei înceta niciodată să fi uluită de capacitatea oamenilor (copiilor) de a iubi,
de a îndura şii de curajul acestora;
vei vedea viaţa a începând şi sfârşindu-se;
vei repurta victorii triumfătoare
triumfă şi eşecuri devastatoare;
vei plânge mult;
vei râde mult;
vei şti ce înseamnă să ă fi om şi să fi uman!
ATRIBUŢIILE
IILE ASISTENTULUI MEDICAL CARE LUCREAZ
LUCREAZĂ ÎN
SECŢIILE
IILE CU PATURI
1. Îşi desfăşoară ă activitatea în mod responsabil, conform reglement

reglementărilor
profesionale şi cerinţelor elor postului
2. Respectă ROI (Regulamentul de Ordine Interioară) Interioar
3. Preia pacientul nou internat şi însoţitorii
înso acestuia, verifică toaleta persoanei, îinuta de
spital şi îl repartizează în salon
4. Informează pacientul cu privire la structura secţiei sec şii asupra obligativităţii respect
respectării
ROI
5. Acordă primul ajutor în situaţii ţii de urgen
urgenţă şi cheamă medicul
6. Participă la sigurarea unui climat optim şi de siguranţă în salon
7. Identifică problemele îngrijire ale pacienţilor şi evaluează rezultatele obţ obţinute pe tot
parcursul internării
8. Prezintă medicului de salon pacientul pentru examinare şi-ll informeaz informează asupra
stării
rii acestuia, de la internare şi pe tot parcursul acesteia
9. Observă simptomele şi ş starea pacientului, le înregistrează în dosarul de
îngrijire şi informează ă medicul
10. Pregăteşte te bolnavul şi ajut ajută medicul la efectuarea tehnicilor speciale de
investigaţie şii tratament
11. Pregăteşte te bolnavul prin tehnici specifice pentru investigaţii
investigaţii speciale sau
intervenţii chirurgicale
12. Organizează transportul bolnavului şii la nevoie supravegheaz supraveghează starea
acestuia pe timpul transportului
13. Recoltează produse biologice pentru examene de laborator, conform
indicaţiilor medicului
14. Răspunde
spunde de îngrijirea bolnavilor din salon şi supraveghează ă infirmierii în
efectuarea toaletei, a schimbării
schimb lenjeriei de pat şii de corp, a schimb
schimbării poziţiei
bolnavului şii crearea unor condiţii condi ii prielnice pentru satisfacerea nevoilor
fiziologice
15. Observă apetitul pacienţpacienţilor, suprveghează şi asigură alimentarea pacienţilor
dependenţi, i, supravegheaz
supraveghează distribuirea malimentelor conform dietei
consemnate în foaia de observa observaţie
16. Administrează personal medicaţia, medica efectuează tratamentele, imunizările
imuniz şi
testările
rile biologice conform prescripţiei
prescrip medicale
17. Asigură monitorizarea rea specific
specifică a bolnavilor conform indicaţiei iei medicului
18. Pregăteşte te echipamentul, instrumentarul şii materialul steril necesar
intervenţiilor
19. Asigură pregătirea tirea preoperatorie a pacientului
20. Asigură îngrijirile post operatorii
21. Semnalizează orice modificare depistată dep în evoluţia pacientului
22. Verifică existenţa a semnului de identificare al pacientului
23. Pregăteşte te materialele şi ş instrumentarul în vederea sterilizării
24. Respectă normele de securitate, manipulare şi descărcare rcare a stupefiantelor
precum şii a medicamentelor cu regim special
25. Organizează şi desfăşoar ăşoară programe de educaţie pentru sănătate, tate, activităţi
activit de
consiliere, lecţiiii educative şi demonstraţii practice pentru pacienţi, ţi, aparţinători
apar
şii diferite categorii profesionale aflate în formare
26. Participă la acordarea îngrijirilor
î paleative şi instruieşte
te familia sau aparaparţinătorii
pentru acordarea acestora
27. Participă la organizarea şii realizarea activit

activităţilor
psihoterapeutice de reducere a stressului şi de depăşire ăşire a situa
situaţiilor
de criză
28. Supraveghează
Supravegheaz modul de desfăşurare a vizitelor apar aparţinătorilor
conform ROI
29. Efectuează verbal şi în scris preluarea preluarea-predarea fiecărui rui pacient şi a
serviciului, în cadrul raportului de tură
tur
30. Pregăteşte te pacientul pentru externare
31. În caz de deces, inventariază
inventariaz obiectele personale, identifică ă cadavrul
ca şi
organizează transportul acestuia la locul stabilit de conducerea spitalului
32. Utilizează şi păstrează
strează în bune condiţii echipamentele şii instrumentarul din
dotare, supraveghează colectarea materialelor şii a instrumentarului utilizat şi
se asigură de depozitarea acestora în vederea sterilizării
steriliz rii sau distrugerii
33. Poartă echipamentul de protec protecţie prevăzutzut în ROI, care va fi schimbat ori de
câte ori este nevoie pentru păstrarea
p igienei şii aspectuli estetic personal
34. Respectă reglementările ările în vigoare privind
privin prevenirea, controlul şi combaterea
infecţiilor nosocomiale
35. Respectă secretul profesional şi codul de etică al asistentului medical
36. Respectă şi apără drepturile pacientului
37. Se preocupă de actualizarea cunostinţelor
cunostin elor profesionale, prin studiu individual
sauu alte forme de educaţ
educaţie continuă, conform cerinţelor postului
38. Participă la procesul de formare a viitorilor asistenţi
asisten medicali
39. Supraveghează şii coordonează
coordoneaz activităţile desfăşurate urate de personalul din
subordine
40. Participă sau ia iniţiativa
ţiativa activităţii
activit de cercetare
cetare în domeniul medical şi al
îngrijirilor de sănătate
COMPETENŢELE
ELE ASISTENTULUI MEDICAL DIN SECŢIILE
SEC IILE CU PATURI
1. Stabileşte priorităţile privind îngrijirea şi întocmeşte

te planul de îngrijire
2. Efectuează următoarele
toarele tehnici:
tehnici
○ tratamente parenterale
○ transfuzii
○ puncţiiii venoase
○ vitaminizări
○ imunizări
○ testări
ri biologice
○ probe de compatibilitate
○ recoltează ă probe de laborator
○ efectuează ă sondaje şi spălături
○ pansamenta şi ş bandaje
○ tehnici de combatere a hipo şi hipertermiei
○ clisme
me în scop terapeutic şi evacuator
○ intervenţii ţii pentru mobilizarea secreţiilor
secre iilor (hidratare, drenaj postural,
umidificare, tapotări
tapot şi frecţii)
○ intubaţii ţinin caz de urgen
urgenţă
○ oxigenoterapie
○ resuscitare cardio-respiratorie
cardio
○ aspiraţieie traheo-bronşică
traheo
○ îngrijeştete bolnavul cu canulă
canul traheală
○ băii medicamentoase, prişniţe
pri
○ mobilizarea pacientului
○ măsurarea
surarea funcţiilor
func vitale şi vegetative
○ pregătirea
tirea pacientului pentru explorări
explor funcţionale
○ pregătirea
tirea pacientului pentru investigaţii
investiga specifice
○ prevenirea şi combaterea escarelor
○ îngrijirea ochilor, a mucoasei bucale şi nazale
○ calmarea şi tratarea durerii
○ urmăreşte şi calculează
calculeaz bilanţul hidric
○ supraveghează
supravegheaz nou-născutul, efectuează măsurători surători antropo
metrice
○ verifică şi răspunde
ăspunde de existen
existenţa a benzii de identificare a pacientului
○ îngrijeşte şi educă
educ persoanele cu stomă
NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINŢEI

FIIN UMANE
TEORIA LUI ABRAHAM MASLOW
Psiholog şii umanist american, Abraham Maslow identifică
identific 5 categorii de necesit
necesităţi
ale fiinţei umane, pe care le ierarhizează
ierarhizeaz într-o piramidă.
- treapta inferioară sau primară cuprinde nivelul I şi II; aici sunt incluse se necesităţile
necesit
fiziologice sau necesităţile
ile fizice, elementare, ele fiind întâlnite şii în regnul animal.
- nivelul I cuprinde funcţiile:
iile: a respira, a avea o bună
bun circulaţie, a mânca,ca, a bea, a
elimina, a menţine temperatura corpului constantă,
constant , a dormi, a se odihni, a comunica,
a se recrea; este treapta situată la baza piramidei, fiind astfel primul aspect vizat de
nursă în activitatea
tatea de îngrijire.
- abia atunci când un nivel este satisfăcut,
satisf se poate trece la nivelul următor.
ător.
- nivelul II cuprinde nevoia de siguranţă
siguran în condiţiile în care există
ă un echilibru
biologic;
instabilitatea acestui nivel apare în prezenţa
prezen agresiunilor externe:
terne: pierderea
adăpostului, schimbarea mediului.
- Nivelele superioare:
- nivelul III cuprinde nevoia de apartenenţă;
apartenen omul este o fiinţă socială, el nu poate tr trăi
singur, simte nevoia de a trăiăi într-un
într grup stabilit după criterii geografice,, economice,
religioase. Celula organizării
ării societ
societăţiiii umane este familia; activitatea de îngrijire
îngrijire-
nursing trebuie să ţină cont de acest aspect.
- nivelul IV este cel al recunoaşterii
recunoaş individului; orice om îşi doreşte şi are nevoie de
iubire, stimă, respect. El va avea un rol în societate corespunzător tor dorinţ
dorinţei, pregătirii
profesionale, capacităţii intelectuale.
- nivelul V reprezintă realizarea personalităţii,
personalit dorinţa de autodepăşire
ăşire. Aportul pe
care fiecare om îl aduce – prin invenţii tehnologice, prin artă,, medicin
medicină, etc.,
contribuie la evoluţia şii progresul societăţii omeneşti.
NEVOILE FUNDAMENTALE ŞII DIMENSIUNILE BIO

BIO-PSIHO-
SOCIALE , CULTURALE ŞI SPIRITUALE
Cadrul conceptual al Virginiei Henderson porneşte
porne te de la existen
existenţa
unor necesităţi fiziologice şi aspiraţii
aspira ale fiinţei umane numite - nevoi fundamentale. În
elaborarea lor , V.H a pornit de la teoria lui Maslow.
Cadrul conceptual al V.H – se bazează
bazeaz pe definirea celor 14 nevoi fundament
fundamentale cu
componente bio – psiho - sociale , culturale şi spirituale.
Atingerea de către
tre pacient a independenţei
independen ei în satisfacerea nevoilor este motto
motto-ul de
bază al AMG (asistentei medicale generaliste).
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
1. nevoia de a respira şi a avea o bună
bun circulaţie;
2. nevoia de a se alimenta şi hidrata;
3. nevoia de a elimina;
4. nevoia de a se mişcaca şi a avea o bună
bun postură;
5. nevoia de a dormi şi a se odihni;
6. nevoia de a se îmbrăca ş dezbrăca;
ăca şi
7. nevoia de a- i menţine
ţine temperatura ș în limite fiziologice 36-37 ºC;
8. nevoia de a fi curat şi a-şi
a proteja tegumentele;
9. nevoia de a evita pericolele;
10. nevoia de a acţiona
iona după credinţele şi valorile sale (a-şii practica religia);
11. nevoia de a comunica;
12. nevoia de a se realiza;
13. nevoia de a se recrea;
14. nevoia de a învăţa
a pentru a-şi
a păstra sănătatea.
Fiecare dintre aceste nevoi comportă
comport diferite dimensiuni ale fiinţei
ei umane:
- o dimensiune biologicăă (biofiziologică)

(biofiziologic
- o dimensiune psihologică
- o dimensiune sociologică
- o dimensiune culturală
- o dimensiune spirituală.
Cele 14 nevoi fundamentale îmbracă îmbrac forme variate dupa individ, starea sa de
sănătate, e, maturitate, obiceiuri personale şii culturale ; ele constituie un tot unitar, nu
este bine să fie separate unele de altele. Asistenta care vrea să personalizeze
îngrijirile trebuie să ţină seama de diversele dimensiuni implicate şii de interac
interacţiunea
dintre nevoi.
1. Nevoia de a respira şii de a avea o bună
bun circulaţie
- a respira reprezintăă funcţia

func ia organismului prin care se primeş
primeşte oxigenul
astmoferic şii se elimin
elimină bioxidul de carbon din organism (respira (respiraţia
pulmonară)/)/ iar la nivel tisular, se cedează
cedeaz bioxidul
ul de carbon rezultat în urma
- arderilor tisulare, acceptându-se
acceptându se oxigenul indispensabil vieţii (respira
(respiraţia
celulară).
- a avea o bun
bună circulaţie se referă la asigurarea unei circula
circulaţii
sanguine adecvate, prin contractilitatea inimii; sângele este
transportul pentru gazele sanguine (oxigen şii bioxid de carbon),
pentru substanţele
substan nutritive şi alţi produşii biologici necesari
organismului.
- sistemul circulator este cel care asigur
asigură integrarea funcţiilor
iilor organismului;
primul ajutor care se acordă
acord unui pacient va asigura, preferenţial,
ţial, respiraţia
respira şi
circulaţia sângelui.
- dimensiunea psiho-socio
socio-culturală este influenţată de: emoţii,
ţii, fric
frică, fumat,
mediul poluat, etc.
- nevoia de a respira prezintă
prezint anumite particularitaţi la nou-născut,
ăscut, sportivi,
vârstnici.
2. Nevoia de a mânca şii a se hidrata
- alimentele constituie sursa de energie şii substratul biologic pentru celulele

organismului.
- apa este mediul în care se produc reacţiile
reac iile chimice din organism; ffără apă,
viaţa nu este posibilă.
- cele două funcţiiii sunt influenţate
influen de nevoile
oile fiziologice ale individului din
momentul respectiv, de vârstă,
vârst talie, starea socială, tradiţie,
ie, starea de boal
boală.
- aspectul bio-fiziologic
fiziologic interesează
intereseaz anumite mecanisme, masticaţie, degluti deglutiţie,
digestie, de asemenea necesarul de calorii sau alte substanţe
substan e nutritive.
- dimensiunea psiho-sociosocio-culturală se manifestă prin obiceiurile legate de ras
rasă,
religie, naţionalitate
- este legată de alte nevoi (de a comunica, elimina, etc) şii se modific modifică după
stadiul de maturitate al individului.
3. Nevoia de a elimina
- este o funcţie
ie complexă a organismului prin care sunt îndepărtate
rtate substan
substanţele
toxice sau secretate substanţe
substan e ne necesare organismului în afara acestuia.
- această nevoie cuprinde eliminarea renalrenală, intestinală,, respiratorie şşi cutanată
- eliminarea se face în funcţie fu de aport, vârstă,, starea de echilibru a
organismului, prezenţa ţa bolii.
- aspectul bio-fiziologic
fiziologic este în acelaşi
acela i timp mecanic, chimic, hormonal
- dimensiunile psiho-sociosocio-culturale sunt numeroase; emoţiile ţiile pozitive şi
negative influenţeaza
eaza frecvenţa
frecven urinară, calitatea şii cantitatea scaunelor.
Atitudinea părinţilor
ilor faţă de curăţenie, atitudinea pacientului faţă ţă de cur
curăţenie
provin din moştenirea
tenirea cultural
culturală.
4. Nevoia de a se mişca şii a avea o bună
bun postură
- această funcţie
ie asigură
asigur independenţa individului în deplasare,
eplasare, pentru
realizarea necesităţilor;
ăţilor; mişcarea
mi şi
- menţinerea
inerea posturii indic
indică starea de echilibru general a organismului şi asigură
integrarea tuturor celorlalte funcţii.
func
- această funcţie ie este influenţată
influen de vârstă, tip constituţional,
ional, sex, tipul de
activitate fizică,, starea de boală.
boal
- bio-fiziologic,
fiziologic, independenţa
independen diferă la copilul mic şi la adult, la
cei cu hemiplegie sau la alerg
alergători.
- sistemul muscular, osteoarticular, cardiovascular şi nervos
influenţează ă libertatea de mi
mişcare, de adaptare, de evitare.
- din punct de vedere psiho-socio-cultural,
psiho mişcarea şi poziţia
ia corpului reflect
reflectă
starea de spirit, vitalitatea, bunele maniere, etc.
- problemele de sănătateătate fac să
s se nască nevoi individuale legate de mişcare
mi
(mersul cu ajutorul bastoanelor, cărucioarelor)
c
5. Nevoia de a dormi şii de a te odihni
- este funcţia
ia care asigură adaptabilitatea biologică a individului prin restabilirea
funcţională şii energetică a ţesuturilor; somnul şii odihna sunt indispensabile
pentru integrarea funcţiilor organismului.
- bio-fiziologic,
fiziologic, somnul şi odihna variaz
variază cu vârsta şi starea de sănă
ănătate: copilul
mic are nevoie de mai mult somn decât adultul, convalescentul are nevoie de
mai mult somn pentru refacere.
- calitatea somnului, a repausului mental şii fizic, este asociată sistemelor
cardiovascular, gastrointestinal, neuromuscular – o persoană ă privată
privat timp
îndelungat de somn prezintă
prezint tulburari fizice şi psihice.
- psiho-socio-cultural,
cultural, somnul şii repausul sunt afectate de emoţii şi obligaţii
sociale (anumite grupuri utilizează
utilizeaz droguri fie pentru a adormi, fie pentru a fi
treji).
6. Nevoia de a se îmbrăca şi a se dezbrăca
dezbr
- bio-fiziologic, activităţile
ăţile cotidiene necesare independenţei
independen ei în acest domeniu
variază în funcţie
ie de vârsta şi de integritatea neuro-musculară; ă; nou-născutul,
nou
pacientul paralizat necesită
necesit ajutor, pacientele cu mamectomie sunt preocupate
de corectarea aspectului estetic, etc.
- prin îmbrăcăminte
minte se evită
evit pierderea căldurii şi a umidităţii, ii, contaminarea
tegumentelor cu praf sau substanţe
substan iritante şi expunerea la radiaţiileţiile ssolare.
- psiho-socio-cultural,
cultural, există
exist variaţiiii imense în alegerea vestimenta
vestimentaţiei,
exprimarea personalităţii,
personalităţ sexualităţii, ii, convingerilor religioase; func
funcţia descrie
afirmarea personalităţii
ăţii individului, apartenen
apartenenţaa la grupurile socioculturale şi
religioase.
7. Nevoia de a menţine
ine temperatura corpului în limite normale
- omul este o fiinţă homeotermă,

homeoterm adică îşi asigură o temperatură constantă
pentru a funcţiona
iona optim şi chiar a exista.
- bio-fiziologic,
fiziologic, temperatura corpului depinde de exerciţiu,
exerci iu, de starea de
hidratare,
tare, controlul hipotalamic; vârsta face să
s varieze temperatura corporal
corporală,
mediul ambiant influenţează
influenţeaz temperatura.
- componenta psihică – se manifestă în influenţa emoţiilor iilor asupra temperaturii;
anxietatea poate provoca o creştere
cre a temperaturii corporale.
8. Nevoia de a fi curat şi a-şi proteja tegumentele
- funcţiaţia const
constă în menţinerea
inerea igienei tegumentelor, fanerelor
(unghii, păr),
r), cavit
cavităţilor şi orificiilor ( nas, urechi, gură,
ă, tub digestiv,
organe genitale).
- independenţa a în materie de igien
igienă personală este în funcţie ie de capacitatea
fizică de a face gesturile şi mişcările necesare, precum şii de factori biologici –
vârsta şii sexul; igiena se face diferit la nou născut,
n scut, vârstnic imobilizat la pat,
sau la o persoană adultă sănătoasă.
- sănătatea psihică şi emoţională
emo se reflectă în starea tegumentelor, atenţia
aten
acordată îngrijirii părului
ărului (coafura), unghiilor, etc. Emoţiile
Emoţiile afectează
afecteaz
transpiraţia, secreţiile,
iile, iar normele de cur curăţenie diferă de la un grup socio-
socio
cultural la altul, de la o epocă
epoc la alta.
9. Nevoia de a evita pericolele
- pericolele pot proveni din mediul intern sau extern.

- bio-fiziologic,
fiziologic, independenţa
independen constă în a evita anumite alimente sau
medicamente şii de a avea grijă
grij în desfăşurarea
urarea anumitor activităţ
activităţi (în spital-
pentru a nu cădea
dea din pat, a nu se răni la baie, etc.)
- psiho-socio-cultural – este nevoie de asigurarea securităţii ăţii psihice, prin
prezenţaa unor persoane apropiate, rude la pacientul vârstnic, singur - izolarea
culturală se previne prin integrarea în comunităţi
comunit i cu preocupă
preocupări culturale
asemănătoare.
10. Nevoia de a comunica cu semenii
- este o nevoie fundamentală

fundamental comună tuturor fiinţelor umane.
- din punct de vedere fiziologic, comunicarea verbală
verbal cuprinde articula
articulaţia,
fonaţia, iar cea non-verbal
verbală depinde de capacitatea psihică ă de a schimba
gesturi,
i, atitudini corporale.
- componentele psiho-socio socio-culturale se manifestă în alegerea con conţinutului
exprimat: sentimente, idei, emoţii.
emo
- comunicarea se desfăşdesfăşoară în familie (între copil-părinte, soţ--soţie), între
parteneri şii între orice fel de indivizi (persoane
(persoane cunoscute sau necunoscute).
- este o funcţieie de integrare psihologică
psihologic la nivel înalt.
- când un pacient nu-şşii poate satisface nevoia de comunicare, asistenta
medicală trebuie să-ll ajute pentru a găsig noi moduri de exprimare.
11. Nevoia de a-şi practica religia
ligia
- componenta bio-fiziologic
fiziologică a independenţei
ei în acest domeniu se exprim
exprimă prin
gesturi, mişcări,atitudini
ri,atitudini necesare cultului: anumite religii practică
practică circumcizia,
altele interzic anumite alimente (post) sau transfuzia de sânge, etc.
- îngrijirea pacientuluiui trebuie să
s ţină cont de opţiunea religioasă ă a pacientului şi
să fie adaptată acesteia.
- componenta psiho-social socială se exprimă prin diferite particularităţi
ăţi ale fiecarei
religii în parte: unele au slujba duminica, altele sâmbăta.
sâmb ta. Unele convingeri
religioase extreme îşi şi împing practican
practicanţiiii spre comiterea unor crime, asasinate
în masă,, cu un puternic impact social.
12. Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util
- de-aa lungul etapelor vieţii,

vie fiinţa umană are nevoie ssă se
realizeze, săă studieze, să
s muncească.
- aceste activităţii depind de capacitatea fiziologică
fiziologic şii dezvoltarea psiho
psiho-socială
a individului.
- o problemă de sănătate ătate poate să
s diminueze mijloacele de care pacientul
dispune pentru a se simţi
simţ util.
13. Nevoia de a se recrea
- este o nevoie fundamentală

fundamental şi comună tuturor fiinţelor umane.
- poate fi înţeleasă ca o odihnă
odihn psihologică,, ce intervine favorabil în echilibrul
biologic.
- pentru satisfacerea acestei nevoi, uzual este aleasă
aleas una sau dou două zile, la
sfârşit de săptămână,ă, pentru relaxare,
- plimbare, lectură,, sport.
- această nevoie se derulează
deruleaz în concordanţă cu gradul de cultură,
ă, posibilităţile
posibilit
socio-economice
economice ale individului.
14. Nevoia de a învăţa
a pentru a-şi
a păstra sănătatea
- nevoia de descoperire, de adăugare

ad de noi cunostinţe,
e, este comun
comună tuturor,
mai ales la copii şii în timpul anilor de studiu.
- componenta bio-fiziologic
fiziologică este reprezentată de inteligenţă
ţă şi integritatea
simţurilor.
- componenta psiho-socio
socio-culturală se manifestă prin dorinţa
a de a afla şi de a
cunoaşte
te valoarea acordat
acordată educaţiei de grupul socio-cultural.
- o problemă de sănătate
ătate face să
s se ivească nevoi particulare de a învăţa:
înv un
pacient trebuie să înveţe
înveţ să îşi facă insulina, altul să îşii îngrijească punga de
colostomă.
NEVOIA ŞI HOMEOSTAZIA
Satisfacerea în ansamblu a unei nevoi a unei persoane permite conservarea sau
echilibrul diverselor nevoi fundamentale prin procese fiziologice şii biologice.
NEVOIA: - este o necesitate care cere un aport, o uşurare,
u urare, lipsa unui lucru de
necesitate, de dorinţă,, de utilitate a unui lucru.
HOMEOSTAZIA: - este o stare de echilibru, de autoreglare care se instaleaz
instalează între
diversele procese fiziologice ale persoanei.
- acest concept de echilibru se extinde şii la procesele psihosociologice şşi vom vorbi
despre HOMEOSTAZIE
- fiziologică
- psihosocială
- nesatisfacerea uneia dintre cele 14 nevoi poate avea repercursiuni asupra
organismului (asupra mai multor
mul organe sau aparate) apărând
rând aş
aşa numita
MANIFESTARE DE DEPENDENŢĂ sau problemele pacientului; sau

simptomatologie
simptomatolog
Ex: -Astm
Astm bronşic
bronş
-Dispnee
-Nelinişte
-Agitaţie
-Frica de moarte
-Transpiraţii reci.
INDEPEDENŢA ŞII DEPENDEN
DEPENDENŢA
A ÎN SATISFACEREA NEVOILOR
FUNDAMENTALE
Indepedenţa la adult ═ atingerea unui nivel acceptabil în satisfacerea nevoilor ne
fundamentale (echilibrul biopsihosocial) prin acacţiuni
iuni pe care le îndeplineş
îndeplineşte individul
însuşi (singur), fără ajutorul unei alte persoane.
Pentru copii indepedenţa a se consider
consideră şii atunci când nevoile sunt îndeplinite cu
ajutorul
torul altei persoane în funcţie
funcţ de faza de creştere şi dezvoltare a copilului.
DEPENDENŢA: ═ incapacitatea persoanei de a adopta comportamente sau de a
îndeplini el însuşi (singur, fără
ără ajutorul unei alte persoane ) acţiuni
iuni care ssă-i permită
un nivel acceptabil în satisfacerea nevoilor fundamentale.
Manifestarea dependenţă: - atunci când o nevoie fundamentală nu este
ea de dependenţă
satisfăcută din cauza unei surse de dificultate apar una sau mai multe manifest
manifestări de
dependenţă.
Acestea sunt semne observabile ale unei incapacităţi
incapacit a persoanei de a-şi
şi satisface el
însuşi nevoile.
Ex : - în cadrul nevoii de a fi curat şi a-şi proteja tegumentele – apariţia
ţia unei escare
(culoare roşiatică de la nivelul pielii); = disconfort la nivelul tegumentului =
manifestare de dependenţă ţă care poate
poat conduce în final la o izolare socială
socială.
- legat
gat de nevoia de a dormi, de a se odihni – insomnia – produce tulburări
tulbură atenţie –
care pot determina chiar un accident.
TIPURI DE DEPENDENŢĂ
1. Potenţială
2. Actuală
3. Descrescândă
4. Permanentă.
1. POTENŢIALĂ: - acea dependenţă
dependen care poate să apară din cauza unei
anumite predispoziţii
ţii a persoanei
2. ACTUALĂ: - problema prezentă,
prezent iar acţiunile AMG pot fi corective
3. DESCRESCÂNDĂ: - dependenţa
dependen a pacientului se reduce, este în descre
descreştere
iar rolul AMG este de a susţine acest progres şi de a-l face să-şi şi regăsească
reg
acel nivell minim, optim, de autonomie.
4. PERMANENTĂ:
PERMANENT - în ciuda îngrijirilor din partea AMG,
problema pacientului nu poate fi corectată,
corectat dependenţ
dependenţa devenind
permanentă
ă sau cronică
cronic iar rolul AMG este de suplinire, de a ajuta.
SURSELE DE DIFICULTATE:
- se definesc ca fiind cauza dependenţei
dependen ei sau orice obstacol major care împiedi
împiedică
satisfacerea uneia sau a mai multor nevoi fundamentale.
- pot fi cauzate de :
1. factori de ordin fizic
2. factori de ordin psihologic
3. factori de ordin spiritual
4. factori legaţii de insuficiente cuno
cunoştinţe.
1. Sursele de ordin fizic: - cuprind toate obstacolele fizice de natură
natur intrinsec
intrinsecă (care
provin de la pacient) sau extrinsecă
extrinsec (adică care cuprind agenţii exteriori care în
contact cu organismul uman an împiedic
împiedică buna funcţionare a organismului);
Ex : - de obstacol intrinsec: - ocluzie intestinală
intestinal
- de obstacol extrinsec: - sondă vezicală, branulă, pansament dentar.
2. Sursele de ordin psihologic: - cuprind sentimente, emoţii, stări ări sufleteşti
suflete şi
intelectuale care pot influenţa
ţa satisfacerea unei nevoi fundamentale;
Ex: - tulburări
ri de gândire, emoţii,
emo ii, anxietate, stres, modificarea imaginii corporale,
doliul.
3. Sursele de ordin social: - cuprind problemele generale ale persoanei şşi generate
de persoană în raport cu anturajul ssău, cu partenerul de viaţă, cu familia, cu colegii
de muncă; raportul
ortul persoanei cu comunitatea; Aceste raporturi pot fi de ordin cultural
sau economic. Se pot prezenta sub formă
form de modificăriri ale rolului social (şomajul
(ş sau
un nou loc de muncă pot determina dificultăţi în comunicare, probleme de adaptare
culturală).
4. Sursele de ordin spiritual: - aspiraţiiii spirituale, revolta persoanei asupra sensului
sensulu
vieţii, întruniri religioase, filozofice, limite în practicarea religiei cu repercursiuni mai
ales asupra persoanelor în vârstăvârst şi muribunzi.
5. Factori legaţii de insuficiente cunoştinţe:
cuno - AMG ajută pacientul în câştigarea unor
cunoştinţe
e care îi sunt necesare pentru satisfacerea nevoilor fundamentale.
PROCESUL DE ÎNGRIJIRE
Este o metodă organizată şi sistematică care permite acordarea ingrijirilor

individualizate;
- este un mod de a gandi care permite o intervenţie
interven conştientă,, planificată a ingrijirilor
in scopul protejării şii promovării ssănătăţii.
Procesul de ingrijire are e 5 etape:
1) - culegerea de date (interviul)
2) - analiza şii interpretarea datelor (nursing)
3) - planificarea ingrijirilor (obiective)
4) - realizarea interven
intervenţiilor (aplicarea lor)
5) - evaluarea.
1) Culegerea de date – ne permite să adunăm m toate datele despre
pacient in globalitatea sa, despre suferinţa
suferin a sa, obiceiurile sale;
2) Analiza şii interpretarea datelor (diagnosticul de nursing) - ne permite ssă punem
in evidenţă problemele specifice de dependenţă
dependen şii sursele de dificultate care le le-au
generat (de elaborare
laborare a diagnosticului de nursing);
3) Planificarea îngrijirilor / obiective:
a) – să determinăm m scopurile / obiectivele care trebuiesc urmate pentru a ne atinge
ţelul sau rezultatul aşteptat;
b) - stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor.
4) Aplicarea intervenţiilor (executarea lor): - precizarea concretă a interven intervenţiilor, a
ceea ce trebuie să facem;
5)Evaluarea rezultatelor: - analizele rezultatului ob obţinut,dacă intervenţiile
ţiile au fost sau
nu corect aplicate sau dacă nu au apărut date sau probleme obleme noi in evolu evoluţia
pacientului (ele trebuie imediat notate in Foaia de Temperatură
Temperatur şii eventual dac dacă este
nevoie de o reajustare, readaptare a obiectivelor sau intervenţiilor
interven - proces ciclic).
INTERVIUL : - discuţie ie sau intrevedere faţă
fa in faţă cu pacientul;
- anamneza: - (culegerea de date) - dialog ;
- este o formă specială de comunicare verbală verbal sau nonverbală care se desf desfăşoară
intre AMG şi
persoana care recurge la ingrijiri de sănătate.
s
A.CONDITII PENTRU EFECTUAREA UNUI INTERVIU:
a) trebuie să se ţină cont de numinumiţi factori importanţi:
- alegerea momentului oportun pentru pacient;
- respectarea – orei de masă; ă; momentelor de repaus şi oboseală;
perioadei cand pacientul se simte rău r sau suferind
- AMG trebuie să ia interviul aşa a incat să acorde o perioadă suficient
suficientă de timp
exprimăriirii pacientului in ritmul său
s (răbdare);
- crearea unui microclimat care ssă ţină seama de intimitatea la care are dreptul
pacientul şii confortul la care are dreptul acesta;
- capacitatea AMG de a manifesta un comportament care ca să reflecte:
- atitudine de acceptare;
- capacitate de ascultare;
- atitudine de respect;
- capacitate de empatie (de a se transpune in situaţia situa ia celui cu probleme);
AMG demonstrează acest comportament - prin menţinerea inerea unui contact vizual, prin
mimică, expresie senină a feţei ţei sau surazătoare
suraz după caz.
- printr-o poziţie comodă şi limbaj care dovedesc pacientului dorinţa dorin a sa de a a-l asculta
şi uşura interviul.
B) ABILITĂŢILE ILE AMG DE A FACILITA INTERVIUL INTERVIUL:
a) abilitatea de a pune intrebări ări adecvate:
Intrebările pot fi de două feluri: - inchise;
- deschise;
- intrebările inchise aduc răspunsul
ăspunsul de genul „DA” sau „NU”;
- intrebările
rile deschise permit pacientului ssă se exprime ;(ex.:”puteţi să ă imi descrie
descrieţi ce
vă supără?”).
Intrebarile deschise pot fi:
- de tip narativ („povestiţi-mi”);
mi”);
- de tip descriptiv („descrieţi”)
- de tip de clarificare („de ce nu mancaţi

manca niciodată carne?”).
b) abilitatea de a confirma, valida percep
percepţiile
iile sale cu pacientul in a
aşa
fel incat săă elimine subiectivul observaţiilor
observa iilor sale: (ex: „mi
„mi-aţi spus că
vomitaţii de două zile”);
c) abilitatea de a readuce pacientul la intreb
intrebările
rile necesare cand divagheaz
divaghează;
d) abilitatea de a face o sinteză:sintez („dumneavoastră nu puteţii dormi din cauza
stresului?”);
e) abilitatea de a aplica o ascultare activă:
activ - prin repetarea ultimei fraze a pacientului,
extragerea şii reformularea conţ
conţinutului;
f) informaţiile obţinute
inute de la pacient trebuie notate in Foaia de Observa Observaţie cu
exactitate pentru ca esenţa ţa să nu se piard
piardă;
g) comunicarea non verbală: ă: expresia fe
feţei, gesturi, mimică.
CULEGEREA DE DATE
Este primul pas de culegere a informaţiilor

informa iilor despre pacient. Scopul acestei etape
este acela de a aduce în aten atenţie date despre starea de sănătate tate a pacientului, pe
baza cărora nursele vor lua decizii importante în legătură leg cu diagnosticul de nursing.
Datele pot fi subiective şii obiective şi ajută asistenta să ia decizii inteligente în ceea
ce priveşte te diagnosticul nursing.
Culegerea de date se desfăşoar ăşoară conform unui plan care constă în:
- colectarea de informaţiiii obiective
obiectiv sau subiective despre pacient;
- verificarea datelor obţinute;
- comunicarea tuturor informaţiilor
informaţ obţinute cu ocazia culegerii de date.
Identificarea problemelor de îngrijire a pacientului se bazează bazeaz în principal pe
cunoaşterea
terea pacientului, mai exact pe pe:
- cunoaşterea deficienţelor elor pacientului;
- cunoaşterea
terea propriilor resurse pentru a face faţă fa nevoilor de sănătate;
- cunoaşterea aşteptării rii acestuia în ce priveşte
prive te procesul de îngrijire medicală
medical de care
va beneficia;
- informaţii despre sănătatea tatea sa sau spitalizarea sa.
Informaţiile culese pot fi :
- stabile: exemplu: nume, vârstă,vârstă sex, carte de identitate;
- variabile: exemplu: temperatura, TA, durere, infecţii, infec ii, date care se aflaflă într-un
continuu proces de schimbare.
Sursele de informaţii pot fi:
- directe – exemplu: pacientul;
- indirecte – exemplu: familia , anturajul, membrii echipei echipe de sănătate,
ă ătate, dosarul
medical, anumite scheme de referinţă.referin
Mijloace pentru culegerea datelor – cele mai importante sunt:
- observarea pacientului;
- interviul pacientului;
- prin împărtăşirea irea spontană de către pacient a acuzelor şii simptomele sale
subiective, ca de
exemplu: palpitaţii, ii, durere, frica, ame
ameţeala.
- consultarea surselor secundare.
Trebuie căutate
utate semnele obiective care corespund manifestărilor
manifest rilor subiective descrise
de bolnav.
Scopul culegerii de date este acela de a furniza o bază baz pentru interpretarea şi
definirea problemei.
1.Observarea pacientului presupune o capacitate intelectualintelectuală

deosebită de a sesiza prin intermediul simţurilor urilor detaliile lumii
exterioare. Este considerat un proces mintal activ.
Asistenta medicală
medical va trebui să se ferească de:
- subiectivism;
- judecăţi preconcepute;
- rutină şi superficialitate;
- lipsa de concetrare şii continuitate.
2. Interviul este un instrument de cunoaştere
cunoa a personalităţii.
ii. Interviul este eficient
dacă se ţine cont de anumiţi ţi factori. Este important de ştiut
tiut momentul oportun pentru
pacient atunci când va fi supus interviului, cu respectea orei de odihnă odihnă,
odihn a orei de
servire a mesei sau a momentelor de oboseală.
oboseal
Interviul presupune capacitatea asistentei medicale de a manifesta un comportament
care să
reflecte:
- o atitudine de acceptare;
- o capacitate de ascultare;
- o capacitate de empatie;
- o atitudine de respect.
În cazul în care interviul iniţial
ţial nu poate fi finalizat se va reveni obligatoriu, nu înainte
de a fi menţionat
ionat acest lucru şi pacientului
pacientului.
ANALIZA ŞII INTERPRETAREA DATELOR
Datele odată culese in urma interviului, asistenta urmeazăurmeaz să le analizeze şi să le
dirijeze spre interventii individualizate; acestea presupun identificarea nevoilor
specifice ale pacientului.
Ex : - nevoia de a fi curat este comun
comună tuturor persoanelor, pe cand a face 1 sau 2
duşuri pe zi este specifică.
Analiza şii interpretarea formată din 2 părţi:
Analiza Interpretarea
- examinarea datelor - explicarea cauzelor de dependenţă
dependen
- clasificarea datelor - stabilirea priorităţilor:date
priorit de independenta- acelea care permit
satisfacerea automata a nevoilor; date de dependenta
- stabilirea problemelor de ingrijiri - acordarea ingrijirilor
- recunoasterea legaturilor si a prioritatilor(problemelor)
Interpretarea datelor- inseamna a da un sens, a explica originea sau cauza
problemei de dependenta, adica a defini sursele de dificultate.
Analiza si interpretarea datelor vor conduce asistenta la la stabilirea
diagnosticului de ingrijire
DIAGNOSTICUL DE ÎNGRIJIRE
Diagnosticul de îngrijire porneşte
porne de la informaţiile culese şii de la departajarea
manifestărilor de dependenţă. ţă.
Începutul în definirea diagnosticelor de îngrijire l-a
l făcut Florence Nightingale, în anii
1854-1855.
Se cunosc mai multe definiţiiţii ale diagnosticului de îngrijire:
1. Diagnosticul de îngrijire este o formăform simplă şi prescrisă care descrie reac reacţia
persoanei la o
problemă de sănătate;
2. Diagnosticul de îngrijire este un enun
enunţ concis actual sau potenţial
ial al manifest
manifestărilor
de
dependenţă ţă ale persoanei;

3. Diagnosticul de îngrijire este o problemă problem de sănătate ătate real
reală sau
potenţială,, pentru care nursele sunt capabile prin pregătirea pregă lor să
acorde îngrijire;
4. Diagnosticul de îngrijire ire este enunţul
enun care descrie răspunsul spunsul uman al unui individ
sau grup, şi pe care asistentele pot să- s l identifice legal;
5. În anul 1990 ANADI ( AsociaţiaAsocia Nord Americană De Diagnostic De Îngrijire) a
adoptat oficial definiţiaia diagnosticului de îngrijire: „ diagnosticul nursing este enun enunţul
unei judecăţi clinice asupra reac reacţiilor la problemele de sănătate tate prezente sau
potenţiale,
iale, la evenimentele de viaţă via ale unei persoane, ale unei familii sau
colectivităţi”.
Pe baza diagnosticelor de îngrijire se aleg inte intervenţiile
iile de îngrijire, vizând atingerea
rezultatelor pentru care asistenta medicală
medical este responsabilă.
Utilizarea termenului de nursing încurajeaz încurajează asistenta în vederea ini iniţierii de
intervenţiiii independente, în vederea efectuării
efectu de cercetări ri asupra activ
activităţii care
urmează se fie implementată ă în funcţie
func de diagnosticul nursing.
Procesul de elaborare a diagnosticului de nursing
Procesul de diagnostic este unul de analiză analiz şi sinteză,, care necesită din partea
asistentei medicale abilităţi ăţi cognitive, obiectiv
obiectivitate, putere de decizie şi neimplicarea
valorilor şi credinţelor lor.
Procesul de diagnostic presupune:
1. Analiza şii interpretarea datelor, prelucrarea lor;
2. Identificarea problemelor de sănătate
s ale pacientului;
3. Enunţul ul diagnosticului nursing.
1. Prelucrarea datelor – este un act de interpretare a datelor culese, validate şi
organizate în prima etapă a procesului de nursing.
Interpretarea datelor – depinde de cunoştinţele cuno ele teoretice despre conceptul de
nursing, de experienţa a asistentei şi de abilităţile ei cognitive.
2. Identificarea problemelor – reprezintă acea etapă în care asistenta şşi pacientul
identifică punctele forte ale acestuia.
Exemple de puncte forte ce pot ajuta pacientul pot fi:
- că nu este fumător;
- că are o familie care îi acordă suport psihic;
- că nu este alergic;
- că respectă regimul igieno-dietetic
dietetic prescris.
Punctele forte îl pot ajuta pe suferind să s facă faţă unei situaţii de criză ă sau stress.
Problemele de sănătate tate ale pacientului sunt identificate pe baza manifestă
manifest
manifestărilor clinice
– semne şi simptome şii pe reacţiile
reac şi comportamentul acestuia.
3. Enunţul ul diagnosticului de nursing – este etapa în care asistenta medical medicală face
conexiuni între problemele de sănătates ale pacientului şi factorii conecşi,şi, factori care
determină schimbări ri în starea lui de ssănătate.
Factorii etiologici pot fi: factori de mediu, psihici, bio-fiziologici,
bio fiziologici, sociologici, spirituali şi
culturali.
Prin includerea factorilor cauzali în diagnosticul nursing, asistenta medicală medical poate
stabili strategii de îngrijire pentru pacient.
Pentru formularea unui diagnostic, asistenta medicală medical se poate ghida după o listă de
diagnostice acceptată,, din care poate selecta categoria necesară. necesar
În situaţia
ia în care, în informaţ
informaţiile
iile culese, nu apar factori cauzali, asistenta medical medicală
trebuie să pună un diagnostic pe baza cuno cunoştinţelor teoretice şii a experien
experienţei clinice.
Diagnosticul nursing trebuie ssă denote clar o problemă ă de ssănătate

actuală sau potenţială
poten a
pacientului, care poate fi rezolvată
rezolvat prin intervenţiiii independente sau
dependente.
Componenetele diagnosticului de nursing:
1. Problema (P) – exprimă ă un comportament, o reac reacţie,
ie, o atitudine, o dificultate a
pacientului faţă de satisfacerea nevoilor de sănătate, s tate, din punct de vedere
biofiziologic, psihologic, sociocultural şi spiritual.
Termenii utilizaţii pentru enunţulenunţ problemei sunt: alterarea, diminuare, iminuare, dificultate,
deficit, refuz, incapacitate.
Exemplu: alterarea integrităţii ăţiiii tegumentelor; incapacitatea de a se deplasa; refuzul
de a se alimenta – hidrata; diminuarea mobilităţii mobilit fizice.
După culegerea datelor, asistenta medicală medical poate să tragă o concluzie, poate ssă
explice clar situaţia şii poate defini problemele.
Exemplu:
- alterarea integrităţii psihice;
- alterarea integrităţii fizice;
- alterarea stării de conştienţă; ţă;
- alterarea eliminării
rii intestinale.
2. Etiologia (E) – cuprinde factorii cauzali, adică adic acei factori care constituie
obstacole în calea satisfacerii nevoilor de sănătate.s Ei pot fi:
- de ordin fizic, factori intrinseci ( exemplu: probleme metabolice, infecţ infecţii)
infec şi factori
extrinseci
( agenţii externi, care în contact cu organismul împiedic împiedică funcţionarea
ionarea normal
normală –
exemplu:
imobilizare în aparat gipsat sau prin pansament compresiv);
- de ordin psihologic – sentimente, emo emoţii, tulburări ri cognitive care influen
influenţează
satisfacerea
nevoilor( anxietate, stress, situaţii
situa de criză);
- de ordin sociologic – exemplu: interacţiunea interac iunea cu familia, colegii de munc muncă, cu
prietenii;
- de ordin cultural şi spiritual – probleme de adaptare la o cultură sau insatisfac insatisfacţii;
- factori legaţii de necunoaştere tere a modului de promovare a unei bune st stări de
sănătate.
3. Semne de dependenţă ţă (S) – sunt semne observabile ale incapacităţii incapacit de
menţinere a sănătăţii, ii, de satisfacere a nevoilor fundamentale.
Diagnosticul de îngrijire este format deci din ttrei părţi şi utilizează formula P.E.S.
Exemplu:
- P – alterarea eliminării rii intestinale( constipaţia);
constipa
- E – din cauza imobilităţii;
- S – se manifestă prin scaune rare cu senza senzaţiiii de presiune la nivelul rectului şi
însoţite de dureri abdominale.
PES
Ex.
problema de dependenţă etiologia(cauza) semne/simptome
alterarea eliminării- - scaune rare, Diaree:
constipaţia - dureri datorate - scaune apoase,
imobilităţii; - senzaţie
ţie de
- senzaţie de usturime la
presiune la nivelul eliminare,
rectului - dureri abdominale,
- greţuri
In formularea diagnosticului de ingrijire,

i ijire, cauzele (sursele, de dificultat
dificultate), care
constituie a doua componenta a diagnosticului, se leaga de prima componenta
- de problema - prin urmatoarele cuvinte: legat de, din cauza.
TIPURI DE DIAGNOSTIC DE NURSING

1. Diagnosticul actual – cuprinde două dou elemente: problema actuală şi factorii
etiologici. Legătura dintre cele două
dou elemente se realizează prin intermediul expresiei
„ legat de” sau „ datorită”.
Tipuri de diagnostic actual:
- disconfort legat de durere;
- perturbarea imaginii corporale legată
legat de pierderea unui membru;
- anxietate legată de iminenţa ţa unei intervenţii
interven chirurgicale.
2. Diagnostic potenţial – poate fi enun enunţat pe baza istoricului stăriirii de sănătate
s a
pacientului, pe cunoaşterea
terea complica
complicaţiilor bolii, pe experienţaa asistentei medicale.
Exemplu: un pacient care fumeazăfumeaz 40 de ţigări ri pe zi, poate avea un diagnostic
potenţial
postoperator, şii anume:”potenţ
anume:”potenţial de alterare a respiraţiei legată de fumatul excesiv”.
3. Diagnostic posibil – poate fi utilizat pentru a evidenţia eviden un răspuns
ăspuns incert al
pacientului sau
legat de factori necunoscuţi.
Erori în formularea diagnosticului de nursing
În formularea diagnosticului de nursing se pot produce erori prin următoarele urm
modalităţi:
- utilizarea terminologiei medicale în defavoarea terminologiei specifice nursingului;
- utilizarea unui singur semn sau simptom ca răspunsr spuns al pacientului la o problem
problemă de
sănătate;
- plasarea factorilor cauzali înaintea răspunsului
r spunsului pacientului la o problem
problemă de
sănătate;
- plasarea factorilor cauzali înaintea răspunsului
r pacientului;
- implicarea valorilor şii credinţelor proprii.
Acurateţeaea diagnosticului de nursing depinde de obţinerea
ob de informaţii
ţii complete şi
de prelucrarea obiectivă a acestor date.
Dacă sunt omise date, diagnosticul de nursing poate fi un eşec, e ec, iar dacă datele sunt
prelucrate
necorespunzător,ător, diagnosticul de nursing este incorect.

Caracteristicile diagnosticului de nursing:
- este un enunţ clar şi concis al problemei pacientului;
- este specific unui pacient;
- se bazează pe datele obţinute ţinute în prima etapă
etap a procesului de nursing;
- se schimbă în funcţie ie de modificările
modific răspunsului
spunsului pacientului la problemele de
sănătate;
- ţine
ine cont de factorii cauzali ai problemelor de ssănătate;
- orientează asistenta spre intervenţii
interven specifice problemelor pacientului;
- promovează planificarea interven
intervenţiilor independente;
- facilitează comunicarea asistentei cu ceilal ceilalţi membrii din echipa de sănă
ănătate.
Exemple de diagnostic de nursing prelute din lista NANDA, elaborată ă îm anul 1986,
utilizată şi în prezent:
- incapacitate de menţinere inere a să
sănătăţii;
- risc de accident;
- risc de infecţie;
- alterarea mucoasei bucale, etc;
- alterarea integrităţiiii tegumentelor;
- perturbarea somnului;
- intoleranţă la efort;
- durere;
Exemple de factori etiologici:
- atrofie musculară;
- deficit auditiv, vizual;
- scăderea
derea tonusului muscular;
- oboseala,
- proces inflamator sau infecţios; ţios;
- sedentarism;
- alcoolism;
- singurătatea;
- şoc emoţional;
- situaţie de criză;
- condiţii de muncă inadecvate;
- mediu necunoscut;
- lipsa intimităţii;
- spitalizare.
Concluzii:
- un diagnostic de nursing este o problemăproblem de sănătate actuală sau poten potenţială care
conduce la intervenţiiii autonome;
- procesul de nursing este analiza şi sinteza datelor;
- abilităţile
ile cognitive pentru stabilirea diagnosticului sunt: obiectivitate, gândire critic
critică,
putere de decizie;
- un diagnostic nursing trebuie formulat clar, concis, centrat pe pacient, legat de o
problemă şii bazat pe date reale;
- diagnosticul nursing este baza planific
planificării intervenţiilor independente.
PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR
PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR /OBIECTIVELE

- după ce formulează diagnosticul de ingrijire - nursing, AMG elaborează un plan de
acţiune care să influenţeze eze pozitiv starea fizică şi mentală a pacientului; ssă-i reducă
problemele de dependenţă.
Planificarea ingrijirilor inseamnă
inseamn stabilirea unui plan de intervenţie, ţie, prevederea
etapelor, a mijloacelor de desf desfăşurare, de asemenea a precauţiunilor iunilor care trebuie
luate.
Planificarea ingrijirilor au două componente:
- obiectivele de ingrijire;
- obiectivele de intervenţie.
Acest plan se intocmeşte, te, luand corect informaţiile
informa iile culese in timpul interviului de la
pacient, de la familie, prieteni, cunocunoştinţe, de la toată echipa de ingrijire.
Obiectivul de ingrijire poate fi descris astfel:
- descrierea unui comportament pe care il aşteptăm a de la pacient;
- un rezultat pe care dorim să--l obţinem in urma intervenţiilor.
Obiectivele de ingrijire vizează deci:
- atitudinea;
- comportamentul;
- actul pacientului insuşii sau a familiei, a grupului sau a colectivităţii.
colectivit
Ex: - pacient paralizat; (obiectivul ar fi ca pacientul să s se deplaseze fă fără ajutor in
decurs de……)
- astm bronşic;
ic; (obiectivul ar fi ca pacientul să s poată respira fără probleme in decurs
de….).
Caracteristicile unui obiectiv de ingrijire: AMG va formula obiectivele pornind de la
sistemul SPIRO.
S ═ Specificitate; (cine face acţiunea)
acţ
P ═ Performanţă (comportamentul), atitudinea; (ce se face de către c tre pacient; ce se
face pentru pacient);
I ═ Implicare (cum, in ce fel face pacientul ac acţiunea);
R ═ Realism (in ce măsură ă se poate face acacţiunea);
O ═ Observabil.( cand, in ce moment se face acţiunea) ac
Obiectivele pot fi:
- pe termen scurt – zile
- pe termen mediu – 1 săptăman ămană
- pe termen lung – săptămani, mani, luni
Aplicarea ingrijirilor – intervenţiile
interven constituie momentul realizării rii con
conştiente şi
voluntare a intervenţiilor
iilor planificate pentru a se obţine
ob rezultatele aşteptate.
teptate.
Aplicarea in practică a acţiunilor
ţiunilor are ca scop ajutarea pacientului pe pentru
ntru aa-şi menţine
sau a-şi recăpăta ta independenţa
independenţ sau un oarecare nivel de independenţă.
In aplicarea in practică a ingrijirilor sunt implicaţi:
implica
- pacientul
- nursa
- echipa de ingrijire;
- familia.
SITUAŢII SAU PREACŢII in timpul ingrijirilor de care trebuie trebu să ţină ă seama nursa
(AMG);
1) ANXIETATEA
- sentiment de disconfort şii tensiune pe care il are pacientul;
- se poate manifesta sub formă
form de:
- nelinişte
- frică
- durere
- uşoare modificări ri ale pulsului, respiraţiei
respira şi ale TA
- stress care se manifestă psihicsihic sau fizic.
2) STRESSUL PSIHOLOGIC – apare la diferenţele dintre exigenţele ele la care individul
trebuie să facă faţă şii posibilitatea sau capacitatea de a realiza in practică
practic
- se manifestă prin frică de eşec;şec;
- anxietate;
- depresie.
Stressul fizic - se manifestă ă prin insatisfacţia
insatisfac ia unor nevoi fiziologice cum ar fi:
- foamea;
- setea;
- frigul.
i, ca rezultat, indiferent de tipul de stress, el poate afecta tubul digestiv:
Şi,
- diareea de stres;
- frica;
- foamea de stres.
3) FRICA
- aproape intotdeauna se asociază
asociaz cu anxietatea;
- nu trebuie minimalizat acest sentiment;
- frica poate fi faţă de tratament, faţă
fa de intervenţii chirurgicale, faţă de moarte.
4) DUREREA – este o senzaţie senza de diferite dimensiuni de la neplăcutăcută pană la
exacerbarea durerii, fiind insoţită
insoţ de reacţii psihologice cum ar fi:
- anxietatea;
- depresia;
- furia.
Durerea poate fi:
- acută;
- cronică.
5) SINGURĂTATEA: - boala şi ş bătraneţea,ea, care sunt deobicei foarte neplăcute
nepl şi
neatrative, astfel incat persoanele varstnice, bolnavii cronici croni şii persoanele din
unitaţile psihiatrice trăiesc
iesc frecvent experienţa
experien singurătăţii şi a izolării.
6) IMOBILITATEA: - diminuarea activităţilor
activit ilor normale, care poate afecta perceperea
imaginii şi stimei faţă de sine.
7) SENTIMENTUL DE NEPUTIN NEPUTINŢĂ - atunci cand pacientul se vede condamnat şi
constată cu amărăciuneciune inutilitatea ingrijirilor.
8) MODIFICAREA SCHEMEI CORPORALE – slăbirea sau ingrăşarea area exagerat
exagerată,
imbătranirea,
tranirea, pentru unele persoane determină determin perturbări ri serioase in viaviaţa şi
personalitatea lor.
Amputaţiile
iile ale mainilor, ale sanului, ale organelor genitale, influen influenţează de
asemenea negativ schema corporală.
corporal
9) PIERDEREA UNEI FIINŢE ŢE DRAGI
- a unui rol, a unui anumit statut care pot determina tulburări
tulbur emoţionale-severe.
severe.
DOLIUL - care apare după ă decesul unei fiinţe dragi care determină modific
modificări severe,
in personalitatea şi viaţa a persoanei respective.
Intervenţiaţia – reprezintă acţiunea

iunea asistentei medicale de a suplini
sau de a completa ceea ce pacientul nu poate face singur, cu scopul
atingerii unui grad optim de independenţă a pacientului. Permite
asistentei medicale să-şi
s aleagă modul de acţiuneiune în scopul corect
corectării
problemei de dependenţă a pacientului.
Intervenţiile pot fi:
- inovatoare;
- personalizate;
- observabile;
- măsurabile;
- evaluabile.
Intervenţiile
iile vor fi planificate pe zi, oră, or continuitate şii pe durata pe care se
desfăşoară.
Planificarea îngrijirilor se face în etape:
- locul luării deciziei şii desemnarea celor ce vor participa la îngrijire;
- întoarcerea la normalitate;
- valabilitatea
tea resurselor, sociale sau comunitare pentru atingerea obiectivelor fixate;
- prognoza în ceea ce priveşte şte rezolvarea problemelor;
- colaborarea cu membrii echipei sanitare;
- date suplimentare;
- planul de îngrijire să se adreseze în mod evident atât diagnosticului
diagnosticului medical cât şi
celui nursing;
- rezultatele intervenţiilor.
În desfăşurarea
urarea etapei de planificare trebuie să s se respecte un plan:
1. Determinarea obiectivelor pentru îngrijire: exemplu: implicarea pacientului, a
familiei, a
membrilor echipei; stabilirea
tabilirea obiectivelor prioritare; anticiparea nevoilor şi problemelor
bazate pe priorităţile stabilite.
2. Dezvoltarea sau modificarea planului: exemplu: implicarea pacientului în
desemnarea strategiilor, includerea tuturor informaţiilor
informa necesare îngrijiriiii pacientului
(vârstă, sex, cultură,, etnie, religie); planifică
planific confortul pacientului; selectarea
măsurilor
surilor necesare îngrijirii pacientului.
3. Colaborarea cu ceilalţii membrii ai echipei sanitare, cu: identificarea resurselor de
sănătate şi a celor sociale, e, valabile pentru pacient; coordonarea îngrijirilor spre
beneficiul pacientului;
delegarea acţiunilor.
4.Formularea
Formularea rezultatelor scontate în urma interven
intervenţiilor de îngrijire.
APLICAREA ÎNGRIJIRILOR
Este a patra etapă a procesului de îngrijire nursing. În realizarea acestei etape
sunt implicaţi: pacientul, asistenta medicală,
medical echipa de îngrijire şi familia.
Aplicarea îngrijirilor are scopul de a ajuta pacientul să-şi s menţină sau să să-şi recapete
independenţa, a, sau, un oarecare grad de independenţă.
independen
Planificarea îngrijirilor ( a treia etapă
etap a procesului nursing) şii executarea îngrijirilor (a
patra etapă a procesului nursing) sunt strâns legate. Ceea ce se decide în
planificarea îngrijirilor trebuie să se execute în etapa de aplicare a îngrijirilor.
Cele două etape vor fi consemnate o singură singur dată într-o rubrică de interven
intervenţii, rubrică
care va
cuprinde:
- cui se adresează acţiunea;iunea;
- orarul;
- natura acţiunii;
ţiunii;
- semnătura
tura asistentei medicale care răspunde. r
De reţinut:
- nu se efectuează
efectueaz niciodată acte de îngrijire fără a se cunoa cunoaşte
efectul aşteptat;
- se verifică dacă intervenţiile prev prevăzute sunt întotdeauna potrivite;
- se vor observa atent reacţiile
reacţ pacientului;
- se vor modifica intervenţiile ţiile ineficace;
- pe lângă pacient va fi implicat
implicată şi familia sa;
- se va pregătiti mediul înconjur
înconjurător terapeutic.
În timpul îngrijirilor pot să apară diverse reacţii:
- anxietatea – care este un sentiment de inconfort şi tensiune;
- frica – este un sentiment pe care îl resimte persoana persoa faţă de un pericol fizic sau
psihologic;
- durerea – este o senzaţie ţie neplăcută
nepl percepută în diverse părţii ale organismului;
ea poate fi însoţită de anxietate, depresie, frică; fric
- singurătatea;
- înstrăinarea;
- sentimentul de neputinţă; ţă;
- modificarea schemei corporale;
- pierderea unei fiinţe e dragi sau al unui statut social;
- doliul – este o pierdere cu repercursiuni importante asupra persoanei.
Aceste situaţiiii pot fi atenuate de asistenta medicală medical dacă ea dă ă dovad
dovadă de
prezenţă umană şi căldură,ldură, fiind gata oricând să s ajute pacientul.
Evaluarea îngrijirilor
Este ultima etapă a procesului nursing şi reprezintă o reapreciere complet completă a
întregului plan de îngrijire nursing.
Evaluarea începe în etapele precedente şi anume:
- în etapa de culegere a datelor şi interpretarea lor, asistenta medicală ală realizează
o evaluare pentru a verifica starea sănătăţii s de ”astăzi”a
zi”a pacientului şşi pentru a
observa dacă are toate
informaţiile
iile despre pacient;
- în etapa de analiză şii diagnostic, evaluarea se face cu scopul asigur asigurării asupra
faptului că lista de diagnostice
agnostice de îngrijire este completăcomplet şi exactă;
- în etapa de planificare se verifică verific dacă obiectivele şii intervenţ
intervenţiile au fost
corespunzătoare şi cât de bine au fost îndeplinite obiectivele propuse;
- în etapa de implementare se determină determin dacă planul a fost st implementat a aşa cum
a fost
recomandat şii se vor identifica atât factorii care frânează frân cât şii factorii care ajut
ajută
progresul.
Etapele evaluării:
1. Comparaţia ia rezultatelor actuale cu rezultatele aşteptate
a teptate ale terapiei.
În această etapă se face evaluarea răspunsului( aşteptat şi neaşteptat) teptat) cu scopul
determinării gradelor succesului intervenţiilor
interven nursing şii determinarea nevoilor de
modificare a obiectivelor, a mediului, a echipamentului ori a terapiei.
2. Evaluarea acceptării, rii, a complianţei
complian cu terapia prescrisă.. Este etapa în care :
- se determină impactul ac acţiunilor asupra pacientului, familiei şi a celorlal celorlalţi
membrii ai echipei de îngrijire;
- se verifică dacă testele şi investigaţiile
investiga s-au executat într-unun mod corect;
- se verifică ă dac
dacă pacientul, familia şii membrii echipei au în înţeles
informaţiileiile furnizate.
3. Etapa în care se notează noteaz şii se vor descrie exact ră răspunsurile
pacientului la terapie sau la planul de îngrijire.
4. Este etapa în care se modifică modific planul atunci când este indicat şşi când se
restabilesc priorităţile.
Evaluarea – ca ultimă etapă a procesului de nursing – ne ajută să ă răspundem
ră la
următoarele întrebări:
- a fost eficient planul aplicat sau nu şi din ce cauze;
- dacă am reuşit să ajungem pân până la sfârşitul
itul etapei, în conformitate cu plan
planul
stabilit;
- dacă am făcutcut totul sau trebuia mai mult;
- în cazul unui eşec ec încercăm
încercă să aflăm unde s-a greşit.
Evaluarea cuprinde:
- stabilirea criteriilor de evaluare;
- evaluarea atingerii obiectivelor;
- identificarea datelor care afectează
afecteaz atingerea obiectivelor.
Pentru evaluare, asistenta medicală medical culege date subiective şii obiective, ce pot
evalua obiectivele propuse, după dup care le interpretează.
Exemplu: frecvenţa a respiratorie a crescut de la 12 bătăi b i pe minut la 16 b bătăi pe
minut. Datele colectate sunt unt comparate cu criteriile stabilite. În urma comparaţiei
compara
pot fi trei posibilităţi:
- obiectivele să fie atinse în totalitate;
- obiectivele să fie atinse parţial;
par
- obiectivele să nu fie atinse.
Atunci când obiectivele nu au fost atinse, asistenta medica medicală va reanaliza planul
nursing, punânduşi următoarele toarele întreb
întrebări:
- am cules date suficiente?
- am identificat corect diagnosticul de nursing?
- am stabilit corect obiectivele?
- am ales corect intervenţiiii specifice obiectivelor?
În planul de nursing, evaluarea area este consemnată
consemnat enunţând ând progresele pe care le-
le a
făcut pacientul în funcţie ie de obiectivele propuse. Exemplu: pacientul nu prezint prezintă
escare de decubit.
În concluzie, evaluarea :
- apreciază modul de atingere a obiectivelor;
- este un proces organizat;
- determină reexaminarea planului de nursing;
- duce printre altele şii la evaluarea calităţii
calit intervenţiilor.
În cazul în care acţiunile
iunile asistentei medicale nu au avut impactul dorit, procesul de
îngrijire se reia de la prima etapă,etap cu reformularea diagnosticului.
Evaluarea permite reajustarea obiectivelor şi chiar modificarea intervenţiilor. ţiilor.
NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE
A. RESPIRATIA – reprezintă nevoia fiinţei ei umane de a capta oxigenul din mediul

înconjurător
tor necesar proceselor de oxidare în organism şii de a elimina Dioxidul
de Carbon rezultat din arderile celulare.
Etapele respiraţiei:
respira
Ventilaţia – reprezinta patrunderea aerului incarcat cu oxigen in
plamani si eliminarea aerului incarcat cu dioxid de carbon. Ventilatia
are doi timpi:
pi: inspiratia si expiratia; ea este influentata de:
- permeabilitatea cailor respiratorii;
- concentratia oxigenului in aerul respirat;
- maturitatea centrului respirator bulbar;
- expansiunea cutiei toradce;
- functionarea normala a centrilor care regleaza
reglea respiratia
Difuziunea gazelor- este procesul prin care oxigenul din alveoiele pulmonare
trece in capilarele perialveolare si CO2 din capilare trece in alveolele pulmonare.
Este influentata de:
- diferenta de presiune a O2 In aerul alveolar si concentra(ia O2 din sange;
- starea peretelui alveolar;
- marimea suprafetei alveolare
Etapa circulatorie - consta in conducerea O2 prin vasele arteriale la tesuturi si a
CO2 adus de la tesuturi, prin vasele venoase, la plamani,plam , pentru a se elimina
elimina.
Este influenlata de:
- cantitatea de hemoglobina din sange;
- debitul cardiac;
- numarul de hematii;
- permeabilitatea relelei periferice arteriale
Etapa tisulară – reprezinta schimbul de gaze dintre sange si tesuturi, cu ajutorul
unui sistem enzimatic complex.
Asistenta medicala face observatii privind etapa ventilatorie a respiraliei.
Factori care influenţeazţează satisfacerea nevoi de a respira:
Există factori biologici:
• Vârsta la copii, numarul de respiralii pe minut este mai mare ca la adult;
• Sexul la femei se inregistreaza valori ale frecvenlei respiratorii la.limita m maxima a
normalului, la barbati la a limita minima;
• Statura - la persoanele mai scunde, numarul de respiratii pe minut este mai mare
decat la persoanele inalte;
• Somnul - in timpul"somnului, frecventa respiraliilor este mai scazuta dedit in
timpul starii de veghe;
• Alimentaţia - pozitia corecta a toracelui permite expansiunea plamanului in timpul
respiratiei. Individul sanatos poate respire in ortostatism, sezand, culcat. Pozitia
care favorizeaza respiratia ratia este cea sezand si ortostatica, prin contractia
corespunzatoare a diafragmei;
• Exerciţiul fizic - influenteaza menlinerea umiditatii cailor respiratorii ssi prin
aportul de glucoza favorizeaza o buna funclionare a diafragmei ssi a celorlalli
muschi respiratori;
Factorii psihologici:
Emoţiile - influenteaza amplitudinea si frecventa respiratiei. La fel si plansul si
rasul.
Factorii sociologici:
Mediul ambiant - procentajul adecvat de oxigen (21%) din aerul atmosferic
favorizeaza respiratia; mediul poluat, incarcat cu particule microbiene, chimice,
influenteazanegativ respiratia; umiditatea aerului inspirat de 50-60% 60% creeaza un
mediu confortabil;
Climatul - influenteaza frecventa respiraliei; caldura determina

cresterea frecventei, frigul - scaderea frecventei; vantul perturba
respiralia; altitudinea, prin rarefierea aerului, determina crestereacres
frecventei;
Locul de muncă - prin poluare chimica sau microbiana, devine un mediu nefavorabil
bunei respiratii;
Manifestările
rile de independenţă
independenţă:
FRECVENTA RESPIRATIEI
reprezinta numarul de respiratii pe minut
respiraliei - este influenlata de varsta si sex
- la nou-nascut - 30-50 50 r/min
- la 2 ani - 25-35 r/min
- la 12 ani - 15-25 r/min
- adult -16-18 r/min
- varstnic -15-25 r/min
AMPLITUDINE - este data de volumul de aer care patrunde si se elimina din plaman
la fiecare respiratie. Din acest punct de vedere respiratia poate fi profunda sau
superficiala;
RITM - reprezinta pauzele egale dintre respiratii, deci, respira!ia este ritmica;
ZGOMOTE RESPIRATORII - normal, respiratia este linistita; in somn, devine mai
zgomotoasa (sforait);
SIMETRIA MISCARILOR RESPIRATORII - ambele hemitorace prezinta aceeasi
miscare de ridicare si miscarilor coborare in timpul inspira!iei si expiratiei;
TIPUL DE RESPIRATIE - sunt trei tipuri de respiratie:
- costal superior, intalnit la femeie, prin ridicarea partii superioare a cutiei toracice,
datorita maririi diametrului anteroposterior in timpul inspiratiei;
- costal inferior, intalnit la barbat, prin marirea diame
diametrului
trului lateral al cutiei toracice;
- abdominal, intalnit la copii ci varstnici, prin marirea diametrului vertical al cutiei
toracice;
MUCOZITATI - mucoasa respiratorie este umeda, secretii reduse, transparente,
dense;
TUSEA - Reprezinta expiratie fortata; prin care se elimina, secrctiile, din caile
respiratorii;
orii; este un fenomen de protect
protectie al organismului.
INTRVENTIILE ASISTENTEI PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI IN

SATISFECEREA NEVOII
exploreaza deprinderile de respiralie ale pacientului
-invata pacientul:
- sa face exercitii respiratorii
- sa faca exercitii de mers, de relaxare
- sa aiba posturi adecvate, care sa favorizeze respira!ia
- sa inlature obiceiurile daunatoare (imbracaminte stramta, tabagism, mese
copioase)
Dependenţa a în satisfacerea nevoi de a respira.
- in satisfacerea nevoii, se manifesta urmatoarele probleme:
- 1. Alterarea vocii;
- 2. Dispneea;
- 3. Obstructia caiior respiratorii.
Surse de dificultate care determin

determină nesatisfacerea nevoi de a respira:
1. Surse de ordin fizic: alterarea mucoasei nazale, mucoasei

faringiene, mucoasei bronşice,
bron obstrucţia căilor
ilor respiratori.
2. Surse de ordin psihologic: anxietatea, stressul şi situasituaţia de
criză.
3. Surse de ordin sociologic: aerul poluat,
po aerul umed şii altitudinea înaltă, lipsa
cunoaşterii (de sine,
ine, altor persoane şi a mediului ambiant..
B. CIRCULATIA –este este functia prin care se realizeaza miscarea sangelui in interiorul
vaselor sanguine, care are drept scop transportul substantelor nutritive si a
oxigenului in tesuturi, dar si transportul produsilor
produsilor de catabolism de la tesuturi la
organelle externe.
Un rol important iI detin sangele si limfa, cuprinse in i sistemul circular, si inima, in
conditii de integritate anatomica ssi funclionala.
Asistenta medicala supravegheaza circ circulatia
ulatia prin urmarirea pulsului si a tensiunii
arteriale.
I. Independenta in satisfacerea circulatiei
a) PULSUL - Reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, care se comprima pe
un plan osos si este sincrona cu sistolasistola ventriculara. Pulsul ia nastere
nas din
conflictul
ul dintre sangele existent in sistemul arterial si cel impins iin timpul
sistolei. Acest conflict se exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterei.
arterei
Factorii care influenteaza pulsul:
Factori biologici:
- Varsta - la copilul mic frecventa este mai crescuta
crescuta decat la adult, de asemenea la
varstnici
- Inaltimea corporala – persoanele mai scunde au frecventa mai mare decat cele
inalte.
- Somnul – frecventa pulsului este mai redusa in timpul somnului;
- Alimentatia – frecventa pulsului creste in timpul digestiei;
- Efortul fizic – determina cresterea frecventei pulsului,
pulsului, care scade dupa incetarea
efortului.
Factori psihologici:
- Emotiile
- Plansul produc cresterea frecventei pulsului
- Mania
Factori sociali:
- Mediul ambiant – prin concentratia in oxigen a aerului inspirat, influenteaza
frecventa pulsului.
II. Manifestarile de independenta

Frecventa Reprezinta numarul de pulsatii pe minut:
• La nou-nascut – 130 -140 140
pulsatii/minut
• La copilul mic – 100 – 120
Sfigmograma pulsatii/minut
• La 10 ani – 90 – 100
pulsatii/minut
• La adult – 60-8080 pulsatii /minut
• La varstnic – peste 80--90
pulsatii/minut
Ritm • Pauzele dintre pulsatii sunt egale,
pulsul este ritmic
Amplitudine • Este determinata de cantitatea de
(volum) sange existent in vase;
• Este mai mare cu cat vasele sunt
mai aproape de inima;
• La arterele simetrice, volumul
pulsului este egal;
Tensiunea • Este determinata de forta

pulsului necesara in comprimarea
arterei, pentru ca unda
pulsatila sa dispara;
Celeritatea • Reprezinta viteza de ridicare
si coborare a undei pulsatile
Coloratia • Coloratia roz a tegumentelor
tegumentelor inclusiv a extremitatilor
• Tegumentele sunt calde
ARTERIALA reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant

b) TENSIUNEA ARTERIALA-
asupra peretilor arteriali.
Factori; care determina tensiunea arteriala:
art
- debitul cardiac
- forta de contraclie a inimii
- elasticitatea si calibrul vaselor
- vascozitatea sangelui
Tensiunea scade de la centru spre periferie.
Factorii care influenteaza tensiunea arteriala:
Factori biologici:
- Varsta – tensiunea este mai mica la copii si creste pe masura ce
inainteaza in varsta; se stabileste la adult si creste usor la persoanele
varstnice.
- Somnul – tensiunea arteriala este mai mica in timpul somnului
- Activitatea – diurna produce o crestere a tensiunii

arteriale,
rteriale, de asemenea, efortul fizic produce cresterea tensiunii
arteriale, cu revenirea la valorile initiale dupa incetarea acestuia
Factori psihologici – emotiile, bucuriile, anxietatea determina cresterea
tensiunii arteriale;
Factori sociologici – climatul: tul: frigul produce vasoconstrictie, deci creste
tensiunea arteriala
arteriala;; caldura produce vasodilatatie, deci si scaderea
tensiunii arteriale;
Manifestarea de independenta
Vârsta Valori normale ale T.A: Limite superioare ale

normalului
1 an 95/65 mmHg Nedeterminate
6-9 ani 100/65 mmHg 119/79 mmHg .
10-13 ani 110/65 mmHg 124/84 mmHg.
14-17 ani 120/80 mmHg 134/89 mmHg.
18-adult 120/80 mmHg 139/89 mmHg.
Tensiunea maxima se obline in timpul
t sistolei ventriculare;
Tensiunea minima se obtine in timpul diastolei
Tensiunea diferentiata reprezinta diferenta tensiunea maxima si cea minima
T.A dif.=T.A. max. 140 – T.A.min 80 = 60 mm Hg
Mentinerea raportului intre T.A. max. si T.A. min: T.A.min = T.A.max / 2 + 1
sau 2
Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei circulatiei
sanguine
Educa pacientul:
– Pentru asigurare conditiilor igienice din incapere
– Sa-si mentina tegumentele curate, integre
– Sa aiba o alimentatie echilibrata, fara exces de grasimi, de sare
– Sa evite tutunul
– Sa a evite sedentarismul
– Sa a poarte imbracaminte
mbracaminte lejera, care sa nu stanjeneasca
circulalia
Dependenta in satisfacerea nevoii
Surse de dificultate:
De ordin fizic – alterarea muschiului cardiac, a peretilor

peretilor arteriali, venosi,
obstructii arteriale, supraincalzirea inimii.
De ordin psihologic – anxietatea, stresul, situatia de criza
Lipsa cunoasterii – cunostinte insuficiente despre alimentatia echilibrata,
despre sine, despre altii, despre obiceiurile daunatoare.
Manifestari de dependenta
Tegumente modificate:
– Reci,palide, datorita irigarii insuficiente a pielii;

– Cianotice – coloratie violacee a unghiilor, buzelor, lobului
urechii
Modificari de frecventa a pulsului:
– Tahicardie – cresterea frecventei pulsului
– Bradicardie – scaderea frecventei pulsului;
Modificari de volum al pulsului
– Puls filiform, cu volum foarte redus, abia perceptibil;
– Puls asimetric – volum diferit al pulsului la artere simetrice
Modificari de ritm al pulsului:
– Puls aritmic – pauze inegale intre pulsatii;
– Puls dicrot – se percep doua pulsatii, pulsatii, una puternica si alta slaba,
urmata de pauza;
Modificari ale tensiunii arteriale.
– Hipertensiune arteriala – T.A. creste peste valorile normala;
– Hipotensiune arteriala – T.A. scade sub valorile normale;
– Modificari ale T.A. diferentiale – variatiile T.A max. si T.A. min. Nu se
fac paralel
– T.A. difera la segmente simetrice (brat stang,drept)
Hipoxemie – scaderea cantitatii de oxigen din sange;
Hipoxie – diminuarea cantitatii de oxigen din sange;
Interventiile
nterventiile asistentei
OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE
Pacientul sa - Invata pacientul:
prezinte •Sa intrerupa consumul de tutun
circulatie •Sa aiba o alimentatie bogata in fructe si
adecvata legume;
•Sa reduca grasimile si sarea din
alimentatie;
- Administreaxa medicatia prescrisa
- Urmareste efectul medicamentelor
- Aplica tehnici de favorizare a circulatiei:
exercitii active, pasive,masaj.
Pacientul sa - Informeaza
formeaza pacientul asupra stadiului bolii
fie echilibrat sale, asupra gradului de efort pe care poate
psihic sa-ll depuna, asupra importantei continuarii
tratamentului medicamentos.
Nevoia de a bea si a manca

Oricarui organism îi este necesar sa ingereze si sa absoarba alimente de buna
caiitate
itate si în cantitate suficienta, pentru a-si a asigura dezvoltarea, iintrelinerea
tesuturilor si pentru a-si
si menline energia indispensabila unei bune functionari.
Independenta in satisfacerea nevoii
Organismul are nevoie de alimentatie adecvata calitativ si cantitativ . Alimentatia
trebuie sa cuprinda toti oti factorii necesari pentru mentinerea vietii si asigurarea
functiilor organismului : glucide , proteine , lipide , vitamine, apa , saruri minerale .
1)Glucidele sau hidratii de carbon reprezinta sursa principala energetica a
organismului.
imilarea lor nu solicita organismul prea mult , de aceea este bine ca
Digerarea si asimilarea
50% din
necesitatile calorice ale organismului sa se asigure prin hidrati de carbon , daca nu
exista o
contraindicatie in ceea ce priveste aportul lor (diabetul zaharat, obezitate , colita
coli de
fermentatie ) .
COLITA = inflamatia intestinului
Aportul de glucide trebuie marit in boli febrile , casexie (stare extrema de slabire),
denutritie , afectiuni hepatice , renale si pot fi administrate sub forma de ceaiuri ,
siropuri ,
limonade , sucurii de fructe etc. (mai ales in perioada febrile) .
Principala sursa de hidrati de carbon este painea , cartoful , orezul .
Necesarul zilnic de hidrati de carbon = 4-6g/kg
4 corp/24 h
2)Proteinele reprezinta materialele plastice (de formare) ale organismului , ele
inlocuind
substantele distruse prin uzura fiziologica sau patologica . Reprezinta sursa
importanta de
energie si constituie material prima a enzimelor si a hormonilor .
Aportul insuficient de proteine de lunga durata determina
determina distrugerea parenchimulu
parenchimului
hepatic , aparitia anemiei si retentia (retinerea) apei in organism cu formare de
edeme .
Aceste probleme se datoreaza scaderii proteinelor din plasma plasma . Cresterea cantitatii
de proteine este indicata in sarcina , alaptare , arsuri , anemii , postoperator
postoperator ,
evacuari pleurale si abdominale .
Scaderea cantitatii de proteine este indicata in boli renale , afectiuni febrile .
Necesarul de proteine = 4-6g/kg
6g/kg corp/24 h
Rezistenta organismului fata de infectii depinde de aportul proteic ; in anumite cazuri
( de
arderi
rderi exaggerate sau pierderi patologice ) , necesarul proteic creste ; in afectiuni
renale
(insuficienta renala ) necesarul proteic este scazut pentru menajarea rinichiului.
Proteinele se gasesc in carne , oua , peste , branza , lapte , legume uscate (fasole
(fas si
mazare).
3)Lipidele au valoare calorica mare si calitati energetice mari intr-un
intr un volum mic. Ele
au rol
energetic , structural , adica intra in compozitia sistemului nervos si a eritrocitului
(globulul
rosu), au rol de sustinere pentru organelle interne , rol de deposit

pentru rezervele de energie .
Necesarul de lipide = 1-2g/kg
1 corp/24 h
Aportul de lipide se va reduce in boli febrile , boli hepatice ,
insuficienta pancreatica ,
insuficienta renala , diabet zaharat , obezitate ; si va creste in malnutritie ,
hipertiroidism
(datorita arderilor exagerate).
Aportul de lipide trebuie sa fie de origine animala (unt , smantana , sunca) si vegetala
(ulei).
4)Vitaminele sunt necesare mentinerii metabolismului normal al organismului.
Necesarul
de vitamine se asigura prin consumarea fructelor , legumelor , salatelor , sucurilor de
fructe.
Vitaminele pot fi clasificate in :
- vitamine hidrosolubile
- vitamine liposolubile
5)Apa si sarurile minerale. In apa se petrec toate reactiile biochimice din organism ,
au rol
structural si catalizator.
Necesarul zilnic de apa este de 2000-2500
2000 2500 ml , provenind din aport si din arderea
hidratilor de carbon si a lipidelor .
Necesarul de saruri minerale : 4g de Na/zi , 3-4g 3 4g K/zi , 2g Ca/zi , 6g Cl/zi , 18mg
Fe/zi , 0,15g Mg/zii .Pentru ca absorbtia de Ca si Mg sa fie optima, raportul trebuie sa
fie de 2 la 1.
Surse de Ca si K : branza , lapte si derivate.
Necesitatile de apa si saruri minerale cresc in boli febrile , diaree , varsaturi ,
hemoragii
abundente , arsuri intinse ; sii scad in insuficienta cardiaca , in ciroza, etc.
Necesitatile calorice ale omului sanatos.
Valoarea energetica a principiilor alimentare :
- glucide – 4,1cal prin metabolizarea unui gram
- lipide – 9,3 cal prin metabolizarea unui gram
- proteine - 4,1cal prin metabolizarea unui gram
Necesarul caloric pe 24 h in functie de activitate :
- in repaus – 25 cal/kg corp/zi
- efort fizic usor -35
35 cal/kg corp/zi
- efort mediu - 45 cal/kg corp/zi
- efort mare – 55 cal/kg corp/zi
Necesarul caloric pe 24 h in functie de varsta :
- se creste necesarul caloric cu 20-30%
20 pentru copii
- se scade cu 10-15% 15% pentru varstnici
- la femei este cu 10% mai mic decat la barbat
- in starile febrile necesarul caloric este marit cu 10%
- la sportivee , in sarcina , alaptare se creste necesarul caloric cu 30%
Necesarul caloric este de 2500 2500-3000 cal/zi .
Factori care influenteaza satisfacerea nevoii .
1) Factori bilogici :
- varsta si dezvoltarea – nevoile alimentare sunt variabile
variabile in functie de perioa
perioada de
crestere si dezvoltare : copil , adolescent , adult , varstnic.
- activitati fizice – cu cat activitatea musculara este mai mare cu atat

creste si aportul alimentar
- orarul si repartizarea meselor – un program regulat ulat al meselor este
recomandat tuturor
tuturor indivizilor , intervalul dintre mese fiind in functie de
varsta
2) Factori psihologici :
- emotiile- influenteaza consumul de hrana (unii isi pierd apetitul , iar altii consuma
mai multe alimente) .
- anxietatea – hranirea este strans legata de satisfacerea
satisfa a unei nevoi de securitate ,
de dragoste si de bunastare
3) Factori sociologici :
- climatul – iarna , indivizii au nevoie de mai multe calorii , iar vara , sunt preferabile
mesele usoare si o cantitate crescuta de lichide
- statutul socio-economic
economic –saraciaracia influenteaza negative satisfacerea nevoii
- religia – in functie de apartenenta lor religioasa
religioasa , indivizii au anumite ritualuri
alimentare : post urmat de sarbatori mari , interzicerea consumului unor alimente
(carne de porc , cafea , alcool ) , dar si prepararea si servirea alimentelor dupa un
anumit ritual
- cultura – alimentatia este strans legata de traditiile si superstitiile fiecarei culture.
Manifestari de independenta :
1) Cavitatea bucala – dentitia trebuie sa fie buna , protezaproteza dentara (daca este cazul)
trebuie sa fie adaptata si in stare buna , mucoasa bucala bucala roza si umeda , limba roz ,
gingiile de culoare roz si aderente dintilor .
2) Masticatia – trebuie sa fie usoara , eficace , cu gura inchisa .
3) Reflexul de deglutitie (inghitire) – trebuie sa fie prezent
4) Digestia – trebuie sa fie usoara , lenta .
5) Deprinderile alimentare- orarul meselor (3 mese si si 2 gustari cu 10 ore de repaus
nocturn).
6) Apetitul – trebuie sa fie prezent.
7) Satietatea (senzatia de satul) – trebuie sa fie prezenta
8) Hidratarea – reprezinta consumul de lichide in functie de varsta
9) Simtul gustative – trebuie sa fie prezent.
Rolul nursei pentru mentinerea independentei :
- asistenta calculeaza necesarul de calorii pe 24 h , in functie functie de activitate , varsta si
starea fiziologica
- asistenta cantareste pacientul si urmareste evolutia greutatii
- asigura echilibrul intre alimentele energetice si cele neenergetice (apa , vitamine ,
saruri minerale) .
- asigura echilibrul intre principiile
piile nutritive fundamentale astfel:
a. 50-55% glucide
b. 10-15% lipide
c. 30-40% proteine
- asigura echilibrul intre produsele de origine animala si vegetala :
a) 40% proteine de origine animala
b) 60% proteine de origine vegetala
c) 35% lipide de origine animala
d) 65% lipide de origine vegetala
- ratia alimentara sa cuprinda alimente din toate grupele alimentare
- cerceteaza gusturile si deprinderile alimentare ale individului
- inlocuieste, la nevoie , un aliment cu altul , conform

conform echivalentelor
cantitative si calitative ale diferitelor principii alimentare
- calculeaza indicele ponderal care reprezinta raportul
raportul dintre greutatea
reala si cea ideala.
Greutatea reala se cantareste , iar greutatea ideala se calculeaza astfel:
50+0,75(Tcm -150) + Vani -20/ 20/ 4 x 0,9 (la femei)
T=talie
V =varsta
Indicele ponderal trebuie sa fie cuprins intre 0,9-1,1.
0,9
Intre:
- 0,8-0,9 – distrofie gradul I
- 0,7-0,8 – distrofie gradul II
- 0,6-0,7 - distrofie gradul III
- peste 1,1-1,2 – obezitate gradul I
- intre 1,2-1,3 – obezitate gradul II
- peste 1,3 – obezitate gradul III
Dependenta in satisfacerea nevoii. nevoii
Probleme de dependenta :
1) Alimentatie inadecvata prin deficit
2) Alimentatie inadecvata prin exces au surplus
3) Dificultate de a se alimenta si/sau hidrata
4) Dificultate de a urma dieta
5) Greturi si varsaturi
6) Refuz de a se alimenta si hidrata
Surse de dificultate :
1) de ordin fizic :
- alterarea mucoasei bucale , tubului digestiv
- afectiuni ale ficatului si ale cailor biliare
- tubajul gastric : intoxicatii alcoolice
lcoolice , abuz de medicamente , afectiuni endocrine
- obstructii sau strangulari intestinale
2)de ordin psihologic :
- tulburari de gandire
- anxietate
- stress
- stari de criza
3)de ordin sociologic :
- insalubritatea
- religia
4)lipsa cunoasterii de sine , a mediului inconjurator .
I. Alimentatia inadecvata prin deficit – aport insufficient de alimente .
Manifestari de dependenta :
- ANOREXIE = lipsa totala a poftei de mancare
- INAPETENTA = apetit scazut
- DISFAGIE = durere la inghitire
- GINGIVITE = inflamatia gingiilor
- Ulceratii ale mucosei bucale , buzelor
- GLOSITA =limba incarcata
- Dificultate in masticatie
- La nivelul tegumentelor : tegumente uscate , deshidratate
deshidratate , lipsite de elasticitate ,
stare de slabiciune
- Greturi
- Varsaturi
- Diaree
- Scaderea indecelui ponderal
- Greseli in alegerea si prepararea alimentelor
- REGURGITATII = intoarcerea alimentelor din stomac la nivelul cavitatii bucale
Interventiile asistentei.
Obiective :
Pac. sa aiba greutatea cat mai aproape de cea ideala in functie de varsta , sex ,
fiziologie
Interventii autonome si delegate
- asistenta calculeaza indicele ponderal
- invata pacientul valoarea energetica a alimentelor si necesarul in functie de
activitatile fizice si varsta
- alcatuieste impreuna na cu pacientul un regim alimentar hipocaloric
- urmareste orarul si distributia meselor
- controleaza pachetele de la apartinatori
- urmareste curba ponderala
Pac. sa desfasoare activitate fizica singur , zilnic
- educa pacientul asupra necesitatii efectuarii exercitiilor fizice
- stabileste un program de activitate fizica in functie de capacitatile si
preferintele pacientului
Pac. sa fie echilibrat psihic permanent
- stimuleaza pacientul sa
sa-si exprime emotiile nelasandu-ll in negativism verbal
sau izolare
- il invata metode de relaxare
- administreaza medicatia prescrisa de medic (antiemetice , vitamine , saruri
minerale)
Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic in termen de……………………..
- alimenteaza pacientul parenteral , daca nu poate singur , instituind perfuzii cu
glucoza
5% , 10% , 20% , 33% , 40% la indicatia medicului
- calculeaza indicele ponderal , necesarul caloric in functie de starea patologica
(febra , varsaturi , diaree)
- in caz de febra asistenta adauga la necesarul caloric 10% pentru fiecare grad de
temperatura peste 37 grade C si 20-30%
20 pentru agitatie , convulsii , arsuri
- dupa incetarea varsaturilor asistenta hidrateaza pacientul cu cantitati mici de lichide
reci la intervale egale de timp
- exploreaza gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientului valorificandu
ificandu-le
- educa pacientul asupra importantei dietei alimentare
- face bilantul lichidelor ingerate si eliminate
Pac. sa fie echilibrat nutritional cu ajutorul nursei in termen de……………..
- serveste pacientul cu alimente la temperatura moderata
- respecta orarul meselor , acorda atentie modului de preparare
- alimentele sa fie prezentate cat mai atragator
- educa pacientul asupra regimului alimentar pe care trebuie sa-l urmeze
- colaboreaza cu pacientul in scopul alegerii alimentelor preferate ,

contraindicatiile regimului
- stabileste curba ponderala
Pac. sa fie echilibrat psihic
- asigura climat cald , confortabil
- incurajeaza pacientul si ii explica scopul
- interventiilor
- manifesta empatie
II. Alimentatia si hidratarea inadecvata prin surplus – aport alimentar
exagerat
cantitativ si calitativ .
- greturi , varsaturi
- POLIFAGIE = nevoie exagerata de a manca cu absenta sentimentului de
satietate
- BULIMIE = sezantie exagerata de foame
- indice ponderall crescut cu 15-20%
15 (ingrasare)
- stres , anxietate
- singuratate
- tulburari psihice
- dezechilibre endocrine sau organice
Obiective
Pac. sa aiba greutatea cat mai aproape de cea ideala in functie de varsta , sex ,
fiziologie
- asistenta calculeaza indicele ponderal
- invata pacientul valoarea energetica a alimentelor si necesarul in functie de
activitatile fizice si varsta
- alcatuieste impreuna cu pacientul un regim alimentar hipocaloric
- urmareste orarul si distributia meselor
- urmareste curba ponderala
Pac. sa desfasoare activitate fizica singur , zilnic
- educa pacientull asupra necesitatii efectuarii exercitiilor fizice
- stabileste un program de activitate fizica in functie de capacitatile si preferintele
pacientului
- stimuleaza pacientul sa-si si exprime emotiile nelasandu-ll in negativism verbal sau
izolare
- il invata metode de relaxare
- administreaza medicatia prescrisa de medic
III. Dificultate de a se alimenta si hidrata.
- disfagie
- oboseala
- slabiciune
- diminuarea mobilitatii mandibulei

- tegumente uscate , palide
Obiective
1) Pac. sa se alimenteze singur utilizand ustensile adecvate in termen de………..
2) Pac. sa consume alimente care se mananca cu mana (fructe , paine) , singur la
fiecare
masa in termen de….
3) Pac. sa se alimenteze singur fara nici o jena in termen de………………..
Interventii
nterventii autonome si delegate
- asistenta ajuta pacientul sa se alimenteze
- il incurajeaza apreciindu-ii efortul
IV. Dificultate de a urma dieta .
- nu bea
- omite mesele
- ameteli
- paloare
- indispozitie
- constipatie
- obisnuinte alimentare diferite , legate de cultura si religie
- lipsa cunoasterii alimentelor premise sau interzise in afectiunea pe care o are
pacientul
- neacceptarea bolii
Obiective
Pac. sa urmeze regimul alimentar singur in termen de………………………..
- ajuta pacientul sa se alimenteze

- ii explica necesitatea dietei alimentarea
V. Greturi , varsaturi.
- astenie (oboseala) fizica
- paloarea tegumentelor
- inapetenta
- balonari
- regurgitatii
- PITUITE = reflux in cavitatea bucala a unor cantitati mici de lichide din cavitatea
gastrica
- varsaturi bilioase = contin bila galbena si gust amar
- varsaturi alimentare
- HEMATEMEZA = varsaturi cu sange digerat , de culoare negricioasa
Obiective
1) Pac. sa-si
si diminueze greturile si varsaturile cu ajutorul nursei in termen de…
2) Pac. san u mai prezinte
zinte greturi/varsaturi in termen de……….
- asistenta impune pacientului repaus alimentar
- impune repaus la pat
- treptat , instituie dieta hidrozaharoasa (apa si glucide) , iar apoi hidrolactozaharoasa
- revine in cateva zile la regim alimentar corespunzator varstei

- educa pacientul san u-si si administreze alimente greu digerabile (conserve ,
afumaturi , tocaturi , condimente , mezeluri)
- verifica pachetele primite de la apartinatori
- hidrateaza pacientul cu lichide in cantitati
ca mici la intervale egale de timp (ingestia de
cantitati mari provoaca varsaturi)
- administreaza medicatia prescrisa de medic (antiemetice)
VI. Refuzul de a se alimenta.
- refuzul de a manca
- refuzul de a bea
- depresii majore
- singuratatea (divort , deces)
- pierderi sociale ( somaj , de avere etc.)
Obiective
1) Pac. sa-si
si exprime dreptul de a manca si a bea singur in termen de………..
2) Pac. sa aiba confort psihic si fizic cu ajutorul nursei permanent
- asistenta stimuleaza pacientul sa
sa-si exprime anxietatea , emotiile care au provocat
decizia de negativism
- colaboreaza cu apartinatorii in situatii de singuratate pentru a nu lasa singur
pacientul
- explica pacientului necesitatea de a bea si a manca , ridica moralul pacientului ,
reda pofta de viata pacientului
- administreaza medicatia prescrisa de medic (antidepresive)
Hidratarea si mineralizarea organismului.
Apa :
- reprezinta 70% din greutatea
eutatea organismului
- este lichidul solvent al tuturor substantelor organice , chimice si anorganice ,
necesare bunei functionari a organismului
- nevoia de apa a adultului este de 2000-2500
2000 ml/24h
- la copil nevoia de apa este mai mare , in raport cu greutatea corporala astfel:
a) 180ml apa/kg corp/zi in primele 6 luni
b) 150ml apa/kg corp/zi intre 6-9
6 luni
c) 120ml apa/kg corp/zi intre 9
9-12 luni
d) 100ml apa/kg corp/zi peste 1 an
- eliminarea apei din organism se face pe mai multe cai , astfel :
a) 1000-1500
1500 ml prin urina
b) 350-500
500 ml prin transpiratie
c) 350-500 ml prin respiratie
d) 100-200 ml prin scaun
- in mod natural, este un echilibru intre lichidele itroduse in organism si pierderile
fiziologice
- in situatii patologice se produce dezechilibru
dezechilibrull ce duce la dezhidratare sau
hiperhidratare.
Se deosebesc mai multe sindroame de dezhidratare :
1) deshidratare izotona –cand
cand pierderile intereseaza atat apa cat si electrolitii in
aceeasi proportie (varsaturi , diaree , hemoragii masive , paracentezele repetate)
repetate) .
2) deshidratare hipertona – se elimina apa in proportie mai mare (transpiratie
exagerata, polipnee)
3) deshidratare hipotona – se elimina sarurile minerale in proportie mai mare.
Cauzele deshidratarii sunt :
- de ordin fizic : diaree , transpiratii
transpiratii abundente , tulburari endocrine , aport insuficient
de lichide , climat cald
- de ordin psihologic : stres , stari de criza
- de ordin sociologic : pauperitate , insalubritate , conflicte sociale , posturile
- lipsa cunoasterii de sine , notiuni de educatie
edu sanitara
- tegumente uscate
- pliu cutanat persistent
- buze uscate
- senzatie de sete
- astenie fizica si intelectuala
- cefalee
- ameteli
- tendinta la hipotensiune
- febra
- modificari de puls (tahicardic)
asistentei
Obiective
Pac. sa fie hidratat cu ajutorul nursei in termen
- pacientul trebuie educat sa se hidrateze cu cantitati mici de lichide in greturi ,
varsaturi,
stari febrile si lichide calde in degeraturi , si la recomandarea medicului
- asistenta hidrateaza pacientul care nu se poate hidrata
- face bilantul ingest-excret
excret (bilantul hidric)
- pacientul cu reflex de deglutitie scazut va fi hidratat de asistenta cu cescuta cu pai
sau cu
o lingurita
- in starile febrile
e asistenta administreaza limonade , apa fiarta si racita , compoturi in
functie de necesitatile fiziologice si patologice
Caile de hidratare ale organismului :
1) Orala
2) Perfuzie intravenoasa – introducerea pe cale parenterala , picatura cu picatura , a
solutiilor medicamentoase
3) Subcutanata – se face prin perfuzie, dar resorbtia este lenta . Accidente :
flegmoane , necroza tesutului prin compresiune , complicatii septice.
4) Duodenala – administrarea lichidelor se face prin sonda duodenala
5) Rectala – se face prin clisma , picatura cu picatura.
Diversificarea alimentatiei la sugari:
- la varsta de 2 luni se da copilului mic suc de fructe , banana pasata
- la varsta de 4 luni se da supa de zarzavaturi , incepandu-se
incepandu cu 1-2
2 lingurite , apoi
se completeazaza pane ce ajunge la un biberon de supa/zi
- treptat zarzavatul fiert se paseaza si se administreaza supa crema
- la varsta de 5 luni la supa de zarzavat se poate adauga un cotoi de pui , ficat de pui
(pasate) ; se introduce oul fiert tare , initial administrandu-se
admini se numai galbenusul , iar la
2-33 saptamani albusul. Se administreaza un ou fiert tare la 3 zile (interzis ou de rata)
- la 6 luni copilul trebuie sa aiba 6 mese/zi a 180 ml :
a) 3x san sau lapte de vaca sau lapte praf
b) 1x mar ras + biscuit + 5% zahar
c) 1x supa de zarzavat + 25g carne mixata + ulei vegetal

d) 1x orez pasat +branza de vaci
Sau
e) ou fiert tare, ficat pasare , carne de pasare fiarta , banana , portocala
- la 9 luni copilul primeste 5 mese/zi a 200ml :
a) 2x san sau lapte de vaca sa
sau lapte praf
b) 1x mar ras + biscuit + 5% zahar
c) 1x supa de zarzavat + 50g carne mixata +piure de legume+ ulei vegetal
d) 1x orez pasat +branza de vaci sau
e) ou fiert tare, ficat pasare , carne de pasare fiarta , papanasi, cartofi ,smantana,
mamaliga cu branza , banana , portocala , lamie, apa fiarta si racita
- la 1 an copilul este asezat la masa adultilor si se lasa sa manance singur
Se interzice :
- pestele pana la varsta de 3 ani
- ciocolata si capsunile pana la 2 ani
- ciresele se pot da dar fara sa
samburi
Nevoia de a elimina
Eliminarea reprezinta necesitanecesitatea
tea organismului de a indeparta substantele
nefolositoare , nocive din organism rezultate din metabolism.
Excretia se relizeaza pe mai multe cai :
- aparatul renal – urina
- prin piele – transpiratie
- aparat respirator
- aparat digestive – scaun
- aparat genital feminin – menstruatie
In stari patologice pot aparea eliminari patologice ca:
- pe cale digestive – melena , hematemeza
- respiratorie – sputa
Functia excretorie mentine homeostazia
homeostaz organismului , echilibrul acido-bazic
bazic si
hidroelectrolitic.
Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii :
1) Factori biologici :
- alimentatia - o buna hidratare si o alimentatie bogata in reziduuri (legume , fructe ,
cereale) faciliteaza eliminarea intestinala si vezicala
cala ; mesele luate la ore fixe
favorizeaza ritmul eliminarilor
- exercitiile – activitatea fizica amelioreaza randamentul muscular , fortifica
musculatura abdominala si pelvina , care au rol important in eliminarea intestinala
- varsta – la copii controlul sfincterian se obtineobtine in 2-3

2 ani , la
persoanele varstnice diminuarea tonusului musculaturii abdominale
poate
oate provoca lipsa de control a eliminarii , la barbate hipertrofia
prostatei
rostatei determina tulburari de mictiune
- programul de eliminare
nare intestinala – trebuie sa fie zilnic si poate varia de la un
individ la altul
- temperature – frigul influenteaza mictiunea in sensul cresterii ritmului
- stres
- anxietate
- emotiile pot modifica frecventa, cantitatea si calitatea
atea eliminarii urinare si intestinale
3)Factori sociologici:
- educatia
- cultura
- igiena
- pauperitatea
- insalubritatea
- religia
Independenta in satisfacerea nevoii .
Independenta
A) Urina - este o solutie apoasa prin care se elimina din organism substanetele
toxice si inutile rezultate in urma metabolismului.
MICTIUNE = actul fiziologic constient de eliminare a urinei
DIUREZA = cantitatea de urina eliminata din organism in 24 h
1)Cantitatea – variaza in functie
funct de varsta :
- nou-nascut – 30-300300 ml/24 h
- copii – 500-1200 ml/24 h
- adult – 1200-1500 ml/24 h
2)Frecventa mictiunilor :
- nou-nascut – mictiuni frecvente
- copil – 4-5 mictiuni/zi
- adult – 5-6 mictiuni/zi
- varstnic – 6-8 mictiuni/zi
3) Ritmul mictiunilor – 2/3 din numarul mictiunilor sse e produc in timpul zilei si 1/3
noaptea.
4) Culoarea urinei – este galben deschis pana la la galben inchis , in functie de dilutia ei
.
Culoarea urinei este modificata in fun functie
ctie de alimentatie si de unele medicamente ,
astfel :
- culoarea inchisa = regim bogat in carne
- culoare deschisa = regim vegetarian
- roz , rosu-caramiziu
caramiziu = tratament cu piramidon
- albastru-verde
verde = tratament cu albastru de metilen
- cafeniu-rosu
rosu = tratament cu acid salicilic
5) Mirosul urinei:
- urina proaspata – miros de bullion
- amoniacal , dupa un timp , din cauza fermentatiei alkaline
6) Reactia urinei – este acida – pH-ul este intre e 4,5 . Ea difera in functie de
alimentatie astfel ca in regimul bogat in carne vom avea o urina urina mai acida , iar in
regimul vegetarian o urina mai putin acida (pH mai alcalin).
7) Aspectul urinei – la emisie este clar , transparenta. Dup

Dupa untimp ea
poate deveni tulbure , in mod normal , ca urmare a coagularii mu mucinei
si a celulelor epiteliale antrenate
renate din caile urinare si a mucusului din
organelle genitale .
8) Densitatea urinei se determina imediat dupa dupa emisie deoarece prin racire
densitatea se modifica . Valoarea normala a densitatii este de 1010-1025
101 1025 la regim
mixt ( deoarece si regimul poate creste creste sau scade densitatea urinii) si la o
temperatura de 15 grade C ( si temperatura modifica densitatea) .
B. Scaunul - reprezinta resturile alimentare supuse procesului de digestie , eliminate
din organism prin actul defecatiei
DEFECATIE =eliminarea materialelor fecale prin anus
1) Frecventa :
- la nou-nascut – 1-2 2 scaune/ zi
- la sugar pana in luna a 6 a – 3-4 scaune/zi
- 6 luni – 1 an – 2-3 scaune/zi
- pentru sugarul alimentat artificial – 1-2 scaune/zi
- la adult -1-2/zi
zi sau unul la 2 zile
2) Orarul – este ritmic , la aceeasi ora a zilei , dimineata dupa trezire
3) Consistenta – pastoasa , omogena
4) Forma – cilindrica , de lungime variabila
5) Culoarea :
- la adult este bruna
- la sugarul alimentat la san este galben
galben-auriu , devine verzui sau verde in contact cu
aerul prin oxidarea bilirubinei
- la sugarul alimentat artificial este galben-deschis
galben
- dupa introducerea fainii in alimentatie este brun
Culoarea scaunului este variata si de alimentatie si medicatie :
- deschis- galben = regim lactate
- brun-inchis = regim carnat
- negru = alimente preparate care contin sange
- verde = legume verzi
- negru-verziu=
verziu= tratament cu fier
- alb = tratament cu bariu
- negru-mat = carbine
6) Mirosul :
- usor acru la sugarul alimentat la san
- fad la sugarul alimentat artificial
- la adult , mirosul este fecaloid si difera de la un individ la altul
C. Transpiratia - este fenomenul fiziologic prin care organismul isi intensifica
pierderea de caldura si functia de excretie , prin intermediul
intermediul glandelor sudoripare
Transpiratia contine , din punct de vedere chimic , 99% apa si 1% reziduu uscat
(uree ,
urati , saruri minerale , acizi grasi)
Manifestari de independenta:
- pH-ul
ul este acid , usor alcalin ; 5,2
- cantitatea este minima , astfel inc
incat sa mentina umiditatea pliurilor
- mirosul variaza in functie de alimentatie , climat si de deprinderile igienice ale
individului
D . Menstra - reprezinta pierderea temporara sau periodica

periodica de sange
, prin organele genitale feminine.
Ea apare la pubertate si dispare la menopauza si in timpul sarcinii.
- ritmul este regulat la 28-3535 zile
- durata este de 3-5 zile
- aspectul este de mucus amestecat cu sange si detritusuri celulare; nu coaguleaza
- culoarea – rosu-negricios
negricios la inceput
in , apoi rosu-deschis
- cantitatea = 50-200 g
- mirosul este dezagreabil
- evolutia trebuie sa fie fara dureri , doar o usoara jena fiziologica
Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei in satisfacerea nevoii :
- asistenta cerceteaza deprinderile
rinderile de eliminare ale pacientului
- planifica programul de eliminare al pacientului , tinand cont de activitatile sale
- planifica exercitii fizice pentru pacient
- invata pacientul tehnici de relaxare
- cerceteaza deprinderile alimentare ale pacientului
- ii recomanda pacientului sa consume alimentealimente si lichide care favorizeaza eliminarea
Dependenta in satisfacerea nevoii.
Dependenta
1) Eliminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ
2) Retentie urinara
3) Incontinenta de urinarina si materii fecale
4) Diaree
5) Constipatie
6) Varsaturi
7) Eliminare menstruala inadecvata
8) Diaforeza
9) Expectoratie
10)Deshidratare
1) Eliminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ.
- alterarea cailor urinare
- alterarea
rea parenchimului renal
- anomalii ale cailor urinare
- dezechilibru metabolic , electrolitic , endocrine , neurologic
- durere
- situatie de criza
- insalubtitatea mediului
- lipsa cunoasterii de sine , a celorlalti
- POLIURIE = diureza peste 2500 ml
- OLIGURIE = diureza sub 500 ml
- ANURIE = lipsa urinei in vezica
- POLAKIURIE = mictiuni frecvente in cantitati mici
- DISURIE = dureri la mictiune
- NICTURIE = mictiuni mai frecvente noaptea
- HEMATURIA = prezenta sangelui in urina
- ALBUMINURIE = prezenta proteinelor in urina
- GLICOZURIE = prezenta glucozei in urina
- HIPERSTENURIE = urina foarte concentrata (densitate mare)

- HIPOSTENURIE = urina foarte diluata (densitate mica)
- IZOSTENURIE = densitate urinara scazuta , constanta
con
- EDEME = acumularea de lichid seros in tesuturi , man manifestat prin
cresterea in volum a regiunii edematiate , stergerea cutelor naturale , pierderea
elasticitatii tesutului edematiat , cu pastrarea presiunii digitale (semnul godeului)
- Urini tulburi
- Urina cu miros de fructe coapte – in diabetul zaharat , din cauza prezentei acetonei
- Dureri lombare
- Sete intensa
- Greturi si varsatur
Obiective
Pac. sa fie echilibrat
at hidroelecrolitic
hidroelecroliti cu ajutorul nursei in tremen de……………
- cantareste zilnic pacientul
- hidrateaza pacientul
ientul corespunzator bilantului hidric sau reduce aportul de lichide
- hidratarea se face
ce cu cantitati mici de lichide respectandu-se
se regimul dietetic
- administreaza medicatia
catia prescrisa de medic
Pac. sa nu u prezinte complicatii cutanate , respiratorii , urinare cu ajutorul nursei

permanent
- asistenta recolteaza urina pentru examenele
examene chimice si bacteriologice
- ajuta pacientul sa-sisi efectueze toaleta corporala
- serveste pacientul
ntul la pat , daca este cazul , cu urinar si basinet
- schimba lenjeria a de pat si de corp ori de cate ori este nevoie
- administreaza
nistreaza antiseptice urinare , antibiotice
tice conform antibiogramei , la indicatia
medicului
perman
- asistenta pastreaza o atmosfera calda
- da dovada de solicitudine si este prompta la chemarile pacientului
- incurajeaza pacientul
acientul pentru a se exprima in legatura cu problema sa de
dependenta
2) Retentia urinara sau ischiuria reprezinta incapa incapacitatea
citatea vezicii urinare de a
a-si
evacua continutul.
- spasme vezicale
- anomalii ale cailor urinare
- anxietate
- afectiuni ale mucoasei uretrale
- calculi inclavati in uretra
- hipertrofia prostatei , la barbat
- stres
- intoxicatii alimentare si medicamentoase
- lipsa cunoasterii de sine , a celorlalti
- mictiuni absente
- polakiurie
- glob vezical = reprezentat de distensia vezicii urinare urinare deasupra
simfizei pubiene ,cauzata
, de retentia urinara
Interventiile
le asistentei
Obiective
Pac. sa aiba mictiuni spontane in termen de………..
- asistenta practica
actica proceduri de stimulare a mictiunii
- lasa robinetul
netul sa curga apa astfel incat zgomotul sa fie auzit de bolnav
- introduce bazinetul cald sub bolnav
- aplica comprese calde pe regiunea pubiana
- introduce mainele pacientului in apa calda
- efectueaza pacientului sondaj vezical , la indicatia mediculi
Pac. sa fie echilibrat psihic in termen de………
- asistenta
nta invata pacientul im importanta efectuarii exercitiilor fizice
- asigura un climat cald , confortabil
- linisteste pacientul si il incurajeaza in legatura cu problema sa
Incontinenta de urina si materii fecale – reprezinta emisiile involuntare de urina
si materii fecale .
- infectii urinare sau intestinale
- traumatisme ale maduvei
- pierderea starii de constienta
- deteriorare a activitatii sfincterelor
- cresterea presiunii abdominale
- leziuni obstreticale
- leziuni ale SNC
- incontinenta
ncontinenta urinara = emisii de urina involuntare si inconstiente
- ENUREZIS = emisie de urina involuntara si inconstienta , noaptea , intalnita mai
frecvent la copii cu tulburari nevrotice dupa varsta de 3 ani
- incontinenta de materii fecale = emisie de materii fecale involuntar si inconstient
- iritarea tegumentelor regiunii anale
Interventiile asistentei.. Interventii autonome si delegate
Obiective
Pac. sa prezinte tegumente si mucoase curate si intacte permanent
- asistenta schimba lenjeria de pat si de corp dupa fiecare eliminare a pacientului
- asigura igiena riguroasa a tegumentelor si mucoaselor dupa fiecare mictiune si
defecatie
- aplica o crema protectoare la nivelul tegumentului si mucoasei
- schimba pozitia pacientuli in pat la interval de 2 h
- aplica colaci de cauciuc si de vata in zonele predispuse aparitiei escarelor
- efectueaza masaj bland zonelor de risc
- aplica pampers corespunzator varstei
- efectueaza sondaj vezical , la indicatia medicului
Pac. sa-si si recapete controlul sfincterelor in
in termen de……………………….
- asistenta asigura aport hidric in functie de bilantul hidric
- stabileste un orar al eliminarilor
- ii formeaza pacientului deprinderi de eliminare la ore fixe , la inceput la un interval
mai scurt , iar pe masura ce se obtine controlul ul sfincterelor , intervalul se va mari
- invata pacientul exercitii de intarire a musculaturii perianale prin

contractarea acesteia
- contractia muschilor se face inainte si dupa mictiune , timp de 4 sec ,
apoi se efectueaza
tueaza relaxarea , se repeta de 10 ori
- cresterea capacitatii vezicii urinare prin asteptarea , timp de aproximativ 5 minute ,
de la snzatia de mictiune pana in momentul eliminarii
- oprirea jetului urinar in timpul mictiunii si reluarea eliminarii de mai multe ori
Pac. sa fie echilibrat psihic
sihic permanent
- asistenta asigura intimitatea pacientului
- incurajeaza pacientul sa se exprime in legatura cu problema sa
- arata simpatie , toleranta , rabdare pacientului
4) Diareea = transit intestinal acc
accelerat
elerat ,cu scaune frecvente apoase sau moi .
- leziuni ale mucoasei intestinale
- scaderea resorbtiei intestinale
- cresteri ale secretiei intestinale
- greseli alimentare
- stres
- afectiuni nervoase
- afectiuni inflamatoare
- insalubritate
- pauperitate
- lipsa cunoasterii de sine , lipsa educatiei sanitare despre alimentatie
- scaune frecvente de la 5-6 6 /zi ,mergend pana la 20/zi
- scaune moi , pastoase , semilichide , apoase
- culoare galnen –aurie , verde a scaunului in diaree
- albicios in icterul mechanic
- hipercolorat in icterul hemoltic
- negru ca pacura in hemoragii ale tubului digestiv superior
- mirosul scaunului poate fi acid (fermentatie exagerata) , putred(putrefactie)
putred(putrefactie) , ranced
(grasimi nedigerate), fetid (cancer de colon , rect) , de varza stricata(infectii cu bacilul
coli)
- crampe abdominale
- colica abdominala
- dureri la nivelul anusului
- iritatia tegumentelor perianale
- tegumente si mucoase uscate
- oboseala , slabiciune
- greata si varsaturi
Interventiile asistentei
Obiective
Pac. sa prezinte transit intestinal normal in termen de……………………………..
- asistenta pregateste pacientul pentru examinari
- instituie pacientului o dieta hidrica in primele 24-48 h
- asistenta serveste pacientul cu ceai neindulcit , supa de morcov , zeama de orez
- treptat , introduce cantitati mici de carne slaba , fiarta ,cas proaspat , paine alba
prajita , supe de legume strecurate
- dupa 4-5 zilee se trece la o alimentatie mai completa

- asistenta admin
administreaza la indicatia medicului simptomatice ,
spasmolitice , antimicrobiene ,
sedative
Pac. sa prezinte tegumentele si mucoasele perianale curate si integre permanent
- asistenta efectueaza toaleta regiunii anale dupa fiecare scaun
- aplica creme protectoare
Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic in termen de…………
- asistenta face bilantul hidric
- hidrateaza pacientul pe cale orala si prin perfuzii , urmarind
urmarind inlocuirea pierderilor de
apa si elecroliti
- recolteaza scaun pentru coprocultura
- monitorizeaza functiile vitale si vegetative si le noteaza in foaia de observatie
- asistenta da dovada de intelegere si rabdare, menajand pudoarea pacientului
- il linisteste si il incurajeaza sa-si
sa si exprime emotiile si sentimentele in legatura cu
starea sa
5)Constipatia este caracterizata prin frecventa scazuta a scaunelor.
Ileus = paralizia musculaturii intestinale avand drept consecinta
consecinta disparitia miscarilor
peristaltice.
Ileusul este :
- mecanic –esteeste provocat de obstacole : tumori , inflamatii , strangulari intestinale.
- dinamic – este reprezentat de spasmele musculaturii intestinale (contractii
musculare) .
- alterarea mucoasei intestinale
intestinal
- diminuarea peristaltismului intestinal
- tumori
- anxietate
- stres
- situatie de criza
- schimbarea modului de viata
- program de lucru inadecvat
- insuficienta cunoastere de sine , a mediului inconjurator
- ileus
- scaun rar , 1 la 2-4 zile
- orar neregulat al scaunelor
- cantitate scazuta sau crescuta a scaunului
- forma este de bile dure(in constipatia spastica)
spastica) , masa fecaloida abundenta(in
constipatia atona) , bile conglomerate ( cand materiile fecale au stagnat mult iin rect)
- culoare inchisa
- crampe
- meteorism = acumulare de gaze in intestine
- flatulenta = eliminarea frecventa a gazelor din intestin
- tenesme = senzatie dureroasa de defecare , fara elimenare de materii fecale
- fecalom = acumulare de materii fecale in rect
- anorexie
- cefalee
- iritabilitatea
asistentei.
Obiective
Pac. sa prezinte transit intestinal normal in termen de………
- asistenta determina sa ingere o cantitate suficienta de lichide
- recomanda pacientului
acientului alimente bogate in reziduuri
- asistenta stabileste
ileste impreuna cu pacientul un orar regulat lat de eliminare, in functie de
activitatile sale
ientul sa faca exercitii fizice cu regularitate
- determina pacientul
- urmareste si noteaza in foaia de observatieobservati consistenta si frecventa scaunelor
scaunelor
- efectueaza ,la nevoie , clisma evacuatoare simpla sau uleioasa
- administreaza,
streaza, la indicatia medicului,
medicului laxative
Pac. sa prezinte tegumentele si mucoasele perianale curate si integre permanent
- asistenta efectueaza
ectueaza toaleta regiunii anale dupa fiecare scaun
- aplica creme protectoare
Pac. sa-si si satisfaca celelalte nevoi fundamentale permanent
- asistenta serveste pacientul cu bazinet
- protejeaza patul cu musama si aleza
- asigura repausul la pat al pacientului
pacientului cand starea generala a acestuia este alterata
- asistenta da dovada
ovada de intelegere si rabdare, menajand pudoarea pacientului
- il linisteste si il incurajeaza sasa-si
si exprime emotiile si sentimentele in legatura cu
starea sa
6)Varsaturile reprezinta evacuarea prin cavitatea bucala a continutului stomacal .
Cauzele varsaturii pot fi :
- de origine cerebrala = are loc cresterea tensiunii intracraniene ( meningite ,
encefalite , tumori etc. ). Se produc fara nici un efortefort , nu sunt precedate de senzatii
de greata si de stare generala alterata.
- de origine periferica = excitatia bulbului vine de la periferie . Este de origine
digestiva , urogenitala , boli infectioase , tulburari metabolice si endocrine , agenti
chimici , medicamentosi etc.
Varsaturile de origine periferica prezinta simptome premergatoare :
- greata
- salivatie abundenta
- ameteli
- tahicardie
- dureri de cap
 Frecventa varsaturilor :
- ocazionale
- frecvente
- incoercibile
 Orarul:
- matinale
- postprandiale precoce sau tardive
 Cantitatea :
- mare in stenoza pilorica
- mica (cativa zeci de ml)
 Continutul :
- alimentare
- mucoase , apoase (etilici si gravide)
- fecaloide (ocluzii intestinale)
- biliare (colecistopatii)
- purulente
- sanguinolente
HEMATEMEZA =varsatura cu sange
 Culoarea :
- galben-verzuie
verzuie in varsaturile bilioase
- rosie in hematemeza
- galben murdar in ocluzii
- bruna – aspect de zat de cafea in cancer gastric
 Mirosul :
- fad , acru
- fecaloid
- ranced
 Forta de proiectie – in jet , brusc , fara legatura cu alimentarea in varsatura de
origine cerebrala
 Simptome ce insotesc varsa rsatura :
- dureri abdominale
- greata
- hipersalivatie
- cefalee
- transpiratii reci
- tahicardie
- deshidratare Interventii autonome
onome si delegate
Obiective
Pac. sa fie menajat fizic si psihic in timpul varsaturii
- asistenta aseaza pacientul, in functie de starea lui , in pozitie semisezand , sezand
sau in decubit dorsal cu capul intr-o
intr parte , la marginea patului
- linisteste pacientul psihic
- il ajuta in timpul varsaturii si pastreaza produsul eliminate
- ii ofera pacientului
cientului un pahar de apa sa-si
sa clateasca gura dupa varsatura
- alimenteaza
teaza pacientul parenteral prin perfuzii cu glucoza hipertona , amestecuri de
aminoacizi , vitamine si electroliti
- administreaza medicatie simptomatica la indicatia medicului
Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic si acido-bazic
acido
- asistenta corecteaza tulburarile electrolitice ale pacientului
- va incepe rehidratareaarea orala incet , cu cantitati mici de lichide reci oferite cu lingurita
- face bilantul lichidelor ingerate si excretate
- monitorizeaza functiile vitale si vegetative si le noteaza in foaia de observatie
7)Eliminare mensuala si vaginala inadecvata.
Menstra = este o pierdere de sange prin organele ge genitale
nitale feminine , care apare la
sfarsitul fiecarui ciclu menstrual , daca ovulul nu a fost fecundat ( de la pubertate
pana la menopauza).
Menarha = prima menstra
Menarha apare intre 11-14 14 ani si este influentata de mediu , clima, viata in aer liber.
Leucoreea fiziologica = lichidul secretat de glandele muco mucoasei

genitale , care contribuie la procesul de autoaparare a aparatului
genital fata de infectii.
Leucoreea patologica = secretie abundenta , exteriorizata
exteriorizata sub form
forma
unei scurgeri iritante , in cantitate variabila.
 AMENOREE= absenta men enstruatiei
 DISMENOREE= dureri in perioadape menstruatiei
 METRORAGII = hemoragiiii survenite
s intre doua menstre succesive , ne neregulate
 MENORAGII
ORAGII = hemoragii menstruale prelungite
 OLIGOMENOREE = interva vale lungi intre menstre
 POLIMENOREE = intervale le scurte intre menstre
 HIPOMENOREE = cantitate te scazuta de menstruatie
 HIPERMENOREE = cantitat itate crescuta de menstruatie
 LEUCOREE patologica = poate fi de la cativa ml pana la 200-400 200 ml
 CULOAREAsi aspectul scur urgerilor vaginale :
- alba-laptoasa
laptoasa in candida albicans
- galben-verzuie in gonoree
- maronie in trichomonas
- cafenie (spalatura de carne) in tumori
- mucoasa, mucopurulenta sau purul purulenta in infectii genitale
 RITMUL scurgerilor – continue sau periodice.
Obiective
Pac. sa prezinte mucoase curate si intacte in termen de……………..
- asistenta asigura repausul pacientei la pat
- asistenta efectueaza za spalaturi vaginale cu solutii antiseptice
tiseptice , dar nu inainte de a
recolta secretia vaginala pentru examen bacteriologic si citologic
- asistenta
stenta aplica pansament vaginal absorbant
- schimba pansamentul
- invata pacienta tehnici de relaxare
- asistenta protejeaza
tejeaza patul cu musama si aleza ,cand este cazul
- calmeaza durerea prin administrare de
Antialgice
- asistenta face educatie sanitara pacientei in ceea ceea ce priveste lenjeria intima ,,igiena
personala, sex
Pac. sa aiba o stare de bine psihic permanent
- asistenta linisteste pacienta in legatura cu problema sa
- ii explica scopul examenelor care i se fac
- adminstreaza medicatia sedativa , la indicatia medicului
8)Diaforeza = transpiratie in cantitate abundenta.
- orarul este regulat sau neregulat
- cantitatea variaza de la 600--1000 ml/24 h ajungand and , in cazuri extreme , la 10 litri/24
h
- localizarea poate fi generalizata (cand temperatura
temperatura mediului este crescuta) si la
nivelul palmelor si plantelor (in alcoolism cr cronic
onic , rahitism , SIDA , boala Basedow)
- mirosul este puternic si variaza in functie de alimentatie
alimentatie , temperatura ambianta ,
deprinderile igienice ale bolnavului
Obiective
Pac. sa aiba o stare de bine in termen de………
- asistenta ajuta sau ii mentine pacientului tegumentele curate si
uscate
- asistenta spala
ala tegumentele pacientului ori de cate ori este nevoie
- asistenta schimba lenjeria de pat si de corp
- mentine igiena
giena riguroasa a plicilor si a spatiilor interdigitale
- asigura imbracaminte usoara si comoda
- face bilantul hidric
- monitorizeaza functiile
nctiile vitale si le noteaza in foaia de observatie
- asistenta va solicita
licita pacientului , cu tact si blandete , sa se spele
- asistenta incurajeaza
rajeaza pacientul sa sa-si exprime sentimentele e in legatura cu problema
sa de dependenta
9)Expectoratia reprezinta eliminarea sputei din caile respiratorii .
Sputa reprezinta secretia eliminata de la nivelul arborelui bronsic dupa un acces de
tuse.
 Culoarea:
- roz in edemul pulmonar
- rosie-gelatinoasa
gelatinoasa in cancerul pulmonar
- galben-verzuie
verzuie in supuratii pulmonare
- alba sau alba-cenusie
cenusie in inflamatia bronsica si in astmul bronsic
- neagra in infarctul pulmonary
ulmonary
- ruginie in pneumonie
HEMOPTIZIE= expectoratie sanguinolenta , spumata , aerate
 Mirosul – fetid , fara miros
 Consistenta :
- spumoasa
- aerata
- gelatinoasa
- vascoasa
- lichida
 Forma – perlata in astmul bronsic.
 Aspectul :
- mucos
- purulent
- muco-purulent
- seros
- sanguinolent
 Cantitatea variaza de la 50--100ml/24 h (TBC , pneumonii) monii) pana la 1000 ml/24 h (in
bronsiectazii , gangrena pulmonara , TBC cavernos)
VOMICA = eliminarea unei cantitati masive de puroi sau exudat.
Interventiile asistentei . Interventii autonome si delegate
Obiective
Pac. sa nu devina sursa de infectii nosocomiale
- asistenta
sistenta educa pacientul cum sa expectoreze
- il invata sa tuseasca
useasca cu gura inchisa , sa nu inghita sputa ci sa o colecteze in
scuipatoare
(dezinfectata cu solutie lizol , fenol 3%)
- il invata sa nu
u stranute in jur ci in batista personala
- ii curata
ata mucoasa bucala si dintii cu tampoane
- goleste si curate
cura scuipatorile dupa ce au fost dezinfectate
- manuieste scuipatorile cu prudenta
Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

A se misca si a avea o buna postura sunt necesitati a fiintelor vii de a fi in miscare
, de a-sisi mobiliza partile corpului prin miscari coordonate si de a pastra diferite
segmente ale corpului intr intr-o postura care sa permita confortul si functiile
organismului . Aceasta nevoie este strict legata de nevoia de a avea o buna circulatie
( miscarea favorizeaza si conditioneaza circulatia sangelui) .
Independenta nevoii este determinate de integritatea :
- aparatului locomotor ( sistemul osos si muscular )
- sistemul nervos – vizeaza cerebelul , bulbul rahidian care contine centrul echilibrului
- aparatul vestibular – are rol in pastrarea echilibrului si orientarea in spatiu
Factori care influenteaza satisfacerea nevoii nevo :
1) Varsta si dezvoltarea fizica :
- copilul mic are miscarile mai putin coordinate dobandindu-si
dobandindu si controlul pe masura ce
se maturizeaza , este foarte activ si adopta pozitii uneori bizarre
- adultul este active in deplinatatea puterii fizice , da suplete suplete miscarilor si le
coordoneaza
- varstnicul are forta fizica diminuata , mobilitatea redusa , ramane insa activ in
exercitii moderate
2) Constitutia si capacitatile fizice influenteaza miscarea in sensul intensitatii efortului
fizic .
3) Factorii psihologici :
- emotiile pot determina miscari ale corpului mai rapide si mai adesea involuntare
- stresul , teama prelungite pot determina ticuri
- personalitatea , temperamental determina ca individul sa fie mai active sau mai
calm
4) Factorii sociologici – spirituali :
- cultura – individul practica activitati fizice in functie de gradul de cultura si de
societatea in care traieste
- factorii sociali – in societate individul practica activitati ce impun eforturi fizice mai
mari sau mai mici , eforturi compen
compensate prin ore de repaus
- factorii spirituali – implica miscarile si posturile caracteristice ritualurilor religioase
Manifestari de independenta .
1) Postura adecvata sau atitudinea inseamna pastrarea raporturilor corecte intre
diferite segmente ale corpului lui .
Raporturile normale :
- pozitia in picioare se numeste ORTOSTATISM : capul drept , privirea drept inainte ,
spatele drept , membrele superioare pe langa corp , membrele inferioare drepte ,
piciorul in unghi drept cu gamba
- pozitia SEMISEZAND : culca culcatt pe spate , toracele formeaza un unghi de 30 30-45
grade cu linia orizontala
- pozitia in SEZUT : capul drept , spatele drept rezemat , membrele superioare
sprijinite , coapsele orizontale , gambele verticale , piciorul in unghi drept cu gamba
- CLINOSTATISM sau pozitia DECUBIT sau pozitia culcat :
a) decubit dorsal = culcat pe spate
b) decubit ventral = culcat pe burta
c) decubit lateral stang = culcat pe partea stanga

d) decubit lateral drept = culcat pe partea dreapta
2) Miscari adecvate :
- ABDUCTIE = indepartarea
indepartarea unui segment de corp de linia mediana
- ADDUCTIE = miscarea de apropiere a unui segment de linia mediana
- miscarea de FLEXIE si EXTENSIE = apropierea sau indepartarea a doua segmente
de corp unul de celalalt
- PRONATIE = miscarea de rotatie a ma mainii
inii cu fata palmara ( palma ) in jos
- SUPINATIE = miscarea de rotatie a mainii cu fata palmara ( palma ) in sus
- miscarea de rotatie = miscarea unei articulatii in jurul axului
Clasificarea exercitiilor fizice :
- active – miscari executate de individ
- passive – executate de o alta persoana
- exercitii cu deplasare – cu efectuare de lucru mechanic
- exercitii izometrice – fara deplasare , doar cu tensiune musculara crescuta
- miscari armonioase coordinate
Rolul nursei pentru pastrarea independentei :
- educatia sanitara a pacientului pentru orice fel de sport
- practicarea exercitiilor fizice corespunzatoare varstei si capacitatii fizice individului
- invatarea pacientului sa practice tehnici de destindere si relaxare . Aceasta implica
obligatoriu postura a confortabila
- evitarea si eliminarea tabagismului
- evitarea meselor copioase
- evitarea surplusului ponderal .
Dependenta in satisfacerea nevoii .
Cand aceasta nevoie nu este satisfacuta apar urmatoarele probleme de
dependenta :
A)Imobilitate
B)Hiperactivitate
C)Necoordonarea miscarilor
D)Postura inadecvata
E)Miscari inadecvate
F)Refuzul de a face miscare
G)Edeme ale membrelor
A) Imobilitatea – reprezinta o diminuare sau o restrictie a miscarii , fiind
recomandata , adesea , ca metoda terapeutica sau po poate
ate fi cauzata de traumatisme
si boli organice sau functionale .
Surse de dificultate care determina imobilizarea :
a) de ordin fizic :
- alterarea centrilor nervosi ( A.V.C )
- alterarea integritatii aparatului locomotor ( fracture , entorse , luxatii )
- piedici ale miscarii ( pansamente , aparat gipsat , extensie continua )
b) de ordin psihologic :
- anxietate , stes , pierderea , separarea
c) de ordin sociologic :
- esecul
- izolarea
d) lipsa cunoasterii de sine , despre altii .
1) dificultate de deplasare – dificultate de a se ridica , dificultate de a

se aseza , dificultatea de a merge
2) diminuarea sau absenta miscarilor – prezenta parezelor sau
paraliziilor
PAREZA = diminuarea tonusului muscular si reducerea drastica a miscarilor la acest
nivel
PARALIZIA = absenta totala a miscarii , tonus muscular 0
MONOPAREZA sau MONOPLEGIE = intereseaza un membru
HEMIPAREZA sau HEMIPLEGIE = intereseaza jumatate de corp
PARAPAREZA sau PARAPLEGIE = sunt interesate membrele m inferioare
TETRAPAREZA sau TETRAPLEGIE = sunt interesate toate cele 4 membre
3) Contracura musculara = reprezinta contractia involuntara si permanenta a unuia
sau mai multor muschi care determina o pozitie inadecvata .
4) Crampa musculara = este o contractie musculara dar de scurta durata .
5) ATONIE musculara = absenta totala a tonusului muscular
HIPOTONIE musculara = diminuarea tonusului muscular
6) ATROFIE musculara = absenta volumului muscular si a tonusului muscular
HIPOTROFIE musculara = scade scaderea
rea volumului muscular si a tonusului muscular
7) ANCHILOZA = imposibilitatea miscarii unei articulatii
8) ESCARE = distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala , de obicei
prin leziuni vasculare sau prin compresiune continua
dispuse aparitiei escarelor :
Regiuni predispuse
e) Decubit dorsal :
- regiunea occipitala
- omoplatii
- coate
- regiunea sacrococcigiana
- calcaie
f) Decubit lateral :
- umar
- regiunea trohanteriana
- fetele laterale ale genunchilor
- maleole
g) Decubit ventral :
- tample
- umeri
- creasta iliaca
- genunchi
- degetele picioarelor
Interventiile asistentei . Interventii autonome si delegate
Obiective
Pac. sa aiba tonusul muscular si forta musculara pastrata ( sau sa si le recapete ) ,
singur sau cu ajutorul nursei sau cu ajutorul cadrului metallic , sau cu ajutorul carjelor
, cu ajutorul bastonului in termen de……..
- asistenta planifica un program de exercitii , in functie de cauza imobilizarii si de
capacitatea
pacintului
Pac. sa-si si recapete integritatea tegumentelor si a activitatii articulare cu ajutorul
nursei sau al aparatelor medicale , peogresiv in termen de...
- asistenta schimba pozitia pacientului in pat la interval de 2 ore
- maseaza regiunile expuse riscului de aparitie a escarelor , le

pudreaza cu talc , efectueaza
efectueaza sau asigura igiena perfecta a regiunilor
predispuse la escare
- efectueaza miscari pasive la fiecare 2 ore
- invata pacientul care este postura adecvata si cum sa efectueze exercitii musculare
active
Pac. sa-si si mentina functia respiratorie la parametrii
parametr normali singur sau cu ajutorul
nursei , permanent
- asistenta efectueaza tapotaj toracal
- educa pacientul sa practice exercitii de respiratie profunde
- schimbarea pozitiei pacientului in pat la interval de 2-4
2 ore
- educa pacientul sa expectoreze ( sa elimine) secretiile , sa tuseasca
- educa pacientul sa renunte la fumat sau sa reduca numarul de tigari
Pac. sa fie echilibrat psihic cu ajutorul nursei sau al echipei medicale in termen de…
- pregateste psihic pacientul in vederea efectuarii oricarei tehnici
- reda increderea pacientului ca imobilitatea sa este o stare trecatoare si ca isi va
putea relua mersul
Pac. sa-si si mentina satisfacute celelalte nevoi fundamentale , singur sau cu ajutorul
nursei permanent
-supravegheaza pacientul
- il ajuta in satisfacerea celorlalte nevoi
- il serveste la pat cu cele necesare
B) Hiperactivitatea – consta in cresterea ritmului miscarilor si a activitatilor
individului , determinata de instabilitatea emotionala si de pierderea
pierderea ideilor .
Sursele de dificultate :
- de ordin fizic : dezechilibre endocrine , reactii medicamentoase , alcoolism.
- de ordin psihologic : senilitate , tulburari de gandire , criza , pierdere , separatie
- lipsa cunoasterii de sine
1) Vorbire caracteristica = vorbeste mult , precipitat
2) Miscari caracteristice rapide , frecvente
3) Spasme = contractia involuntara a unuia sau mai multor muschi
4) Ticuri = miscari involuntare ale ochilor , ale gurii , ale unui brat sau ale
ale unui picior
5) Euforie = stare de buna dispozitie nejustificata
6) Hiperactivitatea la orice stimul
7) Manie = comportament psihotic mergand pana la agresivitate fizica
AUTOAGRESIVITATE = se loveste pe el
HETEROAGRESIVITATE = ii loveste pe altii
ESCARE = distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala , de obicei
prin leziuni vasculare sau prin compresiune continua
Interventiile autonome si delegate
Obiective
Pac. sa recapete o mobilitate normala singur sau cu ajutorul nursei in termen de…….
- asistenta inlatura toti stimulii din mediul inconjurator
- creaza izolare fonica, semiobscuritate
- asigura conditii pentru bai calde, relaxante, masaj relaxant.
Pac. sa-si si mentina integritatea fizica cu ajutorul nursei permanent
pe
- asistenta supravegheaza pacientul pentru a nu se rani permanent
- inlatura obiectele cu care pacientul se poate rani

- aplica constrangeri fizice , daca este cazul ( chingi , camasa de forta
)
- administreaza tratamentul tranchilizant prescris de medic
C) Necoordonarea miscarilor – reprezinta dificultatea sau incapacitatea individului
de
si coordona miscarile diferitelor grupe musculare .
a-si
- de ordin fizic : boli ale A.V.C , intoxicatii medicamentoase , intoxicatii cu droguri,
intoxicatie cu alcool , maladia Parkinson
- de ordin psihologic : stresul , anxietatea
- de ordin sociologic : mediu de lucru necunoscut
- lipsa cunoasterii de sine , a anturajului
1) AKINEZIE = absenta miscarilor voluntare
volun
2) ATAXIE = tulburari de coordonare ale miscarilor active voluntare
3) Tremuraturi
4) Tulburari ale mersului
5) Convulsii = contractii repetate , involuntare ale unui muschi , urmate de relaxare
6) Dificultatea de a trece din ortostatism in pozitie sezand
se
7) Expresie faciala rigida
Obiective
Pac. sa aiba tonusul muscular adecvat activitatii depuse cu ajutorul nursei in termen
de…
- asistenta planifica impreuna cu pacientul un program de exercitii fizice active si
pasive ,
exercitii de mers in functie de capacitatea pacientului ; invata pacientul sa utilizeze
diferite aparate de sustinere
- ajuta pacientul sa faca bai calde
- ii face masaje la nivelul extremitatilor
- administreaza medicatia ia prescrisa de medic
Pac. sa fie echilibrat psihic cu ajutorul nursei in termen de…
- pregateste psihic pacientul in vederea oricarei tehnici de ingrijire
- indeparteaza stimuli din mediul extern
- asigura televizor , presa , lectura
Pac. sa-si satisfaca toate nevoile organismului cu ajutorul nursei in termen de …
- pacientul va fi ajutat sa-si
si satisfaca nevoile organismului
D) Postura inadecvata – reprezinta orice pozitie anatomica care nu respecta
postura normala .
- de ordin fizic : leziuni ale oaselor , alr muschilor , durerea , aparate gipsate cu
impiedicarea posturii normale
- de ordin psihologic : anxietate , stress
- de ordin sociologic : conditii inadecvate de munca
- lipsa cunoasterii de sine , a anturajului .
1) Oboseala musculara = scaderea temporara a tonusului muscular
2) Deformari ale coloanei vertebrale.
CIFOZA = deformarea coloanei vertebrale la diferite nivele cu

convexitatea in afara
LORDOZA = deformarea coloanei vertebrale la diferite niv nivele cu
concavitatea in fata
SCOLIOZA = deformarea laterala a coloanei vertebrale la orice nivel al ei .
3) Deformari ale membrelor inferioare .
GENU VALGUM = genunchii sunt apropiati , iar picioarele departate
GENU VARUM = genunchii sunt departati si picioarele apropiate
PICIOR ECVIN = sprijinit pe degete
PICIOR TALUS = sprijinit pe calcai
PICIOR VARUS = sprijinit pe partea externa
PICIOR VALGUS = sprijinit pe partea interna
PICIOR PLAT = bolta plantara prabusita
4) Deformari ale soldurilor .
LUXATIE = iesirea capului femural din articulatia coxofemurala
5) Pozitii patognomonice ( specifice unei boli ).
OPISTOTONUS= sprijin pe calcaie si extremitatea cefalica , corpul fiind in extensie
(in tetanos )
PLEUROSTOTONUS = sprijin pe marginea laterala a plantei plantei si umar , corpul fiind in
extensie ( in tetanos )
Pozitia “COCOS de PUSCA” = capul in hiperflexie , iar membrele inferioare flectate
pe coapse , iar coapsele pe abdomen
6) TORTICOLIS = inclinarea capului intr intr-o
o parte datorita musculaturii gatului .
7) Batatura ( clavus ) .
Obiective
Pac. sa aiba o postura adecvata singur sau cu ajutorul nursei in termen de …………
- asistenta instaleaza pacientul in pat , respectand pozitiile anatomice ale diferitelor
segmente ale corpului
- foloseste utilaje auxiliare si de confort pentru mentinerea pozitiei anatomice
Pac. sa aiba o postura care sa favorizeze respiratia si circulatia cu ajutorul nursei in
termen de
- asistenta aseaza pacientul intrintr-o pozitie semisezandada in tulburari de respiratie
- aseaza pacientul in pozitie Trendelemburg in starile de anemie
- foloseste utilaje pentru confortul pacientului
Pac. sa nu prezinte complicatii precum escare ,anchiloze cu ajutorul nursei…
- asistenta schimba
imba pozitia pacientului in pat la interval de 2 h
- verifica tegumentele zilnic in regiunile cu proeminente osoase
- efectueaza masaj bland
- tapotaj toracal
- asigura igiena tegumentelor si mucoaselor
- a lenjeriei de corp si de pat
- efectueaza exercitii active si passive
- invata pacientul care este pozitia adecvata si supravegheaza daca recomandarile
sunt respectate
Studiu de caz .
Pac. in varsta de 64 de ani , prezinta de cativa ani hemipareza stanga , control
sfincterian pentru urina si materii
materii fecale prezent . In momentul interviului cu asistenta
se observa tegumente transpirate , miros usor neplacut.
Cerinte:
- enuntati diagnostice de nursing pentru fiecare nevoie afectata
- identificati nevoile afectate
- enuntati obiective de nursing
- stabiliti interventiile .
Nevoia de a dormi , a se odihni
Este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in bune conditii ,
timp suficient , astfel incat sa-ii permita organismului sa obtina randamentul maxim .
Fiinta umana consacra o parte importanta a vietii somnului si odihnei.
Odihna este perioada in care se refac structurile alterate ale organismului , se
completeaza resursele energetice folosite , se transporta produsii formati in timpul
efortului , fie in ficat (acidul lactic) , fie in rinichi .
Somnul este forma particulara de odihna prin absenta absenta starii de veghe . Somnul
elibereaza individul de tensiuni psihologice si fizice si ii permite sa gaseasca energia
necesara activitatii cotidiene.
In timpul somnului , activitatile fiziologic fiziologice
e descresc , are loc diminuarea
metabolismului bazal , a tonusului muscular , a respiratiei , a pulsului , a T.A ;
sporeste secretia hormonilor de crestere , mai ales la pubertate .
Se cunosc 2 tipuri de somn :
- somnul lent – reprezinta o veritabila perioada de odihna pentru organism (numai
partial pentru creier ) , are rol reparator , fortifiant , cu functie in cresterea si
reinnoirea tesuturilor corporale .
- somnul paradoxal , rapid – este important pentru refacerea creierului (creste fluxul
sanguin in creier)
Visele se produc in somnul paradoxal . Cei treziti din somnul paradoxal isi amintesc
perfect continutul visului cu detalii , sau alteori , isi amintesc greu sau deloc. Pentru a
se mentine starea de independenta este necesara respectarea ritmului somn somn-veghe .
Factori care influenteaza satisfacerea nevoii :
- varsta – copilul are nevoie de mai multe ore de somn , care se diminueaza
progresiv pana la varsta adulta ulta , cand se stabilizeaza ; la persoanele varstnice se
modifica
calitatea somnului (superficial , dificultati de adormire , frecventa trezirilor nocturne,
facilitatea atipirilor diurne)
- necesitatile proprii organismului – unele persoane dorm mai putin , pastrandu-sipastrandu
puterea de munca si voiciunea , in timp ce altele necesita un numar mare de ore de
odihna si de somn
- activitatea – o activitate fizica adecvata predispune individul la un somn regenerator
- deprinderile legate de somn – somnul are regulile sale , ritualul sau de care trebuie
sa
se tina seama , culcarea la aceeasi ora , unele obiceiuri inainte sau la culcare cum ar
fi : lectura , baie calda , bautura calda sau rece , iar la copii , povestile sau jocul cu
jucaria preferata favorizeaza somnul .
- ritmul somn-veghe – somnul nocturn este mult mai odihnitor decat cel diurn , iar
perturbarea alternantei zi-noapte noapte , veghe-somn
veghe somn , atrage dupa sine perturbarea
numeroaselor sisteme biologice .
- anxietatea
- teama
- nelinistea produc
roduc o puternica tensiune interioara , modifica calitatea
si cantitatea
somnului
- programul de activitate – persoanele cu un program de munca variabil au ritmul
veghe-somn modificat
- locul de odihna – confortul , numarul de persoane
persoane cu care imparte camera ,
intimitatea si linistea locului de odihna pot modifica repausul si somnul .
1) Somnul :
- durata somnului variaza in functie de varsta , si anume :
- la nou-nascut = 16-20 ore
- 1 an = 14-16 ore
- 3 ani = 10-14 ore
- 5-11 ani = 9-13 ore
- adolescent = 12-14 ore
- adult = 7-9 ore
- varsnici = 6-8 ore
- somnul trebuie sa fie regenerator , calm , fara cosmaruri , fara intreruperi , individul
adormind cu usurinta si trezindu-se
trezindu odihnit ; la copil somnull nocturn continuu este
instalat dupa luna a-3-a a , iar la sfarsitul lunii a
a-10-a
a , organizarea fiind ca la adult .
- visele sa fie placute , agreabile
2) Perioadele de repaus trebuie intercalate cu perioadele de activitate (pentru
evitarea
suprasolicitarii fizice si psihice) .Ex. pauza dupa ora de curs
3) Perioadele de relaxare si timp liber – alternate cu activitatea bine organizata ,
permit refacerea fortei fizice si a incapacitatii intelectuale . Ex. vacanta , concediile .
4) Modalitati folosite pentru odihna
dihna si relaxare :
- cea mai eficienta odihna este cea activa , adica dupa activitati fizice urmeaza
activitati intelectuale ; dupa activitatile intelectuale , activitati fizice usoare , placute .
- sunt evitate modalitatile care nu ofera posibilitatea destinderii
destinderii si nu contribuie la
mentinerea sanatatii
Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei nevoii :
- mentine conditiile necesare somnului , respectand dorintele si deprinderile
persoanei
- observa daca perioadele de relaxare , de odihna sunt sunt in raport cu necesitatile
organismului si munca depusa
- ii explica necesitatea unei vieti ordonate , cu un program stabilit
- ii invata tehnici de relaxare si modalitati care sa-i sa favorizeze
avorizeze somnul prin discutii
demonstratii , material documentar
Dependenta
ndenta in satisfacerea nevoii.
1) Insomnie
2) Hipersomnie
3) Disconfort
4) Oboseala
5) Dificultate sau incapacitate de a se odihni
- afectiuni cerebrale , endocrine , dezechilibre
- durerea , surmenajul
- anxietatea , afectarea gandirii

- frustrare , stress
- situatie de criza , pierdere , separare
- esecul functiei
- insuficienta cunoasterii de sine
- anturaj inadecvat
- temperature
- ambianta inadecvata
- cresterea stimulilor senzoriali in locuinta si nu numai
1) Insomnia – reprezinta dificultatea de a dormi sau de a te odihni dormind .
 Somn perturbat :
- ore insuficiente de somn
- insomnii partiale = pacientul adoarme foarte greu dupa care doarme pana
dimineata
- insomnii terminale
minale = dupa o adormire normala , se trezeste si nu mai poate adormi
- insomnii dormitionale = aparitia multiplelor perioade de veghe , care survin in timpul
noptii , faramitand somnul nocturn
- insomnii predormitionale = stare de veghe prelungita pana la instaurarea somnului
- insomnii post-dormitionale
dormitionale = survin la varstnici si mai ales la cei care se culca la ore
timpurii
 Atipiri in timpul zilei
 Cosmaruri
 Somnambulism = pacientul se da jos din pat si incepe sa umble prin camera ,
strazi ,
locuri periculoase
riculoase ; are privirea ratacita , miscari dezordonate , nu vorbeste , nu
raspunde la intrebari , iar dupa un timp se intoarce , se culca , adoarme .
 Apatie
 Pavor nocturn = stare de spaima intensa , care apare in timpul somnului , mai
frecvent la copii ; dupa cateva minute , aceasta stare dispare , pacientul adoarme .
 Neliniste
 Confuzie
 Iritabilitatea
 Sentiment de depresie-tristetetristete – la pacientii nesatisfacuti
sfacuti uneori de repausul lor
fiind convinsi ca nu au dormit toata noaptea
 Diminuarea puterii de concentrare
 Oboseala
Obiective
Pac. sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ in termen de…
- asistenta invata pacientul sa practice tehnici de relaxare , exercitii respiratorii cateva
minute inainte de culcare
- ofera pacientului o cana cu lapte cald inainte de culcare , o baie calda
- invata pacientul care se trezeste devreme sa se ridice din pat cateva minute , sa
citeasca , sa asculte muzica , apoi sa se culce din nou
- observa si noteaza calitatea , orarul somnului , gradul de satisfacere a celorlaltor
nevoi
- intocmeste un program de odihna corespunzator organismului
- administreaza tratamentul medicamentos
- observa efectul acestuia asupra organismului

organismul
2) Hipersomnia – ore excesive de somn , prelungirea duratei si
intensificarea profunzimii somnului
 Somn modificat :
- numarul de ore de somn noaptea este de peste 10 ore la adult si 12 ore la copil ; se
exclud cazurile de oboseala dupa eforturi excesive , convalescenta sau insomnii
- calitatea somnului se diferentiaza de somnul normal prin profunzime , durata ,
bruschetea aparitiei
 Somnolenta (exces de somn diurn)
 Letargia = hipersomnie continua , mai profunda care poate poate dura ore , zile , luni ,
ani ; iar functiile vitale sunt diminuate .
 Narcolepsia = necesitatea subita de somn , precedata de pierderea tonusului
muscular ; somnul este superficial , intretaiat de treziri , vise dezagreabile , reactii
vegetative , transpiratii
 Comportament verbal si nonverbal lent , greoi ; pacientul raspunde cu greu la
intrebari
 Oboseala
 Inactivitate
Interventiile asistentei .
Obiective
Pac. sa beneficieze de confort fizic si psihic in termen de……………..
- asistenta discuta cu pacientul pentru a identifica cauzele disconfortului
- favorizeaza odihna pacientului prin suprimarea surselor ce-i ce i pot determina
disconfortul si iritabilitatea
- creeaza senzatie de bine pacientului , prin discutii purtate
- faciliteaza contactul cu alti pacienti , cu membrii familiei
- aplica tehnici de ingrijire curenta , necesare obtinerii starii de satisfactie
- observa si noteaza schimbarile
4)Oboseala – senzatie penibila insotita de inactivitate , stare de epuizare nervoasa
ne si
musculara .
- fata palida care exprima tristete
- ochi incercanati , privire incetosata
- puls rar , lent , slab batut
- T.A cu tendinta la scadere
- somnolenta diurna
- tegumente palide , transpiratii reci
- stare de plictiseala , apatie
- scadere ponderala
- astenie
Obiective
Pac. sa fie odihnit , cu tonusul fizic si psihic bun in termen de
- asistenta identifica cauza oboselii
- ajuta pacientul sa-si planifice activitatile cotidiene
- observa daca perioadele de odihna corespund necesitatilor organismului
- stimuleaza increderea pacientului in forte proprii si in cei care il ingrijesc
- invata pacientul cum sa efectueze tehnici de relaxare

- ajuta la aplicarea
licarea corecta a acestora
- observa si noteaza functiile vitale si vegetative , perioada
somnodihna, comportamentul pacientului
- administeaza medicatia prescrisa de medic
- observa efectul acestuia
Nevoia de a se imbraca si dezbraca
Este o necesitate proprie individului de a purta imbracaminte adecvata , dupa

circumstante,
temperatura , activitate , pentru a-sia si proteja corpul de rigorile climei , permitandu
permitandu-i o
libertate a miscarilor .
Omul are nevoie de haine cu ccare are sa se imbrace , pentru a se proteja de rigorile
climei , el
isi alege vesmintele adecvate circumstantelor si necesitatilor proprii .Vesmintele
atesta integritatea individului si ii protejeaza intimitatea sexuala .In plus ,
imbracamintea din punct de vedere vedere estetic , contribuie la expresia corporala si
participa , in mod semnificativ , la comunicare .
- varsta
- talia , statura
- activitatea
- credinta
- emotiile
3) Factori sociologici si culturali :
- clima
- statutul social
- munca
- cultura
- vesmintele trebuie sa fie adecvate climatului , statutului social
- sa se acorde o importanta imbracamintei si tinutei personale
- vesmintele sa fie alese dupa gust si circumstante
- purtarea de obiecte semnificative pune in evidenta rangul social , insemnatatea
personala , functie religioasa , etc.
- mobilitate articulara , tonus muscular , maturitate psihomotorie
entei pentru mentinerea independentei :
- asistenta invata persoana sa-si sa si aleaga imbracamintea corespunzatoare climei ,
temperaturii mediului inconjurator , activitatii , varstei
- exploreaza gusturile si semnificatia vesmintelor la fiecare persoana
- incurajeaza persoana pentru a-si a si alege singura imbracamintea , ornamentele ,
accesoriile dorite
1) Dificultate de a se imbraca si dezbraca
2) Dezinteres pentru tinuta vestimentara
3) Neindemanare in a-si si alege haine potrivite
- lezare fizica
- absenta unui membru superior sau a unei portiuni din membru (bont)
- aparate gipsate , chingi , pansamente
- durere , slabire , fatigabilitate
- tulburari de gandire , anxietate , stres
stre , situatie de criza
- pierderea imaginii de sine
- esecuri , conflicte , saracie
- insuficienta cunoastere de sine , a mediului inconjurator
Dificultate de a se imbraca si dezbraca.
Dezinteres pentru tinuta vestimentara.
vestimentara
-dificultate de a-si
si incheia si descheia nasturii
- dificultatea sau incapacitatea de a-si a misca mebrele superioare
- dificultatea de a se incalta si descalta
- apatie in a se imbraca
- refuzul de a se imbraca si dezbraca
- imbracaminte exagerata , caraghi
caraghioasa , coafuri bizare
- vesminte neadecvate taliei , masei corporale
Obiective
Pac. sa cunoasca importanta satisfacerii nevoii de a se imbraca si dezbraca in
termen de…
- asistenta educa pacientul privind importanta vestimentatiei in identificarea
personalitatii
- noteaza zilnic interesul pacientului de a se imbraca si dezbraca
- supravegheaza cu ce se imbraca pacientul
- incurajeaza pacientul
Pac. sa se poata imbraca si dezbraca singur , in termen de …………………..
- asistenta identifica capacitatile si limitele fizice ale persoanei ingrijite
- sugereaza apartinatorilor sa sa-ii procure haine largi , usor de imbracat , cu mod de
incheiere simplu , incaltaminte fara siret
- asistenta imbraca si dezbraca pacientul
pacientul in caz de paralizii ale membrelor ; incepe
imbracarea cu membrul paralizat si apoi cu cel sanatos si dezbracarea invers
Pac. cu tulburari psihice sa-si si recastige independenta de a se imbraca si dezbraca in
termen de
- evalueaza gradul de confuzie a pacientului
pacientului si observa schimbarile de comportament
, orientandu-ll regulat in timp si spatiu
- solicita pacientului sa se imbrace , vorbindui clar , cu respect si rabdare respectand
ritmul acestuia
- aseaza hainele in camera in ordinea folosirii lor si solicita
solicita pacientului la dezbracare
sa le
puna in ordine inversa
Nevoia de a-si
si mentine temperatura corpului in limitele normale
Mentinerea temperaturii in limite normale este necesitatea

organismului de a a-si conserva o temperatura la un grad aproximativ
constant , pentru a-si si mentine starea de bine .
Temperatura corpului se mentine constanta datorita echilibrului dintre termogeneza si
termoliza.
Termogeneza reprezinta caldura din organism rezultata in urma proceselor oxidative
din organism . Organele principale
cipale ale termogenezei sunt muschii , ficatul , glandele
endocrine.
Termoliza reprezinta pierderea de caldura si se produce prin mecanisme fizice . Se
pierde prin piele , rinichi , plaman .
a) valori normale ale temperaturii :
- nou-nascut
nascut si copilul mic 36,1-37,8
36,1 grade C
- adult 36-3737 grade C (in axila)
- varstnic 35-36 grade C
b) daca temperatura se masoara in cavitati inchise inchise (rect , vagin , cavitate bucala)
valorile sunt cu 0,3-0,50,5 grade C mai mare decat in axila
c) tegumentele : roz , caldute , transpiratie minima , senzatie placuta fata de frig sau
caldura
d) temperatura mediului ambiant : 18-25 18 grade C
- varsta – temperatura variaza in functie de varsta
- exercitiul fizic – in timpul activitatii intense temperatura corpului creste , iar in timpul
inactivitatii scade
- alimentatia – ingestia de alimente ridica temperatura corpului
- variatia diurna – temperatura este minima dimineata intre orele 3-5 5 si maxima seara
intre orele 18-23
- sexul – la femei temperatura corporala inregistreaza valori peste 37 grade C in a
doua jumatate a ciclului menstrual , in timpul ovulatiei
- anxietatea
- emotiile puternice pot determina o crestere a temperaturii corporale
- locul de munca
- climatul
- locuinta – temperatura incaperii influenteaza temperatura corpului
Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei in satisfacerea nevoii :
- atunci cand temperatura
eratura mediului ambiant este crescuta , asistenta invata pacientul
sa reduca din alimentatie , mai ales alimentele cu valoare energetica mare
- sa consume lichide si alimente reci
- sa aeriseasca incaperile
- sa poarte o imbracaminte lejera , ampla
- atunci
ci cand temperatura mediului ambiant este scazuta , asistenta invata pacientul
sa creasca cantitatea de alimente
- sa ingere alimente si lichide calde
- sa aiba in incapere temperatura de 18-25 18 grade C
- sa poarte imbracaminte calduroasa

1) Hipertermia .
2) Hipotermia .
1) Hipertermia – temperatura corporala peste valorile normale .
- imunitatea sistemului de termoreglare
- caldura
- dereglari hormonale
- dereglari
ereglari functionale ale hipotalamusului
- anxietatea
- emotiile
- lipsa cunoasterii
1) Subfebrilitate – temperatura intre 37 37-38 grade C
2) Febra moderata – temperatura intre 38-39 38 grade C
3) Febra ridicata – temperatura intre 39-40 grade C
4) Hiperpirexie – temperatura peste 40 grade C
5) Frisoane
6) Piele rosie , calda , umeda
7) Sindrom febril = grup de semne cum ar fii cefalee , tahicardie , tahipnee ,
inapetenta, sete , oligurie , convulsii , halucinatii , dezorientare.
8) Eruptii cutanate intalnite in bolile infectioase .
Tipuri de febra :
- febra continua (subfebrilitate rigida) – temperatura peste 37 grade C cu diferenta
sub 1 grad C intre valorile inregistrate dimineata si seara
- febra intermitenta – diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si
seara, cele mai mici valori scazand sub 37 grade C
- febra intermitenta periodica
- febra remitenta – diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si
seara , dar valorile cele mai mici nu scad
s sub 37 grade C
- febra recurenta – perioade febrile de 4-6 4 6 zile , ce alterneaza cu perioade de
afebrilitate , trecerea facandu--se brusc
- febra ondulanta – perioade febrile ce alterneaza cu perioade de afebrilitate ,
trecerea facandu-se lent
- febra de tip invers – valorile crescute se inregistreaza dimineata si cele minime
seara
In evolutia fiecarei febre se disting 3 perioade :
- perioada de debut – brusc
- lent
- perioada de stare – poate dura zile , saptamani
- perioada de decline – poate fii scurta sau de cateva zile
Obiective
Pac. sa-sisi mentina temperatura corpului in limitele fiziologice in termen de …………
- asistenta aeriseste salonul
- asigura pacientului imbracaminte lejera
- aplica comprese reci , punga cu gheata
- efectueaza pacientului impachetari reci
- incalzeste pacientul in caz de frisoane

- administeaza medicatia prescrisa de medic : antibiotice , antitermice
Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic in termen de
- asistenta face bilantul hidric
- hidrateaza pacientul cu lichide reci , in cantitati mici , la intervale scurte de
timp,conform bilantului hidric
Pac. sa aibe o stare de bine fizic si psihic
- asistenta schimba lenjeria de corp si de pat pacientului
- asigura igiena tegumentului
- pregateste psihic pacientul in vederea efectuarii oricarei tehnici
2)Hipotermia – reprezinta scaderea temperaturii corpului sub limitele normale ,
cauzata
de un dezechilibru intre termogeneza si termoliza .
- expunerea prelungita la frig
- dereglari endocrine
- abuzul de sedative si alcool
- incetinirea activitatii sistemului nervos (la varstnici)
- lipsa de maturitate a mecanismelor de termoreglare (la copii)
1) HIPOTERMIE = temperature corpului cor sub 36 grade C
2) Hipotensiune arteriala
3) Cianoza
4) Eritem = roseata (a pielii , fetii , urechilor , mainilor)
5) Edem generalizat – tumefierea intregului corp
6) Durere
7) Oboseala
8) Vorbire lenta
9) Somnolenta
10)Degeraturi = leziuni de necroza la nivelul pielii , determinate de temperatura
scazuta
11)Apatie = indiferenta
12)Parestezii = senzatie de amorteli si furnicaturi in regiunea expusa la frig
Obiective
Pac. sa aiba temperature corpuluipului in limitele normale in termen de ………….
- asistenta incalzeste pacientul cu paturi
- creste temperatura mediului ambiant
- recolteaza sange pentru examene de laborator
- administreaza pacientului lichide calde
- pregateste pacientul pentru examen cardiologic
Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic in termen de…………….
- asistenta administreaza pacientului lichide calde in cantitati mici la intervale egale
de
timp
- face bilantul hidric
Pac. sa aiba o stare de bine fizic si psihic in termen de…………….
- asistenta schimba pacientului des lenjeria de corp si de pat
- mentine igiena tegumentelor pacientului
- pregateste psihic pacientul in vederea efectuarii oricaror tehnici
Nevoia de a fi curat , ingrijit si de a-sia si proteja tegumentele si

mucoasele
A fi curat , ingrijit si a-titi proteja tegumentele si mucoasele sunt o necessitate pentru
a-ti
ti mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa , asa incat aceasta sa sa-si poata
indeplini functiile .
Independenta in satisfacerea nevoii.
Pielea indeplineste o serie de functii , si anume :
- apara organismul impotriva agentilor patogeni , impiedicand patrunderea acestora
- apara organismul impotriva unor radiatii (ultravioletele) , prin pigmentii pe care ii
contine
- receptioneaza excitatiile termice , tactile , dureroase
dureroas
- participa la excretia substantelor rezultate din metabolism , prin glandele
sudoripare
- participa la termoreglare prin stratul adipos ce are rol de izolator termic
- participa la absorbtia unor medicamente
- participa la respiratie (o cantitate mica de oxigen poate intra prin piele si o
cantitate mica de dioxid de carbon se elimina prin piele)
Pentru a indeplini aceste functii , pielea trebuie sa fie curata , sanatoasa si ingrijita .
La fel trebuie sa fie si mucoasele care acopera orificile (nas , ochi ochi , urechi , vagin ,
rect) pentru a asigura binele individului si buna functionare a organelor respective.
Factori care influenteaza satisfacerea nevoii .
- varsta – la copil si varstnici , pielea este mai sensibila , la variatii de temperatura , la
infectii si microbi . La varstnici , dintii slabesc si cad , parul si unghiile devin mai putin
rezistente .
- temperatura – datorita variatiilor de temperatura , pielea se usuca , se
dezhidrateaza.
- exercitiile fizice – amelioreaza circulatia
circulatia si faciliteaza eliminarea deseurilor din
organism prin piele
- alimentatia – absorbtia unei cantitati suficiente de lichide da elasticitate pielii
- emotiile – pot creste sudoratia
- educatia – in functie de educatie , indivizii
indiviz au deprinderi igienice diferite
- cultura – importanta curateniei difera dupa nivelul de cultura
- organizarea sociala – obiceiuri de igiena in functie de conditiile fizice , materiale
- parul sa aiba
ba suplete , stralucire
- urechile configuratie normala
- nasul – mucoasa umeda , fose nazale libere
- cavitatea bucala – dentitie alba , completa , fara carii ; mucoasa bucala umeda si
roz; gingiile aderente dintilor si roz
- unghiile curate , taiate scurt , de culoare roz
- pielea curata , neteda , catifelata , elastica , pigmentata normal
- deprinderi igienice frecvente (baie , dus , spalarea dintilor , spalarea parului)
Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei :
- asistenta exploreaza a deprinderile igienice ale pacientului
- planifica un program de igiena cu pacientul , in functie de activitatile sale
- il invata masuri de igiena corporala

Dependanta in satisfacerea nevoii .
1) Carente de igiena
2) Alterarea tegumentelor
gumentelor si fanerelor
3) Dezinteres fata de masurile de igiena
4) Dificultate de a urma prescriptiile de igiena
5) Alterarea mucoaselor
A)Carente de igiena – neglijenta in masurile de igiena sau incapacitatea de a se
pastra curat.
Surse se dificultate :
- slabiciunea sau paralizia membrelor superioare
- lezare fizica
- refuzul de a se spala
- saracie
- pierderea imaginii corporale
- imibilitate
- slabiciune
- lipsa cunoasterii
1) Parul este murdar si gras , in dezordine ; pediculoza .
2) Urechile prezinta pavilioane murdare , murdarie retroauriculara , murdarie
acumulata in conductul auditiv extern
3) Nasul prezinta rinoree , cruste
4) Cavitatea bucala:
- absenta dintilor
- carii dentare
- culoarea galbena a dintilor
- prezenta tartrului pe dinti
- halena fetida
- glosita (limba incarcata)
- fisuri ale buzelor
5) Unghii netaiate cu murdarie acumulata la capatul unghiilor
6) Piele gri sau neagra ; barba murdara , aspra
7) Lipsa deprinderilor igienice :
- nu se spala
- nu se piaptana
- dezinteres fata de masurile de igiena
- degaja miros dezagreabil
Obiective
Pac. sa prezinte tegumente si mucoase curate in termen de ………….
- asistenta ajuta pacientul sa isi faca baie sau dus , sau ii efectueaza toaleta pe
regiuni
- pregateste materialele pentru efectuarea baii
- pregateste cada
- asigura temperatura apei (37 grade C) si in camera(22-24 grade C)
- ajuta pacientul sa se imbrace , sa se pieptene sa-si si faca toaleta cavitatii bucale ,
sa-si taie unghiile
- pentru efectuarea toaletei pe regiuni , pregateste salonul si

materialele , protejeaza pacientul cu paravan si-ll convinge cu tact si
cu blandete sa accept
accepte
- asistenta efectueaza toaleta cavitatii bucale la pacientii inconstienti
Pac. sa-si si redobandeasca stima de sine in termen de……………………..
- asistenta identifica , impreuna cu pacientul cauzele si motivatia preocuparii pentru
aspectul fizic si ingrijirile igienice
gienice
- ajuta pacientul sa-si si schimbe atitudinea fata de aspectul sau fizic si fata de ingrijirile
igienice
- constientizeaza pacientul in legatura cu importanta mentinerii curate a tegumentelor
, pentru prevenirea imbolnavirilor
8) Alterarea tegumentelorr si fanerelor.
Cauze :
- leziuni ale pielii
- diminuarea circulatiei sanguine in punctele de presiune
- iritatia produsa de vesminte
- acumularea de murdarie
 Eritem = pata congestiva datorata vasodilatatiei
 Excoriatii = zgarieturi
 Cruste = leziune datorata uscarii unei serozitati
serozit provenite dintr-o o ulceratie (vezicula
, flictena)
 Vezicule = ridicaturi ale epidermului (basici)
(basici) rotunde , de dimensiuni mici pline cu
lichid clar , insotite de prurit si durere de cele mai multe ori
 Pustule = abces minuscule la suprafata pielii , localizat la radacina firului de
par si constituind leziunile de foliculita (cosuri)
 Papule = leziuni caracterizate printr-o
printr o ridicatura circumscrisa si solida la
suprafata pielii
 Fisuri = intreruperi liniare ale continuitatii tegumentului
 Descuamatie = desprinderea celulelor cornoase , superficiala , din epiderma
 Acnee = pustula determinata de un agent patogen specific
 Furuncule = infectie specifica foliculului polisebaceu , produsa de stafilococul
auriu
 Intertrigo = micoza cutanata situate la nivelul plicilor si interdigital
 Vitiligo = leuco-melano-dermiedermie de natura neuroendocrina , caracterizata prin
pete acromice , marginita de o zona hiperpigmentata
 Ulceratii = pierdere de substanta rezultand dintr-undintr un proces patologic ce actioneaza
asupra pielii
 Escare
 Edeme = acumulare de lichid seros in tesuturi
 Varice = dilatari permanente ale venelor superficiale superficiale , insotita de insuficienta
valvulelor peretelui venos
 Hemoroizi = afectiuni ale plexurilor venoase anale si din partea terminala a rectului
, constand in dilatarea acestorr vene , cu aparitia de procese inflamatorii si trombotice
 Ulcere varicoase = erodare a tesuturilor pe teren varicos
 Alopecie e = lipsa partiala sau totala a parului
Inteventiile asistentei .
Obiective
Pac. sa nu devina sursa de infectie in termen de
- asistenta protejeaza leziunile suprainfectate cu pansament efectuat

in conditii de asepsie,
atat a tegumentelor , materialelor cat si a mainilor persoanei care il
executa
- pansamentul se va face cu blandete , pentru a nu distruge tesuturile nou formate
prin procesul de vindecare
- desfacerea pansamentelor se va face bland , umezindu-le la nevoie
- asistenta supravegheaza ca pansamentele sa nu fie prea stranse , pentru a nu
impiedica circulatia sanguina
Pac. sa fie echilibrat nutritional pentru favorizarea cicatrizarii leziunilor cutanate in
termen de.
- asistenta indruma pacientul sa consume alimente neiritante si neexcitante
- contoleaza alimentele provenite de la apartinatori
- invata pacientul sa cosume legume , fainoase , fructe si zarzavaturi
- constientizeaza pacientul in legatura cu rolul nociv al alcoolului , cafelei ,
condimentelor , alimentelor prajite ,conservelor
, , afumaturilor
Pac. sa aiba o stare de bine psihic si fizic permanent
- asistenta incurajeaza pacientul permanent
- ii explica pacientului necesitatea interventiilor
- asistenta preleveaza produse specifice pentru investigatii de laborator (cruste, puroi
fire de par , unghii)
Nevoia de a evita pericolele
Nevoia de a evita pericolele este o necesitate a fiintei umane pentru a fi protejata

contra tuturor agresiunilor , pentru mentinerea integritatii sale fizice si psihice .
Organismul uman este protejat impotriva agresiunilor (agenti fizici , chimici ,
microbieni sau din alte motive) , pentru ca poseda numeroase medii naturale ca :
parul , secretiile pielii , ca obstacole de penetrare
pen a agentilor externi .
El este capabil sa-sisi mentina integritatea sa prin mecanisme naturale de autoaparare
.
- varsta
- mecanismul de autoaparare – individul poseda mecanisme de autoaparare
innascute (termoreglarea) sau dobandite
- emotiile
- anxietatea
- stresul
- salubritatea mediului – un mediu sanatos este esential persoanelor pentru un trai
fara pericole
- clima
- religia
- organizarea sociala – masuri legale care trebuie luate de societate pentru protectia
individului impotriva pericolelor
- cultura
- educatia
- securitatea fizica prin prevenirea accidentelor , infectiilor , bolilor ,
agresiunilor
- securitatea psihologica prin metode de destindere , relaxare ,
practicarea unui obicei , o religie ; raspuns eficace si adaptat la agent stresant
- securitatea sociologica prin salubritatea mediului
1) Pentru mentinerea unui mediu sanatos :
- asistenta educa pacientul pentru evitarea poluarii atmosferei prin stergerea umeda
a mobilierului si aerisirea incaperilor
- indeparteaza sursele cu miros
miro dezagreabil
- participa la programe de educatie a populatiei pentru mentinerea unui mediu
sanatos
2) Pentru prevenirea accidentelor :
- asistenta verifica daca sunt respectate normele de securitate a muncii , mai ales in
unitatile cu activitati cu risc dee accidente
- exploreaza pericolele reale si cele potentiale la locul de munca si la domiciliu
3) Pentru prevenirea infectiilor :
- asistenta supravegheaza daca sunt respectate normele de igiena , salubritate ,
dezinfectie , dezinsectie si deratizare
- asigura
gura implicarea populatiei in aplicarea programelor pentru mentinerea si
promovarea sanatatii
- supravegheaza starea de sanatate a populatiei scolare prin controale periodice ,
mai ales persoanelor cu risc crescut la infectie
- organizeaza si efectueaza imunizarile
im obligatorii
1) Vulnerabilitatea fata de pericole
2) Afectarea fizica si psihica
3) Anxietate
4) Durere
5) Stare depresiva
6) Pierderea stimei de sine
7) Pierderea imaginii de sine
8) Pierdere , separare
9) Frica
1) Vulnerabilitatea fata de pericole . Pericolul fata de infectii , accidente , boli este
mare la organismele slabite , obosite , surmenate
- deficit sensorial , lipsa de sensibilitate
- afectare fizica , durere
- dezechilibru metabolic si electrolitic
- anxietate
- stres
- pierdere , pierderea imaginii corporale
- insalubritatea mediului , poluare
- saracie , conditie deficitara de munca
- insuficienta cunoastere de sine , a altora si a mediului inconjurator
- neatentia
- leziuni ale tegumentului
- deshidratarea
- manifestari pulmonare , ale aparatului cardiovascular , din partea
S.N.C
- surmenaj = slabire fizica excesiva care influenteaza organismul
- fatigabilitate = slabire fizica , lipsa de forta
- acte antisociale (crima , automutilare mergand pana la sinucidere)
Obiective
Pac. sa fie in siguranta fara accidente si infectii permanent
- asistenta
tenta ia masuri pentru asigurarea conditiilor de munca
- amplaseaza pacientul in salon , in functie de starea sa , afectiune si receptivitatea
lui
- ia masuri de prevenire a transmiterii infectiilor
- alege procedurile de investigatie si tratament cu risc minim de infectie
- efectueaza imunizarile necesare
Pac. sa fie echilibrat psihic cat mai curand
- asistenta favorizeaza adaptarea pacientului la conditiile de spital
- invata pacientul tehnici de relaxare
- face masaj al spatelui , mainilor si picioarelor
- creaza conditii de lecturare , activitati, etc
- asigura legatura pacientului cu familia
- participa la reintegrarea pacientului in societate
2) Afectarea fizica si psihica .
- semnele inflamatiei
- agitatie , iritatie , agresivitate , neincredere , frica , idei de sinucidere
Obiective
Pac. sa-sisi satisfaca nevoile singur in termen de………………………..
- asistenta ajuta si suplineste pacientul in satisfacerea nevoilor organismuluiismului
- determina pacientul sa participe la luarea deciziilor privind ingrijirile
- administreaza tratamentul medicamentos , la indicatia medicului
- aplica masurile de prevenire a complicatiilor septice
- foloseste metode de relaxare pasiva (masaj , muzica)
Pac. sa aiba siguranta psihica in termen de……………….
- asistenta asigura un mediu de protectie psihica adecvat starii de boala a pacientului
- aplica tehnici de psihoterapie adecvata
- incurajeaza pacientul sa comunice cu cei din jur , sa-si exprime emotiile emotiile,nevoile ,
frica , opiniile
- asistenta invata pacientul sa foloseasca mijloacele de autoaparare
Nevoia de a comunica
Nevoia de a comunica este o necesitate a fiintei umane de a schimba informatii cu
semenii sai .Ea pune in miscare un proces dinamic , verbal si nonverbal , permitand
persoanelor sa se faca accesibile una alteia , sa reuseasca sa puna in comun
sentimentele, opiniile , experientele si informatiile .

Omul are nevoie de alte persoane pentru a raspunde raspunde ansamblului
necesitatilor sale vitale
pentru a-si
si satisface nevoile sale superioare.
Comunicarea se realizeaza in 2 moduri :
1) modul verbal – este vehicul al gandirii , permite o exprimare mai clara , mai
precisa si mai nuantata a semnificatiilor de exteriorizat ; limbajul scris este mai cizelat
, este insotit de semne de punctuatie pentru a reda intonatiile , nuantele .
2) modul nonverbal – limbajul corpului (expresia ochilor , a figurii , gesturile ,
postura, mersul) este o forma arhaica de transmitere
transmitere a trairilor noastre interioare .
Pentru a se realiza din plin , din punct de vedere al nevoii de comunicare , individul
trebuie sa aiba o imagine pozitiva despre sine , o cunoastere a eului sau material ,
adaptiv si social .
Independenta in satisfacerea erea acestei nevoi presupune integritatea individului , a
organelor de simt , o dezvoltare intelectuala suficienta pentru a intelege semnificatia
mesajelor schimbate .
Factori care influenteaza satisfacerea nevoii de comunicare :
- integritatea
ntegritatea organelor de simt – auzul , vazul permit comunicarea cu lumea
exterioara ; gustul , pipaitul protejeaza individul fata de pericolele din lumea
inconjuratoare
- integritatea organelor fonatiei – permite comunicarea verbala
- integritatea aparatului
lui locomotor – face posibila comunicarea nonverbala (gesturi ,
miscari)
- inteligenta – comunicarea este influentata de gradul de inteligenta a individului , de
puterea de intelegere a stimulilor primiti , de gandire , imaginatie , memorie
- perceptia –reprezinta
reprezinta reflectarea personala a unui fenomen , obiect care se face cu
ajutorul simturilor
- emotiile – sunt exprimate prin expresia fetei , prin debitul verbal (bucurie
(bucurie-tristete ;
ras-plans)
- anturajul – este determinant , deoarece , climatul armonios in anturaj , in familie ,
permite individului sa stabileasca legaturi affective
- cultura si statutul social – educatia , cultura joaca un rol important in comunicare
- personalitatea – determina individul sa fie increzator in capacitatile sale de a se
exprima , a se afirma , sa stabileasca legaturi semnificative cu cei din jur
- functionarea adecvata a organelor de simt :
- acuitate vizuala
- acuitate auditiva
- finete gustativa si a mirosului
- sensibilitate tactila
- debit verbal usor cu ritm moderat , limbaj clar si precis
- expresie nonverbala – facies expresiv , privire semnificativa
semnificativa , posturi si gesturi ale
mainii adecvate , mecanisme senzorosenzoro-perceptuale adecvate
- exprimare usoara a nevoilor , dorintelor , ideilor , emotiilor , exprimare clara a
gandurilor
- imagine pozitiva de sine
- exprimarea sentimentelor prin pipait
- utilizarea adecvata a mecanismelor de aparare

- atitudinea receptiva si de incredere in altii
- stabilirea
rea de relatii armonioase in familie , la locul de munca , in
grupuri de prieteni
Interventiile asistentei pentru mantinerea independentei nevoii de a comunica :
- exploreaza impreuna cu pacientul mijloacele sale de comunicare
- invata pacientul sa-si mentina ina integritatea simturilor (vaz , auz , gust , miros)
- sa utilizeze mijloacele specifice de exprimare a sentimentelor , emotiilor
- sa aiba o atitudine de receptivitate si de incredere in alte persoane
- sa mentina legaturi cu persoanele apropiate
Dependentaenta in satisfacerea nevoii .
1) Comunicare ineficienta la nivel senzorial si motor
2) Comunicare ineficienta la nivel intelectual
3) Comunicare ineficienta la nivel afectiv
4) Confuzie
5) Singuratate
6) Atingerea integritatii functiei si rolului sexual
7) Izolare sociala
8) Perturbarea comunicarii familiale
1) Comunicare ineficienta la nivel senzorial si motor . Reprezinta dificultatea
individului de a capta , prin intermediul simturilor sale , mesaje care vin din anturaj,
din mediul exterior sau din ambele .
- tulburari circulatorii cerebrale
- atingere cerebrala sau nervoasa
- obstacole in functionarea simturilor si a limbajului (pansamente , aparate)
- alcoolism
- mediu inadecvat
- esec , conflicte
- lipsa
psa cunoasterii de sine , a anturajului
 Tulburari senzoriale :
- SURDITATE = pierderea auzului
- HIPOACUZIE = diminuarea auzului
- CECITATE = pierderea vederii
- scaderea acuitatii vizuale
- pierderea sau diminuarea gustului
- ANOSMIE = pierderea mirosului
- HIPOSMIE = scaderea mirosului
- HIPOESTEZIE = scaderea simtului tactil
- HIPERESTEZIE = cresterea sensibilitatii tactile
- ANESTEZIE = pierderea simtului tactil
 Tulburari motorii :
- paralizii
- pareze
 Tulburari de limbaj :
- balbaiala = greutate in pronuntarea unor cuvinte
- mutism = bolnavul nu raspunde , nu comunica cu anturajul
- DISLALIA = vorbire fara inteles
- DIZARTRIA = tulburari in articulatia sunetelor

- AFAZIE = nu poate sa vorbeasca
 Reactii afective in insuficienta sau exces sensorial :
- neliniste
- inactivitate – lipsa activitatii fizice si/sau intelectuale
- anxietate
- incetinirea dezvoltarii gandirii
- halucinatii = perceptii fara obiect
- izolare – singuratate
Obiective
- asistenta linisteste bolnavul cu privire la starea sa explicandu-ii scopul si natura
interventiilor
- familiarizeaza pacientul cu mediul sau ambiant
- asigura un mediu de securitate , linistit
Pac. sa foloseasca mijloace de comunicare adecvate starii sale
- asistenta cerceteaza posibilitatile de comunicare ale bolnavului
- furnizeaza mijloacele de comunicare
- invata pacientul
ientul sa foloseasca mijloace de comunicare conform posibilitatilor sale
Pac. sa fie compensat senzorial si motor prin propriile forte in termen de…………
- asistenta asigura ingrijiri de suplinire la perturbarile senzoriale si motorii ale
pacientului (cecitate, surditate , paralizie)
- pregateste pacientul pentru diverse examinari ale simturilor si il ingrijeste dupa
examinare
- efectueaza exercitii pasive si active pentru prevenirea complicatiilor musculare
,articulare
2) Comunicare ineficienta la nivel intelectual – reprezinta dificultatea individului de
a intelege stimulii primiti si de a a-si
si utiliza judecata , memoria pentru a putea comunica
cu semenii .
- tulburari de memorie pe e componentele de fixare si evocare :
-de evocare =pacientul nu-si si aminteste evenimentele petrecute demult
- de fixare = pacientul nu-si si aminteste evenimentele petrecute de curand
- tulburari de gandire , de judecata , de inteligenta
- confuzie
- OBNUBILARE E = stare de confuzie , vorbire incoerenta , dezorientare in timp si
spatiu
Interventiile autonome si delegate
Obiective
Pac. sa fie orientat in timp si spatiu in termen de…………………………….
- asistenta ajuta pacientul sa se orienteze in timp si spatiu
- sugereaza pacientului sa tina un jurnal si-l si ajuta sa-l completeze
- ajuta pacientul sa-sisi evalueze capacitatile si preferintele
- lasa pacientul sa faca tot ceea ce poate cu propriile sale mijloace
- da posibilitate pacientului sa ia singur
s decizii
- invata pacientul tehnici de afirmare de sine ,de comunicare , de

relaxare
- antreneaza pacientul in diferite activitati , care sa-ii dea sentimentul
de utilitate
Pac. sa fie ferit de pericole permanent
- asistenta supravegheaza in permanenta bolnavul
- administreaza medicatia prescrisa de medic : anxiolitice , tranchilizante ,
antidepresive .
Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori , de a practica

religia
A actiona propriilor convingeri si valori este o necesitate a individului de a face sau a
exprima gesturi , acte de bine si rau , de dreptate , de urmare a unei ideologii .
Nu exista fiinta umana izolata. Ea este in interactiune constanta cu ceilalti indivizi ,
membrii ai societatii tii , si cu viata cosmica sau Fiinta suprema , absoluta . Aceasta
interactiune scoate in evidenta experienta vietii lor , convingerile , credintele , si
valorile propriei fiinte si , pe de alta parte , dezvoltarea personalitatii .
Factorii care influenteaza a satisfacerea nevoii sunt :
- gesturile si atitudinile corporale – permit pacientului sa isi satisfaca aceasta nevoie,
in functie de convingerile proprii sau de apartenenta religioasa
- cautarea , cercetarea sensului vietii si mortii – urmarirea acestui obiectivo face
individul sa realizeze gesturile si ritualurile care raspund credintelor/ convingerilor si
valorilor sale .
- dorinta de a comunica cu Fiinta suprema sau cu cosmosul
- apartenenta religioasa influenteaza in mare masura actiunile pe care le inf infaptuieste
individul, pentru a-sisi satisface nevoile .
- asistarea la ceremonii religioase
- folosirea obiectelor religioase ( sirag de matanii , imagini )
- practicarea unei religii
- timp pentru rugaciune si meditatie
- participarea la fapte de caritate , la fapte de umanitate
- valori
- libertatea de a actiona conform propriilor credinte sau dorinte .
-
- asistenta determina pacientul sa-sisa exprime propriile convingeri si valori
- planifica impreuna cu pacientul , activitati religioase
- il informeaza despre serviciile oferite de comunitate
- mijloceste desfasurarea unor activitati conform cu credintele si dorintele bolnavului
1) Culpabilitatea
2) Frustrarea
3) Dificultatea de a actiona dupa credintele si valorile sale
4) Dificultatea de a participa la activitati religioase
5) Neliniste fata de semnificatia propriei existente .
1) De ordin fizic :
- lezare fizica
- dezechilibre
- durere
- surmenaj
2) De ordin psihologic :
- anxietate
- stres
- pierdere , separare , doliu
- situatii de criza
3) De ordin sociologic :
- conflicte sociale
- esecuri
- contradictii cu familia si societatea
4) Lipsa cunoasterii de sine , a situatiilor , a atitudinilor celorlalti , a mediului
1) Culpabilitatea reprezinta sentimental dureros , resimtit ca urmare a contrazicerii
propriilor convingeri si valori , motiv pentru care individul se simte vinovat .
Culpabilitatea este un sentiment fundamental si nemotivat , care se manifesta in
surdina , in afara cunoasterii adevaratei sale semnificatii . Mai multe situatii pot cauza
sentimente de culpabilitate : boala , pierderea stimei si a respectului
respectului , anxietatea ,
conflictele sociale .
 Sentiment de culpabilitate exprimat prin :
- amaraciune
- autodepresie
- autopedepsire
- autoacuzare
- mania de a se scuza inutil
- intelegerea bolii ca o pedeapsa
- sentiment de a fi nedemn
- pozitie curbata
- miscari lente
 Manifestari de depresie ca :
- plans
- insomnie
- balbaiala
 Manifestari de anxietate ca :
- tahicardie
- tegumente reci , umede
- hiperventilatie
- furie
- manie .
Interventii proprii si delegate
Obiective
Pac. sa-si si pastreze imaginea pozitiva de sine in termen de………………
- incurajeaza bolnavul sa-si si exprime sentimentele in legatura cu problema sa
- faciliteaza satisfacerea convingerilor sale
- actioneaza pentru recastigarea stimeistime de sine a bolnavului
- planifica , impreuna cu pacientul activitati care sa-II dea sentimental utilitatii
Pac. sa fie echilibrat psihic in termen de ………

- asistenta pune pacientul in legatura cu persoanele dorite , apropiate
- administreaza medicatie antidepresiva
antidepresiva ,tranchilizante la indicatia
medicului.
NEVOIA DE A FI OCUPAT PENTRU A FI UTIL
Pe tot parcursul vieţii,ii, omul are nevoie săs studieze, să muncească şi să ă se realizeze.
Această nevoie este influenţată ţată de următorii factori:
- biologici : sexul ( fără o diferenţă
diferen semnificativă între cele două sexe), vârsta ( în
copilărie domină jocul, în adolescenţă
adolescen apare independenţa, a, responsabilitatea), iar
perioada adultă se manifestă prin interes şi pasiune pentru muncă şi lupta pentru
atingerea scopului propus;
- psiho-sociali;
- culturali.
MANIFESTĂRI DE DEPENDENTA–
DEPENDENTA apar atunci când nevoia nu este satisfăcută: satisf
- devalorizarea – este percepţia
percepţ negativă a individului faţă de valoarea personală şi
competenţa sa; se manifestă prin inferioritate şi sentimentul de respingere espingere de ccătre
ceilalţi;
- dificultatea de a-şii asuma roluri sociale;
- dificultatea de a se realiza – reprezintă inutilitatea şi incapacitatea individului de a
finaliza proiectele propuse;
- neputinţa – care reprezintă ă percep
percepţia individului asupra lipsei de control asupra unor
evenimente într-o o anume situaţie.
situa ie. Ea apare în diverse handicapuri, în tulbur tulburări
psihice sau în conflict profesional, eşec e sau lipsă de cunoaştere.
INTERVENŢIILE NURSEI:
- culege date despre posibilităţile
posibilităţ fizice şi intelectuale ale individului;
- se informează asupra dorinţelor acestuia;
- orientează persoana asupra acel acelor ativităţi corespunzătoare capacităţilor
ăţilor sale;
- încurajează orice activitate carec prezintă interes din partea individului:
- îl stimulează şi îl susţine
ine pentru a menţine
men performanţa dorită;
- observă orice schimbare în comportamentul
comport pacientului ( depresie, satisfac
satisfacţie);
- identifică împreună cu pacientul factorii
f care îl împiedică să se realizeze;
- ajută pacientul să realizeze o perceppercepţie reală a realităţii şi să se integreze într într-un
colectiv;
- ajută pacientul în recuperareararea fizică
fizic şi psihică, pentru obţinerea
inerea independen
independenţei sau
unei dependenţe parţiale.
Nevoia de a se recrea
Recrearea este o necesitate a fiintei umane de a se destinde, destinde, de a se distra ,
recurgand la activitati agreabile , in scopul obtinerii
ob unei relaxari fizice si psihice .
Divertismentul , distractia , relaxarea sunt principalel
principalele
e functii ale acestor tipuri de
activitati accesibile pentru toate varstele .
Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii .
- varsta – copilul mic si prescolarul isi petrec o mar maree parte a timpului jucandu
jucandu-se ,
ceea ce va favoriza dezvoltarea lui fizica si personalitatea
personalitatea ; iar scolarul imparte timpul
intre invatatura si joc.
- constitutia si capacitatile fizice – activitatile recreative trebuie selectate si practicate
dupa constitutia si capacitatile fizice ale fiecarui individ
- dezvoltarea psihologica
- emotiile
- cultura
- roluri sociale
- organizarea sociala
- destinderea = starea de relaxare , de incetare a unei tensiuni
tensiuni nervoase sau a unei
stari de incordare
- satisfactia = este un sentiment de multumire , de placere
- placerea = este senzatiazatia sau emotia agreabila , legata
legata de satisfacerea nevoii , de
relaxare
- amuzamentul = reprezinta distractia , divertismentul , inveselire
Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei in nevoia de a se
recrea :
- exploreaza gusturile si inter interesul pacientului pentru ru activitati recreative pentru
petrecerea timpului liber
- planifica activitati recreative impreuna cu pacientul
- asigura conditiile necesare
- organizeaza activitati recreative individuale sau in in grup , in functie de varsta ,
posibilitati si locul de desfasurare al acestora
- faciliteaza accesul la biblioteci , sali de lectura sau procura carti , reviste
- antreneaza si stimuleaza pacientul in aceste activitati
1) Neplacerea
lacerea de a efectua activitati recreative
2) Dificultate de a indeplini activitati recreative
3) Refuz de a indeplini activitati recreative
- handicapuri , constangeri fizice
- diminuarea capacitatii functionale a organelor de simt
- tulburari de gandire , de memorie
- anxietate , stres
- situatii de criza
- singuratatea , retragerea , pensionarea
- munca de rutina
- lipsa de cunoastere de sine si despre cei din jur
1) Neplacerea de a efectua activitati recreative – se defineste ca fiind iind o impresie
dezagreabila si penibila care conduce la inactivitate , plictiseala si tristete .
- inactivitatea
- plictiseala
- tristetea
Obiective
Pac. sa prezinte stare de buna dispozitie in termen de………………………
- asistenta exploreaza ce activitati recreative ii produc placere pacientului
- analizeaza si stabileste daca acestea sunt in concordanta cu starea

sa psihica si fizica
- organizeaza activitati recreative specifice
spec pentru copii , adulti ,
varstnici
- amenajeaza camere de recreere
- noteaza reactiile si manifestarile pacientului cu referire la starea de plictiseala si
tristete
Pac. sa-si
si recapete increderea in forte proprii in termen de…………………….
- asistenta determina pacientul sa-si sa exprime emotiile si sentimentele , castiga
increderea
bolnavului si-ll ajuta sa depaseasca momentele dificile
- administreaza tratamentul indicat de medic (tranchilizante , antidepresive)
- supravegheaza efectele tratamentului administrat
si pastreze sanatatea
Nevoia de a invata cum sa-si
A invata este acea necesitate a fiintei umane de a acumula cunostiinte , atitudini si

deprinderi pentru modificarea comportamentelor sale sau adoptarea de noi
comportamente, in scopul mentinerii sau redobandirii sanatatii .
Procesul de invatare este deosebit de complex si cuprinde organizarea intregii
comportari a individului , pentru a deveni capabil sa-si sa si dirijeze intreaga sa activitate in
mod creator , in
functie de conditiile in care se afla , pe baza cunostiintelor , priceperilor si
deprinderilor insusite anterior .
Dupa ce a dobandit cunostiinte , atitudini , deprinderi pentru mentinerea sanatatii
,individul capata un sentiment de siguranta , prin care devine capabil sa lupte
impotriva bolii , anxietatii
nxietatii si stress-ului
stress vietii cotidiene .
- varsta
- capacitatile fizice
- motivarea
- emotiile
3) Factori sociologici – mediul ambiant .
pendenta :
Manifestari de independenta
- invatarea – reprezinta activitatea pentru insusirea de cunostiinte si dobandirea de
noi deprinderi in toate sectoarele vietii psihice ( cunoastere , vointa , emotivitate) .
- deprinderea – este o componenta automatizata a activitatii .
- acumularea de cunostiinte
- educatia – reprezinta ansamblul de actiuni de transmitere a cunostiintelor, de
formare a deprinderilor si comportamentului .
Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei de a invata :
- asistenta medicala exploreaza nevoile de cunoastere ale pacientului
- elaboreaza obiective de studio cu pacientul
- informeaza pacientul cu privire la mijloacele si resursele pe care le poate asigura
:brosuri , carti , pliante , reviste , etc .
- sustine motivarea pacientului fata de cunostiintele
c care urmeaza sa le dobandeasca
- organizeaza activitati de educatie pentru sanatate : convorbiri , cursuri , conferinte
,filme , demonstratii practice .
- prezinta pacientului materiale cu subiecte interesante , attractive , cu

mijloace si procedee
procedee adecvate nivelului de cultura si gradului de
intelege a pacientului .
1) Ignoranta fata de dobandirea de noi cunostiinte , atitudini , deprinderi .
2) Dificultate de a invata .
3) Cunostiinte insuficiente .
- lezarea integritatii fizice
- deficite senzoriale
- durerea
- afectarea starii de constienta
- tulburari de gandire si memorie
- anxietatea
- stresul
- situatia de criza
- lipsa cunostiintelor
nta cunoastere de sine si a mediului inconjurator
- insuficienta
- cunostiinte insuficiente
- pacientul nu intelege necesitatea de a invata si nu este receptive
- pacientul prezinta nesiguranta si frica de necunoscut
- lipsa interesului de a invata
- dificultate in invatarea masurilor preventive si curative .
Interventii proprii si delegate
Obiective
Pac. sa acumuleze noi cunostiinte
- asistenta exploreaza nivelul de cunostiinte al bolnavului privind boala , modul de
manifestare , masurile preventive si curative
- identifica manifestarile de dependenta, sursele lor de dificultate , interactiunile lor cu
alte nevoi
- stimuleaza pacientului dorinta de cunoastere
- constientizeaza pacientul asupra propriei responsabilitatii privind sanatatea
- organizeaza activitati educative cu pacientul
- verifica daca pacientul a inteles corect mesajul transmis si daca si-a a insusit noile
cunostiinte
Pac. sa dobandeasca atitudini , obiceiuri si deprinderi noi
- asistenta identifica obiceiurile
urile si deprinderile gresite ale bolnavului
- corecteaza deprinderile daunatoare sanatatii
- tine lectii cu pacientul de formare a deprinderilor igienice , de alimentatie rationala ,
modul de viata echilibrat , de administrare a diferitelor medicamente
- intocmeste programe de recuperare si reeducare a bolnavilor cu deficiente
senzoriale si motorii
- va incuraja si ajuta la dobandirea noilor deprinderi .
Bibliografie
1) Lucretia Titirca- Ghid de nursing vol. I – Editura Viata Medicala Romaneasca

Sanatatea Mediului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sanatatea Mediului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SCOALA SANITARA POSTLICEALA BACAU

FIINTA UMANA SI NURSINGUL

PSIHOLOG POREA ELENA

“Nursingul este o artă. art Necesită devotament exclusiv, preg

ASISTENTA MEDICALA = MAMA PROFESIONISTA

Nursingul = ştiința şi arta de a îngriji omul sănătos

ICN – Consiliul Internațional

ICN – Consiliul Internațional

FUNCTIILE ASISTENTEI MEDICALE

- concepţiaia individului după

A fi asistentă medicală înseamnă:

1. Îşi desfăşoară ă activitatea în mod responsabil, conform reglement

27. Participă la organizarea şii realizarea activit

1. Stabileşte priorităţile privind îngrijirea şi întocmeşte

NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINŢEI

NEVOILE FUNDAMENTALE ŞII DIMENSIUNILE BIO

- o dimensiune biologicăă (biofiziologică)

- a respira reprezintăă funcţia

- alimentele constituie sursa de energie şii substratul biologic pentru celulele

- omul este o fiinţă homeotermă,

8. Nevoia de a fi curat şi a-şi proteja tegumentele

- pericolele pot proveni din mediul intern sau extern.

- este o nevoie fundamentală

12. Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util

- de-aa lungul etapelor vieţii,

- este o nevoie fundamentală

- nevoia de descoperire, de adăugare

MANIFESTARE DE DEPENDENŢĂ sau problemele pacientului; sau

Este o metodă organizată şi sistematică care permite acordarea ingrijirilor

- de tip de clarificare („de ce nu mancaţi

Este primul pas de culegere a informaţiilor

1.Observarea pacientului presupune o capacitate intelectualintelectuală

dependenţă ţă ale persoanei;

Diagnosticul nursing trebuie ssă denote clar o problemă ă de ssănătate

In formularea diagnosticului de ingrijire,

TIPURI DE DIAGNOSTIC DE NURSING

necorespunzător,ător, diagnosticul de nursing este incorect.

PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR /OBIECTIVELE

Intervenţiaţia – reprezintă acţiunea

NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

A. RESPIRATIA – reprezintă nevoia fiinţei ei umane de a capta oxigenul din mediul

Climatul - influenteaza frecventa respiraliei; caldura determina

INTRVENTIILE ASISTENTEI PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI IN

Surse de dificultate care determin

1. Surse de ordin fizic: alterarea mucoasei nazale, mucoasei

II. Manifestarile de independenta

Tensiunea • Este determinata de forta

ARTERIALA reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant

- Activitatea – diurna produce o crestere a tensiunii

Vârsta Valori normale ale T.A: Limite superioare ale

Dependenta in satisfacerea nevoii

De ordin fizic – alterarea muschiului cardiac, a peretilor

– Reci,palide, datorita irigarii insuficiente a pielii;

Nevoia de a bea si a manca

rosu), au rol de sustinere pentru organelle interne , rol de deposit

- activitati fizice – cu cat activitatea musculara este mai mare cu atat

- inlocuieste, la nevoie , un aliment cu altul , conform

- colaboreaza cu pacientul in scopul alegerii alimentelor preferate ,

- diminuarea mobilitatii mandibulei

- ajuta pacientul sa se alimenteze

- revine in cateva zile la regim alimentar corespunzator varstei

c) 1x supa de zarzavat + 25g carne mixata + ulei vegetal

- varsta – la copii controlul sfincterian se obtineobtine in 2-3