Electroencefalograma

normala

CURS EEG 2
Dr. Dana Craiu
 Informatii generale

 Activitatea EEG este un bioritm influentat de:

varsta, mediul intern/extern al subiectului,
somn/veghe

 Caracteristici unde cerebrale: frecventa,

amplitudine, morfologie, topografie, reactivitate
 Morfologie
 Unde regulate = simetrie intre panta
ascendenta/descendenta
 Unde sinusoidale = asemanator curentului sinusoidal
 Unde neregulate = cu durate si pante inegale
 Unda monofazica = deflexiune de o singura parte a
liniei izoelectrice
 Unde bifazice = deflexiuni de ambele parti ale liniei
izoelectrice
 Unde polifazice = mai mult de 2 deflexiuni
 Complex = succesiune de mai multe forme
 Morfologie
 .
 Amplitudine

 Se masoara in microvolti
 Inaltimea totala pe verticala a undei, comparativ
cu semnalul de calibrare (sensibilitatea)
 Diferente de amplitudine pe cele 2 emisfere pe
derivatii omologe = asimetrii
 Asimetrii: - fiziologice, defecte osoase, patologic
 Amplitudine
 S = 7 μV/mm, atunci amplitudinea = 140 μV

1 cm
Distributie

 Difuza, generalizata

 Lateralizata

 Focala
Momentul aparitiei
 Sincron, simultan

 Bilateral sincron

 Asincron

 Independente
Persistenta

 Ocazionale

 Sporadice

 Persistente
 Frecventa

 Definitie: numarul de repetitii ale unei

unde intr-o secunda

 Se masoara in Hz sau in c/sec

 Clasificarea undelor cerebrale
dupa frecventa

 Activitate delta: frecventa sub 3,5 Hz

 Activitate theta: frecventa intre 4 – 7,5 Hz

 Activitate alfa: frecventa intre 8 – 13 Hz

 Activitate beta: frecventa peste 14 Hz

 .

Aceste activitati se numesc ritm

daca se intalnesc cu periodicitate si
amplitudine relativ constante
 Ritmul alfa
 Ritmul de baza al adultului in veghe, OI, relaxare
mentala
 Unde sinusoidale
 Frecventa: 8-13 c/s
 Amplitudine: 50-100 μV
 Topografie: posterior: O, P, Tp
 Blocare (↓amplitudinii): DO, SLI, atentie, calcul
mental, surpriza
 Efect OFF: ↑ amplitudinii α la IO
 Variante fiziologice: alte frecvente, aceeasi reactivitate,
topografie
EEG ritm alfa
 Reactivitatea ritmului alfa
 Ritmul beta
 Frecventa: 14 - 46 c/s
 Amplitudine: 5 – 30 μV
 Topografie: arii motorii: F-rolandic
 Reactivitate: blocat de stimuli proprioceptivi:
inchiderea pumnului, pregatirea mentala a
unei actiuni motorii
 Patologic: intoxicatii cu medicamente:
barbiturice, benzodiazepine
Ritm beta frontal
Fusuri beta de somn
 Activitate beta de origine musculara

 .
 Ritmul μ (varianta de beta)
in dinti de pieptene

 Rar – la 8 -15 % subiecti

 Localizare – regiunea rolandica uni-/bilateral
 Frecventa: 7 -11 c/s (injumatatirea ritmului β)
 Reactivitatea ritmului β
Ritm μ
 Ritmul theta
 Frecventa: 4 – 7,5 c/s
 Amplitudine: 30-150 μV
 Ritm de baza al copilului mic (2 - 7 ani)
 Localizare: reg. T, cu tendinta la extindere F
 La copil – theta monomorf, sinusoidal,
tendinta la organizare in fusuri, localizat
posterior, activat de stimuli vizuali
 Adult – frecvent patologic (difuz/focal)
Ritm theta posterior 3,5 ani
Theta patologic
(dupa inec)
 Ritmul delta

 Frecventa: 1 – 3,5 c/s

 Amplitudine: 40-100 μV
 Localizare: toate derivatiile la sugar in veghe si
in somn la orice varsta
 Morfologie: sinusoidala, neregulata, polimorfa
 Nu este reactiv
Sugar veghe
Somn stadiul 3
Somn stadiul 4
 Activitatea bioelectrica spontana
traseul de veghe al adultului normal

β β
θβμ θβμ
 α+β – 85-90%
 θ – 10-15% θ β β θ
 Stabil
αθ βθ βθ αθ
 Putin modificat
de Hv αβθ αβθ
α α
 EEG normala la copil
 Mai mare mixtura de frecvente
 Frecventele variaza cu varsta
 Mare variabilitate individuala in functie de maturare
 Asimetrii
 Urmarim: 1. maturatia
2. asimetrii semnificative
3. varfuri
4. activitate delta focala/difuza in exces
 EEG normala la copil

 Maturatia se face: - O  F
- prin ↑ frecventelor cu varsta
 Inchiderea pasiva a ochilor (3luni)
 IO – numai cand copilul este treaz!!
Activitatea dominanta occipitala

 Nu exista sub 3 luni

 La 3 luni – 3-4 Hz
 La 6 luni – 5 Hz
 La 9-18 luni – 6-7 Hz
 La 2 ani – 7-8 Hz
 La 2-7 ani – 9 Hz
 La 15 ani – 10 Hz
 Undele posterioare lente

 La copii si tineri apar ritmuri lente intermitent

 Intrerup alfa sau
 Se suprapun pe alfa  false ritmuri ascutite
 Topografie: O, P, Tp
 Se atenueaza la DO
 Se accentueaza la Hv
Undele posterioare lente
 Potentialele polifazice

 Unde cu amplitudine medie/inalta

 Se repeta la 2-4 Hz
 Precedata/urmata de unda alfa
 Sugereaza CVU – nu este!
 Apar la aproape toti subiectii normali
 Ritmul lent posterior

 Sinusoidal, in secvente scurte sau siruri lungi

 Voltaj scazut/mediu
 Frecventa: 2,5-4,5 Hz
 25% din subiectii normali
 Incidenta crescuta la 1-7 ani
 Amplitudinea: 50-100 μV
 Variante de ritm alfa

 La 3,5% din copiii normali, frecvent la adulti

 Unirea partiala a 2 unde alfa
 Jumatatea frecventei alfa
 Unde lambda

 Unde occipitale tranzitorii – 6 luni -10 ani

 Produse de miscarile sacadate ale ochilor care
privesc un obiect luminat sau desen complicat
 Dispar la IO/intunecarea incaperii
 Electronegativa
 100-200 μV
 200-400 ms
 Unde lambda
 .
 Activitatea theta

 In veghe la toate grupurile pediatrice

 Cantitatea de theta creste din primul an 
maxim la 5-6 ani, apoi scade
 2-5 ani – domina theta posterior
 5-6 ani – α=θ
 >6 ani – α>θ
 Activitatea delta

 Domina sub 1 an
 θ=Δ in primul an
 Difuz; domina alternativ dr/stg in cursul
inregistrarii  trebuie inregistrari lungi
 Activitate beta

 10-20 μV
 Cantitati variabile
 La toti copiii N fara medicatie
 Ritmuri centrale

 6-7 Hz < 3 luni

 8-10 Hz > 3 luni
 Asimetrii moderate = normal
 Leziune: absenta completa a ritmurilor centrale
 Asimetrii

 La adult – asimetrie  detectezi leziune

 La copil apar frecvent asimetrii tranzitorii
 La sugari – siruri scurte de delta pot schimba locul
 Hv poate determina cresterea amplitudinii initial
pe stanga
3,5 luni veghe
 6 luni

 Eeg 3-12 l
7 luni
 1 an si 3 luni
(theta si delta simetric)
3,5 ani, ritm posterior
4 ani
 5 ani

 3-4 ani
 8 ani

 5-10 ani
 11 ani

 11-16 a
12 ani, stresat
15 ani
 EEG de somn
 Spontan – de preferat
 Privarea de somn
- 24-26 ore (adult)
- scop: detectare descarcari epileptice
- dezavantaj: succesiune prea rapida a stadiilor
 Indus
- de necesitate
- evita i.v., i.m. – aspect anestezie precoce
- Niedermeyer: cloralhidrat (50-100 mg/kg),
secobarbital
 EEG de somn

 Determinarea stadiilor somnului  inregistrari

poligrafice
 Laboratoare speciale de somn
 Succesiune stadii somn: 1-2-3-4-REM-2-3-4-….
 Cantitatea de REM – mai mare spre dimineata
 Sindroame epi. particulare: SLK, EPB, CSSW
 Dg. dif. fenomene paroxistice de somn
epi/neepi
 Stadiul 1
 4-5% din toata perioada somnului
 EEG: - Inlocuire progresiva α cu frecvente
mixte, in special θ
- Varfuri de vertex – unde electronegative,
voltaj mare la copil – 250 μV, maxim la
vertex, apar episodic, repetat, >3-4 luni;
spontan apar in sir (copil), izolat (adult)
 Miscari oculare lente
 EMG - ↓ tonus muscular comparativ cu starea
de veghe
Somn stadiul 1
 Stadiul 2
(somn lent superficial)
 45-50% din toata perioada somnului
 EEG: - ritm de baza cu frecvente mixte de mica
amplitudine
- fusuri de somn – ritm de 11,5 – 15 Hz, 50 μV,
aparand in descarcari de 0,5-1,5” difuze, cu
maxim de amplitudine in regiunea centrala
- complexe K – unda negativa ascutita urmata
de unda lenta ampla cu durata 0,5”; apare
spontan sau la zgomot
 Miscari oculare absente
 EMG - ↓ tonus muscular comparativ cu stadiul 1
Somn stadiul 2
 Stadiul 3
(somn lent profund)

 10-15% din toata perioada somnului

 Apare in prima treime a noptii
 EEG: - prezenta activitatii delta difuze de
amplitudine mare: 75 μV, reprezentand
20-50% din activitatea totala
 Miscari oculare absente
 EMG - ↓ tonus muscular comparativ cu
stadiul 2
Somn stadiul 3
 Stadiul 4
(somn lent profund)

 12-15% din tot somnul

 Apare in special in prima treime a noptii
 EEG: - unde delta difuze de mare
amplitudine : 75 μV, reprezentand
>50% din activitatea totala

 Absenta miscarilor oculare

 EMG: ↓ tonus muscular comparativ cu
stadiul 3
Somn stadiul 4
 Somn REM
.
(paradoxal)
. Probabil somnul cu vise


 20-25% din tot somnul

 Apare regulat la sfarsitul fiecarui ciclu de somn
 Mai prelungit la sfarsitul noptii
 EEG: ritmuri cu frecvente mixte, amplitudine
moderata, activitate θ si Δ de amplitudine mica
 Miscari oculare: rapide izolate sau in descarcari scurte
 EMG: atonie musculara completa intrerupta de
contractii musculare segmentale
Somn REM
 Somnolenta
 Semnele EEG de somnolenta apar inaintea
celor clinice, in special la sugar, prescolar.
Copilul poate fi nelinistit, cu ochii deschisi
 De obicei theta
 Rar: hipersincronism lent de adormire
(descarcari generalizate bisincrone de 2-5
Hz, ritmice, sinusoidale, >350 μV, max F-C;
dispar in somnul superficial; CVU persista
Somnolenta
Trezire