BIBLIOTECA NATIONALISTA

No. 5.

ORIGINILE
NATIONALISMULUI
ROMIN
Programul 1u N. BALCESCU.

CAD A,

A BIBL or ECA
SO 't; ONV

VAENH-DE-MUNTE
TIPOGRAFIA IINEAMUL ROMANESCD
1908.

www.dacoromanica.ro
 s-

Br3LIOTECA
B,
SOCIALISTE ON,

PREFATA

Nationalismul romeinesc, care cucere§te cercuri tot

mai largi i pune stdpinire tot mai deplind pe su-
Iletele tineretului, este el o doctrind nowt, cad ca-
racterul de doctrind i-1 pot tdgoidui numai aceia cari
aft un Motiv de interes sa altul ca sd nu-1 recu-
noascei 9
Se vorbe0e adesea despre mirarea de la '48, ideile
de la '48, oamenii de la '48. Un intreg partid,csljdz-_
beral, se infatipazd totdeauna ea pdstratoral acelor
ides, ca purtdtorul acelui steag, ca mo§tenitorul acelor
deschizdtorl de cale, ideali§ti i revolutionark Astfel
de reclamatii i-aa adus destul folos i i-afe asigurat -
pand ddundzi o popularitate, pe care el insu0 trebuie
sd recunoascd astdzi al a pierdut-o cu totul, i pe C
dreptate,cdci §i liberalii sint conservatorii positiilor clti-
gate, 0 ei represintd acela0 amestec dorie_decaz. N)
zutd, de parvenitism rapact §i de inteleetuak_fakulos
de ambitioo, cari alcdtuiesc clasa stdpinitoare de azi.
c'Brigei
de seamei insei cui a ridicat statui de recu-
no§tintd§i de reclamd pentru ei dintre oa-
menii de la '48. Lui loan Brdtianu, un uria§ monu-
ment, care inspdimintd i strive§te. Lui Rosetti, mai
departe o statuie. Statui, mdcar tot afa de marl, fo§-
tilor mini§tri din ultimii ani, cari, sd fl avut merite .

www.dacoromanica.ro
 4

vrednice de a fl turnate 'n bronz, nu pot avea Inca

neapdrata perspectivd. Lui Mihai Kogalniceanu insd,
geniald intr. e a s s trytu I II I I ' din area I I I
doar dacei amintirea citorva orase din provincie i-a hei-
, rdzit mid busturi pierclUte intre copacii vre unei grd-
dint publice. Iar Nicolae Beilcescu nici de atita nu s'a
invrednicit : pare cei i amintirea ca i trupul sdii ail
ceizut in «groapa comund».
Cdci acesti doi oameni, de o intelectualitate supe-
rioard, de o stiintd neobisnuitd, de o strdlucitoare ori-
ginalitate, stet de o parte, in vremea lor, ca enuntd-
tori i apdreitori pawl, la sfirsit ai doctrinei nationa-
liste, care pleacd de la nofiunea neamulul, opusd doc-
trinei liberale, care pleacd de la conceptia lihertatiY,
ca i doctrinei conservatoare, prin care vorbeste incd
un interes de castä.

Oricine va strdbate paginile frumoase si limpezi

care ui meazei, reproducere a unui articol din foaia
parisiand a pribegilor, Romänia Viitoare (1850) , se
va incredinfa cei nationalismul, inviat astdzi de cuge-
tarea monomial' si de constiinp istoricei, trdia deplin
in mintea cuprinzdtoare a nobilului Bdlcescu.

or-7a. /

www.dacoromanica.ro
,
 ktoe, 9,300.r.cA
torrAusTE ittv°

Mersul revolutiel 111 Istoria Rominilor

I.
Revolutia romind de la 4848 n'a fost un fenomen
neregulat, efemer, Para trecut i viitor, fArl alta causa
decit vointa intimplAtoare a unel minoritatl sad mis,
carea generala europeand. Revolutia generalä fu ocasia,
iar nu causa revolutiel romine. t Causa el se pierde In
zilele veacurilor. Uneltitoril el sint optsprezece veacurl
Ie trude, suferinte i lucrare a poporulul romin asupra
Jul instill. Ea fu o rasa, o evolutie istorica, naturald,
neaparatd, prevAzuta, a acelel miscarl providentiale care
'Waste natia rominä, impreund cu toga omenirea,
pe calea nemArgenitä a unel dezvoltärl progresive, re-
gulate, catre tinta prea innaltä ce Dumnezed ni as-
cunde i uncle el ne asteapta..
SA deschidem Istoria, cartea de marturie a veacurilor,
si, luminatl de filosofia el, vom vedea cà de optsprezece
veacurl natia rominä n'a vegetat, n'a stat pe loc, ci
a mers innainte, transformindu-se si luptindu-se nein-
cetat pentru triumful bkielul asupra r'aulul, al spiri- 1

tulul asupra materiel, al dreptulul asupra pentru 1

realisarea, atit in sinul sad, cit i in omenire, a drep-

lath i a fratiel, aceste cloud temelil ale ordinil absolute,
perfecte, ale ordinil dumnezeiestl. Vom vedea natia
romina, ieind abia din vijelia nàvälirii Barbarilor, care

www.dacoromanica.ro
 6

o bintui mal multe veacurI, si o prefacea impreung,

cu bald lumea,a chuta mereil all constitui unitatea
sa completa, si a se organisa inläuntru dupa princi-
piul egalitätii. Domnil insä, represintantl al principiulul
autoritatil, apud, cu incetul puterea absoluta., fac prin-
cipiul monarhic predomnitor, personifica Statul intr'inp,.
mintuie tara de anarhie si de dusmanii din afar& ; cauta
a 'Astra pe ,Romin i'n drepturile sale de natie puter-
nick' si neatirnata ; II dail demnitatea si puterea de all
implini misiunea in omenire, de-a apara crestinátatea si
civilisatia näscindä ; dar apasa cu totul libertatea din
Ihuntru.
Capil poporulul, boieril, in numele libertätiI, prin-
cipiu contrazicator al autoritatil, incep atonal -o lupt&
1ndelungatä impotriva Domnilor si izbutesc a li surpa
puterea. Viteazà, roditoare in fapte eroice, In pilde
sublime de jertfire, clasa boierilor represinta senti-
mentul rdzboinic al natiunil si udä cu singele sail lau-
rele patriel. Dar aceasta clasa, iesitä din popor, cauta
a 'Astra pe seam6-1 numaI libertatea, rodul biruintil
clstigate de top, si se formeaza in castä privilegiatk
intemeindu-s1 puterea si fericirea el tie robirea popo-
. rulul. Ea nu se multämeste numal a concentra in
minile sale toate drepturile politice, a organisa Statul
boieresc ; dar Inca preface rinduiala economica, inghi-
tind proprietätile mid ale teranilor in proprietatile
cele marl, si robeste pe popor pämintulul.
Cirmuirea unel clase substituith la cirmuirea until
individ era un progres, duph cum si servagiul era un
progres Cairo robia veche din vremea Imparätiei romane,
Dar interesele celor mu1t1 nu pot nicIodatä sta singure
in mina celor putinT. Boieril, isolindu-se de popor si
aphsindu-1, 11 fac apatic si nepasator la nevoile teril. Po-
porul se degradeazá prin robie si säräcie, ca si boieriI
prin bogälie si asuprire. Tara släbeste, si Turcil se

www.dacoromanica.ro
 7 -

folosesc de ocasie spre a-I calm si a-I hrapi drepturile.

Societatea intreaga se afla atuncl alchtuith pe un sir
de clase i individualitti, fiecare cu privilegiul sag.
Mare i monstruoash clhdire de tiranii puse una asupra
alteia i toate räzimate i aphsind pe popor, pe teranul
muncitor Cine va zdrobi aceastä tiranie? Cine va
!

nimici aceasta clash de apostatl, cari, iesind din sinul

poporulul, robi pe fratiI i parintil lor i batjocori ome-
nirea ? lath cii. izbinditorit poporului sosesc : sint si el
piste robi, si, pentru ca pedeapsa i rusinea A. lie mal
mare, slut niste robT stralint.
Innaltarea Fanariotilor la putere avu cu totul carac-
terul inn4thrit orhseniet (burghesiel) in A pusul Europa
Din nenotocirea Romlnilor insä, aceasta orasenie era
alchtuith din oameni ccrnriipti, misei, stràinlsi dus-
Tani aI lor. EI inselarh lesne pe popor, si 11 traserh
-in chile lor, vorbindu-I de libertate si de rhzbunare
In contra boierilor ce 11 chinuiat ; i, duph o lupth de
un veac, boieril cad zdrobitt, i Statul se face fanariot.
Un veac de aphsare i jefuire, de conruptie i degra-
datie, de släbiciune i apunere a nationalitatiI, incepe
pentru Romint: Epoch de ispasire ce poporul trebuie
sá sufere supt legile lul Dumnezet si ale gindirit
Dar una din conditiile dezvolthrit omenirit este, nu
numat ch progeesul naste progresul, dar ca adesea i -c.
27
din covirsirea rhulut iese binele. Astfel i Fanariotil,
färà stirea si voia lor chiar, implinesc o misiune provi-
dentiala i ajutoreaza progresul. El revolutioneaza
intru totul terile romine. Constitutia politich a Virstel
de Mijloc, cu intreptatele el privilegiurl i tiranit, se
zdrobeste. Adevar [at] ch. Constitutia luI Mayrocordat, ce
se pune in locu-I, nu e mal bunh : tinta el e ñrial mult
fiscal'. Ea reguleazd lush' oarecare ramurI ale Statulul,
sfarmä libertatile boierilor i concentreazh puterea in
minile Fanariotilor, cari zdrobesc In putina vreme cu

www.dacoromanica.ro
 8 --
totul vechea aristocratie militard si feodald a terii,
Boieril pier de moarte silnich, pribegesc pentru tot-
deauna in tent sträine, sail, .ruinati cu totul; intrã in
clasa teranilor, de unde iesiserh ca sti chinuiasch si sa
exploateze pe fratil lor. 0 clasa de biurocrati, nuiniti
de popor ciocoi, fard ilustratie si rhdhcinä in tark,
conrupy si degradap, se Tidied pe 'toga Fanarioti in
locul pierdutilor boieri. intr'aceiasi vreine servagiul se
zdrumica si el, sitganul se declard liber in drept, desi
inch nu- irif_p_'a i_ai, caci nu i se asigurd libertatea prin
r impropriethrire, si rämine in stare de proletar. in
1 sfirsit sentimental national, ce se slabise cu totul in
XVII-lea prin prigonire, se bräneste si els-
Ugh puteri noua : si, cind rata ajunge la cultne, cind
poporul despoiat cu totul nu mat are ce sti mai dea ;
clnd misiunea Fanariotilor de zdrobire a rInduielilor
vechi s'a implinit,atuncl un nou atlet, ce de veacur1 se
1 'Area adormit, se desteaptä si se arata in arena. Po-
porul se scoald, mare, puternic si ingrozitor, si niiiturh
i

tara de Fanarioti. .

Aceasta desteptare a poporulut fu preghtith in parte

/ de acea lucrare intelegatoare ce iesi din muntil invä-
' 1 Wel Transilvanil, asil vesnic al nationalitatil routine,
Cad, In acea vreme, fratil nostri de peste. Carpatt
avind a se emancipa de supt domnirea unel aristo-
cratit mult mai nesuferite, fiindch era de neam strain,
chlca cu pall itig in calea progresului, prin lucrarile
,?,-,,,-e-e--7f7-') invatatilor Mr si prin insurectie, acel legitim al K.
popoarelor chinuite.

Ce voieste ? Ce striga la 1821 poporul romin acum

in picioare i desteptat ?
Poarta calcase drepturile terit : poporul cere sä
le consfinteasch din nal ; Fanariotii i ciocoil prhda-
sera un veac tara : poporul cere ca puterea sh se iea

www.dacoromanica.ro
 9 --
din minile lor, ca tot Rominul sä fie liber si egal in
---
tara lul ; intr'un cuvint, cere ca Statul s'a. se fach ro-_
manesc, cere domnia democratiel.
Vladimirescu, care avu norocirea de-a purta glasul
in numele poporului si a personifica desteptarea lul,
avu Inca norocirea de a-st da viata pentru credinta
sa, si de a fi ucis de acesti Fanariotl, pe can i dupä
moarte-I umbra lul urmeazd a-I mätura. din tara. Cad
revolutia nu moare cu dinsul ; i Turcil, cari intervin
in tarn, cu toate impotrivirile Rusiel, ce de mult pro-
tege pe Fanarioti, iea puterea din mina lor ; dar, in
loc de a o incredinta poporului, o lasä in mina cio-
coilor, i ciocoil, spre recunostint6, tree la 4828 in
partea Rusilor, ridicind tam in contra Turcilor.
De la Petru-cel-Mare, boierii mite in Rusia min-
tuirea lor de Fanariotl si Turd, si _Rusia supt titlu pr--)rt;40
de ocrotitoare, tinteste mereti a. cuprinde terile ro-
mThiTe7 Dar räzboaiele i intrigele el se zädarnicesc de
imprejurarl favorabile. Neputind izbuti a opri terile
pe seamä-I, ea se sileste, la tot razboiul, a le eman-
cipa de Turd ; si, in vreme ce lantul ce lega terile
de Turd mai slAbia, Rusia mai stringea lantul ce le \
lega de dinsa. Pacea de la Adrianopol recunoaste
capitulatiile vechi i autonomia terii, ceia ce era un
bine si o dreaptä räsplätire a jertfelor ce Rominil
facurd pentru Rusl intr'atitea rinduri ; dar, inteaceia0
vreme, Rusin, prin siluiré, prin mie1ia i trädarea cio-
coilor, II dobindeste drepturi noud in tara.
II-
Regulamentul Organic de la 1831, care desfiinteaza/\ .

reforma lui Mavrocordat, si se pune in locu-T, e con-

tractul care robeste tara ciocoilor i pe ciocol Mus-
calilor. -

Dar Regulamentul nu se multämeste a dezmosteni

www.dacoromanica.ro
 - 10
un popor intreg si a organisa Statul ciocoiesc ; ci Inca,
cu toate ca recunoscu drepturile de posesie ale tera-
nilor asupra pamIntulul lucrat de Mush din veci, urea
nemäsurat drepturile proprietarilor, si in fapta robeste
pe om pamIntulul i monopoliseaza proprietatea In
mlnile ciocoilor. Niciodath oligarhia nu fu mai bine
intarita, lnlàunfrul tern pe Regulament, din afara pe
sprijinul ut Rusiei. Cu toate acestea, aceasta
ranie inspaimintatoare moare ucisa prin covirsirea
el chiar. -

Regulamentul, cu toate relele sale, aduse lush oare-

care Fir_ folositoare, si se facu un instrument
( de progres. El recunoscu in drept principiul libertatii
Pot- comerciale, despartirea puterilor judecatoresti, admi-
nistrative 071-701-BrOjie,,. i introduse regimul parte-
mentar. Spiritul national si patriotic luase o putere
mare din revolutia de la 1821 si din restatornicirea
unul guvern mai national decit cel trecut ; i, In vreme
ce partida ciocoilor, cu noua partida fanariota, reln-
temeiata la 1830, iT disputa puterea i rivaliseazd In
zel i Iinguiri catre Rusia, o juna partida nationala
se Intocmeste si 1sT iea de misiune a continua programa
ra-1 revo utiel de la 1821 si a realisa intru toate dorin-
tile si trebuintele poporului, surpInd ciocoismul
fanariotismul si innaltind rorninismul la putere. Ca
la 1821, partida nationala voieste a mintui popsNall
prin popor, adeca este o particla revolutionara. Ea nu
era numeroasä, dar era juna i infocata, i tia ca
'adevarul i viitorul e cu dinsa, ca multi In fundul
inimil lor simt i gindesc ca dinsa, i cä stindardul
el va fi imprejurat de o multime de proseliti in ziva
ce 11 va innalta. Nerabdatoare de lucrare, ea se ispi-
teste la 1840 a preluda la' o miscare ; dar timpul nu so-
sise, si ea nu izbuteste altceva fara numal a inscrie vre-o
clteva nume mai mult in sirul martirilor libertatil ro-

www.dacoromanica.ro
 o-o
tpA r!)70
6*0 -
---- 'H C co
r

Amine. De atunclis1 mär2gene.ste lucrareain propaganda

tainica si de fata a ideilbr, in scrierl literare, i cautd
a preghti revolutia viitoare si a formula sintesa ei.
Ideile Si interesele poporulul se prefacuserd, i revo-
lutia asteptatA nu se mai putea märgeni in Sintesa
.de la 182t Acum nu era de ajuns a voi numal ca
Statul sh ge romanesc:, trebuia Inca a dezlega
problema säräcieI poporulul a da o alta organisatje
proprietaitiI, basa societätil, a bogAtieI si a fericiril pu-
bliobinditegulamentul, care monopolisase Statul,
proprietals_p4mintu1ui i capitalul in minile ciocoiuluI,
era neapdrat (de lipsd) a proclama : democratisarea Sta-
tulul, prin egalitatea drepturilor, a primintuluT, prin
impropicalfirea teranilor, si a capitalului prin insti-
tutiile de credit organisate de Stat. De-aicI nevoia de-a
opera o revolutie democratich i socialä. Astfel fu
programiil Revolutiei de la 1848.
-Thteacest chip vedem, ca printr'atitea stavill, rdz-
boaie, Wirshri de singe, chinuirl, in sirul veacurilor
istoria ni aratä revolutia ducind natia rominä din
prefacerI in prefacerI in calea aceleI legI univer-
sale a dezvolthrii istorice a nallifOr : inndlarea ple-
kdanisrnului la lere, saü duph cum o formulhin
ntlfrati-viirea Romtnului, vecinul, §erbul veacului ck
mijloc, in drepturile sale deom, de ceaciean §i, de
natie. inteadevar, in aceastä ochire fstorich vdzuram
Statul din domnesc safl absolut s'a Mout boieresc
sat aristocratic, apol fanariot sag oräsenesc (burghes),
apol ciocoiesc sag biurocrat, i acum este pe cale a
se-ra-ce-eomcinesc sati democratic 1. Asemenea poporul
1 Sint unit moderatt cari propun, ca o transactie, sA se in-
tinzA drepturile politice la starea de mijloc. la negustorime numal,
whoa a se intocmi un Stat negustoresc sa orA§enesc, fArA a se ,
gindi c aceasta ar fl a reincepe epoca Fanariotilor, cad acum, ca
si in acea vreme, starea de mijloc la nol e strAinA. Numal in-
tocmind Statul romAnesc sag democratic, putem absorbi clasele
.conrupte de sus in popor §i a intineri i imputernici Statul.
__

www.dacoromanica.ro
 12

din rob se preface [in] verb, apol proletar apol posesor,

si acum azvirle cea mal din urtnti exploatatie sit este
a se face proprietar. i fiecare din aceste transfor-
ThAii succesive a fost un progres pe linga starea de
mai nainté, §i a näscut un progres.
,-a

Revolutia de la 1848 cauta a reintregi pe Romin

eA 1 numal In drepturile sale de om si de cetatean, färä
; a cauta a-1 reintregi In drepturile sale de natiune. Intru
1 aceasta ea se märgeni a cere ea lurcia sa respecte
vechile capitulatil recunoscute i intarite i prin trac-
tatul de la Adrianopol si hatiseriful de la 1834. Ea
cern asemenea ea Rusia sa-sI *eased.' tractatele, care
recunose autonomia si independenta administrativä a
teriI si nesiluirea pämintului el, si sä se margeneasca
In rolul eI de chez*, fOrd a se mai amesteca In tre.
burile din launtru ale terii, usurpind titlul i rolul de
] Protectoare. Revolutia de la 1848 nu era dar, In drept,
impotrivitoare nicI Portil, nic1 Rusiei, de vreme ce se
! margenia a cere pazirea tratatelor, larà a proclama un
drept noil. Rominil, in bund-credinta lor, soeotiad cä
aceste uteri vor fi gata a pazi sfintenia tratatelor,
§i nu vor putea a li tagadui refgrmarea legiuirilor po-
trivit dreptuluI lor de autonomie.
Dar Rusia, de si neprovocath de Revolutie, protesta
In favorul Regulamentului, cad printeinsul stdpinid
tara, i indrazni pana a ni tagadui mice drept §i a ni
batjocuri Inca i nationalitatea. (Ed am dat existenta
] politica acestor Principate», striga ea, asi ele sint ni§te
sateliti al RusieI, meniti a se mira ve§nic in sfera §1
dupa placul efio.

, Oh! pe Dumnezeul parintilor nostri, pe singele ce

ei varsara atitea veacuri pentru tara §i nationalitater
\ aceasta nu vrem sa fie.

www.dacoromanica.ro
"
 43

Vrem sà firn o natie, una puternicd i liberd, prin

dreptul i datoria noastrd, pentru binele nostru si al
celorlalte natil, del voirn fericirea noastr i avem o
misiune a Implini in omenire.
Aceasth positie.ce a luat Rusia, de dusmand a oricaril
ImbundtdtirI voim sh facem in tara, de, dusmand a I
viitorulul nostru national; despotismul i impilarea cu ,;r
care ea amenintil Europa; panslavismul ce ea organi-
sena i prin care voieste a ne inghiti, ni impun In- (.../;;;
datorirl nouh, ne silesc .9. ä cdutdm in grabh a dobindi
toate conditiile de putere ca sä-I putem sta impotrivit.

III.
Aceste conditil de putere, de care avem nevoie, nu
le putem gasi decit in solidaritatea tuturor Rorninilor, f

in unirea lor Intr'o singurd natie, unire la care slat i,'_`'

menitl prin nationalitate, prin aceiasl lin)]* religie, !

obiceiurl, sentimente, prin positia geograficd, prin tre-
cutul lor, si, in sfirsit, prin nevoia de-a se 'Astra si de-a
se mintui.
Dacd nationalitatea este sufletul unuLpopor ; clack
citd vreme el pästreazd acest semn caracteristic al in- 1

dividualitatil sale, acest spirit de viata, el este investit

cu dreptul neprescriptibil de-a trai liber,unitatea na-
tionalä este chizasuirea libertätil MI, este rt-T--ITT)tiliii;
tretuinctos ca sutletul sd nu piard i sil amorteasch,
ci, din contra, sa poatä creste si sd se dezvolte.
Unitatea nationald fu visarea iubitd a Voevozilor
nostri eel viteji, a tuturor bArbatilor nostri eel marl,
cari intrupara in sine individualitatea si cugetarea po-
Porulul spre a o mani feta Pentru dinsa ei trdird,
muncird, suferird si rnurird. Pentru dinsa Mircea-cel-
13-61n si --felrarl-cel-Mare se luptar d. toatd viata_lorinz_.
delungata, si trasera asupra-li navalirea ingrozitoare a
- - ---
www.dacoromanica.ro
I
 44

14

Turcilor ; pentru dinsa Mihai-cel-Viteaz cade ucis in

cimpul Turdel; pentru dinsa Serban Cantacuzino bea
otfaià; pentru dinsa Horia moarte curnplitä pe math
afffere. Desele razboaie intre Moldova si Tara-Roma-
neasca n'a-v-ura altA pricinA : luptindu-se pentru supre-
matie acute_ tort se luptail pentru unitate. Dar, din
nenorocire, Domnit i1i inspiratl de senti-
mental egoist si individual, null zisera : sintem cu totil
Romini, sintem frap, hat sh ni unim terile impreunä;
ci zizerd : sintem MoldovenT safi Muntent, sh ni supunem
nouh Tara-Munteneasch sari tam Moldova De aid se is-
carA susceptibilitatt i impArecherl fatale, care impiede-
cara unirea de obste dorita. Aceia ce cucerirea 1 n'a putut
ispravi, frdtia o va face. Aceia ce Voevozil nostri eel
mart cu vitejia lor n'ati putut, poporul armat §i in-
tarn de un principia, o va putea.
Este vremea astAzT, cind nationalitatea i existenta
politica ni sint taghduite ; cind vedem cA, de la 1848
mat cu seamä, cuvintele unitate i nationalitate sint
in toate gurile in Europa, sentimentul lor in toate mi-
mile, si aü armat toate bratele, aü värsat atitu singe
in ace§tI dot ant din arab, singe ce va curge mereil
pane cind harta Europel se Va preface,Statele inte-
meiate pe cucerire, pe cAlcarea drepturilor natiilor se
yor zdrobi, natiile se vor reintregi iri libertatea lor, §i
dints alianta a popoarelor se va intocnirTastrzt, ciñL
tiiatA Europa vede cA o noud nii-A-lire a Barbarilor
i
Nordulul o amenintä; astazt cind in fata acestel pri-
mejdit, väzind ca. n'ati a alege decit a ti toate libere
sait toate ruse, popoarele Europet 1st daft mina ca sa
inceaph aceastä cruciatä a libertatil si a civilisatieT in
contra barbariet ; este vremea, zicem, ca i natia ro-
mina sh ridice stindardul unitAtil sale, stindardul ma-
rimil i vitejiel trecute a parintilor, stindardul lul.
1 Originalul : concuista.

www.dacoromanica.ro
 _ 15
Mircea, Stefan si Mihal, stindardul de viath si de
mintuire.
Coplesitt i amenintatf astki de panslavism, mine /4
poate si de pangermanism, not nu .ne putem irintui
fard numal Zpuindu-li panrominismul: Pe lingà el vor
alerga fire§te a se alia Maghiarismul i Mahometanismul,
elemente eterogene din Europa' orientala, care spre a
se pasta i mintui aü nevoie de dinsul.
Panrominismul dar trebuie sä fie astäzl tinta noasträ
comund de activitate. Printeinsul se completeafä sintesa
noasträ revolutionard.
Revolutia de la 1821 a strigat dreptate si a vrut ca
tot Rominul sd fie fiber si egal, ca Statul sh se facä
roianesc. Ea fu o revolutie dernocraticd.
Revolutia de la 1848 a vrut ca Rominul sh fie, nu "

numal liber, dar i proprietar, find care libertatea

egalitatea e mtnciunh. Pentru aceia adiluga" la devisa
sa cuvintul freifie, aceastä conditie de cApetenie a pro-
gresulul social. Ea fu o revolutie socialà.
Revolutia viitoare nu se mai poate mArgeni a voi ca
Rominil sà fie libel% egall, proprietarI de pdmint i f;
b-
. de capital si frag asociatt la fapta anal progres comun. 1-45
Ea nu se va mArgeni a cere libertatea .din läuntru, care
e peste putintä a [o] dobindi farä libertatea din afarä, li-
bertatea de supt domnirea strain6, ci va cere unitatea
§i libertatea national& Devisa el va fi : Dreptate, Freitie,
Unitate. Ea va fi o revolutie nationalà.
Aceasta este calea ce va lua Revolutia romind inaviitor.

Si numai atund and rdzboiul sfint va mintui natiunea

de apAsarea sträinilor i o va reintregi in libertatea §i yyse-
unitatea sa, adunarea poporu I ul, Constituanta, va putea
sã realiseze fn pace toate reforrnele politice i sociale
de care el are nevoie si sä constituie domnirea de-
mocratiel, domnia poporulul prin popor.
www.dacoromanica.ro
 46

A erea o sig frai, de cetat,enT fiber!,

aceasta este, Bomini, sfinta i area fapta ce Dum-
nezeil ni-a incredintat. in zadar vetl increnunchia si va
vetT ruga pe la portile --mparatilor, pe la usile minis-
\ trilor lor. El nu vä vor da nimic, cad nici nu vor,
4' nici nu pot. Fitl gata dar a lua vol, landed, imparatil,
Domnil i boieril pämintulul nu daft, MIA numal aceia
ViQa. ce smula puperele. FitI gata dar a vh lupta bärbä-
teste, cad prin lucrare i jertfire, prin singele varsat,
poporul dobindeste cunostinta drepturilor si a datoriilor
kY sale. Ziva izbIndiril, ziva drepthtii- se apropie, In care
,f.,. se vor ridica popoarele ca sä mature dundsita tiranilor
dui:A fata pämintului. ,Atuncl vh vet1 ridica i vol totl
ea unul,si vetl incepe lupta nationala, lupta mintuiril.
Atunci nu vetT mai fi singurl in fata dusmanulul, ci
toate popoarele Europel vor alerga intru'ajutorul vostru,
si vor sta impreuna cu vol; cad acum toate an simtit
ca ail unul si acelasT dusrnan, si ca impreuna unite
trebuie sh se lupte in contra Jut Vol insa yeti avea
1 norocirea si gloria de a-1 intimpina mai India, de a sta
in avangarda civilisaliel In contra barbariel, ca in Veacul
de mijloc, dar, ca atuncl, laurele ce vetl dobindi, vor
creste in mina voastra si vor umbri Universul.
I

77- Pang atunci, rand cind ceasul ridicaril generale va

, suna, stay in liniste. Lucratl numal spre a va /Marl
! i bratele si inima, si a vh imbärbäta in credin-tà si spre
jertfire; sprijinitl inimile slabe "si indoioase, propove-
' duindu-li adevärul, care lumineazü si da putere; insu-
fletitl iubirea teril, ,si inviati sentimentul national si ura
tiraniel; patrundeti-va de sfintenia vietil sociale si de
datoria ce DIumnezen ni impune ca sh trains, sa mun-
cim, sh, suferim si sa ne jertfim pentru binele omeniril,
Nu va desperatl de suferintA, eaci suferintaAtiti, e con-
ditia esentiald a dezvoltdril
........-..--.... morale. Nu Ira läsatl in--
1 play de-Tisrnani,
r ce cautd acum a se folosi de dure-

www.dacoromanica.ro
 17

rile voastre ca sd. vä tirascd. in cat afurisite, sd vd facä

33ä vä sculati fara vreme i singurl, i sä va poatd
astfel pierde cu Inlesnire. Asteptati in rdbdare ziva
prea-ursitd, ziva mintuiriU
Ca sa ne putem pregdti din vreme pentru acea mare
zi; ca sä ni putem ldmuri ideile ; ca sä concentram
Inteun mänunchit §i supt un stindard toate elementele
de putere nationala ; ca sä avem un mijloc prin care
gindirea noastrd sa zboare in inima poporulul, am ho-
tarn a iricepe aceasta publicatie.
Bärbdtie i credintd, frati Romini ! Dumnezeti in cer
i omenirea pe pämint muncesc pentru noI !
Paris, 16 Septembre 1850.

-
(11, BtaLlogtECA
sori4 ;sE

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro