Sunteți pe pagina 1din 6

Harta expozitiei versantilor

Este importantă expoziția datorită razelor solare deoarece acestea alimentează toate procesele
geomorfologice. Soarele influențează procese precum cele de denudație și alimntează procesele
modelatoare. Important este și unghiul de incidență dintre razele solare și suprafețele înclinate
este foarte important. Cu cât unghiul de incidență este mai mare cu atât cantitatea de căldură
înmagazinată este și mai mare. Putem folosi doar cele patru puncte cardinale dacă folosim
punctele principale (dar vom avea un grad de generalizare mai mare).

Punctele principale (N, S, V, E):

315 – 45 gr suprafețe cu expoziție N

45 – 135 gr expoziție E

135 – 225 gr expoziție S

225 – 315 gr expoziție V

Punctele subordonate :

337,5 – 22,5 gr expunere N

22,5 – 67,5 gr expunere NE

67,5 – 112,5 gr expunere E

112,5 – 157,5 gr expunere SE

157,5 – 202,5 gr expunere S

202,5 – 247,5 gr expunere SV

247,5 - 292,5 gr expunere V

292, - 337,5 gr expunere NV


Orientarea versanților produce diferențieri ale duratei de iluminare a suprafețelor acestora de
către razele solare, care împreuna cu panta (care modifică incidența razelor solare), impune
regimul caloric al suprafețelor din arealul analizat, respectiv conținutul de umiditate, evidențieri
cantitative și calitative ale proceselor morfoclimatice și ale vegetaţiei, ale proprietăţilor solului
etc..

În acest caz gradul de detaliere este mult mai mare, astfel vom împărți categoriile astfel :

- versanți însoriți: N, VE
- versanți semiînsoriți: SE, V
- versanți semiubriți: E, NV
- versanți umbriți: N, NE

● Rețeaua de văi din sudul arealului, care au orientările în principal N-V , S-E acest lucru
determinând iluminarea versanților pe ambele laturi, astfel remarcându-se predominanţa
versanților însoriţi și semîinsoriţi.

● Rețeaua de văi din centrul este orientata spre V-E a arealului, fiind caracterizată de
bazinul hidrografic al Gherghian. Acesta are orientarea V-E, determinând iluminarea accentuată
doar a versanților din partea stângă a văii principale.

● Rețeaua de văi din nordul arealului ocupa o suprafață restrânsă, caracterizându-se prin
orientările SV , N-E Se evidențiază prin predominanţa versanților insoriti si semii umbriti .
Versantii insoriti : Orientati catre S si SV .

Mici suprafeţe de versanți însoriţi se regăsesc și pe partea dreaptă a văilor principale, însă au o
pondre mică. Versanții orientați către V și VE ocupă în arealul analizat o suprafață de
aproximativ 30%. Veranţii din această primesc radiaţia solară cea mai puternică, fiind astfel cei
mai calzi şi mai uscaţi, fiind şi cei mai favorabili apariţiei proceselor geomorfologice actuale,
deoarece în cazul acestora încăzirea pe timpul iernii determină topirea mai bruscă a zăpezii,
determinând o perioadă mai mare de posibilitate de apariţie a proceselor precum cele de
pluviodenudaţie, de fenomene de creep, rostogoliri, acţiunea vântului, mai ales după uscarea
suprafeţelor .

Versanţii semiinsoriţi : se regasesc pe partea dreapta a vailor in partea de SE și V se


desfsoară preponderent în zone similare versanților însoriţi. În total, suprafețele semîinsorite din
arealul analizat au o pondere de aproximativ 20%. Datorită cantității mai reduse de energie
calorică primită de la soare, aceştia sunt mai puțin calzi și uscați decât cei însoriţi, astfel
fenomenele erozive (pluviodenudaţie, de fenomene de creep, rostogoliri, acţiunea vântului), tind
să aibă o intensitate mai redusă decât în cazul versanților sudici și sud-estici .

Versantii umbriti : orientați către N și NE, se regăsesc în areal pe partea opusă versanților
însoriţi. Sunt localizaţi pe partea stanga a vailor.
Versanții umbriți ocupă în areal o suprafață de aproximativ 30%, similară celor însoriţi. Primesc
cantitatea de radiație solară cea mai puțină intensă. Sunt cei mai puţin favorabili versanţi pentru
apariţia proceselor geomorfologice actuale, sunt cei reci şi umezi, pe o lungă perioadă a anului
sunt acoperiţi de zăpadă şi practic protejaţi. Solul este de asemenea îngheţat o perioadă mai lungă
de timp.

Versantii semiumbriti : Orientati catre E si NV , se identifica in areal pe partea dreapta a vailor


în zone similare versanților umbriţi . . În total, suprafețele de versanți semiumbriţi se întind pe o
suprafață de aproximativ 20% din areal, asemeni versanților semiînsoriţi. Aceştia, spre deosebire
de versanţii însoriţi şi semiînsoriţi, primesc mai puţină radiaţie solară, însă mai semnificativă
decât în cazul versanţilor umbriţi .
Harta pantelor
1. Localizarea geografica :

Arealul analizat se află în partea de SV a Poianei Sărate. Poiana Sărată este un sat în comuna
Oituz din județul Bacău, Transilvania, România.

2. Caracteristici altitudinale :

Altitudinea minimă a arealului este de 922,8 m , iar altitudinea maximă este de 1253,2 m (Vârful
Caraslău – Munții Nemira). Altitudinile mari sunt situate in N-V , V și S-V în timp de altitudinile
mici încep să scadă treptat către E și S-E.

Panta suprafeţei terestre reprezintă înclinarea acesteia faţă de planul orizontalei. Practic ,
ea este data de unghiul dintre planul suprafetei terestre si planul orizontalei . Calcului pantei se
face in triunghiul dreptunghic determinat de planul suprafetei terestre , planul verticalei si planul
orizontalei .

Panta poate fi exprimata si ca gradient , dar si ca valoare de panta in grade , procente sau promile
. In grade , exprimarea se poate face sub forma sexagesimala sau centesimala . Exprimarea in
procente sau promile se face prin inmultirea gradientului cu 100 respectiv 1000 .

Pe harta topografica , echidistanta curbelor de nivel ne indica o cateta . Pnetru aflarea pantei ne
putem folosi de distanta grafica . Aceasta este exact ditanta dintre curbele de nivel . Cu cat
distanta dintre curbele de nivel este mai mca , cu atat panta este mai mare , si invers .

Pentru constructia hartii pantelor este o practica construirea unui diapazon al pantelor , care
exprima distantele de pe graic pe o axa .

Panta este unul dintre cei mai folositi parametri geomorfometrici , ea fiind relationata de
intensitatea unor procese geomorfologice ( eroziune in suprafata alunecari de teren ) .

In cadrul analizei pantelor , am identificat 5 tipuri de pante :

1. 0-3° - suprafete orizontale si foarte usor inclinate . Procese de denudatie foarte slabe ,
sunt prezente tasarile .
2. 3-10° - suprafete cu inclinare mica . Siroire difuza si relativ concentrata de
pluviodenudatie si nivo-ablatie accentuate , asociatee cu eroziunea liniara , alunecari de
teren de amploare redusa .
3. 11-20° - suprafete cu inclinare moderata . Procese de pluviodenudatie si nivo-ablatie
accentuate , asociate cu eroziune liniara , alunecari de teren de amploare redusa .
4. 21-35° - Suprafete cu inclinare accentuata . Eroziune liniara intensa , solifluxiuni
frecvente , alunecari de teren in masa si relativ profunde .
5. 36-55° - Suprafete puternic inclinate . Procese de alunecare foarte intense si profunde .
Arealul studiat prezinta un numar mai crescut de pante cu unghiul de peste 35° in procent de
70% ( in special partea estica si cea sudica) din intregul areal . Restul de 30% este reprezentat
de pante cu unghiul de sub 35° ( toata partea vestica)

Pantele cu un grad mai mare decat cel de 35° reprezinta suprafete cu inclinare accentuata pana la
suprafete puternic inclinate .

In acest caz sunt favorizate alunecarile de teren si transport in special la cele cuprinse intre 56-
90° .

Pantele cu un grad mai mic decat cel de 35° reprezinta suprafete orizontale si foarte usor
inclinate , suprafetele cu inclinare mica si suprafetele cu inclinare moderata .

In acest caz sunt favorizate acumularile de sedimente .

S-ar putea să vă placă și