UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE INGINERIE

Fabricatie virtuala

Profesor Absolvent
Prof. dr. ing. Ioan Bondrea

Sibiu
2016

1
Introducere

Fabricatia virtuala este definita ca fiind mediul sintetic si integrat pentru exersarea
dezvoltarii unui produs simulat la toate nivelele de decizie si control. Din punct de vedere
semantic expresiile reprezinta:
-Sintetic - un amestec de obiecte, activitati, procese reale si simulate;
-Mediu - sistemul construit prin simulare, care furnizeaza instrumentele de analiza,
simulare, implementare, modelare a produs ului, procesului sau ansamblului;
-Exerseaza - actiune de constructie si executie a simularii;
-Niveluri - de la conceptia produsului la realizare, de la echipamentul de atelier la cel
dintr-o întreprindere;
-Decizie - care presupune întelegerea impactului schimbarii;
-Control - predictie care afecteaza starea curenta.
Proiectarea produsului – modelarea si simularea îmbunatatesc relatiile între
componentele sistemului, minimalizeaza interferentele dintre subsisteme si pe termen
lung asigura trecerea de la proiectarea virtuala la productia reala. Estimarea costurilor –
sistemele virtuale permit furnizarea de date precise privind costurile de proiectare,
dezvoltare si productie. Se creeaza modalitati de estimare a costurilor care pot fi integrate
proiectarii si fabricatiei. Estimarea riscurilor – modelarea si simularea permit detectarea
ariei de risc si în unele cazuri determina solutii alternative. În concluzie, fabricatia
virtuala este folosita pentru investigarea alternativelor, luarea deciziilor si executarea
functiilor. Fabricatia virtuala extinde spatiul proiectarii permitând evaluarea de proiecte
alternative prin utilizarea variantelor de fabricatie simulate si a prototipurilor – “fabricatie
pe calculator”.

Integrarea simularii reduce semnificativ durata de timp necesara proiectarii, elimina

necesitatea realizarii modelelor si a prototipurilor reale si mareste posibilitatea de
patrundere rapida a produsului pe piata. Daca programele CAD sunt destinate pentru
modelarea pe un interval de timp neprecizat, simularea permite vizualizarea si
interactiunea sistemului în timp real. Simularea se poate axa pe doua componente
principale: posibilitatea vizualizarii sistemului pe scara larga si abilitatea de a simula
functionarea si comportamentul acestuia. Aceste compone nte impun un mediu de
comunicatie care poate fi manipulat si analizat. Pentru caracterizarea simularii este util sa
fie comparata cu alte domenii cum ar fi grafica/animatia computerizata sau realitatea
virtuala. Ambele sunt în strânsa legatura cu simularea. Grafica pe calculator se efectueaza
pe obiecte – caracteristica sa principala fiind producerea unei imagini a lumii reale sau a
unui obiect virtual. Animatia consta în utilizarea graficii computerizate în scopul
generarii unor imagini care produc iluzia miscarii. Astfel, tinând cont de definitiile
anterior enuntate, se poate spune ca simularea este “motorul” care conduce grafica si
realitatea virtuala. Prin analiza simularii (crearea unui model, analiza si executia sa) se
poate crea o infrastructura pentru celelalte domenii. Arhitectura de modelare a sistemului
asa cum este descrisa în figura 1 include trei subsisteme: ¨ Proces/produs – contine
informatiile despre procesele de proiectare, de selectie al materialelor si de realizare a
produsului; ¨ Analiza – estimeaza timpul de productie si realizeaza o analiza a

2
rezultatelor; ¨ Baza de date – stocheaza informatiile referitoare la fabricatia si dezvoltarea
produsului. Fabricatia virtuala poate fi conceputa în doua moduri. o În primul rând ca
utilizare a simularii fabricatiei pentru optimizarea proiectarii unui produs si a proceselor
pentru îndeplinirea unui scop precis, cum ar fi proiectarea asamblarii, calitatea,
flexibilitatea, etc. o În al doilea rând ca utilizare a simularii pentru evaluarea mai multor
scenarii ale productiei la diferite nivele de precizie în scopul obtinerii de informatii
asupra proiectarii sistemului si permite adaptarea deciziilor de productie. Modul de
definire al produsului Modulul procesuluide fabricatie si selectie a materialelor Modulul
de prezentare a rezultatelor Subsistemul Proces/produs Estimarea ciclului de timp Analiza
modului Analiza subsistemului Modelarea produsului Modelarea sistemului de productie
Baza de date Fig.1. Arhitectura de modelare a sistemului Productia axata pe fabricatia
virtuala utilizeaza capabilitatile pentru modelarea proceselor de fabricatie si evaluarea
rapida a mai multor scenarii alternative de productie. Se poate spune ca fabricatia virtuala
adauga simularea productiei altor tehnici de analiza si permite validarea de noi procese.
Fabricatia virtuala necesita informatii multiple despre produs, procese si sisteme de
productie acestea fiind subiectul une i vaste arii de cercetare. Modelarea proceselor
integrate cu proiectarea produsului este o operatie foarte sofisticata si necesita informatii
detaliate. Exista cel putin doua reprezentari ale unui sistem de productie care se bazeaza
pe fabricatia virtuala: reprezentarea capabilitatilor si performantelor sistemului (vedere
statica), sau reprezentarea comportamentului dinamic (vedere dinamica). Fabricatia
virtuala furnizeaza un mediu de modelare si simulare puternic, astfel încât
fabricarea/asamblarea unui produs, incluzând procesele asociate de fabricatie, pot fi
simulate pe calculator. Aceasta caracteristica permite inventarierea tuturor variabilelor
mediului de productie începând cu operatiile din ateliere si terminând cu transformarile
operate la nivel de întreprindere. Cu alte cuvinte fabricatia virtuala permite atât
vizualizarea proceselor de productie, asamblare, management, inventariere, cât si
furnizarea de estimari corecte ale timpilor de prelucrare.

Descrierea unui produs

Firma la care sunt angajat a fost infiintata in 2012 si are ca principale activitati
asamblarea si prelucrarile mecanice.
In continuare voi prezenta o statie completa pentru firma Volvo.Este vorba despre un
gripper care este alcatuit din piese de contur , piese standard ,cadru sudat , console
,spanner-e,si alte piese care asamblate constituie un gripper pentru un robot care il
manipuleaza .
Acest gripper este pentru prinderea unei usi de la o masina marca Volvo.In prima imagine
se poate observa usa impreuna cu gripper-ul respective.

3
Fabricarea pieselor le facem cu ajutorul a mai multor masini si anume:
1.Cum este si normal totul pleaca de la un sablon DXF dupa care se face debitarea piesei
pentru a usura munca.Pentru acest lucru avem o masina de debitat AJAN CNC.

4
Dupa debitare piesele sunt duse la ajustat dupa care sunt trimise la sablat.Dupa sablare
urmeaza rectificarea acestora.

Pentru acest lucru avem masini de rectificat plana si rotund pentru piesele care sunt
prelucrate de strung.Dupa rectificare piesele sunt trimise la masinile de frezat pentru
operatiile care trebuie realizate : frezari,gauri etc..

5
Aceasta este un Tongtai CNC 720A care are masa de lucru 850x410mm.

Procesul de prelucrare mecanică este alcătuit din succesiunea ordonată de operații de

prelucrare a suprafețelor ce compun piesa.
Operațiile de prelucrare pot fi grupate în următoarele tipuri:
‫٭‬operații de degroșare -permit să se înlăture (detașeze prin așchiere) o cantitate maximă
de material, eliminând neregularitățile fizice ale materialului;
‫٭‬operații de semifinisare -realizează o bună apropiere de suprafața finită, asigură
regularitatea așchiei la finisare și asigură precizia geometrică de poziție a suprafețelor;
‫٭‬operații de finisare - permit să fie respectate rugozitatea suprafeței, precizia geometrică
și dimensională, cerute prin desenul de execuție;
‫٭‬operații de netezire sunt prelucrări finale ce urmăresc obținerea unei rugozități minime
și a unei precizii dimensionale și geometrice foarte ridicate a suprafeței.
În conexiune cu terminologia componentelor procesului tehnologic de prelucrare se află
noțiunile de entitate de prelucrat și proces elementar de prelucrare. Entitatea de
prelucrateste o grupare de suprafețe elementare ale piesei care pot fi prelucrate cu aceeași
sculă și în aceeași configurație particulară a unei mașini-unelte.Procesul elementar de
prelucrare este constituit dintr-o succesiune ordonată de faze de prelucrare, care conduce
la realizarea unei forme geometrice definite a piesei, numită entitate de prelucrat.

Va voi arata un desen al unei piese de contur care este din OLC45 pentru a fii calita si o
piesa din OL37.

6
Aceasta este o piesa de contur datorita faptului ca intra in contact cu usa masinii ea
trebuind sa aiba exact forma tablei acolo unde intra in contact.

7
Piesa din OL37 nu are contur deoarece ea nu atinge tabla.Dupa ce pisele sunt frezate si
gaurite sunt duse la ajustat din nou pentru a fii curatate dupa care urmeaza marcajul
acestora pentru a fii identificate la montaj.
Dupa marcaj piesele sunt duse in functie de fiecare proiect la brunat sau vopsit .Fiecare
client foloseste un alt tip de culoare cel mai intalnit fiind RAL9010 (alb) pentru piesele
componentele fixe , iar pentru cele mobile cel mai des utilizat este RAL 1003 (galben).

Cabina de vopsit

Statia de brunare

8
Timpii de prelucrare sunt influentati de defectarea masinilor in cazul nostru.Desi avem
mai multe masini de frezat, este incetinita productia atunci cand una se
defecteaza.Neavand un om care sa se ocupe in permanenta de mentenanta masinilor duce
de multe ori la defectarea acestora din lucruri banale care pot fii evitate.

Una dintre cele mai importante metode de management utilizată de companiile

industriale pentru eficientizarea managementului sistemelor de producție, este Lean
Manufacturing.

Conceptul de bază în Lean constă în definirea „valorii” pe care companiile o creează

pentru clienții săi, iar toate activitățile care nu adaugă valoare, dar care creează costuri,
pot fi identificate ca „risipă” . Managementul sistemelor de producţie adâncit în filosofia
de „eliminare completă a deşeurilor”, implică toate aspectele legate de producţie. Datorită
diversității mediilor de producție, nu există un set unic de metode de management
universal valabile care pot fi adoptate și aplicate pentru eficientizarea managementului
oricărui sistem de producție.
Satisfacerea clienților Just in Time - Heijunka (nivelarea producției) - Sistemul "Pull" -
Prelucrare în flux continuu - Timpul de tact - Kanban - SMED Jidoka (automatizare) -
Management vizual - Andon (semnal de oprire a sistemului) - Poka-Yoke (împiedicarea
comiterii unei greșeli) Munca standardizată Kaizen (îmbunătățire continuă) Termen de
livrare Calitate Costuri Lean Manufacturing .
Metoda Just in Time Asociat cu metodele de management japonez, Just in Time (JIT) ,
este o metodă bazată pe filozofia de a se produce doar ceea ce este necesar, când este
necesar, în cantitatea necesară, la termenul solicitat de către client și la un preț cât mai
redus. Just in Time are ca principal obiectiv reducerea sau eliminarea tuturor formelor de
risipă, reducerea timpului de producție și a stocurilor de materiale sau produse finite,
pentru a atinge cea mai bună calitate, cele mai mici costuri şi cele mai bune termene de
livrare. Metoda JIT se bazează pe Heijunka (nivelarea producţiei) şi trei
principii/elemente esențiale :
-Principiul continuității -semifabricatele sunt transmise în mod continuu la următorul
process.

9
-Principiul tactului-uniformizarea tuturor timpilor de ciclu cu tactul clientului
-Principiul pull-procesul următor ia numai piesele de care are nevoie, stocurile fiind
foarte bine definite .
Aceste trei principii, nu se pot implementa fără principiul „zero greșeli”, acesta fiind
baza pentru toate celelalte principii .
Metoda Kanban cea mai cunoscută metodă de control al managementului sistemelor de
producţie tip „pull”. Acest concept, inițiat pentru sistemele de producție Toyota, a avut ca
punct de plecare constatarea tendinței operatorilor de a face supraproducție . Pentru
evitarea acestei situații, s-a urmărit fundamentarea unei metode de ordonanțare, care să
permită realizarea doar a produselor solicitate, în cantitățile și la termenele cerute de
clienți. Din acest motiv, Kanban-ul se află în strânsă legătură cu metoda JIT, fiind adesea
asociată cu acesta .

10