Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A. Fosfolipaza A1
B. Fosfolipaza A2
C. Fosfolipaza A3
D. Fosfolipaza C
E. Fosfolipaza D
36. Disiparea gradientului electrochimic al H+ de la nivelul membranei interne C
mitocondriale se realizează:
A. Prin activarea ATP-azelor tip H/K
B. Prin deschiderea unor canale ionice
C. Cu ajutorul FCCP-ionofor cărăuș
D. Creșterea concentrației ionilor de Ca
E. Difuzie facilitată
37. Blocarea producției mitocondriale de ATP se poate realiza prin: B
A. Mărirea procentului de colesterol în membrana mitocondrială externă
B. Disiparea gradientului electrochimic al H+ de la nivelul membranei
interne mitocondriale
C. Creșterea concentrației ionilor de Ca
D. Activarea reacțiilor de glicoliză
E. Nici una din cele de mai sus
38. La nivel renal, în ansa lui Henle, celulele utilizează pentru reabsorbția NaCl A
următoarele mecanisme :
A. Simporturile Na/K/2Cl- și Na/K- ATP-azele
B. Difuzia facilitate de proteinele cărăuș
C. ATP-aza H/K
D. Proteine canal pentru K și Cl
E. Mecanismele de la punctul a și d
39. Care din următoarele structuri transportoare în stare de repaus se gasesc în D
membrana unor vezicule citoplasmatice, submembranar :
A. Ca – ATP-azele
B. H- ATP-azele
C. GLUT – 4
D. H/K – ATP-aza
E. Numai c și d
40. Care este ordinea corectă pentru dispunerea elementelor citoscheletului din E
imaginea de mai jos? (MT=microtubi; FA=actină-F; IF=filamente
intermediare, M=miozină)
A. A=MT; B=IF; C=FA
B. A=FA; B=IF; C=M
C. A=MT; B=M; C=IF
D. A=M; B=MT; C=FA
E. A=MT; B=FA; C=IF
41. În microscopia electronică centriolii prezintă: B
A. 9 triplete de microtubuli periferice şi 2 dublete centrale
B. 9 triplete de microtubuli periferice şi nici un dublet central
C. 9 dublete de microtubuli periferice şi un triplet central
D. 9 dublete de microtubuli periferice şi un microtubul central
E. Un manunchi de microfilamente de actina si molecule de miozina
42. Ce tipuri de transport sunt indicate în imagine? D
A. Joncțiunii strânse
B. Desmozomilor
C. Joncțiunii de comunicare
D. Hemidesmozomilor
E. Plasmalemei
78. Vitamina D, cu o structură .....1....., este un ligand pentru receptorii ....2..... D
răspunsul celular manifestându-se prin.....3....
A. 1. lipofilică; 2. membranari; 3. activarea PKA
B. 1. hidrofobă; 2. membranari; 3. activarea PKC
C. 1. lipofilică; 2. membranari; 3. sinteza AMPc
D. 1. lipofilică; 2. intracelulari ; 3. transcripția genică
E. 1. hidrofobă; 2. intranucleari; 3. sinteza ATP
79. Eicosanoizii sunt molecule-semnal utilizate în semnalizarea: C
A. Endocrină
B. Paracrină
C. Autocrină
D. Directă
E. Neurocrină
80. Unele medicamente utilizează drept vehicul de transport în interiorul D
organismului uman:
A. Lizozomii
B. Lipozomii
C. Fagozomii
D. Liposomii
E. centrozomii
81. Ce structură este reprezentată în această imagine? E
A. Lizozom primar
B. Lizozom secundar
C. Mitocondrie
D. Peroxizom
E. Corpi rezidual
82. Etapa de transcripție, etapă principală a sintezei proteice este realizată în A
.....1...... și are drept rezultat sinteza .....2.... sub acțiunea .....3......
A. 1.nucleu; 2.ARNm; 3.ARN polimeraza II
B. 1.subunitatea mică a ribozomului; 2.ARNt; 3.aminoacil ARNt sintetaza
C. 1.nucleu; 2. ADN; 3. ARN polimeraza I
D. 1.subunitatea mare a ribozomului; 2.ARNr; 3.ARN sintetaza
E. 1.citoplasmă; 2.ARNm; 3.ARN polimeraza I
83. PKC – este activată de: E
A. GMPc
B. Ca2+
C. AMPc
D. DAG
E. B și D sunt corecte
84. ......... reprezintă ”directorul executiv” al celulei, deoarece coordonează A
ansamblul mecanismelor moleculare care conduc la multiplicarea celulară:
A. Orologiul de control al ciclului celular
B. Nucleul
C. Centrozomul
D. Centriolul
E. Ciclul celular
85. Cea mai scurtă fază a întregului ciclu de diviziune este: A
A. Prometafaza II
B. Telofaza I
C. Metafaza II
D. Anafaza I
E. Profaza I
86. Printre receptorii cu activitate catalitică se numără și: B
A. Receptorii cuplați cu proteinele G
B. Receptorii tirozin-kinazici
C. Receptorii pentru citokine
D. Receptorii cuplați la canale ionice
E. Receptorii pentru hormonii steroizi
1. 2. 3.
A. 1=transport ATP independent; 2=fagocitoză; 3=pinocitoză în fază
fluidă
B. 1=difuziune simplă; 2=endocitoză mediată de receptori; 3=pinocitoză
în fază fluidă
C. 1=exocitoză; 2=fagocitoză; 3=endocitoză mediată de receptori
D. 1= fagocitoză; 2=endocitoză mediată de receptori; 3= pinocitoză în
fază fluidă
E. 1=fagocitoză; 2=pinocitoză în fază fluidă; 3=endocitoză mediată de
receptori
A. Proteina G;
B. PLC
C. Diacilglicerol
D. Adenilat ciclaza
E. Inactivatorul AMPc
159. Ce tip de comportament este de asteptat la o celula cu aparat Golgi bine D
exprimat?
A. Sa produca mult ATP
B. Activitate intensă de secreție
C. Miscare
D. Intense procese de digestie
E. pH modificat
160. Hemidesmozomii sunt: B
A. Joncțiuni cu situsuri de fixare pentru actină
B. Joncțiuni cu situsuri de fixare pentru filamentele intermediare
C. Joncțiuni septate
D. Joncțiuni de comunicare
E. Joncțiuni ocluzive
161. La nivelul barierei hematoencefalice pot trece: C
A. CO2 din sânge în LCR
B. Majoritatea antibioticilor
C. Alcoolul din sânge în LCR
D. Glucoza din LCR în sânge
E. Drogurile din LCR în sânge
162. La nivelul țesuturilor non-neuronale joncțiunile GAP asigură schimburile de : A
A. Ioni și molecule mici
B. CO2 din LCR în sânge
C. Drogurile din sânge în LCR
D. Monozaharide și aminoacizi
E. Glucoza și majoritatea macromoleculelor
163. Principalii proteoglicani ai matricei extracelulare sunt următorii, cu excepția: E
A. Agrecanul
B. Betaglicanul
C. Decorina
D. Perlecanul
E. Keratanul sulfatul
164. Nu reprezintă un rol al matricei extracelulare: B
A. Stabilizarea structurii fizice a țesuturilor
B. Ancorarea filamentelor intermediare a 2 celule vecine
C. Amortizarea șocurilor mecanice
D. Asigurarea elasticității țesuturilor și organelor
E. Protecția celulelor față de o serie de agenți patogeni
165. Membrana bazală prezintă: A
A. Lamina lucida, adiacentă membranei bazale a celulelor epiteliale
B. Lamina densa, situată deasupra laminei lucida
C. Lamina lucida, situată sub lamina densa
D. Lamina rara, situată imediat sub lamina densa
E. Lamina fibroreticularis, situată deasupra laminei rara
166. Nu reprezintă funcții ale porilor nucleari, cu excepția: A
A. Transportul complexelor ribonucleioproteice
B. Pregătirea mitozei
C. Biogeneza acizilor ribonucleici
D. Esențiali în procesele de transcripție
E. Sunt spațiile cuprinse între membranele nucleare internă și externă
167. Transportul aminoacizilor este asigurat de: B
A. ARNm
B. ARNt
C. ARNr
D. ARNr 28S
E. ARNr 18S
168. În ceea ce privește ARNt următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția: C
A. Reprezintă sistemul de transport pentru aminoacizi
B. Prezintă secvența anticodon
C. Este o moleculă mare, 90 -150 nucleotide
D. Activează aminoacizi specifici
E. Acționează ca molecule-adaptor
169. Subunitatea ribozomală mică prezintă: D
A. Coeficient de sedimentare 30 S la eucariote
B. Coeficient de sedimentare 50 S la procariote
C. 3 molecule de ARNr și 45 proteine diferite
D. Cap, platformă și o bază
E. Protuberanță centrală, tulpină și creastă
170. Următoarele afirmații referitoare la poliribozomi sunt false, cu excepția: E
A. Sunt formați 100-1000 ribozomi și o moleculă de ARNm
B. Pot transla o singură regiune a moleculei de ARNm
C. Sunt numeroși în eritrocite
D. Cei atașați memranei RE intervin în sinteza proteineolr strcturale
E. Fac posibilă sinteza simultană a unor copii multiple din
polipeptidul specificat
171. Referitor la funcțiile specifice REN următoarele afirmații sunt false, cu B
excepția:
A. Intervine în glicozilarea lanțului polipeptidic
B. Asigură eliberarea ionilor de Ca2+ spre citoplasmă
C. Degradarea lipidelor, mai ales în celulele gonadelor
D. Realizează sortarea sau segregarea produșilor de secreție
E. Influențează segregarea enzimelor lizozomale în ceilalți produși de
secreție
172. RE de tranziție: D
A. Se mai numește și RER
B. Este specializat în sinteza proteinelor
C. Este în cantitate mare în eritrocite
D. Este bine reprezentat numai în celulele specializate în sinteza
lipidelor
E. Doar c și d
173. Ribozomii sunt atașați la membrana RER prin: A
A. Intermediul unui sistem specific numit translocon
B. Intermediul unui sistem specific numit transmozom
C. Intermediul unui sistem specific numit transpozon
D. Intermediul unui sistem specific numit transmocor
E. Intermediul unui sistem specific numit transperoxon
174. Referitor la reticulul sarcoplasmatic următoarele afirmații sunt adevărate, cu D
excepția:
A. Este bine reprezentat în mușchiul striat
B. Este de tip REN
C. Cu ajutorul pompei de Ca2+ sechestrează Ca2+ în lumen
D. Prezintă o pompă de tip V, antiport
E. Eliberează Ca2+ sub acțiunea AMPc
175. RER este slab dezvoltat în: D
A. Celulele pancreasului exocrin
B. Plasmocite
C. Hepatocite
D. Adipocite
E. Neuroni
176. Referitor la rețeaua cis-Golgi (CGN) următoarele afirmații sunt adevărate cu D
excepția:
A. Este alcătuită dintr-o rețea interconectată de tuburi
B. Prezintă vezicule mici, de ordin A, desprinse din RE
C. Funcționează ca stație de triere a proteinelor
D. Este elementul cel mai apropiat de fața cis a complexului Golgi
E. Este elementul cel mai apropiat de RER
177. Enzima caracteristică aparatului Golgi este: D
A. Fosfataza alcalină
B. Fosfataza acidă
C. Monoaminoxidaza
D. α – manozidaza
E. Glicoziltransferaza
178. Următoarele afirmații despre citoschelet sunt false, cu excepția: A
A. Reprezintă o rețea de proteine filamentoase
B. Este localizat în special la polul bazal al celulei
C. În absența sa se poate menține volumul celular în limite normale
D. Este bine reprezentat la procariote
E. Asigură transportul intercelular
179. Centriolii pot forma următoarele structuri, cu excepția: D
A. Centrozom
B. Diplozom
C. Centrul celular
D. Kinetocor
E. Centrul cinetic al celulei
180. Centriolii: A
A. Sunt vizibili în interfază
B. Sunt vizibili doar în mitoză
C. Au forma unor cilindre în microscopia fotonică
D. Nu sunt vizibili în interfază
E. Au o extremitate proximală spre periferie și una distală spre centru
181. Printre funcțiile citoscheletului nu se numără următoarele, cu excepția: D
A. Formează o barieră selectivă
B. Intervine și controlează migrarea celulelor embrionare
C. Formează suportul pentru migrarea celulelor regenerate
D. Prezintă situsuri de ancorare pentru ARNm și translația proteică
E. Asigură elasticitatea țesuturilor și organelor
182. Printre componentele lanțului respirator se numără, cu excepția: A
A. Centrii de Cr
B. Coenzima Q
C. Ubiquinona
D. Citocromii
E. Centrii de Fe-S
183. Membrana nucleară internă: E
A. Prezintă ribozomi atașați
B. Conține peroxidază, Ca2+ și unii metaboliți
C. Proteine, în proporție de 30%
D. Fosfoloipide, în proporție de 60- 80%
E. Prezintă spre carioplasmă laminine
184. În biosinteza proteinelor sunt necesare următoarele componente, cu excepția: A
A. Un plan – ARNt
B. Cărămizi – aminoacizi
C. Transportori – ARNt specifici
D. Constructori – ribozomi
E. Factori de elongare și terminalizare
185. Codonul AUG: A
A. Semnalizează începutul translației
B. Semnalizează sfârșitul translației
C. Reprezintă un codon stop
D. Este localizat pe ARNt
E. Sunt adevărate b și c
186. Enzima marker a RE este: A
A. Glucozo-6-fosfataza
B. Nucleotid-fosfokinaza
C. Monoaminoxidaza
D. Fosfataza acidă
E. β - glucuronidaza
187. RER este dispus concentric în jurul nucleului și formează: C
A. Corpii Berg în celulele parotidei
B. Microzomi în eritrocite
C. Corpusculii NISSL în corpul neuronal
D. Corpusculii lui Palade în eritrocite
E. Toate de mai sus
188. RE intervine în: E
A. Degradarea fosfolipidelor în monostratul citoplasmatic
B. Dirijarea traficului de membrane
C. Sinteza de steroli și acizi biliari
D. Sinteza lectinei
E. Toate de mai sus
189. Complexul Golgi este: C
A. Un organit celular nemembranar
B. Format dintr-un grup omogen de compartimente
C. Situat între nucleu și polul bazal în celulele endocrine
D. Situat la polul bazal al celulelor gleandelor cu secreție exocrină
E. Situat periferic în celulele nervoase
190. Aparatul Golgi joacă un rol central în : D
A. Sinteza proteinelor
B. Sinteza lipidelor
C. Digestia proteinelor
D. Secreția celulară
E. Sinteza glucidelor
191. Complexul Golgi intervine în: E
A. Biogeneza membranelor
B. Biogeneza lizozomilor
C. Sinteza mucopolizaharidelor
D. Sinteza gangliozidelor
E. Toate de mai sus
192. Tropomiozina (Tm): C
A. Formează un lanț continuu de-a lungul filamentului de miozină
B. Posedă șapte situsuri de legare la tubulină
C. Reglează contracția musculară
D. Este o proteină elongată, de ancorare la membrană
E. Toate de mai sus
193. Microtubii au următoarele caracteristici, cu excepția: B
A. Acoperă citozolul dintre nucleu și citoplasmă
B. Sunt polimeri formați din subunitîți globulare de actină
C. Sunt cele mai rigide elemente citoscheletale
D. Determină plasticitatea eritrocitelor
E. Sunt responsabili, la unele protiste, de capturarea hranei
194. Tubulinele se găsesc: D
A. Între microtubulii A periferici
B. Între microtubulii B periferici
C. Între microtubulii Ași B periferici
D. În structura microtubulilor A și B
E. Între microtubulii A centrali și B periferici
195. Miozina este un dimer format din: E
A. Două lanțuri reglatoare
B. Două lanțuri grele
C. Două lanțuri ușoare
D. Două lanțuri esențiale
E. Toate de mai sus
196. F0-F1-ATP-aza este: C
A. O unitate tripartită
B. Un complex proteic
C. Localizată la nivelul membranei mitocondriale interne
D. Asigură sinteza ATP-ului dependent de Mg2+
E. Toate de mai sus
197. Enzimele solubile al ciclului Krebs implicate în oxidarea acizilor grași sunt B
următoarele, cu excepția:
A. Malat-dehidrogenaza
B. Manozidaza
C. Izocitrat dehidrogenaza
D. Fumaraza
E. Citrat sintetaza
198. Următoarele caracteristici aparțin lizozomilor, cu excepția: D
A. Au funcție degradativă
B. Au funcție secretorie
C. Reprezintă mai mult de 5% din volumul celular
D. Nu pot digera toate tipurile de molecule biologice
E. Conțin peste 60 de enzime hidrolitice
199. Lizozomii secretori sunt reprezentați de: E
A. Melanozomi
B. Granulele bazofilului
C. Granulele litice ale limfocitelor T citotoxice
D. Granulele azurofile ale neutrofilului
E. Toate de mai sus
200. Lizozomii prezintă poziții intracelulare caracteristice, ca de exemplu: C
A. Perinuclear în neuroni
B. Citoplasma perinucleară în nefrocietele tubului proximal
C. Perinuclear în fibroblaste
D. Nici un răspuns
E. Toate de mai sus
201. Marker-ul histochimic al lizozomilor este : C
A. Fosfataza alcalină
B. Catalaza
C. β – glucuronidaza
D. Acil-transferaza
E. Dehidrogenaza
202. La nivelul membranei lizozomale sunt prezente: A
A. Pompe de tip V
B. Pompe de tip P
C. Pompe de tip F
D. Ca2+ -ATP-aze
E. Pompe de tip ABC
203. Peroxizomii reprezintă: B
A. Organite implicate în creşterea concentraţiei intracelulare de O2
B. Organite implicate în producerea şi degradarea H2O2
C. Organite implicate în reducerea concentraţiei intracelulare de CO2
D. Organite implicate în menţinerea unui pH celular de 4,5-5
E. Organite implicate în sortarea şi segregarea produşilor de secreţie
204. Printre funcţiile peroxizomilor nu fac parte, cu excepţia: A
A. Sinteza plasmalogenilor
B. Sinteza fosfolipidelor pentru majoritatea organitelor
C. Sinteza trigliceridelor
D. Glicozilarea terminală a proteinelor
E. Glicozilarea glicolipidelor
205. Printre funcţiile peroxizomilor se numără şi, cu excepţia: B
A. ß – oxidarea acizilor graşi cu lanţ lung de atomi de carbon
B. sinteza mucopolizaharidelor
C. sinteza de steroli
D. sinteza de acizi biliari
E. oxidarea D şi L-aminoacizilor
206. Printre caracteristicile celulelor tumorale nu se numără, cu excepția: C
A. Sunt sensibile la semnalele anti-proliferative exracelulare
B. Sunt genetic stabile
C. Induc angiogeneză
D. Sunt mai expuse la apoptoză
E. Se autoagregă
207. Printre specializările permanente se numără și, cu excepția: D
A. Microvilii
B. Sereocilii
C. Cilii vibratili
D. Filopodii
E. Flagelii
208. Referitor la microvili: B
A. Formează marginea în perie în trahee
B. Formează platoul striat în vilozitatea intestinală
C. Formează un covoraș mobil la nivelul epididimului
D. Formează un covoraș mobil la nivelul trompelor uterine
E. Formează marginea în perie în vilozitatea intestinală
209. Ultrastructura cilului vibratil se caracterizează prin prezența următoarelor A,B?
componente, cu excepția:
A. Axonemei
B. Vilinei
C. Dineinei
D. Tektinei
E. Tubulinei
210. Mitoza somatică poate fi: B,D?
A. Homo-heterotipică sau de iniţiere
B. Homeotipică
C. Heterotipică sau asimetrică
D. Mitoza de diferenţiere
E. Heterotipică sau reducţională
211. Printre modificările morfologice şi biochimice caracteristice celulelor B
senescente se numără şi, cu excepţia:
A. Reducerea ratei de transcrpţie
B. Creşterea translaţiei proteice
C. Carioliza
D. Cariorexisul
E. Picnoza nucleară
212. Teorii active ale îmbătrânirii celulare sunt considerate şi, cu excepţia: E
A. Scurtarea telomerelor
B. Reducerea translaţiei anumitor gene esenţiale
C. Inactivarea copierii multiple a secvenţelor ADN
D. Degradarea proteinelor alterate
E. Activarea unei anumite gene întârziate
213. Referitor la receptorii cu activitate guanilat-ciclază următoarele afirmaţii sunt D
adevărate, cu excepţia:
A. Sunt utilizaţi de peptidul natriuretic atrial
B. Utilizează GMPc ca mesager intracelular
C. Semnalul nu este transmis prin proteine G
D. Utilizează AMPc ca mesager intracelular
E. Activează o serie de fosforilaze
214. Următoarele substanţe folosesc ca modalități de transport difuzia simplă, cu A
excepţia:
A. Glucoza
B. Ureea
C. Glicerolul
D. Benzenu
E. CO2
215. Despre aquaporine se poate afirma că: B
A. Sunt proteine cărăuş pentru apă
B. Sunt proteine integrale ale plasmalemei
C. Sunt utile în reglarea fluxului transmembranar al apei
D. Sunt localizate în membranele tuturor celulelor din corpul uman
E. Prezintă selectivitate deosebit de mare pentru apă
216. Următoarele modalităţi de transport nu sunt dependente de ATP, cu excepţia: D
A. Difuzia prin bistrat
B. Difuzia facilitată de proteine canal
C. Difuzia facilitată de proteine cărăuş
D. Pomparea ionică
E. Osmoza
217. Receptorii fără activitate catalitică sunt: C
A. Receptorii pentru insulină
B. Receptorii pentru EGF
C. Receptorii pentru citokine
D. Receptorii pentru peptidul natriuretic atrial
E. Receptorii pentru TGFβ
218. Următoarele molecule au receptori intracelulari, cu excepţia: E
A. Hormoni tiroidieni
B. Hormoni steroizi
C. Retinoizi
D. Vitamina D
E. Hormoni polipeptidici
219. Următoarele molecule au receptori nucleari: A
A. Hormoni tiroidieni
B. Inozitol trifosfat
C. Hormoni polipeptidici
D. B şi c
E. Toate de mai sus
220. Necroza se datorează următorilor factori cu excepția: C
A. Inflamației
B. Privării de oxigen
C. Acumulării de bioxid de carbon
D. Agresiunilor chimice
E. Frigului
221. Necroza unei celule poate afecta celulele învecinate prin: C
A. Creșterea necontrolată în volum
B. Pierderea fluxului ionic
C. Deversarea enzimelor hidrolitice în exterior
D. Distrugerea nucleului cu eliberarea cromosomilor
E. Sufocare cu radicali liberi de oxigen
222. Apoptoza apare: E
A. Numai la adulți
B. Numai la bătrâni
C. Numai la copil
D. Postnatal
E. În cursul dezvoltării embrionare
223. Printre caracteristicile celulelor senescente NU se numără: D
A. Scăderea volumului celular
B. Carioliza
C. Cariorexisul
D. Anomaliile cromosomiale congenitale
E. Supraexprimarea unor gene
224. Interfaza: C
A. Este etapa cea mai scurtă a ciclului celular
B. Se derulează în patru etape succesive: G1, S, G2 și M
C. Poate fi întreruptă în orice etapă
D. Nu permite repararea defectelor celulare
E. Conține anumite puncte de restricție (R) ce permit saltul imediat la
etapa M
225. Peroxizomii: A
A. Sunt prezenți doar în celulele eucariote specializate în neutralizarea
peroxizilor.
B. Au formă alungită
C. Au membrană dublă, una internă și una externă
D. Prezintă o matrice granulară
E. Prezintă în mijloc o structură mai densă numită nucleol
226. Complexul Golgi este alcătuit din următoarele elemente, cu o excepție: C
A. Rețeaua cis-Golgi, orientată spre RE
B. Cisterne aplatizate curbate
C. Rețeaua trans-Golgi orientată spre nucleu
D. Vezicule mici (cis) ce transportă materiale sintetizate în RE
E. Vezicule mari (trans) ce transportă proteine maturate în Golgi
227. Concentrarea produșilor de secreție sintetizați în RE se face: B
A. În veziculele cis ale complexului Golgi
B. În regiunile dilatate ale cisternelor complexului Golgi
C. Nu presupune implicarea Ca++
D. Prin formarea unor agregate proteină-enzimă
E. Cu consum energetic important
228. Reticulul endoplasmatic are următoarele proprietăți, cu o excepție: C
A. Este un organit celular cu membrană proprie
B. Este format dintr-un sistem de cisterne, canale și vezicule
C. Are o membrană ce se poate continua cu alte membrane, precum
membrana nucleară, plasmalema, membrana mitocondrială, etc.
D. Membrana sa poate reprezenta mai mult de jumătate din totalul
suprafeței membranelor într-o celulă eucariotă
E. Se poate prezenta sub forma RER și REN.
229. Funcțiile specifice RER nu includ: D
A. Sinteza proteinelor de export celular
B. Sinteza proteinelor destinate plasmalemei
C. Sinteza proteinelor destinate compartimentelor celulare membranare
D. Sinteza glucozei din glicogen
E. Sinteza enzimelor digestive
230. Care este enzima marker a membranei externe mitocondriale? E
A. 5 nucleotidaza
B. Adenilatciclaza
C. L manozidaza
D. Malat- dehidrogenaza
E. Monoaminoxidaza
231. Care din următoarele molecule poate lega Ca++? D
A. Tropomiozina
B. Troponina T
C. Troponina I
D. Troponina C
E. Actina
232. Transportul glucozei la nivel intestinal si renal nu necesita: D
A. NaK-ATPaza
B. Simport Na / glucoza
C. GLUT5
D. Simport Na/K/2 Cl
E. GLUT4
233. Care afirmatie este adevarata despre lizozom? E
A. Enzimele sale devin active la un pH acid
B. Isi creeaza propriile structuri si proteine
C. Pompeaza H in mediul extracellular
D. Digera molecule venite prin endocitoza
E. Toate sunt adevarate
234. Fiecare microvil determina cresterea suprafetei de absorbtie cu: D
A. 5%
B. 10%
C. 15%
D. 20%
E. 25%
235. Care organit celular este responsabil cu împachetarea proteinelor secretate de B
celula?
A. Citoschelet
B. Aparat Golgi
C. Lizozom
D. Peroxizom
E. Membrana celulara
236. Ficatul uman intervine in metabolizarea medicamentelor si alcoolului. O C
celula hepatica are probabil un numar crescut de organite de tipul:
A. Lizozomi
B. Nuclei
C. REN
D. RER
E. Cloroplaste
237. Care este localizarea ribozomilor? A
A. RER
B. REN
C. Mitocondrii
D. Aparat golgi
E. La nivelul plasmalemei
238. Care veste functia mitocondriei? A
A. Produce ATP
B. Prelucrarea biochimica a produsilor de secretie
C. Endocitoza
D. Fagocitoza
E. Dirijarea traficului de membrane
239. Care organite celulare prezinta aceasta functie – depozitarea si transferul D
informatiei?
A. Ribozomi
B. Aparatul Golgi
C. ADN
D. Nucleu
E. REN
240. Care organit contribuie la producerea de energie? C
A. REN
B. Nucleu
C. Mitocondrii
D. RER
E. Lizozom
241. Care organit contribuie la producerea si reciclarea membranelor? B
A. Lizozom
B. Aparatul Golgi
C. RER
D. Nucleu
E. REN
242. Care organit contribuie la sinteza de lipide? E
A. Lizozom
B. Aparatul Golgi
C. RER
D. Peroxizom
E. REN
243. Care organit contribuie la conversia H2O2 in apa? D
A. Lizozom
B. Aparatul Golgi
C. RER
D. Peroxizom
E. REN
244. Care parte a celulei contine materialul genetic? C
A. Membrana nucleului
B. Ribozom
C. Nucleol
D. Lizozom
E. RER
245. Care sunt cele 2 etape importante ale ciclului celular? C
A. Mitoza si interfaza
B. Telofaza si citokineza
C. Interfaza si anafaza
D. Citokineza si mitoza
E. Mitoza si meioza
246. Care dintre secventele de mai jos sunt secvente de initiere a sintezei de B
protein?
A. UAG
B. AUG
C. UGA.
D. UAA
E. Nici una
247. Care dintre secventele de mai jos reprezinta codon-stop? D
A. UAG
B. UGA
C. UAA
D. Toate
E. Nici una
248. In cadrul carei etape a mitozei cromozomii sunt aranjați in mijlocul celulei? B
A. Profaza
B. Metafaza
C. Anafaza
D. Telofaza
E. Citodiereza
249. Aparatul Golgi este implicat in: E
A. Transportul proteinelor care vor fi eliberate din celula
B. Modificarea proteinelor
C. Producerea lizozomilor
D. Reciclarea membranelor
E. Toate de mai sus
250. Ribozomii se gasesc: E
A. Numai in nucleu
B. In citoplasma
C. Atasati reticulului endoplasmatic
D. Doar in celulele eucariote
E. Corect b si c
251. REN este foarte bine reprezentat in celulele in care se acumuleaza cantitati D
mari de:
A. Toxine
B. Proteine
C. Enzime
D. Lipide
E. Acizi nucleici
252. Care structura subcelulara este alcatuita din microtubuli si microfilamente? A
A. Citoschelet
B. Plasmalema
C. RER
D. Membrana mitocondriala
E. Membrana nucleului
253. La eucariote cele 2 subunitati ribozomale sunt: A
A. 40S si 60S
B. 30S si 50S
C. 30S si 40S
D. 40S si 50S
E. Nici una
254. Interacțiunea actină-miozină este reglată: B
A. GTP și temperatură
B. Tropomiozină și trei troponine-C,I,T
C. Numai de ionii de Ca2+
D. Profilină
E. Nici una din cele de mai sus
255. Dacă substituentul grupării fosfat de la nivelul capului polar este fosfatidil- C
colină sau fosfatidil-etanolamină atunci fosfolipidul este:
A. Un izolator electric
B. Încărcat negativ
C. Încărcat pozitiv
D. Neutru
E. Asociat colesterolului
256. Colesterolul membranar este util ca: B
A. Element de cuplare la glicerol
B. Reglator al fluidității membranare
C. Suport al transmiterii semnalelor biologice
D. Suport pentru generarea de AMPc
E. Suport pentru transportul ionic
257. Dispoziția particulară a lipidelor membranare în dublu strat are consecințe D?
asupra:
A. Funcțiilor celulare
B. Flexibilității bistratului
C. Proceselor de înmugurire și fuziune a membranei
D. Transportului vezicular
E. Proteinelor membranare
258. Etapa intramembranară de semnalizare prin hormoni polipeptidici NU include:
A. Subunitatile α ale proteinei G
B. Activarea unor receptori nucleari
C. Adenilat ciclaza
D. Subunitatile βγ ale proteinei G
E. Receptori membranari
259. Joncțiunile de adezivitate în bandă formează: C
A. O structură ce blochează trecerea ionilor și macromoleculelor
B. Structuri ce fac legătura între celulă și matricea extracelulară
C. Împreună cu joncțiunile impermeabile la nivelul celulelor epiteliale
complexul joncțional apical
D. Structuri care ancorează filamentele intermediare din celule
E. Doar b și d
260. Care din următoarelor proprietăţi este comună microfilamentelor de actina și A
microtubilor:
A. Structuri dinamice, polarizate funcțional
B. 2 capete globulare
C. Abilitatea de a se lega la membranele organitelor celulare
D. Activitatea ATP-azică
E. Somenii de legare a capului de miozina
261. Caderinele au următoarele roluri cu excepția: A
A. Pot activa receptorul pentru fibronectină
B. Mediază adezivitatea celulară Ca2+-dependentă
C. Transmit semnale de la matrice către citoplasmă
D. Sunt proteine transmembranare de legătură
E. Sunt implicate în edificarea joncțiunilor celulă-celulă
262. Ionii traverseaza membrana plasmatica: B
A. In sensul gradientului de concentratie
B. In sensul gradientului electrochimic
C. In sensul gradientului de permeabilitate
D. In sensul gradientului de liposolubilitate
E. În sensul gradientului electric
263. Învelişul celular nu conține: C
A. Plasmalema
B. Proteine
C. Citoscheletul
D. Glicocalixul
E. Citoscheletul cortical
264. Stratul celular cel mai îndepărtat de nucleu este: D
A. Plasmalema
B. Citoscheletul cortical
C. Membrana complexului Golgi
D. Glicocalixul
E. Membrana endozomilor
265. Un centriol este: B
A. Prezent în mujlocul citoplasmei celulare
B. Compus din microtubi și important în organizarea fusului de diviziune
C. Un sistem de centrare a filamentelor de actină
D. Un organit membranar
E. O parte a unui cromosom
266. AMPc este: D
A. Un activator al PKC
B. Un mesager prim
C. Un produs de inactivare a căii adenilat ciclazei
D. Un agent de cuplare a subunităților reglatorii ale PKA
E. Un agent de cuplare a subunităților catalitice ale PKA
267. Receptorii pentru hormonii tiroidieni se regăsesc: E
A. Intramembranar, sunt tirozin-kinazici
B. Intramembranar, sunt tirozin-fosfatazici
C. Intramembranar, sunt tirozin-kinazici
D. Intracitoplasmatici
E. e) Intranucleari
268. Care dintre urmatoarele organite contine enzime hidrolitice capabile de B
digestie:
A. Centriolul
B. Lizozomul
C. Microtubulul
D. Mitocondria
E. Lizozimul
269. Transcriptia celulara are loc in: E
A. Complex Golgi
B. Mitocondrie
C. Nucleu
D. Ribozomi
E. Nucleol
270. Structura celulara unde are loc sinteza proteica este: D
A. complex Golgi
B. Mitocondria
C. Nucleul
D. Ribozomul
E. Centriolul
271. Organitul celular unde are loc modificarea, impachetarea si pregatirea pentru A
distributia a proteinelor nou formate este:
A. complex Golgi
B. Mitocondria
C. Nucleul
D. Ribozomul
E. Centriolul
272. Care este structura celulara care formeaza o serie de membrane interconectate A
ca o retea intracelulara,cu rol in transportul si sustinerea sintezei celulare?
A. Reticulul endoplasmic
B. Vacuolele endocitare
C. Membrana plasmatica
D. Reticolul endoplasmatic rugos
E. Aparatul Golgi
273. Care este organitul cellular care contribuie la formarea fusului mitotic? B
A. Cilii
B. Centriolul
C. Cromatina
D. Nucleolul
E. Mitocondria
274. Tubulinele: C
A. Sunt dispuse în homodimeri
B. Sunt proteine motrice asociate microtubulilor
C. Sunt subunități dimerice ale microtubulilor
D. Sunt proteine asociate filamentelor de actină
E. Sunt structuri fibrilare α-helicale extrem de stabile
275. Referitor la proteinele plasmatice urmatoarea afirmatie este falsă: B
A. Conferă plasmalemei structura de mozaic
B. 90% dintre acestea sunt localizate pe fața internă a plasmalemei
C. Determină majoritatea funcțiilor plasmalemei
D. Intervin în transportul activ al multor ioni
E. Cele intrinseci stabilesc legături puternice, covalente, cu moleculele
dublului strat lipidic
276. Pompele de protoni nu sunt localizate la nivelul: D
A. Membranei mitocondriale
B. Membranei endozomilor
C. Membranei osteoclastelor
D. Membranei reticulului endoplasmatic
E. Membranei celulelor tubilor renali
277. Clatrina: E
A. Polimerizează într-o structură cu 3 brațe numită triskelion
B. Asamblarea este condiționată de adaptina AP-2
C. Asamblarea se realizează pe fața citoplasmatică a plasmalemei
D. Caracterizează calea clasică de endocitoză
E. Toate de mai sus
278. Neurotransmițătorii ajung în spațiul sinaptic prin: C
A. Pinocitoză
B. Fagocitoză
C. Exocitoză
D. Transcitoză
E. Cu ajutorul clatrinei
279. MDR-ATP-aza proteina P170 A
A. Aparține superfamiliei transportorilor tip ABC
B. Functionează ca un canal de Cl-insensibil la volum
C. Este subexprimată de celulele tumorale
D. Pompează substanțe nutritive în urină și bilă
E. Caracterizează mucoviscidoza
280. Procesul de modificare a suprafeței bacteriene pentru fagocitoză se numește: B
A. Chemotactism
B. Opsonizare
C. Translocare de grup
D. Transcitoză
E. Nici un răspuns corect
281. Transferul IgG de la mamă la făt recunoște ca și modalități de transfer: C
A. Endocitoza
B. Exocitoza
C. Transcitoza
D. Translocarea
E. Nici una
282. Receptorii specifici pentru insulină: A
A. Sunt de tip tirozin-kinazic
B. Sunt receptori membranari cu activitate enzimatică
C. Sunt receptori nucleari
D. A și B
E. Numai C este corect
283. Adrenalina: A
A. Este un ligand pentru receptorii cuplați cu proteinele G
B. Este un ligand specific pentru receptorii intracitoplasmatici
C. Utilizează ca mesager secund GMPc
D. Determină activarea proteinei Gq
E. Determină activarea fosfolipazei Cβ
284. Cea de-a doua etapă a sintezei de proteine este influențată de următorii factori, B
cu excepția:
A. ARNtMet
B. eFTu-GTP
C. eIF2-GTP
D. eIF3
E. eIF4
285. Ribozomii au următoarele caracteristici, cu excepția: B
A. Sunt organite celulare nemembranare
B. Prezintă 3 subunități: punte, tijă, cap
C. Au fost denumiți și microzomi
D. Sunt prezenți în toate celulele cu excepția eritrocitelor
E. Participă la siteza proteinelor
286. Lizozomii primari se formează: D
A. La nivelul feței cis a complexului Golgi
B. La nivelul membranelor REN
C. La nivelul membranelor RER
D. La nivelul flul feței trans a complexului Golgi
E. La nivelul feței de formare a complexului Golgi
287. Ce structură este prezentată în această imagine? D
A. Macroveziculă
B. Peroxizom
C. Lizozom tertiar
D. Mitocondrie
E. Microveziculă
288. Sinteza proteică : C
A. Necesită prezența reticulului endoplasmatic neted
B. Se poate realiza fără ARNm
C. Necesită prezența ARNt
D. Se realizează în nucleu
E. Are loc la nivelul aparatului Golgi
289. Etapa de terminalizare presupune: B
A. Factori de inițiere
B. Un codon UAG
C. Un codon format din 3 aminoacizi
D. Un codon format dintr-un numar de aminoacizi diferit de 3
E. Factori de elongare
290. Care este organitul celular cu rolul cel mai important în sinteza proteică? C
A. Reticulul endoplasmatic
B. Aparatul Golgi
C. Ribozomii
D. Lizozomii
E. Perosizomii
291. Ribozomii sunt implicați în următoarele etape ale sinteze proteice, cu excepția: A
A. Legarea ARNm de codonul inițial
B. Legarea aminoacidului de ARNt
C. Legarea aminoacil-ARNt de ARNm
D. Legarea factorilor proteici în timpul elongării
E. Formarea legăturii peptidice
292. Etapele sintezei proteice sunt (cu excepția): C
A. Elongarea
B. Inserția
C. Replicarea
D. Terminalizarea
E. Translocarea
293. Funcția principală a ribozomilor este: B
A. Neutralizarea toxinelor
B. Cuplarea aminoacizilor
C. Replicarea ARNm
D. Sinteza ARNr
E. Duplicarea ADN
294. ARNt (ARN-ul de transfer): E
A. Transportă informația de la nucleu spre citoplasmă
B. Transportă informația din citoplasmă spre RE
C. Transportă ribozomii spre RE
D. Transportă aminoacizii spre aparatul Golgi
E. Transportă aminoacizii spre ribozomi
295. Care din următoarele molecule pot fi încadrate în familia moleculelor de B
adezivitate:
A. Ocludine
B. Integrinele
C. Conexinele
D. Cingulina
E. Dineina
296. Moleculele ce conțin unul sau mai multe reziduuri de acid sialic și pot fi C
receptori ai unor semnale normale între celule sunt:
A. Fosfogliceride membranare
B. Cerebrozide
C. Glicolipide membranare
D. Singurele fosfolipide membranare ce nu conțin glicerol
E. Sunt derivați de sfingozină
297. Unde se găsește complexul proteic F0-F1-ATPaza : C
A. La nivelul membranei externe
B. La nivelul matricei mitocondriale
C. La nivelul membranei mitocondriale interne
D. La nivelul complexului Golgi
E. La nivelul camerei externe mitocondriale
298. Canalele ionice se caracterizează prin: B
A. Specificitate de răspuns
B. Selectivitate
C. Saturabilitate
D. Funcționează ca o reacție de cataliză enzimatică
E. Specificitate dereglare
299. Efectele importante ale lipidelor membranare asupra proprietăților biologice B
ale membranei NU includ:
A. Furnizează precursorii pentru o serie de mesageri activi cu rol în reglarea
unor funcții celulare
B. Sunt receptori ce asigură rolul în comunicarea intercelulară
C. Facilitează fuziunea sau înmugurirea membranei în cursul procesului de
secreție celulară
D. Determină starea fizică a membranei
E. Doar A și B
300. Printre funcțiile centriolilor NU se regăsește: D
A. Reprezintă centrul cinetic al celulei
B. Organizator al microtubilor
C. Rol în diviziunea celulară
D. Se pot asocia cu nucleotide
E. Rol în motivitatea celulară