Sunteți pe pagina 1din 44

1.

În formarea rapidă a placentei proliferarea citotrofoblastelor se consideră a fi c


rezultatul unei stimulări :
A. Neurocrine
B. Paracrine
C. Autocrine
D. Endocrine
E. Doar B și D
2. Fenomenul de crossing-over din cadrul meiozei are loc în stadiul : c
A. Leptoten
B. Pahiten
C. Diploten
D. Diakineză
E. Metafaza II
3. Citocrom C : a
A. Transportă electroni și îi donează complexului IV
B. Transportă electroni și îi donează complexului III
C. Transportă electronii și H+ către citocrom c reductaza
D. Transportă electronii și H+ către citocrom c oxidaza
E. Nu transportă electroni
4. Printre componentele moleculare ce edifică joncțiunile strânse NU se numără: D
A. Ocludina
B. Proteine din familia MAGUK
C. Cingulina și simplekina
D. Tonofilamentele
E. PKC
5. Care din structurile următoarele sunt necesare transportului glucozei la nivelul B
enterocitelor și nefrocitelor:
A. Ca2+ - ATP-azele, Na+/K+-ATP-aza, prot GLUT
B. Na+-K+ - ATP-aza, GLT-1, GLT-5, GLT-4
C. Simporturile Na+/K+/2Cl-, canalele de K+ și Cl-
D. Canalele de Ca2+, canalele de K+ și Cl-
E. Doar B și C
6. Care din următoarele mecanisme sunt influențate de nivelul pH-ului celular și B
constituie în acest timp și un mecanism reglator al acestuia:
A. Antiportul 3Na+/Ca2+, antiportul Na+HCO-3/Cl-
B. Antiportul Na+/H+
C. Antiportul 3Na+/Ca2+
D. Simportul Na+/ amino –acizi
E. Antiportul HPO42-/Ca2+
7. Concentrarea fosfotidilinozitolului în monostratul intern al bistratului lipidic B
este un rezultat al:
A. Mișcării lipidelor membranare
B. Distribuției asimetrice a fosfolipidelor membranare
C. Asamblării compacte a lipidelor membranare
D. Mișcării de difuzie laterală a moleculelor lipidice
E. Este un aspect întâlnit doar în cazul unor căi de semnalizare
8. Prezența bolului alimentar conduce la activarea R histaminici și deplasarea: B
A. Subunității α a Na+-K+/ATP-azei
B. Veziculelor ce conțin ATP-aza de H+/K+
C. Subunității α a ATP-azei de H+/K+
D. Pompelor de protoni
E. ATP-azelor de Ca2+
9. Glicocalixul este ..... 1....., localizat ....2...., a cărui integritate este absolut D
necesară desfășurării normale a activităților funcționale ale celulei.
A. 1. Un strat lipidic; 2. Printre proteinele intrinseci
B. 1. Un strat lipoproteic; 2. La nivelul stratului interna fosfolipidic
C. 1. O pătură glicoproteică; 2. La nivelul membranei nucleare
D. 1. O pătură glicoproteică; 2. Pe fața externă a membranei plasmatice
E. 1. O pătură glicoproteică; 2. Pe fața internă a membranei plasmatice
10. În numeroase tipuri de cancere umane, multiplicarea masivă și necontrolată a E
celulelor tumorale se explică prin absența punctului de restricție în:
A. Faza G0
B. Faza M
C. Faza S
D. Faza G2
E. Faza G1
11. Urmatoarele modificări caracterizează vasculopatia îmbătrânirii: C
A. Se reduce grosimea tunicii medii și interne
B. Matricea extracelulară este redusă de volum
C. Matricea extracelulară este mai bogată în glucozoaminoglicani și
colagen
D. Diamentrul vaselor se micșorează
E. Se reduce reținerea unor compuși cum ar fi AGEs
12. C.D.K.I – kinazele dependente de ciclinele inhibitorii sunt următoarele, cu B
excepția:
A. Proteina Rb
B. Proteina Cdc25
C. Proteina p21
D. Proteina p16
E. Proteina p27
13. Următoarele afirmații despre joncțiunile strânse sunt adevărate cu excepția: D
A. În microscopia electronică au un aspect pentalamelar
B. Realizează separarea lumenului intestinal de sistemul vascular printr-o
barieră dotată cu permeabilitate selectivă
C. La nivelul barierei hematoencefalice sunt localizate între celulele
endoteliale capilare
D. Formarea lor în țesuturile embrionare este dependentă de formarea
joncțiunilor pe bază de cadherine
E. Apar ca ”nituri” ce ancorează filamentele intermediare a 2 celule
vecine
14. Printre funcțiile cadherinelor se numără următoarele, cu excepția: A
A. Reprezintă suportul adezivității heterofilice celulă-membrană în toate
țesuturile organismului
B. Mediază adezivitatea celulară de rezistență
C. Determină tranziții morfologice în cadrul modelării și menținerii
arhitectonicii tisulare
D. Sunt implicate în recunoașterea intercelularăjg
E. Asigură suportul adezivității homofilice celulă-celulă
15. Zonula adherens prezintă următoarele forme: D
A. Joncțiuni autotipice la nivelul miocardiocitelor
B. Discuri intercalare la nivelul celulelor endoteliale capilare
C. Contacte focale între monostraturile externe ale celulelor adiacente
D. Regiuni de adezivitate la nivelul sinapselor în SNC
E. Bară terminală la nivelul polului bazal al enterocitelor
16. Integrina α6β4 cuplează: A
A. Filamentele intermediare cu laminina
B. Filamentele de actină cu laminina
C. Filamentele intermediare cu plakoglobina
D. Filamentele de actină cu plakoglobina
E. Colagenul cu plasmalema
17. Colagenul conține : D
A. Lanțuri lungi de oligozaharide
B. Numai glucoză și fructoză
C. Trei lanțuri polipeptidice aranjate în formă de cruce asimetrică
D. Hidroxilizină și hidroxiprolină
E. Aproximativ 2.500 de aminoacizi grupați în câteva domenii repetitive
18. La eucariote complexul eIF4: E
A. Este esențial în identificarea AUG
B. Fixarea capului 3`
C. Induce hidroliza legăturii lanțului peptidic cu ultimul ARNt
D. Facilitează cuplarea GTP la ARNtiMET
E. Toate sunt false
19. În ceea ce privește mecanismul de translocare a proteinelor prin membrana B
RER următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția:
A. În cazul proteinelor solubile acesta este indus de o secvență-semnal
inițială
B. Este mai complex pentru proteinele solubile
C. În cazul proteinelor structurale presupune sinteza proteinelor uni-pass
și multi-pass
D. În cazul acestui mecanism secvența-semnal este recunoscută de SRP
E. Receptorul specific al SRP este localizat pe fața citoplasmatică a RER
20. Mecanismul ”treadmilll machine ”, este întâlnit în: A
A. Polimerizarea actinei
B. Asamblarea microtubilor
C. Dezansamblarea microtubilor
D. Elongarea lanțurilor polipeptidice
E. Contracția actină-miozină
21. Fragmentarea enzimatică a miozinei II nu presupune următoarele proces, cu E
excepția:
A. Prin tratamentul chimiotripsinic se obțin fragmentele S1 și S2 din
LMM
B. Prin tratamentul papainic se obțin MMG și LMM
C. Prin tratamentul chimiotripsinic se obțin fragmentele S1 și S2 din
MMG
D. Prin tratamentul papainic se obțin fragmentele S1 și S2 din LMM
E. Nici unul de mai sus
22. Următoarele afirmații referitoare la metabolismul oxidativ sunt adevărate, cu B
excepția:
A. Acetil-CoA reprezintă elementul comun pentru metabolizarea
glucidelor și lipidelor
B. Prin glicozilarea unei molecule de glucoză se obțin cel puțin șase
molecule de ATP
C. Acizii grași sunt transportați prin intermediulunui cărăuș proteic
D. Dehidrogenazele desprind câte doi atomi de hidrogen
E. Acceptorul final de electroni este oxigenul
23. Fosforilarea oxidativă presupune, cu excepția: C
A. Un flux transmembranar de protoni
B. Un flux de electroni prin complexe enzimatice respiratorii
C. Reprezintă etapa finală a metabolismului anaerob
D. Implică reducerea O2 la H2O
E. Are loc la nivelul mitocondriilor, la eucariote
24. Ciclul Krebs se caracterizează prin următoarele, cu excepția: D?
A. Se desfășoară la nivelul crestelor mitocondriale
B. Dehidrogenazele desprind câte 2 atomi de hidrogen
C. Un atom de hidrogen este transferat ca H- la NAD+
D. Un atom de hidrogen este eliberat ca H+ în soluție
E. Acceptorul final de electroni este oxigenul
25. Din punct de vedere biochimic matricea peroxizomilor nu se caracterizează C
prin, cu excepţia:
A. Enzima marker este malat-dehidrogenaza
B. Conţine enzime care catalizează reacţiile de transcripţie
C. Conţine Pex 11 şi Pex 25
D. Enzima marker este glucozo-6-fosfataza
E. Conține ribozomi
26. Despre importul proteinelor peroxizomale se poate afirma că: C/E
A. Implică prezenţa unei secvenţe semnal SRP
B. Implică prezenţa unui complex de translocare
C. Implică hidroliza GTP în GDP + Pi
D. Implică glicozilarea unui lanţ polipeptidi
E. Implică hidroliza ATP la ADP + Pi
27. Referitor la meioza I următoarele afirmaţii sunt false, cu excepţia: A
A. Numărul de cromozomi din celulele- fiice se reduce la jumătate
B. Are o durată de 1-1,5 ore
C. Se formează 8 spermatocite şi ovocite de ordinul II- celule haploide n
D. Este o diviziune homeotipică
E. Este o diviziune ecuaţională
28. Despre gena Sdi-1 caracteristică celulelor senescente se poate afirma că: E
A. Este numită şi WAF-1
B. Este un inhibitor al sintezei de ADN
C. Are ca produs Cip-1
D. Este supraexprimată în celulele senescente
E. Toate de mai sus
29. Enzimele lizozomale D
A. Sunt sintetizată în stare activă
B. Acționează la pH acid (7,2-8.5)
C. Pot degrada componente celulare precum virusuri sau bacterii
D. Nu pot acționa în afara lizozomului
E. Pot fi inactivate prin creșterea acidității peste nivelul lor normal de
funcționare
30. Alegeți asocierile funcționale corecte: E
A. Fagozomi-autofagie; citolizozomi-crinofagie; crinolizozomi-
heterofagie
B. Fagozomi-heterofagie; citolizozomi-autofagie; crinolizozomi-criofagie
C. Heterolizozomi-heterofagie; citolizozomi-crinofagie; crinolizozomi-
autofagie
D. Fagozomi-criofagie; citolizozomi-autofagie; crinolizozomi-crinofagie
E. Fagozomi-heterofagie; citolizozomi-autofagie; crinolizozomi-
crinofagie
31. Mitocondriile: A
A. Conțin ADN transmis numai de la mamă.
B. Conțin granule mitocondriale în camera externă.
C. Conțin enzime atașate feței interne a membranei externe.
D. Conțin creste mitocondriale formate prin plierea celor două membrane.
E. Se divid prin mitoză.
32. Matricea mitocondrială conține: C
A. Ioni: Ca2+, Mg2+, Mn2+, Be2+, Sr2+, etc
B. Enzime hidrolitice
C. Acizi nucleici circulari
D. Lizozomi
E. Peroxizomi
33. În prima fază a respirației mitocondriale, glicoliza, se produce: A?
A. Consumul a 2 molecule de ATP
B. Producerea a 30 molecule de ATP
C. Consumul a 2 molecule de ATP și producerea a 2 molecule de ATP
D. Consumul a 2 molecule de ATP și producerea a 4 molecule de ATP
E. Producerea unei molecule de piruvat
34. Fosforilarea oxidativă: E
A. Realizează un consum net de energie.
B. Este etapa finală a metabolismului anaerob.
C. La eucariote și procariote se realizează cu ajutorul mitocondriei.
D. Presupune reducerea O2 la H2O2.
E. Folosește electroni extrași din ciclul Krebs
35. In figura de mai jos identificati enzima numerotata cu 2: D

A. Fosfolipaza A1
B. Fosfolipaza A2
C. Fosfolipaza A3
D. Fosfolipaza C
E. Fosfolipaza D
36. Disiparea gradientului electrochimic al H+ de la nivelul membranei interne C
mitocondriale se realizează:
A. Prin activarea ATP-azelor tip H/K
B. Prin deschiderea unor canale ionice
C. Cu ajutorul FCCP-ionofor cărăuș
D. Creșterea concentrației ionilor de Ca
E. Difuzie facilitată
37. Blocarea producției mitocondriale de ATP se poate realiza prin: B
A. Mărirea procentului de colesterol în membrana mitocondrială externă
B. Disiparea gradientului electrochimic al H+ de la nivelul membranei
interne mitocondriale
C. Creșterea concentrației ionilor de Ca
D. Activarea reacțiilor de glicoliză
E. Nici una din cele de mai sus
38. La nivel renal, în ansa lui Henle, celulele utilizează pentru reabsorbția NaCl A
următoarele mecanisme :
A. Simporturile Na/K/2Cl- și Na/K- ATP-azele
B. Difuzia facilitate de proteinele cărăuș
C. ATP-aza H/K
D. Proteine canal pentru K și Cl
E. Mecanismele de la punctul a și d
39. Care din următoarele structuri transportoare în stare de repaus se gasesc în D
membrana unor vezicule citoplasmatice, submembranar :
A. Ca – ATP-azele
B. H- ATP-azele
C. GLUT – 4
D. H/K – ATP-aza
E. Numai c și d
40. Care este ordinea corectă pentru dispunerea elementelor citoscheletului din E
imaginea de mai jos? (MT=microtubi; FA=actină-F; IF=filamente
intermediare, M=miozină)
A. A=MT; B=IF; C=FA
B. A=FA; B=IF; C=M
C. A=MT; B=M; C=IF
D. A=M; B=MT; C=FA
E. A=MT; B=FA; C=IF
41. În microscopia electronică centriolii prezintă: B
A. 9 triplete de microtubuli periferice şi 2 dublete centrale
B. 9 triplete de microtubuli periferice şi nici un dublet central
C. 9 dublete de microtubuli periferice şi un triplet central
D. 9 dublete de microtubuli periferice şi un microtubul central
E. Un manunchi de microfilamente de actina si molecule de miozina
42. Ce tipuri de transport sunt indicate în imagine? D

A. 1. Na; 2. Na-K; 3. Na-Ca


B. 1. Glucoză; 2. Ca; 3. Na-K
C. 1. Na; 2. Na-K; 3. Na-Ca
D. 1. K; 2. Na-Gluc; 3. Na-Cl
E. 1. H; 2. Ca; 3. Na-Ca
43. Printre genele cu rol în contracararea apoptozei se găsește și: E
A. C-myc
B. Ced-3
C. Ced-4
D. P53
E. Bcl-2
44. Următoarele afirmații referitoare la caracteristicile lanțului respirator sunt E
adevărate, cu excepția:
A. Complexele I și II preiau electronii de la NADH
B. Complexele III și IV preiau electronii de la FADH2
C. Complexele I și II transferă electronii către CoQ
D. Complexul III preia electronii de la CoQ
E. Complexul IV preia electronii de la cyt-c
45. Proteinele asociate joncțiunii de adezivitate sunt: B
A. Cingulina
B. Radixina
C. Conexina
D. Laminina
E. Fibronectina
46. Laminina este: C
A. Responsabilă de integritatea țesuturilor osoase
B. O proteină transmembranară a complexului joncțional apical
C. O moleculă a adezivității, specifică laminei bazale
D. O proteină specifică joncțiunilor de ancorare
E. O proteină specifică joncțiunilor de comunicare
47. Următoarele proteine asigură atașarea inelului de actină la membrana celulară, E
cu excepția:
A. Catenine
B. Vinculina
C. α – actinina
D. Plakoglobina
E. Cingulina
48. Eucromatina activă: C
A. Este parțial inactivă
B. Este întotdeauna condensată în interfază
C. Reprezintă fracții de cromatină unde au loc procese de transcripție
D. Este inactivă genetic și nu suferă procese de transcripție
E. Reprezintă cromatina condensată care conține gene structurale inactive
49. Printre funcțiile metabolice ale învelișului nuclear se numără următoarele, cu B
excepția:
A. Elongarea lanțurilor de acizi grași
B. Degradarea fosfolipidelor și colesterolului
C. Desaturarea acizilor grași
D. Detoxifierea celulară
E. Glicozilarea lipidelor și proteinelor
50. Printre elementele structurale ale fibrelor cromatiniene sunt următoarele C
componente, cu excepția:
A. Proteine acide – 25 %
B. Lipide, ioni în cantități mici
C. Macromolecule de ARN- 30%
D. Proteine bazice – 40%
E. Protamine și histone
51. În microscopia fotonică nucleolii prezintă: B
A. Un contur perfect regulat și conținut omogen
B. Aspect de corpusculi bazofili în colorația cu hematoxilină-eozină
C. Pars amorfa sau cromatina perinucleară
D. Pars cromosoma sau corpul nucleolar
E. Pars granulosa formată din ADN
52. Spațiile intercromatiniene: B
A. Reprezintă punctele de continuitate dintre membranele nucleare
B. Sunt fibrile pericromatiniene compuse din molecule de ARN
C. Asigură sinteza ARNr
D. Asigură transferul ARNr
E. Sunt granule perinucleare formate din ARNt
53. Secvența Kozak este situată: C
A. La capătul 3` al ARNr
B. La capătul 5` al ARNr
C. La capătul 5`al ARNm
D. La capătul 3` al ARNm
E. La capătul 3` al ARNt
54. Nu este caracteristic rețelei trans- Golgi, cu excepția: A
A. Are rol de stație de sortare a proteinelor
B. La plante portă denumirea de dictiozom
C. Este formată din numeroși saci de circa 6 nm
D. Conține un număr impresionat de cisterne aplatizate
E. Este zona proximală sau de formare
55. Glicozilarea terminală a proteinelor este controlată la nivelu complexului B
Golgi de :
A. Fosfataza acidă
B. α – manozidaza
C. Glicoziltransferaza
D. Glucuronidaza
E. Monoaminoxidaza
56. Caracteristicile proteinelor filamentare ale citoscheletului sunt următoarele, cu A
excepția:
A. polimerizarea actinelor in vitro este dependentă de ATP
B. filamentele de actină sunt distruse de faloidină
C. interacțiunea actină-miozină este condiționată de hidroliza GTP
D. asamblarea microtubilor este realizată în prezența ATP, la 370C
E. filamentele intermediare sunt structuri extrem de instabile
57. Printre substanțele care se pot cupla la actina G se numără și: B
A. Brațul miozinei
B. Ca, Mg
C. Profilina care stimulează polimerizarea
D. GTP
E. Citocalazina care inhibă depolimerizarea
58. Filamentele de actină pot fi: C
A. α-actine, nemusculare
B. β-actine, musculare
C. γ-actine, în mușchiul neted intestinal
D. α-actine și β-actine, nemusculare
E. µ-actine, musculare și nemusculare
59. ATP sintetaza: C
A. Are două regiuni α și β cu roluri și structuri diferite
B. Are rolul de a transporta electronii utili sintezei de ATP
C. Capul proemină în matricea mitocondrială
D. Se găsește la nivelul cisternelor complexului Golgi
E. Intervine în producerea de electroni de la nivelul complexului I
60. Funcțiile joncțiunilor de tip gap includ: D
A. Distribuția forțelor de tracțiune ce apar între celule
B. Funcția de barieră
C. Stabilizează structura fizică a țesuturilor
D. Dependența de concentrația ionilor de Ca și de pH
E. Influențează elasticitatea țesuturilor
61. Caracteristicile filamentelor intermediare NU includ: C
A. Stabilitatea
B. Sunt mai abundente în celulele epiteliale și neuroni
C. Posibilitatea de a cupla nucleotide
D. Sunt structure fibrilare α-helicale
E. Capacitatea de a lega GTP
62. Ubiquinona : B
A. Transport electronii și îi donează complexului IV
B. Transport electronii și îi donează complexului III
C. Transportă electronii și H+ către citocrom c reductaza
D. Transportă electronii și H+ către citocrom c oxidaza
E. Este o moleculă ce transportă doar H+
63. Proteinele uniport GLUT5 : B
A. Facilitează transportul glucozei din fluxul sanguin către enterocit
B. Se găsește la polul apical al celulei al enterocitelor
C. Se află în zona bazo-laterală a plasmalemei enterocitelor
D. Intervine în reglarea contracției mușchiului cardiac
E. Are rol în reglarea pH-ului
64. Proteinele uniport GLUT4 sunt localizate : C
A. În ficat
B. În celulele β secretoare
C. În vezicule sub plasmalemă la nivelul adipocitelor și mușchilor
D. În eritrocite
E. În plasmalema celulelor din mucoasa gastrică
65. Linkerul transmembranar în cazul hemidesmosomilor este reprezentat de: B
A. Selectine
B. Integrine
C. Caderine
D. Fibronectina
E. Ig
66. Care din următoarele molecule reprezintă reglatori ai proteinelor G: B
A. Protein-kinaza C
B. Factori de schimb guanin-nucleotidici, activatori ai GTP-azelor
C. Protein - kinasa A
D. Fosfolipaza C
E. Nivelul de AMPc
67. La nivelul endozomului primar datorită pH-ului scăzut: B
A. Se realizează disocierea EGF de receptor
B. Se eliberează Fe din transferină
C. Se desprinde transferina de receptor
D. Se realizează hidroliza esterilor de colesterol
E. Se hidrolizează apoproteina B
68. Ribozomii prezintă urmatoarele caracteristici, cu excepția: D
A. Sunt formați din două subunități, una mare și una mică
B. Se formează prin autoasamblarea în citoplasmă a celor două subunităţi
în prezenţa ionilor de Ca2+ şi Mg2+
C. ARNr este esenţial asamblării ribozomale
D. Asamblarea ribozomilor începe în RE
E. În urma asamblării începe sinteza proteică prin cuplarea aminoacizilor
și formarea unui polipeptid ce este apoi eliberat în lumenul RE
69. Funcțiile proteinelor membranare NU includ: C
A. Transmiterea mesajelor
B. Menținerea celulelor în contact
C. Sensul de evacuare al unui produs de secreție
D. Rol în procesele metabolice
E. Organizarea joncțiunilor impermeabile
70. Modul de semnalizare paracrin: D
A. Se realizează numai între celulele aflate în contact direct și permanent
B. Este deschis la nivelul neuronilor care comunică între ei sau cu
celulele efectoare
C. Este un sistem de semnalizare care determină toate celulele unui
organism să se comporte ca un tot unitar
D. Se realizează între celule situate în imediata apropiere a celulei
emițătoare de semnal
E. Implică acțiunea moleculelor semnal asupra propriei celule de origine
71. La nivelul căreia din următoarele structuri din sistemul proteic al B
mecanismului motor al cililor vibratili apar modificări în cazul imobilității
ciliare:
A. Placă bazală
B. Brațele de dineină, fibrele radiale, dubletul central
C. Manșonul de filament de actină
D. Rădăcina ciliară
E. La nivelul brațelor de miozină
72. Transportul vezicular între diverse compartimente celulare și direcționarea mișcărilor B
de locomoție amebiodă a fibroblastelor și leucocitelorse realizează cu ajutorul:
A. Filamentelor de actină și miozină
B. Centriolilor, microtubilor
C. Filamentelor intermediare
D. Proteinelor associate filamentelor citoscheletului
E. Ionilor de Ca2+ și ATP-azelor
73. Printre funcțiile joncțiunilor strânse se numeră și: D
A. Medierea interacțiunilor specifice limfocitelor
B. Medierea interacțiunilor tranzitorii dintre leucocitele circulante și
peretele vascular
C. Menținerea asimetriei membranare
D. Distribuirea forțelor de tracțiune și de forfecare care apar între celule
E. Asocierea cu filamentele din matricea extracelulară
74. Localizarea cea mai frecventă a ribozomilor este: D
A. În nucleu
B. În vacuole și mitocondrii
C. Pe fața externă a membranei interne nuclere
D. În asociere cu RE
E. În vecinătatea aparatului Golgi
75. Ce moleculă este responsabilă pentru transportul informației din zona de C
stocare în cea de utilizare:
A. ADN
B. ARNs
C. ARNm
D. ARNt
E. Proteinele cărăuș
76. Proteina următoare este localizată : C

A. La nivelul membranei externe a mitocondriei


B. La nivelul membranei celulare
C. La nivelul membranei interne a mitocondriei
D. La nivelul porilor nucleari
E. La nivelul RER
77. În următoarea imagine se identifică structura: E

A. Joncțiunii strânse
B. Desmozomilor
C. Joncțiunii de comunicare
D. Hemidesmozomilor
E. Plasmalemei
78. Vitamina D, cu o structură .....1....., este un ligand pentru receptorii ....2..... D
răspunsul celular manifestându-se prin.....3....
A. 1. lipofilică; 2. membranari; 3. activarea PKA
B. 1. hidrofobă; 2. membranari; 3. activarea PKC
C. 1. lipofilică; 2. membranari; 3. sinteza AMPc
D. 1. lipofilică; 2. intracelulari ; 3. transcripția genică
E. 1. hidrofobă; 2. intranucleari; 3. sinteza ATP
79. Eicosanoizii sunt molecule-semnal utilizate în semnalizarea: C
A. Endocrină
B. Paracrină
C. Autocrină
D. Directă
E. Neurocrină
80. Unele medicamente utilizează drept vehicul de transport în interiorul D
organismului uman:
A. Lizozomii
B. Lipozomii
C. Fagozomii
D. Liposomii
E. centrozomii
81. Ce structură este reprezentată în această imagine? E

A. Lizozom primar
B. Lizozom secundar
C. Mitocondrie
D. Peroxizom
E. Corpi rezidual
82. Etapa de transcripție, etapă principală a sintezei proteice este realizată în A
.....1...... și are drept rezultat sinteza .....2.... sub acțiunea .....3......
A. 1.nucleu; 2.ARNm; 3.ARN polimeraza II
B. 1.subunitatea mică a ribozomului; 2.ARNt; 3.aminoacil ARNt sintetaza
C. 1.nucleu; 2. ADN; 3. ARN polimeraza I
D. 1.subunitatea mare a ribozomului; 2.ARNr; 3.ARN sintetaza
E. 1.citoplasmă; 2.ARNm; 3.ARN polimeraza I
83. PKC – este activată de: E
A. GMPc
B. Ca2+
C. AMPc
D. DAG
E. B și D sunt corecte
84. ......... reprezintă ”directorul executiv” al celulei, deoarece coordonează A
ansamblul mecanismelor moleculare care conduc la multiplicarea celulară:
A. Orologiul de control al ciclului celular
B. Nucleul
C. Centrozomul
D. Centriolul
E. Ciclul celular
85. Cea mai scurtă fază a întregului ciclu de diviziune este: A
A. Prometafaza II
B. Telofaza I
C. Metafaza II
D. Anafaza I
E. Profaza I
86. Printre receptorii cu activitate catalitică se numără și: B
A. Receptorii cuplați cu proteinele G
B. Receptorii tirozin-kinazici
C. Receptorii pentru citokine
D. Receptorii cuplați la canale ionice
E. Receptorii pentru hormonii steroizi

87. Printre modificările post-mortem nu se numără și : B


A. Forma sferică a celulelor
B. Creșterea pseudopodelor
C. Dispariția mitocondriilor
D. Cariorexis
E. Carioliză nucleară
88. Contopirea unei vezicule intracitoplasmatice cu membrana celulară în B
momentul exocitozei sau fuzionarea a două membrane celulare separate în
momentul fertilizării reprezintă exemple ale proprietățile lipidelor membranare
de :
A. Difuza liber
B. Autoasamblare
C. A efectua mișcări de rotație
D. Asociere
E. A fi electric neutre
89. Ce enzime activează diacilglicerolul (DAG) în cadrul căii de semnalizare B
fosfoinositidice:
A. Protein kinaza A
B. Proteinkinaza C
C. MAP kinaza
D. Tirozin kinaza
E. Fosforilaza B
90. Joncțiunile strânse sunt formate din următoarele proteine, cu excepția: B
A. Simplekina
B. Cingulina
C. Vinculina
D. Ocludina
E. MAGUK
91. Joncțiunile strânse contribuie la: D
A. Menținerea simetriei membranare în celulele endoteliale
B. Menținerea domeniilor glicolipidice
C. Menținerea asimetriei membranare în celulele țesutului conjunctiv
D. Niciun răspuns corect
E. Toate răspunsurile sunt corecte
92. Joncțiunile GAP intervin în: D
A. Menținerea simetriei membranare în celulele epiteliale
B. Facilitarea anumitor mișcări celulare
C. Distribuirea forțelor de tracțiune și de forfecare apărute între celule
D. Funcționarea sinapselor electrice
E. Constituirea barierei hematoencefalice
93. Învelișul nuclear permite transportul : D
A. Hormonilor steroizi din nucleu în citoplsamă
B. Ribonucleoproteinelor din citoplasmă în nucleu
C. Carotinoizilor din nucleu în citoplasmă
D. ARNm și enzimelor din nucleu în citoplasmă
E. Moleculelor lipofile din nucleu în citoplasmă
94. Nucleolii conțin: E
A. Cantități mari de Ca, Zn, Mg
B. Proteine nucleolare -30%
C. ARNt -90%
D. Macromolecule de ARNm -60%
E. Diferite stadii dematurare ale ARNr
95. Lipidele prezente în membrana RE sunt reprezentate de : E
A. Fosfatidilcolina
B. Fosfatidiletanolamina
C. Fosfatidilserina
D. Fosfatidilinozitol
E. Toate de mai sus
96. Reciclarea membranelor: C
A. Este un proces energodependent
B. Este întâlnită în celulele specializate în secreție
C. Este întâlnită în neuroni și macrofage
D. Toate de mai sus
E. Nici un răspuns
97. Proteinele motrice asociate microtubilor sunt: A
A. Kinezina
B. Tubulina
C. Vilina
D. Vimentina
E. Internexina
98. ABP – acting-binding proteins: C
A. Sunt filamente groase de proteine
B. Intervin în asamblarea microtubilor
C. Intervin în asamblarea și dezasamblarea filamentelor de actină
D. Sunt proteine asociate miozinei
E. Intervin în organizarea filamentelor intermediare
99. Următoarele procese caracterizează contracția actină-miozină, cu excepția: C
A. În faza inițială miozina este strâns cuplată la actină
B. În prima fază miozina se leagă la doi monomeri de actină
C. În prima fază are loc eleberarea ADP-ului
D. În a treia fază ADP-ul și Pisunt legate la capul miozinei
E. Filamentele de actină vor tracționa filamentele de miozină
100. În ceea ce privește membrana externă mitocondrială : A
A. Fosfatidilinozitolul este lipidul marker
B. Cit b5- reductaza este enzima marker
C. Fosfatidiletanolamina este lipidul marker
D. Acil-CoQ sintetaza este enzima marker
E. Fofatidilglicerolul este lipidul marker
101. Ubiquinona: A
A. Denumită și coenzima Q
B. Transportă 2 electroni odată
C. Donează electronii citocrom c oxidazei
D. Doar b și c
E. Toate de mai sus
102. Printre proteinele marker implicate în metabolismul celular nu fac parte, cu C
excepția:
A. Monoaminoxidaza
B. Nucleotid-fosfokinaza
C. Enzimele lanțului repirator
D. Malat-dehidrogenaza
E. Cardiolipina
103. Următoarele afirmații legate de membrana internă a mitocondriei sunt false, cu D
excepția:
A. Lipidul marker este fosfatidilinozitolul
B. Enzima marker este monoaminoxidaza
C. Enzima marker este malat-dehidrogenaza
D. Lipidul marker este cardiolipina
E. Lipidul marker este fosfatidilcolina
104. Hidrolazele lizozomale: E
A. Sunt sintetizate la nivelul ribozomilor atașați RE
B. Sunt translocate în lumenul REG
C. Sunt sintetizate la nivelul ribozomilor liberi citoplasmatici
D. Sunt translocate în lumenul REN
E. Doar a și b
105. Lizozomii convenționali pot fi: C
A. Primari sau vacuole de digestie
B. Secundari sau protolizozomi
C. Terțiari sau telolizozomi
D. Primari sau autolizozomi
E. Nici un răspuns
106. Receptorii specifici M6P (manozo-6-fosfat): B
A. Sunt prezenți în rețeaua cis-Golgi
B. Cuplează și separăenzimele lizozomale de alte proteine
C. Sunt proteine extrinseci
D. Nici un răspuns
E. A,b și c
107. Peroxizomii se caracterizează prin: D
A. Conţin structuri cristaline, nucleoizi
B. Sunt consideraţi echivelentul unui sistem digestiv al celulelor
C. Sunt numeroşi în eritrocitele mature
D. La unele specii conţine uratoxidază
E. Reprezintă mai mult de 5% din volumul celular
108. Degradarea H2O2 este realizată: A
A. În matricea peroxizomală
B. De către dehidrogenaze
C. De către acil-transferaze
D. A,b şi c
E. În membrana peroxizomală
109. La nivelul peroxizomilor energia rezultată în urma reacţiilor de oxidare: C
A. Este utilizată de ciclul Krebs
B. Este stocată sub formă de GTP
C. Nu este utilizată ca energie calorică
D. Nu este stocată sub formă de ATP
E. Toate de mai sus
110. În tumora benignă, spre deosebire de cea malignă: ?
A. Celulele tumorale sunt agregate
B. Celulele tumorale sunt foarte slab diferențiate
C. Celulele tumorale sunt nediferențiate
D. Celulele tumorale invadează țesuturile vecine
E. Nici unul
111. În țesuturile tumorale, spre deosebire de țesuturile normale: C
A. Apoptoza este accentuată
B. Se autoagregă în locația predestinată
C. Capacitatea de autodistrugere este redusă
D. Angiogeneza este deficitară
E. Toate de mai sus
112. Ultrastructura microviliolor se caracterizează prin prezența, cu excepția: C
A. Filamentelor de actină
B. Velinei
C. Tubulinei
D. Ezrinei
E. Fimbrinei
113. La nivelul microvililor interacțiunea acto-miozinică: D
A. Nu este mediată de calmodulină
B. Este independentă de hidroliza ATP
C. Este dependentă de hidroliza GTP
D. Asigură mobilitatea acestor specializări permanente
E. Este mediată de spectrină
114. Următoarele caracteristici aparţin fazei G2, cu excepţia: E
A. Este o etapă de verificare a autoreplicării ADN-ului
B. Este o etapă în care se produc microtubii necesari fusului de diviziune
C. Apraţine perioadei metabolice a celulei
D. Aparţine interfazei
E. Este etapa presintetică
115. Ciclinele : A
A. Sunt proteine implicate în controlul ciclului celular
B. Sunt activate de kinazele din familia p21
C. Sunt activate de kinazele din familia p16
D. Sunt inhibate de protein- kinaze CAK
E. Sunt degradate prin reacţii de proteoliză ubiquitin independente
116. Principalee proteine implicate în controlul ciclului celular sunt, cu excepţia: E
A. Proteina pRb
B. Proteina p53
C. Proteina p16
D. Proteina p21
E. Niciuna de mai sus
117. Tranziţia G1/S este caracterizată prin: A
A. Fosforilarea expresorului tumoral pRb de către CDK 4/6
B. Defosforilarea expresorului tumoral pRb de către CDK2
C. Defosforilarea expresorului tumoral pRb de către CDK4/6
D. Activarea CDK de către p21
E. Activarea CDK de către p16
118. Factorii care influenţează senscenţa celulară sunt următorii, cu excepţia A
A. Inactivarea oncogenelor
B. Medicaţia citotoxică
C. Disfuncţiile telomerice
D. Stressul oxidativ
E. Alteraţii ale ADN-ului
119. În activarea fosfolipazei Cß intervine: A
A. Proteina Gq
B. Proteina Gs
C. Proteina Gi
D. Niciuna
E. Toate de mai sus
120. Receptori fără activitate catalitică sunt, cu excepţia: B
A. Receptorii pentru acetilcolină
B. Receptorii pentru insulină
C. Receptorii pentru proteinele STAT
D. Receptorii pentru citokine
E. Receptorii pentru interferon
121. Apoptoză este un fenomen: E
A. Similar cu diviziunea
B. Similar cu diferențierea
C. Ce determină oprirea morții celulare
D. Ce determină reglarea populațiilor celulare în sens ascendent
E. Ce determină reglarea populațiilor celulare în sens descendent
122. Apoptoza nu apare în: E
A. Creștere
B. Dezvoltare
C. Homeostazie
D. Îmbătrânire
E. Necroză
123. Proteazele implicate în declanșarea apoptozei: D
A. Au în zona activă lizina
B. Clivează lipidele
C. Se bazează pe acțiunea serinei
D. Acționează la nivelul acidului aspartic
E. Se secretă în stare activă
124. Orologiul de control al ciclului celular: D
A. Este format dintr-un ansamblu de molecule lipidice care
interacţionează
B. Permite derularea normală, oprirea temporară/totală sau derularea
înapoi a ciclului celular in fazele G1 sau G2.
C. Poate declanșa diviziunea în orice etapă a ciclului celular.
D. Poate semnaliza ieșirea din interfază în orice moment.
E. Nu are nici un rol în faza G0
125. Stadiul G0: B
A. Permite trecerea în faza G1 sau G2 după deblocarea celulei.
B. Poate reprezenta un stadiu în care anumite celule sunt blocate întreaga
lor viață
C. Pregătește materialul genetic pentru intrarea în faza G1
D. Reprezintă o etapă în care celulele pot efectua numai meioze.
E. Reprezintă momentul ideal de observare a cromosomilor la
microscopul fotonic.
126. Etapa S: C
A. Constă în sinteza de material genetic și duplicarea cromosomilor
existenti.
B. Are durata cea mai mare în cadrul ciclului celular.
C. Duce la apariția cromosomilor formați din 2 molecule de ADN
identice.
D. Reprezintă etapa principală de sinteză a proteinelor structurale.
E. Duce la apariția unui număr dublu de cromosomi bicromatidieni.
127. In cursul etapei M: A
A. Dispare nucleul
B. Nu se produc modificări metabolice comparativ cu interfaza
C. Se sintetizează ADN sub forma cromosomilor
D. Se formează fusul de diviziune prin polimerizarea filamentelor de
actină
E. Se realizează duplicarea centriolilor
128. Anafaza: C
A. Poate fi observată la microscopul electronic sub forma unei stele
numite diaster.
B. Este caracterizată de bombarea celulei sub acțiunea fusului de diviziune
C. Se caracterizează prin ruperea în jumătate a cromatidelor fiecărui
cromosom și deplasarea lor către polii celulei
D. Are ca rezultat un număr dublu de cromosomi față de metafază
E. Generează cromosomi formați din câte o jumătate de cromatidă
129. Peroxizomii sunt similari mitocondriilor deoarece ambele organite celulare: A
A. Consumă O2
B. Consumă glucoză
C. Conțin ribozomi
D. Conțin ADN
E. Conțin membrană dublă
130. Printre rolurile peroxizomilor se numără și: B
A. Sinteza acizilor grași
B. Sinteza plasmalogenilor
C. Oxidarea acizilor biliari și a sterolilor
D. Sinteza peroxidului de hidrogen
E. Sinteza poliaminelor
131. Mitocondriile: A
A. Utilizează microtubulii ca suport citoscheletic pentru deplasare.
B. Sunt crescute în celulele aflate în diviziune.
C. Utilizează oxigen și ca atare sunt mai crescute în celulele din jurul
căilor respiratorii.
D. Sunt structuri extrem de stabile ca poziție și formă
E. Conțin ADN, ribozmi, Golgi
132. Următoarele afirmații legate de complexul Golgi sunt corecte, cu excepția: D
A. Este un organit cu membrană proprie
B. Formează de obicei o rețea perinucleară
C. Conține cisterne aplatizate suprapuse
D. Este însoțit de vezicule de diverse dimensiuni, unele vizibile la
microscopul optic
E. Are rol în procesarea suplimentară a proteinelor deja sintetizate
133. Biogeneza lizozomilor la nivelul complexului Golgi implică următoarele C
elemente, cu excepția:
A. Ssegregarea enzimelor lizozomale de alți produși de secreție
B. Desprinderea din zona trans a unor vezicule cu enzime ce formează
lizozomii primari.
C. Lizozomii primari pierd învelișul de clatrină și se transformă în
lizozomi secundari
D. Enzimele lizozomale se secretă în stare inactivă
E. Enzimele lizozomale se activează la pH acid
134. Care este enzima marker caracteristica aparatului Golgi? C
A. 5 nucleotidaza
B. Adenilatciclaza
C. L manozidaza
D. Malat- dehidrogenaza
E. Fumaraza
135. Care este enzima marker din matricea mitocondriala implicata in oxidarea A
acizilor grasi?
A. Malat- dehidrogenaza
B. 5 nucleotidaza
C. L manozidaza
D. Adenilatciclaza
E. Monoaminoxidaza
136. Care dintre urmatoarele proteine transmembranare nu sunt intilnite la nivelul E
joncțiunilor strânse?
A. Familia proteinelor MAGUK
B. Ocludine
C. Cingulina
D. Simplekina
E. Ezrina
137. Care dintre urmatoarele structuri proteice nu sunt prezente la nivelul cililor E
(ultrastructura)?
A. Dineina
B. Nexina
C. Tubulina
D. Tektina
E. Fimbrina
138. Care dintre urmatoarele substante nu fac parte din moleculele de adezivitate? E
A. Selectine
B. Ig
C. Integrine
D. Cadherine
E. Catalaza
139. Care este structura flagelului? D
A. Manunchi format din 20-30 filamente de actina
B. Brat de miozina1
C. Manunchi format din 10-13 filamente actina
D. Microtubi organizati in 9 dublete periferice si 1 dublet central
E. 13 lanturi de microfilamente
140. Organitul celular responsabil de degradarea macromoleculelor si D
polizaharidelor este :
A. aparatul Golgi
B. RER
C. REN
D. Lizozom
E. Peroxizom
141. ARNm mesager reprezinta: C
A. O copie a unei portiuni a dublului helix
B. ARN care citeste mesajul
C. O copie a unei portiuni de pe o catena a ADN
D. O molecula care transmite mesajul de condensare a cromatinei
E. O molecula formata dintr-un codon care constitue informatia necesara
pentru sinteza unui aminoacid
142. Toate afirmatiile referitoare la codul genetic sunt adevarate cu exceptia: B
A. Este comun eucariotelor si procariotelor
B. Codul genetic este degenerat adica un codon poate specifica unul sau
mai multi aminoacizi
C. Unii aminoacizi sunt codificati de mai multi codoni
D. Contine trei codoni care nu specifica nici un amonoacid
E. Contine un codon care indica pozitia de “start” a citirii mesajului din
ARNm
143. Prin codon se intelege: C
A. un grup de trei nucleotide care specifica un exon
B. Un grup de trei nucleotide care specifica un intron
C. Un grup de trei nucleotide care specifica un aminoacid
D. Un grup de trei exoni care specifica un aminoacid
E. Un grup de trei introni care specifica un aminoacid
144. In sinteza proteica : E
A. Fiecare aminoacid recunoaste propriul codon prin interactiunea directa
cu ARNm
B. Fidelitatea traducerii este asigurata de ARNt
C. Mai intai este sintetizat aminoacidul si apoi atasat la anticodonul
specific
D. Codonul si anticodonul au secventa bazelor identica
E. Fiecare aminoacid este atasat la locul potrivit datorita functiei de
adaptor ARNt
145. Initierea translatiei presupune parcurgerea urmatoarelor etape cu exceptia: E
A. Asamblarea subunitatii mici a ribozomului, cu ARNm si cu un ARNt
initiator ce transporta metionina, notat ARNti- Met
B. Atasarea subunitatii mari a ribozomului
C. Participarea factorilor de initiere ai translatiei notati eIF
D. Consumul de GTP pentru asamblarea ribozomului funtional
E. Recunoasterea codonului de initiere AUG de catre ARNm
146. Etapa de terminalizare este caracterizata de urmatoarele, cu exceptia: E
A. Codonul “stop” este pozitionat in dreptul situsului A
B. Situsul P este ocupat de lantul polipeptidic
C. Situsul E neocupat
D. Situsul A este ocupat de factorul de terminare eRF (e releasing factor)
E. Situsul E este ocupat de codonul “stop”
147. Alegeti raspunsul corect referitor la activitatea grupului de enzime numite e
aminoacil-ARNt sintetaze:
A. Utilizeaza GTP pentru a activa aminoacidul in vederea formarii
aminoacid~ARNt
B. Recunosc corect ARNt dupa secventa din anticodon
C. Interactioneaza cu ARNm in timpul trancriptiei
D. Interactioneaza cu ribozomii in timpul translatiei
E. Activeaza aminoacidul in scopul formarii legaturii polipeptidice intr-o
etapa ulterioara
148. Lipidele membranare, mai mult decât simple elemente structurale, sunt B
importante pentru:
A. Schimburile de molecule și ioni între cele 2 medii separate de
plasmalemă
B. Reglarea unor funcții celulare furnizând precursorii pentru o serie de
mesageri activi
C. Desfășurarea unor procese metabolice atașate plasmalemei
D. Mecanismele de simport
E. Pomparea ionică
149. În categoria proteinelor membranare integrale NU pot fi incluse: c
A. Proteine cărăuș cu activitate tip pompă
B. Proteine canal cu activitate de tip enzimatic
C. Proteinele G
D. Proteine cărăuș ce realizează difuzia facilitată
E. Receptorii cuplați cu proteinele G
150. Mișcarea de difuzie laterală – translație a proteinelor membranare este B
importantă pentru:
A. Transportul ionilor
B. Internalizarea LDL
C. Desfășurarea unor reacții metabolice
D. Simport
E. Antiport
151. Difuzia facilitată de proteine cărăuș NU este caracterizată de unul din E
următoarele aspecte:
A. Are la bază mecanismul de ping-pong –modificare conformațională
reversibilă
B. Sensul trecerii substanţelor prin plasmalemă este determinat de
gradientul de concentraţie
C. Moleculele au dimensiuni relativ mari
D. Solubilitatea în lipide este scăzută
E. Schimbările conformaționale au la bază fosforilarea/defosforilarea
proteinei
152. Care din următoarele componente sunt necesare la nivelul plasmalemei unor A
tipuri celulare pentru transportul glucozei și menținerea glicemiei în limite
normale :
A. Na- K – ATP-aza, GLUT – 1,5,4
B. Antiportul Na/Ca, antiportul ATP/ADP
C. Simporturile Na/K/2Cl, GLUT - 1,5,4
D. Antiporturile Na/H, NaHCO3/Cl și GLUT – 4
E. Nici una din cele de mai sus
153. Dacă pompa de Na-K nu mai beneficiază de aportul ATP: E
A. Se schimbă pomparea Na cu cea a K
B. Nu se realizează fosforilarea proteinei transportoare
C. Ionii de K ramân cuplați la transportor
D. Ionii de Na rămân cuplați la transportor
E. Se poate cupla ouabaina
154. Caracteristicile receptorilor intracelulari ce reglează în urma activării B
transcripția unor gene includ următoarele cu EXCEPȚIA:
A. Situs de legare la ADN
B. Un domeniu membranar de legare a moleculelor semnal
C. Pot fi activați de molecule solubile în lipide
D. Modificarea conformației după legarea moleculei semnal
E. Legarea vitaminei D
155. Între polimerizarea microtubilor și a filamentelor de actină există mai multe D
deosebiri și o asemănare. Care este aceasta?
A. Necesită ATP
B. Necesită GTP
C. Se realizează prin asamblarea dimerilor
D. Domină la capătul pozitiv al filamentelor
E. Se realizează prin asamblarea monomerilor
156. Joncţiunile de ancorare nu includ proteine ca: A
A. Ocludinele
B. Integrinele
C. Cadherinele
D. Desmogleina
E. Plakoglobina
157. Care este ordinea mecanismelor de transport din imaginea de mai jos? D

1. 2. 3.
A. 1=transport ATP independent; 2=fagocitoză; 3=pinocitoză în fază
fluidă
B. 1=difuziune simplă; 2=endocitoză mediată de receptori; 3=pinocitoză
în fază fluidă
C. 1=exocitoză; 2=fagocitoză; 3=endocitoză mediată de receptori
D. 1= fagocitoză; 2=endocitoză mediată de receptori; 3= pinocitoză în
fază fluidă
E. 1=fagocitoză; 2=pinocitoză în fază fluidă; 3=endocitoză mediată de
receptori

158. Unde se îndreaptă complexul Gs-alfa din figură: D

A. Proteina G;
B. PLC
C. Diacilglicerol
D. Adenilat ciclaza
E. Inactivatorul AMPc
159. Ce tip de comportament este de asteptat la o celula cu aparat Golgi bine D
exprimat?
A. Sa produca mult ATP
B. Activitate intensă de secreție
C. Miscare
D. Intense procese de digestie
E. pH modificat
160. Hemidesmozomii sunt: B
A. Joncțiuni cu situsuri de fixare pentru actină
B. Joncțiuni cu situsuri de fixare pentru filamentele intermediare
C. Joncțiuni septate
D. Joncțiuni de comunicare
E. Joncțiuni ocluzive
161. La nivelul barierei hematoencefalice pot trece: C
A. CO2 din sânge în LCR
B. Majoritatea antibioticilor
C. Alcoolul din sânge în LCR
D. Glucoza din LCR în sânge
E. Drogurile din LCR în sânge
162. La nivelul țesuturilor non-neuronale joncțiunile GAP asigură schimburile de : A
A. Ioni și molecule mici
B. CO2 din LCR în sânge
C. Drogurile din sânge în LCR
D. Monozaharide și aminoacizi
E. Glucoza și majoritatea macromoleculelor
163. Principalii proteoglicani ai matricei extracelulare sunt următorii, cu excepția: E
A. Agrecanul
B. Betaglicanul
C. Decorina
D. Perlecanul
E. Keratanul sulfatul
164. Nu reprezintă un rol al matricei extracelulare: B
A. Stabilizarea structurii fizice a țesuturilor
B. Ancorarea filamentelor intermediare a 2 celule vecine
C. Amortizarea șocurilor mecanice
D. Asigurarea elasticității țesuturilor și organelor
E. Protecția celulelor față de o serie de agenți patogeni
165. Membrana bazală prezintă: A
A. Lamina lucida, adiacentă membranei bazale a celulelor epiteliale
B. Lamina densa, situată deasupra laminei lucida
C. Lamina lucida, situată sub lamina densa
D. Lamina rara, situată imediat sub lamina densa
E. Lamina fibroreticularis, situată deasupra laminei rara
166. Nu reprezintă funcții ale porilor nucleari, cu excepția: A
A. Transportul complexelor ribonucleioproteice
B. Pregătirea mitozei
C. Biogeneza acizilor ribonucleici
D. Esențiali în procesele de transcripție
E. Sunt spațiile cuprinse între membranele nucleare internă și externă
167. Transportul aminoacizilor este asigurat de: B
A. ARNm
B. ARNt
C. ARNr
D. ARNr 28S
E. ARNr 18S
168. În ceea ce privește ARNt următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția: C
A. Reprezintă sistemul de transport pentru aminoacizi
B. Prezintă secvența anticodon
C. Este o moleculă mare, 90 -150 nucleotide
D. Activează aminoacizi specifici
E. Acționează ca molecule-adaptor
169. Subunitatea ribozomală mică prezintă: D
A. Coeficient de sedimentare 30 S la eucariote
B. Coeficient de sedimentare 50 S la procariote
C. 3 molecule de ARNr și 45 proteine diferite
D. Cap, platformă și o bază
E. Protuberanță centrală, tulpină și creastă
170. Următoarele afirmații referitoare la poliribozomi sunt false, cu excepția: E
A. Sunt formați 100-1000 ribozomi și o moleculă de ARNm
B. Pot transla o singură regiune a moleculei de ARNm
C. Sunt numeroși în eritrocite
D. Cei atașați memranei RE intervin în sinteza proteineolr strcturale
E. Fac posibilă sinteza simultană a unor copii multiple din
polipeptidul specificat
171. Referitor la funcțiile specifice REN următoarele afirmații sunt false, cu B
excepția:
A. Intervine în glicozilarea lanțului polipeptidic
B. Asigură eliberarea ionilor de Ca2+ spre citoplasmă
C. Degradarea lipidelor, mai ales în celulele gonadelor
D. Realizează sortarea sau segregarea produșilor de secreție
E. Influențează segregarea enzimelor lizozomale în ceilalți produși de
secreție
172. RE de tranziție: D
A. Se mai numește și RER
B. Este specializat în sinteza proteinelor
C. Este în cantitate mare în eritrocite
D. Este bine reprezentat numai în celulele specializate în sinteza
lipidelor
E. Doar c și d
173. Ribozomii sunt atașați la membrana RER prin: A
A. Intermediul unui sistem specific numit translocon
B. Intermediul unui sistem specific numit transmozom
C. Intermediul unui sistem specific numit transpozon
D. Intermediul unui sistem specific numit transmocor
E. Intermediul unui sistem specific numit transperoxon
174. Referitor la reticulul sarcoplasmatic următoarele afirmații sunt adevărate, cu D
excepția:
A. Este bine reprezentat în mușchiul striat
B. Este de tip REN
C. Cu ajutorul pompei de Ca2+ sechestrează Ca2+ în lumen
D. Prezintă o pompă de tip V, antiport
E. Eliberează Ca2+ sub acțiunea AMPc
175. RER este slab dezvoltat în: D
A. Celulele pancreasului exocrin
B. Plasmocite
C. Hepatocite
D. Adipocite
E. Neuroni
176. Referitor la rețeaua cis-Golgi (CGN) următoarele afirmații sunt adevărate cu D
excepția:
A. Este alcătuită dintr-o rețea interconectată de tuburi
B. Prezintă vezicule mici, de ordin A, desprinse din RE
C. Funcționează ca stație de triere a proteinelor
D. Este elementul cel mai apropiat de fața cis a complexului Golgi
E. Este elementul cel mai apropiat de RER
177. Enzima caracteristică aparatului Golgi este: D
A. Fosfataza alcalină
B. Fosfataza acidă
C. Monoaminoxidaza
D. α – manozidaza
E. Glicoziltransferaza
178. Următoarele afirmații despre citoschelet sunt false, cu excepția: A
A. Reprezintă o rețea de proteine filamentoase
B. Este localizat în special la polul bazal al celulei
C. În absența sa se poate menține volumul celular în limite normale
D. Este bine reprezentat la procariote
E. Asigură transportul intercelular
179. Centriolii pot forma următoarele structuri, cu excepția: D
A. Centrozom
B. Diplozom
C. Centrul celular
D. Kinetocor
E. Centrul cinetic al celulei
180. Centriolii: A
A. Sunt vizibili în interfază
B. Sunt vizibili doar în mitoză
C. Au forma unor cilindre în microscopia fotonică
D. Nu sunt vizibili în interfază
E. Au o extremitate proximală spre periferie și una distală spre centru
181. Printre funcțiile citoscheletului nu se numără următoarele, cu excepția: D
A. Formează o barieră selectivă
B. Intervine și controlează migrarea celulelor embrionare
C. Formează suportul pentru migrarea celulelor regenerate
D. Prezintă situsuri de ancorare pentru ARNm și translația proteică
E. Asigură elasticitatea țesuturilor și organelor
182. Printre componentele lanțului respirator se numără, cu excepția: A
A. Centrii de Cr
B. Coenzima Q
C. Ubiquinona
D. Citocromii
E. Centrii de Fe-S
183. Membrana nucleară internă: E
A. Prezintă ribozomi atașați
B. Conține peroxidază, Ca2+ și unii metaboliți
C. Proteine, în proporție de 30%
D. Fosfoloipide, în proporție de 60- 80%
E. Prezintă spre carioplasmă laminine
184. În biosinteza proteinelor sunt necesare următoarele componente, cu excepția: A
A. Un plan – ARNt
B. Cărămizi – aminoacizi
C. Transportori – ARNt specifici
D. Constructori – ribozomi
E. Factori de elongare și terminalizare
185. Codonul AUG: A
A. Semnalizează începutul translației
B. Semnalizează sfârșitul translației
C. Reprezintă un codon stop
D. Este localizat pe ARNt
E. Sunt adevărate b și c
186. Enzima marker a RE este: A
A. Glucozo-6-fosfataza
B. Nucleotid-fosfokinaza
C. Monoaminoxidaza
D. Fosfataza acidă
E. β - glucuronidaza
187. RER este dispus concentric în jurul nucleului și formează: C
A. Corpii Berg în celulele parotidei
B. Microzomi în eritrocite
C. Corpusculii NISSL în corpul neuronal
D. Corpusculii lui Palade în eritrocite
E. Toate de mai sus
188. RE intervine în: E
A. Degradarea fosfolipidelor în monostratul citoplasmatic
B. Dirijarea traficului de membrane
C. Sinteza de steroli și acizi biliari
D. Sinteza lectinei
E. Toate de mai sus
189. Complexul Golgi este: C
A. Un organit celular nemembranar
B. Format dintr-un grup omogen de compartimente
C. Situat între nucleu și polul bazal în celulele endocrine
D. Situat la polul bazal al celulelor gleandelor cu secreție exocrină
E. Situat periferic în celulele nervoase
190. Aparatul Golgi joacă un rol central în : D
A. Sinteza proteinelor
B. Sinteza lipidelor
C. Digestia proteinelor
D. Secreția celulară
E. Sinteza glucidelor
191. Complexul Golgi intervine în: E
A. Biogeneza membranelor
B. Biogeneza lizozomilor
C. Sinteza mucopolizaharidelor
D. Sinteza gangliozidelor
E. Toate de mai sus
192. Tropomiozina (Tm): C
A. Formează un lanț continuu de-a lungul filamentului de miozină
B. Posedă șapte situsuri de legare la tubulină
C. Reglează contracția musculară
D. Este o proteină elongată, de ancorare la membrană
E. Toate de mai sus
193. Microtubii au următoarele caracteristici, cu excepția: B
A. Acoperă citozolul dintre nucleu și citoplasmă
B. Sunt polimeri formați din subunitîți globulare de actină
C. Sunt cele mai rigide elemente citoscheletale
D. Determină plasticitatea eritrocitelor
E. Sunt responsabili, la unele protiste, de capturarea hranei
194. Tubulinele se găsesc: D
A. Între microtubulii A periferici
B. Între microtubulii B periferici
C. Între microtubulii Ași B periferici
D. În structura microtubulilor A și B
E. Între microtubulii A centrali și B periferici
195. Miozina este un dimer format din: E
A. Două lanțuri reglatoare
B. Două lanțuri grele
C. Două lanțuri ușoare
D. Două lanțuri esențiale
E. Toate de mai sus
196. F0-F1-ATP-aza este: C
A. O unitate tripartită
B. Un complex proteic
C. Localizată la nivelul membranei mitocondriale interne
D. Asigură sinteza ATP-ului dependent de Mg2+
E. Toate de mai sus
197. Enzimele solubile al ciclului Krebs implicate în oxidarea acizilor grași sunt B
următoarele, cu excepția:
A. Malat-dehidrogenaza
B. Manozidaza
C. Izocitrat dehidrogenaza
D. Fumaraza
E. Citrat sintetaza
198. Următoarele caracteristici aparțin lizozomilor, cu excepția: D
A. Au funcție degradativă
B. Au funcție secretorie
C. Reprezintă mai mult de 5% din volumul celular
D. Nu pot digera toate tipurile de molecule biologice
E. Conțin peste 60 de enzime hidrolitice
199. Lizozomii secretori sunt reprezentați de: E
A. Melanozomi
B. Granulele bazofilului
C. Granulele litice ale limfocitelor T citotoxice
D. Granulele azurofile ale neutrofilului
E. Toate de mai sus
200. Lizozomii prezintă poziții intracelulare caracteristice, ca de exemplu: C
A. Perinuclear în neuroni
B. Citoplasma perinucleară în nefrocietele tubului proximal
C. Perinuclear în fibroblaste
D. Nici un răspuns
E. Toate de mai sus
201. Marker-ul histochimic al lizozomilor este : C
A. Fosfataza alcalină
B. Catalaza
C. β – glucuronidaza
D. Acil-transferaza
E. Dehidrogenaza
202. La nivelul membranei lizozomale sunt prezente: A
A. Pompe de tip V
B. Pompe de tip P
C. Pompe de tip F
D. Ca2+ -ATP-aze
E. Pompe de tip ABC
203. Peroxizomii reprezintă: B
A. Organite implicate în creşterea concentraţiei intracelulare de O2
B. Organite implicate în producerea şi degradarea H2O2
C. Organite implicate în reducerea concentraţiei intracelulare de CO2
D. Organite implicate în menţinerea unui pH celular de 4,5-5
E. Organite implicate în sortarea şi segregarea produşilor de secreţie
204. Printre funcţiile peroxizomilor nu fac parte, cu excepţia: A
A. Sinteza plasmalogenilor
B. Sinteza fosfolipidelor pentru majoritatea organitelor
C. Sinteza trigliceridelor
D. Glicozilarea terminală a proteinelor
E. Glicozilarea glicolipidelor
205. Printre funcţiile peroxizomilor se numără şi, cu excepţia: B
A. ß – oxidarea acizilor graşi cu lanţ lung de atomi de carbon
B. sinteza mucopolizaharidelor
C. sinteza de steroli
D. sinteza de acizi biliari
E. oxidarea D şi L-aminoacizilor
206. Printre caracteristicile celulelor tumorale nu se numără, cu excepția: C
A. Sunt sensibile la semnalele anti-proliferative exracelulare
B. Sunt genetic stabile
C. Induc angiogeneză
D. Sunt mai expuse la apoptoză
E. Se autoagregă
207. Printre specializările permanente se numără și, cu excepția: D
A. Microvilii
B. Sereocilii
C. Cilii vibratili
D. Filopodii
E. Flagelii
208. Referitor la microvili: B
A. Formează marginea în perie în trahee
B. Formează platoul striat în vilozitatea intestinală
C. Formează un covoraș mobil la nivelul epididimului
D. Formează un covoraș mobil la nivelul trompelor uterine
E. Formează marginea în perie în vilozitatea intestinală
209. Ultrastructura cilului vibratil se caracterizează prin prezența următoarelor A,B?
componente, cu excepția:
A. Axonemei
B. Vilinei
C. Dineinei
D. Tektinei
E. Tubulinei
210. Mitoza somatică poate fi: B,D?
A. Homo-heterotipică sau de iniţiere
B. Homeotipică
C. Heterotipică sau asimetrică
D. Mitoza de diferenţiere
E. Heterotipică sau reducţională
211. Printre modificările morfologice şi biochimice caracteristice celulelor B
senescente se numără şi, cu excepţia:
A. Reducerea ratei de transcrpţie
B. Creşterea translaţiei proteice
C. Carioliza
D. Cariorexisul
E. Picnoza nucleară
212. Teorii active ale îmbătrânirii celulare sunt considerate şi, cu excepţia: E
A. Scurtarea telomerelor
B. Reducerea translaţiei anumitor gene esenţiale
C. Inactivarea copierii multiple a secvenţelor ADN
D. Degradarea proteinelor alterate
E. Activarea unei anumite gene întârziate
213. Referitor la receptorii cu activitate guanilat-ciclază următoarele afirmaţii sunt D
adevărate, cu excepţia:
A. Sunt utilizaţi de peptidul natriuretic atrial
B. Utilizează GMPc ca mesager intracelular
C. Semnalul nu este transmis prin proteine G
D. Utilizează AMPc ca mesager intracelular
E. Activează o serie de fosforilaze
214. Următoarele substanţe folosesc ca modalități de transport difuzia simplă, cu A
excepţia:
A. Glucoza
B. Ureea
C. Glicerolul
D. Benzenu
E. CO2
215. Despre aquaporine se poate afirma că: B
A. Sunt proteine cărăuş pentru apă
B. Sunt proteine integrale ale plasmalemei
C. Sunt utile în reglarea fluxului transmembranar al apei
D. Sunt localizate în membranele tuturor celulelor din corpul uman
E. Prezintă selectivitate deosebit de mare pentru apă
216. Următoarele modalităţi de transport nu sunt dependente de ATP, cu excepţia: D
A. Difuzia prin bistrat
B. Difuzia facilitată de proteine canal
C. Difuzia facilitată de proteine cărăuş
D. Pomparea ionică
E. Osmoza
217. Receptorii fără activitate catalitică sunt: C
A. Receptorii pentru insulină
B. Receptorii pentru EGF
C. Receptorii pentru citokine
D. Receptorii pentru peptidul natriuretic atrial
E. Receptorii pentru TGFβ
218. Următoarele molecule au receptori intracelulari, cu excepţia: E
A. Hormoni tiroidieni
B. Hormoni steroizi
C. Retinoizi
D. Vitamina D
E. Hormoni polipeptidici
219. Următoarele molecule au receptori nucleari: A
A. Hormoni tiroidieni
B. Inozitol trifosfat
C. Hormoni polipeptidici
D. B şi c
E. Toate de mai sus
220. Necroza se datorează următorilor factori cu excepția: C
A. Inflamației
B. Privării de oxigen
C. Acumulării de bioxid de carbon
D. Agresiunilor chimice
E. Frigului
221. Necroza unei celule poate afecta celulele învecinate prin: C
A. Creșterea necontrolată în volum
B. Pierderea fluxului ionic
C. Deversarea enzimelor hidrolitice în exterior
D. Distrugerea nucleului cu eliberarea cromosomilor
E. Sufocare cu radicali liberi de oxigen
222. Apoptoza apare: E
A. Numai la adulți
B. Numai la bătrâni
C. Numai la copil
D. Postnatal
E. În cursul dezvoltării embrionare
223. Printre caracteristicile celulelor senescente NU se numără: D
A. Scăderea volumului celular
B. Carioliza
C. Cariorexisul
D. Anomaliile cromosomiale congenitale
E. Supraexprimarea unor gene
224. Interfaza: C
A. Este etapa cea mai scurtă a ciclului celular
B. Se derulează în patru etape succesive: G1, S, G2 și M
C. Poate fi întreruptă în orice etapă
D. Nu permite repararea defectelor celulare
E. Conține anumite puncte de restricție (R) ce permit saltul imediat la
etapa M
225. Peroxizomii: A
A. Sunt prezenți doar în celulele eucariote specializate în neutralizarea
peroxizilor.
B. Au formă alungită
C. Au membrană dublă, una internă și una externă
D. Prezintă o matrice granulară
E. Prezintă în mijloc o structură mai densă numită nucleol
226. Complexul Golgi este alcătuit din următoarele elemente, cu o excepție: C
A. Rețeaua cis-Golgi, orientată spre RE
B. Cisterne aplatizate curbate
C. Rețeaua trans-Golgi orientată spre nucleu
D. Vezicule mici (cis) ce transportă materiale sintetizate în RE
E. Vezicule mari (trans) ce transportă proteine maturate în Golgi
227. Concentrarea produșilor de secreție sintetizați în RE se face: B
A. În veziculele cis ale complexului Golgi
B. În regiunile dilatate ale cisternelor complexului Golgi
C. Nu presupune implicarea Ca++
D. Prin formarea unor agregate proteină-enzimă
E. Cu consum energetic important
228. Reticulul endoplasmatic are următoarele proprietăți, cu o excepție: C
A. Este un organit celular cu membrană proprie
B. Este format dintr-un sistem de cisterne, canale și vezicule
C. Are o membrană ce se poate continua cu alte membrane, precum
membrana nucleară, plasmalema, membrana mitocondrială, etc.
D. Membrana sa poate reprezenta mai mult de jumătate din totalul
suprafeței membranelor într-o celulă eucariotă
E. Se poate prezenta sub forma RER și REN.
229. Funcțiile specifice RER nu includ: D
A. Sinteza proteinelor de export celular
B. Sinteza proteinelor destinate plasmalemei
C. Sinteza proteinelor destinate compartimentelor celulare membranare
D. Sinteza glucozei din glicogen
E. Sinteza enzimelor digestive
230. Care este enzima marker a membranei externe mitocondriale? E
A. 5 nucleotidaza
B. Adenilatciclaza
C. L manozidaza
D. Malat- dehidrogenaza
E. Monoaminoxidaza
231. Care din următoarele molecule poate lega Ca++? D
A. Tropomiozina
B. Troponina T
C. Troponina I
D. Troponina C
E. Actina
232. Transportul glucozei la nivel intestinal si renal nu necesita: D
A. NaK-ATPaza
B. Simport Na / glucoza
C. GLUT5
D. Simport Na/K/2 Cl
E. GLUT4
233. Care afirmatie este adevarata despre lizozom? E
A. Enzimele sale devin active la un pH acid
B. Isi creeaza propriile structuri si proteine
C. Pompeaza H in mediul extracellular
D. Digera molecule venite prin endocitoza
E. Toate sunt adevarate
234. Fiecare microvil determina cresterea suprafetei de absorbtie cu: D
A. 5%
B. 10%
C. 15%
D. 20%
E. 25%
235. Care organit celular este responsabil cu împachetarea proteinelor secretate de B
celula?
A. Citoschelet
B. Aparat Golgi
C. Lizozom
D. Peroxizom
E. Membrana celulara
236. Ficatul uman intervine in metabolizarea medicamentelor si alcoolului. O C
celula hepatica are probabil un numar crescut de organite de tipul:
A. Lizozomi
B. Nuclei
C. REN
D. RER
E. Cloroplaste
237. Care este localizarea ribozomilor? A
A. RER
B. REN
C. Mitocondrii
D. Aparat golgi
E. La nivelul plasmalemei
238. Care veste functia mitocondriei? A
A. Produce ATP
B. Prelucrarea biochimica a produsilor de secretie
C. Endocitoza
D. Fagocitoza
E. Dirijarea traficului de membrane
239. Care organite celulare prezinta aceasta functie – depozitarea si transferul D
informatiei?
A. Ribozomi
B. Aparatul Golgi
C. ADN
D. Nucleu
E. REN
240. Care organit contribuie la producerea de energie? C
A. REN
B. Nucleu
C. Mitocondrii
D. RER
E. Lizozom
241. Care organit contribuie la producerea si reciclarea membranelor? B
A. Lizozom
B. Aparatul Golgi
C. RER
D. Nucleu
E. REN
242. Care organit contribuie la sinteza de lipide? E
A. Lizozom
B. Aparatul Golgi
C. RER
D. Peroxizom
E. REN
243. Care organit contribuie la conversia H2O2 in apa? D
A. Lizozom
B. Aparatul Golgi
C. RER
D. Peroxizom
E. REN
244. Care parte a celulei contine materialul genetic? C
A. Membrana nucleului
B. Ribozom
C. Nucleol
D. Lizozom
E. RER
245. Care sunt cele 2 etape importante ale ciclului celular? C
A. Mitoza si interfaza
B. Telofaza si citokineza
C. Interfaza si anafaza
D. Citokineza si mitoza
E. Mitoza si meioza
246. Care dintre secventele de mai jos sunt secvente de initiere a sintezei de B
protein?
A. UAG
B. AUG
C. UGA.
D. UAA
E. Nici una
247. Care dintre secventele de mai jos reprezinta codon-stop? D
A. UAG
B. UGA
C. UAA
D. Toate
E. Nici una
248. In cadrul carei etape a mitozei cromozomii sunt aranjați in mijlocul celulei? B
A. Profaza
B. Metafaza
C. Anafaza
D. Telofaza
E. Citodiereza
249. Aparatul Golgi este implicat in: E
A. Transportul proteinelor care vor fi eliberate din celula
B. Modificarea proteinelor
C. Producerea lizozomilor
D. Reciclarea membranelor
E. Toate de mai sus
250. Ribozomii se gasesc: E
A. Numai in nucleu
B. In citoplasma
C. Atasati reticulului endoplasmatic
D. Doar in celulele eucariote
E. Corect b si c
251. REN este foarte bine reprezentat in celulele in care se acumuleaza cantitati D
mari de:
A. Toxine
B. Proteine
C. Enzime
D. Lipide
E. Acizi nucleici
252. Care structura subcelulara este alcatuita din microtubuli si microfilamente? A
A. Citoschelet
B. Plasmalema
C. RER
D. Membrana mitocondriala
E. Membrana nucleului
253. La eucariote cele 2 subunitati ribozomale sunt: A
A. 40S si 60S
B. 30S si 50S
C. 30S si 40S
D. 40S si 50S
E. Nici una
254. Interacțiunea actină-miozină este reglată: B
A. GTP și temperatură
B. Tropomiozină și trei troponine-C,I,T
C. Numai de ionii de Ca2+
D. Profilină
E. Nici una din cele de mai sus
255. Dacă substituentul grupării fosfat de la nivelul capului polar este fosfatidil- C
colină sau fosfatidil-etanolamină atunci fosfolipidul este:
A. Un izolator electric
B. Încărcat negativ
C. Încărcat pozitiv
D. Neutru
E. Asociat colesterolului
256. Colesterolul membranar este util ca: B
A. Element de cuplare la glicerol
B. Reglator al fluidității membranare
C. Suport al transmiterii semnalelor biologice
D. Suport pentru generarea de AMPc
E. Suport pentru transportul ionic
257. Dispoziția particulară a lipidelor membranare în dublu strat are consecințe D?
asupra:
A. Funcțiilor celulare
B. Flexibilității bistratului
C. Proceselor de înmugurire și fuziune a membranei
D. Transportului vezicular
E. Proteinelor membranare
258. Etapa intramembranară de semnalizare prin hormoni polipeptidici NU include:
A. Subunitatile α ale proteinei G
B. Activarea unor receptori nucleari
C. Adenilat ciclaza
D. Subunitatile βγ ale proteinei G
E. Receptori membranari
259. Joncțiunile de adezivitate în bandă formează: C
A. O structură ce blochează trecerea ionilor și macromoleculelor
B. Structuri ce fac legătura între celulă și matricea extracelulară
C. Împreună cu joncțiunile impermeabile la nivelul celulelor epiteliale
complexul joncțional apical
D. Structuri care ancorează filamentele intermediare din celule
E. Doar b și d
260. Care din următoarelor proprietăţi este comună microfilamentelor de actina și A
microtubilor:
A. Structuri dinamice, polarizate funcțional
B. 2 capete globulare
C. Abilitatea de a se lega la membranele organitelor celulare
D. Activitatea ATP-azică
E. Somenii de legare a capului de miozina
261. Caderinele au următoarele roluri cu excepția: A
A. Pot activa receptorul pentru fibronectină
B. Mediază adezivitatea celulară Ca2+-dependentă
C. Transmit semnale de la matrice către citoplasmă
D. Sunt proteine transmembranare de legătură
E. Sunt implicate în edificarea joncțiunilor celulă-celulă
262. Ionii traverseaza membrana plasmatica: B
A. In sensul gradientului de concentratie
B. In sensul gradientului electrochimic
C. In sensul gradientului de permeabilitate
D. In sensul gradientului de liposolubilitate
E. În sensul gradientului electric
263. Învelişul celular nu conține: C
A. Plasmalema
B. Proteine
C. Citoscheletul
D. Glicocalixul
E. Citoscheletul cortical
264. Stratul celular cel mai îndepărtat de nucleu este: D
A. Plasmalema
B. Citoscheletul cortical
C. Membrana complexului Golgi
D. Glicocalixul
E. Membrana endozomilor
265. Un centriol este: B
A. Prezent în mujlocul citoplasmei celulare
B. Compus din microtubi și important în organizarea fusului de diviziune
C. Un sistem de centrare a filamentelor de actină
D. Un organit membranar
E. O parte a unui cromosom
266. AMPc este: D
A. Un activator al PKC
B. Un mesager prim
C. Un produs de inactivare a căii adenilat ciclazei
D. Un agent de cuplare a subunităților reglatorii ale PKA
E. Un agent de cuplare a subunităților catalitice ale PKA
267. Receptorii pentru hormonii tiroidieni se regăsesc: E
A. Intramembranar, sunt tirozin-kinazici
B. Intramembranar, sunt tirozin-fosfatazici
C. Intramembranar, sunt tirozin-kinazici
D. Intracitoplasmatici
E. e) Intranucleari
268. Care dintre urmatoarele organite contine enzime hidrolitice capabile de B
digestie:
A. Centriolul
B. Lizozomul
C. Microtubulul
D. Mitocondria
E. Lizozimul
269. Transcriptia celulara are loc in: E
A. Complex Golgi
B. Mitocondrie
C. Nucleu
D. Ribozomi
E. Nucleol
270. Structura celulara unde are loc sinteza proteica este: D
A. complex Golgi
B. Mitocondria
C. Nucleul
D. Ribozomul
E. Centriolul
271. Organitul celular unde are loc modificarea, impachetarea si pregatirea pentru A
distributia a proteinelor nou formate este:
A. complex Golgi
B. Mitocondria
C. Nucleul
D. Ribozomul
E. Centriolul
272. Care este structura celulara care formeaza o serie de membrane interconectate A
ca o retea intracelulara,cu rol in transportul si sustinerea sintezei celulare?
A. Reticulul endoplasmic
B. Vacuolele endocitare
C. Membrana plasmatica
D. Reticolul endoplasmatic rugos
E. Aparatul Golgi
273. Care este organitul cellular care contribuie la formarea fusului mitotic? B
A. Cilii
B. Centriolul
C. Cromatina
D. Nucleolul
E. Mitocondria
274. Tubulinele: C
A. Sunt dispuse în homodimeri
B. Sunt proteine motrice asociate microtubulilor
C. Sunt subunități dimerice ale microtubulilor
D. Sunt proteine asociate filamentelor de actină
E. Sunt structuri fibrilare α-helicale extrem de stabile
275. Referitor la proteinele plasmatice urmatoarea afirmatie este falsă: B
A. Conferă plasmalemei structura de mozaic
B. 90% dintre acestea sunt localizate pe fața internă a plasmalemei
C. Determină majoritatea funcțiilor plasmalemei
D. Intervin în transportul activ al multor ioni
E. Cele intrinseci stabilesc legături puternice, covalente, cu moleculele
dublului strat lipidic
276. Pompele de protoni nu sunt localizate la nivelul: D
A. Membranei mitocondriale
B. Membranei endozomilor
C. Membranei osteoclastelor
D. Membranei reticulului endoplasmatic
E. Membranei celulelor tubilor renali
277. Clatrina: E
A. Polimerizează într-o structură cu 3 brațe numită triskelion
B. Asamblarea este condiționată de adaptina AP-2
C. Asamblarea se realizează pe fața citoplasmatică a plasmalemei
D. Caracterizează calea clasică de endocitoză
E. Toate de mai sus
278. Neurotransmițătorii ajung în spațiul sinaptic prin: C
A. Pinocitoză
B. Fagocitoză
C. Exocitoză
D. Transcitoză
E. Cu ajutorul clatrinei
279. MDR-ATP-aza proteina P170 A
A. Aparține superfamiliei transportorilor tip ABC
B. Functionează ca un canal de Cl-insensibil la volum
C. Este subexprimată de celulele tumorale
D. Pompează substanțe nutritive în urină și bilă
E. Caracterizează mucoviscidoza
280. Procesul de modificare a suprafeței bacteriene pentru fagocitoză se numește: B
A. Chemotactism
B. Opsonizare
C. Translocare de grup
D. Transcitoză
E. Nici un răspuns corect
281. Transferul IgG de la mamă la făt recunoște ca și modalități de transfer: C
A. Endocitoza
B. Exocitoza
C. Transcitoza
D. Translocarea
E. Nici una
282. Receptorii specifici pentru insulină: A
A. Sunt de tip tirozin-kinazic
B. Sunt receptori membranari cu activitate enzimatică
C. Sunt receptori nucleari
D. A și B
E. Numai C este corect
283. Adrenalina: A
A. Este un ligand pentru receptorii cuplați cu proteinele G
B. Este un ligand specific pentru receptorii intracitoplasmatici
C. Utilizează ca mesager secund GMPc
D. Determină activarea proteinei Gq
E. Determină activarea fosfolipazei Cβ
284. Cea de-a doua etapă a sintezei de proteine este influențată de următorii factori, B
cu excepția:
A. ARNtMet
B. eFTu-GTP
C. eIF2-GTP
D. eIF3
E. eIF4
285. Ribozomii au următoarele caracteristici, cu excepția: B
A. Sunt organite celulare nemembranare
B. Prezintă 3 subunități: punte, tijă, cap
C. Au fost denumiți și microzomi
D. Sunt prezenți în toate celulele cu excepția eritrocitelor
E. Participă la siteza proteinelor
286. Lizozomii primari se formează: D
A. La nivelul feței cis a complexului Golgi
B. La nivelul membranelor REN
C. La nivelul membranelor RER
D. La nivelul flul feței trans a complexului Golgi
E. La nivelul feței de formare a complexului Golgi
287. Ce structură este prezentată în această imagine? D

A. Macroveziculă
B. Peroxizom
C. Lizozom tertiar
D. Mitocondrie
E. Microveziculă
288. Sinteza proteică : C
A. Necesită prezența reticulului endoplasmatic neted
B. Se poate realiza fără ARNm
C. Necesită prezența ARNt
D. Se realizează în nucleu
E. Are loc la nivelul aparatului Golgi
289. Etapa de terminalizare presupune: B
A. Factori de inițiere
B. Un codon UAG
C. Un codon format din 3 aminoacizi
D. Un codon format dintr-un numar de aminoacizi diferit de 3
E. Factori de elongare
290. Care este organitul celular cu rolul cel mai important în sinteza proteică? C
A. Reticulul endoplasmatic
B. Aparatul Golgi
C. Ribozomii
D. Lizozomii
E. Perosizomii
291. Ribozomii sunt implicați în următoarele etape ale sinteze proteice, cu excepția: A
A. Legarea ARNm de codonul inițial
B. Legarea aminoacidului de ARNt
C. Legarea aminoacil-ARNt de ARNm
D. Legarea factorilor proteici în timpul elongării
E. Formarea legăturii peptidice
292. Etapele sintezei proteice sunt (cu excepția): C
A. Elongarea
B. Inserția
C. Replicarea
D. Terminalizarea
E. Translocarea
293. Funcția principală a ribozomilor este: B
A. Neutralizarea toxinelor
B. Cuplarea aminoacizilor
C. Replicarea ARNm
D. Sinteza ARNr
E. Duplicarea ADN
294. ARNt (ARN-ul de transfer): E
A. Transportă informația de la nucleu spre citoplasmă
B. Transportă informația din citoplasmă spre RE
C. Transportă ribozomii spre RE
D. Transportă aminoacizii spre aparatul Golgi
E. Transportă aminoacizii spre ribozomi
295. Care din următoarele molecule pot fi încadrate în familia moleculelor de B
adezivitate:
A. Ocludine
B. Integrinele
C. Conexinele
D. Cingulina
E. Dineina
296. Moleculele ce conțin unul sau mai multe reziduuri de acid sialic și pot fi C
receptori ai unor semnale normale între celule sunt:
A. Fosfogliceride membranare
B. Cerebrozide
C. Glicolipide membranare
D. Singurele fosfolipide membranare ce nu conțin glicerol
E. Sunt derivați de sfingozină
297. Unde se găsește complexul proteic F0-F1-ATPaza : C
A. La nivelul membranei externe
B. La nivelul matricei mitocondriale
C. La nivelul membranei mitocondriale interne
D. La nivelul complexului Golgi
E. La nivelul camerei externe mitocondriale
298. Canalele ionice se caracterizează prin: B
A. Specificitate de răspuns
B. Selectivitate
C. Saturabilitate
D. Funcționează ca o reacție de cataliză enzimatică
E. Specificitate dereglare
299. Efectele importante ale lipidelor membranare asupra proprietăților biologice B
ale membranei NU includ:
A. Furnizează precursorii pentru o serie de mesageri activi cu rol în reglarea
unor funcții celulare
B. Sunt receptori ce asigură rolul în comunicarea intercelulară
C. Facilitează fuziunea sau înmugurirea membranei în cursul procesului de
secreție celulară
D. Determină starea fizică a membranei
E. Doar A și B
300. Printre funcțiile centriolilor NU se regăsește: D
A. Reprezintă centrul cinetic al celulei
B. Organizator al microtubilor
C. Rol în diviziunea celulară
D. Se pot asocia cu nucleotide
E. Rol în motivitatea celulară

S-ar putea să vă placă și