Sunteți pe pagina 1din 17

2089. Restaurările fixe cu integral metalice sunt indicate: (pg.

440)

a) [x] când nu există exigenţe estetice

b) [x] în zona laterală cu PM2 stâlpul cel mai mezial

c) [x] nu necesită preparaţii dentare importante

d) [ ] la mandibulă când spaţiul protetic este mai mare de 4mm

e) [ ] malpoziţii dentare

2090. Caracteristicile intermediarilor ovoidali sunt: (pg.463)

a) [x] design rotunjit al feţei mucozale

b) [x] se igienizează uşor

c) [x] indicat în zone unde estetica este principalul obiectib

d) [x] la creste late

e) [ ] creste înguste

2091. Care din următoarele materiale utilizate în realizarea corpului de punte retenţionează cel mau
puţin placa bacteriană: (pg.468)

a) [x] metalul bine lustruit

b) [x] ceramica glazurată

c) [ ] polisticlele

d) [ ] răţini acrilice

e) [ ] compozite

209Care din următoarele caracteristici sunt specifice pentru intermediarii din zona frontală: (pg.469)

a) [x] toate suprafeţele să fie convexe

b) [x] netede şi finisate

c) [x] contactul cu versantul vestibular al crestei să fie minim

d) [x] contactul oral va fi în armonie cu dinţii adiacenţi

e) [ ] toate suprafeţele plane ,bine finisate

2093. Intermediarii metalici se recomandă când spaţiul protetic este: (pg.471)

a) [ ] mai mare de 6mm

b) [x] este mai mic de 5mm


c) [x] în zona laterală la mandibulă

d) [x] în realizarea unei punţi suspendate

e) [ ] creste exostotice

2094 Corpul de punte semifizionomic în casetă: (pg.472)

a) [ ] este metalic pe faţa mucozală

b) [ ] este metalic pe faţa orală

c) [x] metalic pe faţa mucozală şi orală

d) [ ] metalic pe faţa ocluzală

e) [ ] nu are metal aparent

2095. Corpul de punte cu bara metalică are următoarele caracteristici: (pg.474)

a) [x] se utilizează în zona frontală maxilară

b) [ ] în zona frontală mandibulară

c) [x] pe secţiune transversală bara are formă în " Y"

d) [x] forma ovalara

e) [x] în formă de "T"

2096. Pentru intermediarii metalo-ceramici scheletul metalic este realizat din aliaje care au: (pg.475)

a) [ ] punct de topire egal cu cel al masei ceramice

b) [ ] punct de topire mai mic cu 2 00-3000 decât al ceramicii

c) [x] punct de topire cu 200-3000 mai înalt decât al ceramicii

d) [x] coeficientul de dilatare temică apropiat de coeficientul de contracţia al ceramicii

e) [ ] coeficientul de dilatare mai mare ca al ceramicii

2097. La mandibulă în zona de sprijin intermediarii metalo-ceramici trebuie să: (pg.475)

a) [ ] prezinte suprafeţe plane

b) [x] suprafeţe convexe

c) [x] raport tangenţial cu creasta

d) [ ] raport punctifor cu creasta

e) [ ] raport în "şa" cu creasta


2098. Longevitatea restaurărilor fixe este influenţată de : (pg.447)

a) [ ] numărul de dinţi stâlpi

b) [ ] vârsta pacientului

c) [ ] de realizarea tehnologică a scheletului

d) [ ] factori ce ţin de placaj

e) [x] toate răspunsurile sunt corecte

2099.Solicitările elastice de la nivelul copului de punte depind de: (pg.448)

a) [x] intensitatea forţei aplicate

b) [x] de dimensiunile câmpului protetic

c) [x] de modulul de elasticitate

d) [ ] materiale cu grad mare de ductibilitate

e) [ ] ocluzie gnatologic normală

2100.Indicaţia de elecţie a corpului de punte suspendat este: (pg.457)

a) [x] zona laterală la mandibulă

b) [ ] zona laterală maxilară

c) [ ] zona frontală mandibulară

d) [x] inăltimea spaţiului protetic de 5-6mm

e) [ ] în bruxism

2101. Care sunt avantajele sistemului Targis/Vectris: (pg.442).

a) [x] erori minime la prelucrare şi manipulare

b) [x] adaptare marginală optimă

c) [x] nu prduce iritaţii gingivale

d) [ ] dificultăţi de lustruire a restaurărilor cu alterarea efectului estetic în timp

e) [ ] pret de cost ridicat

2102. Design-ul intermediarilor într-o proteză fixă depind de: (pg.451)

a) [x] lungimea, lăţimea şi înălţimea spaţiului edentat

b) [x] forma crestei edentate


c) [x] exigenţe estetice ale pacientului

d) [x] starea ţesuturilor moi care acoperă creasta

e) [ ] de statutul socio-economic al pacientului

2103. Corpul de punte se modelează cu: (pg.452)

a) [x] suprafeţe convexe în toate sensurile

b) [ ] suprafeţe concave în toate sensurile

c) [ ] cu suprafeţe plane

d) [ ] suprafeţe convexe în sens mezio-distal

e) [ ] suprafeţe concave în sensvestibulo-oral

2104. Pentru o igienizare corectă a punţilor se va realiza. (pg.455)

a) [x] contactul corpului de punte cu creasta să permită trecerea firului de mătase

b) [x] ambrazurile corpului de punte să fie cât mai larg deschise

c) [ ] corp de punte în şa

d) [x] suprafeţe convexe ale corpului de punte

e) [ ] suprafeţe plane

2105. În literatura americană se descriu trei grupe de design a corpului de punte: (pg.456)

a) [x] sferoidal sau intermediarul igienic

b) [x] forma ovoidală

c) [ ] cubice

d) [ ] intramucoase

e) [x] forma de şa, tangent-liniar şi tangent liniar modificat (semişa)

2106. Corpul de punte cu contact „în sa" este nebiologic deoarece: (pg.458)

a) [x] are contact intim cu creasta

b) [x] nu se poate igieniza

c) [x] produce reacţii inflamatorii tisulare

d) [ ] indicat în zona frontală mandibulară

e) [ ] senzaţie de disconfort pentru pacient


2107. Corpul de punte în semisa este : (pg.459)

a) [x] utilizat în zonele vizibile la maxilar

b) [x] retenţionează mai puţin alimentele

c) [x] utilizat în zone vizibile la mandibulă

d) [ ] utlizat în zonele laterala maxilare

e) [ ] în ocluzii dezachilibrate

2108.Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească corpul de punte sunt: (pg.452)

a.

b.

a) [ ] să fie estetice

b) [ ] să păstreze raporturi ocluzale favorabile cu antagoniştii

c) [ ] să respecte ambrazurile cervicale

d) [ ] să permită igienizarea

e) [x] toate cele de mai sus

2109. Care din următoarele particularităţi sunt specifice corpului de punte cu raport tangent liniar la
mandubulă: (pg.460)

a) [x] îngustarea v-o se face doar cândspaţiul protetic este mic

b) [x] reducerea suprafeţelor ocluzale se face în detrimentul cuspizilor linguali

c) [x] ambrazurile dintre elementele de agregare vor fi cât mai deschise

d) [ ] suprafaţa linguală modelată concav în sens C-O

e) [x] suprafaţa linguală trebuie să fie netedă

2110. Ce particularităţi prezintă corpul de punte cu contact puctiform: (pg.460)

a) [x] pe secţiune are formă conică

b) [x] are contact punctiform pe mijlocul crestei

c) [x] indicat în zonele laterale mandibulare

d) [ ] indicat în zona frontală maxilară

e) [ ] indicat la creste late

2111. Amprenta de corecție se poate realiza cu următoarele materiale, cu excepția: (Pag: 651)
a) [ ] hidrocoloizi reversibili

b) [ ] alginat

c) [ ] elastomer

d) [x] hidrocoloizi ireversibili

e) [ ] siliconi

2112.Proprietățile mecanice relevante pentru materialele de amprentă sunt următoarele, cu


excepția: (Pag: 651)

a) [ ] deformația remanentă

b) [ ] reproducerea detaliilor

c) [x] rezistența la încovoiere

d) [ ] rezistența la tracțiune

e) [ ] contracția de priză

2113. Obiectivele amprentei în protetica fixă sunt: (Pag: 636)

a) [x] redarea cât mai fidelă a formei și detaliilor preparației

b) [ ] preluarea și redarea cu fidelitate minimă a rapoartelor preparației cu parodonțiul marginal

c) [x] înregistrarea și redarea cât mai corectă a reliefului dinților antagoniști

d) [x] redarea exactă a rapoartelor preparației cu dinții vecini

e) [ ] să ofere posibilitatea obtinerii unui model preliminar cât mai exact, pe care să se poată realiza
macheta viitoarei proteze fixe

2114.Materialele de amprentă se pot clasifica în: (Pag: 640)

a) [x] rigide și semirigide ireversibile (gipsuri, paste ZOE)

b) [x] elastice ireversibile (alginate, polieteri, polisulfuri)

c) [x] rigide reversibile (gutaperca, compounduri Stents)

d) [x] elastice ireversibile (siliconi, poliuretanodimetilmetacrilați)

e) [ ] elastice reversibile (hidrocoloizi agar-agar, ceruri bucoplastice)

2115. Următoarele afirmații cu privire la materialele de amprentă sunt adevărate, cu excepția: (Pag:
641)

a) [x] hidrocoloizii reversibili au proprietăți hidrofile și umectabilitate crescută

b) [ ] siliconii cu reacție de adiție prezintă o rezistență la deformare adecvată


c) [ ] polieterii prezintă proprietăți hidrofile și umectabilitate scăzută

d) [ ] siliconii cu reacție de adiție prezintă o stabilitate dimensională foarte bună (0, 05% în 24 h)

e) [x] polisiloxanii cu vâscozitate ridicată se pot folosi atât singuri, cât și în asociere cu
polivinilsiloxanii cu vâscozitate redusă

2116Alegerea unui tip de material sau al altuia se poate face ținând cont de anumite criterii, dintre
care: (Pag: 640, 641)

a) [ ] biocompatibilitate

b) [x] timpul de păstrare a amprentei până la realizarea modelului

c) [x] prețul de cost

d) [x] manipularea facilă adaptată la cazul clinic

e) [x] toleranța la umiditate, umectabilitatea și caracteristicile reologice

2117. Dintre proprietățile fizico-chimice ale materialelor de amprentă au o importanță deosebită:


(Pag: 646)

a) [x] prezența cavităților și a retentivităților

b) [x] vâscozitatea și compresiunea în cursul inserției

c) [x] capacitatea de umectare

d) [ ] vâscozitatea și compresiunea în cursul dezinserției

e) [x] plasticitatea și timpul de priză

2118. Amprenta monofazică: (Pag: 652)

a) [x] este o amprentă într-un singur timp

b) [x] se poate utiliza un material

c) [x] se pot utiliza două materiale

d) [ ] este o amprentă în doi timpi

e) [x] se pot utiliza portamprente standard, individuale, speciale

2119. Amprenta monofazică globală cu hidrocoloizi ireversibili și cu portamprente standard se indică


pentru: (Pag: 653)

a) [x] arcade antagoniste

b) [ ] înregistrarea ocluziei

c) [x] modele de studiu și documentare


d) [x] coroane și punți (alginat clasa A)

e) [ ] modele de lucru pentru inscrustații

2120. Despre amprenta monofazică globală (într-un singur timp) cu elastomeri de sinteză și cu
portamprente individuale sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția: (Pag: 653)

a) [x] sunt cele mai rar utilizate

b) [ ] au indicații (aproape) universale în protetica fixă

c) [ ] se indică pentru proteze parțiale fixe

d) [ ] se indica pentru preparații unice sau multiple

e) [ ] se pot folosi în una sau două consistențe

2121.Amprenta dublului amestec în portamprenta standard cu siliconi (putty-wash) se indică pentru:


(Pag: 689)

a) [x] punți adezive

b) [x] fațete

c) [x] inlay

d) [x] coroane parțiale

e) [ ] amprentă globală în restaurări compozite

2122.Tehnica de elecție pentru amprenta monofazică în portamprenta individuală cu siliconii de


adiție este: (Pag: 689)

a) [x] amprentarea bonturilor în restaurările compozite

b) [ ] amprentarea globală în restaurările compozite

c) [ ] amprentarea parcelară în restaurările compozite

d) [ ] amprentarea pentru punți adezive

e) [ ] amprentarea pentru fațete

2123. Despre hidrocoloizii reversibili sunt adevărate următoarele afirmații: (Pag: 685)

a) [x] au caracter hidrofil

b) [x] au consistență constantă

c) [x] sunt materiale termoplastice reversibile

d) [ ] modelele trebuie turnate în primele 45 minute de la amprentare

e) [ ] tehnica este facilă și rapidă


2124. Despre polieteri sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția: (Pag: 685)

a) [ ] sunt materiale care necesită portamprente individuale sau „semi-individuale"

b) [ ] se pretează pentru tehnicile monofazice

c) [x] se pretează pentru tehnicile bifazice

d) [ ] fidelitatea este comparabilă cu a siliconilor de adiție

e) [x] este indicată depozitarea la frigider până la turnarea modelului

2125. Pentru amprentarea cu elastomeri de sinteză, tehnologia de amprentare prezintă următoarele


faze: (Pag: 658)

a) [x] pregătirea șanțului gingival când se amprentează bonturi coronare cu zone terminale
intrasulcular

b) [ ] pregătirea șanțului gingival când se amprentează bonturi coronare cu zone terminale


suprasulcular

c) [x] amprentarea preparației împreună cu întreaga arcada

d) [x] amprentarea arcadei antagoniste cu alginat

e) [x] înregistrarea relațiilor ocluzale

2126.Următorii factori pot genera deformări la nivelul unei amprente cu hidrocoloizi reversibili: (Pag:
656)

a) [x] îndepărtarea lentă a amprentei

b) [x] exercitarea unor presiuni în cursul gelificării

c) [ ] îndepărtarea rapidă

d) [x] întârzieri în turnarea modelului

e) [ ] dezinserția amprentei când gelul a atins 37°C

2127. Caracteristicile amprentelor cu polieteri sunt: (Pag: 660)

a) [x] stabilitate dimensională excelentă

b) [x] acuratețea detaliilor după 7 zile

c) [x] pot determina stări alergice în contact prelungit cu mucoasa

d) [ ] se indică contactul cu apa (sunt materiale hidrofile)

e) [ ] acuratețea detaliilor după 9 zile


2128Despre amprenta prin tehnica dublului amestec sunt adevărate următoarele afirmații cu
excepția: (Pag: 669)

a) [ ] este o amprentă globală într-un singur timp

b) [ ] utilizează elastomeri în consistențe diferite

c) [x] este o amprentă globală bifazică

d) [ ] se pot utiliza și siliconi

e) [ ] se pot utiliza și hidrocoloizi reversibili

2129. Dezinfecția amprentelor prin imersie prezintă următoarele caracteristici: (Pag: 677)

a) [x] nu este indicată tuturor tipurilor de materiale

b) [x] nu presupune clătirea înainte de dezinfecția propriu-zisă

c) [x] pot să apară modificari dimensionale în cazul depășirii timpului de acțiune

d) [ ] este indicata tuturor materialelor de amprentă

e) [ ] înainte de această etapă este necesară clatirea

2130. Igienizarea amprentelor prin pulverizare (sistemul Durr Hygojet) prezintă următoarele
avantaje, cu excepția: (Pag: 681)

a) [ ] procedură adaptată în funcție de diferitele condiții (salivă, sânge)

b) [ ] nu există riscul deformării amprentei

c) [ ] este economic și eficient

d) [x] se pot dezinfecta / curăța / usca 12 amprente în 12 min.

e) [ ] prezintă un spectru larg de acțiune

2131. Preparațiile subgingivale, din punct de vedere al pregătirii parodontiului, necesită: (Pag: 683)

a) [x] evidențierea șanțului gingival cu fire impregnate cu substanțe vasoconstrictoare

b) [ ] evidențierea șanțului gingival cu fire impregnate cu substanțe vasodilatatoare

c) [ ] nu se pune problema evidențierii limitei cervicale

d) [x] realizarea unei gingivectomii pentru plasarea supragingivală a limitei cervicale

e) [ ] nu se pune problema uscării

2132.Caracteristicile materialului de amprentă ideal trebuie să elimine: (Pag: 690)

a) [ ] variațiile dimensionale din masa materialului de amprentă


b) [ ] apariția în timp a fenomenului de îmbătrânire

c) [ ] imposibilitatea păstrării timp îndelungat a amprentelor

d) [ ] manipularea dificilă

e) [x] prețul de cost scăzut

2133. Timpul de priză al hidrocoloizilor reversibili este de: (Pag: 650)

a) [ ] 2 min

b) [x] 5 min

c) [ ] 10 min

d) [ ] 15 min

e) [ ] 7 min

2134. Dezinserția amprentei în cazul utilizării siliconilor cu reacție de condensare este: (Pag: 650)

a) [x] ușoară

b) [ ] moderată

c) [ ] dificilă

d) [ ] foarte dificilă

e) [ ] moderată spre dificilă

2135. Rezistența la rupere este adecvată în cazul următoarelor materiale de amprentă: (Pag: 650)

a) [x] polieteri

b) [x] vinil-polisiloxani

c) [x] siliconi de condensare

d) [ ] polisulfuri

e) [ ] hidrocoloizi reversibili

2136. Toleranța umidității este excelentă pentru: (Pag: 650)

a) [ ] polisulfuri

b) [x] hidrocoloizii reversibili

c) [ ] siliconii de condensare

d) [ ] polieterii
e) [ ] vinil-polisiloxanii

2137. Corectarea înălţimii etajului inferior este absolut necesară: (pg.699, 703)

a) [ ] în cazul uzurii exagerate a dinţilor restanţi;

b) [ ] la pacienţii vârstnici, chiar dacă spaţiul de inocluzie este uşor mărit;

c) [x] dacă spaţiul de inocluzie fiziologică depăşeşte limita maximă admisă - 4 mm;

d) [ ] în cazul edentaţiilor întinse, dar cu stopuri ocluzale stabile;

e) [ ] când există overbite accentuat;

2138Relaţia de postură este definită de Lejoyeux ca fiind: (pg. 691)

a) [ ] poziţia mandibulei atunci când capul este orientat după planul de la Franckfurt, muşchii fiind în
stare de repaos aparent;

b) [ ] suma rapoartelor cranio-mandibulare când mandibula se află sub efectul echilibrului tonic
antigravific al musculaturii manducatoare;

c) [ ] poziţia habituală a mandibulei cu condilii aflaţi în poziţie neutră, neforţată în cavitatea glenoidă;

d) [x] echilibru tonic al complexului muscular, de la care pleacă şi ajung toate mişcările mandibulei;

e) [ ] nici un răspuns corect;

2139. Precizaţi care din următoarele afirmaţii este adevărată: (pg. 694, 695)

a) [ ] impulsurile periferice joacă un rol secundar în reglarea tonusului muscular al muşchilor


sistemului oro-facial;

b) [ ] coincidenţa liniei mediene mandibulare cu planul medio-sagital al feţei reprezintă un reper al


relaţiei de postură;

c) [ ] mandibula se află în relaţie centrică numai în timpul deglutiţiei;

d) [ ] mandibula se află în relaţie centrică numai la sfârşitul ciclului masticator;

e) [x] toate răspunsurile false;

2140. Alegeţi varianta corectă de răspuns în următoarele situaţii: (pg. 699)

a) [x] testul fonetic Silvermann poziţionează mandibula la o dimensiune verticală convenabilă,

b) [ ] la pacientul edentat total, verificarea reperului dentar nu este posibilă în cadrul determinării
relaţiilor cranio-mandibulare;

c) [ ] datorită hipotoniei musculare, la pacienţii vârsnici se acceptă o uşoară diminuare a clearence-


ului ocluzal;
d) [ ] metodele antropometrice cu repere preextracţionale sunt cele mai indicate în determinarea
relaţiilor cranio-mandibulare;

e) [ ] metoda de dinamică funcţională fonetică înregistrează spaţiul de inocluzie fiziologică folosind


teste fonetice;

2141. Metoda bio-feed-back-ului utilizată în determinarea dimensiunii verticale presupune: (pg. 699)

a) [ ] inducerea relaxării musculare prin autosugestie;

b) [x] obţinerea liniei izoelectrice prin autocontrol;

c) [ ] reglarea tonusului muscular prin „self control circuit";

d) [ ] blocarea aferenţelor senzoriale proprioceptive;

e) [ ] reducerea frecvenţei de descărcare a motoneuronului γ prin stimularea hipotalamusului


anterior;

2142. Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este corectă: (pg. 700)

a) [ ] utilizarea metodelor amtropometrice este suficientă în determinarea

b) [ ] spaţiul funcţional ocluzal poate fi înregistrat numai prin metode fonetice;

c) [ ] utilizarea atât a metodelor antropometrice cât şi a celor fonetice în determinarea celor doi
parametri nu este obligatorie;

d) [x] înregistrarea dimensiunii verticale cât şi a spaţiului funcţional ocluzal impune mai întâi aplicarea
metodelor antropometrice şi apoi a metodei posturale sau a celei fonetice;

e) [ ] nici o variantă corectă,

2143. Care din următoarele metode „funcţionale" de determinare a dimensiunii verticale se bazează
pe criteriul de confort: (pg. 700)

a) [ ] restabilirea armoniei fizionomice;

b) [x] decelarea momentului echilibrării tonicităţii musculare prin simţul tactil al bolnavului;

c) [ ] obţinerea închiderii fantei labiale fără efort;

d) [ ] metoda deglutiţiei;

e) [ ] metoda dinamometrului;

2144. Determinarea relaţiei centrice la pacienţii cu o instabilitate marcată a mandibulei necesită: (pg.
701)

a) [ ] eliminarea hiperlaxităţii ligamentare;

b) [ ] corectarea uzurii osoase prin metode de augumentare a suportului osos;


c) [ ] „redescoperirea" reflexelor de poziţionare centrică,

d) [ ] protezare provizorie până la obţinerea echilibrului neuro-muscular;

e) [x] verificarea înregistrării prin mai multe metode până când rezultatele coincid;

2145. Cauza derapajului bordurilor de ocluzie poate fi: (pg. 701)

a) [ ] incongruenţa celor două suprafeţe;

b) [ ] existenţa unor contacte premature simetrice, opuse direcţiei de glisaj;

c) [ ] prezenţa unui contact prematur pe o hemiarcadă;

d) [x] toate variantele de mai sus,

e) [ ] nici un răspuns corect,

2146.tContactele premature existente la nivelul bordurilor de ocluzie: (pg. 701)

a) [ ] vor fi eliminate odată cu ramolirea cerii;

b) [x] trebuie căutate totdeauna pe direcţia opusă glisării;

c) [ ] necesită reluarea tuturor înregistrărilor anterioare;

d) [ ] se datorează unui câmp protetic deficitar;

e) [ ] pot fi cauzate de insuficienta relaxare musculară în momentul înregistrării relaţiei centrice

2147.Precizaţi care din următoarele metode sunt considerate facultative în determinarea relaţiei
centrice: (pg. 702)

a) [ ] manevra condiliană;

b) [ ] metoda Patterson;

c) [x] extensia forţată a capului,

d) [ ] flexia controlată a capului;

e) [ ] manevra maseterină Gysi;

2148. Glisarea mandibulei spre o poziţie excentrică atunci când pe traiectoria de închidere interferă
un obstacol, reprezintă principiul pe baza căruia funcţionează: (pg. 708)

a) [x] autoocluzorul Lende;

b) [ ] centrocordul Optow;

c) [ ] arcurile faciale;

d) [ ] stimulatorul Jenkelson;
e) [ ] sistemul N.O.R;

2149. În determinarea relaţiei centrice la pacientul edentat, o primă etapă constă în: (pg. 700)

a) [ ] refacerea coincidenţei liniilor mediene mandibulară şi facială;

b) [x] stabilirea nivelului şi a orientării planului de ocluzie;

c) [ ] refacerea clearence-ului ocluzal;

d) [ ] centrarea condililor în cavitatea glenoidă, în poziţie neforţată;

e) [ ] stabilizarea mandibulei în raport cu baza craniului;

2150. Metoda înscrierii grafice reprezintă, în cadrul tehnicilor de determinare a relaţiei centrice (RC):
(pg. 707)

a) [x] o metodă complexă

b) [ ] o metodă complexă şi totodată funcţională;

c) [ ] o metodă simplă;

d) [x] înregistrarea traiectoriei de mişcare mandibulară în mişcări de propulsie şi lateralitate dreapta-


stânga;

e) [x] metoda pe care se bazează înregistrarea Lejoyeaux;

2151.Utilizarea memoriei ocluzale Lejoyeaux de înregistrare a relaţiei centrice (RC) presupune


parcurgerea următoarelor etape: (pg. 708)

a) [ ] scurtarea machetei de ocluzie maxilare cu 2 mm., urmată de crearea unui şanţ retentivîn
grosimea acesteia;

b) [ ] fixarea a trei ace inscriptoare pe şablonul mandibular;

c) [x] plasarea pe şablonul mandibular în trei puncte (2 laterale şi unul frontal) a câte unui platou
acoperit cu ceară de inlay;

d) [x] fixarea corespunzătoar a trei ace inscriptoare pe şablonul maxilar;

e) [x] introducerea şabloanelor în cavitatea orală şi determinarea corespondenţei dintre RC şi reflexul


de ocluzie molară atunci când vârful înscriitor corespunde cu vârful arcului gotic;

2152. Planul de ocluzie este: (pg. 712)

a) [ ] un plan virtual, stabilit aleatoriu între cele două arcade;

b) [ ] rezultatul succesiunii cuspizilor de sprijin şi de ghidaj;

c) [x] format din cele două curbe de ocluzie sagitală;


d) [x] plan imaginar ce trece pe marginea incizală a incisivilor mandibulari şi vârfurile cuspizilor disto-
palatinali maxilari;

e) [ ] un plan înclinat în zona premolar-molară;

2153. Factorii care induc stabilirea mai multor tipuri de ocluzie sunt: (pg. 712)

a) [ ] tonusul muşchilor manducatori;

b) [ ] mobilitatea muşchilor manducatori;

c) [x] aferenţele corticale din ariile 4-6 Brodmann;

d) [x] mobilitatea articulaţiei temporo-mandibulare

2154. [M] Capitol: 58. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE: INREGISTRAREA Grad de dificultate:
scazutPrecizaţi care sunt caracteristicile contactelor dento-dentare ideale: (pg. 713)

a) [ ] să fie de tip cuspid-fosetă, cuspid-ambrazură, cuspid-cuspid,

b) [ ] să fie stabile, chiar dacă sunt reduse numeric;

c) [x] localizate precis;

d) [x] multiple, stabile, punctiforme;

e) [ ] în ocluzia habituală, contactele dento-dentare pot fi considerate ideale atât timp cât
intercuspidarea este maximă;

2155. [M] Capitol: 58. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE: INREGISTRAREA Grad de dificultate:
scazutPrecizaţi care din următoarele enunţuri este corect: (pg. 713)

a) [x] suprafaţa totală a contactelor ocluzale este de 4 mm2

b) [ ] numărul total de contacte interarcadice trebuie să fie de aproximativ 100 pentru ca ocluzia să
poată fi considerată stabilă;

c) [x] numărul total de contacte interarcadice trebuie să fie de minim 100 pentru ca ocluzia să poată
fi considerată stabilă;

d) [ ] într-o ocluzie ideală numărul de contacte dento-dentare este de 173;

e) [x] într-o ocluzie ideală numărul de contacte dento-dentare este de 172

2156. [M] Capitol: 58. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE: INREGISTRAREA Grad de dificultate:
scazutExaminarea ocluziei terminale are un rol deosebit de important deoarece: (pg. 714)

a) [ ] permite stabilirea point-centricului;

b) [ ] permite decelarea long-centricului;


c) [ ] pot fi detectate numai contactele premature nedeflective;

d) [x] pot fi detectate contactele premature deflective şi nedeflective;

e) [x] sunt puse în evidenţă contactele cu potenţial traumatogen ridicat;

2157. [M] Capitol: 58. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE: INREGISTRAREA Grad de dificultate:
scazutDeterminanţii dinamicii mandibulare sunt: (pg. 714, 715)

a) [x] ariile ocluzale;

b) [ ] articulaţia temporomandibulară;

c) [ ] relaţiile cranio-mandibulare fundamentale;

d) [ ] relaţia de ocluzie;

e) [x] armonia planului ocluzal;

b) [ ] numărul total de contacte interarcadice trebuie să fie de aproximativ 100 pentru ca ocluzia să
poată fi considerată stabilă;

c) [x] numărul total de contacte interarcadice trebuie să fie de minim 100 pentru ca ocluzia să poată
fi considerată stabilă;

d) [ ] într-o ocluzie ideală numărul de contacte dento-dentare este de 173;

e) [x] într-o ocluzie ideală numărul de contacte dento-dentare este de 172

2156. [M] Capitol: 58. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE: INREGISTRAREA Grad de dificultate:
scazutExaminarea ocluziei terminale are un rol deosebit de important deoarece: (pg. 714)

a) [ ] permite stabilirea point-centricului;

b) [ ] permite decelarea long-centricului;

c) [ ] pot fi detectate numai contactele premature nedeflective;

d) [x] pot fi detectate contactele premature deflective şi nedeflective;

e) [x] sunt puse în evidenţă contactele cu potenţial traumatogen ridicat;