Sunteți pe pagina 1din 23

Conf. Dr. Ing.

Dumitru-Titi CICIC/ Suport Curs 11 - 13 MPSS – Master IMPSC,UPB,IMST, TMS

Capitolul 5. Soluții neintegrate în


producția de construcții sudate
Suport curs 11-13

5.1. Modele de management al sistemelor neinformatizate


5.2. Modele de management al sistemelor pe baza de aplicaţii informatice
disparate
5.3. Modele de producţie ce utilizează sudarea ca proces secundar
5.3.1. Modelul M.T.S. (Make To Stock)
5.3.2. Modelul A.T.O. (Assemble to Order)
5.3.3. Dificultăţi specifice A.T.O. (Assemble To Order)
5.4. Modele de producţie utilizate în domeniul construcţiilor sudate
5.4.1. Modelul E.T.O. (Engineer to Order)
5.4.2. Modelul M.T.O. (Engineer to Order)
5.4.3. Modelul B.T.O. (Build to Order)
5.5. Dificultăţi şi soluţii specifice ETO şi MTO

Utilizarea şi reproducerea integrală sau parţială a prezentului document, în orice publicaţie şi prin orice procedeu electronic, mecanic,
fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă, dacă nu există acordul scris al elaboratorulu, cu excepția masteranzilor UPB, IMST, TMS, an univ.
2018/2019
1
Conf. Dr. Ing. Dumitru-Titi CICIC/ Suport Curs 11 - 13 MPSS – Master IMPSC,UPB,IMST, TMS

Curs Soluții neintegrate în producția de construcții sudate


Sistemele clasice de producţie sunt predominante în general în întreprinderile de
inginerie industriala şi în funcţie de domeniu şi de viziunea managementului fiecărei
întreprinderi se afla într-o tranziţie de la sisteme procedurate neinformatizate la sisteme pe
baza de aplicaţii informatice disparate.

5.1. Modele de management al sistemelor neinformatizate


Acest tip de model vine de la originile întreprinderilor industriale (si nu numai) când
proiectarea şi distribuţia datelor şi a documentaţiei de producţie se făcea pe baza de
documente scrise, iar utilizarea sistemelor informatice era limitata la programe simple de
editare de text sau de calcul tabelar.
In cazul particular al construcţiilor sudate, producţia predominanta de proiecte, fără nici
un grad de repetitivitate a dus pe de o parte la evitarea implementării de sisteme informatice.
în acelaşi timp, cerinţele crescânde pentru calitate, multiplele controale, inspecţii şi certificări
ce trebuie sa se regăsească în cartea produsului ca o garanţie a nivelului de calitate al
producţiei, face extrem de dificila (daca nu chiar imposibila) utilizarea exclusiva a unui sistem
complet neinformatizat.

5.2. Modele de management al sistemelor pe baza de aplicaţii informatice disparate


Aceste modele de management sunt încă larg răspândite şi utilizate. Ele au ca baza
utilizarea unei game largi de aplicaţii informatice disparate, fără interconectări.
Astfel de sisteme utilizează programe de proiectare asistata de calculator(CAD – tip
AutoCAD, SolidWorks, SolidEdge, Catia, etc.), editoare de text (tip Word, etc.), programe de
calcul tabelar (tip Excel, etc.), sau de calcul matematic (tip MathCAD, etc.) şi de calcul structural
de rezistenta (tip ANSIS, etc.), programe de gestiune a stocurilor (tip Warehouse, etc.) şi
programe contabile (tip Contab, Cisco).
Cu toate ca utilizarea acestor aplicaţii informatice reprezintă o evoluţie majora faţă de
managementul sistemelor neinformatizate, faptul ca aplicaţiile informatice utilizate nu sunt
interconectate şi în majoritatea cazurilor utilizează formate de date incompatibile sau
netransferabile face ca sa se piardă mulţi timpi pentru reintroducerea datelor aferente unui
proiect în diferitele sisteme informatice necesare fiecărui proiect, şi eventual la transformarea
prin programe terţe ale anumitor formate pentru a putea fi reutilizate.
Dezavantajul major pentru managementul acestor sisteme tine de lipsa de vizibilitate şi
riscurile lipsei de sincronizare intre diferite departamente, dificultăţi în urmărirea stadiului unei
comenzi pe parcursul acesteia, dificultăţi în estimarea costurilor proiectelor cu rezultate uneori
dezastroase asupra profitabilităţii întreprinderii cât şi asupra satisfacţiei clienţilor.
Marea majoritate a întreprinderilor de construcţii sudate funcţionează după unul dintre
modelele de producţie la comanda în care fluxurile de materiale şi atitudinea faţă de piaţa sunt
de tip „Pull”. Acestea diferă în general datorita structurii produselor finale, respectiv a industriei
în care activează întreprinderea respectiva.
Principalele etape de realizare a unui model de producţie al unei întreprinderi sunt:
 Definirea domeniului;
 Determinarea agenţilor externi (clienţi şi furnizori) şi funcţiilor externe (care
tratează cu agenţi externi);
 Definirea cererii-răspunsului la problemele privind agenţii şi funcţiile externe;
 Modelarea proceselor fizice şi organizaţionale;
Utilizarea şi reproducerea integrală sau parţială a prezentului document, în orice publicaţie şi prin orice procedeu electronic, mecanic,
fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă, dacă nu există acordul scris al elaboratorulu, cu excepția masteranzilor UPB, IMST, TMS, an univ.
2018/2019
2
Conf. Dr. Ing. Dumitru-Titi CICIC/ Suport Curs 11 - 13 MPSS – Master IMPSC,UPB,IMST, TMS

Definirea celui mai detaliat nivel de evaluare a proceselor fizice şi



organizaţionale;
 Identificarea CODP (Customer Order Decoupling Point) care indică gradul de
influenta al comenzii clientului asupra ciclului de producţie;
 Identificarea funcţiilor interne ale companiei;
 Definirea cererii-răspunsului la problemele interne şi la cele care au legătura cu
agenţii şi funcţiile externe.
In stadiile preliminare ale proiectelor sau în cadrul studiilor generale de grup înaintea
începerii proiectului se construiesc câteva modele alternative de întreprindere, bazate pe
modele specifice generale şi scenarii de structura repetitive.
Un model funcţional general de întreprindere (mult simplificat – tip producţie MTS-
Make to Stock) este prezentat în Fig. 1.:

Fig.1. Model simplificat al unui sistem de producţie MTS

O abordare ceva mai detaliata (pentru evidenţierea fluxurilor de informaţii) este


reprezentata schematic în Fig. 2

Utilizarea şi reproducerea integrală sau parţială a prezentului document, în orice publicaţie şi prin orice procedeu electronic, mecanic,
fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă, dacă nu există acordul scris al elaboratorulu, cu excepția masteranzilor UPB, IMST, TMS, an univ.
2018/2019
3
Conf. Dr. Ing. Dumitru-Titi CICIC/ Suport Curs 11 - 13 MPSS – Master IMPSC,UPB,IMST, TMS

Fig.2. Evidenţierea fluxurilor de informaţii ale unui sistem de producţie MTS

In piramida organizaţionala fiecare nivel în poarte are necesitaţi diferite din partea
sistemului specifice fiecărui departament, aşa cum se poate vedea în Fig.3.

Fig.3. Evidenţierea necesitaţilor specifice în funcţie de aria de aplicare

O alta modalitate de diferenţiere a diferitelor tipuri de producţie este din perspectiva


tipurilor şi locaţiilor de stocare(“Stock point”). Aceasta abordare este foarte utila în Supply
Chain Management (Managementul Lanţului de Aprovizionare) şi de asemenea în cadrul

Utilizarea şi reproducerea integrală sau parţială a prezentului document, în orice publicaţie şi prin orice procedeu electronic, mecanic,
fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă, dacă nu există acordul scris al elaboratorulu, cu excepția masteranzilor UPB, IMST, TMS, an univ.
2018/2019
4
Conf. Dr. Ing. Dumitru-Titi CICIC/ Suport Curs 11 - 13 MPSS – Master IMPSC,UPB,IMST, TMS

programelor de îmbunătăţire a satisfacţiei clienţilor prin reducerea timpilor de aşteptare, după


cum se poate vedea în Fig. 4.:

Utilizarea şi reproducerea integrală sau parţială a prezentului document, în orice publicaţie şi prin orice procedeu electronic, mecanic,
fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă, dacă nu există acordul scris al elaboratorulu, cu excepția masteranzilor UPB, IMST, TMS, an univ.
2018/2019
5
Conf. Dr. Ing. Dumitru-Titi CICIC/ Suport Curs 11 - 13 MPSS – Master IMPSC,UPB,IMST, TMS

Utilizarea şi reproducerea integrală sau parţială a prezentului document, în orice publicaţie şi prin orice procedeu electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă, dacă nu există acordul scris al elaboratorulu, cu
excepția masteranzilor UPB, IMST, TMS, an univ. 2018/2019
6
Conf. Dr. Ing. Dumitru-Titi CICIC/ Suport Curs 11 - 13 MPSS – Master IMPSC,UPB,IMST, TMS

Fig. 4. Evidenţierea timpilor de aşteptare în funcţie de „Stock point” pe fiecare tip de sistem de producţie

Utilizarea şi reproducerea integrală sau parţială a prezentului document, în orice publicaţie şi prin orice procedeu electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă, dacă nu există acordul scris al elaboratorulu, cu
excepția masteranzilor UPB, IMST, TMS, an univ. 2018/2019
7
Conf. Dr. Ing. Dumitru-Titi CICIC/ Suport Curs 11 - 13 MPSS – Master IMPSC,UPB,IMST, TMS

5.3. Modele de producţie ce utilizează sudarea ca proces secundar


5.3.1. Modelul M.T.S. (Make To Stock)
Modelul MTS de producţie este general aplicat în industrie pentru producerea unei
foarte largi varietăţi de produse, inclusiv produse industriale.
Cu toate ca în procesele de producţie aceste întreprinderi utilizează şi diverse procedee
de sudare, acestea nu au decât un rol secundar în ansamblul produsului, operaţia de sudare în
sine servind doar la producerea unor componente sau subansamble.
In cadrul unor astfel de modele de producţie eventualele operaţii de sudare sunt în
marea majoritate a cazurilor complet automatizate sau externalizate prin subcontractarea
producerii componentelor ce necesita procese de sudare, iar de multe ori piesele sudate sunt
supuse doar la controale statistice, după terminarea operaţiei de sudare.
In schimb fiecare piesa ce necesita o operaţie de sudare, se sudează conform unei
tehnologii omologate. Omologarea tehnologiilor de sudare se face încă din faza de prototip a
produselor şi este de obicei foarte riguroasa, fiind însoţita de testări multiple şi încercări atât
nedistructive (vizuale, ultrasonice şi radiografice) cât şi distructive (îndoire, rezilienţa, tracţiune
şi oboseala). O astfel de tehnologie, odată omologata, trebuie respectata pentru întregul ciclu
de producţie al componentei sudate respective. Orice modificare a unui parametru de sudare
dintr-o tehnologie omologata, presupune refacerea tuturor testelor, pentru reomologare.
5.3.2. Modelul A.T.O. (Assemble to Order)
ATO are ca principale caracteristici definitorii următoarele:
 Presupune prin definiţie asamblarea produsului după primirea comenzii
clientului;
 Se desfăşoară de obicei pe un tip de producţie prestabilit şi are ca rezultat o
gama relativ redusa de produse (variante de produse);
 Implica producerea pana la un anumit punct de componente şi subansamble
standardizate ce sunt păstrate în stocuri intermediare bazate pe forecast-uri la
fel ca la producţia de tip „Push”.
La întreprinderile gen A.T.O. clienţii pot alege în funcţie de necesităţile proprii intre
diferite variante ale unui produs sau ale unei game de produse de un anumit tip. Practic
cerinţele clienţilor determina configuraţia şi subansamblele componente ale produsului, dintre
un număr limitat de variante posibile. CODP intervine după cum se poate vedea în Fig.5.:

Utilizarea şi reproducerea integrală sau parţială a prezentului document, în orice publicaţie şi prin orice procedeu electronic, mecanic,
fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă, dacă nu există acordul scris al elaboratorulu, cu excepția masteranzilor UPB, IMST, TMS, an univ.
2018/2019
8
Conf. Dr. Ing. Dumitru-Titi CICIC/ Suport Curs 11 - 13 MPSS – Master IMPSC,UPB,IMST, TMS

Fig.5. CODP în întreprinderi de tip ATO

Principalele Structuri Organizaţionale (departamente) ale unei întreprinderi de tip A.T.O.:


Marketing&Vanzari:
Departamentul de Marketing trebuie sa asigure expunerea firmei către segmentele
interesate, punând accent pe produsele furnizate şi calităţile acestora, a experienţei anterioare
prin referinţele existente.
Începând de la acest gen de producţie, care se aproprie cel mai mult de producţia de tip
„push”, apare necesitatea publicităţii, care trebuie realizata de departamentul de Marketing
sau subcontractata către agenţii de publicitate.
Departamentul de marketing are în aceste întreprinderi şi o componenta destul de
importanta axata pe studiul cerinţelor şi tendinţelor pieţii şi pe captarea feedbackului de la
clienţi. Pe baza acestui feedback, al statisticilor şi al trendurilor de piaţa, se creează concepte de
noi opţiuni sau variante de produs, care sunt date spre studiu de fezabilitate departamentului
Cercetare&Dezvoltare. Gradul în care aceste concepte reflecta cerinţele pieţei, este direct
proporţional cu şansele de succes ale întreprinderii.
Partea de Vânzări poate lua forma de vânzări directe prin intermediul unei reţele proprii
de vânzări, sau indirecte prin intermediul distribuitorilor autorizaţi.
Partea de ofertare se realizează fie manual prin experienţa vânzătorilor sau a
departamentului de administrare a vânzărilor de a adapta subansamble standardizate la
necesităţile clienţilor, fie prin intermediul unor configuratoare specializate online sau offline,
care pot fi independente sau conectate direct la o aplicaţie informatica de tip ERP, care în unele
cazuri pot fi accesate direct de către clienţi pentru a-si crea propriile configuraţii, pentru care
pot primi cotaţii de preţ.
Stoc:
In acest tip de întreprindere stocurile sunt foarte importante, şi au de obicei mai multe
componente, fiind împărţite în stocuri primare de materii prime şi elemente standardizate,
stocuri de componente şi stocuri de subansamble.
Managementul şi optimizarea stocului capătă o mare importanta în competitivitatea şi
profitabilitatea întreprinderii, trebuind semnalat orice dezechilibru atât departamentului de
Achiziţii (pentru a achiziţiona sau pentru a stopa eventuale achiziţii periodice) şi
departamentului de Producţie (pentru creşterea sau scăderea volumului producţiei pentru una
sau mai multe componente) cât şi departamentul de Marketing (deoarece stocurile insuficiente
pot prelungi termenele de livrare, iar suprastocurile pot fi reduse prin crearea de oferte
speciale).
Cercetare & Dezvoltare:
Departamentul de Cercetare & Dezvoltare este vital în întreprinderile de tip A.T.O.,
deoarece designul produselor aparţine în totalitate producătorului. De asemenea gradul în care
produsele create răspund necesitaţilor pieţei depinde de creativitatea acestui departament şi
de capacitatea lui de a transpune în realitate conceptele identificate de departamentul de
Marketing.
Cu cât flexibilitatea şi numărul variantelor de produs ce pot fi realizate din gama finita
de subansamble standard este mai mare, cu atât cresc avantajele comerciale (profitabilitate
mai mare, posibilităţi de Marketing multiple).
Înafara de crearea conceptelor pentru subansamblele standardizate, departamentul
Cercetare&Dezvoltare trebuie sa vizeze din punct de vedere al fezabilităţii tehnologice şi
funcţional proiectul ansamblului final dorit de client[66].
Acest departament trebuie sa asiste departamentul de Achiziţie şi Calitate pentru
Utilizarea şi reproducerea integrală sau parţială a prezentului document, în orice publicaţie şi prin orice procedeu electronic, mecanic,
fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă, dacă nu există acordul scris al elaboratorulu, cu excepția masteranzilor UPB, IMST, TMS, an univ.
2018/2019
9
Conf. Dr. Ing. Dumitru-Titi CICIC/ Suport Curs 11 - 13 MPSS – Master IMPSC,UPB,IMST, TMS

monitorizarea conformităţii produselor achiziţionate, conform specificaţiilor de proiectare, a


unor standarde internaţionale sau prin utilizarea de produse etalon.
Departamentul de Cercetare&Dezvoltare ia deciziile „Make or Buy” (Fabricaţie sau
Achiziţie) pentru componentele şi subansamblele produsului înainte de a-l lansa în Producţie,
împreuna cu responsabilii de produs de la Cercetare & Dezvoltare, în funcţie de capacităţile
tehnologice ale echipamentelor din dotare şi desigur de costuri.
Achiziţie / Recepţie:
Acest departament are ca funcţie principala achiziţia de materii prime, consumabile şi
elemente standardizate conform specificaţiilor cantităţilor, materialelor şi elementelor
standardizate din proiectul produsului.
El asista şi la subcontractarea de componente şi subansamble conform specificaţiilor
date de departamentul Cercetare & Dezvoltare, în proiectul produsului.
Producţie:
Departamentul de Producţie este responsabil de Fabricarea Componentelor, Fabricarea
Subansamblelor şi Asamblarea Finala. în funcţie de dimensiunile întreprinderii şi produsele
fabricate, aceste etape de producţie pot constitui divizii/secţii sau chiar departamente distincte.
In general gradul de specializare al muncitorilor este distribuit crescător de la Fabricarea
Componentelor la Asamblarea Finala.
Clientul alege subansamblele componente direct sau prin cerinţe definitorii (dimensiuni,
capacitaţi, opţiuni, culori etc.), din gama existenta, iar lansarea comenzii declanşează procesul
de Asamblare Finala.
Pana la faza de producţie de subansamble se produce pe baza specificaţiilor de
proiectare, iar producţia fiind repetitiva se poate automatiza/robotiza. Asamblarea finala
începe în momentul în care se primeşte o comanda de la un client şi depinde de specificaţiile
acesteia.
Întreprinderile cu producţie de tip A.T.O. din domeniul construcţiilor sudate sunt acelea
la care asamblarea finala care tine de specificul cerinţelor clientului se face prin procedee de
sudare.
Daca sudarea pieselor şi subansamblelor intermediare standardizate este repetitiva şi se
poate automatiza/robotiza, sudarea ansamblului final este un proiect ce trebuie adaptat
cerinţelor şi condiţiilor clientului.
Calitate Proceselor de Sudare
Calitatea în acest domeniu începe de la calitatea în proiectare. Controlul calităţii
proiectării pentru piesele şi subansamblele standardizate se poate face în detaliu pe prototipuri
sau chiar pe producţii de pre-serie, pe care se pot aplica teste atât nedistructive cât şi
distructive, ducând la omologări ale pieselor şi tehnologiilor de fabricare ce permit
automatizarea acestei parţi a producţiei.
Pentru faza finala de asamblare testările trebuie limitate la probe nedistructive,
precedate de numeroase simulări funcţionale pe aplicaţii informatice specifice.
In întreprinderile de construcţii sudate de tip A.T.O. controlul calităţii proceselor de
sudare este de asemenea împărţit în doua etape. Pentru elementele standardizate se testează
şi omologhează tehnologiile de sudare din faza de prototip, iar apoi se controlează statistic pe
fluxul de producţie sau la punctul de stocare. Pentru asamblarea finala, controlul sudurilor se
stabileşte pentru fiecare sudura în parte în funcţie de importanta şi rolul funcţional al fiecărei
îmbinări. Din moment de ansamblul final reprezintă în marea majoritate a cazurilor un produs
unicat de valoare ridicata, testarea sudurilor acestuia trebuie limitata la testări nedistructive.
Pentru sudurile de asamblare importante (vase sub presiune, structuri portante, etc.) se
impune omologarea tehnologiilor de sudare şi pentru asamblarea finala, fie conform
Utilizarea şi reproducerea integrală sau parţială a prezentului document, în orice publicaţie şi prin orice procedeu electronic, mecanic,
fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă, dacă nu există acordul scris al elaboratorulu, cu excepția masteranzilor UPB, IMST, TMS, an univ.
2018/2019
10
Conf. Dr. Ing. Dumitru-Titi CICIC/ Suport Curs 11 - 13 MPSS – Master IMPSC,UPB,IMST, TMS

standardelor specifice produsului, fie conform standardelor cerute de beneficiar, şi definirea


unor specificaţii ale procedurii de sudare (WPS – Welding Procedure Specification). Aceasta se
face pe probe tip, din acelaşi material, de aceeaşi grosime, care se sudează prin acelaşi
procedeu şi cu aceiaşi parametri ca pe produs. Aceste probe standard sunt supuse la probe
conform standardelor de omologare a tehnologiei, sau a specificaţiilor beneficiarului.
Pentru fiecare produs se eliberează o declaraţie de conformitate a produsului care
certifica responsabilitatea producătorului asupra faptului ca produsul a fost produs conform
unor standarde de calitate specifice domeniului sau cerinţelor clientului.
Ambalare:
Pentru acest gen de producţie, acest departament, în funcţie de genul produselor, poate
varia destul de mult ca atribuţii şi importanta, dar exista aproape întotdeauna.
Acest departament poate integra vopsirea şi marcarea produsului, dar şi construcţia de
structuri de diferite grade de complexitate pentru protecţia a produsului la transport, care
uneori necesita implicarea departamentului de Cercetare & Dezvoltare (pentru designul şi
specificaţiile de Ambalare).
Pentru multe tipuri de produse, acest departament produce sau subcontractează soluţii
de ambalare standardizate.
Trebuie ţinut cont ca în general protecţia produselor fragile depinde în principal de
soluţiile alese la Ambalare şi foarte puţin de modalitatea de transport.
Expediţia
La acest tip de producţie Expediţia tinde sa ia forme standardizate în funcţie de produs.
In unele întreprinderi exista departamente de Logistica ce se ocupa nu doar de Expediţii,
ci şi de aprovizionare, iar în unele cazuri aceste departamente nu doar organizează contactând
transportori externi, ci dispun de mijloace de transport proprii.
Activitatea de logistica poate acoperi în unele cazuri şi transferul de componente către
fabricarea de subansamble şi apoi colecţia conform specificaţiei clientului şi livrarea de
subansamble către asamblarea finala.
Managementul Calităţii
La acest tip de producţie Managementul Calităţii are câteva componente distincte care
au un rol mai mult sau mai puţin extins în funcţie de produs.
Managementul calităţii tine de implementarea sistemului calităţii în diversele
departamente ale întreprinderii începând de la Cercetare-Proiectare şi Recepţie şi pana la
Marketing şi Vânzări sau Expediţie.
Recepţia materiilor prime şi a subansamblelor prefabricate se face pe baza specificaţiilor
şi standardelor relevante indicate de departamentului Cercetare-Dezvoltare. Controlul final se
face conform specificaţiilor clientului.

5.3.3. Dificultăţi specifice A.T.O. (Assemble To Order)


Principalele dificultăţi legate de producţia de tip ATO sunt legate de dualitatea acestui
tip de producţie, care este pana la etapa de asamblare finala similara cu o producţie MTS, iar
asamblarea finala a fiecărui produs este un proiect în sine.
Datorita acestei dualităţi se alege, după caz intre doua tipuri de abordări:
 Implementarea unui sistem tipic MTS, prin standardizarea tuturor variantelor
posibile de asamblare a subansamblelor fabricate, păstrând ca singura
particularitate specifica ATO faptul ca asamblarea finala se face abia în
momentul primirii comenzii de la client (pentru una din variantele finale de
produs predefinite) şi faptul ca nu exista un stoc de produse finite.
 Implementarea de sisteme hibride ce conţin toate procesele specifice MTS, dar şi
Utilizarea şi reproducerea integrală sau parţială a prezentului document, în orice publicaţie şi prin orice procedeu electronic, mecanic,
fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă, dacă nu există acordul scris al elaboratorulu, cu excepția masteranzilor UPB, IMST, TMS, an univ.
2018/2019
11
Conf. Dr. Ing. Dumitru-Titi CICIC/ Suport Curs 11 - 13 MPSS – Master IMPSC,UPB,IMST, TMS

legături cu un modul puternic de mulţi – project management care intra în


activitate începând cu comanda clientului şi urmăreşte asamblarea şi procesele
ulterioare. Datorita faptului ca în ATO proiectele pot fi repetitive se prefera
specializarea de Project Manageri pe tipuri sau categorii de proiecte respectiv
categorii de produs final (project manager  product manager).
Ambele abordări au avantaje şi dezavantaje, iar alegerea intre una sau cealaltă este
subiectiva. Oricum ambele abordări au acelaşi dezavantaj dat de lipsa de integrare în sistem şi
de monitorizare directa a producţiei specifice în etapa de asamblare finala, aceasta fiind
acoperita doar parţial de modulele de Project Management.
Producţiile de tip ATO reprezintă o gama foarte larga de produse şi un număr de
întreprinderi aproximativ egal cu suma tuturor celor de tip ETO, MTO şi BTO împreuna.

5.4. Modele de producţie utilizate în domeniul construcţiilor sudate


5.4.1. Modelul E.T.O. (Engineer to Order)
ETO are ca principale caracteristici definitorii:
 Cerinţele clientului sunt generale (se cere o soluţie);
 Procesul de producţie începe cu designul / proiectarea produsului ce reprezintă
soluţia la cerinţele clientului;
 Implica feedback şi control permanent al procesului de fabricare şi a tuturor
modificărilor pe parcurs pentru a ne asigura ca produsul final va satisface
cerinţele iniţiale;
 Acest model este în general specific producţiei de unicate sau prototipuri.

In schema logica simplificata a întreprinderii, comanda clientului sau CODP(customer


order decoupling point) este chiar la început, şi reprezintă doar cerinţe şi indicaţii generale
asupra necesitaţilor sau caracteristicilor produsului final, după cum este reprezentat în Fig.6.

Fig.6. CODP în întreprinderi de tip ETO

Principalele Structuri Organizaţionale (departamente) ale unei întreprinderi de tip E.T.O.:


Marketing:
Utilizarea şi reproducerea integrală sau parţială a prezentului document, în orice publicaţie şi prin orice procedeu electronic, mecanic,
fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă, dacă nu există acordul scris al elaboratorulu, cu excepția masteranzilor UPB, IMST, TMS, an univ.
2018/2019
12
Conf. Dr. Ing. Dumitru-Titi CICIC/ Suport Curs 11 - 13 MPSS – Master IMPSC,UPB,IMST, TMS

Departamentul de Marketing trebuie sa asigure expunerea firmei către segmentele


interesate, punând accent pe prezentarea capacitaţilor de producţie şi a experienţei anterioare
prin referinţele existente.
In majoritatea cazurilor se ocupa şi de partea de prezentare a soluţiilor şi negocierea
comerciala a vânzărilor.
Cercetare & Dezvoltare:
Departamentul de Cercetare & Dezvoltare este vital în întreprinderile de tip E.T.O.,
cantitatea de proiecte/comenzi câştigate şi profitabilitatea acestora fiind direct proporţionala
cu expertiza tehnica şi experienţa în estimarea costurilor a membrilor acestui departament.
După primirea comenzii acest departament trebuie sa menţină un contact permanent
cu clientul pentru a se asigura ca proiectul produsului final va satisface necesităţile şi aşteptările
acestuia.
Acest departament trebuie asiste departamentul de Achiziţie pentru monitorizarea
conformităţii produselor achiziţionate, conform specificaţiilor de proiectare, a unor standarde
internaţionale sau prin utilizarea de produse etalon.
Acest departament trebuie asiste departamentul de Producţie pentru luarea deciziilor
„Make or Buy” (Fabricaţie sau Achiziţie).
Achiziţie / Recepţie:
Acest departament are ca funcţie principala achiziţia de materii prime, consumabile şi
elemente standardizate conform specificaţiilor din proiectul produsului.
El asista şi la subcontractarea de componente şi subansamble conform specificaţiilor
date de departamentul Cercetare & Dezvoltare.
Producţie:
Departamentul de Producţie este responsabil de etapele Fabricarea Componentelor,
Fabricarea Subansamblelor şi Asamblarea Finala. în funcţie de dimensiunile întreprinderii,
aceste etape de producţie pot constitui divizii/secţii sau chiar departamente distincte.
In general gradul de specializare al muncitorilor este distribuit crescător de la Fabricarea
Componentelor la Asamblarea Finala.
Departamentul de Producţie ia deciziile „Make or Buy” (Fabricaţie sau Achiziţie) pentru
componentele şi subansamblele fiecărui produs, împreuna cu responsabilii de produs de la
Cercetare & Dezvoltare, în funcţie de capacităţile tehnologice ale echipamentelor din dotare, a
încărcării producţiei la momentul respectiv şi desigur de costuri.
Asamblarea finala este etapa de producţie ce nu poate fi subcontractata, şi care trebuie
supravegheata îndeaproape, pentru a asigura caracteristicile esenţiale ale produsului final.
Ambalare:
Acest departament, în funcţie de genul produselor, poate varia destul de mult ca
atribuţii şi importanta.
De multe ori acest departament nu exista deoarece nu este necesar pentru produse sau
operaţia de Ambalare este înlocuita cu o simpla pregătire pentru expediere, care poate fi
integrata fie ca ultima etapa în producţie sau ca parte integranta a operaţiunii de expediţie.
Acest departament poate integra vopsirea şi marcarea produsului, dar şi construcţia de
structuri de diferite grade de complexitate pentru protecţia a produsului la transport, care
uneori necesita implicarea departamentului de Cercetare & Dezvoltare (pentru designul şi
specificaţiile de Ambalare).
Trebuie ţinut cont ca în general protecţia produselor fragile depinde în principal de
soluţiile alese la Ambalare şi foarte puţin de modalitatea de transport.
Expediţia
Expediţia este principala activitate de logistica şi poate pune diverse probleme în cazul
Utilizarea şi reproducerea integrală sau parţială a prezentului document, în orice publicaţie şi prin orice procedeu electronic, mecanic,
fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă, dacă nu există acordul scris al elaboratorulu, cu excepția masteranzilor UPB, IMST, TMS, an univ.
2018/2019
13
Conf. Dr. Ing. Dumitru-Titi CICIC/ Suport Curs 11 - 13 MPSS – Master IMPSC,UPB,IMST, TMS

acestui gen de producţie, datorita faptului ca produsele pot avea dimensiuni si/sau greutăţi
foarte mari ce necesita transporturi speciale, agabaritice.
In unele întreprinderi exista departamente de Logistica ce se ocupa nu doar de Expediţii,
ci şi de aprovizionare, iar în unele cazuri aceste departamente nu doar organizează contactând
transportori externi, ci dispun de mijloace de transport proprii.
De asemenea exista întreprinderi axate pe game de produse la care asamblarea finala
sau chiar construcţia integrala a produsului se realizează „on-site”, nefiind necesara o expediţia
a produsului final, dar în schimb este necesara aprovizionarea continua a site-ului de producţie
cu materiale, componente şi subansamble.
Managementul Calităţii
La acest tip de producţie Managementul Calităţii are câteva componente distincte care
au un rol mai mult sau mai puţin extins în funcţie de produs.
Managementul calităţii tine de implementarea sistemului calităţii în diversele
departamente ale întreprinderii începând de la Cercetare-Proiectare şi Recepţie şi pana la
Marketing şi Vânzări sau Expediţie. El devine vital ca instrument indispensabil de marketing în
atragerea clienţilor şi obţinerea de comenzi.
Sistemul de managementul calităţii implementat devine o garanţie generica a nivelului
de calitate ce poate fi atins de întreprinderea respectiva. Referinţele nu mai sunt suficiente ca
realizare în sine şi fără a specifica standardele de calitate conform cărora s-au realizat acele
referinţe.
Calitatea în acest domeniu începe de la calitatea în proiectarea soluţiilor pentru
cerinţele clienţilor în Cercetare&Dezvoltare. în controlul calităţii proiectării pentru proiectele de
engineering testările trebuie limitate la probe nedistructive, precedate de numeroase simulări
funcţionale pe aplicaţii informatice specifice, iar pentru părţile vitale, preomologări ale
tehnologiilor prin efectuarea de probe relevante înaintea aplicării tehnologiilor pentru produsul
clientului.
In întreprinderile de construcţii sudate de tip E.T.O. controlul calităţii proceselor de
sudare este foarte strict, dar are avantajul flexibilităţii în funcţie de scopul funcţional al fiecărei
îmbinări. Controlul sudurilor se stabileşte pentru fiecare sudura în parte în funcţie de
importanta şi rolul funcţional al fiecărei îmbinări. Din moment ce ansamblul final reprezintă în
marea majoritate a cazurilor un produs unicat de valoare ridicata, testarea sudurilor acestuia pe
produs trebuie limitata la testări nedistructive.
Pentru sudurile importante (vase sub presiune, structuri portante, etc.) se impune
omologarea tehnologiilor de sudare şi pentru asamblarea finala, fie conform standardelor
specifice produsului, fie conform standardelor cerute de beneficiar, şi definirea unor specificaţii
ale procedurii de sudare (WPS – Welding Procedure Specification). Aceasta se face pe probe tip,
din acelaşi material, de aceeaşi grosime, care se sudează prin acelaşi procedeu şi cu aceiaşi
parametri ca pe produs. Aceste probe standard sunt supuse la probe conform standardelor de
omologare a tehnologiei, si/sau a specificaţiilor departamentului Cercetare&Dezvoltare.
Pentru fiecare produs se eliberează o declaraţie de conformitate a produsului care
certifica responsabilitatea producătorului asupra standardelor de calitate specifice conform
specificaţiilor prescrise în proiectul propus de departamentul Cercetare&Dezvoltare şi aprobat
de beneficiar, şi ca produsul final va satisface cerinţele iniţiale ale clientului.

5.4.2. Modelul M.T.O. (Engineer to Order)


MTO are principalele caracteristici definitorii:
 Cerinţele clientului sunt clare şi includ proiectul şi specificaţiile clare ale
produsului, şi chiar materialele componentelor sau cel puţin caracteristicile
Utilizarea şi reproducerea integrală sau parţială a prezentului document, în orice publicaţie şi prin orice procedeu electronic, mecanic,
fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă, dacă nu există acordul scris al elaboratorulu, cu excepția masteranzilor UPB, IMST, TMS, an univ.
2018/2019
14
Conf. Dr. Ing. Dumitru-Titi CICIC/ Suport Curs 11 - 13 MPSS – Master IMPSC,UPB,IMST, TMS

fizico-mecanice necesare ale acestora;


Implica o verificare foarte atenta din partea producătorului a fezabilităţii
produsului proiectului cu mijloacele pe care le are la dispoziţie, pentru o
estimare corecta a costurilor;
 Orice modificări ulterioare necesita aprobarea proiectanţilor clientului care
cunosc în detaliu caracteristicile esenţiale pentru produsul final;
 Acest model este utilizat în producţii foarte variate şi subcontractări;
 In funcţie de profilul de producţie poate permite mici stocuri de materii prime
general utilizate
In cazul în care proiectele ce trebuie realizate sunt foarte variate, nu are rost blocarea
de lichidităţi în stocuri de materii prime si/sau consumabile, iar aprovizionarea se face în funcţie
de cerinţele stricte ale proiectului curent, care intervin conform reprezentării din Fig.7

Fig.7. CODP în întreprinderi tipice de tip MTO

In cazul în care producţia este orientata asupra unui anumit domeniu, se pot optimiza
mici stocuri de materii prime si/sau consumabile. De exemplu în producţia de construcţii sudate
de cazangerie, întreprinderile au de obicei mici stocuri de table şi ţevi din oteluri
termorezistente, iar producătorii de echipamente petrochimice sau pentru industria alimentara
au mici stocuri din anumite nuanţe de oteluri inoxidabile specifice. Acestea pot constitui un
mare avantaj în reducerea timpului total de finalizare a produsului, mai ales daca timpii de
livrare pentru anumite materiale specifice pot fi destul de mari. Pentru astfel de organizaţii
fluxul poate fi reprezentat ca în Fig.8.

Utilizarea şi reproducerea integrală sau parţială a prezentului document, în orice publicaţie şi prin orice procedeu electronic, mecanic,
fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă, dacă nu există acordul scris al elaboratorulu, cu excepția masteranzilor UPB, IMST, TMS, an univ.
2018/2019
15
Conf. Dr. Ing. Dumitru-Titi CICIC/ Suport Curs 11 - 13 MPSS – Master IMPSC,UPB,IMST, TMS

Fig.8. CODP în întreprinderi de tip MTO cu stocuri primare


Principalele Structuri Organizaţionale (departamente) ale unei întreprinderi de tip M.T.O.:
Marketing:
Departamentul de Marketing trebuie sa asigure expunerea firmei către segmentele
interesate, punând accent pe prezentarea capacitaţilor de producţie şi a experienţei anterioare
prin referinţele existente.
In majoritatea cazurilor se ocupa şi de partea de prezentare a soluţiilor şi negocierea
comerciala a vânzărilor.
Stoc:
In acest tip de întreprindere stocurile sunt minime, iar avantajele reale ale acestora sunt
destul de reduse, deoarece de multe ori materialele depind de proiectul clientului, şi chiar sunt
furnizate parţial sau în totalitate de către acesta.
Avantajele reale apar atunci când întreprinderea se axează pe preluarea de proiecte de
produs dintr-un singur material de baza sau din o gama restrânsa de materiale.
Evaluarea Fezabilităţii:
Departamentul de Evaluarea Fezabilităţii este la fel de important pentru întreprinderile
M.T.O. ca departamentul Cercetare&Dezvoltare în întreprinderile de tip E.T.O., cantitatea de
proiecte/comenzi câştigate şi profitabilitatea acestora fiind direct proporţionala cu expertiza
tehnica şi experienţa în estimarea costurilor a membrilor acestui departament.
Acest departament reprezintă fie o forma mai restrânsa a unui departament de
Cercetare&Dezvoltare (in cazul în care întreprinderea a evoluat dintr-una de tip E.T.O.), fie un
consiliu format din membrii cei mai experimentaţi din Marketing, Producţie şi Achiziţii(pentru
evaluarea costurilor).
După primirea comenzii acest departament trebuie sa evalueze în întregime
documentaţia aferenta proiectului produsului, pentru evaluarea fezabilităţii acestuia, pentru
identificarea posibilelor dificultăţi tehnologice şi pentru a evalua costurile implicite şi explicite
legate de realizare, în vederea evaluării profitabilităţii proiectului.
Acest departament trebuie asiste departamentul de Achiziţie pentru monitorizarea
conformităţii produselor achiziţionate, conform specificaţiilor de proiectare primite de la client,
ce fac în general referire la standarde internaţionale sau la produse etalon.
Acest departament trebuie asiste departamentul de Producţie pentru luarea deciziilor
Utilizarea şi reproducerea integrală sau parţială a prezentului document, în orice publicaţie şi prin orice procedeu electronic, mecanic,
fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă, dacă nu există acordul scris al elaboratorulu, cu excepția masteranzilor UPB, IMST, TMS, an univ.
2018/2019
16
Conf. Dr. Ing. Dumitru-Titi CICIC/ Suport Curs 11 - 13 MPSS – Master IMPSC,UPB,IMST, TMS

„Make or Buy” (Fabricaţie sau Achiziţie).


Orice scăpare în aceasta etapa de Evaluarea Fezabilităţii (tehnologice şi financiare) a
proiectelor de produs, poate însemna pierderi considerabile pentru acest gen de întreprindere.
Înainte de acceptarea proiectului trebuie comparata întreaga lista de materiale şi
componente specificate în proiectul produsului cu stocul existent şi cerute aprobări de
derogare pentru utilizarea materialelor si/sau elementelor similare sau echivalente prezente în
stoc.
Achiziţie / Recepţie:
Acest departament are ca funcţie principala achiziţia de materii prime, consumabile şi
elemente standardizate specifice proiectului (care nu se regăsesc în stocul existent),conform
specificaţiilor din proiectul produsului furnizat de client.
El asista şi la subcontractarea de componente şi subansamble conform specificaţiilor din
proiectul produsului furnizat de client.
Producţie:
Departamentul de Producţie este responsabil de Fabricarea Componentelor, Fabricarea
Subansamblelor şi Asamblarea Finala. în funcţie de dimensiunile întreprinderii, aceste etape de
producţie pot constitui divizii/secţii sau chiar departamente distincte.
In general gradul de specializare al muncitorilor este distribuit crescător de la Fabricarea
Componentelor la Asamblarea Finala.
Departamentul de Producţie ia deciziile „Make or Buy” (Fabricaţie sau Achiziţie) pentru
componentele şi subansamblele fiecărui produs, împreuna cu echipa de la Evaluarea
Fezabilităţii, în funcţie de capacităţile tehnologice ale echipamentelor din dotare, a încărcării
producţiei la momentul respectiv şi desigur de costuri.
Asamblarea finala este etapa de producţie ce nu poate fi subcontractata, şi care trebuie
supravegheata îndeaproape, pentru a asigura caracteristicile esenţiale ale produsului final.
In cazul în care au existat scăpări în etapa de Evaluarea Fezabilităţii, şi nu exista
posibilităţile tehnologice sau capacitatea de producţie necesara pentru una sau mai multe
componente sau subansamble, în majoritatea cazurilor modificarea proiectului fiind
neacceptata de client sau imposibila, singurele alternative sunt achiziţia sau subcontractarea
componentelor sau subansamblelor în cauza, ceea ce înseamnă de obicei reducerea
profitabilităţii proiectului, sau în cazuri extreme chiar pierderi.
Ambalare:
Acest departament, în funcţie de genul produselor, poate varia destul de mult ca
atribuţii şi importanta.
De multe ori acest departament nu exista deoarece nu este necesar pentru produse sau
operaţia de Ambalare este înlocuita cu o simpla pregătire pentru expediere, care poate fi
integrata fie ca ultima etapa în producţie sau ca parte integranta a operaţiunii de expediţie.
Acest departament poate integra vopsirea şi marcarea produsului, dar şi construcţia de
structuri de diferite grade de complexitate pentru protecţia a produsului la transport, care
uneori necesita implicarea departamentului de Cercetare & Dezvoltare (pentru designul şi
specificaţiile de Ambalare).
Trebuie ţinut cont ca în general protecţia produselor fragile depinde în principal de
soluţiile alese la Ambalare şi foarte puţin de modalitatea de transport.
Expediţia
Expediţia este principala activitate de logistica şi poate pune diverse probleme în cazul
acestui gen de producţie, datorita faptului ca produsele pot avea dimensiuni si/sau greutăţi
foarte mari ce necesita transporturi speciale, agabaritice(unele produse de cazangerie pot
depăşi uşor dimensiunile şi greutăţile admise pentru camioane şi trailere standard).
Utilizarea şi reproducerea integrală sau parţială a prezentului document, în orice publicaţie şi prin orice procedeu electronic, mecanic,
fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă, dacă nu există acordul scris al elaboratorulu, cu excepția masteranzilor UPB, IMST, TMS, an univ.
2018/2019
17
Conf. Dr. Ing. Dumitru-Titi CICIC/ Suport Curs 11 - 13 MPSS – Master IMPSC,UPB,IMST, TMS

In unele întreprinderi exista departamente de Logistica ce se ocupa nu doar de Expediţii,


ci şi de aprovizionare, iar în unele cazuri aceste departamente nu doar organizează contactând
transportori externi, ci dispun de mijloace de transport proprii.
De asemenea exista întreprinderi axate pe game de produse la care asamblarea finala
sau chiar construcţia integrala a produsului se realizează „on-site”, nefiind necesara o expediţia
a produsului final, dar în schimb este necesara aprovizionarea continua a site-ului de producţie
cu materiale, componente şi subansamble (construcţia de instalaţii petrochimice, centrale
termice, etc.).
Managementul Calităţii
La acest tip de producţie Managementul Calităţii are câteva componente distincte care
au un rol mai mult sau mai puţin extins în funcţie de produs.
Managementul calităţii tine de implementarea sistemului calităţii în diversele
departamente ale întreprinderii începând de la Cercetare&Dezvoltare şi Recepţie şi pana la
Marketing şi Vânzări sau Expediţie. El devine vital ca instrument indispensabil de marketing în
atragerea clienţilor şi obţinerea de comenzi.
Sistemul de managementul calităţii implementat devine o garanţie generica a nivelului
de calitate ce poate fi atins de întreprinderea respectiva. Referinţele nu mai sunt suficiente ca
realizare în sine şi fără a specifica standardele de calitate conform cărora s-au realizat acele
referinţe.
In cadrul subcontractărilor exista tendinţa de a cere îndeplinirea unor standarde de
calitate mult superioare necesitaţilor, ca o măsura de siguranţa a nivelului de calitate al
lucrărilor. Din păcate aceasta tendinţa pune nenumărate dificultăţi contractanţilor care sunt
nevoiţi sa ceara derogări de la standardele impuse cu uneori sunt nerealiste şi nerealizabile, iar
uneori pot duce la creşteri considerabile ale costurilor de realizare a proiectului. Astfel de
derogări se pot face doar cu aprobarea specifica a beneficiarului.
In întreprinderile de construcţii sudate de tip M.T.O. controlul calităţii proceselor de
sudare este foarte strict, în majoritatea cazurilor beneficiarii având angajaţi proprii sau externi
pentru controlul calităţii la producător. Controlul sudurilor este prestabilit pentru fiecare
sudura în parte în proiectul beneficiarului şi centralizate în majoritatea cazurilor în documente
tip L.T.I (Lista Trasabilităţii şi Inspecţiilor) ce se ataşează la final Cârtii Produsului. Din moment
ce ansamblul final reprezintă în marea majoritate a cazurilor un produs unicat de valoare
ridicata, testarea sudurilor acestuia pe produs trebuie limitata la testări nedistructive.
Pentru sudurile importante (vase sub presiune, structuri portante, etc.) se impune
omologarea tehnologiilor de sudare şi pentru asamblarea finala, fie conform standardelor
specifice produsului, fie conform standardelor cerute de beneficiar, şi definirea unor specificaţii
ale procedurii de sudare (WPS – Welding Procedure Specification). Aceasta se face pe probe tip,
din acelaşi material, de aceeaşi grosime, care se sudează prin acelaşi procedeu şi cu aceiaşi
parametri ca pe produs. Aceste probe standard sunt supuse la probe conform standardelor de
omologare a tehnologiei, si/sau a specificaţiilor proiectului beneficiarului.
Pentru fiecare produs se eliberează o declaraţie de conformitate a produsului care
certifica responsabilitatea producătorului asupra standardelor de calitate specifice conform
specificaţiilor prescrise în proiectul beneficiarului prin documente specifice tip L.T.I.(Lista
Trasabilităţii şi Inspecţiilor), şi ca produsul final va satisface cerinţele iniţiale ale clientului.

5.4.3. Modelul B.T.O. (Build to Order)


BTO are principalele caracteristici definitorii:
 Cerinţele clientului sunt clare şi includ proiectul şi specificaţiile clare ale
produsului, care implica insa utilizarea în anumita măsura unor elemente
Utilizarea şi reproducerea integrală sau parţială a prezentului document, în orice publicaţie şi prin orice procedeu electronic, mecanic,
fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă, dacă nu există acordul scris al elaboratorulu, cu excepția masteranzilor UPB, IMST, TMS, an univ.
2018/2019
18
Conf. Dr. Ing. Dumitru-Titi CICIC/ Suport Curs 11 - 13 MPSS – Master IMPSC,UPB,IMST, TMS

standardizate;
 Implica producerea pe stoc si/sau pre-aprovizionarea producătorului cu
elemente standardizate şi materii prime;
 In general utilizat în construcţii unde contractorii şi subcontractorii produc si/sau
achiziţionează pe stoc elemente de baza ca de exemplu table, profile, grinzi,
cărămida, ciment, fier-beton etc.

B.T.O este practic o evoluţie prin specializarea producătorilor de tip M.T.O. pe un


anumit domeniu, sau chiar doar pe o anumita gama a unui anumit domeniu, ce ii limitează la
produse sau proiecte de tip „Puzzle” ce implica un număr cât mai mic de elemente specifice.
Asta înseamnă ca atâta timp încât situaţia economica generala şi poziţia pe piaţa asigura un
aflux previzibil de comenzi, întreprinderea poate păstra stocuri permanente de materii prime,
elemente standardizate şi consumabile. Acestea asigura un mare avantaj competitiv faţă de
întreprinderile de tip M.T.O. prin reducerea termenului de livrare al produselor, datorita
posibilităţii de a avea în stoc aproape toate materialele necesare, după cum se vede în Fig.9.
Dezvoltând ideea de producţie „Puzzle” (sau „Lego”), prin Proiectare & Cercetare & Dezvoltare
se pot dezvolta/patenta şi implementa utilizarea de produse standardizate (de ex: sisteme de
grinzi).
Astfel cerinţele clientului nu modifica elementele componente de baza, ci doar
subansamblele şi asamblarea finala, produsul final putând lua teoretic un număr infinit de
forme diferite.

Fig.9. CODP în întreprinderi tipice de tip BTO


In schimb, deşi exista un număr în creştere de întreprinderi de construcţii/confecţii
metalice bazate pe sisteme de grinzi standardizate, marea lor majoritate evita pe cât posibil
utilizarea procedeelor de sudare, în favoarea asamblărilor mecanice la asamblările finale. Un
astfel de flux este prezentat în Fig.10.

Utilizarea şi reproducerea integrală sau parţială a prezentului document, în orice publicaţie şi prin orice procedeu electronic, mecanic,
fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă, dacă nu există acordul scris al elaboratorulu, cu excepția masteranzilor UPB, IMST, TMS, an univ.
2018/2019
19
Conf. Dr. Ing. Dumitru-Titi CICIC/ Suport Curs 11 - 13 MPSS – Master IMPSC,UPB,IMST, TMS

Fig.10. CODP în întreprinderi de tip BTO cu modele standardizate de produs


Prin urmare datorita ponderii relativ mici a proceselor de sudare în întreprinderile cu
sisteme de producţie de tip BTO, acestea sunt rareori întreprinderi de construcţii sudate.

Principalele Structuri Organizaţionale (departamente) ale unei întreprinderi de tip B.T.O.:

Marketing:
Departamentul de Marketing trebuie sa asigure expunerea firmei către segmentele
interesate, punând accent pe prezentarea capacitaţilor de producţie, a experienţei anterioare
prin referinţele existente şi nu în ultimul rând a avantajelor sistemelor şi elementelor
patentate/standardizate gen „puzzle” utilizate.
In majoritatea cazurilor se ocupa şi de partea de prezentare a soluţiilor şi negocierea
comerciala a vânzărilor.
Departamentul de marketing poate lua forma de Marketing&Vanzari, deoarece
componenta care se ocupa de vânzări este mult mai importanta.
De asemenea partea de Marketing poate avea în componenta experţi în ofertare care
pot realiza ofertele prin intermediul unor softuri de ofertare.
Stoc:
In acest tip de întreprindere stocurile sunt foarte importante, deoarece marea
majoritate a materialelor de baza utilizate pentru genul de produse abordat, nu depind de
proiectul clientului, elementele specifice/unicat reprezentând un procent minor.
Înafara de materii prime şi elemente standardizate se stochează şi elemente
componente universale rezultate din producţia proprie.
Managementul şi optimizarea stocului capătă o mare importanta în competitivitatea şi
profitabilitatea întreprinderii, trebuind semnalat orice dezechilibru atât departamentului de
Achiziţii (pentru a achiziţiona sau pentru a stopa eventuale achiziţii periodice) şi
departamentului de Producţie (pentru creşterea sau scăderea volumului producţiei pentru una
sau mai multe componente) cât şi departamentul de Marketing (deoarece stocurile insuficiente
pot prelungi termenele de livrare, iar suprastocurile pot fi reduse prin crearea de oferte
speciale).
Cercetare & Dezvoltare:
Utilizarea şi reproducerea integrală sau parţială a prezentului document, în orice publicaţie şi prin orice procedeu electronic, mecanic,
fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă, dacă nu există acordul scris al elaboratorulu, cu excepția masteranzilor UPB, IMST, TMS, an univ.
2018/2019
20
Conf. Dr. Ing. Dumitru-Titi CICIC/ Suport Curs 11 - 13 MPSS – Master IMPSC,UPB,IMST, TMS

Departamentul de Cercetare & Dezvoltare este vital în întreprinderile de tip B.T.O.,


cantitatea de proiecte/comenzi câştigate şi profitabilitatea acestora fiind direct proporţionala
cu expertiza tehnica şi în dezvoltarea de elemente de construcţie şi asamblare ce pot fi
universal utilizate. Atunci când aceste elemente universale pot fi patentate, avantajele
comerciale pot fi multiple (profitabilitate mai mare, posibilităţi de Marketing multiple).
După primirea comenzii acest departament trebuie sa identifice elementele unice şi sa
creeze specificaţii de producţie/subcontractare pentru acestea. După aceasta întregul proiect al
produsului poate fi detaliat şi planificat.
Acest departament trebuie asiste departamentul de Achiziţie pentru monitorizarea
conformităţii produselor achiziţionate, conform specificaţiilor de proiectare, a unor standarde
internaţionale sau prin utilizarea de produse etalon.
Acest departament trebuie asiste departamentul de Producţie pentru luarea deciziilor
„Make or Buy” (Fabricaţie sau Achiziţie) pentru elementele unice (care nu pot fi compuse din
elemente standardizate).
Achiziţie / Recepţie:
Acest departament are ca funcţie principala achiziţia de materii prime, consumabile şi
elemente standardizate conform specificaţiilor elementelor standardizate sau din proiectul
produsului.
El asista şi la subcontractarea de componente şi subansamble conform specificaţiilor
date de departamentul Cercetare & Dezvoltare.
Producţie:
Departamentul de Producţie este responsabil de Fabricarea Componentelor, Fabricarea
Subansamblelor şi Asamblarea Finala. în funcţie de dimensiunile întreprinderii, aceste etape de
producţie pot constitui divizii/secţii sau chiar departamente distincte.
In general gradul de specializare al muncitorilor este distribuit crescător de la Fabricarea
Componentelor la Asamblarea Finala.
Departamentul de Producţie ia deciziile „Make or Buy” (Fabricaţie sau Achiziţie) pentru
componentele şi subansamblele fiecărui produs, împreuna cu responsabilii de produs de la
Cercetare & Dezvoltare, în funcţie de capacităţile tehnologice ale echipamentelor din dotare, a
încărcării producţiei la momentul respectiv şi desigur de costurile.
Asamblarea finala este etapa de producţie ce nu poate fi subcontractata, ţinând de
know-how-ul întreprinderii şi care trebuie supravegheata îndeaproape, pentru a asigura
caracteristicile esenţiale ale produsului final.
Ambalare:
Acest departament, în funcţie de genul produselor, poate varia destul de mult ca
atribuţii şi importanta.
De multe ori acest departament nu exista deoarece nu este necesar pentru produse sau
operaţia de Ambalare este înlocuita cu o simpla pregătire pentru expediere, care poate fi
integrata fie ca ultima etapa în producţie sau ca parte integranta a operaţiunii de expediţie.
Acest departament poate integra vopsirea şi marcarea produsului, dar şi construcţia de
structuri de diferite grade de complexitate pentru protecţia a produsului la transport, care
uneori necesita implicarea departamentului de Cercetare & Dezvoltare (pentru designul şi
specificaţiile de Ambalare).
Trebuie ţinut cont ca în general protecţia produselor fragile depinde în principal de
soluţiile alese la Ambalare şi foarte puţin de modalitatea de transport.
Expediţia
Expediţia este principala activitate de logistica şi poate pune diverse probleme în cazul
acestui gen de producţie, datorita faptului ca produsele pot avea dimensiuni si/sau greutăţi
Utilizarea şi reproducerea integrală sau parţială a prezentului document, în orice publicaţie şi prin orice procedeu electronic, mecanic,
fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă, dacă nu există acordul scris al elaboratorulu, cu excepția masteranzilor UPB, IMST, TMS, an univ.
2018/2019
21
Conf. Dr. Ing. Dumitru-Titi CICIC/ Suport Curs 11 - 13 MPSS – Master IMPSC,UPB,IMST, TMS

foarte mari ce necesita transporturi speciale, agabaritice.


In unele întreprinderi exista departamente de Logistica ce se ocupa nu doar de Expediţii,
ci şi de aprovizionare, iar în unele cazuri aceste departamente nu doar organizează contactând
transportori externi, ci dispun de mijloace de transport proprii.
De asemenea exista întreprinderi axate pe game de produse la care asamblarea finala
sau chiar construcţia integrala a produsului se realizează „on-site”, nefiind necesara o expediţia
a produsului final, dar în schimb este necesara aprovizionarea continua a site-ului de producţie
cu materiale, componente şi subansamble.
Managementul Calităţii
La acest tip de producţie Managementul Calităţii are câteva componente distincte care
au un rol mai mult sau mai puţin extins în funcţie de produs.
Managementul calităţii tine de implementarea sistemului calităţii în diversele
departamente ale întreprinderii începând de la Cercetare-Proiectare şi Recepţie şi pana la
Marketing şi Vânzări sau Expediţie.
In funcţie de domeniul de aplicare (cazangerie, construcţii civile, poduri, instalaţii de
ridicat, etc.) al lucrărilor exista standarde implicite de calitate ce trebuie respectate atât pentru
a asigura utilitatea produsului în acel domeniu cât şi pentru siguranţa muncitorilor.
Sistemul de managementul calităţii implementat devine o garanţie generica a nivelului
de calitate ce poate fi atins de întreprinderea respectiva. Referinţele nu mai sunt suficiente ca
realizare în sine şi fără a specifica standardele de calitate conform cărora s-au realizat acele
referinţe.
In cadrul subcontractărilor exista tendinţa de a cere îndeplinirea unor standarde de
calitate mult superioare necesitaţilor, ca o măsura de siguranţa a nivelului de calitate al
lucrărilor. Din păcate aceasta tendinţa pune nenumărate dificultăţi contractanţilor care sunt
nevoiţi sa ceara derogări de la standardele impuse cu uneori sunt nerealiste şi nerealizabile, iar
uneori pot duce la creşteri considerabile ale costurilor de realizare a proiectului. Astfel de
derogări se pot face doar cu aprobarea specifica a beneficiarului.

5.5. Dificultăţi şi soluţii specifice ETO şi MTO


In general testarea şi identificarea dificultăţilor posibile, sau a punctelor slabe ale unui
model presupune utilizarea unui model bine definit şi detaliat cel puţin pana la nivelul
proceselor, pentru a-l putea supune la parcurgerea de scenarii funcţionale.
Pentru modelele generale ale unor categorii de producţie, tot ce putem face este sa
transpunem dificultăţile specifice acestor tipuri de întreprinderi în contextul unei implementări
ERP.
La începuturile programelor ERP, întreprinderile cu sisteme de producţie gen ETO şi
MTO erau categorisite ca fiind extrem de dificile (daca nu chiar imposibil) de încadrat şi
implementat în sisteme informatice integrate, deoarece activitatea acestor întreprinderi se
bazează pe proiecte care în majoritatea cazurilor sunt unice şi foarte variate ca dimensiuni,
caracteristici şi structura, iar lipsa de structuri sau activităţi repetitive face foarte dificila
dezvoltarea unui model de proceduri, algoritmi, şi programe cu aplicabilitate generala la nivel
de întreprindere.
In timp întreprinderile ETO, odată cu evoluţia şi creşterea în dimensiuni s-au văzut în
dificultate, deoarece planificarea şi urmărirea producţiei în paralel de unicate multiple este
foarte dificila şi astfel a devenit necesara şi chiar indispensabila activitatea de Project
Management, şi structurarea activităţilor firmei pe Proiecte. Programele ERP au evoluat şi au
dezvoltat mai întâi modalităţi de sincronizare cu programe independente specializate pentru
Project Management, şi mai apoi au dezvoltat module proprii de Project Management, cu
Utilizarea şi reproducerea integrală sau parţială a prezentului document, în orice publicaţie şi prin orice procedeu electronic, mecanic,
fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă, dacă nu există acordul scris al elaboratorulu, cu excepția masteranzilor UPB, IMST, TMS, an univ.
2018/2019
22
Conf. Dr. Ing. Dumitru-Titi CICIC/ Suport Curs 11 - 13 MPSS – Master IMPSC,UPB,IMST, TMS

interconexiuni directe specifice către modulele de management ale tuturor departamentelor


implicate.
Astfel activitatea şi implicit unitatea funcţionala de Project Management face posibila
funcţionalitatea implementărilor ERP în aceste tipuri de întreprinderi, definind conexiunile
necesare intre celelalte departamente specifice fiecărui proiect în parte. Pe de alta parte, odată
ce un proiect a fost lansat în cadrul programului şi s-au efectuat conexiunile necesare,
feedback-ul pentru Project Manager este instantaneu, managementul schimbărilor este mult
simplificat, iar viteza de răspuns la modificări este considerabil îmbunătăţita.
Un exemplu simplificat de interconectare este reprezentat grafic în Fig.4.12.
Desigur ca modulele funcţionale şi conexiunile intre ele pot varia foarte mult, în funcţie
de genul de producţie, de la o întreprindere la alta şi chiar de la un proiect la altul, dar
întotdeauna punctul central va fi reprezentat de Project Manager.

Fig.4.12. Interconectarea factorilor de influenta în crearea unui produs de tip Proiect

Utilizarea şi reproducerea integrală sau parţială a prezentului document, în orice publicaţie şi prin orice procedeu electronic, mecanic,
fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă, dacă nu există acordul scris al elaboratorulu, cu excepția masteranzilor UPB, IMST, TMS, an univ.
2018/2019
23

S-ar putea să vă placă și