Sunteți pe pagina 1din 2

STĂRI DE AGREGARE

În jurul nostru sunt corpuri cu viaţă şi fară viaţă. Ele alcătuiesc natura.
Corpurile din jurul nostru nu diferă doar prin formă, culoare sau dimensiuni. O
altă caracteristică a acestora este starea de agregare.
Stările de agregare cel mai des întâlnite sunt: starile lichidă, solidă şi gazoasă.
Corpurile solide sunt caracterizate de formă şi volum propriu. Casele, copacii,
pietrele şi multe alte obiecte din jurul vostru sunt solide. Ele nu îşi schimbă forma şi
nici volumul.
Corpurile lichide iau forma vasului în care sunt puse. Ele nu au formă proprie.
Un astfel de corp, pe care îl întâlnim la tot pasul, este apa. Ea poate apare însă şi în
celelalte stări de agregare. Iarna poate fi în stare solidă sub formă de gheaţă, iar vara
în stare gazoasă sub formă de vapori.
Corpurile gazoase nu au nici formă şi nici volum propriu. Un astfel de
exemplu este aerul. Deşi nici nu îl vedem şi nici nu îl putem prinde cu mâinile,
prezenţa lui o simţim când respirăm sau când acesta se mişcă dând naştere vânturilor.
Aerul se află în jurul Pământului sub forma unei pături groase numite atmosferă.
Atmosfera are rolul de a ne proteja de o mare parte din razele Soarelui, care pot
fi dăunătoare pentru vieţuitoare.

agregare = stare sub care se pot prezenta substanţele ( solidă, lichidă şi gazoasă );
volum = spaţiu pe care îl ocupă un corp;

Corpurile pot trece de la o stare de agregare la alta. Această trecere este


influenţată de temperatură.
Apa, în contact cu aerul cald, se încălzeşte şi se transformă în aburi ( vapori de
apă ), care se răspândesc în aer. În acest caz spunem că apa se evaporă. Fenomenul
are loc numai la suprafaţa lichidului.
Prin evaporare apa trece din stare lichidă în stare de vapori
( stare gazoasă ).
Fierberea este fenomenul de trecere a apei din stare lichidă în stare de vapori,
la o anumită temperatură ( 100°C ). Acest fenomen are loc în toată apa din vasul
pus pe foc.
În timpul fierberii, vaporii care se formează se ridică şi ies din vas.
Când vaporii ating un corp rece ( ex: capacul rece ), se tranformă în picături de
apă.
Trecerea vaporilor de apă din stare gazoasă în stare lichidă, datorită contactului
cu o suprafaţă rece, se numeşte condensare.
Iarna, când aerul este rece, apa îngheaţă. Ea se transformă dintr-un corp lichid
într-un corp solid. Gheaţa este un corp solid, transparent, mai uşor decât apa. Prin
îngheţare, apa îşi măreşte volumul, adică se dilată.
Prin încălzire, gheaţa se trasformă din nou în apă.
Deci, apa se găseşte în natură în stare lichidă, gazoasă şi solidă.

Vrei să ştii mai mult?

 Apa mărilor şi a oceanelor îngheaţă numai la suprafaţă.


 Apa de pe o suprafaţă mai întinsă se evaporă mai repede decât de pe o suprafaţă
mai mică.
 Oxigenul reprezintă aproximativ a cincea parte din volumul aerului.
 Ceaţa se formează în dimineţile răcoroase, prin condensarea vaporilor de apă
foarte aproape de pământ.
 Fără oxigen nu este posibilă viaţa plantelor, a animalelor şi a oamenilor, care iau
oxigenul din aer când respiră.
 Dioxidul de carbon este un gaz care se găseşte în aer; este dăunător respiraţiei,
deci vieţii. Plantele îl folosesc însă la pregătirea hranei.