Sunteți pe pagina 1din 5

Apiterapia

Apiterapia, utilizarea in medicina a produselor obtinute de la albine, a


fost practicata inca din cele mai vechi timpuri. In epoca moderna, veninul
albinelor a inceput sa fie folosit in tratarea artritei si a altor inflamatii si boli
degenerative. Literatura stiintifica de specialitate contine numeroase articole
legate de studiile clinice realizate in diferite tari, iar armata SUA si-a extins
cercetarile asupra componentilor chimici care se gasesc in acest venin.

Veninul albinelor producatoare de miere contine cel putin 18 substante


active. Melitina, cea mai importanta substanta, este unul dintre cei mai puternici
agenti antiinflamatori cunoscuti (de 100 de ori mai puternic decit
hidrocortizonul). Adolapinul este un alt antiinflamator puternic care inhiba
ciclooxigenasele, avand si un rol analgezic. Alte substante sunt, de asemenea,
implicate in raspunsul inflamator al veninului, prin slabirea tesuturilor si
facilitarea curgerii altor agenti.

Veninul de albine este un fluid format din substante organice si


anorganice, intr-un mediu volatil. Componenta volatila este cea care face
diferenta intre produsul din intepatura albinei si cel utilizat in terapie, care
avand alta compozitie are, implicit, si alte efecte fiziologice.

Studiul veninului cristalizat a evidentiat preponderenta componentei


organice de natura proteica (pana la 75 %), mai importante fiind melitina,
apamina, minimina, procaminele A si B, alaturi de care se mai gasesc lipide
(fosfolipide), glucide (glucoza, fructoza), minerale, enzime (fosfolipazele A2 si
B, hialuronidaza, lizofosfolipaza, glucozidaza), amine active (histamina,
dopamina, noradrenalina), aminoacizi liberi.

Cantitatea si calitatea lui difera de la o specie la alta, precum si in cadrul


aceleasi specii, sau chiar la acelasi individ in functie de varsta, hrana, stare de
sanatate.

Se apreciaza ca veninul de cea mai buna calitate si puritate este cel


recoltat intr-o zi senina, dupa ploaie, de la albine crescute primavara (abundenta
de polen, sursa de proteine).

Terapia cu veninul de albine poate fi folositoare intr-o mare varietate de


situatii. Charles Mraz, un apicultor din Middlebury, Vermont, a popularizat
acest tip de terapie pe la sfarsitul anilor ’60, spunand ca este bine sa fie incercat
si acest tip de terapie in oricare situatie clinica unde nici un alt tratament nu a
dat rezultate.

Veninul albinelor stimuleaza eliberarea de cortizol fapt ce il face util in


tratamentul bolilor reumatismale, in special a artritei. Poate fi aplicat direct pe
piele sau injectat intramuscular. Rezultatele au aratat o reducere importanta a
inflamatiei, a durerii musculare, a durerii de origine nervoasa si neuromialgiilor.

Mai pot beneficia de pe urma tratamentului cu venin de albine persoanele


care sufera de diferite afectiuni cardiovasculare precum flebitele, endarteritele,
hipertensiunea arteriala.

Rezultate bune s-au obtinut si in tratamentul bolilor neurologice, a bolilor


infectioase oculare sau diferite tulburari endocrine (hipertiroidii, tireotoxicoze).
Specialistii sustin ca veninul de albine este benefic in fibromialgie, sindromul
colonului iritabi, depresie.

Efectele fiziologice ale veninului de albine sunt:

• durere

• distrugerea mastocitelor si eliberarea de histamina

• creste permeabilitatea vasculara

• scade presiunea vasculara

• scade procesele de oxidare

• creste nivelul de catecolamine si cortizol prin stimularea secretiei de ACTH


din hipofiza

• melitina este unul dintre cei mai puternici agenti antiinflamatori

• scaderea colesterolului seric

• hemoliza

• antibacterian, antifungic si antiparazitar

• eliminarea celulelor tumorale

• poate produce soc anafilactic (1-2 % din populatie)


• anticoagulant

• creste tonusul muscular

• creste performantele si capacitatea de invatare

• poate creste durata si frecventa descarcarilor de tip epileptiform

• creste permeabilitatea tesuturilor

• stimuleaza tesutul cardiac

Contraindicatiile terapiei cu venin de albine:

Aproximativ 2% din populatie prezinta reactii alergice fata de intepaturile de


albine si viespi. Persoanele alergice la veninul albinelor prezinta simptome
foarte severe chiar si dupa o intepatura: inflamatia puternica a zonei intepate,
rash cutanat, edeme masive la locul intepaturii dar si in alte regiuni, varsaturi,
confuzie mentala, chiar si dificultati de respiratie.

Din acest motiv, inainte de a incepe tratamentul cu venin de albine este


obligatoriu sa se testeze sensibilitatea persoanei si prezenta vreunei reactii
alergice.

Intre contraindicatiile terapiei cu venin se numara hipersensibilitatea


alergica la venin, tuberculoza, bolile infectioase acute, hepatitele, nefritele,
insuficientele cardiace, diabetul zaharat, sarcina.

Apireven

Indicatii

Apireven cu venin de albine este o crema de masaj cu un bogat continut in


substante naturale menite sa mentina starea de conform a muschilor si
articulatiilor precum si sa asigure relaxarea musculara.

Actiune
Principiul activ din produs este furnizat printr-o combinatie echilibrata a unor
compusi din propolis (flavone, uleiuri eterice, taninuri) cu actiune antioxidanta,
antiseptica si cicatrizante cu extracte naturale de capsici si de venin de albine
care activeaza circulatia sanguina periferica oferind astfel o stare de confort si
relaxare.

Compozitie

Apireven crema contine: venin de albine 0,015 g, nicotinat de metil 1 g, camfor


3 g, extract fluid de Capsici 3 g, extract pro oleum Hyposciami decemplex 2 g,
baza de unguent ad 100 g (tub cu 25 g); liniment continand venin de albine
0,0015, nicotinat de metil 0,5 g, camfor 3 g, extract fluid de Capsici 3 g, extract
pro Balsam Tranguillee decemplex 3 g, baza de emulsie ad 100 g.

Administrare

Crema se aplica in cantitati mici pe suprafetele de masat. Masajul se face usor,


fara aplicarea de presiune pe tesuturi. Pentru un efect mai indelungat, zona
masata trebuie acoperita cu un material din fibre naturale, de preferinta lana.
Excesul de crema nu trebuie obligatoriu indepartat. Precautie: Crema nu trebuie
aplicata in zona din jurul ochilor, gurii sau pe rani deschise, escare sau alte zone
dechise.

Contraindicatii

Leziuni inflamatorii ale pielii; nu se foloseste la copii sub 3 ani.

Reactii adverse

Folosirea abuziva sau aplicarea pe pielea lezata si pe mucoase poate fi cauza de


iritatie intensa (dupa aplicare mainile vor fi spalate).

Prezentare

40 grame
Apireven

S-ar putea să vă placă și