CONSIDERAŢII ASUPRA I CONOGRAFIEI PICTURILOR MURALE GOTICE

DIN TRANSILVANIA *

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - D R. VASILE D R A G U T - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Fig. 1 . Biserica evanghelică din Mălincrav, vedere din cor

http://patrimoniu.gov.ro
Fi g. 2. Biserica ram ano- catolică din Ghelinţa; peretele nordic: Legenda regelui Ladislau, ciclul cristologic (detaliu).
U n stu d i u sistematic asu pra iconografiei pictu ri lor m u ­
ra le gotice d i n Tra n s i lva n i a n u a fost i n iţiat Încă 1 ş i - pînă
l a u n a n u m it punct - a borda rea u n u i asemenea s u biect a r
p utea s ă pa ră prematură. intr-adevă r, deşi n u mă r u l mon u ­
mentelor Î n care s e pă strează frag mente de pictură m u ra l ă
este i m porta nt, sînt foa rte puţine a n sa m bl u rile Întreg i , care
să ofere o i ma g i n e convi ngăto r concl udentă asu pra o rg a ­
n iză rii i conografice d i ntr-o bi serică medieva lă tra n s i lvă ­
n 2a n ă , Încît o privi re c u ca racter sintetic presu pune riscul
co m p l etă rilor i potetice 2 . Cu prilej u l Reformei, desăvîrş ită
În Tra n s i l va n i a În d iferitele sa le va ria nte (l utera n ă , ca lvi n ă ,
u n itaria nă), Î n cursul seco l u l u i a l X V I - lea, În m a re majori ­
tate pictu ri le m u ra l e a u fost acoperite cu va r - deseori Î n
p rea l a b i l ciocăn ite - În cît punerea l o r În va loare rec l a m ă
efo rturi deosebite. Son dajele efectuate În u lti m u l t i m p sînt
* Prezentu l a rticol rep rezintă o formă dezvoltată a com u ni cării cu
a celaşi titlu, prez,entată de a utor i n ca d ru l ceLuli de-al XXI I -lea Con g res
i nternaţional d e i storie de a rtă (C. I.H.A.), Buda pesta, septem brie 1 969.
1 Bibl iografia p i cturilor m u r,a l e medieva le d i n Tr.a ns i lvania este. i n
a p a renţă. destu l de bogată ; i n rea l it.ate n u meroase a rticole s a u chiar
i ucră�i m a i a m p l e n u fac decit să reia tale quale i nformaţiile m a i vechi
fără să a d a uge ni mic esenţ,i al O rientativ, indică m aici p ri n ci pa lele
i ucrăr.i ca re se cer avute in ved ere de către ,a cel ce doreşte să se
a propie d e a cea stă problemă : Orb6n BClJ la,zs, A szekelyfold /eirasa,
I-VI, Pesta , 1 868-1 873 ; R6mer F loris, Regi falkepek M a gya rorszag o n
Buda pesta. 1 874 ; Roth Viktor, Die deutsche Kunst in Sieben biirgen,
Berl i n -Sibiu, 1 93 4 ; Radocsay Denes, A kozepkori Magyarorszag falkepei,
Budapesta , 1 954 (cu a m plă bibliog rafie) ; Virg i l Vătăşianu, Istoria artei
feudale În ţările române , Bucureşti, 1 959 (cu bibliografie) .
2 D i n n u mă ru l toto l de cca 1 50 monu mente tra n si lvă nene i n ca re
se păstrează sau se sem na l ează fra g mente de pictu ră m u ra lă gotică,
n u m a i şase mon u m en,t e oferă a ns a m b l u ri mai valSte, i n măsură să per­
mită considerarea u nor com pozi�ii i conog�afice i nchegate : biserica
rom a no-catoli că d i n Gheli nţa (ju d . Covasna), biserica reformată d i n
M u g en i (jud. Harghita) , biserica o rtodoxă d i n Strei (jud. Hunedoara) ,
biserica eva n g hel ică d i n Mălincnav (jud. Sibiu), capela bisericii eva n ­
g helice d i n Sin petru (jud. B ra şov) - toate d i n secolu l a l XIV- l ea ;
capela bi sericii eva nghelice d i n Hă rma n (jud. Braşov) - seco l u l a l
XV- lea.
http://patrimoniu.gov.ro
Î n m ă s u ră să acred iteze convi ngerea că, a lături de fra g ­
mentele cunoscute, sînt a sc u n se s u b v a r Încă foa rte m u lte,
ceea ce i m pl ică u n sta d i u de provizorat pentru o bserva ţ i i l e
genera l izatoa re. O a ltă rezervă asu pra con c l u z i i lor a r putea
fi furnizată de coexi stenţa m a i m u ltor varia nte sti l i stice,
u neori cu aspecte co ntra d i ctori i . Astfel , În curs u l seco l u l u i
a l X IV- l ea sînt de În reg i strat picturi rea l i zate Î n sti l u l l i n i a r­
n a rativ specific pentru zonele nord i ce, a lături de eco uri a l e
pictu rii nord- ita l iene post-g iotteşti , d e asemenea eco uri a l e
sti l u l u i gotic i nternaţi o n a l de curte.
Ş i totuşi, c h i a r ş i Î n a ceste con d iţi i , sonda rea pro b l e m a ­
t i c i i i co nog rafiei pictu rilor m u ra l e g otice d i n Tra n si lva n ia
a pa re cu atît m a i preţioasă cu cît - aşa c u m vo m i n ­
cerca s ă demonstră m - desc h i de perspective pasiona nte
pentru stu d i u l genera l a l ico n og rafiei de tip occi denta l a p l i ­
cată m o n u mentelor provi n c i a le, biserici l o r d e ţară, d i n În ­
treaga E u ropă catol ică med ieva l ă .
C u a cea stă u lt i m ă frază , a m a ntici pat a s u pra cîtorva
observaţi i cu caracter m a i cuprinzător privitoare la a rta
med ieva lă d i n Tra n s i lva n i a , o bservaţi i pri n excelenţă uti l e
Întrucît constituie fon d u l pe care se v o r pro iecta consta ­
tări le ş i concl uzi i i l e ocazionate de stu d i u l propus.
Situată În l a rg a depres i u n e i ntraca rpatică, pa rte i nte­
, g ra ntă d i n terito ri u l pe ca re s-a format şi s - a dezvoltat
poporul ro m â n , Tra ns i lva n i a a c u n oscut În c u rs u l evu l u i
med i u statutul u n u i voi evodat a uton o m , dependent de rega ­
tul a posto l i c m a g h i a r. Exercitată i n iţ i a l (sfîrş itu l secol u l u i
a l X- lea) n u m a i asu pra zonei vestice, a utoritatea reg a l ităţ i i
m a g h i a re s - a ext i n s treptat a s u pra Între g i i Tra n s i l va n i i , pro ­
ces u l d e aservire f i i n d Încheiat Î n p ri m u l sfert a l seco l u l u i
a l X I I I - lea 3. Extinderea a uto rităţi i cu rţi i d e l a B u da a Î n -
3 Anonymus, Gesta Hungarorum, i n
" Scriptores reru m Hungaricum",
ed. E. Szentpetery, Buda pesta, 1, 1 937 ; Simon de Kezo , Gesta Hunga­
rorum, idem ; Chronicon pictum Vindobonense, ibidem ; Kurt Horedt.
Contribuţii la istoria Transilvaniei În secolele IV-XIII, Bucureşti, 1 958.
 Fig. 3. Biserica romano-catolică din
�snit pătru nderea m i s i u n i l o r catol ice 4, ca re avea u de Î n ­
m pi nat rezi stenţa med i u l u i a utohton ro mâ nesc ca re păstra
trÎnse legături rel i g ioase cu Constantinopo l u l şi cu cen­
re le creşti n i s m u l u i slavon 5.
O pătru ndere mai masivă a a rtei de tip occi denta l În
ra nsi lva n ia s-a p ro d u s În u lti m u l sfert al seco l u l u i al X I I - lea
i, m a i a les, În seco l u l al X I I I - lea, În legătu ră cu ven i rea
o l o n işti lor saxon i , orig i n a ri d i n zona R i n u l u i şi Mose l l e i 6 ,
le asemenea În ) egătu ră cu activitatea şa ntierelo r de f i l i a ­
e cistercia n ă 7. I n fa pt, seco l u l a l X I I I - lea reprezi ntă o pe­
ioa dă de genera l iza re a a rtei de tip occi denta l - rom a n i c
'rz i u ş i gotic - p e terito r i u l Tra n s i lva n ie i , constitu i n d pre-
4 incepÎnd d i n secol u l X I , numă ru l mănăsti ri lor cotol ice a crescut
onti n u u Îna i ntînd spre răsă rit ; pînă la sfîrşitul seco l u l u i XIII sînt pome­
Ite docu mentar 16 mănăstiri (Documente privind istoria Româ niei,
ransi/vania, 1 -1 1 , Bucureşti , 1 95 1 - 1 952 ) .
5 Concludente În acest sens sînt scrisorile pa pei I n nacenti u a l
I - Iea ( 1 6 a pri lie 1 204) ş i papei Grigore (J·I IX-,Ieo ( 1 4 noiem brie 1 '234).
1 Documente privind istoria României, T ransi/vania, 1 , Bucuresti, . 1 95 1 ,
oc. 45 şi 230.
6 Pri m u l grup d e colonisti saxoni (num iti Î n
docu mente si flan­
renses, teutonici) a fost a d u s În T ra nsi lva � ia (În zona Sibi � lui) În
remea regelui Gez.a a l I I - lea (1 1 41 -1 1 6 1 ) . o rg a n i m rea lor mai temei­
ică - şi din punct de vedere rel ig ios - avînd loc către sfÎrsitul veacu­
l i (bula papei Celestin a,I I I I - lea, din 20 decem brie 1 1 91 si' scrisoa,rea
li G rig ore, legatul pa,pal (1 1 9'2-1 1 96) - text latin la F: Z i m merma nn
, C. Werner, Urk undenbuch z i i r Geschichte d e r Deutschen in Sieben­
'iirgen, 1 , Sibiu, 1 89'2, p. 1 -2 .)
7 Un rol deosebit de i m porta nt Î n difumrea formelor goticului tim­
u ri u În Tra ns i lvania i-a revenit şantieru l u i mănăstirii cisterciene de la
:Îrţa, jud. Sibiu, i mediat d u pă ma rea i nvazie tătară d i n 1 24 1 -1 242
Virg i l Vătăşia nu, Istoria artei feudale În ţările române, 1, Bucureşti,
959, p. 98-1 1 8 ; Va sile Drăg uţ, Contribuţii privind istoria goticului tim­
uriu În Transilvania, În " Studii şi cercetări de istoria artei " , seria Artă
lastică, T. 1 5, n r. 1 , 1 968 ; de a semenea Entz Gem, Le chantier cis­
ercien de Kerc (Orţa) În " Ada Hi storiae Art i u m " , IX, nr. 1 , Buda­
esta, 1 963) .
- B u l eti n u l monumentelor istorice
http://patrimoniu.gov.ro
Ghelinţa ; peretele nordic : Răstigni rea
faţa epoc i i de a utentică Înflo r i re d i n secolele X I V-XV. Sînt
Însă necesare cîteva preciză ri : - În tot curs u l seco l u l u i a l
X I I I - lea eco n o m i a Tra n s i lva n i e i a pă strat u n ca racter preva ­
lent rura l 8, Întîrzierea dezvoltă rii eco n o m i ce f i i n d ag ravată
de cata strofa la i nvazie tăta ră d i n a n i i 1 24 1 - 1 242, cînd
toate 10ca i itătiie a u fost tra n sformate În mormane de r u i n e
fu megÎnde ; ..:... p e fon d u l u n u i med i u s l a b dezvoltat d i n
punct de vedere eco n o m i c ş i soci a l , Î n m o d firesc viaţa
a rtistică a Î m b ră cat În genera l forme modeste, rom a n i c u l
tîrz i u coexistÎnd cu goticul t i m p u ri u Î n va ria nta burg u ndă
col portată de şantiere cisterciene sau de către meşteri
izolaţi , formaţi În a m bi a nţa a cestora . 9
in cond iţi i l e evocate, este g re u de presu pus că pictura
m u ra l ă s-a putut m a n ifesta În Tra ns i lva n i a a ltfel decît Î n ­
tîm plător şi poate doa r În pri n ci pa lele centre eclesia stice
- O ra dea si Alba I u l ia -, eventual În vre u n a d i n m ă n ă s ­
tiriie exi ste�te atu n c i . 10
i n secolele X I V-XV, ca re sînt prin defi n iţie secolele de
efiorescenţă gotică În Tra n s i lva n i a , feno men u l a rtistic se
proiectează pe fon d u l unei dezvoltări explozive a o ra şelor
C l uj. Sibiu, B ra şov etc . " - la com plexitatea sa contri -
8 in tot cursul seco l u l u i a l X I I - lea singura loca l itate a m i ntită ca
oraş a fost centrul de m i nerit de la Rodna Veche, jud. B istriţa-Năsă u d ;
d i strusă de tăta ri, in 1 24 1 -1 24'2, n u s-a mai rid i cat ni ciodotă in rindul
a şezărilor i m portante (Ştefan Po scu, Meşteşugurile Î n Transilvania pÎnă
În secolul a l XVI-lea, Bucuresti, 1 954) .
9 Vo sile D ră g uţ, art. cit.
'
10 Documentele o m i ntesc În seco l u l 0 1 XIII -lea u rmătoarele ma nas­
t i ri cato lice În Tra nsilv,a.nia : I g riş, CÎrţa , Ora d ea , Sa rca (Hoghiz). Sf.
Duh (Zăra nd), B istra, Igged, Meseş, Alba I u lia, Sigh işoa ra , Zăuan,
A l ma ş ; din secolele a nterioare mai erau cunoscute mănăstirile SÎniob,
Someş şi C riş (Documente privind istoria României, Transilvania, 1 -1 1 ,
Bucu reşti , 1 95 1 -1 952 ) .
1 1 Pri mele menţi u n i sig u re ca oraşe sînt
u rmătoa rele: C l uj - 1 31 6,
Oradea - 1 31 9, B raşov - 1 343 , Sebeş - 1 345, Sibiu - 1 346, Aiud -
1 359, Bi striţa - 1 361 , Sighişoara - 1 369, Timişoara - 1 370, Orăstie
1 376, Arad - 1 392 (Ştef.a n Pascu, op. cit., p. 47 şi urm.).
.
Fig. 4. BisericG evanghelică din Drăuşeni; peretele sudic: Legend a
slintei Ecaterina din Alexandria (grupul lilozolilor derutaţi de
convorbirea c u slinta Ecaterina).
b u i n d si O serie de factori specia l i : p rezenţa d i nastiei An­
t u l u i i m peri u ro m a n o - german etc, �ste o perioadă cîn ? , c �
gevine ' pe tro n u l U n g a riei, strÎnsele legătu ri pol itice ş i e c: o -
n o m ice cu regatul Boe m i e i , pentru o vreme centru a l sfi n ­
u n ned i s i m u l at spi rit de con c u renţa, o ra şele se a ngajeaza
Î n construi rea biserici lor pa roh iale, l ucră ri l e f i i n d d i rijate
de m esteri , z i d a ri formati' fie În a m bia nta sa , ntieru l u i dom)u12­
l u i Sf. Vitus d i n Praga (ca l a biserica' d i n Sebeş- A l b a ,
fie Î n a m bia nta santieru l u i bisericii sfînta El isa beta d i n
Kosi ce (Slovaci�). 13 Concom itent, n u meroase sate s e Î ntrec
În a construi b i serici n o i sau În a le moderni za pe cele
vec h i , de reg u l ă prin Î n l ocu i rea a bsidei sem ici rcu l a re cu
u n a pol ig o n a l ă , pri n mod ifica rea fe restre l o r şi prin Î n l o ­
cu i rea plafoa nellor de soÎln d ulri 'O U bolţi gotice.
D a r, atît la o raş cît şi l a sat, a rh itectu ra goticu l u i tra n ­
s i lvă ne a n , cond iţionată de Î m prej u ră ri l e locale, prezi ntă
a n u me ca racteristici ce vor Î n rÎuri dezvolta rea pictu ri i m u ­
rale. Spre deosebi re de m a ri l e centre a l e a rh itecturii gotice,
u n de a pl i ca rea con secventă a principi i l o r constructive de­
d use din folosi rea Încruci ş ă r i l o r de ogive şi a a rc u r i l o r bu­
ta nte a dus l a În l ocu i rea p l i n u ri l o r de zidă rie cu m a ri su­
prafeţe vitrate, Î n Tra n s i l va n i a , princi pi u l tra d iţional al
s u portu l u i conti n u u a fost păstrat, ferestrelor gotice rev�­
n i n d u - Ie un loc modest În ra port cu pl i n u ri l e masive. I n
consecinţă, dacă Î n Occident - ş i s u bl i n iem d i n nou : În
m a ri l e centre - vitra l i u l avea să preia fu n cţi i l e pictu rii m u ­
ra le, În Tra nsi lva n i a , d i m potrivă , pict u ra m u ra l ă era chemat ă
să Î m podobească su prafeţele n u de a l e pereţil or, deseori
trecîn d ş i pe faţa dele m o n u mente l o r . 14
Reca pitu lînd, vo m spune că Tra n s i lva n i a seco l e l o r
X I V-XV oferea picto r i l o r m u ra l i şti u n l a rg front de l ucru,
12 V. Vătăşianu, op. cit., p. 220-222.
13 Şantierul bisericii Sf. Elisa beta d i n Kasi ce a i ra d iat p uternic Î n
Transi lvania, la Cluj, la Bra şov, la Sighi şoa ra , i nfluenţînd mai a les pro­
filele şi plastica d ecorativă a porta l u rilor (V. Vătăşianu, op. cit., p. 225,
231 , 237, 239 ; E. M a rosi, Die zentra/e Rolle der Bauhiitte von Kaschau
(Kassa, Kosice) - Studien z u r Baugeschichte der Pharrkirche St. Elisa­
beth um 1 400, În " Acta H istoria e Art i u m " , XV, 1 969, 1 -2, p. 25-75) .
14 Va sile Drăg uţ, Picturi m ura/e exterioare in Transilvania medie­
vală, În " Studii şi cercetări de i storia a rtei " , seria Artă pla stică , t. 1 2,
n r. 1 , 1 965.
http://patrimoniu.gov.ro
Fig. 5. Biserica evonghelică din Drăuşeni; Legenda slintei Ecaterina din
Alexandria (slinta Ecoterina in laţa impăratului).
fa pt ca re a favorizat afl uenţa u n u i m a re n u m ă r de mă runţi
meşteri itinera nţi , ven iţi din d iferite zone a rtistice mai dez­
vo ltate. Aceasta exp l i că convieţui rea mai m u lto r va ria nte·
sti I i stice, frecventele a s pecte reta rdata re specifice a rtei de
provi ncie, expl ică de a semenea u n a n u m it ca racter i ntern a ­
ţ i o n a l i n s uficient p u s Î n va l o a re de stu d i i l e de pînă a c u m . 1S
Consi derînd cele spuse pînă a ici ca un prea m b u l ne­
cesa r, vo m a propia obiectivul nostru de su biectul propus
d i scuţiei, u rmînd să descifră m , d i nco l o de toate aspectele·
contra d icto r i i , d i ncolo de o bstacole:e reco n stitu i ri l o r i pote­
tice, ca re sînt elementele de prog ra m sta b i l ite În icono­
g rafia Tra n s i lva n ie i , În ce m ă s u ră pot fi ele corel ate cu cele·
Întî l n ite În a lte zone a rtistice.
Este meritul i l u stru l u i profesor F ra n ce Stele, de la U n i ­
versitatea d i n Lj ubljana, d e a f i demon strat pentru Întîia'
oară că se poate vo rbi despre u n prog ra m iconog rafic va­
l a b i l pentru bisericile med ieva l e de sat, şi de a fi p rec i ­
z a t coo rdonatele sta b i l e a l e acestui prog ra m . 1 6 Apl i cată
În excl us ivitate l a biserici le de sat d i n Slove n i a , a ceastă
demonstraţie poate fi În mod su bsta nţi a l Îm bogăţită cu
a rg u mente furnizate de stu d i u l iconog rafiei med ieva l e d i n
b i sericile d e sat d i n Întreag a E u ropă catol ică , a n sa m bl u ri le·
de pictură m u ra l ă gotică d i n Tra n s i lva n i a f i i n d În acest
sens un exe m pl u.
Se ştie că, potrivit unor stri cte reg u l i iconog rafice e l a ­
bo rate d e Îna lta societate ecles i a stică a B i za nţu l u i şi tra n s -
1 5 Î n g enera l negl ijate, monu mentele săteşti ş i monu mentele pro­
vinci a l e au fost perma nent concu rate În atenţia specia l i ştilor şi Cl'
publicului l a rg de m a rile cated rale, de ca stelele senioriale stră l ucitoa re.
cărara le-au fost consa,crate nenumă·rate monografi i : În Fra nţa, d e­
exemp'l u, a bia În u ltimul t i m p a u Început să apară studii privind p i c ­
tura m u ra lă gotică i ncluzînd şi monu mentele săteşti (Pa u l Desch a m p s
& Marc Thibout, La peinture mura/e en France a u debut d e I'epoque
gothique, Par. is, 1 963) . Or, ceea ce se constată comparî n d monumen­
tele p rovi ncia l e d i n d i feritele ţări europene - şi a firmînd a ceasta a uta­
ru l se ba zează pe stu d i i person a l e pe concret - este o rema rca bilăJ
u n itate de preocupă ri i conog rafice, un a n u m e fond sti l i stic comun,
rezu ltat d i n si nteza, la n ivel u l provinciei, a d iferitelor formu l e a rtistice
la modă pe fondul viguros al tra d iţiilor romanice, că ro ra provi ncia
le-a ră mas m u ltă vreme cred incioasă.
16 France Stele, Slovenska g o t s k a podruinica i njen ikonografski
kanon (L'eglise paysanne slovfme e t son canon iconographique) Î n
" Sborn i k Narodog M uzeja " (" Recuei l d u M u see National " l.
IV, 1 964',
Belgra d , p. 31 5-328.
 pe pereţi i a bsidei sint reprezentaţi cei d o i s p rezece a posto l i ,
Această reprezenta re, de străveche tra d itie biza nti nă 1 7 se
păstrează i nteg ra l l a bi serica eva n g h e l i'că d i n Homorod
(j u d . B ra şov ; a p rox. 1 300) 18 ş i la bi serica ortodoxă d i n Strei
(j u d . H u nedoa ra ; a p rox. 1 375) 19, În a lte m o n u mente exi s ­
tin d d o a r frag menta r : l a bi serica rom a n o - cato l ică d i n Va lea
C ri şu l u i (j u d . Cova s n a ; sfîrşit sec. X IV), l a b iserica refor­
mată d i n N i ma (j ud. C l uj ; sfîrşit sec. X IV), la biserica re­
fo rmată d i n S işterea (j ud. B i h o r ; sfîrşit sec. X IV), la bise­
rica reformată din Remetea (j u d . B i h o r ; pri m u l sfert al sec.
XV), l a b i serica u n ita riană d i n SinvăsÎi (j ud. M u reş ; sfîrşit
sec. XV). Este i nteresa nt de sem n a l at că depri nderea de
a reprezenta a posto l i i în a bsidă a fost pă strată ş i l a a lte
m o n u m ente, fără Î n să a fi vorba despre o m otiva re În ca­
d ru l co m poziţiei i conog rafice Majestas Domin i,2o
D a r d a că fig u ra rea l u i Isus Christos În tetra morf Î nsotit
de a posto l i avea un ca racter si m b o l i c m a i puţi n exp l i �it
pentru cred i n ci oş i i de rîn d , reprezenta rea deta l i ată a J ude­
căţii de apoi constitu i a un permanent m emento mori, cu o
fu ncţie m o ra l izatoare foa rte precisă. i n Tra n s i lva n i a , re pre ­
zenta rea Judecăţii d e apoi este loca l izată fă ră excepţie Î n
navă , f i i n d evi dentă o a n u me preferi nţă pentru perete le
estic, deasu pra sau de o pa rte ş i de a lta a a rcu l u i de
tri u mf (biserica refo rmată d i n Tileagd, j u d . B i h o r - sfîrşitul
sec. X I V ; capela bise ric i i eva n g hel ice din Sîn petru , j u d .

eva ng he l ică d i n dea l u l cetăţi i S i g h i şoara , j u d . M u reş - 1 488 ;

B raşov - sfîrşitul sec. X I V ; bise rica eva ng he l i că d i n H ă r­
m a n21, j u d . B raşov - a l trei lea sfert a l sec. X V ; biserica

b i se ri ca eva n g hel ică d i n G h i m bav,22 j ud . B raşov - Începutul

Fig. 6. Biserica reformată din Mugeni ; peretele nordic : Legenda sfintei
Margareta din Antiohia (regele poruncind torturarea sfintei).
m i se a poi prin erm i n i i , a nsa m b l u ri l e de pict u ră m u ra l ă d i n
biseri c i le o rtod oxe constituie o tra n s p u ne re s i m bo l ică a
biseri c i i - ecclesia - În d u bla ei i postază, l u ptăto a re ş i
tri u mfătoare, i deea de bază fi i n d a ceea a iera rh iei si a
sec. XVI). N u meroase a lte reprezentă ri ocu pă cei l a lţi pereţi ,
fie l a sud (biserica rom a n o - cato l i că d i n Ghel i nţa j ud . Co­
vasna - m ij loc sec. X I V ; bise rica u n ita ria n ă d i n M ă rti n i s23,
j u d . H a rg h ita - sfîrş it sec. X I V ; bi serica un ita ria n ă d i n Ch i ­
l ie n i 24, j u d . Cova s n a - Început sec. XV ; capela biseri c i i
ro m a no-cato l ice sf. M i ha i l d i n C l uj, - către 1 430), fie la nord
(ca pel a b i seri c i i reformate d i n Sic, j u d . C l uj - sfirş it
sec. X I V ; biserica reformată d i n M ugen i , j u d . H a rg h ita -
Început sec. XV ; bi serica u n ita ria n ă d i n Suatu, j u d . C l uj -
m ij loc sec. XV), fie la vest (biserica reformată d i n SÎnta na
de M u reş, j ud . M u reş - sfîrşit sec. XIV; capela biserici i
eva n g hel ice d i n H ă r m a n , j u d . B ra şov - a l trei lea sfert a l
sec. X V ; capela d i n "tu rn u l cato l i c i lo r " de la Bierta n , j u d .

o a n u ml tă reg u l ă pentru a m plasarea J udecăţii de apoi.

mîntu i ri i . in l u mea cato l ică n u se cunosc asemenea c�d i ­
fică ri i co n og rafice ş i totuş i , este re m a rca bil că tema cen ­
t ra l ă a scu l pturi lor ce decorează m a ri l e porta l u ri a le cate­
d ra lelor ro m a n ice şi g otice este În mod a proape con sta nt
Judecata de apoi. Aceeaşi temă con stitu ie baza iconogra ­
fiei sanctuarelor ro m a n i ce, i ma g i nea cheie f i i n d I s u s Chris­
tos Î n ma ndorlă (Majestas Domini) Înconj u rat de s i m bol u ­
S i b i u - către 1 425), Î n cît pa re puţin proba b i l s ă f i existat
U r m i n d canoanele l a rg ră spînd ite În Î ntreaga iconog ra ­
fie creşti nă, mod u l d e reprezenta re a l J udecătii de apoi În
pictura m u ra l ă gotică din Tra n s i lva n i a nu rid'ică probleme
deosebite : În zona s u perioa ră , la centru, se află I s us

!o rmat d i n cei doisprezece a posto l i , păcăto ş i i sînt a l u ng aţi

rile celor patru eva nghel işti, Î nsoţit d e cei d o i s p rezece a pos­
tol i ; ş i tot Judecata de apoi, Î m preună cu a lte reprezentă ri
ovÎnd i m pl icaţii eshatologice, va deve n i centru l de referi nţă
0 1 i conografiei biserici lor de sat În epoca de Înflori re a , a rtei
gotice. Acelaşi fenomen va avea loc şi În Tra n s i lva n i a ,
u n d e mod u l de a bordare s i de rezolva re a acestei teme
vădeşte s u rpri nzăto a re, dar ' n u i n ex p l i ca bi le, s i m i l it u d i n i cu
p ictura m u ra l ă d i n toate m i c i l e provi n c i i a rtistice ale Euro­
pei catol ice.
În pictura m u ra l ă g otică d i n Tra n s i lva n i a , prog ra m u l ico ­
nog rafie eshatologic este expri mat p r i n u rmătoarele co m ­
poziţi i : Majestas Domini Î n tetra m o rf Însoţit de cei d o i spre ­
zece a posto l i , Judecata d e apoi, Arhanghelul Mihail cÎntă­
rind sufletele, Maica Îndurătoare (La Vierge au ma ntea u),
Parabola celor zece fecioare, sfÎntul Cristofor.
În trad iţia i conog rafiei biseri c i l o r ro m a n ice, reprezenta ­
rea l u i I s u s Ch ristos in g lorie in soţit de a posto l i este rezer­
vată a bsidei centra le : in concă a pa re Isus Christos in m a n ­
dorlă Înconj u rat de s i m bo l u ri l e celor patru eva ng h e l i şti, i a r
Christos Î n ma ndorlă, u neori Înfăţişat cu să bii Î n g u ră ,
potrivit vizi u n i i l u i Ioan d i n Patmos ; tri buna l u l ceresc este
In g u ra m o n stru l u i Leviath a n , În ti m p ce ceata d repţilor este
condusă spre ra i de către sfîntu l Petru, cu n el i psitul atri but
al chei i . Există totuşi ş i unele pa rti c u l a rităţi, ca re merită să
fie sem n a l ate. Aşa este frecventa i ntroducere În com poziţie
a sfintei feci o a re ş i a sfîntu l u i Ion Botezăto ru l , ca sfi nti
i ntercesori, potrivit ca non u l u i iconografic biza nti n cunoscut
Î n general s u b n u mele de " Deisis" - rugă c i u n e (G h e l i nţa ,
M ugen i , C l uj, S i g h i şo a ra , Biertan). La Sîn petru acea stă
co m p l icare ico nog rafică beneficiază de o trata re neobis­
n u ită , Î n � e n s u l că sf. Ion Botezător u l a pa re, a lă t u ri de
sf. Petru, I n fruntea cetei d repţi lor, Î n timp ce sf. M a ria
. 18
Rod oesay Denes , op. cit., p . 1 47 ; V. Vătăşianu, op. cit. , p. 41 2 ;
Vas i l e Drag. uţ, Despre picturile murale ale bisericii fortificate din
Homorod, in " Studii şi cercetări de i storia artei " , XI, 1 964, n r. 1 ,
p . 1 02-1 09.
19 1. D. Ştefă nesou, La peinture r e ligie us e en Valachie et en Tran­

seria A rtă pla,stică, X I I , 1 965, m. 2, p. 299-31 7.

1 7 Cea m a i veche reprezentare a acestei compoziţii pare s ă fie
aceea de la biserica din Bawit (Egiptul centra l) datînd din secol u l VI,
a regăsi m a poi ,Ia Roma, În secol u l IX (biserici le Saonta Maria În Dome­
sylv?nie, �a'ris, � 93�, p. 2 2 1 -223 ; V. Vătă şi,anu, op. ci t . , p. 405-408 ;
Vasile Dra g uţ, B/sef/ca din Strei, i n " Stud j,i si cercetări de i storia a rtei " '
•
20 De exempl u la biserioo reformată (fostă ortodoxă) d i n SÎntă

ca pela d i n turn u l M a riei d i n Medias. (ju d . Sibiu - pri m u l sfert a l

nica şi Sa nt,a Rmssede) , Î n Cappadochia (biser.ioa sf. Eusta,ţi u - 1 1 48-
1 1 49) . Ia nord u l Alpilor (biserioo roma n i că d i n Reichenau-N iederzell
- sec. XI). În Cotalonia (bisar.icitle Sa n C1Ji' ment de Tohull. Santa
Maria d e To hull, Esterri de Calrdos şi Sa n Per del B u rga l - sec. X I I ) .
ef. M a x Hautma n n , Die Kunst des fruhen Mittelalters, " Pro pylăen
K u nstg eschichte " , VI, Berlin, 1 928, fig. 1 82, p . 693 ; Karl Ku nstle,
Ikonographie der christlichen Kunst, II, Frei burg i n B reisgau, 1 926,
p . 98-99 ; G. de Jerpha nion, Les eglises rupesfres de Cappadoce, I I ,
Paris, 1 942, p . 390-391 ; 1 . Pu ig i Cadafalch, Le premier ari roman,
Paris, 1 928', p. 87; pl. 4'4' ; F: Sotdeviil la , 1 . Guidol, C'h . Zervos, Die
Kunst Kataloniens, Wien, 1 937, p l . 1 1 6-1 1 7.
Mar.i e O rl ea (j ud. Hunedoara - Început sec. XV) . Ia biserica ortodoxă
d i n Seghi şte (jud. Bi hor - in ceput sec. XV - azi d i spărută) s'au la
sec. XVI ) .
2 1 Picturi reacoperite cu va r, parţia l vizibile d easu pra bolţilor re·
făoute.
22 Pictu ri a,coperite cu vo' r .
23 Monu ment d istr,us.
24 Picturi reacoperite cu va.r. Pentru bibl iogr'afia monu mentelor dis­
pă rute sau la care picturi l e au fost rea coperite cu var, a se vedea
Radocsay Denes, op, cit.

http://patrimoniu.gov.ro
Încoronată con d u ce g ru p u l fecioa re l o r. O redacta re s i n g u ­
l a ră s e face rema rcată l a M ugen i : a ici g ru p u l d repţi lor,
con d u s de un Înger, se Înd rea ptă spre sca u n u l de j u decată
pă ră s i n d ra i u l , a că rui uşă este străju ită de sf. Petru.
Expl i caţia a cestei reprezentă ri cu totul neo b i ş n u ită trebuie
căutată În cred i nţa specifică l u m i i cato l ice privi nd pri ma
j udecată - credi "nţă rea ctua l izată În seco l u l a l XIV- lea pri n
" D ivina Comedie a l u i Dante A l i g h ieri. Artistul a Înfăţişat
a i ci ceata celo r d repţi ca re se afl a u deja În pa ra d i s şi care
vin l a j u decata de a po i cu d reptu ri cîştig ate. in ace l a ş i
sens trebuie Înteleasă si scena Învierii morti l or, ca re l a
M ug e n i este pr�zentată � a Învierea c e l o r d repţ i . Fa ptu l că
morţii ies d i n morm i nte În atitu d i n i de rugă, f i i n d pri m iţi
cu bunăvo i nţă de Îngeri ca re răstoarnă lespezi le, este un
i nd i c i u că pictorul anon i m a respectat rig u ros s i m b o l i s m u l
med ieva l a l a şeză rii În spaţ i u , l o c u l d i n d rea pta j u decăto ru­
lui fiind rezervat va lori l o r pozitive. Precizînd că prototi p u l
mod u l u i de reprezenta re a l cetei d repţ i l o r de l a Mugeni ne
este necu noscut, menti o n ă m doar că o trata re s i m i l a ră
poate fi văzută la bi s�rica d i n Rcikos (Slovacia - sfîrşitu l
sec. X I V). 25
Arhanghelul Mihail cÎntărind s ufletele - "psich ostasis" -
sau ucigÎnd balaurul (ca s i m bo l a l ră u l u i), este o altă temă
cu un preci s ca racter eshato log ic, des Întî l n i tă În pictu ra
m u ra l ă gotică d i n Tra n s i lva n i a . I nteg rată u neo ri c h i a r Î n
Judecata d e apoi (Sîn petru - două reprezentă ri : a l u ngÎnd
d raci i , cîntă rind sufletele), i mag i nea a rh a n g h e l u l u i M i h a i l
a p a re de reg u l ă izolată i l u strî n d În mod concentrat ideea
centra lă a eshato logiei creştine : ră splăti rea b i n e l u i şi pe­
depsi rea ră u l u i (biserica refo rmată d i n Dorolţ, j u d . C l uj
- a l trei lea sfert a l sec. X I V ; ca pe l a biserici i eva ng hel ice
d i n Sîn petru, j u d . B ra şov - sfî rşit sec. X I V ; biserica o rto­
doxă, fostă m i n o rită d i n Bi striţa , j u d . B i striţa - N ă s ă u d -
sfîrş it sec. X I V ; biserica eva ng hel ică d i n Mă IÎncrav, j u d .
S i b i u - sfÎrsit sec. X I V ; bi serica reformată d i n Sisti rea ,
'
j u d . B i h o r 26 - Început sec. X V ; biserica u n ita ria'n6 d i n
DÎrj i u , j u d . H a rg h ita - 1 4 1 9 ; biserica eva ng h el ică d i n dea­
l u l cetăţi i Sigh i şo a ra , jud. M u reş - 1 483 ; bi serica eva nghe­
l ică din Richiş, j ud . S i b i u 2 7 - Început sec. XVI ; biserica
eva nghel ică din Rupea, j u d . B raşov - Început sec. XVI ;
biserica refo rmată d i n H odoş, j ud . B i h o r - sec. XVI).
. .
25 Vlast.a Dvorakova, P. M . Fodor, Ka rel Stejskal.
Kvyvoji stredo­
veke nastenne m a lby v oblasti Gemerske a Malohontske, in " U meni " ,
Vi. 1 958, p. 349.
26 Pictu ri rea,c operite cu va r.
27 Picturi a ca perite cu var, identificate recent pri n sondajele a uto­
rul u i .
Fig. 7. Biserica reformată din Sic; Vedere spre cor; deasupra arcului
triumfal se văd fragmente din Judecata de apoi.
http://patrimoniu.gov.ro
O a ltă i m a g i ne, ca re se Înscrie În p rogra m u l iconog raf i c
cu c a racter eshatol og i c , este Maica ocrotitoare ( I a Vierge
au ma ntea u). F recventă În iconografia germană m 2d ieva lă,
ocupînd u n loc de cinste În biseri cile d i n Boe m i a , S lova cia,
Ti ro l , Ma ica ocrotitoare poate fi Întî l n ită Î n pictu rile m u ra l e
g o tice d i n Tra n si lva n i a , f i e d i rect Încorporată În Judecata
de apoi (G h e l i nţa, Sic, M ugen i), fie izol ată , d a r Întotdea una
l a u n loc viz i b i l (bi serica eva n g h el ică sf. B a rtolomeu, B ra ­
şov, l a exterio r, pe latu ra estică a absidei - sec. XIV ; bise­
rica eva n g h e l ică din M ă I Încrav, j u d . S i b i u , deasupra a rcu l u i
tri u mfa l spre co r - sfîrşit sec. X I V ; bi serica reformată d i n
Rapoltul M a re, j u d . H u nedoa ra , În pa rtea sud ică a a rc u l u i
tri umfa l . spre navă - sfîrşit sec. XV ; biserica u n ita ria nă d i n
Ch i l ie n i , j u d . Covasna, p e peretele s u d i c a l navei - 1 497 (?) ;
biserica eva ng he l ică d i n Băgaci u , j u d . M u reş, pe peretele
nordic a l "navei -sec. X V I , pri m u l sfert ; ca pela d i n "turnu l
catolici l o r B i e rta n , j ud . S i b i u , pe peretele nord i c - pri m u l
sfert a I sec. XVI).
Pă strată doa r la cîteva m o n u mente, Parabola celor zece
fecioare face de a semenea pa rte d i n repertor i u l icono­
g rafic cu temă eshatolog ică . Locu l rezervat de reg u l ă aces­
tei teme este i ntradosu l a rc u l u i de tri u mf, fecioa rele f i i n d
reprezentate În med a l ioane (bise rica refo rmată d i n SÎnta na
de M u reş, j ud . M u reş - sfîrşit sec. XV ; ca pela bisericii
eva ng h e l ice din H ă r m a n , jud. B raşov 28 - al trei lea sfert
a l seco l u l u i a l XV- l ea ; biserica refo rmată d i n Su,?eni, j u d .
M u res - sec. X V 29 ; biserica reformată d i n SÎncra i u l de
M u reş, j u d . M u reş 30 - sec. XV).
in sfîrşit. tematica eshatologică este Î ntreg ită prin i m a ­
g i nea de m a ri d i mensi u n i a sfîntu l u i Cristofor. S e ştie ca
f i g u ra acestu i sfînt, protector a l călăto r i l o r şi a pă rător Î m ­
potriva morţii s u bite dacă i s e privea c h i p u l d i s-de- d i m i ­
neaţă , a fost p r i n excelenţă venerată Î n med i i le p rovi nciale
ş i că , m a i a les Î n j u rul A l p i l o r s-a bucurat de o vie popu­
la ritate, deco rÎnd faţadele biseri c i l o r de sat Î n locu ri le unde
putea fi văzut de la m a re d i sta nţă . i n Elveţia, În Tiro l , În
Boem i a , În S l ovacia, Î n U n g a ri a , c h i pul să u de propo rţi i
colosa le a pa re frecvent pe faţadele biseri c i l o r sa u la i nte-
28 Datorită d i mensi u n i lor m i ci a l e ca pelei, in fa pt a i ci medal ioa­
nele cu cele zece fecioare d ecorea ză intradosul orcu l u i vestic, deasu­
p ra compoziţiei cu j u d ecato d e a poi , ceea ce permite o şi mai d i rectă
l egătu ră intre cele două i m a g i n i .
29 Picturi degra date , monumentul f i i n d in prezent i n stare d e ruină
Gva.n,sată ; se păstrează fotog rafii vechi ş i copii i n acuarelă la M uzeul
de istorie din Cluj.
30 Picturi di spărute ; copii i n a cuarelă l a M u zeul d e istorie d i n
Cluj.
Fig. 8 . Biserica evanghelică din Mălincrav; scene din ciclul cristologic.
Fig. 9. Biserica re/ormată din Mugeni; peretele nordic: Judecata de
apoi (grup de apostoli).
rior, În d reptul i ntră ri i . 31 in Tra n s i lva n i a , reprezenta rea sfî n ­
t u l u i Cri stofor s e Întî l n eşte atît l a i nterior (biserica u n ita­
riană din M ă rt i n i ş, j u d . H a rg h ita 32 - sec. X I V ; biserica
eva n g h e l ică d i n M ă I Încrav, j u d . S i b i u - sfîrşit sec. X I V ; bi­
serica eva nghel ică din dea l u l cetăţi i Sig h i şo a ra , jud. M u reş
- sfîrşit sec. XV), cît ş i l a exterior (biserica o rtodoxă d i n Strei,
j u d . H u nedoara 33 - sec. XIV; biserica rom a no - cato l i că d i n
Floreşti, j u d . C l u j 34 - sec. X I V ; biserica eva n g hel ică d i n
Ş m i g , j u d . S i bi u - sec. XV ; bi serica eva ng h e l ică d i n TătÎr­
l a u a , j u d . S i b i u - sec. XV ( ?) ; biserica eva n g hel ică d i n
DÎrlos, j u d . S i b i u - către 1 540). 35
S - a afirmat m a i sus că preferi nţa pentru iconografia cu
tem atică eshato l og i că este o ca racteri stică genera l ă a pic­
turi i m u ra l e g otice provi nciale ş i că, prin aceasta, Tra n s i l ­
va n i a s e Înscrie Într- u n fenomen a rti stic d e a m pl ă respi­
raţie Încă i ns uficient pus În va loare. intr-a d evă r, Î n seco lele
X I I I -XV, n u clee iconog rafi ce asemă năto a re c u cel evocat
pentru Tra n si lva n i a pot fi Întî l n i te În n u meroa se bi serici
H;n F ra n ta (Vi l l iers, Lava ud ieu, Montbazin, Lutz en D u nois,
B lassac, Yron etc.), 36 din G erma n i a ( u n d e chiar Î n cate­
d ra l e se pă strează c u cla ritate vec h i u l prog ra m) 37, d i n
Tiro l (St. Peter, D re i k i rchen, Ka ltern etc.) 38, d i n S love n ia ş i
d i n Croaţia ( M u rska Sobota , M u ljava, S u h a , Sv. M a rg a ­
reta , Buto n i g a , Roc: etc.) 39, d i n Boe m i a (Rovna, D a l es i ce,
Ja novice nad U h lava etc.) 40, d i n U nga ria ( H i degseg , Ocsa,
Csaroda etc.)41, din Slovacia (Chyzne, Kraskovo, Poruba
2tC.).42 Pretuti n d e n i , i ma g i nea centra l ă , plasată pe bolta a b ..
sidei, este Majestas Domini În tetra morf, i mag i ne sa cră d e ve-
3 1 in Elveţia fig ura sfî nt u l u i C ristofo r decorează faţadele biseri­
cilor din Zillis, Biasca, Sa nta Ma.ria d i Torello (ef. Andre M ichel,
Histoire de I'art, 1 1 1 , Pa nis, 1 902, p. 408 ) . În Tirol, la bi serica din Terlan,
Gufi ndaun, Naturns, Al bions, St. Sig mund, Antholz (ef. Weinga rtner,
Gotische Wandmalerei in Sudtirol, Wien, 1 948, p. 7 1 -78 ) . În Boemia
la bisericile din Dalesice, Pruhonice, Houska, B,�a ndys nad La bem,
Praga, Libis, Kutna Hora (ef. J a roslav Pesi na, Goticka nâstenna malba
v zemich ceskych, 1, Praga, 1 958, p. 1 69, 1 82, 1 84 , 221 ; de asemenea
cer::etări persona le). Î n Sloven ia la bisericile din Vitanje, Sv. Janez v
Bohi nju , G ostece, Bodesce, Vrba etc. etc. (d. Fra n ce Stele, Monumenta
artis Slovenicae, 1 , Lj ubljana , 1 935, p . 40 ) . În Slovacia la bisericile d i n
Lud rova, Smreca ny, K ra skovo, Sucany etc. etc. (ef. Radocsay Denes,
op. cit., p . 223, 225, 1 1 8, 1 63, 1 79, 1 84, 2 1 8, de a semenea cercetări
persona le), În Unga,ria la bi ser,i ci le d i n Velemer, Ocsa, M a nfa, Soro­
keolany etc. etc. (ef. Radocsay Denes, op. cit., p. 1 1 1 , 1 22, 1 59, 1 7'1 ,
1 91 , 201 , 2 1 0, 231 , 237 ) .
32 Pict u ri dispă rute.
33 Pictu ri sub va r ; mentionote În secolul trecut.
34 Fig ură păstrată fra g menta r - n u ma i partea i nferioară .
3 5 Pentru problemele reprezentă ri i 5fintu l u i Cri stofor in picturi le
mura l e g otice d i n T ra nsi lva nia, a se vedea Vasile Drăg uţ, Pictu r i
murale exterioare i n Transilvania medievală, l o c . cit.
3 6 Pa u l Descha m ps & M a rc Thibout, op. cit., p. 57, 97, 1 00, 202,
1 58, 87-89, ·de a semenea cercetări personale.
37 De exemplu 10 catedw,l a din Bamberg, unde a postolii sint redati'
inrel ief Îna lt, gru paţi cîte doi sub 'a,rcadă.
38 Josef Wei n g a rtner, op. cit., p'. 72, 75 ; pentru Cari ntia Î nveci nată,
epoca rom a n ic ul u i dă de a semenea n u meroase exemple, d. W. Fradl,
Die romanische Wandmalerei in Kărtnen, Klagenfu rt, 1 942.
39 France Stele, opuri citate, de a semenea Bra nko F uClc, Istarske
freske, Zagreb, 1 963, de asemenea cercetări personale.
40 Jaroslav Pesina, op. cit., d e a semenea cercetări personale.
4 1 Radocsay Denes, op. cit.
42 Via sta Dvora kova, op. cit. , de asemenea cercetări personale.
http://patrimoniu.gov.ro
Fig. 1 0 . Biserica re/ormată din Sintana de Mureş ; pictură din absidă :
Ana Întreită cu /ericite/e neamuri.
che tra d i \ie, a ba n donată de iconografia cate d ra l elor gotice,
dar pă strată vreme îndelu ng ată d e iconografia m i c i l o r centre .
Aşa c u m s-a s u bl i n iat . . . /'image essentielle q u i do­
..
mine tous ces n§Cits de /'Histoire du Sauveur c 'est le C h rist
en Majeste. file s'inscrit le plus souvent dans /'eg/ise a la
place d'honneur, au cul-de-fo u r de /'abside. Cette image
est a la fois le Fils de Dieu fait hom me, le Juge du dernier
jour, le C h rist montrant ses plaies et le Dieu de l'Apoca­
lypse" .43 Această afirmaţie, datora tă sava nţi lor fra ncezi
Pa u l Desc h a m ps şi M a rc Th i bo ut, tre b u ie co m p l etată În
sen s u l că Î n mod frecvent - ş i nu doar În pictu ra m u ra l ă -
i ma g i nea l u i I s u s Christos Î n m a i estate a fost asoci ată c u
reprezenta rea c e l o r doisprezece a posto l i , ceea c e preci ­
zează s u bstratul să u preva lent eshato l o g i c 44.
Benefi c i i n d d e o l a rgă a rie de ră spînd i re, cele două
reprezentă ri i conog rafice ca re o rdonează decoraţia m u ra l ă
a a bsidei co nferă u n s u rpri nzăto r a spect co m u n u n o r m o ­
n u mente afl ate la m a ri d i sta nţe, Întă ri n d convi ngerea Î n
existenţa u n u i fenomen a rtistic propri u c u deoseb i re med i i ­
l o r provinciale.
Ca d r u l i conog rafic u n ita r este co m pl etat de toate cele­
la lte teme cu ca racter eshato l og i c, ca re, toate, au bene­
ficiat l a rîn d u i lor de o l a rgă ră spîn d i re. Aşa d a r, observaţia
profeso ru l u i Stele, referitoare doar l a biserici le slovene, se
cere ext i n să l a Întreg u l fon d provi nci a l de a rtă e u ro pea nă
ş i se poate vo rbi, d a că n u despre u n ca non În sensul
biza nti n , Î n orice caz des pre a n u me perm a nenţe iconogra ­
fice ca re se bucura u de a utoritate. Spre deosebire de m a ­
ri l e cated ra le, p e care a m biţia donatori lor î m perecheată cu
a m biţia meşteri lor constructo ri şi decoratori le tra nsformau
În u n icate, biseri c i l e de provi ncie din Întreaga E u ro pă ca ­
to l i că se Întî l n ea u pe u n teren de preocu pă ri com u ne.
Ţi nînd sea ma ş i d e coordon atele sti l i stice asemănătoa re
rezu ltate d i n eclectis m u l funciar a l m ic i l o r meşteri iti neranţi,
ne putem Îngă d u i să afi rmăm că a lături de gotic u l i nter­
naţional de cu rte, a l ături d e goti c u l n o rd ita l i a n , exi stă În
pictu ra m u ra l ă a epoc i i u n gotic i nte rnaţio n a l specific a rtei
p rovi ncia le, recog nosci b i l atît pe baza pri nc i p i i lor icono­
g rafice com u ne, cît ş i pe baza l i m baj u l u i a rtistic.
Reve n i n d l a problemele i med i ate ale i conografiei pictu­
ri l o r m u ra l e tra n s i lvă nene d i n epoca goticu l u i , vom rema rca
fapt u l că m a r i l e teme a l e iconog rafiei creştine În genera l
- vi aţa ş i pati m i le l u i I s u s Ch ri stos, viaţa ş i moartea fecioa ­
rei Ma ria - n u ocu pă d ecît u n loc sec u n d a r În decoraţia
bisericilor. S i ng u ra reprezenta re deta l iată a vieţii Mîntu ito­
ru l u i se pă strează În nava centra l ă a biseric i i eva nghel ice
d i n M ă I Î n crav ( j u d . S i b i u ) ş i datează de la m ij l ocu l seco l u ­
l u i a l X IV- lea. 45
43 Paul Deschamps & M a rc Thibout, op. cit., p'. 1 4.
44 K. Kunstle , op. cit., p. 98-99 ; J. Puig i Cadafa lch, op. cit., p. 43,
86, 1 46-7, p. 43, 44, 47 ; J u l i u s Baum, Die Ma/erei und P/astik des
Mitte/a/ters in Oeutsch/and, Frankreich und Britannien, Wi ldpark - Pots­
d a m . 1 930, p. 240-241 , 1 92.
45 Radocsay Denes, op. cit., p. 25, 26, 54, 55, 56, 1 09-1 1 0 ; Virg i l
Vătă�ianu, op. cit., p. 41 3-4 1 8, 767-768 ; Vasile D răguţ, Picturile
mura/e din biserica evanghe/ică din Mă/incrav, in " Studii si cercetări
de istoria a l'tei " , seri a Artă plastică , t. 1 4, n r. 1 , 1 967, ' p. 79-93 ;
Vasile Drăg uţ, Les peintures mura/es de I'eg/ise evangelique de Mă/in­
crav, dans " Revue rou maine d'hi stoire de I'art " tome 5/ 1 968, p. 6 1 -7 1 .
"ig. 1 1 . Biserica re/armată din Sintana de Mureş ; detaliu din fig. 1 0
(Ana ş i Maria).
in 29 de scene ca re se desfă şoa ră În trei reg i stre pe
5iste m u l u n e i scrieri bustrofidonice, viaţa şi pati m i l e l u i Isus
:hristos sînt urmă rite Î n m omentele pri n c i pa le, povesti rea
: i i n d b i n e pusă În va loare de sti l u l l i n ia r- n a rativ, cu evi ­
:lentă a m p rentă rusticiza ntă . La ace l a ş i m o n u ment, pe
bolta şi pereţi i coru l u i , există u n a lt ciclu cristologic, cupri n ­
tÎnd 1 9 scene d ispuse dezordonat, fă ră u rm ă r i rea f i ru l u i
cronologic. Datînd de la sfîrşitul seco l u l u i a l X IV- lea, exe­
cutate Î n s p i ritu l goti c u l u i i nternaţio n a l de c u rte trecut prin
fil iera Boem iei, a cest ciclu s u rp ri n de pri n deosebita i m por­
ta nţă a co rdată tră d ă r i i l u i I ud a , a că r u i moarte este pre­
�entată Î n centru l psi ho log i c al cicl u l u i , În i mediata vec i n ă ­
tate a Încoronării c u spini.
Cu aceste excepţ i i46, se poate afirma că Î n Tra ns i l va n i a ,
rep rezenta rea cicl u l u i cristologic a avut u n ca racter acci ­
denta l , cu m a n i festă preferi nţă totuşi pentru mo mentele
patim i l or, u neori i l ustrate Î n m a i m u lte scene (bi serica eva n ­
g h e l ică d i n H o morod, j u d . B raşov - cca. 1 300 ; biserica
rom a no-cato l i că d i n G he l i nţa, j u d . Covasna - m ijloc
sec. X I V ; biserica rom a no -cato l ică sf. M i h a i l d i n C l uj -
către 1 420 ; bi serica eva n g h e l i că d i n Cisnăd ie, j u d . S i b i u
- sfîrşit sec. XV ; biserica eva n g h e l ică d i n RÎşnov, j u d . B ra ­
şov - 1 500) 47. Raportată l a n u mă ru l relativ m a re d e bise­
rici Î n ca re se păstrează scene d i n viaţa l u i Christos, se
poate spune că i l ustra rea Î n su ită a pati m i l o r nu este ca ­
racteristică pentru iconog rafia medieva lă tra n s i l vă ne a n ă .
Predom i n ă reprezentă rile izolate, fă ră reg u l i sesiza b i le pri ­
vin d a m plasa rea În spaţi u . M a i f recvente sîn t : Închinarea
magilor (biserica rom a no-cato l ică d i n Valea C ri ş u l u i , j u d .
Cova s n a - sec. X I V ; biserica eva n g h e l ică d i n B rate i , j u d .
46 De p recizat totuşi că , cicluri cni stologice fr<J g mentare au mai
Fost semna,l ate i n seco l u l trecut 'şi la ,a lte m onu mente (Ch i l ieni, M oacşa,
V,i ştea , Deva, Suşeni etc.), dalr că necon stituirea lor in prezent nu IPoate fi
decit i potetică ; ceva mai bine pă strat este cicl ul existent la bisenica
eva ng h el icCl din Cisnădie.
47 Sub var s a u fo.a.rt.e.. .d egradate mai pot fi a m intite imaginile d e
l a V l a h a , Sinti m bru, Cri.că u.
http://patrimoniu.gov.ro
Fig. 1 2 . Biserica re/armată din Sintana d e Mureş ; detaliu din fig. 1 (
(Maria Salome cu Iacob c e l Mare şi I o n Evanghelistul - copii)
S i b i u - 1 48 1 ; biserica reformată d i n Crică u , j u d . Alba -
sec. X V ; ca pela .d i n " t u rn u l cato l i ci l o r" B ierta n, j u d . S i b i L
- p ri m u l sfert a l sec. X V I etc.), Isus p e cruce (biserica ro·
m a no - cato l i că d i n V l a h a , j u d . C l uj - u lti m u l sfert aJ
sec. X I V ; biserica ro m a n o - cato l ică d i n Del n iţa, j u d . H a r·
g h ita - m ijloc sec. XV ; biserica eva nghel ică d i n S i b i u -
1 445 ; ca pela biseri c i i eva n g h e l i ce d i n H ă r m a n , j u d . B raş01
- a l tre i l ea sfert a l sec. XV etc.) ; pieta (biserica eva nghe·
l ică din H o m o rod, jud. B raşov - al treilea sfert a l sec
X I V ; biserica rom a n o-cato l ică d i n Floreşti, j u d . C l u
- pri ma j u mătate a sec. X V ; biserica u n ita ria n ă d i r
S u a t u , j u d . Cl uj. m ijlocul sec. XV ; bise rica reformată d i r
Rapoltul M a re, j u d . H u nedoa ra - m ijlocul sec. X V etc.
şi vir doloru m (ca pela sf. M a rga reta d i n SÎnti m b ru , j u d
H a rg h ita - a doua j u mătate a sec. X I V ; biserica eva nghe
l ică din Nemşa, j u d . S i b i u - Începutul sec. X V ; biseric(
eva ng h e l i că d i n S i b i u - 1 445 ; bise rica reformată d i n Sîn
ti m b ru , j u d . A l ba - sfîrşitul sec. XV etc.).
Considerînd m ateria l u l păstrat, se poate afirma că n i c
c i c l u l M a i c i i Dom n u l u i n u s-a b u c u rat de o atenţie deose·
bită Î n Tra n si lva n i a , exceptîn d d ispă ruta biserică refo rmate
d i n Deva (j u d . H u n edoa ra), u n de se pare că existase (
reprezenta re m a i a m pl ă , Î n rest doar cîteva i m a g i n i d ispa
rate, ceva m a i frecventă f i i n d bunavestire (ca pel a sfinte
M a rg a reta d i n SÎntimbru, j u d . H a rg h ita - În a doua j u mă
tate a sec. X I V ; biserica reformată d i n Ti leagd, j u d . B i h o
- a doua j u mătate a sec. X I V ; capela biseric i i eva n g h e li cE
d i n H ă rm a n , j u d . B raşov - a l trei lea sfert a l sec. XV ; b i se
rica reformată d i n Sic, j ud . C l uj - Începutul sec. XVI etc.)
Adormirea Maicii Domn ului Î n varia nta iconografică bizan
t i n ă - "Ko i mesis" - a p a re la biseri ca eva nghel ică d i n Mă
IÎncrav, j u d . Sibiu ( m ijlocu l sec. X I V), iar Încoronarea fe
cioarei, atît de fa m i l i a ră iconog rafiei occidentale, n u SE
Întîl neşte decît de trei ori (biserica eva ng h e l ică d i n M ă IÎn
crav, jud. Sibiu - sfîrşit sec. X IV, capela biseric i i eva n g h e
l ice d i n SÎn petru, j u d . B raşov - sfîrşit sec. X IV, capela bise
1 3. Biserica unitariană din Dirjiu; peretele nordic : Legenda regelui Fig. 1 4. Biserica unitariană din Dirjiu ; peretele s udic : autoportretul meş­
Ladislau (regele Ladislau in urmărirea c u manilor, detaliu). terului Paul (detaliu din Conversiune a Si. Paul) .

Fig. 1 5. Biserica unitariană din Dirjiu; peretele nordic : Legenda regelui Ladislau (lupta lui Ladislau cu cuman ul)

http://patrimoniu.gov.ro

Fig. 1 6. Biserica unitariană din Dirjiu ; peretele sudic : figură de cavaler
din Conversiunea SI. Paul.
riCII eva ng h e l ice d i n H ă r m a n , j u d . B ra şov - al trei lea sfert
a l sec. XV). 48
O pa rti c u l a ră ca racteristică a iconog rafiei medieva l e
tra nsi lvă nene este preferi nţa pentru cicl u ri l e leg� n d a re,
u neori cu o i n d i scuta b i l ă f u n ctie m o b i l izatoare. In mod
frecvent, pereţ i i p l i n i ai navelor �Înt decoraţi cu l u n g i frize
ca re povestesc viaţa u n u i sfînt l u ptător sa u a unei sfi nte
m a rti re. Legenda sfi ntei Ecaterina Într-o i nterpreta re de o
frustă fru m useţe Împodobeşte peretele s u d i c a l biseri c i i
eva ng he l ice d i n Dră uşen i , j u d . B raşov (către 1 375), de ase­
menea decora nava d i spă rutei biserici reformate d i n Sig het,
j u d . M a ra m u reş ( 1 485?). Legenda sfintei ,M a rga reta deco­
rează peretel e nordic a l biserici i reformate d i n M ugen i ,
j u d . H a rg h ita (mij locu l sec. X I V), pe retele s u d i c a l biseri c i i
rom a no - cato l ice d i n G h el i nţa , j u d . Cova sna (mijlocu l
sec. XIV), de asemenea decora d i s pă ruta biserică u n ita ­
riană d i n M ă rti n iş, j u d . 'H a rg h ita (sec. X I V), prezenţa ei
u rmînd a fi confi rmată s u b va r la biserica ro m a no-cato l ică
d i n Valea Cri ş u l u i , j u d . Covasna (sec. X I V ?) ş i l a bi serica
reformată d i n Daia, j u d , H a rg h ita (sec. XVI ?). Legenda
sfîntu l u i N icolae, sfînt deosebit de venerat Î n această pa rte
a Europei atît În med i u l cato l i c cît şi În cel o rtodox, poate
fi co nsemnată la biserica sf. B a rtolomeu d i n B ra şov (ulti ma
tre i me a sec. X I V), l a bise rica reformată din Tileagd, jud.
B i h o r (sfî rşitu l sec. XIV), la biserica refo rmată din Sic (sfîr­
şitul sec. X IV), de a semenea la capela sfîntu l u i Iacob d i n
Sebeş, j u d . A l b a (pri m a j u mătate a sec. XV). Legenda sfi n ­
tei U rs u l a m a i poate f i văzută frag menta r În capela sud ică
a biseri c i i reformate d i n Sic, j u d . C l uj (sfîrşitul sec. X IV), i a r
legenda sfîntu l u i G h eo rghe, Într-o redacta re p l i n ă de fa r­
mec, deco rează peretele n o rd i c al bisericii eva ng hel ice d i n
d ea l u l cetăţii S i g h işoara , j u d . M u reş ( 1 483- 1 488).
Dar, pri n frecvenţă şi pri n ca l itatea a rtistică a rea l iză­
ri l o r, cicl u l lege n d a r cel m a i i m po rta nt este acela rezervat
48 Aici fecioa ra este Î n coronată d e sfînto Trei me Î nfătisată ca trei
personaje aşezate pe tr.on - ce·le trei personaje a u fi g � ri identice,
da, r cel din mijloc a re coroa nă de papă , cel d i n d reapta coroană de
Î m p ă rat, cel d i n stînga coroană d e rege.
http://patrimoniu.gov.ro
sfînt u l u i rege Lad i s l a u . Se ştie că d ucele Lad is l a u , u lterio r
rege a l U ng a riei ( 1 077- 1 095), s-a rema rcat În mod deosebi t
prin l u ptele sa l e Î mpotriva c u m a n i lor, bătă l ia de l a Kerles49
pecet l u i n d Înfrîngerea acestora . Î n mormîntat În catedra l a di n
O ra dea ş i sanctificat, regele La d i s l a u a devenit u n si m bo l
a l l u ptelor de a pă ra re Î m potriva i n vad ato ri lor, cultul s ă u
cu noscînd o a utoritate cu totu l deosebită În u rma victo riei
repu rtate de Ludovic d'Anjou, Împo triva tăta rilor (În 1 342),
victorie ca re se spu nea că s - a r fi datorat u n u i m i racol să ­
vîrş it de sfîntul Lad i s l a u venit d i n m o rmînt pentru a conduc e
oşti rea 50. Co nstitu ită pe baza prel ucră rii u no r m a i vech i
legende bizantine 51, legenda sfîntu l u i rege La d i s l a u s-a
bucurat de o l a rgă popu l a ritate În toată Europa de ră să ­
rit, regele ero u f i i n d În mod specia l consi derat ca u n pro­
tector Îm potriva tăta ri lor. Că legenda lui Lad i s l a u , Învi n g ă ­
torul de o d i n i oa ră a l c u m a n i lor, a fost pusă În d i rectă rel a ­
ţ i e cu perico l u l tăta r, este un fa pt care poate f i dovedit pe
de o pa rte cu a rg u mente de ord i n l itera r, pe de a ltă pa rte
a n a l izînd d i stribuţia pe h a rtă a m o n u mentelor În ca re
a cea stă l egendă este reprezentată. Pri ntre a rg u mentele de
ord i n l itera r sînt de citat În pri m u l rînd va ria ntele româ neşti
şi ucra i n iene a l e acestei legende În care - pri ntr-o ra dical ă
mod ifica re a cad ru l u i i sto ric - Lad i s l a u este prezentat ca
Învi ngăto r a l hoardelor tăta re cond use de Batu (ind icat În
i zvoa re cu n u mele de Batic) cel ca re, În 1 24 1 - 1 242, c o n d u ­
sese catastrofa la i n vazie, În u rma că reia Întreaga E u ro pă
de ră să rit a fost tra n sformată În ru i ne. Î n ceea ce priveşte
d istri buţia geog rafică, este de rem a rcat că legenda reg e l u i
Lad i s l a u a fost i nteg rată În iconog rafia biseri c i l o r d i n păr­
ţile răsă ritene ale Tra ns i lva n i e i , În faţa pa s u ri l o r de trecere
pri n Ca rpaţi, pe u n de pătru ndeau de reg u l ă tem uţii i nva ­
d atori. Dacă se con si deră În tota l itate terito ri u l regatu l u i
m a g h i a r d i n a cea vreme, i n cl usiv ţă rile s u puse : Tra n si lva ­
n ia , S lovacia, S loven ia de răsă rit, (zona Prek m u rie), se poate
cu u ş u ri nţă rema rca că rep rezentă rile legendei l u i Lad i s l a u
u r m ă resc cu fidelitate pă rţi l e de ră să rit, atît În Tra n s i lva n i a ,
cît şi Î n S l ovacia 52, c ă nu s e a f l ă decît cîte o s i n g u ră dată
În S love n i a ş i În U nga ria de n o rd 53 ş i n iciodată În zonele
centra l e ale regatu l u i . Pri n u rm a re, trebuie să se va dă ş i
Î n rep rezenta rea acestei legende u n a devă rat sti ndard m o ­
b i l izator, o che m a re la l u ptă Îm potriva invadatori l or tăta ri ,
l u ngă vreme a me n i nţători a i frontiere l o r de răsă rit.
Reda ctată cu proba b i l itate la O ra dea, u nde se afl a u
m o rmîntul ş i centru l de cult a l sfîntu l u i rege, legenda l u i
lad i s l a u a fost i l ustrată Î n pri n c i pa lele episoade Î n redac­
tă ri u i m itor de asemănătoare, deopotrivă Î n S l ovacia ca
ş i În T ra n s i l va n i a . Cea mai veche reprezenta re pare să fie
a ceea de l a Vel ka Lom n i ca , În S l ovacia (În ceputu l seco l u ­
l u i X I V ?), u n de cicl u l lege n d a r a pa re p e peretele d e nord
al sacristi e i . U lterior i s-a rezervat reg istrul s u perior pe pe­
retel e nordic a l n avei , acolo u n d e era m a i b i ne pus În
va l o a re (dato rită l u m i n i i conve n a bi le) şi u n de Întî m pi n a pe
c red i ncioş i i ca re i ntra u În bi serică pri n porta l u l sud ic. În
a cest loc ÎI afl ă m p retuti ndeni În Tra n silva n i a ; cele m a i
va l o roase cicl u ri păstrate pot f i a d m i rate Î n bise ri ca roma ­
n o-cato l i că d i n Ghel i nţa, j u d . Cova s n a (mijlocul sec. X IV),
la biserica reformată d i n M ug e n i (mij locul sec. X I V) şi l a
biserica u n ita ria n ă d i n DÎrj i u , j u d . H a rg h ita ( 1 4 1 9). A l te
reprezentă ri a le legendei sînt a scu nse s u b var (Ia b i serici l e
d i n M i h ă i l e n i , j u d . H a rg h ita, Ch i l ie n i , j u d . Covasna) sau
au fost d i struse o dată cu refacerea m o n u mentelor (Ia bise ­
ricile d i n Beşi n ă u , B i bo rţe n i , F i l i a , M oacşa, M ă rti n i ş, toate
În j u d . Cova sna).
D atorită perti nentelor cercetă ri Întreprinse de d r. Vlasîa
Dvora kova de la I n stitutul de i sto ria ş i teoria a rtei d i n P raga,
care a reuşit să epu izeze bogatu l materi a l iconog rafic c u
a cea stă tem ă păstrat În biseri c i l e slova ce, sîntem azi Î n
m ă s u ră s ă a preciem În mod co respu nzător valoa rea a rtis-
4 9 Bătă lie cunoscută si s u b n u mele d e bătă l ia de la Cserha l o m ;
forma Kerles este Î nsă �ai corectă dacă se a u Î n vedere izvoa rele
( 1 0 Simon d e Keza - " Kryeleis", Î n Chronicon pictum Vindobonense -
" Kyrieleis", la Timon - " Kerles, la Bonifi n i u s - " Cserh a l o m " ) .
5 0 Chronicon Dubnicense, ed. Florianus, Historiae Hungaricae Fon­
les domestici, I I I , B u d a pesta, 1 883, p. 1 5?
51 C. Horvath, Szent Lasz/o legendajnk eredeterăl, Buda pesta , 1 928.
52 Î n Slovacia, l eg enda lui Lad i s l a u se păstrează sa u a existat Î n
bi serici l e d i n Velka Lomnica, Ra kos, Li povnik, Kraskovo, Sabi nov, Nec-
pa ly, Popca d , Ri mavska Bana, Svabovce, Slatvin, Vitovice, Zehra , Bia­
covce.
53 În U n g a ria la Sza lonna, În Sloveni a la Turnisce.
 tic ă ş i semn ificaţia i l u stră r i i legendei l u i Lad i s l a u Î n pictu ra
m u ra l ă , s u biect a că rui prezenta re monog rafică a r fi cu
deosebi re uti lă54.
Seria reprezentă ri l o r ca re com pletea ză iconog rafia pic­
turi lor m u ra l e gotice din b i seri c i l e tra n s i lvănene este În
con t i n u a re dest u l de fă ră m iţată , fă ră preocupări conti n ­
gente v i z i b i le. N u v o m i n s i sta a s u pra n u meroaselor ş i va ria­
telor reprezentă ri de sfinţi ş i sfi n te, precizînd doa r că exis­
tă - ca pretuti ndeni În iconog rafia cato l ică - o a n u m ită
p referi nţă pentru cele trei fecioa re capita l e : Ecateri na d i n
Alexa nd ri a , M a rg a reta d i n Anti o h i a ş i B a rbara. Relativ frec­
ventă este şi fig u ra sfînt u l u i G heorg h e În l u ptă cu ba l a u ­
r u l (re m a rca b i l ă aceea d i n co ru l b i seri c i i eva ng h e l i ce d i n
M ă I Încrav - sfîrş i t u l sec. X IV), i a r pentru seco l u l a l X IV-lea,
În d i rectă legătu ră cu a utoritatea rege l u i Ludovic d ' Anjo u ,
trebu i e avută În vedere reprezenta rea regel u i Ludovic cel
sfînt (biserica o rtodoxă d i n B istriţa, b i serica eva ng h e l i că
d i n M ă I Încrav, b i serica refo rmată d i n SÎnta na de M u reş,
biserica refo rmată din S i c - toate l a sfîrş itul sec. X I V ; b ise­
rica reformată d i n SÎncra i u l de M u reş - sec. XV).
O pa rti c u l a ră atenţie reclamă prezenţa În Tra n s i lva n i a
a com poziţiei iconog rafice Ana Întreită c u fericite/e neamuri
(An ne trin itaire avec la Sainte Fam ilie). Se ştie că i ma g i nea
Anei Întreite (An n e trinitaire) este cu deose b i re fa m i l i a ră i co ­
nog rafiei ţă rilor nordice ş i că , c h i a r În a pro piere de Tra n ­
s i l va n i a , În Boe m i a ş i În Slova c i a , poate f i Întll n ită În n u me­
roa se i nterpretă ri , atît Î n p i ctu ră cît şi Î n scu l ptură. D i m po-
trivă, Î n Tra n s i lva n i a cultul Anei Întreite n u pa re să se fi
b u c u rat de devoţi u nea cred i nci oşi l or, În o rice caz se poate
afirma că n ici o i ma g i ne de a cest fel n u s-a pă strat. Cu
atît mai s u rpri nzător este deci să constată m În Tra ns i l va n i a
existenţa a t re i a m ple com poziţi i În ca re A n a Întreită este
însoţită de sfînta fa m i l ie (biserica refo rma tă d i n SÎnta na
de M u reş, jud. M u reş - sfîrşit sec. X I V ; b iserica eva n ­
.g hel ică d i n M ă I Încrav, j u d . S i b i u - aceea ş i epocă ; b i se rica Fig. 1 7. Biserica romano-catolică din Delniţa ; faţa da sudică : fragmente
de pictură exterioară (Pet1u şi Pavel, răstignirea, două sfinte)
refo rmată din l e rmata Nea g ră , j u d . Arad - sec. X IV ?)55.
Considerată m u ltă vreme ca fi i n d o co m poziţie h i b ridă ,
rezu l tată d i n contopi rea i ma g i n i lo r Ana Întreită cu Maica
ocrotitoare (La Vierge au manteau), această com plexă re­
prezenta re - În ca re sfînta Ana este În sotită de cele trei imaculatei concepţii (ca pela b i seri c i i eva n g h el i ce d i n H ă r­
' m a n - a l tre i lea sfert a l sec. XV).
fi ice a l e sa le : M a ri a , c u pruncul I s u s , M a r ia Cleo p h a s , cu
pru ncii I acob m i no r, Iosif j ustus, S i mon ş i I ud a , şi Ma ria
Sa lome, c u pruncii Ioan şi I a co b maior - n u - ş i gă seşte =:-
corespon dent În epoca res pectivă decît În zona A l p i l o r, În
T i ro l u l s u d i c (biserica sfîntul Vig i l i u s d i n Bolzono - cca
1 400) şi În S love n i a (biserica pa roh i a l ă d i n T u rn i sce -
1 389)56. U lte rior, m a i a les către sfîrşitu l secol u l u i a l XV- lea , Evident că În cad ru l l i m itat a l p rezentu l u i a rticol n u estE
cultul sfi ntei Ana a cîştigat ş i m a i m u ltă pop u l a ritate, repre­ pos i b i l ă cuprin derea şi trata rea exh a u stivă a tutu ro r pro
zentă ri de prestig i u , Î m preu nă cu sfînta fa m i l i e, datî n d a bi a blemelor pe ca re le rid ică i conog rafia pictu r i l o r m u ra l E
d e l a Începutul seco l u l u i u rmător (Quenti n - Metsys - 1 509, gotice d i n Tra n s i lva n i a . U n fa pt este sig u r : a rta provi n c i a l e
H a n s B a l d u n g G rien - 1 5 1 5) 57. atît de puţi n stud i ată ş i c un oscută , merită să fie considerate
D i ntre rep rezentă ri le cu ca racter de u n icat d a r demne cu s porită atenţie atît de s peci a l i şti cît şi de i ub i to r i i dE
de i nteres, menţion ă m : deta l iata i l ustra re a Genezei (bise- a rtă Î n genera l . in a pa renţă modestă , acea stă a rtă este Îr
• rica eva n g h e l i că din M ă IÎn crav - m ij locu l sec. X IV), taina rea l itate bog ată În fru m u seţi ş i prezi ntă o trăsătu ră cu ade
transsubstanţierii, martiriul sfîntului Ştefan, o /egoria cari­ vă rat pasiona ntă : prin i ntermed i u l e i se desco peră că rei a
tăţii (ca pela b i serici i eva ng h el ice d i n SÎn petru - sfîrşitu l ţ i i l e a rti stice Între popoa rele e u ropene a u fost - Încă d i r
sec. X IV), s u bstitu i rea celo r patru eva n g h el işti c u sfi nţi i doc­ e v u l med i u l - m u l t m a i com p l exe ş i m a i rod n i ce decît Î n d e
tori ai b i serici i cato l i ce : A u g u sti n , A m b rozie, G ri g o re ce l obşte se c rede. M odeşti ş i l a borioş i , m i c i i maeştri pereg ri n
M a re, lero n i m (biserica eva n g h e l i că d i n Mă IÎncrav - sfi r­ a u Î m pră ştiat pretut i n d e n i pole n u l a rtei m a r i , a lto i n d u - I PE
şitul sec. X I V), m artiriul celor 10 000 ( b i serica eva ng h e l i că fon d u l v i g u ros a l creaţiei pop u l a re.
d i n Teaca, j u d . B istriţa - N ă s ă u d - sfî rş itul sec. X I V ; bi serica Descifră m a i ci o Îndepă rtată tra d iţie a efortu r i l o r d,
un ita r i a n ă d i n DÎrj i u -1 4 1 9) rep rezenta rea s i m bo l i că a a pro piere şi rec i procă c u n oa ştere, un n o b i l prel u d i u a l spi
rit u l u i de cola bora re care În prezent stră bate ca u n f i r d ,
54 O prezentare monografică referitoare d o a r la zona secuia scă a u r Întreaga gîn d i re u m a n i stă. I ată de ce ne Î n gă d u i m s.
a p u b l i cat Huszka Joszef, A szent L6szlo legenda szeke/yfoldy falkepek­ pro p u nem ca temă centra l ă pentru u n viito r cong res cer
ben , in " Archeolog i a i Ertesi to", Buda pesta, 1 885.
55 Picturi d ispă rute, păst rate in copii (V. Vătă ş i a n u , op. cit., p. 4 1 2) . ceta rea a rtei provinciale d i n toate ţă rile e u ro pene şi p u b l i
5 6 France St e l e , Monumenta . " p. î 9 , fig . 57.
. ca rea s u b a u s pi ci i le C I HA a u n u i corpus e u ropean a l a rtE
57 Karl Ku nstle, op. c it . , p. 331 -332. E m i le M â le este d e a se m enea
de pă rere că c u l t u l sfintei Ana a i nceput să fie exa ltat l a sfirşitul medievale.
seco l u l u i al XV- lea - i n 1 494 a pă rea la Mainz " De laudibus sanctissi­
rnae matris Annae tractatis " , de Trithemius - şi că s-a răs pî n d it in
c U rs u l seco l u l u i al XVI - lea (L'art religieux de la fin du Moyen Âge en Fatog rafiile a u fost executate d e Vasile D ră g u ţ (1 -7, 1 0- 1 7
Fr an ce, Pa ris, 1 924, p. 207-220) . J. Fischer (8) şi R. G u nd isch ( 1 8) .

http://patrimoniu.gov.ro
Fig. 1 8. Biserica evanghelică din Dirlo s ; exteriorul corului, Iragmente de pi ct u ri murale (SI. C ristolor, răstignirea).

R ES U M E

La reg ion i nterca,rpathi q u e d e l a Roumanie - denom mee coura m ­
ment la Tra n sylva nie - a conserve u n e q u a ntite assez g rande d e pei n ­
t u res m u r.a l es d u XIV-eme et d u XV-eme siecles, q u i portent la m a r q u e
stylist i q ue d e I'epoque gothique.
Appa,rement riche, l a bibliogr.aphie d e ces peintu.r es reste i nsuf­
fisante, car les proble.mes d ' o rd re sty listique, l a d a tation, l es ana lyses
iconog ra phiq ues sont l o i n d 'etre suffisa ment elucides.
Lo situation est explica bie par la m u ltitude des d ifferents f ro g ments
et par le fa i t q u e la majo rite d e ces pei ntu res restent enco re cochees
sous l e crepi , devenu obligatoi re en T ra nsylva n ie du temps d e la
Reforme. Pou rtant an peut dedu i re q uelq ues reg les d e l a d isposition
iconog ra phiq ue, o n peut mettre en evidence les themes les plus fre­
q uents. En presento nt u n tablea u synoptique d e I'iconog ra phie
g oth ique d e Tnamylvonie, I 'outeur foit d e meme d es considerations
sur la propogotion des themes dans l e l a rg e contexte d e l a peinture
g ot h ique e u ropeenne.
Lo p remiere observotion qui se d egage d e I'ana lyse iconog ra phique
concerne la g ra nd e freq uence d es themes eschatol o g i q ues. CI substra t
mora l isateu r, pla ces d e reg i e d a n s I'abside d u sanctuaire (Majestas
Domi .n i et l es 1 2 a potres) et a u - d essus d e J ' a rc triomphal (Le j ug ement
dernier) . De la m e me categorie themati q ue font p a rtie les i ma g es :
Saint M i chel tuant l e d ragon - ou pesa n t les â mes (dans les parties
les p l u s visi bles, eventuel lement a ,I'exterieu r, pres d e I 'entree) et Sai n t
C h ristophe ( a I 'exterieu r, su r d e s pa rties visi bles CI g ra nd e d ista nce) .
I I est d i g n e de sou l i g n e r q ue cette d istribution iconog ra p h i q u e
a c o n n u une g ra n d e d iff.usion dans l a pein-ture catholique d u Moyen
Âge, eta n t ea raoteristique surtout p'o u r les eg l i ses de v i l lage.
Tena nt compte de m � me d es flagra ntes ressembla nces styl isti q ues
entre les peintu res m u ra les g othiques des differentes p rovinces d e
l'Eu rope, I'a uteur p ropose u n " gothi q u e i nternationa l " p rovi ncia l , defi n i
p a r u n cad re iconog raphique com m u n et par la p reva lence des e l e ­
ments l i n eaux-na rratifs.
L'article p resente ensuite les a ut res themes plus frequents
en Tra nsylva n i e : La legende du roi La d islas, La legende d e Sai nte
Catherine, La legende d e Sai nte Ma rg ue rite etc.
O n p ropose, en f i n a l . le developpement des etudes d' i conog ra p h i e
com pa ree p o u r eta b l i r l e cad re d es i dees specifiques a U m o n d e medie­
val, au n i veau d e la p rovi nce a rtistiq ue.

http://patrimoniu.gov.ro