Sunteți pe pagina 1din 7

Iata cateva plante din flora spontana care pot fi consumate:

Traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris)


Cunoscuta planta medicinala cu actiune hemostatica, hipotensiva si analgezica, traista-ciobanului poate
fi utilizata si in gastronomie. Frunzele sale se pot consuma primavara, in amestec cu alte verdeturi, la
supe si salate.

Patlagina medie (Plantago media)


Cunoscuta si sub numele de limba-oii, acesta planta nu mai este astazi utilizata in scopuri alimentare. In
trecut, taranii din unele sate romanesti consumau frunzele tinere (primavara) ca salata, alaturi de
patlagina lata (Plantago major) si patlagina ingusta (Plantago lanceolata). In prezent aceste plante sunt
apreciate doar pentru propritatile emoliente, hemostatice, antidiareice si usor hipotensive ale frunzelor
lor.

Frunzele au un gust pronuntat - amintesc la gust de ridiche si se recomanda a fi folosite in amestec cu


alte plante.

Gusa porumbelului (Silene Vulgaris)

Creste atat in locuri insorite cat si umbroase, in


vii sau in miristi, la marginea potecilor, pe
pasunile alpine pana la peste 2000 m. Are un
aspect delicat, iar la inceput de stagiune florile au
culori rosiatice sau violet. Cand infloreste - iulie-
august prinde forma unor mici balonase care
amintesc de gusa porumbelului.

In tratamentele naturiste se poate folosi toata


planta si este indicata impotriva infectiilor pielii,
a reumatismului sau in cazul durerilor de dinti.

In bucatarie sunt folosite frunzele, culese inainte


de inflorirea plantei. Gustul este usor amarui, aminteste de lemnul dulce.

Hamei (Humulus lupulus)


Din hamei nu numai bere se poate face, ci chiar si preparate culinare foarte gustoase. Denumit si iarba
berii sau amei este o planta din flora spontanta, perena. Este cataratoare cu tulpini foarte lungi ca niste
liane.

In medicina traditionala poate fi folosit pentru calmarea durerilor menstruale, activeaza circulatia
sanguina este un bun astrigent si un bun diuretic dar si un bun sedativ.

In bucatarie poate fi folosit crud sau preparat, fie pe baza de infuzii sau ceaiuri, fie in salate. Frunzele
tinere sunt bune in salate, iar lastarii porniti in vegetatie pot fi folositi la fel ca si urzicile ori ca
broccoli.
Sanziana de gradina (Solidago canadensis)
Denumita si salcioara este o planta erbacee perena care creste in colonii pe
marginea raurilor, in general in zone necultivate dar poate fi si o planta
oranamentala de gradina.

Este o planta melifera, medicinala, dar poate fi folosita si la vopsitul lanei sau poate
fi uscata in buchete pentru a orna casa in timpul iernii.

In medicina traditionala este folosita pentru tratarea diverselor afectiuni


(pulmonare, reumatice, renale, infectioase etc.), dar si in industria farmaceutica, fiind bogata in
vitamina P.

In bucatarie pot fi folosite partile tinere ale plantei: lastarii tineri care apar primavara si frunzele tinere
din varful tulpinii adulte. In general sunt consumate fierte, adugate la diverse salate calde sau reci.
Gustul este balsamic si dulce, aminteste vag de rasina. Cu florile in schimb, se pot face ceaiuri, fiind un
bun tonic.

Salvia de camp (Salvia Pratensis)


Este o planta erbacee perena care poate fi intalnita pe pajisti, la
marginea drumurilor si a potecilor, in locuri luminoase si relativ
uscate. Are frunze ovale iar florile sunt albastru-violaceu. Daca este
atinsa, emana un parfum puternic, asemanator cu cel al salviei.

In bucatarie poate fi uzata la fel ca si salvia obisnuita chiar daca gustul


este mult mai delicat. Poate fi adaugata impreuna cu alte plante in
supe, sosuri sau in omlete. Florile si frunzele pot fi un bun
aromatizant pentru uleiuri, oteturi, vinuri si lichioruri, dar si pentru
ceaiuri.

Grasita (Portulaca Oleracea)

Se mai numeste si iarba grasa si este o planta din familia Portulacacee.


Frunzele ei sunt groase, de culoare verde inchis, de forma ovala un pic
alungita, lucioase. Tulpinile sunt cilindrice si dure, adesea cu o nuanta
rosiatica si ating lungimi de 20-30 cm. Florile sunt mici, colorate in
galben iar perioada de inflorire este sfarsitul verii-inceputul toamnnei.

Grasita nu are aroma, frunzele carnoase au un gust racoritor si o


textura in acelasi timp crocanta si suculenta. Trebuie culeasa si gatita
pana incepe sa infloreasca, pentru ca atunci cand apar semintele
devine atoasa si dura.
In bucatarie folosim frunzele (in special cele tinere) si tulpinile tinere (cele mature sunt tari) in salate
sau fierte, fiind un bun inlocuitor al spanacului.
Margareta (Leucanthemum vulgare)

Si aceasta are o dubla utilitate, atat in medicina naturista cat si in


bucatarie. In tratamentele naturiste este folosita in afectiuni ale rinichilor,
reumatismului sau bronsitei. In bucatarie se foloseste toata planta-
frunzele tinere, culese inainte de a inflori, pot fi un gustos adaos la o
salata verde, sau in salate de cartofi, de orez.

Tulpinile tinere cu boboci pot fi calite usor in tigaie cu un pic de ulei de


masline, un praf de sare, astfel devenind o garnitura deosebita... Bobocii
inchisi se pot conserva precum caperele iar fiecare parte a florii se poate folosi ca decor comestibil.

Banuteii (Bellis perennis)

Se mai numesc si margarete pitice si pot fi vazuti in parcuri,


gradini, in jurul caselor, pe pajisti, de la campie pana sus in zona
montana. In functie de zona, banuteii se mai numesc nasturasi
sau paralute si planta poate fi utilizata atat in bucatarie cat si in
tratamentele naturiste.

De la aceasta planta se folosesc in bucatarie frunzele tinere


pentru salate, florile in supe, ciorbe si salate de fructe, iar
boboceii pot fi pusi la borcan cu otet sau ulei asa cum se prepara caperele.

In tratamentul naturist se folosesc atat florile proaspete pentru ceaiuri, cat si florile uscate si macinate
pentru diverse afectiuni. Au efect detoxifiant, diuretic si sunt folosite la tratarea infectiilor din zona
gatului si a bronsitelor.

Macrisul (Rumex acetosa)

Denumit si macrisul mare, este o planta spontana pe care o intalnim in poieni,


pe pajisti si fanete unde reapare la fiecare cosire pana toamana tarziu. Este
atat planta alimentara cat si medicinala. De la macris sunt folosite frunzele
care contin o cantitate importanta de vitamina C - au gust acrisor, fiind un bun
diuretic si antiinflamator.

La inceputul primaverii sunt culese frunzele lucioase si tinere, iar mai tarziu
inflorescentele inchise. Gustul sau predominant acrisor sugereaza diverse
intrebuintari in bucatarie, de la ciorbe si salate, in sosuri alaturi de peste, la
salata orientala unde inlocuieste salata verde sau langa carne fiarta – rasoluri.
Iata o lista cu buruienile de leac:

1. Papadia
Despre faptul ca papadia este o planta comestibila am auzit cu totii, dar poate nu toata lumea stie exact
ce parti ale acestei plante invazive pot fi consumate. Ei bine, toate partile papadiei sunt comestibile si
pot fi folosite atat in stare cruda, cat si oparite sau trase la tigaie, pe foc iute. Frunzele si tulpina
proaspat culese sunt cel mai des folosite in salatele de sezon sau pot fi adaugate in diverse supe.

Florile de papadie sunt dulci si pot fi consumate atat crude cat si prajite. Iar radacina de papadie poate
fi prajita si apoi macinata si folosita pentru condimentarea salatelor. Radacina uscata, prajita si
macinata poate inlocui cafeaua. In caz ca nu stiai, gustul amarui al papadiilor este cu atat mai pronuntat
cu cat planta este mai matura, de aceea e bine sa culegi plante cat mai tinere, mai ales atunci cand vrei
sa le consumi in stare cruda.

2. Trifoiul
Pe langa faptul ca nu este cea mai inestetica dintre buruienile care ne invadeaza curtea, trifoiul este o
excelenta sursa de proteine, putand fi folosit atat in stare cruda, in prepararea salatelor si a sucurilor, cat
si sotate in sos de soia, in prepararea mancarurilor orientale si asiatice.

Florile uscate de trifoi, atat rosu cat si alb, sunt folosite in prepararea ceaiurilor. Bogat in vitaminele A,
C si D, trifoiul rosu este si un puternic aliat in lupta impotriva cancerului de colon, de prostata si de
san.

3. Iarba grasa

O alta buruiana care ne invadeaza gradinile, stricand aspectul


gazonului si al rondurilor cu flori, iarba grasa este o excelenta sursa de
acizi grasi esentiali Omega 3 si nu numai. Suculente si crocante,
tulpinile si frunzele de iarba grasa pot fi folosita in salate, in stare
cruda sau in prepararea tocanelor si a supelor. Daca iti place bucataria
libaneza, sa stii ca grasita este unul dintre ingredientele renumitei
salate fattoush.
4. Patlagina
Mai stii cum ne tratam toate juliturile, zgarieturile si vanataile din copilarie cu frunze de patlagina
proaspat culese? Dar nu stiam ca acesta buruiana poate fi folosita si in bucatarie, in prepararea salatelor,
tocanelor si chiar ciorbelor. Si nu doar frunzele de patlagina sunt comestibile, ci si inflorescenta si chiar
semintele, ce pot fi culese toamna. Semintele uscate si macinate sunt o excelenta sursa de fibre, fiind
extrem de eficiente in tratarea constipatiei.

5. Spanacul salbatic sau Caprita

O buruiana deseori intalnita atat in curtile si gradinile amenajate, cat si in


salbaticie, spanacul salbatic este o planta comestibila, folosita in bucatarie
inca din antichitate. Confundata adesea cu loboda si cu stirul, cu care se
inrudeste, caprita poate fi consumata mai ales sub forma de placinta, dar si
in toate retetele ce contin spanac, pe care il poate inlocui cu brio: omlete,
supe, ciorbe, tarte etc. Spre deosebire de alte buruieni comestibile,
spanacul ciobanului trebuie consumat cu moderatie, fiind o planta bogata
in acid oxalic, despre care se spune ca ar favoriza dezvoltarea pietrelor la rinichi

6. Usturoita

Poate nu stiai, dar usturoita este unul dintre cele mai vechi condimente folosite in condimentarea
mancarurilor pe teritoriul Europei. Atat frunzele cat si florile, fructele cat si radacinile acestei buruiene
pot fi consumate. Cateva frunzulite tocate de usturoita ii vor adauga oricarei salate proaspete o aroma
discreta de mustar si usturoi. Aceasta aroma face din usturoita un ingredient excelent in prepararea
sosurilor verzi, cum ar fi sosul pesto. Radacina alba a usturoitei are un gust asemanator hreanului, iar
semintele sale sunt folosite in multe bucatarii ale lumii in calitate de condiment.

7. Cresonul sau Nasturelul

Aceasta buruiana comestibila, cunoscuta in tara noastre si drept macris-de-balta, adora terenurile
mlastinoase, unde se dezvolta sub forma unor tufe intinse. Despre frunzele cresonului se stie ca
imbunatatesc digestia si ajuta la eliminarea toxinelor din organism. De altfel, anumite studii efectuate
arata ca sucul de nasturel este un aliat in lupta impotriva dependentei de nicotina, contribuind totodata
la scaderea glicemiei.

Cresonul se poate consuma doar proaspat cules, atat in salate cat si in supe reci sau in sucuri, avand un
gust acrisor si putin picant. Dupa inflorire nasturelul devine amarui.Cei care lucreaza in gradina stiu ca
aceste plante trebuie smulse pentru a lasa legumele si florile sa se dezvolte sanatos. Totusi, cele mai
multe buruieni au proprietati curative pe care poate nu le banuiai.
8. Pirul

Este inamicul numarul 1 al gradinilor. E foarte greu de scos din pamant,


creste foarte usor si sufoca legumele. Totusi, este un bun diuretic si se
recomanda in special in cistite. Se administreaza sub forma de infuzie
sau decoct scurt (10 minute) din doua lingurite rizomi la o cana cu apa.
Se beau doua cani pe zi.

9. Volbura
Copiii ii spun si "rochita randunicii", dar gradinarii o smulg din culturi.
Dar ar fi bine sa nu o arunce, pentru ca are actiune purgativa, mai
puternica decat a unor preparate scumpe, de import. Se consuma in
special sub forma de tinctura preparata din 20 g de rizomi si radacini la 100 ml de alcool. Se iau una
doua lingurite amestecate in putina apa inainte de culcare. in caz de constipatie cronica, se recomanda
alternarea dupa sapte zile cu un alt purgativ.

10. Busuiocul cerbilor, menta salbatica


Creste pe te miri unde, dar miroase cum nu se poate mai bine. in plus, actioneaza ca dezinfectant pentru
caile respiratorii, stimulent al secretiilor bronsice, expectorant. Reduce balonarile si ajuta la eliminarea
gazelor din stomac. Extern, uleiul esential de busuiocul cerbilor ajuta la indepartarea insectelor. Este
recomandat in gastrite si probleme de digestie, in combaterea flatulentei, in afectiunile respiratorii.Mai
este indicat in guta, hidropizie (acumulare de lichid in tesuturi) si ca stimulent al sistemului nervos.
Mod de administrare: se face infuzie din partile aeriene ale plantei recoltate in timpul infloririi (o
lingurita la o cana cu apa). Se beau trei cani pe zi, dupa mesele principale. Uleiul esential de busuiocul
cerbilor nu se utilizeaza intern, fiind toxic.

11. Ciulinul

Are actiune diureticdepurativa, detoxifianta, antiinflamatoare,


antioxidanta. Protejeaza ficatul si poate preveni cancerul. Contine
insulina si ajuta la reducerea glicemiei. Este indicat si in afectiunile
dermatologice, cum ar fi acneea, dermatitele seboreice. Protejeaza
pielea de efectele razelor UV.Mod de administrare: se face un
decoct din doua lingurite de radacina tocata marunt la o cana cu
apa. Se fierbe la foc mic timp de doua minute. Se lasa acoperit un
sfert de ora, dupa care se strecoara. Se beau doua cani pe zi. Poti
prepara o infuzie dintr-o lingurita din partile aeriene ale plantei la o
cana cu apa. Se beau trei cani pe zi (dimineata, la pranz si seara).
Pentru uz extern, se face decoct din doua linguri la o cana cu apa si
se fac aplicatii locale.

Plantele comestibile din flora spontana


Patlagina - http://hrana-vie.blogspot.com/2010/09/patlagina-o-alta-minune-naturii.html
Urzica - http://hrana-vie.blogspot.com/2010/08/urzica-regina-neincoronata-plantelor.html
Racovina - http://hrana-vie.blogspot.com/2010/08/o-planta-minunata.html
Topinambur - http://hrana-vie.blogspot.com/2010/08/helianthus-tuberosus-sau-topinambur-mar.html
Macrisul - http://hrana-vie.blogspot.com/2010/07/macrisul-mare.html
Macrisul iepurelui - http://hrana-vie.blogspot.com/2010/07/macrisul-iepurelui.html
Barba caprei - http://hrana-vie.blogspot.com/2010/07/cea-mai-dulce-planta-din-flora-spontana.html
Catina Alba http://hrana-vie.blogspot.com/2010/10/catina-alba.html
Frunzele de mur si muschiul de copac http://hrana-vie.blogspot.com/2010/12/frunzele-de-mur-si-
muschiul-de-copac.html
Usturoita si grausorul http://hrana-vie.blogspot.com/2011/03/alte-plante-de-primavara-din-flora.html
Toporasii, paralutele, ciubotica cucului si plamanarica http://hrana-
vie.blogspot.com/2011/03/foarte-actual-plantele-comestibile-de.html
Usturoiul salbatic http://hrana-vie.blogspot.com/2010/12/usturoiul-salbatic.html
Fagul http://hrana-vie.blogspot.com/2011/10/fagul-fagus-silvatica-un-aliment-mai.html
Plante de iarna din flora spontana http://hrana-vie.blogspot.be/2013/02/plantele-de-iarna-din-flora-
spontana.html
Leurda si piciorul caprei http://hrana-vie.blogspot.be/2012/03/plantele-comestibile-din-flora-
spontana_29.html