4.1.

Fişa tehnologică pentru realizarea infrastructurii

Domeniul de aplicare
Fişa tehnologică este elaborată pentru realizarea infrastructurii clădirii,
complexul de lucrări incluzând.
1. Defrişarea stratului vegetal
2. Săparea gropii de fundaţie
3. Compactarea gropii de fundaţie
4. Realizarea fundaţiilor izolate sub coloane şi a fundaţiilor continui
5. Executarea pereţilor subsolului din blocuri de beton împreună
6. Realizarea stîlpilor şi diafragmelor.
7. Realizarea grinzilor monolite din beton armat.
8. Executarea umpluturii timpanului.
9. Executarea pardoseli subsolului.
10. Realizarea planşeelor monolite.
11. Hidroizolarea pereţilor infrastructurii.
12. Executarea umpluturii.

4.1.1.Datele iniţiale:
- Dimensiunile construcţiei proiectate în axa A-C; -12,8 m.
- Dimensiunile construcţiei proiectate în axa A: 1-11, -43,19 m.
- Dimensiunile construcţiei proiectate în axa B: 1-11, -38,16 m.
- Dimensiunile construcţiei proiectate în axa C: 1-11, -33,14 m.
- Cota tălpii fundaţiei, m – 5,75 m.
- Dimensiunile coloanelor subsolului , m – 0,500  0,500
- Dimensiunile coloanelor etaj tip, m – 0,400  0,400
- Dimensiunile grinzilor, m – 0,400  0,400.
- Grosimea planşeului, m – 0,16.
- Dimensiunile fundaţiilor continue, m – 2,500, 1,200.
- Dimensiunile fundaţiilor izolate, m – 3,500  4.000, 4,000  4,5000.
- Armarea tălpii fundaţiilor izolate şi continui – plasă–20AIII.
- Armarea coloanelor monolite – carcas – 4Ø25AIII;
- Armarea grinzilor monolite – carcas –425AIII; bare suplimentare: 25AIII;
- Planşee monolite, m – plasa celulară - 8AIII (de jos), 8AI (sus), pe reazem, 10AIII.
- Materialul fundaţiilor– beton B25
- Pereţii subsolului: blocuri prefabricate din beton armat.

82
- Hidroizolaţie – 2 straturi de mastic bituminos fierbinte, cu =2mm

4.1.2. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului clădirii

- Tipul solului de fundaţie – Pămînt loessoid.

- Grosimea stratului de sol vegetal, m – 0,3.
- Cota suprafeţei solului – 0,660 m.
- Temperatura mediului ambiant – 15  30C

4.1.3. Condiţiile organizării lucrărilor

- Lucrările se execută într-un schimb.

- Distanţa de transportare a pământului excavat; km – 4 km
- Distanţa de transportare a amestecului de beton; km – 4 km

4.1.4. Mecanismele necesare pentru executarea lucrărilor

- Defrişarea stratului vegetal – buldozer DZ – 28 (130).

- Săparea gropii de fundaţii – excavator cu cupă inversă EO – 5122.
- Transportarea pământului excavat şi a amestecului de beton – autobasculantă MAZ – 503A.
- Compactarea gropii de fundaţie – compactor în rulou D39 A (D – 703).
- Transportarea cofrajului, planselor de armatură – autobasculantă KAMAZ – 54102.
- Transportarea instrumentajului, utilajelor, schelelor etc. – autobasculantă ZIL – 130.
- Betonarea fundaţiilor şi cadrelor – macara – РДК-25

4.2. Organizarea şi tehnologia proceselor

4.2.1 Ordinea şi tehnica trasării construcţiei:

4.2.1.1 Alegerea sistemului de referinţă:

Trasarea construcţiei este alcătuită din următoarele operaţii:
Prin trasare se înţelege operaţia de transpunere din planurile de execuţie, pe teren, a formei şi
dimensiunilor exacte a construcţiei ce urmează să se execute. Dându-se în proiect coordonatele în
plan (x, y) şi de nivel (H), ale punctelor construcţiei, se cere să se fixeze poziţia acestor puncte pe
teren conform proiectului. Pentru trasare se stabileşte reţeaua de puncte fixe, de coordonate
cunoscute, materializată pe teren.
83
 Reţeaua poate fi:
 Reţea de construcţii.
 Reţea de triangulaţie geodezică sau topografică locală (reţea de coordonate).
 Reţea de pătrate sau dreptunghiuri, creată special pe teren, care se numeşte reţea specială de
trasare.
Pentru simplificarea trasării se preferă reţeaua specială de trasare care se leagă de reţeaua geodezică
sau topografică existentă.
La proiectarea acestei reţele se respectă următoarele reguli:
1. Axele de trasare să fie paralele cu axele principale a construcţiei.
2. Amplasarea reperelor ce formează punctele de referinţă a caroiajului, în plan, să se facă
astfel încât în timpul executării lucrărilor să fie ferite de distrugeri.
3. Reperele, pe cât e posibil, să servească atât la planimetrie cât şi altimetrie.
4. Originea sistemului rectangular al reţelei speciale de trasare să se stabilească astfel încât toate
5. coordonatele punctelor să aibă valori pozitive.
6. Lungimea laturilor caroiajului variază între 20 – 200 m în funcţie de gradul de precizie impus
de
proiectant.
4.2.1.2 Identificarea şi verificarea ca poziţie şi alcătuirea reperelor de trasare din reţeaua de
trasare
folosită:
Poziţia reperelor trebuie astfel stabilită încât vizarea lor cu aparatele topografice
să nu fie împiedicată de construcţii, pe toată durata executării lor, de asemenea ele nu trebuie să fie
amplasate pe locurile unde se vor face amenajări pentru organizarea şantierului. Drept repere se
folosesc ţăruşi din lemn (l≈80 cm), sau ţăruşi din oţel.
Punctul topometric se înseamnă în corpul ţăruşului din lemn cu cuie şi în
corpul ţăruşului din fier, cu găuri. Ţăruşii sunt protejaţi cu apărători din lemn pentru a nu fi deplasaţi
de vehicule sau muncitori în timpul lucrului.
4.2.1.3 Fixarea poziţiei construcţiei pe amplasament:
Trasarea se face în raport cu reţelele de trasare din reţeaua de referinţă prin metoda
coordonatelor rectangulare, folosind teodolite (pentru trasarea direcţiilor) şi rulete sau panglici din
oţel (pentru măsurarea lungimilor).
Se începe cu trasarea axelor principale utilizând ca sprijin reţeaua specială de
trasare a construcţiei, pe baza schemei de trasare întocmite în acest scop. Punctele axelor principale
se trasează pe teren faţă de punctele reţelei speciale de trasare, prin metoda coordonatelor
rectangulare. E necesar de a verifica în fiecare punct perpendicularitatea reciprocă a axelor.
Perpendicularitatea reciprocă a axelor este una din cerinţele de bază la trasarea lor de oarece
84
devierile acestor axe conduc mai departe la devierea celorlalte axe ale construcţiei. După trasare
axelor se măsoară laturile sau diagonalele, iar rezultatele obţinute se compară cu valorile
corespunzătoare din proiect.
4.2.1.4 Proiectarea şi construirea împrejmuirii de trasare:
Împrejmuirea se execută paralel cu conturul construcţiei, rectilinie, orizontală pentru
asigurarea preciziei măsurătorilor. Împrejmuirea se amplasează la distanţa de 4...6 m de construcţie
pentru a nu se afla în zona lucrărilor de terasamente. Împrejmuirea pate fi continuă sau discontinuă.
Împrejmuirea continuă este alcătuită din scânduri bătute pe stâlpi bine înfipţi în
pământ. Înălţimea scândurilor deasupra pământului se stabileşte în funcţie de relieful terenului.
Aşezarea stâlpilor împrejmuirii se face astfel încât nici unul din ei să nu cadă în dreptul unei axe de
trasare a construcţiei, deoarece ar putea împiedica întinderea sârmelor.
Împrejmuirea discontinuă este alcătuită di doi stâlpi de 1,5...2,0 m înălţime,
înfipţi în pământ şi legaţi cu un dulap la partea superioară. Capetele se amplasează la colţurile şi
intersecţiile săpăturilor pentru fundaţii astfel încât să nu fie periclitate de săpătură, să nu sufere
deplasări şi să nu împiedice circulaţia oamenilor şi a vehiculelor.
4.2.1.5 Materializarea punctelor ce aparţin axelor pe împrejmuirile de trasare:
Transmiterea punctelor axelor de trasare se efectuează cu teodolitul instalat în punctele
marcate pe teren, materializându-se cu crestături sau cuie, ulterior cu ajutorul panglicii sau ruletei, se
trasează pe împrejmuire şi axele secundare. În dreptul fiecărei axa se trasează cu vopsea, pe
împrejmuire, o linie verticală şi un cerc în care se înscrie numărul axei. Între cuie se întind sârme şi
în punctele de intersecţie a sârmelor se fixează un fir cu plumb. Firele cu plumb se vor deplasa pe
sârmă, servind în continuare la trasare detaliilor.
4.2.1.6 Materializarea axelor prin puncte din afara incintei şantierului:
Reperarea axelor pe împrejmuirea ajutătoare a clădirii este temporară şi deoarece axele de
trasare trebuie să rămână un timp mai îndelungat, ele se vor materializa prin repere permanente, care
vor servi atât la trasarea în continuare a construcţiei cât şi pentru verificare ulterioară a poziţiei ei
juste.
Din numeroasele axe trasate pe împrejmuiri, se reperează în afara incintei
şantierului, în mod special, axele principale, iar dacă lungimea construcţiei este mare, se vor trasa şi
axele intermediare.
Trasarea axelor de pe împrejmuire în afară, se face cu teodolitul , iar pentru
siguranţă se marchează cel puţin două puncte. Punctele se marchează cu borne din beton sau ţăruşi
care rămân în exterior , 10...15 cm. După materializarea axelor construcţiei se fac măsurători între
puncte şi se întocmesc schiţe indicând legătura lor cu axele construcţiei.

85
 4.2.2 Tehnologia executării lucrărilor de terasament:

4.2.2.1 Lucrările de terasament încep cu trasarea pe teren a limitelor gropii de fundaţie

folosind pentru aceasta axele principale sau secundare materializate prin sârme întinse pe marcajele
de pe împrejmuirea ajutătoare. Sârmele de oţel întinse între cuie materializează conturul fundaţiilor
în aer, acestea se transmit pe teren cu ajutorul firului cu plumb şi se materializează pe pământ prin
dulapi puşi lateral pe ţăruşi, scânduri sau semne cu var.
Groapa de fundaţie se realizează prin săparea pământului mecanizat şi manual.
4.2.2.2 Săparea pământului mecanizat se face cu excavator ЭO – 5124. Excavatorul echipat
cu cupă inversă sapă din poziţie fixă, sub nivelul la care staţionează sau se deplasează, deci în timpul
lucrului el se află în partea superioară a săpăturii (abatajului).
Un ciclu de lucru constă din: coborârea săgeţii şi împingerea cupei la o distanţă
cât mai mare da excavator, săgeata şi braţul fiind, aproximativ, în prelungire. Urmează înfigerea
dinţilor cupei în pământ, continuând coborârea şi rotirea braţului în jurul articulaţiei cu care este
prins de săgeată; pământul este tăiat şi introdus în cupă. Concomitent, cupa este rotită în jurul
articulaţiei cu care este prinsă de braţ pentru a o aduce într-o poziţie în care materialul săpat şi
încărcat să nu cadă. Urmează ridicarea cupei şi rotirea platformei pentru aducerea ei deasupra
mijlocului de transport; descărcarea se realizează prin îndepărtarea braţului şi rotirea cupei în sens
invers faţă încărcare. La final platforma se roteşte în sens invers pentru revenirea în poziţie de săpare,
după care ciclul se repetă.
Excavatorul va executa săpătura în abataj frontal , cu deplasarea dus întors.
4.2.2. In urma calcului tasarilor prin umezire a stratului de pamint in care este amplasata
fundatia pamintul va da tasari inadmisibile,vom consolida stratul de pamint de sub talpa fundatiei de
0.9-1.2m prin metoda compactare prin rulare.prin compactare se reduce volumu golurilor dintre
particulele solide ,in care se gaseste apa si aer ,rezultind o micsorare a volumului initial a
pamintului.Prin activitatea de compactare se obtin urmatoarele efecte ,eliminare sau reducerea a
tasarilor ulterioare a pamintului,cresterea masei volumice, marirea capacitatii portante a
terenului,reducerea permiebilitatii si sensibilitatii la umezire.Imprastierea si udarea pamintului se
efectuiaza alternativ cu operatia de compactare pe perechi de sectoare de lucru.Tronsoanele de lucru
adiacente se suprapun intre ele ,la compactare cu o latime 2-3m.Utilajele de compactare se coreliaza
cu cele de sapare ,transport si imprastiere.Schemele de mecanizare se alcatuiesc in functie de
destinatia constructiei,de dimensiunile frontului de lucru si de tipul constructiv al utilajului.Cind
inaltimea totala a umpluturii este mai mica de 1.5m, compactarea se incepe de la una din marginile
sectorului .La toate schemele de mecanizare trebuie de avut in vedere ca, in procesul de compactare
efectiva ,utilajul sa se deplasezeze numai in linii drepte.

86
 4.2.2.4 Executarea umpluturii timpanelor se efectuează după realizarea şi uscarea suficientă a
hidroizolaţiei suprafeţelor exterioare ale pereţilor infrastructurii. Pământul destinat pentru realizarea
timpanelor este depozitat în apropierea construcţiei, în incinta şantierului şi la punerea lui în operă el
trebuie să posede o umiditate optimă (Wopt=9÷15%), la care pământul compactat ajunge la o greutate
volumică în stare uscată maximă (ρ≥1.65g/cm3). Umplutura se execută în straturi orizontale, fiecare
strat compactându-se cu maiul electromecanic, cu suprapunerea urmelor organului de lucru cu o
jumătate din lăţimea plăcii.

4.2.3 Tehnologia lucrărilor de hidroizolare a suprafeţelor:

Suprafeţele destinate hidroizolaţiei trebuie să fie curăţate de impurităţi şi să fie

uscate (Wopt.=8...10%), de aceea după decofrarea suprafeţelor e necesar de prevăzut o întrerupere
tehnologică pentru uscarea suficientă a acestora.
Înainte de a aplica stratul de hidroizolare, suprafeţele se grunduiesc cu primer
(bitum dizolvat în trei părţi de motorină sau gaz lampant). Aplicarea grundului se execută manual cu
perii, suprafeţele vopsindu-se de sus în jos.
Straturile de hidroizolaţie se execută cu mastic bituminos fierbinte, în două
straturi; grosimea fiecărui strat fiind δ=2mm. În momentul aplicării pe suprafaţă, masticul trebuie să
posede temperatura t≤1800c. Vopsirea se execută manual cu perii; primul strat se va aplica după
uscarea grundului, iar cel de-al doilea – după uscarea stratului precedent.

4.2.4 Tehnologia realizării cofrajelor elementelor monolite:

Cofrajele sunt nişte construcţii ajutătoare provizorii, ce asigură dimensiunile şi

forma elementului ce urmează a fi realizat, în care se toarnă amestecul de beton. Cofrajele trebuie să
îndeplinească următoarele cerinţe:
1. Să fie etanşe – să asigure menţinerea compoziţiei betonului.
2. Să menţină forma elementului ce urmează a fi realizat – să reziste la sarcinile la care sânt
solicitate pe parcursul executării proceselor tehnologice pentru realizare elementului dat şi să nu se
deformeze peste limitele admisibile, sub influenţa acestora sau a variaţiilor de umeditate şi
temperatură.

87
 3. Să permită realizarea feţei aparente a betonului de calitate şi aspectul cerut pentru elementele
respective.
4. Suprafaţa lor să aibă suficientă rezistenţă pentru a nu se degrada în timpul operaţiilor de
armare, turnare, compactare.
5. Să nu atace betonul şi nici să nu fie atacate de acesta; să nu adere la masa betonului.
6. Să fie alcătuite astfel încât să permită o decofrare uşoară, fără lovituri şi zdruncinări care pot
dăuna calităţii betonului în curs de întărire, sau chiar întărit.
7. Să poată fi folosite de cât mai multe ori, cu cât mai puţine modificări.

4.2.4.1 Cofrajele pentru stâlpi şi fundaţii:

Se realizează din panouri de scânduri cu grosimea δ=22; 24 mm, prinse între ele cu chingi din
scânduri; lăţimea panourilor aste egală pe o direcţie cu dimensiunea stâlpului, iar pe direcţia normală,
mai mare cu de două grosimi a scândurilor din care este alcătuit panoul. Panourile de cofraje sânt
solidarizate prin intermediul unor caloţi, alcătuiţi a câte doi cleşti din scânduri, care prind între ei doi
dulapi. Caloţii se montează la distanţa de 60...70cm (pentru stâlpi) unul de altul şi sânt destinaţi să
preia presiunea betonului transmise prin intermediul asterelei panoului de cofraj.
Cofrajele de stâlp se montează după montarea carcaselor de armatură a stâlpilor, iar cele
pentru fundaţii - după ce au fost montate plasele fundaţiilor pe plăcuţe confecţionate din beton sau
mase plastice, înălţimea plăcuţelor fiind egală cu stratul de protecţie a armaturii fundaţiilor prevăzut
în proiect (δ≥35mm).

4.2.5Tehnologia lucrărilor de armare:

4.2.5.1 La executarea carcaselor elementelor monolite din beton armat, se foloseşte armatură
cu profil periodic(de ex. ø 25 AIII) şi cu profil neted cu suprafaţa mată (de ex. ø 6 AI). La livrarea
armaturii de către producător, ea este însoţită de certificate de calitate; însă dacă e necesar putem
verifica calitatea armaturii şi în condiţii de şantier, cu ajutorul dornului, care constă în îndoirea la
1800 a unei bare în jurul unui dorn a cărui diametru diferă în funcţie de calitatea oţelului şi de
diametrul barei încercate. Rezultatul se consideră pozitiv dacă după încercare pe suprafaţa barei nu
au apărut fisuri.
Armaturile fasonate trebuie ferite de umezeală, deoarece rugina groasă neaderentă este
periculoasă şi dacă aceasta totuşi a apărut pe armatură, ea trebuie îndepărtată cu perii de sârmă.
Prelucrarea armaturilor constă în prelucrarea oţelului, tăierea la lungime,

88
fasonarea barelor şi preasamblarea lor sub formă de carcase sau plase. Asamblarea armaturilor în
carcase sau plase se face prin legarea cu sârmă.
Carcasele pentru elementele liniare (grinzi, stâlpi) se asamblează la faza locului, pe capre. Se
aşează întâi barele longitudinale de pe faţa interioară a grindei, se montează etrierii repartizaţi cu
ajutorul unui şablon (riglă gradată) şi apoi se întoarce scheletul cu 1800, prinzându-se de etrieri
barele de pe feţele laterale şi apoi de la partea superioară, odată cu închiderea etrierilor. Barele se
leagă cu sârmă arsă cu ø1...2mm , utilizându-se câte două sârme la fiecare legătură.
4.2.5.2 Montarea carcaselor se face manual. În timpul transportării, elementele de armatură
trebuie să fie aşezate pe platforme care să le asigure păstrarea formei. Poziţia armaturilor planşeelor
se asigură cu ajutorul unor capre din oţel legate cu sârmă de armaturi şi care rămân înglobate în
beton.
Distanţa între armaturi şi cofraj în grinzi, stâlpi ca şi în partea inferioară a plăcilor se menţine
în
timpul turnării betonului, prin montarea pe barele de armatură a unor distanţiere. Distanţierele pot fi
executate din mortar de ciment (în formă de prisme), înălţimea cărora e egală cu grosimea stratului
de protecţie din beton a armaturii; pentru feţele verticale ale grinzilor şi stâlpilor distanţierele din
mortar au înglobate câte o sârmă cu care se leagă de armatură. Pot fi folosite şi distanţiere din mase
plastice. Se montează cel puţin câte trei distanţiere pentru fiecare metru pătrat de placă, un distanţier
la fiecare metru de grindă.
4.2.5.3 Înainte de a aplica protecţia anticorozivă pe armături şi îmbinările lor, ele se curăţă de
pete de grăsimi şi alte impurităţi ce pot micşora aderenţa dintre armatură şi soluţiile de protecţie
anticorozivă, cu ajutorul periilor electrice sau cu soluţii de acid sulfuric. Înainte de a aplica protecţia
anticorozivă suprafeţele se grunduiesc cu soluţii de mastic bituminos. Apoi se aplică stratul de lac,
email cu ajutorul periilor. Temperatura mediului în timpul aplicării protecţiei anticorozive nu trebuie
să fie mai mică de cît 10c. În caz când e necesar de a ridica rezistenţa mecanică a protecţiei
anticorozive aplicate, îmbinarea se armează cu pânză de fibre de sticlă.

4.2.6 Tehnologia lucrărilor de betonare a elementelor monolite:

Lucrările de betonare a elementelor cuprind operaţiunile prin care betonul se

Introduce în cofraje şi se compactează.
Atât modul de turnare cât şi procesul de compactare depind de tipul
elementului de construcţie (stâlp, perete, placă, grindă etc.), de caracteristicile betonului proaspăt
(consistenţă şi lucrabilitatea), ca şi de mijloacele de compactare.
4.2.6.1 Începerea turnării betonului trebuie să fie precedată de o serie de măsuri,

89
prin care să se asigure desfăşurarea lucrărilor fără întreruperi neprevăzute şi în condiţii care să
garanteze obţinerea unei calităţi cât mai bune; astfel de măsuri ca:
1. Verificarea sub aspectul dimensiunilor, rigidităţii fiecărui element şi a ansamblului,
reazemului şi a curăţeniei.
2. Verificarea armaturii sub aspectul formei şi dimensiunilor, a numărului de bare, a depărtării
faţă de cofraj, a posibilităţilor de menţinere a ei în poziţia din proiect în timpul turnării.
3. Montarea elementelor ce se înglobează în beton: dibluri, ancore pentru instalaţii etc.
4. Realizare amenajărilor necesare pentru transportul betonului şi verificarea existenţei tuturor
mijloacelor de transport, turnare şi compactare.
Lucrările de turnare trebuie astfel organizate, încât ritmurile de transport, turnare şi compactare a
betonului să asigure terminarea lor înainte de începerea prizei. Betonul trebuie să umple complet
formele în care este turnat, pătrunzând în toate colţurile şi ne lăsând locuri goale; la elementele de
beton armat, betonul trebuie să acopere complet armăturile şi să umple spaţiile dintre ele.
Înălţimea de cădere liberă a betonului la turnare trebuie să fie cât mai redusă, în vederea
evitării segregării externe. Această înălţime nu trebuie să depăşească 2..3m.
Pentru ca să poată fi compactat, betonul se toarnă în toate elementele în
straturi. Grosimea straturilor de turnare se determină în funcţie de mijlocul cu care se face
compactarea, astfel:
1. Pentru compactarea cu previbratoare grosimea straturilor de turnare a betonului este egală
cu lungimea capului vibrator, mai puţin cu 5...10cm, cât trebuie să pătrundă acesta în stratul turnat
anterior.
2. Pentru compactarea betonului din stâlpi sau pereţi, cu vibratoare de cofraj, stratul de beton
va avea grosimea egală cu distanţa dintre caloţii pe care se fixează vibratoarele.
3. Pentru compactarea cu vibratoare de suprafaţă grosimea stratului de turnare va fi egală cu
grosimea elementului.
Turnarea betonului se face continuu (fără întreruperi tehnologice) între două rosturi tehnologice
de lucru, care sunt prevăzute de proiect; orice alte întreruperi se consideră accidentale.
Rosturile tehnologice de lucru sunt necesare pentru a se permite executarea în condiţii cât mai
bune din punct de vedere calitativ şi economic a lucrărilor de beton armat. La stabilirea poziţiei
acestor rosturi e necesar de a le amplasa în zonele de eforturi minime.
4.2.6.2 Compactarea amestecului de beton, se va efectua cu vibrator de interior, care este
alcătuit dintr-un transformator de energie 220/380V la 36V trifazat, portabil, un motor electric, de
asemenea portabil care transmite mişcarea de rotaţie imprimată de motor la capul unui vibrator, în
care este înglobat excentric care provoacă , vibraţia, precum şi cablurile electrice de alimentare a
transformatorului şi de legătură între acesta şi motor.
Compactarea betonului cu vibratoare de interior (previbratoarele) se face cu
90
respectarea strictă a următoarelor reguli:
1. Pervibratorul se introduce în amestecul de beton numai în poziţie verticală şi cât se poate
de rapid.
2. Capătul pervibratorului trebuie să pătrundă 5...10cm în stratul vibrat anterior, cu condiţia ca
acesta să nu aibă o vârstă mai mare de 2ore; în acest fel grosimea stratului de beton ce se toarnă şi se
compactează cu previbratoarele va avea o grosime egală aproximativ cu lungimea capului vibrator.
3. Pervibratorul se menţine în beton 20...30s, această durată împreună cu timpul necesar
introducerii şi extragerii lui alcătuind timpul optim de vibrare; pervibratorul nu se menţine în beton
în poziţie fixă, ci se mişcă uşor în sus şi în jos.
4. Pervibratorul se extrage din beton pe direcţia pe care a fost introdus, însă cu viteză mică,
pentru a nu rămâne în urma lui un gol.
Momentul terminării compactării betonului prin vibrare se poate stabili după câteva semne
exterioare cum ar fi: încetarea tasării vizibile a betonului, încetarea eliminării vizibile a bulelor de aer
şi apariţia mortarului de ciment la suprafaţa betonului, care capătă un aspect omogen. Dacă se
continuă vibrarea se produce o scurgere vizibilă a mortarului înspre elementul vibrator, în jurul
căruia apare un lichid aproape fără pietriş (lapte de ciment); acesta este deja un semn de segregare,
care se datorează prelungirii timpului de vibrare.
Stâlpii se vibrează cu vibratoare de cofraj; care se montează pe cofrajulelementului betonat şi
aste alcătuit din: transformator de alimentare cu energia de joasă tensiune (24V) şi din vibratorul
propriu-zis, care înglobează şi motorul, şi excentricele ce produc vibrarea; vibratorul este fixat rigid
cu pene pe o placă metalică prevăzută cu găuri prin care trec buloane cu ajutorul cărora aceasta se
prinde de elementele cofrajului.
Pardoselile se vibrează cu vibratoare de suprafaţă (placa vibratoare). Placa vibratoare este
alcătuită dintr-o tolă cu marginile întoarse în sus, care are fixat pe ea un vibrator similar celui de
cofraj: o tijă cu mâner permite deplasarea plăcii vibratoare pe suprafaţa betonului. Se consideră că
vibrarea s-a terminat, când încep să apară semne de împotmolire.
4.2.6.3 Protejarea betonului în timpul întăririi: Protejarea betonului împotriva evaporării apei
se realizează prin acoperire cu rogojini sau prin stropire. Nici una din aceste soluţii nu se pot realiza
însă pentru suprafeţele orizontale, atunci când betonul este foarte proaspăt. Această situaţie poate fi
soluţionată prin aplicarea emulsiilor sau soluţiilor de răşini, suficient de suple şi aderente la suprafaţa
betonului proaspăt, care se aplică sub forma unor pelicule foarte subţiri, aceste pelicule dispar prin
evaporarea răşinilor respective.
La fel elementele proaspăt betonate trebuie protejate în prima zi împotriva ploii,
iar în primele trei zile – împotriva şocurilor date de circulaţia oamenilor. Curgerea lentă a betonului
sporeşte foarte mult când betonul este încărcat prea devreme.

91
 4.2.7 Tehnologia lucrărilor de decofrare a elementelor monolite:

Decofrarea este operaţia de demontare a cofrajelor şi se poate face atunci când

acest lucru nu mai prezintă pericol pentru beton. Termenele de decofrare se stabilesc în dependenţă
de următoarele criterii:
1. Părţile laterale (verticale) se decofrează atunci când betonul atinge o rezistenţă suficientă ca să
nu se degradeze în timpul operaţiei de decofrare.
2. Părţile portante (orizontale) se decofrează atunci când betonul poate să reziste, cu un coeficient
de siguranţă corespunzător, la încărcările ce-i revin din greutatea proprie şi eventuale sarcini utile din
perioada de realizare a celorlalte lucrări de construcţie.
Astfel, pentru elementele portante din beton armat rezistenţele la decofrare vor trebui să fie
mai mari decât 0,5R28 din marcă, în cazul deschiderilor sub 2m – mai mari de 0,7*R28, iar pentru
deschiderile mai mari de 2m – cel puţin 0,9R28 din marcă.
Decofrarea elementelor portante se face prin slăbirea penelor, după care urmează îndepărtarea
completă a cofrajelor, care se curăţă imediat de resturile de mortar. Însă pentru a reduce curgerea
lentă, care este mare la betoanele decofrate înainte de obţinerea mărcii, este necesar să se lase după
decofrare popi de siguranţă.

4.2.8 Tehnologia executării lucrărilor de montare:

4.2.8.1 Ridicarea elementelor prefabricate necesită interpunerea între acestea şi cârligul

mijlocului de ridicare a unor dispozitive, care să asigure o prindere sigură şi reducerea sau chiar
eliminarea eforturilor la care elementul nu este solicitat în exploatare.
Trebuie acordată o atenţie deosebită pieselor din metal înglobate ce servescpentru agăţarea şi
transportarea elementului. În caz de lipsă a uneia sau a mai multor piese de agăţare sau deteriorarea
acestora, elementul va fi întors la unitatea de producere, care asigură şantierul cu elemente
prefabricate.
4.2.8.2 Procesul tehnologic de montare a elementelor prefabricate, cuprinde următoarele
tipuri de operaţiuni:
1. Lucrări pregătitoare – constau în verificarea poziţiei reazemelor şi trasarea pe
acestea a axelor, a conturului şi nivelului elementelor ce urmează a fi montate, în aprovizionarea
şantierului cu dispozitive de agăţare-ridicare a elementelor şi a celor pentru fixarea lor provizorie în
poziţie de montaj, precum şi aprovizionarea cu materiale sau semifabricate necesare fixării provizorii
şi celei definitive (profile metalice, mortar, electrozi şi aparate de sudat, etc.).

92
 Pentru stâlpi din metal se verifică suprafeţele şi elementele pe care vor fi montaţi, trasându-se
pe acestea poziţiile celor două axe care se însemnează şi pe stâlpi. În cazurile când stâlpii sunt
montaţi pe pereţi - se verifică axul longitudinal, cel transversal, lăţimea şi nivelul de rezemare.
Pentru elementele de planşeu se verifică pereţilor sau stâlpilor, lăţimea şi nivelul de rezemare.
Toate aceste elemente se marchează pe elementele montate anterior şi pe elementele ce se montează,
pentru a se obţine rapid coincidenţa lor. Accesul muncitorilor antrenaţi în lucrările de montaj se
asigură cu scări speciale cu podest la partea superioară.
2. Aşezarea elementelor pe reazeme constă în agăţarea prefabricatului cu cârligul
dispozitivului de agăţare-ridicare a macaralei, ridicare propriu-zisă şi rotirea sau translarea până
deasupra locului de montaj, coborârea şi aşezarea lentă pe reazeme. În timpul translării elementelor
prefabricate balansul acestora este împiedicat cu ajutorul unor frânghii legate de capetele elementelor
(ambele de aceeaşi parte a lui pentru a împiedica formarea unui cuplu).
Muncitorii care ţin capetele frânghiilor fac şi dirijarea fină a elementului în momentul
aşezării. Mişcările pe care trebuie să le execute macaraua se semnalizează de şeful de echipă care
conduce montajul, în afară de mişcările propriu-zise de aşezare, care supraveghează coincidenţa
axelor trasate pe elementul prefabricat cu cele trasate pe elementul de reazem.
Elementele prefabricate se aşează pe un pat de mortar.
Reglarea nivelului şi poziţiei de rezemare a elementului se verifică în timp ce acesta este
agăţat în cârligul macaralei. Tot în aceeaşi situaţie, elementul fiind însă aşezat pe reazeme, se verifică
aproximativ şi verticalitatea lui, urmând ca aceasta să se regleze definitiv cu ajutorul dispozitivelor
provizorii de menţinere a poziţiei, amintite mai înainte.
4.2.8.3 Fixarea definitivă a elementelor prefabricate se face după verificarea şi reglarea
definitivă a poziţiei lor; controlul se face cu teodolitul sau nivela. Fixarea definitivă se face prin
sudarea mustăţilor de armatură şi în final prin monolitizarea îmbinărilor, adică înglobarea lor într-o
masă de beton (la plăcile de planşeu).

4.2. Cerinţe către calitatea şi recepţia lucrărilor

Calitatea lucrărilor trebuie să corespundă exigenţelor actelor normative în vigoare. La

recepţia lucrărilor se prezintă caietul executării lucrărilor, procesele verbale de confirmare a
analizelor şi încercărilor de laborator a materialelor de construcţie utilizate, şi procesele verbale de
recepţie a lucrărilor ascunse.

Verificarea calităţii lucrărilor.

Tabelul 4.1.

93
Denumirea Criteriile
Instrumentul Responsabil
proceselor Obiectul tehnice de
şi metoda Periodicitatea pentru
destinate verificării apreciere a
verificării verificare
verificării calităţii
1 2 3 4 5 6
Pe parcursul Diriginte de Mărimea taluzu- lui
S Unghiul taluzului Şablon; ruletă
execuţiei şantier nu se adm.
ăparea dropii
Ruletă, nivelă A, b-0,1m
de fundaţii Dimensiunile gropii - // - - // -
teodolit. H -  0,05m
Devierea în plan a diriginte de şantier;
Armarea
axelor de la poziţia Până la betonare respon- sabil tehnic 10mm
fundaţiilor Ruletă metru
de proiect al beneficiarului
stâlpilor şi
Mărimea stratului de
grinzilor - // - - // - 5mm
protecţie
Poziţia în plan a Diriginte de
Ruletă; metru În timpul cofrării 8mm
scuturilor de cofraj şantier
Verticalitatea Fir cu plumb,  5mm-1m
- // - - // -
seturilor ruletă 20mm-h total
Cofrarea Cotele părţilor
fundaţiilor şi inferioare şi supe- - // - - // -  5mm
Nivelă, miră
pereţilor rioare a cofrajului
Nu se permit
După instalarea
Rigidizarea scuturilor vizual - // - deformări a
cofrajului
cofrajului
Se verifică
Conul standard Pe parcursul Diriginte de Tasarea conului
lucrabilitatea
(abrams) betonării şantier; laborator (4-6)
amestecului de beton

6-9 epruvete la
Betonarea Clasa betonului Presa hidraulică Laborator 5B
20-40m3 de beton
fundaţiilor,
pereţilor, Verticalitatea Fir cu plumb; Imediat după Diriginte de
15(mm)
riglelor, pereţilor ruletă decofrare şantier
pardoselilor
Cotele suprafeţelor
Diriginte de
de sprijin după Nivela miră După betonare  4 mm
şantier
betonare

Înainte de
Umiditatea Diriginte de
Hidrometru începerea
suprafeţelor
lucrărilor
şantier  10
Hidroizolare
Până la Suprafaţa trebuie să
a Calitatea grundului Vizual - // -
Hidroizolarea fie fără pete şi fisuri
suprafeţelor
Se va respecta
Aplicarea straturilor Vizual În timpul
- // - grosimea straturilor
de Hidroizolaţie micrometru executării
indicate în proiect
În timpul
Umiditatea solului Diriginte de
Higrometrul executării Uopt=9…15
Execuţia umpluturii şantier
lucrărilor
umpluturii
Dispozitiv pentru
timpanului Densitatea
măsurarea - // - - // - =1,65g/cm3
pământului
densităţii

4.4. Calculul manoperei lucrărilor.

Tabelul 4.2

Denumirea procesului Norma de timp Manopera

94
Nr. Unităţi de Volum de Argumentarea Muncitori Maşini Muncitori Maşini
crt. măsură lucru normelor om-h maş-h om-h maş-h
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Defrişarea stratului vegetal cu
1 100m2 8,25 E2-1-5 p.3a - 0,66 - 5.45
buldozerul DZ - 28
Săparea păm. de cat. I excavatorul cu
2 cupă invers cu descărcare în unitate de 100m3 292.3 E2-1-12 p1a - 8 - 2338
transport
Săparea păm. de cat. I cu excavatorul
3 cu cupă invers cu descărcare în 100m3 125.1 E2-1-12 p1b - 6.6 - 825.7
rambleu
Compactarea gropii de fund. cu
4 100m2 6.02 E2-1-29 tab.2 p.a.2 - 0,34 - 2.05
compactorul-rulou D39A.
Turnarea patului din beton de egalizare
5 100m2 4,20 E4-1-49 p.1 0,3 0,42 126 176
B7,5
6 Cofrarea fundaţiilor 100m2 2.702 E4-1-34 p.3a 0,4 - 108.1 -
Armarea fundaţiei cu plase de
7 1plasă 32 E4-1-44 tab.2.p.b 0,24 - 12.80 -
armatură
Armarea fundaţiei cu carcase de
8 1carcas 55 E4-1-44 tab.2p.b 0,28 - 15.40 -
armatură
9 Betonarea fundaţiilor 1m3 198,0 E4-1-49 tab.1(1-a) 0,34 - 67.32 -
10 Decofrarea fundaţiilor 100m2 2.702 E4-1-37 tab.4(1-6) 0,11 - 29.72 -

11 Împrăştierea pămînului cu lopata 100m3 3.820 E2-1-56 p1a 0,38 - 145.2

E2-1-59
12 Compactarea cu maiul mecanic 100m2 7,90 1,9 - 15.01 -
2a
Armarea stâlpilor cu carcase de E4-1-44 tab.1p(2-
13 1carcas 33 0,79 - 26.07 -
armatură a)
14 Montarea blocurilor F S Buc. 291 E12-74 p1 - 0,15 - 43.70
15 Cofrarea coloanelor 1m2 190,0 E4-1-34 p2a 0,4 - 76.00 -
16 Betonarea coloanelor 1m3 33,0 E4-1-49 tab.2.p.9 0,89 - 29.37 -
17 Decofrarea coloanlor 1m2 190,0 E4-1-34 p2b 0,15 - 28.50 -
18 Cofr. scărilor de acces în subs. 1m2 54,0 E4-1-34 p.a. 0,91 - 49.15 -
19 Armarea scărilor t 0,850 E4-1-46 p13v 38,5 - 32.73 -
20 Betonarea scărilor 1m3 5,50 E4-1-49 p10 1,3 - 7.15 -
21 Decofrarea scării 1m2 54.0 E4-1-34 p-b 0,24 - 12.96 -
22 Armarea diafragmei 1plsă 6 E4-1-43 p. 0,79 - 4.74 -
23 Cofrarea diafragmelor 1m2 215 E4-1-36 p.2a 1,1 - 236.5 -
24 Betonarea diafragmei 1m3 27,2 E4-1-49 p10 0,34 - 9.25 -
25 Decofrarea diafragmei 1m2 215 E4-1-36 p.2б 0,43 - 92.5 -
26 Arm. grinzilor cadrului -0,160 1t 3,3 E4-1-46 p.4d 8,7 - 28.71 -
27 Cofrarea grinzilor 1m2 265 E4-1-34 p1g 0,28 - 74.20 -
28 Cofrarea planşeului 1m2 460 E4-1-34 P1a 0,37 - 170.2 -
29 Armarea planseului t 6,08 E4-1-46 p7v 16 - 97.3 -
30 Betonarea grinzilor 1m3 32,0 E4-1-49 p.9 0,89 - 28.3 -
31 Betonarea plans eului 1m3 95,0 E4-1-49 p10 1,30 0,42 123.5 39.9
32 Decofrarea grinzilor 1m2 265 E4-1-34 p.1d 0,13 - 34.45 -
Decofrarea planşeului 1m2 460 E4-1-34 1b 0,15 - 69.0 -
E4-1-49
33 Betonarea pardoseli subsolului 1m3 494 0,57 - 281.6 -
tab.2 p.15
2
34 Hidroizolarea pereţilor exteriori 100m 2,65 E11-37 .4b 10 - 26.50 -
Executarea umpluturii în exterior cu 3
35 100m 12,5 E2-1-34 - 1,03 - -
buldozerul
E2- 1-59
36 Compactarea pământului umpluturii 100m2 12,5 1,9 - 23.75 -
tab.3 (2a)
Total:

4.5. Graficul executărilor lucrărilor.

Manopera Specificaţii
Unităţi
Nr. Volum 95
 Săparea păm. de cat. I excavatorul
Maşinist
2 cu cupă invers cu descărcare în 100m3 29,2 - 825.7 51.6
C6-1, C4-1
unitate de transport
Săparea păm. de cat. I cu
Maşinist
3 excavatorul cu cupă invers cu 100m3 12,5 - 268.6 16.8
C6-1, C4-1
descărcare în rambleu
Compactarea gropii de fund. cu Maşinist
4 100m2 6.02 - 2.05 0.26
compactorul-rulou D39A. C6-1
Turnarea patului din beton de MaşC6-1;
5 100m2 4,20 126 176 7.87
egalizare B7,5 Bet 4-1;C2-1
Tîmplar
6 Cofrarea fundaţiilor 100m2 2.702 108.1 - 2.25
cat.C4-3, C2-3
Armarea fundaţiei cu plase de Fierar. C4-2
7 1plasă 32 12.80 - 0.4
armatură Fierar. C2-2
Armarea fundaţiei cu carcase de Fierar. C4-2
8 1carcas 55 15.40 - 0.48
armatură Fierar. C2-2
Maş C6-1;
9 Betonarea fundaţiilor 1m3 198,0 67.32 - 2.80
Betonn.C4-1,C2-1.
Tîmplar
10 Decofrarea fundaţiilor 100m2 2.702 29.72 - 1.85
C3-1;C2-1;
Împrăştierea pămînului cu
11 100m3 3.820 145.2 Săp 1-2 9.02
lopata
2
12 Compactarea cu maiul mecanic 100m 7,90 15.01 - Săp C3-1 1.87
Armarea stâlpilor cu carcase de Fierar- C4-1
13 1carcas 33 26.07 - 6.51
armatură Fierar C2-3
MaşC6-1;
14 Montarea blocurilor F S Buc. 291 - 43.70 1.82
Zidar5-1, 4-1, 3-1.
Tîmplar
15 Cofrarea coloanelor 1m2 190,0 76.00 - 1.58
cat.C4-3, C2-3
MaşC6-1;
16 Betonarea coloanelor 1m3 33,0 29.37 - 1.23
Beton.4-2;
Tîmplar C2-1;
17 Decofrarea coloanlor 1m2 190,0 28.50 - 1.78
C3-1;
Tîmplar
18 Cofr. scărilor de acces în subs. 1m2 54,0 49.15 - 3.07
C6-1;C3-1.
Fierar C5-1;
19 Armarea scărilor t 0,850 32.73 - 2.05
C2-1.
Beton.C4-2;
20 Betonarea scărilor 1m3 5,50 7.15 - 0.22
C2-2
21 Decofrarea scării 1m2 54.0 12.96 - Tîmplar C3-1; 1.62
Fierar- C4-1
22 Armarea diafragmei 1plsă 6 4.74 - 0.15
Fierar C2-3
Tîmplar
23 Cofrarea diafragmelor 1m2 215 236.5 - 1.46
C6-1;C3-1.
MaşC6-1;
24 Betonarea diafragmei 1m3 27,2 9.25 - 0.38
Beton.4-2;
Tîmplar
25 Decofrarea diafragmei 1m2 215 92.5 - 5.8
C3-1;C2-1;
Fierar- C4-2
26 Arm. grinzilor cadrului -0,160 1t 3,3 28.71 - 0.9
Fierar C2-3
Tîmplar
27 Cofrarea grinzilor 1m2 265 74.20 - 4.63
C6-1;C3-1.
Tîmplar
28 Cofrarea planşeului 1m2 460 170.2 - 5.30
C6-2;C3-2.
Fierar- C4-1
29 Armarea planseului t 6,08 97.3 - 3.04
Fierar C2-3
MaşC6-1;
30 Betonarea grinzilor 1m3 32,0 28.3 - 1.18
Beton.4-2;
MaşC6-1;
31 Betonarea planseului 1m3 95,0 123.5 39.9 5.14
Beton.4-2;
Tîmplar
32 Decofrarea grinzilor 1m2 265 34.45 - 2.15
C3-1;C2-1;

96
 Tîmplar
Decofrarea planşeului 1m2 460 69.0 - 4.30
C3-1;C2-1;
MaşC6-1;
33 Betonarea pardoseli subsolului 1m3 494 281.6 - 11.7
Beton.4-2;
Izolator
34 Hidroizolarea pereţilor exteriori 100m2 2,65 26.50 - 0.82
C4-2;C3-2;
Executarea umpluturii în exterior Maşinist
35 100m3 12,5 1.03 - 0.14
cu buldozerul C6-1
Compactarea pământului Maşinist
36 100m2 12,5 23.75 - 2.96
umpluturii C6-1

4.6. Resurse tehnico – materiale

Necesitatea de materiale
Tabelul 4.5.

Date iniţiale
Nr. Volumul de Necesitatea în
Unităţi
crt. Denumirea materialului lucru în Norma de materiale
de
unităţii consum
măsură
normative
1 2 3 4 5 6
1 Beton B 25 100m3 2,67 102m3 272,3m3
Structuri de cofraj metalice şi elemente de
2 prindere, fixare, stabilizare - - - 19,57 t.
3 Scuturi de cofraj din lemn - - - 294 m2
4 Emulsie unguent pentru cofraj 100m3 2,67 231,7kg 618,6kg
Armatură din oţel 10AIII; 25AIII;
5 - - - 4328,7kg
20AIII; 12AIII; 6AIII
6 Beton B15 p/u pardosea 100m2 1,70 20,4m3 34,68m3
7 Mastic bituminos fierbinte 100m2 4,32 240kg 1036,8kg
8 Emulsie bituminoasă 100m2 4,32 45kg 194,4kg

4.7. Tehnica securităţii

Toate lucrările de construcţie – montaj se vor efectua cu respectarea strictă a următoarelor

cerinţe ale СНиП III-4-80 “Tehnica securităţii în construcţie”:

4.7.1 Măsuri de tehnica securităţii la exploatarea maşinilor şi mecanismelor de

construcţie:
4.7.1.1 Organizaţia cărei îi aparţin maşinile şi utilajele de transport specializate, de construcţie e
obligată să le asigure asistenţa tehnică necesară în corespundere cu instrucţiunile
uzinei ce le-a fabricat.

97
4.7.1.2 În timpul transportării elementelor prefabricate şoferul unităţii de transport este obligat să
respecte regulile de circulaţie în vigoare.
4.7.1.3 Spre a evita căderea elementelor transportate în timpul mişcării unităţii de transport,
elementele se fixează dacă este necesar în conformitate cu regulile în vigoare de transportare a
elementului dat.
4.7.1.4 Este interzis de a transporta muncitori în unităţi de transport destinate transportului de:
materiale de construcţie, elemente prefabricate, etc.
4.7.1.5 Muncitorii se transportă la locul de muncă în unităţi de transport special amenajate în acest
scop.

4.7.2 Măsuri de tehnica securităţii la executarea lucrărilor de terasament:

4.7.2.1 Înainte de a începe lucrările de terasament, în cazul când în apropierea şantierului se

află reţele subterane de alimentare cu energie electrică, gaz, apă, agent termic, etc., e necesar de a
elabora cu acordul sau participarea întreprinderilor ce exploatează aceste reţele, măsuri de asigurare a
tehnicii securităţii a muncitorilor – instalând semnalizatoare în locurile de amplasare a reţelelor.
4.7.2.2 În cazurile când şantierul de construcţie se află într-o zonă urbană: în apropierea
caselor de locuit, a locurilor de circulaţie a pietonilor, a transportului, e necesar de a instala pe
perimetrul şantierului împrejmuiri de protecţie conform ГОСТ 2304 – 78. Pe împrejmuiri e necesar
de agăţat panouri cu inscripţii de avertizare, iar în perioada nocturnă – semnalizatoare cu iluminare.
4.7.2.3 La săparea gropii de fundaţie cu descărcarea în depozit sau în rambleu, distanţa
minimă de la muchia gropii de fundaţie până la locul de depozitare nu trebuie să depăşească 0.5m.
4.7.2.4 La deplasarea mecanismelor (macara, autobasculantă ) în apropierea părţii superioare
a taluzului gropii de fundaţie e necesar de respectat distanţa de siguranţă, de la cel mai apropiat
suport al mecanismului până la taluzul gropii de fundaţie, nu mai puţin de 1.5m.
4.7.2.5 La săparea gropii de fundaţie cu descărcarea pământului excavat în unităţi de
transport, descărcarea cupei excavatorului se va efectua din părţile laterale sau din partea din spate a
autobasculantei.
4.7.2.6 Înainte de a fi executate orice lucrări de către muncitori în incinta gropilor de fundaţie
cu h>1.3m – e necesar de a efectua verificări privind stabilitatea taluzului gropii de fundaţie şi a
sprijinirilor.

4.7.3 Măsuri de tehnica securităţii la executarea lucrărilor de betonare:

98
 4.7.3.1 Muncitorii trebuie să fie asiguraţi cu haine speciale, mănuşi, încălţăminte, care
protejează de diferiţi factori ce au loc în timpul proceselor tehnologice de construcţie.
4.7.3.2 Muncitorii care sânt antrenaţi în lucrările de betonare la înălţime sunt legaţi cu centuri
de siguranţă.
4.7.3.3 Instrumentele şi utilajele trebuie să corespundă normelor în vigoare şi sunt verificate
de dirigintele de şantier.
4.7.3.4 Instalarea cofrajelor se face conform proiectului.
4.7.3.5 Este interzis de a amplasa pe cofraje sarcini ce nu sunt prevăzute de proiectul de
executare a lucrărilor.
4.7.3.6 La începutul fiecărui schimb se verifică starea cofrajelor şi a vaselor în care se
transportă betonul.
4.7.3.7 Distanţa de la locul de betonare până la extremitatea de jos a benei cu beton nu trebuie
să depăşească 1m - pentru planşeele, rigle, monolite şi 3m – pentru pereţi, coloane monolite etc.
4.7.3.8 Înaintea punerii în operă a amestecului de beton, e necesar de a verifica starea
cofrajului din punct de vedere al rezistenţei şi stabilităţii. Neajunsurile ce sunt depistate trebuie
lichidate înaintea punerii în operă a amestecului de beton.
4.7.3.9 În timpul compactării betonului cu pervibratorul, nu se admite mişcarea lui de
cablurile ce-l alimentează cu energie electrică, iar în cazul când e necesar de a schimba pervibratorul
de la un loc de muncă la altul, el trebuie deconectat.
4.7.3.10 Demontarea cofrajului se face numai după ce betonul din îmbinarea cofrată a atins
rezistenţa de decofrare.

4.7.4 Măsuri de tehnica securităţii la executarea lucrărilor de sudare:

4.7.4.1 La executarea lucrărilor de sudare este interzis de a conecta utilajele de sudare la

reţele ce nu corespund capacităţii de lucru a utilajelor, în calitate de reţele provizorii.
4.7.4.2 Siguranţele punţilor de dirijare a utilajelor, în timpul montării trebuie să fie scoase din
circuitele lor.
4.7.4.3 În timpul încercării utilajelor pentru verificarea lor dacă funcţionează, de utilaj se
agaţă o placă ce avertizează muncitorii că în reţeaua electrică la care este unit utilajul este tensiune.
4.7.4.4 La transformatoarele ce sunt utilizate în reţelele electrice de la şantier, trebuie să se
execute legătura cu pământul.
4.7.4.5 E interzis de a efectua alte lucrări în zona de sudare şi în zona de sub tronsonul în care
se execută lucrările de sudare.
4.7.4.6 În raza de 5m de la locul unde se petrec lucrări de sudare, e necesar de a lua toate
materialele uşor inflamabile.
99
 4.7.4.7 E necesar de a lua măsuri de protecţie a cablurilor aparatului de sudare, în timpul
executării lucrărilor de sudare.
4.7.4.8 Sudorii trebuie să fie asiguraţi cu haine speciale, mănuşi, încălţăminte, măşti pentru
protecţia feţei.

4.7.5 Măsuri de tehnica securităţii la executarea lucrărilor de hidroizolare :

4.7.5.1 Persoanele care sunt implicate în executarea lucrărilor de hidroizolare cu amestecuri
din componenţa cărora fac parte substanţe uşor inflamabile, sau toxice, trebuie să fie asigurate cu
echipament special, ce le va asigura protecţia adecvată contra acţiunii substanţelor toxice.
4.7.5.2 Transportarea masticului bituminos fierbinte la locul de executare a lucrărilor de
hidroizolare, se va efectua în vase de forma unui trunchi de con cu baza mică în partea superioară
(manual) şi prin furtun(mecanizat).
4.7.5.3 Se interzice de a pune în operă mastic bituminos cu t>1800c, termosul trebuie să fie
înzestrat cu termometru.
4.7.5.4 La prepararea grundului, care constă din dizolvant şi bitum, e necesar de turnat bitumul
în dizolvant. Se interzice turnarea dizolvantului în bitumul fierbinte.

4.8. Indicii tehnico – economice

Tabelul 4.6.

Nr.
Denumirea indicelui U.M. Cantitatea
crt.

1 Manopera muncitorilor Om /h 2082

2 Manopera mecanismelor Mas /h 1364.4

3 Durata executării lucrărilor zile 51.9

4.9. Fişa tehnologică pentru realizarea suprastructurii

Domeniul de aplicare
Fişa tehnologică este elaborată pentru realizarea suprastructurii clădirii, complexul de lucrări
incluzând:
1. Realizarea coloanelor, grinzilor şi planşeelor monolite.
2. Zidăria pereţilor exteriori din cărămidă şi interiori din plăci de ipsos .
3. Realizarea mansardei şi acoperişului.

100
 4.9. Datele iniţiale

- Dimensiunile construcţiei proiectate în axa A-C; -12,8 m.

- Dimensiunile construcţiei proiectate în axa A: 1-11, -43,19 m.
- Dimensiunile construcţiei proiectate în axa B: 1-11, -38,16 m.
- Dimensiunile construcţiei proiectate în axa C: 1-11, -33,14 m.
- Înălţimea etajului tip, m – 2,84.
- Dimensiunile coloanelor etaj tip, m – 0,400  0,400
- Dimensiunile grinzilor, m – 0,400  0,400.
- Grosimea planşeului, m – 0,16.
- Armarea coloanelor monolite – carcas – 4Ø25AIII;
- Armarea grinzilor monolite – carcas –425AIII; bare suplimentare: 25AIII;
- Planşee monolite, m – plasa celulară - 8AIII (de jos), 8AI (sus), pe reazem, 10AIII.
- Clasa betonului, - B25

4.11. Mecanismele necesare pentru executarea lucrărilor

1. Betonarea coloanelor, riglelor, planşeelor macara turn 405

2. Transportarea cofrajului, carcaselor şi barelor de armatură – autobasculantă KAMAZ –54102
3. Transportarea instrumentajului, utilajului –autobasculantă ZIL – 130
4. Transportarea amestecului de beton – autobasculanta MAZ – 503A
5. Transportarea materialelor de zidărie (cărămidă, mortar, plăci de ipsos) –

4.12. Tehnologia şi organizarea lucrărilor.

4.12.1.Realizarea coloanelor, riglelor şi planşeelor monolite.

4.12.1.1. Cofrarea coloanelor riglelor şi planşeelor.

Cofrarea coloanelor se execută din scuturi demontabile. După executarea trasării axelor şi
montarea armaturii.
În partea inferioară a stâlpului se instalează caloţi, iar în perimetrul format de ei se instalează
scuturile de cofraj, apoi se instalează ceilalţi caloţi pe toată înălţimea stâlpului la distanţa indicată în
proiect.

101
 Verticalitatea şi stabilitatea stâlpului se face cu contrafişele.
Deoarece avem un cadru rigid, după cofrarea stâlpilor se cofrează riglele sau mai bine zic
împreună. Cofrajul riglelor constă din 2 scuturi laterale şi scutul orizontal ce se asamblează între ele.
Scuturile laterale se fixează din partea de jos cu nişte scânduri de strângere, iar în partea de sus se
fixează cu cofrajul planşeelor ceea ce împiedică deplasarea pe orizontală. Cofrajul se menţine cu
ajutorul unor popi de susţinere ce se fixează cu pasul de 1,5m.
Cofrajul planşeelor se execută din scuturi ce se fixează pe chingi fixându–se în poziţia de
proiect cu popi de susţinere cu pasul de 2m, iar marginile se fixează cu cuie de cofrajele riglelor.
4.12.1.2.Armarea coloanelor, riglelor şi planşeelor.
Armarea coloanelor are loc cu carcase spaţiale. Barele longitudinale de rezistenţă se sudează
de capetele barelor coloanelor de la nivelul inferior.

Armarea coloanelor are loc din bare de armatură ce se asamblează formând un carcas spaţial.
Carcasa se instalează în cutia cofrajului şi se fixează stratul de protecţie.

Armarea planşeelor se execută din bare de armatură ce se asamblează în plase, şi se leagă cu

sârmă de oţel. Armarea se face din două plase ce se fixează una peste alta şi cu nişte distanţier se
fixează de protecţie şi distanţa dintre plase.

4.12.1.3.Betonarea coloanelor, riglelor şi planşeelor.

Betonarea are loc în două trepte, mai întâi coloanele împreună cu rigle şi apoi planşeele.
Deoarece coloanele au înălţimea h=3,3m5m şi secţiunea 0,4m0,8m betonarea se face pe toată
înălţimea. Amestecul de beton se toarnă de sus şi se compactează cu pervibrator de compactare
interioară.

Betonarea riglelor şi planşeelor se face la fel după schema macara – benă – construcţie.
Planşeele se betonează în fâşii egale cu lăţimea plăcii vibrante, cu care se efectuează compactarea.
Compactarea se face până când la suprafaţă nu apare laptele de ciment.

4.12.1.4.Decofrarea se face atunci când rezistenţa betonului va atinge . Decofrarea se face

atent, ca să evite şocurile şi alţi factori nefavorabile. Decofrarea se face în ordinea după cum a fost
efectuată cofrarea.
4.12.1.5. Executarea umpluturii din zidărie.
Lucrările de zidărie se încep cu trasarea axelor pe planşeele infrastructurii şi pe centurile
antiseismice, se curăţă suprafeţele unde urmează să fie executaţi pereţii, se umezeşte cu apă şi aplică
I strat de mortar de ciment pe care se aranjează cărămida. Se clădesc porţiuni deci pereţi la colţuri şi
la pereţii intermediare apoi se întinde sfoara după care zidesc şi locurile intermediare. Sfoara se
schimbă la fiecare rând şi se aduce la poziţia orizontală cu ajutorul nivele. Zidăria se execută cu
respectarea ţeserii rosturilor şi grosimea lor care trebuie să fie cele orizontale 15mm iar rosturile

102
verticale 13mm. Pentru a ridica productivitatea muncii zidăria la 1etaj e împărţită în 2 nivele.
Înălţimea maximă a unui nivel – 1,2m. Mai sus e necesar de executat zidăria de pe podină de
inventar. Între zidărie şi podină se lasă o distanţă de 5mm pentru a permite verificarea verticalităţii
peretelui cu firul de plumb. Cărămida se transportă la locul de lucru a zidarilor cu ajutorul macaralei
KC – 5363. Mortarul se dă în bine asemeni blocurilor. Înainte de punere în operă, mortarul se
mestecă pentru ai mări lucrabilitatea şi ai omogeniza componenţa şi se stropesc cu apă cărămida.

4.13. Cerinţe către calitatea şi recepţia lucrărilor.

Calitatea lucrărilor trebuie să corespundă cerinţelor actelor normative în vigoare. La recepţia

lucrărilor se prezintă (activ) caietul executării lucrărilor, procesele verbale de confirmare a analizelor
şi încercărilor de laborator, a materialelor de construcţie utilizate, şi procesele verbale de recepţie a
lucrărilor ascunse.

Verificarea calităţii lucrărilor

Tabelul 4.7.
Criteriile
Instrumentul Responsabil
Denumirea tehnice de
Obiectul verificării şi metoda de Periodicitatea pentru
proceselor apreciere a
verificare verificare
calităţii
1 2 3 4 5 6
Dirigintele de
Devierea în plan a şantier,
Armarea
axelor de la poziţia de Ruletă, metru Până la betonare responsabil  10mm
coloanelor
proiect tehnic. a
beneficiarului
Grinzilor, Mărimea stratului de
- // - - // - - // -  5mm
planşeelor protecţie

Poziţia în plan a Diriginte de

Ruleta, metru În timpul cofrajului  8mm
scuturilor de cofraj şantier

Firul cu plumb,  5mm-1m

Verticalitatea scuturilor - // - - // -
ruleta  20mm-htot
Cofrarea
coloanelor Cotele părţilor
riglelor şi inferioare şi superioare Ruleta teodolit - // - - // -  5mm
planşeelor a cofrajului
Nu se permit
deplasări
Rigiditatea scuturilor Rigiditatea După cofrarea şi-n
- // - verticală sau
de cofraj vizual timpul betonării
orizontală sau
deformări
Se verifică
Conul standard Pe parcursul Dirigintele Tasarea conului
Betonarea lucrabilitatea
(abrams) betonării şantier laborator 4-6cm
coloanelor amestecului de beton
riglelor,
6-9 epruvete la 20-
planşeelor Clasa betonului Presa hidraulică Laborator  5B
40m3 de beton

103
 Verticalitatea Fir cu plumb, Imediat după Diriginte de
 15mm
coloanelor ruletă decofrare şantier

Orizontalitatea După priză

Nivelă cu bulă - // -  15mm
planşeelor betonului

Cotele suprafeţelor de
Nivelă După betonare - // -  4mm
sprijin după betonare

Grosimea rosturilor Diriginte de

Ruleta, vizual În decursul zidăriei  3mm
între blocurile şantier

Executarea Orizontalitatea Nivela cu bulă

Pe parcursul zidăriei - // -  5mm
zidăriei rândurilor de aer

Verticalitatea pereţilor Firul cu plumb Pe parcursul zidăriei - // - 10mm la un etaj

4.14. Calculul manoperei lucrărilor

Tabelul 4.8

Volum Norma de timp Manopera

Nr. Denumirea procesului Argumentarea
U.M. ul de
d /o normelor Muncitori Maşini Muncitori Maşini
lucru
om-h maş-h om-h maş-h
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Armarea coloanelor cu
1 1carc. 33 E4-1-4 p2a 0,79 - 26.07 -
carcase
2 Cofrarea coloanelor 1m2 132 E4-1-34 p2a 0,4 - 52.80 -
3 Betonarea coloanelor 1m3 13,5 E4-1-49 p3 2,2 0,42 29.7 5.67
4 Armarea diafragmei 1plsă 6 E4-1-43 p. 0,79 - 4.74 -
5 Decofrarea coloanelor 1m2 132 E4-1-34 p2b 0,15 - 19.80 -
6 Cofrarea diafragmelor 1m2 155 E4-1-36 p.2a 1,1 - 170.5 -
7 Betonarea diafragmei 1m3 22,0 E4-1-49 p10 0.34 - 7.48 -
8 Decofrarea diafragmei 1m2 155,0 E4-1-36 p.2б 0,43 - 66.65 -
9 Armarea grinzii t 3,30 E4-1-46 p.4d 8,7 - 28.71 -
10 Cofrarea grinzii 1m2 250,0 E4-1-34 p1g 0,28 - 70.0 -
11 Cofrarea planşeului 1m2 460,0 E4-1-34 P1a 0,37 - 170.2 -
12 Armarea planseului t 6,08 E4-1-46 p7v 16 - 97.28 -
13 Betonarea grinzilor 1m3 29,0 E4-1-49 p.9 0,89 - 25.81 -
14 Betonarea planseului 1m3 92,0 E4-1-49 p10 1,30 0,42 119.60 38.64
15 Decorarea grinzilor 1m2 250,0 E4-1-34 p.1d 0,13 - 32.50 -
16 Decofrarea planşeului 1m2 460,0 E4-1-34 1b 0,15 - 69.00 -
17 Cofrarea scărilor 1m2 54,0 E4-1-34 p.a. 0,91 - 49.14 -
18 Armarea scărilor t 1,30 E4-1-46 p13v 38,5 - 50.05 -
19 Betonarea scărilor 1m3 9,50 E4-1-49 p10 1,3 - 12.35 -
20 Decofrarea scărilor 1m2 54,0 E4-1-34 p-b 0,24 - 12.96 -
Executarea pereţilor
21 1m3 83,6 E3-6 p7b 1,6 - 133.8 -
exteriori din cărămidă
Zidăria canalelor de
22 1m2 125,0 E3-12 p2 0,66 - 82.50 -
ventilare
Zidăria pereţilor interiori
23 1m2 253 E3-12 p2 0,66 - 167.0 -
despărţitori
Acoperişul

104
 Armarea coloanelor cu
24 1carc. 24 E4-1-4 p2a 0,79 - 18.96 -
carcase
2
25 Cofrarea coloanelor 1m 76,8 E4-1-34 p2a 0,4 - 30.72 -
26 Betonarea coloanelor 1m3 7,72 E4-1-49 p3 2,2 - 16.98
27 Decofrarea coloanlor 1m2 76,8 E4-1-34 p2b 0,15 - 11.52 -
28 Armarea grinzii t 0,52 E4-1-46 p.4d 8,7 - 4.52 -
29 Cofrarea grinzii 1m2 36,0 E4-1-34 p1g 0,28 - 10.08 -
30 Betonarea grinzilor 1m3 4,80 E4-1-49 p.9 0,89 - 4.27 -
31 Decofrarea grinzilor 1m2 36,0 E4-1-34 p.1d 0,13 - 4.68 -
Executarea pereţilor
32 1m3 21,3 E3-6 p7b 1,6 - 34.08 -
exteriori din cărămidă
33 Mont.carcasei metalice t 5,80 - 0,92 - 5.34 -
Executarea învelitorii din
34 1m2 351 - 0,9 - 315.9 -
tablă cutată

Total: 1938.7 44.31

4.15 Graficul executării lucrărilor.

Volum Manopera Specificaţii

Nr. Denumirea procesului
U.M. ul de
d /o
lucru Muncitori Componen Durata
Componenţa echipei
om-h ţa echipei (zile)
1 2 3 4 5 6 7 8
Armarea coloanelor cu
1 1carc. 33 26.07 - Fierar- C4-1, C2-1. 1,63
carcase
2 Cofrarea coloanelor 1m2 132 52.80 - Tîmplar C4-2, C2-2. 1,65
Maş.C6-1.
3 Betonarea coloanelor 1m3 13,5 29.7 5.67 1,63
Beton.4-2, 2-2.
4 Armarea diafragmei 1plsă 6 4.74 - Fierar C5-1, C2-1 0,3
5 Decofrarea coloanelor 1m2 132 19.80 - Tîmplar C2-1, C3-1. 1,23
6 Cofrarea diafragmelor 1m2 155 170.5 - Tîmplar C4-2, C2-2. 5,32
Maş.C6-1.
7 Betonarea diafragmei 1m3 22,0 7.48 - 0,32
Beton.4-2, 2-2.
2
8 Decofrarea diafragmei 1m 155,0 66.65 - Tîmplar C2-2, C3-1. 2,78
9 Armarea grinzii t 3,30 28.71 - Fierar C5-2, C2-2 0,90
10 Cofrarea grinzii 1m2 250,0 70.0 - Tîmplar C4-2, C2-2. 2,18
11 Cofrarea planşeului 1m2 460,0 170.2 - Tîmplar C4-4, C2-4. 5,31
12 Armarea planseului t 6,08 97.28 - Fierar- C4-3, C2-3. 2,02
13 Betonarea grinzilor 1m3 29,0 25.81 - Beton. C4-1, C2-2. 1,07
Maş.C6-1.
14 Betonarea planseului 1m3 92,0 119.60 38.64 7,32
Beton.4-3, 2-3.
15 Decorarea grinzilor 1m2 250,0 32.50 - Tîmplar C3-1, C3-1. 2,03
16 Decofrarea planşeului 1m2 460,0 69.00 - Tîmplar C3-2, C2-2. 2,15
17 Cofrarea scărilor 1m2 54,0 49.14 - Tîmplar C4-3, C2-3. 1,01
18 Armarea scărilor t 1,30 50.05 - Fierar C5-1, C2-1. 3,15
19 Betonarea scărilor 1m3 9,50 12.35 - Beton.C3-2, C2-2 0,38
20 Decofrarea scărilor 1m2 54,0 12.96 - Tîmplar C6-1,C3-1. 0,81
Executarea pereţilor
21 1m3 83,6 133.8 - Zidar- C4-4, C2-2. 2,78
exteriori din cărămidă
Zidăria canalelor de
22 1m2 125,0 82.50 - Zidar- C4-3, C2-2. 2,06
ventilare
23 Zidăria pereţilor interiori 1m2 253 167.0 - Zidar- C4-6, C2-4. 2,08

105
 despărţitori
Acoperişul
Armarea coloanelor cu
24 1carc. 24 18.96 - Fierar C5-2, C2-2 0,60
carcase
2
25 Cofrarea coloanelor 1m 76,8 30.72 - Tîmplar C4-2, C2-2. 0,96
Maş.C6-1.
26 Betonarea coloanelor 1m3 7,72 16.98 - 0,70
Beton.4-2, 2-2.
2
27 Decofrarea coloanlor 1m 76,8 11.52 - Tîmplar C2-1, C3-1. 0,72
28 Armarea grinzii t 0,52 4.52 - Fierar C5-2, C2-2 0,30
29 Cofrarea grinzi 1m2 36,0 10.08 - Tîmplar C4-2, C2-2. 0,32
30 Betonarea grinzilor 1m3 4,80 4.27 - Beton. C4-1, C2-2. 0,18
31 Decofrarea grinzilor 1m2 36,0 4.68 - Tîmplar C3-1,C3-1. 0,30
Executarea pereţilor
32 1m3 21,3 34.08 - Zidar- C4-3, C2-2. 0,85
exteriori din cărămidă
33 Mont.carcasei metalice t 5,80 5.34 - Montator C5-2, C2-2 0,17
Executarea învelitorii din 2
34 1m 351 315.9 - Tîmplar C4-2, C3-2. 9,87
tablă cutată

106
 4.16.Resurse tehnico – materiale
Tabelul 4.10.
Nr. Tipul
Denumirea Cantitatea Destinaţia
d /o parametrii
1 2 3 4 5
I Mecanisme
1 Macara turn KB – 403A. 1 Ridicarea şi deplasarea sarcinilor
2 Autobasculantă MAZ – 503A 2 Transportarea amestecului de beton
Transportarea inventarului cofrajelor,
3 Autobasculantă ZIL - 130 1
armaturii, inventar.
II Inventar
4 Bene pentru beton BPV – 1 4 Transportarea betonului
Trusă de instrumente p /u
5 m=5kg 4 Instalarea cofrajului, armaturii
lăcătuşărie
Amplasarea muncitorilor în timpul
6 Podină b=2,5m 2
zidăriei, betonării
III Mijloace de mecanizare mică
Pentru compactarea betonului la
7 Vibrator IV – 47 2
coloane şi rigle
8 Plasă vibrantă 2 Compactarea betonului la planşee
IV Utilaj energetic
9 Aparat de sudat 1 Sudarea barelor de armatură
10 Transformator coborâtor 220 U=36V 2 Coborârea tensiunii
V Instrumente manuale
11 Ciocan de lăcătuşărie STAS 23.10.77 4 Armare şi cofrarea
12 Rangă LM – 20 4 Lucrări de cofrare armare, zidărie
13 Baros STAS 11,402-83 4 Lucrări de cofrare, zidărie
14 Mistrie 2 Lucrări de zidărie
15 Lopată LS – 1 2 Curăţarea coşurilor benelor de beton
16 Dreptar L=1200 1 Verificarea zidăriei
17 Colţar 700500 1 La lucrările de zidărie
18 Ciocan de zidărie m=0,5kg 2 La lucrările de zidărie
VI Mijloace de măsură
19 Nivela cu bulă - 2 Contorul orizontalităţii
20 Fir cu plumb OT – 400 2 Contorul verticalităţii
21 Ruletă de metal STAS73 - 02.88 4 Determinarea dimensiunilor
22 Teodolit 2T – 30 1 Măsurarea unghiurilor şi verticalităţii

23 Con standard Abrams 1 Determinarea lucrabilităţii betonului

VII Mijloace de securitate
24 Cască de protecţie - P/u fiecare Protecţie

107
Necesitatea în materiale
Tabelul 4.11

Nr.
Volumul de muncă Norma de Necesitatea
Denumirea materialelor U/m
d /o în unităţi normate consum în material

1 2 3 4 5 6
3
1 Beton B25 100m 6,45 102 657,9

2 Scuturi de cofraj din lemn m2 - - 4143,3

Armatură din oţel: 20AIII;
3 kg - - 20100
16AIII; 14AIII; 12AIII; 6AI
4 Blocuri mici din cărămidă 1m3 272,6 1,11 302,6

5 Mortar M35 1m3 226,4 0,11 24,9

4.17. Tehnica securităţii

Toate lucrările de construcţie – montaj se vor efectua cu respectarea strictă a următoarelor
cerinţe ale СНиП III-4-80 “Tehnica securităţii în construcţie”:
4.17.1 Măsuri de tehnica securităţii la exploatarea maşinilor şi mecanismelor de
construcţie:
4.17.1.1 Organizaţia cărei îi aparţin maşinile şi utilajele de transport specializate, de
construcţie e obligată să le asigure asistenţa tehnică necesară în corespundere cu instrucţiunile uzinei
ce le-a fabricat.
4.17.1.2 În timpul transportării elementelor prefabricate şoferul unităţii de transport este
obligat să respecte regulile de circulaţie în vigoare.
4.17.1.3 Spre a evita căderea elementelor transportate în timpul mişcării unităţii de transport,
elementele se fixează dacă este necesar în conformitate cu regulile în vigoare de transportare a
elementului dat.
4.17.1.4 Este interzis de a transporta muncitori în unităţi de transport destinate transportului de:
materiale de construcţie, elemente prefabricate, etc.
4.17.1.5 Muncitorii se transportă la locul de muncă în unităţi de transport special amenajate în acest
scop.

4.17.2 Măsuri de tehnica securităţii la executarea lucrărilor de betonare:

4.17.2.1 Muncitorii trebuie să fie asiguraţi cu haine speciale, mănuşi, încălţăminte, care protejează de
diferiţi factori ce au loc în timpul proceselor tehnologice de construcţie.
4.17.2.2 Muncitorii care sânt antrenaţi în lucrările de betonare la înălţime sunt legaţi cu centuri de
siguranţă.

108
4.17.2.3 Instrumentele şi utilajele trebuie să corespundă normelor în vigoare şi sunt verificate de
dirigintele de şantier.
4.17.2.4 Instalarea cofrajelor se face conform proiectului.
4.17.2.5 Este interzis de a amplasa pe cofraje sarcini ce nu sunt prevăzute de proiectul de executare
a lucrărilor.
4.17.2.6 La începutul fiecărui schimb se verifică starea cofrajelor şi a vaselor în care se transportă
betonul.
4.17.2.7 Distanţa de la locul de betonare până la extremitatea de jos a benei cu beton nu trebuie să
depăşească 1m - pentru planşeele, rigle, monolite şi 3m – pentru pereţi, coloane monolite etc.
4.17.2.8 Înaintea punerii în operă a amestecului de beton, e necesar de a verifica starea cofrajului din
punct de vedere al rezistenţei şi stabilităţii. Neajunsurile ce sunt depistate trebuie lichidate înaintea
punerii în operă a amestecului de beton.
4.17.2.9 În timpul compactării betonului cu pervibratorul, nu se admite mişcarea lui de cablurile ce-l
alimentează cu energie electrică, iar în cazul când e necesar de a schimba pervibratorul de la un loc
de muncă la altul, el trebuie deconectat.
4.17.2.10 Demontarea cofrajului se face numai după ce betonul din îmbinarea cofrată a atins
rezistenţa de decofrare.

4.17.3 Măsuri de tehnica securităţii la executarea lucrărilor de sudare:

4.17.3.1 La executarea lucrărilor de sudare este interzis de a conecta utilajele de sudare la reţele ce
nu corespund capacităţii de lucru a utilajelor, în calitate de reţele provizorii.
4.17.3.2 Siguranţele punţilor de dirijare a utilajelor, în timpul montării trebuie să fie scoase din
circuitele lor.
4.17.3.3 În timpul încercării utilajelor pentru verificarea lor dacă funcţionează, de utilaj se agaţă o
placă ce avertizează muncitorii că în reţeaua electrică la care este unit utilajul este tensiune.
4.17.3.4 La transformatoarele ce sunt utilizate în reţelele electrice de la şantier, trebuie să se execute
legătura cu pământul.
4.17.3.5 E interzis de a efectua alte lucrări în zona de sudare şi în zona de sub tronsonul în care se
execută lucrările de sudare.
4.17.3.6 În raza de 5m de la locul unde se petrec lucrări de sudare, e necesar de a lua toate
materialele uşor inflamabile.
4.17.3.7 E necesar de a lua măsuri de protecţie a cablurilor aparatului de sudare, în timpul executării
lucrărilor de sudare.
4.17.3.8 Sudorii trebuie să fie asiguraţi cu haine speciale, mănuşi, încălţăminte, măşti pentru
protecţia feţei.

109
 4.17.4 Măsuri de tehnica securităţii la executarea lucrărilor de zidărie:
4.17.4.1 Blocurilor de calcar şi cărămizile sunt transportate în stive la locul de punere în operă cu
ajutorul macaralei. Pentru aceasta se folosesc containere, podine şi dispozitive de agăţare – ridicare
ce exclud căderea acestora în timpul transportării.
4.17.4.2 E interzis de executat zidăria nivelului superior fără a fi executate construcţiile portante ce
delimitează nivelele construcţiei date.
4.17.4.3 Efectuarea lucrărilor de prelucrare a elementelor zidăriei (cărămizi, blocuri de calcar) se
admite în locuri destinate special pentru acest tip de lucrări, unde nu au acces decât persoanele ce le
execută.

4.17.5 Măsuri de tehnica securităţii la executarea lucrărilor de realizare a acoperişului:

4.17.5.1 Muncitorii ce sunt implicaţi în executarea lucrărilor de realizare a acoperişului, se admit la
locul de muncă numai după ce maistrul împreună cu dirigintele de şantier au efectuat măsuri de
verificare a stabilităţii structurii portante a acoperişului.
4.17.5.2 Se admite depozitarea materialelor de construcţie pe structura acoperişului numai în locurile
prevăzute de proiectul de realizare a lucrărilor, cu respectarea măsurilor de asigurare a stabilităţii
materialelor la acţiunea vântului.
4.17.5.3 Este interzis de efectuat lucrări de realizare a acoperişului în condiţii meteo nefavorabile:
ceaţă, viteza vântului >15m/s
4.17.5.4 În cazul utilizării masticurilor bituminoase la executarea lucrărilor de realizare a
acoperişului e necesar de respectat cerinţele expuse în p.7.6

4.18. Indicii tehnico – economice

Tabelul 4.12.

Nr.
Denumirea indicelui U.M. Cantitatea
crt.

1 Manopera muncitorilor Om /h 14882.3

2 Manopera mecanismelor Mas /h 398.8

3 Durata executării lucrărilor zile 452.17

110