LFLCHL Pr. Nicolae Chifair ISTORIA CRESTINISMULUI IT h 42) yp 2800GPNERALITATI Pentru implinirea misiuni lor apostolic, Sfinti’ Apostoi au fost ineredintati de Mintuitorul lisus Heistos asupra prezente Lui reale in mijlocul lor prin luerarea Sfintului Duh daca vor Imenine unitatea si colaborarea inte ei (Mt. 18, 20), De accea Sfinti Apostoli, conffuntindu-se cu unele disensiuni care ppneau in pericol unitatea Bisericii, s-au adunat la Frusalin fin jurul anului $0 si au luat hotatiti in de comun acord vind ‘onvingerea cd au lucra sub asstenta Duhul Sint. ,Paeuti-ia Duhului Sfint si nous” (F. Ap. 15, 28) a devenie formula raditional care incepen de obicei tentele decizitor dogmmatice Ale sinoadetor ecumenice si locale Sistem sinodal a devenitastfel nu numai forma ideala de cconducere a Biserci tsi fort suprem de judecata 3) decizic in probleme dociinare, administrative si de disciplina bisericeasca CChiar daca. perioada persecutilor (64-313) nua. permis ddezvoltarea fireasc a sistemuluisinodal, Biserica na remit la cesta, i ori de ete ori a fost posibila si mai ales necesara ‘convocarea sinoadelor, ea s-a facut Sinod, cuvant grecesc format prin combinarea calor doi fermeni, abv = impreund, acelasi si d8dc = drum, inseamns a ‘merge impreund pe acelasi drum, a urma acceasicale, Refeitor Ja Biseried termenul insemna a hour impreuna asupra addevirurlor de credinta care constiuie calea spre mantire, scopul final al [vrai Biseriii in ume. Prin urmare, in eazal in care se consata ca invattura de eredinta revelata de Mantuitoru| Tisus Hristos i propovaduita de Sfinii Apostoli st urmasi or era ineapretateronat, dezvoltand concept diferite care dean Iaa ‘cii, era convocati episcopii unels a Ste eco omen a i ae prenmet en a bisercesti Primele tipuri de sinow fe au fost sinoadele locale sa Sov convoeate de episcopul wet “mse pees Acetate pia a coaster pac on ig ose eters Ine et amie event Ua ct Aa pe aC cnc Linea probleme controversate sinoadele locale za ome eter informativ. Sinoade locale sau Ee cin snp norma onvoca si rede e misopile onsen mi prove de 8 ecu rein mizootin 5 ree eng de epson rece mil pose Ta 298 Stina in " ha Primele sinoade locale mentionate de fee eee cesta Pt Si Fan ae sa in a Pa at ap cee in Caran pez am = (f 258), ‘cele din Antiohia (264 268) penne de Sn Cian smal promot ae Pavel de onda yn pana ams 300 WeAvctatein Gaia nant 314. She sone patil sn waa cg tn Ap, a0 2 particulare. Aceste sinoade & xtraoedinare, destisurate at importants deosebih pent? eT, ‘aw aprobat canoane acceptate de intreaga Riserica, find normative pnd astizi. Dintre acestea mention umitoaicle Sinodul de ta Ancyra, in Galatia (314-315) care a aprobat 25 de feanoane reglementind in special procedura de reprimire in Biseried a celor cazugi Gast) de la dreapia eredinta in timpul persecutiei imptratului Diocletian (284-305); Sinodul iin ‘Neocezareea, in Pont (intte ani 314-325), eare reglementa prin cele 15 canoane probleme de disciplina biseiceasea; Sinodal la Antichia, in Siti (241), care a aprobat 25 de canoane privind invatitura de credinta si diseiplina bisericeasea in urma slisputelorariene; Sinodul de la Sardica, in liyricum (343-343), fare a reglementat prin eele 20 de canoane probleme de «isciplina $i administratie bisericeasea vite fn timpul disputelor ariene; Sinodi de la Laodiceea, in Asia (Intte anii 360-375) « aprobat 60 de canoane privind cultul bisericese. si drepturite pcolilor, Tot la acest sinod a fost cadificat canonul cartilor Sfintei Scripturi pentru Biserica Rastitului; Sinadul de. la Gangra, in Patagonia (intee ani 360-370) a formulat si apeobot 21 de’ canoane impotriva eustaienilor; Sinodul deta Constantinopol (394), care a aprobat 2 cancane, De asemenea o importantt deosebit din punct de vedere ‘canon au avuce sinoadele africane de la Hippo (395), Mileve (402) si Cartagina (au fost mai multe), care’ay contibuit a Alettyirea unei colecti de 133-147 de canoane. ‘In timp ce initial sinoadele particulate reprezentau wna sau ‘mai multe provineii bisericesti, cu timpul ele au reprezentat Biserica uni sat sau 2 une nati ‘Un tip special de sinoade particular extraordinare o forma sinoadele endemice, Hle erau convocate de un episcop, care era si presedintele sinodului, cu tot episcopii prezeatiintimplator in acelagi timp la resedinta Iu, Astfl de sinoade sau desfisurat st jn Apus, numite coneilia mista deoarece participa si demitar Init reglementindu-se probleme bisericest si civile Cel mai inalt for de judecata in Bieri i constitu Sinodul seneral sau ecumenic. tn istoria Biserieit sunt cunoseate Sapte