Sunteți pe pagina 1din 19

STRATEGIE PENTRU REABILITAREA CARTIERULUI ISTORIC FABRIC DIN TIMIȘOARA

- Parte scrisă -

Stud. Arh. Budău Robert


Prof. Coord. Conf. Dr. Arh. Kisilewicz Ileana
Strategie realizată pentru examenul aferent cursului ,,Reabilitarea zonelor istorice”
Master Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Facultatea de Arhitectura și Urbanism, Timișoara
STRATEGIE PENTRU REABILITAREA CARTIERULUI ISTORIC FABRIC DIN TIMIȘOARA
- Parte scrisă -

Cuprins

Introducere.........................................................................................................................................2

Scurt Istoric.........................................................................................................................................4

Atractiile cartierului............................................................................................................................6

Descrierea strategiei...........................................................................................................................7

Regulament propus.............................................................................................................................8

Stud. Arh. Budău Robert


Prof. Coord. Conf. Dr. Arh. Kisilewicz Ileana
Strategie realizată pentru examenul aferent cursului ,,Reabilitarea zonelor istorice”
Master Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Facultatea de Arhitectura și Urbanism, Timișoara
STRATEGIE PENTRU REABILITAREA CARTIERULUI ISTORIC FABRIC DIN TIMIȘOARA
- Parte scrisă -

INTRODUCERE
În decursul prezentei lucrări sunt prezentate un scurt istoric al cartierului, viziunea generală de
dezvoltare a strategiei și Regulamentul aferent.

În ceea ce privește regulamentul acesta a fost conceput în relație directă cu directile abordate prin
Regulamentul General. Tot odată, s-a ținut cont și de capacitatea responsiva a cartierului, așa cum se
prezintă el în momentul de față. Astfel, articolele redactate fac trimiteri directe probelemelor
apărute până acum în teritoriu (atât prin acțiuni de neintervenție cât și prin cele de intervenție).
Relaționarea unor decizii cu aplicabilitate în zonă fizică (cele numite în regulament) cu cele din zonă
strategiei, compun un scenariu de dezvoltare, pe o perioada de 15 ani, a cartierului Fabric.

Stud. Arh. Budău Robert


Prof. Coord. Conf. Dr. Arh. Kisilewicz Ileana
Strategie realizată pentru examenul aferent cursului ,,Reabilitarea zonelor istorice”
Master Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Facultatea de Arhitectura și Urbanism, Timișoara
STRATEGIE PENTRU REABILITAREA CARTIERULUI ISTORIC FABRIC DIN TIMIȘOARA
- Parte scrisă -

SCURT ISTORIC
Zona pe care se află astăzi cartierul Fabric, nu a fost locuită decât după 1716. În
anul 1716 existau în această zonă doar două mori de apă. Cea din nord era amplasată pe
un braţ al Begăi , braţ care astăzi nu mai există, aproximativ în Piaţa Mitropolit Sterca-
Suluţiu de astăzi şi este posibil să fi servit şi ca pulberărie prin anii 1660. Cea de a doua
moară era amplasată pe alt braţ de apă, la mai multe sute de metri la sud vest de prima.
După ocuparea Timişoarei de către Habsburgi, primele „unităţi de producţie”,
primele manufacturi, au fost amplasate la est de cetate, în partea de est a fostului
cartier Palanca Mare, adică în zona actuală a Universităţii de Medicină – Parcul Copiilor.
După ce s-a luat decizia clădirii noii cetăţi bastionare, a cărei construcţie s-a început în
1732, s-a constat că manufacturile se aflau prea aproape de noua cetate. S-a decis
construirea de noi manufacturi la est de primele amplasamente, adică în zona actualului
cartier Fabric. Prima manufactură în această zonă, o „fabrică de postav” apare situată în
imediata vecinătate a primei mori menţionate anterior. Ulterior se construiesc şi alte
manufacturi: cărămidării, moara de hârtie, manufactura de produs sârmă, fabrica de
mătase şi bineînţeles că exista şi fabrica de postav menţionată anterior. Toate aceste
manufacturi (cu excepţia fabricii de mătase amenajată într-o casă care exista deja), erau
amplasate la est de limita de est a Esplanadei, câmpia lată de 948 m, teritoriu cu
atributul specific non aedificandi.
Carterul Fabric (Gr:Fabrikstadt, Mg: Gyárkülváros) este astfel, unul din cartierele
istorice ale Timișoarei. Numele său vine de la fabricile care s-au construit aici încă de la
apariția sa (exemlificate anterior). Localitatea Palanca Nouă a fost inițial separată de
Timișoara, dar mai târziu a fost încorporată, devenind un cartier al acesteia. Cartierul de
locuit actual a fost aprobat (şi probabil şi trasat) în anul 1744, la est de limita de est a
Esplanadei. Conturul cartierului a fost determinat de formele sinuoase ale mlaştinilor şi
braţelor de apă înconjurătoare. Totuşi, în măsura în care a fost posibil, străzile au trasee
rectilinii şi se intersectează în unghiuri drepte.
Aşezat în partea de est a oraşului, Cartierul Fabric este primul care s-a format în
afara Cetăţi şi cu cea mai mare suprafaţă de teren pentru locuinţe de cca. 500 ha
(cuprindea peste 50% din locuitorii Timișoarei). Acesta începe să se construiască în anul
1718 pe ruinele vechiului cartier Palanca Mare, dar îşi primeşte numele abia în 1748,
nume datorat numeroaselor fabrici construite în zonă, ce veneau ca o necesitate în
dezvoltarea Cetăţii Timişoara. Cunoaşte o adevărată ascensiune în timpul guvernării
contelui de Mercy, în 12 ani ajungând unit cu Cetatea.
Râul Bega avea numeroase ramificații de mici canale navigabile care împânzeau
Fabricul. Acestea au facilitat transportul mărfurilor direct pe Canalul Bega și au permis
apariția unei industrii puternice și variate. Au înflorit breslele cizmarilor, păpucarilor,
șelarilor, cojocarilor, dogarilor, pescarilor, ale brutarilor, măcelarilor, peruchierilor și
croitorilor.
Un pas important în dezvoltarea zonei a fost procesul de sistematizare și
canalizare a râului Bega care devine astfel navigabil, înlesnind practicarea comerţului şi
transportului şi ajutând în aceiaşi măsura la asanarea fostelor mlaştini ce se aflau înca în
acest loc. În anul 1880 cartierul deţinea în interiorul sau 8 mori cu nume de sfinți care
măcinau peste 2500 de tone de grâu.
4

Stud. Arh. Budău Robert


Prof. Coord. Conf. Dr. Arh. Kisilewicz Ileana
Strategie realizată pentru examenul aferent cursului ,,Reabilitarea zonelor istorice”
Master Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Facultatea de Arhitectura și Urbanism, Timișoara
STRATEGIE PENTRU REABILITAREA CARTIERULUI ISTORIC FABRIC DIN TIMIȘOARA
- Parte scrisă -
Poarta de intrare în Cartierul Fabric o constituie Podul Decebal, monument de
arhitectura construit între anii 1909-1910, în stil Secession autentic fiind cel mai bine
păstrat pod al Timisoarei (pod considerat la vremea respectivă o realizare tehnică
inovatoare la nivel european). Acesta este străjuit de-o parte de poarta de intrare în
Parcul Poporului (Parcul Regina Maria) şi de cealaltă parte de Băile Neptun (Băile
Hungaria) ambele construcţii fiind realizate în acelaşi stil arhitectonic (Băile Neptun și
poarta de intrare în Parcul Maria), specific întregii zone de dezvoltare a cartierului
Fabric.
Cartierul era segregat pe etnii, românii locuiau în Vlasca Mare, rascienii, sârbii, în
Fabricul Vechi, iar nemţii în Fabricul German. În1753 ajung aici şi ţiganii numiţi şi
„bănăţenii noi “, care ocupau cartierul Lumea Nouă aflat în zona Gării de Est ce a fost
constrita in 1876.
Piaţa Traian (care în trecut s-a numit Kossuth ter și Hauptplatz) a fost proiectată
de inginerii militari în 1740 şi este o replică mai mică a Pieţei Unirii. Până în perioada
interbelică zona era extrem de activă economic, cu nenumărate funcțiuni specifice
producției dat și comerțului. Deşi în Fabric se încercase iniţial o separare spaţială pe
criterii confesionale şi etnice, în secolul al XIX-lea aici trăiau deopotrivă români, germani,
sârbi, evrei şi maghiari.În acest sens au fost construite mai multe edificii religioase
satisfăcând astfel nevoia locuitorilor de a avea un lăcaş de cult potrivit religiei fiecăruia.
Reprezentative fiind Sinagoga Maură, Biserica Milenium care este şi cea mai mare
biserică catolică din oraş, Biserica Sârbească precum şi BIserica Sf. Ilie situată pe strada
Andrei Şaguna, edificii ce mai dăinuie şi astăzi şi ce au constituit una din numeroasele
pietre de temelie a acestui cartier.
Piaţa Traian era un important centru comercial, aici având loc târgurile
săptămânale cât şi piaţa zilnică. În cartierul Fabric se aflau multe hoteluri, restaurante
berarii, atelierele meşteşugăreşti precum şi fabricile care deserveau nevoile Cetăţii şi nu
numai. Din acest motiv se răspândise zicala „Toate lucrurile bune vin din Fabric”.
La mijlocul secolului XVIII, 53,04 % din întreaga populaţie civilă a Timişoarei, (mai
mult de jumătate din populaţia Timişoarei) locuia în Fabric. Una din cele mai frecventate
locaţii era berăria „La Ursul Negru”, clădirea mai existând şi astăzi şi aparţine Societăţii
Enel (clădirea de lângă caseria Enel). Fabrica de Bere, funcţională şi în zilele noastre, este
de asemenea un punct important pe harta carierului ea ridicându-se odată cu Fabricul
1718. De remarcat este şi Uzină de apă, monument reprezentativ şi de mare
însemnătate, fiind şi una din cele mai vechi din ţară. Aceasta a fost construită în 1909 în
acelaşi stil arhitectural Secession de către faimosul arhitect Szekely.
În concluzie, Cartierul Fabric este un cartier de mare însemnătate pentru orașul
Timișoara. Nu doar din punct de vedere istoric, ci și social, cartierul a fost un generator activ
al dezvoltării și evoluției*.

*Datele evenimentelor istorice dar și inventarul arhitectural prezentat mai sus, au fost preluate din următoarele surse
bibliografice:

Timișoara, Mică monografie urbanistică – arh.Mihai Opriș, Editura Tehnică, București, 1987.

Cetatea Timișoarei – arh.Valentin Capotescu, Editura Bastion, Timișoara, 2008.


5

Stud. Arh. Budău Robert


Prof. Coord. Conf. Dr. Arh. Kisilewicz Ileana
Strategie realizată pentru examenul aferent cursului ,,Reabilitarea zonelor istorice”
Master Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Facultatea de Arhitectura și Urbanism, Timișoara
STRATEGIE PENTRU REABILITAREA CARTIERULUI ISTORIC FABRIC DIN TIMIȘOARA
- Parte scrisă -

Principalele atracţiile ale cartierului: 2


1
-Piața Traian (1)
-Biserica Ort. Sf.Gheorghe (2)
-Palatul Szekely (3)
-Podul Decebal (4)
-Biserica Milenium (5)
-Casa Arhiducelui (6)
-Palatul Mercur (7)
-Palatul Karl Kunz (8)
-Sinagoga Nouă (9)
-Poarta de intrare în parc (10)

3 4

8 10
6

Stud. Arh. Budău Robert


Prof. Coord. Conf. Dr. Arh. Kisilewicz Ileana
Strategie realizată pentru examenul aferent cursului ,,Reabilitarea zonelor istorice”
Master Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Facultatea de Arhitectura și Urbanism, Timișoara
STRATEGIE PENTRU REABILITAREA CARTIERULUI ISTORIC FABRIC DIN TIMIȘOARA
- Parte scrisă -

DESCRIEREA STRATEGIEI
Strategia propusă se desfășoară pe 15 ani și este structurată în 3 etape (fiecare a
câte 5 ani). Strategia conține linia de desfășurare a unei viziuni de reabilitare a
cartierului Fabric, cartier analizat în părțile anterior expuse.
Strategia are ca prim scop, creșterea calității vieții în întreg arealul analizat.
Astfel, prin reglementările propuse în Regulamentul următor, se creează un cadru
structurat de dezvoltare, care sa funcționeze optim împreună cu conținutul strategiei.
ETAPIZARE
ETAPA 1
În prima etapă se dorește pornirea procesului de reabilitare/restaurare a
clădirilor din arealul prezentat. Astfel, aceasta etapa poat fi considerată o reîntoarcere la
o imagine calitativ crescută a plasticii arhitecturale specifice zonei. De asemenea, se vor
realiza studii la nivelul cartierului si orașului pentru implementarea unor strategii de tip
smartcity (la nivelul transportului alternativ, sistem de parcaje, control al vegetatiei,
siguranța urbană etc.). După formarea unui cadru optim vizual, se continuă reabilitarea
prin alte procese.
ETAPA 2
După reabilitarea principalelor clădiri (cele emblematice), procesul continuă și
asupra celor nu atât de importante dar și asupra căilor de comunicație (indiferent de
natura lor). Astfel, se regabariteaza anumite trasee de drum, și se refac straturile finale
în funcție de zonă (după schimbarea rețelelor edilitare). Această etapă îmbină imaginea
individuală a clădirilor cu cea a spațiului public comun, reintegrand atmosfera specifică
cartierului, la nivelul zonei.
ETAPA 3
A treia etapă, își dorește îmbunătățirea funcțională și economică a cartierului.
Astfel, în această etapă se propune construirea a două parcări supraterane, un centru
pentru vârstnici dar și înlocuirea actualelor funcțiuni de la parterul clădirilor cu funcțiuni
tradiționale zonei. Prin acest ultim proces se dorește o creștere economică și socială a
zonei. Se propune inserția a două spații muzeale, unul dedicat fabricii de bere (în
actualul amplasament al fabricii de bere) și unul, industriei Timișorene (în spațiul din
zona intersecției str.Iepurelui cu Ștefan cel Mare). Tot în această etapă se
implementează si politicile smart, analizate in etapa 2.
CONCLUZII
În momentul de față, cartierul se află în regres față de evoluția altor cartiere.
Investițiile lipsesc cu desăvârșire, iar calitatea spațial-arhitecturală a zonei se distruge
datorită lipsei de grijă și a trecerii timpului.
Această strategie, își propune pornirea unui proces activ de dezvoltare a
cartierului, printr-o viziune actuală. Coerența decizilor necesta atenție, iar perioada de
dezvoltare se necista a fi realistă, pe 15 ani.
După implementarea strategiei și a Regulamentului propus, zonă va fi reabilitată
nu doar că și imagine arhitecturală ci și funcțional. Pe de o parte se vor reface căile de
comunicație dar și funcțiunile existențe în zona. Astfel, prin acest processe va dezvoltă
nu doar calitatea vieții ci și properitatea economică.
7

Stud. Arh. Budău Robert


Prof. Coord. Conf. Dr. Arh. Kisilewicz Ileana
Strategie realizată pentru examenul aferent cursului ,,Reabilitarea zonelor istorice”
Master Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Facultatea de Arhitectura și Urbanism, Timișoara
STRATEGIE PENTRU REABILITAREA CARTIERULUI ISTORIC FABRIC DIN TIMIȘOARA
- Parte scrisă -
REGULAMENT DE URBANISM

Art. 1 - FUNCTIUNI PERMISE.


Conform Regulamentului General de Urbanism, cu următoarele precizări :
ÎN INTERIORUL ZONELOR PROTEJATE :
1.1 - la clădirile existente cu valoare de monument sau ambiental, la care sunt păstrate
planimetrii sau alte elemente spațiale inițiale ( înșiruiri traditionale de încăperi, structuri
boltite etc.) funcțiunea va fi adaptată condiționărilor existente, realizând punerea în
valoare a elementelor istorice chiar prin alegerea funcțiunii în raport cu rezultatele
prescripțiilor PUZ
sau a studiilor istorice de caz.
1.2 - la construcțiile noi propuse în locul celor demolate sau la cele existente dar fără
elemente valoroase din punct de vedere istoric și arhitectural, se pot propune funcțiuni
complementare, dar care să nu aducă prejudicii funcționale ansamblului spațial-
constructiv din care aceasta face parte, sau locuitorilor/utilizatorilor. Se dorește
păstrarea compoziției urbane originale în ceea ce privește lotizarea și rapoartele spațial-
volumetrice.
1.3 – în vederea realizării unor funcţiuni mai complexe chiar pe
întinderea unei insule urbane existente, în cazul unor situaţii
speciale cum ar fi restaurarea urbană pe o insulă completă, sau amplasarea unor dotări
funcționale noi (în zonele prevazute pentru demolări și inlocuirea totala a ansamblurilor
existente), se va realiza fără dezafectarea aliniamentelor actuale (chiar dacă există
posibilitatea înlocurii volumelor construite) în zonele protejate. Dacă se intervine prin
modificări majore ale țesutului existent, și soluțiile actuale justifică modificarea
aliniamentelor, acestea se pot realiza (se vor specifica analizele necesare în funcție de
proiect).
1.4 - se vor avea în vedere funcțiunile inițiale (pe cât este posibil, din punct de vedere
tehnic și moral), în vederea revitalizării și reabilitării urbane, cum ar fi sedii pentru
diferite meșteșuguri cuplate cu locuinșe, mici magazine specializate pe zona
meșteșugărească/handmade/artistic, restaurante de profil etc.

ÎN EXTERIORUL ZONEI PROTEJATE :


1.5 - dacă se doresc intervenții asupra construcților existente, volumul inițial se va
proteja ca și imagine. Dacă se doresc inserții noi (atât timp cât parametrii urbanistici
specificați prin PUZ/PUG o permit), volumele nou propuse pot avea imagini
contemporane (fără a intra în contradicție/competiție cu clădirile istorice, existente în
sit).
1.6 - în zonele afectate de industrie, schimbarea funcțiunii pe unități mai mici
tradiționale și prezentarea lor într-un context de loisir și agrement. Se pot propune noi
funcțiuni urbane necesare unui mod de viață contemporan.
1.7 - in aceste zone vor fi amenajate platforme de parcare autoturisme, împreuna cu
dotările conexe comerciale și de prestări servicii, în vederea descongestionării zonelor
centrale (ale cartierului) existente.

Art. 2 - FUNCȚIUNI INTERZISE.


8

Stud. Arh. Budău Robert


Prof. Coord. Conf. Dr. Arh. Kisilewicz Ileana
Strategie realizată pentru examenul aferent cursului ,,Reabilitarea zonelor istorice”
Master Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Facultatea de Arhitectura și Urbanism, Timișoara
STRATEGIE PENTRU REABILITAREA CARTIERULUI ISTORIC FABRIC DIN TIMIȘOARA
- Parte scrisă -
Conform Regulamentului General de Urabanism, cu următoarele precizari :
ÎN INTERIORUL ZONELOR PROTEJATE :
2.1 - la clădirile existente cu valoare de monument, la care sunt păstrate planimetriile
sau alte elemente spațiale inițiale ( idem art.1, 1.1), funcțiuni care subîmpart aceste
spații excesiv, sau care necesită transformări radicale, prin desființări de ziduri originale.
2.2 - la construcții noi propuse în locul celor demolate sau la cele existente dar fără
elemente valoroase istoricoarhitecturale, funcțiuni care aduc o densitate excesivă în
cadrul lotului existent, fără soluționarea funcțiunilor conexe strict necesare pentru
corpurile vechi valoroase, în vederea reconfortizării.
2.3 – spații de producție sau depozitare care deservesc o rețea ce depășește granițele
zonei istorice sau funcțiuni susceptibile de a aduce un surplus de flux auto sau poluare
chimică, fonică sau vizuală (indiferent de natura factorului poluant).

ÎN EXTERIORUL ZONEI PROTEJATE :


2.4 - în zonele afectate de industrie, menținerea platformelor și a corpurilor care aduc
prejudicii orașului istoric și peisajului construit, blocând posibilitatea de
refuncționalizare, descongestionare, dotări și spații publice cu acces auto în imediata
apropiere a zonei protejate.

Art. 3 - REGIMUL DE CONSTRUIRE.


ÎN INTERIORUL ZONELOR PROTEJATE :
3.1 - regim închis - - clădirile şi anexele parazitare ale monumentelor istorice nu vor mai
fi menţinute şi se va avea în vedere eliminarea lor.
ÎN EXTERIORUL ZONEI PROTEJATE :
3.2 - regim inchis: a se studia partea desenată.
3.3 - regim deschis: a se studia partea desenată.
3.4 - regim mixt: a se studia partea desenată.

Art. 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR.


4.1 - se va păstra parcelarul existent / istoric / neschimbat sau se va modifica în cazul în
care, pe baza unor cercetări arheologice și/sau istorice, va apărea necesitatea restituirii
formei și dimensiunile originale.
4.2 - se permite unificarea unui număr de două parcele în vederea construirii de clădiri
(doar dacă se justifică prin funcțiune). Unificarea unui număr mai mar de două parcele
pentru construcția unor noi clădiri este strict interzisă.

Art. 5 - AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR FAȚĂ DE ALINIAMENT.


Conform Regulamentului General de Urbanism.
5.1 - Pentru construcțiile cu statut de monument sau cu valoare ambientală, se
consideră ca aliniament, zidul imobilului existent, oricare ar fi poziția acestui zid în raport
cu clădirile invecinate.
9

Stud. Arh. Budău Robert


Prof. Coord. Conf. Dr. Arh. Kisilewicz Ileana
Strategie realizată pentru examenul aferent cursului ,,Reabilitarea zonelor istorice”
Master Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Facultatea de Arhitectura și Urbanism, Timișoara
STRATEGIE PENTRU REABILITAREA CARTIERULUI ISTORIC FABRIC DIN TIMIȘOARA
- Parte scrisă -
Art. 6 - AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR FAȚĂ DE LIMITELE LATERALE ȘI POSTERIOARE
ALE PARCELEI.
Conform Regulamentului General.
6.1 – se propune păstrarea limitelor existente, sau care pot fi extrase din structura
țesutului.

Art. 7 - AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR UNELE FAȚĂ DE ALTELE PE ACEEAȘI PARCELĂ.


Conform Regulamentului General.
7.1 - Sunt exceptate de la Regulamentul General corpurile cu valoare istorico-
ambientală, unde restaurarea sau refacerea corpului va respecta locul inițial.

Art. 8 - REGIMUL DE ÎNĂLȚIME.


Construcții existente
8.1 - Clădirile care se conservă și se restaurează trebuie păstrate ca volum general sau
reduse la volumele originale. Dacă sunt prezentate argmente justificative (funcțional sau
economic), sunt permise și schimbări ale volumetriei de bază, atât timp cât nu
concurează cu volumul/cladirea originală.
8.2 - Orice modificare a înălțimii clădirilor cu sau fără valoare de monument sau cu
valoare ambientală care pot fi conservate, ameliorate sau înlocuite trebuie justificată
prin desene, machete, fotomontaje sau prin oricare alt mijloc care permite
reprezentarea inserției în sit, inclusiv raportul cu clădirile învecinate.
8.3. – Se consideră obligatoriu, raportarea extinderilor noi la clădirile/volumetriile
existente, iar diferențele de înălțime trebuie să se integreze în prescripțiile legislației în
vigoare.
Constructii noi
Reguli aplicate în absența unor indicații specifice prin Regulamentul General:
8.4 – În zona protejată sau în cazul monumentelor istorice, dacă se implantează între
două construcții existente, noua clădire va avea o marjă de diferență de 0.5 m la cornișă
(+ -) față de clădirile existente și la coamă de 1 m față de clădirile existente.
8.5 - Dacă se implantează între o clădire existentă și un spațiu neconstruit, diferența de
0.5 m la cornișă și 1 m la coamă se raportează la clădirea existentă.
8.6 - În interiorul parcelelor se aplică aceleași reguli privind clădirile alipite sau zidurile
de închidere așezate pe limitele separatoare.
8.7 - În toate cazurile propunerile se vor justifica prin desene, machete sau fotomontaje
care să susțină inserția propusă.
8.8 - Se propune ca trecerile între zona protejată și restul cartierului să se facă fără
rupturi volumetrice. În acest sens se va realiza o legătură firească între zona protejată și
zona perimetral înconjurătoare.
8.9 - Se va avea o deosebită grijă la racordul volumetric între Cartierul istoric și centrul
industrial aflat în zona Central Sudică.
8.10 - Pentru marcarea cât mai evidentă a zonei protejate se propun lucrări de punere în
valoare a ansamblurilor arhitecturale, prin amenajări multiple ca: mobilier urban, zone
verzi cu plantații speciale etc.
10

Stud. Arh. Budău Robert


Prof. Coord. Conf. Dr. Arh. Kisilewicz Ileana
Strategie realizată pentru examenul aferent cursului ,,Reabilitarea zonelor istorice”
Master Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Facultatea de Arhitectura și Urbanism, Timișoara
STRATEGIE PENTRU REABILITAREA CARTIERULUI ISTORIC FABRIC DIN TIMIȘOARA
- Parte scrisă -

Art. 9 - CONDITII DE ACCES SI DRUMURI.


În vederea punerii în valoare a cartierului cu rețeaua stradală originală păstrată până
astăzi, se vor avea în vedere următoarele:
9.1 - restructurarea circulației în interiorul cartierului, cu restricții de traversare și
intersectare a autovehicolelor. În acest sens, se propun anumite sectoare de drum, cu
direcție unică de deplasare.
9.2 - restricționarea circulației auto pe străzile perimetrale Pieței Traian și Aleea
Romanilor, prin interzicerea accesului autovehiculelor de transport cu gabarit mare,
programarea orarului de aprovizionare a unităţilor comerciale sau de producţie şi a
accesului autovehiculeler mici, cu excepţia locatarilor şi autovehiculelor de intervenţie.
- se poate realiza un pietonal extins pentru zona perimetrală a pieței.
9.3 - propunerea unei circulații de tip shared space pe străzile Dacilor și Ștefan cel Mare.
9.4 - modificarea profilelor stradale de pe stăzile Ion Luca Caragiale și Zlatna.
9.5 - soluționarea optimizării transportului în comun în interiorul cartierului (politică la
nielul întregului oraș) prin soluții de gestionare eficientă tip smartcity.
9.6- amenajările publice sau private destinate circulației vehicolelor sau pietonilor vor
trebui sa facă obiectul unor autorizații de construcție cu toate avizele de specialitate.
9.7 - îmbrăcămintea străzilor istorice se va alcătui pe soluții și tehnici tradiționale, prin
păstrarea străzilor pietruite cu piatră de râu sau calupuri de granit și eliminarea străzilor
asfaltate.
9.8 - profilul străzilor din zona istorică este de preferat să fie cu trotuar și accente de
vegetație.
9.9 - materiale noi pentru dalarea teraselor, eventual piețelor comerciale și de alimentație
publică, pot fi din gama materialelor naturale sau artificiale, piatră, caramidă, clincher,
piatră artificială, dale colorate, realizate din elemente mici, cu rosturi de respirație naturală
între ele și cu racord-bordură la construcții.

Art. 10 - PARCAJE, GARAJE


Conform Regulamentului General de Urbanism cu următoarele precizări :
10.1 - în interiorul zonei protejate parcarea mașinilor se va
realiza pe străzile prevăzute cu parcări laterale. Aceste parcări se adresează atât celor
care traversează zona dar și locatarilor care nu au posibilități de acces auto în incinta
proprie. Parcările de pe domeniul public se vor taxa sub diferite forme.
10.2 - Se vor realiza două parcări supraetajate, una langă piața Aurel Vlaicu (pe
amplasamentul prezentei parcări la sol), iar cealaltă la intersecția străzii Ștefan cel Mare
cu Strada Ștefan Octavian Iosif.
10.3 - se va avea în vedere la reamenajarile - confortizarile - locuințelor existente
asigurarea garajelor în incintă, în corpuri anexe sau la nivel subteran (dacă acest lucru
este posibil).
10.4 - se vor prevedea parcări speciale pentru biciclete pe traseele comerciale pietonale.
10.5 - totalitatea parcărilor va fi gestionată într-un sistem smart.
11

Stud. Arh. Budău Robert


Prof. Coord. Conf. Dr. Arh. Kisilewicz Ileana
Strategie realizată pentru examenul aferent cursului ,,Reabilitarea zonelor istorice”
Master Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Facultatea de Arhitectura și Urbanism, Timișoara
STRATEGIE PENTRU REABILITAREA CARTIERULUI ISTORIC FABRIC DIN TIMIȘOARA
- Parte scrisă -
Art. 11- ÎMPREJMUIRI ȘI PORȚI
Conform Regulamentului General de Urbanism cu următoarele
precizări:
11.1 - împrejmuirea zonelor pietonale se va realiza cu baluștrii turnați din fontă sau
piatră artificială cu forme și detalii tradiționale sau simple, neutre sau de factură
modernă (nu se vor închide cu baluștrii zonele cu drum tip shared space).
11.2 - împrejmuirea teraselor de alimentație publică din cadrul piețelor, se poate
accepta numai în vederea provizoratului, în timpul funcționării efective cu elemente de
jardiniere sau alte module cu forme tradiționale amovibile sau simple, neutre, de factură
modernă (sau dacă se relaționează cu o tematică funcțională aparte, pot fi realizate în
stil).
11.3 - se vor desființa închiderile care obstructionează libera trecere din cadrul zonelor
pietonale și inchideri improvizate, sau amenajările care nu au avut la bază un studiu pe
tot ansamblul zonei.
11.4 - se vor păstra și restaura elementele originale care s-au păstrat până astăzi din
alcătuirea porților istorice conform prescripțiilor din art. 13.
11.5- la alcătuirea unor porți cu încadrare istorică se vor respecta normele de proiectare
aferente restaurării și a elemetelor de compunere tradiționale.

Art. 12 - CONDIȚII DE ECHIPARE EDILITARĂ.


Conform Regulamentului General cu urmatoarele precizări :
12.1 - toate clădirile vor fi racordate la rețelele publice tehnicoedilitare existente și vor
avea prevăzută posibilitatea de racordare la viitoarele rețele publice proiectate.
12.2 - excepțiile sunt acele clădiri istorice care nu pot prelua funcțiuni complexe
contemporane, prin valoarea lor istorică și de monument.
12.3 - instalațiile cu trasee noi propuse sub nivelul tencuielilor vor fi în prealabil avizate
de Direcția Monumentelor Istorice pe baza unor studii de specialitate.
În ceea ce privește apa potabilă:
12.4 - se vor reface branșamentele existente și sistemul de contorizare a debitului de
apă.
12.5 - se vor realiza trasee usor accesibile pentru întreținere.
12.6 - se vor depista și remedia toate posibilitățile de infiltrare a apei în teren, în vederea
eliminării fenomenului de igrasiere a pereților, noile trasee vor urmări distanțarea de
clădiri pentru micșorarea efectelor pierderilor din rețele.
În ceea ce privește canalizarea menajeră:
12.7 - se vor desfunda și remedia toate instalațiile de canalizare, principalul focar al
fenomenului de igrasiere.
12.8 - se vor extinde paralel cu lucrări de refacere canalele existente în funcție de
necesități și posibilități.
În ceea ce privește canalizare pluvială:
12.9 - se va desfunda și remedia toată rețeaua de canalizare în zona protejată.
12.10 - se recomandă legarea burlanelor de pe clădiri în conducta colectoare prin
scurgere supraterană, mai ales la monumentele de prim rang, în vederea evitării unor
inundări chiar la baza zidurilor, din cauaza defecțiunilor apărute în timp.
12.11 - pentru scurgerea apelor meteorice se vor asigura guri de scurgere așezate din 50
12

în 50 m.
Stud. Arh. Budău Robert
Prof. Coord. Conf. Dr. Arh. Kisilewicz Ileana
Strategie realizată pentru examenul aferent cursului ,,Reabilitarea zonelor istorice”
Master Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Facultatea de Arhitectura și Urbanism, Timișoara
STRATEGIE PENTRU REABILITAREA CARTIERULUI ISTORIC FABRIC DIN TIMIȘOARA
- Parte scrisă -
În ceea ce privește salubritatea:
12.12 - pubelele de gunoi vor fi depoziate în zona accesului, în încăperi special
amenajate sau mascate în gangul clădirii sau se recomandă amplasarea acestora în
spatele clădirilor.
12.13 - strangerea gunoaielor se va realiza de mașini specializate, preferabil mai mici
față de cele uzuale.
12.14 - se vor dota străzile și spațiile publice cu coșuri de gunoi cu design adecvat
orașului vechi.
12.15 - Zona industrială adiacentă va suporta lucrări de asanare, salubrizare și
revitalizare ecologică.
În ceea ce privește electricitatea :
12.16 - cablurile de alimentare cu energie electrică destinate atât consumului particular,
cât și iluminatului public, ca și rețelele de telecomunicații şi televiziune prin cablu, se vor
realiza îngropat.
12.17 - acolo unde soluția nu va putea fi aplicată sau, în mod tranzitoriu, pana la
refacerea rețelelor existente, se pot tolera unele trasee pe fațadă, cu condiția de a fi cât
mai puțin vizibile.
12.18 - cu ocazia modificărilor sau refacerilor de rețele sau de lucrări de fațada se vor
înlatura toate elementele parazitare, rețele nefucționale și suporturile lor.
12.19 - se dispune eliminarea antenelor individuale folosite pentru stațiile de
televiziune, cat si a antenelor parabolice pentru satelit.
12.20 - mobilierul urban aferent / cofrete publice, dulapuri, posturi de reglare / se supun
reglementărilor de la art. 1.
12.21 - pentru zona protejată, in ceea ce privește iluminatul stradal se propune
revenirea la corpurile de iluminat folosite la inceputul secolului XX, în vederea unui
ambient istoric adecvat zonei.
12.22 - străzile principale, piețele și clădirile de valoare monumentală vor avea un
iluminat propriu, cu reflectoare, spoturi și corpuri speciale, istorice.
- Gaze :
12.23 - toate conductele din afara clădirilor vor fi îngropate.
12.24 - se vor revizui traseele interioare în special gangurile clădirilor, conductele putând
fi pozate în canale semideschise, acoperite cu grătare metalice circulabile care pot
contribui şi la disiparea umidităţii.
12.25 - cofretele, contoarele și casele de reglare vor fi mascate.
12.26 - orice creere de noi rețele trebuie înainte de execuție să aiba avize de
specialitate.
- Alte surse de încălzire:
12.27 - în afara gazelor naturale se pot folosi ca sursă de încălzire lemnul de foc și
electricitatea/în cazurile de punere în valoare a unor sobe originale sau a imposibilității
introducerii gazului metan sau a amplasării unor coșuri noi.
12.28 - în cazul centralelor termice se vor rezolva prin microcentrale pe apartament sau
unitate, în vederea scurtării rețelelor de legatură ce necesită săpături și traversări
suplimentare în zonă.
13

Stud. Arh. Budău Robert


Prof. Coord. Conf. Dr. Arh. Kisilewicz Ileana
Strategie realizată pentru examenul aferent cursului ,,Reabilitarea zonelor istorice”
Master Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Facultatea de Arhitectura și Urbanism, Timișoara
STRATEGIE PENTRU REABILITAREA CARTIERULUI ISTORIC FABRIC DIN TIMIȘOARA
- Parte scrisă -
12.29 - nu se acceptă montarea captatoarelor solare pentru încălzire sau prepararea
apei calde menajere în zona protejată (doar dacă se propune o construcție ascunsă
vederii care are acest rol).
12.30 - în cazul clădirilor istorice cu instalații de încălzire sau ventilații de referință,
neutilizate în prezent, se vor studia posibilitățile de reactivare și de punere a lor în
valoare.

Art.13 – ASPECTUL EXTERIOR AL CONSTRUCȚIILOR.


Conform Regulamentului General de Urbanism.
13.1 Se interzice :
13.1.1 - imitarea stilurilor arhitecturale străine regiunii sau folosirea de materiale
tradiționale nespecifice regiunii.
13.1.2 - imitarea materialelor naturale (de exemplu piatra sau lemn) simulări de
paramente cu excepția celor istorice-artistice.
13.1.3 - utilizarea tâmplariei metalice, din aluminiu, chiar dacă materialul protector imită
materialul tradiţiomal, plastic – pentru uși, ferestre, cu excepția celor istorice-artistice.
- înlocuirea tâmplăriei de lemn cu tâmplărie de lemn sau alt material cu
dimensiuni, secţiuni, împărţiri şi sens de deschidere nespecifice.
13.1.4. - decaparea tencuielilor de epocă și:
- utilizarea tencuielilor cu ciment, tencuieli rugoase tip
strop, calcio-vechio atât la interior cât şi la exterior
- placeje cu spărturi de marmură, plăci ceramice, cărămidă aparentă
- utilizarea neacoperită a unor materiale care trebuie tencuite sau acoperite cu
parament, caramizi, plăci b.c.a., etc.
- se vor folosi tencuieli lise, drişcuite sau pe bază de mortar de varnisip cu
zugrăveli de apă în culori pastelate, tradiţionale.
13.1.5. - modificarea acoperişurilor şi a lucarnelor fără avize și:
- utilizarea ferestrelor de mansardă tip VELUX (pentru folosirea acestui tip de
fereastră se va cere avizul Direcției de Monumente).
- utilizarea învelitorilor cu materiale, forme, culori şi texturi nespecifice (de dorit
este folosirea ţiglei solzi).
13.1.6. - nu se vor utiliza în exterior materiale pentru construcții provizorii (azbociment,
materiale plastice etc.).

13.2 Reguli privind clădirile existente :


13.2.1. - Restaurarea sau transformarea vizează, atât realizarea amenajărilor necesare
satisfacerii condițiilor normale și actuale de locuire, cât și consolidarea, punerea în
valoare a construcțiilor existente, ameliorarea aspectului lor și restituirea echilibrului
alterat prin modificări ca : supraînălțări, demolări, străpungeri, blocări de goluri, rupturi
sau alterări ale modenaturilor existente.
13.2.2. - Cererile de autorizație pentru orice modificare, chiar parțială a unei clădiri
trebuie insoțite de un releveu al clădirii și în vigoare și să conțină studiile de specialitate
în funcție de natura lucrărilor.
13.2.2. - Clădirile cu valoare de monument sau ambientală trebuie să reprimească
14

aspectul și caracterul original prin suprimarea adăugirilor, mai putin cele cu valoare

Stud. Arh. Budău Robert


Prof. Coord. Conf. Dr. Arh. Kisilewicz Ileana
Strategie realizată pentru examenul aferent cursului ,,Reabilitarea zonelor istorice”
Master Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Facultatea de Arhitectura și Urbanism, Timișoara
STRATEGIE PENTRU REABILITAREA CARTIERULUI ISTORIC FABRIC DIN TIMIȘOARA
- Parte scrisă -
istorica sau arhitecturală (se acceptă și intervenții contemporane justificate și cu imagine
pozitivă).
13.2.3. - Tencuielile și zugrăvelile vor fi în tente naturale sau colorate, cu excluderea
tencuielilor pe bază de ciment pur. Ele se vor executa din mortar de var și nisip în
tonalități inspirate din cele vechi conservate sau restaurate de specialiști. Tencuiala va
lăsa aparente elemente de decor arhitectural, ancadramente, care vor trebui să se
restaureze.

13.3. Goluri în ziduri:


13.3.1. - Noile goluri în ziduri vor fi dimensionate și proporționate corelat cu golurile
existente la aceeași clădire sau la cele învecinate.
13.3.2. - În clădirile cu valoare de monument sau ambientală, refacerea tâmplăriei se va
face identic atunci cand există elemente martor; cand nu există, refacerea se va face
dupa un model relevat pe o construcție de același tip și din aceeași epocă, cu
respectarea prevederilor art. 13.1.
13.3.3. - Se interzice amplasarea grilajelor de protecție fixe sau mobile la exteriorul
golurilor cu excepția celor istorice-artistice.
13.3.4. - Se va autoriza folosirea geamurilor clare; pentru anumite clădiri se poate
autoriza folosirea vitraliilor sau a altor combinații de sticlă pe bază de cerere susținută cu
argumente grafice. Se interzice folosirea geamurilor reflectorizante, metalizate, etc.
13.3.5. - Se vor folosi uși exterioare de lemn ale caror compoziții, proporții și desen vor
fi compatibile cu specificul clădirii. Lemnul va fi tratat sau vopsit, urmărind caracterul de
epocă al edificiului. Nu se recomandă uși prefabricate în stil (indiferent de intervenție,
materialele se vor raporta la nivelul de tehnologizare al fiecărei cladiri).
.
13.4. Acoperișuri:
13.4.1. Se interzic următoarele materiale :
- azbociment;
- materiale plastice;
- carton asfaltat;
13.4.2. Acoperișurile vor trebui să conserve materialele și forma originală (dacă
învelitoarea origilă mai există). Pantele vor determina alegerea materialului adecvat,
fiind recomandabilă tigla solzi de formă, culoare și dimensiunile celor existente.
13.4.3. Coșurile de fum și de ventilație se vor restaura și se vor realiza după modele
existente. Coșurile originale din cărămida aparentă se vor rostui cu mortar, iar cele
tencuite vor relua aspectul fațadelor de acelasi tip.
13.4.3. Se interzic : coșuri de fum din beton aparent, coronamente metalice sau din
beton și diverse sisteme de ventilație aparente.

13.5 - Reguli speciale


13.5.1 - Fatade comerciale - vitrine.
Prezentele dispoziții se aplică tuturor imobilelor existente. Documentațiile pentru
autorizările acestor lucrări vor fi însoțite de plan de situație, releveu al fațadei care se
modifică și fotografii ale fațadelor învecinate.
15

Stud. Arh. Budău Robert


Prof. Coord. Conf. Dr. Arh. Kisilewicz Ileana
Strategie realizată pentru examenul aferent cursului ,,Reabilitarea zonelor istorice”
Master Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Facultatea de Arhitectura și Urbanism, Timișoara
STRATEGIE PENTRU REABILITAREA CARTIERULUI ISTORIC FABRIC DIN TIMIȘOARA
- Parte scrisă -
În cazul prorpunerii unor noi variante de vitrine se va ține cont de contextul istoric fără a
fi însă o obligativitate un design în stil (se acceptă propuneri de imagini contemporane).

13.5.2 - Firme, materiale si culori.


Firmele, materialele si culorile vor fi supuse autorizarii de catre Direcția de Monumente
și Serviciul de Urbanism al Primăriei. Cererile de autorizație se vor însoți cu documente
grafice necesare întelegerii proiectului și cu eșantioane de materiale și culori.
Firmele vor putea fi paralele sau perpendiculare pe fațadă. Aspectul general va fi în
acord cu arhitectura imobilului sau a imobilelor vecine.
Se autorizează inscripții privind natura activității excluzând orice publicitate de marcă. Se
recomandă dimensiuni mici, discrete, respectarea compoziției fațadei precum și
elementele de decor, bosaje, etc. a căror logică nu trebuie încălcată prin modul de
amplasare a firmei.
Se interzic :
- dispozitive sclipitoare, stridente sau cu iluminat agresiv;
- inscriptii pe balcoane, cornise sau acoperisuri;

Art. 14 - SPAȚII LIBERE PLANTATE.


14.1 - Spațiile verzi existente se conservă sau se reamenajează ca spații verzi publice.
14.2 - Arborii izolati și de aliniament fac parte din decorul urban și din patrimoniul care
trebuie valorificat. Reamplasarea lor se impune cand aceștia dispar. În piețe se va
reproiecta vegețatia avans în vedere punerii în valoare a fațadelor existente.
14.3 - Vegetația prezentă poate fi înlocuită cu vegetație tânără pe motive de siguranță.
Dacă este cazul și terenul o permite, se dorește creșterea numărului de m2 de
vegetație/cap de locuitor pe întreaga zonă supusă reglementării.

Art. 15 - CONDIȚII SPECIALE DE INTERVENȚIE ÎN ZONELE PROTEJATE.


15.1 - Pe teritoriul zonei protejate, respectiv zonelor adiacente acesteia, nu se vor
atribui autorizații de construire dacât sub rezerva unor prescripții speciale, următoarelor
categorii de construcții sau lucrări :
- construcții sau categorii de lucrări care pot aduce prejudicii calității vieții locuitorilor
(zgomot, fum, noxe, supraîncărcarea rețelelor).
- construcții sau categorii de lucrări care prin amplasament, arhitectură, dimensiuni
și/sau aspect exterior sunt de natură să atenteze asupra sitului, vecinătăților, peisajului
natural sau urban, spațiului sau clădirilor zonei protejate; de la caz la caz autoritățile
avizatoare vor solicita completarea cererilor de autorizație de construire cu studii de
percepție vizuală.
15.2 - Pentru punerea cât mai operativă și corecta în aplicare a regulilor privind aspectul
exterior al construcțiilor, după aprobarea prezentei documentații, serviciul de urbanism
al primariei, cu sprijinul unor specialiști / arhitecți, ingineri, artiști plastici, restauratori și
istorici va pune la îndemână solicitanților de autorizații de construire mostre de
materiale și culori pentru finisaje, prospecte tehnologice de utilaje, etc.
16

Stud. Arh. Budău Robert


Prof. Coord. Conf. Dr. Arh. Kisilewicz Ileana
Strategie realizată pentru examenul aferent cursului ,,Reabilitarea zonelor istorice”
Master Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Facultatea de Arhitectura și Urbanism, Timișoara
STRATEGIE PENTRU REABILITAREA CARTIERULUI ISTORIC FABRIC DIN TIMIȘOARA
- Parte scrisă -
Art.16. - Procentul de ocupare a terenului – POT.
16.1 – Ansamblul urban al cartierului este amplasat în vecinătatea zonei centrale, dar
prin morfologia ţesutului urban, specificul semirural al zonei inițiale și existenţa centrului
zonal, procentul de ocupare a terenului este stabilit conform HG525/94,anexa 2, privind
întocmirea Regulamentului de urbanism, art.2.1.5 – Zona predominant rezidenţială
locuinţe cu dotări aferente: POT – 40 %.
16.2 - În zonele unde acest procent este mai mare, procentul de ocupare a terenului
propus se va stabili în urma unor documentaţii de Plan Urbanistic de Detaliu / PUD sau
Plan Urbanistic zonal / PUZ / care vor cuprinde materiale documentare privind
parcelarul istoric, evoluţia în timp, necesitatea completării unor parcele cu construcţii
care au dispărut, la forma şi volumul iniţial.

Art.17.Coeficientul de Utilizare a Teritoriului – CUT.

17.1 – În cazul clădirilor tip ansamblu, în cazul unor noi propuneri se va corela cu POT și
regim de înălțime, astfel încât legislația în vigoare sa nu fie încălcată.

17

Stud. Arh. Budău Robert


Prof. Coord. Conf. Dr. Arh. Kisilewicz Ileana
Strategie realizată pentru examenul aferent cursului ,,Reabilitarea zonelor istorice”
Master Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Facultatea de Arhitectura și Urbanism, Timișoara
STRATEGIE PENTRU REABILITAREA CARTIERULUI ISTORIC FABRIC DIN TIMIȘOARA
- Parte scrisă -
BIBLIOGRAFIE*

În privința Regulamentului au fost analizate Regulamentele de Urbanism ale următoarelor localități

- Sighișoara
- Oradea
- Cluj Napoca
- Sibiu
- Craiova
- Brașov
- Arad
- Baia Mare

Regulamentul propus se relaționează în mod direct cu Regulamentul Local de Urbanism al


orașlului Timișoara.

Orașul fericit – Charles Montgomery, ed. Igloo, 2017, București


Orașe pentru oameni – Jan Gehl, ed.Igloo, 2012, București
The edifice complex – Deyan Sudjic, ed.Penguin Group, 2005, Los Angeles
City Transformed – Kenneth Powell, ed. LaurenceKing, 2000, London
Conversia in context – Andrei Eugen Lakatoș, ed.Arhitext, 2017, București
Imaginea Orașului – Kevin Lynch, ed. Urbanismul, 2012, București
Orașele vechi și noul urbanism – Gustavo Giovannoni, ed.Gemma, 2016, București

18

Cărțile prezentate în bibliografie pot fi considerate de referință în compunerea conceptuală a strategiei și a relației strategie-regulament.

Stud. Arh. Budău Robert


Prof. Coord. Conf. Dr. Arh. Kisilewicz Ileana
Strategie realizată pentru examenul aferent cursului ,,Reabilitarea zonelor istorice”
Master Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Facultatea de Arhitectura și Urbanism, Timișoara
STRATEGIE PENTRU REABILITAREA CARTIERULUI ISTORIC FABRIC DIN TIMIȘOARA
- Parte scrisă -

19

Stud. Arh. Budău Robert


Prof. Coord. Conf. Dr. Arh. Kisilewicz Ileana
Strategie realizată pentru examenul aferent cursului ,,Reabilitarea zonelor istorice”
Master Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Facultatea de Arhitectura și Urbanism, Timișoara