Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Boala Addison: Rosca Daniela Clasa AMG 2 E
Boala Addison: Rosca Daniela Clasa AMG 2 E
Rosca Daniela
Clasa AMG 2 E
Generalitati
Boala Addison este o boala destul de rara, ce apare atunci cand glandele adrenergice
(suprarenalele), localizate in partea superioara a rinichilor, nu produc cantitati suficiente de
hormoni, in special cortizol si mai rar aldosteron.
Productia de hormoni la nivelul glandei adrenergice este reglata de la nivel cerebral, din
hipotalamus si de la nivelul glandei pituitare (hipofizare). Hipotalamusul stimuleaza glanda
pituitara sa produca un hormon adrenocorticotrop(ACTH), care la randul lui va stimula
producerea de cotizol la nivelul glandei suprarenale.
In cazul in care productia de cortizol este scazuta datorita secretiei insuficiente de cauza
adrenergica boala poarta numele de insuficienta adrenergica primara (hipocortizolemie) sau
boala Addison. In cazul in care hipotalamusul sau glanda pituitara nu functioneaza corect si este
o cantitate scazuta de ACTH, boala este insuficienta adrenergica secundara.
Cauze
Boala Addison se dezvolta de cele mai multe ori prin distrugerea de catre sistemul imun a unei
parti din glanda suprarenala ce produce cortizol si aldosteron.
Distrugerile tisulare glandulare pot aparea si in cadrul altor boli ca:
- tuberculoza, cancer, infectii HIV sau anumite boli infectioase ca sepsisul meningococic
(infectie cu meningococ in sange)
- anumite tipuri de radioterapie
- sangerari la nivelul suprarenalelor in urma terapiei cu anticoagulante
- leziuni ale glandelor suprarenale in timpul sarcinii sau in timpul travaliului.
Boala Addison afecteaza toate varstele, inclusiv copiii. Boala Addison cauzata de sistemul imun
este mai comuna la femei decat la barbati.
Simptome
Cel mai frecvent boala se dezvolta treptat iar simptomele se instaleaza lent. In cazul unei
distrugeri adrenergice in urma unei sangerari sau a unei traume simptomele se instaleaza
rapid.
Simptomele intalnite cel mai frecvent sunt:
- slabiciune musculara si oboseala ce se accentueaza cu timpul
- scadere ponderala. Pierderea masiva in greutate este un simptom frecvent
- scaderea pana la lipsa a apetitului.
Boala Addison poate fi suspicionata in urma istoricului medical, examinarii fizice si cand
analizele de sange arata nivele crescute de potasiu, scazute de sodiu, nivele crescute din
anumite tipuri de celule albe. In cazul in care se suspecteaza boala Addison se vor face analize
pentru a se doza nivelul cortizolului.
Nivelul sangiun de cortizol nu este un indicator fidel pentru diagnosticarea bolii Addison. Nivelul
cortizolului seric variaza foarte mult, iar nivelul normal al acestuia nu exclude boala.
Diagnosticul este de obicei confirmat in urma unui test de stimulare la ACTH. Acest test
presupune injectarea intravenoasa a unui compus de ACTH sintetic, ce va stimula secretia de
cortizol. Testul de stimulare la ACTH masoara raspunsul glandei adrenergice la acest compus.
Insuficienta adrenergica este indicata de nivele scazute de cortizol in urma injectarii ACTH.
Nivelul sanguin de ACTH inainte de injectarea intravenoasa stabileste diagnosticul de
insuficienta adrenergica primara. In insuficienta adrenergica secundara nivelul seric al ACTH
este scazut, determinand o secretie scazuta de cortizol. Insuficienta adrenergica secundara
poate fi produsa de o afectiune a glandei pituitare, ce controleaza producerea de ACTH.
Investigatiile imagistice, ca tomografia computerizata sau rezonanta magnetica nucleara sunt
folosite pentru a verifica eventualele leziuni sau afectari ale glandelor suprarenale. In cazul in
care se pune diagnosticul de boala Addison este indicat sa se investigheze si functiile tiroidiana
(hipertiroidism, hipotiroidism, tiroidita Hashimoto) si paratiroidiana, ca si posibilitatea
existentei unei anemii pernicioase.
Una sau mai multe din aceste boli s-a demonstrat ca se asociaza la aproximativ jumatate din
pacientii cu boala Addison.
In cazul in care diagnosticul de boala Addison nu este sigur, este indicat consultul unui medic
endocrinolog.
Tratament
Tratamentul se face de obicei toata viata, in cazul bolii Addison. Odata terapia instaurata
persoanele cu boala Addison duc o viata normala.
Tratamentul include medicatie de inlocuire a hormonilor cortizol si aldosteron.
De cele mai multe ori se foloseste hidrocortizonul, deoarece acesta poate substitui ambii
hormoni. In cazul in care se utilizeaza alt medicament in loc de hidrocortizon, de genul
prednisolon, metilprednisolon sau dexametazona este indicata administrarea si a unui compus
care sa substituie aldosteronul (in mod uzual acest compus este fludrocortizonul).
Dozele sunt crescute in timpul copilariei, in timpul perioadelor de stress: leziuni, procedee
chirugicale sau infectii severe si in cazul in care se produce un stress emotional puternic.
Este indicata administrerea suplimentara de sare. Deoarece persoanele cu insuficienta
adrenergica au tendinta de a pierde potasiu, este indicata suplimentarea dietei cu sare, in
special in perioadele calduroase si umede sau atunci cand se fac exercitii fizice. Sunt indicate
controale periodice la medic, pentru a monitoriza simptomele si tensiunea arteriala. Se vor
efectua de asemenea analize periodice pentru monitorizarea nivelelor sangvine de potasiu,
sodiu si cortizol.
Criza adrenergica se trateaza in spital. Este indicata spitalizarea pana la remiterea crizei.