Sunteți pe pagina 1din 4

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea: ” Inginerie Mecanică, Industrială și


Transporturi”

Departamentul: „Securitatea Activității Vitale”

Determinarea concentraţiei maxime a


substanţelor nocive gazoase în stratul
aerian de la suprafaţa solului

Lucrare practică nr. 1, la disciplina:

Protecția Muncii și a Mediului Ambiant

A efectuat: st. gr. MAIA-141


Boubătrîn Constantin

A verificat: conf. univ.


Gangan Liliana

Chişinău, 2017
1. Scopul lucrării: Să se determine concentraţia maximă a substanţelor nocive gazoase în stratul
aerian de la suprafaţa solului, dacă se cunosc următoarele date iniţiale:

Varianta 4
Numărul de coșuri: N = 3;
Lățimea coșului: H = 225 m;
Diametrul găurii coșului: D = 3,5 m;
Viteza ieșirii gazelor din gura coșului: w0 = 13 m/s;
Temperatura gazelor la ieșire: Tgaz = 75 °C;
Temperatura aerului înconjurător: Taer = 18 °C;
Cantitatea de cărbune ars: B1 = 6·105 t/an;
Conținutul de sulf: SP = 3,0 %;
Căldura inferioară de ardere a cărbunelui: Qinf = 23,36 MJ/kg;
Durata lucrului casangeriei, CET, SET: τ = 350 (zile/an);

2. Indicaţii privind rezolvarea problemei


Concentraţia maximă a substanţelor nocive gazoase în stratul de aer de la suprafaţa solului se
determină după următoarea relaţie (a fost stabilită în urma cercetărilor teoretice şi experimentale
efectuate la Observatorul Geofizic Central “A.I.Voieicov” şi stabileşte dependenţa concentraţiei Cm
(mg/m3) de diferiţi parametri ai lucrului termocentralelor (SET) şi a condiţiilor meteorologice):
𝐴∙𝑚∙𝑛∙𝑀∙𝐹∙𝜂 𝑁 1/3
𝐶𝑚 = (𝑉 ∙∆𝑇) , mg/m3 (1)
𝐻2 1
unde:
A - coeficientul stratificării termice a atmosferei în condiţii meteorologice nefavorabile (pentru
Republica Moldova A = 200);
M - degajarea sumară a substanţelor nocive, g/s;
H - înălţimea coşului, m;
V1 - volumul gazelor fumoase degajate, m3/s;
∆T - diferenţa dintre temperatura gazelor degajate şi a aerului înconjurător, °C;
F - coeficient fără dimensiuni, care consideră viteza depunerii particulelor solide de cenuşă în
atmosferă (pentru impurităţi sub formă de gaze F = l);
N - numărul de coşuri;
η - coeficient fără dimensiuni, care consideră influenţa reliefului localităţii (η = 1, dacă în rază
a 50 de înălţimi ale coşului diferenţa de niveluri a localităţii este mai mică de 50 m/km. în caz
contrar corecţia privind relieful se stabileşte în baza analizei materialului cartografic).
∆𝑇 = 𝑇𝑔 − 𝑇𝑎 , °C (2)
unde:
Tg - temperatura gazelor la ieşire din gura coşului, °C;
Ta - temperatura aerului înconjurător, °C.
Pentru simplitate Tg şi Ta în exemplul de faţă sunt prevăzute în tabelul datelor iniţiale. în realitate
la determinarea valorii ∆T (°C), Ta (°C) (temperatura aerului) se ia valoarea maximă a celei mai
călduroase luni a anului conform SniP 2.01.01-82, iar temperatura gazului la ieșirea din gura coșului Tg
(°C) – conform normativelor tehnologice pentru industria dată.
La cazangeriile care lucrează doar în sezonul de încălzire se admite ca valoarea Ta (°C) să fie luată
după cea mai friguroasă lună a anului din aceleași norme (SniP 2.01.01.-82).

2
Valorile coeficienților m și n pentru degajările fierbinți se determină în dependență de parametrii
f și Vm.
𝐷
𝑓 = 103 ∙ 𝑤02 ∙ (𝐻 2 ∙∆𝑇) (3)
𝑉1 ∙∆𝑇 1/3
𝑉𝑚 = 0,65 ( ) , dacă f < 100 (4)
𝐻
𝐷
𝑉𝑚 = 1,3 ∙ 𝑤0 ∙ 𝐻 , dacă f ≥ 100 (5)
Coeficientul m se determină după formulele:
1,47
𝑚 = 𝑓1/3 , cînd f < 100 (6)
1
𝑚 = (0,67+0,1∙𝑓1/2 +0,34∙𝑓1/3 ) , cîmd f ≥ 100 (7)
Coeficientul n se determină în dependență de valoarea lui Vm:
𝑛 = 4,44 ∙ 𝑉𝑚 , dacă Vm < 0,5 (8)
𝑛 = 0,532 ∙ 𝑉𝑚2 − 2,13 ∙ 𝑉𝑚 + 3,13 , dacă 0,5 ≤ Vm < 2 (9)
n = 1 , dacă Vm ≥ 2 (10)
În formulele 3-5: w0 - viteza gazelbr la ieşirea din gura coşului, m/s;
D - diametrul gurii coşului, m.
Volumul de gaze fumoase degajate în aerul atmosferic V1 se determină după formula:
𝐷2
𝑉1 = (𝜋 ∙ ) ∙ 𝑤0 ∙ 𝑁 ≈ 0,8𝐷2 ∙ 𝑤0 ∙ 𝑁, 𝑚/𝑠 3 (11)
4
Termenii formulei (11) sunt indicaţi în formulele precedente. Calculăm degajarea de dioxid de sulf
(SO2) după următoarea formulă:
𝐼 𝐼𝐼
𝐺𝑆𝑂2 = 0,02 ∙ 𝐵 ∙ 𝑆 𝑝 ∙ (1 − 𝜂𝑆𝑂 2
) ∙ (1 − 𝜂𝑆𝑂 2
), g/s (12)
ηISO2 = 0,1 și ηIISO2 = 0, (pentru captatoarele uscate de cenușă)
𝐵 ∙106
1
𝐵 = (𝜏∙24∙3600) , g/s (13)
unde: B1 - cantitatea de cărbune ars, t/an;
r - durata lucrului cazangeriei, SET, zile/an.
Calculăm degajarea de dioxid de azot (NO2):
𝑐
𝐺𝑁𝑂2 = 0,001 ∙ 𝐵 ∙ 𝑄𝑖𝑛𝑓 ∙ 𝐾𝑁𝑂2 ∙ (1 − 𝛽) (14)
unde:
Qcinf - căldura inferioară de ardere a cărbunelui;
KNO2- parametrul ce caracterizează cantitatea dioxizilor de azot ce se formează la 1 GJ de
căldură în dependenţă de productivitatea în vapori a cazanului. Pentru simplitate în exemplul dat
vom stabili KNO2 = 0,25, deoarece nu cunoaștem tipul și productivitatea j a cazanelor;
β = 0,20 - coeficient ce exprimă gradul de micşorare a degajărilor de NO2 ca rezultat al diferitor
soluţii tehnice.
Degajarea sumară a oxizilor de azot şi sulf M rezultată pentru SO2 se determină din relaţia:
𝐶𝑀𝐴𝑆𝑂2
𝑀 = 𝐺𝑆𝑂2 + 𝐶𝑀𝐴 ∙ 𝐺𝑁𝑂2 , g/s (15)
𝑁𝑂2

unde:
CMASO2 = 0,50 mg/m3 - concentraţia maximă admisă unică a dioxidului de sulf în aerul
atmosferic al localităţilor;
CMANO2 = 0,085 mg/m3- concentraţia maximă admisă unică a dioxidului de azot în aerul
atmosferic al localităţilor.

3
Determinăm înălțimea optimală a coșului după relația:
𝑁 1/6
𝐻𝑅 = (2 ∙ 𝐴 ∙ 𝑚 ∙ 𝑛 ∙ 𝑀 ∙ 𝜂)1/2 ∙ (𝑉 ∙∆𝑇) ,m (16)
1
Considerând concentrația fonică a dioxidului de sulf Cf = 0, putem controla justețea calculelor
efectuate. Dacă Cm < 0,5 mg/m3, atunci HR < H;
Cm = 0,5 mg/m3, atunci HR = H;
Cm > 0,5 mg/m3, atunci HR > H;
unde: H – înălțimea coșului din datele inițiale.

3. Efectuarea calculelor necesare conform sarcinii


Diferenţa dintre temperatura gazelor degajate şi a aerului înconjurător, conform formulei (2):
∆𝑇 = 75 − 18 = 57, °C
Coeficientul f, conform formulei (3):
3,5
𝑓 = 103 ∙ 132 ∙ = 0,205 < 100
(2252 ∙ 57)
Volumul de gaze fumoase degajate în aerul atmosferic V1, conform formulei (11):
𝑉1 = 0,8 ∙ 3,52 ∙ 13 ∙ 3 = 382,2 𝑚/𝑠 3
382,2∙57 1/3
Fiindcă f < 100, calculăm conform formulei (4) → 𝑉𝑚 = 0,65 ( ) = 2,98 ≥ 2
225
Coeficientul m, conform formulei (6):
1,47
𝑚= = 2,49
0,2051/3
Fiindcă Vm ≥ 2, n =1, conform formulei (10);
Determinăm B, conform formulei (13):
6∙105 ∙106
𝐵 = (350∙24∙3600) = 19841,27 g/s
Calculăm degajarea de dioxid de sulf (SO2), conform formulei (12):
𝐺𝑆𝑂2 = 0,02 ∙ 19841,27 ∙ 3 ∙ (1 − 0,1) ∙ (1 − 0) = 1071,43 g/s
Calculăm degajarea de dioxid de azot (NO2), conform formulei (14):
𝐺𝑁𝑂2 = 0,001 ∙ 19841,27 ∙ 23,36 ∙ 0,25 ∙ (1 − 0,20) = 92,7 g/s
Degajarea sumară a oxizilor de azot şi sulf M rezultată pentru SO2, conform formulei (15):
0,50
𝑀 = 1071,43 + 0,085 ∙ 92,7 = 1616,72 , g/s
Determinăm înălțimea optimală a coșului, după relația (16):
3 1/6
𝐻𝑅 = (2 ∙ 200 ∙ 2,49 ∙ 1 ∙ 1616,72 ∙ 1)1/2 ∙ (382,2∙57) = 288,36 m
Determinăm concentrația Cm, conform relației (1):
200∙2,49∙1∙1616,72∙∙1 3 1/3
𝐶𝑚 = (382,2∙57) = 0,82 mg/m3
2252
Cm = 0,82 > 0,5 mg/m3, atunci HR > H.

4. Concluzie: Efectuând lucrarea practică nr. 1, am determinat concentraţia maximă a substanţelor


nocive gazoase în stratul aerian de la suprafaţa solului, astfel obținând Cm = 0,82 mg/m3, care este
mai mare decât cea admisibilă de 0,5 mg/m3. O concentrație mărită de substanțe nocive gazoase
în stratul aerian va conduce la o mulțime de efecte negative asupra mediului ambiant, astfel pentru
a diminua aceste efecte este necesar ca înălțimea optimală a coșului să fie 288,36 m.

S-ar putea să vă placă și