Irina Petraș

Scriitoare română
Irina Petraș

Date personale
27 noiembrie 1947,
Născută
Chirpăr, județul Sibiu
Naționalitateromână
Cetățenie România
Ocupație critic literar, eseistă
Universitatea Babeș-Bolyai
Studii
din Cluj 
Activitatea literară
 Operă de Proza lui Camil Petrescu
debut (1981)
Modifică date / text  

Irina Petraș (n. 27 noiembrie 1947,

Chirpăr, județul Sibiu) este critic literar,
eseistă, traducătoare și editor român.

Biografie
După absolvirea Liceului Teoretic din
Agnita (1954-1965), urmează Facultatea
de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai”
din Cluj (1965-1970). Devine, pentru o
scurtă perioadă, profesoară de limba și
literatura română la Liceul Pedagogic din
Zalău, apoi la Liceul Teoretic din Agnita,
iar din 1972 până în 1975 la Liceul „Ady-
Șincai” din Cluj. În continuare este
asistent universitar la cursurile pentru
studenți străini de la Facultatea de
Filologie din Cluj-Napoca, unde predă
până în 1985. Își susține doctoratul în
1980 cu teza Camil Petrescu – prozatorul.
Renunță la învățământ și se angajează
ca bibliograf la Biblioteca Județeană
„Octavian Goga” din același oraș. După
1989 se dedică activității editoriale, mai
întâi la Editura Didactică și Pedagogică
(1990-1999), iar apoi funcționează ca
redactor-șef la Editura Casa Cărții de
Știință din Cluj (1999-2012). În prezent
este președinta Filialei Cluj a Uniunii
Scriitorilor din România (din 2005).
Debutează publicistic cu versuri în revista
„Luminița” (1957), iar editorial cu volumul
Proza lui Camil Petrescu (1981).
Colaborează la revistele „Steaua”,
„Tribuna”, „Transilvania”, „Echinox”,
„Astra”, „Vatra”, „Ramuri”, „România
literară”, „Ateneu”, „Tomis” „Orizont”,
„Literatorul”, „Caiete critice”,
„Contemporanul. Ideea europeană”,
„Apostrof”, „Luceafărul”, „Discobolul”,
„Caiete critice”, „Viața Românească” și în
diferite volume colective și antologii.[1]

Volume publicate
Eseuri, critică literară

Proza lui Camil Petrescu, eseu, 1981;

Un veac de nemurire: Mihai Eminescu,
Veronica Micle, Ion Creangă, eseu,
1989;
Ion Creangă, povestitorul, eseu, 1992;
ediția a doua, 2004;
Camil Petrescu – schițe pentru un
portret, eseu, 1994;
Știința morții, eseu, vol. I, II, 1995, 2001;
Limba, stăpâna noastră. Încercare
asupra feminității limbii române, eseu,
1999;
Panorama criticii literare românești.
Dicționar ilustrat (1950-2000), 2001;
Feminitatea limbii române.
Genosanalize, 2002;
Cărțile deceniului 10, critică literară,
2003;
Camil Petrescu. Schițe pentru un
portret, eseu, 2003;
Despre locuri și locuire, 2005;
Despre feminitate, moarte și alte
eternități, 2006;
Teme și digresiuni, 2006;
Cărți de ieri și de azi, 2007[2];
Literatură română contemporană. O
panoramă, 2008[3];
Literatură română contemporană.
Prelungiri, 2010;
Locuirea cu stil, 2010;
 Moartea la purtător. Stări și cuvinte,
eseu, 2012;
Divagări (in)utile. Viață și literatură,
eseu, 2012;
Oglinda și drumul. Prozatori
contemporani, 2013.
Vitraliul și fereastra. Poeți români
contemporani, 2015.
De veghe între cărți. Scriitori
contemporani, 2017
Viața mea de noapte. Fragmente
onirice, 2017

Scrieri didactice

Curente literare – dicționar-antologie,

1992;
Figuri de stil – dicționar-antologie, 1992;
Genuri și specii literare – dicționar-
antologie, 1993;
Literatură română contemporană –
secțiuni, critică literară, 1994;
Metrică și prozodie – dicționar-
antologie, 1995;
Teoria literaturii – dicționar-antologie,
1996; ed. a doua, revizuită, 2002; ed. a
treia, 2008;
Literatura română pentru gimnaziu și
pentru examenul de capacitate, 1999;
Fabrica de literatură urmată de mic
dicționar de teorie literară și literatura
lumii în repere cronologice, 2003;
Mic îndreptar de scriere corectă, 2004.
Publicistică

Miezul lucrurilor. Convorbiri cu

Alexandru Deșliu, 2006.

Ediții

Ion Brad, Rădăcinile cerului, 1989;

Eminescu – album-antologie, 1997;
Ioana Em. Petrescu, Modele
cosmologice și viziune poetică, 1999,
2001;
Radu Stanca, Turnul Babel. Teatru,
2001;
Ion Creangă, Povești, povestiri, amintiri,
1999, 2001;
Ioan Pavel Petraș, Cartea vieții, 2004.
Volume colective (coautor)

Camil Petrescu interpretat de..., 1984;

Dicționarul scriitorilor români,
coordonat de Mircea Zaciu, Marian
Papahagi, Aurel Sasu, vol. II-IV, 1998-
2002 ;
Meridian Blaga, I-VIII, 2000-2008;
Nicolae Balotă 75, 2000;
Nicolae Breban 75, 2004;
Cartea taților, 2004;
Problema evreiască, 2006;
Înapoi la lirism (coord. Aurel Pantea),
2006;
Scriitorul și trupul său, 2007;
Cartea cu bunici, 2007;
 Ion Ianoși 80, 2008;
Antologia prozei scurte transilvane,
2010;
Ion Pop 70, 2011;
Ion Pop – șapte decenii de melancolie
și literatură, 2011;
Marea scriitorilor. De la Olimp la zidul
Puterii, 2012.

Volume colective apărute în

străinătate

Poetes roumains contemporains,

antologie și prefață, Quebec, 2000;
Marseille, 2000;
Auteurs européens du premier XXe
siècle, vol. 1-2, Bruxelles, 2002;
 Il romanzo rumeno contemporaneo
(1989-2010). Teorie e proposte di
lettura, a cura di Nicoleta Nesu,
edizione italiana di Angela Tarantino,
premessa di Luisa Valmarin, Roma,
2010.

Traduceri

Henry James, Povestiri cu fantome,

1991; Anatoli Râbakov, Copiii din Arbat,
1991; Marcel Moreau, Discurs contra
piedicilor, 1993; Farmecul și groaza,
1994; Virgil Tănase, România mea,
1996; Poeți din Quebec, antologie,
1997; Sylvain Rivière, Locuri anume,
1997; Marcel Moreau, Artele viscerale,
1997; Marcel Moreau, Celebrarea
femeii, 1998; Jacques de Decker, Roata
cea mare, 1998; Jean-Luc Outers, Locul
mortului, 1998; Michel Haar, Cântul
pământului. Heidegger și temeiurile
istoriei ființei, 1998; G. K. Chesterton,
Orthodoxia sau dreapta credință, 1999
(ed. a II-a, 2002); Poeme. Cinci poeți
portughezi (în colab.), 1999; Philip
Roth, Animal pe moarte, 2001, 2006;
Jean-Luc Outers, Compania apelor,
2002; Michel Lambert, A treia treaptă,
2003; Marcel Moreau, Extaz pentru o
domniță româncă, 2004; Ștefan J. Fay/
Marcel Moreau, Epistolar, 2005; Phillipe
Jones, Proze, 2005.
A semnat traducerea pieselor
Trainspotting, de Irvine Welsh,
 Adaptare, de Harry Gibson (cu
pseudonimul Irina Ganea), Colonelul și
păsările, de Hristo Boicev, și Frumoasa
din pădurea adormită, scenariu de Marc
Bogaerts, tradus în colab. cu Ursula
Wittstock, toate pentru Teatrul
Național „Lucian Blaga” din Cluj-
Napoca.

Note
1. ^ Profilul criticului este schițat astfel de
Alex Ștefănescu: „Irina Petraș este un
critic literar complet. Comentează
producția editorială curentă, scrie și
despre clasici, pentru a oferi
contemporanilor repere, întocmește lucrări
de sinteză, face considerații asupra limbii
române, participă la colocvii și lansări de
cărți și mai și conduce Filiala Cluj a USR,
nu ca o funcționară, ci ca un creator de
viață literară. Iar toate acestea le face cu
talent și inspirație, dându-le celor din jur
sentimentul plăcut că se află în raza unei
conștiințe critice atotcuprinzătoare și
atotpătrunzătoare, că scrisul lor nu este o
invocație adresată nimănui” („România
literară”, 2008, nr. 33).
2. ^ „Irina Petraș este o cititoare
profesionistă în genul blând, îngăduitor și
generos al lui Perpessicius, cu toate
calitățile și cu toate defectele acestui tip
de critică. O virtute în exces,
generozitatea, se transformă într-un
defect: lipsa de pregnanță a judecății de
valoare. Irina Petraș a scris mult, generos
și comprehensiv despre literatura
imediatei actualități. O mare parte din
cronicile literare (dacă nu cumva chiar
toate) este adunată în volumele gemene
Cărțile deceniului 10 (2003) și Cărți de ieri
și de azi (2007). Dacă n-am ști că nici un
critic nu poate cuprinde singur, în
recensământul său, oricât de vigilent și de
binevoitor, toate aparițiile editoriale ale
unei epoci, am putea spune că avem în
cele două cărți ale Irinei Petraș o imagine
completă a literaturii din perioada
postdecembristă. Chiar dacă nu este așa,
pentru că, obiectiv, nu se poate, cărțile de
cronici literare ale Irinei Petraș sunt în
măsură să ne dea o imagine cuprinzătoare
a ce s-a întâmplat pe piața editorială de la
noi din 1990 încoace” (Ion Simuț, în
România literară, nr. 46, 2007).
3. ^ „În ultimă instanță, Literatură română
contemporană este o carte despre dreptul
de a fi liber: de a nu fi cum sunt ceilalți, de
a nu prelua idolii «tribului» profesionist
căruia îi aparții, de a rămâne expresia
propriei tale libertăți, știind totodată să îți
transformi insurgența în stil și adevăr. Să
dăm, astfel, citate: e o plăcere să le
identifici, să creionezi cu ele un portret cât
se poate de real și de firesc, care mai are
darul – în afară de acela de a te încânta –
și de a te lecui de propriile tale morozități,
funcționând catharctic” (Ștefan Borbély, în
Apostrof, nr. 2, 2009).
Bibliografie (selectivă)
În periodice

Mircea Mihăieș, în Orizont, nr. 9, 1982;

Virgil Leon, în Echinox, nr. 8-9, 1982;
Gheorghe Glodeanu, în Tribuna, nr. 40,
1989; Al. Piru, în SLAST, nr. 31, 1989;
Constantin Cubleșan, în Steaua, nr. 8,
1989; Ruxandra Cesereanu, în Steaua,
nr. 4-5, 1996; Dan Damaschin, în Unu,
nr. 2, februarie 1996; Daniel Ștefan
Pocovnicu, în Ateneu, 9 sept. 1996;
George Vulturescu, în Poesis, nr. 5-6,
mai-iunie 1997; Ion Cristofor, în
Tribuna, nr. 25-28, 1-31 iulie 1999;
Simona Iancu, în Tribuna, nr. 33-36, 1-
30 sept. 1999; David Cantin, în Le
Devoir (Montreal), 11-12 nov. 2000;
Adrian Mihalache, în Contemporanul.
Ideea europeană, nr. 6, 2000; Aura
Christi, în Contemporanul. Ideea
europeană, nr. 9, 2000; C. Stănescu, în
Adevărul literar și artistic, nr. 510, 21
martie 2000; Paul Cernat, în Observator
cultural, nr. 61, 24-30 apr. 2001; Daniel
Cristea-Enache, în Adevărul, nr. 3731,
22 iunie 2002; Ion Pop, în Vatra, nr. 5-6,
2002; Ovidiu Mircean, în Steaua, nr. 11-
12, 2002; Ștefan Borbély, în Piața
literară, nr. 5, 2002; Sanda Cordoș, în
Piața literară, nr. 5, 2002; Mircea
Anghelescu, în România literară, nr. 5, 6-
12 febr. 2002; Ion Bogdan Lefter, în
Observator cultural, nr. 164, 15-21 sept.
2003 ; Florian Roatiș, în Observator
cultural, nr. 171, 3-9 iunie 2003; Oana
Pughineanu, în Tribuna, nr. 23, 2003;
Claudiu Groza, în Tribuna, nr.23, 2003;
Paul Schveiger, în Viața noastră (Tel
Aviv), 17 oct. 2003 și 25 oct. 2004;
Gheorghe Grigurcu, în România literară,
nr. 41, 42, 2004; Anca Țeudean, în
Steaua, nr. 4-5, 2004; Rodica Lascu-
Pop, în La lettre, nr. 2, 2004; Alina
Spânu, în Tomis, aug. 2004; Carletta
Elena Brebu, în Ateneu, febr. 2005;
Ștefan Borbély, în Apostrof, nr. 2, 2004;
Alex Ștefănescu, în România literară, nr.
20, 2007 ; Marius Manta, în Ateneu, nr.
5, 2007; Ion Simuț, în România literară,
nr. 46, 2007; Viorica Răduță, în Ateneu,
nr. 6, 2007; Aura Christi, în
Contemporanul. Ideea europeană, dec.
2007; Bogdan Cristian Târziu, în
Contemporanul. Ideea europeană, nr. 5,
2007; Ștefan Borbély, în Apostrof, nr.
11-12, 2007; Alex Ștefănescu, în
România literară, nr. 33, 2008 ;
Christian Crăciun, în Viața românească,
nr. 6-7, 2008; Nicolae Stoie, în Astra, nr.
7, 2008; Paul Aretzu, în Ramuri, nr. 3,
2008; Iulian Boldea, în Vatra, dec. 2008;
Ștefan Borbély, în Apostrof, nr. 2, 2009 ;
Horia Bădescu, în Astra, nr. 2, 2009;
Mircea Popa, în Astra, nr. 2, 2009;
Georgeta Drăghici, în România literară,
nr. 5 2009; Simona Vasilache, în
 România literară, nr. 20, 2009 ;
Florentina Răcătăianu în Tribuna, nr.
161, 16-31 mai 2009; Ovidiu Pecican, în
Bucureștiul cultural, nr. 101, 2010;
Ștefan Borbély, în Apostrof, nr. 4, 2011 ;
Constantin Coroiu, în Cultura, nr. 312,
313, 314, 2011 ; Gabriel Coșoveanu, în
România literară, nr. 4, 2011 .

În volume

Constantin Cubleșan, Eminescu în

conștiința critică, București, 1995;
Clujeni ai secolului 20, Cluj-Napoca,
2000; Dicționarul scriitorilor români,
coordonat de Mircea Zaciu, Marian
Papahagi, Aurel Sasu, vol. III, M-Q,
București, 2001; Who’s who în România,
București, 2002; Dumitru Micu, Scurtă
istorie a literaturii române, vol. IV,
București, 2002; Flavia Teoc, Din
capitala provinciei, Cluj-Napoca, 2002;
Aura Christi, Celălalt versant, București,
2005; Aurel Sasu, Dicționarul biografic
al literaturrii române, M-Z, Pitești, 2006;
Dicționarul general al literaturii române,
coordonator general Eugen Simion, P-
R, București, 2006; Aura Christi,
Banchetul de litere, București, 2006;
Diana Adamek, Transilvania și verile cu
polen. Clujul literar în anii ’90, Pitești,
2006; Constantin Cubleșan, Ion
Creangă în conștiința criticii, Cluj-
Napoca, 2006; Dan Fornade,
Personalități clujene, Cluj-Napoca,
 2007, Viorica Răduță, Interpolări și
interpolări, Cluj-Napoca, 2007; Dora
Pavel, Armele seducției, Cluj-Napoca,
2007; Ștefan Borbély, O carte pe
săptămână, București, 2008; Dora
Pavel, Rege și ocnaș, București, 2008;
Constantin Cubleșan, Pasiunea lecturii,
Cluj-Napoca, 2008; Ștefan Borbély,
Existența diafană, București, 2011.

Premii și distincții
Premiul Uniunii Scriitorilor din
România, Filiala Cluj (1992, 1993, 1995,
1998, 1999, 2003, 2004, 2008)
Premiul „Lucian Blaga” al Uniunii
Scriitorilor din Moldova (1992)
 Premiul Salonului de Carte Cluj (1993,
1997)
Premiul de excelență al revistei
„Contemporanul. Ideea europeană”
(2006)
Premiul pentru critică al revistei
„Poesis” (2007)
Premiul pentru critică al revistei „Nord
literar”' (2011)
Ordinul Meritul Cultural în grad de
cavaler (2004); în grad de ofițer (2010)
Cetățean de Onoare al orașului Agnita
și al Municipiului Cluj-Napoca (2017)

Afilieri
 Membră a Uniunii Scriitorilor din
România.
Membră a The International Women's
Writing Guild, New York .

Legături externe
Site-ul personal
Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din
România

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Irina_Petraș&oldid=12508788

Ultima modificare efectuată acum …

Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 3.0 ,

exceptând cazurile în care se specifică altfel.