Sunteți pe pagina 1din 9

coLEcTlA PSIHOLOGIE 5l VIATA

Edituro AStR

EDITU RA
ASOCTATTET DE 5TilNTE COGNITIVE
DrN RoMANtA

CLUJ-NAPOCA I 2018
CUPRINS

Cuvdnarl autorilor 9

INTRODUCERE
Atagamentulla adulli. O noui abordare gtiinfficn

comportamenhrlui intr-o relatie 13


1. Decodificarea
2. Dependenfa nu este un cuvint rusinos 29

PARTEAINTAI
Tiusa Pentru ajutor in relagii -
Descifrarea stilurilor de atafament

3. Pasul Care este stilul meu de atagament? 47


intii.
4. Pasul al doilea. Descifrarea codului - care este stilul de atagament al
partenerului meu? 57

PARTEAADOUA
Cele trei stiluri de ataqament in iala de zi cu zi

5. fraind cu un al saselea sim!, cel de detectare a pericolului - Stilul de


lutaiament anxios 83
6. La o distanld,,confortabilf'de iubire - Stilul de atasament evitant 113

7.l\ealizareaunei apropieri confortabile - Stilul de atagament


scr:urizant 133
PARTEAATREIA
Ce se intdmpli atunci cind stilurile de atasament sunt incompatibile

8. Capcana de tip arxios-evitant 153


9. Cum putem scdpa din capcan de tip arxios-evitant - Cum poate
cuplul de tip anxios-evitant si dobindeascl mai multi siguranll 163
10. Ce se intimpld atunci cdnd comportamentul anormal devine
comportamentul obisnuit - Indrumiri pentru intreruperea relatiei 193
CUVANTUL AUTORILOR
PARTEAAPATRA
Calea siguri - Perfec$onarea
abilititilor relagionale Cartea aceasta condenseazi experienfa noastri de cercetdtori
in domeniul relaEiilor de atagament in cuplu, intr*un ghid practic
11. Comunicarea eficientd - Transmiterea mesajului corect T5 /

pentru cititorul care doregte si intemeieze o felatie durabili ori


12. Solugionarea disputelor - Cinci principii eficiente pentru rezolvarea
sd o amelioreze pe cea deja existente. Teoria atagamentului este
situatiilorconflictuale 237
un domeniu de cercetare vast gi deosebit de complex,vrzdnd atdt
Epilog 26A deuroltareacopilului 9i relaliile parentale, cdt gi rela$ile de cuplu.In
Mulpmiri 265 c rte^ de fagd ne vom opri doaf asupfa atagamentului 9i a relagiilor
Bibliografie 269 de cuplu.
Index 274 Prin scrierea acestei clrgi ne-am Propus si transformim un set
Despre autori 284
de idei stiinfifice complexe intr-o sursi de inspiraEie practici, util6
in viala de zi cu zi.C|,givadintre cercetitorii care ne-au inspirat sunt
menfionafi in paginile cdrlii noastre, dat,in mod inevitabil, nu am
reugit si-i amintim pe multi ai1ii. Suntem profund recunoscltori
pentru contribugia creatoare a tuturor specialistilor din acest
domeniu de cercetare si regretlm cd nu am putut si-i menlionlm
aici pe togi.
L.

Decodificarea comportamentului intr-o relalie

Au trecut doar doud sdptdmdni de c6:nd ne intdlnim si am


inceput deja sd-rni fac grtji. Poate cd nu sunt destul de
frumoasd pentru e/! Oare o sd md sune? $tiu cd ttoi reu;i ;i
de data aceasta sd-rni transform vechile temeri cd nu sunt o
persoand sufcient de tnzestratd intr-o profelie care, in cele
din urrnd, se va adeveri; astfel o sd zdddrnicesc ;i aceastd
;ansd de a avet o relafie.
Oare ce se intdmpld cu ntine? Ardt bine, sunt de;tept, am
o carierd de succes. Am multe de oferit. Ant cunoscut cdtezta
femei excepyionale, dar de fecare datd se intdmpld Ia fel:
dupd. cdteva sdptdmd.ni imi pierd interesul ;i tncep sd rnd'
simt capti,u. N-ar trebui s,ife atdt de greu sd gdsesc le cinerta
ca care sdfu compatibil.
Sunt cdsdtoritd de mulli ani;i totu;i am sentirnentul cd sunt
absolut singurd. SoTul rueu nu a fost niciodatd o persoand
deschisd, doritoare sd-si exprirne emoliile ori sd discute despre
relalia noastrd, dar situalia aceasta s-a tnrautdlit tot rnai
mu/t. Acurn rdmdne la serviciw mult peste progratx aProa?e
inliecare zi, iar in v,teekendiie merge sd joace golf cu prietenii,
fe urrndre;te ernisiunile slortive de la teleaizor. Nu ne mai
leagd absolut nirnic. Poate cd mi-arf mai bine singurd.

13
STILURILE DE ATASAMENT DECODIFICAREA COMPORTAMENTULUI iNTN-O RELATIE

Fiecare dintre aceste probleme este extrem de dureroasd si un angajament defelul acesta il nelini;tea. Mi-a spus de mai multe ori
afecteazd.profund existenta individului respectiv. Si, totusi, nu ca nu a aaut niciodatd o relalie stabil,i - cd, dintr-un motizt sau altul,
existl" o singur[ explicatie ori solutie valabili pentru toate situatiile ajungea intotdeauna sd se plictiseascd de prietenele sale ;i sim/ea neaoia
de feiul acesta. Fiecare cazpare a fi unic si personall fiecare poate fi sa.facd o schimbare.
generat de nenumlrate situatii specifice. Descifrarea 1or ar impune De;i mi-am dat seama cd nceste lucruri ar puteaf problematice, la
cunoasterea temeinici a fiecdseia dintre persoanele implicate. erernea respectivd nu arn $iut sd le estimez tn mod corect implicaliile"
Istoricul personal, relatiile din trecut si tipul de personalitate M-am bazat pur $ simplu pe convingerea obi;nuitd, care ne cdlduze;te
sunt doar citeva dintre elementele pe care terapeutul ar trebui si de rnici, potrivit cdreia dragostea paate sd invinga orice obstacol. $i uite
le analizeze. Acestea cel putin sunt lucrurile pe care, ca clinicieni afa, am /dsat dragostea sd. puna stiipdnire pe mine- Nimic nu era mai
specializati in domeniul sindtltii mentale, le-am invitat si in care important decdt sdfu cu el. Dar, in acelali tirnp, celelalte mesaje despre
am ctezut,pinl in momentul in care am fhcut o descoperire - una incapacitatea sa de a se angaja intr-o re/a/ie stabi/d au continuat sd
care ne-a oferit o explicatie simpli, valabild in cazul tuturor celor apara. Nu le-am /ust in seamd, convinsdl?ind ca in cazul rneu lucrurile
trei probleme descrise mai sus gi al multor altora. Povestea acestei aorf dferite. Binetn/eles, am gre;it. Pe mdsurd ce deveneam tot mai
descoperiri si a cercetS.rilor ce au urmat apoi constituie subiectul apropia/i, mesajele sale ersu tot mai imprewizibile ;i mai schimbdtoare,
cdrtii noastre. apoi totul a inceput sd se destrame; a tnceput sd se scuze tot mai des,
spundnd cd era prea ocupat $ cd nu putea ajunge la inthlnire. Uneori
pretindea cd are o sdptamd.nd ,,nebund" ;i ma ruga sd ne tntdlnim doar
OARE DRAGOSTEA ESTE DE AJUNS? la sfar;it de sdptdmdnii. Eu acceptam, insd aveam un sentiment apdsdtor
cd lucrurile nu sunt in reguld, dar oare ce ?utea sdfe?
Acum cdtiva ani, prietena noastr[ Tamara a inceput o noud De atunci am inceput sd 16u mereu nelini;titd. Trebuia sd ;tiu tot
relatie: timpul unde este si am devenit extrem de sensibild la tot ceea ce arf putut
sugera cd doreyte sd md pdrdseascd. in ereme ce clmportamentul sdu inti
Prima datd l-am rernarcat pe Greg Ia o petrecere, in casa unui tlovedea tn mod clarfaptul cd este nemulyurnit, Greg m,i indeptirta, dar
prieten. Ardta nespus de bine, iar faptut cd i-am atras atenlia a avea grijd sd-mi arate destula afectiune $ sa prezinte szylficiente scuze,
lfost
foartefatant ?entru mine. Dupd cdteva zile, am iesit impreund Ia cind incdt sd md impiedice sii-l pardsesc.
cu ni;te prieteni ;i strdluciret care ti apdrea in priviri atunci cdnd i;i Dupd un timp, aceste schimbAri permanente in atitudinea se au
indrepta ocbii spre mine m-a cucerit pur si simplu. Dar ceea ce m-a atras nu mai sd-mi contro/ez
inceput sd md marcheze puternic ;i reufeant.
Ia el cel mai malt aufost cugintele ?e care mi Ie adresa si promisiunea amo/iile. Nu giarn cum sd md mai port ;i, de;i era lirnpede cd gre;esc,
implicita a unei apropieri ?e care o transmitea c,m?,rtamentul sdu. um tnceput sd. evit sa-mifac planuri cu prietenii, doar ca sdi6u liberd, in
Prornisiunea cd nu ztoi rnaif singurd. EI spunea ,Tamara, nu trebuie ruz cd md ea suna. Mi-arn pierdut total interesul pentru toate celelalte
sd stai singurd acasd, po/i sd aii sti lucrezi la mine", ,,Po/i sd md suni Ia lucruri care erau importante pentru mine. Nu peste mult tirnp, relalia
. -, j,
orice ord". Indernnurile defelul acesta imi aduceau alinare: simleam cd noastrd nu a mai rezistat acestei tensiuni perrnanente ;i s-a destrdmat.
am pe cineva aldturi, cd nu mai sunt singurd pe lume. Dar dacd a;
i6
ascultat cu mai mu/td atentie, ag putut auzi si un a/t mesaj, care era Noi, prietenii Thmarei, ne-am bucurat la inceput c[ a intAlnit
f
in discordanld cu aceastd promisiune, un ntesaj care transrnitea in mod trn blrbat care sd-i placd, dar pe misuri ce rela$a lor evolua, am
Iimpedefaptul cd Greg se temes cd am ?utea deveni prea apropia/i cd tlcvcnit tot mai ingrijorafi vdzS,nd preocuparea ei crescdndi pentru
;i

14 15
STILURILE DE ATASAMENT DECODIFICAREA COM PORTAMENTU LUI INTR.O RELATIE

Greg. teptat, vitalitatea cunoscuti a Tamarei a fost inlocuiti de rrprofundeze cunogtinfele in domeniul teoriei atasamentului. Acest
anxietate gi de nesiguranti.. Era mereu in agteptarea unui telefon rlcmers l-a condus in cele din urml la o descoperire fascinanti:
de la el ori era prea ingrijorate gi preocupati. de relatia lor pentru rczultatele studiilor intreprinse intdi de Cindy Hazan 9i de Fhillip
a se mai bucura de compania noastri, asa cum obisnuise in trecut. Shaver indici faptul ci adultii ptezintd tipare de atasament in
S-a dovedit si ci munca ei avea de suferit, deoarece ne-a spus ci rclagiile de cuplu, similare celor pe care le manifestd copiii fagn de
se temea cd.-si va pierde slujba. Noi am considerat-o intotdeauna pnrinfii 1or. Studiind mai indeaproape relaliile de apropiere dintre
pe Tamara o persoani echilibrati, puternicd, iar acum am ajuns rdul!, Amir a inceput s[ observe comportamente de atagament la
s[ avem indoieli in privinta aceasta. Desi Tamara stia ci Greg se adulpi dinjurul siu. A inleles atunci ci aceasti descoperire ar putea
dovedise incapabil si mentini o relatie serioasi in trecut si ci era o rrvea implicagii uimitoare asupra vietii de zi cu ir 9i ar putea ajuta
persoani cu un comportament imprevizibil, desi recunoscuse chiar rnulte persoane in relatiile lor de cuplu.
gi faptul cd ar fi, mai fericiti fdrd el, totusi nu reusea si-si adune Primul lucru pe care l-a fXcut Amir, de indati ce si-a dat seama
puterile si sd-1 pdrdseasci" de implicapiile extinse ale teoriei atagamenflrlui asupra relagiilor
Ca specialisti cu experient[ in domeniul sinltdtii mentale, ne-a adul$lor, a fost si ia legitura cu prietena lui de o via1i, Rachel. I-a
fost greu sI acceptim ideea cd o femeie inteligenti precum Tamara dcscris cdt de bine explici teoria atasamentului multiplele si variatele
se comporta atdt de nefiresc. De ce o femeie de succes cum era comportamente din cadrul relaliilor dintre adulli 9i a rugat-o sd il
ea ajunsese si se simti atit de neajutoratS.? Din ce cauzd" aceastd a.iute sd transforme studiile academice si datele stiintifice pe care
persoand pe care o gtiam atAt de adaptabil[ in majoritatea situaliilor lc-a parcurs pAni in acel moment in instrucfiuni si recomandiri
dificile din viagd, era complet lipsitl de putere de data aceasra? practice care si le fie de ajutor oamenilor sd i9i schimbe efectiv
Celnlalt element ai ecualiei era lz fel de greu de explicat. De ce cursul viefii proprii. Astfel a ajuns s[ ia nastere aceasti carte.
transmitea Greg asemenea mesaje contradictorii, desi era limpede
pentru fiecare dintre noi ci o iubea intr-adevdr pe Tamara? Existau
multe posibile rispunsuri psihologice complexe la aceste intrebi.ri, STILUL SECURIZANT, STILUL
dar o explicatie pe cit de simpld, pe atit de hmuritoare a venit ANXIOS $I STILUL EVITANT
dintr-o sursd complet neasteptati..
Teoria atagamentului distinge trei,,stiluri de atagament"principale
sru modalit[ti prin care persoanele percep si reacfioneaz\,Ia apropiete
DE LA PSIHOTERAPIA PENTRU COPII, LA in cuplu, asemindtoare cu cele constatate in cazul copiilor - stilul
$TIINTA CONCRETtr E IUBIRII ADULTE sccurizant, cel anxios 9i cel evitant. in linii generale, se poate afrrma
c'i persoanele cu stil securizant se simt confortabil in intimitate 9i sunt
Cam pe wemea cdnd Tamara se vedea cu Greg, Amir lucra tlc obicei calde si iubitoare. Persoanele anxioase sunt foarte dornice
cu jumdtate de normi. la Departamentul de Psihoterapie pentru dc intimitate, sunt deosebit de preocupate de relaliile lor gi sunt in
copii al Universitlgii Columbia. Acolo, el coordona un program gcneral ingrijorate in legdturi cu capacitatea partenemlui de a le iubi
de terapie bazatd. pe teoria atasamentirlui pentru a ajuta mamele la 1-el de mult. Persoanele e'uitante pun semnul egalitilii ?ntre intimitate
si stabileasci o legdturi intemeiatd. pe incredere cu propriii copii. ;i pierderea independentei personale si incearcd in permanenld si
Puternicul efect pe care terapia centrati pe atasament l-a avut linritcze apropierea de partener. in plus, indivizii prezentdnd fiecare
asupra relatiei dintre mamd gi copil l-a incurajat pe Amir si-9i ilintrc aceste stiluri de ataqament se deosebesc prin:

16 17
SIILURILE DE ATASAMENT
DEcoDIFIcAREA coM PoRTAM ENTU LUI lrurR-o RELATIE

' perspectiva pe care o au asupra intimitdtii si a apropierii (combinagia dintre anxios gi evitant).
in cuplu,
Cercetirile asupra atasamentului la adulli s-au concretizat in
" modul in care gestioneazd. situagiile conflictuale,
sute de articole gtiingifice gi zeci de cirgi care descriu in am[nunt
. atitudinea pe care o au{aEd, de sex,
felul in care se comporti adulgii in cadrul relagiilor cu persoanele
. abilitatea lor de a-si exprima dorintele gi nevoile apropiate. Aceste studii au confirrnat, de nenumirate ori, existenta
personale,
acestor stiluri de atasament la adulgi din diferite t[ri gi apartinind
. asteptirile pe care le au in privinta partenerului gi a unor culturi diverse.
relatiei cu acesta.
Identifrcarea stilurilor de atagament este o modalitate siguri
gi ugoari de a ingelege 9i de a prezice comportamentul indivizilor
Fiecare individ din societatea noastri., indiferent daci. este chiar
in orice relafie de cuplu. De fapt, unul dintre mesajele principale
la incepunrl unei relatii ori este cisitorit de 40 de ani, apaftine
transmise de aceastd teorie este acela c[, in asemenea relafli, suntem
uneia dintre aceste trei categorii sau, mai rar) poate sI prezinte
programafi si acfionim intr-o manierd, predeterminatd.
o combinatie de elemente apartindnd ultimelor doua categorii
(anxios si evitant). Doar putin peste 50%o dintre indivizi sunt
siguri,
aproximativ 20%o sunt arxiosi,2|u/o sunt evitanti, iar restul de 3-s0/o
TAMARA $I GREG - O NOUA PERSPECTIVA
apartin celei de-a patra cztegorii - o categorie mai pulin frecventi

Am analizat din nou povestea prietenei noastre, tmara, si de

': ' :;':'i:


data aceasta amvdzut-o dintr-o perspectivi complet noul. Studiile
'',,"- '"'"c#i;*il;;t#
ut...... tt..*tffi,,,, tqqmentil t
;;t1' tr
;;" :

trl
-
privind atasamentul cuprindeau un prototip al lui Greg care avea-
un stil de atagament evitant - descris cu precizie, pdnd in cele mai
i,,1,.,.:,r,ir,,,,,.',,,,. r,''.,,
mici detalii. Profilul acesta cuprindea modul in care gdndea, cum
";;t,Au.;illprli, J.n. t;
,,',,i ;i;ip at,s"a.su$*t,ial ttu*irt, at,;U, se comporta qi cum reacgiona la lumea inconjuritoare. in descrierea
': r,, i,i tpgt.*,r. t .noduiia
prbgdd.sie un'pi.odus at pi,opriii dduaa,tii
acestui tip de comportament era anticipati tendinga sa de a se
ideba,.ca.,otilut.de,,atEgatneni
am,,pr.zerri.iitetaatr"t;". a;
,,,,, ,.la,
indepirta de Tamara, de a-i gXsi vin[ din orice, de a stirni certuri
, , modulr,,in care,.a1i fost irigriy;t,iin,cap,iteiii:,auce pari".ir'a" fori care impiedicau progresul relaliei lor, precum 9i faptul cd era greu,
, :, sensibili;disp.o*bili gl atenti;ar,,trebui ra a+.El u" itii Je ui*garrrent
r
aproape imposibil pentru el, si rosteasc5.,,Te iubesc". Ceea ce ni s-a
:,:,, $ecuritant; dacl'aibnfia,pe,Care *-au, ul616rl-o 1, 1uut, o"'c#atta,
pirut interesant a fost faptul ci rezrtltatele cercetirilor explicau cum,
,r,,,,in';bhseeve;i,,; ti'*r * biisxrd "t'.ril,,jl';iau*e;i l in ciuda dorinlei sale de a se apropia de Tamara, el se simgea mereu
s;,iar. dacr,,ii au f St,aiiianfl; ,rigiui
. , ,.,,ra ;i ,in.e"ri[iil, '# t -Uri obligat sd o indeplrteze - nu fiindc[ ,,n-ar fi flnut" la ea ori fiindci
,.,,sa,'dtzvolta,ri.,,un,.ict,,ae,areqtm;nt,',euiant:,in';;az.;ilt:Xi*r,lit
ar fi considerat cd nu este ,,destul de buni' pentru el (concluzia
: siilurile de ;atagimbnt identifi caG Ia ua^ta, idulri'suo t
;innulrri*t
Tamarei). Dimpotrivl, comportamentul siu de respingere era
,,,,, dJ,'o,,dive*itue ae,,f*etbri;,,ijfilf ltoh, *;;;i; ht"i i;*.;a;+#,
determinat de sentimentul ci intimitatea gi apropierea lor deveneau
,,,.,mb;dulin,f;gptringii.nb.uoo..riuiglffi ,,a"iffile,,
din ce in ce mai puternice.
exiptf,,sir: alti:Qctgr,i televangt,,inelusi+ - -erienlala, S-a dovedit ci nici comportamentul Tamarei nu era unul
r,::::'aseme.ne{.cd
r,,,,, de,via!4, P.entzu mai rnuite:.*$t.;, i Se Viaei caplto@,,..,,, ne obignuit. Aceastd teorie explica toate g6.nduri1e, comportamentele
;i reacliile sale, tipice pentru o persoan[ cu un stil de atagament

18 79
STILURiLE DE ATASAMENT DEcoDIFICAREA coM poRTAMENTULUI irurR-o RELATIE

anxios, iar descrierea era si de data aceasta cdt se poate de precisi. comportament de atasament al adullilor poate fi identificat
se anticipa faptul cd ea se'va crampona tot mai pretutindeni. Am reugit si vedem intr-o altl lumini propriul nostru
-rrlt d. relalia lor,
pe mlsuri ce partenerul siu va incerca sd se indepirteze de eal de comportament in cuplu gi al celor din jurul nostru. Identificarea
asemenea, c5. nu va mai reusi sd. se concentrezela serviciu, cdva
fi stilurilor de atagament ale pacienfilor, colegilor si prietenilor nogtri
mereu preocupati de relatia lor gi ci va deveni extrem de sensibili ne-a permis si interpretlm relatiile lor cu totul altfel, iar acest lucru
fagn de tot ceea ce fi.cea Greg. Teoria preziceapini si faptul ci, desi a conferit judecigilor noastre mai multi claritate. Comportamentul
va decide cr trebuie si. se desparti de el,Tamara nu va avea probabil lor nu ni s-a mai plrut in9elitor gi complicat, ci mai degrabd
niciodatr curajul si faci acest lucru. se demonstra de ce, in ciuda previzibil in situatiile respective.
propriei judeciti si in ciuda rururor sfaturilor primite de la prietenii
apropiali,Tamaravaface tot ce-i va sta in putinti si rdmini alrturi
de Greg' Lucrul cel mai important pe care ni l-a relevat teoria LEGATURI CU CARACTER EVOLUTIONIST
mai sus amintiti a fost motivul pentru care Tamara si Greg se
intelegeau atit de greu, in ciuda faptului cr se iubeau cn ud.varut. Teoria atagamennrlui se intemeiazd. pe ideea c[ nevoia de a trii
Este vorba despre faptul ci ei foloseau limbaje diferite si ci fiecare intr-o relagie apropiati este imprimatl in genele noastre. Spiritul
exacerba tendintele naturale ale celuilalt
- in cazul ei, acelea de a genial de observagie al lui John Bowlby i-a permis si ingeleagi
ciuta aproprierea fizicl, si emotionald,,iar in cazul lui, acelea de a fapnrl c[ suntem programafi, ca specie, si alegem pe parcursul
prefera independenfa 9i de a eitta intimitatea. Acuratetea cu care vielii ciliva indivizi anume care vor deveni persoanele cele mai
teoria aceasta descria cuplul ni s-a pdrut de-a dreptul stranie. Era ca importante pentru noi. Suntem invlgafi si depindem de persoana
si cum cercetdtorii ar fi gtiut totul despre momentele de intimitate semnificativi din anturajul nostru inc[ de la nastere. Nevoia aceasta
ale celor doi si le-ar fi cunoscut gdndurile. Abordirile psihologice ne insofegte din pdntecul mamei, pi'nd'lamoarte. Bowlby sugercazd.
zunt destul de vagi uneori, ldsdnd loc pentru diverse irr,.rpr*;ri, ci, pe parcursul evolugiei umane, selecgia genetici a favorizat
dar teoria aceasta a reusit si ofere informatii precise, sustinute de indivizi care au devenit atagati, deoarece acest comportament
dovezi clare despre o relatie carclaprima veder e pdreaabsolut unici. reprezenta un avantaj pentru supraviefuire. In timpurile preistorice,
Desi nu este imposibil ca o persoand si-si schimbe stilul de oamenii care se bizuiau doar pe ei in9i9i 9i nu aveau pe nimeni
atasament - in medie, una din patru persoane face acest lucru intr_un alXturi care si-i protejeze erau victimele priditorilor. Cei care au
interval de patru ani -, majoritatea oamenilor nu-si d.au seama cd avut mereu in preajmi pe cineva care si le poarte de griji au reusit
se confruntd. cu probleme de felul acesta si de aceea nici nu observd si supravieguiascd 9i si le transmiti urmagilor preferinla pentru
schimbrrile survenite in comportamentul lor (sau motir,rrl pentru formarea unor astfel de legituri apropiate. De fapt, nevoia de a fi
care acestea au apirut). N-ar fi grozav, ne-am gdndit noi, dacd am ldngi o anumitl persoanl este atdt de importanti, incdt creierul
putea sd-i ajutim pe acegti oameni sr dobdndeasci un oarecare are un mecanism biologic responsabil pentru crearea si reglarea
control asupra acestor schimbdri care le transformi viata? cit de conexiunii cu figurile noastre de atagament (pdringi, copii, parteneri
bine le*ar prinde sr poati actionain mod constient, strrduindu-se de cuplu). Acest mecanism, numit sistern de ata;arnent, este alcituit
si dobdndeascd un stil de atagament mai securizant, in loc sd lase din emogii 9i din comportamente prin care ne asigurdm de faptul
totul la voia intdmpl[rii! ci rimdnem protejagi si in siguranfd, stdnd allturi de cei dragi.
cunoasterea acestor trei stiluri de atasament ne-a deschis Mecanismul explici de ce un copil despirlit de mama sa devine
literalmente o noui. perspectivi; am descoperit ci acest cxtrem de nelinigtit, o cauti cu lnfrigurare sau pldnge necontrolat

20 21"
STILURILE DE ATASAMENT DECODIFICAREA COM PORTAM ENTULUI lNTR-O RELATIE

pAnI cdnd restabitreste legitura cu ea. Aceste reactii sunt numite tcrrnenii evoluliei speciei, noi suntem doar la o fracliune de secundi
com?ortament de protest si il manifestim cu totii si la virsta adulte. tlistanfi de vechiul tipar. Creierul nostru emotional este mostenit
In epocile preistorice, prezenta apropiatd. a unui partener era o <lc Iir Hcrmo sapiens, care atrditintr-o perioadi complet diferiti, iar
chestiune de viali si de moarte, iar sistemul nostru de atasament crnofiile noastre sunt programate s[ rispundd stilului siu de via;n 9i
a evoluat, marcdnd aceasti proximitate ca fiind o necesitate pcricolelor pe care Ie infrunta in vremea aceea. Sentimentele noastre
absolutd. Imaginati-vd c5" auzi,ti la gtiri despre un avion pribusit in ;i modul nostru de comportament in relagiile interpersonale din
Atlantic, in seara in care partenerul dumneavoastrl cilltoregte de prczent nu se deosebesc foarte mult de acelea ale primilor nogtri
la New York la Londra. Senzatia aceea de apisare resimtiti direct srrtimogi.
in stomac si isteria care o insoteste rep,rezintd. activarea sistemului
dumneavoastri de atasament. Apelurile telefonice disperate la
aeroport ar fi comportamenftrl dumneavoastri de protest. COMPO RTAMENTUL DE PROTEST
Un aspect extrem de important al evolutiei este eterogenitatea. iN npOCR DIGI'TALA
Oamenii sunt o specie foarte eterogeni., ei 6ind foarte divergi ca
infhtisare, atitudini si comportamente. Aceastd calitate ne-a permis inarmali cu noile informagii privind implicatiile stilurilor de
sI ajungem atdt de numerosi si datoritd ei am devenit capabili si ne ?rtasament in existenfa noastri de zi cu zi,am inceput s5" percepem
adaptXm in aproape orice nisd. ecologicd de pe pimdnt. Daci am fi cu totul altfel acEiunile oamenilor. Comportamentele pe care le
identici, atunci orice provocare din parte^ mediului ar putea sd ne ttribuiam inainte trlslturilor de personalitate ori acelea pe care le
nimiceascd pe togi. Diversitatea noastri sporeste sansele ca anumili ctichetasem ca fiind exagerate puteau fi inlelese acum cu ptecizie
indivizi, prezentind anumite trXsdturi unice, sd poati supravietui ;i claritate prin prisma teoriei atagamentului. Descoperirile noastre
atunci cind altii nu pot. Stilul de atasament este asemenea tuturor tu pus intr-o lumini complet noui dificultl,tile pe care le intdmpina
caracteristicilor fiintei umane. in ciuda faptului ci noi toti resimtim 'li.rmara in incercarea sa de a se despirli de un iubit precum Greg,
nevoia fundamentali de a crea legituri apropiate, madul in care crrre o fhcea sd sufere. Nu era neapdrat vorba despre sldbiciune, ci
formdm aceste legiturivariazd.intr*un mediu extrem de periculos, rnai degrabi despre un instinct primar care o indemna sdpdstreze
nu ar fi avantajos si investim timp si energie doar intr-o singuri rclagia cu aceasti figurI de atagament cu orice pre!, instinct
persoanL, intrucd"t aceasta probabil nu va fi in preajma noastrl arnplificat in mare mXsuri de un stil de atagament arxios.
pentru multi vreme; ar fi mai rezonabil si ne atagim mai putin Pentru Tamara, nevoia de a rimine alituri de Greg era
9i apoi si trecem mai departe (de aici, stilul de atasament evitant). dcclangati ia cel mai mic semn de pericol - c[ nu eru ldngd ea,
Alti optiune intr-un mediu ostil ar fr aceeade a actiona exact invers, c:ir nu era afectuos ori c[ ar avea necazuti. In termenii evoluliei,
fiind extrem de insistenti gi hipervigilenfi, pentru a rdmdne aproape rlctasarea ar fi o alegere absolut nesibuiti in situalii de felul acesta.
de figura noastrd de atasament (de aici, stilul de atasarnent anxios). lir>losirea comportamentului de protest, cum ar fi incercarea de a-i
i.rtt-un mediu mai linistit,legdturile intime formate prin investilia stirni gelozia sau de a-i telefona in mod repetat' era explicabild in
constantr intr-o relatie cu un anumit individ vor fi mai bene6 ce atdt ?t(:cst context.
pentru noi, cdt si pentru urmasii nostri (de aici, stilul de atasament Un aspect care ne-a pl5cut in mod special in legiturl cu
securizant). tcoria atasamentului a fost faptul cI aceasta era formulatd" pebaza
Este adevirat cX in societatea modernl noi nu suntem urmlriti trirsiturilor identificate la populagie in general. Spre deosebire
de prdditori, asa cum s-a intdmplat cu strimosii nostri, dar in tlc altc ipoteze psihologice formulate pe baza cuplurilor care

22 23