Sunteți pe pagina 1din 13

I.1.

Scopul primei strategii în controlul şi revenţia bolilor este:


a. evaluarea riscului carios
b. evaluarea populaţiei
c. controlul determinanţilor bolii
d. determinarea factorilor care conduc la o boală comună
e. nici un răspuns corect

2. Serviciul de sănătate publică este definit prin următoarele funcţii, cu excepţia uneia:
a. evaluarea
b. politica sanitară
c. restabilirea normalului biologic
d.asigurarea
e. implementarea şi evaluarea programelor

3. Actiivtăţile simultane din cadrul îngrijirilor primare de sănătate sunt următoarele, cu


excepţia uneia:
a. educaţia privind prevalenţa problemelor de sănătate
b. asigurarea unui tratament adecvat bolilor
c. prevenţia şi controlul bolilor endemice locale
d. folosirea multidisciplinarităţii
e. furnizarea şi asigurarea condiţiilor sanitare şi sigure a apei

4. Îngrijirile primare de sănătate promovează următoarele principii, mai puţin unul:


a. distribuţia echitabilă
b. implicarea comunităţii
c. prioritatea prevenţiei
d. alocarea nejudicioasă a resurselor sănătăţii
e. folosirea multidisciplinarităţii

5. Care din următoarele afirmaţii este corectă:


a. echitatea se referă la diferenţe care sunt necesare şi trebuie luate în seamă

1
b. echitatea este concepută prin crearea condiţiilor egale de sănătate
c. în cadrul îngrijirilor primare personalul medical nu trebuie să asigure servicii de bază
pentru prevenţie
d. implicarea comunităţii reprezintă un element neesenţial în cadrul îngrijirilor primare
e. este mult mai ieftin să apelezi la tratamente curative decât la servicii preventive

6. Principiile sănătăţii orale sunt următoarele cu excepţia unuia:


a. urmărirea parteneriatului
b. evaluarea şi cerecetarea
c. reforma în pedagogie
d. tehnologii adecvate
e. începe cu propria persoana

II.7. OMS a definit sănătatea ca fiind:


a. o stare completă de bine fizică, mentală şi socială
b. combaterea durerii
c. un concept ce aparţine domeniului sociologiei, psihologiei, laturii emotive, credinţelor
şi calităţii vieţii
d. o stare completă de bine fizică, mentală şi socială şi nu numai absenţa bolii şi a
infirmităţii
e. nici un răspuns corect

8. Labonte defineşte stare de sănătate prin următoarele aspecte mai puţin unul:
a. sentiment de vitalitate
b. relaţii sociale bune
c. sentimentul de a avea un ţel în viaţă
d. combaterea durerii
e. controlul asupra propriei vieţi

9. Conceptul de promovare a sănătăţii reprezintă:

2
a. coordonarea acţiunilor indivizilor, comunităţilor şi organizaţilor la toate nivelele
b. un concept ce aparţine domeniului sociologiei, psihologiei, laturii emotive, credinţelor
şi calităţii vieţii
c. procesul prin care indivizii şi colectivităţile pot să-şi sporească controlul asupra
determinanţilor sănătăţii cu scopul îmbunătăţirii propriei sănătăţi
d. combaterea factorilor de risc
e. nici un răspuns corect

10. Principiile promovării sănătăţii sunt reprezentate de următoarele, mai puţin unul:
a. promovarea sănătăţii are în vedere întreaga populaţie
b. acţiunile de promovare a sănătăţii se direcţionează spre determinaţii sănătăţii
c. promovarea sănătăţii necesită schimbare organizatorică, dezvoltarea comunităţii, a
activităţilor la nivel local
d. promovarea sănătăţii impune participarea publică
e. personalul din sănătate nu trebuie să aibă o contribuţie specială în domeniul educaţiei
şi legislaţiei

11. Conceptele promovării sănătăţii NU includ:


a. echitatea
b. egalitatea
c. puterea de caţiune
d. reducerea consumului de zaharuri rafinate
e. susţinerea politică

12. Instituţiile şi reţelele sociale ce intervin la nivel „mezo” nu sunt reprezentate de:
a. familie
b. comunitate
c. rasă şi etnie
d. sistemul serviciilor sanitare
e. sistemul de plată

3
13. Strategia de promovare a serviciilor de sănătate propisă de Ewles şi Simnett NU
cuprinde:
a. stabilirea planului şi a grupului de acţiune
b. identificarea resurselor
c. evaluarea priorităţilor
d. menţinerea condiţiilor locale de mediu cu relevanţă pentru sănătatea orală
e. implementarea

III. 14. Consecinţele stratificării sunt reprezentate de:


a. diferenţele dintre condiţiile d eviaţă
b. importanţa diferită acordată îngrijirilor medicale
c. stilul de viaţă
d. nivelul clasei sociale
e. nici un răspns corect

15. Comportamentul faţă de sănătate cuprinde:


a. acţiuni întreprinse de populaţie cu efecte pozitive sau negative asupra sănătăţii
b. interpretarea semnelor şi simptomelor bolii
c. procese decizionale complexe
d. modificarea condiţiilor de viaţă
e. dependenţa de ajutorul profesioniştilor

16. Teoriile ce analizează legătura dintre sănătate şi inegalităţile sociale NU includ:


a. teoria falselor impresii
b. teoria selecţiei naturale sau sociale
c. teorii psihologice
d. teorii materialiste
e. teorii culturale

IV.17. Conceptul de sănătate :


a. reprezintă acea stare a individului care îl determină să solicite îngrijire

4
b. reprezintă o modificare a stării de sănătate apreciată d ecătre un specialist, care nu
necesită tratament
c. conduce întotdeauna la utilizarea serviciilor
d. nevoia de îngrijire medicală ce apare atunci când un pacient prezintă o afecţiune pentru
care nu există o îngrijire eficientă
e. nici un răspuns corect

18. Terminologia propusă de Bradshaw pentru necesitate cuprinde următoarele definiţii,


mai puţin una:
a. nevoia normativă
b. nevoia simţită
c. nevoia exprimată
d. nevoia de tratament
e. nevoia comparativă

19. Care din următoarele afirmaţii NU sunt corecte pentru o estimare corectă a
necesităţilor:
a. evaluarea necesităţilor populaţiei trebuie să ţină cont de utilitatea procedurilor
disponibile
b. evaluarea necesităţilor populaţiei trebuie să ţină cont de resursele necesare
c. evaluarea necesităţilor populaţiei trebuie să includă rezultatele care stau la baza
necesităţii
d. evaluarea necesităţilor de sănătate nu trebuie să ţină cont de eficacitatea
tratamentului
e. rezultatele se referă la riscul de morbiditate, durere, disconfort

20. Evaluarea necesităţilor funcţie de starea de sănătatea orală trebuie să ţină cont de
următoarele situaţii cu excepţia uneia :
a. natura problemelor de sănătate ale unui lot populaţional
b. distribuţia problemelor de sănătate orală ale unui lot populaţional
c. variaţiile ce apar în modul de exprimare a necesităţilor

5
d. posibilitatea unei „negocieri” medic-pacient
e. sunt exprimate prin necesarul de tratament stomatologic

21. Precizaţi ce afirmaţie NU este adevărată pentru indicatorul CPITN :


a. poate fi incorect utilizat pentru planificarea resurselor
b. include trei indicatori clinici de afectare: sângerare, tartru, punga parodontală
c. nu prezintă suficientă sensitivitate ca element predictiv
d. respectă principiul fundamental care afirmă că, tratamentul trebuie să se dovedească
eficient în evoluţia pozitivă a bolii
e. nu prezintă specificitate ca element predictiv

22. Disfuncţia reprezintă :


a. o pierdere sau o anomalie a unei funcţii mentale, fizice sau biochimice, indiferent dacă
dacă aceasta este prezentă de la naştere sau este dobândită
b. restricţie a funcţiei ce apare la nivelul organismului sau a uneia din componentele sale
c. durerea asociată unor procese patologice
d. limitarea sau absenţa capacităţii de a îndeplini o funcţie
e. nici un răspuns corect

23. Handicapul reprezintă:


a. limitarea sau absenţa capacităţii de a îndeplini o funcţie
b. dezavantajul manifestat de orice persoană care prezintă o disfuncţie sau o
incapacitate
c. acţiuni mentale sau fizice specifice, prin care un individ interacţionează şi îşi
îndeplineşte rolurile
d. o pierdere sau o anomalie a unei funcţii mentale, fizice sau biochimice
e. nici un răspuns corect

24. Determinarea necesităţilor stomatologice cuprinde următoarele elemente, mai puţin


una:
a. dimensiunea clinică bazată pe istoricul simptomatologiei afecţiunilor

6
b. evaluarea disfuncţiei
c. determinări privind disfuncţionalitatea socială
d. pretenţiile individuale
e. nu ia în calcul nivelul de educţie şi clasa socială

24. Care parametru NU este inclus în chestionarul lui Leao:


a. apectul estetic
b. confortul
c.durerea
d. relaţiile personale
e. capacitatea şi restricţiile alimentare

25. Indicatorul DIP propus de Strauss NU se referă la:


a. alimentaţie
b. sănătate / confort
c. relaţii sociale
d. limitarea rolului persoanei
e. relaţii personale

26. Care afirmaţie referitoare la indicatorul OHIP Nu este adevărată:


a. indicatorul OHIP este singurul indicator care nu ia în calcul handicapul
b. indicatorul OHIP se referă la incapacitatea psihologică
c. indicatorul OHIP se referă la incapacitatea fizică
d. indicatorul OHIP se referă la limitarea funcţională
e. indicatorul OHIP analizează legătura dintre starea clinică de sănătate orală şi impactul
social

27. Evaluările privind starea de sănătate îşi găsesc principala utilitate în următoarele
situaţii, mai puţin una:
a. evaluarea eficienţei serviilor sanitare
b. determinarea calităţii vieţii

7
c. stabilirea unui plan de tratament iniţial
d. estimarea necesităţilor de sănătate ale unei populaţii
e. înţelegerea cauzelor şi a consecinţelor inegalităţilor din sănătate

28. Indicatorii utilizaţi pentru evaluarea necesităţilor populaţiei prezintă următoarele


caracteristici:
a. să fie succint
b. scala de valori să fie irelevantă pentru criteriile decizionale
c. să aproximeze variabilele stabilite de un model teoretic
d. să aibă capacitatea de a fi practic
e. nici un răspuns corect

29. Una din următoarele situaţii NU este caracteristică modului prin care evaluările
necesităţilor de sănătate contribuie la planificarea serviciilor stomatologice:
a. cercetarea istoricului natural şi a consecinţelor diferitelor acţiuni
b. stabilirea scopurilor şi obiectivelor
c. alocarea şi coordonarea utilizării resurselor destinate sănătăţii
d. evaluarea strategiilor intervenţionale
e. aproximarea gradului de afectare şi a necesarului de îngrijiri sanitare din cadrul unei
colectivităţi

V. 30. Criteriile cauzalităţii sunt următoarele cu excepţia unuia:


a. relaţia temporală
b. gradul asocierii
c. relaţia doză- răspuns
d. sensibilitatea
e. specifictatea

31. Screening-ul populaţional:


a. reprezintă aplicarea unui test de diagnostic unei populaţii simptomatice
b. reprezintă aplicarea unui test de diagnostic unei populaţii asimptomatice

8
c. determină boală în stadii avansate
d. determină persoanele bolnave concomitent cu apariţia simptomelor
e. nici un răspuns corect

32. Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească un screening populaţional sunt legate de:
a. numărul de cazuri noi de boală
b. îmbunătăţirea metodelor de diagnostic
c. relaţia cauză- efect
d. testul prin care se face screening-ul populaţional
e. îmbunătăţirea metodelor de tratament

33. Performanţa unui testele de diagnostic este apreciată prin:


a. valori predictive negative
b. valori predictive negative
c. sensibilitate
d. incidenţa bolii
e. riscul de expunere

34. Sensibilitatea reprezintă:


a. probabilitatea unui test negativ când boala este prezentă
b. probabilitatea unui test pozitiv când boala este absentă
c. probabilitatea unui test negativ când boala este absentă
d. probabilitatea unui test pozitiv când boala este prezentă
e. nici un răspuns corect

35. Specificitatea reprezintă:


a. probabilitatea unui test negativ când boala este prezentă
b. probabilitatea unui test pozitiv când boala este absentă
c. probabilitatea unui test negativ când boala este absentă
d. probabilitatea unui test pozitiv când boala este prezentă
e. nici un răspuns corect

9
36. Valorile predictive pozitive estimează:
a. probabilitatea prezenţei bolii când testul de diagnostic este negativ
b. probabilitatea prezenţei bolii când testul de diagnostic este pozitiv
c. probabilitatea absenţei bolii când testul este negativ
d. probabilitatea absenţei bolii când testul este pozitiv
e. nici un răspuns corect

37. Valorile predictive negative estimează:


a. probabilitatea prezenţei bolii când testul de diagnostic este negativ
b. probabilitatea prezenţei bolii când testul de diagnostic este pozitiv
c. probabilitatea absenţei bolii când testul este negativ
d. probabilitatea absenţei bolii când testul este pozitiv
e. nici un răspuns corect

38. Prevalenţa bolii:


a. reprezintă numărul de cazuri noi de boală într-o populaţie
b. este invers proporţională cu durata bolii
c. reprezintă numărul cazuri de boală existente într-o populaţie
d. favorizează posibilitatea evaluării relaţiei cauză-efect
e. este utilă pentru scopuri analitice

39. Incidenţa bolii


a. reprezintă numărul de cazuri noi de boală într-o populaţie
b. probabilitatea prezenţei bolii când testul de diagnostic este pozitiv
c. reprezintă numărul de cazuri noi de boală de-a lungul unei perioade de timp
d. probabilitatea absenţei bolii când testul este negativ
e. nici un răspuns corect

40. Studiile epidemiologice descriptive sunt următoarele cu excepţia unuia:


a. raportarea de caz
b. studiul caz-martor

10
c. studiul corelaţional
d. seria de cazuri
e. studiul cross-sectional surveys

41. Caracteristicile personale sunt reprezentate de:


a. educaţie
b. variaţii locale
c. distribuţia geografică a unei boli
d. variaţii pe termien scurt
e. nici un răspuns corect

42. Stabiliţi care din următoarele afirmaţii nu este corectă:


a. studiile corelaţionale folosesc datele întregii populaţii pentru a compara frecvenţa unei
boli între diferite grupuri de-a lungul unei perioade de timp
b. studiile corelaţionale folosesc datele întregii populaţii pentru a compara frecvenţa unei
boli în aceeaşi populaţie în diferite momente de timp
c. statusul bolii şi statusul de expunere sunt evaluate în acelaşi timp
d. determină schimbările caracteristicilor unei boli de-a lungul timpului
e. analizează corelaţia dintre date şi incidenţa

43. Urmatoarea afirmaţie NU este reală pentru studiul caz-martor :


a. are ca scop analiza asocierii asociaţiei cauză efect
b. ia în considerare statusul real al bolii
c. este optim pentru evaluarea bolilor rare
d. selectează subiecţii funcţie de expunerea la un factor de risc
e. este util pentru evaluarea bolilor multifactoriale

44. Analiza datelor în cazul studiului caz-martor presupune următoarele cu excepţia


unuia:
a. probabilitatea de expunerea printre cazuri
b. probabilitatea expunerii printre martori

11
c. şansa de expunere printre cazuri
d. riscul la expuşi
e. rata de expunere

45. Care din următoarele airmaţii NU este adevărată pentru studiul tip cohortă:
a. subiecţii sunt clasificaţi pe baza prezenţei sau absenţei expunerii la un factor de risc
b. compară incidenţa unei boli într-o populaţie expuă la un factor de risc cu frecvenţa
bolii la o populaţia neexpusă
c. poate fi retrospectiv şi prospectiv
d. subiecţii studiului sunt clasificaţi în expuşi şi neexpuşi
e. nici un răspuns corect

46. În studiul tip cohortă, analiza datelor presupune următoarele, cu excepţia uneia:
a. incidenţa la expuşi
b. incidenţa la neexpuşi
c. sanşa de expunere
d. rata de risc
e. diferenţa de risc

47. Care din următoarele afirmaţii NU sut adevarate în cazul trialului clinic:
a. studiul intervenţional cel mai frecvent utilizat este trialul clinic
b. oferă cele mai preţioase date despre efectul intervenţiei
c. colectarea datelor la începutul studiului este esenţială
d. selectează subiecţii funcţii de expunerea la un factor de risc
e. cel mai frecvent utilizat este „double blind clinical trial”

48. Care din următoarele afirmaţii referitoare la trialurile clinice NU sunt adevărate:
a. sunt terapeutice
b. sunt preventive
c. se efectuează în simplu orb
d. sunt retrospective

12
e. se efectuează în dublu orb

VII. 48. Metodele de fluorizare generală NU includ:


a. fluorizarea apei
b. fluorizarea zahărului
c. fluorizarea laptelui
d. fluorizarea prin tablete şi picături
e. fluorizarea sării

49. Cantitatea de fluor din apă este de:


a. o,5 mg F/l
b. 250 mg F/kg
c. 0,75 mg F
d. 2-5 ppm F
e. 1500 mg F/g

50. Care din următoarele afirmaţii NUsunt corecte?


a. fluorizarea sării trebuie luată în calcul atunci când nu etse posibilă fluorizarea apei
b. concentraţia optimă de fluor în sare trebuie stabilită pe baza consumului mediu de sare
c. concentraţia optimă este de 250 mg/kg
d. consumul de sare este crescut la copii
e. omogenitatea sării trebuie controlată periodic

51.

13