NO IUNI INTRODUCTIVE

PROCESUL DE A CHIERE

chierea reprezint o opera ie de îndep rtare a unui surplus de material pentru ob inerea
formei, dimensiunilor, pozi ie i calitate.
Condi iile, de form stabilesc forma geometric teoretic pe care trebuie s o aib
suprafa a i abaterile de form admise de la forma geometric nominal .
Condi iile dimensionale stabilesc dimensiunile nominale ale fiec rei suprafe e componente
ale unei piese i abaterile admise de la dimensiunile nominale.
Condi iile de pozi ie relativ stabilesc distan ele i orient rile relative nominale dintre
suprafe ele componente ale piesei, precum i abaterile admise de la distan ele i orient rile
nominale.
Condi iile de calitate a suprafe ei stabilesc rugozitatea impus suprafe elor piesei, iar în
unele cazuri i starea de duritate sau tratamentele termice i chimice aplicate în scopul m ririi
rezisten ei la uzur , oboseal , coroziune etc.
Toate aceste caracteristici, dictate de rolul pe care piesa trebuie s -l îndeplineasc , constituie
condi iile tehnice de generare (de execu ie) a suprafe elor i sunt precizate în desenul de execu ie
elaborat de proiectant.

Diferen a dintre suprafa a ini ial i suprafa a final prelucrat poart numele de adaos de
prelucrare. Acesta poate fi îndep rtat odat sau dac este prea mare din mai multe etape numite
treceri. Stratul de material îndep rtat la o trecere se nume te strat par ial deci adaosul de
prelucrare este divizat în straturi par iale i îndep rtat din mai multe treceri.
Diferen a dintre suprafa a ini ial i suprafa a prelucrat , la o trecere, se nume te
adâncime de a chiere.
Stratul din adaosul de prelucrare ce se afl în fa a t ului a chietor i urmeaz a fi
îndep rtat poart numele de strat de a chiere.
Modul cum este divizat adaosul de prelucrare în straturi par iale i în straturi de a chiere
precum i felul în care se face îndep rtarea acestora se nume te schem de a chiere. O schem de
chiere necesit anumite mi ri simple între semifabricat i scula a chietoare fapt ce determin
un anumit procedeu particular de generare prin a chiere numit procedeu de a chiere. Un anumit
procedeu de a chiere necesit , de regul , o anumit ma in -unealt .
 Desprinderea a chiilor de pe suprafa a semifabricatelor în vederea îndep rt rii adaosului
de prelucrare se realizeaz cu ajutorul unor scule a chietoare.
O scul a chietoare este prev zut cu una sau mai multe muchii ascu ite, denumite
uri. Configura ia p ii active a sculei a chietoare permite acesteia s lucreze ca o pan : prin
ap sarea sculei, t ul p trunde în materialul prelucrat, îl deformeaz local, îl despic i
desprinde a chia, care alunec pe suprafa a sculei a chietoare.
O scul a chietoare poate desprinde a chii de pe suprafa a piesei dac :
- este mai dur decât materialul prelucrat,
- are o anumit form ,
- ocup o anumit pozi ie fa de suprafa a prelucrat .
Prima cerin se realizeaz practic prin alegerea corespunz toare a materialului din care
este confec ionat scula a chietoare.
A doua cerin este satisf cut prin ascu irea corect a sculei, iar a treia, prin pozi ionarea
corespunz toare a sculei fa de suprafa a prelucrat .
Din aceste ultime condi ii rezult o serie de unghiuri, dintre care unele sunt reprezentate
în fig.2.1
 Schema prelucr rii prin a chiere

Dac unghiurile se refer la pozi ia sculei fa de suprafa a prelucrat , atunci ele poart
denumirea de unghiuri de pozi ie. Asemenea unghiuri sunt, de exemplu, unghiul de degajare ,
care marcheaz pozi ia fe ei de degajare a sculei, i unghiul de a ezare care indic pozi ia fe ei de
ezare.

Mi ri executate în procesul de a chiere

Prelucrarea prin a chiere se poate realiza prin foarte multe procedee. Acestea se
deosebesc prin schema de prelucrare, sculele folosite i ma inile-unelte utilizate.
Ceea ce caracterizeaz îns cel mai bine procedeele de prelucrare prin a chiere sunt
mi rile executate de c tre scul i piesa prelucrat .
Pentru prelucrarea prin a chiere se folosesc urm toarele categorii de mi ri:
- mi ri principale, având drept scop desprinderea a chiilor;
- mi ri de avans, în vederea aducerii de noi straturi de material în fa a t ului sculei;
- mi ri de pozi ionare, care au drept scop aducerea sculei în apropierea piesei.
Mi carea principal poate fi executat — de la caz la caz — de c tre pies sau de c tre
scula a chietoare. Ea poate fi o mi care de rota ie continu sau o mi care rectilinie.
Mi rile de avans pot fi de rota ie, continue sau discontinue (intermitente), sau rectilinii,
continue sau intermitente. Ele se execut uneori de c tre pies , iar alteori de c tre scul ; exist i
cazuri când acela i element {scul sau pies ) poate executa i mi carea principal i o mi care de
avans.
Mi rile de apropiere pot fi executate fie de c tre scul , fie de c tre pies .

Generarea suprafe elor

Scopul final al unei prelucr ri prin a chiere îl constituie ob inerea unei suprafe e cu o
anumit configura ie, cu anumite dimensiuni i o anumit netezime, conform cerin elor impuse
piesei.
Configura ia suprafe ei prelucrate, rezult din combinarea mi rilor executate de c tre
ul sculei a chietoare i de piesa prelucrat . Astfel, pentru generarea unei suprafe e plane se
pot utiliza urm toarele combina ii de mi ri:
— mi carea de rota ie a piesei + mi carea rectilinie a t ului sculei (cazul strunjirii plane);
— mi carea rectilinie a piesei + mi carea de rota ie a. t ului sculei (cazul frez rii);
— mi carea de rota ie a piesei + mi carea de rota ie a t ului sculei (cazul rectific rii sau
frez rii pe ma ini cu mas rotund );
— mi carea rectilinie a piesei + mi carea rectilinie a t ului (cazul rabot rii).
Generarea unei suprafe e plane poate fi îns realizat i cu ajutorul unei singure mi ri,
folosindu-se o scul cu t rectiliniu (cazul bro rii).
Generarea unei anumite suprafe e poate fi ob inut prin mai multe variante de combinare
a mi rilor pieselor prelucrate i a sculelor a chietoare, ceea ce corespunde posibilit ii
realiz rii suprafe elor respective pe mai multe tipuri de ma ini-unelte.
In cazul prelucr rii unor suprafe e complicate (de exemplu, suprafe ele din ilor ro ilor
din ate, suprafe ele canalelor elicoidale sau unele suprafe e profilate) este necesar ca între
mi rile folosite s existe o coordonare strict . Aceasta se realizeaz prin stabilirea unei leg turi
cinematice între scul i pies .
În general mi rile folosite la generarea unei suprafe e î i las amprenta asupra
aspectului suprafe ei prelucrate; pe suprafa apar urmele t ului sculei (fig.2.3) care ofer
posibilitatea identific rii procedeului de prelucrare.

CALITATEA SUPRAFE ELOR PRELUCRATE

La o pies , generarea de suprafe e prin a chiere necesit respectarea urm toarelor

condi ii: dimensionale (ex. 16-0,021); de form (abateri de la circularitate, cilindricitate,
planeitate, rectilinitate, înclinare, forma dat a suprafe ei, forma dat a profilului); de pozi ie
(paralelism, perpendicularitate, simetrie, concentricitate, b taie radial i frontal , abaterea de la
intersectare, abaterea de la pozi ia nominal ); de calitate (rugozitate, duritate).
No iunea de calitate a suprafe ei.
Pe desenele de execu ie ale pieselor sunt trecute i date referitoare la calitate a
suprafe elor. Prin no iunea de calitate a suprafe ei se în elege :gradul de netezime a suprafe ei i
starea stratului superficial rezultate în urma prelucr rii prin a chiere.
Calitatea suprafe ei prelucrate poate fi privit din punct de vedere:
- geometric
- fizic.
Din punct de vedere geometric, calitatea suprafe ei este determinat de abaterile
suprafe ei reale fa de suprafa a ideal , indicat în desenul de execu ie al piesei.
Din punct de vedere fizic, calitatea suprafe ei se define te prin abaterile propriet ilor
fizice ale stratului de material de la suprafa fa de propriet ile materialului din interiorul
piesei. Abaterile geometrice ale suprafe elor pot fi considerate la scar mare, denumindu-se
macroabateri sau la scar mic , - microabateri (respectiv, abateri macrogeometrice i abateri
microgeometrice).

Abaterile macrogeometrice sunt abaterile de în ime mic i pas foarte mare. Pentru
suprafe ele plane aceste abateri pot fi: neplanitatea, convexitatea i concavitatea, iar pentru
suprafe ele cilindrice: cilindricitatea, conicitatea, forma de butoi, forma de hiperboloid .a. Dac
pe o suprafa , exist un num r mare de macroabateri care se repet la intervale relativ egale
(egale cu un pas p) acestea constituie ondula ii. Ele pot s apar fie în direc ie longitudinal (cu
pasul pt), fie în direc ie transversal (cu pasul pt), din cauza neuniformit ii procesului de
chiere, a vibra iilor ma inii-unelte, sculelor etc.
Abaterile microgeometrice sunt microasperit ile care imprim suprafe ei un aspect
rugos.

Rugozitatea suprafe elor.

Dac se prive te cu aten ie o suprafa prelucrat prin a chiere, eventual folosindu-se o
lup sau un microscop, se constat c pe ea exist o serie de neregularit i reprezentând urmele
sculei a chietoare. Exist posibilitatea de a caracteriza o suprafa prin m rimea
microneregularit ilor sau, altfel spus, prin rugozitatea ei.
Dac se consider o por iune din suprafa a piesei i profilul neregularit ilor rezultat din
sec ionarea lor cu un plan, atunci acest profil - mult m rit - se prezint ca în figura.
Factorii care influen eaz rugozitatea suprafe elor prelucrate prin a chiere

Rugozitatea suprafe elor prelucrate prin a chiere este influen at de o serie de factori
dintre care mai importan i sunt:

— Parametrii geometrici ai sculei.

Rugozitatea suprafe ei prelucrate prin a chiere depinde în mod direct de unii din
parametrii geometrici ai sculei. Astfel, unghiul de degajare , odat cu m rirea lui determin o
mic orare u oar a în imii asperit ilor, datorit faptului c materialul preferat se deformeaz
mai pu in i alunec mai u or pe suprafa a de degajare a cu itului. În acela i timp, la cre terea
unghiului de a ezare se produce o cre tere a în imii asperit ilor suprafe ei, datorit acumul rii
unei cantit i mai mari de material aflat jn stare plastic sub fa a de a ezare.
O influen mult mai mare o au asupra rugozit ii unghiurile de atac i 1 Din figura
al turat rezult c pentru aceea i m rime a avansului, rugozitatea este cu atât mai mare cu cât
unghiul de atac principal i cel de atac secundar sunt mai mici.

Influen a unghiului de atac asupra rugozit ii suprafe elor prelucrate prin a chiere

O influen mare asupra rugozit ii o are i raza de rotunjire r a t ului. În imea

microneregularit ilor scade pe m sur ce se m re te raza t ului cu itului. .

Influen a razei la vârf asupra rugozit ii suprafe elor prelucrate prin a chiere
Profilul unui cu it pentru prelucr ri de finisare

inând cont de aceast dependen , s-au pus la punct scule cu unghi de atac secundar cât
mai mic i chiar scule cu un al treilea unghi de atac 0=0° care s permit ob inerea unor
rugozit i cât mai mici.

— Parametrii regimului de a chiere.

Dintre elementele regimului de a chiere, cea mai mare influen asupra rugozit ii o are
avansul. În imea asperit ilor este cu atât mai mic cu cât avansul este mai mic.

Influen a avansului asupra rugozit ii suprafe elor prelucrate prin a chiere

Mic orarea avansului constituie cea mai eficace m sur de cre tere a netezimii
suprafe elor prelucrate prin a chiere.
Viteza de a chiere contribuie i ea la ob inerea unei anumite rugozit i, aceasta
mic orându-se atunci când viteza cre te.
— Uzura sculei.
Ca urmare a apari iei uzurii, în procesul de a chiere, geometria sculei a chietoare se
schimb . Se modific unghiurile sculei i forma t ului, ceea ce are consecin e defavorabile
asupra rugozit ii.
— Caracteristicile materialului prelucrat.
Rugozitatea suprafe elor prelucrate depinde i de caracteristicile fizico-mecanice ale
materialului prelucrata. În general, la prelucrarea materialelor ductile se ob in rugozit i mai
mari. Astfel, de exemplu, la prelucrarea o elurilor moi (cu pu in carbon) se ob in suprafe e cu
rugozitate relativ mare; pentru mic orarea rugozit ii se obi nuie te ca înainte de prelucrarea prin
chiere semifabricatele s fie supuse unui tratament termic de normalizare ceea ce mic oreaz
ductibilitatea.
— Rigiditatea sistemului tehnologic.
 Prin sistem tehnologic la prelucrarea, prin a chiere se în elege ansamblul de componente
format din ma in -unealt — dispozitiv de prindere a piesei — pies — scul a chietoare —
dispozitiv de fixare a sculei — ma in -unealt , sistem închis care permite ob inerea piesei finite.
Cu cât acest sistem este mai rigid cu atât rugozitatea suprafe elor prelucrare este mai
mic . Rigiditatea sistemului tehnologic este, asigurat de rigiditatea tuturor componentelor
sistemului i rigiditatea leg turilor dintre dou componente legate între ele.
Folosirea unor ma ini-unelte i dispozitive uzate, lipsite de rigiditate, are drept consecin
apari ia vibra iilor i înr ut irea calit ii suprafe ei prelucrate.

— Lichidele de r cire-ungere.
Prezen a lichidelor de ungere-r cire la locul a chierii are o influen a binef toare asupra
calit ii suprafe elor. Acest efect se datoreaz mic or rii temperaturii a chiei, sculei i piesei i
mic or rii for elor de frecare generatoare de vibra ii.

chii
chiile formate în timpul prelucr rii prin a chiere a diferitelor materiale metalice difer
între ele în func ie de propriet ile acestor materiale (duritate, plasticitate .a.).
In func ie de aspectul lor, a chiile pot fi:
- discontinue (rupere sau în trepte);
- continue;
chiile de rupere (fig. a) se formeaz la prelucrarea unor materiale metalice fragile, cum
sunt, de exemplu, bronzul i fonta. Ele se desprind sub forma unor mici fragmente cu contur
neregulat i dimensiuni de la câ iva milimetri, la frac iuni de milimetru.
chiile în trepte, denumite i a chii fragmentate, rezult în timpul prelucr rii
materialelor metalice dure i tenace, cum sunt unele o eluri carbon obi nuite sau unele o eluri
aliate. Ele se prezint sub forma unor panglici scurte, deformate, alc tuite din elemente dispuse
sub form de trepte (fig. b). Suprafa a cu care a chia se freac de fa a de degajare a sculei este
neted i lucioas .
chiile continue, denumite i a chii de curgere (fig. c), rezult în urma prelucr rii
materialelor moi i maleabile, cum sunt unele o eluri carbon obi nuite sau slab aliate, i multe
materiale metalice neferoase alam , cupru, aliaje de aluminiu). Ele se prezint sub forma unor
panglici lungi, având o suprafa neted i lucioas , iar cealalt aspr , rugoas .

Forma a chiilor

Prin forma, dimensiunile i cantitatea lor, a chiile pot îngreuia procesul le lucru. A chiile
lungi care se deplaseaz spre operator îl incomodeaz în timpul lucrului i chiar îl pot accidenta.
Din aceast cauz se iau m suri care au ca scop protec ia operatorului prin utilizarea unor
paravane de protec ie sau prin fragmentarea a chiilor prin folosirea unor scule speciale. Acestea
au pe fa a de degajare scobituri care oblig a chia s se deformeze foarte mult, rupându-se.
Forma a chiilor depinde, în afar de natura materialului prelucrat, de parametrii
geometrici ai sculei a chietoare i de viteza de a chiere. Astfel, este posibil ca folosindu-se
aceea i scul a chietoare i prelucrându-se acela i material, s se treac de la a chii de rupere la
chii în trepte i apoi la a chii continue, prin sporirea treptat a vitezei de a chiere.
In afara formei lor, a chiile se deosebesc i prin dimensiuni: lungime i dimensiunile
sec iunii transversale. A chiile rezultate în urma prelucr rilor prin a chiere constituie un de eu.
Ele nu se arunc ci se colecteaz . Colectarea a chiilor se face in a a fel încât diferitele materiale
nu se amestece între ele, ceea ce le-ar face inutilizabile.