MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL

REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

CATEDRA VITICULTURĂ ŞI VINIFICAŢIE

RISCURILE CONTAMINĂRII PRODUSELOR

AGROALIMENTARE DE ORIGINE VEGETALĂ

Îndrumări metodice pentru îndeplinirea proiectului de curs de către

masteranzii facultăţii de horticultură
specializarea Siguranţa alimentelor de origine vegetală

CHIŞINĂU 2014
 Îndrumările metodice sunt alcătuite de către şeful catedrei de viticultură şi
vinificaţie, conferenţiarul universitar Gheorghe NICOLAESCU; conferenţiarul
universitar la catedra de pomicultură Ananie PEȘTEANU; conferenţiarul
universitar la catedra de legumicultură Victor ROȘCA.
Îndrumările metodice includ tematica proiectului de curs, indicaţii privind
îndeplinirea acestuia, bibliografia recomandată pentru îndeplinirea proiectului de
curs.

Responsabil de ediţie Gheorghe NICOLAESCU şef catedra viticultură şi

vinificaţie, conferenţiar universitar, doctor în agricultură.

Recenzent:

Se editează conform hotărârii Comisiei

Metodice Centrale a Universităţii Agrare de
Stat din Moldova de la “____” _________
2014, procesul verbal nr. _____

© Gh. Nicolaescu, A. Peșteanu, V. Roșca, 2014

2
 Cuprins

PREFAŢĂ ……………………………………….………………………..
1. TEMATICA PROIECTELOR DE CURS ………………………………..
2. STRUCTURA ŞI CONŢINUTUL PROIECTULUI DE CURS …………
3 REGULI DE TEHNOREDACTARE …………………………………….
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ PENTRU ÎNDEPLINIREA
PROIECTULUI DE CURS ……………..………………………………………

3
 PREFAŢĂ

Globalizarea lanţului alimentar determină apariţia constantă de noi provocări

şi riscuri pentru sănătatea şi interesele consumatorilor europeni. Obiectivul
principal al politicii Uniunii Europene privind siguranţa alimentară este atingerea
celui mai înalt grad posibil de protecţie a sănătăţii umane şi a intereselor
consumatorilor în ceea ce priveşte alimentele. În acest sens, UE depune eforturi
pentru a garanta siguranţa alimentelor şi etichetarea lor corespunzătoare, ţinând
cont de diversitatea produselor, inclusiv cele tradiţionale şi asigurând în acelaşi
timp buna funcţionare a pieţei interne. Astfel, UE a elaborat un corp legislativ
cuprinzător cu privire la siguranţa alimentară, care este în permanenţă monitorizat
şi adaptat în funcţie de noile evoluţii. Acest corp legislativ se bazează pe analiza
riscurilor. Crearea Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (AESA) a
constituit un pas important, venind în sprijinul eforturilor depuse de instituţiile
europene pentru protejarea consumatorilor europeni în acest domeniu. AESA oferă
consiliere ştiinţifică independentă privind riscurile noi sau existente. 1
Specialistul în Siguranţa alimentelor de origine vegetală cu studii superioare
de master trebuie să cunoască posibilele riscuri de contaminare a produselor
alimentare şi căile de prevenire a apariţiei acestor riscuri.
Scopul îndeplinirii proiectului de curs este de a evidenţia posibilele riscuri de
contaminare a produselor alimentare şi căile de prevenire a apariţiei acestor riscuri,
folosind cele mai noi realizări ale ştiinţei şi practicii.

1
http://ec.europa.eu/health-eu/my_environment/food_safety/index_ro.htm

4
 1. TEMATICA PROIECTELOR DE CURS

1. Riscurile contaminării strugurilor pentru consumul în stare proaspătă ;

2. Riscurile contaminării strugurilor pentru consumul în stare proaspătă după
păstrare;
3. Riscurile contaminării fructelor pentru consumul în stare proaspătă;
4. Riscurile contaminării fructelor pentru consumul în stare proaspătă după
păstrare;
5. Riscurile contaminării legumelor pentru consumul în stare proaspătă;
6. Riscurile contaminării legumelor produse în spații protejate;
7. Riscurile contaminării legumelor pentru consumul în stare proaspătă după
păstrare;
8. Riscurile contaminării legumelor, fructelor, strugurilor produși pe
terenurile gospodăriei casnice și comercializate în stare proaspătă;
9. Riscurile contaminării _______1 produse din ________2;
Notă: 1 - specificarea produsului; 2 - specificarea culturii.

9.1. Produse din struguri - vinuri (cu specificare detaliată - de consum curent,
de masă, mature, de desert, aromatizate, spumante, spumoase, seci, demiseci,
demidulci, dulci etc.), divinuri, bere, oţet, sucuri, compoturi, dulceţuri, piureuri,
stafide, struguri congelaţi etc.;
9.2. Produse din fructe - sucuri, compoturi, dulceţuri, piureuri, gemuri,
magiun, fructe uscate, fructe congelate etc.;
9.3. Produse din legume - sucuri, marinade, murături, piureuri, legume
uscate, legume congelate etc.;
9.4. Produse din cereale (grâu, orz, ovăz, secară, porumb, mei) - făină, paste
făinoase, pâine etc.;
9.5. Produse din floarea soarelui - ulei, seminţe etc.;

5
 9.6. Produse din sfeclă pentru zahăr - zahăr etc.

Proiectul de curs va fi elaborat pentru condiții specifice (în plantații intensive,

în condițiile fermei ecologice, pe terenurile gospodăriei casnice, în spații protejate
etc.) ale unei unități agricole de producere și / sau procesare. Tema proiectului de
curs se alege de către masterand în funcție de interesul personal față de produsele
cu care preconizează să lucreze în viitor ca specialist în domeniu sau în funcție de
produsele care se cultivă / procesează în gospodăria pe baza căreia este elaborat
Proiectul de curs.

6
 2. STRUCTURA ŞI CONŢINUTUL PROIECTULUI DE CURS

Proiectul de curs trebuie să includă foaia de titlu (anexa A, B), sarcina (anexa
C), cuprinsul şi capitolele scrise conform cuprinsului.
Cuprinsul proiectului va include următoarele compartimente:
Prefaţă.
1. Caracteristica generală a unității de producere / procesare
1.1. Amplasarea geografică, structura de producere, structura vânzărilor,
importanța produsului descris in Proiectul de curs pentru dezvoltarea economică a
gospodăriei, grupurile de consumatori potențiali a produsului, etc.
1.2. Condiţiile pedoclimatice
1.2.1. Condiţiile climatice
1.2.2. Caracteristica solului
1.3. Înzestrarea tehnico-materială a unității pentru producerea / procesarea
produsului
1.4. Sistemul de management al calității și prevenirii contaminării
produsului în entitate
2. Riscurile contaminării produsului dea lungul lanțului de producere /
procesare / păstrare
2.1. Culturi premergătoare
2.2. Particularităţile alegerii terenului şi pregătirea lui
2.3. Materialului săditor sau semincer.
2.4. Particularităţile plantării sau semănatului culturii corespunzătoare
2.5. Particularităţile îngrijirii plantaţiilor tinere şi pe rod şi a semănăturilor
2.6. Recoltarea și condiționarea produsului pentru comercializare.
2.7. Particularităţile tehnologiei de păstrare
2.8. Particularităţile tehnologiei de prelucrare
3. Riscurile contaminării produselor alimentare de origine vegetală

7
 3.1. Contaminarea cu produse chimice
3.2. Contaminarea cu substanţe cu efect hormonal şi cu alte substanţe
3.3. Contaminarea produselor alimentare în urma contactului cu materiale
şi obiecte
3.4. Contaminarea cu organisme modificate genetic
3.5. Contaminarea radioactivă
3.6. Contaminarea microbiologică
4. Căile de reducere a riscului contaminării
Concluzii şi recomandări
Bibliografie
Anexe

Prefaţă. În prefaţă se descrie starea şi perspectivele dezvoltării agriculturii şi

industriei prelucrătoare, cu specificare pentru ramura şi produsul corespunzător pe
plan naţional şi internaţional. Integrarea ramurii şi agriculturii în complex în
structurile Comunităţii Europene şi ale lumii. Tendinţa importului şi exportului
produselor alimentare de origine vegetală, inclusiv a produselor analizate în proiect
Scopul şi obiectivele proiectului de curs.

1. Caracteristica generală a unității de producere / procesare

1.1. Amplasarea geografică, structura de producere, structura vânzărilor,
importanța produsului descris in Proiectul de curs pentru dezvoltarea economică a
gospodăriei, grupurile de consumatori potențiali a produsului, etc. În acest capitol
se includ informaţii generale despre întreprindere (amplasarea, specializarea, starea
economică, pieţele de desfacere etc.).

1.2. Condiţiile pedoclimatice

1.2.1. Condiţiile climatice. Pe baza datelor din îndrumarul condiţiilor
agroclimatice în Republica Moldova, serviciului hidrometeorologic şi staţiunii

8
meteorologice din localitate sau întreprindere se analizează condiţiile climatice.
În analiză trebuie să se indice datele ultimilor îngheţuri de primăvară şi a
primelor de toamnă, direcţia, intensitatea şi viteza vânturilor, numărul de zile fără
de ger, numărul de zile cu temperatura medie mai mare de 10 oC în 24 ore,
temperatura medie, minimele absolute pentru regiunea dată.
Datele meteorologice trebuie analizate din punct de vedere a raţionalităţii şi
posibilităţii înfiinţării culturii respective, determinării sistemului de cultură şi
alegerii soiurilor pentru cultura respectivă.

Tabelul 1. Condiţiile meteorologice în ____________ după datele staţiunii

meteorologice ________ pe anii 20__ - 20__

aerului, % Umiditatea relativă a

Cantitatea de precipitaţii, mm
termic activ

absolută, oC to minimă

Indicele hidrotermic
lunară, oC to medie

Luna
(∑taBilanţul
), C
o o

Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Anual

1.2.2. Caracteristica solului. În fiecare întreprindere se găsesc rezultatele

cercetărilor solului pentru fiecare teren cu plantaţii multianuale sau câmp al
asolamentului şi hărţile pedologice ale sectoarelor.

9
 Este necesar a studia aceste condiţii, iar rezultatele să fie prezentate în tabelul
2 şi analizate din punct de vedere a corespunderii solului pentru cultivarea unei sau
altei culturi pe terenul ales.

Tabelul 2. Caracteristica agrochimică a tipurilor de sol în gospodărie

Conţinutul
de humus, %
sol Tipul de

Conţinutul
solului, cm

Conţinutul
Conţinutul de
Grosimea

sărurilor
macroelementelor, mg

nocive.
calcar, % pH
în 100 g sol
N P2O5 K2O total solubil

Notă: Indicii în tabel pot excluşi şi incluşi în funcţie de cultura analizată în proiect şi cerinţele acesteia faţă
de sol.

În analiza tabelului trebuie comparată caracteristica solului cu indicii admişi

pentru cultura respectivă (din literatură). Pe baza analizei însuşirilor solului de
făcut concluzii despre posibilitatea folosirii terenului pentru cultura respectivă,
alegerea soiurilor etc.

1.3. Înzestrarea tehnico-materială a unității pentru producerea / procesarea

produsului. Se redă şi se caracterizează baza tehnico-materială a unității pentru
producerea / procesarea produsului (construcţii, maşini, utilaje etc.). Se prezintă
informația referitor la disponibilitatea mașinilor, utilajelor și uneltelor agricole în
gospodărie pentru respectarea procesului tehnologic. Se atrage atenție la
momentele unde lipsește înzestrarea cu tehnică și asigurarea cu materiale de
producere, ceia ce nu permite respectarea tehnologiei, iar înlocuirea lor cu altele ar
crea condiții de poluare a produsului.

1.4. Sistemul de management al calității și prevenirii contaminării produsului

în entitate. Daca în cadrul entităţii există un sistem de management al calităţii, sau
proiect de perspectivă, este necesar de a reflecta unele repere ale sistemului.
Se analizează situația in gospodărie de respectarea a condițiilor igienice,
sanitare și de control a calității. Se aduc(în anexe) modele de documente care

10
confirma prezența unui sistem de management a calității și siguranței produsului:
copia certificatelor, registre de evidență și aplicare a pesticidelor, cartea câmpului,
etc.

2. Riscurile contaminării produsului dea lungul lanțului de producere /

procesare / păstrare
În acest capitol pentru fiecare subcompartiment este necesar de a reflecta
indicii principali, metodele de determinare şi cerinţele standardelor în vigoare.

2.1. Culturi premergătoare. Se redă caracteristica culturii premergătoare

pentru cultura corespunzătoare şi evidenţierea riscurilor de contaminare a
produselor alimentare de origine vegetală la această etapă.

2.2. Particularităţile alegerii terenului şi pregătirea lui. Se reflectă

particularităţile alegerii şi pregătirii terenului pentru plantare sau semănat pentru
cultura corespunzătoare şi evidenţierea riscurilor de contaminare a produselor
alimentare de origine vegetală la această etapă.
Toate procedeele agrotehnice trebuie incluse în fişa tehnologică (tabelul 3).

Tabelul 3. Fişa tehnologică de cultivare ___________

(indi
carea culturii)
Componenţa
executării Termenul
Necesitatea de

Descrierea scurtă

agregatului
Unitatea de măsură

Volumul de lucru

Norma de lucru

Denumirea
marca
lucrării marca
maşinii
om-zile

tractorului
agricole

Notă: Fişa tehnologică poate redată separat pe etape, sau integral cu reflectarea lucrărilor pe etape. Fişa
tehnologică integră poate fi inclusă în text sau în anexe.

2.3. Materialului săditor sau semincer. În acest subcapitol este necesar de a

reflecta metodele de determinare şi cerinţele standardelor în vigoare cu privire la

11
calitatea materialului săditor sau semincer pentru cultura corespunzătoare.
Se reflectă particularităţile pregătirii materialului săditor sau semincer pentru
plantare sau semănat pentru cultura corespunzătoare şi evidenţierea riscurilor de
contaminare a produselor alimentare de origine vegetală la această etapă.
Toate procedeele agrotehnice trebuie incluse în fişa tehnologică (tabelul 3).

2.4. Particularităţile plantării sau semănatului culturii corespunzătoare. În

acest subcapitol se alcătuieşte lista procedeelor agrotehnice la plantarea sau
semănatul culturii corespunzătoare şi evidenţierea riscurilor de contaminare a
produselor alimentare de origine vegetală la această etapă.
Toate procedeele agrotehnice trebuie incluse în fişa tehnologică (tabelul 3).

2.5. Particularităţile îngrijirii plantaţiilor tinere şi pe rod şi a semănăturilor. În

acest subcapitol este necesar de a elabora fişa tehnologică cu lista procedeelor
agrotehnice de îngrijire a plantaţiilor tinere şi pe rod şi a semănăturilor. Se
caracterizează cele mai importante procedee agrotehnice pentru cultura
corespunzătoare şi evidenţierea riscurilor de contaminare a produselor alimentare
de origine vegetală la această etapă.
Toate procedeele agrotehnice trebuie incluse în fişa tehnologică (tabelul 3).

2.6. Recoltarea și condiționarea produsului pentru comercializare. Se redă

caracteristicile de calitate conform cerinţelor în vigoare, momentul optim de
recoltare şi determinarea acestuia, metodele de recoltare pentru cultura
corespunzătoare şi evidenţierea riscurilor de contaminare a produselor alimentare
de origine vegetală la această etapă.

2.7. Particularităţile tehnologiei de păstrare. Acest capitol este caracteristic

pentru proiectele de curs în care se analizează produsele consumate în stare
proaspătă. În acest subcapitol se reflectă particularităţile tehnologiei de păstrare a

12
produselor pentru consumul în stare proaspătă pentru cultura corespunzătoare şi
evidenţierea riscurilor de contaminare a produselor alimentare de origine vegetală
la această etapă, de asemenea metodele de determinare a indicilor de calitate şi
cerinţele standardelor în vigoare.

2.8. Particularităţile tehnologiei de prelucrare. Acest capitol este caracteristic

pentru proiectele de curs în care se analizează produsele alimentare de origine
vegetală după prelucrare. În acest subcapitol se reflectă particularităţile tehnologiei
de prelucrare şi obţinere a produsului finit pentru cultura corespunzătoare şi
evidenţierea riscurilor de contaminare a produselor alimentare de origine vegetală
la această etapă, de asemenea metodele de determinare a indicilor de calitate şi
cerinţele standardelor în vigoare.

3. Contaminarea produselor alimentare de origine vegetală. În acest capitol se

reflectă particularităţile contaminării produselor alimentare de origine vegetală
pentru cultura corespunzătoare, în funcţie de caracterul acesteia:
3.1. Contaminarea cu produse chimice
3.2. Contaminarea cu substanţe cu efect hormonal şi cu alte substanţe
3.3. Contaminarea produselor alimentare în urma contactului cu materiale
şi obiecte
3.4. Contaminarea cu organisme modificate genetic
3.5. Contaminarea radioactivă
De asemenea se indică limitele admisibile şi metodele determinare pentru
fiecare indice contaminant a grupei de contaminare.

4. Căile de reducere a riscului contaminării. În acest subcapitol se analizează

căile de diminuare a riscului contaminării produselor alimentare de origine
vegetală pentru cultura corespunzătoare pentru diferite etape tehnologice.

13
 Concluzii şi propuneri. Concluziile trebuie să fie concrete pe tema proiectului
de curs, concise şi cu calcule economice, după posibilitate.
Recomandările pentru întreprinderea şi cultura corespunzătoare trebuie să se
bazeze pe proiectul de curs cu propuneri concrete pentru implementare în practică.

Bibliografie. În bibliografie se includ numai sursele la care s-au făcut referinţe

în proiectul de curs, (cel puţin 15 surse). Lista se întocmeşte conform regulilor
bibliografice.

Anexe. Se includ materialele care nu este necesar să fie prezentate în proiectul

de curs, dar sunt de folos în timpul verificării şi la care s-au făcut, de asemenea,
referinţe. De exemplu: standardele în vigoare, certificate de calitate etc.

14
 3. REGULI DE TEHNOREDACTARE

Proiectul de curs se scrie pe foi formatul A4 (21,0 x 29,7 cm), doar pe o parte
a foii.
Margini: sus – 2,0…2,5 cm, stânga – 2,5…3,0 cm, jos – 2,0…2,5 cm, dreapta
– 1,0…1,5 cm. Anteturi şi subsoluri – 1,0 cm.
Denumirea capitolelor: după două rânduri libere, aliniere text: la centru,
MAJUSCULE, Bold, Italic. Spaţiere 1,5 rânduri. Font Times New Roman,
dimensiune font 14-16.
Denumirea subcapitolelor: după un rând liber de la textul anterior. Aliniere
text: stânga-dreapta, Bold, Italic. Spaţiere 1,5 rânduri. Alineat prima linie – 1,0
cm. Font Times New Roman, dimensiune font 14.
Textul: Aliniere text: stânga-dreapta, obişnuit. Spaţiere 1,5 rânduri. Alineat
prima linie – 1,0 cm. Font Times New Roman, dimensiune font 14.
Tabelele: Numărul tabelului după un rând liber de la textul anterior. Aliniere
text: stânga-dreapta, Bold, Italic. Denumirea tabelului obişnuit. Spaţiere 1,5
rânduri. Alineat prima linie – 1,0 cm. Font Times New Roman, dimensiune font 14.
De ex.: Tabelul 3. Fişa tehnologică
Figurile: Numărul figurii Aliniere text: la centru, Bold, Italic. Denumirea
tabelului obişnuit. Spaţiere 1,5 rânduri. Alineat prima linie – 1,0 cm. Font Times
New Roman, dimensiune font 14.
De ex.: Fig. 3. Temperatura medie zilnică
Numerotarea tabelelor şi figurilor poate fi integrală (1, 2 … n) sau în cadrul
capitolelor (1.1; 1.2 … n.m)
Paginile sunt numerotate integral cu indicare numărului în partea de jos a
paginii (subsol) la dreapta, fără a nota numărul pe pagina de titlu.

15
 BIBLIOGRAFIE
PENTRU ÎNDEPLINIREA PROIECTULUI DE CURS

a. Manuale
Viticultură
1. Alexandrescu, I. C., Oşlobeanu, M. şi a. Mica enciclopedie de viticultură. Editura “Glasul
Bucovinei”, Iaşi, 1994.

a. Manuale
Viticultură
2. Alexandrescu, I. C., Oşlobeanu, M. şi a. Mica enciclopedie de viticultură. Editura “Glasul
Bucovinei”, Iaşi, 1994.
3. Corobca, V., Nicolaescu, Gh., Apruda, P. Afaceri în viticultură (ediţia a II). Chişinău -
ACSA: FEP “Tipografia centrală”, 2009, 140 p., 8 c.a. ISBN 978-9975-78-843-4.
4. Nicolaescu, G., Apruda, P., Tereşcenco, A., Perstniov, N. Ghid pentru producătorii de
struguri pentru masă (ediţia a II). Chişinău: Iunie-Prim, 2008, 133 p., 7 c.a. ISBN 978-9975-
4004-1-1.
5. Nicolaescu, Gh., Cazac, F. Producerea strugurilor de masă. Soiuri cu bobul rose și negru.
Chișinău, 2012.
6. Nicolaescu, Gh., Cazac, T., Vacarciuc, L., Cebotari,V., Cumpanici, A., Nicolaescu, Ana,
Hioară, Veronica. Filiera vitivinicolă Republicii Moldova - starea şi perspectivele
dezvoltării. Inst. Italian de Comerţ Exterior, Univ. Agrară de Stat din Moldova; red. gen.
Gheorghe Nicolaescu; realizată de Gheorghe Nicolaescu, Tudor Cazac, Liviu Vacarciuc [et
al.]. Ch.: S. n., 2010 (Tipogr. “Print-Caro” SRL). 133 p., 14 c.a. ISBN 978-9975-4152-5-5.
7. Oşlobeanu, M. şi a. Viticultura generală şi specială. Editura didactică şi pedagogică,
Bucureşti. 1980.
8. Perstniov, N., Surugiu, V., Moroşan, E., Corobca, V. Viticultură. Chşinău: FEP” Tipografia
Centrală”, 2000.
9. Registrul soiurilor omologate a culturilor agricole.
10. Ţârdea, C., Dejeu, L. Viticultura. Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1995.
11. Агроуказания по виноградарству / под ред. А.С.Субботовича и И.А.Шандру. Кишинев:
Картя Молдовеняскэ, 1980 и 1989.
12. Виноградарство и виноделие / Под ред. Э.А.Верновского. М.: Колос, 1990.
13. Перстнев, Н.Д. Виноградарство. Кишинев, 2001
14. Типовые технологические карты по выращиванию винограда в Молдавской ССР.
Кишинев: Картя молдовеняскэ,-1987.
15. Ындрумэрь агротехниче пентру витикулторь. Кишинэу; Картя Молдовеняскэ, 1983.
16. Энциклопедия виноградарства в 3-х томах. Кишинэу, 1986-1987.
Pomicultură
17. Babuc, V., Peşteanu A., Gudumac E., Cumpanici A. Ghid privind producerea merelor în
sistemul superintensiv de cultură. Chişinău, 2009, 187 p.
18. Balan, V., Cimpoieş, Gh., Barbăroşie, M. Pomicultura. Chişinău.: Milenium, 2001, 452 p.
19. Barbaroş, M. Sporirea productivităţii căpşunului, zmeurului şi coacăzului negru în Republica
Moldova. Chişinău: Centrul ed. al UASM, 2005, 192 p.
20. Cimpoieş, Gh. Cultura mărului. Chişinau, Editura „Bons Offices”, 2012, 380 p.
21. Ghena, N., Branişte, N., Stănică, F. Pomicultură generală. Bucureşti, Ed. Matrix Rom, 2004.

16
22. Черепахин, В.И., Бабук, В.И., Карпенчук, Г.К. Плодоводство. Москва:Агропромиздат,
1991, 271 с.
23. Ындрумэрь агротехниче пентру помикулторь. Кишинэу; Картя Молдовеняскэ, 1981.
24. Cimpoieş, Gh. Pomicultura specială. Chişinău: Colograf – Com, 2002, 336 p.
25. Babuc, V. Producerea materialului săditor pomicol. Chişinău, 2002, 219 p.
26. Babuc, V. Pomicultura. Chişinău, 2012, 663 p.
Legumicultură
27. Andrieş, V. Producerea ciupercilor. Univ. Agrară de Stat din Moldova. /Andrieş, V. Ch.:
Centrul ed. al UASM, 2002. 182p.
28. Ciofu, R. Tratat de legumicultura / Ciofu, R., Popescu, V,Chilom, P., Nistor, S.,Apahidean,
S.,Berar, V, Atanasiu, N. Bucureşti. Ed. Ceres. 2004.
29. Patron, P. Legumicultură. / Patron, P. Chişinău, Editura “Universitas”, 1992.
30. Patron, P. Cultura legumelor. / Patron, P. Chişinău, 2000.
31. Popescu, V. Legumicultura. Vol.II./ Popescu, V., Atanasiu N. Bucureşti: Ed. Ceres, 2000.
219 p
32. Popescu, V. Legumicultura. Vol.III./ Popescu, V., Atanasiu N. - Bucureşti: Ceres. 2001.212 p

33. Брызгалов, В. Справочник по овощевоству. Пенинград, Колос, 1995, 267с.

34. Круг, Г. Овощеводство. / Круг, Г. Москва: Колос. 2000. 564 с.
35. Патрон, П. Интенсивное овощеводство Молдавии. / Патрон, П. - Кишинев: Картя
Молдовеняскэ. 1985. 445 с.
36. Тараканов, Г. Михин, В. Овощеводство. / Тараканов, Г. Михин В. - Москва: Колос.
2003, 470 с.
37. Технологические карты по возделыванию овоще-бахчевых культур и картофеля на
орошаемых землях. Кишинев: Картя молдовеняскэ. 1984.
38.
Cultura plantelor de câmp
39.
40.
Tehnologia păstrării și prelucrării produselor agricole
41. Dvornicov, V. Păstrarea legumelor şi a cartofilor. / Dvornicov, V. Chişinău. Cartea
Moldovenească, 1990.
42.
43.
Tehnologia vinului și produselor prin fermentare
44.
45.

b. Reviste
46. Pomicultura, viticultura şi vinificaţia
47. Agricultura Moldovei
48.

c. web
49. http://ec.europa.eu/health-eu/my_environment/food_safety/index_ro.htm
50. http://europa.eu/legislation_summaries/food_safety/contamination_environmental_factors/in
dex_ro.htm
51. http://www.fao.org
52. http://www.maia.gov.md

17
53. http://www.oiv.int
54.

18
 ANEXA A
Modelul foii de titlu

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL

REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

CATEDRA VITICULTURĂ ŞI VINIFICAŢIE

_______________________________________
(prenumele şi numele masterandului, titlul, anul de studii, grupa)

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
(numele, prenumele, titlul, anul de studii, grupa)

Proiect de curs la disciplina

“Riscurile contaminării produselor agroalimentare de origine vegetală”

Şef catedră
(semnătura, data) (titlul şi gradul ştiinţific, prenumele şi numele)

Titular disciplină
(semnătura, data eliberării sarcinii) (titlul şi gradul ştiinţific, prenumele şi numele)

Proiectul a fost susţinut la “____”______________ 20__

Nota __________ ______________

(semnătura)

Proiectul a fost prezentat la catedră la

“____” ___________ 20__ cu nr._____

CHIŞINĂU 20__

19
 ANEXA B
Modelul foii de titlu

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL

REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

CATEDRA VITICULTURĂ ŞI VINIFICAŢIE

Ion IONESCU, masterand anul 1, SAOV

RISCURILE CONTAMINĂRII STRUGURILOR PENTRU

CONSUMUL ÎN STARE PROASPĂTĂ
Proiect de curs la disciplina
“Riscurile contaminării produselor agroalimentare de origine vegetală”

Şef catedră conf. univ., dr. Gheorghe NICOLAESCU

(semnătura, data) (titlul şi gradul ştiinţific, prenumele şi numele)

Titular disciplină conf. univ., dr. Gheorghe NICOLAESCU

(semnătura, data eliberării sarcinii) (titlul şi gradul ştiinţific, prenumele şi numele)

Proiectul a fost susţinut la “____”______________ 20__

Nota __________ ______________

(semnătura)

Proiectul a fost prezentat la catedră la

“____” ___________ 20__ cu nr._____

CHIŞINĂU 2014

20
 ANEXA C
Sarcina pentru îndeplinirea proiectului de curs

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

CATEDRA VITICULTURĂ ŞI VINIFICAŢIE

SARCINĂ

pentru îndeplinirea proiectului de curs la disciplina “Riscurile contaminării produselor

agroalimentare de origine vegetală” cu tema:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

Numărul carnetului de note ______________________________

Realizarea proiectului de curs se planifică în _______________________________________
(denumirea întreprinderii şi localitatea)

Termenul prezentării proiectului “___”______________ 20__

Şef catedră
(semnătura, data) (titlul şi gradul ştiinţific, prenumele şi numele)

Titular disciplină
(semnătura, data eliberării sarcinii) (titlul şi gradul ştiinţific, prenumele şi numele)

Masterand
(semnătura, data primirii sarcinii) (prenumele şi numele)

Notă: Sarcina pentru îndeplinirea proiectului de curs se perfectează în două exemplare, unul din
care îl primeşte masterandul (şi îl anexează la proiect – pagina a doua), iar al doilea rămâne în
materialele catedrei.

21