Sunteți pe pagina 1din 8

Motorul cu aprindere prin comprimare

COORDONATOR:
Mr. conf. univ. dr. ing. BADEA Dorel

Realizat de:
Slt. HAGIU Denis-Constantin
Contents
1. Introducere .................................................................................................. 3
2. Nevoi și cerințe operationale ........................................................................ 3
3. Exemplificarea etapelor proiectării unui sistem tehnic ................................. 4
4. Abordarea conceptului PLM (product live cycle management) pentru un
sistem tehnic ...................................................................................................... 5
5. Utilizarea modelului Helander pentru sistemul om-masina .......................... 6
6. Aplicarea modelului Reason pentru managementul riscurilor unui sistem
tehnic ................................................................................................................. 7
1. Introducere

Sistemele sunt creații tehnice complexe care lucrează cu o precizie ridicată,


constituite din repere ce se conjugă între ele in mod bine determinat, în vederea
îndeplinirii unui scop tehnologic final. ( ex: mașini, agregate și mecanisme). 1
Un motor este o mașină destinată transformării energiei în lucru mecanic.
Motoarele termince, inclusiv motorul cu ardere interă și motorul cu ardere exteră,
ard combustibil pentru a genera căldură, care ulterior generează mișcarea. 2
Motorul Diesel este un motor cu ardere internă, în care combustibilul se
aprinde datorită temperaturii ridicate create de comprimarea aerului necesar
arderii și nu prin utilizarea unui dispozitiv auxiliar, asa cum ar fi bujia în cazul
motorului cu aproindere prin scânteie.

2. Nevoi și cerințe operationale

Odată cu dezvoldatea motoarelor și mașinariilor pe bază de motor diesel, a


apărut și nevoia de performanțe ridicate din punct de vedere al puterii (kW 3), dar
și din punct de vedere al cuplului 4 (Nm5). Motorul diesel are ca și obiectiv
operațional transformarea energiei mecanice în energie cinetica în vederea
creeării unui cuplu pentru dezvoltarea puterii.
Cerințe și nevoi operaționale:
- Capacitate cilindrică mare;
- Rotații maxime (Rpm6) mari;
- Număr de cilindri mari (în „V” pentru un cuplu crescut);
- Număr de valve crescut;
- Turbină de capacitate mare pentru eliminarea „turbolag7-ului”;

1
http://www.shiva.pub.ro/PDF/SNE/Note_de_curs_1.pdf
2
https://dexonline.ro/
3
kW – unitate de măsură pentru putere în Sistemul Internțional de unităși
4
Cuplul, denumit și moment, este o mărime fizică ce reprezintă tendința unei forțe de a roti un obiect în jurul unei
axe. Valoarea cuplului este dată de produsul dintre forța ce acționează asupra obiectului respectiv și lungimea
brațului forței. Brațul forței este distanța dintre punctul în care se aplică forța și punctul de pivotare, rotire al
obiectului. Unitatea de măsură a cuplului este Newton metrul [Nm].
5
Nm – unitate de măsură în Sistemul Internațional de unități pentru momentul unei forțe (1 Nm = 1 m2 kg s-2)
6
Rpm – rotații pe minut
7
„Turbolag” reprezintă durata de la momentul T când este apăsată pedala de accelerație până la momentul T1-
intrarea in funcțiune a turbinei
- Cuplu crescut (Nm);
- Puterea mare (kW);

3. Exemplificarea etapelor proiectării unui sistem tehnic

În general, instalația de alimentare cu motorină a unui motor cu aprindere pe


bază de comprimare (diesel) cuprinde urmatoarele elemente(fig1.a/b)8 :
1. Rezervorul de combustibil
2. Pompa de alimentare
3. Filtru de motorină
4. Pompa de injecție
5. Conductele de înaltă presiune
6. Conductele de joasă presiune
7. Injectoarele

Etapele proiectării unui motor cu aprindere pe bază de comprimare:


 Stabilire tipului motorului;
 Stabilirea dimensiunilor fundamentale ale motorului;
 Stabilirea raportului de comprimare;
 Stabilirea raportului între raza manivelei și lungimea bielei;
 Proiectarea blocului motor;
 Proiectarea cilindrilor;

8
L. Cummins Jr., Diesel`s Engine, Carnot Press, 1993
 Proiectarea chiuloasei;
 Proiectarea pistoanelor;
 Proiectarea segmenților;
 Proiectarea bolțului;
 Proiectare bielei;
 Proiectarea arborelui cotit;
 Proiectarea mecanismului de distribuție;
 Proiectarea instalației de răcire;
 Proiectarea instalației de ungere;

4. Abordarea conceptului PLM (product live cycle management)


pentru un sistem tehnic

Conceptul ciclului de viață a produsului definește un produs în funcție de


vârsta comercială (criterii susțin identificarea sa arbitrară), împarțită în mai multe
etape/faze:
 Faza de cercetare-inovare;
 Lansare/introducere pe piață;
 Creștere;
 Maturitate;
 Saturație
 Declin și dispariție de pe piată;
Faza de cercetare-inovare este reprezentată de momentul descoperii
conceptului sistemului tehnic. În cazul motorului diesel, a fost in anul 1892, cand
Rudlf Diesel 9a contruit pentru prima oara in istorie motorul pe bază de aprindere
prin comprimare.
Lansarea a avut loc la „Expoziția Universală 10” în anul 1900 având drept
combustibil ulei de alune, ulterior trecându-se la combustibilul fosil.
Creșterea motorului diesel a început în anul 1930, odata cu apariția
„turbocompresorului”, o modificare ce a adus senzaționale îmbunatățiri. Odata
cu această descoperire revoluționară, motorul diesel a evoluat de la aprinderea
prin comprimare din doi timpi în patru timpi.

9
Rudolf Christian Karl Diesel a fost un inginer și inventator german. A construit motorul care-i poartă numele.
10
Expoziția Universală(World’s Fair) cunoscută ca și „Expoziția Mondială de la Paris, a fost cea de-a cincea
expoziție mondială organizată la Paris, manifestare emblematică a perioadei Belle Epoque.
Motorul diesel a ajuns la maturitate odata cu modernizarea acestuia la
începului sec. XXI, când producători mari de automobile au reușit îmbunătățirea
raportului greutate/putere.
În momentul de față, datorită emisiilor mari de gaze ale motorului diesel,
acesta se află în ultima faza, declin și dispariție de pe piață.

5. Utilizarea modelului Helander pentru sistemul om-masina

Sistemul om-mașină este un ansamblu format din unul sau mai mulți
oameni și una sau mai multe componente fizice (mașini, echipamente) care
interacționează pe baza unui circuit informațional, în cadrul unei ambianțe fizice
și sociale, în vederea realizării unui scop comun. 11
Proprietațile sistemului:
 Adaptabilitatea sistemului;
 Stabilitatea sistemului;
 Fiabilitatea sistemului;
Avansul tehnologiei si complexitatea tot mai mare a sistemelor tehnice au
făcut necesară reproiectarea unor dispoziții de afișare care să țină cont de
specificul și limitele utilizatorilor.
Caracteristici ale modelului Helander:
 modelul este caracterizat de faptul că în centru stă operatorul, care trebuie
descris într-un context organizațional;
 operatorul trebuie să recepționeze și să interpreteze informația, să
proceseze informația, să ia în considerare alternative și să ia decizii, iar
ulterior să reacționeze și să evalueze dacă acțiunile sale sunt relevante
pentru realizarea sarcinii de muncă;
 modelul ergonomic Helander ilustrează cele mai importante concepte ale
operatorului
 funcțiile sau îndatoririle operatorului în cadrul sistemului om – mașină pot
fi descrise în termeni de percepție, prelucrarea informațiilor, luarea
deciziilor, memoria, atenția, feedback-ul și procesele de răspuns uman;
 mediul ambiant descrie influența variabilelor mediului asupra operatorului;

11
Proprietățile sistemului, Bogathy, 2002; Iosif, Popescu, Ceaușu, 1981
 în cadrul modelului Helander, mediul este utilizat pentru a descrie atât
sarcina de muncă, cât și contextul organizațional în care este realizată;

6. Aplicarea modelului Reason pentru managementul riscurilor unui


sistem tehnic

Modelul Reason este un model utilizat în analiza riscurilor şi gestionarea


riscurilor, se aseamănă sistemelor umane cu mai multe felii de brânză situate una
lângă cealaltă, în care riscul ca o amenintaresa devină realitate este atenuat de
diferitele straturi şi tipuri de bariere de apărare care sunt stratificate în spatele
celuilalt.
Prin urmare, în teorie, lipsurile şi slăbiciunile unei singure bariere nu
permit un risc de materializare, deoarece există şi alte tipuri de apărare, pentru a
preveni un singur punct de eşec. Reason a emis ipoteza că majoritatea
accidentelor pot fi umarite la cele patru domenii ale eşecului:
 Influenţe organizaţionale;
 Supraveghere;
 Precondiţii;
 Acte specifice.
În modelul Reason, apărarea unei organizaţii împotriva eşecului este
modelată că o serie de bariere, reprezentate că felii de brânză. Golurile din felii
reprezintă puncte slabe ale părţilor individuale ale sistemului şi variază în mod
constant în ceea ce priveşte dimensiunea şi poziţia pe secţiuni.
Sistemul produce defecţiuni atunci când o gaură din fiecare felie se aliniază
momentan, astfel încât un pericol să treacă prin toate găurile, ducând la o
defecţiune.