UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ

SPECIALIZAREA
MIASP

TUTUNUL

Profesor: Student:
Lect. dr. Damian Cristina Constantin Andreea - Ramona
 CUPRINS

INTRODUCERE......................................................................................................3
I. SCURT ISTORIC...............................................................................................5
II. EFECTELE CONSUMULUI DE TUTUN ASUPRA SĂNĂTĂȚII................6
III. SUBSTANȚE CHIMICE PERICULOASE CONȚINUTE DE ȚIGĂRI.....9
IV. TIGĂRILE ELCTRONICE..........................................................................10
Cum ne afectează fumatul „la mâna a treia”?.....................................................13
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………14

Page
2
 INTRODUCERE

Drogurile sunt substante chimice, solide, lichide sau gazoase, care atunci când sunt
absorbite în organismul viu, altereaza buna funcționare a acestuia.
Drogurile modifică sentimentele, dispoziția, gândirea și dăunează grav sănătății.
Tentația de a ajunge la stari euforice folosind drogurile este foarte veche, dacii și romanii
foloseau prin fumat, unele droguri sau halucinogene (cânepa indiană). După primul război
mondial drogurile au început sa fie folosite în toata lumea. Comerțul ilegal cu droguri a făcut mii
de victime, afectându-le starea de sănătate și a produs moartea altora.
În țara noastra aceasta practica a început după 1989 și a proliferat în perioada 1990-1996.
Societatea românească a fost luată prin surprindere, deoarece aparatul judiciar și polițienesc nu era
pregătit și efectele sunt devastatoare.
Această stare ar trebui să fie îngrijoratoare, deoarece produce scăderea natalității, a
populației, crește infracționalitatea și morbiditatea.
Droguri nu sunt numai cele care au un risc major pentru organismul uman (Marijuana,
Opium, Ecstasy, Metamfetamina, Cocaina, Heroina), ci și cele mai puțin nocive, precum: tutunul
cafeina, alcoolul.
Tutunul sau tabacul este o plantă din genul Nicotiana, familia Solanaceae. În lume
există peste 70 de specii de plante de tutun, cea principală din punct de vedere comercial
fiind Nicotiana tabacum. Frunzele uscate de tutun sunt fumate în țigarete, trabucuri și pipe.
Folosirea tabacului este un factor de risc pentru multe boli, în special cele ce
afectează inima, ficatul și plămânii, și poate cauza apariția cancerului. Conform Organizației
Mondiale a Sănătății, tutunul este cea mai importantă cauză de deces prematur în lume (1).
Nicotina este constituientul principal al plantei Nicotiana tabacum. Se extrage din
frunzele de tutun și se prezintă ca un lichid incolor, antrenabil cu vaporii de apa, cu miros
puternic. Poate pătrunde în organism pe cale respiratorie, digestivă sau cutanată. Eliminarea se
face mai ales renal, dar și prin plămani, transpirație, salivă. Se elimină circa 10-20% substanța ca
atare, restul sub forma de metaboliți.

Page
3
 Este un toxic puternic care initial mareste activitatea ganglionara, iar in faza urmatoare
produce o inhibare a lor. Nicotina poate produce ocaine t de 6-8 ori mai mult decat alcoolul, la
fel de mare ca si ocaine. (2).
Unii consideră fumatul ca fiind o activitate recreațională, o formă recreativă de consum
neavizat de substanțe.
Obiceiul se mai practică și ca parte a unor ritualuri religioase sau nereligioase, pentru a
conduce la înălțarea spiritului. Cea mai întâlnită metodă de a fuma este aceea prin intermediul
țigărilor, fie fabricate industrial, fie confecționate artizanal, prin împăturirea unei cantități de
tutun în hârtie. Dintre alte forme de fumat, se pot aminti folosirea pipei, a trabucurilor și a
narghilelei.

Page
4
 I. SCURT ISTORIC

Fumatul este una dintre cele mai frecvente forme de abuz de substanțe folosite în scop
recreațional. Fumatul de tutun este de departe cea mai frecventă modalitate de a fuma, fiind
folosită de peste un miliard de persoane, în majoritatea societăților umane. Fumatul de cannabis
și opiu sunt mai rar întâlnite. Majoritatea substanțelor care sunt fumate duc la dependență.
Anumite substanțe sunt considerate ca fiind narcotice puternice,
precum heroina și cocaina, folosirea acestora fiind de obicei restrânsă la grupuri marginalizate
social.
Istoria fumatului se poate dovedi de prin anii 5000 î.Hr, fiind prezentă în diferite culturi
din întreaga lume. Tutunul a fost cultivat și de asemenea fumat pe continentul american de peste
5000 de ani, sursa de origine fiind din Anzii peruvieni și ecuadorieni. Fumatul cannabisului în
India este practicat de peste 4000 de ani. La început, fumatul s-a propagat în combinație cu
ceremoniile religioase; ca ofrande aduse zeităților, în ritualuri de purificare, care să le permită
preoților sau conducătorilor religioși să se detașeze de limpezimea minții în scopul de a
comunica cu divinitatea sau de a induce viziuni spirituale. După explorările europene ale
Americi, obiceiul s-a răspândit cu repeziciune în tot restul lumii.
În regiuni precum India și Africa Subsahariană, s-a combinat cu obiceiurile existente de
fumat (de obicei cannabis). În Europa, s-a răspândit ca un nou tip de activitate socială și ca
modalitate de consum a substanțelor farmaceutice care până în acel moment nu fusese cunoscut.

Page
5
 II. EFECTELE CONSUMULUI DE TUTUN ASUPRA
SĂNĂTĂȚII

Efectele consumului de tutun asupra sănătății sunt semnificative, depinzând de felul în

care tutunul este consumat (fumat, aspirat, sau mestecat), precum și de cantitățile utilizate.
Principalele efecte ale fumatului de tutun (principala modalitate de consum) sunt mărirea
riscului de cancer la plămâni și de boli cardio-vasculare. Organizația mondială a sănătății a
estimat în 2002 că în țările în curs de dezvoltare, 26% din decesele bărbaților și 9% din decesele
femeilor au la origine fumatul. În mod similar, în Statele Unite, Centrul pentru prevenirea și
controlul bolilor, descrie folosirea tutunului drept "cel mai important factor de risc, ce poate fi
prevenit, asupra sănătății locuitorilor țărilor în curs de dezvoltare - o importantă sursă a morții
premature de pe glob (3).

 Riscuri primare:

Fumatul este una din cauzele majore de imbolnavire si mortalitate in intreaga lume, fiind
stiut ca speranta de viata a unui fumator este cu 5 – 20 de ani mai mica, iar aceasta depinde daca
se imbolnaveste sau nu din cauza fumatului.
S-a estimat că fumătorii trăiesc cu 2,5 până la 10 ani mai puțin decât nefumătorii.
Aproape jumătate dintre bărbații care fumează vor muri din cauza unei boli cauzată de fumat.
Bolile cauzate de tutun omoară aproximativ 438 000 de oameni anual în Statele Unite ale
Americii, aproximativ 1 205 pe zi, ceea ce o face cea mai importantă cauză a a morții care poate
fi eliminată în Statele Unite. Organizația Mondială a Sănătății a făcut o declarație publică prin
care se afirmă că tutunul va ucide un miliard de oameni în acest secol.
Riscul cel mai important al consumului de tutun îl prezintă asupra sistemului
cardiovascular, mai precis fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de declanșare a
infarctul miocardic (atacul de cord), boli ale sistemului respirator, precum Bronhopneumonie
Obstructivă Cronică (BPOC) (în engleză: Chronic Obstructive Pulmonary Disease (COPD)) și
emphysema, și cancer, în special cancer la plămâni sau cancer la laringe sau gură. Înainte de
primul război mondial, cancerul la plămâni era considerată o maladie foarte rară, cu care marea
majoritate a doctorilor nu ar fi ajuns să o întâlnească în întreaga lor carieră. Odată cu
popularizarea fumatului de tutun de după război, a apărut practic o epidemie de cancer la
plămâni.

Page
6
 În prezent, dintre oamenii care au fumat la un moment dat orice formă de tutun, aproape
unul din zece se va îmbolnăvi de cancer la plămâni. Unul din șase oameni care fumează tutun în
mod curent, se va îmbolnăvi de cancer la plămâni. Pentru comparație, pentru nefumători, doar
unul din 75 oameni se va îmbolnăvi de cancer la plămâni.
Apariția impotenței este cu aproape 85 la sută mai mare la fumători decât la nefumători,
fiind o cauză majoră pentru problemele cu erecția. Fumatul cauzează impotența pentru că duce la
îngustarea arterelor sanguine. (3).

 Efectele fumatului asupra sistemul respirator:

- iritatia traheei si a laringelui;
- reduce functionarea plamanilor si cauzeaza insuficienta respiratorie datorita umflarii si limitarii
areajului plamanilor;
- cauzeaza mucozitate excesiva in pasajele plamanilor;
- incapacitatea plamanilor de a curata si elimina substantele otravitoare se transforma in iritatii
ale plamanilor.

 Efectele fumatului asupra sistemul circulator:

- cresterea tensiunii arteriale si rata batailor inimii;
- strangerea vaselor de sange rezultand o scadere a temperaturii corpului;
- mai putin sange oxigenat in corp;
- sange aglutinant care este predispus la coagulare;
- vatamarea liniilor arteriale contribuind la artroscleroza (depuneri de grasime pe peretii
arteriali);
- cresterea riscului de infarct datorita blocajelor in circulatia sangelui.

 Efectele fumatului asupra sistemul imunitar:

- sistemul imunitar nu mai fuctioneaza bine;
- persoanele fumatoare sunt mai expuse la infectii;
- procesul de vindecare a organismului este mai lung.

 Efectele fumatului asupra sistemul muscular si osos:

- reducerea circulatiei sangelui in zona extremitatilor (degetele mainilor si picioarelor);
- incordarea muschilor;
- reducerea masei osoase.

Page
7
  Alte efecte ale fumatului asupra corpului:
- iritarea si inflamarea stomacului si a intestinelor;
- cresterea riscului de sangerari gastrointestinale;
- reducerea simturilor tactile si gustative;
- aparitia ridurilor premature;
- risc ridicat de orbire si pierdere a parului;
 Efectele fumatului asupra barbatilor:
- reducerea nivelului de hormoni sexuali;
- impotenta cauzata de reducerea circulatiei sangelui in zona inghinala;
- cresterea riscului de cancer al sistemului reproducator incluzand si cancerul penian.

 Efectele fumatului asupra femeilor:

- reducerea fertilitatii;
- scaderea apetitului sexual;
- reducerea nivelului de hormoni feminini;
- absenta menstruatiei sau ciclu menstrual neregulat;
- cresterea riscului de cancer al sistemului reproducator incluzand cancer de col uterin, cancer la
san.
 Efectele fumatului asupra fetușilor:
- cresterea riscului de avort spontan, nastere prematura sau nasterea copilului mort;
- risc mare in aparitia problemelor de dezvoltare ca deficit de atentie si hiperactivitate;
- un tata fumator poate sa afecteze fetusul chiar daca mama nu este fumatoare, ea este expusa la
fumat pasiv; daca mama copilului fumeaza si in timpul primului an de viata copilul risca sa aiba
infectii la urechi, boli respiratorii precum astm, sindromul mortii subite si cancer ca Leucemia
limfatica cronica (LLC).

 Boli cauzate de fumatul de durată:

Un fumator inrait este expus unui risc mare de aparitie a bolilor letale incluzand:
- toate tipurile de cancer precum cancerul de plamani, de gura, de nas, de gat, pancreas,
leucemie, de rinichi, penial, de col uterin, de veriza urinara, de colon;
- boli de plamani precum bronsite cronice, boli pulmonare cronice si efizem;

Page
8
- boala arteriala coronariana, boli de inima si atacuri de inima;
- ulcer al sistemului digestive;
- osteoporoza;
- circulatie peririferica slaba care poate duce la amputari.

III. SUBSTANȚE CHIMICE PERICULOASE CONȚINUTE DE

ȚIGĂRI

Într-o tigară se află 43 de substante chimice care cauzeaza cancer. Nicotina - conținută de
țigări este toxică și letală în doze mari. Cand își iau doza de nicotină fumătorii inhalează alte
patru mii de substanțe chimice. Multe dintre aceste componente sunt active chimic și produc
schimbări negative asupra corpului.
- Gudronul: este un termen general pentru mai multe particule ce rezulta din fumul de
tigară. Particulele conțin substanțe chimice printre care oxizi de nitrogen, dioxid de carbon și
monoxid de carbon. Gudronul e maro și are gust neplăcut, pateaza dintii, unghiile și țesuturile de
plămăn. Gudronul conține benzpiren, o hidrocarbură puternic cancerigenă.
- Monoxidul de carbon: este un gaz inodor fatal in doze mari pentru ca ia locul
oxigenului din sange. Fiecare celula de sange contine o proteina complexa numita hemoglobina;
moleculele de oxigen sunt trasportate prin corp lipite de sau agatate de proteine. Monoxidul de
carbon se leaga de mai mult de hemoglobina decat de oxigen. Aceasta inseamna ca inima unui
fumator trebuie sa munceasca mai mult pentru oxigenarea creierului, a inimii, a muschilor si a
altor organe vitale.
- Oxizi de nitrogen: experimentele pe animale au aratat ca oxizii de nitrogen afecteaza
plamanii. Se crede ca oxizii de nitrogen sunt niste substante chimice particulare in tutun care
cauzeaza boala de plamani si efizem.
- Cianura de hidrogen: plamanii au niste perisori (cili) care ajuta la "curatarea"
plamanilor prin indepartarea substantelor straine care ajung acolo. Cianura de hidrogen
impiedica derularea procesului de curatare a plamanilor in sensul ca substantele otravitoare ale
fumului de tigara raman in plamani.

Page
9
 - Amoniac: este o substanta chimica foarte puternica gasita in produsele de curatat, se
foloseste pentru conservarea organelor umane de la morga, care este de asemenea nociv pentru
plamani.
- Metale: fumul de țigară conține metale periculoase printre care: arsenic, cadmiu și
plumb. Multe din aceste metale sunt cancerigene.
- Compuși radioactivi: fumul de țigară conține compuși radioactivi care sunt cancerigeni.
(4)

IV. TIGĂRILE ELCTRONICE

Popularitatea ţigărilor electronice s-a extins simţitor în ultimii ani, iar în acelaşi timp a
crescut şi preocupările legate de acestea privind riscurile asupra sănătaţii.
"The New England Journal of Medicine" a publicat recent o scrisoare aparţinând
cercetătorilor care a declanşat anumite semne de întrebare. Aceştia au declarat că unele ţigări
electronice eliberează o formaldehidă, o posibila substanţă ce cauzează cancerul (sau chiar
carcinogenă) atunci când sunt încălzite de bateriile de voltaj mare.
La sfârşitul lunii ianuarie 2018, Departamentul de Sănătate Publică al Statului California,
a eliberat un raport în care a constatat că ţigările electronice reprezintă o ameninţare asupra
sănătăţii publice şi au cerut introducerea unui cadru legislativ.
În Statele Unite nicio agenţie federală nu supraveghează industria ţigărilor electronice,
deci nu există nici standarde în privinţa lor.
Etichetele pot descrie imprecis ingredientele, iar ceea ce poţi găsi într-un brand de ţigări
electronice poate fi total diferit de ce poţi găsi într-un alt brand.
Rezultatele unui studiu privind 18 tipuri diferite de cartuşe pentru ţigările electronice,
realizat de către Agenţia Federală pentru Administrarea Alimentelor şi a Medicamentelor a
Statelor Unite, a arătat că în unele cartuşe s-au descoperit chimicale toxice şi carcinogene, dar nu
în toate.
Excluzând un singur cartuş, toate cartuşele etichetate ca fiind « fără nicotină », conţineau
de fapt nicotină. Autorii acestui studiu au sugerat că procesele de control al calităţii, folosite în
producerea acestor ţigări electronice sunt inconsecvente sau inexistente.

Page
10
 E-lichidul
E-lichidul este soluţia care este încalzită şi transformată în aerosoli, pe care utilizatorii
ţigărilor electronice îi inhalează. Cele mai comune ingrediente ale acesteia sunt:
- Nicotina: Ingredientul care provoacă dependenţă, prezent atât în ţigările electronice, cât
şi în cele normale, nicotina, stimulează sistemul nervos central şi creşte presiunea sângelui,
ritmul respiraţiei şi bătăile inimii.
«Oamenii fumează din cauza nicotinei », a declarat cercetătorul Maciej Goniewicz,
doctor în farmacie. Acesta este un expert în domeniul tutunului şi al ţigărilor electronice, ce
activează la Institutul Oncologic Roswell Park din Buffalo, New York.
„Desi creează dependenţă, nicotina nu cauzează cancerul”, spune Goniewicz . „ Ceea ce
cauzează îngrijorări sunt celelalte chimicale prezente în E-lichidul ţigărilor electronice. ”
- Aromele: Goniewicz a declarat că există sute de arome, inclusiv de cireşe, cheesecake,
scorţişoară sau tutun. Multe din aceste chimicale aromate, spune el, sunt folosite şi în industria
alimentară pentru a aromatiza mâncarea.
„Acestea reprezintă marile necunoscute” spune el. „ Când sunt ingerate, sunt considerate
sigure, însă nu ştim ce se întâmplă când le inhalăm ”.
Ar fi imposibil să enumerăm toate aceste chimicale aromatizante aici, însă unul din
acestea, diacetilul, este folosit frecvent pentru a da o aromă de unt popcornului. Acesta este
corelat cu bolile pulmonare obstructive, dacă este inhalat. Alte chimicale ce conferă aroma de unt
pot fi de asemenea dăunătoare, spune Neal Benowitz, masterand şi fost membru al Comitetului
Ştiinţific Consultativ pentru Produse de Tabac, din cadrul Agenţiei Federale pentru
Administrarea Alimentelor şi a Medicamentelor a Statelor Unite.
- Propilenglicolul(PG): Este un lichid produs în laboratoare, pe care, în general, Agenţia
Federală pentru Administrarea Alimentelor şi a Medicamentelor a Statelor Unite îl priveşte ca a
fi sigur în alimente, medicamente şi în cosmetice. În plus, acesta este folosit şi pentru a crea
fumul sau ceaţa artificială în concertele rock sau în alte spectacole. Aceasta substanţă poate irita
plămânii şi ochii, fiind chiar şi mai dăunător pentru oamenii cu boli pulmonare cronice, cum ar fi
astmul şi emfizemul.
- Glicerina: Inodoră şi incoloră, glicerina are un gust uşor dulce. Asemeni
propilenglicolului, Agenţia Federală pentru Administrarea Alimentelor şi a Medicamentelor, a
Statelor Unite o percepe ca fiind sigură. Se află în componenţa multor produse, inclusiv în
mâncare şi medicamentele eliberate atât cu reţetă cât şi fără aceasta.

Page
11
 Deşi aceste două ingrediente, propilenglicolul şi glicerina sunt considerate sigure pentru a
fi folosite în alimente şi în medicamente, Goniewicz spune:” Nu ştim ce se poate întâmpla dacă o
persoană inhalează cantităţi mari din aceste chimicale, pe o perioadă lungă. Este cu adevarat o
problemă necunoscută.”
Încălzirea
Chimicalele toxice sunt produse atunci când E-lichidul este încălzit pentru a se
transforma în aerosolii pe care utilizatorii ţigării electronice îl inhalează. Câteva din aceste
chimicale pot cauza inflamaţii şi distrugerea vaselor de sânge, spune Benowitz care este
deopotrivă profesor al Facultaţii de Medicină din cadrul Universitaţii California”. În cele mai
multe preparate [n.r. de ţigări electronice] , există mult mai puţine chimicale toxice, în
comparaţie cu ţigările obişnuite, dar fără îndoială merită luate în consideraţie”, a declarat
profesorul Benowitz.
Aceste chimicale includ:
Formaldehida: un posibil carcinogen
Acetaldehida: alt posibil carcinogen
Acroleina: formată prin încălzirea glicerinei, aceasta poate deteriora plămânii şi poate
contribui la dezvoltarea bolilor de inimă.
Toate trei sunt eliberate în cantităţi tot mai mari, pe măsură ce temperatura E-lichidului
creşte. ”În general, utilizatorii pot fi tentaţi să aleagă temperaturile mai ridicate ale E-lichidului.”,
spune Benowitz. (5)

Page
12
 Cum ne afectează fumatul „la mâna a treia”?

Un studiu american demonstrează că fumatul „la mâna a treia” este aproape la fel de
periculos ca pufăitul direct al unei ţigări.
Pe lângă fumatul clasic, există fumatul „la mâna a doua”, adică fumatul pasiv, atunci
când oamenii inhalează fără să vrea fumul de la ţigările celor din jurul lor.
Fumatul „la mâna a treia” apare în schimb după ce un fumător îşi savurează ţigara în
afara unei încăperi, dar fumul îi intră în păr, haine sau chiar obiectele pe care le are asupra sa,
cum ar fi telefonul mobil sau tableta. Când intră înapoi în cameră, oamenii dinăuntru inhalează
acest fum, fără voia lor. Unele dintre cele mai expuse persoane la acest tip de fumat sunt
bebeluşii, dar şi tinerii sau adulţii care activează în colectivităţi mari.
Un studiu realizat de Universitatea Drexel din Statele Unite arată că microparticulele din
fumul impregnat în păr, piese de mobilier sau în scaunele maşinii pot fi purtate pe calea aerului,
ajungând în încăperi unde teoretic nu se fumează, potrivit Science Alert.
Este şi cazul unei săli de curs, unde cercetătorii au descoperit că de fapt aerul analizat nu
era chiar atât de sănătos, cum s-ar fi putut crede. Oamenii de ştiinţă au filtrat aerul din încăpere,
au analizat microparticulele şi au constatat că o treime dintre acestea purtau „semnătura” chimică
specifică aşa-numitului fumat „la mâna a treia”.
Imediat, autorii studiului au identificat şi câteva surse de poluare: un balcon aflat la circa
20 de metri, unde fumătorii ieşeau ocazional pentru a trage câteva fumuri şi o încăpere din
vecinătate, care împărţea acelaşi sistem de aer condiţionat cu sala de curs respectivă.
Totuşi, înainte de a intra în panică, ar fi bine să ştim că singurele studii de laborator
efectuate până acum în privinţa fumatului „la mâna a treia” au fost făcute pe şoareci şi că este
dificil de demonstrat legătura cu eventualele riscuri în cazul oamenilor.
Cu toate astea, unii cercetători avertizează că fumatul „la mâna a treia” poate provoca
diabet de tip II, precum şi boli de ficat şi plămâni.
Aşadar, distanţa şi câţiva pereţi nu sunt suficienţi pentru a împiedica particulele potenţial
toxice să pătrundă într-o încăpere unde fumatul este interzis.( 6.)

Page
13
 BIBLIOGRAFIE

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Tutun
2. http://www.creeaza.com/referate/biologie/Influenta-unor-substante-toxic838.php
3.https://ro.wikipedia.org/wiki/Efectele_consumului_de_tutun_asupra_s%C4%83n%C4%83t
%C4%83%C8%9Bii
4. https://www.ele.ro/sanatate/afectiuni/efectele-nocive-ale-fumatului-1959#
5.https://www.csid.ro/health/sanatate/fumatul-modern-stii-ce-se-afla-in-tigara-ta-electronica-
13920861#cap3
6. https://www.rfi.ro/stiinta-103205-studiu-afecteaza-fumat

Page
14