Sunteți pe pagina 1din 5

Clima României

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigation Jump to search

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a
afirmațiilor pe care le conține.

O hartă climatică a Europei.


România are o climă temperat continentală de tranziție, specifică pentru Europa centrală, cu patru
anotimpuri distincte, primăvară, vară, toamnă și iarnă. Diferențele locale climatice se datorează mai
mult altitudinii și latitudinii, respectiv mult mai puțin influențelor oceanice din vest, celor
mediteraneene din sud-vest și celor continentale din est.

Cuprins
• 1 Regimul termic
• 2 Regimul precipitațiilor
• 2.1 Precipitațiile anuale
• 2.2 Frecventa precipitațiilor
• 3 Caracteristicile elementelor climatice
• 4 Note
• 5 Bibliografie
Regimul termic
Temperaturile medii anuale scad ușor de la sud(10°-11°C) spre nord(8,5°-9°C), variație datorată atât
latitudinii cât și distribuției reliefului țării. De asemenea, temperatura scade odată cu creșterea
altitudinii ( scade cu 6° la fiecare 1000 m.) Temperaturile maxime medii anuale oscilează între 22°C
și 24°C în timpul verii, respectiv între -3°C și -5°C, în timpul iernii. Temperaturile extreme
înregistrate în România au fost de -38.5°C, la Bod (județul Brașov)[1], pe 25 ianuarie 1942, și de
+44.5°C la Ion Sion (județul Brăila), pe 10 august 1951.
Media anuală a precipitațiilor, urmând scăderea treptată a influențelor oceanice și mediteraneene,
scade ușor de la vest la est. Media anuală a precipitațiilor căzute (calculate pe întreg teritoriul) este
de 637 mm anual, cu valori sensibil mai ridicate în zonele montane (1.000 - 1.400 mm/an, stațiunea
Stâna de Vale este considerată "polul ploii din România") și progresiv mai scăzute spre est, în
Bărăgan fiind de sub 500 mm/an, iar în Dobrogea și Delta Dunării coborând sub 400 mm/an[2].
Vara este un anotimp extrem de călduros, care durează de la începutul lui mai la jumătatea lui
septembrie în câmpiile din Sud și Vest. În sudul României există peste 40 de zile „tropicale”(cu
temperaturi peste 30 de grade Celsius) și peste 90 de zile de vară (cu temperaturi peste 25 de grade
Celsius). Temperatura maximă absolută din România este de 44,5 de grade Celsius, și s-a înregistrat
la Ion Sion, lângă Brăila, pe 10 august 1951. Adesea, vara apar furtuni puternice cu cantități mari de
precipitații. Verile din ultimii ani, datorită încălzirii globale, au devenit foarte calde și asta aduce cu
sine distrugerea de culturi și livezi, tulburări comportamentale ale animalelor de curte și chiar
irascibilitate în rândul oamenilor. Mai mult decât atât, zilele caniculare din miezul verii fac și
victime umane. În vara anului 2017, în timpul unui cod roșu de caniculă care viza sudul țării
(inclusiv Bucureștiul), 7 oameni s-au stins din cauza temperaturilor extreme, iar alte sute au avut
nevoie de îngrijiri medicale.
De notat că în zonele montane din Nord și Centru vara este un anotimp temperat, cu puține zile
tropicale sau de vară, și cu nopți răcoroase.
Toamna este un anotimp mai scurt, de tranziție, cu perioade lungi de uscăciune alternând cu
perioade de ploi. În a II-a parte a lunii octombrie vin primele înghețuri, iar în noiembrie, de obicei
în zonele montane, primele ninsori. În câmpii, acestea se manifestă adesea mai târziu decât în restul
țării.
Iarna este un anotimp friguros, în care masele de aer rece venite din Est aduc temperaturi de până la
-20 de grade Celsius sau chiar sub (recordul este de -38,5 grade Celsius, la Bod, lângă Brașov,
înregistrat la data de 25 ianuarie 1942). Zăpada nu este abundentă comparativ cu alte state
europene, atât datorită lipsei de precipitații cât și datorită creșterilor frecvente de temperatură. În
Sud și Vest cu precădere, stratul de zăpadă se topește și reface de câteva ori în decursul unei ierni. În
ultimii ani, încălzirea globală și producerea de gaze cu efect de seră au transformat total iernile din
România. Episoadele autentice de iarnă, cu viscol și ger năprasnic s-au rărit considerabil, însă
atunci când apar sunt de cele mai multe ori sunt devastatoare. Iarna 2017-2018, din pricina
temperaturile extrem de ridicate, a doborât mai multe recorduri istorice. De exemplu, de Bobotează
(6 ianuarie 2018) s-au înregistrat în București peste 17 grade Celsius, cea mai mare temperatură
măsurată vreodată în Capitală pe data de 6 ianuarie.
Primăvara este un alt anotimp de tranziție, relativ scurt. Temperatura crește cu repeziciune,
înghețurile dispărând în luna aprilie.
Temperatura medie anuală variază de la 11 grade Celsius în lunca Dunării, la 6 grade Celsius în
Harghita. Temperatura medie a lunii iulie variază între 26 grade Celsius și 18 grade Celsius tot în
funcție de regiune. În ianuarie, aceste temperaturi variază de la 0°C (la Băile Herculane sau la
Mangalia) la -6 grade Celsius (în depresiuni).

Regimul precipitațiilor
Precipitațiile anuale
Precipitațiile din România sunt moderate media precipitațiilor anuale căzute pe teritoriul țării fiind
de 637 mm anual. Precipitațiile anuale medii din zona de câmpie variază între 400 mm în Dobrogea,
500 mm în Câmpia Română și până la 600 mm în Câmpia de Vest. Odată cu altitudinea,
precipitațiile cresc, atingând 1000 – 1200 mm/an la altitudini mai mari de 1800 m.
Un tabel cu temperaturile și precipitațiile care se întâlnesc în Timișoara

Temperatura medie a aerului (media lunară și anuală)*


Perioada Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
1901-
-1,5° 0,6° 5,7° 11,1° 16,3° 19,6° 21,5° 20,9° 16,8° 11,2° 5,7° 1,2° 10,7°
2000
2006 -1,7° 0,0° 5,0° 12,4° 16,2° 19,5° 23,6° 20,1° 17,5° 12,5° 6,4° 2,1° 11,1°
Maxima și minima absolută lunară în perioada 1901-2000
Anul 1979 1994 1952 1950 1950 1938 1939 1952 1946 1935 1926 1957
Maxima 17,4° 20,5° 28,2° 32,0° 34,5° 38,4° 39,6° 41,0° 39,7° 33,8° 27,1° 20,2°
Anul 1942 1935 1932 1931 1935 1962 1962 1949 1970 1971 1922 1927
- - - - -
Minima -5,2° -5,0° 2,2° 5,9° 5,0° -1,9° -6,8°
38,5° 29,2° 20,0° 15,4° 24,8°
Precipitații (media lunară și anuală în mm)
1901-
39,1 37,5 36,5 48,2 63,4 81,0 58.3 51,5 43,9 49,7 48,7 49,4 583,9
2000
2006 30,3 41,7 49,3 78,8 50,2 87,8 50,4 98,0 24,6 17,4 31,3 21,3 581,1
*Anuarul statistic al României 2007'[1]'

Frecventa precipitațiilor
Se consideră „zile cu precipitații” cele în care se înregistrează cantități ≥ 1,0 mm.

Temperaturile și precipitațiile medii anuale ale capitalei României, București


Numărul mediu anual de zile cu precipitații variază pe teritoriul țării între sub 100 și 200. Cele mai
puține astfel de zile (<100) se înregistrează în estul Dobrogei și centrul Bărăganului. În regiunile de
câmpie din sud, Podișul Bârladului și extremitatea vestica a Câmpiei Aradului, numărul anual de
zile cu precipitații se ridică la 125 iar în Câmpia și Dealurile Vestice, Podișul Transilvaniei, în
Subcarpați și Piemontul Getic, în Subcarpații Moldovei și în restul Podișului Moldovei se
înregistrează până la 150 zile. Cele mai multe zile cu precipitații, peste 190, se înregistrează în zona
montană și cu deosebire în grupa nordică a Carpaților Orientali, pe culmile masivelor Bihor-
Vlădeasa și în Carpații Meridionali. În depresiunile intramontane și în sud-vestul Podișului
Transilvaniei numărul mediu al zilelor cu precipitații este mai mic decât în zonele învecinate,
însumând între 100-120.
În cursul anului, lunile septembrie și octombrie au cel mai mic număr mediu de zile cu precipitații
caracterizează , iar lunile mai-iunie și decembrie cel mai mare. În multe luni din anii deosebit de
ploioși, numărul maxim lunar de zile cu precipitații a însumat 16-30 de zile în regiunile muntoase,
15-25 în cele deluroase și 14-20 în cele de câmpie. În intervalul septembrie-octombrie, în iulie-
august și uneori în martie-aprilie există ani în care nu s-a înregistrat nicio zi cu precipitații.

Caracteristicile elementelor climatice

Clima României după clasificarea Köppen și după Administrația Națională de Meteorologie, Clima
României, Ed. Academiei Române, București 2008
Temperatura medie anuală scade de la sud (unde este de peste 11°C în Lunca Dunării) la nord
(8,5°C în nordul Podișului Moldovei) și în altitudine (ajungând la 0°C la altitudini de peste 2000
m). După valorile temperaturii medii anuale, există trei etaje termice: un etaj cald (cu valori de
peste 10°C), un etaj mediu (între 10°C și 6°C) și un etaj rece (cu temperaturi mai mici de 6°C).
Precipitațiile atmosferice scad de la vest la est și cresc în altitudine. După cum rezultă din afirmația
anterioară, precipitațiile cele mai scăzute se înregistrează în partea de est a țării (unde sunt sub 500
și chiar sub 400 mm/an, fenomen datorat influențelor de ariditate) și cele mai ridicate pe munții
înalți (peste 1200 mm/an). În ceea ce privește vânturile existǎ o diversitate mare a mișcărilor
aerului:
• iarna:
• crivǎțul - foarte rece și uscat, produce geruri puternice, troienind zǎpada in câmpiile
din est și sud-est.
• vânturile de vest - aduc zǎpadǎ și ger cu preponderențǎ în partea vesticǎ și centralǎ
a țǎrii.
• austrul - aduce aer tropical, cald, care înmoaie gerul și topește zǎpezile.
• vara:
• aer oceanic bate dinspre vest, nord-vest; este umed și aduce nori încǎrcați cu ploi
bogate.
• aer tropical este uscat și fierbinte; provine din regiunile sudice, creazǎ cǎlduri toride
și secete prelungite.
Influențe climatice în România:
• influențe oceanice: în vestul țării; aduc precipitații bogate;
• influențe submediteraneene: în sud-vestul țării, cu veri calde și uscate, și ierni blânde și
ploioase;
• influențe de tranziție:fac trecerea de intre influențele oceanice și cele submediteraneene;
• influențe de ariditate:în estul țării, cu veri secetoase ți ierni geroase;
• influențe scandinavo-baltice: în Grupa Nordică a Carpaților Orientali și Podișul Sucevei, cu
temperaturi scăzute;
• influențe pontice:pe litoral, cu amplitudini termice mai mici.

Pe teritoriul țării predomină circulația aerului din partea de vest (vânturile de vest). Frecvent, în
jumătatea estică a țării și în Câmpia Română, bate din nord-estul continentului crivățul, un vânt
geros iarna și uscat vara, determinând existența unor temperaturi scăzute iarna (între -6°C și 0°C) și
secete vara (peste 23°C). În anumite depresiuni submontane există vânturi cu caracter de föehn.
Temperaturile extreme au fost următoarele: temperatura maximă absolută de 44,5°C (lângă Brăila)
și minima absolută de –38,5°C (lângă Brașov).

Note
1. ^ Când și unde s-au înregistrat cele mai scăzute temperaturi din istorie, historia.ro
2. ^ http://www.vremeainromania.com/judet/tulcea/

Bibliografie
• Administrația Națională de Meteorologie, Clima României, Editura Academiei Române,
București, 2008
• Vremea maine
• Meteo Romania