Sunteți pe pagina 1din 10

Introducere

In ultima decadă, tehnologia a devenit în mod exponențial mai importantă în viața


adolescenților. Aceștia folosesc cele mai noi tehnologii, comunică aproape instant, își petrec
majoritatea timpului pe Facebook, unde țin legătura cu prietenii și împărtășesc fotografii și
videoclipuri. Kaveri Subrahmanyam și Patricia Greenfield (2008) arată că tinerii folosesc aceste
mecanisme pentru a-și asigura relațiile din mediul offline. Interacțiunile adolescenților cu străinii
din mediul online pot avea diverse beneficii, precum moduri prin care să își elibereze anxietatea
socială, adolescentii putând căpăta mai multă încredere în sine, dar și dejavantaje precum
cyberbulling-ul și rasismul (Subrahmanyam, K., & Greenfield, P. 2008 ).
În această lucrare, ne propunem analizarea prieteniilor adolescenților de pe Facebook,
prezentarea avantajelor și dezvantajelor unor astfel de relații mijlocite de platformele online, într-
o perioadă a formării personalității și principiilor, ce ghidează încrederea oferită oamenilor. Scopul
fixat de noi a fost acela de a afla În ce măsură există o strictă separare între prieteniile din mediul
online și cele din mediul offline? Cine sunt cei cu care adolescenții se împrietenesc și cum
comunică cu aceștia? Care sunt principalele scopuri pentru care adolescenții își dezvăluie
identitatea în prieteniile din mediul online?, Care sunt beneficiile care influnțează dezvoltarea
relațiilor din mediul online? Ne propunem atingerea scopului nostru prin cerecetarea calitativă,
folosindu-ne de un interviu semistructurat în profunzime. Această lucrare își propune să analizeze
și să aducă o nouă perspectivă asupra temei, să clarifice aspecte neabordate de studiile precedente,
datorita mediul foarte dinamic, pe care ni-l propunem să-l cercetăm, în care obiceiurile se schimbă
foarte des. Grupul țintă pe care l-am ales reprezintă principala categorie conectata la mediul online,
la Facebook, la toate facilitățiile acestuia, adolescenții din mediul urban, cei care sunt influențați
și interacționează cu trendurile din online.
Cuvinte cheie: Facebook, adolescent, prietenii virtuale, relații interumane, comunicarea online

Facebook-descriere introductivă a curpinzătoarei platforme


Debutul oficial al acestei rețele sociale a avut loc în februarie 2004, când platforma era un proiect
disponibil exclusiv studenților de la Harvard (Bulubașa, 2014). Apoi, aceasta a fost dezvoltată și
adaptată pentru a deveni accesibilă publicului larg. De la forma inițială și până la interfața
prietenoasă, care ne face astăzi să pierdem noțiunea timpului, au fost mai mulți pași. Relevant
pentru noi este anul 2015, când se lansează aplicația Facebook Messenger, conectată la contul de
Facebook și care permitea conversațiile cu persoanele din lista de prieteni. Stanciu (2016) ne
reaminteşte un pas important pentru petrecerea timpului pe Facebook, aparitia extensiilor
butonului de like. Astfel, pe langa obişnuitul buton de apreciere, apar reacţii noi, exprimate prin
emoji, ele exprimând amuzamentul, iubirea, mirarea, tristeţea sau furia. Apariţia acestora a fost
justificată de responsabilul de la Facebook pentru News Feed drept o necesitate. În cartea lui
Stanciu (2016), el declară că ,toată lumea a avut o postare în News Feed la care un simplu Like nu
era potrivit.” Astfel, utilizatorii platformei primesc ocazia de a se deschide într+o măsură mai mare
către prietenii lor şi de a exprima sentimente mai complexe decât simpla apreciere. Dezvăluirea
amănunţită a reacţiei pe care o generează o postare a fost atât de bine primită încât ea continuă să
se regăsească şi astăzi în News Feed-ul nostru.

Entuziasmul cu care utilizatorii platfomei reacţionează la fiecare schimbare determină munca


neîncetată a echipei de a răspunde nevoilor complexe. Dacă la început, Facebook a făcut lumea să
fie mai mica, mai interactivă. A unit familii, prieteni, vecini din întreaga lume, conform ideilor lui
Cerban (2014), astăzi Facebook reprezintă un mod de relaxare, de exprimare şi de confesiune
pentru persoane de toate vârstele. Rămâne totuşi decizia noastră măsura în care alegem să ne
destăinuim pe această reţea social. Existând posibilitatea de a avea un profil public sau privat,
postările pot fi confidenţiale sau publice, iar cei care ne văd postările pe News Feed pot alege să
aprecieze sau să îţi spună părerea într-un comentariu. (Melcombe, 2011). Având în vedere
curiozitatea adolescenţilor şi dorinţa lor de a fi conectaţi în permanenţă, ei sunt în număr foarte
mare utilizatori ai acestei platforme. Ziarul Cotidianul susţinea că 28% dintre tinerii care sunt pe
Facebook spun că folosesc doar această reţea, un procent mai mare decât în cazul oricărei alte
reţele de socializare, datele fiind furnizate pe baza unui studio făcut în rândul a peste 4.500 de
respondenţi din SUA cu vârste între 12 şi 17 ani.

Mediul online pentru adolescenți

Observăm că adolescenții petrec din ce în ce mai mult timp pe internet, 34% dintre ei sunt
dependenți de computer sau telefon. Câteva dintre caracteristicile definitorii ale adolescențiilor
care petrec mai mult timp pe internet sunt senzația de euforie și o buna stare atunci când folosesc
internetul, iar când nu sunt conectați la mediul online simt o oarecare frustrare, anxietate și
nervozitate (Racu, I. 2014). C. Popa afirmă că 10% din totalul populației prezintă dependență față
de internet, dar preadolescenții, adolescenții și tinerii sunt cei mai predispuși către o astfel de
dependență.

Rețelele sociale reprezintă un mediu online de transmitere a culturii adolescentine, în


special pe Facebook, unde adolescenții se informează despre principalele lor interese (sport, modă,
muzică, trend-uri, evenimente) și locul în care socializază cu prietenii lor apropiați, cei pe care îi
cunosc online, cei aflați la o distanța geografică sau cei ce împărtășesc interese și pasiuni comune
prin intermediul comunitatiilor virtuale (grupurile de Facebook, Facebook Messenger). Această
socializare facilitează vehicularea valoriilor interioare ale adolescenților, pe care aceștia le
împărtășesc, le discută sau chiar le modifică dupa ce sunt prezentate celorlalți ( Chitosca, M. I.
2006).

Atașamentul

În timpul adolescenței, numărul momentelor de atașare față de alți participanți sociali se schimbă.
În timp ce adolescentul rămâne atașat de grupul său primar, acesta dezvoltă, de obicei, o relație de
atașament și față de persoanele din afara familiei. (Bowlby, 1969). Alte cercetări sugerează că
această relație de atașament pe care adolescenții o au față de adulți(și invers), reprezintă parțial o
reflectare a atașamentului lor ca nou-născut și că modul primar de atașament parțial este predictiv
în alte relații non-parentale pe parcursul vieții, cum ar fi relațiile romantice și prieteniile (Bowlby,
1969; Bowlby, 1973; Zimmerman, 2004). Bowldy (1969) menționează că modul în care
adolescenții interacționează cu acest nou tip de atașament ar trebui să reflecte tipuri de
comportamente din copilărie.

Prieteniile din mediul online vs offline

Cercetările anterioare privind prieteniile offline au arătat că, cu cât distanța fizică dintre indivizi și
prietenii lor țintă este mai apropiată, cu atât mai mult va fi garanta succesul prieteniei (Hays, 1985,
Mesch & Talmud, 2007, Priest & Sawyer, 1967). Astfel, persoanele apropriate geografic stabilesc
mai ușor prietenii și pot interacționa mai ușor, având mai multe oportunități de a face schimb de
informații prin viu grai
Nivelul de atracție socială poate fi mai ridicat în cazul prieteniilor din mediul online față de cel
offline. Cercetările bazate pe acest subiect au raportat o serie de efecte pozitive ale comunicării
mediate de computer (CMC, english = computer-mediated communication) asupra atracției
sociale (Antheunis, Valkenburg, & Peter, 2007; Bargh, McKenna, & Fitzsimons, 2002; McKenna,
Green, & Gleason, 2002; Ramirez & Zhang, 2007).

J. Thompson (1995) susține că se formează o distinge între interacțiunile umane și construiește trei
tipologii: interacțiune față-în-față, interacțiuni mediate și cvasimediate. Thompson consideră
comunicarea mediată de computer împrumută atât elemente specifice comunicării interpersonale,
faţă-în-faţă, cât şi elemente ale comunicării cvasimediate. La fel ca în cazul comunicării
interpersonale, comunicarea mediată de computer presupune un dialog, diferența între cele două
tipuri de comunicare ar fi că, în cazul comunicării mediate de computer, se poate realiza și
monologul, feed-back-ul primit putând fi prea incert (Stefanescu, S. 2008). “De asemenea,
comunicarea mediată de computer implică autodezvăluirea (în termenii lui J. DeVito, 1988),
cunoaşterea lumii exterioare, relaţionarea semnificativă cu alte fiinţe umane, persuadarea
interlocutorilor, dar şi un substrat ludic, toate acestea fiind, în acelaşi timp, obiective ale
comunicării de tip interpersonal. Pe de altă parte însă, comunicarea mediată de computer implică
o separare de contexte şi o disponibilitate extinsă, în timp şi spaţiu, şi poate fi orientată nu doar
spre anumiţi „alţii”, ci şi spre o gamă diversă şi nelimitată de receptori, asemenea cvasi-
comunicării mediate” (Stefanescu, S. 2008), lucruri importante pentru adolescenți, aflați în
perioada în care doresc să se descopere pe sine mai ales din modul în care aleg să se prezinte și
din interacțiuniile cu ceilalti.

Comunicare mediata de computer este relevantă pentru cercetarea noastră, deoarece oferă
adolescenților un mediu în care sunt create și alese noi mecanisme de înțelegere și descifrare a
mesajului și nu implică niște norme și reguli de interacțiune cu un caracter general, adolescenții
iși crează în cyberspațiu propriile reguli după care își ghidează interacțiunile. Ne propunem să
descifrăm aceste modele individuale după care adolescenții descifrează reacțiile celorlați, cum
codifică comunicarea și cum prieteniile din mediul online, formate sau menținute pe Facebook,
influențează aspecte ale personalitații lor, în mod pozitiv sau negativ.
Efecte care stimulează sau efecte care reduc

Mulți dintre autorii de până acum ce au făcut diferite studii despre prieteniile adolescenților
în mediul online sugerează că acestea fie au efecte pozitive asupra adolescenților, fie negative. De
exemplu, Locke (1998) consideră că prieteniile din online reduc apropierea tinerilor față de
prietenii din viata reală, câteva dintre motivele pe care acesta se bazează sunt:
“(a) Internetul îi motivează pe adolescenți să formeze prietenii superficiale online cu străini;
(b) prieteniile online cu străinii sunt mai puțin benefice pentru adolescenți decât cele care există in
offline;
(c) timpul petrecut cu străinii online apare la costul timpului petrecut cu prietenii existenți;
(d) ca rezultat din ipotezele 1, 2 și 3, reduce apropierea de prieteni” (Locke, J.L 1998).
Alți autorii precum McKenna si Bargh (2000) sunt de parere ca internetul stimuleaza interacțiunile
sincere între oameni, eliminând factorii audio-vizuali, se încurajează deschiderea adolescenților
către o comunicare mult mai sinceră. Mai multe studii au constatat că Internetul reduce implicarea
socială și calitatea relațiilor existente (Kraut et al., 1998; Nie & Erbring, 2000). Cu toate acestea,
toate studiile care au fost găsite efectele de reducere au fost realizate în primele etape ale
Internetului. Însa rezulatele publicate recent arată că prieteniile online ale adolescenților au mai
multe efecte pozitive decât negative. De exemplu, studii mai recente au demonstrat că utilizarea
internetul este în mod pozitiv legată de mărimea cercului social (Kraut et al., 2002) și de frecvența
interacțiunilor față-în-față cu prieteni existenți (Kraut et al., 2002). Noi ne explicam aceste
discrepanțe între rezultatele studiilor mai vechi si cele actuale este modul diferit în care internetul
era utilizat și modul în care este utilizat acum. În principal, în anii ’90 și la inceputul primei decade
a anilor 2000, internetul era utilizat pentru a comunica în mod formal și informare, în schimb, în
prezent, scopurile pentru care folosim internetul s-au schimbat, el fiind utilizat pentru a cauta
informații, pentru a impartașii content personal, exprimarea opiniilor, comunicare informala etc.
Unul dintre efectele diversificării modului în care folosim internetul este slăbirea unei linii stricte
care să separe prieteniile online de cele din offline, în special în rândul adolescenților (Lenhart et
al., 2005). Folosirea unor noi medii de comunicare precum Facebook Messenger au ca rezultat
prieteniile online ale adolescenților și contactele offline par să se suprapuna (Valkenburg, P. M.,
& Peter, J. 2007).
Efectele comunicării online cu strainii
Tendința majoritară a adolescenților este să mențină prieteniile cu persoanle din offline
cu ajutorului rețelei sociale Facebook, însă un fenomen des întâlnit este comunicarea cu străinii
(Pețer, Valkenburg, & Schouten, 2005). Adolescenții tind să cunoască străinii cu care comunică
în grupurile publice (Lenhart et al., 2005), câteva dintre cele mai cunoscute grupurii de pe
Facebook la care adolscentii aderă sunt Junimea, Comentarii Memorabile, în care adolescenții
dezvoltă atitudini similare față de diverse subiecte, plecând de la acesta bază a împărtășirii unor
trăsăturii commune ei continuă comunicarea cu persoanele întâlnite pe aceste grupuri și în privat.
Interacțiunile adolescenților cu străini în mediu online au efecte precum ameliorarea anxietății
sociale și dezvoltarea unor mecanisme de apărare mai bune în fața “pradatorilor sexuali” după
cum observă autorii Subrahmanyam și Greenfield. Adolescenții par să fie influențați de
pseudonimul pe care îl au și consideră că este mult mai ușor să dezvălui părți ale identității lor
atunci când discută cu străinii, par să fie mai motivații să aibă încredere în străinii pe care îi
cunosc sub protecția anonimatului, care pare sa ofere impresia de protectie împotriva
dezamagirilor cauzate de distrugerea încrederii și efectele sale, cum este în cazul prieteniilor din
offline.

Metodologie

În lucrarea de față ne propunem să analizăm prieteniile pe care le dezvolă adolescenții prin intermediul
Facebook-ului. Întrebările de cercetare care au ghidat această lucrare sunt:

● În ce măsură există o strictă separare între prieteniile din mediul online și cele din mediul
offline?
● Cine sunt cei cu care adolescenții se împrietenesc și cum comunică cu aceștia?
● Care sunt principalele scopuri pentru care adolescenții își dezvăluie identitatea în
prieteniile din mediul online?,
● Care sunt beneficiile care influnțează dezvoltarea relațiilor din mediul online?
Ne-am dorit să determinam modul în care adolescenții comunica prin intermediul Facebook-ului,
în ce fel își dezvoltă aceștia relațiile de prietenie, modul în care aceștia sunt afectați într-o oarecare
măsură de mediul online, atașamentul și diferențele dintre prieteniile dezvoltate în mediul online
și cele din mediul offline. Astfel, am efectuat o cercetare calitativă, mai exact 12 interviuri
semistructurate în profunzime, realizate în luna decembrie, 2018. Cercetarea s-a adresat
adolescentilor cu vârste curpinse între 15 și 18 ani. Am ales să ne adresăm acestui grup deoarece,
în timpul adolescenței, unii tineri devin tot mai interesați de afirmarea online, apare dorința de nou,
de integrare. Observăm faptul că, în încercarea acestora de a se integra în societate, adolescenții
adoptă diferite metode, iar Facebook reprezinta un rol important.
Interviul conține întrebări despre părerea lor cu privire la mediul online și cel offline, modul
în care își dezvoltă prieteniile pe Facebook, care sunt motivele pentru care adoptă această metodă
de a cunoaste persoane noi în mediul online și, mai ales, care sunt beneficiile acestei metode.

Interpretarea rezultatelor

Studiul noastru a pornit de la următoarele întrebări de cercetare: În ce măsură există o strictă


separare între prieteniile din mediul online și cele din mediul offline? Cine sunt cei cu care
adolescenții se împrietenesc și cum comunică cu aceștia? Care sunt principalele scopuri pentru
care adolescenții își dezvăluie identitatea în prieteniile din mediul online?, Care sunt beneficiile
care influnțează dezvoltarea relațiilor din mediul online? Astfel, prin intermediul acestei cercetări
am descoperit ce mediu (online sau offline) sunt favorizabile pentru stabilirea de prietenii în rândul
tinerilor și unde aceștia socializează mai des. Aceștia nu își petrec mult timp pe Facebook, tendința
generală fiind în medie de 3 ore pe zi. Din studiul nostru, am aflat că adolsecenții nu oferă un grad
mare de încredere persoanelor necunoscute și nici nu obișnuiesc să le accepte cererile de prietenie.
Însă când vine vorba de legarea de prietenii cu persoane cunoscute online, adolescenții tind să fie
pro și contra. O parte din corespondenți au susținut că pe această platformă au întâlnit oameni cu
care au o prietenie de lungă durată, și totodată, în cadrul acestui studiu au existat și tineri ce nu au
avut parte de momente. Când vine vorba de experiența cu prietenii din mediul online, intervievații
au avut, în general, momente plăcute ce i-au ajutat spre a-și împuternici stima de sine și la
dezvoltarea încrederii sau nu au avut nici un fel de experiențe. Majoritatea adolescenților au
susținut că prieteniile din offline sunt mult mai reale, deoarece, într-o conversație, ambii
participanți stabilesc o legătură și își observă unul altuia limbajul corpului și că au rețineri când
vine vorba de “a se dechide în fața cuiva”. În cadrul convesațiilor pe care tinerii le poartă, unii
abordează subiecte ce stârnesc amuzamentul, alții subiecte diverse sau discuții cu un caracter mai
puțin personal.
Ipoteza propusă în cadrul cercetării:

 Cu cât adolescenții își petrec mai puțin timp pe rețelele sociale, cu atât mai mai mult se
reduce nivelul de încredere în persoanele necunoscute.
Această ipoteză a fost confirmată, iar corespondeții rămân reticenți când vine vorba de
acordare a încrederii în persoanlele ce le sunt străini. Adolescenții tind să mențină contactul cu
persoanele din viața reala prin intermediul Facebook, deși nu exculd și contactul cu persoanele
pe care nu le cunosc. Lista lor de prieteni și cei cu care interacționează în mediul online pare
să se suprapună cu lista celor cu care comunică și în viața reală
În urma cercetării realizate, am constatat că prieteniile din mediul online sunt privite cu
suspiciune de către tineri, nivelul de încredere față de persoanele străine fiind unul scăzut, în
timp ce prieteniile din viața reală câștigă teren prin conexiunea cu care interlocutorii
comunicării o stabilesc în momentul conversației.

Limitele cercetării
Metoda aleasă:

 Lipsa de experiență a operatorilor de interviu


 Conținutul interviului variază de la respondent la respondent astfel este greu de a
generaliza o concluzie, rezultă un conținut subiectiv
 Imposibilitate de validare și testabilitate a cercetării
 Zgomotul de fundal
 Respondenții au început să răspundă mai activ abia spre finalul grilei de interviu

Eşantionare:

 Numărul de persoane intervievate a fost mic, mai exact 12 persoane


 Preponderent, au fost intervievate mai multe fete decât băieți( 9 fete și 3 băieți )
 Respondenții au fost aleși din segmentul de vârstă 20-30 ani astfel fiind persoane care au
fost obișnuite cu mediul digital încă din copilărie.

Design-ul cercetării:

 Grila de interviu a avut un număr mic de întrebări astfel nu acoperă tot subiectul cercetării.
Resurse:

 Timpul acordat de către respondenți interviului a fost limitat.

Concluzii
Diversificarea modalițatilor în care folosim internetul din ultimii ani par să șteargă limitele
dintre interacțiunile adolescenților în mediul online și cele din mediul offline. Internetul, în
cele mai multe cazuri, îi inhibă pe tineri de a stabili legături superficiale cu străinii pe motivul
neîncrederii acordate de frica necunoscutului

Bibliografie

Antheunis, M. L., Valkenburg, P. M., & Peter, J. (2007). Computer-mediated communication


and interpersonal attraction: An experimental test of two explanatory
hypotheses. CyberPsychology & Behavior, 10, 831-836.

Bargh, J. A., McKenna, K. Y., & Fitzsimons, G. M. (2002). Can you see the real me? Activation
and expression of the "true self" on the Internet. Journal of Social Issues, 58, 33-48.

Bowlby, J. (1969). Attachment and loss: Vol. 1. Attachment. New York: Basic Books

Bowlby, J. (1973). Attachment and loss: Vol. 2. Separation. New York: Basic

Hays, R. B. (1985). A longitudinal study of friendship development. Journal of Personality and


Social Psychology, 48, 909-924

McKenna, K. Y., Green, A. S., & Gleason, M. E. (2002). Relationship formation on the Internet:
What's the big attraction? Journal of Social Issues, 58, 9-31.

Mesch, G. S., & Talmud, I. (2007). Similarity and the quality of online and offline social
relationships among adolescents in Israel. Journal of Research on Adolescence, 17, 455-466.

Priest, R. F., & Sawyer, J. (1967). Proximity and peership: Bases of balance in interpersonal
attraction. The American Journal of Sociology, 72, 633-649.

Ramirez, A., & Zhang, S. (2007). When online meets offline: The effect of modality switching
on relational communication. Communication Monographs, 74, 287-310.
Zimmerman, P. (2004). Attachment representations and characteristics of friendship relations
during adolescence. Journal of Experimental Child Psychology, 88, 83–101