[ascunde]

Pe 23 februarie are loc o întâlnire a wikipediștilor din zona Moldovei în Iași. Detalii și înscrieri în pagina
întâlnirii.

Ștefan cel Mare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigationJump to search
Acest articol se referă la Domnul Moldovei. Pentru alte sensuri, vedeți Ștefan cel Mare
(dezambiguizare).

Ștefan cel Mare

Domn al Moldovei

Ștefan cel Mare după Evangheliarul de la Humor,

considerată cea mai exactă reprezentare a domnului.

Date personale

Născut 1438 sau 1439

Borzești (azi în județul Bacău)

Decedat 2 iulie 1504 (~65-66 de ani)

Suceava

Înmormântat Mănăstirea Putna

Părinți Bogdan al II-lea al Moldovei

Maria Oltea

Căsătorit cu Evdokia Olelkovici (1463 - 67)

Maria din Mangop (1472 - 77)
Maria Voichița (1478 - 1504)

Copii Petru Rareș

Elena
 Bogdan[*]
Bogdan al III-lea cel Orb

Cetățenie Moldova

Ocupație suveran[*]
domn al Moldovei

Apartenență nobiliară

Titluri Prince of Moldavia[*]

Familie nobiliară Dinastia Mușatinilor

Domnie

Domnie 1457 - 2 iulie 1504

Predecesor Petru Aron

Succesor Bogdan al III-lea cel Orb

Modifică date / text

Ștefan al III-lea (n. 1438-1439, Borzești - d. 2 iulie 1504, Suceava), supranumit Ștefan cel
Mare sau, după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română, Ștefan cel Mare și Sfânt, a
fost domnul Moldovei între anii 1457 și 1504. A fost fiul lui Bogdan al II-lea, domnind timp de 47 de
ani, cea mai lungă domnie din epoca medievală din Țările Române.
Ștefan cel Mare este considerat o personalitate marcantă a istoriei României, înzestrată cu mari
calități de om de stat, diplomat și conducător militar. Aceste calități i-au permis să treacă cu bine
peste momentele de criză majoră, generate fie de intervențiile militare ale statelor vecine fie de
încercări, din interior sau sprijinite din exteriorul țării, de îndepărtare a sa de la domnie. În timpul
domniei sale Moldova atinge apogeul dezvoltării sale statale, cunoscând o perioadă îndelungată de
stabilitate internă, prosperitate economică și liniște socială.
Pe plan intern și-a bazat regimul pe o nouă clasă conducătoare formată din oameni proveniți
preponderent din mica boierime, ridicați la demnități pe baza meritelor militare, loialității față de
domn sau a înrudirii apropiate cu acesta. De asemenea a sprijinit foarte mult
dezvoltarea răzeșimii prin împroprietăriri colective ale obștilor de răzeși, în special în urma
războaielor și bătăliilor purtate, fapt care i-a asigurat loialitatea acestei clase, liniștea socială în țară
și forța umană pentru a avea o armată de masă -„oastea cea mare”.
Pe plan extern a reușit să ducă o politică realistă având două mari linii directoare: impunerea sau
susținerea unor conducători favorabili în țările vecine mici – Țara Românească și Hanatul Crimeii –
și o politică de alianțe care să nu permită nici uneia din marile țări vecine – Imperiul
Otoman, Regatul Poloniei și Regatul Ungariei să obțină o poziție hegemonică față de Moldova. A
încercat, fără succes, realizarea unui sistem de alianțe internaționale împotriva turcilor, trimițând soli
la Papa de la Roma, Veneția, Ungaria, Polonia, Cehia și Persia.
În plan militar a urmărit două direcții majore de acțiune. Prima a fost crearea unui sistem de
fortificații permanent la granițele țării - în timpul său construindu-se sau dezvoltându-se rețeaua de
cetăți ce cuprindea cetățile de la Suceava, Neamț, Crăciuna, Chilia, Cetatea
Albă, Tighina, Orhei, Lăpușna și Hotin. Cea de-a doua direcție majoră a fost crearea unei armate
moderne cu o componentă permanentă, profesionistă și semiprofesionistă și o componentă de
masă, formată din corpuri de răzeși înarmați, mobilizați în cazul marilor campanii militare.
Pe parcursul domniei a dus peste 40 de războie sau bătălii, marea lor majoritate victorioase, cele
mai semnificative fiind victoria de la Baia asupra lui Matei Corvin în 1467, victoria de
la Lipnic împotriva tătarilor, în 1469 sau victoria de la Bătălia de la Codrii Cosminului asupra regelui
Poloniei Ioan Albert, în 1497. Cel mai mare succes militar l-a reprezentat victoria zdrobitoare
din Bătălia de la Vaslui împotriva unei puternice armate otomane conduse de Soliman-Pașa -
beilerbeiul Rumeliei, la 10 ianuarie 1475. În urma pierderii acestei bătălii, În anul următor
sultanul Mehmed al II-lea va conduce în persoană o expediție în Moldova încheiată cu înfrângerea
armatei Moldovei, în bătălia de la Valea Albă-Războieni.
După 1476, Ștefan a fost nevoit să acepte suzeranitatea Imperiului Otoman, dar a obținut obținând
condiții foarte bune pentru Moldova. În schimbul unui tributanual modic, țara își conserva intacte
instituțiile și autonomia politică internă.
Ștefan cel Mare a fost un mare sprijinitor al culturii și al bisericii, ctitorind un număr mare
de mănăstiri și biserici atât în Moldova, cât și în Țara Românească, Transilvania sau la Muntele
Athos. Pentru aceste merite a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română, cu numele de Ștefan
cel Mare și Sfânt, la 20 iunie 1992.
A fost căsătorit de trei ori, cu Evdochia - fiica marelui cneaz de Kiev, Maria din Mangop - din familia
imperială bizantină și Maria Voichița - fiica lui Radu cel Frumos, căsătorii în care s-au născut șapte
copii. Începând cu 1497 l-a asociat la domnie pe fiul său Bogdan al III-lea, care-i va succede la tron.
A murit la 2 iulie 1504 fiind înmormântat la Mănăstirea Putna.

Fost-au Ștefan Vodă om nu mare de stat, mânios și de grabu a vărsa

sânge nevinovat; de multe ori la ospețe omora fără județ. Amintrelea
era om întreg la fire, neleneș și lucrul său îl știa a-l acoperi și unde nu
gândeai, acolo îl aflai.
La lucru de războaie meșter, unde era nevoe însuși se vâra, ca
văzându-l ai săi, să nu îndărăpteze și pentru aceia rar războiu de nu
biruia și unde-l biruia alții, nu pierdea nădejdea, știindu-se căzut jos, se
ridica deasupra biruitorilor.
_______ Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei[1]:p. 65

Cuprins

 1Biografie și familie
 2Personalitatea
 3Accederea la tron
 4Politica internă
o 4.1Consolidarea bazei politico-sociale
o 4.2Relația cu marea boierime
o 4.3Crearea noii elite conducătoare
 5Viața economică și socială
o 5.1Agricultura
 o 5.2Infrastructura
o 5.3Comerțul
o 5.4Administrația financiară
 6Politica externă
o 6.11457-1469
o 6.21470-1486
o 6.31487-1504
 7Puterea armată
o 7.1Arta militară
o 7.2Organizarea armatei
o 7.3Armamentul
o 7.4Sistemul de fortificații
 8Războaie și bătălii
o 8.1Aspecte generale
o 8.2Marile bătălii
 8.2.1Bătălia de la Baia
 8.2.2Bătălia de la Vaslui-Podu Înalt
 8.2.3Bătălia de la Războieni-Valea Albă
 8.2.4Bătălia de la Codrii Cosminului
 9Arta, cultura și religia
o 9.1Arhitectura
o 9.2Cultura scrisă
o 9.3Istoriografia
o 9.4Arta decorațiunilor
 10Moldova după Ștefan cel Mare
 11Controverse, neclarități și incertitudini
 12Figura și epoca lui Ștefan cel Mare reflectate în literatură și artă
 13Galerie foto
 14Referințe și note
 15Bibliografie
 16Vezi și
 17Legături externe

Biografie și familie

Evdochia de Kiev
 Maria de Mangop

Maria Voichița

Mormântul de la Mănăstirea Putna

Conform tradiției, Ștefan cel Mare s-a născut la moșia tatălui

său de la Borzești, ca fiu nelegitim al viitorului domn al
Moldovei, Bogdan al II-lea și al Oltei. Bogdan era la rândul său
fiu nelegitim al lui Alexandru cel Bun, iar soția sa, Oltea
provenea dintr-o familie de boieri de lângă Bacău, cei doi
cunoscându-se în perioada în care Bogdan s-a aflat în exil la
curtea lui Vlad Dracul. Familia a mai avut încă trei
băieți: Ioachim, Ion și Crâstea și două
fete: Maria și Sora. [2][3][4]:p. 35
Data nașterii nu este cunoscută cu certitudine, cele mai
plauzibile variante fiind anii 1438[5] sau 1439.[4]:p. 36 Despre
copilăria lui Ștefan cel Mare nu sunt date cunoscute, cel mai
probabil acesta și-a petrecut-o la reședința familiei.
În toamna anului 1449, tatăl său, Bogdan sprijinit cu un corp de
oaste trimis de Iancu de Hunedoara, învinge armata
lui Alexandru al II-lea la Tămășeni, lângă apa Moldovei, la 12
octombrie 1449 și se proclamă domn.[6]:p. 46 Alexandru se
refugiază în Transilvania, de unde va încerca să își recapete
tronul. La rândul său, Bogdan, după o încercare nereușită de a
căpăta sprijinul și protecția polonezilor, și-a îndreptat eforturile
diplomatice către Ungaria.[6]:p. 47
La 11 februarie 1450, Bogdan emite în „târgul de jos” —
Roman — un hrisov de recunoaștere a suzeranității lui Iancu
de Hunedoara, căruia îi făgăduiește sprijin și ajutor, în orice
împrejurare, pentru ca în schimb „iubitul nostru părinte să ne
ocrotească sub mâna sa și să ne apere de orice dușmani ai
noștri”. La sfârșitul actului, unde sunt enumerați martorii care
girau acel document este menționată, imediat după
domn credința iubitului meu fiu, Ștefan Voevod. Actul reprezintă
prima atestare documentară a viitorului domn al Moldovei.[7]:p.
26 Din menționarea de către tatăl său ca asociat la domnie,

rezultă Ștefan împlinise în 1450 cel puțin unsprezece ani,

vârsta minimă impusă de cutumele vremii pentru o astfel de
demnitate. [4]:p. 36
Bogdan avea să fie asasinat, la 15 octombrie 1451, la Reuseni,
de către fratele său vitreg Petru, alt fiu nelegitim al lui Alexandru
cel Bun și care va domni ulterior sub numele de Petru
Aron.[8] Cronicarul polonez Jan Długosz relata astfel scena:
„Un oarecare Petru, care pretindea că are drept la
domnia Moldovei și se înțelesese cu Alexandru ca să
împărțească toate deopotrivă, alegând prilejul când
Bogdan, poftit la țară, la un unchi de frate al aceluiași
Petru, era beat, pe o noapte urâtă, sosind numai cu o
sută de moldoveni, înșelă străjile lui Bogdan și,
prinzându-l, îi tăie capul.”[9]
_____ Jan Długosz, Historiae Polonicae
După omorârea lui Bogdan, familia sa, inclusiv tânărul
Ștefan vor pleca în exil în Transilvania și apoi în Țara
Românească, după instalarea ca domn a lui Vlad
Țepeș.[10]:p. 13Mama sa, Oltea avea să moară la 4
noiembrie 1465.[11]:p. 71
Ștefan cel Mare a fost căsătorit de trei ori. Dacă
predecesorii săi încercaseră prin căsătorii și alianțe
matrimoniale să se apropie de suzeranii lor catolici, regii
Ungariei și Poloniei, politica dinastică a lui Ștefan cel Mare
privind căsătoriile a fost diferită - după cum remarca
istoricul P. P. Panaitescu - toate trei soțiile lui sunt
principese ortodoxe din țări vecine: Evdochia, fiica
lui Simeon Olelkovici⁠(d) de la Kiev, Maria din Paleologii de la
 Mangup, în Crimeea, Maria, fiica lui Radu cel Frumos din
Țara Românească. [12]:p. 25
Căsătoria cu Evdochia a avut loc la 5 iulie 1463 când, după
cum scrie Grigore Ureche, luatu-s-au doamnă de mare
rudă, pre Evdochiia de la Chiev, sora lui Simeon Împăratul.
Iară cronicariul cel leșescu scrie că au fostu Evdochiia fată
lui Simeon Împăratul, iară nu soră.[1]:p. 36 Căsătoria a durat
doar patru ani. Din această căsătorie au rezultat doi băieți
și o fată. Băieții, Bogdan-Vlad născut în 1466
și Petru născut în 1467, au murit amândoi de tineri în anul
1479, la câteva luni distanță, fiind îngropați împreună în
același mormânt. Fata, Elena, avea să se mărite cu fiul
țarului Ivan al III-lea al Rusiei. Evdochia moare și ea
în 1467, posibil la nașterea lui Petru, fiind înmormântată
în Biserica Mirăuțidin Suceava.[13]:pp. 449-440
La 14 septembrie 1472 Ștefan se căsătorește din nou,
cu Maria, din familia domnitoare din micul regat grecesc
pontic Mangop-Theodoro, din Crimeea. Isaac, fratele noii
doamne, poartă titlul de „domn de Theodoro și al întregii
Khazarii”, iar Mariei înseși i se atribuie o multiplă obârșie
împărătească. [14]:pp. 585-587 Cuplul nu a avut copii. Căsătoria
a fost una de conveniență și interes politic, care a durat
atâta timp cât acest interes a existat.
„În 1475 însă după luna lui iulie, în care Caffa fiind
luată de turci, Mangopul intră in stăpînirea lor,
Ștefan cel Mare ne mai având nici un interes a
păstra ca soție pe moștenitoarea acelei domnii
pierdute, se desparte de odrasla Comnenilor și
duce la altar pe cealaltă Marie sau Vochița, fata lui
Radu Vodă.”[13]:p. 398
_____ A. D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană
Maria va mai trăi puțin după divorț, la 19
decembrie 1477, după cum nota Grigore
Ureche pristăvitu-s-au doamna Maria ce era de la
Mangop, fiind înmormântată la Mănăstirea Putna.[1]:p. 36
În anul 1475, după divorțul de Maria de Mangop, Ștefan
s-au încununat cu doamna Voichița, fata Radului
Vodă.[1]:p. 48. Căsătoria avea să dureze până la moartea
domnului, Maria Voichița supraviețuindu-i încă șapte
ani. A murit în 1511 find înmormântată la Mănăstirea
Putna. Din căsătoria lor au rezultat doi copii, un băiat,
viitorul domn Bogdan al III-lea și o fată, Maria,
decedată în 1518 și înmormântată la Mănăstirea
Putna. [13]:pp. 398-401
Ștefan a avut și un număr de concubine, cea mai
cunoscută fiind Maria Rareș din Hârlău, mama viitorului
domn Petru Rareș. [13]:p. 399 Un alt posibil fiu nelegitim, a
cărui mamă nu este cunoscută, a fost viitorul
domn Ștefan Lăcustă.[6]:p. 280
 Ștefan cel Mare a murit la 2 iulie 1504 în urma infectării
unei răni mai vechi, fiind înmormântat la Mănăstirea
Putna.[15]

Personalitatea

Lui Ștefan cel Mare românul îi atribuie tot ce-i pare curios, mare,
vitejesc și chiar neînțeles în pământul nostru. Orice cetate, orice zid,
orice val, orice șanț, întreabă-l cine le-au făcut; el îți va răspunde:
Ștefan cel Mare. Orice pod, orice biserică, orice fântână, orice curte
sau palat vechi, el le va raporta eroului său. Orice bunătate, orice
așezământ a căruia rămășițe se mai trăgănează până astăzi, orice
legiuire ominească, orice puneri la cale înțălepte Ștefan vodă le-au
urzit, îți va zice el, și iar Ștefan vodă.
În sfârșit, acest domn, pentru moldoveni rezumă toate faptele istorice,
toate monumentele, toate isprăvile și instituțiile făcute în cinci veacuri,
de atâția stăpânitori.
_______ Mihail Kogălniceanu, Ștefan cel Mare[16]:p.
195

Accederea la tron

Localizari posibile ale luptei din 1457

 Coroana lui Ștefan cel Mare

La începutul lunii aprilie 1457, Ștefan a intrat în

Moldova, înaintând spre Suceava, de-a lungul
văii Siretului. Era însoțit de o armată de circa
șase mii de oameni, din care un corp de o mie
de munteni oferit de Vlad Țepeș, iar restul
moldoveni din Țara de Jos. [10]:p. 13[17]:p. 59
Petru Aron a fost surprins de această acțiune,
reușind să strângă în grabă o armată cu care l-
a atacat pe Ștefan la Doljești, pe Siret, la 12
aprilie. Petru Aron a fost învins și a părăsit
câmpul de luptă. A încercat o nouă rezistență
la Orbic, la 14 aprilie, în Joia Mare a anului
1457, dar a fost din nou înfânt și silit să ia
calea exilului, în Polonia.[7]:p. 54
„În anul cum se socotește de la
nașterea lui Christos 1457, în luna lui
aprilie, în săptămâna mare dinaintea
Paștilor, veni Stefan Vodă, fiul lui
Bogdan Vodă, cu o mică oaste. Și
veniră asupra lor Aron Vodă la un
părău sau apă cu numele Hreasca, la
Doljești. Așa, goni Ștefan Vodă pe Aron
Vodă din țară și rămase însuși domn
prin silnicie.”[17]:p. 59
_____ Cronica lui Ștefan cel Mare
Despre locul exact al luptei au existat mai
multe variante vehiculate de-a lungul
vremii. Majoritatea istoricilor (Nicolae
Iorga, Constantin C. Giurescu, Ilie Minea
Minea ș.a.) au propus ca loc al bătăliei
localitatea Doljești, de lângă Roman,
pornind de la relatările cronicilor
moldovenești. A. D. Xenopol, pornind de la
o versiune a letopisețului lui Grigore
Ureche, a presupus că lupta a avut loc
la Joldești, în ținutul Botoșani.[10]:p. 13 Cea
mai plauzibilă pare a fi cea a lui Alexandru
I. Gonța, care identifică drept loc al bătăliei
localitatea Dolhești, de pe valea
râului Șomuzul Mare, pornind de la
toponimul menționat în cronica germană -
Dolschecht, dar luând în considerare că
acest sat aparținea surorii sale, căsătorită
cu Șendrea, viitorul portar al Sucevei.[18]
După câștigarea bătăliilor și alungarea lui
Petru Aron, Ștefan va organiza o mare
ceremonie publică de încoronare, într-un
loc numit Direptate, pe valea Siretului.
 „Deciia Ștefan vodă strâns-au
boierii țării și mari și mici și altă
curte măruntă dimpreună cu
mitropolitul Theoctistu și cu mulți
călugări, la locul ce să chiamă
Direptatea și i-au intrebatu pre toți:
este-le cu voie tuturor să le fie
domnu ? Ei cu toții au strigat într-
un glas: “În mulți ani de la
Dumnezeu sa domnești”. Și decii
cu toții l-au rădicatu domnu și l-au
pomăzuitu spre domnie mitropolitul
Theoctistu. Și de acolea luo Ștefan
vodă steagul țărâi Moldovei și să
duse la scaunul Sucevii.”[1]:p. 35
_____ Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei

Politica internă
Consolidarea bazei politico-
sociale

Pecetea lui Ștefan cel Mare

Moldova în timpul lui Ștefan cel Mare

(1483)
 Sigiliul Moldovei

Politica dusă de Ștefan cel Mare pe

plan intern de-a lungul domniei avea
ca scop principal consolidarea puterii
centrale a domnului și asigurarea
liniștii sociale. În acest sens,
principalele direcții de acțiune au fost
reprezentate de: repopularea țării
prin împroprietărirea cu pământ și
acordarea de privilegii răzeșimii,
crearea unei noi clase aristocratice
(mica boierime) pe baza meritocrației
militare, întărirea puterii militare și a
capacității de apărare a țării,
reconcilierea cu vechile familii boierești
și rechemarea celor plecați în exil,
asigurarea loialității Sfatului Domnesc -
prin creșterea ponderii dregătorilor
militari (pârcălabii) și introducerea unui
număr însemnat de membri ai familiei
sale.[10]:pp. 16-17
În încercarea de a găsi o
contrapondere politică la clasa marilor
boieri, Ștefan a manifestat o
preocupare constantă pentru
dezvoltarea micii boierimi (curtenii și
slujitorii) și a țărănimii libere. Marea
proprietate, acordată boierilor, era din
punct de vedere juridic „feudă”, fiind
grevată de obligația titularului de a
efectua serviciul militar cu oamenii săii
în schimbul garantării de către domn a
posesiuni pământului. În schimb, mica
proprietate, deși nu se se bucura de
vreo garanție din partea domnului, era
lipsită și de constrângeri militare, fiind
una de tip alodial.[10]:p. 48
Din acest motiv, până la urcarea pe
tron a lui Ștefan, țăranii liberi nu erau
obligați să presteze serviciul militar,
deoarece pământul pe care îl
 stăpâneau nu era primit de la domn.
Ștefan avea să facă o reformă radicală
în sistemul realțiilor feudale, prin
obligarea țărănimii libere la prestarea
serviciului militar, conferind astfel
acestei clase o funcție politică
importantă în viața statului. Utilizarea
răzeșimii în armată a reprezenta o
lovitură importantă la situația
privilegiată a marii boierimi, singura
care avea monopolul obligațiilor
militare. În momentul în care Ștefan a
implicat în chestiunile de apărare a țării
și alte elemente sociale, care executau
serviciul militar fără a primi în schimb
imunități și privilegii, ponderea marii
boierimi mari ca bază socială a țării, s-
a diminuat în in mod esențial.[10]:pp. 112-
114

Puterea lui Ștefan vodă a stat

în «curtea» lui, în această
oaste de țară, am putea zice în
oameni de arme sădiți de el pe
tot întinsul țării. Căci acesta a
fost actul politic mai însemnat,
care lămurește puterea și
politica marelui domn. El a fost
un mare colonizator de oșteni.
Toate «locurile pustii», adică
fără proprietar, erau de drept
ale domniei și domnul coloniza
pe ele oșteni-plugari. Aceștia
au format puterea de neînfrânt
a domnului, înăuntru și în
afară. [12]:p. 16
_____ P. P. Panaitescu, Ștefan cel Mare. O încercare de
caracterizare
Acest fapt este confirmat și de
numărul mare de hrisoave de
împroprietărire cu „loc în pustiu” în
diferite regiuni ale țării,
preponderent în cele de
graniță. [19][10]:p. 36
Relația cu marea boierime
 Sala Tronului

Luca Arbore, portarul Sucevei

Relația sa cu marea boierime a

fost una în general pașnică,
caracterizată prin autoritarism
domnesc, cu puține manifestări de
nesupunere sau revoltă din partea
boierilor. Relația a evoluat în timp,
pe măsură ce autoritatea centrală
a domnului se întărea. Astfel, în
primii ani de domnie, Ștefan a
căutat să țină sub control puterea
boierilor prin menținerea
privilegiilor, iertarea celor care l-au
slujit pe Petru Aron și trimiterea de
cărți de iertare și rechemarea în
țară a boierilor fugari, în frunte cu
boierul Mihu. [6]:p. 74
Ștefan a schimbat de asemenea și
ierarhia boierească, creând
imediat sub domn un nivel al
conducătorilor administrațiilor
locale, pârcălabii de cetăți
(ținuturi), cărora le-a acordat puteri
lărgite. Pentru a-și consolida
puterea și a-și asigura controlul
asupra acestora, el a încredințat
aceste posturi de mare raspundere
doar rudelor sale și celor mai
apropiați dintre boieri. Ca semn al
importanței pe care o aveau,
pârcălabii erau situați întotdeauna
inaintea dregătorilor de curte, cu
exceptia marelui vornic.[7]:p. 109
În aceeași idee Ștefan a asigurat o
stabilitate mare pe funcții a
marilor dregători, mulți rămânând
în aceeași poziție pentru un număr
mare de ani, cum ar fi:
marele spătarCâlnău –
optsprezece ani,
marele vistiernic Iuga – douăzeci
și unu de ani sau
marele logofăt Tăutu – mai mult de
treizeci de ani. Acest lucru a
asigurat totodată și o mare
stabilitate administrației țării.[7]:p. 109
Ca urmare a acestor măsuri,
Ștefan a avut de înfruntat doar
două conspirații boierești în cei
patruzeci și șapte de ani de
domnie, cea din 1471 - când au
fost decapitați trei mari boieri în
frunte cu cumnatul său, marele
vornic Isaia și cea organizată
în 1504 - cu două zile înainte de
moartea sa, care viza îndepărtarea
fiului său Bogdan de la tron,
terminată identic cu omorârea
capilor conspirației.[6]:p. 129, 267
Crearea noii elite
conducătoare

Viața economică și
socială
Agricultura
Infrastructura
Infrastructura de transport a
Moldovei în timpul lui Ștefan cel
Mare era slb dezvoltată,
neexistând drumuri construite sau
întreținute de autorități.
 „Drumurile erau niște
simple urme de șleauri, de-
a lungul anumitor văi sau
pe anume direcții, pe care
experiența le arătase ca
mai prielnice pentru
comunicarea între două
ținuturi sau localități.
Starea lor, ca pretutindeni
de altmintrelea în acele
vremuri, era foarte rea,
căci ele erau fie acoperite
de un strat gros de praf, fie
adevărate mocirle cu gropi
adânci.”[20]:p. 154
Trecerile peste râuri se făcea, de
regulă, prin vaduri, iar dacă
acestea erau prea adânci,
pe poduri umblătoare. Podurile fixe
erau de lemn, peste râurile mai
mari sau de piatră, peste pârâuri.
Principalele puncte de trecere prin
vad a marilor râuri erau
la Verișcani și Reuseni,
pe Siret, Țuțora și Cernăuți,
pe Prut, Vadul Jorii,
pe Nistru și Bătinești pe Putna.
Poduri umblătoare erau la Târgul
Siret, pe Siret, Cernăuți, pe Prut
și Roman, pe Moldova.[20]:p. 155
Comerțul
Administrația financiară
Principalele surse de venit ale
domniei erau reprezentate de
veniturile încasate
din monopoluri și taxe vamale.
Domnul avea monopolul
exploatării și
comercializării sării și argintului,
precum și monopolul comerțului
cu pește, ceară și blănuri
prețioase. Vămile erau așezate pe
principalele artere comerciale.
Sistemul vamal cuprinde vămile
externe, dispuse pe frontieră și
vămi interne. Vama de import se
plătea doar la Suceava iar vama
de export la vămile externe de
la Cernăuți (pentru Regatul
Poloniei), Chilia (pentru Imperiul
Otoman), Cetatea Albă (pentru
Regatul Crimeii), Adjud (pentru
Regatul Ungariei) și Putna (Țara
Românească). În plus mai existatu
vămi interne unde se plătea o taxă
de tranzit, la Lăpușna, Roman,
Bacău, Vaslui, Bârlad și
Tecuci. [7]:p. 88[10]:p. 72
Ca surse secundare de venit o
reprezentatu arenzile încasate de
la proprietarii de case si atelierele
meștesugărești din
orașe, amenzile și taxele de
judecată (tretina - a treia parte din
lucrul judecat) și veniturile satelor
și ocoaleleor domnești. Domnul
devenea de asemenea proprietar
de drept al moșiilor rămase fără
moștenitor precum și a celor
confiscate de la boierii condamnați
pentru „hiclenie” (trădare). [10]:pp. 71-
72

Ștefan cel Mare a fost unul dintre

puținii domni ai Moldovei care au
bătut o monedă proprie - gros
moldovenesc, fapt ce reprezenta
inclusiv o modalitate de a afirmare
a suveranității. Monedele erau
confecționate din argint, cu un
diametru de 13 milimetri, având
ștanțate stema țării și
inscripțiile MONETAMOLDAVIE pe avers
și STEFANVSVOIEVODA pe revers.
Valorile erau de un gros și o
jumătate de gros. [7][21]:p. 297
Cantitatea de masă monetară a
fost însă una mică, baterea
monedelor fiind determinată în
primul rând de scopuri politice -
plata serviciilor militare prestate de
boierime sau a mercenarilor și mai
puțin pentru facilitarea schimburilor
comerciale, care se bazau în
continuare pe monedele emise de
mai puternicele state vecine. [21]:p.
353

Politica externă
Logofătul Ioan Tăutu, principalul
sfetnic de politică externă

Mahomed al II-lea

Uzun Hasan
Cazimir al IV-lea

Matei Corvin

Ivan al III-lea
 Mengli Ghirai

Vezi și: Politica externă a lui

Ștefan cel Mare.
În politica externă a lui Ștefan cel
Mare pot fi identificate trei mari
perioade, fiecare cu obiective
specifice. [10]:p. 7 La urcarea pe tron
a lui Ștefan, contextul geopolitic
făcea ca Moldova să fie obiectul
încercărilor de hegemonie ai celor
doi mari vecini,
regatele Poloniei și Ungariei. În
urma perioadei de instabilitate
generată de luptele pentru domnie
dintre urmașii lui Alexandru cel
Bun, poziția ei față de cei doi
vecini rivali se degradase
considerabil, de unde necesitatea
pentru tânărul domn de a duce o
politică externă realistă și
echilibrată.[22]:p. 516
„Ștefan urmări încă din
tinerețea lui un principiu,
care îi fu prea folositor în
lunga și viforoasa lui
carieră. Niciodată doi
dușmani, ci totdeauna
împăcarea cu unul, cât era
în ceartă cu celălalt.” [13]:p.
408

_______A.D.Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană

Pentru transpunerea în
practică a politicii externe,
Ștefan va acorda o atenție
dezvoltării deosebită instituției
însărcinate cu acest domeniu,
logofeția. Marele logofăt avea
să devină cel mai important
 dregător al țării. Ștefan și-a
ales cu grijă colaboratorii din
acest domeniu, în lunga sa
domnie demnitatea de logofăt
a fost îndeplinită doar de trei
boieri: Ioan Dobru (8
septembrie 1457-5 februarie
1468), Toma (28 iulie 1468-26
august 1474) și Ioan Tăutu (14
apr.1475 - 7 oct. 1503). [23]:p.
38
. Cei mai cunoscuți diplomați
moldoveni din această
perioadă, menționați pentru
modul cum au condus soliile
încredințate de domn au fost
logofătul Ioan Tăutu și Ioan
Țamblac.[24]:p. 10 [25]
Diplomația se judecă
după rezultate, și
rezultatele diplomației
lui Ștefan sunt
minunate. La 1462-
1465 se luptă cu
muntenii și e în pace
cu turcii, ungurii și
polonii; la 1467 se
luptă cu ungurii, e bine
cu turcii și polonii
intervin în favoarea lui,
protestând la Buda; la
1469-1479 e în luptă
cu muntenii - ungurii și
turcii nu intervin; la
1475-1476 luptă cu
turcii - polonii și ungurii
îi trimit mici ajutoare; la
1477-1480 luptă cu
muntenii, ajutat de
unguri; la 1481-1487
luptă cu turcii, fără
intervenție polonă și
ungurească; la 1497-
1499 luptă cu polonii -
ungurii, turcii și rușii
intervin în favoarea lui
Ștefan. Chiar cu tătarii
lui Mengli Ghirei a avut
mult timp relații
bune.[12]:p. 27
_______P.P. Panaitescu, Ștefan cel Mare
1457-1469
Prima perioadă,
între 1457-1469, este
caracterizată de acțiunile
politice și militare pentru
recunoașterea externă și
consolidarea domniei. În
acest sens erau vizate
întărirea poziției Moldovei
pe scena regională și
recâștigarea libertății de
acțiune a țării, simțitor
îngrădită în deceniile
anterioare. Imediat după
înscăunare au loc
ciocnirile cu polonii care-l
adăposteau pe Petru Aron
și cu care avea să încheie
pace în 1459.
Urmează încercările de
cucerire a Chiliei, luptele
de la Baia cu Matei
Corvin, de
la Lipnic cu tătarii și atacul
Țării Românești și
arderea Brăilei. Tot în
această perioadă a
reînnoit privilegiile
comerciale
pentru negustorii din Braș
ov și Lvov și a inițiat
contactele cu mănăstirile
de la Muntele Athos.[26]:pp.
8-9.[22]:p. 516

1470-1486
Cea de-a doua perioadă,
între 1470-1486, a fost
cea mai complicată și
dificilă din timpul domniei
sale, fiind perioada de
apogeu a conflictului
cu Imperiul Otoman. O
primă constantă a politicii
externe a lui Ștefan în
această perioadă a fost
atragerea Țării Românești
în coaliția antiotomană.
Primul episod l-a
reprezentat conflictul
cu Radu cel Frumos,
concretizat în patru
campanii militare
desfășurate între 1469-
1473, încheiat cu victoria
lui Ștefan. [22]:p. 522-524 În
același context, Ștefan a
intervenit și a numit patru
domni în Țara
Românească: Laiotă
Basarab, Vlad
Țepeș, Basarab cel Tânăr
Țepeluș și Vlad Călugărul,
împotriva unora dintre
aceștia fiind nevoit să
ducă campanii militare
pentru a-i scoate din
domnie, pentru că i-au
trădat încrederea.[26]:pp. 9-10
O a doua linie majoră a
politicii externe a perioadei
a fost de a avea liniște și
eventual sprijin în lupta
antiotomană din partea
vecinilor mari, în acest
scop încheind „pace
trainică și veșnică” cu
Matei Corvin, în 1475 și
depunând jurământ
de vasalitate și credință
lui Cazimir al IV-lea,
regele Poloniei,
la Colomeea, în 1485. În
aceeași direcție se înscrie
scrisorile și soliile
trimise Papei de la
Roma și
conducătorilor Veneției,
cea mai cunoscută fiind
solia lui Ioan Țamblac din
1477.[26]:pp. 10-12[27]:p. 89
Obiectivul principal al
politicii externe în această
perioadă avea să fie însă
încercarea de a asigura
integritatea teritorială a
Moldovei și independența
față de Imperiul
Otoman. [6]:pp. 151-216
„S-a întâmplat ca
atunci când toți
principii supuși
stăpânului
(Mehmet al II-lea -
n.n.) au aflat că
Zucha-Zan (Uzun
 Hasan, hanul
turcmenilor – n.n)
intrase în luptă
împotriva lui, ei s-
au veselit cu toții,
zicând: «Acum,
Mehmet va fi
nimicit. Ceea ce el
ne-a făcut nouă, îi
va face lui acum
Dumnezeu... ». Și
s-au răsculat
împotriva turcilor...
Între ei se afla și
domnul Valahiei
Mici (Moldova –
n.n)... Dat fiind că
țara sa e mică și
locuitorii ei sunt
puțin numeroși,
dar cu toții viteji,
care se
adăpostesc în
munți și văi, cine
ar avea
îndrăzneala să se
apropie de ei?
Așadar, când a
aflat că Zucha-Zan
a pornit la luptă
împotriva
stăpânului său,
sultanul Mehmet al
II-lea, Ștefan a
început să
urzească fel de fel
de planuri. Pe
ascuns, a pus
capăt supunerii
sale și și-a
scuturat umerii de
povară...” [22]:p. 525
______Elia ben Elkana Capsali - Istoria Otomană
În aces sens Ștefan a
renunțat la plata
tributului către Poartă
în 1473, a condus
două campanii majore
antiotomane – cele
din 1475 și 1476,
precum și alte patru
campanii minore –
cele pentru apărarea
Chiliei și Cetății Albe
din 1475 și 1484,
precum și luptele
împotriva oștilor
turcești conduse de
Ali
Hadâmbul, beilerbey-
ul Rumelie și
Malcoci, pașade Silistr
a, din în 1485-
1486. [26]:pp. 11-13
La începutul anilor
1480, contextul
regional începea să
se schimbe. Polonia
înclina tot mai mult să
coopereze cu turcii,
Ungaria acorda
prioritate Europei
Centrale, Țara
Românească fusese
readusă sub controlul
Porții iar Hanatul
Crimeii redevenise
vasal acesteia. [22]:p.
539 După cucerirea de

către turci a Chiliei și

Cetății Albe și în noul
context extern
european, Ștefan
decide în 1487 să
încheie pace cu
Imperiul Otoman,
acceptând reluarea
plății tributului în
schimbul garantării de
către aceștia a
statalității și
independenței
Moldovei.
„Anul 892
(1487). În
zilele când
Davud-pașa a
plecat în
expediție în
Arabia, a venit
un sol din
Moldova cu
haraci pe doi
ani și a plecat
 primind
răspunsul de
pace”. [28]:p. 329
_______Cronica turcească
1487-1504
După încheierea
păcii cu Imperiul
Otoman și
securizarea
frontierei sudice,
în ultima parte a
domniei, Ștefan își
va focaliza politica
externă pentru
rezolvarea
chestiunilor în
dispută de la
frontiera nordică.
În acest sens a
dezvoltat un
sistem de alianțe
cu Cnezatul
Moscovei (1491),
Hanatul
Crimeii și Marele
Ducat al
Lituaniei (1499),
în scopul îngrădirii
influenței polone.
După victoria de
la Bătălia de
la Codrii
Cosminului din
1497 și expediția
militară
în Galiția din
1498, a încheiat
pace cu Regatul
Poloniei. Ultima
sa mare acțiune
diplomatică au
fost negocierile cu
polonezii, din
1502-1503, pentru
restituirea Pocuției
, negocieri rămase
fără succes. [10]:p.
8[22]:p. 545-554

La moartea sa,
Ștefan lăsa țara
într-o situație
politică favorabilă,
având tratate de
pace încheiate cu
toți vecinii săi.
Ultimul sfat de
politică externă
dat fiului
său Bogdan al III-
leaînainte de a
muri a fost de a
menține pacea cu
Imperiul Otoman,
„socotindu din toții
mai puternicu pre
turcu și mai
înțeleptu”.[1]:p. 66
„Nimic nu
tulbura de
la moartea
lui Matiaș
legăturile
bune cu
ungurii.
Turcii din
cetățile de
la
Dunărea-
de-jos se
stâmpăras
e; Mengli-
Ghirai,
Hanul
Crâmului,
socrul lui
Selim, fiul
cel mai
mare al
Sultanului,
care
stătea la
Caffa,
uitase
drumul
Moldovei.
Numele
«Moldove
anului»
era
cunoscut
cu cinste
în lumea
întreagă,
și polonii
 înșiși,
dușmanii
bătrânețel
or sale,
recunoste
au fățis ce
putere
cuminte
pleacă din
sufletul
acestui
om cum
nu se
găsește
ușor un
altul.” [6]:p.
266

_______Nicolae Iorga, Istoria lui Ștefan cel Mare

Puterea
armată

Steagul de
luptă a lui
Ștefan cel
Mare
Concepția
Bătăliei de
la Baia,
1467

Oșteni
moldoveni

Sabia lui
Ștefan cel
Mare
 Oștean
moldovean

Arc scurt
moldovene
sc

Tun pe afet
mobil

Arta
militară
Particularitățil
e strategiei și
artei militare
în perioada
domniei lui lui
Ștefan derivă
din obiectivul
politic pe
termen lung al
domnului
Moldovei,
acela de
„apărare a
ființării statului
moldovenesc.
”[20]:p.
222
Caracterist
ica esențială a
acțiunilor
militare duse
de Ștefan a
fost astfel că
acestea au
urmărit
nimicirea
armatelor
inamice și nu
realizarea de
cuceriri
teritoriale.[29].”
Ca forme
principale a
acțiunilor
militare la
nivel strategic,
Ștefan a
utilizat
atât defensiva
strategică, cât
și ofensiva
strategică, în
funcție de
obiectivul
politic urmărit.
Defensiva
strategică
avea, de
regulă, ca
etape
principale
apărarea pe
frontieră,
hărțuirea,
bătălia
decisivă și
urmărirea,
fiind adoptată
de Ștefan în
marile
campanii din
1475, 1476,
1497, când a
avut de
înfruntat
inamici cu
mult superiori
din punct de
vedere al
numărului și
înzestrării.
Ofensiva
strategică
avea, de
regulă, ca
etape
principale
mobilizarea si
concentrarea
în secret a
forțelor,
respingerea
trupelor de
acoperire
adverse,
bătălia
decisivă și
urmărirea. Ea
a fost
adoptată de
Ștefan în
campaniile din
1473 și 1481
care au avut
ca obiectiv
schimbarea
domnilor pro-
otomani din
Țara
Românească.
[29][20]:pp. 154-
190[30]:pp. 101-160

Bătălia
decisivă –
dusă
individual sau
în cadrul unei
campanii –
avea ca
obiectiv
nimicirea
grupării
principale de
forțe a
inamicului, și
determinarea
acestuia să
renunțe la
continuarea
acțiunilor
militare. În
aceste bătălii
Ștefan a
utilizat cu
precădere
manevra de
forțe,
adaptată la
condițiile de
teren, anotimp
și starea
vremii, pentru
a anihila
avantajul
numeric al
inamicilor,
cum a fost
cazul în
bătăliile de la
Baia și Codrii
Cosminului.
Când
condițiile erau
favorabile, a
fost utilizată
inducerea in
eroare a
inamicului,
prin acțiuni de
înșelare, cum
a fost la Baia,
când orașul a
fost incendiat
în mai multe
locuri,
simultan, sau
la Vaslui,
când o mare
parte a
armatei
otomane a
fost atrasă și
imobilizată
într-o zonă
mlăștinoasă. [
29][20]:pp. 154-
190[30]:pp. 101-160

„Nu e
puțin
lucru
ca
acelaș
i
stăpâ
 nitor
al unei
țări
mici
să
înving
ă pe
rând
pe toți
vecinii
lui:
munte
ni,
unguri
,
poloni,
tătari,
turci.
Și nu
e
vorba
de
cine
știe ce
oști
provin
ciale:
Matei
Corvin
, Ioan
Albert,
Maho
met II
au
năvălit
în
Moldo
va cu
toate
oștile
marilo
r lor
ținutur
i și toți
s-au
întors
rușina
ți.” [12]:
p. 28

_______P.P. Panaitescu, Ștefan cel Mare

Organiz
area
armatei
Armata M
oldovei
era una
neperman
entă, fiind
mobilizată
doar în
caz de
conflict
armat.
Forțele
armate
erau
constitute
din
„oastea
cea mică”
și „oastea
cea
mare”. [30]:
p.
174 [31]Mar

ea
majoritate
a
acțiunilor
militare
ale lui
Ștefan au
fost duse
de
„oastea
cea
mică”,
formată
din cetele
boierești
și
curteni. [32
]:p. 292

Conform
dreptului
feudal,
numai
proprietari
i de
pământ
erau
obligați să
presteze
serviciul
militar și
să
meargă la
război, de
fiecare
dată când
erau
chemați
de
domn.[7]:p.
503
Boierii
cu cetele
lor,
reprezent
au nucleul
armatei.
Ei
constituia
u
elementul
cel mai
numeros
și cel mai
puternic.
Din rândul
acestora,
un corp
separat
era
reprezent
at de
„curteni”
sau
„slujitori”,
adică
boierii
care
îndepline
au dregăt
orii locale
sau
naționale
în
sistemul
administr
ativ.
Numărul
curtenilor
și
slujitorilor
era de
câteva
mii.
Curtenii
faceau
serviciul
prin
rotație la
curte,
asigurând
paza do
mnului și
îndeplinin
d diferite
slujbe sau
servicii. [7]:
pp. 503-
507 [32]:pp.
290-
308
Ceilalți
proprietari
de
pământ,
se
adunau,
în caz de
razboi,
grupați
pe ținuturi
, sub
comanda
pârcălabu
lui de
ținut,
după care
se
deplasau
la locul de
adunare a
oștirii
stabilit de
domn,
denumit
„vileag”
sau
„beleag”. [
7]:p. 507[10]:p.
110

„Oastea
cea mare”
sau „țara”
era
mobilizată
doar în
cazuri
excepțion
ale, de
mare
primejdie,
când erau
cheamți
sub arme
practic toți
bărbații
valizi de
luptă.
Oastea
cea mare
cuprindea
, pe lângă
„oastea
cea
mică”, răz
eșii,
orășenii, ț
ăranii fără
pământ
din
satelor
domnești,
boierești
și
mănăstire
ști, străjeri
i și călăra
șii. Ștefan
a
mobilizat
oastea
cea mare
doar de
două ori,
în
campaniil
e
antiotoma
ne din
1475 și
1476. [7]:p.
511[33]:p. 44

Când
erau
chemați la
oaste
răzeșii
erau
obligați să
se
prezinte și
ei la
vileag, da
că nu
călări și
întrarmați
ca vitejii,
măcar
cum ii
ajutau
împrejurăr
ile,
pregătiți
pentru a
lupta
pedestru.
[30]:p.
178
Orășe
nii aveau
obligația
ca, în caz
de război,
să
înarmeze
un număr
de
oameni
pe
cheltuiala
lor și să-i
pună la
dispoziția
domnului.
O
categorie
militară
distinctă
era
reprezent
ată de
„străjeri”
și
„călărași”,
locuitori ai
satelor de
graniță
care
asigurau
paza front
ierei Carp
aților,
respectiv
a Nistrului
. [7]:pp.504-
510

Armam
entul
Oastea lui
Ștefan cel
Mare
utiliza
toate
categoriile
principale
de armam
ent dispo
nibile pe
plan
european
în a doua
jumătate
a
secolului
al XV-
lea. [34]:p.
45

Armamen
tul folosit
poate fi
categorisit
în două
mari
categorii:
armament
defensiv
și
armament
ofensiv.
Armamen
tul
defensiv,
destinat
protecției
luptătorul
ui era
format
din scut, c
ămașă de
zale, plato
șă și mai
rar, armur
ă. Țăranii
chemați la
oaste
purtau
pentru
protecție
haine de
in matlasa
te, groase
de 3-5
centimetri
, cu
cusături
dese
sau cojoa
ce din
piele.[7]:p.
512[20]:p. 139

Armamen
tul ofensiv
era
formad
din arme
albe și
arme de
foc. Armel
e
albe erau
reprezent
ate de
arme de
tăiere și
împunger
e
(spade, s
ăbii, pum
nale, cuțit
e de
luptă),
arme de
aruncare
și
împunger
e
(lănci și s
ulițe),
arme de
lovire și
tăiere
(securi și t
opoare de
luptă, hal
ebarde),
arme de
lovire și
izbire
(ghioage,
măciuci, b
uzdugane
) și arme
de
aruncare
la distanță
(arcuri și
arbalete).
[34]:p. 46

Armele de
foc erau
portative,
de calibru
mai mic și
cu țeavă
lungă
(sânețe, a
rchehuze)
și grele,
de calibru
mare, cu
țeava
scurtă,
duse pe
care sau
tractate
(bombard
e și tunuri
).[20]:p.
144 Referit

or la
numărul
armelor
de foc s-
au păstrat
doar o
serie de
mențiuni
vagi: «in
buona
copia
bombarde
» (în
1475),
«quantita
d'artegliar
ia»,
«foarte
multe
tunuri mai
mici și
mai
mari», «il
y avoit de
bonnes
batteris».
Singura
cifră
exactă, se
referă la
bătălia de
la Podul
Înalt,
unde sunt
menționat
e 20
tunuri și
de a se
trage
șapte
lovituri de
fiecare
piesă.[20]:p.
152

Armamen
tul din
înzestrare
a oastei
moldoven
e era
potrivit în
principal
pentru
lupta corp
la corp.
Armele
destinate
pentru
lupta la
distanță
permiteau
executare
a doar a
câteva
lovituri
izolate,
până la
circa 9oo
metri (cu
arme de
foc
și arbalet
e),
precum și
o bătaie
eficace
dar pe
termen
scurt, cu
gloanțe si
săgeți, pe
o distanță
de circa
200 metri,
inaintea si
pe
flancurile
dispozitiv
ului de
luptă. [20]:p
. 154

Armamen
tul alb se
fabrica în
cea mai
mare
parte pe
plan local,
în țară,
având în
vedere
necesitate
a ca
inclusiv
oastea
cea mare
să fie
înarmată
corespun
zător. [20]:p
. 155 După

cum arăta
Jan
Duglosz,
Ștefan
dacă
prindea
pe vre-un
țăran fără
săgeți,
arc și
sabie, ori
că n-a
venit la
oaste cu
pinteni,
fără milă-l
osândea
la
pierderea
capului. [3
0]:pp. 179

Armele
albe mai
sofisticate
precum și
armele de
foc erau
procurate
din
import.
Armamen
tul
vecinilor,
cu
excepția
tătarilor,
era in
genere
mai
puternic
(cel
defensiv -
la unguri
și
polonezi,
artileria -
la turci,
polonezi
și unguri)
și mai
numeros
în
arbalete
și arme
de foc,
comparati
v cu cel al
moldoveni
lor.[20]:p. 155
Sistem
ul de
fortifica
ții
Cetate
a Albă
 Planul
Cetății
Sucev
ei

Ștefan cel
Mare a
acordat o
atenție
deosebită
realizării
unui
sistem de
fortificații
permanen
te ca
element
central în
strategia
sa de
apărare a
țării. În
acea
epocă,
cetățile
jucau un
rol politic
și militar
major,
asigurând
celui ce le
stăpânea
controlul
teritoriilor
adiacente
, dar și
având de
multe ori
un rol
decisiv în
câștigare
a
campaniil
or și
bătăliilor.
Rezistenț
a cetăților
Neamțului
, Sucevii
și
Hotinului
a
determina
t
retragere
a
lui Maho
med al II-
lea, în
1476, iar
rezistenșa
cetății
Sucevii, la
1497, a
determina
t
retragere
a regelui
polon Ioa
n
Albert. [12]:
p. 28

Ștefan a
conceput
sistemul
de cetăți
urmărind
trei mari
obiective:
apărarea
granițelor
- în
special la
vadurile
Nistrului,
supraveg
herea
locurilor
de trecere
din
interior și
apărarea
capitalei,
Suceava.
La
urcarea
pe tron în
Moldova
existau
trei cetăți
de zid -
cele
ale Sucev
ei, Neamț
ului și Hot
inului și
o cetate
de
pământ și
lemn -
cea
a Roman
ului. [7]:pp.
509-521 În

timpul
domniei,
Ștefan a
cucerit
cetățile de
zid de
la Chilia și
Cetatea
Albă (146
2) și
cetatea
de
pământ și
lemn de
la Crăciun
a (1482).
Totodată,
a
construit
cetățile
noi de zid
de
la Chilia (
1479)
și Roman
(1483),
precum și
cetățile de
pământ și
lemn de
la Orhei (
1470)
și Soroca
(1499). [7]:
pp. 521-
524 [30]:pp.
63-70 [26]:pp.
9-17

Cetățile
erau
așezate,
de regulă,
pe poziții
dominant
e, cu
posibilități
bune de
observare
și
supraveg
here.
Datorită
configurat
iei
terenului,
asediul lor
era
adeseori
dificil și
garnizoan
a, chiar
foarte
redusă,
putea
rezista
multa
vreme.
Ca semn
al
importanț
ei lor
militare și
politice, p
ortarul
Sucevei î
ndeplinea
și funcția
de hatma
n (conduc
ător al
armatei)
iar pârcăl
abii cetățil
or mari
ocupau
primele
poziții
în Sfatul
Domnesc.
[7]:p.
520[20]:pp.
128-130

Războ
aie și
bătălii
Articol
principal:
Lista
bătăliilor
lui Ștefan
cel Mare.
Aspect
e
general
e

Theod
or
Aman,
Bătălia
de la
Șcheia

Cea mai
răspândit
ă și
acceptată
variantă
referitoare
la
numărul
conflictelo
r armate
(„bătăliilor
”) la care
a
participat
Ștefan cel
Mare este
de 36.
Cifra este
bazată
chiar pe
mărturisir
ea
domnului
moldovea
n făcută
în
1502 med
icului ven
ețian Matt
eo
Muriano:
„eu sunt
înconjurat
de
dușmani
din toate
părțile și
am purtat
36 de
lupte de
când sunt
domnul
acestei
țări, dintre
care am
fost
învingător
în 34 și
am
pierdut
2”. [35] Într
-o analiză
detaliată,
istoricul Al
exandru
Boldur ma
i identifică
supliment
ar alte
patru
incursiuni
armate la
care
Ștefan nu
a
participat,
acestea
 fiind
conduse
de alți
comanda
nți, numiți
de
domn. [10]:
p. 326

O
clasificare
sintetică a
tipurilor
de
conflicte
armate, la
care a
participat
oastea
moldovea
nă sub
conducer
ea lui
Ștefan cel
Mare,
este
prezentat
ă în
tabelul
alăturat. [1
0]:p.
327[26]:pp. 7-
19

1457- 1470-
1486-1504
1469 1486

1473 -
Țara
Române
1467 - ască 1497 -
Regat Regatul
ul 1475 - Poloniei C
Războaie
Ungari Imperiul odrii
ei Otoman Cosminulu
(Baia) (Vaslui) i
1746 -
Imperiul
Otoman
(Războie
 ni)
1481 -
Țara
Române
ască
(Râmnic
)

1457 -
Petru
Bătălii int 1485 -
Aron
erne Hroiot
(Dolje
ști)
1471 -
Țara
Române
ască
(Soci)
1474 -
Țara 1486 –
1459 -
Române Imperiul
Regat
ască otoman
ul
Poloni 1475 - (Șcheia)
ei Imperiul 1498 –
Otoman Regatul
Bătălii 1469 -
externe Hanat 1476 - Poloniei
ul Hanatul (Galiția și
Crimei Crimeii Podolia)
i 1502 –
1476 -
(Lipni Regatul
Țara
c)
Române Poloniei
ască
1485 -
Imperiul
Otoman
(Cătlăbu
ga)

1474 -
Teleajen
1462 - 1482 -
Chilia Crăciuna
1489 -
Asedii
1462 - 1485 - Camenița
Chilia Cetate
Albă și
Chilia

Incursiuni 1461 - 1470 - 1490 -

Regat Țara Regatul
ul Române Poloniei
Ungari ască
1491 -
ei (Brăila,
Regatul
Cetatea
1469 - Poloniei
de Floci)
Regat
1493 -
ul 1480 -
Regatul
Ungari Țara
Poloniei (3
ei Române
incursiuni)
ască
1495 -
Podolia
(Breaslav)

Cele
patru
acțiuni
militare
care nu
au fost
conduse
de Ștefan
personal
au fost:
incursiune
a din
Transilva
nia, sub
comanda
lui Pop (1
469),
lupta de
la Lențești
împotriva
mazovieni
lor veniți
în ajutorul
polonezilo
r, sub
conducer
ea
lui Boldur
(1497),
lupta de
la Cernău
ți (1497)
și atacul
vornicului
Boldur
asupra
Chiliei și
Cetății
Albe
(1500). [10]
:p. 326

Marile
bătălii
Bătălia
de la
Baia
Articol
principal:
Bătălia de
la Baia.

Bătălia
de la
Baia

Bătălia de
la Baia a
avut loc în
noapte
de 14/ 15
decembri
e 1467, la
aproape o
lună de la
invadarea
Moldovei
de către
armata
Regatului
Ungar
condusă
de regele
Matia
Corvin.
Campania
regelui
ungar
venea
după o
serie de
incidente
care
tensionas
eră foarte
mult
relațiile
dintre
cele două
state,
cum ar fi
dezvoltar
a
legăturilor
cu
Regatul
Poloniei,
incursiune
a în
secuime
din 1461,
cucerirea
Chiliei în
1465 și
găzduirea
de către
regele
ungar a
unor
pretenden
ți la tron,
ca Petru
Aron sau
Berindei.
Cauza
imediată
a
constituit-
o sprijinul
direct pe
care
Ștefan îl
acordase
răscoalei
ardelenilo
r
impotriva
regelui
ungar, din
1467. [7]:p.
57 [36]:p. 119

Campania
a început
la 19
noiembrie
1467,
odată cu
trecerea
oastei
ungare,
numărând
circa
40.000 de
oșteni,
prin pasul
Oituz,
urmată de
asedierea
și
distrugere
a
orașelor T
ârgu
Trotuș, B
acău, Ro
man și Tâ
rgu
Neamț.
La 7
decembri
e armata
ungară a
ajuns
la Baia. [36
]:p. 120

Având în
vedere
pericolul
iminent ca
inamicul
să atace
capitala
țării,
Suceava,
Ștefan
decide să
execute o
lovitură
decisivă,
prin
surprinder
e, asupra
trupelor
ungare
cantonate
la Baia.
Forțele
moldoven
e, de
circa
12.000 de
oameni
au atacat
orașul în
noapte
de 14/ 15
decembri
e 1467,
din trei
direcții,
după ce
în
prealabil
au dat foc
întăriturilo
r de lemn
care îl
protejau.
După
lupte
îndârjite
desfășura
te toată
noaptea,
armata
ungară a
fost
nevoită să
abandone
ze orașul
și să se
retragă
spre
Transilva
nia,
regele
Matia
însuși
fiind rănit
în luptă.
Retragere
a a fost
favorizată
și de
inacțiunea
unuia
dintre
corpurile
de armată
moldoven
e, condus
de
vornicul
Crasnăș,
care
ulterior va
fi judecat
pentru
trădare,
condamn
at la
moarte și
executat.[
7]:p. 57[36]:p.
120[6]:pp. 114-
116

Deși din
punct de
vedere
militar
bătălia s-
a terminat
indecis,
ambele
tabere
clamând
victoria,
Bătălia de
la Baia
reprezintă
o mare
victorie
politică
pentru
Ștefan,
care și-a
consolidat
domnia,
punând
capăt,
prin
măsuri
dure,
opoziției
unei părți
a marii
boierimi,
totodată
crescând
semnificat
iv
prestigiul
său în
plan
extern. [37]
:p. 100[36]:p.
121

„O
bi
ec
tiv
el
e
ac
es
tei
a
-
înl
oc
uir
ea
lui
Șt
ef
an
de
pe
tr
on
,
in
st
al
ar
ea
un
ui
no
u
do
m
n
la
S
uc
ea
va
,
ad
uc
er
ea
M
ol
do
ve
i
în
sf
er
a
de
inf
lu
en
ță
a
re
ga
tul
ui
un
ga
r-
nu
au
pu
tut
fi
ati
ns
e,
ce
ea
ce
a
ec
hi
va
lat
cu
o
înf
râ
ng
er
e
de
pr
op
or
ții
pe
nt
ru
re
ge
le
un
ga
 r.”
[3
7]:p
.
100

______Petre Otu, Baia

Bătăli
a de
la
Vaslu
i-
Podu
Înalt
Artico
l
princi
pal: B
ătălia
de la
Vaslui
.
Bătăli
a de
la
Răzb
oieni-
Valea
Albă
Artico
l
princi
pal: B
ătălia
de la
Valea
Albă.
Bătăli
a de
la
Codri
i
Cos
minul
ui
Artico
l
princi
pal: B
ătălia
de la
Codrii
Cosm
inului.

Art
a,
cult
ura
și
reli
gia

M
ăn
ăs
tir
ea
Pu
tn
a

M
ăn
ăs
tir
ea
Vo
ro
ne
ț

M
ăn
ăs
tir
ea
N
ea
mț

Ta
bl
ou
l
vo
tiv
al
bi
se
ric
ii
 Sf.
Ni
co
la
e
D
o
m
ne
sc
Ia
și

Perio
ada
domni
ei lui
Ștefa
n cel
Mare
a
consti
tuit și
în
planul
realiz
ărilor
de
ordin
cultur
al și
spiritu
al
mom
entul
de
apog
eu al
creați
ei
artisti
ce
din ep
oca
medie
vală a
Moldo
vei.
Elem
entele
de
artă și
civiliz
ație
păstr
ate
din
aceas
tă
perio
adă
reflect
ă
posibi
litățile
tehnic
o-
mater
iale
existe
nte,
viziun
ea
despr
e
lume
a
omulu
i
medie
val,
precu
m și
diferit
ele
influe
nțe
exter
ne,
manif
estate
în
speci
al în
dome
niul
arhite
cturii.
[38]:p.
699Di
n
creații
le
artisiti
ce
care
s-au
păstr
at,
Ștefa
n se
prezin
tă
atât
ca un
tradiți
onalis
t,
contin
uator
al mo
șteniri
i
bizant
ine,
dar și
ca un
princi
pe re
nasce
ntist,
anima
t de
un
puter
nic
spirit
înnoit
or. [39]:
p. 255

„
Ș
t
e
f
a
n

m
o
ș
t
e
n
e
ș
t
e

d
e

l
a

î
n
a
i
n
t
a
ș
i
i

s
ă
i

î
n

p
r
i
m
u
l

r
â
n
d

r
e
s
p
e
c
t
u
l

ș
i
a
d
m
i
r
a
ț
i
a

f
a
ț
ă

d
e

t
o
t

c
e
e
a

c
e

r
e
p
r
e
z
e
n
t
a

t
r
a
d
i
ț
i
a

c
o
n
c
e
p
ț
i
e
i

b
i
z
a
n
t
i
n
e

î
n

i
d
e
e
a

d
o
m
n
i
e
i

d
e

d
r
e
p
t

d
i
v
i
n
,

f
a
s
t
u
l

ș
i

c
e
r
e
m
o
n
i
a
l
u
l

d
e

c
u
r
t
e
,

d
e

l
a

u
n
g
e
r
e
a

c
a

d
o
m
n
p
â
n
ă

l
a

î
n
m
o
r
m
â
n
t
a
r
e
,

c
o
n
c
e
p
ț
i
a

r
e
l
i
g
i
o
a
s
ă

ș
i

o
r
g
a
n
i
z
 a
r
e
a

B
i
s
e
r
i
c
i
i
,

l
e
g
i
s
l
a
ț
i
a
,

c
u
l
t
u
r
a

ș
i

a
r
t
a
.
”
[
3
9
]

______ Corina Nicolescu, ''Arta epocii lui Ștefan cel Mare

A
r
h
it
e
c
t
u
r
a
A
rti
c
ol
pr
in
ci
p
al
:
A
rh
it
e
ct
ur
a
în
M
ol
d
o
v
a.
D
in
e
p
o
c
a
lu
i
Ș
te
fa
n
c
el
M
ar
e
s-
a
u
p
ă
st
ra
t
d
o
ar
el
e
m
e
nt
e
d
e
ar
hi
te
ct
ur
ă
e
cl
e
si
a
st
ic
ă
(b
is
er
ic
i
și
m
ă
n
ă
st
iri
)
și

m
ili
ta
ră
 (
c
et
ăț
i).
D
e
și
tr
a
di
ți
a
or
al
ă,
pr
el
u
at
ă
d
e
m
ul
te
s
ur
s
e
s
cr
is
e,
îi
at
ri
b
ui
e
lu
i
Ș
te
fa
n
c
o
n
st
ru
cț
ia
c
ât
e
u
n
ei
bi
s
er
ic
i
d
u
p
ă
fi
e
c
ar
e
di
n
lu
pt
el
e
p
ur
ta
te
,
di
n
pi
s
a
ni
il
e
p
ă
st
ra
te
di
n
e
p
o
c
a
s
a,
el
e
st
e
at
e
st
at
dr
e
pt
ct
it
or
c
er
t
al
u
n
ui
n
u
m
ăr
d
e
2
1
d
e
bi
s
er
ic
i,
di
n
c
ar
e
la
d
o
u
ă
n
u
s
e
c
u
n
o
a
șt
e
a
n
ul
c
o
n
st
ru
cț
ie
i.
A
c
e
st
e
a
s
u
nt
:
P
ut
n
a
(1
4
6
9)
,
M
ili
ș
ă
uț
i-
B
ă
d
e
uț
i(
1
4
8
7)
,
P
ăt
ră
uț
i(
1
4
8
7)
,
S
fâ
nt
ul
Ili
e-
S
u
c
e
a
v
a
(1
4
8
8)
,
V
or
o
n
eț
(
1
4
8
8)
,
V
a
sl
ui
(
1
4
9
0)
,I
a
și
(
1
4
9
2)
,
[
Bi
s
er
ic
a
S
fâ
nt
ul
G
h
e
or
g
h
e
di
n
H
âr
lă
u|
H
âr
lă
u]
]
(1
4
9
2)
,
B
or
z
e
șt
i(
1
4
9
4)
,
H
u
și
(
1
4
9
5)
,
D
or
o
h
oi
(
1
4
9
5)
,
P
o
p
ă
uț
i(
1
4
9
6)
,
V
al
e
a
Al
b
ă
(1
4
9
6)
,
T
a
zl
ă
u
(1
4
9
7)
,
N
e
a
m
ț(
1
4
9
7)
,
Pi
at
ra
N
e
a
m
ț(
1
4
9
8)
,
V
ol
o
v
ăț
(
1
5
0
2)
,
D
o
br
o
v
ăț
(
1
5
0
4)
,
R
e
u
s
e
ni
(
1
5
0
4)
.
L
a
bi
s
er
ic
il
e
d
e
la

R
â
m
ni
c
u
S
ăr
at
(
pi
s
a
ni
e
di
n
1
7
0
4)
și

S
c
â
nt
ei
a
(p
is
a
ni
e
di
n
1
8
4
6)
,
d
o
m
n
ul
a
p
ar
e
dr
e
pt
ct
it
or
d
ar
n
u
e
st
e
m
e
nț
io
n
at
ă
d
at
a
c
o
n
st
ru
cț
ie
i
in
iți
al
e.
[4
0][
41
]

P
e
lâ
n
g
ă
a
c
e
st
e
a,
tr
a
di
ți
a
îi
m
ai
at
ri
b
ui
e
c
o
n
st
ru
cț
ia
u
n
ui
n
u
m
ăr
d
e
bi
s
er
ic
i,
fă
ră
a
e
xi
st
a
în
s
ă
d
o
c
u
m
e
nt
e
c
ar
e
s
ă
at
e
st
e
a
c
e
st
fa
pt
:
S
c
h
ei
a,
lâ
n
g
ă
R
o
m
a
n,
Fl
or
e
șt
i,l
â
n
g
ă
V
a
sl
ui
,
C
ot
n
ar
i,
Ș
te
fă
n
e
șt
i(
ju
d
eț
ul
B
ot
o
ș
a
ni
),
m
ă
n
ă
st
ir
e
a
C
ă
pr
ia
n
a,

C
et
at
e
a
Al
b
ă,

C
et
at
e
a
C
hi
li
a,
pr
e
c
u
m
și
p
ar
a
cl
is
e
în
c
et
ăț
il
e
H
ot
in
ș
i
N
e
a
m
ț.
În
T
ra
n
si
lv
a
ni
a,
îi
s
u
nt
at
ri
b
ui
te
bi
s
er
ic
il
e
d
e
la
V
a
d,
p
e
S
o
m
e
ș
și
F
el
e
a
c
u,
lâ
n
g
ă
C
lu
j.
[4
0][
41
]

Bi
s
er
ic
il
e
c
o
n
st
ru
it
e
în
e
p
o
c
a
lu
i
Ș
te
fa
n
c
el
M
ar
e
a
u
fo
st
c
o
n
c
e
p
ut
e
în
g
e
n
er
al
în
st
il
ul
ar
hi
te
ct
o
ni
c
„t
ri
c
o
n
c”
,
d
e
or
ig
in
e
bi
z
a
nt
in
o-
b
al
c
a
ni
c
ă,
a
v
â
n
d
s
p
aț
iu
l
in
te
ri
or
î
m
p
ăr
țit
,
p
ot
ri
vi
t
râ
n
d
ui
el
il
or
or
to
d
o
x
e,
în
a
lt
ar
,
n
a
o
s
și
p
ro
n
a
o
s.
L
a
P
ut
n
a
și
în
al
te
c
ât
e
v
a
bi
s
er
ic
i
a
fo
st
a
d
ă
u
g
at
ă
o
gr
o
p
ni
ță
(
s
a
u
„c
a
m
er
a
m
or
m
in
te
lo
r”
),
ia
r
la
bi
s
er
ic
a
c
u
hr
a
m
ul
„Î
n
ăl
ța
re
a
D
o
m
n
ul
ui
”
di
n
m
ă
n
ă
st
ir
e
a
N
e
a
m
ț
a
p
ar
e
u
n
e
x
o
n
ar
te
x
-
u
n
pr
id
v
or
în
c
hi
s,
la
in
tr
ar
e.
P
e
lâ
n
g
ă
a
c
e
st
e
a,
în
c
e
p
s
ă
și
fa
c
ă
a
p
ar
iți
a
el
e
m
e
nt
e
a
p
ar
ți
n
â
n
d
al
to
r
st
il
ur
i:
c
ât
e
v
a
di
n
bi
s
er
ic
il
e
șt
ef
a
ni
e
n
e
a
u
el
e
m
e
nt
e
s
p
e
ci
fi
c
e
ar
hi
te
ct
ur
ii
g
ot
ic
e,
c
u
m
ar
fi
c
o
nt
ra
fo
rți
i
și
o
gi
v
el
e,
u
n
el
e
bi
s
er
ic
i
a
u
u
n
și
d
e
c
or
aț
ii
e
xt
er
io
ar
e
(fi
ri
d
e
c
u
ar
c
a
d
e,
o
c
ni
țe
,
di
s
c
ur
i
s
m
ăl
țu
it
e)
.
T
ot
o
d
at
ă,
u
n
el
e
bi
s
er
ic
i
a
u
fo
st
d
e
c
or
at
e
c
u
fr
e
s
c
e
in
te
ri
o
ar
e:
P
ut
n
a,
P
ăt
ră
uț
i,
V
or
o
n
eț
,
S
fâ
nt
ul
Ili
e
-
S
u
c
e
a
v
a,
P
o
p
ă
uț
i,
B
ăl
in
e
șt
i[
40
]

„
D
i
n

î
m
b
i
n
a
r
e
a

a
r
t
e
i

b
i
z
a
n
t
i
n
o
-
b
a
l
c
a
n
i
c
e
,

s
p
e
c
i
f
i
c
ă

o
r
t
o
d
o
x
i
e
i
,

c
u

e
l
e
m
e
n
t
e

d
i
n

a
r
t
a

g
o
t
i
c
ă
,

c
u

a
n
u
m
i
t
e

e
l
e
m
e
n
t
e

d
i
n

a
r
t
a

p
o
p
u
l
a
r
ă

l
o
c
a
l
ă
,

l
u
a
t

n
a
ș
t
e
r
e

u
n

s
t
i
l

a
r
h
i
t
e
c
t
o
n
i
c

n
o
u
,

s
t
i
l
u
l

m
o
l
d
o
v
e
n
e
s
c
.
”
[
4
0
 ]

______ Mircea Păcurariu, Ctitor de lăcașe sfinte

C
u
l
t
u
r
a

s
c
r
i
s
ă

L
e
t
o
p
i
s
e
ț
u
l
d
e

l
a

B
i
s
t
r
i
ț
a

S
p
i
r
i
d
o
n

I
e
r
o
m
o
n
a
h
u
l

S
f
.

E
v
a
n
g
h
e
l
i
s
t

I
o
a
n

(
T
e
t
r
a
 v
a
n
g
h
e
l
,

1
5
0
2
)

N
u
m
ă
r
u
l

m
a
r
e

d
e

b
i
s
e
r
i
c
i

ș
i

m
ă
n
ă
s
t
i
r
i

c
t
i
t
o
r
i
t
e

î
n

t
i
m
p
u
l

d
o
m
n
i
e
i

l
u
i

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e
a

g
e
n
e
r
a
t

c
r
e
ș
t
e
r
e

s
e
m
n
i
f
i
c
a
t
i
v
ă

c
e
r
e
r
i
i

d
e

c
ă
r
ț
i
n
e
c
e
s
a
r
e

s
e
r
v
i
c
i
u
l
u
i

d
i
v
i
n
.

Î
n

a
c
e
s
t

s
c
o
p
,

a
u

f
o
s
t

î
n
f
i
i
n
ț
a
t
e

s
e
r
i
e

d
e

s
c
r
i
p
t
o
r
i
i

p
e

l
â
n
g
ă

m
ă
n
ă
s
t
i
r
i
l
e
p
r
i
n
c
i
p
a
l
e
,

î
n

p
l
u
s

f
a
ț
ă

d
e

s
i
n
g
u
r
u
l

a
t
e
l
i
e
r

d
e

a
c
e
s
t
f
e
l
,

î
n
f
i
i
n
ț
a
t

d
e

A
l
e
x
a
n
d
r
u

c
e
l

B
u
n

l
a

m
ă
n
ă
s
t
i
r
e
a

N
e
a
m
ț
.
[
4
2
]

C
e
l

m
a
i

i
m
p
o
r
t
a
n
t

f
o
s
t

s
c
r
i
p
t
o
r
i
u
l

M
ă
n
ă
s
t
i
r
i
i

P
u
t
n
a
,

î
n
f
i
i
n
ț
a
t

î
n

a
n
u
l

1
4
6
6
,

p
r
i
n

t
r
a
n
s
f
e
r
a
r
e
a
d
e

l
a

N
e
a
m
ț

e
g
u
m
e
n
u
l
u
i

I
o
a
s
a
f
,

î
m
p
r
e
u
n
ă

c
u

a
l
ț
i

m
o
n
a
h
i

s
p
e
c
i
a
l
i
z
a
ț
i

î
n

a
r
t
a

c
a
l
i
g
r
a
f
i
e
i

ș
i

m
i
n
i
a
t
u
r
i
i
,

f
o
r
m
a
ț
i

l
a

ș
c
o
a
l
a

l
u
i

G
a
v
r
i
l

U
r
i
c
.
[
4
3
]
:
p
p
.

2
0
5
-
2
0
6
A
u

r
ă
m
a
s

c
u
n
o
s
c
u
t
e

n
u
m
e
l
e

c
i
r
c
a

z
e
c
e

c
a
l
i
g
r
a
f
i

ș
i

m
i
n
i
a
t
u
r
i
ș
t
i

c
a
r
e

a
u

l
u
c
r
a
t

l
a

M
ă
n
ă
s
t
i
r
e
a

P
u
t
n
a

î
n

t
i
m
p
u
l

d
o
m
n
i
e
i

l
u
i

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e
:
[
4
3
]

:
p
.

2
0
6

N
i
c
o
d
i
m
,
E
v
r
a
s
i
e
,

C
a
s
i
a
n
,

C
h
i
r
i
a
c
,

V
a
s
i
l
e

ș
i

I
a
c
o
v

v
e
n
i
ț
i

d
e

l
a

m
ă
n
ă
s
t
i
r
e
a

N
e
a
m
ț
,

P
a
l
a
d
i
e
,

S
p
i
r
i
d
o
n
,

F
i
l
i
p

ș
i

P
a
i
s
i
e

f
o
r
m
a
ț
i

l
a

P
u
t
n
a
.
[
4
2
]

D
i
n
t
r
e

m
e
ș
t
e
r
i
i

o
r
f
e
v
r
a
r
i

c
e
i

m
a
i

c
u
n
o
s
c
u
ț
i

a
u

f
o
s
t

A
n
t
o
n
i
e
,

S
t
a
n
c
i
u
l

ș
i

G
l
i
g
o
r
i
e
,

c
a
r
e
,

p
e

l
â
n
g
ă

o
b
i
e
c
t
e
l
e

d
e

c
u
l
t
,

a
u

c
o
n
f
e
c
ț
i
o
n
a
t

ș
i

f
e
r
e
c
ă
t
u
r
i

d
e

c
ă
r
ț
i
.
[
4
2
]

C
e
l
e

m
a
i

i
m
p
o
r
t
a
n
t
e
c
ă
r
ț
i

m
a
n
u
s
c
r
i
s
e

c
a
r
e

a
u

f
o
s
t

l
u
c
r
a
t
e

î
n

e
p
o
c
a

ș
t
e
f
a
n
i
a
n
ă

a
u

f
o
s
t

T
e
t
r
a
e
v
a
n
g
h
e
l
e
l
e
,

l
u
c
r
ă
r
i

s
o
m
p
t
u
o
a
s
e
,

c
a
l
i
g
r
a
f
i
a
t
e

p
e

f
o
i

d
e

p
e
r
g
a
m
e
n
t
,

c
u

u
n

r
e
p
e
r
t
o
r
i
u
l

b
o
g
a
t

d
e

e
l
e
m
e
n
t
e

d
e
c
o
r
a
t
i
v
e

s
p
e
c
i
f
i
c
e

g
e
n
u
l
u
i
:

s
c
r
i
e
r
e
î
n

s
e
m
i
u
n
c
i
a
l
e
,

c
u

c
e
r
n
e
a
l
ă

n
e
a
g
r
ă

a
l
t
e
r
n
a
t
ă

f
r
e
c
v
e
n
t
c
u

c
h
i
n
o
v
a
r

ș
i

c
u

c
e
r
n
e
a
l
ă

d
e

a
u
r
.

P
â
n
ă

î
n

p
r
e
z
e
n
t

s
-
a
u

p
ă
s
t
r
a
t

ș
a
p
t
e

e
x
e
m
p
l
a
r
e
,

a
f
l
a
t
e

î
n

d
i
f
e
r
i
t
e

l
o
c
u
r
i

d
i
n

E
u
r
o
p
a
:

T
e
t
r
a
e
v
a
n
g
h
e
l
u
l

l
u
i

P
a
l
a
d
i
e

(
1
4
8
9
)
,

T
e
t
r
a
e
v
a
n
g
h
e
l
e
l
e

d
e

l
a

m
ă
n
ă
s
t
i
r
e
a

N
e
a
m
ț

e
x
e
c
u
a
t
e

d
e

T
e
o
d
o
r

M
a
r
i
e
ș
e
s
c
u

î
n

1
4
9
1

(
M
o
s
c
o
v
a
)

ș
i

î
n

1
4
9
3

(
M
ü
n
c
h
e
n
)
;
T
e
t
r
a
e
v
a
n
g
h
e
l
u
l

d
i
n

1
4
9
5
,

(
M
ă
n
ă
s
t
i
r
e
a

Z
o
g
r
a
f
u
/
A
t
h
o
s
)
;

T
e
t
r
a
e
v
a
n
g
h
e
l
u
l

d
e

l
a

P
u
t
n
a
,

c
a
l
i
g
r
a
f
i
a
t

ș
i

m
i
n
i
a
t
d
e

m
o
n
a
h
u
l

F
i
l
i
p
,

î
n

1
5
0
2

(
V
i
e
n
a
)
;

T
e
t
r
a
e
v
a
n
g
h
e
l
u
l

a
n
o
n
i
m

d
e

l
a

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e

ș
i

B
o
g
d
a
n

a
l

I
I
I
-
l
e
a
,

l
u
c
r
a
t

î
n

1
5
0
4
-
1
5
0
7

l
a

P
u
t
n
a
;

T
e
t
r
a
e
v
a
n
g
h
e
l
u
l

p
e
n
t
r
u

b
i
s
e
r
i
c
a

d
i
n

H
â
r
l
ă
u
,

î
n

1
5
0
4

(
C
e
t
i
n
j
e
)
.

U
n
e
l
e

d
i
n
t
r
e

a
c
e
s
t
a

a
u

f
o
s
t

p
r
e
z
e
n
t
e

î
n

e
x
p
o
z
i
ț
i
i
l
e

i
n
t
e
r
n
a
ț
i
o
n
a
l
e

d
e
l
a

P
a
r
i
s

(
1
9
2
5
)
,

B
r
u
x
e
l
l
e
s

(
1
9
3
5
)
,

B
u
c
u
r
e
ș
t
i

(
1
9
5
7
)
,
A
t
e
n
a

(
1
9
6
4
)

ș
.
a
.
[
4
2
]
[
4
3
]
:
p
p
.

2
0
6
-
2
0
7

A
c
e
s
t
e
a

s
e

r
e
m
a
r
c
ă

p
r
i
n

c
a
l
i
t
a
t
e
a

d
e

e
x
c
e
p
ț
i
e

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
o
r

u
t
i
l
i
z
a
t
e
:

p
e
r
g
a
m
e
n
t

f
o
a
r
t
e

f
i
n

ș
i

r
e
z
i
s
t
e
n
t

s
a
u

h
â
r
t
i
e

f
i
l
i
g
r
a
n
a
t
ă
,

d
i
n

c
â
r
p
e

s
a
u

m
ă
t
a
s
e
,

d
e

c
a
l
i
t
a
t
e

s
u
p
e
r
i
o
a
r
ă
,

i
m
p
o
r
t
a
t
ă

d
i
n

v
e
s
t
u
l

E
u
r
o
p
e
i
.
[
4
3
]
:
p
.

2
0
9

P
e

l
â
n
g
ă

a
c
e
s
t
e
a

a
u

m
a
i

f
o
s
t

t
i
p
ă
r
i
t
e

u
n

n
u
m
ă
t

î
n
s
e
m
n
a
t

d
e

a
l
t
e
c
ă
r
ț
i

d
e

c
u
l
t

m
i
n
e
i
e
,

t
r
i
o
d
u
r
i
,

p
e
n
t
i
c
o
s
t
a
r
e
,

c
e
a
s
l
o
a
v
e
,

p
s
a
l
t
i
r
i

e
t
c
.
,

p
r
e
c
u
m

ș
i

c
ă
r
ț
i

l
a
i
c
e

c
u
m

a
r

f
i
t
r
a
t
a
t
e

d
e

m
e
d
i
c
i
n
ă

î
n

l
i
m
b
a

l
a
t
i
n
ă
,

c
ă
r
ț
i

d
e

c
a
l
c
u
l
e
ș
i

d
a
t
e

a
s
t
r
o
n
o
m
i
c
e
,

p
a
s
c
a
l
i
i

p
e

z
e
c
i

ș
i

p
e

s
u
t
e

d
e
a
n
i

e
t
c
.
[
4
2
]
[
4
3
]

:
p
p
.

2
0
6
-
2
0
8

T
o
t

l
a

P
u
t
n
a

f
o
s
t

t
i
p
ă
r
i
t

u
n

I
m
n
o
l
o
g
h
i
o
n
,

c
a
r
t
e

d
e

c
â
n
t
ă
r
i

b
i
s
e
r
i
c
e
ș
t
i

p
e
n
o
t
e

î
n
t
o
c
m
i
t
ă

d
e

p
r
o
t
o
p
s
a
l
t
u
l

E
u
s
t
a
ț
i
e
,

c
o
n
d
u
c
ă
t
o
r
u
l

ș
c
o
l
i
i

m
u
z
i
c
a
l
e

m
ă
n
ă
s
t
i
r
i
i
.
[
4
3
]

:
p
.

2
0
6

D
e

m
a
r
e

i
m
p
o
r
t
a
n
ț
ă

f
o
s
t

a
p
a
r
i
ț
i
a

c
ă
r
ț
i
i

S
i
n
t
a
g
m
a

l
u
i

M
a
t
e
i
V
l
a
s
t
a
r
e
s
,

c
a
l
i
g
r
a
f
i
a
t
ă

d
e

G
h
e
r
v
a
s
i
e

l
a

N
e
a
m
ț

ș
i

g
r
ă
m
ă
t
i
c
u
l

D
a
m
i
a
n

l
a

I
a
s
i
,

c
a
r
t
e

c
a
r
e

c
o
n
ț
i
n
e
a

ș
i

n
u
m
e
r
o
a
s
e

n
o
r
m
e

d
e

d
r
e
p
t

l
a
i
c

(
p
e
d
e
p
s
e

ș
i

s
a
n
c
ț
i
u
n
i

p
e
n
t
r
u
e
r
e
z
i
e
,

f
u
r
t
,

o
m
u
c
i
d
e
r
e
,

b
ă
t
ă
i
,

c
o
m
p
l
i
c
i
t
a
t
e
,

b
i
g
a
m
i
e
,

i
n
c
e
s
t
,

a
d
u
l
t
e
r
,

v
i
o
l
,

a
v
o
r
t
,

î
n
c
ă
l
c
a
r
e
a

n
o
r
m
e
l
o
r

d
e

i
g
i
e
n
ă
,

d
e

a
l
i
m
e
n
t
a
ț
i
e
,

d
e

p
o
s
t
,

n
o
r
m
e

r
e
f
e
r
i
t
o
a
r
e
l
a

p
r
o
p
r
i
e
t
a
t
e

e
t
c
.
)
.

A
c
e
a
s
t
ă

l
u
c
r
a
r
e

d
u
s

l
a

î
n
l
o
c
u
i
r
e
a

t
r
e
p
t
a
t
ă

d
r
e
p
t
u
l
u
i

t
r
a
d
i
ț
i
o
n
a
l

c
u
t
u
m
i
a
r
,

c
u

d
r
e
p
t
u
l

j
u
r
i
d
i
c

s
c
r
i
s
,

u
n
i
t
a
r
,

c
o
n
t
r
i
b
u
i
n
d

l
a

c
e
n
t
r
a
l
i
z
a
r
e
a

ș
i

c
o
n
s
o
l
i
d
a
r
e
a

s
t
a
t
a
l
ă

M
o
l
d
o
v
e
i
.
[
4
2
]

I
s
t
o
r
i
o
g
r
a
f
i
a
A
r
t
a

d
e
c
o
r
a
ț
i
u
n
i
l
o
r

M
o
l
d
o
v
a

d
u
p
ă

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e
C
o
n
t
r
o
v
e
r
s
e
,

n
e
c
l
a
r
i
t
ă
ț
i

ș
i

i
n
c
e
r
t
i
t
u
d
i
n
i
F
i
g
u
r
a

ș
i

e
p
o
c
a

l
u
i

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e

r
e
f
l
e
c
t
a
t
e

î
n

l
i
t
e
r
a
t
u
r
ă

ș
i

a
r
t
ă
C
e
r
c
e
t
ă
r
i

m
a
i

r
e
c
e
n
t
e
a
u

p
u
s

î
n

l
u
m
i
n
ă

n
u
m
e
r
o
a
s
e

t
i
t
l
u
r
i

ș
i

v
o
c
a
b
u
l
e

i
m
p
e
r
i
a
l
e
,

a
p
l
i
c
a
t
e

u
n
o
r

d
o
m
n
i
,

î
n

d
i
f
e
r
i
t
e

s
u
r
s
e

(
c
r
o
n
i
c
i
,
n
o
t
i
ț
e

d
e

m
a
n
u
s
c
r
i
s
e
,

i
n
s
c
r
i
p
ț
i
i
,

s
c
r
i
s
o
r
i
,

d
e
d
i
c
a
ț
i
i

ș
.
a
.
)
.

Î
n

c
r
o
n
i
c
a

s
a

d
e

c
u
r
t
e

c
e
a

m
a
i

v
e
c
h
e

c
r
o
n
i
c
ă

m
o
l
d
o
v
e
n
e
a
s
c
ă

î
n

s
l
a
v
o
n
ă

p
ă
s
t
r
a
t
ă

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e

e
s
t
e

d
e

r
e
g
u
l
ă

i
n
t
i
t
u
l
a
t

v
o
i
e
v
o
d

ș
i

d
o
m
n

(
g
o
s
p
o
d
i
n
ß
)
,

d
a
r

u
n
e
o
r
i

ș
i

î
m
p
ă
r
a
t

(
î
n

s
l
a
v
ă
,

c
a
r
ß
)
[
4
4
]

G
a
l
e
 r
i
e

f
o
t
o
 R
e
p
r
e
z
e
n
t
ă
r
i

a
r
t
i
s
t
i
c
e

a
l
e

l
u
i

Ş
t
e
f
a
n

c
e
 l

M
a
r
e


I
a
ş
i
,

P
a
l
a
t
u
l
u
i

C
u
l
t
u
r
i
i

S
u
c
e
a
v
a
 ,

C
e
t
a
t
e
a

d
e

S
c
a
u
n

V
a
s
l
u
i
,

P
o
d
u
l

Î
n
a
l
t


C
h
i
ş
i
n
ă
u

C
l
u
j
,

F
e
l
e
a
c
u


 C
o
n
s
t
a
n
t
i
n

L
e
c
c
a
,

P
o
r
t
r
e
t

R
e
p
r
e
z
e
n
t
a
r
e
a

i
c
o
n
o
 g
r
a
f
i
c
ă

M
ă
n
ă
s
t
i
r
e
a

D
o
b
r
o
v
ă
ţ

M
ă
n
ă
s
t
 i
r
e
a

V
o
r
o
n
e
ţ

T
i
m
b
r
u
,

1
9
4
4

R
e
f
e
r
i
n
ț
e

ș
i

n
o
t
e
1. ^
a

G
r
i
g
o
r
e

U
r
e
c
h
e
,

L
e
t
o
p
i
s
e
ț
u
l

Ț
ă
r
i
i
 M
o
l
d
o
v
e
i
,

E
d
i
t
u
r
a

L
i
t
e
r
a

I
n
t
e
r
n
a
ț
i
o
n
a
l
,

C
h
i
ș
i
n
ă
u
,

1
9
9
7
2. ^

C
o
n
s
t
a
n
t
i
n

C
.

G
i
u
r
e
s
c
u
,

I
s
t
o
r
i
a

r
o
m
â
n
i
l
o
r

d
i
n

c
e
l
e

m
a
i

v
e
c
h
i
t
i
m
p
u
r
i

p
â
n
ă

l
a

m
o
a
r
t
e
a

l
u
i

A
l
e
x
a
n
d
r
u

c
e
l

B
u
n

(
1
4
3
2
)
,

F
u
n
d
a
ț
i
a

R
e
g
a
l
ă

p
e
n
t
r
u

L
i
t
e
r
a
t
u
r
ă

ș
i

A
r
t
ă
,

B
u
c
u
r
e
ș
t
i
,

1
9
4
6
,

p
.

5
 3
0
3. ^

M
i
h
a
i

C
o
s
t
ă
c
h
e
s
c
u
,

O
b
s
e
r
v
a
ț
i
i

i
s
t
o
r
i
c
e
.

C
u

p
r
i
v
i
r
e

l
a

n
 e
a
m
u
l

l
u
i

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e
,

I
a
ș
i
,

1
9
2
7
,

p
.

5
4. ^
a

L
e
o
n

Ș
i
m
a
n
s
c
h
i
,

F
o
r
m
a
r
e
a

p
e
r
s
o
n
a
l
i
t
ă
ț
i
i

l
u
i

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e
,

î
n

„
Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e

ș
i

S
f
â
n
t
.

1
5
0
4

2
0
0
4
:

P
o
r
t
r
e
t

î
n

i
s
t
o
r
i
e
,

E
d
 i
t
u
r
a

„
M
u
ș
a
t
i
n
i
i
”
,

P
u
t
n
a
,

2
0
0
3
5. ^

U
n
i
v
e
r
s
i
t
a
t
e
a

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
 r
e
,

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e

(
1
4
5
7
-
1
5
0
4
)
,

a
c
c
e
s
a
t

l
a

2
5
.
1
1
.
2
0
1
6
6. ^
a

b
c

N
i
c
o
l
a
e

I
o
r
g
a
,

I
s
t
o
r
i
a

l
u
i

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e
,

I
n
s
t
i
t
u
t
u
l

d
e

a
r
t
e

g
r
a
f
i
c
e

ș
i

e
d
i
t
u
r
ă

„
M
i
n
e
r
v
a
”
,

B
u
c
u
r
e
ș
t
i
,

1
 9
0
4
7. ^
a

C
o
n
s
t
a
n
t
i
n

C
.

G
i
u
r
e
s
c
u
,

I
s
t
o
r
i
a

r
o
m
â
n
i
l
o
r
.

V
o
l
u
m
u
l

I
I
,

P
a
r
t
e
a

I
,

d
e

l
a

M
i
r
c
e
a

c
e
l

B
ă
t
r
â
n

ș
i

A
l
e
x
a
n
d
r
u

c
e
l

B
u
n

p
â
n
ă

l
a

M
i
h
a
i

V
i
t
e
a
z
u
l
,

F
u
n
d
 a
ț
i
a

R
e
g
a
l
ă

p
e
n
t
r
u

L
i
t
e
r
a
t
u
r
ă

ș
i

A
r
t
ă
,

B
u
c
u
r
e
ș
t
i
,

1
9
4
3
8. ^

C
r
o
n
i
c
i
l
e

s
l
a
v
o
-
r
o
m
â
n
e

d
i
n

s
e
c
.

X
V
-
X
V
I

p
u
b
l
i
c
a
t
e

d
e

I
o
n

B
o
g
d
a
n
,

E
d
i
t
u
r
a

A
c
a
d
e
m
i
e
i

R
e
p
u
b
l
i
c
i
i

P
o
p
u
l
a
r
e

R
o
m
â
n
e
,

B
u
c
u
r
e
ș
t
i
,
 1
9
5
9
,

p
.

7
9. ^

I
l
i
e

M
i
n
e
a
,

I
n
f
o
r
m
a
ț
i
i
l
e

r
o
m
â
n
e
ș
t
i

a
l
e

c
r
o
n
i
c
i
i
l
u
i

J
a
n

D
ł
u
g
o
s
z
,

I
n
s
t
i
t
u
t
u
l

d
e

A
r
t
e

G
r
a
f
i
c
e

V
i
a
ț
a

R
o
m
â
n
e
a
s
 c
ă
,

I
a
ș
i
,

1
9
2
6
,

p
.

4
3
.
10. ^
a

A
l
e
x
a
n
d
r
u

B
o
l
d
u
r
,

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e
,

v
o
i
e
v
o
d

a
l

M
o
l
d
o
v
e
i
,

E
d
i
t
u
r
a
 „
C
a
r
p
a
ț
i
i
”
,

M
a
d
r
i
d
,

1
9
7
0
11. ^

M
a
r
i
a

M
a
g
d
a
l
e
n
a

S
z
é
k
e
l
y
,

Ș
t
e
f
a
n

S
.

G
o
r
o
v
e
i
,

„
S
e
m
n
e

ș
i

m
i
n
u
n
i
”

p
e
n
t
r
u

Ș
t
e
f
a
n

V
o
i
e
v
o
d
.

N
o
t
e

d
e
m
e
n
t
a
l
i
t
a
t
e

m
e
d
i
e
v
a
l
ă
,

î
n

„
Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e

ș
i

S
f
â
n
t
.

1
5
0
4
–

2
0
0
4
:

P
o
r
t
r
e
t

î
n

i
s
t
o
r
i
e
,

E
d
i
t
u
r
a

„
M
u
ș
a
t
i
n
i
i
”
,

P
u
t
n
a
,

2
0
 0
3
12. ^
a

P
.

P
.

P
a
n
a
i
t
e
s
c
u
,

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e
.

î
n
c
e
r
c
a
r
e

d
e

c
a
r
a
c
t
e
r
i
z
a
r
e
,

î
n

„
Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e

ș
i

S
f
â
n
t
.

1
5
0
4

2
0
 0
4
:

P
o
r
t
r
e
t

î
n

i
s
t
o
r
i
e
,

E
d
i
t
u
r
a

„
M
u
ș
a
t
i
n
i
i
”
,

P
u
t
n
a
,

2
0
0
3
13. ^
a
b

A
.

D
.

X
e
n
o
p
o
l
,

I
s
t
o
r
i
a

r
o
m
â
n
i
l
o
r

d
i
n

D
a
c
i
a

T
r
a
i
a
n
ă
 ,

v
o
l
.

I
I
,

T
i
p
o
-
l
i
t
o
g
r
a
f
i
a

H
.

G
o
l
d
n
e
r
,

I
a
ș
i
,

1
8
8
8
14. ^

D
u
m
i
t
r
u
N
ă
s
t
a
s
e
,

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e

î
m
p
ă
r
a
t

î
n

„
Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e

ș
i

S
f
â
n
t
.

1
5
0
4

2
0
0
4
:

P
o
r
t
r
e
t

î
n

i
s
t
o
r
i
e
,

E
d
i
t
u
r
a

„
M
u
ș
a
t
i
n
i
i
”
,
 P
u
t
n
a
,

2
0
0
3
15. ^

I
o
a
n

U
r
s
u
,

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e
,

d
o
m
n

a
l

M
o
l
d
o
v
e
i
d
e

l
a

1
2

a
p
r
i
l
i
e

1
4
5
7

p
â
n
ă

l
a

i
u
l
i
e

1
5
0
4
,

E
d
i
t
u
r
a

d
e

A
r
t
e
 G
r
a
f
i
c
e

"
A
n
t
o
n
e
s
c
u
"
,

B
u
c
u
r
e
ș
t
i
,

1
9
2
5
16. ^

M
i
h
a
i
l

K
o
g
ă
l
n
i
c
e
a
n
u
,
Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e

î
n

t
â
r
g
u
l

B
ă
i
e
i
,

î
n

„
O
p
e
r
e
,

I
”
,

B
u
c
u
r
e
ș
t
i
,
 1
9
7
4
17. ^
a

I
o
n

C
o
n
s
t
a
n
t
i
n

C
h
i
ț
i
m
i
a
,

C
r
o
n
i
c
a

l
u
i

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l
M
a
r
e

(
v
e
r
s
i
u
n
e
a

g
e
r
m
a
n
ă

l
u
i

S
c
h
e
d
e
l
)
,

B
u
c
u
r
e
ș
t
i
,

C
a
s
a

Ș
c
o
 a
l
e
l
o
r
,

1
9
4
2
18. ^

A
l
e
x
a
n
d
r
u

I
.

G
o
n
ț
a
,

p
r
o
b
l
e
m
ă

d
e

g
e
o
g
r
a
f
i
e

i
s
t
o
r
i
c
ă
:

l
o
c
u
l

u
n
d
e

s
-
a

d
a
t

b
ă
t
ă
l
i
a

d
i
n
t
r
e

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e
ș
i

P
e
t
r
u

A
r
o
n

[
1
4
5
7
]
,

î
n

„
S
t
u
d
i
i
.

R
e
v
i
s
t
a

d
e

i
s
t
o
r
i
e
”
,

v
o
l
.
 6

(
1
9
5
8
)

p
.

2
0
0
19. ^

I
o
n

B
o
g
d
a
n
,

D
o
c
u
m
e
n
t
e
l
e

l
u
i

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e
.

V
o
l
.

I
:

H
r
i
s
o
a
v
e

ș
i

c
ă
r
ț
i

d
o
m
n
e
ș
t
i
.

1
4
5
7
-
1
4
9
2
,

E
d
i
t
u
r
a
 S
o
c
e
c

&

C
o
,

1
9
1
3
,

p
p
.

1
1
3
-
1
3
6
20. ^
a

G
e
n
e
r
a
l

R
a
d
u

R
.

R
o
s
e
t
t
i
,

I
s
t
o
r
i
a

a
r
t
e
i

m
i
l
i
t
a
r
e

r
o
m
â
n
i
l
o
r

p
â
n
ă

l
a

m
i
j
l
o
c
u
l

v
e
a
c
u
l
u
i

a
l

X
V
I
I
-
l
e
a
,

M
o
n
i
t
o
r
u
l

O
f
i
c
i
a
l

ș
i

I
m
 p
r
i
m
e
r
i
i
l
e

S
t
a
t
u
l
u
i
,

B
u
c
u
r
e
ș
t
i
,

1
9
4
7
21. ^
a

E
r
n
e
s
t

O
b
e
r
l
ä
n
d
e
r
-
T
â
r
n
o
v
e
a
n
u
,

E
m
i
s
i
u
n
i
l
e

m
o
n
e
t
a
r
e

b
ă
t
u
t
e

p
e

t
e
r
i
t
o
r
i
u
l

M
o
l
d
o
v
e
i

î
n

v
r
e
m
e
a

l
u
i

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e

(
1
4
5
7
-
1
5
0
4
)

a
n
a
l
i
z
ă

c
r
i
t
i
c
ă
,

î
n

„
C
e
r
c
e
t
ă
r
i

n
u
m
i
s
m
a
t
i
c
e
”
,

n
r
.

I
X
-
X
I
,

B
u
c
u
r
e
ș
t
i
,

2
 0
0
3
-
2
0
0
5
22. ^
a

Ș
e
r
b
a
n

P
a
p
a
c
o
s
t
e
a
,

R
e
l
a
ț
i
i
l
e

i
n
t
e
r
n
a
ț
i
o
n
a
l
e

a
l
e

M
o
l
d
o
v
e
i

î
n

v
r
e
m
e
a

l
u
i

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e
,

î
n

„
Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e

ș
i

S
f
â
n
t
.

1
5
0
4
-
2
0
0
4
:

P
o
r
t
r
e
t

î
n

i
s
t
o
r
i
e
,

E
d
i
t
u
r
 a

„
M
u
ș
a
t
i
n
i
i
”
,

P
u
t
n
a
,

2
0
0
3
23. ^

V
a
l
e
n
t
i
n
a

E
ș
a
n
u

(
c
o
o
r
d
.
)
,

M
a
r
i
i
d
e
m
n
i
t
a
r
i

a
i

Ț
ă
r
i
i

M
o
l
d
o
v
e
i

î
n

d
o
m
n
i
a

l
u
i

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e
(
1
4
5
7
-
1
5
0
4
)
,

t
e
z
ă

d
e

d
o
c
t
o
r
a
t
,

A
c
a
d
e
m
i
a

d
e

Ș
t
i
i
n
ț
e

M
o
l
d
o
v
 e
i
,

I
n
s
t
i
t
u
t
u
l

d
e

I
s
t
o
r
i
e
,

C
h
i
ș
i
n
ă
u
,

2
0
1
5
24. ^

I
o
n

N
e
c
u
l
c
e
,

s
 a
m
ă

d
e

c
u
v
i
n
t
e
,

E
d
i
t
u
r
a

J
u
n
i
m
e
a
,

I
a
ș
i
,

1
9
7
2
25. ^

S
o
l
i
a

t
r
i
m
i
s
ă
d
e

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e

l
a

V
e
n
e
ț
i
a
,

m
a
i

1
4
7
7
,

a
c
c
e
s
a
t

l
a

2
2

i
a
 n
u
a
r
i
e

2
0
1
7
26. ^
a

A
n
d
r
e
i

E
ș
a
n
u

(
c
o
o
r
d
.
)
,

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l
M
a
r
e

ș
i

S
f
â
n
t

(
1
4
5
7
-
1
5
0
4
)
.

B
i
b
l
i
o
g
r
a
f
i
e
,

B
i
b
l
i
o
t
e
c
a

N
a
ț
i
o
n
a
 l
ă

R
e
p
u
b
l
i
c
i
i

M
o
l
d
o
v
a
,

C
h
i
ș
i
n
ă
u
,

2
0
0
4
27. ^

G
h
e
o
r
g
h
e

M
i
h
ă
i
l
ă
,
I
m
p
o
r
t
a
n
ț
a

p
o
l
i
t
i
c
ă

ș
i

l
i
t
e
r
a
r
ă

c
o
r
e
s
p
o
n
d
e
n
ț
e
i

l
u
i

Ș
t
e
f
a
n
c
e
l

M
a
r
e

c
u

V
e
n
e
ț
i
a
,

î
n

„
Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e

ș
i

S
f
â
n
t
.

1
5
0
4

–
2
0
0
4
:

P
o
r
t
r
e
t

î
n

i
s
t
o
r
i
e
,

E
d
i
t
u
r
a

„
M
u
ș
a
t
i
n
i
i
”
,

P
u
t
n
a
,

2
0
0
3
28. ^

M
i
h
a
i
l

G
u
b
o
g
l
u
,

M
u
s
t
a
f
a

M
e
h
m
e
t
,

C
r
o
n
i
c
i

t
u
r
c
e
ș
t
i

p
r
i
v
i
n
d
ț
ă
r
i
l
e

r
o
m
â
n
e
,

v
o
l
.

I
,

E
d
i
t
u
r
a

A
c
a
d
e
m
i
e
i

R
e
p
u
b
l
i
c
i
i

S
o
c
i
a
l
i
 s
t
e

R
o
m
â
n
i
a
,

B
u
c
u
r
e
ș
t
i
,

1
9
6
6
29. ^
a

A
c
a
d
e
m
i
a

F
o
r
ț
e
l
o
r

T
e
r
e
s
t
r
e
,

A
r
t
a

m
i
l
i
t
a
r
ă

o
ș
t
i
l
o
r

r
o
m
â
n
e

î
n

s
e
c
o
l
e
l
e

X
I
V
-
X
V
I
,

a
c
 c
e
s
a
t

l
a

2
0

i
a
n
u
a
r
i
e

2
0
1
7
30. ^
a

N
i
c
o
l
a
e

I
o
r
g
a
,

I
s
t
o
r
i
a

a
r
m
a
t
e
i

r
o
m
â
n
e
ș
t
i
.

V
o
l
u
m
u
l

P
â
n
a

l
a

1
5
9
9
,

E
d
i
t
u
r
a

M
i
n
 i
s
t
e
r
u
l
u
i

d
e

R
ă
z
b
o
i
,

B
u
c
u
r
e
ș
t
i
,

1
9
2
9
31. ^

*
*
*
,

I
s
t
o
r
i
a

m
i
l
i
t
a
r
ă
a

p
o
p
o
r
u
l
u
i

r
o
m
â
n
.

V
o
l
.

I
I
.

E
p
o
c
a

d
e

g
l
o
r
i
e

o
a
s
t
e
i

c
e
l
e
 m
a
r
i
,

E
d
i
t
u
r
a

M
i
l
i
t
a
r
ă
,

B
u
c
u
r
e
ș
t
i
,

1
9
8
6
32. ^
a

N
i
c
o
l
a
e

S
t
o
i
c
e
s
c
u
,

C
u
r
t
e
n
i

ș
i

s
l
u
j
i
t
o
r
i
.

C
o
n
t
r
i
b
u
ț
i
i

l
a

i
s
t
o
r
i
a

a
r
m
a
t
e
i

r
 o
m
â
n
e
,

E
d
i
t
u
r
a

M
i
l
i
t
a
r
ă
,

B
u
c
u
r
e
ș
t
i
,

1
9
6
8
33. ^

*
*
*
,

L
e
t
o
p
i
s
e
ț
u
l
d
e

c
â
n
d

s
-
a

î
n
c
e
p
u
t

Ț
a
r
a

M
o
l
d
o
v
e
i

l
e
t
o
p
i
s
e
ț
u
l

l
u
i

Ș
t
e
f
a
n
 c
e
l

M
a
r
e
,

E
d
i
t
u
r
a

A
c
a
d
e
m
i
e
i

R
o
m
â
n
e
,

B
u
c
u
r
e
ș
t
i
,

2
0
0
6
34. ^
a

C
a
r
o
l

K
ö
n
i
g
,

A
r
m
a
m
e
n
t
u
l

d
i
n

d
o
t
a
r
e
a

o
a
s
t
e
i

M
o
l
d
o
v
e
i

î
n

t
i
m
p
u
l
d
o
m
n
i
e
i

l
u
i

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e

(
1
4
5
7
-
1
5
0
4
)
,

î
n

„
R
e
v
i
s
t
a

M
u
z
e
e
 l
o
r
”
,

B
u
c
u
r
e
ș
t
i
,

n
r
.

3
,

2
0
0
4
35. ^

S
c
r
i
s
o
a
r
e
a

d
o
c
t
o
r
u
l
u
i

M
a
t
t
e
o
M
u
r
i
a
n
o

c
ă
t
r
e

S
i
n
i
o
r
i
a

V
e
n
e
ț
i
e
i

d
e
c
e
m
b
r
i
e

1
5
0
2
,

a
c
c
e
s
a
t
 l
a

2
0

f
e
b
r
u
a
r
i
e

2
0
1
7
36. ^
a

P
e
t
r
e

P
.

P
a
n
a
i
t
e
s
c
u
,

I
s
t
o
r
i
a
R
o
m
â
n
i
l
o
r
,

E
d
i
t
u
r
a

D
i
d
a
c
t
i
c
ă

ș
u

P
e
d
a
g
o
g
i
c
ă
,

B
u
c
u
r
e
ș
t
i
,

1
9
 9
0
37. ^
a

P
e
t
r
e

O
t
u
,

B
a
i
a
,

î
n

„
1
0
0

d
e

m
a
r
i

b
ă
t
ă
l
i
i

d
i
n

i
s
t
o
r
i
 a

r
o
m
â
n
i
l
o
r
”
,

E
d
i
t
u
r
a

O
r
i
z
o
n
t
u
r
i
,

B
u
c
u
r
e
ș
t
i
,

2
0
0
9
38. ^

A
c
a
d
e
m
i
a
R
o
m
â
n
ă
,

I
s
t
o
r
i
a

R
o
m
â
n
i
l
o
r
,

v
o
l
.

I
V
,

E
d
i
t
u
r
a

E
n
c
i
c
l
o
p
e
d
i
c
ă
,
 B
u
c
u
r
e
ș
t
i
,

2
0
0
1
39. ^
a

C
o
r
i
n
a

N
i
c
o
l
e
s
c
u
,

A
r
t
a

e
p
o
c
i
i

l
u
i

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e
.

R
e
l
a
ț
i
i

c
u

l
u
m
e
a

o
c
c
i
d
e
n
t
a
l
ă

î
n

„
Ș
t
e
f
a
n

c
e
l
M
a
r
e

ș
i

S
f
â
n
t
.

1
5
0
4

2
0
0
4
:

P
o
r
t
r
e
t

î
n

i
s
t
o
r
i
e
,

E
d
i
t
u
r
a

„
M
 u
ș
a
t
i
n
i
i
”
,

P
u
t
n
a
,

2
0
0
3
40. ^
a

M
i
r
c
e
a

P
ă
c
u
r
a
r
i
u
,

C
t
i
t
o
r

d
e
l
ă
c
a
ș
e

s
f
i
n
t
e
,

î
n

„
L
i
m
b
a

n
o
a
s
t
r
ă
”
,

N
r
.

4
-
6
,

a
n
u
l

X
I
V
,

C
h
i
ș
 i
n
ă
u
,

2
0
0
4
,

a
c
c
e
s
a
t

l
a

2
8

s
e
p
t
e
m
b
r
i
e

2
0
1
7
41. ^
a

C
e
n
t
r
u
l

C
u
l
t
u
r
a
l

„
Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e
”
,

B
i
s
e
r
i
c
i

ș
i

m
ă
n
ă
s
t
i
r
i
,

a
c
c
e
s
a
t

l
a

2
 8

s
e
p
t
e
m
b
r
i
e

2
0
1
7
42. ^
a

A
l
e
x
e

R
ă
u
,

C
u
l
t
u
r
a

s
c
r
i
s
ă

î
n
e
p
o
c
a

l
u
i

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e

ș
i

S
f
â
n
t
,

î
n

„
L
i
m
b
a

n
o
a
s
t
r
ă
”
,

N
r
.

4
-
6
,

a
n
u
l

X
I
V
,

C
h
i
ș
i
n
ă
u
,

2
0
0
4
,

a
c
c
e
s
a
t

l
a

2
8

s
e
p
t
e
m
b
r
i
e

2
 0
1
7
43. ^
a

D
o
i
n
a

M
a
r
i
a

C
r
e
a
n
g
ă
,

V
a
l
o
r
i

a
l
e

a
r
t
e
i

ș
i

c
i
v
i
l
i
z
a
ț
i
e
i

d
i
n

t
i
m
p
u
l

l
u
i

Ș
t
e
f
a
n

C
e
l

M
a
r
e
,

î
n

m
u
z
e
u
l

M
ă
n
ă
s
 t
i
r
i
i

P
u
t
n
a
,

î
n

„
C
o
d
r
u
l

C
o
s
m
i
n
u
l
u
i
”
,

n
r
.

1
2
,

2
0
0
6
44. ^

h
t
t
p
:
/
/
l
 i
m
b
a
r
o
m
a
n
a
.
m
d
/
i
n
d
e
x
.
p
h
p
?
g
o
=
a
r
t
i
c
o
l
e
&
n
=
2
1
3
9

B
i
b
l
i
o
g
r
a
f
i
e
 B
o
l
d
u
r
,

A
l
e
x
a
n
d
r
u
,

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e
,

v
o
i
e
v
o
d

a
l
 M
o
l
d
o
v
e
i
,

E
d
i
t
u
r
a

„
C
a
r
p
a
ț
i
i
”
,

M
a
d
r
i
d
,

1
9
7
0
 C
e
n
t
r
u
l

d
e
C
e
r
c
e
t
a
r
e

ș
i

D
o
c
u
m
e
n
t
a
r
e

„
Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e
”

a
l

M
ă
n
ă
s
t
i
r
i
i

P
u
t
n
a
,

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e

ș
i

S
f
â
n
t
.

1
5
0
4

2
0
0
4
:

P
o
r
 t
r
e
t

î
n

i
s
t
o
r
i
e
,

E
d
i
t
u
r
a

„
M
u
ș
a
t
i
n
i
i
”
,

P
u
t
n
a
,

2
0
0
3
 C
h
i
ț
i
m
i
a
,

I
o
n

C
o
n
s
t
a
n
t
i
n
,

C
r
o
n
i
c
a

l
u
i

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e

(
v
e
r
s
i
u
n
e
a

g
e
r
m
a
n
ă

l
u
i

S
c
h
e
d
e
l
)
,

B
u
c
u
r
e
ș
t
i
,

C
a
s
a

Ș
c
o
a
l
 e
l
o
r
,

1
9
4
2
 C
o
s
t
ă
c
h
e
s
c
u
,

M
i
h
a
i
,

D
o
c
u
m
e
n
t
e

m
o
l
d
o
v
e
n
e
ș
t
i
d
e

l
a

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e
,

I
n
s
t
i
t
u
t
u
l

d
e

a
r
t
e

g
r
a
f
i
c
e

„
B
r
 a
w
o
”
,

I
a
ș
i
,

1
9
3
3
 E
ș
a
n
u
,

A
n
d
r
e
i

(
c
o
o
r
d
.
)
,

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e

ș
i

S
f
â
n
t

(
1
4
5
7
-
1
5
0
4
)
.

B
i
b
l
i
o
g
r
a
f
i
e
,

B
i
b
l
i
o
t
e
c
a

N
a
ț
 i
o
n
a
l
ă

R
e
p
u
b
l
i
c
i
i

M
o
l
d
o
v
a
,

C
h
i
ș
i
n
ă
u
,

2
0
0
4
 E
ș
a
n
u
,

V
a
l
e
n
t
i
n
a
,

M
a
r
i
i

d
e
m
n
i
t
a
r
i

a
i

Ț
ă
r
i
i

M
o
l
d
o
v
e
i

î
n

d
o
m
n
i
a

l
u
i

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e

(
1
4
5
7
-
1
5
0
4
)
,

t
e
z
ă

d
e

d
o
c
t
o
r
a
t
,

A
c
a
d
e
m
i
a

d
e

Ș
t
i
i
n
ț
e

M
o
l
d
o
v
e
i
,

I
n
s
t
i
t
u
t
u
l

d
e

I
s
t
o
r
i
e
,

C
 h
i
ș
i
n
ă
u
,

2
0
1
5
 G
i
u
r
e
s
c
u
,

C
o
n
s
t
a
n
t
i
n

C
.
,

I
s
t
o
r
i
a

r
o
m
â
n
i
l
o
r
.

V
o
l
u
m
u
l

I
I
,

P
a
r
t
e
a

I
,

d
e

l
a

M
i
r
c
e
a

c
e
l

B
ă
t
r
â
n

ș
i
A
l
e
x
a
n
d
r
u

c
e
l

B
u
n

p
â
n
ă

l
a

M
i
h
a
i

V
i
t
e
a
z
u
l
,

F
u
n
d
a
ț
i
a

R
e
 g
a
l
ă

p
e
n
t
r
u

L
i
t
e
r
a
t
u
r
ă

ș
i

A
r
t
ă
,

B
u
c
u
r
e
ș
t
i
,

1
9
4
3
 G
i
u
r
e
s
c
u
,

C
o
n
s
t
a
n
t
i
n

C
.
;

G
i
u
r
e
s
c
u
,

D
i
n
u

C
.
,

I
s
t
o
r
i
a

R
o
m
â
n
i
l
o
r
.

V
o
l
u
m
u
l

I
I

(
1
3
5
2
-
1
6
0
6
)
,

E
d
i
t
u
r
a

Ș
t
i
n
ț
i
f
i
c
ă

ș
i

E
n
c
 i
c
l
o
p
e
d
i
c
ă
,

B
u
c
u
r
e
ș
t
i
,

1
9
7
6
 I
o
r
g
a
,

N
i
c
o
l
a
e
,

I
s
t
o
r
i
a

l
u
i

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e
,

I
n
s
t
i
t
u
t
u
l

d
e

a
r
t
e

g
r
a
f
i
c
e

ș
i

e
d
i
t
 u
r
ă

„
M
i
n
e
r
v
a
”
,

B
u
c
u
r
e
ș
t
i
,

1
9
0
4
 I
o
r
g
a
,

N
i
c
o
l
a
e
,

I
s
t
o
r
i
a
a
r
m
a
t
e
i

r
o
m
â
n
e
ș
t
i
.

V
o
l
u
m
u
l

P
â
n
a

l
a

1
5
9
9
,

E
d
i
t
u
r
a
 M
i
n
i
s
t
e
r
u
l
u
i

d
e

R
ă
z
b
o
i
,

B
u
c
u
r
e
ș
t
i
,

1
9
2
9
 K
i
r
i
l
e
a
n
u
,

G
.
T
.
,

Ș
t
e
f
a
n

V
o
d
ă

c
e
l

M
a
r
e

ș
i

S
f
â
n
t
.

I
s
t
o
r
i
s
i
r
i

ș
i

c
â
n
 t
e
c
e

p
o
p
u
l
a
r
e
,

T
i
p
o
g
r
a
f
i
a

„
A
u
r
o
r
a
”
,

F
o
c
ș
a
n
i
,

1
9
0
4
 P
a
p
a
c
o
s
t
e
a
,

Ș
e
r
b
a
n
,

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e

d
o
m
n

a
l

M
o
l
d
o
v
e
i

(
1
4
5
 7
-
1
5
0
4
)
,

E
d
i
t
u
r
a

E
n
c
i
c
l
o
p
e
d
i
c
ă
,

B
u
c
u
r
e
ș
t
i
,

1
9
9
0
 R
o
s
e
t
t
i
,

R
a
d
u

R
.

(
g
e
n
e
r
a
l
)
,

I
s
t
o
r
i
a

a
r
t
e
i

m
i
l
i
t
a
r
e

r
o
m
â
n
i
l
o
r

p
â
n
ă

l
a

m
i
j
l
o
c
u
l

v
e
a
c
u
l
u
i

a
l

X
V
I
I
-
l
e
a
,

M
o
n
i
t
o
r
u
l
 o
f
i
c
i
a
l

ș
i

i
m
p
r
i
m
e
r
i
i
l
e

s
t
a
t
u
l
u
i
,

B
u
c
u
r
e
ș
t
i
,

1
9
4
7
 U
r
e
c
h
e
,

G
r
i
g
o
r
e
,

L
e
t
o
p
i
s
e
ț
u
l

Ț
ă
r
i
i

M
o
l
d
o
v
e
i

d
e

c
â
n
d

s
-
a
u
d
e
s
c
ă
l
e
c
a
t

ț
a
r
a

ș
i

d
e

c
u
r
s
u
l

a
n
i
l
o
r

ș
i

d
e

v
i
a
ț
a

d
o
m
n
i
l
o
r

c
a
r
e

s
c
r
i
e

d
e

l
a

D
r
a
g
o
ș

p
â
n
ă

l
a

A
r
o
n
-
v
o
d
ă
,

E
d
i
t
u
r
 a

L
i
t
e
r
a

I
n
t
e
r
n
a
ț
i
o
n
a
l
,

C
h
i
ș
i
n
ă
u
,

1
9
9
7
 X
e
n
o
p
o
l
,

A
l
e
x
a
n
d
r
u

D
.
,

I
s
t
o
r
i
a

r
o
m
â
n
i
l
o
r

d
i
n

D
a
c
i
a

T
r
a
i
a
n
ă
,

v
o
l
.

I
I
,
 T
i
p
o
-
l
i
t
o
g
r
a
f
i
a

H
.

G
o
l
d
n
e
r
,

I
a
ș
i
,

1
8
8
8
 *
*
*
,

C
r
o
n
i
c
i
l
e
s
l
a
v
o
-
r
o
m
â
n
e

d
i
n

s
e
c
.

X
V
-
X
V
I

p
u
b
l
i
c
a
t
e

d
e

I
o
n

B
o
g
d
a
n
,

E
d
i
t
u
r
a

A
c
a
d
e
m
i
e
i

R
e
p
u
b
l
i
c
i
i

P
o
p
u
l
a
r
e

R
o
m
â
n
e
,

B
u
c
u
r
 e
ș
t
i
,

1
9
5
9
 *
*
*
,

L
e
t
o
p
i
s
e
ț
u
l

d
e

c
â
n
d

s
-
a

î
n
c
e
p
u
t

Ț
a
r
a

M
o
l
d
o
v
e
i

l
e
t
o
p
i
s
e
ț
u
l

l
u
i

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e
,

E
d
i
t
u
r
a

A
c
a
d
e
m
i
e
i

R
o
m
â
n
e
,

B
u
c
u
r
e
ș
t
i
,

2
0
0
6
.

I
S
B
N

9
7
3
-
2
7
-
1
2
9
0
-
2
V
e
z
i

ș
i
 L
i
s
t
a

b
i
s
e
r
i
c
i
l
o
r

c
t
i
t
o
r
i
t
e

d
e

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l
 M
a
r
e

 L
i
s
t
a

b
ă
t
ă
l
i
i
l
o
r

l
u
i

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e

L
e
g
ă
t
u
r
i

e
x
t
e
r
n
e

W
i
k
i
m
e
d
i
a

C
o
m
m
o
n
s

c
o
n
ț
i
n
e

m
a
t
e
r
i
a
l
e

m
u
l
 t
i
m
e
d
i
a

l
e
g
a
t
e

d
e

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e

 C
e
n
t
r
u
l

d
e

C
e
r
c
e
t
a
r
e
ș
i

D
o
c
u
m
e
n
t
a
r
e

„
Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e
”

a
l

M
ă
n
ă
s
t
i
r
i
i

P
u
t
n
a
,
 S
f
â
n
t
u
l

v
o
i
e
v
o
d

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e
.

I
z
v
o
a
r
e

 Ș
t
e
f
a
n

a
l

I
I
I
-
l
e
a

(
Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e

ș
i

S
f
î
n
t
)
,

d
o
m
n

a
l

M
o
l
d
o
v
e
i

(
 1
4
3
3

1
5
0
4
)
,

l
a

„
I
s
t
o
r
i
a
.
m
d
”
 M
a
r
i
u
s

T
e
j
a
,

Ș
t
e
f
a
n

c
e
l
 M
a
r
e
,

î
n

„
H
i
s
t
o
r
i
a
”
,

1
3

m
a
i

2
0
1
0

v•d•m

[arată]

Familia lui Ștefan cel Mare

30 8840

C
a
 t
e
g
o
r
i
i
:

 N
a
ș
t
e
r
i

î
n

1
4
3
3

 D
e
c
e
s
e

î
n

1
5
0
4

 D
e
c
e
 s
e

p
e

i
u
l
i
e

 Ș
t
e
f
a
n

c
e
l

M
a
r
e

 D
i
n
a
s
t
i
a

M
u
ș
a
 t
i
n
i
l
o
r

 F
a
m
i
l
i
a

M
u
ș
a
t
i
n
i
l
o
r

 N
o
b
i
l
i

r
o
m
â
n
i
 R
o
m
â
n
i

p
e

m
o
n
e
d
e

ș
i

b
a
n
c
n
o
t
e

r
o
m
â
n
e
ș
t
i

 R
o
m
â
 n
i

d
i
n

s
e
c
o
l
u
l

a
l

X
V
-
l
e
a

 R
o
m
â
n
i

d
i
n

s
e
c
o
l
u
l
 a
l

X
V
I
-
l
e
a

 R
o
m
â
n
i

p
e

m
e
d
a
l
i
i

r
o
m
â
n
e
ș
t
i

 S
f
i
 n
ț
i

r
o
m
â
n
i

 D
o
m
n
i

ș
i

d
o
m
n
i
t
o
r
i

a
i

M
o
l
d
o
v
e
i
 R
o
m
â
n
i

p
e

m
ă
r
c
i

p
o
ș
t
a
l
e

r
o
m
â
n
e
ș
t
i

 R
o
m
â
n
i

p
e
m
o
n
e
d
e

ș
i

b
a
n
c
n
o
t
e

d
i
n

R
e
p
u
b
l
i
c
a

M
o
l
d
o
v
a
  C
t
i
t
o
r
i

d
e

e
d
i
f
i
c
i
i

r
e
l
i
g
i
o
a
s
e

Meniu de
navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 A
r
t
 i
c
o
l

 D
i
s
c
u
ț
i
e

 Lectură
 Sursă pagină
 Istoric
Căutare
Salt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Element Wikidata
 Citează acest articol
În alte limbi
 Български
 Deutsch
 Ελληνικά
 English
 Español
 Français
 Magyar
 Српски / srpski
 Türkçe
Încă 38
Modifică legăturile
 U
l
t
i
m
a

e
d
i
t
a
r
e

p
a
g
i
n
i
i

f
o
s
t

e
f
e
c
t
u
a
t
ă

l
a

1
3

n
o
i
e
m
b
r
i
e

2
0
1
8
,

o
r
a
 2
1
:
4
8
.
 A
c
e
s
t

t
e
x
t

e
s
t
e

d
i
s
p
o
n
i
b
i
l

s
u
b
l
i
c
e
n
ț
a

C
r
e
a
t
i
v
e

C
o
m
m
o
n
s

c
u

a
t
r
i
b
u
i
r
e
ș
i

d
i
s
t
r
i
b
u
i
r
e

î
n

c
o
n
d
i
ț
i
i

i
d
e
n
t
i
c
e
;

p
o
t

e
x
i
s
t
a

ș
i

c
l
a
u
z
e

s
u
p
l
i
m
e
n
t
a
r
e
.

V
e
d
e
ț
i

d
e
t
a
l
i
i

l
a

T
e
r
m
e
n
i
i

d
e

u
t
i
l
i
z
a
r
e
.
 P

a
 t

 D

 T

n
 i

 D

 C

e
 m

 V