Sunteți pe pagina 1din 5

3.3.

Stil și expresivitate discursivă

(a) Limbajul figurat: grad zero și abatere


-Conceptul de abatere se fundează pe figurile retorice, constituând părți semnificative din Retorica
aristotelică.
-Propulsarea conceptului de abatere în centrul cercetărilor de retorică, semiotica, lingvistică a fost
facilitată și de impunerea celuilalt termen cu care abaterea formează un cuplu conceptual în raport
cu care se poate înțelege mai bine: gradul zero al discursivității.
-Concept originar pentru acest domeniu, gradul zero nu este o întreprindere facilă și lipsită de
riscuri, el reprezintă un discurs "naiv", care renunță șa artificii și la subînțelesuri (Groupe μ,
Rhetorique generale, ed. Cit., p.35).
-Specialitatea abaterii este îndepărtarea de sensul originar, literal cu care termen sau combinație de
termeni au fost înzestrate, îndepărtate care creează un alt efect de receptare în raport cu cel de
origine.

-Reprezentanții Grupului μ consideră cea mai bună cale de a înțelegere unui concept este aceea
de a-l integra în contextul de relații în care el intervine. În viziunea acestui centru de cercetare,
conceptul de grad zero este legat de ceea ce se numește univocitatea limbajului.
-În textul Retoricii generale, apare o distincție între gradul zero absolut ("un discurs redus la
semele sale esențiale") și gradul zero practic ("enunțurile conținând toate semele esențiale plus
un număr de seme laterale în funcție de posibilitățile vocabularului").
-Chestiunea este pusă cu toată acuratețea de câtre reprezentații Grupului μ, cu care fac distinție
între abaterea retorică ( aceea impunsă de necesitățile expresivității și care are drept scopt
înfrumusețarea intervenției discursive) și alterările voluntare, determinate în mod obiectiv și
care nu sunt impuse în mod direct de ideea de frumusețe discursivă.
-Abaterea creează comunicarea "altfel", efectul de surpriză pe care numai textul poetic este
capabil să-l producă.
-În exemplul lui Paulhan putem constata lesne că toate formulările au un nucleu invariant ce se
manifetă în calitate de grad zero al textului ("Te voila" = "Iată-te") și fiecare dintre formulări
poartă cu sine o abatere pe care cititorul trebuie s-o descopere pentru a intra în posesia
adevătatului mesaj.
(b) Funcțiile limbajului figurat
-Acesta se manifestă ca abatere, ceea ce înseamnă o trecere dincolo de sensul literal al
termenilor sau al enunțurilor în integralitatea lor, problema fiind manipularea persuasivă aspura
publicului (afirmație adusă de Cicero)
-Limbajul figurat produce un șoc cognitiv care se transformă rapid în domeniul afectivității,
determinând trăiri afective și emoții puternice care nu își au originea în perceperea unei
realități.
-Caracterul șocant al limbajului figurat poate surveni și din sonoritatea lui (sloganul electoral al
lui Dwight Eisenhower: "I like Ike")
-Acest tip de limbaj asigură o anumită nobilețe discursului, dar și celui care îl prezintă,
reprezentând respectul suprem față de public.
-Limbajul figurat acaparează auditorul, în sensul că îi captează atenția ca intelectivitate, dar și ca
afectivitate (Barthes: "o plăcere a textului")
-În spațiul românesc, printre oratori ce au acaparat publicul, se remarcă Nicolae Iorga, Nae
Ionescu și Petre Țuțea.
( c) Calitățile stilului discursiv
-Calitățile sunt acelea care fac din stilul discursiv ceva atractiv și cu influență asupra publicului,
invocarea șu cunoașterea lor fiind o bază de pronire pentru perfecționarea permanentă a stilului
pentru utilizarea adecvată a limbii în relațiile cu ceilalți.
-Acurateșea stilului este una dintre calitățile careu au însoțit investigațiile asupra forței de
persuasiune a discursului încă din antichitate; ea exprimă cerința ca discursul să utilizeze pe cât
posibil o limbă strășucitoare, să aleagă cele mai potrivite idei și să nu forțeze noutatea sau
creativitatea dacă resursele limbii sunt suficiente să exprime diferite idei, trăiri sau intrigi cu la
fel de multă forță de prospețime.
-În discursurile științifice, politice, filosofice și în cele educaționale, claritatea este necesară
pentru a oferi un dram de înțelegere în obținerea performativității.
-Eleganța stilului este o altă calitate, repezintă o situație în care un individ încântă prin echilibrul
dintre conținut și forma pe care o exprimă, prin armonia dintre componentele sale.
-Figuri retorice: eufemismul-un cuvânt dur este înlocuit printr-o expresie mai blândă
("moartea"- "A plecat în lumea celor drepți") și aluzia-evocă o soluție, o relație, o calitate nu
direct, ci prin intremediul altei sau unor expresii
-Ritmicitatea stilului discursiv înseamnă o anumită segmentare a elementelor lingvistice, dar și a
componentelor ideatice (a cuvintelor și a ideilor), cu reluarea perceptibilă a acestei segmentări,
reluare ce dă senzația de periodicitate în articularea expresiilor și în distribuirea ideilor.
-Figuri ce au efecte asupra ritmului: aliterația (repetarea unei consoane pentru efectul ei sonor) și
anadiploza (reluarea ultimului cuvânt dintr-o propoziție la începutul propoziției care urmează
pentru a întări o idee)