Sunteți pe pagina 1din 8

ADITIVI

Somon de crescătorie colorat sintetic, zacusca ce conţine mai mult zahăr decât vinete
de pe rafturile supermarketurilor, crenvurştii cu conţinut redus de carne sau murături
cancerigene sunt doar unele dintre alimentele pe care le achiziţionăm zilnic.

Asociaţia de Protecţie a Consumatorului a făcut un top după mărci al produsele pe


care nu ar trebui să le achiziţioneze românii, după studii amănunţite privind compoziţia
alimentelor.

Somonul de crescatorie poate contine pesticide, metale grele si dioxine, avertizeaza


Asociaţia de Protecţie a Consumatorului. În fermele piscicole din Norvegia se folosesc
anual circa 67.000 tone de substante chimice pentru a combate parazitii pestilor, iar în
majoritatea fermelor piscicole hrana somonilor este formata din faina de peste, ulei de
peste, soia modificata genetic si coloranti artificiali. Somonul afumat si somonul congelat
nu este recomandat pentru cei cu intoleranta la histamină, scrie publicaţia Wall-street.ro,
care citează studiile efectuate de APC.
Din 100 grame de somon afumat, un adult poate asimila necesarul zilnic de sare. Un
sfert din somonul afumat contine jumatate din cantitatea zilnica de sare necesara unui
adult, transmite APC.
76% din somonul afumat si comercializat in Romania este somon de crescatorie. 45%
din somonul afumat si comercializat este pregătit în România. Un sfert din somonul
comercializat in Romania este capturat in Oceanul Pacific!
Somonul salbatic este superior din punct de vedere calitativ faţă de somonul de
crescatorie. Numai 12% din somonul afumat sau congelat provine din ferme piscicole
certificate, care respecta codurile de bune practici din domeniul pisciculturii. Numai 5%
din somonul comercializat in Romania este certificat BIO. In unele ferme piscicole din
Europa se creste somon modificat genetic. Somonul de crescatorie nu trebuie consumat
de catre copii si femei gravide Asociatia Pro Consumatori (fosta Asociatia pentru
Protectia Consumatorilor din Romania - APC Romania, infiintata in anul 1990),
organizatie de utilitate publica, membra a Organizatiei Europene a Consumatorilor, a
analizat continutul etichetei de la 42 sortimente de somon comercializate in marile
structuri comerciale.
Au fost analizate urmatoarele marci de somon afumat/marinat sau congelat:
Gastronatura, Cora, Auchan, Alfredo Seafood, Ocean Fish, Negro 2000, Labeyrie,
BlueShark, Hedonia, H.Van Wijnen, 365, Delhaize, ArcticFish, OceanSea, Frosta, Vici,
Defish si Copanex.
Acest studiu face parte din Campania Nationala de Informare si Educare: ”Sa invatam
sa intelegem eticheta”. APC nu este finantata de statul roman! Prin aceasta campanie,
expertii Asociatiei Pro Consumatori (APC) isi propun sa-i invete pe consumatori sa
inteleaga eticheta produselor astfel incat sa faca achizitii in cunostinta de cauza pentru
familiile lor. Studiul a fost realizat de catre o echipa de experti ai APC, coordonati de
catre conf. univ. dr. Costel Stanciu. Expertii APC au analizat continutul etichetei de la 42
sortimente de somon, din care 31 sortimente de somon afumat/marinat si 11 sortimente
de somon congelat.

Top 5 sortimente de somon congelat dupa continutul de proteine din 100 g somon:

1 Alfredo Seafood, File somon de crescatorie - 25,4 g proteine;


2 Ocean Fish, Medalion de somon salbatic – 21 g proteine;
3 Auchan, File de somon salbatic – 20,3 g proteine;
4 Defish, File somon de crescatorie – 20 g proteine;
5 Vici, File somon de crescatorie – 19,3 g proteine.

Top 5 sortimente de somon afumat/marinat dupa continutul de sare din 100 g somon:

1 Hedonia, File de somon afumat si feliat – 5,6 g sare;


2 Alfredo Seafood, Somon BIO afumat – 3,75 g sare;
3 Gastonatura, File de somon de Alaska afumat si feliat si Auchan, File de
somon de Alaska afumat – 3,52 g sare;
4 OceanSea, File de somon marinat cu invelis de marar – 3,30 grame sare;
5 OceanSea, Somon afumat – 3,20 g sare.

Top 5 sortimente de somon congelat dupa continutul de grasimi din 100 g somon:

1 Vici, File somon de acvacultura – 20,1 g grasimi;


2 DeFish, File somon de acvacultura – 14 g grasimi;
3 OceanSea, File somon de acvacultura – 11,2 g grasimi;
4 Alfredo Seafood, File somon de acvacultura – 8,1 g grasimi;
5 Ocean Fish, Medalion de somon salbatic – 4 g grasimi.

Top 5 sortimente de somon afumat dupa continutul de grasimi din 100 g somon
1 Auchan, File somon afumat de crescatorie, BlueShark, Somon salbatic
afumat – 14,29 g grasimi;
2 365, File somon afumat si feliat, de crescatorie – 14,23 g grasimi;
3 Cora, File somon afumat de crescatorie – 14,2 g grasimi;
4 Ocean Fish, File somon afumat de crescatorie destinat copiilor – 13,95 g
grasimi;
5 Delhaize, Somon afumat de crescatorie – 13,3 g grasimi.
Muraturile in otet ne pot imbolnavi de cancer gastric

Asociatia Pro Consumatori a analizat continutul a 52 marci de muraturi,


comercializate in marile structuri comerciale.
Acest studiu face parte din Campania Nationala de Informare si Educare: ”Sa invatam
sa intelegem eticheta!”.
Expertii APC au analizat continutul a 20 marci de castraveti in otet sau cu saramura, 11
marci de ardei capia copti, in otet, 5 marci de gogosari in otet si alte 16 marci de muraturi
(gogonele in otet, pepene murat, conopida in otet, salata asortata de legume in otet, salata
de sfecla rosie in otet, varza tocata murata, ciuperci murate.
Conservele constituie o tema perena a consumatorilor din toata lumea si din toate
timpurile. Pretutindeni s-a simtit si se simte nevoia consumarii/folosirii unor bunuri in
afara sezonului, mai ales cand acele bunuri constituie baza consumului unei familii ori
unei populatii. Se intelege ca exista o sezonalitate a productiei de bunuri, in contrast cu o
nevoie constanta, uneori cotidiana, de consum, solutia acestei relatii constituind-o
conservarea si pastrarea/prezervarea conservelor. Nevoia de conserve a avut si are
numeroase ipostaze particulare. Cea mai frecventa nevoie este legata de prelungirea
duratei de folosire a unui aliment dincolo de sezonul sau (perioada de recolta) sau
evenimentul procurarii (vanatoare, sacrificare). Metode comune si facile de conservare
pot intinde durata de folosire a alimentelor la de peste doua-trei ori durata de mentinere
naturala, fara conservare, a alimentelor considerate; cand se folosesc metode mai
laborioase, duratele de conservare pot sa se intinda usor la sezonul urmator de recolta
(adica un an), sau la de mai multe ori acest termen (conservele, chiar de peste, ambalate
metalic sunt sigure la consum minimum trei ani). Or, aceste realizari dau posibilitatea
dirijarii stocurilor de productie realizate oriunde sa ajunga la consumatori fara pierderi
mari.

Analiza ingredientelor

Ingredientele regasite in compozitia sortimentelor de muraturi analizate sunt


urmatoarele: apa, sare, zahar, ardei gras rosu, ardei paprika, ardei de Jamaica, ardei iuti,
ceapa, varza alba, pepene, ghebe, ciuperci, gogonele, mere, pastarnac, piper boabe, marar,
morcov, usturoi, boabe de mustar, otet din vin, otet din cereale, otet din alcool, otet din
vin alb, otet din porumb, sirop de glucoza-fructoza, verdeata, seminte de coriandru,
plante aromate, foi de dafin, frunze de telina, cimbru, coriandru, ienibahar.

Cele mai frecvente modificari ale produselor supuse conservarii si pastrarii se refera
la schimbarea caracteristicilor fizice (de forma si senzoriale, ale structurii), producerea de
reactii si substante de reactie (gaze, lichide), pierderea de umiditate si substante utile,
dezvoltarea de medii cu elemente microbiene daunatoare sau chiar folositoare (bacterii,
mucegaiuri, ciuperci) etc.
Metodele de conservare industriale sunt considerate acelea care presupun tehnica si
resurse ce depasesc conditia bucatariei unui menaj. De regula, sunt sigure impotriva
riscurilor de intoxicare, dar nu se bucura de increderea consumatorilor informati, care stiu
ca multe din aceste metode implica si principiul adaugarii substantelor de protectie
(aditivi), motiv pentru care sunt suspectate de riscuri pe termen lung; mai mult, in afara
de folosirea aditivilor, se stie ca in industria alimentara se folosesc si trucuri tehnologice
menite sa creasca randamentele, productivitatea si profitul. Daca se mai ia in calcul si
faptul ca nu exista certitudinea faptelor si a calitatii declarate, totul inclina in favoarea
optiunii pentru conservele de casa. Aceste metode sunt mai ales metode combinate, cum
este cazul liofilizarii, care inseamna o uscare a alimentului la temperaturi negative, foarte
scazute, larg aplicata in cazul congelarii semifabricatelor alimentare (fructe, legume,
leguminoase, carne, cafea, hrana pentru alpinisti). Metodele bazate pe principii unice
(ultrafiltrare, ionizare) reclama mijloace cu totul speciale.

Una din trei zacuste contine zahar adaugat


Familia zacustelor e mare, avand reprezentanti foarte populari in toata zona balcanica
(vezi: ajvar, pindjur, liutenita, kyopolou, turcescul biber salçasi si altele). Nici bucatariile
de la nordul Romaniei nu sunt mai sarace in preparate similare zacustei. Moda
alimentatiei fara carne si cu mai putina carne, la care s-a adaugat si exodul de romance
gospodine, foarte active pe Internet, a incurajat raspandirea zacustei in toata lumea.
Expertii APC au analizat continutul a 27 marci de zacusca de/cu ciuperci, 14 marci de
zacusca de/cu vinete, 5 marci de zacusca de/cu fasole si alte 9 marci de zacusca
(macedoneana, bulgareasca, taraneasca, cu peste). La realizarea acestui studiu s-au avut
in vedere urmatoarele obiective: 1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip
de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere; 2. Analiza informatiilor nutritionale.
Ingredientele regasite in compozitia sortimentelor analizate sunt urmatoarele: hribi,
vinete coapte, ghebe, galbiori, bureti de fag, hribi, ciuperci pleurotus, ciuperci
champignion, carne de peste separata mecanic, fasole, gogosari copti, pasta de ardei
dulce, tomate, morcovi, ceapa, ardei gras, ardei rosu, pasta de rosii, ardei capia copti si
decojiti, piure de cartofi, ulei de floarea soarelui, piper, foi de dafin, usturoi, zahar, sare,
amidon din porumb si amidon de cartofi. Preparata din legume proaspete (vinete,
gogosari, ceapa, tomate, morcovi, dovlecei etc., condimentate cu sare, piper, foi de dafin,
ardei iute), cu ulei, prin prajire/fierbere lenta, pusa in recipiente de sticla si sterilizata, se
prezinta ca o tocana scazuta, de culoare rosie-calda, foarte aromata, gustoasa, aproape
totdeauna picanta. Face deliciul intrarilor la orice masa, inclusiv mesele simandicoase,
mai ales de cand a manca de post nu mai este o rusine, ci o dovada de grija pentru
sanatate, iar gazdele/organizatorii de ospete au devenit atenti la a completa meniurile de
intrari cu o zacusca de pomina. Cine ar indrazni sa-si lipseasca oaspetii de placerea unei
intalniri cu un platou de felii de paine pe care se prezinta zacusca in toata bucuria ei?!
Exista insa si zacusca cu peste, considerata o creatie a gospodinelor din Delta Dunarii,
daca n-ar fi intalnita in mai toate colturile tarii (se face zacusca cu pastravi!). De
asemenea, zacustele cu ciuperci ori cu fasole se adauga la inventarul bogat al
sortimentului. Gustul special, de legume coapte, este asigurat de operatia de coacere a
vinetelor si a ardeilor (gogosari, kapia), care, la vremea toamnei, sunt munti de dulceata
si savori. Marea varietate a retetelor (fiecare familia are traditia ei, „pastrata de la
bunicuta, care o stia de la bunica ei...“), iar fiecare gospodina sau gospodar mai
nascoceste unele secrete, sporind perpetuu lista retetelor acestei podoabe culinare. Daca
prepararea zacustei constituie bucuria autumnala a multor familii, trebuie sa consideram
si faptul ca multi consumatori nu se complica si isi au marcile lor preferate, pe care le
cauta in rafturile magazinelor alimentare. In comert se gasesc, de multi ani, numeroase
tipuri de zacusca, mai saraca ori mai grea, mai traditionala ori mai speciala. Top 10 marci
zacuste ciuperci dupa cantitatea de ciuperci din compozitie: FML Gardena (borcan de
290 grame) cu 40 % bureti de fag si 30% ciuperci pleurotus; Topoloveana (borcan de 190
grame) cu 41 % ghebe; Gusturi romanesti (borcan de 300 grame) cu 35 % ghebe;
Conacul Boierului (borcan de 190 grame) cu 33,81 % ghebe; Vrancioaia (borcan de 300
grame) cu 26 % ghebe; Auchan (borcan de 300 grame) cu 25 % ciuperci; La gura sobei
(borcan de 300 grame) cu 25 % bureti de fag; Vatra Bunicii (borcan de 300 grame) cu 25
% ciuperci; Traditia gustului (borcan de 300 grame) cu 25 % ciuperci; Gusturi romanesti
(borcan de 300 grame) cu 23 % ciuperci; Cora (borcan de 295 grame) cu 23 % ciuperci;
Bunatati de Topoloveni (borcan de 540 grame) cu 20 % ghebe; Capricii si delicii (borcan
de 290 grame) cu 20 % ghebe; Capricii si delicii (borcan de 290 grame) cu 20 % galbiori:
Capricii si delicii (borcan de 290 grame) cu 20 % hribi; Capricii si delicii (borcan de 290
grame) cu 20 % ciuperci; Pivnita Bunicii (borcan de 180 grame) cu 20 % ciuperci; Mega
Image (borcan de 300 grame) cu 17, 9% ciuperci. Gemuri si dulceturi cu urme de fructe
si chimicale Cantitatea de zahar adaugat din 100 grame gem variaza intre 24 grame si
64,8 grame! Asociatia Pro Consumatori (fosta Asociatia pentru Protectia Consumatorilor
din Romania - APC Romania, infiintata in anul 1990), organizatie de utilitate publica,
membra a Organizatiei Europene a Consumatorilor, a analizat continutul a 44 tipuri de
gem, dulceata si magiun comercializate in marile structuri comerciale. Expertii APC au
analizat continutul a 18 tipuri de gem, 16 tipuri de dulceata si 10 tipuri de magiun. La
realizarea acestui studiu s-au avut in vedere urmatoarele obiective: Analiza ingredientelor
folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere;
Identificarea aditivilor alimentari utilizati in compozitia acestui tip de produs care
prezinta un risc de aparitie a unor afectiuni medicale in cazul unui consum constant si pe
termen lung; Analiza informatiilor nutritionale Ingredientele regasite in compozitia
sortimentelor analizate sunt urmatoarele: gutui, cirese amare, nuci verzi, piersici, fragi,
macese, mure de cultura, prune, afine, caise, mure de padure, coacaze negre, zmeura,
dovleac, visine, cirese, cirese albe, capsuni, smochine, nuca coapta, lamaie, lamaie
cubulete, apa, zahar, zahar invertit, zahar din trestie, sirop de glucoza-fructoza, suc de
mure, concentrat din suc de fructe, suc de lamaie, suc concentrat de mar, arome si aroma
de dude. Una dintre cele mai sanatoase conserve de fructe ramane magiunul realizat din
prune, struguri, dovleac etc. Expertii APC au analizat 6 marci de magiun de prune care se
comercializeaza in marile structuri comerciale de tip hipermarket. Top 5 marcimagiun de
prune dupa cantitatea de prune folosita de producator pentru a obtine 100 grame magiun
de prune: Raureni (borcan de 350 grame) – a folosit 1400 grame prune pentru a obtine
100 grame magiun de prune; Topoloveni (borcan de 350 grame) – a folosit 500 grame
prune pentru a obtine 100 grame magiun de prune; Drag de Romania (borcan de 350
grame) si Alex Star (borcan de 350 grame) – au folosit 400 grame prune pentru a obtine
100 grame magiun de prune; Arovit (borcan de 240 grame) – a folosit 350 grame prune
pentru a obtine 100 grame magiun de prune; Dinadi (borcan de 350 grame) – a folosit
320 grame prune pentru a obtine 100 grame magiun de prune. Top 5 marci magiun de
prune dupa cantitatea de glucide/carbohidrati in 100 grame magiun de prune: Topoloveni
si Drag de Romania – 62,2 grame glucide/100 grame produs; Raureni – 60 grame
glucide/100 grame produs; Dinadi – 56,4 grame glucide/100 grame produs; Arovit - 55
grame glucide/100 grame produs; Alex Star - 43 grame glucide/100 grame produs. Top 5
marci magiun de prune dupa cantitatea de proteine in 100 grame magiun de prune: Alex
Star – 3,4 grame proteine/100 grame produs; Raureni – 2,6 grame proteine/100 grame
produs; Dinadi – 2,46 grame proteine/100 grame produs; Arovit – 1,6 grame proteine/100
grame produs; Topoloveni si Drag de Romania – 1,12 grame proteine/100 grame produs.
Top 5 marci magiun de prune dupa valoarea energetica a 100 grame magiun de prune:
Alex Star – 602 kcal/100 grame produs; Topoloveni si Drag de Romania – 318 kcal/100
grame produs; Raureni – 267 kcal/100 grame produs; Dinadi – 246 kcal/100 grame
produs; Arovit – 230 kcal/100 grame produs. Top marci de crenvursti dupa continutul de
carne Studiul privind calitatea crenvurstilor face parte din Campania Nationala de
Informare si Educare: ”Hrana sanatoasa – o investitie pe termen lung in sanatatea
noastra”. Asociatia Pro Consumatori (APC) a achizitionat din marile structuri comerciale
(hipermarketuri/supermarketuri) 43 tipuri de crenvursti, in vederea realizarii unui studiu
prin care sa atraga atentia in ceea ce priveste continutul acestor produse si potentialele
efecte asupra sanatatii consumatorilor. Conform dictionarelor, crenvurstii sunt mezeluri
din carne, sub forma de carnat subtire, din carne de vita si slanina tocate foarte fin si trase
in mate de oaie sau membrane din material plastic, cel mai adesea prezentate in pereche;
denumirea este germana, de la Krenwürstchen. Studiul a fost realizat de catre o echipa de
experti a APC, coordonata de catre conf. univ. dr. Costel Stanciu. La fabricarea
crenvurstilor analizati s-au folosit urmatoarele ingrediente: carne de pui, carne de pui
dezosata mecanic, carne de pasare separata mecanic, piept de pui, carne de curcan, piept
de curcan, piele de curcan, piele de pui, grasime de pasare, grasime de pui, carne de porc,
gusa de porc, grasime de porc, carne de vita, tendoane de porc, slanina, sorici, praf de
soric de porc, emulsie de sorici, gelatina, colagen, grasimi vegetale, cascaval, apa,
granule mustar, faina de grau, gris de grau, fibre de soia, fibre de mazare, fibre vegetale,
amidon cartofi, cazeina, proteina animala, proteina din lapte, proteina vegetala
hidrolizata, proteina hidrolizata din drojdie, ketchup, rosii deshidratate, extract de drojdie,
proteina din soia, sirop de glucoza, dextroza, lactoza, glucoza, zahar, zahar din trestie
nerafinat, maltodextrina, proteina din soia, ulei de rapita, ulei vegetal de floarea soarelui,
grasime de palmier, lapte praf degresat rehidratat, sare neiodata, sare cu nitriti, sare de
mare iodata, sare marina afumata, proteina din lapte, ceapa, extract natural de boia dulce,
extracte vegetale, praf de usturoi, condiment de ardei, condimente, extracte din
condimente, arome naturale, aroma de fum, fum de lemn de fag, arome, difosfat de sodiu,
polifosfati de sodiu, izoascorbat de sodiu, nitrit de sodiu, nitrat de sodiu, acid ascorbic,
eritorbat de sodiu, carmin, iodat de potasiu, monoglutamat de sodiu, acid citric, acetat de
sodiu, citrat de sodiu, glucono-delta-lactona, citrat trisodic, lactat de potasiu, diacetat de
sodiu, caragenan, guma de guar, guma de xantan, guma Tara, di-polifosfati de sodiu si
potasiu, acid lactic, lactat de calciu, tartrati de sodiu, extract de acerola, acerola uscata,
extract vegetal natural (sfecla rosie, curcuma, ibiscus). La fabricarea crenvurstilor, in
functie de specie, carnea folosita se regaseste in proportii diferite, astfel: Pieptul de pui
intre 23% si 80%; Carnea de pui intre 13% si 88%; Carnea de porc intre 17% si 93%;
Carnea de vita intre 8% si 79%; Carnea de curcan intre 4% si 96%; Pieptul de curcan:
53%; Carnea separata mecanic intre 50% si 79%. La 7% din produsele analizate nu apare
mentionata in lista ingredientelor cantitatea de carne din reteta folosita la fabricarea
crenvurstilor. La 26% dintre produsele analizate s-a folosit carne separata mecanic (carne
de pasare separata mecanic, carne de pui si curcan separata mecanic, carne de pui
separata mecanic si carne de curcan separata mecanic). In jargonul specialistilor are chiar
denumirea de „mazga“ sau „noroi“: „noroi alb – white slim, engl.“ (cand e vorba de carne
de pasare) Procesul presupune macinarea carcasei si pasarea pastei (care cuprinde
macinatura de os, maduva osoasa si celelalte tesuturi comestibile) sub presiune.

Top 10 marci de crenvursti dupa continutul de carne:

● Pikok/Polonia cu 93% carne din pulpa de porc si fara aditivi;


●Golfera/Italia cu 88% carne de pui si 2 aditivi;
●AIA/Italia cu88% carne de curcan si pui, dar cu 5 aditivi;
●Dulano/Germania cu 87% carne de porc si 2 aditivi;
Aldis/Romania cu 87% carne (60% piept de pui si 27% carne lucru pui) cu 3 aditivi;
Martinel/Reinert/Romania cu 85% carne de porc si 3 aditivi;
Pikok/Polonia cu 85% carne (72% piept de pui si 13% carne din pulpa de pui) si 9
aditivi;
Perfect Poultry/Slovenia cu 82% carne de pui si 5 aditivi;
Agil/Romania cu 80% piept de pui si fara aditivi;
Zimbo/Ungaria cu 80% carne (60% carne de porc si 20% carne de vita) si 5 aditivi.

Top 10 marci de crenvursti dupa numarul de aditivi alimentari:


Campofrio cu 11 aditivi;
Caroli/Familia cu 10 aditivi;
Pikok, Caroli, AIA,cu 9 aditivi;
Casa Gruia, Banat Bun cu 8 aditivi;
Carrefour, Fox, Meda, Auchan cu 7 aditivi;
Baroni, Casa Gustului, Cris-Tim, Elit, Cora cu 6 aditivi;
AIA, C+C, Zimbo, Agil, Auchan, Perfect Poultry, Baroni, Cris-Tim cu 5 aditivi;
Mega Image, Angst, Ifantis, Pick, Unicarm,Prodprosper cu 4 aditivi;
Transavia, Angst, Reinert, Aldis cu 3 aditivi;
Dulano, Golfera, Angst cu 2 aditivi.

Top 3 marci de crenvursti FARA aditivi alimentari:


1. Pikok cu 93% carne din pulpa de porc;
2. Agil cu 80% piept de pui;
3. Forzoso cu 59% carne pui si 29% piele pui.

93% din produsele analizate contin aditivi alimentari, adica E-uri, de la 2 aditivi
alimentari pana la 11 aditivi alimentari, deci numai 7% dintre produsele analizate nu
contin aditivi alimentari. La 91% din produsele analizate s-a folosit nitrit de sodiu, un
conservant alimentar care poate genera anumite afectiuni medicale daca produsul
alimentar este pregatit pentru consum prin prajire. 42% dintre produsele analizate sunt
colorate cu carmin/E120/acid carminic un colorant rosu stralucitor obtinut dintr-o specie
de insecta numita cosenila. La 44% dintre produsele analizate gustul si aroma au fost
potentate cu monoglutamat de sodiu. La 9% dintre produsele analizate s-a folosit
caragenan, un agent de ingrosare suspect de aparita anumitor afectiuni medicale.

Citeste mai mult: adev.ro/phf0vw