Sunteți pe pagina 1din 21

d

em
ADMINISTRATOR REŢEA Lecţie Demonstrativă

Le nst
o
cţ r
ie ati
INTRODUCERE


Vă pasionează calculatoarele? Vreţi să deveniţi
un specialist căutat de mulţi angajatori?
Construiţi-vă o carieră de succes într-un
domeniu care continuă să fie într-o puternică
expansiune – domeniul IT! Alegeţi cursul
Eurocor Administrator reţea!
 Veţi învăţa să construiţi o reţea de
calculatoare adaptată cerinţelor specifice
mediului dumneavoastră de lucru.
 Veţi şti să administraţi şi să monitorizaţi reţeaua folosind Windows Server 2003.
 Veţi afla cum puteţi extinde o reţea existentă prin adăugarea de noi staţii de lucru.
 Veţi fi capabili să asiguraţi securitatea reţelei pe care o administraţi.
 Veţi putea accesa reţeaua de la distanţă şi să o conectaţi cu alte reţele private.

Învăţaţi comod!
Primiţi acasă, la oficiul poştal sau direct la birou pachetele de curs, pe care le parcurgeţi
când vreţi! Studiaţi fără stres, în confortul propriului cămin, în pauza de masă, în
weekenduri, după program, vara sau iarna... când şi unde doriţi!

Puteţi opta şi pentru versiunea online a cursului Administrator reţea!


Puteţi vizualiza caietul direct din contul dumneavoastră de cursant.
Cursul este disponibil de pe orice calculator. Deschideţi şi studiaţi rapid!
Sau, dacă vă este mai uşor, îl puteţi printa.

Vă veţi bucura de o atenţie deosebită!


Beneficiaţi de sprijinul unui profesor personal, un specialist cu experienţă, care poate fi
contactat prin poştă sau online.
Construiţi-vă un viitor mai bun, investind în educaţia dumneavoastră!
Mult succes!

LECŢIA DEMONSTRATIVĂ vă ajută să vă familiarizaţi cu materialele şi metoda de


studiu EUROCOR. Din punctul de vedere al numărului de pagini, aceasta reprezintă
mai puţin de jumătate din conţinutul unui caiet de curs.
Vă prezentăm câteva secţiuni teoretice, exemple, exerciţii şi un model de temă, selectate
din diverse module, pentru a vedea exact cum sunt structurate caietele.

2
Lecţie Demonstrativă ADMINISTRATOR REŢEA

STRUCTURA LECŢIILOR
 Studiul eficient al cursului nostru este garantat de structura unitară a celor
16 module. Acestea sunt disponibile în format tipărit sau în format online.
 Informaţiile noi sunt prezentate într-un mod atractiv, iar procesul de
învăţare devine simplu şi rapid.
 Cursul conţine numeroase exemple şi exerciţii care vă permit punerea
în practică a cunoştinţelor asimilate.
 Temele pentru acasă şi colaborarea cu profesorul personal vă oferă o
evaluare obiectivă a gradului de însuşire a noţiunilor noi.

PRIMIREA CURSULUI
 La Eurocor, cursanţii aleg unde să primească pachetul de curs! Dvs. ce alegeţi?
1. Acasă, la cutia poştală (Cutia poştală trebuie să aibă dimensiunile de
minimum 22x30x1 cm.).
2. La serviciu.
3. La oficiul poştal de care aparţineţi (Adresa declarată la înscriere trebuie să
fie cea din buletin).
4. Direct pe calculator! (Cursanţii care aleg versiunea online vor accesa
modulele din contul de student de pe site-ul www.eurocor.ro).

CONTUL DE CURSANT
@ Fiecare cursant are propriul cont pe site-ul www.eurocor.ro. Aici găsiţi
informaţii despre stadiul trimiterii pachetelor de curs sau plăţile efectuate şi
înregistrate. Din contul de cursant se pot accesa şi aplicaţiile TemeOnline sau
PlataOnline.

ABSOLVIREA
Odată cu expedierea ultimului pachet de curs, veţi primi şi testul de evaluare
finală. Calificativele obţinute pot fi: foarte bine, bine şi insuficient (în funcţie
de punctajul realizat). Odată promovat acest test, veţi obţine Certificatul de
absolvire Eurocor.

3
ADMINISTRATOR REŢEA Lecţie Demonstrativă

Programa cursului Administrator reţea


Modulul 1 Modulul 7
Bazele reţelelor de calculatoare. Competenţele Protocoale de reţea. Protocoale de comunicaţii:
administratorului de reţea; ce este o reţea de TCP/IP, UDP; măşti de subreţea; DHCP; WINS;
calculatoare; utilitatea reţelelor de calculatoare; DNS; HTTP; FTP; Telnet; SMTP/POP3; VoIP;
tipuri de reţele; tipuri de relaţii de reţea; moduri protocoale de firmă: IPX/SPX; NetBIOS; NetBEUI;
de transmisie a datelor (digital/analog), mediul AppleTalk
de transmisie şi viteza de transmisie a datelor;
modelul OSI; grupul de standarde IEEE 802

Modulul 2 Modulul 8
Componentele hardware ale reţelei. Cabluri de Administrarea reţelelor. Modelul FCAPS pentru
reţea; cablarea reţelelor; topologii; distribuitoare, administrarea reţelelor; protocoale de administrare
rutere, comutatoare, repetoare; servere; staţii de a reţelelor; monitorizarea traficului; prevenirea
lucru (client), alte dispozitive dezastrelor în reţea; planuri de revenire

Modulul 3 Modulul 9
Reţele PAN, LAN, VLAN, MAN, WAN. Cea Administrarea, monitorizarea şi optimizarea
mai simplă reţea (PAN); arhitectura LAN; reţele reţelelor sub Windows Server 2003. Întreţinerea
LAN Ethernet; reţele locale virtuale (VLAN); aplicaţiilor Windows; monitorizarea şi optimizarea
utilizarea reţelelor MAN; prezentarea reţelelor utilizării resurselor sistemului; refacerea sistemului
WAN şi a datelor utilizatorilor; crearea şi întreţinerea
profilurilor de utilizator

Modulul 4 Modulul 10
Reţele fără fir. Aplicaţii, avantaje, semnalele Servicii ale sistemului de operare Windows
radio şi luminoase, arhitectura sistemului fără Server 2003. Depanare. Utilizarea instrumentelor
fir, PAN, LAN, MAN, WAN fără fir, securitatea Active Directory; cele mai des întâlnite erori şi
reţelelor fără fir rezolvarea acestora

Modulul 5 Modulul 11
Proiectarea reţelelor locale. Studierea viitoarei Windows Server 2003 ca server de aplicaţii web.
reţele, alegerea tipului de reţea, a structurii Sistemul Internet Information Server (IIS); servere
reţelei; alegerea serverelor; planificarea creşterii de baze de date (MySQL server)
şi a capacităţii; stabilirea unui stoc minim de
materiale de schimb

Modulul 6 Modulul 12
Instalarea şi configurarea reţelei sub Windows. Ameninţări la securitatea reţelelor. Securitatea
Prezentare Windows 2000 Server; Windows hardware; politici şi soluţii de securitate; viruşi;
Server 2003 (prezentare, instalare, configurare, hackeri; detectarea intruşilor
utilizatori, grupuri, partiţii, resurse partajate);
hardware şi software (Win9x, WinXP) pentru
staţiile de lucru din reţea; configurare

4
Lecţie Demonstrativă ADMINISTRATOR REŢEA

Modulul 13 Modulul 15
Tehnici de securitate. Tehnici de securitate; Conectarea cu alte reţele. Identificarea cerinţelor şi
protocoale de securitate; sisteme firewall; condiţiilor; alegerea şi configurarea elementelor de
securitatea routerelor; securitatea reţelelor fără conectică, protocoale; teste şi verificări; conectarea
fir cu servere Linux

Modulul 14 Modulul 16
Accesul la reţele de la distanţă. Utilizatori; Studii de caz şi rezolvarea lor pas cu pas.
tehnologii de acces la distanţă; reţele private Construirea unor reţele LAN cu fir şi fără fir pe
virtuale (VPN); securitatea reţelelor VPN cazuri concrete; extinderea unei reţele existente;
construirea unei reţele VPN

Recomandări pentru studiu:


 Este util să vă construiţi pe parcurs propria reţea, alcătuită din cel puţin două
calculatoare, pe care să exersaţi.
a) Configuraţia minimă pentru calculatorul server de care aveţi nevoie este:
procesor de clasă Pentium cu frecvenţa 133 MHz, 128 MB de RAM, 1,5 GB
de spaţiu liber pe disc.
b) Configuraţia recomandată pentru server este: procesor de clasă Pentium cu
frecvenţa 550 MHz, 512 MB de RAM, 2 GB de spaţiu liber pe disc.
 Este recomandat să vă achiziţionaţi sistemele de operare pentru server (Windows
Server 2003) şi staţiile de lucru (Windows 9x sau Windows XP). Pentru studiu, puteţi
folosi şi variantele demonstrative gratuite (de pe internet) ale programelor PC. Cursul
nu include programele PC.

5
ADMINISTRATOR REŢEA Lecţie Demonstrativă

Modul
9

Modulul 9
Administrarea [i optimizarea re]elelor
cu Windows 2003 Server

Introducere
Sistemele de operare Windows sunt ast\zi printre
Fiecare modul cele mai r\spândite sisteme de operare pentru
începe cu o serverele din re]elele LAN. De[i compania
Microsoft a avut un început mai timid pe acest
introducere
segment de pia]\, sistemele Windows NT ale
în care sunt anilor ‘90 au fost progresiv îmbun\t\]ite [i
prezentate înlocuite cu versiuni tot mai fiabile [i puternice.
principalele teme Windows Server 2003 prezint\ o familie complet\
ce vor fi studiate. de produse care se bucur\ de mare succes printre
serverele de fi[iere, serverele de mail, serverele
de web sau serverele de domeniu.
În acest modul vom pune bazele administr\rii unui server Windows 2003, urmând
ca în modulele urm\toare s\ explor\m domenii mai specializate.

În acest modul ne propunem s\ atingem urm\toarele obiective:


 s\ în]elege]i ce înseamn\ un domeniu Windows, un cont de
Obiectivele pe utilizator, un grup de securitate [i s\ înv\]a]i principalele opera-
]ii de gestiune a lor;
care trebuie să
 s\ în]elege]i ce este o resurs\ partajat\, cum se gestioneaz\ [i cum
le atingeţi prin se stabilesc permisiunile de acces ale unui utilizator;
parcurgerea
 s\ v\ deprinde]i cu o serie de bune practici în ce prive[te efectuarea
fiecărui modul copiilor de siguran]\ [i stabilirea politicilor de securitate;
vă ghidează  s\ v\ familiariza]i cu principalele instrumente [i metode de
învăţarea. monitorizare a re]elei.

Pentru ca re]eaua s\ r\mân\ func]ional\ [i securizat\ este nevoie ca serverele s\


fie între]inute regulat prin activit\]i uzuale de administrare: efectuarea copiilor
de siguran]\, ad\ugarea [i [tergerea de utilizatori, administrarea utilizatorilor [i a
resurselor etc. În acest caiet ne vom ocupa de aceste aspecte practice, dar generale
ale administr\rii unui sistem Windows 2003 Server.

1
Administrator de re]ea

(selecţie din Modul 9, pagina 1)

6
Lecţie Demonstrativă ADMINISTRATOR REŢEA

Modul 4

Pl\cile PC Card sunt create în special pentru sistemele de dimensiuni reduse


(laptopuri [i PDA-uri), îns\ pot fi utilizate [i la PC-uri prin intermediul unor
adaptoare care convertesc pl\cile
PC în pl\ci PCI. Pe lâng\ func]iile
de modem [i memorie extins\ pe
care le îndepline[te, placa PC ofer\
posibilitatea conect\rii dispozitivelor
de calcul la re]ele LAN f\r\ fir.
Datorit\ dimensiunii sale reduse (cât
un card de credit), placa PC poate fi cu
Figura 4. Placa PC Card; adaptoare PCI
u[urin]\ montat\ de pe un dispozitiv de
calcul pe altul, în cazul unei deplas\ri de afaceri
sau pentru a continua lucrul acas\, fiind conectat
la re]eaua companiei.
CompactFlash (CF) este o plac\ de re]ea de
dimensiuni foarte reduse ideal\ pentru PDA-uri
[i nu numai. Pentru montarea unei astfel de pl\ci
sunt necesare porturi speciale care se pot ad\uga
prin intermediul pl\cilor PC standard.

infrastructura Infrastructura de re]ea f\r\ fir are rolul de


de re]ea a realiza leg\tura între dispozitivele de calcul [i
sistemele finale (servere, baze de date, site-uri Figura 5. Placa CompactFlash;
Web). adaptor PC Card

O infrastructur\ de re]ea poate cuprinde sta]iile de baz\, dispozitive pentru


controlul accesului, un sistem de distribu]ie, software pentru aplica]iile f\r\ fir.

Mediul de transmitere a comunica]iei f\r\ fir între dispozitivele de calcul [i sta]iile de


baz\ este aerul. Pentru a beneficia de o comunicare f\r\ fir eficient\, mediul aerian
nu trebuie s\ fie blocat de obstacole (cl\diri, copaci etc.) sau afectat de fenomene
Noţiunile noi naturale (ploaia, ninsoarea, fumul etc.).
şi definiţiile
au fost marcate Sta]iile de baz\ reprezint\ interfa]a de leg\tur\ între semnalele de comunica-
special pentru ]ie f\r\ fir ale utilizatorilor [i re]eaua cu fir (care este prezent\ par]ial [i în
a facilita re]elele f\r\ fir).
memorarea lor.
O sta]ie de baz\ con]ine o plac\ antena
de re]ea f\r\ fir [i, pentru a
putea beneficia de o conectare
la re]ea prin intermediul bazei
respective, utilizatorul trebuie buton LAN alimentare
s\ se asigure c\ dispozitivul lui reset RJ-45 curent
de calcul de]ine o plac\ de re]ea
de acela[i tip. Figura 6. Sta]ii de baz\

8
Administrator de re]ea

(selecţie din Modul 4, pagina 8)

7
ADMINISTRATOR REŢEA Lecţie Demonstrativă

Modul 6

Serviciul DNS – Domain Name System


Una dintre cele mai complexe probleme într-o re]ea este identificarea dispozitivelor
conectate la acea re]ea.
În mod firesc ne gândim s\ le d\m nume. O solu]ie pe baza unor nume nu este u[or
gestionat\ de c\tre un sistem de calculatoare, cum este re]eaua.

S\ presupunem c\ într-o organiza]ie avem dou\ re]ele locale: una destinat\


compartimentelor financiar-contabile [i una compartimentelor tehnice; cele dou\
e
re]ele locale sunt conectate printr-un router sau printr-un switch.
Prima tendin]\ ar fi ca fiecare calculator s\ fie botezat dup\ numele utilizatorului.
Exemplele V\ da]i seama câte calculatoare ionescu sau maria pot s\ apar\ într-o re]ea cu
sute de calculatoare.
trimit adesea la
situaţii concrete
Se pot identifica dou\ categorii mari de probleme:
din domeniul 1. în ambele segmente ale organiza]iei pot ap\rea calculatoare cu acela[i nume;
construirii şi pentru a rezolva aceste conflicte se poate implementa un mecanism de
administrării desemnare unic\ a numelor, dar este foarte greu de între]inut;
reţelelor de 2. în cazul trimiterii unui pachet de date trebuie g\sit dispozitivul fizic c\ruia îi
este destinat; pachetul trebuie s\ treac\ pe la fiecare calculator, din ambele re-
calculatoare. ]ele, s\ verifice dac\ el este destinatarul [i dac\ nu, s\ treac\ mai departe; iar
probabilitatea ca un utilizator de la contabilitate s\ acceseze un calculator din
zona tehnic\ este foarte mic\.
Oricât ar p\rea de amuzant, primele re]ele lucrau în acest fel; dar erau re]ele cu cel
mult câteva zeci de servere [i nicio sta]ie de lucru.
În ziua de ast\zi, când într-o re]ea local\ se ajunge u[or la câteva sute de calculatoare
(servere [i sta]ii de lucru), când foarte multe organiza]ii au mai mult de o re]ea
local\, iar la nivel global se pare c\ num\rul dispozitivilor conectate în re]ea este în
jur de un miliard, un astfel de mecanism nu ar putea func]iona din cauza traficului.

Ca s\ pute]i realiza dimensiunea problemei, imagina]i-v\ un [ofer care ajunge


într-un ora[ necunoscut [i trebuie s\ g\seasc\ o cas\ numit\ „Cuibul cu
e
rândunele”, despre care [tie c\ este crem, cu ferestre vopsite maro, are balcon
pe trei laturi [i o peluz\ cu 2 tufe de crizanteme.
Într-un or\[el minuscul, cu o singur\ strad\, parcurge ora[ul de la un cap\t
la cel\lalt [i a g\sit destina]ia sa de vis. Dar într-un ora[ precum Bra[ov este
complet pierdut. De[i are, aparent, foarte multe informa]ii, acestea sunt complet
nefolositoare.
{oferul nostru ar fi avut nevoie de dou\ elemente: strad\ [i num\r, adic\ de adres\.

{i în cazul calculatoarelor solu]ia st\ în identificarea pe baza unei adrese, care s\


permit\ gruparea lor (într-o re]ea local\ sistemul departamental este cel mai r\s-
pândit). În acest fel, identificatorul trebuie s\ con]in\ un segment comun (grupul
din care echipamentul face parte) [i un segment care s\-l identifice în acest grup.
10
Administrator de re]ea

(selecţie din Modul 6, pagina 10)

8
Lecţie Demonstrativă ADMINISTRATOR REŢEA

Modul 5

Testarea cablurilor
Instrumentele pentru testarea cablurilor optice sunt formate dintr-o surs\ de
lumin\ gradat\ [i un dispozitiv optic pentru m\surarea pierderilor de semnal
luminos din cablu. Pentru efectuarea test\rii se monteaz\ un cap\t de cablu la
sursa de lumin\, iar cel\lalt cap\t la dispozitivul care m\soar\ semnalul optic.
Sursa de lumin\ va transmite o valoare egal\ cu lungimea de und\ obi[nuit\
(între 1310-1550 nanometri pentru single-mode [i 850-1300 nanometri pentru
multi-mode). Într-un cablu optic normal, intensitatea semnalului recep]ionat
de dispozitivul optic se va putea înregistra doar cu câ]iva decibeli mai pu]ini.

Vom da în continuare un exemplu de Memoriu tehnic întocmit în vederea


e moderniz\rii instala]iilor de comunica]ii din sediul unei firme de transport
auto pentru c\l\tori. Firma este fictiv\ [i exemplul are doar valoare didactic\.
Dup\ cum se spune [i în acest modul, o astfel de lucrare trebuie f\cut\ de o
firm\ specializat\, certificat\ în domeniu. Indiferent c\ este vorba de o firm\
privat\ sau cu capital de stat, pa[ii care se parcurg pentru a avea garan]ia
unei lucr\ri bine fundamentate [i executate sunt urm\torii:
 Analiz\ [i elaborare Memoriu Tehnic. Aceste documente sunt
întocmite de c\tre personalul tehnic de specialitate (administratorul
sau administratorii de re]ea) [i avizate de c\tre conducerea tehnic\ a
organiza]iei.
 Întocmirea caietului de sarcini. Caietul de sarcini, deoarece are
componente tehnice, economice [i juridice, este întocmit pe baza
memoriului tehnic de c\tre o echip\ format\ din administrator de re]ea
[i reprezentan]i din compartimentele economic [i, dac\ exist\, juridic;
avizarea [i aprobarea Caietului de sarcini cade în sarcina conducerii
organiza]iei (director).
 Contractarea (precedat\ de o licita]ie, încredin]are direct\ sau compara]ie
de oferte).
 Execu]ia lucr\rii.
 Recep]ia.
CityTrans – transportator autorizat de c\l\tori
Modernizarea spa]iilor comerciale în sta]ia Sibiu.
Instala]ii pentru comunica]ii
Memoriu tehnic
1. Obiectul
Prezentul proiect are ca obiect lucr\rile de instala]ii pentru comunica]ii aferente
programului de modernizare [i eficientizare a activit\]ilor comerciale în sta]ia
Sibiu.
2. Documente
Prezentul memoriu tehnic are la baz\ urm\toarele documente:
9
Administrator de re]ea

(selecţie din Modul 5, pagina 8)

9
ADMINISTRATOR REŢEA Lecţie Demonstrativă

Modul 5

 Datele culese de pe teren;


 Informa]ii despre structura sistemului informatic CityTrans;
 Proiectul de cablare structurat\ a cl\dirii CityTrans – sediul central,
preconizat a se implementa în viitor;
 Standardele din domeniu;
 Informa]ii tehnice [i oferte de la diverse firme.
3. Solu]ia
3.1. Introducere
Pentru a deveni eficient\ [i, implicit, pentru a r\mâne competitiv\, firma
CityTrans trebuie s\ se adapteze în mod eficient la cerin]ele din ce în ce
mai numeroase [i mai diversificate ale pie]ei.
Modernizarea [i eficientizarea spa]iilor comerciale reprezint\ una din
m\surile care trebuie luate în acest sens, acestea constituind o surs\
poten]ial\ de beneficii pentru CityTrans.
Din punctul de vedere al construc]iei, ac]iunea de modernizare a spa-
]iilor comerciale de la parterul cl\dirii sta]iei Sibiu are dou\ aspecte:
1. Extinderea [i comasarea spa]iilor comerciale din aripa Re[i]a a
cl\dirii [i amenajarea lor corespunz\toare;
2. Redistribuirea [i amenajarea celorlalte spa]ii existente, din aripa
Lugoj [i din jurul Holului central, pentru activit\]ile de deservire
a publicului c\l\tor.
Ca urmare a schimb\rii destina]iei majorit\]ii înc\perilor, se impun
modific\ri, sporiri [i/sau înlocuiri ale instala]iilor de telecomunica]ii,
pentru ca acestea s\ asigure comunica]iile specifice necesare pentru
fiecare activitate în parte.
În acest sens sunt prev\zute instala]ii de telecomunica]ii pentru:
 asigurarea desf\[ur\rii activit\]ilor comerciale;
 deservirea c\l\torilor afla]i în spa]iile publice;
 sus]inerea activit\]ilor tehnologice.
3.2. Constrângeri
La stabilirea solu]iei a trebuit s\ se ]in\ seama de faptul c\ resursele
financiare sunt alocate exclusiv pentru modernizarea spa]iilor
comerciale.
Ca o consecin]\, se impune men]inerea în func]ie a instala]iilor
de comunica]ii existente pentru deservirea publicului c\l\tor [i a
personalului.
Lucrarea trebuie s\ fac\ fa]\ urm\toarelor condi]ii de mediu:
 Media temperaturilor maxime: < + 40 °C;
 Media temperaturilor minime: > - 33 °C;
 Adâncimea de înghe]: 90-100 cm.
9
Administrator de re]ea

(selecţie din Modul 5, pagina 9)

10
Lecţie Demonstrativă ADMINISTRATOR REŢEA

Modul 3

Tipuri de re]ele

Exerci]iul 1
De ce re]eaua PAN este limitat\ doar la câ]iva metri? Nu pot transmite semnale
tehnologiile f\r\ fir pe distan]e mai mari (de câ]iva zeci de metri)?

Exerci]iul 2
Cunoscând num\rul total de bi]i ai adresei MAC [i faptul c\ aceasta este
scris\ în baza hexazecimal\, afla]i câte cifre hexa are adresa.

Exerci]iul 3
Afla]i ce firm\ a produs adaptorul Ethernet pentru calculatorul dumneavoastr\
[i determina]i care este prefixul de adres\ atribuit acestui produc\tor. Pentru
aceasta pute]i folosi comanda „getmac” din linia de comand\.

Exerciţiile, Nivelul re]ea are rolul de a furniza servicii nivelului transport [i este responsabil
cu transmiterea pachetelor la destina]ie prin cea mai bun\ rut\, instrumentul utilizat
marcate special, pentru aceasta fiind routerul. Uneori, pentru a ajunge la destina]ie, pachetele pot
vă ajută să traversa mai multe rutere intermediare.
puneţi în Nivelul re]ea este cel mai de jos nivel care se ocup\ cu transmiterea datelor de la
practică ceea ce un cap\t al re]elei la un alt cap\t. Pentru a îndeplini aceast\ func]ie este nevoie ca
aţi studiat. nivelul 3 s\ cunoasc\ ansamblul de routere [i linii de comunica]ie utilizate pentru
transferul pachetelor, deoarece va trebui s\ aleag\ ruta optim\. Astfel, se va evita
aglomerarea rutelor deja intens utilizate, prin alegerea unor c\i inactive.
Cadrul în care func]ioneaz\ protocoalele nivelului re]ea este format dintr-un
ansamblu de rute, linii de telecomunica]ii (care sunt gestionate de o organiza]ie de
telecomunica]ie), precum [i routerele [i sta]iile de lucru gestionate la nivel local.
Pentru comunicarea cu nodurile aflate în alte re]ele este nevoie ca routerele clien-
]ilor s\ se conecteze la routerele aflate în subre]eaua companiei de telecomunica]ii.

comutarea Un router este un dispozitiv care are rolul de a direc]iona în re]ea informa]iile de
pachetelor nivel 3 (pachetele), care la rândul lor sunt con]inute în cadre. Metoda prin care
pachetele sunt transportate prin re]ea este de tip memoreaz\-[i-retransmite (engl.
Store-and-Forward) [i se nume[te comutarea pachetelor. Atunci când prime[te un
pachet, routerul îl memoreaz\ integral pentru a-i putea verifica suma de control, apoi
retransmite pachetul mai departe, c\tre urm\torul router sau c\tre gazda destina]ie.
Nivelul re]ea furnizeaz\ urm\toarele servicii nivelului transport: servicii neorien-
tate pe conexiune [i servicii orientate pe conexiune. Exist\ numeroase dezbateri
pe tema eficien]ei acestor dou\ servicii.

18
Administrator de re]ea

(selecţie din Modul 3, pagina 18)

11
ADMINISTRATOR REŢEA Lecţie Demonstrativă

Modul 3

R|SPUNSURI LA EXERCI}II
Vă autoevaluaţi
rapid, cu ajutorul
răspunsurilor la Exerci]iul 1
exerciţii. De ce re]eaua PAN este limitat\ doar la câ]iva metri? Nu pot transmite semnale
tehnologiile f\r\ fir pe distan]e mai mari (de câ]iva zeci de metri)?

R\spuns:

În primul rând, re]eaua PAN a fost conceput\ pentru a fi folosit\ de o singur\


persoan\ ce utilizeaz\ concomitent dou\ sau mai multe dispozitive (de exemplu
mouse – tastatur\ – monitor sau PDA – laptop). Aceste conexiuni nu necesit\
distan]e lungi. Un alt motiv îl constituie cre[terea consumului de energie odat\ cu
m\rirea distan]elor dispozitivelor f\r\ fir, deoarece semnalul transmis (prin unde
radio sau luminoase) trebuie s\ fie mai puternic. Prin p\strarea unui perimetru
mai restrâns, bateriile au via]\ mai lung\.

Exerci]iul 2
Cunoscând num\rul total de bi]i ai adresei MAC [i faptul c\ aceasta este scris\
în baza hexazecimal\, afla]i câte cifre hexa are adresa.

R\spuns:

În modulul 1 am înv\]at c\ o cifr\ în baza hexazecimal\ ocup\ patru bi]i (baza


binar\), adic\ F = 1111. În acest modul am re]inut c\ o adres\ MAC ocup\ 48
de bi]i. Efectuând un calcul simplu, rezult\ c\ adresa MAC con]ine 12 cifre hexa
(48/4=12).

Exerci]iul 3
Afla]i ce firm\ a produs adaptorul Ethernet pentru calculatorul dumneavoastr\
[i determina]i care este prefixul de adres\ atribuit acestui produc\tor. Pentru
aceasta pute]i folosi comanda „getmac” din linia de comand\.

R\spuns:

Pentru aflarea acestor date, putem folosi comanda „getmac” rulat\ în fereastra
Command Prompt astfel: getmac/fo table/v.

Tipul pl\cii de re]ea se afl\ în coloana Network Adapter, iar adresa MAC în coloana
Physical Address. Primele [ase cifre hexa (primii 24 bi]i) reprezint\ identificatorul
produc\torului.

46
Administrator de re]ea

(selecţie din Modul 3, pagina 46)

12
Lecţie Demonstrativă ADMINISTRATOR REŢEA

Modul 2

Echipamente de comunica]ie
repetoarele Repetoarele (eng. repeater) sunt componente
hardware ale nivelului fizic din modelul OSI.
Un repetor se folose[te pentru amplificarea
unui semnal care circul\ între un emi]\tor [i un
receptor. De fapt, repetorul preia modelul folosit
pe vremuri, atunci când nu existau metode de
amplificare a mesajului unui vorbitor, aflat în
fa]a unei mari mul]imi, [i erau a[eza]i din loc
în loc crainici, care repetau mul]imii cuvintele
acestuia.
Repetorul conecteaz\ dou\ cabluri de acela[i tip (coaxial cu coaxial sau UTP cu
UTP), preluând un semnal mai slab de la un cap\t [i urmând s\ îl retransmit\
amplificat celuilalt cablu, împreun\ cu zgomotele întâlnite pe linie.
În func]ie de tipul s\u, analogic sau digital, un repetor ac]ioneaz\ diferit asupra
semnalului: în timp ce semnalele analogice sunt doar amplificate, semnalele digitale
sunt [i regenerate la calitatea original\.
Un repetor con]ine dou\ porturi, unul prin care este recep]ionat semnalul [i altul
prin care se retransmite.

Materia se Figura 20. Re]ea cu repetor Figura 21. Repetor


parcurge Necesitatea utiliz\rii unui repetor apare mai ales în cadrul unor re]ele mai extinse,
uşor datorită deoarece semnalele se pot pierde sau distorsiona. De[i sunt folosite mult în
ilustraţiilor transmisiunile la mare distan]\, repetoarele se pot implementa [i în cadrul re]elelor
LAN, pentru a extinde distan]a la care se poate transmite un semnal prin cablu.
relevante. Într-o re]ea, dac\ este nevoie s\ se conecteze dispozitive de re]ea aflate la o distan]\
de câteva sute de metri, se va utiliza un cablu format din mai multe segmente [i
repetoare. Repetoarele se utilizeaz\ cel mai adesea în re]elele 10 Base-2 (coaxial),
îns\, practic, se pot implementa [i în alte tipuri de re]ele.

distribuitoarele Nivelul fizic al modelului OSI con]ine, al\turi


(concentra- de repetoare, [i distribuitoarele (eng. hub).
toarele)
Distribuitorul este util atunci când mai multe
calculatoare necesit\ conexiune la acela[i nod
de re]ea [i are rolul de a distribui informa]iile
între aceste calculatoare [i re]eaua la care sunt
Figura 22. Distribuitor
conectate.

15
Administrator de re]ea

(selecţie din Modul 2, pagina 15)

13
ADMINISTRATOR REŢEA Lecţie Demonstrativă

Modul 3

Circula]ia datelor `ntre nivelurile modelului OSI

Figura 13. Func]ionarea serviciilor neorientate pe conexiune (datagrama)

Tabelul routerului A Tabelul routerului A Tabelul Tabelul Tabelul


(pachetele 1, 2, 3) (pachetele 4, 5) routerului B routerului C routerului D
A – A – A A A A A C
Tabelele şi schemele B B B B B – B B B E
facilitează înţelegerea C C C C C C C – C C
informaţiilor D C D B D E D D D –
teoretice. E B E B E E E D E E
F C F B F E F D F F

servicii Reprezint\ punctul de vedere al companiilor de telefonie, care consider\ c\ subre]eaua


orientate trebuie s\ constituie un mediu sigur de transmitere a datelor.
pe conexiune
Principiul de func]ionare a acestor servicii se bazeaz\ pe stabilirea unei conexiuni între
cele dou\ noduri care vor comunica (routerul surs\ [i routerul destina]ie), asemeni
unei leg\turi telefonice între doi abona]i, înainte de transmiterea pachetelor. Acest tip
de subre]ele poart\ numele de subre]ele cu circuite virtuale, preluat de la tipul de
conexiune bazat pe circuite virtuale.
Într-o subre]ea cu circuite virtuale se stabile[te o conexiune prin care se va transporta
tot traficul de date, dup\ care va fi eliberat\, iar circuitul virtual închis. Astfel, toate
pachetele vor urma aceea[i rut\ [i vor fi ini]ializate cu un identificator apar]inând
conexiunii respective.

Figura 14. Func]ionarea serviciilor orientate pe conexiune (circuite virtuale)


15
Administrator de re]ea

(selecţie din Modul 3, pagina 15)

14
Lecţie Demonstrativă ADMINISTRATOR REŢEA

Modul 9

Arhitecturi ale aplica]iilor de re]ea


Aplica]iile de re]ea [i re]elele în general pot fi împ\r]ite în trei mari categorii în func]ie
de arhitectura dup\ care func]ioneaz\: host/terminal, client/server [i peer-to-peer.

host/terminal Host/terminal este printre cele mai vechi arhitecturi de re]ea [i continu\ s\ fie
folosit\ [i ast\zi foarte des. În varianta ini]ial\ a acestei arhitecturi, utilizatorii
acceseaz\ informa]iile printr-un dispozitiv numit terminal care este format doar
din tastatur\, ecran [i o conexiune la re]ea, adic\ doar dispozitive de intrare/ie[ire
Cuvintele – pentru utilizator. Toate aplica]iile sunt stocate [i ruleaz\ pe un calculator puternic
cheie vă ajută numit host (gazd\). Acesta se afl\ de obicei într-un punct central al re]elei pentru
la structurarea a-l face u[or accesibil de c\tre toate terminalele. Terminalul nu face decât s\
furnizeze utilizatorului o modalitate comod\ de a accesa datele [i aplica]iile care
rapidă a rezid\ pe host. Din acest motiv, aceste terminale se numesc [i „terminale limitate”
informaţiilor. (dumb terminals), pentru c\ nu aduc utilizatorului niciun fel de capabilit\]i sau
facilit\]i în plus.
Odat\ cu ieftinirea [i r\spândirea pe scar\ larg\ a calculatoarelor personale, modelul
host/terminal s-a adaptat. În versiunile sale actuale, calculatoarele personale sunt
folosite ca terminale prin rularea de software specializat (numit terminal emulation
software) pentru a accesa un host. Acest tip de terminal nu mai este limitat ca cel
precedent, deoarece calculatorul pe care ruleaz\ softul de emulare poate furniza
tot felul de capabilit\]i [i op]iuni locale, cum ar fi editoare avansate, re]inerea
comenzilor anterioare, op]iuni de ajutor contextual [i multe altele.
Windows 2003 Server suport\ modelul host/terminal [i ofer\ programul Terminal
Server pentru emularea unui terminal.

client/server O arhitectur\ client/server (Fig. 2) este format\ din mai multe sisteme de calcul,
din care unul sau mai multe pot fi servere. Un server este un calculator puternic cu
mult spa]iu de memorie, un procesor performant [i acces la re]ea. Principalul rol al
unui server este de a oferi servicii. Serverul ascult\ re]eaua [i r\spunde la cererile
pentru servicii care-i sunt adresate de celelalte sisteme de calcul. Calculatoarele
care în interac]iunea cu serverul cer servicii se cheam\ clien]i.

Server

Client
Client

Client Client

Figura 2. Arhitectur\ client/server

Este important de în]eles c\ distinc]ia dintre client [i server este dat\ doar de con-
junctura interac]iunii.

4
Administrator de re]ea

(selecţie din Modul 9, pagina 4)

15
ADMINISTRATOR REŢEA Lecţie Demonstrativă

Modul 3

metoda cu Metoda cu destina]ii multiple se stabile[te printr-o rela]ie de tipul „unu la mul]i”
destina]ii în care exist\ o singur\ surs\ ce transmite cadre unui anumit grup de destinatari
multiple stabilit anterior. Un avantaj al acestei metode este dat de utilizarea eficient\ a l\r-
gimii de band\, deoarece pe rutele importante ale re]elei circul\ un singur flux de
date (cadru), urmând ca el s\ fie multiplicat [i distribuit destinatarilor de c\tre cel
mai apropiat comutator al lor. Acest tip de transmisie economise[te o bun\ cantitate
din l\rgimea de band\, prin trimiterea datelor c\tre un punct prestabilit (poate fi un
comutator sau un alt dispozitiv) care va îndruma traficul c\tre to]i destinatarii. În
raport cu metoda anterioar\, metoda cu destina]ii multiple nu mai încarc\ traficul
cu cadre independente pentru fiecare destinatar în parte.

sta]ie de lucru
care nu face
parte din grup

Figura 11. Transmisii cu destina]ii multiple

Metoda cu difuzare se reprezint\ prin rela]ia „unu la to]i” în care exist\ o surs\
ce transmite simultan acela[i cadru tuturor nodurilor din re]ea. Difuzarea are loc
Un simbol atunci când comutatorul nu cunoa[te adresa destinatarului [i singura solu]ie este
aceea de a trimite cadrul tuturor sta]iilor din re]ea.
special arată că
anumite teme
se leagă de
idei prezentate
anterior. În acest
caz, le regăsim şi
în Modulul 2, la
pagina 21.
Figura 12. Difuzarea

În modulul trecut, când am discutat despre comutatoare, acestea au fost clasificate


2(21) în: comutatoare directe [i comutatoare de stocare [i retransmitere. În continuare,
vom trata mai multe aspecte legate de modul de gândire [i func]ionare a acestor
dispozitive, care apar]in nivelului leg\tura de date. Numele lor indic\ modul de
administrare [i transmisie a datelor, care nu implic\ verific\ri [i tehnici de depistare
a erorilor. Scenariul dup\ care ac]ioneaz\ un comutator direct este acela de a prelua
cadrul care sose[te printr-unul din porturile sale, re]ine în memoria sa (buffer) adresa
MAC destina]ie, dup\ care verific\ în tabelul cu adrese segmentul [i portul care
apar]in destinatarului, urmând s\ trimit\ mai departe cadrul.

16
Administrator de re]ea

(selecţie din Modul 3, pagina 16)

16
Lecţie Demonstrativă ADMINISTRATOR REŢEA

Modul 3

Modelul de referin]\ TCP/IP


A preluat numele de la protocoalele cele mai utilizate în cadrul acestui model, TCP [i IP.
Nivelurile acestui model sunt de jos în sus: nivelul gazd\-la-re]ea, nivelul Internet,
nivelul transport, nivelul aplica]ie. Prezent\m mai jos coresponden]a între nivelurile
celor dou\ modele, OSI [i TCP/IP.
Tabelul 2. Compara]ie între modelele OSI [i TCP/IP

7. Nivelul Aplica]ie 4. Nivelul Aplica]ie


6. Nivelul Prezentare –
5. Nivelul Sesiune –
4. Nivelul Transport 3. Nivelul Transport
3. Nivelul Re]ea 2. Nivelul Internet
2. Nivelul Leg\tura de date
1. Nivelul Gazd\-la-re]ea
1. Nivelul Fizic

diferen]ele O diferen]\ important\ între cele dou\ modele de referin]\ este aceea c\ OSI este
`ntre OSI [i un ghid foarte bun de proiectare a re]elelor, chiar folosind tehnologii noi, în timp
TCP/IP ce TCP/IP se adapteaz\ mult mai greu tehnologiilor în mi[care.
De[i este foarte util în proiectarea [i organizarea re]elelor, modelul OSI a fost
conceput înainte de a dezvolta [i protocoalele corespunz\toare, ceea ce a însemnat
o mare pierdere pentru acest model. Aceasta deoarece, la momentul apari]iei
protocoalelor OSI, protocoalele TCP/IP existau deja [i erau implementate cu succes,
iar noua stiv\ de protocoale nu a fost primit\ cu entuziasm. În schimb, TCP/IP
a creat mai întâi protocoalele [i apoi a fost dezvoltat un model pe baza lor. Îns\
dezavantajul acestui model este c\ nu se potrive[te cu o alt\ stiv\ de protocoale,
decât cea dezvoltat\ pentru re]elele TCP/IP.

Întreb\ri de verificare 
Întrebările
de verificare 1. Prin ce se deosebe[te comunicarea orientat\ pe conexiune de cea f\r\
conexiune?
vă orientează
învăţarea. 2. Care este diferen]a între servicii [i protocoale?
3. Ce reprezint\ interfe]ele?
4. Care sunt metodele de transmisie utilizate la nivelul leg\tura de date?
5. Ce deosebesc comutatoarele directe de comutatoarele stocare-[i-retransmitere?
6. Care sunt principalele func]ii ale nivelului re]ea?
7. Sesiza]i deosebirile fundamentale între modelul de referin]\ OSI [i modelul
TCP/IP.

25
Administrator de re]ea

(selecţie din Modul 3, pagina 25)

17
ADMINISTRATOR REŢEA Lecţie Demonstrativă

Modul 8

Rezumatul modulului 8

Rezumatele 8.1 Administrarea re]elelor se ocup\ cu men]inerea în stare bun\ de func]ionare


sintetizează a echipamentelor de re]ea [i a produselor software aferente. Principalele
aspectele cele mai activit\]i de administrare se împart în: implementare, configurare,
mentenan]\ [i monitorizarea echipamentelor active de re]ea.
importante din
Implementarea unei re]ele cuprinde instalarea, configurarea primar\,
fiecare modul. testarea [i punerea în func]iune a echipamentelor de re]ea. Capitolul prezint\
o categorizare mai detaliat\ a acestor activit\]i, dar trebuie re]inut c\ nu
toate sunt obligatorii, iar procesul de implementare trebuie privit ca un tot
adaptat fiec\rei situa]ii în parte.
Configurarea include: configurarea re]elei în ansamblu sau configurarea
individual\ a unor echipamente, configurarea hardware sau software.
Capitolul se concentreaz\ pe configurarea echipamentelor [i face o
clasificare a ruterelor [i comutatoarelor în acest sens.
Mentenan]a presupune activit\]i de reparare sau schimbare (upgrade) a
echipamentelor de re]ea. Cel mai adesea problemele acestea sunt semnalate
de sisteme automate de monitorizare a re]elei.

8.2 Managementul re]elelor urm\re[te scopul mai larg de a asigura o re]ea


fiabil\, performant\ [i scalabil\. Aceast\ activitate este extrem de divers\ [i
este sus]inut\ de un num\r de protocoale specializate, printre care cele mai
folosite sunt SNMP [i CMIP. Acestea folosesc arhitectura manager – agent,
care este [i cea mai r\spândit\ printre sistemele de management al re]elelor.
Modelul FCAPS propune cinci categorii de func]ionalit\]i ce trebuie
implementate de un sistem de management al re]elelor. Acronimul FCAPS
este format din ini]ialele acestor cinci categorii: Fault management,
Configuration management, Accounting management, Performance
management, Security management.

8.3 Gestionarea re]elelor este o activitate complex\ care necesit\ ajutorul unor
protocoale specializate.
SNMP este un protocol de nivel aplica]ie în standardul TCP/IP, bazat pe
modelul manager – agent. Este un protocol simplu de implementat, capabil
s\ detecteze problemele fizice ale re]elei [i s\ monitorizeze o gam\ larg\
de indicatori de performan]\. Principalul dezavantaj îl constituie securitatea
foarte slab\.
CMIP este un protocol de management al re]elei bazat pe modelul OSI [i
pe modelul manager – agent, care a fost dezvoltat ca un înlocuitor pentru
SNMP. CMIP corecteaz\ deficien]ele de securitate ale SNMP [i adaug\
capabilit\]i importante în plus. Toate acestea îns\ cu pre]ul unei complexi-
t\]i foarte mari [i a unor costuri de implementare pe m\sur\.

39
Administrator de re]ea

(selecţie din Modul 8, pagina 39)

18
Lecţie Demonstrativă ADMINISTRATOR REŢEA

Modul 15

DIC}IONAR DE SPECIALITATE
Dicţionarul
de specialitate codul Hamming – o metod\ de corectare a erorilor, care adaug\ trei bi]i
de verificare la sfâr[itul a patru bi]i de dat\; ace[ti
vă ajută să trei bi]i sunt folosi]i pentru detectarea [i corectarea
vă clarificaţi unei erori de bit în mod automat
termenii specifici controller – circuit complex [i logica aferent\ oper\rii în condi]ii
domeniului. optime a unui echipament periferic
diafonie – interferen]\ ce provine de la un cablu vecin. Aceasta
apare atunci când fluxul de curent dintr-un fir
genereaz\ un câmp magnetic, care este receptat
de un alt fir din apropiere. Astfel, semnalul ini]ial
este suprapus par]ial cu un altul, ceea ce duce la
degradarea calit\]ii sale; pentru a reduce diafonia,
firele se pot separa printr-un scut protector sau
trebuie distan]ate
distorsionare – abatere de la forma ini]ial\ a unor semnale, imagini,
oscila]ii
driver – un program de calculator care permite sistemului de
(electromagnetic operare sau altui program s\ interac]ioneze cu partea
interference) hardware a unui calculator. Mai poate fi v\zut ca un
manual, care d\ sistemului de operare informa]iile
necesare folosirii unui anumit echipament hardware.
De exemplu, driverele se folosesc pentru a comunica
cu imprimante, pl\ci grafice, de re]ea sau sunet etc.
EMI – perturbare electric\ produs\ de fenomene naturale
(tr\snetul), de unde electromagnetice de joas\
frecven]\ emise de aparate electromecanice sau unde
de frecven]\ înalt\ radio (RFI – radio frequency
interference) produse de dispozitive electronice
(calculatorul)
interfa]\ – dispozitiv de conectare între dou\ entit\]i, care
converte[te semnalele electronice în a[a fel încât
dou\ aparate sau sisteme s\ poat\ comunica între ele
magistrala PCI – un canal de mare vitez\ ce permite comunicarea
între unit\]ile periferice [i calculatorul la care sunt
instalate; face parte din coloana vertebral\ a unui
calculator
port – o muf\ ce d\ posibilitatea unui dispozitiv s\ comunice
cu un alt dispozitiv extern; poate fi port de intrare,
de ie[ire sau ambele variante (I/O port)

46
Administrator de re]ea

(selecţie din Modul 15, pagina 46)

19
ADMINISTRATOR REŢEA Lecţie Demonstrativă

Modul 4

TEMA PENTRU ACAS| 4


Temele vă ajută
să vă evaluaţi 1. Indica]i trei situa]ii în care este preferabil de instalat o re]ea LAN f\r\ fir.
cunoştinţele
dobândite. 2. Care este aria maxim\ de utilizare pentru dispozitivele unei re]ele PAN
f\r\ fir?
a) 100 m;
b) 50 m;
c) 10 m;
d) 1 m.

3. Nivelul legatur\ de date se împarte în dou\ subniveluri:


a) LLC [i PCF;
b) MAC [i LLC;
c) MAC [i NIC;
d) DCF [i MIR.

4. Re]elele MAN f\r\ fir se construiesc utilizând standardul:


a) IEEE 802.11b;
b) IEEE 802.11g;
c) IEEE 802.16;
d) IEEE 802.15;
e) IEEE 802.14.

5. Care este principala func]ie a satelitului?


a) repetor;
b) modulator;
c) distribuitor;
d) convertor;
e) router.

6. ISM este:
a) banda dedicat\ transmisiilor prin satelit;
b) banda de frecven]\ de 2,4 GHz;
c) un grup de benzi de frecven]e rezervate pentru utiliz\ri f\r\ licen]\;
d) o metod\ de modulare;
e) tehnologia utilizat\ de prima genera]ie de telefonie mobil\.

43
Administrator de re]ea

(selecţie din Modul 4, pagina 43)

20
Lecţie Demonstrativă ADMINISTRATOR REŢEA

Temele se pot
rezolva pe
formularele
speciale inserate
în caiet (dacă se
trimit spre corectare
prin poştă) sau
online, în contul de

U
cursant de pe site-ul
www.eurocor.ro. Un

PL
profesor personal
vă îndrumă pe toată
durata studiului.
EM
EX

Nevoia de informare şi comunicare, lucrul în echipă, gestionarea informaţiilor au făcut necesară


existenţa unei reţele de calculatoare între angajaţii oricărei companii sau instituţii. Ţinând cont de
această dezvoltare, oricine lucrează cu un computer trebuie să ştie măcar noţiunile de bază ale unei
reţele. Cursul Eurocor ADMINISTRATOR REŢEA este util atât celor care vor să lucreze în acest
domeniu, cât şi celor pasionaţi de IT, care doresc să-şi realizeze propria reţea. Începeţi chiar astăzi cursul
Eurocor ADMINISTRATOR REŢEA şi veţi vedea că aţi luat cea mai bună decizie!

Tel. 021 33 225 33; www.eurocor.ro


21

S-ar putea să vă placă și