Într-o lume profund globalizată și puternic interconectată, performanța politicii externe

se reflectă în mod direct asupra întregii societăți.

România este recunoscută ca un partener credibil şi predictibil. Direcțiile majore stabilite în
trecut sunt continuate, dar cu o perspectivă mai activă și mai creativă în raporturile cu
partenerii strategici și cu celelalte state, precum și în interiorul organismelor din care România
face parte.
În plan global, angajamentele României sunt promovarea libertății, consolidarea democrației
și respectarea normelor de drept internațional. Acestea sunt fundamentele din care decurg
securitatea și prosperitatea, iar acțiunile și deciziile noastre trebuie să le aibă mereu ca reper.
Cadrul major de acțiune în plan extern este dat de Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale
Americii, de apartenența la NATO și la Uniunea Europeană. În interiorul organismelor din
care face parte, România este un partener loial și consecvent. Ne-am propus consolidarea
rolului nostru în cadrul NATO și al Uniunii Europene, nu dintr-o perspectivă individuală și ca
simplu beneficiar, ci prin asumarea responsabilității, într-un context geopolitic complicat şi
prin contribuţia la întărirea construcției europene și euroatlantice.
Într-un context de securitate complex, dimensiunea de securitate a Parteneriatului
Strategic cu SUA a fost substanţial dezvoltată. România îşi propune consolidarea acestui
Parteneriat şi asigurarea unei prezenţe consistente a Statelor Unite ale Americii în ţara
noastră. Aceasta va fi realizată inclusiv prin intermediul bazelor de la Deveselu, Mihail
Kogălniceanu şi prin participarea la exerciţii comune, fără a se limita la acestea.
Dincolo de componenta politico-militară, este esențială dezvoltarea cooperării bilaterale
pe alte dimensiuni, în primul rând cea economică și investițională. Deja se constată o creștere
a interesului american pentru investiții, iar România face toate demersurile pentru ca această
tendință să se confirme și să producă rezultate benefice pentru ambele părți.
Principalul garant al securităţii ţării noastre este Alianţa Nord‐Atlantică. Pornind de la
această realitate, România susţine întărirea solidarității şi legăturii transatlantice.
În cadrul NATO, România va continua să pledeze pentru consolidarea dimensiunii
apărării colective. Este nevoie de o atenţie sporită acordată flancului estic şi regiunii strategice
a Mării Negre, cea mai apropiată frontieră a NATO şi UE, expusă evoluţiilor de securitate din
Estul continentului.
În acord cu intenția României de a asuma un rol regional semnificativ, în noiembrie
2015 a fost organizată la București Reuniunea la nivel înalt a Statelor din Europa Centrală și
de Est, care a prefigurat summitul NATO de la Varşovia, din iulie 2016. Cu această ocazie, au
fost evaluate ca prioritare cinci direcţii de acțiune:
 întărirea solidarității şi indivizibilităţii securităţii Aliate, inclusiv prin consolidarea
legăturii transatlantice şi susţinerea unei prezenţe sporite a Statelor Unite ale Americii
în Europa, atât militar, cât şi politic şi economic;
 întărirea NATO şi continuarea procesului de adaptare, pentru a răspunde riscurilor pe
termen lung din Est şi din Sud;
 consolidarea spaţiului de la Marea Neagră la Marea Baltică;
 necesitatea aprofundării parteneriatului strategic dintre NATO şi Uniunea Europeană;
 asigurarea că o decizie de reangajare a dialogului cu Federaţia Rusă va fi
fundamentată pe înțelegerea comună a respectării dreptului internaţional.
România va pleda pentru o abordare echilibrată a celor două arii geografice, pentru
consolidarea relaţiei transatlantice şi a parteneriatului UE–NATO, cu identificarea de
răspunsuri comune la o serie de ameninţări emergente şi continuarea dezvoltării
complementare a Politicii de Securitate şi Apărare Comună în raport cu NATO.
 În cadrul Uniunii Europene avem nevoie, mai mult decât oricând, de solidaritate și
unitate. Sunt prioritare respingerea fermă a discursului anti-european și păstrarea încrederii
cetățenilor în politicile comune.
România participă la construcția europeană prin susținerea consolidării Uniunii
Economice și Monetare, proiectului Uniunii energetice și prin implicarea activă în procesul de
elaborare a unei noi Strategii de politică externă și securitate. De asemenea, țara noastră
sprijină și procesul de negociere a Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții.
Succesul acestuia va avea un impact economic pozitiv, prin beneficiile directe și prin
poziționarea favorabilă față de competitorii din plan global și, totodată, va întări parteneriatul
transatlantic.
România încurajează traseul european al statelor din regiune, al celor din Balcanii de
Vest, precum și al celor din cadrul Parteneriatului Estic care au semnat acorduri de asociere și
liber schimb cu Uniunea Europeană. Vom continua să fim cel mai puternic aliat în parcursul
european al Republicii Moldova. În acest sens, avem în vedere, în egală măsură, atât
susținerea intereselor Republicii Moldova în interiorul Uniunii Europene, cât și sprijinul
direct și concret al eforturilor depuse de autoritățile de la Chișinău pentru apropierea de UE,
până la integrare.
În planul relațiilor bilaterale, România se profilează ca un actor predictibil. Există în
continuare oportunități deosebite care derivă din parteneriatele strategice și raporturile
privilegiate pe care le avem atât cu Statele Unite ale Americii, cât și cu țări precum Franța,
Germania, Italia, Spania, Regatul Unit, Polonia și cu celelalte state membre din Uniunea
Europeană, dar și cu Turcia.
Alături de implicarea noastră prioritară în identificarea și implementarea celor mai
adecvate abordări în spațiul nostru de apartenență, dorim, deopotrivă, raporturi mai intense cu
ansamblul zonelor lumii, cu Canada, cu statele din Vecinătatea Sudică a Europei și Orientul
Mijlociu, cu Zona Asia-Pacific, în mod deosebit cu China, dar și cu țări precum Japonia,
India, Coreea de Sud sau țările ASEAN, precum și cu statele din America Latină și Africa. În
spiritul aceleiași abordări integratoare, vom urmări să dezvoltăm relațiile cu actorii emergenți
din alte regiuni, într-o logică a complementarității intereselor.