Vasile Dancu - Mediere Si Mediocratie

Mediere și Mediocrație.
Șase luni de persuasiune sub acoperirea informației
Abstract
Despre campanile electorale vorbim cel mai adesea prin intermediul analizelor legate de
persuasiunea evenimentelor electorale ale strategiilor sau ale discursurilor specifice. Dar
comunicarea politică este astăzi un fenomen de continuitate, campaniile nu se termină niciodată,
iar perioada dintre alegeri este folosită din plin de actorii politici.
Consultanții politici au găsit și un termen tehnic care intră deja pe notele de plata şi facturi:
managementul unui ciclu electoral. Despre cei care se opresc să-și tragă sufletul după o
campanie dură se spune că manifestă o insuficiență strategică a pregătirii mesajelor directoare
care să premeagă penetrarea unei viziuni asupra societății în amonte, adică un fond pragmatic
care să asigure unitatea mesajului electoral între candidați, partid, militanți și simpatizanți, ci se
amăgesc cu participarea la un concert de replici politicianiste.
Forţa crescândă a televiziunii şi iesirea ei de sub incidenţa controlului statal face ca agenda
publică să fie dictată tot mai mult din altă parte. Pentru democrația politică ar putea fi un
avantaj, dar în cadrele concentrării media, grupurile de interese legitime sau ilegitime pot să
transforme agenda publică într-o expresie a unor interese private, poate concurenţiale
interesului public sau comunitar.
Studiul nostru demonstrează încă o dată că mai ales televiziunea modifică esenţial echilibrele de
putere atât în campanie, dar mai ales înafara campaniei, în timpul campaniilor electorale
permanente de azi.
INTRODUCERE
Cei mai mulți politicieni români se mulţumesc cu participarea la concertul de replici, dar în an
electoral campania se face cu toate mijloacele posibile. Acest lucru nu este nou atât timp cât
Alexis de Tocqueville scria la 1830: ”este imposibil să privim cursul normal al afacerilor din
Statele Unite, fără a percepe că dorinţa de a fi reales este scopul principal al Preşedintelui, că
întreaga politică a administraţiei sale şi chiar şi lui măsurile cele mai indiferente, au tendinţa de a
se subsuma acestui proiect”.1
Dar puterea nu este singura care guvernează doar în perspectiva viitoarelor alegeri. Opoziţia nu
uită niciun moment acest scop şi reacţiile ei urmăresc o anumită logică de campanie. Sigur, în
cazul actorilor politici aflaţi în opoziţie este mai uşor de înţeles acest tip de strategie, cu atât mai
mult cu cât sistemul politic din România este unul autist, colaborarea dintre putere şi opoziţie
fiind foarte rară, poate doar accidentală.
În perioada electorală funcția de informare a știrilor de televiziune devine mai puțin importantă,
se pierde în scopul participării la competiția electorală. Actualitatea televizată este folosită pentru
efecte de amorsare sau de cadrare discriminantă. Ultima campanie prezidențială a condus și în
România la o demitizare, o decădere a puternicei utopii pentru presă, utopie care a ținut media în
topul încrederii populației timp de aproape două decenii. Proiectele de televiziune publică la care
visau românii cuprindeau funcţii de informare, distracție și educaţie. Astăzi avem un amestec de
genuri și analizele arată că sunt discutabile efectele existente în proiectul inițial. Televiziunile au
devenit uriașe fabrici de producție și difuziune masivă care participă la legitimarea sau
delegitimarea unor actori politici.
1.1. Campania electorală permanentă

Comunicarea electorală nu se oprește niciodată, însă în anul electoral prinde viteză. Campania
reîncepe din prima zi, este campania de re-alegere care se pune în mişcare imediat. Stafful de
campanie al actorului politic se mai subțiază dar nu este lăsat la vatra niciodată. Pentru că
marketingul este instrument de guvernare, cum scrie Dan Nimmo 2, guvernanţii îşi riscă posturile
dacă guvernează în condițiile în care tind să se îndepărteze de opinia publică. Astfel că, liderii
contemporani nu îşi organizează campaniile electorale pentru a guverna, ci guvernează pentru a-
şi face campanie electorală.
A guverna prin şi pentru o campanie electorală nesfârşită este definiţia clasică a conceptului. În
manualele de marketing politic a devenit deja clasică o cronologie a marketingului politic şi a
campaniei permanente care ar cuprinde următoarele etape:
1
http://www.chicagonow.com/blogs/the-spectator/2010/09/the-presidential-re-election-
industry.html#ixzz15B4gNwfv
2
Dan Nimmo,1999, The Permanent Campaign: Marketing as a Governing Tool, in Bruce Newman (editeur),
Hanbook of political marketing, Sage Publication, London, UK
Perioada începuturilor (1760 – 1840) este marcată de proliferarea asociaţiilor de voluntari,
declinul partidelor tradiţionale dominante, extinderea participării politice şi cererile pentru
reforme electorale.
Era pieţei (1950-1970) apărută mai întâi în Marea Britanie şi SUA, dar apoi şi în alte ţări, este
centrată pe reformele politice care au condus la extinderea pieţelor electorale şi
instituţionalizarea tehnicilor de marketing.
Era campaniei totale (prezent). Campaniile lui Margaret Thatcher (1979) şi Ronald Reagan
(1980) au şters orice distincţie între a fi în campanie electorală şi a guverna. Campania de
marketing se desfăşoară continuu, specializat, rafinat şi cuprinde întreaga media. Există o relaţie
subtilă între guvernarea de partid şi guvernarea ca produs de marketing, se pare că fiecare
fenomen este cauză şi efect pentru celălalt.
1.2. Informație și persuasiune politică
Comunicarea mediatică ce însoţeşte politica nu mai este astăzi privită ca imparţială nici măcar de
ideologii naivi, producţiile media fiind generate de jocuri de putere şi interese, uneori chiar de
angajamente politice clare şi transparente pe care instituţiile media şi le asumă de la bun început.
Gary C. Woodward scria în acest sens: „Jurnalismul politic, față de standardele sale înalte, este o
întreprindere plină de slăbiciuni: limitele sale inerente nu permit îndeplinirea obiectivelor sale,
frecvent asumate, de serviciu public”.3
Naraţiunea a devenit în prezent unul din principiile organizatoare ale jurnalismului, iar
storytellingul o tehnică de bază în organizarea programului politic şi mai ales pentru a spune
povestea fundamentală a unei candidaturi. Campania electorală este o întrecere a unor povestitori
care spun pe scenă povești ce le sunt şoptite din culise. Specialiștii în comunicare, acei spin
doctors creați de neuro-științe, sociologie și semiologie, nu baieții universal-neşcoliți de la noi,
au transformat personajele politice importante ale ulimelor decenii în adevărați naratologi.
Ronald Reagen sau Bill Clinton au fost înconjurați de experți de la Hollywood, iar G.W. Bush
folosește și acum cuvantul story mai decât orice alt cuvânt. Ceea ce azi se numește The
storytelling management este deja o teorie ce se predă la școlile exclusiviste de economie.
Narațiunea jurnalistului se întemeiază pe construirea și prezentarea relațiilor, imaginarea și
propunerea înțelesurilor în acord cu așteptările sau temerile publicului, devenit din cetăţean un
ascultător docil. Procesul de povestire este deja bazat „amestecarea” informațiilor și faptelor cu
3
Woodward, G. Gary, Narrative Form and the Deceptions of Modern Journalism în Denton Jr., Robert E.
(coordonator), Political Communication Ethics – An Oxymoron, Editura Praeger, 2000, p.127
opiniile jurnalistului. Televiziunea s-a impus ca mediu de reflectare a realității prin anumite
formate de prezentare a politicului, unul care întăreşte subiectivismul. „Naraţiunea cere niveluri
de selectivitate și alegeri care sunt fundamental incompatibile cu pretențiile de obiectivitate
neutră. Narațiunea împinge jurnalismul de televiziune departe de idei și îl apropie de
evenimente, un proces care frecvent reduce/împinge politica la spectacol/teatru mai mult decât
spre dezbatere.”4
În ultimele decenii, tot mai multe studii și cercetări s-au concentrat pe analiza efectelor pe care
informarea le are asupra alegerilor în campanile, dar și înafara ei. Conjugând perspective
cognitist-comportamentale cu studiul impactului informației s-au produs câteva studii și direcții
pe care le putem folosi ca și puncte de sprijin pentru perspectiva noastră. Direcția deschisă de
Paul Lazarsfeld în deceniile cinci și șase a acreditat concluzia că votul este mai degrabă o
expresie de status social sau poziție, iar agenda are o influență relativ slabă asupra alegerii
politice. Și modelul behaviorist al Școlii de la Michigan a eliminat din calcul importanţa
informației aduse de media, privilegiind apartenența la partid ca principal resort al deciziei de
vot. Totuși cercetări recente și situații de răsturnare a situației din campanii recente (a se vedea
cazul alegerilor din Spania unde Premierul Aznar a fost taxat pentru încercarea de a manipula
ancheta privind autorii atentatului din 11martie 20045) au pus în evidență că anumite informații
pot concura predispozițiile sau atașamentele partizane. O tot mai accentuată volatilitate electoral,
precum și slăbirea partidismului aduc în lumină idea unei diminuări a forței socializării politice,
dar și o pondere crescută pentru informațiile și agenda publică pe care individul le culege dintr-o
tot mai accentuată expunere media. Își face loc tot mai mult o paradigmă a efectelor puternice pe
care media le are mai ales prin intermediul idustriei de fabricare a candidaților și a marketingului
electoral permanent care stă la baza industriei de consultanță politică. Este clar că informația
concurează și influențează unele predispoziții sau condiționări anterioare ale opțiunii de vot. Este
clar deja că bombardamentul mediatic influențează din ce în ce mai mult prin formarea agendei
publice, dar și prin ”cadrarea” actorilor politici. În ultima vreme studiem tot mai mult efectele
cognitive ale informației din mass-media și resursele de informare ale diferitelor publicuri
născute în jurul unor probleme sociale. Divertismentul, caracteristic culturii de masă, oferă
imagini prelucrate ale realităţii fiind dedicat relaxării şi ambalat în cea mai accesibilă şi plăcută
formă, este „primit” foarte uşor, impactul său este foarte puternic şi publicul preia în mare
4
Woodward, Gary C., Op.cit, p.139-140
5
Ioan Dragan, Paradigme si teorii, 2007, RAO, Bucuresti
măsură inconştient, ceea fapt care îl face deosebit de persuasiv atunci când este amestecat cu
politica și definit prin reguli aşa zis de profesie, adică nonideologice.6”
În România, tot mai mult vorbim de o orientare a media spre privilegierea unei informații
politice în programele de știri, în detrimentul altor teme constitutive ale unei agende a publicului.
Un raport al ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei7, membră a reţelei Reporteri Fără
Frontiere a pus în evidență că televiziunile de știri din România acordă politicului o pondere
disproporționată față de celelalte subiecte.
În intervalul monitorizat, în jurnalele Antena 3 au fost identificate aproximativ 38 de teme

distincte. Subiectele de politică internă au avut cea mai mare pondere în cadrul Ştirilor de la ora
21, peste 13% (163 de minute) din timpul total alocat ştirilor (1243 de minute). În cadrul acestei
teme au fost 91 de ştiri, în 47 dintre acestea fiind tratate subiecte legate de organizarea şi
desfăşurarea alegerilor locale. Durata medie a unei ştiri politice a fost de circa 1 minut şi 46 de
secunde, iar poziţionarea a fost făcută, de regulă, în primele 10 ştiri ale jurnalului.
Jurnalul de la ora 21 prezentat de postul Realitatea TV a cuprins, în medie, 17 ştiri şi a avut o

durată medie de 28 de minute. În intervalul monitorizat au fost analizate 42 de jurnale ce au
cumulat 723 de ştiri. Acestea au putut fi grupate în 38 de teme distincte.
Principalul jurnal al zilei a fost dominat de ştiri ce au tratat subiecte de pe scena politică internă.
În intervalul supus analizei au fost identificate 119 ştiri politice, cu o durată cumulată de 189
minute. Tema politică a avut o pondere de 15,9% din durata totală a ştirilor. De asemenea, 77 din
cele 119 ştiri incluse în această categorie au prezentat informaţii privind organizarea şi
desfăşurarea alegerilor locale. Ştirile politice au fost poziţionate, în general, în prima jumătate a
jurnalului, având o durată medie de 1 minut şi 39 de secunde.
De remarcat este posturile considerate de nișă, sunt pe locurile doi și trei în audienţă în anul
20098
6
Dyer, Richard. “Entertainment and Utopia.” Reprinted in Simon During, ed., The Cultural Studies Reader, Pp. 271-
285. Routledge, 1993
7
Un om a muscat o stire II, 2008, Raport ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei, București
8
GFK Romania - furnizor oficial al Serviciului National de Masurare a Audientelor TV, SNMATV
1. Pro TV a avut o medie de 337.000 de telespectatori pe minut, fiind lider de audiență în 2009.
2. Antena 1 cu o medie de 260.000 mii de telespectatori pe minut termină anul pe poziția a
doua.
3. Realitatea TV se menține pe poziția a treia cu 141.000 de telespectatori pe minut (știrile
inaintea telenovelelor?!).
4. Acasă TV a avut o audiență medie în 2009 de 120.000 de mii de telespectatori (pierde
podiumul în defavoarea unui post de stiri!).
5. TVR 1 crește în 2009 având în total 110.000 de telespecatori (TVR-ul iese din criză!)
6. Prima TV - 77.000 mii
7. Antena 3 – 75.000 mii (doar pe locul 7, dar pe un trend ascendant)
8. Kanal D - 67.000 mii
9. National TV – 59.000 mii
10. OTV - 57.000 mii
J.Gerstle9 arăta că unele efecte cognitive directe, adică informațiile pe care oamenii le dețin,
generează efecte conative directe. Știrile de televiziune, ziarele radiourile și sondajele participă la
crearea unor publicuri și a unor propensiuni spre anumite alegeri și decizii sociale.
Suntem mai aprope aici de o serie de experimente făcute în ultima perioadă în Franţa de
Laurence Kaufmann10 şi care au pus în lumină, prin studii experimentale 11, rezultate ce propun o
paradigmă discusivă asupra opiniei publice, mult îndepărtată de vechile teme
comportamentaliste. A devenit deja clasică opinia lui Zaller 12 care a observat instabilitatea
opiniilor şi de aici a mers mai departe aratând că se poate demonstra că, în fond, cetăţenii nu
posedă virtuţi şi aptitudini, puncte de vedere articulate asupra principalelor subiecte de factura
publică.
9
J.Gerstle (coord), 2001, les effets d’informations en politique, L’Harmattan , Paris
10
Laurence Kaufmann, L opinion publique ou la semantique de la normalite. Language et societe, 100, 2002, Paris,
p.49-79
11
«Les voies de la déférence. De la nature des concepts sociopolitiques», Langage et Société, nº117, pp. 89-116,
2006 ;«Self-in-a-Vat. On John Searle’s Ontology of Reasons for Acting», Philosophy of the Social Sciences, vol. 35,
nº4, pp.447-479, 2005 ; «In Search of a Cultural “Common Denominator?. Metaphors, Historical Change and Folk
Metaphysics», Social Science Information, vol.42, n°1, pp.107-142, 2003 ; «L’opinion publique: oxymoron ou
pléonasme?», Réseaux nº117, vol.21, pp.257-288, 2003
12
Zaller, John (1992). The Nature and Origins of Mass Opinion. Cambridge, UK: Cambridge University Press.
Observăm că în sociologie folosim două sensuri ale noţiunii de public, iar reconsiderarea opiniei
publice ca fiind compusă din publicuri activate de anumite situaţii sociale sau dezbateri se
impune.
Conform lui Walter Lippmann, există o „opinie publică fantomă” 13, care cade pradă
stereotipurilor şi este condamnată la inactivitatea discursurilor. Înşelând aşteptările teoriei
democratice, cetăţeanul „competent” şi „suveran” nu există, mai ales în noile societăţi
industriale, care se confruntă cu o complexitate crescută a realităţii sociale. Ignoranţa şi
indiferenţa care se manifestă la din ce în ce mai mulţi dintre indivizi face imposibil să mai
vorbim despre o opinie publică veritabilă, rolul publicului fiind mult limitat, poate singura opinie
relevantă fiind cea a experţilor, care sunt singurii care pot acţiona, evalua, comunica în
cunoştinţă de cauză.
O altă teorie interesantă, redescoperită de sociologii europeni de astăzi, vine de la clasicul
pragmatist american John Dewey, care, deşi nu acceptă ideea unei democraţii bazate pe
cetăţeanul omnipotent, susţine totuşi că putem vorbi de o solidă participare a publicului la
dezbaterea socială. Pentru acesta, există două sensuri ale conceptului de public, care corespund
unor momente succesive din autoconstituirea sa. „În sens pasiv, publicul este ansamblul de
persoane a căror libertate de mişcare este ameninţată de efecte indirecte ale activităţilor la care
nu participă”, sintetizează Joëlle Zask14, într-un articol comparativ. Conştientizarea anumitor
persoane, uneori vagă, că au fost afectate şi că anumite probleme le privesc dă naştere acestui
prim tip de public. Acesta corespunde, într-o oarecare măsură, publicului descris de Lippmann,
limitat, deposedat de orice cunoştinţe sau putere, dispunând de informaţii parţiale (sau
distorsionate) şi de stereotipii. Se poate vorbi însă şi de o altă dimensiune a publicului, cea a
activismului. „În sens activ, publicul îşi restabileşte libertatea printr-un ansamblu ordonat şi
coerent de activităţi”15. Noţiunea de public trebuie înţeleasă drept o tentativă de a rearticula
corpul social al sociologiei şi corpul politic al societăţii, articulare îngreunată de criza medierii în
statele naţiune şi, din perspectiva autorului, de dubla critică, sociologică şi politică, asupra
noţiunii de opinie publică.
Fără a insista pe larga controversă legata de competenţele sau incompetenţele publicului,
remarcăm totuşi că descoperim printre studiile de media sau printre cele legate de receptarea în
13
Walter Lippmann, The Phantom Public; Apud Mathieu Brugidou, L’opinion et ses publics, Presses de la Fondation
Nationale des Sciences Politiques, Paris, 2008
14
Joëlle Zask, Pourquoi un public en démocratie? Dewey versus Lippmann, in Hermes nr 31, Paris 2001
15
Ibidem
campaniile electorale că avem publicuri solide, mai compacte şi mai trainice, dar şi publicuri
fragile, temporare, efemere. Studiile privind publicurile media, dar şi cele politice, conform lui
Daniel Cefaï şi Dominique Pasquier16, scot în relief caracterul fragil al publicului. Desigur,
anumite publicuri există ca entităţi reale, însă existenţa lor este fugitivă, pe timpul vizionării unui
serial TV sau a unei controverse. Nu este vorba despre inconsistenţă şi volatilitate, ci de
caracterul contextualizat al acestui fenomen. Opiniile sunt contextualizate de argumente, de
situaţii, de actori care pot să le modifice profund. Acelaşi mecanism se aplică în cazul sondajelor
experimentale care variază contextul întrebărilor, context despre care am vorbit şi în cazul
violenţei simbolice din situaţia de sondaj.
Vom constata că în practică vom avea un public al sondajelor şi un public al problemelor,
probleme construite prin ştiri şi actualitate. Opinia are la bază competenţe cognitive,
lingvistice şi morale ale „agenţilor obişnuiţi”. Aceste competenţe explică reflexivitatea
publicurilor: cetăţenii obişnuiţi, interesaţi de o anumită problemă se definesc, în primul rând, ca
participând la un public în urma propriei judecăţi de opinie, iar aceasta le permite să se
individualizeze. Această definiţie insistă asupra fragilităţii publicurilor şi asupra sensibilităţii
acestora la contexte de interacţiune care explică dinamicile lor.
Această construcție a agendei în jurul unor probleme definește situaţia politică în sens
goffmanian și constituie o importantă resursă pentru influenţarea unor propensiuni iniţiale de vot
sau atitudini politice generale.
Talk-showurile sunt un gen clasic, explicit de definire a situației politice .
Multi comentatori care au analizat dezbaterile de la talkshow-urile politice din perioada pre-
electorală și cea electorală din 2009 din România le-au considerat un adevărat experiment
psihosociologic de îndoctrinare. „Să spui ca tot ceea ce fac “moderatorii” și producătorii
emisiunilor în cauză reprezintă o insultă la adresa profesionismului și bunului simț, este o
observaţie banală. Ceea ce avem acolo este un experiment social, un laborator natural. În
Romania anului 2009 avem autoselectat un eşantion de specimene pentru un studiu de psihologie
politică și poate de psiho-patologie. Avem adunați la un loc un grup de indivizi ce oferă o mostra
clară de cum arată caracterul și structura personalității modale a propagandistului tipic, a omului
ce execută pe linie ierarhică funcția social-politică de a distorsiona adevărul, de a ponegri, a
minți și a manipula. Totul în deplină cunoștiință de cauza cu privire la ceea ce face și la cum
16
Daniel Cefaï, Dominique Pasquier (dir.), Les sens du public. Publics politiques, publics médiatiques (PUF, 2003).
arată în realitate lucrurile17. Nu doar analizele independente, dar instituţii internaționale au
criticat lipsa de independență a televiziunilor din România. Un Raport al OSCE 18 arăta că
“Acoperirea media a campaniei se concentrează pe candidații principalelor partide parlamentare.
Cu toate acestea, presa se concentrează mai puțin pe platformele-program ale candidaților decât
pe actualul președinte și pe managementul crizei financiare sau discuțiile cu Fondul Monetar
Internațional".
II. MEDIATIZAREA CANDIDAȚILOR LA PREȘEDINȚIE

(iunie-decembrie 2009)
2.1. Segregarea și vizibilitatea candidaţilor
Analizând o jumătate de an de mediatizare a candidaţiolor la alegerile prezidenţiale observăm că
mas-media din România îi împarte în două divizii, candidaţii cu şanşe şi cei periferici. Din start,
avem candidaţii primelor trei partide din clasamentul sondajelor și, la mare distanță de
mediatizare, pe ceilalți candidați19.
Traian Băsescu a fost cel mai vizibil candidat, înregistrând cele mai multe referiri (22.393),
urmat de liderul PSD, Mircea Geoană (5.633) şi apoi de reprezentantul PNL, Crin Antonescu
(4.769). Se poate observa că, încă din start, între președintele în exercițiu şi ceilalţi există o
diferenţă foarte mare.
În al doilea pluton, distribuţia referirilor la restul candidaţilor arată astfel: Candidatul Sorin
Oprescu a cumulat cele mai multe referiri (1.378), fiind urmat de Corneliu Vadim Tudor (1.116),
George Becali (752) şi Kelemen Hunor (656).
REFERIRI LA CANDIDAȚII LA
PREȘEDINȚIE ÎN PERIOADA IUNIE-
17
Dragos Paul Aligica, Realitatea lui Emil Hurezeanu&Co, HotNews.ro , Joi, 3 decembrie 2009
18
http://www.mediafax.ro/politic/raport-osce-referendumul-cel-mai-proeminent-si-controversat-subiect-in-aceasta-
campanie-5109760
19
Analiza realizată de Departamentul Management Informational al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie
- IRES, în perioada 6 iunie – decembrie 2009.
DECEMBRIE 2009
Candidat Mențiuni
Corneliu Vadim Tudor 1116
Kelemen Hunor 656
Sorin Oprescu 1378
George Becali 752
Remus Cernea 135
Constantin Rotaru 70
Eduard Manole 82
Ovidiu Cristian Iane 52
Constantin Ninel Potârcă 111
Candidaţii din primul pluton au un număr asemănător de referinte pozitive, în schimb, Traian
Băsescu s-a situat pe primul loc în ceea ce priveşte numărul de articole negative, iar Mircea
Geoană şi Crin Antonescu s-au apropiat în ceea ce priveşte referirile neutre (86%, respectiv 89%)
şi negative (12%, respectiv 9%).
DIRECȚIA EVALUĂRILOR
Pozitive Negative Neutre
Traian Băsescu 2% 33% 65%
Mircea Geoană 2% 12% 86%
Crin Antonescu 2% 9% 89%
În plutonul periferic, distribuţia referirilor la ceilalţi candidaţi pe registre de mediatizare în

funcţie de registrul de mediatizare, s-a conturat următorul clasament:
 neutru: Ovidiu Iane (98%), urmat de Constantin Rotaru (93%) şi Constantin Ninel Potârcă
(89%);
 pozitiv: Kelemen Hunor (14%), urmat de Remus Cernea (11%);
 negativ: Kelemen Hunor (29%), urmat de George Becali (23%).
Distribuţia referirilor la primii trei candidaţi pe categorii de surse arată că pe toate tipurile de
surse, Traian Băsescu a fost cel mai vizibil. Între Mircea Geoană şi Crin Antonescu, diferenţele
au variat: 216 – agenţii de presă, 262 - presa scrisă, 363 – posturile de televiziune, 13 – posturile
de radio.
DOMENII
Radio Televiziune Presa scrisa Agenţie de ştiri
Traian Băsescu 1596 9106 10361 1336
Mircea Geoană 122 1642 3345 514
Crin Antonescu 109 1279 3083 298
Distribuţia referirilor la restul candidaţilor pe categorii de surse este relevantă pentru această
segregare. În presa scrisă şi la posturile de televiziune, Sorin Oprescu a fost cel mai vizibil
candidat, urmat de Corneliu Vadim Tudor. Pe agenţiile de presă şi posturile de radio, Kelemen
Hunor a înregistrat cele mai multe referiri, secondat, de asemenea, de Corneliu Vadim Tudor.
2.2 Prezenţa candidaţilor în mediul virtual

Potrivit statisticilor difuzate de compania de web development “TreeWorks”, în intervalul
09.11.2008 – 09.11.2009, Traian Băsescu a fost menţionat pe bloguri de 15.607 ori, George
Becali de 10.661, Mircea Geoană - 5.508, Crin Antonescu - 4.580, Sorin Oprescu - 2.452 şi
Corneliu Vadim Tudor - 1.58220.
Barometrul Blogosferei, realizat în perioada 01.11.2008 – 01.11.2009, a relevat că Traian
Băsescu s-a situat pe primul loc în ceea ce priveşte apariţiile pe bloguri, cu 14.796 de menţionări,
urmat de George Becali - 10.656, Mircea Geoană - 5.236 şi Crin Antonescu - 4.218 apariţii.21
Mircea Geoană şi Crin Antonescu au fost cei mai activi în comunicarea pe new media,
exprimarea lor fiind caracterizată ca “directă, fără a apela la renumitele colaje”.
În campanie, site-urilor oficiale ale candidaţilor (http://www.basescu.ro/,
http://www.mirceageoana.ro/, http://www.sorinoprescu.ro/ sau http://www.crinantonescu.ro/) li s-
au adăugat site-uri de susţinere, dintre care unele şi-au afişat oficial scopul electoral, iar altele
au pretins iniţial că sunt independente din punct de vedere politic.
20
Alina Munteanu/ "Financiarul"/ 11.11.2009
21
"Curentul", "Gardianul", "Gândul"/ 17.11.2009
De exemplu, site-ul http://www.spunesitu.ro (proprietar “Institutul pentru Cooperare Regională şi
Prevenirea Conflictelor”, fondat de fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu), lansat
drept o platformă de dialog cu cetăţenii nemulţumiţi, s-a dovedit a fi, în scurt timp, un proiect în
sprijinul preşedintelui PNL, Crin Antonescu. Tot în sprijinul candidatului liberal a fost lansat şi
www.hailarevolutie.ro, care a făcut trimitere la sloganul electoral "Revoluţia bunului-simţ". Una
din modalităţile utilizate de Crin Antonescu pentru atragerea de vizitatori a fost postarea, pe site-
ul propriu, a unei facilităţi de vizionare a principalelor emisiuni la care a fost invitat (“Crin TV”).
De asemenea, a fost semnalată “publicitatea pe unul din cele mai cunoscute motoare de
căutare”.22
Traian Băsescu şi-a multiplicat mesajul pe numeroase site-uri care îi poartă numele, cum ar fi
http://www.basescupresedinte.ro sau http://www.basescu.org.
Pe http://www.romanipentru.basescu.ro susţinătorii candidatului au putut posta mesaje sau
propriile materiale de campanie - poze, clipuri. Pe http://www.basescu-live.ro au fost plasate
materiale video cu toate apariţiile publice ale lui Traian Băsescu din timpul campaniei electorale.
Pe de altă parte, Traian Băsescu a fost ţinta celor mai multe site-uri "clonă", unde adversarii i-au
parodiat mesajele şi stilul - www.traianbasescu.org sau www.traianbasescu.net.
De asemenea, candidatul PSD Mircea Geoană a fost ridiculizat, în clipuri video, pe site-ul
dedicat www.mirceageoana.tv, care prezenta un link sponsorizat pe pagina Google, facilitând
astfel accesul.
Sorin Oprescu a dispus de site-ul www.sorinoprescu.ro, urmărit de 427 de utilizatori de Twitter,

şi a înregistrat aproximativ 1.850 de conexiuni pe reţeaua de socializare Facebook şi 424 de
prieteni în reţeaua Hi523. Postările video de pe YouTube au fost reduse numeric (185), în
comparaţie cu cele referitoare la George Becali (4.000) şi Traian Băsescu (3.030)24, o situaţie
similară fiind înregistrată pe site-ul alegeri.tv, unde Sorin Oprescu a cumulat numai 7.644 de
vizualizări la secţiunea Alegeri Prezidenţiale-200925.
22
Radu Georgescu/ „Curierul naţional”/ 20.10.2009
23
"Financiarul"/ 11.11.2009
24
"Ziua"/ 24.10.2009
25
www.alegeri.tv
În mediul virtual, site-ul www.kelemenhunor.ro (în limbile maghiară şi română) a furnizat
informaţii despre candidatul UDMR, care a avut 227 de prieteni/suporteri în reţeaua de
socializare Facebook şi a fost urmărit de 57 de persoane pe Twitter 26. Blogul propriu a fost notat
cu 7, fiind catalogat drept “foarte elegant şi chiar un pic prea boem”, criticile referindu-se la
faptul că “e un pic frustrant să vezi că doar unele secţiuni din blog sunt traduse şi în română”27.
Vizualizările candidatului Kelemen Hunor pe site-ul www.alegeri.tv au fost reduse numeric
(5.426 de vizitatori), similar referirilor la adresa sa pe blogurile româneşti (283)28.
Deşi şi-a creat un blog special, respectiv www.georgebecali.ro/blog, George Becali nu a fost
un candidat activ în mediul Internet. A avut un profil privat pe reţeaua de socializare Facebook,
un cont pe Hi5 şi unul pe Twitter, însă a promovat predilect subiecte legate de echipa de fotbal la
care este acţionar.
Remus Cernea a fost prezent şi pe reţeaua de socializare hi5.com, unde avea “peste 1.600 de
prieteni”. Totodată, a comunicat cu electoratul prin intermediul blogului personal -
remuscernea.ro 29.
Gheorghe Eduard Manole a interacţionat cu electoratul prin intermediul site-ului
www.eduardmanole.com (constituit exclusiv pentru campanie, având în vedere că ultimele
postări sunt datate 06.12.2009), blogului personal http://blog.eduardmanole.com, al unui profil
(inactiv în prezent) postat pe site-ul www.neogen.ro şi al reţelei de socializare Facebook (unde a
avut 25 de susţinători)30.
III. TRAIAN BĂSESCU – METATEMĂ A CAMPANIEI ELECTORALE

Președintele în exerciţiu a devenit o temă importantă de campanie pentru ceilalţi candidaţi,
campaniile lor fiind centrate mai puţin pe proiectul propriu, cât pe critica guvernări. Diferenţa
cantitativă de referinţe între Președinte şi ceilalţi candidaţi vine mai ales din această
caracteristică a campaniei. O caracteristică importantă este și supraexpunerea televizuală, lucru
explicabil prin monitorizarea celor două televiziuni de știri Antena 3 și realitatea TV.
Distribuția referirilor la Traian Băsescu în perioada 1.06-14.12 2009
26
27
Radu Pirca/ "Cotidianul"/ 11.09.2009
28
"Gardianul"/ 17.11.2009, "Gândul"/ 17.11.2009
29
30
“Financiarul"/ 11.11.2009
Agenţie de ştiri 1336
Presă scrisă 10361
Televiziune 9106
Radio 1596
Distribuția în ansamblul referirilor, comentariilor şi informărilor au deţinut ponderi egale

(informări: 49,84%; comentarii: 50,16%).
Chiar dacă Traian Băsescu și echipa lui politică s-au plâns de un adevărat linşaj mediatic se poate
observa cu uşurinţă că majoritatea referirilor sunt neutre (64,70%). În cele șase luni
moniotorizate, materialele de presă negative au cumulat 33,11% referiri, iar cele pozitive 2,19%.
Distribuția referirilor la Traian Băsescu

Pozitiv Negativ Neutru
 Radio 21 125 1450
 Televiziune 149 2590 6367
 Presă scrisă 263 4191 5907
 Agenţie de ştiri 58 512 766
Sigur, o comparaţie între tipuri de media ne arată o aplecare a presei scrise mai accentuate spre
critică şi chiar o neasteptată producţie de stiri în context negativ a agentiilor de ştiri.
Într-o comparație cu tratamentul jurnalistic aplicat lui Mircea Geoană, se pot observa lucruri
surprinzătoare. În primul rând că Mircea Geoană, deşi atacat mai puţin de presa scrisă, a avut un
procent foarte mic de referiri pozitive. În referirile la candidatul Mircea Geoană, majoritare au
fost articolele neutre (87,5%), iar cele pozitive au avut cea mai mică pondere (1,5%).
Distribuția referirilor la Mircea Geoană

 Radio 1 4 117
 Televiziune 38 130 1474
 Presă scrisă 37 524 2623
 Agenţie de ştiri 9 38 477
 Internet 1 7 153
În ceea ce privește presa scrisă, s-au remarcat publicaţiile „Curentul” şi „Evenimentul zilei” prin
volumul trimiterilor în registrul pozitiv (60, respectiv 53 de materiale). Din punctul de vedere al
ponderii materialelor negative, s-au detaşat „Tricolorul” (97,87%) şi „Cronica română” (70%).
Distribuția referintelor neutre, pozitive și negative în presa scrisă pentru Traian Băsescu
Libertatea 6 95 126
Curierul naţional 8 36 201
Bursa 9 89 209
Naţional 3 157 200
Cronica română 4 266 110
Ziarul financiar 11 53 316
Curentul 60 32 476
Tricolorul * 645 14
Jurnalul naţional 6 379 305
Gândul 8 265 427
România liberă 18 183 504
Evenimentul zilei 53 127 624
Gardianul 13 314 515
Cotidianul 12 514 455
Ziua 15 514 596
În cazul televiziunilor se poate evidenția că Antena 3 este televiziunea care a realizat cele mai
multe materiale jurnalistice cu caracter negativ.
Distribuția referintelor neutre, pozitive ți negative în presa scrisă pentru Traian Băsescu
Prima TV 2 9 89
Antena 1 1 15 117
Oglinda TV 8 67 92
TVR 2 8 12 169
Pro TV 5 20 286
TVR 1 4 47 379
The Money Channel 3 13 429
B1 TV 49 42 379
Antena 3 24 1300 1779
Realitatea TV 43 993 2607
Dacă analizăm atitudinea faţă de candidatul Traian Băsescu în funcţie de trusturile de presă vom
vedea că trustul Intact, a avut cea mai vizibilă orientare anti-prezidențială.
Distribuția referintelor neutre, pozitive ți negative în funcție de trust pentru Traian
Băsescu
Adevărul - Holding 10 63 237
WAZ 18 183 504
Ringier 61 228 773
MediaPRO 24 338 1029
Radio Televiziunea Publică 21 139 1652
Intact 31 1881 2369
Realitatea - Caţavencu 60 1627 3737
Altele 266 2960 4193
IV. MEDIATIZAREA CONFRUNTĂRILOR DIRECTE

Dezbaterile din perioada electorală au fost evenimentele care au polarizat cel mai mult atenţia
mass-media în această perioadă. Sondajele de opinie au arătat de asemenea o vizibilitate
deosebită a acestor evenimente cu potenţial de conflict31.
4.1 Confruntarea de la Cluj (14.11.2009)
Electoratul a considerat că sunt prea rare dezbaterile directe dintre candidaţi opinând că ar fi
important ca ele să fie mai dese, deoarece îşi dau mai bine seama de potențialul candidaţilor şi
pot face de asemenea o comparaţie directă.
31
Sondaj de opinie Institutul Roman pentru Evaluare și Strategie - IRES, eșantion național, 20 noiembrie 2010
Un sondaj de opinie realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie - IRES 32 privind
felul în care a descurs dezbaterea de la Cluj relevă faptul că Traian Băsescu a fost identificat
drept perdantul acestei dezbateri de o proporție semnificativă din populație. Doar 29% consideră
că acesta a câștigat dezbaterea, în timp ce 36% consideră că aceasta a fost câștigată de Crin
Antonescu.
Ați urmărit confruntarea dintre Traian Băsescu si Crin Antonescu în

întregime sau parțial?
Frecvențe Procent valid
În întregime 315 31%
Partial 706 69%
Total 1.023 100%
Mai mult, la câteva zile după desfășurarea dezbaterii, 49% dintre respondenți consideră că acel
candidat care a câștigat dezbaterea va câștiga alegerile.
32
Sondaj de opinie realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie - IRES , 20 noimbrie 2010
Cine credeți că a câștigat dezbaterea dintre Traian Băsescu și Crin
Antonescu?
Traian Băsescu 297 29%
Crin Antonescu 370 36%
Nu cred că a câstigat cineva 261 26%
Nu stiu 88 8%
Nu răspund 7 1%
Total 1.023 100%
Vă așteptati ca acel candidat care a câștigat dezbaterea să câștige și

alegerile?
Da 500 49%
Nu 239 23%
Nu stiu 208 20%
Nu răspund 76 7%
Total 1023 100%
Cei mai mulți români, 42%, consideră că Antonescu a răspuns mai bine întrebărilor, în timp ce
30% consideră că Traian Băsescu s-a descurcat mai bine decât oponentul său, iar 19% că aceștia
s-au descurcat la fel de bine.
Dintre Traian Băsescu și Crin Antonescu, care credeși că este candidatul care a
răspuns cel mai bine întrebărilor?
Traian Băsescu 306 30%
Crin Antonescu 428 42%
Amândoi au răspuns la fel de bine 192 19%
Nu știu 78 7%
Nu răspund 19 2%
Total 1023 100%
Traian Băsescu a fost perceput drept agresiv de mai multe persoane care au urmărit dezbaterea;
în același timp, mai multe dintre acestea l-au văzut pe Crin Antonescu drept mai pregătit pentru a
răspunde la întrebările lansate și mai stăpân pe sine.
64% dintre respondenți consideră că Antonescu a avut o prestație bună în timpul dezbaterii, în timp ce
despre Traian Băsescu declară 41% același lucru.
Traian Băsescu l-a atacat pe Crin Antonescu pentru că și-a părăsit
soția când era bolnavă de cancer. Credeți că a fost un atac
nepotrivit și o greseală din partea Președintelui?
Da, a fost o greșeală 786 78%
Nu a fost o greșeală 142 14%
Nu știu 69 7%
Nu răspund 26 3%
Total 1023 100%
Un impact deosebit l-a avut atacul lui Traian Băsescu prin care îl acuza pe Crin Antonescu că și-a
părăsit soția când era bolnavă de cancer: o majoritate de 78% consideră că acest lucru a fost o
greșeală, în timp ce doar 14% consideră opusul.
4.1.1 Rumoarea mediatică a dezbaterii

Dezbaterea publică dintre preşedintele Traian Băsescu şi Crin Antonescu de la Cluj-Napoca
(14.11.2009)33 a fost comentată pe larg, deosebit de critic la posturile Antena 3 şi Realitatea TV.
Despre Traian Băsescu s-a spus că:
 „a făcut o greşeală strategică, s-a dat pe mâna unui candidat care i-a tocat imaginea de lider
de necontestat”34;
 „şi-a pierdut spontaneitatea, este cu un tempo în urma celui cu care se confruntă”35;
33
„Pro TV”, „Realitatea TV”, „Antena 3”, „Radio România Actualităţi”, „Jurnalul naţional”, „Evenimentul zilei”,
„Gândul”, „Ziua”
34
Bogdan Teodorescu/ „Antena 3”
35
Mircea Badea/ „Antena 3”
 „a devenit un om înfrânt”36;
 „felul cum soţia decedată a domnului Crin Antonescu a părăsit această lume nu permitea
nimănui să-i aducă amintirea într-o luptă electorală”37;
 „s-a blocat şi, pus pentru prima oară-n cariera sa politică în postura de om care trebuie să dea
explicaţii, s-a apărat mojiceşte şi neconvingător” 38, „maxima greşeală făcută de Traian Băsescu a
fost oferirea lui Crin Antonescu a şansei de a-şi folosi cea mai puternică armă: ştiinţa
dialogului”39,
 „a devenit limpede că Traian Băsescu evită confruntările electorale nu fiindcă e prea tare, ci
prea vulnerabil”40, „fiind dominat de un concurent cotat cu şansa a treia în cursa prezidenţială”41;
 „s-a prezentat nepregătit”42, „a transmis că este incapabil de o schimbare radicală”43;
 „s-a justificat că nu are nicio legătură cu dispariţia flotei, deşi Crin Antonescu nu îi adusese
nicio acuzaţie în acest sens”44;
4.2. Dezbaterea dintre Traian Băsescu, Crin Antonescu şi Mircea Geoană de la Palatul
Parlamentului (20.11.2009)
Dezbaterea realizată inainte de primul tur nu a fost spectaculoasă, ea neavând un câștigător foarte
clar. Majoritatea instituțiilor de cercetare a opiniei publice se pregăteau pentru exit-poll-uri așa că
nu avem sondaje relevante în această direcţie.
Mircea Geoană şi-a confirmat oarecum statutul de candidat prin prestaţia bună din acea
dezbatere de la Bucureşti, a doua dezbatere din turul I. Traian Băsescu şi Mircea Geoană au
încercat să nu supere electoratul liberal de care avea nevoie în turul al II lea, astfel că totul a fost
un concurs pe culoare paralele de expunere a competențelor pe diferite domenii ale guvernării.
De la Traian Băsescu se aştepta, având experienţa administrativă, experienţa campaniilor - două
pentru postul de primar general, ambele câştigate, o campanie de preşedinte, câştigată şi ea, se
aştepta, aşadar, să aibă experienţă şi un instrument extrem de important pe care l-a şi avut: cinci
36
Radu Tudor/ „Antena 3”
37
Tudor Muşat/ „Realitatea TV”, Mihai Gâdea/ „Antena 3”; Silviu Sergiu/ ,,Evenimentul zilei”; Florin Negruţiu/
„Gândul”
38
Victor Ciutacu/ „Jurnalul naţional”; Călin Hera/ „Evenimentul zilei”; Bogdan Teodorescu/ „Cotidianul”
39
Bogdan Teodorescu/ „Cotidianul”
40
Miruna Munteanu/ „Jurnalul naţional”
41
Victor Ciutacu/ „Jurnalul naţional”; Călin Hera/ „Evenimentul zilei”; Bogdan Teodorescu/ „Cotidianul”
42
Cornel Nistorescu/ „Cotidianul”
43
Silviu Sergiu/ ,,Evenimentul zilei”
44
Cristian Oprea/ „Cotidianul”
sau şase rapoarte ale comisiilor prezidenţiale de reformă a statului român. Aceste lucruri au
contat. Avea experienţă, avea discurs, avea răspuns pentru fiecare întrebare. Mircea Geoană nu s-
a comportat rău la această ultimă dezbatere, a fost însă obosit şi a părut uşor nepregătit.
4.2.1. Rumoarea mediatică
Despre Traian Băsescu s-a spus că: „şi-a atins perfect ţinta, acceptând doar această
dezbatere”45; „a părut obosit”46, „neconturat”47, „incoerent”48, „nu mai este nicio legătură cu
Traian Băsescu din 2004”49, „este regretabil că un personaj de nivelul lui încă mai are şanse să
intre în turul doi”50, „a fost ultimul dintre cei trei în prestaţie”51, „a rezistat cu greu întrebărilor
candidaţilor”52; „a făcut greşeli”53, a dat dovadă de „atitudine defensivă, clasându-se al treilea” 54;
este „incredibil ca, într-o ţară în care există musulmani, să spui că cea mai bună faptă pe care ai
făcut-o vreodată este creştinarea unui musulman”55; „nu este o replică de preşedinte”56.
V. MAREA CONFRUNTARE FINALĂConfruntarea finală cu Mircea Geoană de la
Palatul Parlamentului a avut loc în data de 03.12.200957. O analiză tipologică a modului în
care a fost etichetată această dezbatere în discursurile de escortă ne arată următoarele teme:
o „foamea lui Traian Băsescu de dezbateri cu Mircea Geoană e suspectă, mai ales că el, în
toţi aceşti cinci ani, nu s-a calificat ca un participant la dialog, singurul său reflex fiind de a
încerca să dea ordine”58; „a făcut risipă de energie crudă, nemiloasă, nefirească, cu o vizibilă
foame animalică de putere”59;
o „nu doar se ascultă telefoanele, ci trebuie să mergem deghizaţi eventual la întâlniri ca să
nu ne recunoască Traian Băsescu sau să nu facă publice aceste lucruri”60;
45
Iulian Iancu, Alianţa PSD + PC/ „Antena 3”
46
Mircea Dinescu, Stelian Tănase / „Realitatea TV”
47
Cristian Tudor Popescu/ „Realitatea TV”
48
Adriana Săftoiu, PNL/ „Realitatea TV”
49
Robert Turcescu/ „Realitatea TV”; Victor Ponta, PSD/ „Antena 3”
50
51
Emil Hurezeanu/ „Realitatea TV”
52
„Gardianul”
53
Cristian Tudor Popescu/ „Realitatea TV”
54
Cristian Tudor Popescu, Stelian Tănase/ „Realitatea TV”
55
Mircea Dinescu/ „Realitatea TV”
56
Cornel Nistorescu/ „Realitatea TV”
57
„Pro TV”,”Antena 1”, „TVR 2”, „Realitatea TV”, „Antena 3”, „B1 TV”, „The Money Channel”, „Radio România
Actualităţi”, „Europa FM”, „Libertatea”, „Adevărul”, „Cotidianul”, „Naţional”
58
59
Cornel Nistorescu”/ „Cotidianul”
60
Dan Mihalache, PNL/ „Antena 3”
o „a avut o campanie legată mai degrabă de trecut decât de viitor; este un om care mai
degrabă dezbină decât uneşte”61, „scenariul cu Băsescu este un dezastru de natură catastrofică
pentru statul român”62;
o „jurământul cerut lui Traian Băsescu a jucat, vădit, în defavoarea acestuia” 63, „răspunsul
a arătat că acesta a recunoscut lovitura cu palma aplicată copilului” 64, „a folosit toate tertipurile
pentru a se disculpa de acest gest incalificabil”65;
o „mi se pare siderant, după 2004, când la ora trei dimineaţă m-am întâlnit în parcare la
Tâncăbeşti cu Traian Băsescu, după cinci ani să ajung în aceeaşi situaţie”66;
o „contractul semnat cu Rusia, evocat victorios de Traian Băsescu, are legătură cu un om de
afaceri implicat în Dosarul 'Flota’”67 - „Călin Marinescu zis 'Shogunul' - unul dintre devalizatorii
Flotei României”68.
A avut parte de o acoperire mediatică majoritar negativă, dar a constituit prima victorie clară a
lui Traian Băsescu într-o dezbatere.
Această dezbatere a fost urmărită de 81% dintre români, dintre care 50% au urmărit-o în
întregime.69
61
Mircea Geoană, PSD/ „Jurnalul naţional”
62
Mircea Geoană, PSD/ „Antena 3”
63
Ioachim Alexandru/ „Deutsche Welle”
64
Mugur Ciuvică/ „Realitatea TV”; Lia Olguţa Vasilescu, senator Alianţa PSD-PC/ „Antena 3”; Marin Raica/
„Jurnalul naţional”
65
Gabriela Antoniu/ „Jurnalul naţional”
66
Sorin Ovidiu Vântu/ „Realitatea TV”, „Jurnalul naţional”, „Naţional”
67
Adriana Nedelea/ „Realitatea TV”, Eliza Popa/ „Jurnalul naţional”
68
Răzvan Savaliuc/ „Ziua”
69
Sondaj Institutul Român pentru Evaluare și Strategie - IRES , realizat în 4 decembrie 2009
Experienţa administrativă a lui Traian Băsescu a avut câştig de cauză:
În ceea ce priveste stăpânirea de sine , Geoană a pierdut mai ales din cauza momentului celebru
deja al vizitei acasă la Sorin Ovidiu Vântu.
Senzaţia că cei doi candidaţi nu sunt sinceri a fost destul de consistentă, dar aici publicul s-a
împărţit în mod egal.
În privința autoevaluării influenţei dezbaterii finale, subiecții au considerat într-o proporţie de
28% că dezbaterea le-a influenţat decizia viitoare de a vota pe unul s-au altul dintre candidaţi.
Cu toată victoria în confruntare la două zile inainte de vot, Geană încă nu pierduse complet
avantajul de puncte procentuale acumulat odată cu alăturarea lui Crin Antonescu la Campania sa
pentru turul al doilea. De fapt, acest scor va fi răsturnat doar de electoratul din diaspora, Mircea
Geoană păstrând fragilul avantaj din ţară până la final.
Dacă duminica viitoare ar avea loc turul 2 al alegerilor pentru funcția de Președinte al
României cu cine ați vota dintre Traian Băsescu și Mircea Geoană?70
VI . PRINCIPALELE ELEMENTE DE CONTINUT NEGATIV . Atacatorii si apărătorii

lui Traian Băsescu.
6.1. Criticile din precampania electorală
În perioada preelectorală mass-media a consemnt destul de frecvent o serie de teme de amorsare
a celor de campanie:
o „se va sprijini pe PD-L”71, „deşi va încerca să se delimiteze de PD-L şi să pună în cârca
Guvernului toate problemele crizei”72;
o „se foloseşte de tehnica suspansului, amânând anunţarea candidaturii” 73; „campania sa se
concentrează tocmai pe ideea că nu duce nicio campanie, lăsând să se înţeleagă că, în timp ce
adversarii săi se preocupă de o chestiune atât de mizeră cum e câştigarea Preşedinţiei, el se
preocupă de soarta ţării”74;
o „se va folosi de ‚Dosare’ şi ‚structuri’”75, „de serviciile secrete”76;
o „va continua să cultive nişa electorală reprezentată de maghiari”77;
70
Sondaj de opinie Institutul Român pentru Evaluare și Strategie - IRES, 4 decembrie 2009
71
Bogdan Olteanu/ „Antena 3”
72
Radu Tudor/ „Săptămâna financiară”
73
Ioana Cabulca/ „Gardianul”; „Naţional”
74
Ion Cristoiu/ „Jurnalul naţional”
75
Norica Nicolai, Cozmin Guşă, Bogdan Chirieac, Adrian Năstase/ „Realitatea TV”
76
Doru Dragomir, Mihai Palsu/ „Ziua”; „Tricolorul”
77
Ioana Lupea/ „Evenimentul zilei”, „B1 TV”; Vlad Odobescu, Alex Varninschi/ „Evenimentul zilei”; Cristian
Pătrăşconiu/ „Cotidianul”; „Ziua”
o „va devansa, cu o lună, data alegerilor prezidenţiale, astfel încât primul tur să aibă loc în
luna octombrie, iar cel de-al doilea în luna noiembrie”78;
o „vrea să introducă discordia în PSD prin intermediul lui Mitrea, atras fiind de posibilitatea
ca şeful statului să-l ajute cu nişte dosare în care este acuzat”79;
o „îşi va lansa candidatura la sfârşitul lunii septembrie, iar unul dintre sloganurile luate în
calcul este 'Avem treabă'. Se va încerca victimizarea sa”80;
o „migrează spre electoratul lui Geoană şi părăseşte un electorat urban dezamăgit de
susţinerea Alianţei cu PSD şi pe intelectuali”81;
o „se foloseşte de presă, în lipsa altui adversar”82;
o „se va pedala pe murdărirea tuturor adversarilor politici, pe descurajarea electoratului,
invocându-se lipsa de şanse a contracandidaţilor şi, în cele din urmă, pe reîncărcarea sloganului
'alegerea răului mai mic'”83;
o „nu-şi anunţă candidatura pentru că nu a primit acordul americanilor (...) vrea să-şi
cumpere un nou mandat cu ajutorul Kremlinului”84;
o „va pedala pe teme populiste, cu audienţă facilă şi largă: structura Parlamentului, poate
chiar drogurile şi prostituţia”85;
o „nu va ezita să-i sancţioneze, generic, pe politicieni, învinovăţind, de fapt, instrumentele şi
nu pe cel care le comandă”86.
6.2. Violenţa și pixelul albastru.

Comportament dictatorial și violenţa lui Traian Băsescu a fost principala temă de atac în
cele 6 luni de campanie. Cele mai multe acuze au fost formulate de către adversarii candidatului
Traian Băsescu au fost lansate cu ocazia următoarelor evenimente politice:
78
Ioan Munteanu, PSD/ „Gardianul”
79
Viorel Hrebenciuc/ „Antena 3”, preluate de „Ziua”, „Gardianul”
80
„Ziua” invocând „surse PD-L”
81
Bogdan Teodorescu/ „Antena 3”
82
Stelian Tănase/ „Adevărul”
83
Emil Constantinescu/ „Cotidianul”
84
Corneliu Vadim Tudor/ „Radio România Actualităţi”
85
Petru Calapodescu/ „Libertatea”
86
Radu Enache/ „Săptămâna financiară”
 declaraţie de presă privind semnarea decretelor de revocare a miniştrilor demisionari
(01.10.2009) - „Nu a respectat Constituţia atunci când l-a acceptat pe Blaga” 87; are un
comportament care aminteşte de Nicolae Ceauşescu88 sau de Vladimir Putin89;
 moţiunea de cenzură împotriva Guvernului, iniţiată de PNL şi UDMR, Crin
Antonescu90 susţinând că „prin această moţiune, Parlamentul trebuie să dea o ripostă
preşedintelui, care doreşte instaurarea unui Guvern personal şi a unei dictaturi voalate”;
 declaraţie de presă din 15.10.2009 privind desemnarea lui Lucian Croitoru pentru
funcţia de premier91;
 solicitărea organizării unui referendum pentru Parlamentul unicameral şi reducerea
numărului de parlamentari92.
Evenimentul central al campaniei şi amplitudinea cea mai mare a atacului la adresa lui Traian
Băsescu a constituit-o caseta lovirii unui copil în cadrul unui miting de la Ploiești, din campania
electorală din anul 2004. Acest eveniment a conturat mai bine mesajul dominant din turul doi de
scrutin, în dezbaterile prilejuite de imaginile puse în circulaţie de Gardianul, la 27.11.2009, în
special la Antena 3 insistându-se asupra:
o caracterului „violent” al şefului statului93 şi incompatibilităţii gestului cu funcţia pe care
o deţine94;
o intenţiei de a manipula opinia publică prin prezentarea avizului Institutului Naţional de
Expertize Criminalistice95.
87
Bogdan Chirieac/ „TVR 1”; Mircea Geoană/ „TVR 1”, „Antena 3”, „Adevărul”, „Jurnalul naţional”, „Cotidianul”;
Dan Mircea Popescu, PSD/ „Realitatea TV”, „Ziua”; Liviu Dragnea, Nicolae Şerban, PSD/ „Antena 3”; Sorin Roşca
Stănescu/ „Ziua”
88
Emil Hurezeanu/ „Realitatea TV”; Cristian Tudor Popescu/ „Realitatea TV”, „Gândul”
89
90
„Business Standard”, „Bursa”
91
Călin Popescu Tăriceanu/ „TVR 1”; Teodor Atanasiu, Mircea Diaconu/ „Realitatea TV”; Emil Constantinescu/
„Realitatea TV”, „Antena 3”; Radu Tudor, Ion Iliescu, Crin Antonescu/ „Antena 3”; Şerban Nicolae, jurist/ „TVR
2”; Laszlo Borbely, UDMR/ „Radio România Actualităţi”; Adriana Săftoiu, Titus Corlăţean/ „Europa FM”; Cornel
Nistorescu, Lucian Gheorghiu / „Cotidianul”; Sorin Roşca Stănescu/ „Ziua”
92
Remus Cernea, candidatul Partidului Verde la preşedinţia României/ „TVR 1”; Ioan Ghişe/ „Realitatea TV”; Petre
Roman, Eugen Nicolaescu, Adriana Săftoiu/ „Antena 3”; Crin Antonescu/ „Antena 3”, „Europa FM”; Cornel
Nistorescu, Liviu Ioan Stoiciu/ „Cotidianul”; Octavian Hoandră, Zoe Petre/ „Ziua”
93
Mircea Dinescu/ „Realitatea TV”; Mugur Ciuvică, Theodora Bertzi, PNL/ „Antena 3”; Lidia Mitchievici/
„Gardianul”; Liviu Ioan Stoiciu/ „Cotidianul”
94
Adrian Năstase, PSD, Ion Iliescu, PSD, Crin Antonescu, PNL, Dan Mihalache, PNL / „Antena 3”
95
Mugur Ciuvică, Dinu Patriciu / „Realitatea TV”; Gabriela Vrânceanu Firea, Constantin Rădoacă, Radu Tudor/
„Antena 3”
o apariţia unei scrisori deschise a soţiei şefului statului, Maria Băsescu (30.11.2009)96, a
generat, de asemenea, reacţii negative, susţinându-se că gestul este „tardiv şi necredibil”97,
„disperat”98 şi „electoral”99.
Reacțiile din zona susținătorilor lui Traian Băsescu au venit doar după mai multe zile de
mediatizare excesivă, mediatizare care a avut momente de exces care a decredibilizat mesajul
datorită supraexpunerii.
o „preşedintele a precizat că nu a lovit în viaţa lui un copil, iar vine acum cu avizul” 100 că
„filmul este trucat”101, „este limpede, pe acea casetă s-a umblat” 102, „filmuleţul a fost trucat şi nu
a existat niciun pumn”103;
o „clipul ne pune în faţa alegerii sinistre între un candidat brutal care ar fi lovit un copil şi
unul care ar utiliza un fals monstruos pentru a câştiga şefia statului” 104, „nu ştii cine a abuzat mai
mult de copil: Traian Băsescu care l-a îmbrâncit sau cei care l-au expus public, i-au atribuit
'dizabilităţi' (Victor Ponta) şi l-au transformat în sac de box electoral (Dinu Patriciu)”105;
o „'Gardianul' a publicat imaginile fără a cere opinia celui implicat şi fără a verifica
autenticitatea materialului, iar acestea au fost preluate, tot fără a li se verifica autenticitatea, şi de
‘Realitatea TV’ şi ‘Antena 3’”106.
o „preşedintele nu l-a lovit pe copil"107, „este un trucaj”108, „caseta reprezintă un semn de
disperare a celor care îşi văd imposibile şansele”109;
o „acuzaţia pe care Dinu Patriciu a făcut-o nu a fost confirmată de niciun martor; această
filmare a fost contrafăcută spre a-l opri pe Traian Băsescu pentru a obţine un nou mandat”110.
96
„Evenimentul zilei”, „Gândul”
97
Mariana Câmpeanu, PNL, Cozmin Guşă, PSD / „Antena 3”
98
Victor Ponta, PSD/ „Gardianul”
99
Radu Tudor, Norica Nicolai, PNL / „Antena 3”
100
Cezar Preda, PD-L/ „Realitatea TV”
101
Lucian Blaga, regizor/ „Cotidianul”
102
Theodor Stolojan, PD-L/ „Antena 3”
103
Monica Macovei, PD-L/ „B1 TV”
104
Ioana Lupea/ „Evenimentul zilei”
105
Tia Şerbănescu/ „Curentul”
106
Agenţia de Monitorizare a Presei/ „Evenimentul zilei”
107
Adrian Stefan Iuraşcu, martor la mitingul din 2004, Felix Tătaru, director general „Media Promotion”/ „Realitatea
TV”, „Evenimentul zilei”
108
Sobi Cseh, cascador/ „Realitatea TV”, „Evenimentul zilei”
109
Emil Boc, PD-L/ „Realitatea TV”
110
Sever Voinescu PD-L/ „Ziua”
Institutul Român pentru Evaluare și Strategie - IRES a realizat un sondaj de opinie în 27 noiembrie
2009, pentru a testa opiniile și percepțiile privind scandalul iscat în urma apariției unei înregistrări din
care reieșea că Traian Băsescu ar fi lovit un copil.
Ați auzit de recenta acuzație care îi este adusă Președintelui Traian
Băsescu, cum că ar fi lovit un copil în timpul unui miting electoral?
Da 1.351 84%
Nu 266 16%
Nu răspund 1 0%
Total 1.618 100%
Credeți că acuzația este adevărată sau falsă?

Adevărată 400 30%
Falsă 621 46%
Nu știu 285 21%
Nu răspund 45 3%
Total 1.351 100%
În mai puțin de 24 de ore informaţia lovirii copilului a ajuns să aibă o foarte mare notorietate, dar
faptul ca a fost asumată de unul dintre adversarii lui Traian Băsescu a făcut-o să fie mai puț in
credibilă.
Credeți că Președintele are de câștigat sau de pierdut din acest scandal?

Are de pierdut 735 55%
Are de câștigat 274 20%
Nu are nici de pierdut, nici de câștigat 145 11%
Nu știu 169 13%
Nu răspund 25 2%
Total 1.348 100%
La început Traian Băsescu a fost crezut că nu a lovit un copil, în faza medie de amplificare
procentul celor care îl credeau capabil de acest gest a crescut.
Credeți că Președintele este o persoană capabilă de un gest de
violență față de un copil?
Da 398 29%
Nu 773 57%
Nu știu 157 12%
Nu răspund 23 2%
Total 1.351 100%
Se putea presupune, dacă ne luăm după declarațiile electorilor, că acest scandal poate avea ș i un
efect electoral.
Credeți că actualul scandal în care este presupusă agresiunea unui
copil de către Președinte vă schimbă opțiunea de vot din 6
decembrie?
Da 246 18%
Nu 1.025 76%
Nu știu 68 5%
Nu răspund 12 1%
Total 1.351 100%
Dintre cei care declarau că își schimbă opțiunea de vot, o parte (14%) era reacţia la mediatizarea
excesivă, o parte a unor simpatizanți de dreapta dezamăgiți, dar care reacționează la
bombardamentul anti-Băsescu. Pe măsura mediatizării în exces acest proces se va accentua,
acesta fiind momentul în care susținătorii lui Traian Băsescu încep să se activeze.
În ce fel vă schimbă opțiunea de vot?

Îl votam până acum pe Traian Băsescu, dar acum
98 40%
nu-l mai votez
Nu îl votam până acum pe Traian Băsescu, dar
35 14%
acum o să-l votez
Nu știu 22 9%
Nu răspund 91 37%
Total 246 100%
Despre film opiniile au ramas împărțite, după câteva zile apărătorii lui Traian Băsescu reușind să
demonstreze că este contrafăcut.
Credeți că este un film real sau că este contrafăcut?
Real 388 32%
Contrafăcut 526 43%
Nu știu 269 22%
Nu răspund 32 3%
Total 1.215 100%
6.3. Critica electoralismului și demagogiei („Derulează acţiuni cu caracter electoral”)

Deşi preşedintele Traian Băsescu, a lansat la încă din 17.05.2009 în cadrul unui interviu acordat
„Realitatea TV” ideea că nu va candida ”pentru un nou mandat dacă şomajul va depăşi două
cifre”, cele mai multe acţiuni derulate ulterior de către şeful statului au fost interpretate ca având
un „scop electoral”. Evenimentele cele mai importante în care a fost vehiculată această idee au
fost:
o Participarea la şedinţa de Guvern din 14.06.2009111;
o Prezenţa la ceremoniile de întronizare a Preasfinţitului Părinte Vincenţiu ca Episcop
al Sloboziei şi Călăraşului (28.06.2009) 112 şi a Preasfinţitului Părinte Corneliu ca Episcop al
Huşilor (29.06.2009)113;
111
Crin Antonescu/ „TVR 1”, „Realitatea TV”, „Curierul naţional”, „Bursa”; Adrian Năstase/ „TVR 1”, „Realitatea
TV”, „TVR 2”, „Curentul”, „Jurnalul naţional”, „România liberă”, „Ziarul financiar”, „Naţional”; Viorel Ştefan,
PSD; Bogdan Niculescu Duvăz, PSD/ „TVR 1”, „Realitatea TV”, „TVR 2”, „Radio France Internationale”,
„Jurnalul naţional”, „Curierul naţional”, „Naţional”; Nicolae Bănicioiu, deputat PSD; Gabriel Berca, PNL, Ioan
Ghişe, senator PNL/ „Realitatea TV"; Marius Lazăr, PSD, Ioan Timiş, PNL, Radu Tudor/ „Antena 3”
112
Cristian Pătrăşconiu, Cristian Pârvulescu/ „Realitatea TV”; Răzvan Mitroi, senior editor la „Antena 3”, Florian
Bichir/ „Antena 3”
113
Codrin Ştefănescu, Costi Rogozanu, editorialist la „Cotidianul”/ „Realitatea TV”; Mugur Ciuvică, Mihai Gâdea/
„Antena 3”, Elena Vijulie/ „România liberă”; Clarice Dinu/ „Evenimentul zilei”
o Medierea între Asociaţia “21 Decembrie 1989”, Guvern, Consiliul Superior al
Magistraturii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (08.09.2009)114;
o Participarea la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii (10.09.2009)115 -
Speculaţiile potrivit cărora „acţiunea trădează preocuparea sa pentru promovarea unui
apropiat în funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”116 şi „interesul pentru
constituirea unei echipe favorabile în viitorul Birou Electoral”117;
o Mesajul adresat la 18.09.2009 Camerelor reunite ale Parlamentului118.
o Participarea la 22.09.2009, la lansarea Raportului Comisiei Prezidenţiale pentru
Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice119.
o Declaraţia de presă din 24.09.2009, prilej cu care a solicitat avizul în vederea
organizării unui referendum cu privire la reducerea la un Parlament unicameral şi a numărului de
parlamentari la maximum 300120.
114
Mircea Dinescu, Robert Turceascu, Cristian Tudor Popescu, Stelian Tănase/ „Realitatea TV”; Puiu Haşotti, Lia
Olguţa Vasilescu, Andrei Bădin/ „Antena 3”; Ioan Ghişe, PNL, Cătălin Vărzaru/ „B1 TV”; Gabriela Antoniu/
„Jurnalul naţional”; Laurenţiu Mihu/ „România liberă”; Gabriela Ştefan/ „Gândul”
115
Adrian Ursu/ „Realitatea TV”; Cristian Tudor Popescu/ „Realitatea TV”, „Gândul”; Nicoale Bănicioiu, Norica
Nicolai, Mugur Ciuvică, Victor Ciutacu, Marius Pieleanu, Cristian Rizea, PSD/ „Antena 3”; Cornel Ivanciuc/
„Gardianul”
116
Rodica Stănoiu/ „Realitatea TV”; Norica Nicolai, Tudor Chiuariu, Oana Despa, şef secţie eveniment la „Antena
3”/ „Antena 3”
117
Radu Tudor, Mugur Ciuvică/ „Antena 3”
118
Mircea Geoană/ „TVR 1”, „Antena 3”, „România liberă”, „Ziarul financiar”; Ion Cristoiu, Miron Mitrea, Gyorgy
Frunda, UDMR/ „Realitatea TV”; Tudor Chiuariu, Gabriela Vrânceanu-Firea/ „Antena 3”; Crin Antonescu/ „Antena
3”, „Gândul”, „Cotidianul”; Cristian Pârvulescu/ „TVR 2”; Lucian Lumezeanu, Sebastian Rusu/ „Curentul”; Sabina
Fati, Costel Oprea/ „România liberă”; Stelian Tănase/ „Ziarul financiar”; Anca Hriban/ „Ziua”; Cornelia Drăghici,
Ioana Căbulcă/ „Gardianul”
119
Kelemen Hunor, Bogdan Chirieac/ „Realitatea TV”; Bogdan Niculescu Duvăz, Eugen Nicolaescu, Gabriela
Vrânceanu-Firea, Radu Tudor/ „Antena 3”; Corneliu Vadim Tudor/ „Oglinda TV”; Adrian Năstase/ „Jurnalul
naţional”; Radu Tudor/ „Antena 3”; Sorin Roşca Stănescu/ „Antena 3”, „Ziua”; Cornelia Drăghici/ „Gardianul”
120
Gyorgy Frunda/ „TVR 1”; Bogdan Niculescu Duvăz, Adrian Ursu, Mugur Ciuvică/ „Realitatea TV”, „Antena 3”;
Adrian Ursu, Cristian Pătrăşconiu, Aurel Cornea, preşedinte FSLI/ „Realitatea TV”; Cornel Nistorescu/ „Realitatea
TV”, „Cotidianul”; Camelia Spătaru, director de imagine al PNL, Alexandru Athanasiu, PSD, Petre Roman, Marius
Nistor, Radu Tudor, Andrei Bădin, Valentin Stan, Marius Pieleanu, Mircea Badea, Radu Preda, redactor-şef la
„Săptămâna financiară”/ „Antena 3”; Lucian Bolcaş/ „Adevărul”; Monica Iordache Apostol, Adriana Duţulescu/
„Jurnalul naţional”; Andreea Nicolae/ „România liberă”; Cristian Andrei, Cornelia Popescu, Irina S. Chiroiu, Ioan
Grosan/ „Ziua”; Alin Teodorescu, sociolog/ „Evenimentul zilei”; Cornelia Drăghici/ „Gardianul”; Eugen Nicolăescu/
“Mediafax”
o Prezenţa la diferite manifestări locale organizate la sfârşit de săptămână 121 („Ziua
Năsăudului”, „Hora Bucovinei”/ 24.05.2009122, „Ziua Câmpului” desfăşurată pe Insula Mare a
Brăilei/ 05.06.2009123, Festivalul interjudeţean de folclor „Hora de la Prislop”124; vizita la
Dăbuleni/ 01.08.2009 125).
o Declaraţia de presă din 29.09.2009126, prin care a propus PSD şi PD-L să analizeze
preluarea portofoliului Internelor de către un independent sau un reprezentant al Opoziţiei127.
6.4. Politician corupt, având legături cu grupuri de interese

Mesajul a fost transmis atât în perioada preelectorală, cât şi în contextul campaniilor electorale
pentru tururile întâi şi doi de scrutin, remarcându-se aducerea în atenţie a acestor acuze
preponderent pe fondul:
 întâlnirii din data de 30.06.2009 a şefului statului cu reprezentanţi ai unor companii din
domeniul construcţiilor, remarcându-se postul Realitatea TV, care:
o a promovat speculaţii conform cărora şeful statului:
 „a încercat să se delimiteze de suspiciunile că ar fi favorizat firme precum
‚Euroconstruct’, aparţinând lui Costel Căşuneanu”128, „deşi se ştie că omul de afaceri
a beneficiat din plin de avantaje de la Ministerul Transporturilor patronat de Băsescu”129;
121
Crin Antonescu/ „TVR 1”, „Evenimentul zilei”, „Gândul”, „Naţional”, „Gardianul”; Ion Cristoiu, Mugur Ciuvică,
Radu Tudor, Bogdan Teodorescu / „Antena 3”; Radu Tudor/ „Jurnalul naţional”; Liviu Antonesei, Adrian Ursu,
Diana Lazăr, Adriana Duţulescu, Lucian Gheorghiu, Cristian Oprea, Dan Duca, Liviu Ioan Stoiciu / „Cotidianul”;
„Cronica română”; “Tricolorul”; Marius Lazăr, preşedintele PSD Arad/ “Agerpres”
122
Bogdan Niculescu Duvăz, Corina Drăgotescu, Ciprian Ranghel/ „Realitatea TV”; Cristina Pocora, PNL, Mugurel
Surupăceanu, PSD-PC, Bogdan Teodorescu/ „Antena 3”; Tia Şerbănescu/ „Curentul”; ”; Adrian Năstase/ „Jurnalul
naţional”; Romulus Georgescu/ „Evenimentul zilei”; Liliana Ruse, Mădălina Dârvaru, Lelia Munteanu, Adrian
Cercelescu/ „Gândul”; Cristian Oprea/ „Cotidianul”; Zoe Petre/ „Ziua”; Simona Bădulescu, Ana-Maria Ludatşer/
„Naţional”
123
Corina Creţu, PSD, Mogor Csibi, PNL
124
Bogdan Teodorescu/ „Antena 3”; Răzvan Bărbulescu/ „Jurnalul naţional”; Claudiu Pădurean, Cătălin Vischi/
„România liberă”, Dragoş Boţa/ „Gândul”, Cornelia Drăghici/ „Gardianul”
125
Marian Vanghelie/ "Antena 3"; "Libertatea"; Gabriela Antoniu/ "Jurnalul naţional"; Horia Ghibuţiu/
"Evenimentul zilei"; Ana-Maria Ludatşer/ "Naţional"
126
„Pro TV”, „TVR 1”, „Realitatea TV”, „Antena 3”, „TVR 2”, „B1 TV”, „The Money Channel”, „Radio România
Actualităţi”, „Radio France Internationale”, „Europa FM”, „Libertatea”, „Click”, „Curentul”, „Adevărul”, „Jurnalul
naţional”, „România liberă”, „Evenimentul zilei”, „Gândul”, „Ziarul financiar”, „Business Standard”, „Cotidianul”,
„Ziua”, „Naţional”, „Gardianul”, „Curierul naţional”, „Bursa”
127
Viorel Hrebenciuc, Radu Moldovan, PSD, Crin Antonescu, Radu Tudor, Mugur Ciuvică/ „Antena 3”; Cristian
Andrei/ „Ziua”
128
Oana Stancu
129
Bogdan Olteanu
 Aserţiuni similare au făcut, la Antena 3, Mugur Ciuvică şi Radu Tudor, acuzând
„diversiunea lansată de preşedintele Traian Băsescu pentru a acoperi legăturile de afaceri
cu Costel Căşuneanu în perioada când a fost ministru la Transporturi”,
 „este un personaj corupt, prima bătălie uriaşă în care s-a implicat, în momentul în care a
preluat conducerea statului, fiind în domeniul energiei"130.
o a consolidat alegaţiile invitaţilor difuzând un reportaj de natură a acredita
ideea „intereselor nelegitime” ale şefului statului şi ale lui Costel Căşuneanu, susţinând că
preşedintele Traian Băsescu „i-ar fi facilitat, în perioada când a fost ministru al transporturilor,
obţinerea unor contracte fără licitaţie publică, iar Costel Căşuneanu achiziţionarea de autoturisme
şi terenuri la preţuri subevaluate”131.
 dezbaterilor mediatice legate de cazurile Monica Iacob-Ridzi şi Elena Udrea,

valorificate imagologic negativ pentru şeful statului, preponderent în surse aparţinând
trusturilor Intact şi Realitatea - Caţavencu. Preşedintele Traian Băsescu a fost acuzat că: „le
favorizează” pe Monica Iacob-Ridzi132 şi pe Udrea133, „deşi acestea cheltuiesc sute de mii şi
milioane de euro într-un amalgam de interese politice şi financiare, proprii şi de partid” 134,
„păstorind astfel un regim în care băieţii deştepţi au rămas adânc înfipţi în criză”135.
6.5. Utilizează prerogativele oficiale şi ale instituţiilor statului în scop electoral/ personal
Ideea a fost vehiculată atât în mediul politic, cât şi cel jurnalistic, începând din 24.09.2009,
când şeful statului a solicitat Parlamentului organizarea unui referendum pentru Parlamentul
unicameral şi reducerea numărului de parlamentari, cele mai multe luări de poziţie critice
130
Sorin Roşca Stănescu
131
Ideea a fost susţinută şi de Sorin Roşca Stănescu la „Antena 3”
132
Ludovic Orban, Sorin Roşca Stănescu, Norica Nicolai, Relu Fenechiu, Aurelian Pavelescu, Cornel Ivanciuc,
Lidia Mitchievici,/ „Realitatea TV”; Mugur Ciuvică, Diana Tuşa, PNL, Andrei Bădin, Dana Grecu, Radu Tudor /
„Antena 3”; Constantin Toma/ „Gândul”; Crin Antonescu/ “Agerpres”, “Mediafax”; „Tricolorul”; “Cronica
română”; “Q Magazine”
133
Crin Antonescu/ „Realitatea TV”; Mugur Ciuvică, Gabriela Vrânceanu Firea, Victor Ciutacu / „Antena 3”; Cornel
Nistorescu/ „Cotidianul”; Sorin Roşca Stănescu, Mihai Pâlşu / „Ziua”; Marian Vanghelie, Nicolae Bănicioiu, Oreste
Teodorescu/ „Gardianul”, „Bursa”; „Tricolorul”; “Cronica română”; “Q Magazine”
134
Radu Tudor/ „Antena 3”, „Săptămâna financiară”; „Jurnalul naţional”
135
Crin Antonescu/ „Realitatea TV”, „Antena 3”, „Jurnalul naţional”, „Bursa”; Oana Dobre, Ludovic Orban/
„Antena 3”; Ciprian Ranghel/ „Cotidianul”
reclamând “beneficiile electorale” ale acţiunii care ar fi “doar un artificiu de campanie
electorală şi nu ar urmări interesul cetăţenilor”136.
S-a remarcat o revitalizare a temei în intervalul 29-01.11.2009, odată cu introducerea în circuitul
mediatic137 a demersului organizaţiilor „Pro Democraţia”, „Centrul pentru Resurse
Juridice”, „Transparency International” şi „Agenţia de Monitorizare a Presei” care au
anunţat că solicită Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la „şansele
suplimentare în raport cu ceilalţi candidaţi pe care le are actualul şef al statului” prin
convocarea referendumului simultan cu alegerile prezidenţiale.
Alegaţiile au fost consolidate prin mesaje conform cărora „măsura preşedintelui încalcă
principiul şanselor egale”138, „este o manipulare”139, „un furt moral al alegerilor”140; „existând un
risc foarte ridicat de fraudare în masă”141.
În contrapondere echipa lui Traian Băsescu a sustinut că acuzaţiile lansate sunt „aberante”142,
„speculaţii”143 şi „operaţiuni electorale în sprijinul Coaliţiei anti-Băsescu”144.
Teza a fost argumentată şi prin inducerea ideii conform căreia „şeful statului utilizează
serviciile în interes personal”145, cu trimitere la SRI146, SPP147, SIE148.
136
Ludovic Orban, Teodor Athanasiu, PNL, Dan Turturică, Adrian Iorgulescu, PNL, Alina Gorghiu, PNL, Cristian
Tudor Popescu, Varujan Vosganian/ „Realitatea TV”; Victor Ponta, PSD/ „Realitatea TV”, „Antena 3”; Eugen
Nicolaescu, Sergiu Andon, Alianţa PSD-PC, Moise Guran, Mircea Badea, Dan Radu Ruşanu, PNL, Bogdan
Teodorescu, Horia Uioreanu, Carmen Moldovan, PSD, Ilie Sârbu, Radu Tudor/ „Antena 3”; Georgian Pop, PSD/
„Oglinda TV”; Sorin Cucerai, preşedintele Asociaţiei „Liberalism.ro”/ „B1 TV”; Petru Calapodescu/ „Libertatea”;
Miruna Munteanu/ „Jurnalul naţional”; Gyorgy Frunda/ „România liberă”; Cristian Tudor Popescu/ „Gândul”;
Gabriela Vrânceanu-Firea/ „Săptămâna financiară”; Călin Popescu Tăriceanu/ „Cotidianul”; Răzvan Savaliuc,
Adrian Năstase/ „Ziua”; Răzvan Mitroi/ „Financiarul”; George Cusnarencu/ “Cronica română”
137
„Realitatea TV”, „Antena 3”, „Radio România Actualităţi”, „Radio France Internationale”, „Europa FM”,
„Libertatea”, „Curentul”, „Jurnalul naţional”, „Gândul”, „Ziarul financiar”, „Cotidianul”, „Ziua”, „Naţional”,
„Gardianul”, „Bursa”, “Agerpres”
138
Mircea Kivu/ „Realitatea TV”; Cristian Pârvulescu/ „Cotidianul”, „Bursa”
139
Cristian Tudor Popescu, Mircea Toma, preşedintele Agenţiei de Monitorizare a Presei/ „Realitatea TV”
140
Georgiana Iorgulescu, director executiv al Centrului pentru Resurse Juridice/ „Realitatea TV”, „România liberă”,
„Gândul”, „Cotidianul”, „Gardianul”, „Bursa”; Adrian Năstase, Mugur Ciuvică/ „Antena 3”
141
Victor Alistar/ „Radio France Internationale”, „Europa FM”, „Ziarul financiar”, „Cotidianul”, „Bursa”
142
Sever Voinescu, consilier prezidenţial/ „Realitatea TV”, „Antena 3”, „Gândul”, „Ziarul financiar”, „Cotidianul”,
„Ziua”, „Gardianul”
143
Costică Canacheu, PD-L/ „Realitatea TV”
144
Andreea Pora, Gheorghe Flutur/ „B1 TV”;Victor Roncea/ „Curentul”
145
Eugen Nicolăescu, PNL, Radu Mazăre, PSD, Claudiu Săftoiu/ „Realitatea TV”; Maria Coman, Mugur Ciuvică,
Mircea Badea/ „Antena 3”; „Tricolorul”
146
Daniel Savu, PSD/ „Realitatea TV”; Floriana Jucan, Cristian Rizea, Viorel Hrebenciuc, PSD/ „Antena 3”;
Ludovic Orban, PNL/ „Antena 3”, „B1 TV”
147
Roxana Joiţa/ „Antena 3”; Mircea Marian/ „B1 TV”; Bogdan Apostolescu, Claudia Toma/ „Gardianul”;
“Tricolorul”
148
Floriana Jucan/ „Antena 3”
6.6. A decredibilizat presa
Speculaţiile pe această temă au fost lansate pe fondul declaraţiilor şefului statului din campania
electorală referitoare la „interesele nelegitime ale unor trusturi de presă”, principalii promotori
provenind din sfera PSD-PNL şi a grupurilor media Realitatea-Caţavencu („Realitatea TV”,
„Cotidianul”) şi „Intact” („Antena 3”, „Jurnalul naţional”):
o „a transformat presa într-un inamic de serviciu” 149, „în mod nefondat”150, „pentru a-şi acoperi
contraperformanţa” 151;
o „a divizat mass-media într-una bună şi alta rea, în funcţie de modul în care aceasta îl
reflectă”'152, „mai ales în context electoral”153.
Apărătorii candidatului Traian Băsescuau susţinut că „reacţiile şi cuvintele preşedintelui
Băsescu sunt răstălmăcite”154 şi au evidenţiat „interesul oligarhilor-moguli în discreditarea
şefului statului”155. În contextul introducerii în circuitul mediatic, de către cotidianul
“Evenimentul zilei”156, a studiului aparţinând “Oxford Analytica”, în cadrul căruia s-a evidenţiat
că „trusturile media controlate de Vântu, Patriciu şi Dan Voiculescu şi-au coordonat, în
2009, atacurile împotriva lui Traian Băsescu”, postul „Realitatea TV” a promovat comentarii
tendenţioase la adresa şefului statului:
o Sorin Ovidiu Vântu - „Este vina lui Băsescu pentru faptul că scade în sondaje. Dacă
domnul Băsescu pierde puncte, se întâmplă strict ca urmare a prestaţiei sale bizare”157.
o Cristian Tudor Popescu - „Cuvântul-cheie al acestui text este ‚moguli’, o noţiune asiatică.
Cuvântul ‚mogul’ a fost introdus în verbiajul public românesc de către Traian Băsescu'”158.
149
Gabriela Vrânceanu-Firea, Horia Uioreanu, PNL / „Antena 3”; Cornel Nistorescu/ „Cotidianul”
150
Mugur Ciuvică/ „Realitatea TV”; Cristian Rizea/ „Antena 3”; Liviu Dragnea/ „B1 TV”; Radu Tudor/ „Jurnalul
naţional”
151
Georgian Pop, Alianţa PSD-PC/ „Antena 3”; Florin Negruţiu/ „Gândul”
152
Mugur Ciuvică, Bogdan Niculescu Duvăz, PSD / „Antena 3”; Ion Iliescu/ „România liberă”; Cristian
Anghelache/ „Cotidianul”
153
Victor Ponta, PSD/ „Realitatea TV”
154
Andreea Pora/ „Realitatea TV”; Mircea Toma, preşedintele Agenţiei de Monitorizare a Presei/ „Ziua”; Doina
Rusu/ „22”
155
Victor Roncea/ „Curentul”; Mircea Cărtărescu/ „Evenimentul zilei”; Rodica Culcer, Doina Rusu/ „22”
156
la 04.09.2009, preluat de „Realitatea TV”, „B1 TV”, „Radio România Actualităţi”, „Gândul”, „Curentul”, „22”,
“Uj Magyar Szo”
157
invocat de „Evenimentul zilei”
158
„Realitatea TV”, preluat de „Gândul”, „22”
o Stelian Tănase – „Raportul confirmă judecăţile lui Băsescu despre presa românească”159.
o Mircea Dinescu – „Sunt nişte băieţi de pe la Cotroceni care fac chestia asta. (...) Ăştia au
nişte reprezentanţe aici”160.
o Cornel Nistorescu/ „Cotidianul” - „este de datoria mass-media să-l critice pe preşedinte,
iar ‚Oxford Analytica’ desfăşoară activităţi pe bani, bineînţeles. Dacă plăteşti foarte bine, studiul
va fi ceva mai aproape de nevoile comanditarului”;
6.7. Traian Băsescu este fricos, fuge de dezbateri

Criticile au fost lansate la debutul campaniei electorale 161, în cele mai multe intervenţii
sugerându-se că scopul ar fi „lipsa de performanţă a şefului statului în astfel de situaţii” 162 şi
reproşându-i-se că „blochează campania”163.
6.8. Traian Băsescu este duplicitar
Mesajul a fost transmis din mediul PNL, PSD şi cel jurnalistic (Ziua şi Cotidianul), ca reacţie la
declaraţia preşedintelui Traian Băsescu după anunţarea exit-pollurilor (23.11.2009), susţinându-
se că invocarea dreptei de către şeful statului:
o „este o măsură populistă”164, „în realitate el fiind de stânga”165;
o „denotă versatilitatea acestuia”166, „menită să-i aducă un avantaj politic şi electoral”167.
6.9. „Intenţionează fraudarea alegerilor”

Au fost identificate ca momente principale când a fost vehiculată această critică:
o desfăşurarea alegerilor europarlamentare din data de 07.06.2009 ca urmare a
articolului „Oficial din BEC, la chermeză cu Băsescu”, publicat la 11.06.2009, de Jurnalul
naţional, în care jurnalistele Monica Iordache Apostol şi Lavinia Dimancea au asociat tendenţios
prezenţa vicepreşedintelui Autorităţii Electorale Permanente şi membru al Biroului Electoral
159
„Realitatea TV”
160
„Realitatea TV”
161
„Libertatea”
162
Mircea Badea, Corneliu Vadim Tudor, PRM / „Antena 3”; „Naţional”
163
Cozmin Guşă/ „Realitatea TV”; Sorin Oprescu/ „România liberă”, „Curentul”, „Gardianul”; Cornelia Drăghici/
„Gardianul”
164
Mircea Geoană, PSD, Călin Popescu Tăriceanu, PNL / „Antena 3”; Crin Antonescu, PNL/ „Jurnalul naţional”,
„Evenimentul zilei”, „Cotidianul”; Dan Pavel/ „Ziua”
165
Crin Antonescu, PNL/ „Antena 3”; Sorin Roşca Stănescu, Ovidiu Bancheş, Dan Carp / „Ziua”
166
Crin Antonescu, PNL/ „Antena 3”
167
Mihai Voicu, PNL, Călin Popescu Tăriceanu, PNL/ „Antena 3”
Central, Ana Maria Pătru, alături de preşedintele Traian Băsescu la petrecerea de la restaurantul
„Pescăruş”. A fost preluat amplu168 şi interpretat de către Mugur Ciuvică169 şi Crin Antonescu170
drept „o dovadă a înţelegerilor dintre aceşti oameni şi una că nici de data aceasta nu vom avea o
probă de fraudare a alegerilor”. De asemenea, declaraţia de presă din 24.09.2009 privind
solicitarea avizului în vederea organizării unui referendum cu privire la reducerea la un
Parlament unicameral şi a numărului de parlamentari la maximum 300, calificată drept „o
tentativă de fraudă electorală”171; „prin exploatarea imaturităţii democratice a românilor” 172,
„recurgând astfel la un abuz psiho-politic major”173; „menit să ascundă eşecul celor cinci ani de
mandat”174.
Alte argumente în sprijinul argumentului legat de posibila fraudare a alegerilor au fost:
o declaraţia de presă a şefului statului din 01.10.2009 privind semnarea decretelor de
revocare a miniştrilor demisionari - „numirea lui Vasile Blaga demonstrează intenţia de
fraudare a alegerilor”175;
o moţiunea de cenzură împotriva Guvernului iniţiată de PNL şi UDMR - „moţiunea s-a
introdus şi în scopul împiedicării unui plan de masivă fraudare electorală pusă la punct de
regimul Băsescu-Boc”176.
o declaraţia de presă din 15.10.2009 privind desemnarea lui Lucian Croitoru pentru
funcţia de premier - „a avut ca unic scop, acela de a menţine în poziţii guvernamentale nişte
politicieni care să organizeze cea mai mare fraudă în alegeri din istoria acestora”177; „scopul
168
„Realitatea TV”, „Antena 3”, “Antena 2”, „Gândul”, „Ziarul financiar”, „Gardianul”
169
Mugur Ciuvică/ „Antena 3”
170
„Mediafax”, „Cronica română”
171
Tudor Chiuariu, Victor Alistar, preşedintele „Transparency International”/ „Antena 3”
172
Cristian Tudor Popescu/ „Realitatea TV”, „Gândul”
173
Emil Hurezeanu/ „Realitatea TV”
174
Bogdan Niculescu Duvăz/ „TVR 1”, „Realitatea TV”; Ludovic Orban, Marian Vanghelie, Nicolae Bănicioiu,
PSD/ „Realitatea TV”; Adrian Năstase/ „Antena 3”; Mircea Geoană/ „Antena 3”, „Radio România Actualităţi”,
„Adevărul”, „Jurnalul naţional”, „România liberă”, „Evenimentul zilei”, „Gândul”, „Cotidianul”, „Ziua”, „Bursa”;
Victor Ciorbea, Adriana Săftoiu/ „Antena 3”
175
Mircea Geoană/ „TVR 1”, „Antena 3”, „Adevărul”, „Jurnalul naţional”, „Cotidianul”
176
Mircea Geoană/ „Realitatea TV”, „Antena 3”, „Jurnalul naţional”, „Ziarul financiar”, „Cotidianul”, „Ziua”,
„Curierul naţional”, „Bursa”
177
Ludovic Orban/ „Antena 3”; Victor Hrebenciuc/ „Radio România Actualităţi”
real este păstrarea Guvernului Boc până la alegerile prezidenţiale pentru a influenţa
rezultatul acestora”178, „prin intermediul Ministerelor de Interne şi de Externe”179;
o publicării rezultatelor primului şi celui de-al doilea tur de scrutin al campaniei
electorale, lansate cu predilecţie de către reprezentanţi ai PSD180, PNL şi PRM181, cele mai
multe făcând trimitere la: “turismul electoral” 182, “suplimentarea secţiilor de votare” 183; “anularea
unor buletine de vot”184, “recompensele băneşti”185, „utilizarea instituţiilor statului” 186 (BEC187,
MAI188, Poşta189, STS190, Ambasade191, SIE192);
Afirmațiile din mediul politic au fost consolidate în sfera jurnalistică, unde au fost evidențiate
„recompensele financiare”193, „secţiile speciale”194, “turismul electoral”195.
Echipa de campanie și cei favorabili șefului statului au contracarat cu următoarele argumente:
o „nu sunt dovezi de fraudă"196, „diferenţa dintre rezultatele exit-poll-ului şi datele BEC se află
în marja de eroare”197, „a câştigat Traian Băsescu, care a reuşit să îşi mobilizeze şi valorifice mai
bine electoratul”198;
178
Mircea Geoană/ „Pro TV”, „Antena 3”, „Europa FM”, „Ziarul financiar”, „Ziua”, „Curierul naţional”, „Bursa”,
„Financiarul”; Bogdan Chirieac/ „TVR 1”; Nicolae Bănicioiu/ „Realitatea TV”; Ion Iliescu, Valentin Stan, Andrei
Bădin/ „Antena 3”; Petru Calapodescu/ „Libertatea”; Zoe Petre, Sorin Roşca Stănescu/ „Ziua”
179
Horia Uioreanu, PNL, Cristian Rizea, PSD/ „Antena 3”
180
Cozmin Guşă, PSD, Georgian Pop, PSD / „Realitatea TV"; Dan Nica, PSD/ „Antena 3”; Victor Ponta, PSD/
„Antena 3”, „România liberă”, „Evenimentul zilei”, „Gândul”, „Bursa”; Mircea Geoană/ „Antena 3”, „Cotidianul”,
„Business Standard”; Sorin Bota, PSD/ „B1 TV”; Adrian Năstase, PSD/ „Jurnalul naţional”
181
Gheorghe Funar/ „Realitatea TV”; Dan Zamfirescu/ „Oglinda TV”
182
Ludovic Orban, PNL/ „Antena 3”, „B1 TV”
183
Cristian Rizea, PSD/ „Antena 3”
184
Lia Olguţa Vasilescu, PSD/ „Realitatea TV”; Corneliu Vadim Tudor, PRM/ „Realitatea TV”, „Oglinda TV”
185
Andreea Stroe/ „Antena 3"; Dan Zamfirescu, reprezentantul PRM în BEC/ „Oglinda TV”; Marian Vanghelie,
PSD/ „Gândul”; Liviu Dragnea, PSD/ „Cotidianul"
186
Corneliu Vadim Tudor, PRM/ „Realitatea TV”, „Antena 3”; Ludovic Orban, PNL/ „Antena 3”; Liviu Dragnea,
PSD/ „Antena 3”, „Adevărul”, „Jurnalul naţional”, „România liberă”, „Gândul”, „Ziua”, „Cotidianul”, „Business
Standard”, „Financiarul”, „Gardianul”, „Curentul”; Nicu Bănicioiu, PSD/ „Oglinda TV”
187
Corneliu Vadim Tudor, PRM/ „Antena 3”
188
Liviu Dragnea, PSD/ „Gândul”
189
Silviu Apostol/ „Academia Caţavencu”
190
Victor Ciutacu, Georgian Pop, PSD, Radu Tudor/ „Antena 3”
191
Dan Dima/ „Antena 3”
192
193
Lidia Mitchievici, jurnalist “Gardianul”/ „Realitatea TV”; „Antena 3”; Lucian Avramescu/ „Jurnalul naţional”;
Bogdan Popescu, Gabriel Burlacu, Ioana Theodoru/ „Gardianul”; Răzvan Mitroi/ „Financiarul”
194
Cristian Anghelache/ „Cotidianul”
195
Adriana Duţulescu/ „Jurnalul naţional”
196
Cristi Bâgiu, PNL/ „Gardianul”
197
Cecilia Zavalche, director INSOMAR, Mirel Palada, director CCSB, Andrei Muşetescu, director CSOP/
„Business Standard”
198
Miron Mitrea, PSD/ „Ziarul financiar”
o „nu a fost arătată presei niciun fel de dovadă care ar proba că un anume vot a fost dirijat prin
fraudă către Traian Băsescu”199; „dacă avea serviciile în mână, nu putea să cadă în capcana
'Realităţii TV' să-l pună în faţa unui filmuleţ, să rămână surprins că există nişte imagini cu
dânsul”200.
Studiul INSTITUTULUI ROMÂN PENTRU EVALUARE ȘI STRATEGIE - IRES de bilanț al

campaniei electorale, realizat în 20 noiembrie 2009, arăta că acestă temă de campanie era una
deosebit de credibilă.
6.11. Un moment special: scandalul Omar Haysam

La data de 22.10.2009, „Gardianul” a publicat articolul „Hayssam către Degeratu: 'Preşedintele
chiar mi-a spus <Îţi iei copiii şi du-te în America’>”, redactat de Lidia Mitchievici şi Alecu
Racoviceanu, axat pe ideea „implicării şefului statului în fuga din ţară a omului de afaceri Omar
Hayssam”201.
În primă fază, mulţi comentatori au acţionat în sensul credibilizării informaţiilor vehiculate de
„Gardianul”:
o Ovidiu Ohanesian/ Realitatea TV, Antena 3 - „stenogramele publicate sunt reale”;
199
George Roncea/ „Curentul”
200
Silviu Prigoană, PD-L/ „Oglinda TV”
201
„Realitatea TV”, „Antena 3”, „B1 TV”, „Jurnalul naţional”
o Corneliu Vadim Tudor/ Antena 3, Antena 2 - „Băsescu l-a scos din puşcărie pe Hayssam
şi l-a transportat la Palatul Cotroceni”;
o Cristian Rizea, PSD/ Antena 3 - Hayssam a plecat cu sprijinul domnului Traian Băsescu,
pentru că toate filele din acest dosar prezentate de ziarul 'Gardianul' (...) ne duc la acest lucru”;
o Jurnalul Naţional - „un alt fragment din stenogramă vine să susţină speculaţiile de acum
patru ani cum că răpirea celor trei ziarişti a făcut parte dintr-un plan al Cotrocenilor, pus la cale
pentru a-i creşte popularitatea preşedintelui Băsescu, aflat pe un trend descendent după alegerile
din 2004”.
Alte acuze au fost formulate pe fondul:

Declaraţiei preşedintelui Traian Băsescu202 susţinută cu ocazia prezenţei la dezbaterea organizată
de către GDS:
o a fost contestată veridicitatea afirmaţiei cu privire la „ilegalitatea interceptării”, cu
argumentele că - „la momentul la care era arestat, Omar Hayssam făcea obiectul unui mandat de
interceptare”203; „nu trebuia un mandat pentru domnul Degeratu”204; „şeful DGIPI a spus
categoric că documente de la această unitate nu au dispărut, nu lipsesc”205.
o a fost sugerat „interesul electoral” urmărit de către şeful statului prin abordarea
subiectului206;
o a fost reclamat „caracterul ilegal” al deciziei preşedintelui de a-şi trimite consilierul să
discute cu Omar Hayssam207.
Cornel Nistorescu şi Corneliu Vadim Tudor au făcut trimitere la presupuse „beneficii

financiare pentru şeful statului, care ar fi decurs din răpirea jurnaliştilor”:
202
27.10.2009 - „Aţi văzut acea aşa-zisă stenogramă apărută în ziarul 'Gardianul' zilele trecute, odată cu începerea
campaniei - discuţia între generalul Degeratu şi Omar Hayssam. Nu am nicio certitudine că a fost o discuţie redată
integral, dar generalul Degeratu nu a fost informat, când s-a dus la Parchet, că este înregistrat. Înregistrarea este
ilegală”/ „Realitatea TV”, „Antena 3”, „Oglinda TV”, „Curentul”, „Jurnalul naţional”, „România liberă”,
„Evenimentul zilei”, „Ziarul financiar”, „Cotidianul”, „Ziua”
203
Ionel Dragomir, fost colonel SIE/ „Antena 3”; Radu Tudor/ „Jurnalul naţional”, „Antena 3”
204
Norica Nicolai/ „Realitatea TV”
205
Teodor Meleşcanu, PNL/ „Realitatea TV”
206
Sorin Faur, director de ştiri „Radio Guerilla”, Ion Iliescu, Bogdan Chirieac, Alexandru Radu, politolog, Costi
Rogozanu, Ion Cristoiu/ „Realitatea TV”; Cornel Nistorescu/ „Realitatea TV”, „Cotidianul”; Mircea Badea/ „Antena
3”
207
Ioan Ghişe, PNL, Costin Georgescu, fost director al SRI / „Realitatea TV”; Valentin Stan, Bogdan Teodorescu,
Radu Tudor / „Antena 3”
o „trebuie să clarifice (...) situaţia conturilor despre care se vorbea în discuţie, legătura sa cu
proprietăţile şi banii lui Omar Hayssam, cu scoaterea lui din puşcărie”208;
o „aşa-zisa răpire a ziariştilor din Irak este o făcătură ordinară, pusă la cale de Băsescu. El a
vrut să arate cum se luptă el cu terorismul internaţional şi a vrut să pună mâna şi pe nişte bani. A
reuşit numai partea a doua, pentru că a luat averea lui Omar Hayssam”209.
A urmat introducerea în circuitul mediatic, în intervalul

29-30.10.2009, prin intermediul publicaţiilor Jurnalul naţional210 şi Gardianul211, a trei scrisori
adresate de Omar Hayssam, în anul 2005, doctorului Mohammad Yassin (două) şi lui
Mohammad Munaf (una). Luările de poziţie au vizat:
identificarea şefului statului cu personajul "Profesorul" – în acest sens au acţionat Norica
Nicolai212, Eduard Ovidiu Ohanesian213, Radu Tudor214, Alecu Racoviceanu215, Miruna
Munteanu216 şi Cosmin Nicula, reprezentant al PSD217;
acreditarea „implicării preşedintelui Traian Băsescu în organizarea răpirii jurnaliştilor sau în
dispariţia din ţară a lui Omar Hayssam”:
Eduard Ovidiu Ohanesian - „a discutat şi a negociat cu Hayssam şi l-a lăsat să plece, i-a dat
familia, l-a lăsat să-şi spele averea din puşcărie. In acest caz în care Traian Băsescu a preluat
frâiele de la bun început şi a călăuzit şi anchetele şi muşamalizarea acestora şi acoperirea tuturor
personajelor principale, au închis dosarele la comanda lui”218;
208
Cornel Nistorescu/ „Realitatea TV”
209
Corneliu Vadim Tudor/ „Realitatea TV”, „Oglinda TV”
210
a publicat, în ediţia online din 29.10.2009, primul mesaj al omului de afaceri sirian către Mohammad Yassin, cu
scopul de a sublinia „aranjamentul dintre Omar Hayssam şi Traian Băsescu, numit pe tot parcursul scrisorii
'Profesorul', invocat de „Realitatea TV”, „Antena 3”, „Evenimentul zilei”
211
a postat, în varianta electronică, la 29.10.2009 două scrisori, care i-ar fi parvenit în copii xerox, textele integrale
ale mesajelor adresate doctorului Yassin fiind publicate în ediţia scrisă din data de 30.10.2009, evidenţiind că „din
texte rezultă clar că 'Profesorul' este Traian Băsescu” invocate de „Realitatea TV”, „Antena 3”, „B1 TV”,
„Evenimentul zilei”
212
„Realitatea TV”
213
„Antena 3”
214
„Antena 3”
215
„Realitatea TV”
216
„Realitatea TV”
217
„Antena 3”
218
„Antena 3”
Cozmin Guşă -„instituţiile statului român sub coordonarea domnului Traian Băsescu, care a
aplicat o justiţie personală, au conlucrat într-un fel ciudat (...) pentru ca un om a cărui scrisoare o
vedem astăzi să scape fără să dea socoteală”219.
Comparativ, reacţiile favorabile consemnate de către mass media au fost reduse cantitativ:
o George Roncea/ Curentul - „Întrebuinţarea lui Omar Hayssam împotriva preşedintelui
este un proiect mai vechi, reactualizat în debutul campaniei şi care a început acum doi ani, când
'Gardianul', amplificat de 'Ziua', a scris periodic articole pe subiectul ’Hayssam’, care conduceau
la ideea implicării preşedintelui în acest caz”.
o Ion Cristoiu/ Jurnalul naţional - „Deşi spusele lui Omar Hayssam n-au nicio relevanţă,
pentru că el este un infractor, adversarii lui Traian Băsescu s-au grăbit să înfăţişeze această
afirmaţie drept o dovadă zdrobitoare a faptului că sirianul a plecat din ţară cu acceptul lui Traian
Băsescu”.
o Silviu Prigoană/ B1 TV - „Este falsă afirmaţia că Traian Băsescu foloseşte eliberarea
ostaticilor din Irak în scopuri electorale pentru că preşedintele a mai scos din Irak o ziaristă
româncă şi un operator”.
o Adriean Videanu/ Realitatea TV - „ca preşedinte al CSAT este absolut firesc ca şeful
statului să aibă toate informaţiile care ţin de securitatea şi siguranţa statului”.
o Raluca Turcan, PD-L/ Realitatea TV – „Sunt suficiente persoane care să reîncălzească o
ciorbă, mai ales dacă această ciorbă poate fi vărsată în capul lui Traian Băsescu”.
o Mircea Marian/ B1 TV - „Scrisorile sunt între Hayssam şi Yassim şi reprezintă
documente dintr-un dosar al Procuraturii care nu putea ajunge la Băsescu. Cum era să vină Maior
sau Virgil Ardelean la Băsescu şi să îi spună: 'Ştii, Hayssam ăla îi scrie prietenului Yassim tot
felul de năstruşnicii despre tine?’”.
o Constantin Degeratu, consilier de stat/ Realitatea TV, Antena 3, B1 TV - „nu era
nevoie ca domnul preşedinte să-i ofere garanţia că poate să plece, pentru că putea pleca de
atunci, când era liber, (...) dacă domnul preşedinte putea să controleze acest proces, nu ar fi fost
arestat”.
219
„Realitatea TV”
Publicarea cărţii „Prădarea României” (16.11.2009), semnată de Victor Gaetan a fost un moment
al acestei strategii unde comentariile au fost contradictorii.
Pe de-o parte, s-a subliniat că: „volumul contrazice afirmaţiile lui Traian Băsescu menite să-l
contrapună 'sistemului ticăloşit' şi să arate că nu intervine în activitatea instituţiilor de forţă ale
statului”220; „demonstrează că şeful statului a atentat la siguranţa naţională'' 221; preşedintele „are
ceva de ascuns”222, iar „demersul lui Ciprian Nastasiu are rolul de a-l forţa pe Traian Băsescu sau
pe cei din Celula de criză pentru a desecretiza mai repede decât în 50 de ani acest dosar”223;
Atacatorii lui Traian Băsescu au mai dezvoltat următoarele argumente:
o „un preşedinte care refuză să discute despre chestiuni de siguranţă naţională şi transparenţa
publică la cel mai înalt nivel, nu are ce să caute în fruntea statului”224;
o „preşedintele a ascuns informaţii, subminându-i pe cei care erau foarte aproape de a-l lega
pe Omar Hayssam”225 şi “controlând tot ceea ce înseamnă justiţie legat de caz” 226; „ trebuie pus
sub acuzare de înaltă trădare”227;
o „'Profesorul' era un cod stabilit pentru preşedintele Traian Băsescu” 228, iar de acest cod „se
ştie din 2005 la Washington”229;
o „autorităţile de la Bucureşti ar fi trimis la Bagdad, prin intermediul serviciilor secrete şi cu
ştiinţa lui Traian Băsescu, aproximativ 12-13 milioane de dolari pentru a-i salva pe jurnalişti, dar
s-ar fi extras 4 milioane de dolari”230;
o „şeful statului a muşamalizat dosarul răpirii, ar fi făcut presiuni inacceptabile asupra
procurorilor”, protejând „afacerile murdare ale unor ofiţeri, politicieni şi oameni de afaceri, sub
acoperire”231;
220
Eliza Popa/ „Jurnalul naţional”
221
„Ziua”
222
Ovidiu Ohanesian/ „Realitatea TV”
223
Dan Bucura/ „Realitatea TV”
224
Cătălin Nechifor, Alianţa PSD+PC/ „Antena 3”
225
Victor Gaetan/ „Jurnalul naţional”
226
227
Dan Mihalache, PNL/ „Oglinda TV”
228
Ciprian Nastasiu, Alecu Racoviceanu / „Realitatea TV”, „Antena 3”
229
Victor Gaetan/ „Realitatea TV”; „Jurnalul naţional”, „Gândul”, „Ziua”, „Cotidianul”, „Bursa”
230
Ciprian Nastasiu preluat de Adina Stancu/ „Cotidianul”
231
Ovidiu Ohanesian/ „Realitatea TV”
o „preşedintele Băsescu a ales să-şi protejeze prietenii şi aliaţii politici, în loc să declare
'toleranţă zero' faţă de traficul de influenţă, într-un caz de corupţie care ameninţa securitatea
energetică naţională a României”232;
o „nu este permis ca şeful statului să aibă rolul anchetatorului, judecătorului, coordonatorului
Celulei de criză”233;
o „şeful statului a încurajat imixtiunea puterii executive în cea judecătorească; organizaţiile
pentru apărarea drepturilor omului trag un semnal de alarmă după scandalul Ciurea-Udrea-
Coldea-Băsescu: 'Statul de drept nu mai există!'”234.
Pe de altă parte, în sprijinul şefului statului, echipa sa de campanie a argumentat:

o „nefiind în stare să producă dovada infracţiunilor de care a fost acuzat Traian Băsescu” 235,
„s-ar putea să fie vorba de o simplă frustrare din partea domnului Nastasiu, deoarece a fost
obligat să părăsească Procuratura”236, „prin cartea tipărită în SUA, Ciprian Nastasiu a trecut de pe
baricada pro-Băsescu pe baricada anti-Băsescu”237, „dezvăluirile fostului procuror fiind nişte
copilării”238;
o „Ciprian Nastasiu face declaraţii la comandă, la un an şi ceva după ce a părăsit Parchetul,
pentru a servi tabăra anti-Băsescu”239, „se doreşte lovirea şefului statului”240, întrucât „cartea şi
discuţiile publice care au însoţit lansarea acesteia au coagulat un atac concertat împotriva
candidatului Traian Băsescu”241;
o „Victor Gaetan serveşte stăpânii care au anumite interese lezate de o poziţie fermă a
preşedintelui faţă de cei care vor să prade ţara”242, „această făcătură face parte din jocul de dosare
folosit de domnul Vanghelie şi de domnul Geoană împotriva clanului Băsescu-Udrea şi
echipa”243.
232
„Cotidianul”
233
Dorin Iacob, fost ofiţer de Poliţie, fost cadru SRI/ „Antena 3”
234
Adina Stancu, Cristian Oprea/ „Cotidianul”
235
Mihai Pîlşu/ „Ziua”
236
Teo Tiţă/ „Realitatea TV”
237
Ion Cristoiu/ „Jurnalul naţional”
238
Vasile Blaga, PD-L/ „Bursa”
239
Radu Călin Cristea/ „Realitatea TV”
240
Radu Moraru/ „B1 TV”
241
Ondine Gherguţ/ „România liberă”
242
Cătălin Croitoru, PD-L/ „Realitatea TV”
243
Horia Uioreanu, PNL/ „Realitatea TV”
În mijlocul campaniei electorale subiectul Omar Haysam a avut destul de mare credibilitate, un
sondaj de opinie realizat de Institutul Roman pentru Evaluare și Strategie - IRES244
Doar 17% din electori recunosc o oarecare influenţă privind votul cei mai mulţi tratând subiectul
doar ca şi un element de campanie negativă.
244
Institutul Roman pentru Evaluare și Strategie - IRES, sondaj de opinie national., 17 noiembrie 2009
VII. APĂRĂTORII LUI TRAIAN BĂSESCU
7.1. Atacul la susţinătorii candidatului Traian Băsescu
Este o tehnică de comunicare politică obișnuită prin care s-a acţionat convergent la nivelul
presei, dar și al mediului politic reprezentat de PSD şi PNL care au promovat mesajul conform
căruia “sprijinul anunţat în favoarea preşedintelui Traian Băsescu nu este motivat de programul
politic al acestuia”, ci de o serie de interese financiare 245, cu trimitere la Gabriel Oprea şi Anghel
Iordănescu246, Constantin Simirad247, Ion Cristoiu248, Horia Roman Patapievici şi Mircea
Mihăieş249.
Cele mai multe critici au vizat nerealizări ale mandatului sau „regimului Băsescu”. Multe dintre
acestea se sprijineau pe nemulţumiri reale ale populaţiei. În special prin surse aparţinând
trusturilor Intact şi Realitatea Caţavencu, au fost transmise argumentaţii în susţinerea
ideii că „şeful statului nu mai trebuie să primească un nou mandat”, principalii promotori
fiind reprezentanţi ai Opoziţiei parlamentare:
o În plan intern: „nu a dus la capăt niciun proiect”250, „nu a combătut criza”251, ; „nu a
reformat instituţiile”252; „a utilizat serviciile secrete”253; „a subordonat DNA”254 şi „Guvernul”255;
245
Anca Simina/ „Evenimentul zilei”
246
Diana Lazăr/ „România liberă”; Marian Sultănoiu/ „Gândul”; Cristian Andrei/ „Ziua”; Dan Bucura/ „Gardianul”
247
248
Cozmin Guşă/ „Realitatea TV”
249
Bogdan Olteanu/„Antena 3”
250
Crin Antonescu/ „TVR 1”, „B1 TV”, „Radio România Actualităţi”, „România liberă”, „Ziarul financiar”,
„Cotidianul”; Valeriu Zgonea, PSD, Ioan Ghişe, PNL / „Realitatea TV”; Radu Tudor, Mădălin Voicu, Cristian Rizea,
Dan Sova, alianţa PSD-PC/ „Antena 3”; Lia Olguţa Vasilescu / „Antena 3”, “Antena 2”; Elena Dumitru/
„Săptămâna financiară”
251
Călin Popescu Tăriceanu/ „TVR 1”, „Realitatea TV”, „Naţional”; Ion Cristoiu/ „Realitatea TV”; Ioan Ghişe/
„Realitatea TV”, „B1 TV”; Mircea Geoană/ „Realitatea TV”, „Radio România Actualităţi”, „Adevărul”, „România
liberă”, „Evenimentul zilei”, „Ziua”, „Gardianul”; Ioan Ghişe, Renate Weber/ „Antena 3”; Zoe Petre/ „Ziua”; Radu
Sârbu/ „Bursa”; „Cronica română“; Dumitru Avram/ „Tricolorul”; Varujan Vosganian/ “Agerpres”
252
Silviu Sergiu/ „B1 TV”, Mircea Geoană/ „Radio România Actualităţi”; Alina Mungiu-Pippidi/ „România liberă”;
Tudor Chiuariu/ „Ziua”
253
Emil Constantinescu/ „Realitatea TV”, „Antena 3”, „Radio România Actualităţi”, „Cotidianul”, „Ziua”,
„Naţional”, „Gardianul”; Viorel Hrebenciuc/ „Realitatea TV”, „Antena 3”, „Radio România Actualităţi”, „România
liberă”, „Gândul”, „Cotidianul”, „Ziua”; Mădălin Voicu/ „Oglinda TV”; Alina Mungiu-Pippidi/ „România liberă”;
Viorel Hrebenciuc, invocat de „Ziua”
254
255
Crin Antonescu/ „Pro TV”; Dan Voiculescu/ „Antena 1”; Mădălin Voicu/ „Realitatea TV”; Carmen Moldovan,
alianţa PSD - PC/ "Antena 3"; Liviu Ioan Stoiciu/ „Cotidianul”; Dumitru Avram/ „Tricolorul”; “Cronica română”
„a jignit”256 şi „decredibilizat” presa257 şi Parlamentul”258; “nu a reformat Justiţia259; „a interpretat
după bunul sau plac Constituţia260 şi înţelesul general a ceea ce înseamnă preşedinte al
României”261; iar „raportul de condamnare a comunismului nu a avut o finalitate”262.
o În politica externă: „a adus prejudicii grave reprezentării internaţionale a ţării” 263; „a
izolat România în planul relaţiilor internaţionale”264; „ne-a marginalizat în NATO şi UE”265; „a
dat dovadă de lipsă de viziune şi incompetenţă în gestionarea situaţiei din Republica
Moldova”266; „este notificat la Washington drept un lider exotic, iar asta, în cadrul diplomatic
american, înseamnă un lucru riscant pentru profilul unui politician aşa cum îl văd americanii:
autoritar şi populist”267; „nu a gestionat bine dosarul negocierii pentru postul de comisar pentru
Agricultură”268.
256
Dinu Patriciu/ „Pro TV”
257
Stelian Tănase, Bogdan Chirieac, Mircea Dinescu/ "Realitatea TV"; Cornel Nistorescu/ "Realitatea TV",
"Cotidianul"; Gabriela Vrânceanu Firea, Radu Tudor/ „Antena 3”; Cătălin Ivan, PSD/ „Adevărul”, „Gardianul”;
Lucian Avramescu/ "Jurnalul naţional"; Anca Simina/ "Evenimentul zilei"; Rodica Ciobanu, Bogdan Cristea/
„Gândul”; Liviu Ioan Stoiciu, Cristian Oprea/ „Cotidianul”, Sorin Roşca Stănescu/ „Ziua”; Radu Enache/
„Săptămâna financiară”
258
Adrian Năstase/ „Realitatea TV”, „Antena 3”, Liviu Ioan Stoiciu/ „Cotidianul”, Sorin Roşca Stănescu/ „Ziua”;
“Tricolorul”
259
Crin Antonescu/ „Realitatea TV”, „Curentul”, „România liberă”, „Gândul”, „Cotidianul”, „Ziua”, „Gardianul”;
Ludovic Orban/ „Realitatea TV”, „Antena 3”; Mircea Geoană/ „Antena 3”, „Curentul”, „Jurnalul naţional”,
„Gândul”, „Cotidianul”, „Ziua”, „Gardianul”; Tudor Chiuariu/ „Radio România Actualităţi”, „România liberă”; Dan
Voiculescu/ “Agerpres”
260
Teodor Atanasiu, Valeriu Zgonea, PSD, Varujan Vosganian/ „Realitatea TV”; Ion Cristoiu, Emil Constantinescu,
Victor Ponta / „Antena 3”; Valentina Deleanu/ „Adevărul”; Dan Voiculescu, Bogdan Teodorescu, Stelian Tănase,
Gabriela Antoniu, M.I. Apostol, A. Duţulescu/ „Jurnalul naţional”; Cătălin F. Vărzaru, Ovidiu Bancheş/ „Ziua”;
„Tricolorul”
261
Carmen Moldovan, alianţa PSD - PC/ "Antena 3"; Liviu Ioan Stoiciu/ „Cotidianul”; Crin Antonescu/ „Ziarul
financiar”; Elena Dumitru/ „Săptămâna financiară”; Sorin Roşca Stănescu/ „Academia Caţavencu”; Kelemen
Hunor/ „Gardianul”
262
Mircea Dinescu/ „Realitatea TV”; Stelian Tănase, Cristian Oprea, Marius Oprea/ „Cotidianul”; Bogdan Duca/
“Cultura”
263
Ion Iliescu/ „Realitatea TV”, „Antena 3”, „Jurnalul naţional”, „Gardianul”, ediţia on-line; Lucian Avramescu/
„Jurnalul naţional”; Bogdan Cristea/ „Gândul”; Sorin Roşca Stănescu/ „Ziua”; Bogdan Niculescu Duvăz/ „Interesul
Public.ro”
264
Ioan Ghişe/ „Realitatea TV”; Crin Antonescu/ „Realitatea TV”, “Agerpres”; Adrian Năstase/ „Realitatea TV”,
„Antena 3”, „Jurnalul naţional”, „Gardianul”, ediţia on-line
265
Alin Teodorescu/ „Curierul naţional”
266
Adrian Cioroianu, Titus Corlăţean, PSD / „Realitatea TV”; Vladimir Socor/ „Adevărul”; Adrian Severin/
„Jurnalul naţional”; Mircea Geoană/ „România liberă”; Renate Weber/ „Evenimentul zilei”
267
Claudiu Săftoiu/ „Antena 3”
268
Victor Boştinaru, PSD/ „TVR 1”, „Gândul”, „Ziua”; Ovidiu Nahoi/ „Adevărul”; Dan Alexe/ „România liberă”;
Victor Boştinaru, PSD/ „Gardianul”; Adrian Severin/ „Agerpres”
Comentarii favorabile de evaluare a mandatului preşedintelui Traian Băsescu au fost puţine,
neexistând o strategie de răspuns solidă si bine organizată in cadrul staffului electoral. Temele de
apărare au făcut trimitere la: „politica promovată faţă de Republica Moldova 269 şi contribuţia
la deconspirarea fostei Securităţi270 şi la întocmirea şi publicarea Raportului Comisiei
Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste271.
Strategia adoptată de către preşedintele Traian Băsescu pentru al doilea tur de scrutin a fost
comentată preponderent defavorabil, evidenţiindu-se critic:
o încercarea de a obţine voturile electoratului liberal272;
o schimbarea tacticii politice - „va merge doar pe mâna românilor, singur împotriva tuturor” 273,
„acţionează tipic bolşevic când îşi lansează teoria conspiraţiei" 274, „este caraghioasă strategia
lui de a se victimiza pe seama majorităţilor parlamentare” 275;
o utilizarea rezultatelor referendumului în scop electoral276
7.2. Cine sunt apărătorii lui Traian Băsescu?

Din mediul politic s-au detaşat jurnalişti ai publicaţiilor „22”, Curentul, Evenimentul zilei şi
B1 TV în cadrul cărora au fost declansate campanii critice care vizau:
Strategiile de campanie electorală ale unor partide pentru centrarea pe acuzaţii la adresa
şefului statului. George Roncea/ Curentul - „Preşedintele este ţinta unui curent aşa-zis
'progresist', care încearcă să-l împingă la o periferie a câmpului politic. La întâlnirile echipelor
Geoană - Vîntu, care nu au avut loc doar în Deltă, s-au pus la cale, între altele, scenarii de
campanie care propun utilizarea factorilor externi împotriva preşedintelui - care urmează să fie
culpabilizat pentru vrute şi nevrute - însă 'profesionist', sub bagheta unor 'analişti' de tipul lui
269
Viorel Patrichi/ „Gardianul”; Dan Dungaciu/ „Foreign Policy”
270
Mircea Marian, Vladimir Tismăneanu, Cătălin Avramescu/ „B1 TV”; Tom Gallagher/ „România liberă”
271
Teşu Solomovici/ „Ziua”
272
Răzvan Dumitrescu, Mariana Câmpeanu, PNL/ „Realitatea TV”; Liliana Ruse, Raluca Dumitriu/ „Gândul”;
Cristian Anghelache, Andrei C. Tudor/ „Cotidianul”; Irina S. Chiroiu, Cristian Andrei, Cornelia G.Popescu, Sorin
Roşca Stănescu/ „Ziua”
273
Cristian Pătrăşconiu, Mircea Geoană / „Realitatea TV”; Ion Cristoiu/ „Jurnalul naţional”; Romulus
Georgescu, Florin Ciornei/ „Evenimentul zilei”; Cristian Tudor Popescu/ „Gândul”; Sorin Roşca Stănescu /
„Ziua”; Cornelia Drăghici/ „Gardianul”
274
Sorin Roşca Stănescu/ „Ziua”
275
Gheorghe Nichita, PSD/ „Realitatea TV”, Liviu Ioan Stoiciu/ „Cotidianul”
276
Adrian Năstase, PSD, Doru Frunzulică, PSD, Mugur Ciuvică / „Realitatea TV”; Radu Câmpeanu, PNL, Călin
Popescu Tăriceanu, PNL/ „Antena 3”; Mircea Geoană, PSD/ „Antena 3”, „Adevărul”, „Gândul”; Petru Calapodescu/
„Libertatea”; Ion Iliescu, PSD/ „Ziarul financiar”; Iosif Boda, Bogdan Teodorescu, Lucian Gheorghiu/ „Cotidianul”;
Cristian Pîrvulescu, preşedintele „Pro Democraţia”/ „Cotidianul”, „Bursa”
Hurezeanu, de exemplu”; Ioan Stanomir/ „22” - „PSD şi PNL sunt unite în tentativa de
convertire a obsesiei antiprezidenţiale în motorul mobilizării electorale, sprijinite de câteva dintre
marile instituţii de televiziune, recurgând la artificii retorice proprii, într-o operaţiune de
demonizare a preşedintelui”; Rodica Culcer/ „22” - „pesediştii îl atacă neîncetat, profitând de
aservirea trusturilor media”.
Despre atacurile presei la adresa preşedintelui Traian Băsescu” au scris frecvent:
o Tia Şerbănescu/ „22”; Ion Cristoiu/ Radio România Actualităţi, Jurnalul naţional -
„misiunea presei oligarhilor este de a ţinti în preşedintele Traian Băsescu”;
o Horia Alexandrescu/ B1 TV- „atacurile la preşedinte sunt înteţite pentru că ne aflăm
pentru prima dată în faţa unui preşedinte care a ieşit la bătaie cu presa. (...) Este numai începutul,
pentru că se anunţă o campanie extrem de dură şi sunt implicaţii serioase, inclusiv la nivelul
patronatelor de media, implicaţii politice directe”;
o Ion Cristoiu/ Q Magazine – “Sorin Ovidiu Vâantu şi Dan Voiculescu însfacă zilnic
jurnaliştii trusturilor lor şi dau în Traian Băsescu”;
o Mircea Marian/ B1 TV - „Adrian Ursu acţionează la comandă, îl înjură toată ziua pe
Traian Băsescu”.
Din mediul politic, comentariile favorabile au fost diseminate cu predilecţie de către lideri ai
PD-L (Emil Boc, Elena Udrea, Theodor Stolojan, Vasile Blaga, Radu Berceanu, Cristian
Boureanu, Marcel Hoară) care şi-au manifestat susţinerea pentru candidatura şefului statului şi
au evidenţiat că „nu are contracandidat pe măsură”.
Alte declaraţii privind sprijinul acordat preşedintelui Traian Băsescu pentru obţinerea unui nou
mandat au aparţinut lui.
o Constantin Simirad, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi – „Deşi fac parte din PSD, voi
face campanie electorală pentru domnul Traian Băsescu”277;
o Marian Miluţ - „Voi vota cu Băsescu”278;
o Gabriel Oprea, Anghel Iordănescu – „Un nou mandat al actualului preşedinte este
singura soluţie responsabilă pentru România în această perioadă de criză”279;
277
06.09.2009 - „Realitatea TV”, „Adevărul”, „Cotidianul”, „Ziua”, „Gardianul”, „Naţional”, “Mediafax”
278
12.09.2009 - „Evenimentul zilei”, „Ziarul financiar”, „Cotidianul”, „Naţional”, „Curierul naţional”
279
06.09.2009 - „Realitatea TV”, „Adevărul”, „România liberă”, „Gândul”, „Ziarul financiar”, „Cotidianul”, „Ziua”,
„Naţional”
o Regele Cioabă - „Preşedintele este deja ales. Tot cu Traian Băsescu votez, restul nici nu
ştiu de ce se mai agită”280.
VII. Reacția și mobilizarea diasporei să fi fost o reacție şi la mass-media din România?

Presa s-a întrebat cum a reușit Mircea Geoană să piarda după ce coaliția care-l sprijinea a reușit,
la câteva zile după turul I, sa ajungă la o diferență liniștitoare de 12%. Toate mergeau liniștit
spre o victorie facilă. Traian Băsescu nu avea prea multe mijloce pentru a ridica tensiunea
electorală, mai ales pentru că fusese fixat în stereotipul conflictualist, o etichetă care, bazându-se
pe comportamentul de jucător, îl privea pe Președinte de posibilitatea de a declanșa un scandal. O
modalitate ar fi fost dezbaterile directe, dar aici Geoană acționat inteligent: a acceptat doar
strictul necesar, adica o singură dezbatere.
Cum din dezbaterea anterioară Mircea Geoana ieșise bine, nu era de apteptat nici o surpriză.
Președintele era captiv, iar Alianța electorală putea să-și calculeze șansele aproape aritmetic.
Trebuia doar tras de timp și lăsate lucrurile să meargă linear.
Au apărut atunci câteva evenimente care au burversat totul. Geoană era deja învingător și cei din
jurul lui au început să se miște pentru a aduce o contribuție la victoria finală. Dinu Patriciu l-a
ajutat cu filmulețul de la Ploiești, iar televiziunile partenere l-au dat de atîtea ori pâna ce toată
lumea s-a excitat prea tare (unii contra, altii pro), dar dacă tragem linie cei mai mulți au ajuns la
concluzia că este fals și unii deja s-au hotarât sa mergă la vot.
Staful de campanie care l-a dus apoi pe Mircea Geoană la Timișoara, de 1 decembrie 2009, în
loc să-l ducă la Alba Iulia. Considerată ca indecentă, alianţa semnată la Timișoara i-a activat
împotrivă pe anticomuniști, anticomuniști care nu fuseseră foarte sensibili la mesajul lui Traian
Băsescu.
În acel moment Mircea Geoană încă era Președinte. Dar a venit ultima dezbatere și vizita
nocturnă la Sorin Ovidiu Vantu. Putea sa recunoască faptul ca l-a vizitat pe omul de afaceri de
1000 de ori, nu s-ar fi creat o asemenea emoție. Dar fusese cu o zi inainte, s-a dus noaptea și mai
ales...a confirmat mesajul central al lui Traian Băsescu: este o copie, este jucărie, nu este
autentic.
Cred că politicienii români şi strategii lor de comunicare suferă de o patologie a excesului,
dublată de o adicţie de conflict. Strategiile de conflict, nu cele de cooperare, reprezintă regula in
280
09.10.2009 - „Pro TV”, „Realitatea TV”, „Libertatea”, „Evenimentul zilei”, “”Agerpres
politica romanească. Parcă este o dependență de violență, o adicție de adrenalină, dopamină,
serotonină. Ca și adicța de jocuri de computer, comportamentul adictiv față de conflict dă o
puternica emoție și implicare personală, un surplus de emoție și un fel de surogat de realitate.
Violența politică și conflictul sunt importante și pentru că stimulează o anumita solidaritate și pot
lăsa loc de proiecte politice.
Președintele a fost de nerecunoscut în campania de până la primul tur. Toți spuneau că nu îl
recunosc, că nu mai are forță, nici energie. În ultima dezbatere a revenit la personajul politic
cunoscut de electorat. Oamenii l-au recunoscut, era el, fără însă a avea timp să se enerveze pe
strategia lui de conflict. Oare a fost asta o strategie?
IX. EFECT DE CAMPANIE: UN CÎMP SOCIAL AL NEÎNCREDERII GENERALIZATE

Criza modelului reprezentativ ne arată că munca principală a alesului se deplasează spre
mediatizare. Mulţi dintre Chiulangii din Parlament sunt cei mai harnici participanţi la zecile de
talk-showuri de seară și noapte. Dincolo de aceasta, ordinea sondajelor tinde s-o înlocuiască pe
cea rezultată din alegeri: analiştii politici, sondatorii, consultanţii şi speciliştii în PR încep tot mai
mult să conteste competenţele şi chiar legitimitatea oamenilor politici aleşi de a fi formatori de
opinie publică sau generatori de opţiuni politice. O mediacraţie se interpune între actorii politici
şi cetăţeni, dispozitivele multiple de mediere creînd asimetrii crescânde și inegalităţi de
participare la viaţa publică. Forţa crescândă a televiziunii şi iesirea ei de sub incidenţa
controlului statal face ca agenda publică să fie dictată tot mai mult din altă parte. Pentru
democrația politică ar putea fi un avantaj, dar în cadrele concentrării media, grupurile de interese
legitime sau ilegitime pot să transforme agenda publică într-o expresie a unor interese private,
poate concurenţiale interesului public sau comunitar. Studiul nostru demonstrează încă o dată că
mai ales televiziunea modifică esenţial echilibrele de putere atât în campanie, dar mai ales
înafara campaniei, în timpul campaniilor electorale permanente de azi.
Apare tot mai insistent şi o altă problemă: democrație de opinie şi comentariu (producția
sondatorului sociolog și a analistului-jurnalist) tinde să înlocuiască, să erodeze democrația
reprezentativă.
Când Traian Băsescu (personajul şi chiar mai puţin reprezentantul funcţiei) a constituit o
meta-temă de bază a campaniei electorale este evident că suntem în faţa unei campanii în
care nu s-au vehiculat proiecte de societate şi strategii sau dacă s-au enunţat timid ele nu
au avut nicio audiență.
Noua mediere politică bazată pe ideologia unei transparenţe totale, ostentative chiar indecente,
foarte vizibilă în ultima campanie electorală din România, amestecând sfera privată cu spaţiul
public, produce însă o scădere a încrederii şi pentru media, dar şi pentru actorii politici. Traian
Băsescu a pierdut războiul cu media, dar şi Mircea Geoană a pierdut datorită excesului de
mediatizare și a unor mobilizări a diasporei care a fost tentată să voteze pentru echilibru. Peste 5
luni, în mai 2010, când Institutul Român pentru evaluare și Strategie - IRES face un sondaj,
efectul campaniei prezidențiale asupra încrederii presei este încă prezent. 55% dintre români
declară că nu au încredere în profesia de jurnalist, doar 28% având încredere, ziarele ajung la o
încredere de 27% și o neîncredere de 46%. În fine, televiziunile private cumulează o încredere de
29% și o respingere de 40%. Încrederea politicienilor și a instituţiilor politice se prăbuşeste
efectiv, în acelaşi sondaj parlamentarii ajungând la încredere de ...7%, miniștri de 10%, iar
politicienii cei mai performanți la acest capitol - primarii - la doar 26%.281
Ce rămâne în loc este doar o câmp social de neîncredere generalizată, nu o mediacrație, cum
am putea fi tentaţi să credem în urma lecturilor sociologice, ci poate mai degrabă o
mediocraţie282. O distrugere a capitalului social firav pe care îl avem, ori capitalul social
constituie abilitatea oamenilor de a colabora, în scopuri comune. Acest tip de capital apare în
societăți unde predomină încrederea. Măsura în care indivizii sunt „programați” cultural să aibă
încredere în ceilalți membri ai societății, măsura în care se asociază cu aceștia voluntar (nu
pentru că fac parte din familie, spre exemplu) determină natura schimburilor economice care vor
avea loc în această societate și nivelul de dezvoltare economică la care acea societate va putea
ajunge. Disponibilitatea de a colabora cu ceilalți pentru atingerea unor obiective comune și întru
bunăstarea societății per ansamblu duce la performanțe economice. Astfel, obiceiurile unei
societăți și normele acesteia, pe care individul le interiorizează vor determina felul în care aceștia
vor acționa și vor lua deciziile raționale. În România, care poate fi considerată un stat cu un nivel
scăzut de încredere, lucru demonstrat de numeroase cercetări în domeniu. Studiul citat al
Institutului Român pentru Evaluare și Strategie - IRES confirmă aceste descoperiri. O majoritate
covârșitoare a românilor consideră că trebuie să fim prudenți când intrăm în relație cu alții și că
majoritatea oamenilor încearcă să profite de pe urma celorlalți. Românii au cea mai mare
281
http://www.ires.com.ro/articol/68/barometrul-increderii-romanilor
282
MEDIOCRAŢÍE s. f. putere politică exercitată de oameni mediocri. (< fr. médiocratie) conform DEX
încredere în familia lor, având tot mai puțină încredere în alte persoane cu cât sunt mai distanțate
de acest cerc restrâns.
România a devenit o societate cu încredere limitată 283, o mediocraţie. Într-o mediocrație
spectacolul continuu al conflictului politic blochează dezbaterea problemelor sociale, crează un
surogat de agendă publică şi este o mediere eficientă spre subdezvoltarea durabilă a acestei
societăţi.
Prof. Univ. Dr. Vasile Sebastian DÂNCU
Președintele Institutului Român pentru Evaluare și Strategie - IRES
vasile.dancu@gmail.com
283
http://vasiledancu.blogspot.com/2010/03/romania-increderii-limitate.html

Vasile Dancu - Mediere Si Mediocratie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vasile Dancu - Mediere Si Mediocratie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mediere și Mediocrație.

Șase luni de persuasiune sub acoperirea informației

1.1. Campania electorală permanentă

În intervalul monitorizat, în jurnalele Antena 3 au fost identificate aproximativ 38 de teme

Jurnalul de la ora 21 prezentat de postul Realitatea TV a cuprins, în medie, 17 ştiri şi a avut o

II. MEDIATIZAREA CANDIDAȚILOR LA PREȘEDINȚIE

În plutonul periferic, distribuţia referirilor la ceilalţi candidaţi pe registre de mediatizare în

2.2 Prezenţa candidaţilor în mediul virtual

Sorin Oprescu a dispus de site-ul www.sorinoprescu.ro, urmărit de 427 de utilizatori de Twitter,

III. TRAIAN BĂSESCU – METATEMĂ A CAMPANIEI ELECTORALE

Distribuția referirilor la Traian Băsescu în perioada 1.06-14.12 2009

Presă scrisă 10361

Distribuția în ansamblul referirilor, comentariilor şi informărilor au deţinut ponderi egale

Distribuția referirilor la Traian Băsescu

Distribuția referirilor la Mircea Geoană

IV. MEDIATIZAREA CONFRUNTĂRILOR DIRECTE

Ați urmărit confruntarea dintre Traian Băsescu si Crin Antonescu în

Vă așteptati ca acel candidat care a câștigat dezbaterea să câștige și

4.1.1 Rumoarea mediatică a dezbaterii

VI . PRINCIPALELE ELEMENTE DE CONTINUT NEGATIV . Atacatorii si apărătorii

6.2. Violenţa și pixelul albastru.

Credeți că acuzația este adevărată sau falsă?

Credeți că Președintele are de câștigat sau de pierdut din acest scandal?

În ce fel vă schimbă opțiunea de vot?

Frecvențe Procent valid

Total 246 100%

6.3. Critica electoralismului și demagogiei („Derulează acţiuni cu caracter electoral”)

6.4. Politician corupt, având legături cu grupuri de interese

 dezbaterilor mediatice legate de cazurile Monica Iacob-Ridzi şi Elena Udrea,

6.7. Traian Băsescu este fricos, fuge de dezbateri

6.9. „Intenţionează fraudarea alegerilor”

Studiul INSTITUTULUI ROMÂN PENTRU EVALUARE ȘI STRATEGIE - IRES de bilanț al

6.11. Un moment special: scandalul Omar Haysam

Alte acuze au fost formulate pe fondul:

Cornel Nistorescu şi Corneliu Vadim Tudor au făcut trimitere la presupuse „beneficii

A urmat introducerea în circuitul mediatic, în intervalul

Pe de altă parte, în sprijinul şefului statului, echipa sa de campanie a argumentat:

7.2. Cine sunt apărătorii lui Traian Băsescu?

VII. Reacția și mobilizarea diasporei să fi fost o reacție şi la mass-media din România?

IX. EFECT DE CAMPANIE: UN CÎMP SOCIAL AL NEÎNCREDERII GENERALIZATE

Prof. Univ. Dr. Vasile Sebastian DÂNCU

Președintele Institutului Român pentru Evaluare și Strategie - IRES

S-ar putea să vă placă și