7

PREFA??
Personalitatea ?i opera lui
Milton Erickson a fascinat de-
a lungul timpului un num?r din
ce în ce mai mare de
cercet?tori ?i c?ut?tori,
psihoterapeu?i mai întâi, apoi
c?ut?tori din domenii din ce în
ce mai îndep?rtate de
psihologie, inspirând
nenum?rate studii ?i
cercet?ri, cartea de fa?? fiind
o sintez? a multora dintre
acestea. Experien?a teoretic?
?i practic? a autoarei i-a
permis s? integreze
cuno?tin?ele acumulate într-o
nou? perspectiv? asupra
operei lui Erickson, aducând
complet?ri ?i interpret?ri
originale de factur? jungian?
?i szondian?, ?i chiar o
paralel? necesar? ?i cu
posibilit??i multiple de
dezvoltare, cu artele mar?iale
japoneze, în special aikido,
(calea energiei în armonie) ce
pune exemplar în practic?
principiile ericksoniene.
Autoarea nu numai c? prezint?
într-un mod organizat ?i
coerent principalele
caracteristici ale
hipnoterapiei ericksoniene,
dar reu?e?te s? fac? ?i o
pledoarie pentru psihoterapie
în general. De asemenea,
cuno?tin?ele de psihologie
social? ?i NLP îi permit s?
ofere o nou? perspectiv?
asupra hipnoterapiei
ericksoniene ?i s? sublinieze
înc? o dat? genialitatea lui
Erickson. Cartea se adreseaz?
unui public cu preg?tire
superioar?, mai ales
speciali?tilor în psihologie ?i
psihoterapie, fiind un excelent
îndrumar pentru decriptarea
„magiei” lui Erickson. Astfel,
autoarea trece în revist?
principiile ericksoniene,
modelul milton ?i radiografiile
lui Bandler ?i Grinder,
eviden?iate prin schema
VAKOG, tipurile de sugestii ?i
artificii lingvistice ?i multe
altele. Toate aceste sunt
pres?rate cu metafore de
sorginte asiatic?, într-un
autentic stil ericksonian. În
final autoarea ne pune la
dispozi?ie o serie de
instrumente psihoterapeutice
practice precum: induc?ii
diverse folosite de
ericksonieni de-a lungul
timpului ?i alte tehnici de
psihoterapie ericksonian?.

prof. univ. dr. Irina Holdevici

8
I. ELEMENTE INTRODUCTIVE
I.1. Personalitatea lui Milton
Erickson (1901-1980).

I. ELEMENTE INTRODUCTIVE
I.1. Personalitatea lui Milton
Erickson (1901-1980).
Ghid c?l?uzitor
Un str?mo? a spus ca studiul
disciplinei Zen necesit? trei
lucruri esen?iale. Primul este
o credin?? foarte puternic?. Al
doilea este capacitatea de a
tr?i starea de uimire. Al
treilea este o mare hot?râre.
Dac? unul dintre acestea
lipse?te, ve?i fi ca un trepied
f?r? un picior. Nu am nimic
deosebit s? v? spun.
Recomand doar fiec?ruia s?
admit? c? exist? în oricare
fiin?? o natur? esen?ial?,
unic? care poate fi perceput?
?i c? exist? un adev?r
esen?ial pe care oricine îl
poate p?trunde; numai în
acest fel hot?rârea voastr? se
va men?ine puternic?. V?
recomand s? medita?i la
aceste afirma?ii. Cineva,
trezit doar pe jum?tate, nu
poate atinge realizarea ultim?
în Zen. Este nevoie de
întreaga aten?ie ?i întreaga
putere de p?trundere
.(povestire Zen)

10
Despre Milton Erickson
(n?scut pe 5 decembrie 1901)
s-a scris ?i s-a vorbit foarte
mult, peste tot în lume. Mul?i
terapeu?i
îl consider? ca fiind cel mai
important hipnoterapeut din
lume ?i unul dintre cei mai
mari exper?i în domeniul
comunic?rii.
Prin abordarea sa unic? în
psihoterapie,
a redefinit ?i a revolu?ionat
hipnoza
. Doctor în medicin? ?i
psihologie, acesta este
recunoscut drept cea mai
important? autoritate pe plan
mondial în hipnoterapie ?i în
 psihoterapia strategic? de
scurt? durat?
. Richard Bandler ?i John
Grinder s-au inspirat enorm în
cercetarea lor, ce a dus la
întemeierea program?rii neuro
lingvistice, din concep?ia
ericksonian?. Mul?i sunt de
p?rere c? Erickson, prin
contribu?iile pe care le-a adus
în psihoterapie, poate fi
comparat cu Jung sau cu
Freud. Tehnicile inventate de
el ?i-au g?sit aplicarea nu
doar în psihoterapie,
sofrologie, terapia familial?, ci
?i în tot ceea ce înseamn?
comunicare, inclusiv în
domeniul organiza?ional. În
cariera sa, Milton Erickson a
ocupat diferite func?ii, dintre
care amintim: pre?edinte
fondator al Societ??ii
Americane de Hipnoz? Clinic?,
pe care a condus-o timp de un
deceniu, director fondator al
Funda?iei de Educa?ie ?i
Cercetare a Societ??ii
Americane de Hipnoza Clinic?,
profesor asociat de psihiatrie
la Wayne State University,
Colegiul de Medicin?. A fost
membru pe via?? al Asocia?iei
Psihologice Americane ?i a
Asocia?iei Psihiatrice
Americane. Cele mai multe
din articolele sale au avut ca
tem? hipnoza. Dintre c?r?ile
sale amintim: “Hypnotic
Realities”, “Hipnoterapy: an
exploratory casebook”,
“Experiencing hypnosis:
therapeutic approaches to
altered states”, “Practical
application of medical and
dental hypnosis” ?i “Time
distorsion în hypnosis”. Au
fost publicate alte doua serii
de c?r?i: “The collected
papers of Milton H. Erickson
on hypnosis” în patru volume
?i “The seminars, workshops
and lectures of Milton
Erickson” tot în patru volume
care con?in articolele
publicate ?i însemn?rile
personale ale lui Erickson.
Cercet?rile ?i concep?ia sa au
fost surs? de inspira?ie pentru
o multitudine de alte c?r?i,
scrise de autori din diferite
??ri, preocupa?i de
aplicativitatea teoriei sale în
psihoterapie sau în domeniul
comunic?rii. Experien?a sa
profesional? este una extrem
de vast?, având în cariera sa
peste 30.000 de pacien?i. În
decursul timpului a

11
colaborat cu diver?i terapeu?i
?i a dezvoltat un num?r mare
de tehnici dintre care
amintim: amnezia structural?,
tehnica confuziei, induc?ia
pantomimica ?i tehnica
sugestiilor indirecte, în
construirea c?rora a dovedit
creativitate ?i geniu. Milton
Erickson s-a n?scut in Aurum,
Nevada, stabilindu-se ulterior
cu familia in Wisconsin, unde
a urmat facultatea de
medicin?, perioad? în care a
avut primul contact cu
hipnoza ?i a devenit un
pasionat al acestui domeniu.
Dup? ce a asistat la o
demonstra?ie de hipnoz? a dr.
Clark L. Hull, a început s?
înve?e despre hipnoz? ?i s?
experimenteze aceast?
tehnic? având drept subiec?i
colegi de facultate, prieteni ?i
membrii ai familiei, astfel c?
la finele celui de-al treilea an
de facultate hipnotizase deja
câteva sute de persoane ?i a
ajuns s? fac? demonstra?ii
hipnotice pentru facultatea de
medicin? ?i pentru spitalul
Mendota. A ?tiut s?-?i
utilizeze la maximul resursele
?i s?-?i transforme ni?te
defecte (era afon ?i
discromat) în oportunit??i de
a înv??a, de a experimenta c?i
prin care fiecare din noi ne
putem dep??i limitele. Istoria
sa de via?? complex?, a fost
marcat? de experien?e care
au contribuit semnificativ la
ceea ce este ast?zi hipnoza
ericksonian? sau permisiv?. În
copil?ria timpurie a avut
dificult??i în a înv??a s?
vorbeasc? suferind de
dislexie. Înc? de atunci el a
avut reale capacit??i de a
face autohipnoz?, f?r? a
con?tientiza acest fapt. La
vârsta de ?ase ani, pe când
profesorul s?u se str?duia s?-l
fac? s? diferen?ieze litera „M”
de cifra „3”, el a experimentat
brusc un flash vizual în care i-
a ap?rut clar individualitatea
fiec?reia, astfel încât, de
atunci nu a mai avut niciodat?
probleme cu literele
alfabetului sau vreun caracter
numeric. A înv??at s?
vorbeasc? abia la vârsta de
patru ani. Acest eveniment l-a
f?cut s? fie pasionat de sensul
cuvintelor ?i de forma lor,
devenind chiar o pasiune,
care l-a determinat s? înve?e
dic?ionarul limbii engleze
neprescurtat pân? în clasa a
treia. Acest lucru i-a atras
porecla "domnul Dic?ionar"
care l-a înso?it pân? la
facultate. A reu?it s?-?i
uimeasc? profesorii cu
aceast? capacitate a sa ?i cu
interesul fa?? de polisemie,
multiplele niveluri de
semnifica?ie ale cuvintelor ?i
varia?iei sensului acestora în
func?ie de context. La vârsta
de 17 ani a fost afectat de
primul atac de poliomielit?
ceea ce l-a for?at s?

12
foloseasc? experien?e de
revocare-reamintire vie a
amintirilor senzoriale timpurii,
pentru a reu?i s? reînve?e
cum s?-?i utilizeze mu?chii.
Evocarea amintirilor
senzoriale timpurii au dat
na?tere unor procese
ideomotorii ?i ideosenzoriale
care au constituit baza pentru
reînv??area func?iilor
pierdute în urma accidentelor
?i a bolilor. Erickson relata c?,
treptat a înv??at c?, dac? s-ar
putea gândi la mers ?i la
relaxare, durerea s-ar mai
ameliora. În acest context a
descoperit, pentru sine însu?i,
modul cum relaxarea ?i
fixarea aten?iei asupra unor
realit??i interioare ar putea
înlocui aspectele
dezadaptative sau dureroase
(Erickson, 1977). Aceste
experien?e pe care le-a avut
în jurul vârstei de 19 ani (pe
care nu le denumea înc? st?ri
modificate de con?tiin?? sau
autohipnoz?) i-au trezit
interesul pentru hipnoz? ?i
pentru beneficiile acesteia în
tratarea diferitor afec?iuni.
De?i grav bolnav ?i-a
continuat activitatea ?i a
tratat sute de pacien?i, adul?i
?i copii, dezvoltând tehnici
care au revolu?ionat
psihoterapia. Geniul ?i
originalitatea cu care a reu?it
s?-?i dep??easc? gravele
probleme de s?n?tate
constituie o surs? de
inspira?ie pentru to?i care
cred în capacitatea uman? de
progres ?i în resursele
inepuizabile pe care le avem,
îns? nu le utiliz?m pentru cu
nu ?tim sau am uitat cum s? o
facem. Tocmai pentru c? a
suferit de poliomielit?,
handicapul s?u l-a f?cut s?
descopere cum s? fac? apel la
toate resursele sale datorit?
structurii sale de
personalitate optimiste,
lupt?toare ?i originale. La 17
ani, furios de a-l fi auzit pe
medic anun?ându-i mama c?
fiul ei va muri f?r? îndoial?
pân? în zori ?i-a mobilizat
toate resursele ?i a reu?it s?
supravie?uiasc? pân? la
r?s?rit. Cu toate acestea, la
primele raze ale soarelui s-a
scufundat într-o com?
profund? care a durat trei zile
?i trei nop?i ?i l-a l?sat în
întregime paralizat. El îns?, nu
s-a l?sat descurajat ?i a reu?it
s? profite de aceast?
imobilizare for?at? pentru a
stimula o direc?ie de
observare deja dezvoltat?.
Legenda spune c? într-o zi,
atunci când a fost pus s? se
odihneasc? în scaunul cu
rotile în fa?a ferestrei, a fost
surprins de o a?a de mare
poft? de a revedea muncile
din ferma familiei încât
scaunul s?u a sfâr?it prin a se
r?sturna. Surprins ?i plin de
speran?? a început s? lucreze
asupra acestui efect al
imageriei care reu?ise bine s?
fac? s? se mi?te corpul s?u
paralizat. Milton Erickson
tocmai

13
descoperise activitatea
ideomotric? a hipnozei lui
Bernheim. Un an mai târziu
era deja în picioare iar ?ase
luni mai târziu a plecat singur
într-o c?l?torie cu scopul de a
le demonstra p?rin?ilor
s?n?tatea reg?sit?. La 50 de
ani, când poliomielita l-a lovit
din nou, a participat din nou la
legenda sa ?i a reu?it din nou
s? se vindece, p?strând totu?i
pân? la sfâr?itul via?ii
sechelele celei de a doua
crize. Abordarea sa inovativ?
nu a ap?rut în urma unei
ample abord?ri teoretice, ci,
din contr?, în urma unei
practici îndelungi ?i de aici
decurge probabil ?i eficien?a
sa. A reu?it practic s? se
situeze la r?scrucea diferitor
abord?ri ce existau pân? la el.
A fost interesat de simboluri,
la fel ca ?i Sigmund Freud sau
Gustave Jung, îns? nu s-a
oprit aici ci a mers mai
departe ?i a reu?it s?
foloseasc? modalitatea
metaforic? de a comunica cu
pacien?ii s?i. Într-un mod
similar comportamentali?tilor
?i-a definit terapia în termeni
de înv??are ?i de dezv??are.
De la umani?ti a preluat
încrederea în capacitatea
uman? de a se dezvolta, de a
evolua. A crezut cu t?rie în
poten?ialul pozitiv al omului ?i
în sensul ascendent al
destinului uman. Pe timpul
celui de-al doilea r?zboi
mondial a fost chemat s?
asiste prin studii în eforturile
de r?zboi, în colaborare cu
Margaret Mead, asupra
caracterului na?ional japonez
?i asupra eficacit??ii
propagandei naziste. De altfel
acesta o mai asistase pe
Mead în 1940 în studiile sale
asupra transei spontane
induse de dansatoare din Bali.
Studiile sale din timpul
r?zboiului sunt considerate
înc? secrete de c?tre guvern,
de?i justificarea unui secret
atât de prelungit este cam
sub?ire. Tot în aceast?
perioad? s-a oferit voluntar în
studiul b?rba?ilor prezen?i la
recrutare, descoperind astfel
multe din motivele, temerile ?i
concep?iile lor, lucruri care l-
au ajutat în dezvoltarea sa ca
analist al min?ii omene?ti.
Dup? r?zboi, în 1948 s-a mutat
în Phoenix, Arizona, sperând
ca vremea cald? de acolo s? îi
diminueze durerile musculare.
Dup? ce a fost un an director
la Arizona State Hospital, a
renun?at la acest post pentru
a intra în domeniul practicii
private. Din acest moment a
debutat cea mai productiv?
perioad? a vie?ii sale. De?i
întrerupt de atacul de
poliomielit?, el s-a implicat în
derularea mai multor
programe ce

14

aveau ca scop popularizarea

hipnozei ?i a format mai multe
asocia?ii ?i organiza?ii
na?ionale care s?-i continue
eforturile profesionale. În
acest scop a avut o
sumedenie de colabor?ri.
Aldous Huxley, unul din
pionierii celor ce s-au implicat
în studiul st?rilor alterate de
con?tiin??, inclusiv cele
induse de hipnoz?, a colaborat
cu Erickson pentru o serie
întreag? de experimente ?i au
pl?nuit s? scrie împreun? o
carte despre concluziile la
care au ajuns (Erickson,
1965). Manuscrisele au ars
într-un incendiu care a distrus
casa lui Huxley dar, în ciuda
acestui ghinion, Erickson a
reu?it s? reconstituie din
memorie o fascinant? lucrare
despre una din ?edin?ele de
hipnoz? ce a f?cut parte din
experimentele lor (Erickson,
1959). Deformarea timpului,
a?a cum este perceput? de
subiectul aflat în trans?, a
devenit un domeniu de interes
pentru el. Dr. Linn Cooper, cel
care a colaborat cu el pe
acest proiect, a publicat ?i o
carte cu Erickson „Time
Distortion in Hypnosis”, care a
r?mas ca material de
referin?? în domeniu. Aria
domeniilor de interes a lui
Erickson a fost extrem de
întins?. A fost consultat de
echipe de sportivi care c?utau
cre?terea performan?elor dar
?i de agen?ii federale
interesate de investigarea
psihologic? în cazul
avioanelor pr?bu?ite. Cu
aceast? ocazia a elaborat noi
tehnici de induc?ie. Întrebat
de diferi?i colegi care este
secretul succesului s?u,
obi?nuia s? r?spund?
„Confuzia, asta e! Tehnica
mea de confuzie!” Aceast?
tehnic? a dezvoltat-o prin
propria experien?? ce
cuprindea frecvente st?ri de
ame?eli ?i dezorient?ri
senzoriale ce l-au for?at s? se
foloseasc? de confuzie în loc
s? se împiedice de ea. De
asemenea utiliza perspective
neobi?nuite pe care le
câ?tigase în via??, împreun?
cu inteligen?a sa ascu?it?,
pentru a pune în dificultate
rigidit??ile mentale de o via??
a pacien?ilor s?i, permi?ând
incon?tientului s? înceap?
munca de vindecare. Utilizând
sensuri mai pu?in obi?nuite
ale cuvintelor uzuale reu?ea
s? creeze un cadru de
ambiguitate propice
implement?rii sugestiilor.
(Ex.:
în cursul hipnotiz?rii,
hipnotizatorii pot fi dificili
).
Orice schimbare în plan
comportamental presupune ?i
o schimbare a viziunii interne
. Din acest motiv un terapeut
pentru a ajuta un client s?-?i
rezolve o problem? trebuie s?
fie capabil s?-i aduc? la
t?cere viziunea personal?
limitat? prin care

15
reu?e?te s? se autoperturbe.
Este vorba în ultim? instan??
de a-i îngr?di dialogul interior.
Este acela?i principiu pe care
îl ilustra un maestru zen care
i-a cerut discipolului s? se
elibereze de concep?iile sale
rigide, s? lase la o parte ceea
ce ?tie pentru a putea înv??a
ceva nou. Maestrul a
exemplificat acest principiu
prin intermediul unei
metafore: într-un pahar plin nu
mai încape nici o pic?tur? de
ap?. Pentru a pune ap?
proasp?t? în el trebuie mai
întâi, în mod firesc s? îl
gole?ti, adic? s? la?i în urm?
experien?a anterioar? ?i s? fii
deschis la nou. Multe din
realiz?rile ?tiin?ei moderne
erau la vremea lor
considerate ca imposibile. Se
credea c? nici un obiect mai
greu ca aerul nu putea s?
zboare. Fizicienii din ziua de
azi ?tiu c? nu exist?
obiectivitate ?i c? ea depinde
de sistemul de referin??.
Lucrurile avanseaz?, cu to?ii
ne dezvolt?m, înv???m noi
lucruri care pun sub semnul
întreb?rii ceea ce ?tiam
cândva ?i ne modific?m într-o
m?sur? mai mare sau mai
mic? credin?ele. A ne
crampona de trecut, de ceea
ce ?tiam, înseamn? a stagna
la un nivel inferior, a nu
evolua ca oameni, în ultim?
instan??, a ne risipi timpul
limitat pe care îl avem la
dispozi?ie în aceast? via??.
Evolu?ia umanit??ii a fost
asigurat? doar de acei oameni
care s-au îndoit, care au
cercetat, care au fost curio?i
?i care au crezut c? pot. Asta
nu înseamn? c? nu trebuie s?
avem credin?e sau un sistem
valoric bine alc?tuit pentru
c?, în absen?a acestora, nu
am g?si congruen?? ?i sens.
Îns?, acest sistem este de
dorit s? fie flexibil ?i deschis
la o permanent? schimbare în
bine pentru c? el are menirea
de ne ajuta s? ne realiz?m
visele, nu de a ne perturba.
Bandler, inspirat de Erickson
(care mereu se raporta la cei
ce nu aveau problema
pacientului lui) ?i-a creat un
sistem terapeutic optimist
care pleac? de la premisa c?
fiecare pacient este capabil
s?-?i realizeze obiectivele ?i
s?-?i dep??easc? problemele.
El a în?eles c? este mai
eficient s? afli cum a trecut
cineva peste o depresie
sever? sau peste o fobie
 pentru a-i ajuta ?i pe al?ii s?
o fac?
decât s? se concentreze pe
acele lucruri care îi împiedic?
pe sutele de depresivi s? ias?
din aceast? stare profund
disfunc?ional?. În plan
profesional este important s?
men?ion?m c? de?i a
dezvoltat multe abord?ri noi ?i
permisive ale hipnozei
terapeutice, Erickson a fost
de neclintit în hot?rârea de a
nu fi

16
teoretic. El nu a promovat nici
o teorie explicit? a
personalit??ii. Credea cu
fermitate c? o teorie explicit?
a personalit??ii îl limiteaz? pe
psihoterapeut ?i face ca
psihoterapia s? fie mai rigid?.
Erickson era dedicat ideilor
de flexibilitate, unicitate ?i
individualitate. A exprimat
clar acest lucru în scrierile
sale ?i în modul în care a tr?it.
Erickson nu a contribuit mult
la teoria ?tiin?ific?, în
concep?ia clasic?, dar a
îmbog??it profesia cu un
tezaur de exemple despre
cum s? te adaptezi la
circumstan?e unice ?i s?
realizezi schimbarea. A l?sat
altora sarcina de a construi
teorii ale schimb?rii pe baza
numeroaselor sale
experimente. Spre deosebire
de Freud ?i de al?i înainta?i,
Erickson nu a creat o ?coal?
de discipoli compact?, cu o
organiza?ie care s? conserve
?i s? protejeze contribu?iile
sale. Mul?i terapeu?i, de
diferite orient?ri au fost atra?i
de Erickson, iar unii dintre ei
au devenit asocia?i ?i prieteni
apropia?i lui. Faptul c? a atras
mai mul?i terapeu?i înzestra?i
care, precum Jeffrey Zeig, au
devotat o mare parte a
timpului ?i efortului lor unei
colabor?ri cu Erickson, este o
dovad? a bog??iei
contribu?iilor sale. Ace?ti
colegi continu? s? prezinte, s?
analizeze ?i s? clarifice
munca lui Erickson, f?când-o
astfel mai accesibil? altor
terapeu?i. În loc s? dea
na?tere unor “ericksonieni
ortodoc?i”, el a încurajat
dezvoltarea unor alte direc?ii,
fapt ce ilustreaz?, în mod
elocvent, respectul s?u
profund pentru libertatea ?i
individualitatea atât a
studen?ilor s?i cât ?i a
pacien?ilor s?i.
Reprezentan?ii terapiilor
sistemice ?i adep?ii
abord?rilor paradoxale îl
recunosc pe bun? dreptate ca
precursor al lor iar membrii
Mental Research Institut din
Palo Alto îi recunosc tot ceea
ce îi datoreaz?. De asemenea,
Erickson avea în toate
circumstan?ele o atitudine
încânt?toare de uimire ?i
respect, pozitiv?. Era genul de
persoan? care se uit? mai
degrab? la flori decât la
semin?e ?i î?i încuraja
pacien?ii s? fac? la fel.
Erickson era încântat de
schimb?rile pozitive pe care
oamenii au capacitatea de a
le face. De fiecare dat? când
un pacient f?cea un progres,
de fiecare dat? când un client
f?cea o levita?ie a bra?ului
(chiar dac? pentru el acest
lucru se întâmpla pentru a
treizecea mia oar?) el era
încântat, uimit ?i foarte
mândru c? pacientul s?u î?i
îndeplinise sarcina. Mare
parte din acest sentiment de
uimire ?i

17
pl?cere îi era transmis
pacientului la un nivel non-
verbal, ceea ce f?cea s?
sporeasc? valoarea
progresului acestuia din urm?.
De?i nu credea în nici o form?
de religie ?i era extrem de
sceptic privind pretinsele
st?ri mistice, cu ceva timp
înainte de a muri a tr?it o
total? disociere a min?ii fa??
de corp ?i de toate
conexiunile senzoriale.
Despre aceast? experien??
pl?cut? i-a povestit unuia
dintre cei mai fideli
colaboratori ai s?i, Ernest
Rossi, concluzionând c?
fusese asem?n?toare cu
experien?a mistic? cunoscut?
de Samadhi, în care corpul
ignora to?i stimulii în timp ce
mintea r?mânea alert? ?i
con?tient?. Poate fi vorba îns?
tot despre o autoinducere
hipnotic?, pentru care
Erickson avea aptitudini mai
mult decât deosebite în acest
domeniu. Erickson a murit în
urma unei infec?ii acute, pe
data de 25 martie, 1980. A
fost activ ?i într-o condi?ie
fizic? relativ bun? pân? în
momentul mor?ii sale. El
r?mâne peste timp un nume
deasupra tuturor celorlal?i în
dezvoltarea hipnozei ca
terapie eficient? a stresului ?i
a tulbur?rilor derivate din
diversele sale forme de
manifestare, ca ?i pentru
multe alte condi?ii ap?rute din
traume psihologice ce par la
origine a fi în întregime fizice.
El exemplific? cu prisosin??
expresia potrivit c?reia cel
mai bun doctor este cel ce s-a
vindecat pe sine.

18

I. ELEMENTE INTRODUCTIVE
I.2.

Hipnoza ericksonian? ?i
aplicativitatea acesteia
Se poveste?te ca demult în
China, era un copac atât de
b?trân încât nimeni nu mai
?tia de când e acolo. Un
vr?jitor l-a t?iat ?i a f?cut din
lemnul lui o harp? minunat?.
Arti?ti vesti?i au venit s?
cânte la instrumentul despre
care se aflase peste ??ri ?i
mari. Dar oricât s-au str?duit
n-au reu?it s? scoat? din el
decât ni?te sunete nepl?cute
auzului. Pân? la urma, harpa
frumoas? dar nefolositoare a
ajuns in tezaurul împ?ratului
Chinei, unde a z?cut mult?
vreme. Dup? mul?i ani, într-o
zi veni tân?rul Pay-la ?i ceru
permisiunea s?-i fie îng?duit
s? cânte la vestita harp?. I se
acorda privilegiul ?i sub
mângâierea degetelor sale
instrumentul se trezi ?i
scoase sunete nemaiauzit de
frumoase, care sem?nau cu
amintirile b?trânului copac:
schimbarea anotimpurilor ?i
naturii, rena?terea continu?,
cântecele pas?rilor sau lupta
fiarelor s?lbatice, ploaia care
cade sau lini?tea z?pezii,
bucuriile ?i necazurile tuturor
celor care trecuser? pe sub
umbra lui ?i multe altele.
Ascult?torii emo?iona?i îl
întrebar? pe Pay-la cum a
reu?it s? domesticeasc?
harpa. Pay-la le r?spunse c? în
loc s? for?eze instrumentul s?
cânte melodiile sale, a l?sat
harpa s?-?i aleag? tema ?i
urm?rind-o, el s-a asimilat cu
harpa, devenind amândoi un
singur instrument.

Hipnoza, potrivit concep?iei

lui Miltom Erickson
este o stare resim?it? de
subiect prin faptul c? nu mai
este aici ?i acum, c? deschide
paranteze asupra a ceea ce
se întâmpl?, c? este în doua
locuri în acela?i timp
. Este un proces intern de
înv??are, un instrument, o
metod? prin care îi putem
ajuta pe ceilal?i s? se
dezvolte, s?-?i descopere
resurse noi, pe care nu ?tiau
c? le au, s?-?i dep??easc?
blocaje ?i s? se vindece de
simptome dintre cele mai
variate. Hipnoza are diferite
grade de profunzime ?i în
general se consider? c?
transa profund? este

19

acel nivel care permite

subiectului s? ac?ioneze
optim ?i direct în planul
incon?tientului, f?r?
interferen?a min?ii
con?tiente. Erickson
define?te conceptul de
con?tient într-o manier? u?or
de în?eles, referindu-se la
ceea ce este aici ?i acum iar
conceptul de incon?tient
cuprinde tot ceea ce nu
controlam. Nu se fac deci nici
un fel de trimiteri la
incon?tientul freudian sau
junghian. Con?tientul se
refera la tot ceea ce vezi,
auzi, percepi prin sim?uri iar
incon?tientul este tot ceea ce
ne scap?, cum ar fi respira?ia,
temperatura corpului,
func?ionarea biologic? ?i tot
ceea ce nu ne dam seama ca
exist?, la ceea ce nu ne
gândim (mersul de exemplu).
PNL-ul afirma ca
omul nu poate fi con?tient de
mai mult de cinci elemente în
acela?i timp ?i tot ceea ce
este dincolo de acest num?r
de elemente se afl? sub sfera
de control a incon?tientului
. Milton Erickson spunea
adesea c?
el nu are putere, ci doar bun?
în?elegere pentru celalalt
. La prima vedere pare un
lucru simplu, îns? pentru a fi
capabil s? intri, s? în?elegi ?i
s? te folose?ti de materialul
clientului, de resursele sale
interne de vindecare, este un
lucru care cere mult?
disponibilitate, flexibilitate,
acceptare a celuilalt, dar ?i
cuno?tin?e de specialitate.
Hipnoza nu este o stare în
care li se spune subiec?ilor ce
au de f?cut sau cum s?
abordeze o problem?.
Nimeni nu va face ceva
contrar sistemului de valori
. S-a demonstrat acest lucru
de nenum?rate ori pe pacien?i
c?rora li s-a sugerat, afla?i în
trans? adânc? s? fac? diverse
lucruri total ie?ite din
sistemul lor de valori ?i
credin?e. Spre exemplu unui
b?rbat i s-a sugerat c? pentru
problemele din c?snicie exist?
o solu?ie foarte simpl?: s? ia
un cu?it din buc?t?rie ?i s? o
ucid? pe so?ia sa. Chiar în
momentul în care sugestia i-a
fost f?cut? de c?tre
hipnoterapeut, pacientul a
ie?it brusc din hipnoz? ?i,
bineîn?eles, nu a luat în
seam? sugestia. Afla?i în
trans?,
subiec?ii nu se afl? sub
controlul terapeutului ?i î?i
p?streaz? capacitatea de
discern?mânt
. Ei
devin, îns?, mai deschi?i la
idei noi
, pe care, desigur, le
analizeaz? prin prisma
experien?ei lor de via??, nu le
accept? în mod
necondi?ionat, a?a cum de
multe ori mass-media a
preferat s? prezinte problema
pentru a o face mai
spectaculoas? ?i a-?i câ?tiga
în acst mod facil audien??..
Sugestiile sunt preluate ?i

20
traduse prin intermediul
patternului lor de înv??are,
prin intermediul filtrelor lor
interne de interpretare a
realit??ii.
Efectul pozitiv al transei este
c? reu?e?te s? creasc? gradul
de flexibilitate ?i de
creativitate al subiec?ilor ?i
s? creeze premizele
schimb?rii
 (Rossi, 1977). Mai mult decât
atât
în hipnoz? se poate lucra
direct cu planul incon?tient,
f?r? a fi incomoda?i de
rezisten?ele con?tientului
, de care se cramponeaz? cel
mai des psihanali?tii
(Erickson, 1967). Acest
demers ne aminte?te de o
art? mar?ial? japonez? Aikido
(Calea armoniei), dezvoltat?
de Morihei Uyeshiba,
considerat cel mai mare
maestru al artelor mar?iale
care a tr?it vreodat?. Orice
mi?care sau procedeu de
Aikido porne?te de la ideea
primordial? de a te armoniza
în prim? etap? cu partenerul
sau atacatorul, a-i în?elege
mi?carea, a intra în ea pentru
un timp ?i apoi a o deturna,
aducând-o pe calea dorit?,
utilizând practic energia
adversarului. Aceast? art?
consider? c? omul are la
dispozi?ie o energie aproape
infinit? pe care, datorit?
faptului c? s-a îndep?rtat de
natur?, nu mai ?tie s? o
utilizeze. Intr-un mod similar
Erickson are convingerea c?
fiecare pacient are resursele
necesare ?i suficiente de a se
vindeca, iar rolul terapeutului
este mai mult de a-l face s?
redescopere aceste resurse ?i
a-l ajuta s? înve?e sau s?
reînve?e s? se foloseasc?
într-o manier? constructiv? de
ele. Pentru a reu?i acest lucru
terapeutul intr? în cadrul de
referin?? al pacientului pentru
a g?si, chiar în profunzimea
lui, poten?ialul de schimbare,
de dezvoltare
. Continuând s? g?sim
similitudini, antrenamentele
de Aikido nu reprezint? doar
înv??area simplist? a unei
metode de lupt?, ci au ca
obiectiv dezvoltarea unui al
?aselea sim?, a unei aptitudini
de a te armoniza, de a-?i
sincroniza intuitiv ac?iunile
proprii în fiecare situa?ie cu
cele ale interlocutorului.
Pornind de la aceast?
premis?, r?spunsul la un atac
devine la fel de unic ?i
particular ca ?i situa?ia
respectiv?. Similar,
interven?ia ericksonian? este
unic? ?i adaptat? exact
caracteristicilor fiec?rui
pacient, care intr? în cabinet
cu o experien?? de via??
particular?, complex? ?i
având o personalitate
distinct? ?i dar c?i unice de a-
?i rezolva problemele prin
care trece. Terapeutul doar îl
ghideaz?
?i îl ajut? s?-?i deblocheze
resursele

21
latente
, dovedind extrem de mult?
flexibilitate ?i respect pentru
natura uman?, prin
acceptarea faptului c?
lucrurile nu stau într-o
manier? alb-negru, c? exist?
mai multe c?i de rezolvare ale
aceleia?i probleme ?i c?
oamenii sunt diferi?i ?i
valoro?i prin îns??i unicitatea
lor. Inducerea transei se
realizeaz? prin stabilirea unei
rezonan?e empatice cu
clientul, prin distragerea
aten?iei ?i prin utilizarea
tiparelor incon?tiente de
comportament generate de
emisfera non-dominant?. Cu
alte cuvinte, acest tip de
hipnoz? pune în totalitate
responsabilitatea ?i succesul
unei terapii pe seama
clientului, pe care, în aceast?
manier? îl determin? s? aib?
mai mut? încredere în for?ele
proprii prin simplul fapt c?
realizeaz? c? este capabil s?-
?i gestioneze singur
problemele cu care se
confrunt?. Atât Erickson, cât
?i Uyeshiba au mizat pe
înv??area incon?tient?, pentru
c? au cosiderat-o mai
eficient? ?i mai profund? ?i îi
permite persoanei s?-?i
foloseasc? resursele de la
acest nivel, care sunt practic
inepuizabile.
Psihoterapia ericksonian?
ofer? pacientului un cadru
special de lucru pentru
incon?tient, cadru în care
limit?rile înv??ate sunt
suspendate, astfel încât
incon?tientul î?i poate
manifesta în continuare
creativitatea, g?sind solu?ii
originale ?i eficiente pentru
problemele concrete ale
clientului.
Hipnoza ericksonian? nu se
adreseaz? doar celor ce au
ajuns s? dezvolte simptome
invalidante, care le afecteaz?
în mare m?sur? via?a
cotidian?,
ci tuturor acelora care doresc
s? se dezvolte, s?-?i
optimizeze performan?ele în
cele mai diverse domenii, s?-
?i gestioneze mai bine stresul
sau rela?iile cu ceilal?i sau
s?-?i dep??easc? tot soiul de
blocaje
.

Acest lucru este bine s? fie

în?eles pentru c?, mai ales la
noi în ?ar?, oamenii ajung la
terapeut abia în stadiul în
care simptomele pe care le-au
dezvoltat au devenit atât de
deranjante încât le-a afectat
întreaga via??, devenind
practic insuportabile. Hipnoza
î?i poate g?si aplica?ii în
toate domeniile în care avem
nevoie s? ne perfec?ion?m, s?
ne dep??im blocaje, s? ne
optimiz?m. Cu toate acestea,
trebuie f?cut? precizarea c?
hipnoza (de nici un fel) nu
este recomandat? celor cu
tendin?e de disociere

22

a personalit??ii sau cu
tulbur?ri psihotice pentru c?
exist? riscul de a le amplifica
sau de a declan?a mecanisme
incon?tiente, care erau ?inute
sub control, în stare latent?,
ce pot agrava tulburarea sau
pot declan?a o patologie mult
mai grav?. Datorit?
caracterului sau flexibil,
aceasta abordare face din
terapeut mai degrab? un
pedagog care îl înva?? pe
subiect s?-?i utilizeze armele
incon?tiente de care dispune
pentru a se putea schimba.
Schimbarea terapeutica
reprezint? un proces activ
care se deruleaz? în etape, o
schimbare mic? antrenând o
alta, dup? modelul bulg?relui
de z?pad? care se
rostogole?te pe o pant?. Din
acest motiv, o schimbare sau
un progres mic poate fi
extrem de valoros pentru c?
deschide calea spre o
evolu?ie mai ampl?. Pove?tile
zen sau unele dintre faptele
samurailor Japoniei feudale
ne amintesc de
sugestiile indirecte
ale lui Erickson, mult mai
bine tolerate ?i acceptate de
pacient, pentru c?
reu?esc s? ocoleasc?
rezisten?ele pacientului
. Literatura oriental? este
plin? de astfel de relat?ri-
metafore din care putem
înv??a. Mae?trii ?tiau foarte
bine c? exist? c?i mult mai
eficiente de a face pe cineva
s? progreseze decât simplul
fapt de a-i spune ce are de
f?cut. A?a cum am mai
precizat hipnoza nu da putere
asupra celuilalt, a?a cum
foarte mul?i sunt tenta?i s?
cread?, atra?i de partea
spectaculoas? a acestei
metode. Maniera extrem de
eficient? de a face hipnoz? a
lui Erickson
provenea nu din puteri
paranormale sau miraculoase,
ci din aptitudinea lui extrem
de bine dezvoltat? de a
în?elege rapid ?i exact
problema clientului. Dotat
nativ cu o foarte bun? intui?ie,
era un foarte bun observator
?i se putea sincroniza,
armoniza cu cel?lalt la toate
nivelele (corporal, respirator,
emo?ional, verbal ?i
nonverbal)
fapt ce facilita comunicarea
la nivel con?tient ?i
incon?tient iar clientul se
sim?ea în?eles ?i era pe
deplin dispus s? colaboreze.
Pentru a face hipnoz? în
general ?i hipnoz?
ericksonian? în particular,
trebuie s? fim capabili s?
decod?m corect ?i rapid
semnalele corporale emise de
subiect. Cu alte cuvinte un
bun terapeut trebuie s? aib?
abilitatea de a decodifica
limbajul non verbal al
clientului ?i de a-?i adapta
într-o manier? fireasc?,

23
natural? modalitatea de a
comunica, dar ?i strategia
terapeutic? în func?ie de
aceste semnale pe care
clientul i le ofer?.
Munca lui Erickson a
fundamentat ?i inspirat
numeroase terapii inovative
precum programarea neuro-
lingvistica a lui Bandler ?i
Grinder, terapia focalizat? pe
solu?ii a lui Steve de Shazer,
abordarea interac?ionalista a
lui Halley, terapia scurt? ?i a
rafinat utilizarea metaforei, a
paradoxului, a confuziei, a
diverselor teme terapeutice
cum ar fi recadrarea ?i altele.
Elementul esen?ial al
abord?rii ericksoniene consta
în abordarea indirect? ?i
permisiv? a pacientului
. Interven?ia se realizeaz?
prin intermediul comunic?rii
analogice ?i metaforice. Mai
mult decât atât, abordarea
ericksonian? are un
caracter profund
individualizat, particularizat
. Ea se deosebe?te de
inducerea hipnotica clasic?,
directiv?, autoritar?, ritualist?
?i repetitiv? (aceea?i tehnic?
este aplicat? pentru fiecare
pacient). Induc?ia
nondirectiv?, conversa?ional?
promovat? de Erickson este
una
natural? care utilizeaz?
tr?s?turile personalit??ii
pacientului ?i
comportamentul acestuia
pentru a facilita intrarea în
trans?.
Tocmai din aceste motive ea
este mai greu de înv??at.
“Transa naturala” se
utilizeaz? în scopuri
terapeutice ?i porne?te de la
ideea c? un subiect intr? în
trans? dac? dore?te s? treac?
prin aceast? experien?? ?i
dac? are nevoie de aceast?
stare, îi este benefic?. Chiar
dac? transa este o stare
modificat? de con?tiin??, o
stare special?, unic?, asta nu
înseamn? c? este mai pu?in
normal?. Milton Erickson este
de p?rere ca hipnoza ?i
hipnotismul sunt termeni care
se aplic?
unui comportament
neobi?nuit, dar normal
, care poate fi indus oric?rei
persoane normale (dac? sunt
îndeplinite câteva condi?ii),
cât ?i persoanelor care sufer?
de diferite tipuri de tulbur?ri:
psihosomatice, sexuale,
anxietate, depresie, atacuri
de panic?, fobii etc. Aceast?
trans? lejer?, comun?, numit?
trans? comun?, cotidian?, o
experiment?m fiecare când
evad?m din prezent, când
suntem parc? „de pe alt?
planet?” sau suntem absorbi?i
de vizionarea unui film sau
uneori chiar în timp ce
conducem. Este o stare de a fi
proprie regnului viu. Aceast?
stare lejer? este recunoscut?
?i amplificat? de hipnoza
terapeutic? pentru a o putea
utiliza în atingerea unor
obiective.

24
Pentru c? oricare dintre noi
are aceast? capacitate
natural?, va putea beneficia
de binefacerile utiliz?rii
hipnozei. Pentru Erickson nu
exist? persoane care nu pot fi
hipnotizate, ci doar terapeu?i
care nu au g?sit drumul care
duce la aceast? stare de
con?tiin?? într-un caz
particular. Terapeu?ii
?tiin?ifici moderni ?i-au
fundamentat teoriile pe baze
?tiin?ifice ?i s-au îndep?rtat
mult de „magnetismul animal”
din 1750, de?i hipnoza s-a
n?scut poate cândva din
voin?a unora de a-l imita pe
Anton Mesmer. Cert este
totu?i c? acesta nu practica
hipnoza, al c?rei nume a fost
inventat mult mai târziu de
c?tre James Braid (1841).
Transa hipnotica reprezint? o
stare modificat? de con?tiin?a
în cadrul c?reia subiectul se
deconecteaz? de stimuli
externi ?i se concentreaz?
spre interior, spre realitatea
sa subiectiv?.
Acest fenomen se petrece
frecvent în viata curent?, de
exemplu, atunci când suntem
absorbi?i de o activitate care
ne captiveaz? profund, astfel
încât ne trebuie un timp
oarecare pentru a “coborî din
nou cu picioarele pe p?mânt”.
În ciuda etimologiei
cuvântului care desemneaz?
ast?zi un fenomen natural ?i a
frecventei imobilit??i relative
a subiectului în stare
hipnotic?, hipnoza nu are
nimic în comun cu somnul,
dar nici cu starea de trezie
obi?nuit?. Numeroase
cercet?ri
electroencefalografice nu au
g?sit vreo asem?nare între
starea de hipnoz?, veghe ?i
cea de somn profund din
perspectiv? fiziologic?.
Exist? o zon? a creierului care
se activeaz? doar în stare de
hipnoz?.
Persoana aflat? în stare
modificat? de con?tiin?? va
r?mâne complet con?tient? de
la un cap?t la altul al ?edin?ei
de hipnoz? terapeutic?, partea
incon?tient? a psihicului s?u
înc?rcându-se de o eventual?
amnezie a momentelor cheie.
Aceast? amnezie poate fi fie
spontan?, fie sugerat? de
terapeut, în cazul în care
acesta consider? c?
pacientului îi este util acest
lucru (Erickson, 1974). Este
ceea ce poate crea
subiectului falsa senza?ie de
somn, de uitare. De?i starea
hipnotic? este una foarte
agreabil? pentru cel ce o
experimenteaz?, este posibil
ca subiectul s? intre în trans?
chiar în picioare sau cu ochii
deschi?i, în pozi?ii mai pu?in
confortabile, f?r? s? treac?
printr-o stare intermediar? de
relaxare.
 25
Probabil c? hipnoza este o
stare în care atingi un alt
nivel de deta?are care poate
sau nu s? aib? vreo leg?tur?
cu destinderea la modul cum
este ea în?eleas? la nivelul
sim?ului comun de cei mai
mul?i dintre noi. Erickson,
care nu putea s? conduc?, î?i
introducea în trans? ?oferul
atunci când trebuia s?
conduc? pe timp de furtun?
sau pe ninsoare cu scopul ca
acesta s? fie hipervigilent.
Acest lucru demonstreaz? c?
hipnoza nu este o stare de
relaxare, pentru c? nimeni nu
ar putea conduce un
autoturism aflat în stare de
somnolen??. Înainte de a
începe orice tratament ce
presupune utilizarea acestei
tehnici, este important s?
corect?m eventualele
expecta?ii nerealiste ale
clien?ilor, s?-i inform?m
despre toate aceste lucruri,
pentru a lua decizii în deplin?
cuno?tin?? de cauz?. Ei
trebuie s? în?eleag? c?
hipnoza nu are nici o leg?tur?
cu magia ?i c? procesul
terapeutic este accesibil
tuturor prin simpla înv??are ?i
nu necesit? nici un fel de
capacit??i deosebite în afara
deschiderii spiritului, a
preciziei, a umanismului ?i a
unei mari doze de angajare
personal?. Mai mult decât
atât, trebuie s? ?tie c? atunci
când se va afla în trans?
terapeutul nu va avea control
asupra lor ci, contrar
aparen?elor, prin intermediul
acestei tehnici î?i vor câ?tiga
controlul asupra lor în?i?i
deoarece aceast? stare
modificat? de con?tiin?? va
permite fiec?ruia s?-?i
deblocheze creativitatea,
capacitatea de înv??are, de
memorare sau de reamintire
precum ?i s?-?i modifice
percep?ia asupra scurgerii
timpului, s?-?i st?pâneasc?
emo?iile sau s?-?i controleze
presiunea arterial?,
cicatrizarea r?nilor. Practic
hipnoza ne d? mai mult
control asupra noastr?.
Deoarece nimeni nu poate
intra în trans? f?r? voia sa,
pentru a putea beneficia de
aceast? metod? clientul
trebuie s? aib? deplin?
încredere în terapeutul s?u.
Milton Erickson (
apud
Rossi, 1980) spunea adesea
c? pentru a fi un bun terapeut
trebuie s? observi, s? observi,
s? observi ?i atunci când crezi
ca ai observat totul, s?
observi din nou. Aceasta
pentru c?
oamenii ?tiu mult mai mult
decât cred ei c? ?tiu
?i pierd timp pre?ios dar ?i
energie pentru a se limita ?i a
se autoperturba. Factorii
individuali ?i culturali ne-au
înv??at s? credem doar în
capacit??ile limitate ale
con?tientului, doar în
argumentele logicii ?i ra?iunii,
care trebuie s? guverneze
totul, intui?ia

26
creatoare fiind în mare
m?sur? blocat? sau l?sat? la o
parte. ?tiin?a ne-a format de
a?a natur? încât s? ne baz?m
doar pe dovezi, pe logic?, pe
ra?iune. Cultura occidental?,
mai mult decât cea oriental?
pune aceste aspecte în plin
plan. Din acest motiv oamenii
se autolimiteaz?, se
autoblocheaz?, împiedicând
crearea continu? ?i
armonioas? de noi sisteme de
referin?? elaborate de
incon?tient din simplul fapt c?
legile logicii nu guverneaz?
întotdeauna activitatea
incon?tientului. De asemenea
ei uit? c? cele mai multe
p?reri ale lor nu sunt
obiective, nu sunt adev?ruri
general valabile, demonstrate
?tiin?ific ci sunt produsul
propriei subiectivit??i.
Erickson a în?eles mai bine ca
oricine c? aceast?
subiectivitate este
important?. Un om are
dreptate ?i dac? va crede c?
poate realiza ceva ?i dac? va
crede cu t?rie c? nu poate. În
func?ie de aceast? credin?? el
î?i mobilizeaz? sau nu
resursele de care dispune ?i
care l-ar ajuta s?-?i ating?
obiectivul. Credin?ele noastre
subiective, pot fi unele bune,
pozitive sau pot fi negative,
autoblocante ?i atunci ele
trebuiesc modificate. În
ambele cazuri ele trebuie
luate în calcul. Efectul
Placebo
demonstreaz? din plin
aceast? afirma?ie. Hipnoza
ericksonian? ajut? oamenii s?
înve?e s?-?i identifice mai
bine propriile resurse
interioare naturale ?i s? le
foloseasc? pentru a-?i rezolva
problemele de via?? cu care
se confrunt? sau s?-?i
îmbun?t??easc? starea de
s?n?tate. Pentru c? fiecare
persoan? este unic?, trebuie
s?-?i g?seasc? propria cale în
care poate func?iona optim.
Acest tip de cunoa?tere este
recomandat? fiec?ruia în
parte, nu este rezervat? doar
unui grup profesional
particular. Chiar dac? nu are
de dep??it probleme grave,
oricine se poate perfec?iona,
poate evolua ?i poate deveni
mai bun. De fapt oricine are
aceast? obliga?ie dac? î?i
dore?te s? ob?in? maximul de
performan?? în domeniul s?u
de activitate sau în via?a
particular?. Ernest Rossi
considera c? acest tip de
cunoa?tere ar trebui predat?
în ?coli a?a cum se pred?
aritmetica sau citirea pentru
c? ?ine de un alfabet al
eficientiz?rii personale, al
dezvolt?rii. Terapia
ericksonian? ne înv??a ?i cum
s? comunic?m mai bine ?i
aceast? abilitate ne este util?
fiec?ruia, fie c? este vorba de
via?a profesional? sau de
via?a particular?.
 27
Erickson a ar?tat cum o
abordare indirect?, subtil?,
învinge rezisten?ele clientului
pe care, pe de alt? parte, le
poate activa abordarea
clasic?, directiv? ?i autoritar?.
Fiecare dintre nou reac?ion?m
mai bine atunci când sim?im
c? ni se d? libertatea de a
decide decât atunci când ni
se ordon? s? facem ceva,
chiar dac? acel lucru este în
beneficiul nostru ?i suntem
con?tien?i de acest fapt.
Strategiile sale de înl?turare a
simptomului au fost uimitor
de eficiente, extrem de
creative ?i î?i pot g?si
aplicativitatea ?i în alte arii
de activitate decât cel al
psihoterapiei. Practic ele au
revolu?ionat terapia ?i
strategiile de interven?ie ?i au
f?cut ca Erickson s? fie
apreciat ca cel mai mare
terapeut pe care l-a avut
vreodat? omenirea. Prin
contribu?iile sale Erickson a
redefinit hipnoza ?i a aruncat
o cu totul alt? perspectiv?,
nou?, original? de a concepe
psihoterapia în general. El a
operat un recadraj, similar cu
ce se întâmpl? periodic în
orice alt domeniu al ?tiin?ei.
Prin anumite tehnici
paradoxale, cum ar fi cea a
utiliz?rii simptomului sau a
program?rii acestuia,
pacientul cap?t? control
asupra lui f?r? s? realizeze
acest lucru ?i problema este
rezolvat? aparent f?r? efort.
Spre exemplu prescrierea
simptomului porne?te de la
presupozi?ia c? pacientul este
capabil s? manifeste
simptomul atunci când
dore?te el nu c? ar fi o
persoan? bolnav?, dominat?
de o boal? care îi afecteaz?
existen?a. Este un cu totul alt
mod de a pune problema
decât cel al terapiei sau chiar
al medicinii clasice.
Instruc?iunile paradoxale
determin? pacientul s?-?i
revizuiasc? filtrele interne
prin care percep realitatea ?i
implicit simptomul invalidant.
Tehnica confuziei, des
utilizat? de Erickson provoc?
momente de iluminare
pacien?ilor pentru c?
declan?eaz? un proces de
c?utare intern? în care sunt
utilizate ambele emisfere
cerebrale, ceea ce înseamn?
c? nu se caut? solu?ii doar
prin intermediul logicii ?i
ra?iunii. Explica?ia este
aparent simpl?: instruc?iunile
care se bat cap în cap,
multitudinea de detalii f?r?
logic? cu care este bombardat
pacientul fac partea ra?ional?
a acestuia s? clacheze ?i las?
locul de ac?iune
incon?tientului, cu resursele
sale multiple, ce dep??esc
logica. Erickson spunea

28
adesea c? în via?a fiec?rui om
ar trebui s? apar? pu?in?
confuzie…dar ?i pu?in?
iluminare. Demersul s?u
psihoterapeutic, extrem de
scurt ?i de eficient a avut la
origine practicarea hipnozei,
îns? o cu totul alt? hipnoz?
decât cea utilizat? pân? la el.
Abordarea sa, uimitor de
simpl? ?i de subtil? în acela?i
timp, este, pe de alt? parte,
foarte dificil de sistematizat
?i de copiat . Limbajul utilizat
era u?or de în?eles de c?tre
pacient ?i de aceea a reu?it
s? devin?, în timp, un fel de
numitor comun între diferitele
?coli de psihologie.
Psihoterapia ericksonian? se
bazeaz? pe ipoteze profund
umaniste care pornesc de la
premiza c? natura lucreaz?
mai bine decât noi ?i c? ar fi o
eroare s? modific?m
avatarurile psihologice pe
care le constat?m uneori.
Este mai corect s? sprijinim
dezvoltarea ?i integrarea
personal?. În incon?tientul
nostru sunt suficiente
mecanisme care lucreaz?
pentru echilibrul interior pe
care putem reînv??a s? le
facilit?m, s? le declan??m.
Aceast? abordare are o
profund? încredere în
poten?ialul uman de
dezvoltare ?i acord? fiec?rui
om respectul pe care îl
merit?.
Erickson nu a crezut nicio
clip? în concep?ia
psihanalitic? conform c?reia a
cunoa?te motivele pentru
care a ap?rut un simptom
duce la modificarea automat?
a comportamentelor de care
vrem s? sc?p?m sau la
dispari?ia lui.
Este de altfel lesne de
în?eles c? atunci când
în?elegi motivele de a exista
ale unui fenomen este mai
dificil s? îl schimbi, pentru c?
îi dai un sens, un rost ?i,
psihologic, ?i se pare mult
mai greu de modificat. El a
l?sat deoparte motivele
pentru descoperirea c?rora
psihanali?tii pierd timp din
via?a clien?ilor (uneori ani) ?i
s-a concentrat pe eficien??,
pe obiective, pe starea de
s?n?tate de care fiecare
pacient vrea s? beneficieze
cât mai repede ?i s-a bazat pe
faptul c? o schimbare, oricât
de mic? în comportamentul
unui pacient, odat? ob?inut?,
va duce, în final, la
restructurarea ansamblului.
Practic, ea îi arat? c? se
poate, îl mobilizeaz? ?i îl face
s? ias? din starea de
descurajare în care era la
intrarea în cabinet. Hipnoza
este
o stare privilegiat? de
func?ionare
de care subiectul poate
profita din plin pentru a se
restructura a?a cum dore?te.
Terapeutul are sarcina de a-l
înv??a s? intre în aceast?

29
stare de care poate profita
întreaga via?a, atunci când îi
este necesar. Un aspect de
baz? al st?rii de trans?
terapeutice este facilitat de
capacitatea terapeutului de a
a crea premizele ?i
circumstan?ele favorabile
pentru ca procesele mentale
s? se desf??oare astfel încât
s? nu solicite nici un efort
con?tient din partea
clientului. De altfel starea de
relaxare, prezent? de cele mai
multe ori în trans?, ne
predispune mai degrab? la a
nu face ceva decât la a face
vreun efort. Când suntem
relaxa?i, suntem cuprin?i de o
stare pl?cut?, confortabil? în
care nu suntem con?tien?i de
procesele care se desf??oar?
extrem de intens la nivel
incon?tient. Aceste atitudini
sunt caracteristice pentru
transa hipnotic? ?i pentru a le
facilita cei mai mul?i
terapeu?i dau sugestii de
genul (Erickson, 1976):
Nu e?ti nevoit s? te mi?ti, s?
vorbe?ti sau s? faci vreun
efort. Nu trebuie nici m?car s?
te chinui s?-?i ?ii ochii
deschi?i
,
Oamenii pot dormi f?r? s? ?tie
c? sunt adormi?i
,
Putem visa f?r? s? ne amintim
c? am visat
,
Nu vei ?ti care mân? se va
ridica prima
. Aceste exemple de sugestii
ilustreaz? cât de diferit este
modul indirect de abordare în
compara?ie cu cel direct. O
sugestie direct? ar fi putut
suna:
 Acum fi atent la vocea mea ?i
urmeaz?-mi instruc?iunile
. Acest mod de a pune
problema poate s? fie
eficient? în ob?inerea
cooper?rii con?tiente din
partea subiectului ?i poate da
rezultate bune cu o categorie
de subiec?i, îns? la marea
majoritate a oamenilor
procesele incon?tiente vor fi
mai degrab? inhibate decât
stimulate. Atitudinea
nondirectiv? este benefic?
tocmai pentru c? provoac? pe
fiecare s? r?spund? în
modalitatea sa caracteristic?.
Sugestiile terapeutului sunt
îndreptate tocmai în aceast?
direc?ie:
Nu ?tii în ce mod te va ajuta
incon?tientul s? rezolvi
problema. Dar mintea ta
con?tient? va fi receptiv? la
r?spuns, atunci când acesta
va veni
.
Mintea ta con?tient? are cu
siguran?? multe întreb?ri, dar
nu putem ?ti când ?i cum te
va ajuta incon?tientul s?
scapi de acest simptom. Nu
?tii nici m?car dac? se va
întâmpla curând sau mai
târziu. Sau dac? se va
produce brusc sau treptat. Vei
înv??a s?-?i respec?i modul
t?u natural de a rezolva
situa?iile cu care te confrun?i.
Unele psihoterapii
ericksoniene nici nu mai
utilizeaz? hipnoza îns? se
folosesc de acele mecanisme
psihologice pe care le-a
descoperit - datorit? faptului
c? a practicat hipnoza- ?i de
abilitatea extraordinar? ?i
unic? de a comunica simultan
la

30
nivel con?tient ?i incon?tient.
Acest mod de a comunica, cu
limbajul verbal ?i nonverbal
specific a fost studiat,
teoretizat de Bandler ?i
Grinder care au pus astfel
bazele program?rii neuro-
lingvistice, disciplin? despre
care s-au scris sute de c?r?i
în toate col?urile lumii. De
altfel
nu exist? vreo leg?tur? direct?
între profunzimea transei ?i
calitatea rezultatelor
. Putem foarte bine s? avem
doar bra?ul sau o întreag?
parte a corpului anesteziat? ?i
s? fim lucizi în acela?i timp.
Schimb?ri profunde ale vie?ii
pot surveni foarte bine ca
urmare a unei hipnoze
conversa?ionale în cadrul
c?reia subiectul se afl? în
trans? lejer? sau medie, f?r?
s?-?i dea seama de acest fapt.
Este adev?rat c? profunzimea
hipnotic? este pl?cut? ?i
spectaculoas?, motiv pentru
care o c?ut?m, îns? aceasta
nu garanteaz? cre?terea
eficien?ei. În cazul în care
anumite tehnici necesit? o
trans? mai profund? decât cea
pe care subiectul este capabil
s? o ating? la acel moment, se
va trece printr-o faz? de
antrenament pân? ce
pacientul va putea st?pâni
starea de con?tiin?? dorit?.
Practic obiectivul terapeutic
este de a elimina simptomul
prin declan?area
mecanismelor incon?tiente de
schimbare ?i de vindecare, nu
s?-l facem pe client s? intre
într-o trans? profund? cu orice
pre?. Aceasta poate fi
ob?inut?, dac? este în
beneficiul terapiei. Pentru
aceste cazuri, au fost
dezvoltate o serie de
tehnici de a adânci transa
printre care ?i trezirea ?i
rehipnotizarea pacientului în
mod repetat (Erickson, 1952).
Orice mod de abordare am
alege cu un pacient, esen?ial
este
s? avem cu adev?rat
încredere în incon?tientul
subiectului pentru efectuarea
acelor schimb?ri dezirabile pe
care nici terapeutul, nici
clientul nu le cunoa?te
. Cuvintele terapeutului au
doar rolul de a ajuta clientul
s? exploreze singur diferite
direc?ii utile, nu s? sugereze
în vreun fel sau altul solu?ii.
Starea de hipnoz? este deci
una departe de a fi pasiv?, de
receptivitate ?i
sugestibilitate, ci este una de
travaliu
 din partea pacientului în
decursul c?ruia incon?tientul
munce?te intens pentru a g?si
c?i de a ie?i din impas.
Aceast? experien?? este
tr?it? diferit de fiecare individ.
Mai mult decât atât, aceia?i
persoan? poate tr?i în
modalit??i total

31
diferite aceast? experien?? de
la o zi la alta. Cei care se
a?teapt? s? vad? induc?ii
ritualizate, repetitive, ca ?i
când ai vrea s? intri cu for?a
în cadrul celuilalt, vor fi
dezam?gi?i. Hipnoza lui
Erickson este una
conversa?ional?, în care
terapeutul observ? ?i
vorbe?te, folosind abord?ri
indirecte ?i utilizând mijloace
specifice de comunicare care
au cauza lor de a exista în
func?ionarea incon?tientului.
Subiectul r?spunde printr-o
suit? de comportamente de
care nu este con?tient ?i, din
acest motiv, putem afirma c?
este vorba de un dialog
subliminal. Starea de trans?
este un fenomen intrapsihic
prin excelen??, dependent de
o serie de procese interne, iar
activitatea hipnoterapeutului
se concentreaz? doar în
direc?ia cre?rii unui context
favorabil. Terapeutul
exploreaz? cu clientul
posibilit??ile ?i resursele care
vor fi actualizate pentru a
dep??i o situa?ie. Pacientul
nu este con?tient ?i nici
m?car nu este de dorit s? fie
con?tient de travaliul prin
care trece. Pacientul poate fi
uimit de propriile
comportamente involuntare,
prin defini?ie hipnotice –care
vin totu?i de la el- precum ?i
de progresele ?i schimb?rile
pe care le va constata dup?
?edin??. Profunzimea st?rii de
trans? este g?sit? de client în
func?ie de ceea ce îi convine.
Starea de hipnoz? va permite
integrarea datelor a c?ror
sum? realizeaz?
individualitatea noastr? ca
persoane. Ea faciliteaz? ?i
elibereaz? con?tientului,
asocia?ii ingenioase pe baza
c?rora pot fi construite noi
tipuri de organiz?ri, mai
integrate ?i mai bune pentru
pacient. Starea de hipnoz?
este una
propice creativit??ii
?i implicit a gener?rii de
solu?ii noi ?i originale pe care
con?tientul, cu resursele sale
limitate, nu le-ar pute g?si.
Transa las? s? se manifeste
individualitatea cu tot ceea
ce are pozitiv ?i faciliteaz? o
bun? rela?ie între con?tient ?i
incon?tient. Subiec?ii nu vor fi
programa?i în starea
hipnotic? ci vor primi ceva
chiar din interiorul lor.
Hipnoza accelereaz? evolu?ia
?i maturizarea psihologic?
prin facilitarea accesului la
resurse
. Pacientul va înv??a întâi
cum s? ob?in? ?i s?-?i
men?in? func?ionarea la nivel
incon?tient ?i abia apoi vor
trece

32
prin travaliul propriu-zis. În a
doua parte limbajul
terapeutului, cuvintele sale
sunt cele care vor declan?a
lan?uri de asocieri
psihologice. Pacientul va fi
capabil s? recunoasc? la nivel
incon?tient ceea ce îi convine
?i este cel care va face
alegerile fundamentale în
raport cu nevoile sale ?i
obiectivele pe care dore?te s?
le ating?. Practic este ca ?i
cum terapeutul l-ar ajuta s?
pun? la punct programe
incon?tiente de c?utare de
solu?ii pentru o serie de
probleme. Este un tip
particular de înv??are. Cu alte
cuvinte clientul este singurul
care are toate meritele pentru
vindecare sa. Nu trebuie s? ne
a?tept?m la miracole de la
hipnoz? ?i nici nu trebuie s? o
privim ca pe o metod? care
rezolv? toate problemele. Cu
toate acestea nu sunt pu?ine
cazurile în care se produc
vindec?ri spectaculoase, dup?
o singur? ?edin??. Milton
Erickson a avut multe
asemenea cazuri, îns?, a avut
în egal? m?sur? ?i pacien?i
care au urmat 3 ani ?edin?e
de terapie, ca în cazul lui
Harold, prezentat în volumul I
al c?r?ii „Un terapeut ie?it din
comun”. Psihanali?tii, atunci
când se refer? la terapiile
scurte din care face parte ?i
hipnoza, lanseaz? constant
acuza?ia care se refer? la
înlocuirea simptomului.
Tehnicile ericksoniene, fiind
structurate de o manier? în
care rezolvarea problemei
este f?cut? chiar de client, la
nivel incon?tient
minimalizeaz? foarte mult
aceast? ipotez?. Practic,
tocmai incon?tientul, pe care
psihanali?tii îl studiaz? ani în
?ir, este cel ce g?se?te
solu?ia la o problem?
particular? într-un timp
uimitor de scurt. Aceste
principii au fost preluate de
programarea neuro-lingvistic?
care vizeaz? programarea
schimb?rii prin copierea ?i
adaptarea modelelor de
succes. Metodele ?i tehnicile
pe care un terapeut alege s?
le utilizeze vor fi eficiente
doar în m?sura în care vor fi în
acord cu ideile clien?ilor
referitoare la grijile, la
posibilit??ile lor precum ?i la
c?ile de a le rezolva. În cazul
în care ele se subscriu doar
concep?iilor terapeutului vor
fi un e?ec oricât de bune ar fi
ele. Practic o tehnic?
acceptat? de subiect, în
eficien?a c?reia clientul
crede, are foarte mari ?anse
de a da rezultate benefice.
Preparatele
Placebo
demonstreaz? c?, de cele mai
multe ori, credin?a în
vindecare ?i implicit în
eficien?a medicamentului
este mai important? decât
calit??ile medicamentului în
sine. Acela?i principiu este
valabil ?i în leg?tur? cu
alegerea

33
metodelor ?i tehnicilor celor
mai potrivite într-un demers
de psihoterapie.
Interac?iunile terapeut-client
genereaz? posibilit??ile,
metodele ?i tehnicile
. Dac? terapeu?ii au propriile
idei cu privire la acest aspect
ei trebuie s? le propun?
clien?ilor, nu s? le impun? în
vreun fel. Clien?ii trebuie
încuraja?i s? ia decizii, s? fie
actorii propriei vie?i ?i s?-?i
asume responsabilitatea
pentru aceste alegeri. Este o
atitudine constructiv?, care le
va fi util? în fiecare moment
din via??, nu doar în situa?ia
particular? pentru care au
apelat la psihoterapie, deci
beneficiile unei astfel de
abord?ri se întinde pe termen
lung. Din perspectiva celor
prezentate pân? acum putem
spune c?
principalele erori pe care le
poate comite un terapeut sunt
urm?toarele
:
-
s? anticipeze neputin?a
. Prin limbajul utilizat, prin
diagnosticul pe care îl pun,
practicienii por crea situa?ii
de nerezolvat care sugereaz?
clien?ilor neputin?a. Un
exemplu în acest sens îl
constituie acei terapeu?i care
se gr?besc s?-?i eticheteze
pacien?ii ca fiind nemotiva?i
sau rezisten?i la schimbare.
Clien?ii pot sim?i cu u?urin??
chiar ?i o umbr? de îndoial?,
chiar dac? aceasta nu este
exprimat? la nivel verbal. De
aceea hipnoterapeu?ii de
succes trebuie s? aib? o
încredere profund? ?i sincer?
în natura uman?. -s? comit?
erori ce ?in de contra-transfer
. Metodele terapeutice pot
genera idei ce obtureaz? c?ile
spre realizare. Datorit?
valoriz?rii ?i accentului pe
tradi?ie sau pe trecut, mul?i
dintre noi nu reu?im s? ne
schimb?m ?i ne trezim
ancora?i de/în situa?ii de
via?? inconfortabile. În
aceia?i manier? o credin??
inflexibil? a clinicienilor în
concepte teoretice ?i
abstracte aduc prejudicii
eficien?ei pentru c? terapeu?ii
devin convin?i c? ceea ce ei
au observat sunt ni?te
adev?ruri obiective ?i
constituie adev?ratele
probleme ale clien?ilor. La
baza acestei atitudini st? un
proces emo?ional incon?tient
care inoportuneaz?
tratamentul. Presupunerile
teoretice ale terapeutului ce
se bazeaz? pe concepte
sterile pot fi de fapt simple
proiec?ii ale acestuia.
Oric?rui terapeut îi este
benefic? o bun? cunoa?tere
de sine pentru a fi capabil s?
fac? distinc?ia între
problemele lui ?i cele ale
pacientului, între opiniile
proprii ?i cele ale persoanei
ce îi intr? în cabinet;

34
-
s? repete metodele, tehnicile
?i practicile ineficiente
. Din obi?nuin?a de a opera cu
anumite metode ce le sunt
familiare ?i cunoscute unii
terapeu?i continu? s? le
utilizeze chiar ?i când ele se
dovedesc a fi ineficiente.
Atitudinea corect? este s?-?i
cau?i acele tehnici care sunt
agreate de pacient ?i
presupune ca terapeutul s?
aib? o foarte bun? preg?tire
profesional? care s?-i permit?
s? jongleze cu o varietate cât
mai larg? de metode ?i
tehnici. Aceast? atitudine
poate fi exprimat? în termeni
simpli: atunci când ceva nu
merge, încearc?
altceva
; -s? fie
neaten?i la motiva?ia
clien?ilor
. Cel mai bun indicator pentru
succesul unei terapii este
gradul de participare al
pacien?ilor la procesul
terapeutic. Nu trebuie s?
dorim s? vedem anumite
schimb?ri la pacient care se
subscriu obiectivelor noastre,
ci este mai important s? ne
armoniz?m cu ideile clien?ilor.
Întrebarea corect? nu este
dac? clientul este sau nu
motivat ci pentru care lucru
este motivat. O condi?ie
absolut necesar? pentru ca
cineva s? se schimbe sau s?-
?i rezolve o problem? este s?-
?i doreasc? cu adev?rat asta.
Mul?i, dup? ce în?eleg care
sunt principiile hipnozei, sunt
tenta?i a da replica „dar nu
este vorba decât despre
cuvinte”. Este corect, îns?
eficien?a acestora a fost din
plin demonstrat? ?i pot dep??i
chiar eficien?a celor mai
sofisticate tratamente
chimice. Un cuvânt spus, cum
?i în contextul în care trebuie,
poate produce
insight
-uri ce dau clien?ilor
perspective cu totul noi
asupra propriei vie?i sau îi
poate face s?-?i g?seasc?
resurse despre care nici nu
b?nuiau c? exist?.
St?rile de transa pot fi
utilizate în medicin?,
stomatologie ?i psihoterapie,
în func?ie de necesit??ile
fiec?ruia dintre noi.
Hipnoza este util? chiar ?i în
bolile cronice, pentru a
facilita examin?rile medicale
nepl?cute sau pentru a
preg?ti anestezia pentru
opera?ie. În stomatologie
poate fi utilizat? transa pentru
a reduce anxietatea ?i pentru
a face tolerabile tratamentele
îndelungate sau pentru a
ob?ine anestezia hipnotic?. În
psihoterapie hipnoza este
util? în tratamentul anxiet??ii,
fobiilor, depresiei, stresului
post-traumatic, tulbur?rilor
psihosomatice (colon iritabil,
tensiune arteriala crescuta,
psoriasis, alergii, migrene,
durere cronic?), în
tratamentul tulbur?rilor
alimentare, insomniilor,
obiceiurilor nes?n?toase,
precum fumatul. Aproape
orice tehnici

35
psihoterapeutice pot fi
semnificativ facilitate dac?
sunt asociate ?i cu hipnoza.
Exist? situa?ii când este
necesar s? abord?m o etap? a
vie?ii unui pacient, f?r? ca
acesta s?-?i aminteasc? cele
discutate pentru c? din
moment ce ele au fost uitate
este foarte probabil ca el s?
mai aib? nevoie de acest
mecanism, care îl ajut? s?-?i
men?in? un echilibru psihic. În
aceste situa?ii, putem utiliza
o serie de tehnici de amnezie
post-hipnotic?. Spre exemplu,
ne putem folosi de câteva
remarci ce le putem face
imediat dup? ce pacientul s-a
trezit din trans?. Erickson se
întorcea brusc, de exemplu, la
o conversa?ie început? chiar
înainte de intrarea în trans?.
S?rind brusc la un subiect de
dinaintea transei,
evenimentele petrecute sub
hipnoz? intrau într-un fel de
gaur? asociativ?.
Evenimentele transei ?i
asocia?ia, de?i se petreceau
una dup? alta, determina
clientul s? nu poat? face
distinc?ia dac? ele s-au
petrecut înainte sau dup?
trans?. Datorit? acestui
mecanism, evenimentele
transei tind s? r?mân?
disociate de preocup?rile
obi?nuite ale clientului ?i se
instaleaz? amnezia. În
practic? ne putem confrunta
?i cu situa?ia invers?, în care
ne dorim s? ajut?m un pacient
s?-?i recupereze o serie de
amintiri pe care le-a „uitat”,
le-a îngropat în incon?tient
din diverse motive. Cazul ce
urmeaz? este relevant pentru
aceast? ultim? ipostaz?
(Erickson, 1979): Doamna F a
n?scut un copil cu anestezie
peridural? ?i a putut participa
la na?tere în mod con?tient ?i
activ. Totu?i a sim?it c? i-a
sc?pat un aspect important al
acestui eveniment unic. Nu
?tia de ce nu-?i putea aminti
ce s-a întâmplat cu
exactitate. La trei luni dup?
na?tere a venit la Erickson
pentru a-i cere s? foloseasc?
tehnica hipnozei pentru a-?i
recupera amintirile pierdute.
Terapeutul a abordat acest
obiectiv prin sugestii care
acopereau o gam? larg? de
variante de r?spuns, pentru ca
incon?tientul s? nu se simt?
constrâns ?i s? poate ac?iona
în propria manier?: T:
Amintirile nu pot reveni
brusc. Mai degrab? se poate
întâmpla s?-?i aminte?ti pu?in
câte pu?in ce s-a întâmplat. În
s?pt?mâna care va urma î?i
vei aminti începutul sau o
parte din evenimente. Apoi,
încetul cu încetul, alte
evenimente vor reveni în
mintea ta, pân? ce totul se va
contura clar, a?a cum s-a
întâmplat în realitate.

36
Abordarea se aseam?n? cu
un proces de înv??are. A?a
cum copiii înva?? mai întâi
cuvintele, în ordine diferit?.
Spre exemplu, când ne
reamintim un capitol dintr-o
carte tindem s? ne vin? în
minte mai întâi anumite
lucruri, în func?ie de ni?te
asocia?ii incon?tiente. Practic
maniera de a ajuta persoana
s?-?i aminteasc? ni?te lucruri
din trecut este una care se
folose?te de ni?te patternuri
naturale, nu de ni?te metode
artificiale. În dialogul
preliminar s-a urm?rit s? se
demonteze eventualele idei
preconcepute referitoare la
hipnoz? ?i s?-i formeze ni?te
expectan?e realiste
referitoare la experien?a în
sine, pe de o parte ?i, pe de
alta, în func?ie de
predispozi?iile subiectului,
terapeutul a ales o metod? de
induc?ie potrivit? structurii
sale: T:
Cum crezi c?-?i voi induce
trasa?
P:
Cred c? ve?i num?ra de la 1 la
10. Oricum ?tiu pu?ine despre
asta.
Întrebarea în sine este o
sugestie indirect? (î?i voi
induce transa) care faciliteaz?
acceptarea a ceea ce
urmeaz?. În aceia?i m?sur? ea
respect? experien?a de via??
a subiectului ?i preferin?ele
sale. Pauzele ?i sugestiile
indirecte au fost folosite din
plin pentru a adânci transa. T:
Pe m?sur? ce respira?ia
devine mai profund?, transa
se adânce?te ?i ea
. Pauz?
Acum ?tii care este motivul
pentru care î?i dore?ti s? intri
în trans?. Nu ?tii înc? de ce
acele amintiri nu î?i vin în
con?tiin??.
Pauz? Din nou vedem cum
Erickson asociaz? adâncirea
transei cu un comportament
natural. Pauza îns??i este o
sugestie indirect? de a adânci
transa imediat ?i ulterior o
motiveaz? s? fac? asta
amintindu-i de obiectivul
pentru care a venit la terapie.
Facilitarea unui ?ir
asocia?ional poate veni în
sprijinul efortului incon?tient
de c?utare a amintirilor
trecute: T:
Ceea ce am înv??at în
copil?rie ?tim ?i acum, peste
ani ?i ani. Lucrurile pe care
credem c? le-am uitat mai au
imagini mentale în mintea ta.
Po?i pierde ce ai înv??at dac?
?i se atrofiaz? o parte din
creier. ?ie nu ?i s-a întâmplat
asta.
Pauz?

37
Imaginile mentale î?i apar?in
?i te po?i bucura dac? le
recape?i. ?i cred c? cel mai
bun mod de a le reactualiza
este s? începi cu una mic? ?i
s? te bucuri de ea. Nu este
necesar s? faci mai mult, este
suficient s? te bucuri de acea
amintire mic?. F?când asta î?i
vei rec?p?ta toate amintirile.
Nu brusc, îns? sigur ?i fidel.
Într-o zi ai s?-?i dai seama c?
ai toate piesele care î?i
lipseau. Când î?i folose?ti
incon?tientul trebuie s?-i
respec?i ritmul de lucru. El
?tie cât de rapid s? fac? asta
?i cum s? fac? ca s?-?i po?i
aminti ceea ce-?i dore?ti.
Afirma?ia c? imaginile mai
sunt înc? în mintea pacientei
înseamn? în mod implicit c?
amintirile sunt la dispozi?ia
ei. Referirea la copil?rie are
ca scop s?-i sugereze
pacientei s?-?i foloseasc?
experien?a timpurie pentru c?
mintea ei con?tient? nu ?tie
cum s? rezolve aceast?
problem?. Faptul c? a sugerat
c? este posibil s?-?i pierzi
amintirile, în condi?iile în care
ne este afectat creierul, este
o modalitate de a aborda
îndoielile pacientei referitoare
la capacitatea ei de a-?i
reaminti ceea ce î?i dore?te
?i a-i forma expectan?e
pozitive referitoare la
succesul terapiei. Într-o
manier? non-critic? terapeutul
îi sugereaz? c? procesul se va
petrece treptat iar în felul
acesta fiecare mic succes va
crea o baz? pozitiv?, optimist?
referitoare la îndeplinirea
obiectivului ?i îi va da
întregului proces un grad de
continuitate. Tot în acest
scop Erickson î?i manifest?
surprinderea pl?cut? (de?i
poate mai v?zuse zeci de
cazuri asem?n?toare) pentru
progresele f?cute de pacient
?i pentru modul pozitiv în care
incon?tientul rezolv? în mod
creativ cele mai dificile
sarcini. . T:
De multe ori în trecut ai fost
luat? prin surprindere ?i
înainte de a te putea gândi ce
s? faci ai f?cut pur ?i simplu.
Pauz?.
?i aceasta este o situa?ie
care te poate face s? ai
încredere ?i s?-?i la?i
incon?tientul s?-?i aduc?
amintirile înapoi într-un mod
pe care el îl cunoa?te cel mai
bine. Nu este nici o grab?.
Îns?, cu siguran?? este o
pl?cere.
Surpriza pe care ?i-o exprim?
este în sine o sugestie
indirect? de a l?sa
patternurile con?tiente la o
parte pentru c? ele pot fi
vinovate de acest blocaj ?i de
a l?sa incon?tientul s? lucreze
într-o manier? proprie. Este ?i
un mod de a motiva pacienta
în tot acest efort. Sugestia c?
tot acest proces este

38
unul agreabil are rolul de a
activa ni?te centri din
sistemul limbic. Precizarea c?
incon?tientul va aduce
amintirile înapoi în modul pe
care el îl consider? optim ?i în
ritmul cel mai adecvat este un
factor de a preveni un impact
profund negativ în cazul în
care exist? rezisten?e sau
vreo traum? ascuns? asociat?
cu amintirile uitate. Mai
putem observa c? dintr-un
punct de vedere sugestia „c?
nu este nici o grab?” se bate
cap în cap cu cea conform
c?reia este o pl?cere acest
demers. De fapt cu to?ii
tindem s? ne gr?bim atunci
când ?tim c? ne a?teapt?
experien?e pozitive. Practic
sugestia pe care o va procesa
incon?tientul este
gr?be?te-te pentru c? te
a?teapt? surprize pl?cute
.

39

I. ELEMENTE INTRODUCTIVE
I. 3. Abilit??ile necesare unui
hipnoterapeut de orientare
ericksonian?
O cea?c? cu ceai Nan-in, un
maestru din epoca Meiji
(1868-1912), a fost vizitat de
un profesor universitar, care
dorea s? cunoasc? ce
înseamn? filozofia Zen. Nan-in
îl servi cu ceai. A umplut
cea?ca oaspetelui, dar a
continuat s? toarne.
Profesorul îl privi mirat ?i-i
spuse: - Cea?ca s-a umplut, nu
mai încape nimic ! - Tu, ca ?i
aceast? cea?c?, e?ti plin de
p?rerile tale, de prejudec??i.
Cum s?-?i explic ce înseamn?
Zen, dac? nu are unde s? intre
? Gole?te-?i întâi cea?ca ...
Ah, da ? (101 Povestioare
Zen)
Este clar c? la fel ca în orice
form? de psihoterapie sau
hipnoterapie
este important s? respect?m
codul deontologic al profesiei
?i s? ?inem cont de anumite
principii dintre care amintim: -
Principiul
confiden?ialit??ii
. Datele pe care ni le
furnizeaz? clientul în procesul
terapeutic nu trebuiesc
divulgate altor persoane ?i nu
este permis s? se fac?
înregistr?ri f?r? acordul
prealabil al acestuia.
Respectarea acestui principiu
etic este foarte important
pentru ca pacientul s? poat?
s? poat? avea încredere în
terapeutul s?u. Orice
înc?lcare poate avea
repercusiuni grave iar
terapeutul î?i poate pierde
credibilitatea ca profesionist,
a?a cum se întâmpl? ?i cu un
medic

care încalc? acela?i principiu.

În cazuri grave î?i poate
pierde dreptul de liber?
practic?; -Principiul
respectului ?i valoriz?rii
pacientului.
Clientul va fi protejat fa?? de
orice traum? psihic? sau fizic?
ce ar putea rezulta din
rela?iile cu terapeutul. Acesta
are obliga?ia s?-i insufle
clientului încredere în sine ?i
s? evite s?-l jigneasc? în
vreun fel, direct sau indirect; -
Principiul
responsabilit??ii.
Terapeutul î?i va asuma
responsabilitatea pentru
consecin?ele procesului de
consiliere; -Principiul
comunic?rii eficiente
. Terapeutul va promova o
comunicare eficient?. Din
acest motiv se exprima în
termeni accesibili nivelului de
în?elegere al clientului; -
Principiul
rela?iilor etice.
Rela?iile extra-profesionale
cu pacien?ii trebuiesc evitate,
mai ales dac? una dintre p?r?i
poate fi prejudiciat? sau
rela?iile sunt contra-
productive actului de
consiliere; -Principiul
inform?rii clientului.
Terapeutul are obliga?ia s?
informeze pacientul despre
efectele tehnicilor utilizate ?i
s?-i prezinte acestuia cu
sinceritate ?i obiectivitate
beneficiile ?i limitele
acestora. Este vorba de a
discuta deschis cu pacientul,
de a-i r?spunde întreb?rilor ?i
a clarifica eventualele
nedumeriri, astfel încât
expectan?ele acestuia s? fie
cât mai realiste. Totu?i,
terapia ericksonian? are
anumite particularit??i care
fac ca o persoan?, care î?i
dore?te s? practice
hipnoterapia ericksonian?, s?
aib? anumite abilit??i ?i
tr?s?turi de personalitate, în
plus fa?? de cele enumerate
mai sus.
Dac? hipnoza clasic? este
una directiv? este clar c? ?i
un terapeut clasic ar trebui s?
fie directiv iar tehnicile pe
care le va utiliza vor fi, în
principiu extrem de
asem?n?toare de la o
persoan? la alta. Spre
deosebire de practican?ii
hipnoterapiei clasice
, un hipnoterapeut, pentru a fi
eficient în orientarea
ericksonian? ar trebui s? fie
:

41
-flexibil

pentru c? îns??i induc?ia este

diferit? de la un caz la altul, în
func?ie de fiecare pacient în
parte. Mai mult decât atât,
fiecare om are propriul s?u
mod de a rezolva o situa?ie ?i
chiar dac? terapeutul are o
alt? p?rere, trebuie s? ?tie s?-
?i goleasc? mintea de idei
preconcepute sau de teorii
aride;
-deschis ?i receptiv
la nevoile, la expectan?ele ?i
la cererile explicite ale
clientului; -s? aib?
respect

real pentru cel din fa?a lui ?i

pentru
unicitatea
acestuia, cu tot ceea ce
presupune ea. Fiecare client
trebuie luat a?a cum este el
iar terapia trebuie doar s?-i
pun? în valoare calit??ile ?i
resursele pe care le are; -s?
arate încredere
în capacitatea fiec?ruia de a-
?i rezolva problemele cu care
se confrunt?; -s? dispun? de
abilit??i foarte bune de
comunicare
. Erickson comunica în
acela?i timp la nivel con?tient
?i incon?tient ?i ?tia s?-?i
utilizeze cu m?iestrie limbajul
nonverbal pentru a optimiza
rela?ia ?i interven?ia
terapeutic?;
-s? fie creativ ?i nondirectiv
. Aceste calit??i sunt
necesare pentru c? în func?ie
de particularit??ile fiec?rui
client trebuie adaptate
metodele iar metafora, ca
procedeu nondirectiv –foarte
des utilizat?- este prin
excelen?? original?;
-s? aib? încredere în for?ele
proprii ?i în tehnicile pe care
le utilizeaz?.
 Nu po?i inspira încredere
unei alte persoane dac? tu nu
ai în primul rând încredere în
tine ?i nu e?ti suficient de
matur ?i echilibrat. Cu toate
c? o serie de colaboratori ai
lui Erickson (cum ar fi Bandler
sau Rossi) au depus eforturi
serioase pentru a încerca s?
generalizeze diferite principii
pe care el le-a utilizat în
diferite cazuri ale sale,
trebuie s? subliniem c?
fiecare proces terapeutic
strategic trebuie s? r?mân?
unic ?i trebuie privit ca o
explorare creativ?.
Comportamentul uman (în
stare de veghe sau în trans?)
nu este întotdeauna logic,
bine structurat sau adaptat
total la un context. El poate la
fel de bine s? fie ilogic,

42
guvernat de emo?ii,
nesemnificativ, irelevant,
metaforic sau în oricare alt
fel. Este practic imposibil s?
prezicem cu precizie reac?ia
cuiva într-o situa?ie de via??
sau într-un context terapeutic
pentru c? simplitatea ori
complexitatea reac?iilor
comportamentale este
dependent? de o serie de
parametri sau de factori ce nu
îi cunoa?tem în totalitate ?i
care ?in de experien?a
profund personal? de via?? a
pacien?ilor. În mare, putem
trasa ni?te linii generale, îns?
trebuie s? fim con?tien?i,
înc? de la început, c? ele pot
foarte bine s? nu mai fie
valabile atunci când încerc?m
s? le aplic?m în cazurile
particulare, în care un
terapeut abordeaz? un client,
cu tr?s?turile sale unice ?i
sub influen?a unui context, ?i
el irepetabil. Din acest motiv
terapia se muleaz? în func?ie
de to?i ace?ti factori ?i
trebuie s? avem flexibilitatea
de a face asta. Chiar atunci
când avem senza?ia c? un
pacient are op?iuni limitate
de a r?spunde la o simpl?
întrebare sau solicitare, pot
s? apar? comportamente total
imprevizibile. Cu toate c?
exist? principii generale
?tiin?ifice ale psihoterapiei,
aplicabilitatea lor este
condi?ionat? de to?i factorii
pe care i-am pomenit anterior.
Psihoterapeu?ii trebuie s? fie
extrem de flexibili pentru c?
singura regul? a acestui
demers profund creativ este
c? nu exist? reguli sau
proceduri standard
pe care s? le aplic?m cu
orice persoan? care ne intr?
în cabinet.
Psihoterapia nu poate fi
privit? ca o punere în practic?
a unor principii descoperite
de cercet?tori în urma unor
experien?e de laborator.
Fiecare caz este unic ?i cere
mult efort creativ atât din
partea terapeutului, cât ?i din
cea a pacientului
.
La fel ca în povestea zen,
înainte de a face terapie
trebuie s? ne golim mintea de
teoriile sofisticate sau la
mod? ?i s? avem
disponibilitatea s? îl ascult?m
pe cel din fa?a noastr? f?r? s?
încerc?m s?-l introducem în
?abloane sau tipologii.
Hipnoza ericksonian? este în
sine o tehnic? care cere
adaptabilitate ?i creativitate,
iar succesul acestui demers
depinde de modul cum reu?im
s? utiliz?m motiva?ia
individual? a fiec?rui client ?i
experien?a sa de via??.

43

II. PRINCIPIILE ?I
CARACTERISTICILE HIPNOZEI
ERICKSONIENE
II. 1. Simptomul este o
modalitate de adaptare a unui
individ la o situa?ie de via??
?i trebuie utilizat, ca ?i
comportamentul manifest, ca
pe o resurs? pentru vindecare
sau optimizare personal?
Neîmpotrivirea implic?
prezen?a unei voin?e
puternice, fiind de fapt
mijlocul de afirmare a acestei
voin?e. Obstacolele pe care le
întâlnim fac parte din
desf??urarea vie?ii. Ne d?m
seama de greutatea lor când
le întâlnim, dar totodat? ne
d?m seama de for?a noastr?
când le învingem, f?r? a
pierde din vedere ?elul final. O
stânc? nu opre?te râul care
continu? s? curg?, ocolind-o.
Un dig opre?te marea dar nu-i
distruge for?a. Printr-un efort
continuu se poate z?g?zui
energia m?rii, dar dac? efortul
de a st?vili for?a apei
sl?be?te, marea se revars?
din nou. Presiunea marii
asupra digului nu sl?be?te nici
o clip?. Neîmpotrivirea
înseamn? alegerea continu? a
?elurilor, în func?ie de
flexibilitatea mijloacelor.
Nimeni nu poate s? prevad?
toate obstacolele ce vor
apare în drumul s?u; nu are
nici un rost s? stabile?ti
dinainte care va fi
comportarea în fa?a lor; va
trebui însa s? reac?ionezi cât
mai spontan la apari?ia lor.
Arta de a trai ?i ac?iona astfel
se poate înv??a. Aikido ne
înv??a acest mod de
comportare. Nu se stabile?te
dinainte cum ne vom mi?ca
într-o situa?ie viitoare. Când
situa?ia apare, va trebui s? ne
relaxam, s? ne golim mintea
de orice idee parazit? ?i s?
l?sam liber?, prin intermediul
incon?tientului, manifestarea
principiilor armoniei.
(Fragment din
Aikido - Calea Armoniei
, ?erban Derlogea ?i Dan-
Corneliu Ionescu, Apimondia,
Bucure?ti, 1990)

44
Viziunea medicinii
psihosomatice moderne este
c?
simptomul este o form? de
comunicare
. privite din aceast?
perspectiv?, ele sunt în foarte
multe cazuri indicii valoroase
pentru dinamica problemelor
ce sunt pe cale de a deveni
con?tiente. ele au ap?rut
pentru c? persoanele nu au
g?sit metode mai
constructive, de ordin
cognitiv sau emo?ional de a
exprima ceva important ?i
acel ceva a ajuns s? se
exprime sub form? somatic?,
ca simptom corporal, fizic.
metoda psihanalitic? clasic?
de a aborda asemenea
probleme este de a provoca
insight-uri clien?ilor cu scopul
ca simptomele s? fie traduse
în pattern-uri cognitive sau
afective comprehensibile.
aceast? tehnic?, propus? de
freud poate fi eficient? pentru
c? s-a constatat c?, uneori,
atunci când clien?ii ajung s?
poat? vorbi despre problemele
lor ?i au insight-uri afective
simptomul dispare pentru c?
nu mai este nevoie de el.
hipnoza a fost un instrument
important care a ajutat la
conturarea acestei viziuni a
medicinii psihosomatice
(zilboorg and henry,
1941;tinterow, 1970) ?i
continu? ?i ast?zi s? fie
utilizat? ca tehnic? de
rezolvare a diferitor tipuri de
simptome. cazurile lui
erickson au ar?tat c? aceast?
metod? clasic?, de?i este una
valoroas?, nu este singura
cale de a aborda problemele
psihosomatice. el a dezvoltat
o suit? de tehnici originale,
care au adus o perspectiv?
total nou? în psihoterapie prin
care rezolva acest tip de
manifestare simptomatic?
direct la nivel incon?tient.
con?tientul nu va ?ti prin
urmare care este motivul
pentru care a disp?rut
simptomul. mai mult decât
atât, problema care s-a
exprimat sub forma
simptomului se rezolv? ?i ea,
într-un mod aparent spontan
iar clien?ii sunt pl?cut
surprin?i de acest fapt. ei nici
m?car nu con?tientizeaz? c?
terapeutul a abordat
problema. principiul
comunic?rii simultane la dou?
nivele (con?tient ?i
incon?tient) este unul util
pentru a facilita munca
direct? cu incon?tientul.
erickson a fost extrem de
creativ în a folosi cuvinte care
au mai multe sensuri,
conota?ii ?i implica?ii ?i care
transmit un mesaj
con?tientului ?i un altul
incon?tientului –uneori chiar
opus ca sens-. tot în acest
scop se folosesc metafore,
glume, proverbe, pove?ti ?i tot
soiul de alte jocuri de cuvinte,
unele mai creative decât
altele ?i mai abil alc?tuite,
astfel încât s? evite sau s?
p?c?leasc? sistemul de
referin?? uzual, con?tient al
persoanei.

45

Aceste tehnici ?i-au dovedit

eficacitatea pentru c? ele se
folosesc de experien?ele de
via?? particulare ale clien?ilor
?i de pattern-uri de înv??are
pe care le-au mai utilizat în
trecut, dar pe care terapeutul
îi provoac? s? le foloseasc? ?i
pentru a-?i rezolva problemele
pentru care au venit la
terapie. metaforele sau o
glum? strecurat? într-un
context potrivit poate
mobiliza procesele
incon?tiente într-un fel în care
nu ar fi putut-o face clientul în
mod voluntar ?i pe care nici
m?car terapeutul nu le poate
anticipa. cercet?rile privind
func?ionarea emisferelor
cerebrale (gazzaniga, 1967;
sperry, 1968; galin, 1974;
rossi, 1977) au ar?tat c?
tehnicile lui erickson fac apel
la emisfera dreapt?,
nondominant?. în timp ce
partea stâng? proceseaz?
comunicarea verbal? de
natur? abstract? sau
intelectual?, cea dreapt? se
ocup? cu procesarea datelor
vizuale, kinestezice,
imagistice sau metaforice. tot
ea este legat? de procesele
emo?ionale ?i de imaginea
corporal? ?i din acest motiv
putem b?nui c? este
responsabil? ?i de apari?ia
simptomelor psihosomatice,
care sunt expresia unui limbaj
al emisferei drepte. felul
metaforic de a comunica
dezvoltat de erickson
comunic?, practic, direct cu
emisfera dreapt?, într-un
limbaj specific ei. aceasta
este de altfel o abordare
revolu?ionar? pentru c?
simptomele sunt rezolvate
direct ?i într-o perioad? mult
mai scurt? de timp, decât o
f?cea maniera clasic?,
psihanalitic?, care mai întâi
traducea limbajul specific
emisferei drepte într-unul
abstract, cognitiv, specific
func?ion?rii emisferei stângi,
care mai apoi, într-un fel ce
r?mâne necunoscut ac?iona
înapoi asupra p?r?ii drepte
pentru a schimba simptomul
(rossi, 1977). Nu vrem s?
subliniem aici c? abordarea
lui Freud nu ar fi fost una
valoroas?, îns? ea se întinde
pe o perioad? mai
îndelungat? de timp ?i
practica a ar?tat destul de
des, c?,
de?i pacien?ii reu?esc s? aib?
insight
-uri extraordinare, totu?i
simptomul r?mâne.

Chiar dac?
insight
-ul intelectual este unul
corect el r?mâne izolat ?i nu
reu?e?te s? ac?ioneze asupra
emisferei drepte, care se afl?
la originea form?rii ?i
men?inerii simptomului.
Orientarea strategic?
folose?te un mod de a
comunica pe dou? nivele care
are marele avantaj de a
comunica direct cu emisfera
dreapt?.
Este ?i mai uimitor c?
Erickson a dezvoltat aceste
tehnici intuitiv, înainte ca

46
cercet?rile s? eviden?ieze
particularit??ile func?ion?rii
emisferelor cerebrale care ne
sunt cunoscute ast?zi.
Erickson, în terapia sa insista
c? trebuie s? ne
în?elegem clientul la nivel
global, privit în ansamblul
tr?s?turilor sale de
personalitate
, formate sub influen?a
experien?elor de via?? prin
care a trecut ?i care l-au f?cut
s?-?i construiasc? ni?te filtre
prin care prive?te lumea ?i
via?a, ni?te principii ?i valori,
nu doar în contextul
particular în care se afl? sau
doar prin prisma simptomului
pe care l-a dezvoltat (a?a cum
medicii au uneori tendin?a de
a vedea simptomul, nu
pacientul). Mai mult decât
atât, atunci când acesta intr?
în cabinetul de terapie, se afl?
într-un context de viat?, la fel
de unic ?i repetabil ca ?i el ca
persoan?. De aceea este
imperios necesar s? lu?m
toate aceste dimensiuni în
calcul când ne stabilim planul
terapeutic sau când facem
vreo interven?ie.
Simptomul nu trebuie abordat
restrictiv,
scos din contextul particular
despre care am vorbit. De
altfel el a ap?rut datorit? unei
serii de factori care nu se
rezum? doar la factorii de
personalitate ai clientului.
Important este s? deslu?im
de ce clientul a dezvoltat
acest simptom dezadaptativ,
în acel moment al existen?ei
lui.
El este, contrar aparen?elor,

o cale de a comunica ceva

sau de a se adapta la
realitate.

Erickson vedea, în fiecare

simptom dezvoltat, ceva
pozitiv la nivel inten?ional sau
de cauzalitate.
 Oricât ar p?rea de negativ? o
simptomatologie, ea este
totu?i un fel de a r?spunde,
într-un moment particular al
vie?ii, la solicit?rile la care nu
a g?sit o alt? formul? mai
potrivit? de a le face fa??. Nu
putem aprecia în ce m?sur?
ea a avut rolul de a evita un
r?u ?i mai mare care se putea
întâmpla. (Erikson, 1965)
Privit? din acest unghi de
vedere,
scopul terapiei este de a g?si
alte resurse de adaptare,
 care s? îndeplineasc? nevoile
pe care le suplinea simptomul
într-o modalitate mai pu?in
fericit? pentru pacient.
Utilizarea simptomului
pacientului este un principiu
?i o constant? a terapiei
ericksoniene
pentru c? se porne?te de la
premiza c? orice simptom
dezvoltat de cineva –oricât de
urât sau dezadaptativ ar
putea p?rea la un moment
dat- este o modalitate de a
comunica ceva, uneori
metaforic?, o cale de a
 47
rezolva o problem?, chiar
dac? nu este cea mai bun?.
Spre exemplu, s-au semnalat
cazuri în care oameni ce au
fost martori la ororile
r?zboiului au orbit, f?r? vreo
cauz? fiziologic? pentru c? au
refuzat s? mai vad?, s? mai fie
martori la atrocit??ile care îi
traumatiza psihic. Orbirea a
fost calea g?sit? de
incon?tientul lor pentru a nu
mai vedea acele lucruri, care
cu siguran?? c? le f?cea
foarte mult r?u. Acest
simptom este unul extrem de
grav, de invalidant ?i, mai
mult decât atât, inutil pentru
subiec?ii care s-au prezentat
la psiholog, care nu mai erau
în r?zboi ?i nu mai erau
nevoi?i s? vad? vreo
atrocitate. Este clar c? prin
psihoterapie se pot g?si
metode mult mai constructive
de a trece peste acele traume
ce le-au marcat existen?a.
Pentru a vindeca este
important
s? respec?i cadrul de
referin?? al subiectului.
Erickson spunea c? nebunii nu
sunt nebuni ci noi nu ?tim s?-i
în?elegem. Se spune c?, dac?
vrei s? omori un câine, trebuie
s?-l tratezi ca ?i când ar fi
turbat. Logic, o atitudine
constructiv? ar fi
s? tratezi un pacient ca pe o
persoan? s?n?toas?, care are
o problem? de moment pe
care are resursele s? o
rezolve
, nu ca pe un bolnav. O
exemplificare practic? a
acestor principii o d?
modalitatea prin care a
abordat s? trateze un autist
care nu reu?ea s? pronun?e
decât sunete f?r? sens. Timp
de patru ani, Erickson, în
fiecare diminea??, se plimba
al?turi de el, se a?eza în
aceea?i pozi?ie cu el, uneori
culcat pe banc? ?i a înv??at
toate sunetele pe care acesta
le pronun?a. Apoi a comunicat
cu el doar prin intermediul
sunetelor sale, aceasta pân?
când, într-o zi, autistul s-a
întors ?i i-a adresat lui
Erickson cuvintele:
Doctore, tu nu po?i s?
vorbe?ti ca toata lumea?
. Din acest moment s-a
vindecat. Este un exemplu
genial care exemplific? nu
doar cele enun?ate mai sus ci
?i un alt principiu fundamental
al terapiei ericksoniene:
utilizarea simptomului
pacientului în procesul
vindec?rii.
În inducerea transei
nu au ce caut? verbele
reflexive
. Niciodat? nu i se spune
subiectului “gânde?te-te
la....”. Este important, de
asemenea, cadrul cultural ?i
valoric al subiectului. Vom
utiliza în inducerea transei
expresiile specifice limbii
respective, culturii
pacientului în general, ?i
modul uzual de a se exprima
al subiectului, în particular.
Hipnoza este un fenomen
intrapsihic, dependent de o
serie de procese interne, iar
48
hipnoterapeutul nu trebuie
decât s?
creeze un context favorabil
pentru ca aceste procese s?
se poat? manifesta
, la fel cum un incubator
asigur? un mediu favorabil
pentru ca ou?le s? devin? pui.
Cea mai mare gre?eal? pe
care o putem face este s?
încerc?m s? schimb?m
comportamentul unui client,
dup? cum credem noi c? este
bine. Un hipnoterapeut
ericksonian trebuie s? aib?
abilitatea de a-?i minimiza
rolul lui ?i a maximaliza
contribu?ia subiectului. Cazul
urm?tor va exemplifica
modalitatea în care abordarea
strategic? reu?e?te s?
exploateze comportamentul
manifest al clien?ilor într-o
manier? benefic? pentru ei.
Este vorba despre un subiect
(Erickson, 1976) care s-a
oferit voluntar pentru a-i
înv??a pe studen?ii de la
medicin? practica hipnozei.
Dup? o discu?ie extrem de
general? despre trans?,
femeia ?i-a exprimat dorin?a
de a intra imediat în hipnoz?.
De aceea a fost invitat? s?-?i
aleag? un scaun ?i o pozi?ie
confortabil?. Apoi ea ?i-a
exprimat dorin?a de a fuma. I
s-a oferit imediat o ?igar? iar
ea a început s? fumeze lent,
privind meditativ la fumul ce
se în?l?a. Erickson a ini?iat o
conversa?ie despre pl?cerea
de a fuma ?i de a privi fumul
cum se unduie?te, despre
senza?ia pl?cut? pe care i-o
provoac? atingerea ?ig?rii,
despre sentimentul profund
de satisfac?ie intern? pe care
i-o d? faptul de a fi total
absorbit? de fumat ?i de a nu
mai fi atent? la nimic din ce
se întâmpl? în jur, în exterior.
De asemenea au fost f?cute
remarci despre inhala?ia ?i
despre eliminarea fumului,
care au fost sincronizate cu
ritmul de respira?ie al
subiectei. Apoi a mai vorbit
despre u?urin?a cu care
mânuia ?igara, despre
gesturile automate pe care le
f?cea, sincronizate cu
comportamentul manifest.
Curând, cuvintele
inspir?, expir?,
au reu?it s?-i condi?ioneze,
s?-i controleze
comportamentul, f?r? ca ea s?
realizeze asta pentru c? erau
foarte bine mascate în
con?inutul conversa?ional.
Înainte de a se fi terminat
?igara, ea intrase deja într-o
trans? u?oar?. Apoi i s-a
sugerat c? se poate bucura în
continuare de fumat pe
m?sur? ce se scufund? în
somn. Ca în vis, ea va avea
ocazia s? mai tr?iasc? acele
senza?ii pl?cute. În acest
mod, prin
utilizarea unui
pattern
comportamental incon?tient
specific
pentru ea, a fost ajutat? s?
intre într-o trans? profund?.
De cele mai multe ori
anumite expresii, prin care se
exprim? pacientul, ne poate
sugera o metafor?

49
vindec?toare
pentru c? de multe ori clien?ii
se exprim? în metafore, f?r?
s?-?i dea seama (ex. ceea ce-
mi spui tu m? r?ne?te, acel
eveniment a l?sat urme
adânci în sufletul meu, totul
pare ca un co?mar etc). Ceea
ce este important este c?
întreaga abordare
ericksonian? se face în
spiritul respectului pentru
unicitatea fiec?ruia. Acest
principiu presupune c? orice
comportament manifest al
clientului trebuie mai întâi
acceptat ?i ulterior abordat
ca o resurs?.
Multe situa?ii limit?, urgente,
atunci când oamenii se afl?
sub stres determin? apari?ia
unei st?ri de trans? spontan?
(ca model instinctual de
adaptare la un pericol), care
îi face mult mai receptivi la
sugestii. În practica sa,
Erickson a reu?it s?
foloseasc? ?i asemenea
situa?ii ca pe o oportunitate.
Allan, b?iatul s?u de 7-8 ani, a
c?zut peste o sticl? spart? ?i
s-a t?iat la picior. Ca urmare a
intrat în buc?t?rie ?ipând ?i
plângând din cauza durerii ?i
a fricii de sângerare. A luat în
vitez? un prosop pentru a
?terge sângele. Profitând de
momentul în care s-a oprit
pentru a-?i trage r?suflarea, a
început s?-i spun?:
stânge sângele, strânge
sângele, folose?te un prosop
de corp, prosop de corp, nu
unul de mâini, unul de baie
?i i-a dat unul. Copilul l-a luat
imediat ?i a f?cut ceea ce i s-
a spus. Apoi i s-a spus pe un
ton alert
 Acum leag?-l în jurul
piciorului, leag?-l strâns,
leag?-l strâns
. Dup? ce a f?cut ?i asta i s-a
spus acum ?ine-l bine, urc?-te
în ma?in? ?i s? mergem la
doctor
. Pe drum i-a explicat c? rana
lui nu este nici pe departe la
fel de mare pe cât a fost rana
surorii lui de la mân? ?i c? nu
va putea s?-?i pun? mai multe
copci decât ea oricât s-ar
str?dui. Apoi i-a spus c? este
în întregime responsabilitatea
lui s? verifice dac? chirurgul îi
pune câte copci sunt
necesare. Tot drumul a fost
consiliat despre modul în care
î?i poate cere drepturile.
Odat? ajuns în cabinet i-a
spus asistentei c? el dore?te
s? i se pun? 100 de copci. Ea
abia dac? a spus
pofti?i, doctorul este în acest
cabinet
. Când a plecat asistenta,
Erickson i-a ?optit c? ea este
doar o asistent? ?i s? nu uite
s?-i zic? medicului tot ceea ce
dore?te. Ajuns în cabinetul
medicului, ?i-a desf?cut
prosopul, ?i-a întins piciorul ?i
i-a spus pe un ton hot?rât c?
vrea exact 100 de copci. A?a
o s? am cu mult mai multe
decât sora mea.
?i nu le pune foarte dep?rtate,
d?-te la o parte , vreau s? v?d
totul.

50

Vreau s? m? co?i cu a??

neagr? ca s? o pot vedea bine.
Nu vreau bandaj, vreau copci!
. I s-a explicat chirurgului c?
Allan în?elege bine situa?ia ?i
nu are nevoie de anestezie.
Lui Allan i-a spus c? mai întâi
trebuie s? se spele. Apoi i s-a
spus c? trebuie s? fie foarte
atent la ce face doctorul, s?
numere fiecare copc? ?i s?
vad? dac? sunt puse la
distan?a potrivit?. Allan a
f?cut ce i s-a spus iar
chirurgul ?i-a f?cut treaba în
lini?te. El a avut grij? ca
copcile s? fie cât mai
apropiate pentru a avea mai
multe decât sora sa.
Nemul?umirea principal? a lui
a fost c? dac? chirurgul s-ar fi
str?duit mai mult ar fi putut
s?-i pun? ?i mai multe copci.
În drumul spre cas?, b?iatul a
fost complimentat în leg?tur?
cu modul competent în care a
supravegheat opera?ia. I s-a
sugerat de asemenea c? o
cin? s??ioas? ?i un somn bun
vor face ca piciorul s? se
vindece mai repede. Nu s-a
men?ionat absolut nimic
despre durere ?i anestezie.
Nici m?car nu a fost depus un
efort foarte mare pentru a
induce transa.
Erickson s-a folosit doar cu
abilitate de diferite aspecte
oferite de context pentru a-i
distrage aten?ia de la durere
?i a-l direc?iona spre alte
detalii ce veneau în
concordan?? cu valorile
specifice vârstei
fragede astfel încât toat?
situa?ia s? fie rezolvat?
eficient, iar b?iatul s? fie
cooperant. (Erickson, 1979,
Hypnotherapy - An
Exploratory Casebook,
p. 52 ). Asemenea situa?ii cer
reac?ie promt? ?i o abilitate
bine cizelat? de a recunoa?te
nevoile ?i a ac?iona în
concordan?? cu ele.
Tehnica este extrem de
eficient? atât în raport cu
copii cât ?i cu adul?ii. Ea
solicit? îns? o mare
flexibilitate pentru a reu?i s?-i
direc?ionezi aten?ia
pacientului într-un mod
hot?rât, activ ?i dinamic,
chiar în situa?ii de tensiune
psihic? intens?. Ea nu
presupune doar utilizarea
comportamentului manifest ci
mai mult decât atât, a
realit??ilor interioare –
gânduri, sentimente,
experien?e de via??.

51

II. PRINCIPIILE ?I
CARACTERISTICILE HIPNOZEI
ERICKSONIENE
II.2. Pentru a face
psihoterapie trebuie s? existe
o rela?ie pozitiv?, de
încredere între client ?i
terapeut
„M-am dedicat Budo-ului de la
15 ani ?i am înv??at cu mul?i
profesori de scrim? ?i Ju-
Jutsu. Am reu?it s? st?pânesc
procedeele fiec?rei ?coli în
câteva luni, dar nimeni n-a
reu?it s?-mi explice esen?a
Budo-ului, într-atât încât s? fiu
satisf?cut. Am b?tut atunci la
poarta diverselor religii, dar
nici acolo n-am g?sit r?spuns.
?i, deodat? prin 1925, daca
îmi aduc bine aminte, st?team
singur într-o gradin? ?i iat? am
avut deodat? impresia c? tot
universul se cutremur? ?i un
nor auriu iese din p?mânt, m?
înconjoar? ?i corpul îmi
devine ?i el auriu. Mintea ?i
corpul devin u?oare. Puteam
în?elege orice : ciripitul
p?s?rilor, facerea lumii, orice.
În acest moment am avut
iluminarea; am în?eles c?
secretul Artelor mar?iale este
iubirea fa?? de orice fiin??.
Mi-au dat lacrimile de
bucurie.” Morihei Uyeshiba
Personalitatea
hipnoterapeutului ?i
atitudinea acestuia este
foarte importanta pentru
succesul terapiei. Acesta
trebuie sa fie
deschis ?i încrez?tor, în mod
autentic, în capacitatea
clientului de a-?i rezolva
problemele.
Este extrem de important s?
existe încredere între
terapeut ?i subiect pentru a
face hipnoz?. E important ca
pacientul s? se simt? valorizat
?i s? perceap? foarte clar c?
este respectat ?i investit cu
“puterea” de a-?i rezolva
problemele.
Înainte de începe orice
demers terapeutic trebuie
s? stabilim o bun? rela?ie cu
pacientul
?i s? afl?m ce în?elege
pacientul prin hipnoz?, ce se
a?teapt? exact s? ob?in? de la
terapie ?i s?-i corect?m
eventualele concep?ii gre?ite.
Dac? suntem foarte aten?i la
ceea ce ne poveste?te
clientul
este
52
posibil s? afl?m chiar de la el
care este cea mai potrivit?
cale de a-l face s? intre în
hipnoz?.
Pentru a stabili o rela?ie
pozitiv? cu pacientul se poate
utiliza un mic truc psihologic
care ?ine de sfera manipul?rii.
Este util s? ob?inem de la
client câteva r?spunsuri de
da
punând întreb?ri la care
acesta evident va r?spunde
afirmativ cum ar fi
Sunte?i îmbr?cat în ro?u
ast?zi
, etc.. Acest lucru va crea
premiza accept?rii ?i altor
tipuri de sugestii, f?r? s?
realizeze impactul pe care l-
au avut acele prime
r?spunsuri asupra lui ?i îl
invit? s? intre într-un univers
agreabil, ob?inând o oarecare
relaxare fizic?, destindere ?i
sc?derea rezisten?elor. Tot în
acest scop, pentru început
este bine s? ne creiem
abilitatea de a evoca doar
lucruri pl?cute, relaxante,
 ?i de a le evita pe cele
nepl?cute care ne consum?
energia inutil. Este un lucru
cunoscut c? ne facem
agreabili doar prin lucruri
pl?cute (e de altfel o
afirma?ie foarte “comercial?”
iar cei ce lucreaz? în
domeniul publicit??ii ?tiu
foarte bine s? aplice practic
acest principiu). Odat? intrat
în cabinetul lui Erickson,
clientul era întâmpinat doar
cu cuvinte cu înc?rc?tur?
pozitiv?, care îi induceau
clientului, f?r? ca acesta s?
realizeze, o stare de confort
psihic care crea premise
favorabile în rela?ionare.
Cercet?rile au eviden?iat c?
doar pronun?area cuvântului
“agreabil” îi determin? pe
oameni s? se simt? bine.
Sim?ul umorului este ?i el un
factor care poate îmbun?t??i
rela?ia.
Rela?ia terapeutic? este
tratamentul, sau mai bine zis,
o bun? parte din el.
Mul?i autori consider?
calitatea rela?iei mult mai
important? decât tehnica
utilizat? pentru succesul
terapiei. Aceast? afirma?ie
este sus?inut? de observa?ii
cotidiene. Cu to?ii suntem
dispu?i s? facem favoruri sau
s? accept?m sugestii de la
persoane care ne sunt
agreabile. Acela?i lucru spus
de o persoan? simpatic? ?i de
una antipatic? cap?t?
conota?ii diferite. Acela?i sfat
îl putem interpreta ca pe o
sugestie pozitiv? sau ca pe o
dovad? de rea inten?ie, dac?
consider?m c? persoana care
ne-a dat sfatul ne este ostil?
sau ne dore?te r?ul. Sau ne
putem gr?bi s? punem în
practic? o sugestie venit? de
la o persoan? pe care o
investim cu încredere ?i pe
care o admir?m în timp ce,
aceia?i sugestie, dat? de o
persoan? care ne este neutr?
sau în care nu avem încredere
poate trece pe lâng? noi.

53
Iar un terapeut are tot
interesul ca sugestiile sale s?
fie auzite ?i luate serios în
calcul de c?tre client pentru
ca terapia s? fie eficient?.
Evalu?rile rela?iei, f?cute de
client sunt o bun? manier? de
a face îmbun?t??iri cu privire
la acest aspect. Cu alte
cuvinte, putem înv??a din
gre?eli ?i putem utiliza
sugestiile clien?ilor no?tri
pentru a deveni mai buni.
Solidaritatea leg?turii nu este
puternic corelat? cu durata
tratamentului,
deci nu are nici o importan??
dac? tratamentul dureaz?
câteva ?edin?e sau un an.
Acest aspect nu face nici o
diferen?? între terapiile
ericksoniene –scurte ca
durat?- ?i cele psihanalitice,
ce se întind pe perioade
foarte mari de timp. O
leg?tur? profund? ?i pozitiv?
se poate produce chiar
instantaneu. Timpul necesar
oamenilor, pentru a se sim?i
în largul lor într-o rela?ie,
variaz? ?i depinde de
percep?iile acestora. Acordul
terapeutic este un termen
generic care pune accent pe o
rela?ie de parteneriat între
terapeut ?i pacient. Erickson
î?i consulta pacien?ii în
leg?tur? cu preferin?ele lor,
cu obiectivele ?i metodele pe
care doresc s? le foloseasc?
pentru a atinge aceste
scopuri. Un rezultat negativ
poate s? fie consecin?a gravei
erori de a l?sa deoparte
clientul în procesul
terapeutic. Terapeutul poate
s? pun? clientului o serie de
întreb?ri al c?ror r?spuns s?
fie valorificat ca un
feed-back
pentru a putea evolua ca
practician:
În ce fel modul în care am
lucrat cu dumneavoastr? v-a
ajutat s? v? rezolva?i
problemele?,

Concret ce anume v-a fost

folositor?
,
În ce fel modul în care am
lucrat cu dumneavoastr? nu v-
a ajutat s? v? rezolva?i
problemele?
,
Concret ce anume nu v-a fost
folositor?,

Exist? vreun lucru pe care a?i

dorit s? fie f?cut altfel? Dac?
da, ce anume?, Dup? p?rerea
dumneavoastr? ce anume mi-
a sc?pat din vedere atunci
când mi-a?i vorbit despre
p?rerile dumneavoastr??,
Dup? p?rerea dumneavoastr?,
ce anume nu am în?eles
. În func?ie de r?spunsurile
clientului terapeutul poate
înv??a în permanen??, se
poate dezvolta. Acest fel de a
aborda lucrurile este bun
pentru c? ofer? o variant?
direct? ?i neintermediat? de
pattern
-urile interne ale terapeutului
asupra terapiei ?i a
modalit??ii de abordare a
problemelor clientului. Tot
pentru a-?i perfec?iona
tehnicile, terapeu?ii pot folosi
înregistr?rile video care îi pot
ajuta s?-?i în?eleag? mai bine
erorile pe care le-au f?cut în
 54
rela?ionarea cu pacientul sau
în alegerea tehnicilor cele mai
potrivite. Atitudinea pe care
o afi??m este deseori mai
important? decât mesajul pe
care îl transmitem. Modul de a
rela?iona trebuie s? transmit?
clientului, dincolo de cuvinte,
c? nimic nu este imposibil de
ob?inut, c? exist? o
multitudine de solu?ii la
fiecare problem?. Pornind de
la aceast? atitudine vom
putea s? ne sprijinim clien?ii
pentru a-?i g?si resursele
necesare pentru a dep??i
orice problem?. PNL-ul a
definit prin conceptul de
pacing
tocmai acest proces al
stabilirii raportului de
rezonan?? empatic?, constând
în aser?iuni constatative, dar
nelimitându-se la ele. Un bun
hipnotizator reu?e?te s?
comunice total cu clientul
s?u, utilizând limbajul verbal
?i nonverbal. În empatia de
tip verbal ?i-au dovedit
eficien?a dou? categorii
descriptive: - descrierea
experien?ei de moment,
sesizabil? pentru subiect; -
descrierea experien?ei de
moment, insesizabil? pentru
subiect. Acest ultim aspect
ar putea p?rea un paradox,
îns? Erickson ?tia s? utilizeze
resursele limbajului cu
m?iestrie. El î?i punea clientul
în fa?a unor serii de afirma?ii
vagi ?i cu un grad mare de
ambiguitate , care reu?eau s?
par? precise pentru cineva
care nu este obi?nuit cu ele
(Ex.: ?i s-ar putea s?
con?tientizezi o anume
senza?ie….). Aceast? tehnic?
las? libertatea fiec?rui client
s?-?i proiecteze propria
experien?? în spusele
terapeutului. Afirma?iile
hipnotizatorului trebuie
sincronizate
astfel încât s? surprind? cu
acurate?e experien?a
pacientului în îns??i derularea
ei. Terapeutul va enun?a
„inspiri ?i expiri” pe m?sur?
ce observ? c? pacientul
inspir? ?i expir?. Practic
terapeutul se va adapta
permanent la experien?a pe
care o parcurge clientul
: în timp ce tu stai comod în
fotoliu, ascultând sunetul
vocii mele…, ?i în timp ce
închizi ochii (rezonan??
empatic?), sim?i c? trupul t?u
plute?te ?i devine din ce în ce
mai u?or (orientare.)
Practic strategia de stabilire
a rezonan?ei este în
permanen?? corelat? cu
manifest?rile
comportamentale urm?rite.
 55
Mai mult decât atât, pentru a
crea o rela?ie pozitiv?,
Erickson
î?i armoniza pozi?ia ?i
mi?c?rile corpului, intona?ia,
ritmul ?i modul de a vorbi cu
cele ale clientului.
El adopta adesea intona?ia
pacientului, sintaxa ?i ritmul
vorbirii acestuia, î?i potrivea
pozi?ia corpului, ritmul
respira?iei ?i gesturile pentru
a fi în armonie cu clientul s?u.
În acest mod, acesta c?p?ta
senza?ia c? este în?eles, c?
terapeutul este pe aceia?i
lungime de und? cu el. Tot din
acest considerent, Erickson
era atent s? foloseasc?
sintagme similare cu cele
folosite de client precum ?i
acelea?i inflexiuni ale vocii.
Practic, î?i transforma
canalele de reac?ie în
mecanisme de
feed-back
, care s? corespund?
experien?ei subiective ale
clientului în plan con?tient ?i
incon?tient. Datorit?
elegan?ei ?i naturale?ei cu
care f?cea aceste lucruri,
subiec?ii nu realizau c? sunt
supu?i unor practici de
stabilire a rezonan?ei
empatice. Scopul acestui
proces de
pacing
este s? comunice atât de
bine cu clientul, încât ulterior
s? poat? prelua controlul.
Odat? ce pacientul accept?
descrierile terapeutului ca
fiind în conformitate cu
experien?a sa subiectiv?, linia
ce delimiteaz? descrierea
comportamentului obiectiv al
clientului de ceea ce acesta
va experimenta pe cont
propriu devine tot mai
neclar?. Important este
pentru început s? fii capabil
s? întâlne?ti clientul pe
terenul s?u,
s?-i în?elegi viziunea despre
lume pentru a-l putea
schimba. Este inutil s? încerci
s?-l determini s? accepte alte
reguli sau „adev?ruri”
consacrate. Erickson a reu?it
s? hipnotizeze pacien?i ce
erau considera?i
nehipnotizabili, rigizi,
rezisten?i tocmai pentru ca a
avut arta de a utiliza chiar
acele rezisten?e –parte a
modelului intern despre lume-
pentru a face terapie.

56

II. PRINCIPIILE ?I
CARACTERISTICILE HIPNOZEI
ERICKSONIENE
II.3. Deconectarea p?r?ii
con?tiente de cea
incon?tient? ?i accesarea
emisferei non-dominante duce
la inducerea transei.
Concep?ia ericksonian?
despre incon?tient
Un miriapod trecea pe o
c?rare, cu cele 100 de
picioare ale sale mi?cându-se
într-o sincronizare perfect?. O
broasc? râioas? l-a privit
minunându-se: "Cum reu?e?ti
s? î?i coordonezi atât de bine
picioarele? Pe care dintre ele
îl mi?ti primul?"
Miriapodul s-a oprit s? se
gândeasc? ?i de atunci nu mai
?tie cum s? mearg?.
Caracteristic hipnozei
ericksoniene este c? se
vorbe?te foarte mult despre
deconectarea p?r?ii
con?tiente de partea
incon?tient?.
Practic, se fac distinc?ii
foarte importante ?i ample
între aceste dou? p?r?i. Prin
intermediul hipnozei Erickson
î?i “duce” pacien?ii la mare, la
munte, în templu sau în
c?l?torii cu iz SF (dup?
preferin?ele fiec?ruia) ?i
acest lucru
determin? apari?ia transei
.
Povestea care îi ajut? s? intre
în trans? este
alc?tuit? în func?ie de
personalitatea clientului
?i necesit? un
bun interviu preliminar
pentru a descoperi
preferin?ele acestuia (ce îi
place ?i ce nu îi place) pentru
ca, ulterior, s? se poat?
integra aceste elemente în
procesul de induc?ie sau în
interven?iile terapeutice.
Inducerea unei st?ri
modificate de con?tiin??
presupune distragerea ?i/sau
utilizarea „min?ii con?tiente”.
Faptul c? Erickson
nu era deloc structurat
constituia, în acela?i timp,
marele avantaj ?i dezavantaj
al tehnicilor sale
. Pe de o
parte confuzia pe care o
producea pacien?ilor facilita
deconectarea p?r?ii
con?tiente,
care era dep??it? de situa?ie
pentru c? nu putea procesa
atâtea elemente câte i se
d?deau în mod deliberat într-o
unitate scurt? timp. Pe de alt?
parte, aceste tehnici, fiind
foarte pu?in structurate sunt
mai greu

57
de înv??at, fiind puternic
adaptate la personalitatea
clientului ?i la situa?ia în care
se afl? acesta. Practic,
tehnicile sunt la fel de unice
pe cât este clientul ?i situa?ia
sa concret? de via??. Putem
prelua, desigur principiile ?i
spiritul ericksonian, nu îns?
tehnica în totalitate. Ernest
Rossi, unul din colaboratorii
apropia?i ai lui Erickson,
afirma c? acesta vorbea prea
mult. Aceast? “logoree” era
îns? una atent dirijat? ?i
deliberat construit? pentru a
facilita intrarea în trans? a
clientului. Pentru c? Erickson
era foarte intuitiv, de aici
derivând ?i geniul s?u,
aproape ca nu exista reguli
ale terapiei sale. Cu toate
acestea, colaboratorii s?i au
încercat s? g?seasc? principii
ale abord?rii sale pe care le-
au sintetizat pentru a facilita
înv??area lor. Totu?i, în mod
paradoxal, limbajul lui
Erickson era extrem de clar,
dând adeseori cuvintelor
sensul cel mai simplu posibil.
Un exemplu în acest sens îl
constituie felul în care explic?
sensul cuvântului incon?tient
– tot ceea ce nu percepem
aici ?i acum, tot ceea ce nu
este con?tient. De?i în
aparen?? atât de simpl?
(comparativ cu concep?ia
freudian? ce teoretizeaz?
foarte amplu acest concept),
no?iunea de incon?tient este
una de baz?, fundamental?
pentru Erickson ?i nu o putem
în?elege f?r? s? raport?m la
ea concep?iile despre hipnoz?
sau cele referitoare la
modalitatea de a face
psihoterapie. Un sinonim
ericksonian pentru
incon?tient ar fi acela de
rezervor de resurse
 ?i acest concept este bun
pentru c? las? s? se întrevad?
întreaga modalitate de a privi
procesul psihoterapeutic.
Incon?tientul este mai exact
un izvor activ de resurse care
lucreaz? în permanen??
pentru noi, ne protejeaz?.
Munca incon?tient? st? la
baza individualit??ii noastre.
Printre fenomenele
incon?tiente exist? moduri de
func?ionare extrem de
eficiente pe care este
important s? le cunoa?tem
pentru a practica hipnoza
ericksonian?. R. Bandler
(Bandler R., 1975) considera
c? atunci când Erickson
folosea conceptul de
minte incon?tient?
se referea atât la
func?ionarea emisferei
cerebrale dominante la un
nivel ce r?mâne
necon?tientizat, cât ?i la
func?ionarea emisferei non-
dominante. Aceast? ipotez?
se bazeaz? pe observa?iile
care au dus la concluzia c?
inducerea transei implic? trei
dimensiuni:
 58
-stabilirea reportului de
rezonan?? empatic? ?i
dezorientarea emisferei
dominante prin tehnici
specifice (cum ar fi cea a
confuziei); -utilizarea
emisferei dominante,
procesare lingvistic? ce se
produce la nivel incon?tient; -
accesarea emisferei non-
dominante. Esen?a terapiei lui
Erickson consta în utilizarea
acestor mecanisme cu
obiectivul clar de a permite
pacientului s?-?i ating?
obiectivele pe care ?i le
dore?te. Modalitatea de a
induce transa se subscrie
acestei concep?ii ?i este de
fapt procesul prin care îl
aduci pe client în starea în
care reu?e?te s? se deta?eze
de mediul s?u pentru a
func?iona la nivel incon?tient.
Practic, esen?a psihoterapiei
este de a descoperi aceste
resurse precum ?i calea de a
le activa astfel încât s?
lucreze în folosul clientului
pentru a se vindeca. Subiectul
nu se supune sugestiilor, a?a
cum vedeau acest proces
practican?ii hipnozei clasice,
ci r?spunde propunerilor
terapeutului doar în m?sura în
care le consider? oportune,
potrivite pentru modul s?u de
a fi, cu stilul propriu de a
rezolva problemele.
Erickson a dezvoltat o serie
de tehnici care s? faciliteze
accesarea emisferei non-
dominante ?i de comunicare
cu aceasta, pornind de la
premisa c? fiecare dintre cele
dou? emisfere au rolul lor în
activitatea psihic?.
Func?iile emisferei non-
dominante se refer? în
principal la melodii,
vizualizare, categorii
lingvistice speciale ?i la
partea opus? a corpului. La
nivelul creierului exist? o
serie de asimetrii cerebrale
ce au i-au folosit lui Erickson
ca surse de inspira?ie pentru
g?sirea de c?i originale de
accesare a incon?tientului ?i
de comunicare cu acesta. Una
dintre tehnicile acela mai
directe ?i cele mai eficiente
de
stimulare a emisferei non-
dominante
const? în a-l determina pe
client s?-?i creeze mintal
imagini vizuale. În acest mod
se înlesne?te transferul
controlului de la emisfera
dominant? la cealalt?. Aceste
imagini nu trebuie s? aib? un
corespondent strict în
realitate pentru c? devin
blocante ?i îi împing spre
realitate. Din contr? sugestiile
trebuie construite astfel încât
s? le lase subiec?ilor maximul
de libertate în a construi
imagini a?a cum le doresc ei,
chiar dac? nu au
corespondent în lumea
obiectiv?.

59
Tehnica clasic? a num?r?torii
folosit? în inducerea transei
este ?i ea un caz special de
accesare a emisferei non-
dominante pentru c? este
foarte probabil ca pacientul
s?-?i reprezinte aceste cifre ?i
vizual, cu ochii min?ii, îns?
este dependent? de
capacitatea lui de a-?i folosi
anumite sisteme de
reprezentare. ?tiut fiind faptul
c? muzica este apanajul
emisferei non-dominante ea
poate fi utilizat? ca mijloc de
induc?ie. Tot ca metod? de
induc?ie, Erickson obi?nuia s?
pun? emisfera dominant? în
fa?a unor construc?ii
sintactice complexe ce o
suprasolicitau ?i în interiorul
c?rora strecura mesaje la
care, în mod normal, se
reac?ioneaz? incon?tient.
Mesajul principal este
procesat de emisfera
dominant? în timp ce
mesajele incluse de cealalt?
emisfer?. De altfel, aceast?
disociere între con?tient ?i
incon?tient
a fost o explica?ie care se
d?dea în mod tradi?ional
pentru a explica apari?ia
st?rii de trans? hipnotic?.
Comportamentul hipnotic,
numit ?i autonom sau
incon?tient, ia locul celui
con?tient ?i voluntar în timpul
transei. A?a cum am mai
subliniat, Erickson a
descoperit extrem de multe
metode care s? faciliteze
disocierea acestor dou?
instan?e ale psihicului. Erau
tehnici diferite, care duceau
îns? la acela?i scop. Fiecare
din ele putea fi utilizat?, în
func?ie de caracteristicile
pacientului. Sugestiile de
tipul po?i fi treaz f?r? a fi
nevoie ca ?i corpul t?u s? se
trezeasc?
,
po?i s? te treze?ti atunci
când corpul t?u se treze?te,
f?r? s?-?i po?i recunoa?te
corpul
ilustreaz? o tehnic?
descoperit? de Erickson,
numit?
tehnica dublei disocieri
. Prima sugestie sugereaz? o
disociere minte-corp iar a
doua una între trezirea
corpului ?i recunoa?terea
acestuia. Acest tip de sugestii
sunt utile pentru c? induc
transa ?i ?in în acela?i timp
cont de unicitatea fiec?ruia.
Ea induce o stare de confuzie
care depoten?eaz?
con?tientul ?i stimuleaz?
comportamentul creativ.
Putem utiliza în acest scop
sugestii de maxim?
ambiguitate cum ar fi:
E?ti liber s? visezi, e?ti treaz,
chiar ?i când crezi c? e?ti în
trans?, sau te po?i comporta
ca ?i când ai fi în trans? chiar
?i când e?ti treaz, po?i
descoperi c? mâna ta se
ridic?, f?r? s? ?tii unde se
îndreapt?.
Aceast? tehnic? este o form?
complex? de sugestie
indirect? ?i are avantajul c?
acoper? toate posibilit??ile de
r?spuns. Ceea ce este
important este c? ea porne?te
de la principiul disocierii
con?tient-incon?tient în scop
terapeutic.

60
II. PRINCIPIILE ?I
CARACTERISTICILE HIPNOZEI
ERICKSONIENE
II. 4. Utilizarea metaforei, ca
mod de comunicare indirect?
activeaz? resursele
incon?tiente ?i diminueaz?
rezisten?ele clientului.
Alc?tuirea metaforelor ?i
exemple ilustrative.
- De ce toat? lumea de aici
este atât de fericit?, cu
excep?ia mea? - Pentru c? ei
au înv??at s? vad?
frumuse?ea ?i bun?tatea
pretutindeni, i-a r?spuns
Maestrul. - Dar eu de ce nu
v?d frumuse?ea ?i bun?tatea
pretutindeni? - Pentru c? nu
po?i vedea în afara ceea ce
nu vezi înl?untrul t?u.
Metafora este o figur? de stil
prin care un cuvânt sau o
expresie, denotând un tip de
obiect sau ac?iune, este
folosit în locul altuia pentru a
sugera o asem?nare sau
analogie între ele ?i
presupune transferul rela?iei
dintre un set de obiecte ?i
celalalt set în scopul unei
explica?ii succinte.
Multe din afirma?iile lui
Erickson erau simbolice,
metaforice
. Un procedeu pe care îl
utiliza adesea atunci când
comunica cu pacien?ii era
înc?lcarea restric?iei de
selec?ie
, tehnic? ce poate fi ?i ea
încadrat? în categoria
metaforelor. Procedeul se
refer? la înc?lcarea unui
în?eles bine format, a?a cum
este el interpretat în limbajul
comun de vorbitorii nativi ai
unei limbi. Atunci când o
persoan? este pus? în fa?a
unei asemenea construc?ii va
fi nevoit? s?-i acorde un
în?eles. Câteva exemple în
acest sens sunt urm?toarele:
B?rbatul a b?ut ghea?a
,
Floarea era furioas?
.
Simbolul este prin excelen??
limbajul sufletului, al
incon?tientului
. Orice simbol are mai multe
valen?e ?i arii de interpretare.
 61
În?elegem o experien?a
metaforic atunci când folosim
un
gestalt
dintr-un domeniu al
experien?ei pentru a structura
experien?a din alt domeniu.
Simbolul este unitatea cea
mai mic? a unei metafore ?i
const? într-un singur obiect,
imagine, sau cuvânt
reprezentând esen?a calit??ii
sau a atributului pe care îl
înlocuie?te. Jung considera
c? un cuvânt sau o imagine
este simbolic? atunci când
presupune ceva mai mult
decât sensul s?u imediat ?i
evident. Simbolul are un
aspect ‘incon?tient’ mai larg
care nu este definit precis sau
explicat complet ?i nici nu
putem spera s? îl definim sau
explica. Pe m?sura ce mintea
exploreaz? simbolul este
condus? c?tre idei care se
afl? dincolo de limita ra?iunii.
Analogia ?i metafora sunt
indispensabile gândirii
?tiin?ifice. Se observa c?
multe dintre marile
descoperiri presupun analogii,
a?a cum este cea a sistemului
solar cu atomii a lui
Rutherford , sau utilizarea de
c?tre Faraday a liniilor de fier
magnetizat pentru a putea
emite ra?ionamente despre
câmpurile electrice. Ele sunt
de asemenea utilizate în
procesul de înv??are:
încep?torilor li se spune s?
gândeasc? electricitatea
similar scurgerii apei prin ?evi
sau procesele chimice ca pe o
minge rostogolindu-se de pe
un deal. Analogia este
considerat? mai degrab? o
abilitate uman? natural?, ?i
utilizarea ei în ?tiin?? este ca
o prelungire directa a utiliz?rii
ei în gândirea de zi cu zi.
Metaforele reu?esc s?
“p?c?leasc?” barierele
con?tientului ?i s? faciliteze
declan?area mecanismelor
incon?tiente de vindecare sau
de rezolvare a problemelor.
Resursele de la acest nivel
sunt practice
inepuizabile
 ?i greu de în?eles ra?ional.
Din acest motiv, multe din
cazurile sale sunt greu de
explicat ?tiin?ific pentru c?
?tiin?a este înc? departe de a
explica în totalitate modul de
func?ionare al incon?tientului.
Este greu de explicat de ce i-a
recomandat unui pacient
alcoolic s? se uite la cactu?i
?i acesta s-a vindecat sau de
ce i-a recomandat unui
pacient cu tulburare obsesiv-
compulsiv? s? se duca la
vânz?torul de ziare ?i sa ceara
pâine care, de asemenea, s-a
vindecat. Sunt lucruri pe care
?tiin?a va încerca, în
continuare, s? le explice ?i cu
siguran?? c? se vor mai
demara sute de cercet?ri în
acest domeniu fascinant.

62
Metafora terapeutic? este
unul din mijloacele cele mai
elegante pentru transformare,
existente la îndemâna
psihoterapeu?ilor de orice
orientare, pentru asistarea
oamenilor în procesul de
dezvoltare personal?,
schimbare, vindecare sau
cre?tere. Scopul major al
metaforei terapeutice este de
a
înso?i experien?a individual?
?i apoi de a o conduce
insesizabil prin spunerea unei
pove?ti care ajut? persoana
s? î?i acceseze resursele
necesare pentru schimbare
sau s?-?i schimbe perspectiva
asupra situa?iei în care se
afl?.
Metafora utilizat? în context
terapeutic poate avea o
multitudine de beneficii,

fiind capabil?:
s? furnizeze un mecanism
cheie pentru schimbarea
modului propriu de
reprezentare a lumii, s?
determine amintirea a ceva
de mult uitat, dar necesar
pentru rezolvarea unei
probleme prezente, s?
ilustreze, s? demonstreze sau
s? explice un punct de
vedere, s? creeze realit??i
alternative, s? deschid? noi
posibilit??i ?i strategii, s?
transporte multiple nivele de
informa?ii, s? faciliteze noi
tipare de gândire, sim?ire ?i
comportamente, s? stimuleze
gândirea lateral? ?i
creativitatea, s? recadreze
sau reformuleze o problem?
sau o situa?ie, s? introduc?,
un dubiu, o îndoial? într-o
pozi?ie rigid?, s? ofere sau s?
ghideze asocia?ii, s? permit?
clientului s?-?i formuleze o
opinie sau s? î?i g?seasc?
direc?ia proprie, s? ocoleasc?
defensele
egoului, s? permit?
procesarea informa?iei direct
la nivelul incon?tient, s?
faciliteze o schimbare, s?
sugereze solu?ii noi ?i
alternative, s? creeze o punte
de leg?tur? între con?tient ?i
incon?tient, s? transmit?
sugestii incon?tientului, s?
faciliteze accesarea
resurselor, s? schimbe o stare
de spirit etc. Erickson ?tia s?
se joace cu m?iestrie cu
cuvintele pentru a-?i alc?tui
sugestiile ?i a crea cu
rapiditate tot felul de
metafore originale, pornind de
la cuvintele clientului ?i
potrivite cadrului lui de
referin??. Dincolo de
aptitudinile sale native, este
bine de ?tiut c? a petrecut
foarte mult timp citind
dic?ionare pentru c? acestea
îi d?deau idei despre
utilizarea cuvintelor în sensuri
variate ?i mai pu?in obi?nuite
?i cotidiene. Orice cuvânt are
o înc?rc?tur? afectiv?, mai
mare sau mai mic?, în func?ie
de experien?a de via?? a
fiec?ruia. Acest fapt trebuie
luat în calcul când ne
alc?tuim metaforele. Este de
asemenea util s? citim cât
mai multe basme, pove?ti,
legende,

63
povestiri din toate culturile
lumii pentru c? ele pot
constitui
surse de inspira?ie
în alc?tuirea pove?tilor
terapeutice. De altfel, acestea
au multe elemente arhetipale,
provenite din incon?tientul
colectiv, din “în?elepciunea
str?mo?ilor” ?i de aceea pot fi
extrem de eficiente dac? ?tim
s? le utiliz?m când ?i cum
trebuie. Ca ?i alte forme de
comunicare o mare parte a
influen?ei metaforei
terapeutice vine din mesajele
metaverbale care înso?esc
prezentarea oral?. Inflexiunea
vocii, gesturile ?i expresia
facial? sunt folosite pentru a
transmite o mare parte din
mesajul metaforei. Cuvinte
sau expresii cheie pot fi
marcate prin schimb?ri ale
tonului vocii sau ale
tempoului. Mesaje continue,
marcaje analogice, lingvistice
?i non-lingvistice pot fi, de
asemenea, folosite în
contextul unei metafore
pentru a spori impactul ei
asupra pacientului, sau, mai
bine zis, asupra nivelului
incon?tient de func?ionare al
acestuia. Metaforele ce
utilizeaz? elemente arhetipale
prezint? ?i avantajul c?
acoper? mai multe nivele
(social, istoric, personal,
temporal etc.) ?i sunt valabile
indiferent de cultura ?i
experien?a fiec?rui client în
parte. Acest lucru nu
înseamn? c? nu trebuie s?
cuno?ti istoria persoanei, ci
dimpotriv?. Erickson a pus
accent pe comunicarea
indirecta, incon?tienta, pe
utilizarea anecdotelor ?i a
metaforelor pentru
schimbarea cadrului de
referin?a experien?ial, pe
utilizarea unor expresii
lingvistice ascunse, pe
experien?a de trans? în sine,
ca metafor? generalizat?,
pentru a da o noua form?
con?tientei, prezentului. Meta-
nivelul regresiei, vizeaz? nu
con?inuturile experien?ei
trecute negative (cum ar fi
dezv?luirea materialului
traumatic reprimat de
exemplu) ci reactualizarea
anumitor experien?e de
cre?tere tipice copil?riei (sau
altor vârste), numite de
Ernest Rossi “seturi de
experien?e timpurii”, în
scopul utiliz?rii acestor
structuri ca metafore
refolosibile pentru redefinirea
experien?ei (problematice)
curente a unei persoane ?i
pentru rezolvarea unor
probleme curente, din
prezentul concret.
Cu cât o metafora este mai
pu?in transparent? pentru
subiect, cu atât ea este mai
eficient?.
De aceea Erickson „îmbr?ca”
metafora cu tot soiul de
detalii care captau aten?ia
pacientului ?i f?cea ca ea s?
fie mai greu de în?eles la nivel
64
ra?ional, con?tient. Din acest
motiv persoana nu f?cea
leg?tura între persoana ei ?i
poveste în timpul relat?rii.
Abia dup? ce problema s-a
rezolvat, persoana realiza
conota?iile metaforei care a
fost atât de eficient?, tocmai
datorit? lipsei ei de
transparen??. Comunicarea
metaforic? nu este nou?
, înv???mintele fiind
transmise prin intermediul
acestei metode înc? din cele
mai vechi timpuri. Noutatea
pe care a adus-o Erickson
este îns?
utilizarea ei în scop
terapeutic.
Concret,
procedura de creiere a unei
metafore poate fi sintetizat?
în trei etape principale:
Adunarea informa?iei
1.Identificarea persoanelor
semnificative din via?a
pacientului ?i a rela?iilor
interpersonale; 2.
Identificarea elementelor
caracteristice situa?iei
blocate; 3. Identificarea
rezultatului pe care dore?te
s? îl ob?in? persoana. Este
important de verificat dac?
acest obiectiv este valid; 4.
Identificarea modului de
ac?iune a clientului pentru a
nu ob?ine acel rezultat, cum
se autoperturb?, ce
mecanisme folose?te pentru a
se autobloca.
Crearea metaforei
1. Alegerea unui context
agreabil pentru pacient; 2.
Inserarea personajelor în
context ?i a desf??ur?rii iso-
morfice la A1, A2 ?i A3; 3.
Precizarea unei solu?ii care
con?ine: - strategia
„comportamentul diferit”
pentru a face fa?? lui A4; -
rezultatul vizat în A3; - tot ce
recadreaz? situa?ia blocat?.
Povestirea metaforei
În acest sens ne putem servi
de: - lipsa de index de
referin??; - verbe ne-specifice;
- nominalizare; - sugestii
implicite ?i marc?ri.
Exemplul 1 de metafor?
Femeie frigid?, nu simte
pl?cere ci doar durere ?i este
foarte frustrat? din aceast?
cauz?. Metafor? utilizat?:
plimbare cu un “peniche” –
vapora? (joc de cuvinte) pe un
canal. Vaporul înainteaz? iar
apa ?â?ne?te pe lâng? vapor
într-o spum? alba.

65
Femeia este pe vapor,
m?nânc? ?i o înghe?at?
(ghea??, frigiditatea se
tope?te). În jur este o
vegeta?ie luxurianta, cerul
este albastru, frumos.
Plimbarea este foarte pl?cut?,
vântul adie u?or,
etc.(VAKOG).
Exemplu 2 de metafor?
B?rbat tân?r, nu avea erec?ie,
identitatea sa masculin? fiind
la p?mânt. I se descriu foarte
multe scene exotice (insule,
palmieri, etc) care îl împiedic?
s? fac? conexiuni cu problema
lui. Printre acestea i se spune
povestea regelui ?i a reginei
de origine oriental?.
Exemplu 3 de metafor?
Milton H.Erickson relateaz?
cum a folosit un izomorfism
când lucra cu un cuplu care
avea dificult??i maritale
legate de comportamentul lor
sexual. Erickson le-a vorbit
despre obiceiurile lor
alimentare. El a realizat ca
obiceiurile lor alimentare erau
similare cu comportamentele
lor sexuale care cauzau
dificult??i. So?ul era tipul
“carne - cu- cartofi” ?i sarea
direct la felul principal, în
timp ce so?iei îi pl?cea s?
z?boveasc? la aperitive ?i
delicatese. Pentru terapie
Erickson a planificat pentru ei
o masa
de la supa la desert în care
amândoi sa fie satisf?cu?i
. Cuplul nu a avut bineîn?eles
nici o idee despre
semnifica?ia evenimentului
dar au fost pl?cut surprin?i s?
afle ca viata lor sexuala s-a
îmbun?t??it considerabil
ulterior. Pentru fobii este util
s? asociem cuvântul cu o
imagine (?arpele cu imaginea
acestuia) iar pe parcurs
animalul se poate transforma
astfel încât subiectul s?-l
poat? integra în alt? hart?
mental?, care nu mai este
compatibil? cu starea de
anxietate. Metafora folosita
de Erickson (cea cu cactu?ii
pentru tratarea alcoolismului)
a fost valid? doar în contextul
cultural în care subiectul are
leg?tur? cu de?ertul.
Simbolul este limbajul
sufletului
în general. Atunci când nu
este vorba despre arhetipuri,
simbolurile
depind de cultura în care a
crescut pacientul, dar ?i de
experien?a personal?.
Ele nu sunt universale. De
aceea este bine s? cuno?ti
cultura
celui pe care îl hipnotizezi ?i
modalitatea subiectiv? în care
persoana interpreteaz? un
anumit simbol.
Drapelul na?ional este un
asemenea exemplu de simbol
ce are semnifica?ie doar în
raport cu un anumit cadru
cultural. Sunt interesante ?i
ritualurile specifice culturii în
care a tr?it pacientul, pentru
c? ele

66
spun ceva despre psihologia
comunit??ii ?i pot sugera unui
terapeut creativ solu?ii pentru
construirea metaforelor ?i
pentru alc?tuirea planului de
vindecare. Este important
s?-i canalizezi resursele de
vindecare utilizându-i cele
mai profunde credin?e ?i
valori
 (indiferent dac? acestea sunt
ira?ionale). În nici un caz nu
este indicat s? le contrazici,
pentru ca ele
reprezint? o dimensiune
stabil? ?i rezistent? la
schimbare ?i dac? încerc?m
acest lucru nu am reu?i decât
s? devenim antipatici pentru
clientul nostru
?i s?-i cre?m acestuia
senza?ia c? nu este în?eles ?i
respectat. Pe de alt? parte,
ele pot constitui o important?
resurs?
ce poate fi valorificat? în
interesul pacientului.
Construirea unei
metafore eficiente trebuie s?
ia în considerare toate
straturile:
SUFLET, ESENTA , SPIRIT
CULTURA INTELECT EMO?IE
PSIHIC CORP Simbol??ul
poate avea ?i conota?ii unice,
rodul experien?ei de viat?
particulare ?i irepetabile ale
omului respectiv. În
construirea metaforelor se
folosesc ?i acele simboluri
proprii subiectului, înc?rcate
foarte mult afectiv.
O anamnez? bine direc?ionat?
trebuie s? ia în calcul ?i
eviden?ierea aspect.

Simbolurile
poarta amprenta unicitii ?i
sunt
cea mai direct? ?i nemediat?
cale spre incon?tient
, sediul resurselor
inepuizabile.
Simbolul poate fi un gând, o
intui?ie, o forma, o emo?ie iar
uneori este greu de tradus în
cuvinte.
Uneori chiar
un simptom poate fi el însu?i
un simbol
. Revenim la un exemplu pe
care l-am mai utilizat într-un
capitol precedent ?i anume la
unii dintre solda?i care au
luptat în Cambogia ?i care au
devenit
orbi
pentru c? nu mai doreau s?
“vad?” ororile r?zboiului.
Simbolul este foarte util
pentru vindecare. El exprima
esen?a, comunic? dincolo de
cuvinte. In momentul când se
atinge “esen?a” se pot
produce miracole sau
vindec?ri aparent
spectaculoase. Utilizarea
metaforelor, a

67
simbolurilor, a anecdotelor
este eficient? pentru c? este
o modalitate de comunicare la
mai multe niveluri ?i
presupune mai multe
în?elesuri, care stimuleaz?
activarea proceselor
incon?tiente de c?utare ?i
g?sire de solu?ii, într-un timp
scurt ?i cu efort minim. Chiar
?i Freud a subliniat leg?tura
dintre glume ?i incon?tient.
Anecdotele sunt bune pentru
c? ajut? clien?ii s? treac? mai
u?or peste limit?rile
con?tiente ?i le ofer?
perspectiva unor alte
în?elesuri. Jung a fost cel
care a abordat conceptul de
simbol nu ca pe un simplu
semn ?i i-a subliniat
caracteristica de a purta în el
reprezentarea a ceva ce este
pe cale s? devin? con?tient.
Erickson a fost cel care a
folosit aceste informa?ii în
maniera cea mai pragmatic?
pentru ca a în?eles c?, din
moment ce clien?ii au
dificult??i datorate unor
limit?ri con?tiente înv??ate,
este clar c? pentru a-i ajuta
s?-?i dezvolte ale
pattern
-uri mai constructive trebuie
s? trecem de aceste nivele
con?tiente. De multe ori
utilizarea acestor tehnici
scoate la iveal? solu?ii
extrem de originale la care nu
s-ar fi gândit nici pacientul,
nici clientul. Abordarea este
în esen?? una
nondeterminist? ?i
imprevizibil?. Aceast?
caracteristic? a simbolului a
fost subliniat? de Jung ?i a
numit-o
func?ie transcendent?:
integrarea aspectelor
con?tiente cu cele
incon?tiente se face într-o
manier? care faciliteaz?
evolu?ia unor noi
pattern
-uri de con?tientizare.

68

II. PRINCIPIILE ?I
CARACTERISTICILE HIPNOZEI
ERICKSONIENE
II. 5. Utilizarea unor trucuri
lingvistice pentru cre?terea
eficien?ei hipnoterapiei.
Modelul Milton.
"Sunt sigur c? totul e
nesigur." (Syrus)

Vom prezenta în continuare, o

serie de tehnici sau trucuri
lingvistice pe care le utiliza
Erickson în practica sa ?i care
mai târziu au fost structurate
?i prezentate într-un mod
didactic ?i u?or de în?eles
Richard Bandler în cartea
The structure of magic
, publicat? în 1975. Cea mai
slab? form? de conexiune
este conjunc?ia simpl?.
Ex.:
stai acolo ascultându-mi
vocea ?i relaxându-te din ce
în ce mai mult….
Omiterea inten?ionat? a unor
p?r?i ale frazei sau utilizarea
unei maniere impersonale,
generale de exprimare
faciliteaz? punerea în
func?iune a mecanismelor
proiective ale pacientului
pentru c? îi las? locul ?i
posibilitatea s? umple aceste
goluri cu experien?e
personale, subiective. Practic
el va avea tendin?a de a
genera automat în?elesul care
este cel mai relevant din
perspectiva sa. Acest
mecanism îl face s? se simt?
în?eles, pe aceia?i lungime de
und? cu terapeutul ?i este o
bun? premis? pentru
construirea unei rela?ii bazate
pe încredere ?i simpatie între
cei doi. Omisiunile
creeaz? un cadru ambiguu
care faciliteaz? punerea în
func?iune a filtrelor
individuale
ce le permite subiec?ilor s?
aud? ceea ce vor s? aud?, s?
intre mai u?or în hipnoz? în
propria manier? dar ?i s?
în?eleag? totul prin cadrul lor
de referin??. Exemple de
omisiuni:
Pare a fi o sarcin? imposibil?
. (Pentru cine?),
Faci acela?i lucru pe care l-ai
f?cut atunci când ai mers
prima oar? la ?coal?
(Ce a f?cut? Acela?i lucru cu
ce ?i în ce privin???).

69
Un tip de omisiuni sunt ?i
fragmentele de propozi?ii, ca
rezultat al omisiunii
negramaticale. Acest tip de
afirma?ii îl oblig? pe subiect
s? se implice foarte mult
pentru a reu?i s? construiasc?
un în?eles complet:
Î?i va lua ceva…., …?i continui
s? te întrebi…?i într-adev?r….
În inducerea transei se
folosesc deseori:
- Ambiguitatea (tehnica
confuziei)
pentru a facilita intrarea în
func?iune a incon?tientului.
Ea apare atunci când o
structur? de suprafa?? poate
avea mai multe în?elesuri.
F?când afirma?ii evident
contradictorii, con?tientul
este pus în mare dificultate ?i
se
faciliteaz? activarea
incon?tientului
care poate procesa mult mai
u?or informa?ii ira?ionale ?i
inacceptabile pentru partea
con?tient?. Un tip de
ambiguitate contextual?
era ?i cea în care Erickson
folosea mai multe propozi?ii
ce se circumscriu unui singur
verb. Aceasta o putem
identifica atunci când analiza
contextului imediat nu ne
relev? m?sura în care o
secven?? dintr-o propozi?ie
implic? o alta. Exist? patru
tipuri de ambiguitate: 1.
Fonologic?
, când aceia?i secven?? de
sunete poate avea în?elesuri
diferite (
Adâncul era o parte ?i aparte
); 2.
sintactic?,
 când func?ia sintactic? a
unui cuvânt nu poate fi
determinat? din contextul
imediat (
They are visiting relatives
poate fi în?eles în egal?
m?sur? ca
ei î?i viziteaz? rudele
sau
ei sunt rude aflate în vizit?
.); 3.
de domeniu
, atunci când nu se poate
stabili doar din studierea
contextului lingvistic imediat
cât de mult se aplic? acelei
propozi?ii o alt? parte a
aceleia?i propozi?ii (
Î?i vorbesc ca unui copil
); 4.
de punctua?ie
, când o secven?? de cuvinte
rezult? dintr-o suprapunere a
dou? structuri de suprafa??
bine formate care au în
comun un cuvânt sau un grup
de cuvinte. (
Vreau s? observi mâna – d?-
mi paharul
. Elementul comun este
mâna).
Pa?ii
de construire a unui
asemenea enun? sunt: 1.
Precizarea mesajului ce se
dore?te a fi transmis
clientului; 2. Ascultarea
cuvintelor ce compun
mesajul; 3. Verificarea
cuvintelor pentru a verifica
dac? exist? vreunul ambiguu
fonologic (de aceea cuvintele
trebuie rostite cu voce tare);
4. Utilizarea acelor termeni
ambigui

70
în structurile de suprafa??
adresate clientului, marcând
cuvintele analogic. În practica
terapeutic? mai sunt folosite
?i
ambiguit??ile sintactice
, în cazul în care nu poate fi
definit exact sensul unui
cuvânt cu ajutorul contextului
în care este utilizat. Ex.:
Ei î?i viziteaz? rudele
.
Ambiguitatea punctua?iei
deriv? din pozi?ionarea
cuvintelor în fraz? (fapt ce
schimb? sensul celor
comunicate); - distorsiunile
cognitive în sens pozitiv -
erorile de logic?. Un exemplu
banal - îmi oferi o floare, m?
iube?ti. Se folose?te aceast?
parte ira?ional? a omului care
are tendin?a de a face
leg?turi de tip cauzal f?r? a
avea suficiente dovezi pentru
a induce transa (
ori de cate ori auzi vocea mea
te relaxezi
. În realitate, ra?ional, logic
nu exist? aceast? leg?tur?
între voce ?i relaxare, dar în
cadrul subiectiv aceast?
conexiune este perfect
valabil?). Deseori Erickson
lega lucruri f?r? leg?tur? între
ele. Aceast? structur? vag?
creeaz? premiza schimb?rii
prin simplul fapt c? seam?n? o
îndoial?
într-un sistem inflexibil
format din credin?ele ?i
prejudec??ile clientului. Acest
procedeu este eficient pentru
c? folose?te dou? principii de
care oamenii au nevoie pentru
a explica, pentru a da sens
evenimentelor. Primul este
cel al cauzei implicite (ex.:
deoarece stai acolo ?i îmi
ascul?i vocea, te vei relaxa
tot mai mult, tot mai mult…
,
când vei în?elege pe deplin
aceast? comunicare, vei
atinge nivelul optim al transei
). Aceast? clas? de propozi?ii
nu presupune necesitatea
leg?turii între dou?
evenimente, ci doar îl
provoac? pe client s? fac? o
conexiune de tip cauzal. Pa?ii
de construc?ie ai unei astfel
de leg?turi sunt urm?torii: 1.
precizarea manifest?rii
comportamentale pe care
dorim s? o ob?inem de la
client (Y); 2. identificarea unei
manifest?ri de comportament
pe care clientul a
experimentat-o/ o
experimenteaz? (X); 3.
construirea unei propozi?ii de
tipul X conectorul cauzal
implicit Y ; - Cel de-al doilea
este principiul cauz? - efect
ce porne?te de la premiza c?
oamenii caut? mereu s? fac?
acest tip de conexiune din
simplul fapt c? ?coala ne-a
 71
format prin educa?ie acest
reflex (ex.:
faptul ca stai acolo ?i m?
ascul?i pe mine te va face s?
te relaxezi ?i mai mult…
,
Pe m?sur? ce respiri, fiecare
expirare a aerului te va ajuta
s? te relaxezi tot mai mult
.). Tipul acesta de conexiune
nu este neap?rat unul logic
îns? este eficient? deoarece
conexeaz?, pune în leg?tur? o
experien?? în curs de derulare
cu una ce o va experimenta
ulterior. Important este c?
acest principiu, în contextul
inducerii hipnozei
func?ioneaz? foarte bine ?i se
ob?ine comportamentul dorit.
Acest tip de enun? este foarte
u?or de construit, chiar ?i
pentru cei mai pu?in
experimenta?i dac? se
urm?resc
pa?ii
: 1. precizarea manifest?rii
comportamentale pe care
dorim s? o ob?inem de la
client (Y); 2. identificarea unei
manifest?ri de comportament
pe care clientul a
experimentat-o/ o
experimenteaz? (X); 3.
construirea unei propozi?ii de
tipul X determin? Y ;
- distorsiunile cognitive în
sens pozitiv - distorsiunea
temporal?,
cultivarea a?tept?rii care
învinge foarte eficient
rezisten?ele pentru c? ofer?
timp pentru a se obi?nui cu
ideea;
- patern
-ul structurilor inferioare
incluse
. Erickson putea spune
cuno?team odat? un om care
chiar ?tia cum s? se simt?
bine….
În acest mod incon?tientul
sugestia de a se sim?i bine;
- întreb?rile inserate.
Acestea pun bazele unui
poten?ial de r?spuns al
clientului, f?r? a-i permite un
r?spuns direct. Au ca scop
provocarea unei reac?ii de
r?spuns poten?ial din partea
clientului în condi?iile în care
modul de formulare al
întreb?rii nu permite un
r?spuns deschis. De cele mai
multe ori ele sunt
presupozi?ia unei comenzi ce
are ca scop deconectarea
emisferei dominante. Ex:
m? întreb dac? ?tii care mân?
se va ridica prima
,
nu ?tiu dac? realizezi c? te afli
sau nu în trans?
;
- imperativele inserate.
Comenzile inserate con?in
sugestii adresate clientului în
mod indirect ?i care, astfel,
fac ca acestuia s?-i fie dificil
s? li se opun?. Ele sunt un
tipar al unei structuri de
suprafa??, care includ o

72
comand?. Cel mai des
Erickson plasa imperativele
într-un citat direct sau
indirect. Prezentarea literar?
a unei conversa?ii (citatele)
sau al unui schimb de replici
este în mod con?tient
în?eleas? de ascult?tor, ca
fiind îndreptat? c?tre cineva
din povestire, îns?, de cele
mai multe ori, ea are acela?i
efect ca ?i când ar fi fost
îndreptat? direct c?tre
ascult?tor. Singura diferen??
este c? ascult?torul va
r?spunde în mod incon?tient.
Ex
.: Aveam odat? un pacient
care obi?nuia s?-mi spun? s?
m? relaxez
,
Mama îmi spunea adesea,
Fred, s? respir profund ?i lent
,
Prietenii îmi spun s? m? simt
în largul meu
,
Oamenii pot exploata la
maximum posibilit??ile de
înv??are
. Sugestia sau comanda
implantat? astfel este mai
puternic? ?i mai eficient?
pentru c?, spre exemplu,
atunci când ni se spune
În camer? se afl? un ?oarece
avem alternativa de a crede
sau nu afirma?ia ?i indiferent
de ce alegere am face
afirma?ia are sens ra?ional.
Dac?, în schimb ni se va
spune
Gigi ?i-a dat seama c? este/c?
nu este un ?oarece în camer?
vom avea tendin?a de a porni
din start de la presupozi?ia c?
exist? un ?oarece pentru a da
afirma?iei un sens logic.
Pa?ii
pentru construirea unei astfel
de structuri sunt: 1.
precizarea clar? a mesajului
pe care dorim s?-l transmitem
clientului; 2. formularea unui
enun? care transmite acest
mesaj direct; 3. Substituirea
fiec?rei ocuren?e a
substantivelor care se refer?
la client ?i a ocuren?elor
substantivelor cu indici
referen?iali care se refer? la
situa?ia sau la problema de
moment cu substantive lipsite
de relevan?? pentru client ?i
pentru situa?ia sau problema
cu care se confrunt?. Este
important de precizat c?
m?sura în care pot fi înlocuite
substantivele este
dependent? de profunzimea
transei. Clientul nu trebuie, în
nici un caz, s? în?eleag?
sensul în mod con?tient
pentru c? tehnica ?i-ar pierde
eficacitatea. Tot din aceast?
categorie face parte ?i
folosirea tendin?ei umane de
a se opune unei interdic?ii.
Se ?tie c? orice afirma?ie
care are un NU în fa?? tinde
s? fie interpretat? în sens
contrar de incon?tient. NU te
gr?bi va fi interpretat ca
“gr?be?te-te”. De altfel ?i
ritualurile din toate culturile,
inclusiv cele religioase, au ca
scop înl?turarea con?tiin?ei
prin monotonie,
 73
folosirea tendin?ei omului de
a imita
, prin lucruri care ?in de
dinamica grupului, etc. Vedem
cum terapia ericksonian? se
folose?te de mecanisme ce
par, la prima vedere, negative
?i disfunc?ionale ?i reu?e?te
s? le foloseasc? într-un scop
?i într-o manier? pozitiv?, în
interesul clientului.
Câteodat?, Erickson pentru a
se face mai bine în?es atunci
când sim?ea nevoia s?
poten?eze, s? amplifice sau
s? sublinieze sensul unui
cuvânt pentru a-i spori
influen?a, se folosea de

pauze
.
(exemplu: „
delimita?i-v? de tot ceea ce
nu e
– pauz? -
agreabil
”). În hipnoza ericksonian? se
cultiv?
a?teptarea
ca o tehnic? de a provoca o
mic? furtun? în interiorul
subiectului dar ?i de a facilita
declan?area mecanismelor
proiective care îi permiteau
clientului s? umple, cu propria
experien??, golurile
inten?ionat l?sate de
terapeut. Tot din aceast?
categorie putem men?iona o
alt? tehnic? ericksonian?.
Câteodat?
se pronun?? un cuvânt gre?it
în mod inten?ionat
tocmai pentru c? se dore?te
s? fie scos în eviden?? pentru
ca subiectul s?-l aud? mai
bine. Datorit? abilit??ii sale
unice de a comunica simultan
în planul con?tient ?i
subcon?tient, provocând
apari?ia unor reasocieri la
nivel incon?tient ?i implicit
generarea unor
comportamente noi, pozitive,
Erickson a devenit extrem de
celebru înc? din timpul vie?ii.
Modelul special de
comunicare, prin limbaj, pe
care el l-a folosit a devenit
cunoscut în NLP sub
denumirea de

modelul Milton.
Principiile care au
fundamentat modelul s?u de
interven?ie terapeutic? au
fost sintetizate de c?tre
colaboratorii acestuia. Câteva
dintre acestea sunt: - fiecare
om î?i creeaz? un fel de harta
interioar? (gril?), prin
intermediul c?reia abordeaz?
(filtreaz?) datele
experien?elor de via??; -
fiecare om este cel mai în
m?sur? s? fac?, în fiecare
moment al existen?ei, cea
mai buna alegere pentru el
însu?i; - terapeutul trebuie s?
accepte ?i s? ia în
considerare toate mesajele
venite de la clientul s?u; -
terapeutul trebuie s?-l ajute
pe client s? aleag? ?i nu s?
aleag? în locul acestuia;

74
- fiecare om are toate
resursele necesare
schimb?rii, ?i acestea pot fi
identificate în istoria sa
personal?; - modelele sau
teoriile utilizate vizavi de o
persoan? (elaborate de c?tre
terapeut sau de c?tre
persoana îns??i) nu
reprezint? persoana ca atare;
- fiecare persoan? trebuie
abordat? din perspectiva
propriului s?u model despre
lume. Multe dintre acestea au
fost detaliate mai sus.
Procedurile verbale al
Modelului Milton se situeaz?
în punctul opus întreb?rilor
Meta-modelului. Acestea din
urm? vizeaz? recuperarea, în
planul experien?ei verbale
explicite sau a structurii de
suprafa??, a ceea ce a fost
omis din structura profund?.
Primele urm?resc enun?area
mesajelor-cadru din care au
fost eliminate aspectele
specifice cu scopul ca
interlocutorul s? le umple cu
elemente concrete extrase
din propria sa experien??.
Acestea sunt:
Supresiunea
Supresiunea simpl?
 în care o parte semnificativ?
a frazei este omis?. Ex.: ?tiu
c? e?ti curios. ?i nu e nevoie
s? vorbesc cu tine…(
despre ce?)
Absen?a indexului de
referin??
:
subiectul despre care este
vorba nu este precizat. Ex.:
Este posibil? destinderea.
Oamenii ?tiu. Aceasta este
u?or. ?i vreau s? te bucuri de
fiecare moment în parte.
Anumite senza?ii ale mâinii
tale se vor intensifica.
Oamenii pot înv??a s? aib?
mai multe bucurii în via??.
Erickson putea spune
tomatele se simt bine….
Evident cei mai mul?i dintre
noi consider?m c? plantele nu
pot experimenta o stare sau o
alta ?i din acest moment
c?ut?m s? atribuim acestei
afirma?ii alte în?elesuri care
s? corecteze eroarea de
logic?. Astfel, incon?tient,
ajungem s? percepem
tu (clientul) te sim?i bine…
; Aceast? tehnic? se mai
nume?te ?i
indicele referen?ial
generalizat
.
- Folosirea comparativului:
omi?ând norma de referin??.

75
Ex.: Ceea ce î?i convine
valoreaz?
mai mult
. Re?ine ceea ce î?i spune
cel mai mult
.
- Verbe ne-specifice:
 nu fac apel la unul dintre cele
cinci sim?uri. Utilizarea
acestor verbe ne permit s?
impunem ritmul clientului
pentru c? maximizeaz?
probabilitatea afirma?iilor
care se potrivesc experien?ei
sale ?i, în acela?i timp, îi
atrage aten?ia asupra unui
anumit segment al acesteia.
Ex.: a face, a rezolva, a
schimba, a reflecta, a ?ti, a
în?elege, a-?i aminti, a lua
cuno?tin??, a con?tientiza, a
hot?rî, a fixa, a înv??a, a
descoperi, a inventa etc.
?i po?i s? te întrebi ce
înseamn? acest lucru.

Vei ?ti cu adev?rat când vei fi

aflat
.
Generaliz?ri
- Nominaliz?ri:
este procedeul prin care se
transform? un verb sau un
cuvânt care desemneaz? un
proces într-un substantiv sau
cuvânt care desemneaz? un
obiect sau un eveniment.
Acest lucru se întâmpl? ?i în
cazul omisiunii totale a unui
indice referen?ial. În acest
caz clientul este pus în
situa?ia de a recupera
segmentele semantice care
lipsesc, prin activarea
mecanismelor

proiective ce îl vor determina

s? dea afirma?iei în?elesul
care corespunde cel mai bine
cu experien?a sa de via?? ?i
cu modelul s?u propriu despre
lume. Practic, se folosesc
substantivele care înghea??
ac?iunea. În acest sens
verbele sunt înlocuite cu
substantive (ex.: tu
experimentezi o anumit?
senza?ie în loc de tu sim?i);
Ex.: ?tiu c? ai o dificultate la
care vrei s? aduci o solu?ie ?i
nu sunt sigur ce resurse
adecvate vei g?si, dar ?tiu
incon?tientul t?u este capabil
s? le descopere în experien?a
ta…Prezen?a relax?rii ?i a
curiozit??ii…
- Cuantificatori universali:
cuvinte care induc o
generalizare total?.
Cuantificatorii universali cum
ar fi “orice ar fi”,
“întotdeauna” (pentru a folosi
tendin?a oamenilor de a
generaliza pornind de la o
experien?a singular? ?i a o
extrapola la toate cazurile
similare, dar de aceasta dat?
în sens pozitiv. Exemplu:
dintr-o decep?ie în dragoste
un b?rbat poate trage
concluzia –evident eronat?- ca
toate femeile sunt la fel,
extrapolând defectele unei
persoane particulare asupra
unei întregi clase, „uitând”
cât de diferi?i suntem unii de
al?ii.);

76
Ex.: ?i acum parcurgi
tot
drumul care duce la trans?.
Fiecare
gând care î?i vine te poate
ajuta s? aprofundezi transa.
- Operatori modali:
cuvinte sau expresii care
suprim? orice alegere. Ex.: Ai
observat c? î?i este
imposibil
s? deschizi ochii?
- Origine pierdut?:
fraze evaluative care omit s?
men?ioneze cine le enun??.
Ex.: Este bine c? po?i s? te
destinzi atât de repede. Nu
este necesar s? te înfunzi în
scaun.
Distorsiuni
- Modelajul cauzal:
leg?tura pus? între un
element care este prezent ?i
un altul pe care conduc?torul
vrea s? îl induc?.
- Leg?tura de juxtapunere:
 conjunc?ia „?i” leag? dou?
fenomene independente. Ex.:
Auzi vocea mea ?i începi s? te
destinzi. Respiri încet ?i e?ti
curios s? ?tii ce vei afla.
- Leg?tura temporal?: „
în timp ce, atunci când, în
perioada” etc. Ex.: În timp ce
î?i legeni corpul te po?i
destinde.
- Leg?tura cauzal? explicit?:
deseori este introdus? prin
verbe: a provoca, a cere. Ex.:
Mi?carea capului va provoca
un val de senin?tate.
- Lectura gândului:
 inducere f?r? specificare a
ceea ce terapeutul atribuie
clientului. Ex.:
?i te întrebi, poate, ce am s?-
?i spun mai departe
.
E?ti curios s? ?tii ce este o
stare hipnotic?.” „?tiu c? te
întrebi în sinea ta…, amândoi
vrem s? afl?m de ce…,
„amândoi ?tim c?, Te po?i
bucura în continuare de…
). Asemenea enun?uri sunt
cele prin care o anumit?
persoan? pretinde c? ar
cunoa?te gândurile ?i
sentimentele altei persoane,
f?r? a preciza cum face asta.
Acest procedeu este util
pentru stabilirea rezonan?ei
empatice, pentru impunerea
ritmului ?i pentru conducerea
clientului. De obicei
asemenea enun?uri con?in
cuvintele: a se întreba, a
sim?i, a înv??a a în?elege.
Pa?ii pentru a forma un
asemenea enun?
sunt: 1. identificarea unei
tr?iri/experien?e interioare a
clientului, care con?ine toate
informa?iile necesare. 2.
Formularea unui enun? care
afirm? c? terapeutul ?tie c?
pacientul trece prin acea
experien??. ;

77
Este de remarcat c?
persoanele care trec prin
experien?a de trans? trec
printr-un set de tr?iri
caracteristice, lucru pe care
terapeutul îl cunoa?te. De
asemenea folosirea verbelor
nespecifice sistemelor de
reprezentare a lumii este o
alegere fericit? pentru
aceast? tehnic?. Aceast?
tehnic? poate fi combinat? cu
cea a utiliz?rii presupozi?iilor
pentru a masca sugestia.
Presupozi?ii:
un element pe care
terapeutul nu dore?te s? îl
pun? la îndoial? este inclus
într-o alegere cu privire la
elementele secundare.
- Clauzele temporale
: înainte, dup?, în timp ce etc.
Ex.: Vrei s? te a?ezi în timp ce
intri în trans?? (presupus: vei
intra în trans?)
- Numerale ordinale:
un altul, primul, al doilea, cel
din urm?. Ex.: Te întrebi
probabil ce parte a corpului
t?u se va destinde prima?
(presupus: te vei destinde)
- Folosirea conjunc?iei „sau”.
Ex.: Nu ?tiu dac? mân? ta
stâng? sau mâna ta dreapt?
se va ridica cu o mi?care
incon?tient?. (presupus: o
mân? va face o mi?care
incon?tient?)
- Verbele de „con?tien??”:
 a ?ti, a cunoa?te, a nota, a
remarca, a percepe. Ex.: Ai
remarcat c? incon?tientul t?u
a început deja s? înve?e?
(presupus: incon?tientul t?u a
început deja s? înve?e). ?tii c?
ai fost deja în trans? de mai
multe ori? (presupus: ai fost
deja în trans?) În tabelul de
mai jos putem g?si o
sintez? a Meta-Modelului
VIOLARE R?SPUNS EFECT
PREVIZIBIL Supresiune simpl?
Sunt furios. Fa?? de cine? De
ce? Reg?se?te ce este
suprimat
Supresiune a indexului de
referin??
Ei nu m? ascult?. Asta nu are
mare importan??. Cine nu te
ascult?? Ce nu are
importan??? Reg?se?te
indexul de referin??
Supresiunea comparativului
Este mai bine s? r?mânem. El
este cel mai inteligent Este
mai bine decât ce? Mai
inteligent decât cine?
Reg?se?te cel?lalt termen al
compara?iei
Verbe nespecifice
El m-a respins. Ea s-a purtat
urât cu mine. Cum te-a
respins? Cum s-a purtat urât
cu tine?

Precizeaz? verbul

78
LIMITE DATORATE
GENERALIZ?RII
Nominalizarea
Comunicarea între noi este
proast?. Cine vrea s?
comunice, ce, cui? Realizeaz?
c? este vorba despre proces.
Specific? verbul. Reg?se?te
supresiunile.
Cuantificatori universali
Ea nu m? ascult? niciodat?.
Niciodat?? Ce s-ar întâmpla
dac? te-ar asculta? Reg?se?te
un contra-exemplu. Reg?se?te
rezultatele a?teptate sau
temute.
Operatori modali
Trebuie s? am grij? de ea. Nu
pot s? îl mint. Ce s-ar
întâmpla dac? nu ai face-o?
Ce s-ar întâmpla dac? ar face-
o? Ce te împiedic??
Reg?se?te rezultatul.
Reg?se?te cauza.
Origine pierdut?
Este r?u s? min?i. Cine spune
asta? R?u pentru cine? De
unde ?tii c? este r?u?

Reg?se?te sursa convingerii.

Reg?se?te originea.
Reg?se?te strategia. (VAKO)
MALFORMA?II SEMANTICE
Cauz?-efect
El m? întristeaz?. Cu ce te
întristeaz?? Exist? momente
în care nu te întristeaz??
G?se?te rela?ia cauz?-efect.
G?se?te un contra-exemplu.
Citirea gândului
El nu m? iube?te. De unde ?ti?
G?se?te originea informa?iei
(echivalen?a complex?)
Echivalen?ele complexe
Ea m? prive?te piezi?. M?
detest?. Care este dovada c?
privindu-te astfel ea te
detest?? Ai privit deja piezi?
pe cineva pe care nu îl
detestai? G?se?te
echivalen?a complex?.
G?se?te un contra-exemplu.
Cum suferi? Ce face so?ul
t?u? De unde ?tii c? el nu
?tie? Specific? verbul (a
suferi). Specific? ce face
so?ul . G?se?te echivalen?a
complex?.
VIOLARE R?SPUNS EFECT
PREVIZIBIL Supresiune simpl?
Sunt furios. Fa?? de cine? De
ce? Reg?se?te ce este
suprimat
Supresiune a indexului de
referin??
Ei nu m? ascult?. Asta nu are
mare importan??. Cine nu te
ascult?? Ce nu are
importan??? Reg?se?te
indexul de referin??
Supresiunea
Este mai bine decât ce?
Reg?se?te

79
comparativului
Este mai bine s? r?mânem. El
este cel mai inteligent Mai
inteligent decât cine? cel?lalt
termen al compara?iei
Verbe nespecifice
El m-a respins. Ea s-a purtat
urât cu mine. Cum te-a
respins? Cum s-a purtat urât
cu tine?

Precizeaz? verbul
LIMITE DATORATE
GENERALIZ?RII
Nominalizarea
Comunicarea între noi este
proast?. Cine vrea s?
comunice, ce, cui? Realizeaz?
c? este vorba despre proces.
Specific? verbul. Reg?se?te
supresiunile.
Cuantificatori universali
Ea nu m? ascult? niciodat?.
Niciodat?? Ce s-ar întâmpla
dac? te-ar asculta? Reg?se?te
un contra-exemplu. Reg?se?te
rezultatele a?teptate sau
temute.
Operatori modali
Trebuie s? am grij? de ea. Nu
pot s? îl mint. Ce s-ar
întâmpla dac? nu ai face-o?
Ce s-ar întâmpla dac? ar face-
o? Ce te împiedic??
Reg?se?te rezultatul.
Reg?se?te cauza.
Origine pierdut?
Este r?u s? min?i. Cine spune
asta? R?u pentru cine? De
unde ?tii c? este r?u?
Reg?se?te sursa convingerii.
Reg?se?te originea.
Reg?se?te strategia. (VAKO)
MALFORMA?II SEMANTICE
Cauz?-efect
El m? întristeaz?. Cu ce te
întristeaz?? Exist? momente
în care nu te întristeaz??
G?se?te rela?ia cauz?-efect.
G?se?te un contra-exemplu.
Citirea gândului
El nu m? iube?te. De unde ?ti?
G?se?te originea informa?iei
(echivalen?a complex?)
Echivalen?ele complexe
Ea m? prive?te piezi?. M?
detest?. Care este dovada c?
privindu-te astfel ea te
detest?? Ai privit deja piezi?
pe cineva pe care nu îl
detestai? G?se?te
echivalen?a complex?.
G?se?te un contra-exemplu.
Cum suferi? Ce face so?ul
t?u? De unde ?tii c? el nu
?tie? Specific? verbul (a
suferi). Specific? ce face
so?ul . G?se?te echivalen?a
complex?.
Toate aceste tehnici sunt
utile pentru c?:
 80
- dau senza?ia de confort
clientului; -îl fac s? se simt?
în?eles (stabilirea raportului
de rezonan?? empatic?); -
contribuie la crearea unei
rela?ii pozitive între cei doi; -
ajut? la mascarea ?i
eficientizarea sugestiilor; -
contribuie la distragerea
aten?iei ?i suprasolicitarea
emisferei dominante; -
faciliteaz? accesarea
emisferei non-dominante. În
acest fel pacientul este
orientat în mod abil c?tre
îndeplinirea obiectivelor.
Ceea ce este important de
precizat este c? tot ce se
întâmpl? în cabinet trebuie s?
fie în beneficiul clientului ?i
nu poate fi vorba de
manipulare din moment ce
scopurile au fost stabilite de
pacientul însu?i iar terapeutul
î?i utilizeaz? doar toate
cuno?tin?ele pentru a face tot
ce-i st? în putin?? s?-l ajute pe
client s? reu?easc? în ceea ce
singur ?i-a propus. Erickson
obi?nuia s? foloseasc? în
procesul hipnoterapeutic o
tehnic? care le permitea
pacien?ilor s? r?spund? la
sugestii atunci când se simt
preg?ti?i. Afirma?iile de genul:
Mai devreme sau mai târziu
, mâna ta se va ridica
,
Durerea ta de cap poate
disp?rea
acum sau imediat
ce te vei sim?i preg?tit s?
renun?i la ea,
Simptomul t?u poate disp?rea
acum sau imediat
ce incon?tientul t?u va
descoperi modalit??i mai
constructive de a rezolva
problema
. Sugestiile
las? clien?ilor timpul de care
au nevoie pentru ca procesele
incon?tiente s? se desf??oare,
iar acest timp este, evident,
variabil de la un individ la
altul.
Incon?tientul este cel care va
decide când este cel mai bine
s? r?spund? la sugestie. Acest
tip de afirma?ii con?in ?i
sugestia indirect? c?
schimbarea se va produce.
Sugestiile vor fi eficiente doar
în m?sura în care sensurile
structurilor profunde,
incon?tiente vor fi activate.
Din acest punct de vedere
pattern
-urile ?i tehnicile prezentate
mai sus, utilizate de Erickson
în practica terapeutic? sunt
foarte creative ?i eficiente ?i
î?i pot g?si aplicativitatea în
diverse arii de activitate, care
nu se limiteaz? doar la sfera
psihoterapeutic?.

81

II. PRINCIPIILE ?I
CARACTERISTICILE HIPNOZEI
ERICKSONIENE
II. 6. Utilizarea tuturor
modalit??ilor senzoriale, dup?
schema VAKOG cre?te
eficien?a hipnozei
Din esen?a gr?dinii Zen exist?
o poveste care spune c?, un
monarh, v?zând noua sa
“oaz?” de la palat, îl felicit?
pe gr?dinar, spunându-i:
“Acesta este cel mai frumos
loc pe care l-am v?zut, iar
aceast? piatr? este cea mai
frumoas? dintre toate”. Auzind
acestea, gr?dinarul lu? acea
piatr?, “cea mai frumoas?”, ?i
o arunc? în mare. Regele îi
ceru socoteal?, ?i acesta a
fost r?spunsul s?u: “Acum
totul este perfect. Pute?i
contempla în armonie. Ca si
via?a, trebuie s? vede?i
gr?dina în totalitatea ei. Dac?
frumuse?ea unui singur
detaliu ne atrage aten?ia,
restul va p?rea destul de
urât”. Acest lucru distruge
echilibrul.
Pentru a induce transa ca
stare modificat? de
con?tiin??, Erickson avea o
modalitate particular? de a
povesti, de a conversa cu
pacien?ii s?i. Pentru ca
induc?ia s? fie cât mai
eficient? trebuiesc asociate,
în poveste sau în conversa?ie,
toate cele cinci sim?uri: v?zul,
auzul, kinestezicul, olfactivul,
gustativul. Schema VAKOG
este o bun? prescurtare a
acestui principiu. Cu alte
cuvinte trebuiesc utilizate
cuvinte (substantive,
adjective ?i verbe) din gama
tuturor acestor modalit??i
senzoriale. Rezultatul este o
poveste mai plin? de via??,
mai real?, mai fascinant?
pentru client. Acest principiu
este valabil ?i în construirea
metaforelor. Aceste
observa?ii au fost sintetizate
de Richard Bandler ?i au
constituit baza disciplinei pe
care a pus-o la punct
programarea neuro-
lingvistic?. În stabilirea
obiectivelor, dar ?i pentru
inducerea transei,
profesioni?tii folosesc un grad
de detaliere cât mai mare
care implic? toate cele cinci
sim?uri pentru a defini
rezultatul dorit,

82
sau, dup? caz, apari?ia
transei. Pentru a putea
interpreta propria experien??,
pentru a da un sens lumii,
fiecare dintre noi ne
construim ni?te
pattern
-uri prin care filtr?m
informa?ia extern?. Acestea
ne fac s? ne form?m o hart?,
un ghid, care ne va dirija
comportamentul în lume ?i
care ne va fi util atunci când
ne vom urm?ri cu tenacitate
obiectivele. Harta intern? va fi
evident diferit? de realitatea
obiectiv? ?i de h?r?ile
celorlal?i oameni, îns? ?i
suficient de asem?n?toare
astfel încât s? putem avea o
viziune cât de cât
asem?n?toare care s? ne
permit? s? ne în?elegem unii
cu al?ii (harta nu este acela?i
lucru cu teritoriul). Sistemele
lingvistice pe care le folosim
pentru a ne crea harta sunt
suprimarea, distorsiunea ?i
generalizarea
, procedee care, folosite în
mod flexibil, devin baza
reprezent?rilor benefice la
care apel?m pentru a ne
adapta în lume, sau, din
contr?, pe care le folosim
pentru a ne autoperturba ?i a
ne crea probleme. Aceasta a
fost una din observa?iile
importante ale lui Bandler ?i
Grinder care au constatat c?
tindem s? percepem
realitatea prin intermediul a
trei sisteme senzoriale
principale:
- sistemul vizual

- sistemul auditiv

- sistemul kinestezic
Fiecare dintre noi avem
tendin?a s? îl favoriz?m pe
unul dintre ele. În consecin??,
persoanele vor adopta o serie
de posturi, vor folosi un
limbaj specific, dup? cum
urmeaz?:
?
sistemul vizual
caracterizat prin: postur?
pu?in rigid?, gesturi dirijate în
sus, voce ascu?it?, ritm rapid
?i sacadat, folosirea
cuvintelor vizuale. Tind s?
vorbeasc? mai repede ?i s?
adopte ton mai înalt decât
ceilal?i, ca ?i cum ar încerca
s? ?in? pa?ii cu imaginile ce
se deruleaz? cu rapiditate în
capul lor. Respira?ia lor este
superficial? ?i rapid? .Adesea
apar tensiuni musculare în
zona umerilor. Se exprim? în
termeni vizuali, folosesc
expresii vizuale de tipul: “nu
vezi c? am dreptate?, nu vezi
ce simt eu? sau “mi s-a
întunecat mintea”, “mi s-a pus
o cea?? pe ochi” etc”. Au
sim?ul observa?iei ?i al
orient?rii, sunt buni
fizionomi?ti. Când înva?? ceva
au nevoie s? priveasc? pentru
a în?elege ?i a re?ine. Sunt
sensibili la decorul care îi
înconjoar?, la culori, în
general la estetic. Au
tendin?a de a-?i face o idee
despre ceilal?i la prima
vedere, ceea ce nu e

83
întotdeauna în favoarea lor,
pentru ca aparen?ele, nu de
pu?ine ori, în?eal?. Sunt
aten?i la imaginea proprie dar
?i la imaginea celor din jur.
? sistemul auditiv
 are urm?toarele
caracteristici: postur?
destins?, relaxat?, pozi?ie de
ascultare ca ?i cum ar vorbi la
un telefon invizibil, vocea este
bine timbrat?, clar?,
expresiv?, rezonant?, ritmul
de a vorbi este mediu ?i
propice unei în?elegeri
adecvate. Tr?iesc într-un
univers al sunetelor, îi
apreciaz? pe cei pe care îi
întâlnesc dup? tonul, dup?
sunetul vocii. Atunci când
comunic? sunt aten?i la
cuvintele pe care le folosesc,
c?utându-le pe acelea care
sun? bine ?i care corespund
cât mai fidel cu ceea ce
doresc s? exprime. Gândesc
în sunete ?i respir? folosind
toat? cavitatea toracic?.
Capul e bine echilibrat pe
umeri ?i înclinat u?or, ca ?i
cum ar asculta în permanen??
pe cineva. Folosesc cuvinte
“auditive”, care se refer? la
sunete ?i au un vocabular
foarte bogat în acest sens.
Deseori îi auzim cu expresii
de genul “asurzitor” “înc? îmi
sun? în minte”, “sun? bine”
„cu alte cuvinte…”, „e
important s? ne ascult?m….”
etc. Chiar dac? nu sunt
muzicieni, apreciaz? muzica ?i
li se poate întâmpla s?
fredoneze melodii în ton cu
starea lor de spirit. Recunosc
u?or oamenii dup? sunetul
vocii, mai ales la telefon. Le
place s? sporov?iasc? ?i ?tiu
s? asculte. ?tiu s? recunoasc?
emo?iile din inflexiunile vocii
?i tonul este de multe ori mai
important decât mesajul în
sine. ?
sistemul kinestezic
 se caracterizeaz? prin:
postur? foarte relaxat?,
gesturi care imit? cuvintele,
respira?ie profund?, ampl?,
voce grav?, ritm lent cu
numeroase pauze, referire la
senza?ii în alegerea
cuvintelor. Include senza?ii
tactile, de temperatur? sau
textur?. Kinestezia intern?
cuprinde senza?iile amintite,
emo?ii ?i senza?ii interne de
con?tiin?? corporal?. Adesea
se exprim? prin metafore gen
pierderea echilibrului, c?dere
(„a t?ia respira?ia”, „gol în
stomac”, „m? face s? cad din
picioare”, „îmi d? fiori”, „parc?
mi-ar fi dat o palm? când mi-a
zis”......sau „zgomotul m?
zgârie”, „vorbele acestea m?
r?nesc” „problem? grea”,
„simt c?” etc.). Sunt sensibili
la ambian??, ?tiu s? fie
c?lduro?i ?i s?-i fac? pe al?ii
s? se simt? în largul lor.
Respir? profund, abdominal,
adesea acompaniat de
relaxare muscular?. Capul
este l?sat în jos iar vocea are
o tonalitate profund?.
 84
Grinder ?i Bandler au
aprofundat aspectele de mai
sus ?i au identificat ?i o serie
de
submodalit??i
, dup? cum urmeaz?:
Vizual:
-film sau stop cadre; -
panoram? sau imagine
încadrat?; -color sau alb-
negru; -luminozitate; -m?rimea
imaginii (natural?, mare,
mic?); -m?rimea obiectelor
centrale; -cu propria persoan?
în imagine sau în afara ei; -
distan?a dintre imagine ?i
propria persoan?; -distan?a
dintre obiectul central ?i
propria persoan?; -imagine
tridimensional?; -intensitatea
culorii; -gradul contrastului; -
mi?care dac? exist? (lent?,
rapid?); -focalizare; -
intermediar? sau stabil?; -
unghiul de vedere, localizare.
Auditiv
-volum; -caden?? inflexiuni
(cuvinte subliniate, cum
anume); -tempo; -pauze; -
tonalitate; -timbru; -sunete
unice; -sunetul este de jur
împrejur spa?ial; -localizare.
Tactile
-temperatur?; -textur?; -
vibra?ie; -presiune; -mi?care; -
durat?; -stabil?-intermediar?; -
intensitate; -greutate;

85
-densitate; -localizare.
Durere
-urzic?tor; -fierbinte-rece; -
acut?-surd?; -ap?sare; -durat?;
-intermitent?; -localizare.
Atunci când pacientul ne
relateaz? vreo experien??
personal?, cu conota?ie
pozitiv? sau negativ?, trebuie
s? ?inem cont de aceste
elemente, care ne vor fi utile
atunci când inducem transa
sau când folosim vreo tehnic?
de autoprogramare mental? în
trans? sau când dorim s?
alc?tuim o bun? metafor?.
Dac? ne vom concentra vom
vedea c? obi?nuim s? ne
reprezent?m într-un mod cu
totul diferit un crez puternic
de ceva incert, ce ar putea fi
fals. Tocmai aceste diferen?e
pot fi exploatate într-un
proces de autoprogramare
mental? care s? faciliteze
îndeplinirea obiectivelor. Iar
acest demers de programare
bazat pe teoria NLP-ului este
cu mult mai eficient dac? este
utilizat în corela?ie cu
hipnoza. Transa este o stare
particular? de con?tiin?? care
are avantajul c? sistemele
uzuale de referin??, filtrele,
sunt pe moment suspendate,
fapt ce permite punerea în
func?iune a altor
pattern
-uri ?i construirea unor
asocia?ii originale ce duc la
g?sirea unor solu?ii noi, pe
care nici nu le luase pân?
atunci în calcul. Pe de alt?
parte,
folosirea sistemului dominant
de reprezentare a clientului
cresc eficien?a hipnozei.
În?elegerea repercusiunilor
acestor reprezent?ri în via?a
concret? a pacientului, în
modul cum î?i în?elege
dificult??ile, este foarte
benefic? de ambele p?r?i.
Fiecare dintre noi ne
construim reprezent?ri ale
realit??ii, diferite de
realitatea îns??i ?i de viziunile
oamenilor din jurul nostru iar
interven?ia terapeutic?
trebuie s? ?in? cont de
aceast? subiectivitate pentru
c? de aceast? abilitate va
depinde ?i reu?ita stabilirii cu
succes a raportului de
rezonan?? empatic? (premis?
pentru crearea unei rela?ii
pozitive, de încredere între
client ?i terapeut).
86
Aceste sisteme de
reprezentare sunt practic
ni?te
filtre
prin care privim realitatea.
Terapeutului îi revine sarcina
de a-l sprijini pe client în
procesul de dezvoltare al
abilit??ilor care îi sunt
necesare pentru a putea fi
capabil s?-?i schimbe
comportamentul.
Una dintre metode este de a-l
înv??a s?-?i schimbe
reprezentarea asupra
situa?iei problematice
cu care se confrunt? în
particular ?i asupra existen?ei
sale la modul general. Este
vorba, în ultim? instan??, în a-
?i diversifica op?iunile
comportamentale în plan
con?tient ?i incon?tient. Nu
po?i ie?i dintr-o problem?
dac? nu schimbi ceva, dac?
nu faci ceva nou, ce nu ai mai
f?cut pân? acum. A?a cum
cineva a înv??at s? se
limiteze, s? se autoperturbe,
poate înv??a ?i s?-?i
foloseasc? acelea?i
mecanisme în propriul
beneficiu. Pentru aceasta
trebuie mai întâi s?
con?tientizeze c? imaginile,
vocile ?i sentimentele lor
interioare le apar?in (nu vin
de undeva din exterior) iar ei
le pot manipula a?a cum fac
cu oricare alt instrument.
F?când acest pas vor prelua
controlul asupra evolu?iei lor
cognitive, asupra vie?ii lor
afective ?i asupra viitorului
lor. Important este s?
în?eleag? c? ceea ce credeau
ei a fi realitatea (obiectiv? ?i
de necontestat) nu este decât
un model de realitate (printre
multe altele) ?i c? în orice
moment ei au posibilitatea de
a alege un alt model care s?
le faciliteze îndeplinirea
obiectivelor. Aceast?
afirma?ie este în esen?? una
destul de simpl?, îns?, pentru
a o interioriza trebuie s?
sc?p?m de o suit? de
concep?ii gre?ite cu care ne
identific?m ?i s? încet?m a ne
lamenta în leg?tur? cu
trecutul care nu ne mai
influen?eaz? decât dac?
alegem noi s? ne raport?m la
el. Practic, pe m?sur? ce vom
înv??a s? manipul?m
submodalit??ile vom
descoperi o cale de a
influen?a experien?a noastr?
subiectiv?, a?a cum dorim. Nu
de pu?ine ori,
Erickson se folosea de
sistemul de reprezentare
preferat al clientului
s?u tocmai pentru a avea
acces la celelalte sisteme de
reprezentare existente ?i prin
intermediul c?rora puteau fi
accesate resurse neutilizate.
În acest sens a întreprins o
serie de experimente
împreun? cu Aldous Huxley
(Erickson, 1965) ?i
a reu?it s?-l fac? s?-?i
modifice sistemul se
reprezentare (kinestezic) ?i
s?-?i formeze unul diferit, de
tip vizual prin intermediul
unor st?ri de medita?ie
profund? ?i de trans?.
De altfel, s-a observat c?
 87
sistemul de reprezentare de
tip vizual tinde s? se
instaureze de îndat? ce se
ajunge într-o trans? profund?
pentru c? emisfera
specializat? în limbaj este mai
pu?in dezvoltat? în ceea ce
prive?te capacitatea de a
opera diferen?ieri vizuale.
Emisfera dreapt? non
lingvistic? are percep?ia
spa?iului, observ?
asem?n?rile vizuale, percepe
forma iar cea stâng? detaliile.
Iar Erickson numea de multe
ori emisfera non-dominant?
(care se activeaz? în trans?)
ca fiind partea incon?tient?.
De altfel, unul dintre indiciile
c? un client a intrat într-o
trans? optim? este ?i apari?ia
coordonat? de mi?c?ri în acea
parte a corpului controlat? de
emisfera non-dominant?. Din
acest motiv muzica –stocat?
de emisfera non-dominat? - a
fost folosit? cu succes ca
parte integrant? a induc?iei.
Cu siguran?? c? ?i aceasta
este o explica?ie pentru care
reu?im s? g?sim solu?ii
originale la probleme curente
atunci când suntem în trans?.
În aceast? stare particular?
de con?tiin?? vedem lucrurile
altfel decât o facem atunci
când suntem con?tien?i ?i ne
putem schimba mai u?or.
Erickson a în?eles foarte bine
puterea sistemelor de
reprezentare în organizarea
experien?ei omene?ti. De
aceea a f?cut numeroase
cercet?ri împreun? cu Huxley,
care era un subiect extrem de
dotat pentru a face hipnoz?,
care l-au condus la rezultate
extrem de interesante ce au
inspirat crearea diferitor
tehnici de anestezie
hipnotic?, de regresie, de
amnezie etc. Acest lucru a
fost posibil tocmai pentru ca
a reu?it s? în?eleag?
modalitatea prin care pot fi
accesate func?ii ale emisferei
non-dominante, în trans?
profund? sau superficial?. La
nivelul acestei emisfere
sunt stocate informa?ii din
trecutul îndep?rtat
, inacesibile nivelului
con?tient, dar care pot fi
accesate prin intermediul
unei transe profunde, dac?
acest lucru este util pentru
rezolvarea problemelor
clientului.

88

II. PRINCIPIILE ?I
CARACTERISTICILE HIPNOZEI
ERICKSONIENE
II. 7. Hipnoza este o bun?
metod? de programare
mental?
Generalul japonez Nabunaga
s-a decis s? atace de?i
armata sa era de zece ori mai
mic? decât cea a du?manului.
El era sigur de victorie, dar
solda?ii s?i se temeau.În ziua
b?t?liei, armata a f?cut un
popas la un templu ?intoist.
Dup? ce s-a rugat Nabunaga a
ie?it ?i a spus: - Voi arunca o
moned?. Dac? va ie?i cap,
vom învinge. Dac? va ie?i
pajur?, vom pierde. În acest
fel destinul ne va ar?ta
inten?iile sale. Dup? care a
aruncat moneda. A ie?it cap.
Solda?ii s?i au fost atât de
entuziasma?i încât ?i-au
zdrobit literalmente du?manii.
A doua zi un colonel i-a spus
lui Nabunaga: - Nimeni nu
poate schimba destinul. - E
drept, a r?spuns Nabunaga,
ar?tându-i moneda, care avea
înscris pe fiecare fa?? câte un
cap de pas?re.
Acest principiu are acoperire
în numeroase cercet?ri
?tiin?ifice care au scos în
eviden?? faptul c? sugestia
din trans? este tr?it? de
subiect ca ?i când ar fi real?.
Mintea umana,
creierul uman nu face
diferen?e între o fantasma
puternic? ?i o realitate
obiectiv?,
la acestea dou? reac?ionând
identic, similar din punct de
vedere fiziologic. Din acest
motiv,
o ac?iune preg?tit? în plan
mental faciliteaz?
declan?area mecanismelor
necesare realiz?rii cu o mai
mare u?urin?? în plan real
pentru c? a fost exersat?.
Psihologia sportului utilizeaz?
aceast? constatare în mod
curent. Sportivii de
performan?? care beneficiaz?
de antrenament mental (în
decursul c?ruia inclusiv
mu?chii reac?ioneaz?,
insesizabil, diminuat, îns? într-
o manier? identic?

89
cu realitatea) au o
probabilitate mult mai mare
de a înv??a exerci?iul ?i de a
nu gre?i în competi?ie. Acest
principiu îl utiliz?m adesea
f?r? s? ne d?m seama. Vis?m
adesea „cu ochii deschi?i”
cum o s? fie în viitor atunci
când ni se va îndeplini o
dorin?? care ne va face
ferici?i. Cu cât aceast?
reverie este mai detaliat?, cu
atât are ?ansa s? fie mai
eficient?, mai realizabil?.
Bineîn?eles c?, obiectivele la
care vis?m trebuie s? fie
realizabile (degeaba vom visa
spre exemplu c? vom deveni
în scurt timp cea mai bogat?
persoan? de pe planet?). Arta
de a-?i stabili obiective
realiste, un pic peste
posibilit??ile tale de moment
se poate înv??a ?i ne scute?te
s? acumul?m frustr?ri ce
deriv? din nesatisfacerea unor
vise ce nu au nici o ?ans? de
a se îndeplini ?i ne înva??
cum s? ne atingem
obiectivele majore ale vie?ii,
pas cu pas. Oamenii de
succes folosesc acest
principiu în mod instinctiv.
Aceia?i tehnic? poate fi
utilizat? ?i într-o manier?
destructiv?. Putem la fel de
bine s? ne program?m boala,
moartea, e?ecul. Practic, doar
de noi depinde ce vis?m, ce
ne imagin?m c? se va
întâmpla cu noi în viitor.
Erickson, care credea c?
fiecare om se poate dezvolta
în permanen?? prin înv??are,
de obicei încheia ?edin?ele de
hipnoz? cu sugestii care
urm?reau stimularea
proceselor incon?tiente de
înv??are, programarea
incon?tientului pentru a
înv??a în permanen?? astfel
încât clientul s? se poat?
adapta mai bine celor mai
diverse situa?ii. Aceste
sugestii erau de tipul:
„Pe m?sur? ce eu voi num?ra
de la 1 la 20 tu vei intra
progresiv în trans? ?i te vei
trezi când voi începe s? num?r
în sens invers, de la 20 la 1,
îns? fiecare persoan? poate
intra în trans? într-un mod pe
care îl înva?? ?i care este
natural pentru ea iar tu ai
descoperit o cale excelent? ?i
este modalitatea ta proprie
de a intra în trans?. Bucur?-te
de aceast? experien?? ?i fii
încântat pentru c? utilitatea
ei poate fi dezvoltat? în foarte
multe direc?ii. Po?i de
exemplu s? înve?i de la al?ii
f?r? sa încerci s? înve?i. Sunt
extrem de multe lucruri pe
care le înv???m de la al?ii ?i
nici m?car nu ?tim c?
înv???m. Sunt lucruri extrem
de dificile pe care ni le
însu?im f?r? s? ?tim c? am
f?cut-o. Oamenii sunt
persoane foarte receptive.
Într-un limbaj mai pu?in
tehnic, asta înseamn? c? po?i
înv??a cu u?urin?? multe
lucruri despre tine însu?i sau
c? îi po?i înv??a pe al?ii f?r?
ca m?car s? realizezi

90
c? ai f?cut-o. Iar mai apoi vei
folosi ceea ce ai înv??at f?r?
s?-
?i dai seama, în cele mai
diverse situa?ii. Acum vei
începe s? te treze?ti ?i te vei
sim?i confortabil ?i bine
dispus
.” (Erickson, 1979,
Hypnotherapy - An
Exploratory Casebook,
p. 36 ) Observ?m c? în
aceast? tehnic? cu care
încheia transa putem reg?si
multe
sugestii directe de stimulare
a înv???rii incon?tiente
. Este ideal s? înv???m cu
to?ii s? ne schimb?m ?i s? ne
transform?m aspectele
senzorio-perceptive ale
simptomului într-un fenomen
ce se petrece la nivel
incon?tient. Pentru c? în mod
con?tient nu ?tim cum s?
gestion?m aceste
transform?ri este indicat s?
nu încerc?m s? punem
aceast? povar? pe seama
nivelului con?tient. Tocmai
acesta este ?i scopul
sugestiei, s? putem folosi
ceea ce am înv??at în situa?ii
din cele mai diverse în mod
automat, ceea ce are ni?te
implica?ii mai subtile decât
putem realiza la prima vedere.
Spre exemplu, pacien?ii pot
înv??a chiar s? transforme
durerea la nivel incon?tient
într-un asemenea grad încât
s? nici nu realizeze c? îi
doare ceva. Din moment ce
con?tientul nu realizeaz? c?
aceste procese se produc (de
înv??are a controlului durerii
de exemplu), înseamn? c? nici
m?car nu are nevoie s? ia act
de aceste opera?ii automate
sau de prezen?a simptomului
ca atare.
91

II. PRINCIPIILE ?I
CARACTERISTICILE HIPNOZEI
ERICKSONIENE
II. 8. Manipularea este
permis? dac? este în interesul
clientului
Un sfânt medita în pe?tera sa.
Când a deschis ochii, a v?zut
cu uimire c? avea un vizitator:
abatele unei m?n?stiri
cunoscute. - Ce cau?i? l-a
întrebat sfântul.
Abatele i-a relatat trista sa
poveste. A fost o vreme când
m?n?stirea sa era faimoas? în
tot Occidentul. Chiliile ei erau
pline de tineri aspiran?i ?i
biserica r?suna de imnurile
c?lug?rilor. Asupra m?n?stirii
s-a ab?tut îns? vremuri grele.
Oamenii nu mai sim?eau
nevoia s?-?i hr?neasc?
spiritul, tinerii aspiran?i erau
din ce în ce mai pu?ini, iar
biserica devenise t?cut?. Nu
mai r?m?seser? decât câ?iva
c?lug?ri care î?i f?ceau
datoria cu inimile grele.
Iat? deci ce dorea s? afle
abatele: - Crezi c? toate
acestea se datoreaz?
p?catelor noastre? - Da, i-a
r?spuns sfântul, ?i îndeosebi
p?catul ignoran?ei. - Ce fel de
p?cat este acesta? - Unul
dintre voi este Mesia
deghizat, iar voi ignora?i
acest lucru. Dup? care sfântul
?i-a închis din nou ochii ?i s-a
întors la rug?ciunea lui. Pe
drumul de înapoiere, inima
abatelui a b?tut cu
repeziciune la gândul c?
Mesia însu?i se întorsese pe
p?mânt ?i se afla chiar în
m?n?stirea lui. Oare cum de
nu-l recunoscuse? ?i cine
putea el fi? S? fi fost fratele
buc?tar? Fratele trezorier?
Fratele prior? Nu, cu
siguran?? nu el; avea prea
multe defecte…Da, dar sfântul
a spus c? era deghizat. Oare
reprezentau acele defecte
doar o deghizare? Dac? st?m
s? ne gândim, to?i cei din
m?n?stire aveau defecte. Iar
unul dintre ei era Mesia!

92
Întors la m?n?stire, el i-a
adunat pe c?lug?ri ?i le-a spus
ce a descoperit. S-au uitat
unii la al?ii, neîncrez?tori.
Mesia, aici? Incredibil! Da, dar
era deghizat. Deci nu era
exclus….S? fi fost cutare? Sau
poate altcineva? Sau poate…
Un lucru era sigur: dac? Mesia
era deghizat, era pu?in
probabil c? îl vor putea
recunoa?te. De aceea, ?i-au
propus s?-i trateze pe to?i cu
mare respect ?i cu aceea?i
considera?ie. „Nu ?tii
niciodat?, se gândeau ei când
vorbeau cu altcineva, poate el
este alesul”. Nu-i de mirare c?
atmosfera din m?n?stire s-a
schimbat rapid, devenind
plin? de bucurie. În curând
sute de aspiran?i au cerut s?
fie primi?i iar biserica s-a
umplut din nou de imnuri ?i
cântece de slav?. C?lug?rii
str?luceau, c?ci iubirea
coborâse asupra lor.
Deontologia ericksonian? este
mai deosebit? decât cea
clasic?
. De multe ori, Erickson î?i
p?c?lea pacien?ii, pentru a-i
ajuta s? treac? peste diferite
blocaje, îns? acest lucru era
întotdeauna
în beneficiul lor.
Din aceast? perspectiv? se
consider? c?
este corect ca terapeutul s?
foloseasc? orice metod?,
chiar ?i manipularea, dac?
acest lucru vine în
întâmpinarea dorin?elor ?i
intereselor clientului s?u
. Manipularea trebuie f?cut?
cu integritate profesional?,
nedep??ind aceast? limit? ?i
fiind foarte aten?i la ceea ce
î?i dore?te pacientul ?i la
solu?iile pe care le întrevede
acesta. De multe ori în
trecutul unei persoane g?sim
solu?ii pentru prezent. De
altfel practic mereu suntem
manipula?i, într-un fel sau
altul. Spre exemplu, atunci
când avem întâlnire cu o
persoan? fermec?toare ?i ne
modific?m con?tient ?inuta,
limbajul, maniera de a vorbi
avem vreun obiectiv în minte?
Este la fel de greu s? nu
manipulezi pe cât este de
greu s? nu comunici. Atâta
timp cât terapeutul este pl?tit
s? ne ajute s? ne îndeplinim
obiectivele, el ac?ioneaz?
împreun? cu pacientul, în
aceia?i manier? în care
clientul ac?ioneaz? în
situa?iile în care se face
luntre ?i punte pentru a reu?i.
Cu toate acestea liberul
arbitru ac?ioneaz? în
permanen??, chiar în hipnoz?
?i orice client poate s? refuze
s? fac? ceea ce crede c? nu
este în interesul lui. O
persoan? influen?abil?, prin
structura personalit??ii va fi
a?a atât în hipnoz? cât ?i în
stare de veghe. Nu vrem s?

93
scoatem aici în eviden?? c?
manipularea este un fapt
pozitiv prin defini?ie.
Utilizarea tehnicilor puternice
de comunicare de c?tre
persoane r?u inten?ionate
este posibil?, cu certitudine.
Acest fapt este doar o
problem? de etic?, nu o
problem? ce ?ine de
instrument (an v?zut acest
principiu ?i în leg?tur? cu
principiul anterior). Un cu?it
poate fi utilizat pentru a t?ia
zarzavaturi pentru mâncare
sau pentru a omorî pe cineva.
Totul ?ine de personalitatea
celui care îl mânuie?te, de
inten?ia lui ?i de valorile care
îi c?l?uzesc existen?a.
Hipnoza în sine nu are vreo
conota?ie pozitiv? sau
negativ?.
Aproape orice tehnic? poate fi
utilizat? într-o manier? bun?
sau rea ?i terapeutul are de
multe ori sarcina de a-l înv??a
pe client s?-?i foloseasc?
acelea?i tehnici pe care le
utiliza pentru a se
autoperturba în sens pozitiv.
Un tip particular de influen??
era folosit de Erickson în
procesul induc?iei.
Cercet?rile au eviden?iat cât
de importante sunt, spre
exemplu, expectan?ele
profesorilor în cre?terea sau
descre?terea performan?elor
elevilor. Ace?tia au tendin?a
de a se comporta în deplin?
armonie cu p?rerea dasc?lului
despre ei. Dac? acesta îi
consider? ni?te incapabili,
ace?tia vor ac?iona ca atare
?i vor avea rezultate foarte
slabe, chiar dac? acest
proces de comunicare se
petrece doar la nivel
incon?tient. Acela?i
mecanism este valabil în
orice demers de comunicare,
de interac?iune uman? ?i
putem s?-l utiliz?m într-o
manier? pozitiv? sau în una
negativ?. Erickson a folosit
acest principiu pentru a
induce transa ?i regresia în
vârst? unui adolescent,
comportându-se cu el ca ?i cu
un copil ?i reactualizându-i
pattern
-urile din acea vreme
timpurie. Din aceast?
perspectiv? este cu atât mai
evident? importan?a pe care o
are speran?a
real?
a terapeutului ?i credin?a
acestuia în principiile profund
umaniste conform c?rora
oricine are toate resursele
necesare ?i suficiente pentru
a se vindeca sau dezvolta.
Manipularea, influen?a, nu
poate fi eficient? dac? nu vine
în concordan?? cu realit??ile
interne ale persoanei.
Erickson a reu?it s? se
foloseasc? chiar de
rezisten?ele (pe care alte
orient?ri le folosesc ca scuz?
pentru e?ecul terapeutic)
clien?ilor pentru a-i vindeca
sau a-i ajuta s? intre în trans?.
Concep?ia c? un subiect aflat
în trans? poate fi controlat
sau manipulat de terapeut
este unul din motivele care
duc la
94
activarea rezisten?elor. Îns?,
de multe ori acestea nu sunt
decât modalit??i pe care
clien?ii le folosesc pentru a
testa disponibilitatea
terapeutului de a ceda, de a
se întâlni cu ei la mijlocul
drumului. Ele sunt expresia
unicit??ii pacien?ilor ?i
trebuie respectate. Atâta
timp cât aproape orice
tehnic? (?i nu ne referim aici
doar la cele ericksoniene)
poate fi utilizat? într-un sens
bun sau în unul r?u, putem
întrevedea cât de important
este pentru un bun terapeut
s? fie
etic, moral
pentru a-?i exercita profesia
?i s? respecte codul
deontologic al profesiei.
Terapia ericksonian? evit? ca
terapeutul s?-?i impun? în
vreun fel credin?ele sau
valorile clientului ?i caut? s?
respecte ?i s? foloseasc?
pentru vindecare maniera de
a fi, a sim?i ?i a gândi a
clientului. Acest fapt l-a f?cut
pe John Grinder s? afirme c?
hipnoza ericksonian? este mai
pu?in manipulatoare decât
toate celelalte apropieri
psihoterapeutice în cadrul
c?rora a fost martor.
Fenomenul hipnotic în sine nu
înseamn? a controla
comportamentul cuiva, ci
înseamn? a
-i oferi libertatea de a se
manifesta la un nivel mai
profund al psihicului
. Erickson nu alegea s?
hipnotizeze pe cineva decât
dac? era în interesul
persoanei ?i dac? aceast?
tehnic? îi era util? în a-i
facilita îndeplinirea
obiectivelor. El a subliniat
(Erickson, 1979) c? oricine,
dac? î?i propune, i se poate
opune ?i atunci nu va intra în
trans?. Este vorba de
libertatea fiec?ruia de a face
ceea ce crede c? este mai
bine pentru el.

95
II. PRINCIPIILE ?I
CARACTERISTICILE HIPNOZEI
ERICKSONIENE

II. 9. În inducerea transei se

folosesc doar elemente care îi
plac clientului, agreabile
“E surprinz?tor câte
conversa?ii se transform?
foarte repede într-un
monolog." (Nicolae Iorga)
Pentru a reu?i s? hipnotiz?m
pe cineva trebuie ca, în
prealabil, s?-l facem s? intre
într-un climat ?i într-o situa?ie
confortabil?. Pentru a fi
capabili s? ne îndeplinim
acest deziderat, trebuie s?
întreb?m clientul în cursul
interviului ce îi place ?i ce nu-
i place pe diferite paliere:
social, personal, alimentar,
locurile în care viseaz? s?
tr?iasc?, peisajele care îl fac
s? se relaxeze, care este
idealul s?u de cuplu, ce form?
prefer?, ce culoare, ce
distan??, ce sunete îi plac, ce
timbru vocal. Trebuie luat? în
considerare ?i partea
kinestezic?, trebuie aflat dac?
clientului îi place sau nu s? fie
atins pentru c? anumite
exerci?ii, cum ar fi cele de
ancorare PNL presupun ?i
acest aspect. Indicii asupra
tuturor acestor factori pot fi
observa?i din limbajul
nonverbal, din pozi?ionarea sa
în cabinetul terapeutului etc.
Este de asemenea important
de stabilit prin intermediul
interviului ini?ial ce emo?ii ?i
sentimente îi prefer? s?
tr?iasc? ?i ce emo?ii le evit?,
ce gusturi culinare are. Toate
aceste detalii sunt utile în
alc?tuirea unor metafore ori
unor pove?ti pentru induc?ie
personalizate ?i cu atât mai
eficiente. În clarificarea
acestor aspecte lista cu
submodalit??ile senzoriale
poate fi de o real? utilitate.
Nimeni nu poate intra în
trans? dac? i se evoc? lucruri
nepl?cute. Nu trebuie s?
uit?m c? gusturile sunt foarte
diferite de la un individ la altul
în func?ie de experien?a sa de
via?? ?i de factori
educa?ionali. Tocmai din
acest motiv un interviu
profesionist ?i complet de
cunoa?tere este deosebit de
util pentru succesul oric?rui
demers terapeutic.

96

II. PRINCIPIILE ?I
CARACTERISTICILE HIPNOZEI
ERICKSONIENE

II. 10. Gre?eala este un

feedback pe care îl putem
utiliza pentru a progresa
O via?? adev?rat? are
necazuri ?i bucurii, c?deri ?i
ridic?ri. Numai cine nu
p??e?te nu se împiedic?
niciodat?. C?derea nu este o
înfrângere dac? ?tii s? te
ridici.
Unul din principiile terapiei
ericksoniene este c? nu
trebuie sa ne culpabiliz?m
când facem gre?eli pentru c?
acestea pot fi fructificate ca
?i oportunit??i de a înv??a din
ele, ca lec?ii de via??, ca
feedback
-uri care ne ajut? s? ne
dezvolt?m ?i s? cre?tem.
Pacientul trebuie ajutat s?
în?eleag? c? nu exist? vreo
persoan? care s? nu comit?
gre?eli ?i c? to?i oamenii sunt
imperfec?i. Diferen?a dintre
oamenii de succes ?i ceilal?i
nu este num?rul de gre?eli ci
capacitatea de a înv??a din
erori, de a nu persevera în
gre?elile pe care le comit.
Important este c? odat? ce
înv???m c? ceva nu
func?ioneaz? s? încerc?m
altceva. Acest principiu este
valabil ?i în leg?tur? cu o
tehnic? terapeutic?. Odat? ce
un terapeut observ? c? o
abordare este ineficient? în
raport cu un client trebuie s?
aib? flexibilitatea de a g?si o
alt? tehnic?, mai potrivit?
situa?iei contextuale ?i
personalit??ii pacientului.
Mul?i dintre terapeu?ii mai
pu?in experimenta?i au
tendin?a de a g?si
cauzalitatea unui e?ec ini?ial
fie în rezisten?ele clien?ilor
fie în incapacitatea lor
profesional?. Aceast?
atitudine este profund eronat?
pentru c? orice manifestare
de comportament, chiar dac?
ea pare un e?ec, trebuie
utilizat? pentru face parte din
modelul despre lume al
clientului, care trebuie luat ca
atare ?i folosit, o premis?
pentru a-l orienta în direc?ii
noi ?i benefice pentru el.

97
II. PRINCIPIILE ?I
CARACTERISTICILE HIPNOZEI
ERICKSONIENE
II. 11. Terapia folose?te
sugestiile indirecte, are sunt
mai eficiente decât cele
directe
Un tân?r, doritor s? ajung?
mare r?zboinic, reu?i s? fie
primit ca elev al unui celebru
maestru în arta luptei cu
sabia, care tr?ia retras, singur
pe munte. Dup? obiceiul din
acele vremuri, elevul veni s?
locuiasc? în coliba
înv???torului ?i se apuc? cu
h?rnicie de treburile
gospod?re?ti. Maestrul, îns?,
în loc s?-l înve?e arta mânuirii
sabiei cum se face la scoal?,
avea ciudatul obicei de a se
strecura pe furi? în spatele
tân?rului în momentele cele
mai nea?teptate, pentru a-l
lovi cu un baston. Încet, încet,
elevul înva?? s? se fereasc?,
dar profesorul devenea tot
mai îndemânatic ?i bietul
tân?r primea lovitur? dup?
lovitur?. Au trecut astfel
câ?iva ani lungi ?i foarte
nepl?cu?i pentru elev, care
se ocupa în continuare f?r? s?
crâcneasc?, de toate muncile
gospod?riei. Într-o zi, pe când
preg?tea mâncarea, tân?rul
s?ri deodat? într-o parte
aproape f?r? s? vrea. Vasul în
care el preg?tea mâncarea
zbur? în ??nd?ri, lovit fiind de
bastonul b?trânului. Acesta
zâmbi ?i zise: "Te-am înv??at
totul, acum po?i pleca !" Dar
elevul nu îl p?r?si; în sfâr?it,
în?elesese. (apud Ionescu,
2008)
O sugestie direct? face apel
la partea con?tient?, ra?ional?
?i produce efecte, la nivel
comportamental la
interlocutor, doar dac? acesta
este de acord cu cererea
(sugestia) ?i este capabil,
într-o manier? voluntar?, s?
pun? în practic? cele
sugerate. Spre exemplu, dac?
cineva ne spune
Te rog, închide u?a
o s? o facem doar dac? avem
capacitatea fizic? s? o facem
?i dac? suntem de acord c?
este o bun? sugestie. Dac?
partea con?tient? ar avea
aceia?i capacitate de a
rezolva ?i sugestiile care
implic? o latur? psihologic?,
psihoterapia nu ar fi un

98
demers foarte complicat.
Terapeutul ar putea s?-i
sugereze pacientului, în mod
direct, s? renun?e la fobie sau
la depresie ?i acesta ar face-
o. Din nefericire, acest proces
nu se întâmpl?.
Problemele psihologice exist?
tocmai pentru c? mintea
con?tient? nu ?tie cum s?
fac? schimbarea la nivel
psihologic ?i comportamental,
chiar dac? ar fi în interesul
persoanei respective.
În cele mai multe situa?ii
exist?
pattern
-uri comportamentale, resurse
care ar putea s? rezolve
problema, îns? acestea pot fi
puse în func?iune doar cu
ajutorul unor mecanisme sau
procese incon?tiente ce au
loc la un nivel involuntar mai
degrab?. Putem cu siguran??
s? facem un efort con?tient s?
ne amintim un nume uitat,
spre exemplu, ?i totu?i uneori
acesta nu ne vine în minte pe
loc. Peste câteva minute
numele ne poate veni în minte
într-un mod spontan. În tot
acest timp‚ con?tient nu ne-
am mai str?duit s? ni-l
reamintim, îns? incon?tientul
a pus în func?iune
mecanisme care au rezolvat
problema ?i care au fost
eficiente chiar dac? con?tient
am abandonat demersul.
Aceste resurse au ac?ionat
într-o manier? involuntar?,
f?r? s? ne d?m seama.
Sternberg (1975) a adus
dovezi experimentale ce au
ar?tat c? incon?tientul
lucreaz?, caut? în mod
continuu, cu o rat? de
aproximativ treizeci de itemi
pe secund?, chiar dac?
con?tientul a trecut la
rezolvarea altor probleme,
abandonând demersul.
Sugestiile indirecte
(ericksoniene) pot declan?a
un asemenea proces de
c?utare.
 Ele pot facilita folosirea
resurselor interne sau a
poten?ialului latent neutilizat
din simplul motiv c? oamenii
fie nu ?tiu de existen?a lui fie
nu au înv??at s?-l utilizeze
pentru a-?i rezolva problemele
curente. Acest principiu a fost
cunoscut ?i utilizat de mult?
vreme nu doar în terapie ci ?i
în medicin?. Maniera lui
Erickson de a da sugestii,
indirect?,
prezint? marele avantaj de a
sc?dea probabilitatea
nereu?itei ce deriv? din
activarea rezisten?elor
ra?ionale. R?spunsul
comportamental al
pacientului la o sugestie
indirect? este de cele mai
multe ori unul subiectiv,
generat de trecerea prin
filtrele interne ale clientului.
?i tocmai aceast?
subiectivitate, provenit? din
experien?a de via?? personal?
este în m?sur? s? genereze
schimbarea ?i înv??area.
R?spunsul nu este ceea ce a
spus
 99
terapeutul, ci ceea ce clientul
a f?cut cu ceea ce a fost
spus. În hipnoterapie
cuvintele terapeutului
provoac? o serie de
r?spunsuri interne complexe
la pacient. ?i tocmai pe
aceste r?spunsuri interne se
bazeaz? eficien?a unei
sugestii indirecte.
Modalitatea ericksonian?, de
a induce transa sau de a
implanta sugestii, evit? pe cât
posibil s? dea comenzi, ordine
subiectului.
Ideile trebuiesc prezentate
astfel încât
s? se încadreze în sistemul de
valori al pacientului
, s? se muleze pe valorile
clientului. Practic nu i se
spune clientului ce s? fac?, ci
exploreaz? ?i faciliteaz? ceea
ce poate face clientul la nivel
incon?tient, f?r? s? fac? un
efort con?tient ?i voluntar.
Sugestiile indirecte sunt ni?te
medii semantice care
faciliteaz? folosirea
experien?ei dobândite astfel
încât s? se g?seasc? maniere
noi de a face fa??
dificult??ilor. Ele provoac?, în
mod automat, punerea în
func?iune a procesului de
c?utare incon?tient ce nu
este dependent în vreun fel de
voin?a con?tient?. Erickson
este foarte des numit
maestrul sugestiei indirecte
pentru ca a în?eles c? doar
sugerând, într-o manier?
subtil? ?i mai greu sesizabil?
la nivel con?tient ceva unei
persoane, putem ob?ine
efecte spectaculoase în
planul persuasiunii sau a
schimb?rii atitudinale, pentru
c? incon?tientul persoanei
este stimulat de aceast?
modalitate de a pune
problema ?i pentru c? acest
tip de sugestie ocole?te
barierele rezisten?elor.
Formele indirecte de sugestii
sunt cele mai indicate ?i mai
potrivite pentru a provoca un
r?spuns care s? utilizeze la
maxim tendin?ele naturale ?i
s? activeze resursele latente.
Spre exemplu, Erickson în loc
de a-i ordona sau sugera
direct clientului s? se a?eze
pe un scaun spunea ceva de
genul
…?i m? întreb dac? ai
observat scaunul pe care te
vei a?eza cât mai confortabil
în curând…
.. El folosea adesea a?a zisele
postulate conversa?ionale
. În?elesul pe care îl poart? un
postulat este derivat, el nu
face parte din structura
profund? recuperat? de client,
ci necesit? o procesare
suplimentar?.
Prin utilizarea acestor tipuri
de afirma?ii terapeutul poate
evita pronun?area unor
comenzi simultane ?i îi d?
posibilitatea clientului s?
aleag? dac? va r?spunde sau
nu. În loc de a spune „v? rog
s? v? pune?i mâinile pe
coapse” va

100
spune „Po?i s?-?i pui mâinile
pe coapse?”. La acest tip de
întreb?ri avem tendin?a de a
reac?iona ca la un ordin, pe
care am evitat totu?i s? îl
d?m. Pacientul, având
alternativa de a reac?iona sau
nu, se va sim?i liber ?i nu va
sim?i c? rela?ia între el ?i
terapeut este una autoritar?.
Aceast? tehnic? mai prezint?
?i avantajul c? în cazul unui
e?ec, procesul de inducere al
transei nu este perturbat în
ansamblu pentru c? nu a fost
un ordin în adev?ratul sens al
cuvântului, ci a fost pus? doar
o întrebare retoric?. Tot în
categoria de sugestii
indirecte putem b?ga ?i
presupunerile.
Acestea sunt
propozi?ii ce trebuie s? fie
adev?rate pentru ca o alt?
propozi?ie s? aib? în?eles.
Pentru c? o presupunere nu
este inclus? în structura
profund? a unei propozi?ii,
utilizarea sa îl implic? pe
client în mod direct ?i activ în
a da un în?eles derivat, dar ?i
pune mai presus de orice
îndoial? con?inutul
presupunerii respective.
Exemple:
M? întreb dac? e?ti con?tient
c? e?ti într-o trans? adânc?
(Presupunere: e?ti într-o
trans? adânc?.). În aceia?i
categorie intr? ?i forma de
comunicare caracterizat? prin
formularea de întreb?ri
deschise, la care nu pot fi
date r?spunsuri de tipul da
sau nu.
Sugestia indirect? presupune
de multe ori utilizarea
metaforelor ?i îl determin? pe
subiect s? accepte mai u?or
?i mai profund cele sugerate
de terapeut.
Erickson ?tia c? dac? reu?e?ti
s?-i comu?i aten?ia unui
pacient pe o problem? mai
important? decât simptomul,
acesta are mari ?anse s?
dispar?.
Cazurile de mai jos (Erickson,
1976) sunt ilustrative sub
acest aspect: Caz 1: Un evreu
care avea atacuri frecvente
de angin? pectoral? a venit la
Erickson trimis de cardiolog
care constatase c? inima
acestuia nu era grav afectat?.
Acesta avea aceste atacuri,
nu dintr-o cauz? fizic?, ci
dintr-o team? profund? care îl
f?cea s? le anticipe ?i s? le
provoace singur. Exista riscul
ca în acest fel s? se sinucid?,
unul din aceste atacuri
putând s?-i fie fatal. Aflând c?
viitorul lui pacient este un
evreu foarte credincios, l-a
întâmpinat cu un discurs
extrem de lung despre
credin?a redus? a oamenilor
din ziua de azi ?i despre faptul
c? tân?ra genera?ie a uitat
credin?ele religioase ale
vârsnicilor. A concluzionat c?
este bine c? mai exist?
oameni, ca pacientul

101
s?u, care reu?esc s? î?i
men?in? vie credin?a ?i care
continu? s? respecte
tradi?iile. A mai remarcat c?
participarea la slujba de
Sabat era un lucru a?a de
important încât o persoan? nu
putea s? se gândeasc? la
nimic altceva decât la slujb?.
Cu aceasta l-a p?r?sit pe
pacient, care a încuviin?at
cele spuse f?r? s? realizeze c?
nu se spusese nimic despre
situa?ia lui. Sugestia fusese
îns? extrem de bine
implantat?, astfel c?, de-a
lungul slujbei de duminic? nu
s-a mai l?sat distras de nimic,
nici m?car de anghina sa. ?i
nu a mai avut nici un atac nici
în ziua urm?toare. Când i-a
povestit asta lui Erickson,
acesta a sugerat c? ar trebui
s? se concentreze asupra
sabatului, pentru a exclude
complet altceva în mijlocul
s?pt?mânii. A urmat o
întreag? s?pt?mân? f?r? dureri
?i curând nu le-a mai avut
deloc. Caz 2: O tân?r? femeie,
a c?rei mam?, bunic? ?i
str?bunic? muriser? toate la
aceia?i vârst? de 22 de ani
datorit? unei afec?iuni
cardiace, a venit s?-l consulte
pe Erickson spunând c? în
curând o s? împlineasc?
vârsta de 22 de ani ?i desigur,
o s? moar? în acela?i fel.
Acesta nu a încercat s? o
contrazic?. De altfel, Erickson
pe timpul când era la
facultate v?zuse un om care a
murit exact când a spus c? va
muri, f?r? nici un simptom
fizic. El a spus c? presupune
c? a venit la el pentru a o
ajuta s? se preg?teasc? ?i a
întrebat-o:
Ce a?i f?cut în sensul acesta
?. Fata a replicat c? ?i-a pl?tit
toate datoriile înainte de ziua
fatal?. Sigur nu va muri
înainte de a-?i pl?ti toate
datoriile. Atunci Erickson a
început o discu?ie lung?
despre diferite modalit??i de
plat? cerute de firme. Unii cer
bani la începutul lunii, al?ii pe
data de 15 ale lunii, altele la
sfâr?itul lunii. Altele î?i
acord? o perioad? de gra?ie
mai mic? sau mai lung?. Pe
urm? a întrebat-o dac? este
de acord ca oricine face un
serviciu are dreptul s?
specifice data la care vrea
plata. Ea a r?spuns c? i se
pare corect a?a.
Plata mea pentru aceast?
vizit? va fi dup? 14 luni de
acum înainte. Trebuie s?
veni?i personal – vie-, nu ca
fantom? ?i s?-mi pl?ti?i atunci
. ?i ea a f?cut exact a?a. Ea a
tr?it dup? cea de-a 22-a
aniversare, despre care
credea c? este ultima, pentru
c? el îi implantase puternic
sugestia c? nu poate muri
înainte de data pl??ii. Desigur
c?, fiind peste 22 de ani, nu
mai avea motiv s? moar?.
(apud, Richard Bandler, 2008)

102
O alt? modalitate indirect? de
abordare este de a-i vorbi unui
pacient, f?r? a face referire la
el ca persoan?.
Erickson spunea c? cea mai
u?oar? cale de a-l ajuta pe
client s? vorbeasc? despre
mama sa este de a vorbi de
propria mam? sau de mame în
general. Dac? nu îl întreb?m în
mod direct de propria mam?
vom reu?i s? evit?m activarea
rezisten?elor ?i a
pattern
-urilor limitative con?tiente.
Bandler a definit aceast?
tehnic? ca fiind un proces
lingvistic de baz? în care
obiectul ?i subiectul se
schimb? automat la un nivel
structural incon?tient. În
terapie putem utiliza
asemenea procese asociative
indirecte pentru a-l ajuta pe
client s?-?i recunoasc? o
problem?. Tocmai de aceea
Erickson obi?nuia s?
strecoare în conversa?iile pe
care le avea cu pacien?ii s?i
remarce, povestioare sau
anecdote
care la prima vedere p?reau
ilogice ?i f?r? leg?tur? cu
simptomul clientului.
Pacien?ii începeau s? se
întrebe automat de ce
terapeutul a spus ceva a?a de
irelevant pentru discu?ia pe
care o aveau ?i astfel se
declan?a un mecanism de
asocia?ii care puteau produce
o iluminare ?i puteau da o alt?
perspectiv? asupra problemei.
Dac? asocia?ia avea valoare
?i semnifica?ie pentru client,
procesele incon?tiente de
c?utare ?i de evaluare îl vor
face s?-?i recunoasc?
problema ?i s? utilizeze
aceast? informa?ie în maniera
cea mai bun? pentru a g?si
solu?iile cele mai bune pentru
ei. Aceast? tehnic? mai
prezint? ?i avantajul c? dac?
terapeutul a gre?it în
supozi?ia sa, practic nu se
întâmpl? nimic r?u, ci în cea
mai defavorabil? situa?ie,
clientul nu va face nici o
asocia?ie pentru c? nu a
rezonat cu nimic din
experien?a lui interioar?. Mai
mult decât atât, aceast?
abordare permite terapeutului
s? evite, într-o anumit?
m?sur?, s?-?i proiecteze
experien?a sa subiectiv? sau
s?-i impun? punctele sale de
vedere clientului. Este evident
c? multe din aceste tehnici le
folosim în mod spontan, în
via?a cotidian? din cele mai
vechi timpuri. Meritul lui
Erickson nu este acela de a le
fi inventat, ci de a le fi
descoperit utilitatea în a
genera transa hipnotic?. Mai
mult decât atât, tehnicile sunt
înrudite una cu alta ?i multe
dintre ele pot fi utilizate în
aceia?i fraz? sau propozi?ie ?i
poate fi dificil s? le distingem.
De aceea pot fi tratate ?i ca o
atitudine, o modalitate de a
comunica
mai degrab? decât ca tehnici
ce pot

103
genera r?spunsuri previzibile.
Este practic o nou? direc?ie
pe care a deschis-o în terapie,
în general ?i în practica
hipnozei, în special. Pân? la el
hipnoterapeu?ii „clasici”
obi?nuiau s? repete la
nesfâr?it aceia?i sugestie
(direct?) pentru a se asigura
c? a fost bine implantat? în
mintea persoanei, în
încercarea de a programa un
comportament mai adaptativ.
Este adev?rat c? ?i asemenea
sugestii directe influen?eaz?
comportamentul, îns? ele
nu au capacitatea de explora
?i de a declan?a utilizarea
poten?ialului latent ?i unic
pentru fiecare persoan? în
parte.
Psihologia modern?
recunoa?te c?
mintea uman? este într-un
proces continuu de schimbare
?i de evolu?ie
?i de aceea maniera indirect?
este mai potrivit? pentru c?
las? libertatea fiec?ruia de a
utiliza sugestia într-o manier?
unic? ?i personal?, care se
muleaz? pe poten?ialul s?u de
dezvoltare.
Sugestiile indirecte au ?i
avantajul de a comunica
simultan la mai multe niveluri.
Un singur cuvânt pres?rat
într-o propozi?ie poate
declan?a o multitudine de
asocia?ii subiective
generatoare de solu?ii. În
ultim? instan?? aceast?
atitudine este ?i una care
sugereaz? respect pentru
individualitatea fiec?rui
pacient în parte ?i pentru
ideea de libertate ?i de liber
arbitru cu care suntem dota?i
fiecare dintre noi. În
continuare, pentru a
exemplifica maniera
nondirectiv? de a da sugestii
vom prezenta o suit? de
întreb?ri-sugestii care
folosesc levita?ia bra?ului ca
metod? de induc?ie (Erickson,
1976): - Te sim?i confortabil
când mâinile se odihnesc pe
genunchi? (terapeutul
exemplific?). A?a este foarte
bine, f?r? s? se ating? una de
alta. - Î?i po?i l?sa mâinile s?
se odihneasc? a?a de u?or
astfel încât degetele abia
dac? ating genunchii? - Foarte
bine. În timp ce mâinile se
odihnesc u?or sim?i cum ele
tind s? se ridice singure cu
fiecare respira?ie? - Vezi cum
încep s? se ridice în timp ce
corpul se relaxeaz? tot mai
mult? - Pe m?sur? ce aceste
senza?ii se intensific? oare se
vor ridica ambele mâini sau
doar una singur?? - Foarte
bine. Oare acea mân? se
ridic? cu mi?c?ri line sau
bru?te pân? în momentul când
va atinge fa?a?

104
- Pe m?sur? ce bra?ul se
apropie de fa??, oare
mi?carea se va încetini sau se
va accelera din moment ce
starea de relaxare devine tot
mai profund?? Sau poate
bra?ul are nevoie de o pauz?
înainte de a atinge fa?a
pentru ca tu s? ?tii c? e?ti în
trans?? Sau poate c? nu va
atinge fa?a înainte ca
incon?tientul t?u s? fie
preg?tit s? aprofundeze
starea de trans?? - Oare vei
avea nevoie de o respira?ie
mai profund? în momentul în
care mâna va atinge fa?a iar
tu te vei bucura de experien?a
unei st?ri de relaxare tot mai
profund?? - Este foarte bine.
Po?i observa ce stare
profund? de relaxare ai atins
în timp ce bra?ul se va
reîntoarce singur la loc? Iar
incon?tientul t?u va fi deja în
mijlocul unui vis când bra?ul
se va întoarce s? se
odihneasc?. Mai mult decât
atât, sugestiile ericksoniene
sunt complexe, combinate,
compuse. Dou? sau mai multe
sugestii pot fi combinate
astfel încât s? se sus?in? ?i s?
se înt?reasc? reciproc.
Aceast? tehnic? este foarte
potrivit? pentru a cre?te
eficien?a hipnoterapiei. La un
nivel mai simplu o sugestie
compus? este format? din
dou? sugestii simple legate de
o conjunc?ie gramatical? sau
printr-o pauz? care le pune în
leg?tur?. Conjunc?iile de tipul
„?i”, „dar”, „ori” leag?
afirma?ii logice ?i egale ca
rang, în timp ce cele de tipul
„dac?”, „deci”, „pentru c?”,
„din moment ce”, „pân? când”
pun în raport de asociere dou?
sugestii care sunt în raport de
subordonare. Procesele
lingvistice de separare ?i
asociere pot fi puse în
leg?tur? cu procese similare
din logic? ?i matematic?. Din
perspectiva hipnoterapiei,
aceste procese sunt extrem
de importante. Noi ?tim c?
logica, limbajul natural ?i
procesele mentale au leg?tur?
una cu alta, îns? f?r? a putea
vorbi de o coresponden??
total?. Dac? un sistem logic
sau matematic poate fi definit
precis ?i complet, limbajul
natural ?i procesele mentale
sunt în permanent? dinamic?
?i sunt în esen?? creative. Nu
exist? vreo formul? care s? le
defineasc? sau s? le
controleze. Manipularea
proceselor mentale ?i
controlul comportamentului,
prin sugestii indirecte, nu
este o tehnic?

105
exact?, care poate fi v?zut?
dintr-o perspectiv?
determinist?. Noi le putem
folosi doar pentru a explora ?i
a facilita anumite r?spunsuri
poten?iale de la un client. În
procesul hipnoterapeutic î?i
g?sesc aplicativitatea
cinci tipuri de sugestii
compuse:

- Afirma?iile care solicit?

r?spunsuri de tip „da”
combinate cu o sugestie.
Acest tip de tehnic? o folosim
adesea în via?a cotidian?,
atunci când facem o afirma?ie
cu care partenerul nu poate fi
decât de acord ?i o combin?m
cu o sugestie dezirabil?. Ex.:
este o zi frumoas?, s? mergem
s? înot?m
.,
Sunt în vacan??, deci de ce nu
a? face ce vreau?
. Prima parte a propozi?iei, cu
care partenerul este de acord,
pentru c? exprim? o stare de
fapt, introduce o serie de date
care creeaz? premiza
accept?rii sugestiei din a
doua parte. Dac? sugestia
este pus? pe locul întâi ?i
afirma?ia evident? pe al
doilea loc, atunci, aceasta va
înt?ri for?a sugestiei. Ex.:
Hai s? înot?m, este o zi
frumoas?!.
- Sugestiile înt?rite prin
tehnica asocia?iei.
Aceast? tehnic? leag? o
sugestie de un
pattern
comportamental. O sugestie
hipnotic? poate fi dificil de
urmat pentru un pacient, îns?,
ea devine mai u?or de
acceptat dac? este asociat?
cu un comportament familiar.
Sugestiile se integreaz? în
acest mod în felul de a fi al
clientului. Spre exemplu:
Fiecare respira?ie te va ajuta
s?-?i con?tientizezi ritmul
natural al corpului, dar ?i
starea de relaxare ce se
aprofundeaz?
,
În timp ce continui s? stai
acolo vei descoperi c? te
sim?i tot mai relaxat ?i mai
confortabil
. Se poate vedea cum
comportamentul natural al
subiectului este asociat cu
sugestia astfel încât s? o
sprijine ?i s? faciliteze
r?spunsul terapeutic a?teptat.
- Utilizarea contrastelor, a
opuselor.
În general, echilibrul dintre
dou? procese opuse asigur?
func?ionarea sistemului
biologic, care este astfel
construit încât acestea sunt
integrate într-un sistem. Multe
sisteme biologice pot fi
v?zute ca o homeostazie de
procese ce previn
dezintegrarea sistemului ?i
asigur? buna lui func?ionare.
Hipnoza apare ?i ea ca efect
al unor sisteme opuse cum ar
fi emisfera
106
cerebral? dreapt? ?i emisfera
cerebral? stâng?, procesele
corticale vs cele subcorticale,
primul ?i al doilea nivel de
percep?ie etc. Acest echilibru
al opuselor este evident ?i la
nivelul psihologic ?i social.
Exist? tensiune ?i relaxare,
excita?ie ?i inhibi?ie,
con?tient ?i incon?tient,
afectivitate ?i ra?iune.
Con?tientizarea ?i în?elegerea
acestei dinamici are o mare
relevan?? pentru psihoterapie.
În continuare vom da câteva
exemple care ilustreaz?
modalitatea în care aceste
principii se reflect? în
construirea sugestiilor. În
procesul de induc?ie
hipnotic?, putem întâlni
sugestii de genul:
Pe m?sur? ce mâna se
tensioneaz?, restul corpului
se relaxeaz? tot mai mult, Pe
m?sura ce mâna dreapt? se
ridic?, cea stâng? coboar?, Pe
m?sur? ce bra?ul devine tot
mai u?or ?i se ridic?,
pleoapele devin tot mai grele,
pân? ce se închid, Pe m?sur?
ce fruntea devine tot mai
rece, mâna se înc?lze?te din
ce în ce mai tare, „Po?i retr?i
sentimentele pe care le-ai
experimentat la vârsta X, f?r?
s?-?i po?i aminti cauza care
le-a generat.
(Erickson, 1976) Putem vedea
c? principiul disocierii
poate fi util pentru a ajuta
pacientul pentru a
experimenta ambele laturi ale
unui proces, înaintea ca
acestea s? fie puse împreun?
sau integrate.
- Sugestii care utilizeaz?
rezisten?ele ?i formularea
negativ?.
Terapeu?ii subliniaz? de câte
ori au ocazia c? este
important s? dezamors?m
înc?rc?tura negativ? sau
rezisten?ele ce pot apare
atunci când clientul este pus
în fa?a unor serii de sugestii.
În via?a de zi cu zi, putem
observa c? oamenii care sunt
negativi?ti sau au rezisten?e
mari, de obicei au în spate o
istorie de via?? în care li s-au
impus foarte multe ?i ca
urmare, simt nevoia s? fac?
doar a?a cum doresc ei, ca o
compensare pentru cele
îndurate în trecut. De multe
ori devin negativi?ti pentru c?
interpreteaz? o atitudine într-
o modalitate subiectiv? ca
având la baz? o inten?ie de a
le restrânge libertatea, chiar
dac? nu este adev?rat. Ca
terapeu?i,
 107
nu trebuie s? privim acest tip
de reac?ie într-o manier?
dezaprobativ? automat. În
fond, aceast? dorin?? de
exprimare a propriei
personalit??i, de libertate de
op?iune este una constructiv?
?i a dus la progresul omenirii.
Psihologia experimental? a
inventat conceptul de
inhibi?ie reactiv? pentru a
surprinde acest fenomen.
Cercet?rile au scos în
eviden?? c? dup? ce se
repetau câteva sarcini
rutiniere (cum ar fi cea de
rezolvare de probleme),
subiec?ii cercet?rii, fie c?
erau oameni sau ?obolani
prezentau o tendin?? tot mai
sc?zut? de a continua s?
repete comportamentul ?i
erau tot mai tenta?i s?
accepte o alternativ? ce li se
oferea, care era o noutate.
Aceast? atitudine are o
func?ie adaptativ? pentru c?
ne determin? pe to?i s?
evolu?m, s? înv???m, s? ne
dezvolt?m. Hipnoza
ericksonian? utilizeaz? în
terapie tocmai aceast?
tendin?? natural?. În practica
cu pacien?ii, Erickson a
descoperit mai multe
modalit??i de a utiliza
rezisten?ele în scop benefic.
Chiar simpla exprimare a
negativului de c?tre terapeut
poate s? dezamorseze din
start rezisten?ele. Tocmai de
aceea vom întâlni în hipnoza
nondirectiv? fraze de genul:
Po?i sau nu po?i s? faci asta?
,
Nu te po?i opri, nu-i a?a?
. Cercet?rile au scos în
eviden?? ?i un alt beneficiu al
juxtapunerii negativului ?i
pozitivului. S-a descoperit c?
este cu aproximativ 30% mai
dificil s? în?elegi o fraz?
negativ? decât una pozitiv?
(este ?i motivul pentru care
chestionarele evit? acest tip
de formulare). Prin urmare,
utilizarea negativului induce
?i o stare de confuzie care
tinde s? inhibe con?tientul ?i
s? stimuleze incon?tientul. Pe
de alt? parte aceast?
abordare este în spiritul
atitudinii deschise pe care o
promoveaz? acest tip de
terapie. Utilizarea formul?rii
negative ne poate ajuta s?
formul?m o serie de sugestii
cum ar fi:
Nu trebuie s? intri în trans?
pân? când
nu e?ti cu adev?rat preg?tit
,
Nu trebuie s? respiri profund
pân? ce
mâna nu atinge fa?a
,
Nu vei ?ti cu adev?rat cât de
confortabil te po?i sim?i în
trans?
pân? ce
bra?ul va coborî complet
pentru a se relaxa pe

108
genunchi.
Pentru c? oamenii au o
tendin?? natural? de a se
opune interdic?iilor, ei vor
face cel mai probabil ceea ce
li se spune s? nu fac? ?i
tocmai de aceea aceste
sugestii sunt eficiente.
- Utilizarea ?ocului, surprizei
?i momentele creative, de
iluminare.

O form? interesant? a
sugestiilor compuse este ?i
cea în care un ?oc, o surpriz?
perturb? pacientul ?i îl scoate
din comportamentul lui
obi?nuit. Ca urmare,
modalit??ile con?tiente de
reac?ie sunt paralizate pe
moment ?i apare un context
favorabil implant?rii unei
sugestii. Surpriza are menirea
de a deschide u?a solu?iilor
creative ?i a facilita intrarea
în func?iune a mecanismelor
incon?tiente de c?utare
pentru a restabili un echilibru
pierdut pe moment. Dac?
incon?tientul nu g?se?te un
r?spuns, terapeutul poate da
o sugestie, ce are mari ?anse
s? fie valorificat? de c?tre
client. Surpriza ?i ?ocul ne
provoac? s? reac?ion?m
automat, impulsiv, f?r? un
control con?tient. Se
întâmpl?, spre exemplu, în
mod cotidian, ca cineva s? se
ro?easc? la fa?? într-un
moment mai delicat al unei
conversa?ii. Dac? acest lucru
nu se întâmpl?, îi putem
provoca aceia?i reac?ie prin
întrebarea simpl?
De ce te-ai ro?it?.
Aceast? întrebare este o
form? de sugestie indirect?
administrat? într-un moment
delicat (poten?ial creativ). Un
zgomot puternic ne poate
face pe oricare s? în?epenim
pe moment. Practic mi?carea
corpului este inhibat? ?i
pentru un timp scurt suntem
într-o trans? în care
mecanismele incon?tiente
sunt puse în func?iune pentru
a în?elege ce se întâmpl?.
Ulterior, când în?elegem c? a
fost vorba de un cauciuc spart
ne relax?m automat. Dar
dac?, într-un asemenea
moment de confuzie cineva
din apropiere va striga
„bomb?!” este foarte probabil
s? intr?m în panic? ?i s? ne
arunc?m la podea pentru a ne
proteja. Acest mecanism este
o explica?ie pentru modul
aparent prostesc în care
ac?ioneaz? mul?imile în
momente delicate (revolu?ii,
incendii, atentate) ?i sunt
capabile s? cread? orice
sugestie care li se

109
implanteaz?, oricât de
proste?ti ar p?rea pentru un
om ra?ional ?i calm. Acest
principiu îl folosesc ?i liderii
abili care strecoar? în
discursul lor expresii
colorate, ?ocante care nu fac
decât s? ne provoace o
surpriz? ce ne face receptivi
la sugestiile ulterioare. Acest
mecanism poate fi utilizat în
beneficiul clientului, în
terapie, atunci când observ?m
c? pacientul se confrunt? cu
dificult??i datorit? limit?rilor
înv??ate. Dac? le provoc?m un
mic ?oc în acel moment vom
reu?i s? le paraliz?m pe
moment con?tientul (cu
limitele sale) ?i s? activ?m o
c?utare incon?tient? de
solu?ii creative, ce nu mai
este condi?ionat? de
autolimit?rile înv??ate. Sau,
putem, la fel de bine, profita
de un asemenea moment
creat pentru a le implanta o
sugestie, la care, în mod
normal, nu ar fi foarte
receptivi. Surpriza poate fi
provocat? în scopuri
terapeutice prin strecurarea
în dialogul cu clientul a unor
cuvinte ?ocante, a unor
subiecte tabu care s? induc?
apari?ia unor emo?ii intense.
Vom g?si în dialogurile lui
Erickson, „strecurate”, ca din
întâmplare expresii gen
via?a ta sexual?, ceea ce î?i
dore?ti în secret,

este posibil s? divor?ezi

, urmate de o pauz?, care are
rolul de a accentua efectul
acestora. Decodificarea
limbajului nonverbal îi va
permite terapeutului s?
evalueze efectul acestora
asupra clientului. Dac?
terapeutul va observa c?
pacientul este în cursul unui
proces de c?utare intern, va
r?mâne t?cut pân? ce acesta
va veni cu r?spunsul care a
ap?rut ca urmare a acestei
c?ut?ri. Dac? nu sunt semnale
care s? indice un proces activ
de c?utare, terapeutul va
alege varianta unei sugestii.
În afara acestor cinci tipuri de
sugestii compuse, cu
siguran?? c? în practica lui
Erickson putem identifica ?i
alte tipuri de sugestii
indirecte, mult mai complexe
?i mai subtile. To?i terapeu?ii
?tiu c? nu este important ce
spun ei, ci ce în?eleg
pacien?ii din ce încearc? s? le
comunice. Cu to?ii auzim
ceea ce dorim s? auzim, ceea
ce rezoneaz? cu filtrele
noastre interioare. Pentru a
comunica autentic cu un
client, este important s?
inhib?m acest proces. Una din
metode este s?

110
folosim
expresii care fac referire la
poten?ialul latent, neutilizat ?i
necon?tientizat.
În via?a de zi cu zi cu to?ii ne
modific?m tonalitatea, uneori
ridic?m vocea foarte tare sau
ne folosim de limbajul
nonverbal pentru a-l face pe
cel?lalt s? fie atent la ceea ce
îi comunic?m, sau s?-l facem
receptiv la sugestiile noastre.
Una dintre formele de sugestii
indirecte folosite de Erickson
este ?i cea construit? pe
tipologia „dac?…atunci”.
Exemple:
Dac? te vei a?eza pe scaun
vei intra în trans?, Acum, dac?
î?i vei descruci?a picioarele ?i
î?i vei a?eza mâinile
confortabil pe genunchi, vei fi
gata s? intri în trans?
. Este evident c? nu exist?
vreo leg?tur? logic? între
comportament ?i inducerea
transei. Cu toate acestea,
aceste sugestii func?ioneaz?
foarte bine pentru c?
pacien?ii accept?, f?r? s? se
gândeasc? c? exist? o
leg?tur? cauzal? ?i
determinist? între acel
comportament ?i starea de
trans?. Dac? ne acord?m timp
pentru a reflecta asupra
acestui mecanism, vom
realiza c? de fapt, orice
spunem are o implica?ie
implicit?. Orice conversa?ie
banal? poate fi analizat? din
aceast? perspectiv? ?i putem
eviden?ia tot felul de cuvinte
care sugereaz? asocia?ii ?i
implica?ii. Într-un dialog
banal, de multe ori suntem
inhiba?i ?i avem tendin?a s?
facem asocia?ii folosind
cli?ee. În hipnoterapie îns?
asocia?iile sunt mai
neobi?nuite iar în
interac?iunile cu o conota?ie
mai personal? ne putem
surprinde pe noi în?ine cu
asocia?iile pe care le facem.
Terapia caut? totodat? prin
aceste asocia?ii originale s?
creeze ?i un moment de
confuzie care s? inhibe
procesele con?tiente ?i s?
stimuleze utilizarea
poten?ialului latent. În trans?,
terapeu?ii caut? s? creasc?
implicarea subiec?ilor în
propria realitate interioar? ?i
dau sugestii de tipul
Propriile amintiri, imagini ?i
sentimente devin mai
importante pentru tine în
aceast? stare
. Aceast? sugestie, aparent
direct?, implic? ?i una
indirect? conform c?reia
starea de trans? este diferit?
de cea de veghe ?i c? în
trans?, orice altceva este
irelevant (zgomotele
ambientale, ora etc). Sugestia
de obicei nu suntem
con?tien?i de momentul în
care adormim ?i de cele mai
multe ori nici m?car nu
suntem con?tien?i c? dormim
con?ine în ea ni?te implica?ii
indirecte pe care i le suger?m
clientului despre o pauza a
con?tiin?ei, despre unele
aspecte ale transei. De altfel,
tocmai inhibarea con?tiin?ei

111
se dore?te prin aceast?
afirma?ie. Sugestiile
urm?toare constituie o
exemplificare a acestui
principiu al asocia?iilor ?i al
implica?iilor sugerate:
Probabil c? ?tii c? de-a lungul
unei zile faci multe lucruri de
care nu e?ti con?tient. Inima
bate într-una f?r? s? o
controlezi con?tient. ?i respiri
f?r? s? î?i propui asta. Iar
atunci când mergi, picioarele
se mi?c? parc? singure pentru
a te duce acolo unde î?i
propui. ?i mâinile fac ceea ce
î?i dore?ti, f?r? s? le dai vreo
comand? special?, f?r? s? te
gânde?ti la modul cum se
mi?c? concret . Ele muncesc
automat pentru tine ?i de
obicei nu dai aten?ie acestui
aspect. Chiar ?i când vorbe?ti,
o faci automat, f?r? s? fii
atent la modul cum pronun?i
fiecare cuvânt. ?tii s? faci
toate aceste lucruri f?r? s?
faci vreun efort con?tient.
Ochii ?i urechile î?i fac ?i ele
treaba f?r? ca tu s? le spui s?
vad? sau s? aud?. Nu trebuie
s? fii atent la toate aceste
aspecte. Ele merg de la sine,
f?r? s?-?i ba?i capul sau s?-?i
consumi energie.
 (Erickson, 1976) O alt? form?
de sugestie indirect? este ?i
sugestia implicit?,
care are în mod normal trei
p?r?i: - introducere, ce face
leg?tura cu ceea ce va urma; -
sugestia implicit?; - r?spunsul
comportamental care ne art?
c? sugestia a fost îndeplinit?.
Exemplu: incon?tientul t?u a
g?sit deja sursa problemei
(introducere) ?i mâna ta se va
ridica în timp ce el va c?uta
cea mai bun? solu?ie pentru
rezolvarea problemei
(sugestie) iar în momentul
când o va g?si mâna ta va
atinge fa?a (semnal
comportamental). Acest tip de
sugestie ini?iaz? de obicei un
proces de c?utare ?i ne ofer?
un feed-back foarte precis în
momentul în care ea a fost
îndeplinit?. Este o tehnic?
valoroas? pentru cazurile în
care lucr?m cu un simptom
ale c?rui cauze nu le
cunoa?tem ?i pentru
rezolvarea c?ruia sunt
necesare resurse
incon?tiente, pe care nu le
cunoa?te nici clientul, nici
terapeutul. Sugestia când vei
g?si acel sentiment de
relaxare ?i confort, ochii se
vor închide de la sine va
stimula pacientul s? caute la
un nivel incon?tient acele
elemente care îl vor ajuta s?
experimenteze starea
sugerat?. Comportamentul
(închiderea ochilor) este
asociat cu starea de confort
?i este un indiciu concludent,
pe care îl are terapeutul,
despre faptul c? procesul
intern s-a produs. În
continuare, putem continua
cu o alt?

112
sugestie care s? genereze un
alt proces de c?utare pentru
rezolvarea problemei: Pe
m?sur? ce starea de confort
devine tot mai profund?
mintea ta con?tient? se poate
relaxa pentru o vreme în timp
ce incon?tientul exploreaz?
problema. Iar în momentul în
care va g?si o solu?ie
constructiv? o va transmite
con?tientului care o va
percepe ?i o va lua în
considerare. În momentul în
care solu?ia î?i apare în
minte, ochii se vor deschide.
(Erickson, 1976) Asemenea
tipuri de sugestii sunt folosite
foarte frecvent de
hipnoterapia nondirectiv?.
Faptul c? abordarea
ericksonian? este în esen??
una nondirectiv? nu înseamn?
c? nu poate utiliza ?i abord?ri
autoritare, directive, dac?
acestea se dovedesc potrivite
într-un context particular sau
se muleaz? mai bine pe
structura de personalitate a
clientului.
Cazul urm?tor (Erickson &
Rossi, 1979) ilustreaz?
eficien?a unei asemenea
abord?ri, care a facilitat
maturizarea persoanei ?i
dispari?ia simptomului. Mai
mult decât atât, ne art? c?
uneori este suficient? ?i o
trans? hipnotic? u?oar?, dac?
persoana nu este suficient de
sugestibil?. Pentru a ob?ine ?i
aceast? stare modificat? de
con?tiin?? au fost necesare 3
?edin?e de câte dou? ore.
Sugestia de baz? utilizat? a
fost una simpl? în esen??:
incon?tientul t?u va ?ti ce ?i
cum s? fac?. Acest demers a
însemnat investirea
incon?tientului cu sarcina de
schimbare, de vindecare ?i
termenul de incubare l?sat
inten?ionat de terapeut (pân?
la urm?toarea ?edin??) a avut
ca efect depoten?area
mecanismelor con?tiente de
ap?rare în mod brusc, atunci
când terapeutul a cerut într-o
manier? ?ocant de autoritar?
F?-?i con?tientul s? tac? cu
toate cererile lui proste?ti de
medicamente ?i las?-?i
incon?tientul s?-?i
îndeplineasc? sarcina! A fost
destul pentru a declan?a un
catharsis neobi?nuit de lung
?i de violent care s-a dovedit
a fi un mecanism de rezolvare
a simptomului psihosomatic ?i
de maturizare a personalit??ii.
Este posibil ca acest
catharsis prelungit s? fi avut
misiunea de a men?ine starea
modificat? de con?tiin?? în
care s? se poat? produce o
reorganizare a personalit??ii.
?tiin?a nu a putut clarifica pe
deplin îns? ce mecanisme au
fost activate astfel încât s? se
produc? o schimbare a?a de
semnificativ?.

113
Este interesant acest caz ?i
din perspectiva faptului c? el
s-a întins pe o perioad?
neobi?nuit de lung? dac? ne
gândim c? terapia strategic?
este una de scurt? durat?,
centrat? pe ob?inerea unei
eficien?e maxime, în cel mai
scurt timp.
Pietro, 25 ani, a fost obligat
s? renun?e la pozi?ia sa din
cadrul unei orchestre
simfonice din cauza unei
inexplicabile cre?teri în
intensitate a vocii (cu dou?
nivele), care a ap?rut ca
urmare a unei alterca?ii cu
dirijorul. În decurs de 3 ani, în
care aceast? modificare a
persistat, a consultat foarte
mul?i medici ?i a urmat o
sumedenie de tratamente,
inclusiv psihoterapie,
medicamenta?ie, terapie cu
raze X, toate f?r? efect. Apoi a
ajuns la un psihiatru ce i-a
recomandat s?-l contacteze
pe Erickson pentru c? a
crezut c? hipnoterapia poate
fi util? în cazul lui. Povestea
pe care a relatat-o el este
urm?toarea: s-a n?scut în
Italia, dar familia lui a emigrat
în SUA când el avea 4 ani.
Tat?l s?u, un brutar harnic, a
avut ambi?ii foarte mari
pentru fiul lui. Imediat ce el a
ar?tat un oarecare interes
pentru muzic?, tat?l s?u a fost
hot?rât s? fac? din el un
faimos muzician. De la vârsta
de trei ani l-a pus s? studieze
pianul, în timp ce el citea
despre domeniul muzical
pentru a hot?rî ce instrument
este alegerea cea mai bun?
pentru fiul lui. În final a ales
flautul. Pentru a în?elege ce
fel de preg?tire a început,
sunt necesare ?i câteva
preciz?ri despre
personalitatea tat?lui. Acesta
era extrem de dominator ?i
stabilea reguli rigide pentru
întreaga familie într-un mod
foarte patriarhal. El mânca
primul cele mai bune por?ii în
timp ce so?ia ?i copii
a?teptau în lini?te, gata s? i
se supun? la cea mai mic?
dorin??. De când î?i
deschisese propria brut?rie,
muncea în medie
dou?sprezece ore pe zi, ?apte
zile pe s?pt?mân?.
Conversa?iile din cadrul
familiei erau mai degrab? o
serie de rapoarte ale fiec?rui
membru al familiei despre
activitatea din timpul zilei.
So?ia raporta despre treburile
casnice, cump?r?turi ?i
despre activit??ile copiilor
pre?colari. Dup? ce copii
începeau ?coala, ei trebuiau
s? dea seam? despre munca
zilnic?, inclusiv în timpul
vacan?elor. Tat?l îi asculta,
discuta cele relatate de ei
într-o manier? autoritar?
l?udându-i ?i încurajându-i pe
cei care i-au ascultat ordinele
?i jignindu-i pe cei care nu i-
au f?cut pe plac. La rândul lui
?i el le povestea despre modul
în care ?i-a îndeplinit
atribu?iile. El nu gre?ea
niciodat? cu nimic, decât
dac? el ajungea la aceast?

114
concluzie independent. Î?i
trata angaja?ii în aceia?i
manier?, îns?, î?i asigura
loialitatea lor prin faptul c? îi
evalua obiectiv ?i corect.
Toate activit??ile casnice
aveau reguli ?i erau
planificate cu stricte?e.
Pentru lustruirea unui pantof
erau alocate un num?r fix de
minute, ca ?i pentru tunderea
gazonului, care se f?cea
mereu la aceia?i or?. Dac?
ploaia modifica programul,
obi?nuia s? ?in? o predic?
despre necesitatea de a te
adapta condi?iilor concrete.
Timpul era utilizat pentru alte
activit??i, planificate pentru
asemenea ocazii. Joaca era
privit? ca o activitate
esen?ial?, îns? durata ?i
caracterul ei era
predeterminat. B?ie?ii se
jucau cu mingea în timp ce
fetele se jucau cu p?pu?ile un
anumit num?r de minute.
Totul se desf??ura într-o
manier? ordonat?,
constructiv? ?i sistematic?.
De când Pietro a devenit un
muzician faimos au fost
stabilite un nou set de reguli
speciale pentru el. Era pus s?
exerseze în loc s? se joace ?i
s? citeasc? biografiile marilor
muzicieni în locul basmelor.
Lec?iile pentru ?coal? erau
tratate mai u?or, din moment
ce avea nevoie s?-?i conserve
energia pentru a exersa dup?
?coal? la muzic?. Celorlal?i
copii li se cerea s? aib? note
foarte bune. Pietro a fost pus
la mas? lâng? tat?l s?u ?i
avea parte de mâncare mai
bun?. La început tat?l, care
avea o bun? ureche muzical?
îi superviza exerci?iile. În
fiecare zi petrecea multe ore
la pian, nu pentru a cânta ci
pentru a-?i exersa
dexteritatea degetelor ?i
precizia mi?c?rilor. Apoi a
angajat un profesor pentru a-l
înv??a s? cânte. Tat?l, care
era un mare admirator al
muzicii, a reu?it s?-i transmit?
entuziasmul ?i fiului s?u.
Primele lec?ii la flaut au fost
supervizate de el, spunându-i
c? trebuie s? simt? flautul
înainte de a cânta la el.
Începând s? lucreze cu
flautul, un instrument
expresiv, sco?ându-l din cutie
?i punându-l la loc, ridicându-l
pentru a-l duce spre gur?,
m?surându-i lungimea ?i
diametrul prin mi?carea
mâinilor, înv??ând s?-l
mânuiasc? cu precizie ?i s?-i
regleze distan?a optim? fa??
de buze au constituit primele
lec?ii, iar mi?c?rile au fost
repetate pân? când tat?l s-a
declarat mul?umit. Tat?l a dat
dovad? de mult? r?bdare ?i i-a
ar?tat c? este mândru de el
pe m?sur? ce a înv??at not?
cu not? ?i a reu?it s? creasc?
?i s? descreasc? volumul, în
cadrul unor lec?ii riguros
planificate. Timpul s?u era
bine dr?muit între lec?iile de
flaut, de pian, odihn? ?i
discu?iile ce aveau ca
obiectiv s?-l fac?

115
s? simt? sufletul muzicii.
Perioada în care s-a aflat în
terapie a fost pentru el o
experien?? interesant?. A fost
angajat un profesor care a
fost l?sat s? stabileasc?
frecven?a ?i tipul de lec?ii
necesare, f?r? ca tat?l s? mai
intervin?. Dup? ce a terminat
?coala, Pietro petrecea
doisprezece ore zilnic
exersând la flaut. La vârsta de
dou?zeci de ani tat?l i-a
permis s? dea o prim? audi?ie,
în urma c?reia a fost angajat
ca prim cânt?re? la flaut într-o
orchestr? foarte cunoscut?.
Ambi?iile tat?lui au fost
satisf?cute, cu câteva mici
obiec?iuni. Fiul ob?inuse deja
o pozi?ie bun? în lumea
muzical?, îns? au mai r?mas
câteva obiective neatinse de
natur? personal?. Fiul s?u
trebuia s? se îndr?gosteasc?,
s? se c?s?toreasc? ?i s? aib?
copii pentru a cunoa?te
dragostea, frumuse?ea, dup?
spusele tat?lui, care a început
s?-i aduc? mai multe fete
acas?. Din nefericire, la un
concert a cunoscut o fat? pe
cont propriu, fapt ce l-a adus
pe tat? în culmea disper?rii.
Fata era din Jugoslavia ?i nu
era italianc?. Tat?l l-a convins
cumva s? anuleze nunta, îns?
el a p?strat rela?ia. Într-un fel
tat?l se consola cu faptul c?
fata provenea dintr-o familie
de arti?ti, c? era student? la
colegiu, c? ?tia s? picteze ?i
c? fratele ei era un sculptor
foarte cunoscut în ?ara lui.
Timp de doi ani el a cântat în
acea orchestr?. Apoi a fost
angajat un nou dirijor care a
intrat în conflict cu mul?i
datorit? personalit??ii sale
autoritate ?i a faptului c? era
extrem de critic. În timpul
repeti?iilor l-a acuzat pe
Pietro de o gre?eal? ?i când
acesta a protestat i-a replicat
c? nu vroia s? aud? nici un
sunet de la el. La repeti?ia
urm?toare tonalitatea sc?zut?
a clientului abia se mai auzea
?i acesta cânta extrem de
fals. Când acesta a încercat
s? dea explica?ii i s-a spus din
nou c? nu mai vrea s? mai
aud? vreun sunet de la el, sau
în caz contrar s?-?i dea
demisia. Din acest motiv a
ajuns s?-l urasc? foarte tare
pe dirijor, îns? nu se putea
exprima în nici un fel. Nici
m?car nu a îndr?znit s?-i
povesteasc? tat?lui despre
aceste evenimente. Dup? o
lun? a început s? cânte din ce
în ce mai fals ?i a fost for?at
s? plece din orchestr?. În
acest context i-a povestit
tat?lui despre faptul c?
scotea un sunet ciudat ?i
cânta fals, nu ?i despre
conflictul cu dirijorul. A?a a
început o frenetic? c?utare de
medici care s?-i poat? rezolva
problema, în timp ce era pus
s? exerseze la pian ?i s?
mânuiasc? flautul nu mai
pu?in de nou? ore pe zi. În to?i
ace?ti trei ani tat?l s-a uitat la

116
?uieratul care îi ie?ea f?r?
voie cu anxietate. În
continuare era în c?utare de
medici competen?i ?i pentru
c? nu g?sea a început s?
evite subiectul, din cauza
frustr?rii. Între timp s-a
terminat ?i povestea de
dragoste cu fata, care a
p?r?sit ?ara pentru a-?i
continua studiile. Primele
interviuri au fost dedicate
relat?rilor lui Pietro, ceea ce i-
a displ?cut profund ?i a cerut
ca istorisirea lui s? fie
întrerupt? ?i s? înceap?
hipnoza f?r? întârziere. La a
cincea ?edin?? s-a încercat o
tehnic? de hipnoz?, dar el s-a
dovedit a fi un subiect mai
pu?in receptiv. Dup? trei
întâlniri de câte dou? ore
Erickson a reu?it s?-l aduc?
într-o trans? u?oar? care a
fost utilizat? pentru a-i da
sugestia, pe un ton foarte
categoric ?i autoritar, c?
acest ?uierat are o etiologie
psihogen?, c? se poate
vindeca ?i c? el este expresia
manifest?rii unei nevoi
profunde ?i puternice,
incon?tiente, de a exprima
prin comportament tot ceea
ce a reprimat, ignorat, trecut
cu vederea sau a uitat
con?tient de-a lungul anilor. I
s-a spus c? incon?tientul
trebuie s? se exprime pe
deplin, oricât de
însp?imânt?toare sau
ira?ional? ar p?rea o astfel de
afirma?ie. Mai departe,
incon?tientul va ?ti ce ?i cum
trebuie s? fac?, iar el se va
supune acestei nevoi pe care
o va l?sa s? se exprime. Când
va face asta simptomul va
disp?rea. Aceste sugestii
posthipnotice au fost repetate
într-o manier? cât se poate de
dictatorial?, autoritar?,
directiv?. La sfâr?itul ?edin?ei
i s-a spus scurt s? nu pun?
nici o întrebare, s? mearg?
acas? ?i s?-?i lase
incon?tientul s?-?i
preg?teasc? sarcina ?i apoi,
la urm?toarea ?edin?? el va
veni exact la ora stabilit? ?i-?i
va l?sa mintea incon?tient?
s?-?i duc? la îndeplinire
obiectivul, f?r? interferen?e
din partea con?tientului.
Aceast? abordare extrem de
autoritar? a fost potrivit?
pentru c? utiliza experien?a
de via?? a pacientului ?i
expectan?ele acestuia
conform c?rora un
management eficient este
doar unul autoritar, directiv.
La urm?toarea ?edin?? Pietro
a intrat în cabinet a?a cum i s-
a spus, îns? a solicitat
medicamente care s?-l scape
de simptom. Imediat i s-a
spus pe un ton ferm: Termin?
cu prostiile acestea venite de
la con?tientul t?u. F?-l s? tac?
?i las?-?i incon?tientul s? fac?
ceea ce are de f?cut! Reac?ia
lui a fost una intens?, de furie
violent?. A s?rit de pe scaun
?i a ?ipat c? terapeutul este
un exemplu de

117
incompeten?? ?i lips? de
profesionalism. Toat? ?edin?a
a fost o în?iruire de atacuri
violente. La încheierea orei i
s-a spus ferm: Incon?tientul
t?u poate t?cea acum ?i la
urm?toarea ?edin?? va
continua s? se exprime ?i va
face o treab? ?i mai bun?. Ie?i
din cabinet acum. El a ap?rut,
la ?edin?a urm?toare, exact la
timp ?i s-a lansat în alt? serie
de atacuri, pân? când a ie?it
trântind u?a dup? el. Interviul
s-a terminat într-o manier?
asem?n?toare ca precedentul
?i pattern-ul a continuat s? se
manifeste pe tot parcursul
terapiei, timp de nou? luni,
dou? ore s?pt?mânal. Într-una
din luni i s-a spus c?
urm?toarea ?edin?a va fi
diferit?, f?r? a-i da detalii
suplimentare. Imediat ce a
intrat în cabinet a fost
întâmpinat cu cererea de a-?i
construi un discurs despre
valoarea muzicii, despre cum
membrii orchestrei se
sim?eau, despre sentimentul
pe care îl avea în timpul ?i
dup? concert, despre
modalitatea în care î?i
exprimau fiecare
sentimentele ?i pove?tile de
via??, speran?ele ?i temerile
în timpul partiturii pe care o
aveau de cântat. Pacientul a
fost foarte entuziasmat de
sarcin?. Prima referire a f?cut-
o cu privire la terapeut, ca
membru al comunit??ii
medicale ?i mai apoi ca un
medic specialist într-un
domeniu distinct. Apoi s-a
referit la el ca membru al
rasei umane, ca descendent
al nordicilor care au devastat
teritorii ?i au ob?inut bani
ilegali de oriunde au putut
c?l?tori cu b?rcile lor. El a
aruncat aceste comentarii,
folosind multe expresii
italiene?ti pe care abia le
putea traduce terapeutului.
Apoi a început s? critice pe
to?i str?mo?ii terapeutului cu
excep?ia p?rin?ilor ?i
bunicilor. ?edin?a a fost
întrerupt? în mijlocul unei
fraze pe care i s-a spus c? o
va continua data viitoare. De
obicei clientul î?i petrecea
drumul spre cas? gândindu-se
la variante de insulte pe care
le putea folosi la urm?toarea
?edin??. De la str?mo?ii
terapeutului a ajuns la el ca
om ?i în primul rând ca fiin??
biologic?. Apoi a divagat la el,
ca membru al societ??ii în
general, ce se ocupa cu
activit??i ilegale. Apoi s-a
referit la terapeut ca la un
familist ?i în acest punct s-a
observat o schimbare de
comportament. Mergea
gesticulând violent prin
cabinet ?i s-a apropiat de
terapeut pentru a-i explica
prin gesturi cum i-ar place s?-l
r?neasc?. În discursul s?u a
speculat cu ur? diferite
atitudini pe care le-a observat
la terapeut în raport cu copii
s?i sau cu
 118
treburile casnice.
Resentimentele sale p?reau
c? sunt în cre?tere de la o
?edin?? la alta. În sfâr?it, la
una din ?edin?e, spre final a
f?cut o referire la tat?l lui
declarând Dac? ai fi tat?l
meu…Imediat s-a oprit speriat
?i s-a a?ezat pe scaun
respirând cu greutate ?i
spunând: Dar nu e?ti tat?l
meu, nu e?ti tat?l meu, nu e?ti
tat?l meu. Terapeutul a
r?spuns pe un ton prietenos:
Nu, nu sunt tat?l t?u.
Incon?tientul t?u a vorbit cu
mine, spunând lucruri care te
pot ajuta s?-?i în?elegi
sentimentele pentru tat?l t?u.
Acum dac? ai exprimat toate
aceste lucruri pe care le-ai
?inut în tine ani de-a rândul,
simptomul t?u poate disp?rea.
Mi-ai spus mie tot ceea ce nu
ai avut curaj s?-i împ?rt??e?ti
nim?nui ?i ai ?inut pentru tine.
E?ti liber acum, buzele tale se
pot vindeca. Singurul lucru de
care mai ai nevoie este s? te
ui?i la tat?l t?u ?i s?-l vezi a?a
cum se uit? un om la alt om,
de la egal la egal. Ai crescut
acum, e?ti adult. Spune-i
tat?lui ce dore?ti, ce sim?i,
încercând s? te limitezi la
lucrurile pe care are
capacitatea s? le priceap?.
Lucrurile pe care nu le
în?elege nu este nevoie s? fie
spuse. Pietro a spus: Trebuie
s? m? gândesc. Voi vorbi cu el
în seara asta. La urm?toarea
?edin?? a relatat c? seara,
atunci când în mod obi?nuit
trebuia s? raporteze ce a
f?cut în cursul zilei, i-a spus
tat?lui c? acum el este un
adult, un om, care ?tie ce e
bine ?i ce e r?u ?i c? va face
doar ce va dori nu ce îi va
ordona el. A mai ad?ugat c?
simptomul lui va disp?rea. Ca
r?spuns, tat?l, dup? o lini?te
lung? s-a îndreptat spre el, a
dat mâna ?i i-a spus în
italian?: Fiule, sunt un om
b?trân. Am uitat c? ai crescut.
Iart?-m?. Dup? o lun?
simptomul a disp?rut. De?i
exersa zilnic, nu o mai f?cea
timp de nou? ore f?r? pauze.
?i-a anun?at inten?ia de a
pleca într-un ora? mare din
est, unde studia fosta sa
logodnic?. S-a angajat ini?ial
ca ?i chelner, pân? când a
avut ocazia s? dea o audi?ie.
A fost angajat ca flautist într-
o orchestr? mare. ?i-a trimis
logodnica s?-?i viziteze
p?rin?ii ?i pe terapeut. Era o
fat? încânt?toare, îns?
tulburat? de conflictul ce
izbucnise în Europa. A
povestit despre planurile ei de
a se întoarce în ?ara ei
pentru a-?i revedea familia.
Nu a mai fost v?zut? pân? în
1947, pentru c? Primul R?zboi
Mondial a prins-o în ?inuturile
natale. Ea s-a al?turat unei
for?e de gheril? ?i a luptat în
cele mai grele condi?ii. Apoi a
fost capturat? ?i tratat?
brutal. În final a reu?it s?
scape ?i s? se întoarc? în
SUA. Atunci

119
când l-a rev?zut pe Erickson,
nu mai era o fat?
fermec?toare. Era mai în
vârst?, o femeie cu p?r
grizonat, cu semne urâte pe
fa??, bra?e ?i picioare. A
încercat s? afle ceva despre
Piedro dar i s-a spus doar c?,
de?i el i-a trimis multe scrisori
pline de entuziasm, intrarea
Americii în conflict a pus
cap?t coresponden?ei. Tat?l
lui a renun?at la brut?rie ?i a
intrat în industria de r?zboi ?i
de atunci a pierdut contactul
cu el. Primind aceste
informa?ii ?i-a luat la revedere
de la terapeut.

120

II. PRINCIPIILE ?I
CARACTERISTICILE HIPNOZEI
ERICKSONIENE
II. 12. Fiecare terapeut
trebuie s?-?i dezvolte propria
manier? autentic? de a face
hipnoz?.
Scopul Aikido-ului nu const?
în însu?irea perfect? a
tehnicilor de atac sau
ap?rare, pentru c?, dup? cum
am mai spus, tehnicile sunt
doar un mijloc ?i nu un scop.
Mai important? pentru elev
este educarea complex?,
pentru ca acesta s? capete o
personalitate echilibrat?,
natural? ?i puternic?, astfel
încât la nevoie s? poat?
rezolva eficient problemele
ce-i apar în via??.
Stilul de a hipnotiza nu
trebuie copiat
ci fiecare trebuie s?-?i
dezvolte propria manier? de a
face hipnoza.
Se spune ca to?i sunt ni?te
genii dar ca, prin educa?ie,
sfâr?esc prin a fi ni?te copii
ratate. Cu to?ii trebuie s? ne
str?duim s? ne valorific?m la
maxim calit??ile ?i s? ne
obi?nuim s? fim autentici în
tot ceea ce facem, inclusiv în
maniera de a face terapie sau
a induce transa. Orice subiect
simte dac? terapeutul s?u
este sincer sau nu pentru c?
decodificarea limbajului
nonverbal se face cu
rapiditate ?i la nivel
incon?tient. Milton Erickson,
atunci când se afla în postura
de a preda hipnoz? se baza, în
cea mai mare parte, pe
înv??area incon?tient?, nu pe
însu?irea unor metode general
valabile de induc?ie, pentru
c? în hipnoza permisiv? nu
exist? a?a ceva. Putem, f?r?
îndoial? s? în?elegem
principiile sau tehnicile
utilizate, îns?, în rest, totul
depinde de capacitatea
fiec?ruia de a fi creativ ?i
flexibil astfel încât s? se
adapteze fiec?rui pacient în
parte, pe de o parte ?i pe de
alt? parte, de modul în care
?tie s?-?i creeze ?i s?-?i
dezvolte un stil personal,
autentic de a face terapie în
general ?i hipnoz? în special.

121

II. PRINCIPIILE ?I
CARACTERISTICILE HIPNOZEI
ERICKSONIENE
II. 13. Fiecare om are toate
resursele necesare ?i
suficiente pentru a se vindeca
iar acestea sunt unice ?i
proprii fiec?rui om în parte.
“Sediul” acestor resurse este
incon?tientul.
Încep?torii, cei ce iau contact
prima oar? cu Aikido sau alte
Arte mar?iale din Extremul
Orient, sunt nel?muri?i din
cauza marii variet??i de
metode de lupt? ?i vor s? ?tie
care din ele este mai
"eficient?", mai
"distrug?toare", mai "bun?"
decât celelalte. R?spunsul la
aceste întreb?ri se poate da,
dar nu este un r?spuns simplu
din cauza complexit??ii
problemei ?i a multiplelor ei
aspecte. R?spunsul difer? atât
în func?ie de cel ce întreab?
cât ?i în func?ie de cel ce
r?spunde. (Ionescu, D.,
Enciclopedia de Aikido, vol.1)
Nu putem s? cerem celorlal?i
s?-?i descopere ?i s?-?i
utilizeze resursele, dac? noi
nu o facem. Pentru a-l ajuta
pe cel?lalt s? se conecteze la
resursele incon?tiente se
folose?te ciclul destindere-
relaxare.
Hipnoza va fi eficient? doar
dac? reu?e?te s? ating?
maniera proprie de a se
vindeca a subiectului
. Este nevoie de maxim?
flexibilitate, iar hipnoza
devine, din aceast?
perspectiv?, o manier? de a-l
acompania pe subiect în
propria lui lume interioar?.
Terapeutul va fi eficient doar
dac? va reu?i s?-i aduc?
aminte subiectului de
propriile competen?e,
s?-i scoat? la iveal? amintiri
frumoase, s?-l ajute s?-?i
foloseasc? propriile resurse.
De multe ori,
în trecutul unei persoane, în
modul cum a traversat
momente dificile, cum a
rezolvat anumite situa?ii
g?sim ?i cheia pentru
rezolvarea problemelor
prezente.
 122
Hipnoza este un instrument
care cre?te probabilitatea
vindec?rii prin faptul c?
activeaz? resursele
incon?tiente
, îns? poate fi ?i mai eficient?
dac? o folosim în combina?ie
cu alte instrumente validate
?tiin?ific. Includem în aceast?
categorie o multitudine de
tehnici din aproape toate
terapiile. Dup? cum putem
deduce din cele de mai sus,
putem în?elege c? Erickson
avea o concep?ie aparte
despre incon?tient. Nu vom
reg?si nimic din concep?ia
freudian? potrivit c?reia
incon?tientul este „vinovat”
de diferite complexe, erori,
blocaje, probleme, nevroze
etc. Din contr?, Erickson are
despre incon?tient o viziune
pozitiv?, potrivit c?reia acesta
este depozitul unor resurse
inepuizabile precum ?i al
solu?iilor tuturor problemelor
cu care ne confrunt?m în
via?a de zi cu zi, mai mici sau
mari. Din acest motiv au fost
dezvoltate o serie de tehnici
care s? le deblocheze ?i sa le
canalizeze spre obiective
concrete. Chiar ?i a?a clientul
r?mâne persoana cea mai
important? pentru contribu?ia
la rezultatul terapeutic.
Oamenii au capacit??i,
resurse suficiente pentru a
g?si solu?ii la problemele lor
sau la rezolvarea unor
conflicte. Este adev?rat c?
unele competen?e necesare
rezolv?rii se pot forma prin
psihoterapie sau se pot
cizela. De cele mai multe ori,
dac? îl vom asculta cu aten?ie
pe pacient, vom identifica
diferite situa?ii dificile prin
care a trecut în diverse etape
ale vi?ii sale, mai îndep?rtate
sau mai apropiate de prezent,
precum ?i diferite resurse pe
care le-a utilizat pentru a face
fa?? dificult??ilor ?i a-?i
rezolva problemele. Aceste
resurse pot fi interne sau
externe. Competen?ele
interne includ energiile ?i
capacit??ile individuale iar
resursele externe sunt legate
de familie, prieteni,
colectivitate, religie, inser?ie
social? etc. Toate acestea pot
fi scoase la lumin? dac? se
constat? c? sunt necesare ?i
utile în prezent pentru c?
oamenii pot uita, pur ?i
simplu, de competen?ele lor.
A privi clientul ca pe un agent
în schimbare înseamn? a le
recunoa?te ?i a veghea
asupra încerc?rilor prin care
trec pentru a rezolva totul cu
bine. Întreg procesul
terapeutic se va concentra
asupra posibilit??ilor de
schimbare care exist?, asupra
p?r?ii pline a paharului.
Clien?ii imprim? sensul
terapiei, nu ni?te concepte
teoretice aride. Ace?tia
trebuie încuraja?i ?i stimula?i
în permanen?? pentru a-?i
exprima opiniile legate de
ceea ce le influen?eaz?

123
problemele, pentru c? aceste
p?reri pot deveni surse pentru
viitoare schimb?ri. Nu trebuie
s? deducem de aici c?
Erickson nega influen?a
familiei, rela?iilor sociale, a
geneticii, a biologiei, a
societ??ii, a gusturilor, a
religiei, a economiei asupra
problemelor clien?ilor s?i. El
sublinia doar c? felul în care
ei î?i în?eleg problemele este
mai important decât toate
aceste influen?e, care sunt
factori externi, pe care
terapia nu îi poate influen?a ?i
a ne concentra asupra lor ar fi
doar o pierdere de timp. Ideea
este s?-l ajut?m pe client s?
în?eleag? c?
doar ceea ce depinde de el
poate influen?a direct.
Din acest motiv terapia
trebuie s? fie în deplin?
concordan?? cu felul în care
clientul percepe lumea.
Pentru a în?elege ?i a folosi
teoriile pacien?ilor trebuie s?-
i ascult?m cu aten?ie, s?
convers?m cu ei, s? ne
concentr?m asupra felului în
care ei gândesc, a felului cum
î?i prezint? problemele în fa?a
noastr?. Din aceasta putem
deduce dac? eforturile lor au
fost sau nu eficiente, dac? au
luat în calcul toate fa?etele
problemei, dac? se
concentreaz? asupra unor
probleme reale sau din contr?
asupra unor false probleme,
dac? s-au str?duit suficient ?i
ne putem construi strategia
pentru a realiza schimbarea
dorit?. Vom constata c? de
multe ori factorii externi sunt
mai pu?in importan?i. Exist?
persoane care au dep??it
probleme foarte complicate,
care pe al?ii i-ar fi putut
determina s? clacheze cum ar
fi boli grave, traume,
divor?uri, concedieri ?i cu
toate acestea au mers mai
departe devenind ni?te
oameni de succes. Atunci
când ne relateaz? problemele
majore pe care le-au dep??it,
le vor prezenta într-o manier?
realist?, optimist?. Pe de alt?
parte, exist? persoane care se
confrunt? cu situa?ii nu foarte
grave, în care se complac ?i
pe care, obiectiv privind, st?
în puterea lor s? le
dep??easc? ?i pe care le v?d
ca fiind deosebit de grave ?i
de nedep??it. De aici putem
concluziona c? filtrele interne
sunt mai importante uneori
decât realitatea obiectiv?.
Totul depinde de
subiectivitatea fiec?ruia ?i de
reperele la care se
raporteaz?. Terapeutul poate
cel mult s? îl ajute pe fiecare
client în parte s? în?eleag?
c?, indiferent de trecutul
fiec?ruia cu problemele
aferente, orice om poate s?-?i
construiasc? alt viitor a?a
cum ?i-l dore?te pentru c? st?
în puterea lui s? fac? asta.
 124
Practic, terapia ericksonian?
nu este f?cut? de terapeut, ca
în cazul
comportamentali?tilor, spre
exemplu. Ea nu presupune
nici analizarea a ceea ce se
întâmpl? între pacient ?i
terapeut, ca în psihanaliz?.
Psihoterapia este f?cut? de
pacientul îns??i iar rolul
terapeutului este doar acela
de a furniza clientului
contextul ?i posibilitatea de a
face asta. Clientul are puterea
de a se vindeca ?i poart?
responsabilitatea pentru asta.
De aceea este recomandabil
ca notele asupra cazului s? fie
scrise într-un limbaj accesibil
pacientului. Întreb?rile pe
care terapeu?ii le adreseaz?
clientului ?i ipotezele pe care
le emit
este bine s? fie exprimate
într-o manier? neautoritar?
pentru a le permite clien?ilor
s?-?i exprime dezacordul în
raport cu ele, dac? simt
nevoia. Ideile terapeutului
ericksonian nu sunt adev?ruri
de necontestat ci doar
impresii personale. Ei se
str?duiesc s? propun?
clien?ilor o arie cât mai
variat? de op?iuni pentru ca
ace?tia s? le identifice doar
pe acelea care se muleaz? pe
modul lor de a fi. De
asemenea, este bine s? li se
dea ocazia de a da
feed-back
-uri ?i a face comentarii în
cadrul demersului terapeutic.
În tot acest demers,
terapeu?ii î?i vor p?stra o
atitudine deschis?, având în
vedere c? nici ei, la fel ca ?i
clien?ii lor, nu sunt de?in?torii
adev?rului absolut ?i nu ?tiu
care este metoda optim? prin
care s? pun? în valoare
poten?ialul fiec?rui pacient în
parte. Predispozi?iile ?i
poten?ialit??ile umane sunt
de o complexitate foarte
ridicat? ?i este greu de
anticipat care este cea mai
bun? abordare în condi?iile în
care atât noi, cât ?i mediul
din care facem parte sunt într-
o continu? schimbare. Una din
gre?elile cele mai frecvente
pe care le facem este aceea
de a aplica solu?ii vechi, care
nu se mai potrivesc sau care
nu mai sunt de actualitate la
probleme sau la contexte noi.
Din acest motiv terapeutul va
c?uta s? pun? întreb?rile într-
o modalitate care s?-l
stimuleze pe client s?
întrevad? posibilit??i ?i solu?ii
alternative la dificult??ile cu
care se confrunt?. De
asemenea, terapia
ericksonian? va încerca s?
con?tientizeze clien?ii c? ei
sunt cei ce î?i construiesc
propria via??, c? fiecare gest
pe care îl face reprezint? o
alegere, chiar dac? sunt sau
nu con?tien?i de ea ?i c? nu
suntem, sub nici o form?, doar
o victim? a împrejur?rilor.
Atunci când pacien?ii vor fi
capabili s?-?i

125
controleze comportamentul ?i
atitudinile în mod con?tient,
întreb?rile terapeutului vor fi
cu atât mai utile în a-i sprijini
în procesul de auto-
determinare. Transa va
facilita g?sirea celor mai bune
solu?ii pentru c? stimuleaz?
incon?tientul s? g?seasc?
cele mai potrivite resurse
pentru o situa?ie particular?,
f?r? a fi constrâns de
limit?rile impuse de con?tient.
Aceast? atitudine de
deschidere, prin care atât
terapeutul cât ?i clientul
accept? c? nu ?tiu care este
solu?ia optim? ?i las? aceast?
sarcin? în seama
incon?tientului, c?ruia îi
acord? maximul de încredere,
sunt ilustrate ?i de sugestiile
care se administreaz?, cum ar
fi:
Cu to?ii avem resurse latente,
de care nu suntem con?tien?i
?i de cele mai multe ori nu
?tim nici cum se vor exprima
ele concret, Mintea ta este
liber? s? treac? în revist? o
serie de amintiri, gânduri sau
emo?ii în leg?tur? cu
problema prezent? ?i înc? nu
?tii care din acestea î?i vor fi
utile pentru a rezolva
dificultatea cu care te
confrun?i. Nu ?tii ce este
înv??area, dar înve?i în
permanen??. Eu nu sunt în
m?sur? s?-i spun cuiva ce s?
înve?e. D?-?i voie s? înve?i
ceea ce incon?tientul t?u ?tie
c? ai nevoie ?i las?-l tot pe el
s? stabileasc? ordinea
priorit??ilor.
(Erickson, 1980) Acest tip de
sugestii deschise, generale,
las? fiec?ruia maximul de
libertate în a-?i explora
individualitatea ?i a-?i g?si
cele mai potrivite solu?ii.
Fiecare din noi ne confrunt?m,
îns? ?i cu situa?ii care ne
constrâng, într-un fel sau
altul, ne pun limite. Sunt
circumstan?e care ne
for?eaz? s? alegem între dou?
alternative nepl?cute.
Experiment?m ceea ce este
numit un
conflict tip evitare-evitare
. Practic acest tip de
circumstan?e ne oblig? s?
alegem o alternativ? (pe cea
mai pu?in rea), de?i ne-am
dori s? le evit?m pe
amândou?. Sau, la fel de bine,
putem fi pu?i în situa?ia de a
alege doar o alternativ? din
dou? ?i ne-am dori s? le putem
alege pe amândou?, pentru c?
ne sunt dezirabile. Asemenea
conflicte sunt de tipul
alegere-alegere
. Aceste dou? tipuri de situa?ii
pot fi identificate ca
pattern
-uri comportamentale de
comportament la diferi?i
pacien?i, dac? le studiem
experien?a de via?? cu
aten?ie. Fiecare are tendin?a
de a se confrunta, în principal,
cu una din aceste dou?
situa?ii psihologice expuse.
Odat? stabilit? predispozi?ia
natural?, ne putem a?tepta ca
prin strategia terapeutic?
adoptat? s?-i oferim
alternative terapeutice

126
de r?spuns în concordan?? cu
structura sa de personalitate.
Dac? nu o putem identifica cu
certitudine este de dorit s?-i
oferim alternative mai
generale, pentru a-i l?sa
libertatea de a o alege singur
pe cea potrivit?:
vrei s? intri în trans? acum
sau mai târziu? Preferi s? stai
pe fotoliu sau în picioare? Î?i
dore?ti s? experimentezi o
trans? u?oar?, medie sau una
profund??
. Indiferent ce alternativa va
alege, el va intra în trans?. Un
exemplu de utilizare în scop
terapeutic a strategiei
evitare-evitare o ofer?
tratarea unui simptom de
insomnie la un pacient care
era un domn extrem de
meticulos ce se mândrea c?
î?i face singur toat? treaba
casnic?, cu excep?ia unui
singur lucru, pe care nu îl
putea suferi: s? ?tearg?
podelele. Dup? ce a analizat
pattern
-urile sale de comportament,
Erickson i-a spus c? exist? o
solu?ie pentru tratarea
insomniei sale, îns? s-ar putea
s? nu-i fie pe plac. Acesta a
insistat, spunând c? este în
stare s? fac? orice ca s?
scape de acest simptom
extrem de nepl?cut ?i a
continuat s? dea exemple
care ilustrau cât de abil era în
a se confrunta cu obstacole
dificile. În acest context a
devenit clar c? în general este
pus în situa?ii de tipul evitate-
evitare. De aceea terapeutul i-
a spus c? nu are voie s? se
duc? la culcare pân? ce,
minim 15 minute înainte, nu
va lustrui podelele. El va
continua s? fac? aceast?
activitate pân? când va sim?i
c? îi este somn. Pus în fa?a
acestor alternative, pacientul
a ales lucrul cel mai pu?in
nepl?cut ?i insomnia sa a
disp?rut uimitor de repede.
Din perspectiva celor afirmate
mai sus, trebuie precizat c?
un bun hipnoterapeut trebuie
s? aib? o bun? cunoa?tere de
sine ?i s? nu cad? în
capcanele contratransferului,
vizibil când, spre exemplu,
începe s? descopere aceia?i
problem? la mai mul?i clien?i
cum ar fi doliul netr?it,
anxietatea separ?rii, tulbur?ri
de afec?iune etc. Tocmai din
acest considerent, în ultima
vreme tot mai mul?i
terapeu?i, ce practic? terapii
de scurt? durat?, trec printr-
un minu?ios proces de analiz?
personal?, specific terapiilor
de lung? durat? psihanalitice
?i analitice. Terapia
ericksonian? se face prin
colaborare cu clientul, fiecare
parte fiind în felul s?u exper?i.
Clien?ii sunt exper?ii ?i
arhitec?ii propriei vie?i ?i a
propriilor experien?e pentru
c? ei ?tiu cel mai bine prin ce
au trecut, ce solu?ii au
încercat pentru a-?i rezolva
problemele ?i pot deduce ce
ar func?iona în viitor pentru

127
a-?i rezolva problemele
curente. Atâta timp cât au
fost capabili s? creeze
mecanisme atât de sofisticate
pentru a se autobloca, cum ar
fi fobiile sau compulsiile,
înseamn? c? tot ei pot s?
g?seasc? ?i cele mai bune c?i
pentru a ie?i din problema tot
de ei construit?. Iar aceast?
schimbare, nu trebuie
neap?rat s? fie una dureroas?
sau lent?, a?a cum consider?
psihanali?tii. Terapeu?ii ?tiu
doar s? creeze cadre care s?
faciliteze o schimbare
pozitiv?.
C?ldura, respectul
necondi?ionat pentru client,
empatia, permit
psihoterapeu?ilor s?
recunoasc? ?i s? valideze
experien?a subiectiv?,
interioar? a pacien?ilor ?i s?
cerceteze alternativele de
schimbare
care pot avea efect pentru a
realiza obiectivele pentru
rezolvarea c?rora clien?ii au
intrat în cabinet. Un exemplu
foarte fericit îl constituie
cazul unei paciente cu
tendin?e de somatizare ce s-a
prezentat la terapie afirmând:
”Foarte mult timp nu am avut
un partener, în sensul unei
rela?ii profunde de iubire ?i
din cauza asta m-am sup?rat
pe mine, ceea ce cred c? mi-a
provocat somatic o ran? pe
colul uterin. Am încercat s?
m? vindec dar eram sup?rat?
pe mine ?i nu puteam s? intru
în autohipnoz?. Acum am
întâlnit b?rbatul fatal ?i simt
ca prin hipnoza m? pot
vindeca pentru c? m-am mai
vindecat în trecut de un chist
precum ?i de tuse convulsiv?.
Simt c? acum s-ar putea
declan?a aceast? for?? în
mine care m-ar vindeca.
Aceasta este prima mea
problem?. Mai exist? o a doua
problem? ?i anume c? fa?? de
tat?l meu m? comport ca un
copil, nu ca o femeie matur?.
Acum m? deranjeaz? însa
prima problem?.” În decursul
interviului s-au clarificat
diferite aspecte. Rana de pe
col nu a ap?rut în urma unui
contact sexual ?i nu avea
HPV, virusul care produce în
mod normal r?ni. Pacienta nu
consider? c? p?rerea ?i
rela?ia cu tat?l ei i-au afectat
capacitatea de a comunica cu
b?rba?ii ?i p?rerea despre ei.
Ea era profund convins? c?
rana a ap?rut datorit?
stresului ?i sim?ea c? se
poate vindeca. Atunci când î?i
exprima aceste opinii emo?ia
era foarte puternic? ?i a
izbucnit în plâns. Pacienta a
sugerat chiar o metafor?
vindec?toare –un vulcan-
pentru c? aceasta a mai
utilizat-o în trecut pentru a se
vindeca de o nevralgie inter-
costal?. De asemenea, afirm?
c? viseaz? destul de des
culori ?i c? acestea au o
influen?? mare în procesul de

128
vindecare. A ?inut s? relateze
un vis în care avea un coif de
vr?jitoare pe cap ?i era
înconjurat? de culori cu
nuan?e diferite de albastru.
Inducerea transei a folosit
elemente din cele sugerate de
pacient iar, dup? trans?,
pacienta a fost cuprins? de o
stare pozitiv? pentru c? a
sim?it c? vine în contact cu o
parte autentic? din ea, mai
autentic? decât con?tientul ?i
mai plin? de resurse. Culoarea
albastr? utilizat? a acceptat-o
foarte repede ?i a tr?it-o ca pe
o sfer? de culoare în care
înota. În zona colului i-a
ap?rut o pat? neagr? ce dorea
s? devin? albastr?. Terapeutul
a mai utilizat o metafor? a
unei flori cu mai multe petale,
apoi a asociat petalele cu
diferite roluri pe care trebuie
s? le joace în via?a de zi cu zi
(de mam?, de profesionist, de
so?ie, de amant? etc.). A?a
cum petalele alc?tuiau în mod
armonios o floare, a?a se vor
armoniza în mod autentic
rolurile pe care le are de jucat
cu personalitatea ei. ?tim cu
to?ii c? o persoan? s?n?toas?
are capacitatea de a juca 10-
18 roluri diferite pe zi.
Pacienta, din cazul de mai
sus, nu avea propriu-zis
nevoie de hipnoz?, ci doar s? i
se permit? s?-?i fac? singur?
autohipnoz?

iar resursele de care avea

nevoie le mai utilizase în
trecut.
Construirea metaforelor s-au
bazat pe sugestiile
subiectului, iar induc?ia a
folosit cuvinte care sugereaz?
for?a, puritatea în care ea a
afirmat c? are încredere.
Modalitatea cea mai puternic?
de vindecare din perspectiva
lui Milton Erickson este una
profund subiectiv?. Faptul c?
persoana din cazul prezentat
somatiza cu atât de mult?
u?urin?? ne face s? ne gândim
la o posibil? problem? legat?
de identitatea feminin?. De
aceea, terapeutul a ales
metafora unei flori, care are o
singur? identitate, îns? mai
multe petale – roluri sociale
pe care pacienta trebuie s? le
joace.
În toate cazurile, înainte de a
face vreo interven?ie
terapeutic?, trebuie s? ne
asigur?m c? problema nu este
una de competen?? medical?
Pentru a-l putea direc?iona
pe client în direc?ia
identific?rii resurselor de care
dispune ?i g?sirii de solu?ii
terapeutul este bine s?
adopte urm?toarele
atitudini:
 129
•
de
empatie
pentru suferin?a persoanei.
De multe ori doar faptul de a
povesti o întâmplare
nefericit? este terapia pentru
c? în acest fel persoana se
descarc? ?i se elibereaz? de
tensiune;
•
de respect profund pentru
felul fiec?ruia de a fi;
•
 de
concentrare asupra persoanei
concrete din cabinet
, nu asupra valorilor ?i
concep?iilor proprii despre ce
ar trebui clientul s? fac?;
•
de
recunoa?tere a meritului
clientului
pentru rezultatele depuse ?i
pentru modul cum face fa??
diverselor dificult??i;
•
de
evitare a expresiilor „totul se
va aranja
”, „Dumnezeu nu ne-a dat mai
mult decât putem ?ine în
mân?” sau „va fi foarte bine”;
•
de
luare în calcul a situa?iei a?a
cum e ea
, cu toat? complexitatea ei ?i
cu contradic?iile aparente;
•
de
evitare a explica?iilor
am?gitoare
. Maniera de g?si resurse, a
lui Erickson, era cu siguran??
una extrem de eficient?. El a
reu?it s? vad? ?i s? le utilizeze
ca resurse chiar ?i
sentimentele ?i emo?iile
negative pe care le poate
avea un pacient. Îndoielile ?i
incertitudinile cuiva pot fi
utilizate ca ni?te ocazii pentru
a-l ajuta s? intre în transa.
Acest principiu a fost folosit
în cazul unei femei cu studii
superioare, în vârst? de 30-40
de ani, care ?i-a manifestat
neîncrederea asupra
validit??ii fenomenului
hipnotic în sine. A explicat c?
nevoia sa disperat? de a g?si
un tratament o poate face s?
încerce aceast? tehnic?. Ea
?i-a exprimat p?rerea c? nu
exist? nici o diferen?? între
hipnoz? ?i somnul fiziologic ?i
deci nu este posibil ca cineva
s? intre în trans?, f?r? s? fie
adormit în prealabil.
Încerc?rile de a-i da explica?ii
?tiin?ifice care îi contrazic
p?rerile nu ar fi avut decât
efectul de a-i m?ri anxietatea.
În consecin?? a ales o
abordare care se folosea
chiar de modalitatea ei
eronat? de a percepe transa.
S-a folosit o tehnic? similar?
pentru doi subiec?i (dintre
care unul era femeia). Ambilor
li s-a spus c? li se va induce o
stare de trans? profund?. Li s-
a spus c? ei vor trebui s?
colaboreze, fiind aten?i la
fiecare propozi?ie pe care o
va spune terapeutul, pentru a-
i
130
evalua gradul de validitate.
Deci, femeia avea obliga?ia s?
g?seasc? orice afirma?ie
îndoielnic?. Pentru început
induc?ia pentru un subiect a
început cu afirma?ii ce
descriau realit??i obiective,
senza?ii sau reac?ii
observabile. Pentru al doilea
observarea realit??ii
obiective, ca dovad? ca a fost
treaz tot timpul, a fost
combinat? cu sugestii ce
f?ceau trimitere la
subiectivitate. Astfel a fost
alc?tuit? o poveste pe
marginea coresponden?ei
ridicate dintre gradul de
con?tiin?? ?i receptivitatea la
sugestii. S-a indus, în acest
mod, o trans? somnambulic?
ambilor subiec?i, utilizând o
tehnic? simpl? de relaxare
progresiv?, în decursul c?reia
s-au luat în considerare
nevoile ambilor subiec?i. Cei
mai mul?i clien?i care se
prezint? într-un cabinet de
terapie tr?iesc sentimente de
anxietate, depresie, confuzie,
incertitudine. Aceste st?ri le
tr?ie?te orice persoan? care
trece printr-un proces de
maturizare sau dezvoltare. De
aceea clien?ilor care se simt
inconfortabil din cauza
acestor tr?iri, li se poate
spune c? ele sunt un indicator
valoros, c? ei trec printr-un
proces de transformare ?i c?
terapia are efect. Ele fac
parte din stadiile procesului
firesc de vindecare. În ceea
ce prive?te
modalit??ile de activare a
poten?ialit??ilor latente de
vindecare ?i de diminuare a
rezisten?elor, terapia
ericksonian? este deosebit de
eficient? ?i de creativ?.
Cazul urm?tor (Erickson,
1979) ilustreaz? abordarea
asmului (ca simptom
psihosomatic, cu etiologie
psihogen?)
utilizând ?ocul pentru a
facilita rezolvarea/ remiterea
simptomului ?i
insigt
-ul.
Modul de abordare a acestui
simptom demonstreaz? într-
un mod foarte clar cum
diferite
simptome psihosomatice sunt
controlate ?i men?inute prim
procese ?i mecanisme
psihologice
. Erickson a demonstrat c?
asmul nu are o natur?
organic?, lucru pe care
medicina modern? tinde s? îl
confirme.
Dac? este corect? ipoteza
conform c?reia simptomele
psihosomatice sunt
controlate (declan?ate ?i
men?inute) de emisfera
dreapt?
(Galin, 1974), este clar c?
hipnoza este o tehnic? foarte
potrivit? pentru abordarea
acestor tipuri de probleme
, din moment ce transa în sine
activeaz? tocmai aceast?
emisfer? (Bakan, 1969;
Hilgard and Hilgard, 1975).
Aceasta ne ajut? s?
în?elegem ?i de ce au ap?rut
insight
-uri
 131
despre sursa ?i psihodinamica
problemei a?a de spontan,
imediat dup? ce terapeutul a
reu?it s? demonstreze c?
simptomul poate fi controlat
prin mecanisme psihologice.
Transa deschide o punte de
leg?tur? între mecanismele
psihodinamice ?i sursa
controlului simptomului.
Doamna G., 35 ani, (erickson,
1979), m?ritat? de 10 ani, cu
un copil de 9 ani, a solicitat o
consulta?ie psihiatric?. acest
demers a fost o form? de a-?i
exprima protestul fa?? de
diagnosticele repetate pe
care le-a primit de la mai mult
de 10 medici alergologi
conform c?rora asmul ei, ce
dura din noiembrie pân? în
aprilie, de 10 ani este mai
mult de natur? psihogen?. din
relat?rile ei, erikson a aflat c?
entuziasmul provocat de
nunta ei a fost urmat peste
dou? zile de vestea c? mama
sa a murit. aceasta era
bolnav? de mai mult timp ?i
acest eveniment nu a fost
unul foarte nea?teptat. mama
nu a l?sat nici un testament,
dar, ca un cadou de nunt?
pentru fiica ei, i-a smuls
tat?lui promisiunea solemn?
c? atunci când va muri el va
vinde ferma, îi va da fiicei
jum?tate din profit iar el, dac?
va dori, se va putea pensiona.
dup? înmormântare tat?l i-a
zis c? promisiunea pe care i-a
f?cut-o mamei a fost una f?r?
sens ?i c? îi va da jum?tate
din profitul s?u anual pân? va
muri, când ei îi va reveni
totul. sup?rarea a determinat-
o pe ea ?i pe so?ul ei s? plece
într-o alt? parte a ??rii. în
dou? luni cuplul s-a împ?cat
cu ideea, a acceptat ac?iunile
tat?lui ?i au ini?iat în
octombrie coresponden?a cu
acesta. tat?l a r?spuns ?i
prima scrisoare pe care a
primit-o de la el a g?sit-o în
pat, suferind din cauza unei
r?celi serioase. recuperarea a
fost lent? ?i, ca o
complica?ie, a dezvoltat o
prim? criz? de asm, fapt ce a
fost, la data aceea, pus pe
seama unei reac?ii pulmonare
provocat? de impurit??ile din
atmosfer? datorate polu?rii
din ora?, care avea o industrie
dezvoltat?. criza asmatiform?
a disp?rut odat? cu începerea
sezonului cald. în iunie s-au
mutat în san fernando valley,
dar, în noiembrie, probabil din
cauza ce?ii ?i a polu?rii a
început un nou episod de asm,
care a durat pân? în mai. în
iunie s-au mutat în san
francisco, dar în urm?torul
noiembrie asmul a reap?rut ?i
a persistat pân? în mai.
mut?rile ulterioare nu au
ajutat-o cu nimic ?i asmul a
reap?rut periodic din
noiembrie pân? în mai. tat?l
s?u a continuat s? se ocupe
de ferm?, dar în

132
mod neregulat. în principal, s-
a ocupat de plante sezoniere.
în timpul iernii l?sa toat?
treaba administr?rii fermei în
seama unui angajat, iar el
pleca s?-?i petreac? iarna într-
un ora? aflat destul de
departe, pentru a beneficia de
confort. prim?vara se
întorcea ?i muncea din greu
pân? când se termina toat?
treaba. este de remarcat, în
ceea ce prive?te frecven?a
scrisorilor de la tat?l s?u, c?
acesta, fiind extrem de
ocupat vara, nu mai trimitea
scrisori pân? iarna, când se
relaxa ?i avea mult timp liber.
pacienta nu a acceptat c? ar
exista vreo conexiune între
scrisorile s?pt?mânale primite
de la tat?l s?u ?i crizele de
asm. a fost întrebat? dac? ar
dori s? afle cu certitudine
dac? asmul are o cauz?
organic? sau una psihogen?.
ea a zis, c? în ambele cazuri
s-ar sim?i eliberat? ?i a mai
ad?ugat c? în mod cert are o
cauz? organic? din moment ce
a debutat cu o r?ceal? ?i s-a
agravat sub influen?a polu?rii
?i mai mult, ap?rea doar în
sezonul rece ?i disp?rea
imediat ce vremea devenea
cald?. de asemenea, din
moment ce în zece ani nu a
avut nici m?car o singur?
criz? de asm vara înseamn?
c? trebuie s? existe o
etiologie organic?, ea fiind
aceia?i persoan?, cu acelea?i
caracteristici psihologice ?i
vara ?i iarna. I s-a mai spus c?
hipnoza este foarte util?
pentru diagnostic ?i ea a
acceptat s? fie hipnotizat?. s-
a dovedit a fi un subiect
foarte dotat pentru hipnoz?,
intrând cu u?urin?? într-o
trans? adânc?. în timpul
transei i s-a dat sugestia c? la
un semn (când terapeutul va
bate de 3 ori cu pixul în birou)
i se va da o sarcin? de a
memora ceva, o sarcin? de
memorie foarte important?,
care va vi precizat? la
momentul oportun. a fost de
acord s? urmeze
instruc?iunile ?i s? adoarm? la
un alt semnal al terapeutului
(când va arunca bricheta în
scrumier?). a fost trezit?,
dup? ce i s-au dat sugestii
privind amnezia experien?elor
din trans?. dup? câteva replici
banale au mai fost puse
câteva întreb?ri despre
posibilitatea de a avea un
atac de asm vara. ea a
sus?inut c? o asemenea
probabilitate este aproape
nul?. dup? ce a fost
men?ionat faptul c? ceasul
ar?ta ora 2:17 pm ?i i s-a
reamintit c? se afl? în mijlocul
unei veri toride din phoenix,
arizona, a fost întrebat? dac?
consider? c? poate avea o
criz? de astm atunci când
ceasul va ar?ta exact ora
2:37. e a spus c? este o idee
ridicol?. atunci terapeutul a
asigurat-o c?, dac?
133
asmul ei are o etiologie
psihogen?, acest eveniment
este posibil ?i probabil. dac?,
din contr?, etiologia este una
organic?, atunci nu are de ce
s?-i fie team?. într-un fel
confuz?, ea a?tepta explica?ii
suplimentare, îns? terapeutul
i-a sugerat s? fie atent? la
ceas în lini?te.

La 2:25 a fost întrebat? dac?

se simte bine. ea a r?spuns c?
este confuz?, pentru c?
privitul ceasului nu o poate
afecta în nici un fel. la 2:34 i
s-a spus c? mai sunt doar trei
minute pân? când vor vedea
dac? va face sau nu o criz? de
asm. ea a zâmbit doar. la 2:37
s-a întors spre terapeut
a?teptând parc? ceva. acesta
a b?tut de trei ori cu pixul în
birou ?i a zis: „aminte?te-?i
complet, ca ?i cum ai citi
con?inutul oric?rei scrisori
trimise de tat?l t?u”. imediat a
început o violent? criz? de
asm. în timpul crizei i s-a
spus c? este o zi fierbinte de
8 iulie, c? este în plin? var?,
c? nu este praf, frig sau cea??
în jur. de asemenea i s-a mai
amintit c? nu a avut vreo
r?ceal? recent?. erickson a
mai f?cut constatarea c?
tocmai are o sever? criz? de
asm, care a început la exact
2:37, 20 de minute mai târziu
dup? ce el îi spusese c? va
începe dac? asmul este de
origine psihogen?. ea se va
opri atunci când îi va spune
terapeutul. de asemenea s-a
întrebat cu voce tare când s?
opreasc? criza , la 2:45 sau la
2:47, pentru c? st? în puterea
lui s? fac? asta. Vezi aceast?
brichet?? asta e tot. nu e nici
medicin?, nici magie. dar
când o s? fac un gest anume,
asmul va disp?rea. prive?te cu
aten?ie! po?i fi sigur? acum c?
asmul t?u este de origine
psihogen?! imediat ce
terapeutul a aruncat bricheta
în scrumier?, ea a întrat
imediat într-o trans? adânc?,
pl?cut? în care i s-a sugerat
c? se va trezi eliberat? de
acest simptom, asmul ?i î?i va
aminti ce s-a întâmplat în
trans? pentru a-i relata
terapeutului. ea a fost foarte
cooperant? ?i în momentul în
care s-a trezit din trans? a
început s? verbalizeze ceea
ce s-a întâmplat reu?ind s?
în?eleag? mecanismele ce
stau la baza declan??rii ?i
men?inerii simptomului ei. pe
scurt a relatat c? mama sa a
stat o lung? perioad? de timp
în pat, fiind bolnav? (paralizie,
probleme cu inima ?i cu
respira?ia). tat?l s?u niciodat?
nu a tratat-o bine pe mama
sa. la scurt timp dup? prima
criz? de asm, a primit o
scrisoare de la o prieten? în
care

134
i se relata despre interesul
tat?lui ei pentru o femeie
imoral?. criza a ap?rut imediat
dup? prima scrisoare de la
tat?l s?u. apoi, de la
s?pt?mân? la s?pt?mân?, ea
se temea de viitoarea
scrisoare pe care o va primi,
îns? de fiecare dat? se sim?ea
obligat? s?-i r?spund?.
întoarcerea tat?lui la ferm?, în
fiecare prim?var?, îi d?dea un
sentiment de u?urare pentru
c? ?tia c? va fi prea ocupat cu
treburile ca s?-i mai scrie. în
momentul când a terminat de
relatat toate acestea a fost
întrebat? ce avea de gând s?
fac? în continuare. ea a
r?spuns c? se va gândi ?i va
decide ca va urma s? fac?.
ulterior, l-a anun?at pe
erickson c? ?i-a vizitat tat?l, a
discutat cu el despre situa?ia
creat?, a angajat un avocat ?i
l-a determinat s? accepte,
prin c?i legale, c? ea poate
face ceea ce dore?te cu
partea sa de ferm?.

A continuat s? îi scrie regulat

iarna, îns? ea nu a mai avut
atacuri de asm. s-a mai
întâlnit cu terapeutul peste 5
ani, pentru a stabili
progresele f?cute. Acest caz
ilustreaz? modul cum poate fi
utilizat? surpriza ?i ?ocul
pentru a facilita insight-ul,
în?elegerea problemelor cu
care se confrunt? o persoan?.
Este de remarcat c? ini?ial a
intrat în cabinet tensionat?,
dar ?i confuz?. Prezen?a
acestei ultime emo?ii ne art?
c? sistemul ei de referin??,
credin?a c? asmul ei are o
etiologie organic? era deja
pu?in zdruncinat. Confuzia
este un semn c? se sim?ea
pierdut? ?i nu ?tia ce s? mai
cread? ?i cum s?-?i
interpreteze problema. Din
perspectiv? terapeutic?,
aceast? emo?ie precede
schimbarea. E un semnal care
ne arat? c? pacientul se
preg?te?te s? schimbe ceva,
chiar dac? nu recunoa?te
deschis asta. Terapeutul a
putut emite ipoteze destul de
rapid, în acest caz în ceea ce
prive?te cauzele psihologice
ale simptomului ei: a)
apropierea temporar? dintre
moartea mamei ?i nunta sa; b)
asocierea simptomului cu
primirea scrisorilor de la tat?l
s?u. Atunci când pacienta a
negat faptul c? scrisorile pot
avea vreo leg?tur? cu
simptomul ei, Erickson ?i-a
dat seama c? este posibil s?
existe un blocaj, o disociere
care poate fi un factor
important, favorizant în
conturarea simptomului
psihosomatic. Pus? în fa?a
eviden?elor, clienta a
recunoscut conexiunea.
Insight
-ul ?i valorificarea acestuia cu
ajutorul terapeutului au

135
dus la dispari?ia crizelor de
asm, nefiind necesare alte
interven?ii hipnoterapeutice.
De?i pacienta nu a fost
capabil? s? fac? leg?turi între
tehnicile terapeutice ?i
circumstan?ele concrete ale
vie?ii ei, dialogul a stabilit un
raport ?i un cadru terapeutic
de referin?? la nivel con?tient,
r?mânând ca ulterior s? fie
activate ?i procesele
incon?tiente. Terapeutul a
abordat sursele
necon?tientizate ale
simptomului printr-o
demonstra?ie hipnotic? care
s? eviden?ieze clar etiologia
psihogen? a asmului ei. Criza
provocat? a constituit un ?oc
care a paralizat mecanismele
de ap?rare ?i a f?cut-o s?
accepte cognitiv ?i afectiv
realitatea. În continuare, a
fost sprijinit? ?i încurajat? s?
g?seasc? modalit??i concrete
de a-?i rezolva problema într-o
manier? adaptativ?.

136
II. PRINCIPIILE ?I
CARACTERISTICILE HIPNOZEI
ERICKSONIENE
II. 14. În cazul în care nu
g?sim suficiente resurse în
trecutul pacien?ilor, le putem
crea. Folosirea hipnozei
pentru a remodela trecutul în
scop terapeutic. Cazul
February Man.
Era odat? un b?rbat care
?edea la marginea unei oaze
la intrarea unei cet??i din
Orientul Mijlociu. Un tân?r se
apropie într-o buna zi si îl
întreb?: - Nu am mai fost
niciodat? pe aici. Cum sunt
locuitorii acestei cet??i?
B?trânul îi r?spunse printr-o
întrebare: - Cum erau
locuitorii cet??ii de unde vii? -
Egoi?ti ?i r?i. De aceea m?
bucur c? am putut pleca de
acolo. - A?a sunt ?i locuitorii
acestei cet??i, r?spunse
b?trânul. Pu?in dup? aceea,
un alt tân?r se apropie de
omul nostru ?i îi puse aceea?i
întrebare: - Abia am sosit în
acest ?inut. Cum sunt
locuitorii acestei cet??i?
Omul nostru r?spunse cu
aceea?i întrebare: - Cum erau
locuitorii cet??ii de unde vii? -
Erau buni, m?rinimo?i,
primitori, cinsti?i. Aveam
mul?i prieteni acolo ?i cu
greu i-am p?r?sit. - A?a sunt ?i
locuitorii acestei cet??i,
r?spunse b?trânul. Un
negu??tor care î?i aducea pe
acolo c?milele la ad?pat
auzise aceste convorbiri ?i pe
când cel de-al doilea tân?r se
îndep?rta, se întoarse spre
b?trân ?i îi zise cu repro?: -
Cum po?i s? dai dou?
r?spunsuri cu totul diferite la
una ?i aceea?i întrebare pe
care ?i-o adreseaz? dou?
persoane? - Fiule, fiecare
poart? lumea sa în propria-i
inim?. Acela care nu a g?sit
nimic bun în trecut nu va g?si
nici aici nimic bun.

137
Dimpotriv?, acela care a avut
?i în alt ora? prieteni va g?si
?i aici tovar??i credincio?i ?i
de încredere. Pentru c?, vezi
tu, oamenii nu sunt altceva
decât ceea ce ?tim noi s?
g?sim în ei.
A?a cum am mai subliniat,
hipnoterapia ericksonian?
presupune utilizarea
experien?elor de via?? ale
pacien?ilor pentru vindecare.
sunt îns? ?i clien?i la care, în
mod obiectiv este foarte
dificil s? g?se?ti asemenea
experien?e. în aceste cazuri,
este firesc s? ne întreb?m
dac? un terapeut poate suplini
acest neajuns. multe tipuri de
terapii v?d rolul terapeutului
ca fiind acela de surogat de
p?rin?i pentru a sprijini
clien?ii s? experimenteze
pattern-uri ?i rela?ii de care
au fost depriva?i. în acest
sens, erickson a reu?it s?
ac?ioneze în unele din
cazurile sale, ob?inând
rezultate spectaculoase ce s-
au concretizat în a sprijini
clientul s?-?i contureze o nou?
identitate, o nou? imagine de
sine. a?a a procedat, spre
exemplu, în cazul unei femei
tinere ce nu avusese o mam?
?i care se îndoia profund de
capacitatea ei de a fi o mam?.
folosind regresia, autorul a
jucat rolul unui om-resurs? din
copil?ria ei (fictiv),
„omul din februarie”, ?i a
vizitat-o, bineîn?eles sub
hipnoz?. un unchi b?trân ?i
amabil a devenit un prieten ?i
un confident pentru ea. o
serie de asemenea
experien?e au ajutat-o s?-?i
dezvolte un nou tip de
identitate care s?-i permit? s?
devin? o mam? bun? pentru
copii ei. erickson a jucat
acest rol cu mai mul?i
pacien?i de-a lungul carierei
sale
. modul cum a integrat
sugestiile indirecte, pentru a
pune cap la cap amintirile
reale cu cele hipnotice
(fictive), a fost extrem de
original ?i creativ, reu?ind s?
creeze o realitate interioar?
solid? într-un manier? care nu
se poate preta în totalitate la
o analiz? ra?ional?.
cititorii sunt deseori nevoi?i,
mai degrab?, s? simt? ?i s?
intuiasc? unele din metodele
folosite de el. Prezentarea
cazului The February Man
(Erickson, 1976): So?ia unui
doctor a solicitat ajutorul lui
Erickson, pe când acesta
lucra ca medic psihiatru.
Aceasta era în luna a 5-a de
sarcin?. De?i era fericit? în
c?snicie ?i era încântat? de
sarcina sa, îi era team? c?
experien?ele nefericite din
copil?ria sa vor avea
repercusiuni în modul în care
va rela?iona cu viitorul copil.
Ea a afirmat faptul c? a
studiat mult? psihologie, a
f?cut-o s?

138
con?tientizeze efectele
traumelor din copil?rie asupra
personalit??ii adultului de mai
târziu. Ea a explicat c? a fost
un copil nedorit. Mama ei nu
avea niciodat? timp pentru ea.
Îngrijirea ei a picat în sarcina
unei surori de-a mamei,
nefericite ?i nem?ritate, care
o mai ajuta la treburile
casnice ?i juca rolul de bon?.
Perioada pre?colar? a
petrecut-o, în principal, cu
aceast? m?tu??, care îi
planifica timpul liber, jocurile
dup? cum se pricepea.
Ocazional, când mama sa
d?dea câte o petrecere, era
b?gat? în seam?, mai mult în
ideea de a se mândri cu ea ?i
a fi admirat? de invita?i, iar
dup? terminarea
evenimentului era din nou
ignorat? ca ?i pân? atunci.
Mama sa, care era prins? în
diferite obliga?ii sociale, se
ocupa foarte rar de ea. A fost
trimis? la diferite ?coli
private, cu program prelungit.
Vara era expediat? în tabere
de var? pentru a-?i completa
studiile. Practic ea ?i mama ei
erau ca ?i doi str?ini, care se
întâlneau destul de rar. Cât
despre tat?l ei, acesta era ?i
el un om foarte ocupat,
dedicat cu preponderen??
afacerilor, scop în care
c?l?toarea foarte des. Avea,
totu?i, o afec?iune real?
pentru ea ?i î?i g?sea timp
pentru a lua cina cu ea,
pentru a o duce la circ, în
parc. Acestea au r?mas ca
ni?te amintiri pl?cute pentru
ea. De asemenea, obi?nuia s?-
i aduc? cadouri care se
potriveau cu gusturile ei, spre
deosebire de mama sa care îi
cump?ra doar p?pu?i foarte
scumpe dar urâte, cu care
m?tu?a nu o l?sa s? se joace
pentru c? erau valoroase ?i
frumoase. La 18 ani a avut o
perioad? rebel? ?i nu a vrut
s?-?i termine ?coala, îns?
mama ei, extrem de furioas?,
a insistat s? aplice la o
universitate de stat.
Argumentul ei de baz? a fost
c? are dreptul s? decid?, fiind
un fel de proprietate a ei,
având în vedere c? a distrus-o
atunci când a fost îns?rcinat?.
Tat?l, de?i dominat ?i
îndr?gostit de so?ia lui, a
reu?it s?-?i sus?in? fiica în
decizii în secret. Studiile
universitare au fost destul de
bune, îns? ea a sim?it c? nu a
profitat din plin de
oportunit??ile sociale care i s-
au oferit. Destul de devreme,
s-a îndr?gostit de un coleg ?i
s-a c?s?torit cu el peste un
an. Mama ei a fost dezam?git?
pentru c? tân?rul nu avea
pozi?ia social?, la acea dat?,
pe m?sura preten?iilor ei,
îns? tat?l i-a aprobat decizia.
Datorit? aceste istorii ea se
întreba ce fel de mam? va fi.
Se temea ca aversiunea ei
pentru propria mam? va
afecta ?i rela?ia ei cu propriul
copil. Dorea s?

139
?tie dac?, prin hipnoz?, ar fi
putut s? scape de aceast?
anxietate ?i ar putea s?-?i
rezolve problemele
emo?ionale. În acest context,
l-a rugat s? o mai programeze
la o alt? ?edin??. I s-a spus c?
înainte de a face hipnoz? este
necesar s?-?i exprime
temerile ?i interdic?iile care i-
au provocat frustrare, pentru
a-l ajuta pe terapeut s?-?i
contureze o imagine cât mai
complet? asupra ei ?i a
posibilit??ilor ei de
dezvoltare. I s-a explicat c?
scopul fundamental
momentan este s?-l fac? s?
în?eleag? gândurile,
problemele ?i a?tept?rile ei
înainte de a g?si împreun?
solu?ii. Din relat?rile ei el
spera s? ob?in? ?i alte detalii
ale istoriei ei de via?? care s?-
i fie utile ca resurse în
procesul terapeutic. La
întâlnirea urm?toare pacienta
era extrem de anxioas? ?i
sup?rat?. A vorbit despre
teama ei de a nu-?i r?ni sau
urî copilul, de a nu-i acorda
suficient? afec?iune sau ca o
compensare, de a-l proteja în
mod excesiv. Obi?nuia s?-?i
fac? asemenea gânduri
f?când leg?turi cu diverse
stadii de
dezvoltare/maturizare ale
copilului. În timpul interviului
a plâns, s-a desc?rcat ?i în
timp ce, ra?ional, î?i privea
aceste gânduri ca fiind lipsite
de sens, totu?i la nivel afectiv
ele aveau un caracter profund
obsesional, care îi cauza o
suit? de simptome cum ar fi
anorexie, insomnie, reac?ie
depresiv? sever?. Atunci când
se uita la televizor diverse
imagini îi aminteau de
copil?ria ei nefericit?. Cu
toate c? realiza c? temerile ?i
gândurile sunt exagerate, nu
reu?ea s? le controleze. Din
aceste motive a întrebat
îngrozit? dac? Erickson o
putea ajuta, din moment ce
sim?ea c? are o c?dere
nervoas? parc? mai puternic?
ca niciodat?. La a treia
întâlnire i s-a spus c? a fost
elaborat un program
terapeutic care va avea
rezultatele dorite de ea.
Planul îns? nu putea fi
deconspirat, îns?, cu ajutorul
hipnozei incon?tientul ei va
în?elege ?i va ?ti ce are de
f?cut. Tot ce trebuia s? ?tie,
con?tient, era c? va fi utilizat?
hipnoza ?i c? planul va putea
fi pus în aplicare imediat ce
î?i va da acordul. Ea a fost
imediat de acord. Prin
intermediul regresiei în timp a
fost adus? în diferite perioade
ale vie?ii ei pentru a retr?i
anumite situa?ii în care
terapeutul a intervenit, direct
sau indirect, f?r? a afecta
tehnica în sine. A fost
sugerat? ?i amnezia. Nu
trebuie s? uit?m c?, în via?a
de zi cu zi, putem întâlni tot
felul de str?ini ?i, din vorb? în
vorb?, descoperim c? avem
tot

140
felul de lucruri comune cu ei:
poate am f?cut vacan?a în
acela?i loc, sau am tr?it
pentru o perioad? în acela?i
ora? ori am urmat aceia?i
?coal?, curs. Sau ne putem
descoperi afinit??i comune ce
ne fac s? ne împ?rt??im
diferite detalii mai intime ale
vie?ii noastre. Practic, putem
crea o rela?ie solid?, având la
baz? experien?e trecute în
comun. A?adar, începem s?
ne cre?m o realitate pe care o
împ?rt??im, s? construim
pun?i asociative care ne fac
s? leg?m o prietenie. Acest
proces este folosit în via?a
cotidian? ?i prin urmare poate
fi folosit ?i pentru a construi o
bun? rela?ie terapeutic?.
Transa poate fi un mijloc mult
mai rapid ce ne permite s?
construim pove?ti pozitive
care s? ne înt?reasc?
rela?iile actuale. A fost
regresat? pân? la momentul
unei petreceri din facultate
unde i s-a spus c? erau diver?i
studen?i la medicin? pe care
îi formase Erickson. În acest
context, i s-a implantat
sugestia c?
s-ar fi putut s?-l mai fi întâlnit
la acea petrecere sau c?
cineva i-a men?ionat numele
?i f?r? îndoial? asta s-a
întâmplat atunci când cineva
a abordat-o ?i i-a atras
aten?ia prin faptul c? i-a atins
delicat bra?ul. Apoi, când s-a
petrecut acest fapt
nea?teptat, a putut ca, prin
atingerea bra?ului, s?
reac?ioneze în acord
cu nevoile ce vor ap?rea
. Aceasta a fost, de fapt, o
ancor? care s? permit?
intrarea mai rapid? în trans?,
chiar ?i în timp ce relata
diferite evenimente trecute ce
au avut loc cu mult înainte de
a-l întâlni pe terapeut. În
acest mod au fost induse
multe regresii în timp,
folosindu-se ?i de un o
informa?ie oferit? în particular
de so?ul ei. Acestea au fost
folosite pentru a induce
transa în orice circumstan?e
psihologice. Practic, aceast?
procedur? era ?i o modalitate
de siguran??, având în vedere
c? Erickson avea experien?a
în care mai utilizase hipnoza
pentru a regresa un subiect la
vârsta de zece ani. În trans?,
acesta a povestit c? avea
sarcina de a cump?ra o felie
de pâine pentru mama sa. Cu
to?ii au putut vedea teroarea
de pe fa?a lui din cauz? c? nu
?tia pe nimeni în acea camer?
(în care ca adult fusese
hipnotizat). Ca urmare,
Erickson a trebuit s? petreac?
mai mult de 4 ore pentru a
intra din nou în rela?ie cu el
din cauz? c? îi era fric? de el
?i de oricine altcineva.
Aceasta a fost o experien??
din care a înv??at c? exist? ?i
alte moduri de a stabili o
rela?ie cu cineva, cum ar fi
 141
a-i atinge bra?ul. Este o
ancor? pe care subiectul nu o
poate integra în
pattern
-uri vechi de comportament.
Ancora a fost stabilit? prin
intermediul unei sugestii
indirecte pentru c? terapeutul
nu i-a spus direct c? atingerea
bra?ului este o ancor? pentru
a intra în trans? ?i de a fi
atent la ceea ce i se
sugereaz?. Probabil c? dac?
ar fi f?cut-o, subiectul ar fi
respins sugestia. Având în
vedere c? nu i se f?cea o
cerere concret?, nu avea nici
un motiv s? o resping?. În mod
obi?nuit, oamenii nu resping
ni?te posibilit??i vag definite.
De aceea, sugestiile indirecte
?i cu un grad crescut de
ambiguitate sunt eficiente.
Este de remarcat c? nu i-a
spus
m-ai întâlnit la acea petrecere
ci s
-ar putea s? m? fi întâlnit
. Modul de a pune problema în
termeni de posibilitate
ini?iaz? un proces incon?tient
de c?utare. Prin urmare
pacienta a fost antrenat? s?
intre în trans? ?i s? utilizeze
aceast? stare mai degrab? ca
pe una favorabil? schimb?rii.
Apoi a fost regresat? la vârsta
de 4 ani, în luna februarie,
când era ziua ei de na?tere. I
s-a spus c? se afl? în
sufrageria copil?riei ?i c? se
plimb? prin camer?. Apoi,
deodat? în situa?ie a ap?rut
terapeutul ?i i-a spus:
Bun? feti?o! E?ti fata lui tati?
Eu sunt un prieten al tat?lui
t?u ?i îl a?tept s? vin? s?
vorbeasc? cu mine.

Mi-a povestit c? ?i-a adus

odat? un cadou care ?i-a
pl?cut foarte mult. ?i mie îmi
place de tat?l t?u. Mi-a spus
c? în curând o sa fie ziua ta ?i
pun pariu c?-?i va aduce un
nou cadou uimitor de frumos!
Aceste vorbe au fost urmate
de lini?te ?i terapeutul
aparent distrat a trântit u?a,
deschizând-o ?i închizând-o ?i
a închis apoi cutia ceasului
s?u, nef?când vreun efort de a
ini?ia vreo conversa?ie cu ea
sau de a-i atrage aten?ia.
Ini?ial ea l-a privit, apoi a
deveni interesat? de ceasul
s?u, pe care i l-a pus lâng?
ureche pentru a auzi cum face
tic-tac.
Bun? feti?o!
Imediat cum a deschis ochii
în trans? terapeutul a înt?rit
regresia pentru ca ea s? nu se
îndoiasc? în ce perioad? se
afl?. Oare îi va vedea pe
Erickson ca pe cineva pe care
îl ?tie de-o via??? Cu
siguran?? c? au mai fost
persoane care i-au spus
lucruri de genul asta în trecut.
Terapeutul a ales s?-i atrag?
aten?ia jucându-se cu ceasul,
într-un mod caracteristic
pentru un copil de 4 ani. S-a
comportat a?a cum era firesc
s? o fac? în calitate de
vizitator în casa copil?riei ei.
Într-adev?r, „feti?a” a
reac?ionat, a?a cum era de
a?teptat ?i a întins mâna s? ia
ceasul pentru a se juca cu el,
iar terapeutul i l-a oferit. Apoi
i-

142
a sugerat c?, dac? o s?-i
asculte sunetul pentru un
timp, o sa devin? foarte
somnoroas?. Ea a urmat
sugestia ?i curând i s-a spus
c? vizitatorul va pleca acas?,
îns?, se va întoarce ?i, dac?
ea va dori el îi va mai aduce
acel ceas pentru a se juca cu
el ?i a-i asculta tic?itul. Ea ?i-
a dus ceasul la ureche ?i a
adormit. Aceast? sugestie a
fost necesar? pentru a încheia
întâlnirea într-un mod firesc
?i pentru a crea premisele
pentru noi vizite. Chiar dac?
era în trans? de tip
somnambulic, mai erau
necesare ?i sugestii pentru a
induce ?i alte fenomene
benefice pentru obiectivele
terapiei. Sunt subiec?i care,
de?i afla?i într-o asemenea
transa, r?mân extrem de
inflexibili. Dac? nu reu?im s?-i
facem prin alte metasugestii
permeabili la experien?e care
s? le modifice sistemul intern
de interpretare, risc?m s?
r?mânem cu aceast? abordare
la stadiul de
catharsis.
Mai mult decât atât, în acest
caz se impunea ca sugestiile
s? fie indirecte ?i nesesizabile
de c?tre pacient?, pentru a
nu-i afecta rolul de str?in,
prieten al tat?lui. Regresia
este, în mod normal, o tehnic?
prin care ai oportunitatea s?
retr?ie?ti o experien??
trecut?. Un
catharsis
sau un proces de
desensibilizare este centrat în
conformitate cu obiectivul de
a desc?rca tensiunea afectiv?
aferent? unor traume. Acest
fapt nu adaug? nimic
trecutului, cum a f?cut
Erickson în acest caz. Scopul
lui era de a folosi aceast?
tehnic? pentru a modifica
sistemul intern de referin??
ad?ugând experien?e noi cu
un scop profilactic.
Practic, este un proces prin
care se creeaz? amintiri.
Memoria ei se încarc? cu
elemente fictive, care nu au
existat în realitate
. Erickson a observat c?
oamenii pot ad?uga elemente
la experien?ele trecute, pe
care ajung s? le cread? dac?
le repet? suficient de des.
Tocmai de aceea au fost
necesare mai multe ?edin?e
cu „omul din februarie”,
pentru c? ad?uga elemente la
ceva ce nu s-a petrecut în
realitate.
 Îns?, este foarte important
c?, din punct de vedere ale
realit??ii interne ?i subiective,
ele devin reale.
Este o abordare prin care
po?i modifica sistemul de
valori, de credin?e. Nu
schimbi în mod real trecutul,
dar schimbi ceea ce crede ea
despre trecut. Schimbi valori
?i credin?e. Nu este ca ?i cum
am crede minciuni. Mai
degrab? este ca ?i cum am
descoperi lucruri noi.
Pacien?ii cred în realitatea lor
limitat?, a?a cum o percep ei
pân? mai descoper? ?i o alt?
realitate.

143
Pornind de la aceste idei,
mul?i s-au întrebat dac?
putem crea un nou con?tient.
Se pune întrebarea dac?, prin
aceast? abordare, ad?ug?m
ceva nou personalit??ii, sau
doar o ajut?m s? descopere ?i
s? experimenteze un
pattern
 preexistent, arhetipal al unei
rela?ii umane, în acest caz
rela?ia arhetipal? copil-
p?rinte (aprofundat de Jung
când a detaliat conceptul de
incon?tient colectiv), de care,
de altfel, ea are nevoie ?i ?i-o
dore?te. Cu siguran?? c?
tehnica structureaz?
circumstan?e care s? permit?
utilizarea acelor
pattern
-uri arhetipale de care are
nevoie pentru a de dezvolta.
Îns? este la fel de adev?rat c?
ad?ug?m ?i noi con?inuturi în
interiorul arhetipului. Fetei i s-
a permis s? experimenteze
timp de 15 minute un somn
hipnotic, care a func?ionat ca
un pot între plecarea
musafirului ?i o eventual?
reîntoarcere (care îi fusese
sugerat?). Apoi a fost
aplicat? ancora ?i i s-a dat
sugestia c? ar fi frumos s? fie
în gr?din? pentru c? florile
erau înflorite pentru prima
oar? dup? ziua ei din iarn? ?i
este posibil ca prietenul
tat?lui s? se reîntoarc?. Ea a
putut deschide ochii pentru a
vedea florile. Aparent se
bucura de ceea ce vedea –
halucina?ii induse-, când
deodat? cineva i s-a adresat
din spate.
Bun? feti?o! Î?i mai aminte?ti
de mine?
Ea s-a întors, a zâmbit ?i a
zis:
E?ti prietenul tat?lui meu ?i
îmi amintesc ?i numele t?u.
E?ti R.
A?a, terapeutul a c?p?tat o
identitate în trecutul ei f?r? s?
îmbine alte experien?e sau s?
se distorsioneze. Doar a
ad?ugat ceva printr-un proces
relativ simplu de asocia?ie
temporal?. Apoi a fost ini?iat?
o conversa?ie la nivelul unui
copil despre florile roz ?i
galbene (ea spunea c? sunt
lalele), apoi scena cu ceasul
s-a desf??urat cam în aceia?i
parametri. În acela?i mod au
fost f?cute mai multe ?edin?e
pentru a-i permite
terapeutului s? intre în
trecutul ei, f?r? s? afecteze
transa regresiv?. Treptat,
Omul din Februarie a devenit
o prezen?? din ce în ce mai
stabil? în istoria ei de via??.
Erickson ?tia din interviurile
anterioare c? în copil?rie a
tr?it într-o cas? cu o gr?din?
mare, cu flori ro?ii, roz ?i
verzi. A profitat din plin de
aceste aspecte relatate ?i a
pretins c? nu-?i mai amintea
de vizita precedent?. Cât de
clar î?i aminte?te de fapt o
experien?? de acum un an?
Dar de acum doi ani? Cu cât
ne întoarcem mai mult în timp
cu atât vedem lucrurile mai
 144
diferit. De asemenea, a mai
ad?ugat ?i alte imagini,
cunoscând tendin?a natural?
a oamenilor de a c?p?ta o alt?
perspectiv? asupra trecutului
pe m?sur? ce înainteaz? în
vârst?. Putem s? spunem:
Prima p?pu?? pe care ai
primit-o a fost foarte
frumoas?. Sau: Î?i aminte?ti
ce entuziasmat ai fost atunci
când ai mers la circ prima
oar?? Putem s? spunem
acelea?i replici ?i unui copil
de 10 ani, referindu-ne la
experien?e pe care le-a tr?it
la 6 ani. Construim astfel
pun?i asociative în memorie
prin aceast? tehnic? pentru a
crea o istorie coerent? a
vizitelor. La final i-a fost
indus? o trans? profund? ?i i s-
au dat sugestii posthipnotice
de amnezie a tuturor
evenimentelor petrecute în
trans? ?i a asigura o viitoare
cooperare. I-a atins bra?ul ?i i-
a zis
 Ai îndeplinit sarcina. Vreau
s? intri acum într-o trans?
profund?. Vreau s? te bucuri
de stare ?i s? te sim?i
odihnit? atunci când te vei
trezi pentru a face fa?? cu
mult? energie activit??ilor ce
le mai ai de îndeplinit.
Aceast? sugestie o preg?tea
pentru a face fa?? ?i altor
activit??i (indirect i se
sugereaz? c? sunt abia la
început). Este ?i un mod de a
sugera amnezia f?r? s?-i spui
direct c? nu î?i va aminti ceea
ce s-a întâmplat. ?edin?ele
urm?toare care au durat
câteva ore s-au desf??urat pe
aceia?i linie. Era nevoie de un
timp mai lung pentru a-i l?sa
perioada necesar? s? se
întâlneasc? cu Omul din
Februarie, la diferite vârste,
cu tot ce implic? asta. Timpul
se poate condensa sau
extinde în hipnoz? foarte mult,
îns? sunt necesare anumite
intervale pentru a face o
munc? de calitate. Ini?ial
terapeutul nu ?tie ce abilit??i
are clientul ?i de cât timp are
nevoie pentru a le scoate la
suprafa??. De aceea ea a fost
regresat? la diferite perioade
din trecut, de obicei într-o
ordine cronologic?, având
grij? s? nu cre?m realit??i
interne contradictorii despre
trecut. Spre exemplu, când a
fost regresat? la vârsta de 9
ani ea nu a dorit sub nici o
form? s? deschid? ochii
pentru c? ea credea c? î?i
viziteaz? o rud? îndep?rtat?
pentru prima oar? ?i c? abia
venise în noaptea precedent?.
În acest context terapeutul a
pretins c? avea o rela?ie de
amici?ie cu ruda ei, cu care
colaborase în domeniul
afacerilor. Acest am?nunt a
creat premisele foarte
necesare pentru a-?i justifica
prezen?a lui a?a de frecvent?
în trecutul ei. Faptul c? a
acceptat acest fapt a fost
sus?inut ?i de contextul în

145
care p?rin?ii ei c?l?toreau
foarte mult ?i, de multe ori
nea?teptat, dar ?i aveau
nenum?rate cuno?tin?e ?i
prieteni. Asta a f?cut ca ei s?
i se par? normal ca ?i
prietenul tat?lui ei s? fac?
acela?i lucru. A fost important
?i c? Omul din Februarie avea
cuno?tin?e foarte multe
despre diferite ora?e, pe care
în realitate le vizitase ?i c? el
studiase psihologia, ca ?i ea,
ceea ce f?cea s?-l accepte
mult mai u?or. Pe m?sur? ce
terapia avansa ea reu?ea s?
intre în trans? din ce în ce
mai repede ?i ?edin?ele durau
mai pu?in, aproximativ o or?.
Întâlnirile repetate asigurau
construirea unei rela?ii sigure
dar ?i premisele de a a?tepta
sau a anticipa evenimente în
contextul unei continuit??i
logice între ?edin?e. A?a a
început s?-?i vad? terapeutul
ca pe un vizitator ?i ca pe un
confident de încredere c?ruia
ea putea s?-i împ?rt??easc?
secretele, bucuriile, suferin?a,
speran?ele, temerile,
îndoielile, dorin?ele ?i
planurile de viitor. Din când în
când era necesar s? induc?
amnezia pentru a ?terge din
memorie unele dintre vizite ?i
de a o regresa la o vârst? ?i
mai timpurie pentru a discuta,
mai în am?nunt, despre o
experien?? tr?it?. În
consecin??, schimb?rile
subite în via?a ei,
neanticipate în regresiile
anterioare, erau puse la punct
înaintea unei alte ?edin?e
pentru a avea un plan care s?
le sus?in? faptic. Tot acest
proces laborios a cerut mult
efort de integrare a amintirilor
reale cu cele hipnotice într-un
tot unitar ?i logic, pentru a
crea premisele contur?rii unui
nou sistem atitudinal..Dac?
exista cea mai mic?
contradic?ie între amintirile
reale ?i cele hipnotice,
procesele de corec?ie
naturale incon?tiente tindeau
s? elimine gradual sugestiile
hipnotice ale intrusului str?in.
Este ?i motivul pentru care
munca cu trecutul are
câteodat? doar un efect
par?ial ?i temporal. În acest
proces sugestiile directe sunt
ineficiente, indiferent de
profunzimea transei. Mintea
uman? este într-un proces
continuu, dinamic de
corec?ie, modificare ?i
reconstruc?ie pe baza noilor
achizi?ii. Ceea ce nu se
integreaz? cu ansamblul este
l?sat deoparte sau se exprim?
prin probleme (complexe,
nevroze, simptome
psihosomatice etc). În
aceast? tehnic? nu este nimic
misterios sau magic. Ea se
bazeaz? pe integrarea unor
amintiri hipnotice printre cele
reale cu foarte mult? aten?ie.
Respingerea exprimat? de
c?tre mama sa de-a lungul
timpului a fost privit? ca
oportunit??i de a-i reorganiza
emo?iile ?i

146
cogni?iile. Prin aceast?
metod? rolul terapeutului a
devenit acela de prieten.
Acest statut i-a conferit
posibilitatea de a pune
întreb?ri referitoare la modul
cum a integrat ea
experien?ele hipnotice ?i cum
le-a evaluat peste timp. În
consecin??, ea ?i-a exprimat
durerea legat? de faptul c? a
spart o p?pu?? chinezeasc?
ieftin? pe care i-o d?duse tat?l
s?u ?i la care ?inea foarte
mult ?i de aceea ?i-a exprimat
speran?a c? atunci când v-a
cre?te mare ?i va deveni
mam? ?i va avea propriul
copil, care v-a sparge vreo
p?pu??,nu i se va mai p?rea
un lucru r?u, îns? se va putea
pune în locul feti?ei ?i va ?ti
ce simte. Similar, o c?dere pe
podea în timpul unui dans în
adolescen?? era privit? ca o
experien?? devastatoare ?i
treptat a în?eles c? în viitor i
se va p?rea doar un incident
minor. De-a lungul ?edin?elor
terapeutice a discutat cu
Omul din Februarie toate
evenimentele în care s-a
sim?it neîn?eleas? de c?tre
mama sa ?i a suferit.
Amintirile fericite au fost
retr?ite ?i integrate cu cele
hipnotice. De câte ori se
loveau de vreun eveniment
traumatizant îl putea discuta
cu prietenul tat?lui ei, care a
devenit un fel de terapeut al
vremurilor respective, care o
ajutau s? treac? peste
dificult??ile de atunci. Poate
fi ?i un lucru bizar, dar merge
tot în direc?ia unui proces
natural psihic. De multe ori, în
vise se produce ceva similar.
Cazuistica clinic? ne arat?
cum o serie de pacien?i se
elibereaz? de trecut prin vise
care corecteaz? anumite
aspecte traumatiznate ale
trecutului, folosindu-se de
perspectiva adultului (Rossi,
1972). Via?a psihic? este în
permanent? dinamic? ?i
reconstruc?ie, în func?ie de
achizi?iile pe care le facem
permanent, de experien?ele
de via?? prin care trecem ?i
care ne fac s? ne maturiz?m
?i s? ne cre?m filtre prin care
percepem lumea mai
complex, îns? mereu subiectiv
?i perfectibil în viitor. Oricât
nu am vrea s? credem despre
noi asta, vom r?mâne mereu
subiectivi, îns? vom tinde s?
ne apropiem de un adev?r,
care este, la rândul lui,
personal ?i valabil în
contextul unicit??ii fiec?ruia.
Paradoxul este c? singura
cale de a ne apropia de
obiectiv este s? ne implic?m
din ce în ce mai mult
subiectiv. Omul din Februarie
a fost doar cel care a facilitat
?i a accelerat acest proces
natural în esen??. Erickson
însu?i a relatat o experien??
similar? personal? (Erickson,
1965), amintindu-?i de un vis
de-al lui în care se observa pe
sine ca ?i copil din postura de
adult. Acest tip de

147
vise ne dau oportunitatea de a
ne elibera de trecut ?i de a ne
folosi informa?iile ?i
perspectiva adult? pentru a
ne vindeca traumele. Practic,
psihicul are un poten?ial
autovindec?tor fantastic, îns?
cei mai mul?i nu ?tim s?-l
utiliz?m, iar visele
autoterapeutice sunt o
dovad? în acest sens. Spre
sfâr?itul acestui proces de
reorganizare a sistemului
atitudinal, referitor la trecutul
ei, a ie?it la iveal? o nou?
amintire: cu ani în urm? ea ?i-
a pus în cap, în secre, s?
treac? printr-un proces
hipnotic de amnezie dac? se
va m?rita ?i va r?mâne
îns?rcinat?. Pe când lua în
calcul aceast? posibilitate a
primit o scrisoare de la mama
ei în care îi cerea s? nu
foloseasc? niciodat? termenul
de bunic? ca o form? de a
respinge copilul nen?scut.
Aceast? scrisoare a
intensificat temerile ?i
anxiet??ile ei mai mult ca
niciodat?. Pentru a face fa??
noilor condi?ii a fost început
un nou proces terapeutic prin
care se utiliza hipnoza. Pentru
început i s-a sugerat amnezia
pentru toate amintirile
hipnotice de pân? atunci ?i a
fost încurajat? s?-?i exprime
din nou toate sentimentele. În
acest stadiu, lucrurile erau
comparabile cu situa?ia de
dinaintea terapiei. Apoi în
timpul unei ?edin?e hipnotice
ulterioare amnezia a fost
anulat?. A fost regresat? cu o
s?pt?mân? înainte de a primi
scrisoarea de la mama ei. În
hipnoz? a fost pus? s?
relateze vizitele, discu?iile pe
care le-a avut de-a lungul
anilor cu prietenul tat?lui ei.
În timp ce relata toate
acestea i s-a sugerat c? grijile
minore prezente trebuie s? le
priveasc? prin perspectiva
tuturor acestor discu?ii. A?a a
reu?it s? aib?
insight
-uri foarte profunde ?i a reu?it
s?-?i g?seasc? echilibrul
emo?ional ?i confortul psihic.
Având în vedere aceste
progrese, Erickson a regresat-
o în perioada imediat
urm?toare primirii scrisorii.
Dup? ce ?i-a exprimat câteva
puncte de vedre destul de
sensibile cu privire la
atitudinea mamei ei, a fost
rugat? s?-?i dea cu p?rerea la
reac?iile pe care le-ar fi putut
avea dac? nu ar fi avut atâtea
con?tientiz?ri referitoare la
trecut. A fost încurajat? s?-?i
dea frâu liber ?i s? verbalizeze
tot ce-i trece prin cap
referitor la acest subiect.
Aceast? abordare speculativ?
a fost identic? cu reac?iile pe
care le-a avut în mod real
înainte de a-i fi sugerat?
amnezia. Îns?, aceast?
verbalizare a avut un caracter
speculativ, ipotetic
subliniindu-se ideea c? este
diferit de
 148
realitatea interioar? ?i
sistemul de valori pe care îl
are în prezent ?i pe care ?i l-a
câ?tigat din discu?iile cu
Omul din Februarie
. Acum ea poveste?te despre
trecutul ei ?i despre discu?iile
pe care le-a avut de-a lungul
timpului cu prietenul tat?lui
ei. Ea s-a dezvoltat extrem de
mult, a evoluat, s-a maturizat.
Abordarea a fost ingenioas?
pentru c? o realitate
dureroas? s-a transformat
într-una speculativ?, iar
atitudinile s?n?toase care i-au
fost construite prin hipnoz? a
devenit adev?rata realitate.
Omul din Februarie a devenit
un personaj real, în timp ce
simptomele dezvoltate sunt
doar ni?te specula?ii care ar fi
putut fi reale dac? nu ar fi fost
prietenul tat?lui care a ajutat-
o s?-?i construiasc? un mod
s?n?tos de a gândi. Acest
procedeu o poate ajuta s?-?i
integreze sistemul nou de
referin?? la un nivel ?i mai
profund. Finalul terapiei nu a
fost unul foarte complicat. A
fost regresat? pân? la
momentul în care ea se
preg?tea s?-l viziteze pe
terapeut. A fost asigurat? de
el – înc? în rolul de Omul din
Februarie- c? viitoarea
c?l?torie va fi un succes în
multe feluri la care ea nici nu
se gânde?te. Scena a fost
mutat? apoi în cadrul
cabinetului iar ea a fost
surprins? s?-l g?seasc? acolo
pe Omul din Februarie.
Terapeutul a fost ?i el uimit!
Ea a fost surprins? pentru c?
a spus c? a venit s?-l vad? pe
Dr. Erickson. A fost asigurat?
c? îl va întâlni ?i c? dorin?ele i
se vor îndeplini, dar înainte
va dormi profund. În timpul
unei transe de jum?tate de
or? i-au fost date sugestii c?
dup? ce se va trezi î?i va
aminti de la început, în ordine
cronologic?, fiecare trans? pe
care a avut-o ?i
insight
-urile adiacente. La final i s-a
spus c? poate petrece câteva
zile încânt?toare în care s?-?i
pun? cap la cap amintirile,
pentru a fi sigur ca a în?eles,
c? ?i-a amintit ?i c? ?i-a
acceptat trecutul. În acest
mod a fost integrat tot
procesul terapeutic. Ea a
în?eles tehnicile folosite ?i
cine era Omul din Februarie.
Aparent, aceast? ultim?
?edin?? ar fi putut d?râma tot
efortul de pân? atunci, îns? nu
s-a întâmplat asta. Terapeutul
a ales s? fac? acest lucru
pentru c?, pe parcurs, ar fi
putut s? fi comis ?i erori, la fel
ca ?i ea ?i, astfel, le pot
corecta. Finalul cazului a fost
surprinz?tor, având în vedere
c? în multe cazuri nu se
întâmpl? a?a ?i amnezia
hipnotic? este l?sat? s? se
permanentizeze. Experien?a
clinic? a lui Erickson ?i-a spus
înc?

149
o dat? cuvântul. A uitat totu?i
câteva experien?e negative
cu mama sa. Sugestia
posthipnotic? final? conform
c?reia va putea petrece
câteva zile rev?zându-?i
amintirile a avut rolul de a
preveni rec?derea.

150

II. PRINCIPIILE ?I
CARACTERISTICILE HIPNOZEI
ERICKSONIENE
II.15. Procesul hipnoterapiei
presupune o comunicare
client-terapeut care se
desf??oar? simultan la nivel
con?tient ?i incon?tient.
E un principiu dovedit c?
trebuie s? înve?i sa ascul?i
pentru a ?ti comanda. De
aceea, m?iestria conducerii
nu este un act, ci o
deprindere.(Aristotel).
Atunci când inducea transa,
Milton Erickson
comunica cu pacien?ii lui la
toate nivelurile (con?tient ?i
incon?tient) ?i acorda aten?ie
atât limbajului verbal cât ?i
celui nonverbal, în egal?
m?sur?.
Pentru c? acest procedeu
terapeutic presupune o
interac?iune terapeut-pacient
extrem de complex? un bun
profesionist în acest domeniu
trebuie
s? înve?e s?-?i controleze
limbajul nonverbal ?i, mai
mult decât atât, este de dorit
s? fie relaxat iar aceast?
atitudine s? fie una autentic?,
nu doar una teatral?, care la
nivel incon?tient va fi sesizat?
cu rapiditate de client.
Atingerea acestui deziderat
presupune din partea
terapeutului de orientare
ericksonian? un bun nivel de
autocunoa?tere care s?-i
faciliteze s? sesizeze rapid,
spre exemplu, ce tip de
reac?ii sau emo?ii produce în
cel?lalt dar, în egal? m?sur? ?i
ce emo?ii treze?te în el
clientul. Cu alte cuvinte, chiar
dac? terapia ericksonian?
este una de scurt? durat?, ea
nu pierde din vedere
mecanismele proiec?iei sau
cele ale transferului ?i
contratransferului, semnalate
de psihanaliza clasic?. Mai
mult, ea merge mai departe ?i
caut? s? le
utilizeze cu eficien?? în
beneficiul clientului.
Multe persoane, influen?ate
de hipnoza de strad? sau de
filmele ce c?utau s? prezinte
partea spectaculoas? a
acestui
 151
procedeu, f?r? s? dea prea
mult? importan??
argumenta?iei ?tiin?ifice, î?i
imagineaz? c? vor intra în
trans? doar dac? vor fi privi?i
în ochi. Contrar acestei
specula?ii des întâlnit?
Erickson, atunci când inducea
transa hipnotic?, obi?nuia s?
priveasc? zona b?rbiei. Acest
lucru are ?i avantajul c?
m?re?te câmpul vizual
?i ofer? oportunitatea
terapeutului s? observe
reac?iile subiectului în
ansamblu, s? urm?reasc?
limbajul corpului ?i s?-?i
adapteze, în consecin??,
procesul terapeutic. Pentru a
intra în armonie cu subiectul
Erickson î?i sincroniza pozi?ia
corpului, respira?ia ?i în
aceast? modalitate reu?ea s?
preia controlul f?r? ca
subiectul s? realizeze asta.
Observarea comportamentului
lui Erickson în timpul
?edin?elor a fost o important?
surs? de inspira?ie în crearea
PNL-ului. John Grinder,
asistent la facultatea de
lingvistic? ?i Richard Bandler
studiind comportamentul
verbal ?i nonverbal al
terapeutului pentru a în?elege
care sunt mecanismele
responsabile de imensul
succes al terapiei
ericksoniene, au demarat o
serie de cercet?ri în care au
observat un lucru
surprinz?tor: indiferent de cât
de diferi?i sunt oamenii de
succes, ca personalitate, ei
folosesc incon?tient acelea?i
strategii pentru a ob?ine un
rezultat. În ceea ce prive?te
comunicarea ei intr? în raport,
in rela?ie cu interlocutorul în
mod eficient, creeaz? un
cadru confortabil, folosesc
într-un mod specific limbajul
verbal ?i nonverbal.
Acest comportament creeaz?
o rela?ie pozitiv?, cald?,
armonioas?, în care
interlocutorii se în?eleg bine.
De altfel, în mod instinctiv,
când doi oameni sunt “pe
aceia?i lungime de und?” se
poate observa c? au o pozi?ie
a corpului simetric? ?i o
tonalitate a vocii
asem?n?toare, ca în oglind?.
Mai mult chiar, vom vedea c?
folosesc f?r? s?-?i dea seama
aceia?i gama de cuvinte.
(privi?i doi îndr?gosti?i pentru
a v? convinge de asta). În
zilele noastre, constatarea c?
limbajul nonverbal are o
importan?? covâr?itoare nu
mai este contestat? de
nimeni. Se pare, dup? unele
studii, c? doar 7% este
ponderea de importan?? a
cuvintelor în comunicarea
între dou? persoane,
indiferent de situa?ia de via??
în care s-ar afla. PNL-ul
nume?te aceast? generare a
unei rela?ion?ri pozitive între
doi oameni un bun raport.
Odat? ce dou? persoane
comunic? bine ele tind s? se
perceap? ca fiind
asem?n?toare.

152
Erickson, care era f?r?
îndoial? un geniu al
comunic?rii, ?tia s? g?seasc?
mecanisme prin care s? intre
în lumea clientului lui ?i s? îl
determine s? îl perceap?
pozitiv, ca pe o persoan?
simpatic?, care îl în?elege.
Construirea unui bun raport
este baza procesului de
comunicare eficient? ?i a
procesului de influen??
ulterior, absolut necesar
pentru a determina o
schimbare, o dinamic?
evolutiv? în lumea interioar?,
care s? genereze vindecarea
persoanei ce intr? în cabinetul
de psihoterapie ?i activarea
resurselor interioare
necesare. Erickson ?tia s?
preia cu m?iestrie tonalitatea,
ritmul vocii ?i celelalte
elemente pe care le observa
la clientul s?u ?i ?tia s? se
exprime în acela?i mod ca
pacientul s?u, s? vorbeasc?
pe limba lui, s? se fac? bine
în?eles. Cele mai evidente
modele de comportament pe
care le po?i observa ?i prelua
de la partenerul de dialog
sunt:
•
 pozi?ia corpului: întregul
corp, pozi?ia corpului,
umerilor, a capului, gestica;
•
tonul ?i ritmul vocii;
•
mi?c?rile repetate- câteodat?
e recomandat ca acestea s?
nu se potriveasc? exact. Cu
alte cuvinte adoptând aceia?i
pozi?ie ca a partenerului t?u,
folosind acela?i ton îi creeaz?
acestuia impresia c? este pe
aceia?i lungime de und? cu
tine, c? e?ti o persoan? de
încredere. Aten?ie îns?! Asta
nu se traduce într-o imita?ie
care l-ar face pe celalalt s? se
simt? ridiculizat mai degrab?
decât în?eles! Este necesar?
discre?ie, armonizare, interes
real, respect, flexibilitate ?i
deschidere pentru lumea ?i
valorile persoanei din fa?a ta
?i mult? experien?? pe care
nu o po?i c?p?ta decât
punând în practic? ?i înv??ând
din gre?elile proprii. Mergând
mai departe, exersând, putem
începe s? înv???m s? prelu?m
de la partener ?i alte
elemente:
•
ritmul ?i modul de a respira;
•
expresiile faciale: ridicatul
sprâncenelor, strângerea
buzelor etc. Capacitatea de a
construi un bun raport este
fundamental? pentru orice
demers de psihoterapie ?i
Erickson a în?eles asta mai
bine decât oricine. Nimeni nu
se va dest?inui în fa?a unei
persoane antipatice ?i cu atât
mai mult nu va accepta
sugestii de la ea! Cu to?ii
suntem dispu?i s? ne
deschidem sufletul ?i s?

153
ne l?s?m influen?a?i de
persoanele în care avem
deplin? încredere ?i care ne
sunt simpatice. Un bun
terapeut trebuie s? aib?
abilitatea de a rela?iona cu
diferite tipologii umane ?i
flexibilitatea care s? îi
permit? s? în?eleag? c?
fiecare om este unic ?i are
propriile metode eficiente de
a-?i rezolva problemele cu
care se confrunt?. Terapeutul
ericksonian va fi doar un ghid
care îl va ajuta s?-?i
descopere resursele ?i s?-?i
g?seasc? propriile r?spunsuri
la situa?iile care-l preocup?.
Nu trebuie s?-l judec?m pe
cel din fa?a noastr? prin
prisma sistemului nostru de
valori sau a felului nostru de a
vedea lumea ?i via?a. Dac?
dorim s? comunic?m optim ?i
s? îi vorbim fiec?ruia pe limba
lui, trebuie s? înv???m s?
folosim acela?i gen de
expresii corespunz?toare
sistemului dominant al
interlocutorului. Au fost
identificate trei sisteme
principale prin care percepem
lumea, care imprim? ?i
anumite caracteristici
persoanelor dup? care pot fi
u?or recunoscute, men?ionate
într-unul din subcapitolele
anterioare. Tendin?a pe care
o avem fiecare este s?
favoriz?m unul dintre aceste 3
sisteme (auditiv vizual sau
kinestezic). Odat? ?tiind cum
func?ionam, ne putem
autoprograma mai eficient.
Cunoscând sistemul favorit al
clientului, îi putem vorbi “pe
limba lui”, în termenii lui, în
modalitatea lui familiar?. A?a
cum am mai subliniat în
momentul când comunicarea
decurge bine între doi
interlocutori
apare în mod spontan
mimetismul comportamental,
ace?tia au atitudini similare,
postura ?i gesturile sunt în
armonie, sincronizate, vocile
de asemenea ca ?i tonul,
volumul, intona?ia ?i alegerea
cuvintelor. Dincolo de aceste
elemente de ordin nonverbal,
care desigur sunt foarte
importante, nu putem s? nu
subliniem ?i importanta
limbajului verbal, a
modalit??ii în care terapeutul
pune întreb?rile. Cercet?rile
recente au eviden?iat c?
mintea uman? î?i continu?
c?ut?rile prin întreg sistemul
de memorie chiar ?i dup? ce a
fost dat un r?spuns aparent
satisf?c?tor pentru nivelul
con?tient la o întrebare.
Tocmai aceast? c?utare
incon?tient? la un nivel
incon?tient autonom este
esen?a abord?rii indirecte.
Terapeutul ericksonian va
c?uta s? provoace acest
fenomen pentru c? este o
manier? prin care se
utilizeaz? poten?ialul latent în
rezolvarea problemei unui
client. Acest tip de c?utare
se produce de multe ori ?i
spontan, în via?a
 154
de zi cu zi, sau chiar în timpul
somnului. De multe ori ne
trezim c? diminea?a ne apare
în minte, în mod spontan, o
solu?ie la o problem? pe care
nu reu?isem s? o rezolv?m
seara. Practic, incon?tientul a
continuat s? lucreze, chiar ?i
atunci când con?tientul se
odihnea.
Metoda socratic? de dialog
este o bun? exemplificare a
felului în care, o bun?
strategie de a pune întreb?rile
potrivite, poate ini?ia acest
proces incon?tient de c?utare
?i de a provoca un client s?-?i
canalizeze toate resursele –
con?tiente ?i incon?tiente-
pentru a se vindeca, pentru a
g?si solu?ii eficiente.
O ilustrare interesant? a
modului în care întreb?rile
terapeutului pot activa
diferite aspecte ale
experien?ei interne este dat?
de cercet?rile efectuate pe
r?spunsurile date de subiec?ii
afla?i în trans? hipnotic?.
Atunci când au fost întreba?i
„Experien?a st?rii de trans?
este
similar?
cu cea în care sunte?i treji?”,
83% din subiec?i au r?spuns
afirmativ. Pe de alt? parte la
întrebarea „Experien?a st?rii
de trans? este
diferit?
de cea în care sunte?i treji?”,
72 % din subiec?i au r?spuns
tot afirmativ. Aceste dou?
r?spunsuri se bat cap în cap
la prima vedere. Dac? privim
îns? din alt punct de vedere
vom vedea c? ele nu sunt
contradictorii. Explica?ia la
aceast? problem? este c?
modul în care au fost puse
întreb?rile au determinat
subiec?ii s? se canalizeze pe
aspecte diferite ale
experien?ei lor interne.
În timp ce prima întrebare i-a
determinat s? se concentreze
asupra similarit??ilor dintre
starea de trans? ?i cea de
veghe, a doua i-a f?cut s?-?i
comute aten?ia asupra
diferen?elor dintre cele dou?
st?ri. Practic ambele
r?spunsuri sunt adev?rate în
acela?i timp pentru c? se
refer? la aspecte diferite ale
experien?ei interne. În
hipnoterapie de multe ori este
util s? ajut?m pacien?ii s?
discrimineze cu st?rile lor
interne sau, din contr?, s?
g?seasc? asem?n?rile,
experien?e diferite.
Formularea întreb?rilor poate
facilita acest proces.
Întreb?rile în sine pot deveni
forme de sugestii indirecte,
atunci când r?spunsul nu este
dat de con?tient. Asemenea
întreb?ri activeaz? procesul
intern de c?utare ?i faciliteaz?
r?spunsuri autonome date de
nivelul incon?tient, fapt care
este tocmai esen?a st?rii de
induc?ie hipnotic?. Spre
exemplificare,

155
vom ar?ta cum o serie de
întreb?ri pot provoca ?i
aprofunda starea de trans?,
prin dou? metode diferite de
induc?ie: fixarea privirii ?i
levita?ia bra?ului. În fiecare
exemplu, r?spunsul la primele
întreb?ri poate fi de ordin
comportamental, care
presupune alegeri con?tiente.
Urm?toarele întreb?ri vor
solicita de la subiect atât
r?spunsuri ce presupun o
inten?ionalitate con?tient?
dar ?i alegeri incon?tiente.
Ultimele întreb?ri vor provoca
pacientul s? r?spund?, s? dea
r?spunsuri ce vin de la un
nivel incon?tient perfect
autonom. Este clar c? ?irul
urm?tor de întreb?ri nu poate
fi luat ca atare ?i utilizat într-o
manier? rigid? pentru c? ele
utilizeaz? tocmai
comportamentul subiectului,
care este diferit de la caz la
caz, a?a cum este firesc.
Subiectul nu are nevoie s?
dea un r?spuns clasic, de
ordin verbal, ci mai degrab?
este provocat s? r?spund?
printr-un comportament ?i
acest mod de a pune
problema tinde s? ocoleasc?
mecanismele de ap?rare.
Întreb?rile îi provoac? s? se
concentreze asupra lor însu?i
?i s? se întrebe cum vor
reac?iona. Acest mecanism
presupune deja o disociere
între nivelul con?tient ?i cel
incon?tient, care va da
r?spunsul la
suita de întreb?ri ale
terapeutului, care va fi de
tipul
:
•
Preferi s?-?i g?se?ti un punct
unde s? prive?ti în timp ce
stai confortabil?
•

În timp ce continui s? prive?ti,

observi c? pleoapele încep s?-
?i tremure?
•

Oare pleoapele încep s?

tremure împreun? sau
separat?
•
Încet, abia perceptibil sau
tare?
•

Se vor închide brusc sau vor

mai continua s? tremure
pentru un timp
•

Oare se vor apropia pleoapele

din ce în ce mai mult pe
m?sur? ce te vei a?eza din ce
în ce mai confortabil?
•
Este în regul?. Se poate ca
ochii s? r?mân? închi?i în timp
ce starea de confort devine
tot mai profund?, ca atunci
când dormi?
•

Oare po?i s?-?i aprofundezi

starea de confort astfel încât
s? nici nu sim?i nevoia s? mai
deschizi ochii?
•

Sau mai degrab?, preferi s?

încerci ?i s? vezi c? nici nu
mai po?i s?-i deschizi?
 156
•

Oare cât de curând ai s? scapi

din vedere aceast? problem?
din cauz? c? incon?tientul t?u
vrea s? viseze?
(În acest moment terapeutul
poate observa mi?c?ri subtile
ale globului ocular, care
urm?resc scenele pe care ?i
le imagineaz? pe ecranul
mental). Vedem c? seria de
întreb?ri (Erickson, 1976)
debuteaz? cu întreb?ri care
solicit? o alegere voluntar?
din partea clientului ?i se
sfâr?e?te cu unele care
vizeaz? doar activitatea unor
procese incon?tiente. O
caracteristic? de baz? a
acestei abord?ri este c? ea
este sigur?, în sensul c? nu
exist? e?ec pentru c? orice
r?spuns ar da subiectul la
întrebare este valid, corect. O
alt? caracteristic? este c?
fiecare întrebare solicit? un
r?spuns ce se traduce într-un
comportament observabil, ce
îi d? terapeutului indicii
importante despre modul în
care clientul reac?ioneaz? la
sugestii. Aceste r?spunsuri
observabile sunt asociate cu
st?ri interne relevante din
perspectiva experien?ei de
trans? ?i constituie indicatori
ai acesteia. Dac? exist? un
e?ec în a r?spunde adecvat
terapeutul poate interveni cu
alte întreb?ri ce insist? pân?
când este ob?inut
comportamentul dorit la un
nivel manifest sau terapeutul
poate discuta cu subiectul
despre experien?a lui
interioar? pentru a putea fi
exploatate, din perspectiv?
terapeutic?, orice r?spunsuri
mai neobi?nuite sau chiar
dificult??i cu care se
confrunt?. Nu este neobi?nuit,
de exemplu, ca unii pacien?i
s? deschid? ochii ocazional,
chiar dac? li se sugereaz? ca
ace?tia s? r?mân? închi?i.
Este un comportament de
verificare la care unii clien?i
apeleaz? în mod automat,
chiar f?r? a fi con?tien?i de
asta. Aceast? atitudine nu
interfereaz? ?i nu afecteaz?
cu nimic procesul terapiei.
Modalitatea de formulare a
întreb?rii las? fiec?rui subiect
libertatea de a r?spunde într-
un mod constructiv din
perspectiva eficien?ei
hipnoterapiei ?i, în acela?i
timp, particular, original.

157
II. PRINCIPIILE ?I
CARACTERISTICILE HIPNOZEI
ERICKSONIENE
II. 16. Vocea, timbrul vocal
este un element important în
hipnoza ericksonian?.
Vocea poate schimba total
sensul unui mesaj (R. Bandler)
Pe tot parcursul hipnozei
se men?ine, în general,
acela?i timbru vocal,

uneori acesta singur putând

induce transa. Vocea este
deja mesajul, fiind plin? de
conota?ii, de muzic?, de
sugestii mai puternice ?i mai
arhetipale decât cuvintele:
“iar vocea mea te înso?e?te
pretutindeni ?i se transform?
în vocea p?rin?ilor t?i, a
profesorilor t?i, a colegilor t?i
de joac? ?i în glasul vântului
?i al ploii….” Din acest motiv
orice persoan? care dore?te
s? devin? un bun
hipnoterapeut trebuie s?
acorde aten?ie acestui aspect
?i s?-?i exerseze vocea. Fiind
afon, Milton Erickson a
acordat o mare aten?ie
modula?iilor vocii,
considerând c? multe tipare
de comportament se reflect?
în modul în care persoana
spune un anume lucru. Pentru
un bun hipnoterapeut
vocea este un element
esen?ial
pentru c? faciliteaz? sau nu
inducerea transei. Având în
vedere importan?a acestui
aspect, aceasta se poate
exersa ?i forma printr-o suit?
de exerci?ii speciale, pe o
lung? perioad? de timp (cum
ar fi armonizarea vocii cu
ritmul unei melodii
instrumentale, cu sunetele
mai înalte sau mai joase,
etc.). Modific?rile de
tonalitate pot constitui o
însumare lexical? propriu-zis?
a modific?rilor ce au
intervenit la nivelul de
comunicare verbal?, a?a cum
se întâmpl? ?i cu limbajul
corporal.

158
II. PRINCIPIILE ?I
CARACTERISTICILE HIPNOZEI
ERICKSONIENE
II.17. Hipnoza ericksonian?
este centrat? pe obiectiv ?i
limitat? în timp.
Caracteristicile obiectivelor
corect definite ?i a tehnicilor
care faciliteaz? realizarea lor.
Fiecare este fauritorul
propriului sau
destin.(Salaustius)

Terapia ericksonian? este una

centrat? pe obiectiv
 ?i de aceea mijloacele ?i
tehnicile trebuiesc utilizate ?i
planificate de a?a manier?
încât s?
activeze resursele
ce vor duce la îndeplinirea
obiectivelor urm?rite.
Obiectivele trebuiesc s? fie
clar definite ?i opera?ionale,
înc? de la începutul terapiei,
în deplin acord cu pacientul.
Acesta trebuie încurajat s?
spun? exact ceea ce dore?te
s? ob?in? de la terapie,
exprimându-se în termeni cât
mai quantificabili ?i clari,
pentru a avea control asupra
eficien?ei terapiei. Terapeutul
va da dovad? ?i în acest
demers de maxim?
flexibilitate ?i nu va încerca
s?-i impun? propriile scopuri,
a?a cum le vede el, prin
prisma sistemului s?u de
valori, ci din contr?, va
încuraja clientul s?-?i
stabileasc? obiectivele a?a
cum crede el de cuviin?? ?i îl
va ghida astfel încât acestea
s? se circumscrie valorilor ?i
priorit??ilor de via?? ale
pacientului, oricât de diferite
sunt ele de cele ale
terapeutului. În acest demers
nu are importan?? dac?
terapeutul este sau nu de
acord cu obiectivele, atâta
timp cât clientul crede c? îi
sunt utile.
Hipnoterapia va fi apreciat?
ca fiind eficient? în m?sura în
care obiectivele stabilite
ini?ial au fost realizate.
Având în vedere c? scopurile
sunt concrete ?i clare,
terapeutul trebuie s? utilizeze
la maximul timpul, astfel încât
num?rul ?edin?elor s? fie cât
mai mic, pe principiul
eficien?ei maxime într-o
unitate de timp cât mai mic?.
Pentru a-i rezolva problema
clientului trebuie s? fim aten?i
la cuvintele lui, la modul cum
se exprim?, la ceea ce
dore?te de la terapie, la
pattern
-urile sale de vindecare pe
care le-a mai

159
utilizat în trecut ?i la solu?iile
bune care l-au ajutat s?
treac? peste perioade sau
probleme dificile de-a lungul
existen?ei sale. Este util s?
avem în vedere schema:
RESURSE
Trebuie identificate resursele
de care dispune subiectul
, ce are, ce nu are, de ce ar
mai avea nevoie pentru a
reu?i s? dep??easc? impasul
în care se afl?. În cazul în
care se constat? c? pacientul
are nevoie ?i de alte resurse
decât cele pe care le posed?
(cum ar fi abilit??i de
comunicare, asertivitate etc.),
psihoterapia va fi direc?ionat?
spre dezvoltarea acestora
prin tehnici adecvate. Mul?i
pacien?i au tendin?a de a se
pierde în detalii în relat?rile
lor ?i terapeutul trebuie s?
evite aceast? capcan?,
centrându-se pe ceea ce este
esen?ial, pentru a valorifica
timpul acordat terapiei la
maxim.

Este important
s? respect?m cererea
subiectului.
Dac? acesta nu ne cere, în
mod explicit, s? rezolv?m o
problem? este foarte posibil
s? nu fie cu adev?rat preg?tit
s? o rezolve ?i s? mai
doreasc? s? mai r?mân? în
acea stare. Deci este mai bine
s?
nu lu?m în seam? cererile
implicite
care pot fi doar fantasme ale
terapeutului, rezultate din
contratransfer ?i din
proiec?iile sale. Trebuie s?
fim aten?i ?i s? fim capabili
s? facem diferen?a între ceea
ce ne dorim noi, ca terapeu?i
?i ca oameni ?i ceea ce î?i
dore?te clientul.
Nu trebuie s? triem
informa?ia prin sistemul
nostru de referin?? sau s?
raport?m ceea ce spune
subiectul la sistemul nostru
de valori sau la experien?a
noastr? individual?. Dac? am
proceda a?a am risca s? ne
rezolv?m doar problemele
noastre, nu ?i pe cele ale
clientului, iar rezultatele
terapiei (în cazul în care ar
exista) ne-ar mul?umi pe noi,
nu pe client. Abordarea în
terapie a cererilor implicite
poate face mai mult r?u decât
bine persoanei.

160
Spre exemplu, dac? persoana
poveste despre o rela?ie
nefericit? ?i nu cere explicit
s? o ajut?m s? se rup? de ea
nu trebuie s? încerc?m s? o
determin?m s? fac? acest pas
pentru c? a?a credem noi c?
ar fi mai bine pentru ea. Nu
am face decât s?-i stric?m
echilibrul, care pentru
moment este probabil o stare
bun? pentru ea, din care mai
are de înv??at, din moment ce
nu ?i-a propus s? o schimbe.
Acest principiu este în ultima
instan??
o modalitate de a respecta
clientul ?i de a avea
încredere în el. Fiecare
persoan? este capabil? s?
decid? ce dore?te ?i ce nu
dore?te s? schimbe în via?a
sa.
A discerne între problemele
personale ?i cele ale
pacientului este o dovad? de
maturitate ?i profesionalism
pentru un terapeut. Tocmai pe
acest segment se dovede?te
utilitatea unei analize
personale sau a unei
dezvolt?ri personale
autentice, în care am avut
ocazia s? lucr?m cu propriile
noastre probleme, s? ni le
accept?m, cunoa?tem ?i s? ni
le rezolv?m. Este un lucru
destul de cunoscut c?
oamenii se plâng deseori de o
sumedenie de lucruri, îns?
acestea nu sunt întotdeauna
?i cele pe care doresc s? le
schimbe. Câteodat?, când
pacien?ii se vait?, au nevoie
s? fie lini?ti?i ?i s? li se
confirme c? ceea ce ei doresc
este rezonabil, firesc. Sau pot
dori s? fie doar asculta?i ?i
recunoscu?i ca persoan?. De
multe ori, între b?rba?i ?i
femei exist? probleme de
comunicare care deriv? din
aceast? problematic?.
B?rba?ii, prin natura lor mai
logic?, mai ra?ional? ?i prin
faptul c? sunt centra?i pe
solu?ii, atunci când aud o
femeie c? poveste?te, c? se
plânge de diferite aspecte, au
tendin?a de a le oferi imediat
solu?ii. Drept rezultat,
acestea se simt neîn?elese
pentru c? ele vroiau de fapt
doar s? fie ascultate ?i s? se
simt? aprobate. Cu alte
cuvinte, era mai potrivit? o
atitudine empatic? decât una
logic?. Sintetizând, putem
spune c?, pentru ca un
obiectiv
s? aib? ?anse mari s? fie
realizat trebuie s?
îndeplineasc? urm?toarele
cerin?e:
o

s? fie formulat în termeni

pozitivi;
o

s? fie personal ?i s? depind?

exclusiv de persoana care ?i-l
propune, nu de factori
exteriori;
o

s? fie concret. Clientul trebuie

ajutat s?-l descrie am?nun?it,
în termeni senzoriali, dup?
schema VAKOG;
o

s? fie quantificabil ?i
observabil;
 161
o

s? fie foarte bine

contextualizat. În acest sens
sunt utile întreb?rile de tipul:
cât, unde, cu cine cum etc.
Pentru ca un obiectiv s?
ajung? s? îndeplineasc?
cerin?ele de mai sus,
terapeutul îl poate ghida prin
întreb?ri ajut?toare de tipul:
-

Ce dori?i s? ob?ine?i?
-
De unde ve?i ?ti ca a?i
ob?inut ceea ce v? dori?i?
-

Cum va ?ti altcineva c? v-a?i

îndeplinit obiectivul?
-

Ce se va întâmpla sau ce se
va modifica dup? ce ve?i
ob?ine ceea ce v? dori?i?
-

Ce v? împiedic? s? v? realiza?i
obiectivul?
-

Când dori?i s? v? îndeplini?i

obiectivul?
-

Ce a?i putea pierde

ob?inându-l?
Întreb?rile trebuie s? fie
puse într-o manier? care
sugereaz? o atitudine
deschis? ?i flexibil? din partea
terapeutului, care s?-i lase
clientului libertatea de a-?i
g?si cea mai bun? cale pentru
el de rezolvare a problemei.
Spre exemplu:
Care sunt modalit??ile cele
mai bune pentru tine s?
sl?be?ti? Vei sl?bi pentru c?
pur ?i simplu vei uita s?
m?nânci sau poate vei amâna
mesele lungi pentru c? te
împiedic? s? faci lucruri mai
interesante? Ce te va motiva
s? nu mai m?nânci alimentele
interzise, care te fac s? te
îngra?i? Vei descoperi c?
mâncarea recomandat? ?i
noile modalit??i de a g?ti sunt
pl?cute ?i vei fi surprins c?
po?i sl?bi f?r? s? te frustrezi
realmente?
Vedem, din acest exemplu,
cum fiecare întrebare las?
libertatea clientului de a
alege din mai multe
alternative pe cea care se
muleaz? cel mai bine pe
tendin?ele sale naturale. Mai
mult decât atât, întrebarea în
sine ofer? sugestii într-o
manier? indirect?. De
principiu, se observ? c?
întreb?rile sunt compuse ?i
implicit au o doz? de
ambiguitate, util? din
perspectiv? terapeutic?
pentru c? ajut? clientul s?
renun?e la limit?rile pe care
le-a înv??at ?i s? fie deschis
spre înv??area unor
pattern
-uri mai constructive de
comportament. Pentru o bun?
descriere a obiectivului, în
termeni senzoriali, trebuie
luat în calcul Modelul Milton
?i corectate eventualele erori
de gândire ale clientului. De
asemenea, atunci când
definim ceea ce dore?te
clientul s? schimbe, este mai
potrivit un limbaj de ac?iune,
care presupune descrierea
problemei în am?nunt,
utilizând expresii senzoriale ?i
termeni concre?i.

162
Este foarte important de ?tiut
cum va ar?ta schimbarea
atunci când aceasta va
surveni la modul concret
evitând descrierile de tipul „el
nu va mai fi nest?pânit” ?i
provocând un limbaj care s?
descrie un comportament în
termeni concre?i, observabili,
obiectivabili. În acest context
este bine s? subliniem ?i
lucrurile care vor r?mâne la
fel deoarece sunt bune,
pozitive, dezirabile.
Ob?inerea rezultatelor ?i
implicit succesul terapiei,
este condi?ionat? de o serie
de factori. La unii dintre
ace?tia am mai f?cut referire
?i în capitolele precedente.
Ace?ti factori pot fi organiza?i
în patru categorii principale:
Factori lega?i de client ?i
factori extraterapeutici:
?

clientul este singura persoan?

cu adev?rat important? în
ceea ce prive?te contribu?ia
la rezultatul hipnoterapiei;
?

p?stra?i concep?iile clientului

în cadrul procesului de
schimbare;
?
cerceta?i for?ele, capacit??ile
?i resursele clientului;
?

inspira?i-v? din competen?ele

interne;
?

fi?i concentra?i asupra

schimb?rii;
?

inspira?i-v? din via?a

clientului, exterioar? terapiei,
în?elegând evenimentele
datorate întâmpl?rii.
Factori lega?i de rela?ie:
?

este foarte important ca

terapeu?ii s? fie percepu?i de
c?tre clien?ii lor ca fiind
empatici ?i necritici;
?

adapta?i-v? comportamentul
la viziunea pe care o are
clientul în leg?tur? cu rela?ia
terapeutic?;
?
accepta?i obiectivele
clientului;
?

adapta?i-v? comportamentul
la nivelul motiva?iei
clientului.
Factori lega?i de a?tept?ri ?i
factori placebo:
?

speran?ele ?i a?tept?rile în
privin?a schimb?rii
sunt factori esen?iali pe care
profesioni?tii s?n?t??ii
mentale le pot promova sau
diminua;
?

momentele de
deschidere ?i de interac?iune
sunt importante;
?

cerceta?i
posibilit??ile de schimbare
f?r? a minimaliza durerea ?i
suferin?a;
?

folosi?i un limbaj care

promoveaz? speran?a
;
?

fi?i con?tien?i de
priorit??ile personale;

163
?

eviden?ia?i sentimentul de
st?pânire de sine al clientului
;
?

orienta?i-v? tratamentul spre

viitor

(mul?i clien?i fac mereu

referiri la experien?e trecute
care îi împiedic? s?……?i uit?
c? ele nu mai fac parte din
prezent ?i nici din viitor, dac?
ei nu mai doresc asta);
?

depersonaliza?i plângerile
clientului.
Factori lega?i de modele ?i
tehnici:
?

alege?i
modelele sau tehnicile care
se potrivesc clientului
vostru ?i exprima?i factorii
comuni;
?

utiliza?i tehnici ?i interven?ii

care s? fie în concordan?? cu
etapele de schimbare ale
clientului;
?
colabora?i cu clientul
în ceea ce prive?te
obliga?iile ?i sarcinile
acestuia Exist? obiective care
nu pot fi îndeplinite brusc, ci
presupun o
schimbare treptat?,
lent?, îns? sigur?. În acest
caz va trebui discutat cu
pacien?ii pentru a-i preg?ti
pentru acest aspect ?i a-i
ajuta s?-?i contureze ni?te
expectan?e realiste, ?tiut
fiind faptul c? mul?i oameni
se pot sim?i frustra?i sau se
pot irita atunci când au
senza?ia c? nu înregistreaz?
nici un progres. Spre exemplu,
nici o persoan? nu va putea
sl?bi peste noapte 10 kg ?i de
aceea trebuie s? aib? r?bdare
?i s? dea dovad? de
perseveren?? în respectarea
indica?iilor date de
nutri?ionist. De aceea, se vor
stabili, în colaborare cu ei,
semnele care indic? progresul
?i pentru clarificarea acestui
aspect sunt utile întreb?rile:
o
Care va fi primul semn care va
indica c? a început s? se
schimbe situa?ia?
o

Ce anume a?i putea semnala

ca având o tent? de cre?tere
în procesul de dezvoltare?
o

Ce crede?i c? se întâmpl?
atunci când lucrurile încep s?
mearg? în sensul dorit?
o
Ce trebuie s? se întâmple
pentru ca s? semnala?i faptul
c? lucrurile sunt în curs de
schimbare, în sensul în care
dori?i dumneavoastr??
o

Cum ve?i p?stra schimbarea

pe care o a?tepta?i s?
înceap??
o

Care este lucrul care vi se

întâmpl? în momentul de fa??
?i care dori?i s? existe ?i în
viitor?
164
Câteva c?i
pentru a crea schimbarea
sunt prezentate în tabelul de
mai jos:
TR?IRI EXPERIEN?? SITUA?IE
CONTEXT OBIECTIV VIZIUNE
AC?IUNE - Sentimente -
În?elesul sinelui -Senza?ii
corporale -Himere ?i gânduri
automate -
pattern
-uri temporale (ac?iuni)
-pattern
-uri spa?iale (ac?iuni) -cadru
?i înclina?ii culturale -cadru ?i
înclina?ii familiale / istorice -
cadru ?i înclina?ii biochimice
/ genetice -ucenicii ?i
înclina?ii datorate neamului -
ideologii spirituale/ religioase
Puncte de vedere
Pattern
-uri de aten?ie Interpret?ri
Explica?ii Evalu?ri Supozi?ii
Convingeri Scenarii de
identificare
Pattern
-uri de rezultat
 Pattern
-uri de interac?iune
Pattern
-uri de limbaj
Pattern
-uri non-verbale EXPERIEN??
CONTEXT VIZIUNE AC?IUNE
A da mesaje de acceptare ?i
de recunoa?tere. E inutil s? se
schimbe sau s? se analizeze
experien?a, întrucât
problema nu este inerent?
Identificarea aspectelor
ajut?toare ?i limitative ale
contextului, apoi sugerarea
schimb?rilor de context în
jurul problemei (de ex.
schimb?ri în biochimie, timp,
spa?iu, obiceiuri culturale ?i
influien?e) Identificarea ?i
repunerea în întreb?ri a
viziunilor legate de: neputin??
?i invalidare, non-
iresponsabilitate sau
determinism ?i de asemenea:
a propune noi posibilit??i de
aten?ie. Aduce?i la zi
pattern
-urile de ac?iuni ?i de
interac?iune care fac parte
din problem? ?i care „r?mân
întotdeauna la fel”.. Apoi,
sugera?i întreruperea
pattern
-ului problematic sau g?si?i ?i
utiliza?i un
pattern
orientat c?tre solu?ii

165
În majoritatea problemelor ce
implic? un element contextual
exist? influien?e echivoce
cum ar fi
pattern
-urile legate de rezultat ?i de
preg?tire. Exist? tendin?e
care îi mobilizeaz? pe oameni
s?-?i ating? obiectivele ?i
altele care îi frâneaz?.
Contextul trebuie luat ?i el în
calcul în aceast? constela?ie.
Pentru a înlesni schimbarea,
exist? câteva idei de care
trebuie s? ?inem cont, câteva
pattern
-uri:
?
 Descoperi?i ideile ?i
credin?ele clien?ilor care au
leg?tur? cu preocup?rile,
problemele ?i cu solu?iile
posibile. Trebuie luat în
calcul ?i rolul pe care îl au
înclina?iile culturale, etnice,
sociale, familiale, spirituale,
politice, religioase ?i
biologice în ansamblul viziunii
pacientului asupra lumii ?i
modul cum aceste
influien?eaz? credin?ele lor,
ideile, explica?iile ?i
interpret?rile care le fac. Este
util s? fie direc?iona?i s?-?i
analizeze felul în care aceste
înclina?ii îi mobilizeaz? sau îi
împiedic? s?-?i ating?
obiectivele;
?
sistemele sociale de
sus?inere (?coal?, munc?,
biseric?, familie, prieteni,
amici, colegi, colectivitate
etc) pot fi utilizate ca puncte
de sprijin în psihoterapie;
?
prietenii care au observat
schimbarea îi pot schimba ?i
clientului viziunea;
?
 folosirea unui limbaj care
promoveaz? speran?a, care îl
ajut? s?-?i modifice acele
pattern
-uri negative. Spre exemplu,
putem folosi descrieri ce se
bazeaz? pe competen?ele
reale ale clientului în opozi?ie
cu cele centrate pe probleme;
?
utilizarea contraexemplelor.
Putem alege s? vorbim despre
excep?ii, despre rezultate
unice, care contrazic
întâmplarea nepl?cut?. Sunt
preferabile acele
contraexemple mai apropiate
de prezent, dac? pot fi
identificate pentru c? dovada
cea mai u?or acceptat? este
cea actual?, pentru c? este
afectiv mai puternic?. În cazul
în care nu g?sim un asemenea
exemplu apropiat, este bine
s? c?ut?m unul mai
îndep?rtat în timp, pentru c?
un exemplu r?mâne un
exemplu;
?
g?sirea acelor întâmpl?ri
alternative care merg la
acelea?i fapte. Aceast?
abordare est util? atunci când
terapeutul are nevoie s?
scoat? în eviden?? un punct
de vedere diferit de cel pe
care îl argumenteaz? clientul.
Poate face interpret?rile
plecând de la o ipotez? sau de
la o uimire, folosind expresii
de genul „m? întreb”, „este
posibil ca”, „se poate ca”;

166
?
 identificarea ?i scoaterea în
eviden?? a acelor calit??i ale
clien?ilor care le permit s? se
ridice deasupra sor?ii ?i s?-?i
gestioneze situa?iile dificile
cu care se confrunt?;
?
sprijinirea clientului în efortul
de a-?i contura o viziune
atr?g?toare asupra viitorului.
Pentru a identifica
pattern
-urile problematice, trebuie
precizat cu exactitate care
este frecven?a cu care se
manifest? în mod curent
problema (o dat? pe zi, pe
s?pt?mân?), cât dureaz?, în ce
loc se manifest?, ce face
persoana sau cei din jur
atunci când apare. Exist?
factori care amplific?
problema ?i care pot ?ine de
context, de persoane din jur
sau de modalitatea
pacientului de a interpreta
evenimentele.
Modificarea, întreruperea sau
dezorganizarea ?i
destructurarea
pattern
-urilor dezadaptative sau care
înso?esc problema sunt
favorizate de:
•
schimbarea frecven?ei;
•
modificarea ritmului cu care
se manifest?;
•
schimbarea intensit??ii;
•
scurtarea duratei;
•
schimbarea momentului în
care se manifest?;
•
 ad?ugarea unui element nou
problemei;
•
asocierea apari?iei problemei
cu un
pattern
ce reprezint? o activitate
nepl?cut?. Schimbarea se
poate face printr-un proces
cunoscut sub denumirea de
re-pattering
care presupune actualizarea
acelor
pattern-
uri îndreptate spre rezultat ?i
interac?iune, centrate pe
solu?ii. Pentru realizarea
acestui obiectiv se caut? s?
se descopere, s? se
eviden?ieze solu?iile,
capacit??ile, preg?tirea,
puterile ?i resursele
anterioare, competen?ele
clientului. Pentru a avea
efectul scontat este bine ca
toate acestea s? fie f?cute cu
tact, prin punerea întreb?rilor
potrivite care îi provoac? pe
clien?i s?-?i g?seasc? singuri
solu?iile ?i s?-?i descopere
resursele. Descoperirea
solu?iilor anterioare, a
solu?iilor g?site la un anume
moment din trecut ?i a
reu?itelor par?iale este un
demers extrem de util ?i este
facilitat de întreb?rile de tipul:
spune?i-mi o dat? când
problema a survenit ?i
dumneavoastr? a?i fost
capabil s? o st?pâni?i într-un
fel sau altul
. Eviden?ierea momentului
când problema ia sfâr?it, sau
este pe cale s? se
 167
finalizeze, ofer? indicii
valoroase pentru g?sirea
solu?iilor de rezolvare. De
asemenea, schimb?rile care
au precedat tratamentul pot
s? ne furnizeze informa?ii
valoroase despre modalitatea
în care clien?ii î?i abordeaz?
problemele. Este util de
identificat, cu exactitate,
cadrul în care clien?ii se simt
preg?ti?i, creativi ?i capabili
de a-?i rezolva problemele. În
cazul în care problema nu s-a
înr?ut??it este bine s?
identific?m cauzele. Simplul
fapt c? pacientul realizeaz? c?
al?ii se confrunt? cu situa?ii
mult mai dificile decât ei îi
poate face s? se simt? bine ?i
mai optimi?ti. În continuare
vom prezenta câteva
principii ce ne ajut? s? ne
construim un limbaj al
putin?ei, al speran?ei,
orientat spre solu?ii
:
Anularea limbajului
neputin?ei
. Dac? clien?ii se simt
neîn?ele?i vor deveni furio?i
sau îl vor face pe terapeut s?
în?eleag? c? exist? o
problem?. În acest context
ad?ugarea de sensuri noi
cuvintelor clien?ilor poate fi
mai benefic? decât o simpl?
reformulare;
Reformularea r?spunsurilor.
Exemplu: Clientul:
El are mereu necazuri
– Terapeutul:
El a avut necazuri.;
Transformarea declara?iilor
de ordin general
ale clien?ilor de tipul „totul”,
„toat? lumea”, „nimeni”,
„întotdeauna”, „niciodat?”
în declara?ii par?iale,
particularizate;

Transformarea m?rturisirilor
clien?ilor, raportându-le la
adev?r sau la realitat
e
prin utilizarea expresiilor:
„Dumneavoastr? ave?i
impresia c?…”, „Gândi?i-v?
c?”;
Manifestarea presupunerilor
prin cuvinte

precum „deja”, „pân? în

prezent”, „atunci când”
sugereaz? clientului c? în
viitor lucrurile vor lua o alt?
întors?tur?;
Reinserarea declara?iilor
dificile în unele ce au leg?tur?
cu viitorul ales sau cu
obiectivul.

Clientul:
nu voi sc?pa niciodat? de
aceast? situa?ie
 Terapeutul:
Dori?i s? g?si?i un mijloc de a
sc?pa de aceast? situa?ie?
;
Acordarea permisiunii de a
învinge
(Pute?i
!) sau a permisiunii de a nu
face
(Nu sunte?i obligat!);
Utilizarea oric?rui ajutor care
face posibil? schimbarea
, oricât de mic ar fi. Aceast?
tehnic? permite
transformarea unor
comportamente, considerate
în mod curent incapacit??i,

168
simptome, aspecte negative
în atu-uri. Ex.: Client:
Familia mea este extrem de
disfunc?ional? ?i confuz?.
Terapeut: „
Ave?i experien?a
disfunc?ionalit??ii ?i a
confuziei;
Înglobarea tuturor aspectelor,
sentimentelor într-un tot
unitar.
Aceast? tehnic? este bun?
pentru c? oamenii se simt
prizonieri doar pentru c?
experimenteaz? lucruri opuse,
contradictorii;
În?elegerea criticilor.
Aceste sunt o surs? bogat? ?i
valoroas? de informa?ii pentru
c? ne ofer? un feed-back
despre felul în care noi lucr?m
cu clien?ii. În cazul în care
constat?m c? pacientul este
nemul?umit, trebuie s? avem
disponibilitatea ?i
flexibilitatea de a ne schimba
modul de a aborda terapia, de
a comunica mai bine;
Adaptarea limbajului la cel al
pacientului.
Pentru
a ajuta clientul s?-?i
contureze o viziune pozitiv?
asupra viitorului îl putem
ajuta prin întreb?ri de tipul
:
Dup? p?rerea dumneavoastr?,
ce este important s? realiza?i
în via???, Ce înseamn? pentru
dumneavoastr? un viitor bun?,
Ce visa?i pentru zilele
s?pt?mânii/lunile/anii ce vor
veni?, Pentru ce a?i fost
trimis pe aceast? lume?, În ce
domeniu de activitate crede?i
c? a?i putea aduce o
contribu?ie?, Ce v-a?i str?dui
s? face?i în via?? dac? a?i ?ti
c? nu a?i putea da gre??”
. Este la fel de important s?
negociem cu clientul pentru a
reu?i s?
desfiin??m obstacolele ce
stau în calea viitorului ales
pentru c?, se poate întâmpla
ca pacien?ii s? ?tie cu
exactitate ceea ce vor, dar s?
nu poat? s?-?i ating?
obiectivele pentru c? percep
obstacolele care le stau în
cale ca fiind de neînvins. Ei nu
se simt, în acest caz,
îndeajuns de puternici pentru
a-?i realiza visurile sau cred
c? mai sunt o sumedenie de
lucruri pe care trebuie s? le
fac? înainte.
Întreb?rile utile pentru acest
demers
sunt de tipul:
Dup? p?rerea dumneavoastr?
ce anume v? împiedic? s?
ajunge?i acolo unde v? dori?i?
, Dup? p?rerea dumneavoastr?
ce anume v? împiedic? s? v?
realiza?i obiectivele?, Ce
crede?i c? trebuie s? vi se
întâmple înainte de a putea s?
v? realiza?i visul?, Care sunt
ac?iunile pe care nu le face?i
pentru a permite visurilor
dumneavoastr? s? se
realizeze?, Care sunt
obstacolele care stau în calea
visurilor dumneavoastr??, Ce
ar face, dup? p?rerea
dumneavoastr?, eroii,
modelele sau oamenii pe care
îi

169
admira?i dac? ar fi în locul
dumneavoastr? pentru a-?i
realiza visele?, Ce anume nu
face?i, nu gândi?i ?i ei ar
face, ar sim?i sau ar gândi în
aceast? situa?ie?, Ce anume
face?i, sim?i?i sau gândi?i
dumneavoastr? ?i ei nu ar
face, nu ar sim?i ?i nu ar
gândi?
. Ulterior se poate
întocmi un plan de ac?iune
pentru a ajunge la un viitor
ales, dorit de pacient. Simplul
fapt de a avea o viziune a
viitorului ?i a fi con?tien?i de
obstacole, nu-i va c?l?uzi spre
îndeplinirea lor. În aceast?
etap? întreb?rile ajut?toare
sunt de tipul:
Ce pute?i face în viitorul
apropiat pentru a putea p??i
pe calea pe care dori?i s?
merge?i?, Care ar fi primul
pas spre realizarea visului
dumneavoastr??, Ce pute?i
face plecând de aici?, Ce
pute?i face în seara aceasta?,
Ce crede?i c? v? poate ajuta
s? face?i acest pas?.
Terapia ericksonian? este
limitat? în timp.
Durata medie a tratamentului
este de 6-10 ?edin?e. Mai mult
decât atât, unele studii arat?
c? în cele mai multe cazuri
amelior?rile survin la
începutul tratamentului, în
primele 6-8 ?edin?e apoi
impactul continu?, îns? dup?
10 ?edin?e tinde s? se
diminueze. Atitudinea
corect? din punct de vedere
etic este s? se lucreze la
cercetarea deschiderii
multitudinii de posibilit??i de
solu?ionare ?i de schimbare.
Practicienii cu un grad ridicat
de profesionalism lucreaz? la
fiecare ?edin?? pentru a
optimiza eficacitatea lor,
pentru a-i ajuta pe clien?i s?-
?i g?seasc? dezlegarea la
problemele lor în timpul cel
mai scurt cu putin??. O bun?
colaborare cu pacientul, care
imprim? direc?ia în care se va
merge pentru atingerea
obiectivelor, este mult mai
important? decât num?rul
?edin?elor. Absen?a
structur?rii în terapie poate
avea grave consecin?e asupra
rezultatului. Nu trebuie s?
punem un semn de egalitate
între structurare ?i îngr?dire.
Structurarea ofer? o imagine
asupra direc?iei în care
trebuie s? mearg? procesul
terapeutic. Aceasta
presupune s? în?elegem
corect nelini?tile ?i temerile
clien?ilor, a ceea ce ei î?i
doresc s? ob?in? prin
intermediul schimb?rii. În
func?ie de acestea terapeutul
trebuie s? dea dovad? de
maxim? flexibilitate.
Obiectivele trebuie
transformate în ac?iuni
observabile cu claritate de
clien?i. Terapeutul trebuie s?
ajute clientul s? adopte un
limbaj adecvat care s?-l
conduc? la rezultate realiste
?i realizabile ?i s? evite
cuvintele vagi.

170
Îns??i procesul de evaluare,
pe care un terapeut îl face,
trebuie s? aib? la baz? ideea
c? problemele pot fi rezolvate
?i c? este important de
stabilit care sunt obiectivele
concrete urm?rite prin
terapie.

171
II. PRINCIPIILE ?I
CARACTERISTICILE HIPNOZEI
ERICKSONIENE
II. 18. Fiecare pacient are o
modalitate subiectiv? de a
intra în hipnoz? ?i de a tr?i
aceast? stare.
"Cunoaste-te pe tine insuti."
(Socrate)
A?a cum am mai precizat,
fiecare metod? de induc?ie
trebuie s? fie unic?,
adaptat? personalit??ii
clientului ?i s? valorifice la
maximul informa?iile pe care
le ob?inem de la client. În
func?ie de aceste informa?ii
avem posibilitatea s?
alc?tuim o metod? de
induc?ie potrivit?,
personalizat?
?i s? folosim metafore
alc?tuite individual ?i
adaptate fiec?rui caz ?i
context particular. Vom utiliza
culoarea care îi place
pacientului, cadrul, peisajul,
activit??ile preferate dar ?i
elemente unice ce deriv? din
contextul particular în care se
afl? clientul atunci când este
în cabinetul de psihoterapie.
Mai mult decât atât, fiecare
om tr?ie?te aceast?
experien?? a transei într-o
modalitate subiectiv?, proprie
?i fiecare client atinge o
anumit? profunzime a transei
(de altfel exist? pu?ine cazuri
în care o trans? profund? este
absolut necesar? pentru a
rezolva o problem?). Iat?
câteva relat?ri ale unor
subiec?i, dup? ce au fost
sco?i din trans?:
Am sim?it un curent continuu
de energii. Era ceva foarte
puternic sus. S-au produs
multe modific?ri la nivel
corporal. Când a ap?rut
problema tot corpul mi s-a
încordat, nu ?tiu despre ce
problema era vorba. S-a
întâmplat ceva foarte
puternic, sim?eam o energie
care radia dinspre terapeut
spre mine, transpiram foarte
mult, tr?iam senza?ia ca eram
aici ?i acolo, altundeva. Am
sim?it o puternica detent? în
zona toracica. In momentul în
care a ap?rut rezolvarea, o
senza?ie de bine mi-a inundat
tot corpul. Acum m? simt
foarte bine, este o senza?ie
extraordinar? de eliberare.

172
A fost ca un somn pl?cut M-
am sim?it treaz în fiecare
moment în care
dumneavoastr? îmi vorbea?i.
Aceste tr?iri trebuiesc luate
ca atare, nu trebuiesc
contrazise, fiind profund
subiective. Ceea ce este cu
adev?rat important este ca
problema s? fie rezolvat?.
173

III.
TEHNICI DE HIPNOZ?
ERICKSONIAN?

III. 1. O tehnic? de Hipnoz?

dezvoltat? de Ernest Rossi.
"Nimeni nu ne poate da
sugestii atat de puternice
cum ne putem da singuri"
(Emil Coue)
Ernest Rossi a fost unul dintre
cei mai apropia?i colaboratori
ai lui Milton Erickson. El a
avut meritul c? a reu?it s?
sintetizeze o serie de tehnici
?i principii ale terapiei lui
Erickson , care, de altfel, nu
era foarte preocupat de acest
aspect, fiind centrat mai
degrab? pe practic?.
PRECIZARE: Aceast? tehnic?
se bazeaz? pe principiul
conform c?ruia
incon?tientul este depozitul
unor resurse nelimitate ?i c?
rolul hipnoterapeutului este
s? le deblocheze ?i s? le
canalizeze spre rezolvarea
problemelor concrete ale
clientului.
Cheia vindec?rii se afl? deci
în noi, îns? pentru a o g?si
trebuie s? ?tim s? ne dep??im
blocajele ?i rezisten?ele.
Incon?tientul reac?ioneaz?
mai bine la sugestii
nondirective, care îi las? o
mare libertate de a ac?iona,
a?a cum este mai bine, în
beneficiul persoanei. Erickson
avea total? încredere în
incon?tient ?i implicit în
capacitatea fiec?ruia de a-?i
g?si solu?ii la problemele cu
care se confrunt?. Din acest
motiv a dezvoltat o serie de
tehnici care s? pun?
incon?tientul la treab? ?i s?
deblocheze acele resurse
inepuizabile ce zac
neutilizate, din simplul motiv
c? nu ?tim cum s? le acces?m
?i, de cele mai multe ori, nici
nu suntem con?tien?i de
existen?a lor. Situa?iile limit?,
îns?, ne arat? c? atunci când
ne confrunt?m cu pericole ce
ne pun via?a în pericol, putem
reac?iona într-o manier? de
care nici nu b?nuiam c? am fi
în stare ?i g?sim for?e de care
nu eram con?tien?i. În
literatura de specialitate
întâlnim numeroase exemple
în acest

174
Tehnica pe care o vom
prezenta, în continuare, va
ar?ta modalitatea în care
Erickson obi?nuia s? asocieze
ni?te gesturi naturale cu
starea de relaxare sau de
intrare în trans? (cum ar fi
respira?ia). Tehnica de mai
jos
acord? incon?tientului
maximul de libertate ?i de
încredere, atât în ceea ce
prive?te g?sirea problemei
celei mai oportune de abordat
cât ?i în ceea ce prive?te
maniera de a o rezolva.
Vom remarca, dac? privim cu
aten?ie, c? modul de
construire a sugestiilor
respect? principiile
enumerate în capitolele
anterioare. Este bine de
precizat c?, în decursul
tehnicii, subiectul poate avea
diferite reac?ii cum ar fi:
modificarea mimicii, plâns,
râs, modificarea pozi?iei etc.
Terapeutul nu trebuie s? se
team? de aceste reac?ii
pentru c? ele sunt indicii care
ne arat? c? incon?tientul
pacientului lucreaz?.
Subiectul trebuie l?sat s?
tr?iasc? în trans? aceste
reac?ii. Dup? trezire se poate
discuta despre sentimentele
tr?ite, senza?iile sim?ite, doar
dac? pacientul simte nevoia
s? fac? acest lucru. În cazul în
care subiectul alege s?
discute despre experien?a
prin care a trecut, terapeutul
îi va da asigur?ri c? tot ceea
ce s-a întâmplat sunt seme c?
incon?tientul s?u dore?te s?
lucreze în beneficiul lui ?i c?
acest fapt este cel mai bun
lucru care se poate întâmpla.
Trebuie s? fim aten?i ?i s?
contracar?m eventualele
temeri ira?ionale ale clien?ilor
?i s? nu judec?m sau
etichet?m în vreun fel
experien?ele lor subiective.
Fiecare persoan? tr?ie?te
senza?ii unice, în maniera ei
proprie iar aceste sentimente
sunt perfect valabile.
Etapele tehnicii: 1.
I se cere subiectului s?-?i
g?seasc? o pozi?ie relaxat? în
care nimic nu-l incomodeaz?:
îmbr?c?minte, pozi?ie, etc.
Poate sta pe un scaun sau pe
un fotoliu. I se cere apoi s?-?i
pozi?ioneze palmele paralel,
f?r? a-?i sprijini coatele pe
nimic. Terapeutul adopt? o
pozi?ie identic?, aflat pe un
scaun în fa?a clientului. Apoi i
se sugereaz?
s?-?i imagineze c? între cele
dou? palme circul? un curent
apoi i se cere
s? amplifice aceast? senza?ie
. În acest sens, se folosesc
sugestii de genul:
De câte ori inspiri, corpul t?u
se destinde tot mai profund ?i
mai agreabil.
 175
Imagineaz?-?i c? între cele
dou? mâini circul? un curent
foarte puternic. Poate fi un
curent rece, cald, c?ldu?, nu
are importan??. Concentrat?-
te asupra acestui curent ?i
observ? cum acesta devine
tot mai puternic. Amplific?
senza?ia pe care o sim?i tot
mai mult, cu fiecare
respira?ie
etc
2.
Palmele terapeutului ?i ale
subiectului sunt paralele,
pozi?ia este relaxat?. În
aceast? etap? se cere
incon?tientului s? colaboreze
pentru rezolvarea unei
probleme pe care o va alege
ulterior. R?spunsul
incon?tientului ca fi prin
intermediul palmelor. Daca
r?spunsul este pozitiv (da),
palmele se vor apropia iar
dac? r?spunsul este negativ
(nu), palmele se vor dep?rta.
Tot în aceast? etap? se
administreaz? sugestii prin
care s? i se înt?reasc?
încrederea clientului în
propriul incon?tient. DA NU
Sugestiile vor fi de tipul:
Acum cere incon?tientului
t?u s? colaboreze, aici ?i
acum, pentru rezolvarea unei
probleme pe care o va g?si
ulterior. Dac? r?spunsul
incon?tientului t?u va fi
pozitiv palmele se vor
apropia, se vor atrage precum
doi magne?i. Dac?, din contr?,
r?spunsul va fi negativ,
palmele se vor respinge, se
vor îndep?rta una de cealalt?
.
 Ai încredere în incon?tientul
t?u, nu te gr?bi, las?-l s?
lucreze în propriul ritm, în
propria manier?. El ?tie dac?
ceva este bine sa fie rezolvat,
aici ?i acum, pentru armonia
ta interioar?, pentru s?n?tatea
?i eficien?a ta. Incon?tient
înseamn? tot ceea ce nu e?ti
con?tient aici ?i acum
.
Incon?tientul dispune de
resurse inepuizabile ?i de
solu?ii pentru toate
problemele tale. Aceste
resurse le poate utiliza în
beneficiul t?u dac? ai
încredere în el
. NOT?: În cazul în care nu se
întâmpl? nimic, nu primim nici
un r?spuns timp de
aproximativ 15 minute vom
scoate subiectul din trans?.
Doar dac? r?spunsul, la
întrebarea de sus, este
pozitiv,
adic? palmele clientului se
vor apropia
vom trece la etapa 3
176
3.
. În aceast? etap?
cerem incon?tientului s?
aleag? o problem? pe care s?
o rezolve imediat
, aici ?i acum. În momentul în
care problema apare,
una din mâini, stânga sau
dreapta, nu are importan??,
va coborî pe genunchiul
corespunz?tor mâinii
. Se dau sugestii de tipul:
Mâinile s-au apropiat . Asta
înseamn? c? incon?tientul t?u
este de acord s? colaboreze
aici ?i acum pentru rezolvarea
unei probleme
.
Cere-i acum incon?tientului s?
g?seasc? o problema despre
care el ?tie c? este bine sa fie
rezolvat? aici ?i acum pentru
s?n?tatea ta, sau pentru
echilibrul t?u interior. În
momentul în care problema va
ap?rea una din mâini, stânga
sau dreapta, nu are nici o
importan?? va coborî pe
genunchiul corespunz?tor. Ai
deplin? încredere în
incon?tient ?i las?-l s? fac?
aceast? alegere pentru tine.
El ?tie mai bine decât
con?tientul ceea ce e bine s?
fie rezolvat, aici ?i acum,
pentru armonia ta interioar?,
pentru realizarea scopurilor
tale. Tot ceea ce ai de f?cut
este s?-i acorzi încredere, s?-l
la?i s? g?seasc? problema pe
care el ?tie ca este bine s? fie
rezolvat?. Trebuie s?-i
respect?m ritmul, alegerile ?i
maniera de a lucra
. Când una dintre mâini
coboar? pe genunchi, trecem
la etapa 4.
4.
Cerem
incon?tientului s? se bran?eze
la resursele sale interne
necesare pentru rezolvarea
problemei
. Sugestii:
Acum mâna dreapt?/stâng?
(dup? caz) a coborât pe
piciorul corespunz?tor. Acest
gest înseamn? c?
incon?tientul t?u a g?sit deja
problema care este bine sa fie
rezolvat? aici ?i acum. Cere-i
acum incon?tientului s? se
conecteze la resursele
inepuizabile pe care el le
cunoa?te foarte bine pentru a
g?si o solu?ie util? ,eficient?
?i satisf?c?toare la problema
pe care a ales-o .
Incon?tientul dispune de
resurse infinite ?i de solu?ii
pentru orice problem?. Cere-i
s? se conecteze la resursele
de care are nevoie pentru a
rezolva problema.
Se a?teapt? un minut, se
repet? sugestiile acestei
etape, apoi se trece la etapa
5.
177
5.
În aceast? etap?,
incon?tientul va utiliza
resursele la care s-a conectat
?i va rezolva problema
. În momentul în care solu?ia
util? ?i satisf?c?toare va
apare, mâna care nu a
coborât pe genunchi se va
îndrepta spre fa?? atingând-o.
Sugestii: “Las?-?i acum
incon?tientul s? rezolve
problema utilizând resursele
de care are nevoie. În
momentul în care solu?ia util?
, eficient? ?i satisf?c?toare a
ap?rut cealalt? mân? va
atinge fa?a.
Ai încredere în incon?tient
deoarece el ?tie mai bine
decât con?tientul tot ceea ce
trebuie f?cut pentru
rezolvarea problemei într-un
mod satisf?c?tor pentru tine .
El se folose?te de resursele
pe care le cunoa?te bine ?i
lucreaz? în acest moment
pentru tine, în beneficiul t?u,
pentru a g?si o solu?ie
eficient? ?i satisf?c?toare
În func?ie de timpul de care
subiectul are nevoie pentru a
rezolva problema, sugestia se
poate repeta de câteva ori.
Dup? r?spunsul motor,, care
semnific? rezolvarea
problemei (atingerea fe?ei) se
va trece la etapa 6.
6.

Cerem incon?tientului s?
restituie con?tientului solu?ia
g?sit?
 pentru ca acesta s? o poat?
folosi util ?i satisf?c?tor în
viata de zi cu zi, în momentul
când se va confrunta cu
problema. Sugestii:
Mâna a atins deja fa?a, ceea
ce înseamn? c? incon?tientul
a g?sit deja solu?ia la
problem?. Roag?-l acum s?
transmit? con?tientului
solu?ia pentru ca acesta s? o
poat? folosi util ?i eficient în
via?a de zi cu zi .
Incon?tientul t?u îi va
transmite con?tientului
solu?iile pe care le g?se?te
pentru ca acesta, con?tientul
s? se poat? folosi de ele într-
un mod util pentru tine
. Dup? ce sugestia va fi
repetat? de câteva ori se
trece la etapa 7.
7.

Trezirea din trans?.

I se spune subiectului s?
devin? con?tient de pozi?ia
corpului, de ceea ce se
întâmpl? în jurul lui, s?-i
mul?umeasc? pentru ca ?i-a
acordat timpul, s? intre în
contact cu incon?tientul s?u,
s? deschid? ochii, etc.
Sugestii:

178
Mul?ume?te-?i pentru c? ?i-ai
acordat acest timp necesar
pentru a intra în contact cu
incon?tientul t?u ?i cu
resursele tale interioare.
Acum, încet, încet îndreapt?-
?i aten?ia c?tre exterior.
Observ?-?i pozi?ia corpului, a
mâinilor. Ascult? sunetele din
jurul t?u ?i revino aici ?i
acum.

179

III. TEHNICI DE HIPNOZ?

ERICKSONIAN?

III.2. O tehnic? de hipnoz? ce

presupune utilizarea
metaforelor.
Mokusen Hiki tr?ia într-un
templu din provincia Tanaba.
Unul dintre discipolii s?i se
plângea de zgârcenia so?iei
sale. Mokusen se duse la
femeie ?i-i ar?t? pumnul
strâns. - Ce înseamn? asta?
se sup?r? femeia. - S?
presupunem c? mâna mea ar
fi tot timpul a?a. Cum ai crede
c? e? - Diform?. Atunci
Mokusen îi ar?t? mâna cu
degetele r??chirate.
- Dar dac? ar fi a?a?
- E un alt fel de diformitate,
spuse femeia. - Dac? ai
în?eles, vei fi o so?ie bun?,
încheie Mokusen. Dup?
aceast? discu?ie, femeia î?i
ajut? so?ul nu numai s?
strâng? banii, dar ?i s?-i
împart?.
PRECIZ?RI: Aceast? tehnic?
utilizeaz? o metod? de
induc?ie ericksonian?
. Pentru a fi eficient? este
necesar s? ?tim o suit? de
lucruri despre pacient.
Trebuie s? afl?m ce îi place ?i
ce nu îi place s? fac?, ce
culori, sunete, gusturi,
imagini, mirosuri îi par
agreabile. Nu în ultimul rând,
avem nevoie s? ?tim dac?
subiectul are eventuale fobii,
pentru a nu utiliza acel
element particular în hipnoz?.
Este clar c? un subiect cu
fobie de ap? nu se va putea
relaxa într-un cadru ce
presupune acest element iar
alt subiect, cu fobie de
în?l?ime nu se va putea relaxa
dac? i se va sugera c? se afl?
pe un nor magic. Din aceast?
perspectiv? o bun? anamnez?
este o condi?ie esen?ial?
pentru a alc?tui o poveste
potrivit?, ce faciliteaz?
intrarea în trans? ?i, nu în
ultimul rând, pentru alc?tuirea
metaforei care s? faciliteze
rezolvarea problemei ?i
eliberarea resurselor
necesare ?i con?tientiz?rile
de care clientul are nevoie.
Asupra acestor lucruri s-a mai
insistat în capitolele
precedente.

180
De asemenea induc?ia, cât ?i
metafora utilizeaz? schema
VAKOG pentru a face scenele
cât mai vii ?i reale ?i pentru a
induce pacientului senza?ia
de realitate, adic? s? îl facem
s? tr?iasc? scena pe care o
povestim în trans? ca si cum
ar fi una perfect real?. Pentru
a stabili exact ce problem?
dore?te pacientul s? rezolve,
trebuie s?-l ascult?m extrem
de atent ?i s? ne ab?inem în a
proiecta dorin?ele noastre în
ceea ce ne relateaz? clientul
(?i asupra acestui aspect s-a
mai insistat). Pe de alt? parte
trebuie s? fim capabili s?
ajut?m pacientul s? fac?
distinc?ie între vis (ceea ce
se poate realiza) ?i fantasm?,
între lucrurile realizabile ?i
cele nerealizabile. De aceea,
trebuie întrebat subiectul în
ce context vrea s?-?i realizeze
visul ?i s?-l ajut?m prin
întreb?ri s?-?i imagineze visul
în termeni senzoriali (conform
schemei VAKOG). Ob
iectivul va fi unul concret,
quantificabil ?i trebuie tr?it la
maniera aici ?i acum în
termeni senzoriali
. Acest fapt m?re?te ?ansele
de a putea fi realizat ?i de a
nu r?mâne la stadiul de
fantasm?, pe care subiectul o
crede nerealizabil?.
Întreb?rile de tipul
cum va fi când problema nu
va mai exista?, cum te vei
sim?i dup? ce vei rezolva
problema?, ce va fi schimbat
atunci când s-a rezolvat
problema?, cum te vei
comporta atunci?, ce te
împiedic? s? rezolvi
problema?, de ce ai nevoie
concret pentru a o rezolva?
sunt extrem de utile, pentru
c? îl ajut? pe subiect s?
realizeze dac? problema este
una real? sau una fals?, ?i
dac? ea este una realizabil?.
Terapeutul, ascultând aceste
detalii, le poate utiliza ?i
integra într-o metafor?, în
func?ie de ceea ce consider?
a fi potrivit pentru client ?i în
func?ie de limitele
creativit??ii proprii.
Etapele tehnicii: 1.

Secven?a
“da”.
A?a cum am precizat în
capitolele precedente este
important s? ob?inem de la
subiect câ?iva de da, pentru
a-i cre?te receptivitatea ?i a
m?ri ?ansele de colaborare.
Putem face acest lucru, f?r?
ca pacientul s? sesizeze
aspectul punându-i întreb?ri,
la care evident va r?spunde
afirmativ.
2.
Relaxare ?i induc?ie
. Utilizând elementele pe care
le-am aflat în anamnez?,
alc?tuim o poveste care îi
induce pacientului
 181
starea de relaxare, confort ?i
mai apoi de trans?. Subiectul
este plimbat prin locurile prin
care îi place s? se plimbe,
colorate în culorile preferate,
etc. Se folosesc toate
informa?iile din interviul
prealabil pentru a alc?tui un
cadru cât mai fidel
preferin?elor subiective ale
clientului;
3.
Sugerarea solu?iilor în mod
direct sau metaforic
, ca în pove?tile cu zâne, ca
un fel de magie. Se ?tie c?
mintea nu face distinc?ie
între imagina?ia puternic? ?i
realitate. Tot ce a fost mai
întâi realizat în minte se pune
în practic? mult mai u?or în
realitate. Acest principiu se
folose?te în sportul de
performan??. Putem face
orice în imagina?ie. Pot fi
create diverse cadre ?i
pove?ti (feeric, SF, romantic,
etc.), în func?ie de
personalitatea subiectului.
Practic nu exist? decât
limitele creativit??ii ?i
flexibilit??ii terapeutului;
4.

Sugestie posthipnotic? ?i
ancorarea în concret.
Odat? trezit se discut? cu
pacientul despre experien?a
prin care a trecut. Nu se
discut? despre metafor?. Cu
cât aceasta este mai pu?in
transparent? cu atât aceasta
va fi mai eficient?. Probabil
c?, subiectul va realiza
semnifica?ia ei abia dup? ce
problema va fi deja rezolvat?.

182

III. TEHNICI DE HIPNOZ?

ERICKSONIAN?

III.3. O metod? ericksonian?

de relaxare/induc?ie.
Nu trebuie s? te str?duie?ti s?
hipnotizezi pe cineva.
Adev?rata art? consta în a-?i
l?sa clientul s? intre în trans?
în cea mai natural? metod?
pentru el (M. Erickson)
Aceast? metod? de
relaxare/induc?ie a fost
dezvoltat? de Marge
Reddington (1994)

pe baza principiilor
ericksoniene, pentru a fi
utilizat? în cadrul unei tehnici
mai ample, pe care o vom
prezenta la capitolul III.4.
Am ales s? o prezent?m, îns?,
independent, pentru c? poate
fi utilizat? ca o alternativ? la
etapa 2 din tehnica anterioar?
sau poate fi folosit? în
combina?ie cu orice alt?
tehnic? (PNL spre exemplu)
care poate beneficia de pe
urma relax?rii sau hipnozei.
Se ?tie c? sugestiile ?i
tehnicile de autoprogramare
mentale sunt mai eficiente
dac? subiectul se afl? în stare
de relaxare sau, ?i mai bine,
de trans? profund?, pentru c?
sunt preluate la o manier?
direct? de incon?tient ?i
valorificate, f?r? ca instan?a
con?tient? s? intervin? prin
vreo judecat? ra?ional? sau s?
opun? rezisten??. Acest mod
de a induce transa este unul
care las? libertatea
subiectului de a-?i alc?tui
propriul cadru feeric, exact
a?a cum ?i-l dore?te, f?r? a
risca ca vreun element din
povestea terapeutului s? nu
fie pe gustul lui. Practic,
clientul este ajutat, prin
sugestii nondirective, s? intre
în hipnoz? în manier? proprie.
Vom respecta schema VAKOG
pentru a-l direc?iona în
alc?tuirea scenei ?i a locului
perfect agreabil pentru el. Mai
întâi trebuie s? ne asigur?m
c? subiectul se simte comod
?i c? pozi?ia în care alege s?
stea este una relaxant?.
Induc?ia presupune sugestii
de genul:
Cu fiecare respira?ie te
relaxezi mai profund ?i mai
agreabil. Las?-?i acum mintea
s? zburde nestingherit?. Po?i
alege s? te afli într-un cadru
mirific, pozitiv, agreabil în
care te sim?i perfect. În
imagina?ie totul este posibil
?i putem alege s? tr?im
183
experien?e pl?cute ?i s?
modific?m realitatea dup?
cum ne place, eliminând tot
ceea ce este negativ sau nu
este pe gustul nostru. Alege-
?i un cadru în care te po?i
relaxa profund ?i care î?i
place foarte mult. Po?i s?
mergi la mare, la munte sau în
orice alt loc în care î?i dore?ti
s? fii. Poate fi un loc real sau
unul imaginar, nu are nici o
importan??. Important este
doar s? te sim?i agreabil ?i s?
tr?ie?ti doar experien?e
pl?cute. Prive?te în acel loc
tot ceea ce e bun de privit
pentru tine. Po?i privi orice
detaliu, orice imagine sau
orice culoare care î?i plac
e din acel loc.
Prive?te tot ceea ce dore?ti
s? prive?ti în acel loc
securizant pentru tine
. (v?z) PAUZ? 15 secunde
D?-?i voie s? auzi tot ceea ce
e bine de auzit pentru tine din
acel loc în care te sim?i în
deplin? siguran??. Ascult?
toate sunetele, mai
îndep?rtate sau mai apropiate
care î?i face pl?cere s? le
auzi
. (auz) PAUZ? 15 secunde
Simte acum orice senza?ie
agreabil? care este bine de
sim?it pentru tine. D?-?i voie
s? sim?i orice î?i face pl?cere
s? sim?i în acel loc perfect.
Atinge toate obiectele sau
orice altceva este bun de
atins pentru tine. D?-?i voie s?
sim?i toate acele senza?ii
care-?i fac pl?cere
 (kinestezic) PAUZ? 15
secunde
Miroase acum tot ceea ce
este bun de mirosit pentru
tine în acel loc. Po?i sim?i
orice miros agreabil care î?i
face pl?cere s?-l sim?i
(olfactiv) PAUZ? 15 secunde
Gust? acum orice este bun de
gustat pentru tine. Te po?i
bucura de absolut orice gust
î?i face pl?cere
PAUZ? 15 secunde În
aceast? etap? subiectul se
afl? deja în trans? ?i putem
s?-i administr?m sugestii sau
s? utiliz?m orice alt? tehnic?
este eficient? în combina?ie
cu hipnoza.

184

III. TEHNICI DE HIPNOZ?

ERICKSONIAN?.
III. 4. O tehnic? ericksonian?
care presupune utilizarea
simbolului pentru vindecare
dezvoltat? de Marge
Reddington
Scopul hipnozaei este acela
de a crea un cadru propice
pentru activarea resurselor
interne. (M. Erickson)
Atâta vreme cât mul?i
pacien?i, care au trecut prin
experien?e traumatizante, se
exprim? în termeni simbolici,
este normal ca ?i procesul
vindec?rii s? se desf??oare
tot prin simbol, prin
intermediul metaforelor, la un
nivel incon?tient. Chiar
Erickson a constatat, din
experien?a sa clinic? extrem
de vast?, c? vindecarea,
înv??area,
insight
-urile sunt asociate cu
apari?ia unor simboluri cum ar
fi lumina (Erickson, 1976).
Practic, aceasta înseamn? c?
are loc un proces curativ,
pozitiv, creativ, în care
incon?tientul a g?sit c?i de
rezolvare pe care încearc? s?
le transmit? nivelului
con?tient. De multe ori
Erickson compara terapia cu
înv??area cititului. Mai întâi
înv???m alfabetul, apoi
diferite combina?ii de litere.
Treptat vom înv??a s? citim
cuvinte scurte, apoi din ce în
ce mai lungi, care combinate
vor deveni propozi?ii, fraze,
pasaje. Vindecarea de
produce treptat, pas cu pas ?i
fiecare client are propriile
cuvinte pentru a descrie
aceast? experien??.
Psihoterapia ce se bazeaz? pe
simbol, folose?te limbajul
caracteristic pacientului. Un
proces de dezvoltare, de
cre?tere poate fi descris în
foarte multe feluri. Îns?,
fiecare client îl va descrie în
felul lui, dup? modul în care îl
va tr?i. În orice caz, va utiliza
termeni caracteristici
emisferei drepte, ceea ce
demonstreaz? c?
incon?tientul este mai
degrab? asociat cu aceast?
emisfer?. Terapia
psihanalitic? a lui Freud
analizeaz? problemele –
demers caracteristic
emisferei stângi. Din aceast?
cauz? este posibil ca
pacien?ii, care folosesc în
mod dominat emisfera stâng?,
s? r?spund? mai bine la o
terapie

185
psihanalitic?, în timp ce cei
care folosesc emisfera
dreapt? s? r?spund? mai bine
la o terapie simbolic?. Acesta
poate fi ?i motivul pentru care
arti?tii (care prin natura lor
folosesc preponderent
emisfera dreapt?) au fost tot
timpul mai suspicio?i privind
eficienta psihanalizei
freudiene, care face tot
posibilul s? traduc? totul în
termeni lesne de în?eles,
specifici emisferei stângi. La
fel se întâmpl? cu oamenii
religio?i, care au o mare
capacitate de simbolizare ?i
abstractizare. Biblia, în sine,
este un ?ir de pove?ti
metaforice, specifice înv???rii
incon?tiente. Din acest motiv,
pentru a g?si cea mai
eficient? ?i mai potrivit?
abordare pentru client trebuie
s? fim aten?i la modul în care
el se exprim? ?i s? folosim
acela?i limbaj, într-un mod
constructiv ?i pozitiv. Putem
alc?tui ?i pove?ti, care, chiar
dac? nu sunt reale, vor l?sa
un sentiment pozitiv, care la
rândul lui va facilita apari?ia
unui proces de cre?tere. Chiar
dac? ceva se petrece doar la
nivel imaginar ?i simbolic este
foarte probabil s? antreneze
un proces de vindecare. Este
adev?rat c? nu ?tim de cât
timp va avea nevoie clientul
pentru a digera materialul ?i
nici nu este foarte important
acest aspect. Fiecare este
unic ?i nu trebuie s? se
încadreze în vreun orar. Ca
terapeu?i trebuie s? avem
disponibilitatea ?i
flexibilitatea de a ne adapta
nevoilor fiec?ruia ?i ritmului
lor de lucru. Pentru a putea
declan?a acest proces de
vindecare Erickson folosea un
limbaj specific emisferei
drepte. Marge Reddmington s-
a inspirat f?r? îndoial? din
terapia Ericksonian?, îns?, a
adus ?i contribu?ii originale,
alc?tuind un sistem
terapeutic coerent de
abordare a diverselor
simptome psihice sau
somatice. Tehnicile
dezvoltate de ea respect? ?i
valorific? la maxim principiul
ericksonian conform c?reia
incon?tientul are toate
resursele necesare ?i
suficiente pentru a rezolva o
problem? sau chiar pentru a
ne vindeca de diferite
afec?iuni. Autoarea utilizeaz?
din plin tehnica desenului ?i
?i-a dezvoltat chiar ?i un cod
?i o manier? proprie de a
interpreta formele sau
culorile, provenit din
experien?a ei clinic?. Acest
cod preia elemente pe care le
reg?sim în psihologia abisal?
a lui Carl Gustave Jung sau
anumite principii din maniera
de a

186
interpreta culorile a lui
Luscher, îns? exist? ?i
elemente complet diferite ?i
originale pe care le aduce
pornind de la cazuistica sa.
Constat?rile f?cute se apropie
de cele a lui Jung (1994),
conform c?rora elementele
arhetipale, simbolurile sinelui,
ale Divinit??ii sunt asociate
cu vindecarea. Atunci când
asemenea simboluri apar ele
pot fi interpretate într-o
manier? pozitiv?, ca un semn
c? incon?tientul a g?sit
solu?ia de a rezolva o
problem?. Marge Reddington a
ob?inut o suit? de rezultate
pozitive utilizând aceast?
metod?. Practic, a reu?it s?
combine, într-o manier?
fericit?, metoda cu principiul
ericksonian de a face hipnoz?
?i de a activa resursele ce se
afl?, din diferite motive,
blocate la nivelul incon?tient
(în stare latent?, de
poten?ialitate) cu tehnicile
proiective ?i terapia analitic?.
Autoarea nu încearc? s?
explice cum se produce
vindecarea, ce mecanisme a
folosit incon?tientul sau ce
blocaje a avut de dep??it. De
altfel, concentrarea pe aceste
aspecte este neesen?ial? din
perspectiva eficien?ei terapiei
centrat? pe ni?te obiective
bine definite. De?i la noi în
?ar? aceast? autoare nu este
foarte cunoscut?, ea a pus la
punct o tehnic? valoroas?,
care ne art? c? terapiile
scurte nu sunt opuse celor de
lung? durat? ?i c? atâta timp
cât putem g?si elemente a
c?ror utilizare este în
beneficiul clientului, le putem
utiliza, preluând elemente din
ambele, atâta timp cât
combinarea lor cre?te
eficien?a terapiei. Nu în
ultimul rând,
aceast? tehnic? este ?i una
de autoprogramare mental? ?i
de activare a resurselor
latente
. Prin modul cum utilizeaz?
cele cinci sim?uri aminte?te
de strategiile specifice PNL-
ului. Pentru a-?i expune
teoria, Marge Reddington a
publicat o serie de c?r?i,
dintre care amintim:
“Sistemul autovindec?tor” ?i
“Ini?iere în simbolizare ”.
Autoarea sus?ine c? prin
aceast? metod?
se pot vindeca ?i boli grave
pentru c? ea consider?
orice afec?iune ca un mesaj
pe care îl transmite
incon?tientul c? ceva este
dereglat în sistem.
Semnifica?ia mesajului este
una pozitiv? pentru c?
încearc? s? ne semnaleze un
deficit, o problem? ce trebuie
rezolvat? înainte de a genera
perturba?ii mai grave.
 187
Simptomul este privit deci de
autoare într-o manier?
ericksonian?, ca fiind un
simbol, o metafor? prin care
se încearc? s? se comunice
ceva ?i nu ca pe ceva negativ,
a?a cum îl prive?te medicina
tradi?ional?.
Teoria ei se bazeaz? pe faptul
c? incon?tientul ne transmite
o suit? de semnale pentru a
ne aten?iona c? exist? o
problem?, c?
o anumit? nevoie psihologic?
sau fiziologic? nu este
satisf?cut?
. Nevoile la care se refer? ea
sunt general umane ?i fiecare
individ trebuie s? ?i le
satisfac? într-un grad care îi
este caracteristic, pentru a-?i
men?ine s?n?tatea fizic? ?i
psihic?. În cazul în care, pe o
perioad? mai lung?,
una dintre nevoi nu este
satisf?cut? într-o manier?
pozitiv?
, adaptativ? iar individul nu ia
nici o m?sur? în acest sens,
fie pentru c? alege s? o ignore
con?tient din diferite
considerente (fie c? nu are
timp, fie c? nu are
posibilitatea s? o satisfac?,
fie c? o consider? mai pu?in
important? în ansamblul
priorit??ilor sale) sau pur ?i
simplu nu o con?tientizeaz? a
par primele semne, semnale
care avertizeaz? persoana c?
ceva nu este în regul?
.
Dac? ?i aceste semnale nu
sunt tratate cu seriozitate,
apar diferite simptome fizice
sau psihice sau boli
care
încearc? s? satisfac? acele
nevoi sau s? le compenseze
într-o manier? disfunc?ional?.
În acest sens, autoarea are o
experien?? clinic? destul de
larg? în lucrul cu persoane ce
sufereau de boli grave.
Terapia propus? de ea se
bazeaz? pe
identificarea acelei nevoi pe
care individul a ignorat-o ?i
care a generat un anumit
simptom ?i pe rezolvarea lui
într-o manier? ericksonian?,
activând poten?ialul
incon?tient latent, de care
fiecare individ dispune
.
Incon?tientul este privit ca un
sistem autovindec?tor
, ce dispune de solu?ii ?i de
resurse pe care nivelul
con?tient nu le cunoa?te.
Nevoile identificate de
autoare
(Reddington, Marge, 1979)
sunt structurate pe mai multe
nivele
, dup? cum urmeaz?:
La nivel fizic:
?
nevoia de a se alimenta;
?
de a respira;
?
de a se hidrata;
?
de a elimina ceea ce nu îi mai
este necesar organismului;
?
nevoia de integritate
corporal?-de securitate;
188
?
nevoia de igien?;
?
nevoia de mi?care;
?
nevoia de a atinge;
?
nevoia de a fi atins –
cercet?rile au scos în
eviden?? c? acei copii care nu
au fost îmbr??i?a?i, atin?i au
dezvoltat tulbur?ri grave
afective sau de rela?ionare;
?
 nevoia de a-?i ocupa timpul:
crea?ie, rutin?;
?
nevoia de spa?iu ?i de
autonomie;
?
nevoia de a fi productiv,
eficient, de a desf??ura o
activitate ce ne aduce un
beneficiu;
?
nevoia de echilibru între
activitate-repaus, somn-
veghe, a gândi-a ac?iona,
activitate fizic?-activitate
intelectual?, timp pentru sine-
timp petrecut cu ceilal?i.
La nivel psihologic:
?
nevoia de exprimare a
emo?iilor. Exist? câteva
emo?ii fundamentale care
genereaz? ?i nevoi
psihologice concrete: frica –
nevoia de protec?ie; triste?ea
– nevoia de a fi consolat, de a
primi sprijin emo?ional; furia –
nevoia de a fi recunoscut ?i
acceptat ca persoan?; bucuria
– nevoia de a o împ?rt??i;
?
 nevoia de stimulare;
?
nevoia de sexualitate;
?
nevoia de a rela?iona –
trebuie s? existe un echilibru
între a da ?i a primi ?i între a
cere ?i a refuza;
?
nevoia de recunoa?tere;
?
nevoia de a ne respecta
propriile limite;
?
nevoia de a avea o identitate
proprie;
?
nevoia de apartenen?? – a
iubi ?i a fi iubit;
?
nevoia de a avea un statut
social, afectiv ?i profesional;
?
nevoia de organizare;
?
nevoia de a lua decizii în
func?ie de valorile personale;
?
nevoia de valorizare;
?
nevoia de intimitate în rela?ie
?i în raport cu sine.
La nivel spiritual:
?
nevoia de a exista un
echilibru între certitudini ?i
îndoieli cu privire la sensul
vie?ii;
?
nevoia de a crede în ceva;

189
?
nevoia de a avea obiective ?i
planuri care s? ne fac? s?
avans?m în raport cu ceea ce
credem;
?
nevoia de a se sim?i util în
raport cu sine, cu al?ii, cu
societatea;
?
nevoia de unitate ?i de a se
sim?i unic. Cu to?ii tindem s?
credem c? o alt? persoan? nu
poate face ceva la fel ca noi;
?
nevoia de tandre?e în raport
cu propria fiin??, nevoia de a
ne iubi pe noi în?ine ?i a ne
accepta limitele. Aceast?
nevoie implic?: a comunica
propria importan??, nevoia de
pace, de frumuse?e;
?
nevoia de comuniune, de
armonie;
?
nevoia de puritate;
?
nevoia de speran??;
?
nevoia de a ne sim?i
împlini?i. Este clar c?, dac?
satisfacerea unei nevoi
fiziologice bazale, este mai
u?or de identificat, pe m?sur?
ce avans?m cu analiza în
planul psihologic ?i spiritual
lucrurile devin mai complexe,
mai subtile ?i mecanismele
compensatorii mai sofisticate
?i mai greu de distins. Mai
mult decât atât ele difer? de
la persoan? la persoan?. Este
greu de spus cu certitudine ce
semnifica?ie are o depresie,
un act de agresivitate, o
boal?, dac? nu analiz?m
persoana în ansamblul ei, cu
toate caracteristicile unice ?i
irepetabile ?i cu toate
influen?ele ce deriv? din
interac?iunea cu mediul într-
un context particular.
Important este c? organismul,
corpul, psihicul vorbe?te
atunci când lipsesc cuvintele
pentru a semnala un
dezechilibru care este
periculos pentru organism. Iar
modul lui de a comunica este
simbolic iar descifrarea
acestui tip de limbaj cere un
efort de în?elegere, de analiz?
pentru a identifica
adev?ratele nevoi ce se cer a
fi satisf?cute. Anumi?i factori
subtili pot face ca un om s?
fie predispus la boal?, la
depresie iar terapia trebuie s?
fie direc?ionat? spre un
obiectiv concret – de a-i reda
capacitatea de a se
autovindeca. Simbolurile
(care pot fi imagini, culori,
cuvinte, emo?ii) trebuie
decodate, utilizate pentru c?
ele sunt o punte de leg?tur?
cu incon?tientul ?i implicit cu
resursele inepuizabile blocate
la acest nivel. Tocmai de
aceea, ea ne propune o
metod? de vindecare folosind
simbolul, care este purt?tor
de semnifica?ii ?i de sensuri
multiple ce pot cuprinde mai
multe niveluri în acela?i timp.

190
De asemenea, autoarea
identific? o parte spiritual?,
subtil?, implicat? în
comunicarea cu semenii care
se manifest? sub forma
intui?iei, premoni?iei, a
fenomenelor parapsihologice.
Marge Reddington avanseaz?
ipoteza c? aceste fenomene
pot fi explicate prin faptul c?
nivelele sunt în rela?ie unul
cu cel?lalt, iar aceast?
interac?iune poate genera
forme noi de manifest?ri, ce
nu mai sunt caracteristice
elementelor componente, ci
sistemului în ansamblu, care
la rândul lui se afl? în
permanent? interac?iune cu
mediul, cu Universul. Simbolul
având mai multe fa?ete,
acoper? mai multe nivele ale
psihicului. Po?i interpreta un
simbol la nivel ra?ional sau la
nivel afectiv. Iar aceste
interpret?ri (evident diferite)
nu se exclud una pe cealalt?,
ci se întrep?trund ?i se
completeaz?, fiind de fapt
fa?ete ale unei probleme
complexe. Mircea Eliade
spunea c? simbolul are
capacitatea de a-i deschide
omului c?i spre deslu?irea
misterului propriului destin.
Într-adev?r, simbolul ne ofer?
informa?ii valoroase ?i c?i de
transformare a fiin?ei umane.
Acest mecanism a fost
valorificat ?i de psihanaliz?,
îns? aceast? tehnic? atinge
semnifica?ia cea mai
profund? a simbolurilor. M.
Reddington nu se opre?te la a
interpreta un simbol ci trece
mai departe la nivelul la care,
prin intermediul tehnicii,
utilizeaz? capacitatea
acestuia de a dinamiza toate
resursele latente spre
vindecare.
Acest lucru este posibil
pentru c?
boala nu este tratat? ca o
întâmplare sau o lovitur?
sor?ii, ca expresie a fatalit??ii
ci a un semnal util, ca o
oportunitate de a ne
transforma, de a schimba
ceva în via??, de a ne
dezvolta.
Evenimentele nefericite ale
existen?ei fac parte din
procesul de cre?tere fizic ?i
spiritual. Din moment ce
persoanei i-a fost dat s? se
confrunte cu o boal?,
înseamn? c? el posed? ?i
resursele pentru a trece peste
ea.
Tehnica faciliteaz? accesul
persoanei la rezervorul de
resurse aflate în stare latent?
de care are nevoie pentru a
rezolva situa?ia ?i a se
dezvolta.
Aflat într-o stare modificat?
de con?tiin??, pacientul las?
s? apar?, s? se deruleze
imagini, emo?ii, care pot fi de
natur? con?tient? sau
incon?tient?. Demersul de a
interpreta aceste simboluri
este unul laborios pentru c? ia
în calcul o gam? foarte larg?
de informa?ii ?i de solu?ii.
Simbolul este observat ?i
analizat în mai multe etape
ale transform?rii lui ?i din
perspectiva mai multor
niveluri în corela?ie cu o serie
de

191
nevoi a c?ror nesatisfacere ar
fi putut genera o
simptomatologie particular?.
Terapeutul exploreaz? cu
pacientul o gam? cât mai
divers? de semnifica?ii
posibile, luând în calcul
inclusiv diferen?ele culturale.
În final, clientul g?se?te
r?spunsul la întrebare ?i
con?tientizeaz? sensul,
scopul simptomului s?u ?i î?i
g?se?te propriile c?i de a-l
ameliora sau a-l se vindeca.
Tehnica permite fiec?ruia s?
se cunoasc? mai bine, s?-?i
gestioneze mai bine stresul,
anxietatea ?i s?-?i g?seasc?
de multe ori r?spunsuri la o
serie de îndoieli ?i s?-?i
clarifice scopurile personale.
În aceia?i m?sur? ea
stimuleaz? creativitatea
pentru a-?i g?si sensul vie?ii
?i a-?i rezolva problemele
concrete cu care se
confrunt?.
Etapele tehnicii:
1.
Relaxarea ?i amintirea unei
scene fericite.
Aflat într-o pozi?ie comod?, i
se cere pacientului s?-si
reactualizeze o amintire cu
adev?rat fericita, mai
apropiat? sau mai îndep?rtat?,
cu toate emo?iile pozitive
care o înso?esc, încurajându-l
s? reactualizeze cât mai
multe detalii, astfel încât s?
retr?iasc? acel eveniment
fericit în imagina?ie cât mai
intens. I se cere mai apoi s?-?i
mul?umeasc? pentru ca ?i-a
acordat timpul s?-si
reaminteasc? acea întâmplare
fericit?. Sugestii:
Cu fiecare respira?ie te
scufunzi într-o stare de
relaxare pl?cut?. Las? acum
s?-?i vin? în minte o
întâmplare cu adev?rat
fericit? din trecutul t?u, mai
apropiat sau mai îndep?rtat,
dup? cum î?i place. Important
este ca acea amintire s? fie
cu adev?rat fericit? ?i pe
deplin agreabil?
.
Las? s?-?i apar? în minte acea
scen? cu cât mai multe
detalii, ca ?i cum ai tr?i-o
acum. Prive?te cât mai multe
detalii ale întâmpl?rii, po?i
auzi toate sunetele din acea
zi ?i din acel context agreabil,
po?i sim?i mirosurile,
gusturile ?i po?i retr?i
senza?iile care te-au f?cut cu
adev?rat fericit(?) în acea zi.
PAUZ? 10 secunde
Tr?ie?te acea întâmplare din
plin ?i las?-te cuprins de
starea de bucurie, de fericire
. Aceste sugestii pot fi
repetate.
Mul?ume?te-?i acum c? ?i-ai
acordat acest timp pentru a
retr?i aceste senza?ii pl?cute,
care te fac ?i acum fericit
.

192
2.

Induc?ia transei.
 Rugând subiectul s? p?streze
aceast? stare pozitiv?, este
direc?ionat s? intre în trans?
respectând cu stricte?e
metoda de induc?ie
prezentat? anterior. I se
spune c?, în continuare, va
avea oportunitatea s?-?i
adânceasc? aceast? stare
pl?cut? ?i poate crea un loc
sau o scen? perfect?, exact
a?a cum ?i-o dore?te. (III.3.)
Este important ca între cele
cinci sim?uri s? se lase
o pauza de 7-15 secunde,
 pentru ca subiectul s? aibe
tot timpul necesar s?
exploreze ceea ce dore?te s?
exploreze, iar la sfâr?it se mai
las? o pauz? de 10 secunde.
3.

G?sirea problemei de rezolvat

?i a simbolului s?u
.
I se cere subiectului s?
g?seasc? o problem? pe care
vrea s? o rezolve. Ulterior i se
cere s?-?i lase incon?tientul
s? creeze un
simbol care s? capteze
întreaga esen?? a problemei
respective
(a problemei nerezolvate).
Simbolul apare de obicei
spontan în mintea subiectului,
acesta trebuie doar s?-l lase
s? apar?. Poate fi o imagine, o
emo?ie, un gând, o intui?ie, un
cuvânt. În cele mai frecvente
cazuri va fi o imagine.
Sugestii:
Las?-?i acum incon?tientul s?
g?seasc? o problem?
important?, care este bine s?
fie rezolvat? aici ?i acum
pentru s?n?tatea ta, pentru
eficien?a ta în via?a de zi cu
zi, pentru îndeplinirea
obiectivelor tale. L?sa-?i
acum mintea s? creeze un
simbol care s? capteze
întreaga esen?? a problemei
pe care dore?ti s? o rezolvi.
Las? simbolul s? se încarce
cu esen?a acelei probleme
înc? nerezolvate. Simbolul
care î?i va apare în minte se
va înc?rca, va con?ine
întreaga esen?? a problemei
nerezolvate.
4. Problema rezolvat? ?i
emo?iile pozitive ce decurg de
aici.
I se cere subiectului s? se
duc? cu mintea undeva, în
viitor, într-un timp în care
problema este deja rezolvat?.
I se spune s? tr?iasc? starea
de satisfac?ie, de bucurie, de
fericire care deriv? din
rezolvarea problemei, s?
simt? bucuria ?i toate
emo?iile pozitive care
înso?esc rezolvarea
problemei. Problema nu mai
exist?. Subiectului i se
sugereaz? s? tr?iasc? starea
de schimbare, de reînnoire, ce
deriv? din rezolvarea
problemei.

193
Situa?ia în care problema nu
mai exista trebuie tr?ita ?i ea
cu cât mai multe detalii,
folosind cele 5 sim?uri.
Pauza 10-15 secunde.
Sugestii:
Las? acum acest simbol în
urm? ?i mergi undeva în viitor,
într-un timp în care problema
nu mai exist? pentru c? ea
este deja rezolvat?. E?ti în
viitor, într-un timp în care
problema este complet
rezolvat?. D?-?i voie s?
tr?ie?ti toate emo?iile pozitive
ce deriv? din satisfac?ia, din
bucuria c? problema este
rezolvat?. Tr?ie?te bucuria ce
decurge din aceast?
schimbare extraordinar?,
tr?ie?te starea de reînnoire,
de satisfac?ie. Observ? toate
detaliile care s-au schimbat
de când problema nu mai
exist?. Observ? ce este
schimbat la tine ?i tr?ie?te
toate emo?iile pozitive. D?-?i
voie s? te bucuri de victorie.
5.

Transformarea simbolului.
I se cere subiectului s? se
întoarc? la simbolul problemei
nerezolvate, s? ?i-l readuc? în
minte. Se face o pauza de 5
secunde. I se sugereaz? apoi
subiectului s? lase simbolul
s? traverseze, s? treac? prin
toate etapele necesare pana
la rezolvarea problemei
.
Pauza 10 secunde
. Con?tient, subiectul,
evident, nu ?tie ce înseamn?
s? traverseze toate etapele,
dar incon?tientul ?tie. I se
sugereaz? apoi s? lase s?
apar? simbolul problemei
rezolvate pe ecranul mental.
Acest simbol con?ine întreaga
esen?? a
problemei rezolvate
. Sugestii:
Întoarce-te acum la simbolul
problemei nerezolvate ?i las?-l
s?-?i apar? în minte
. PAUZ? 5 secunde
Las?-l acum s? traverseze
toate etapele, s? treac? prin
toate etapele ce duc la
rezolvarea problemei.
Simbolul acesta se va
transforma pentru c? va trece
prin toate etapele necesare
rezolv?rii problemei.
PAUZ? 10 secunde
Las? acum s?-?i apar? în
minte simbolul problemei
rezolvate, acel simbol care
con?ine în el întreaga esen??
a problemei rezolvate.

194
6.

Programarea utiliz?rii
resurselor.
Subiectul este încurajat s?-?i
mul?umeasc? pentru ca ?i-a
acordat timp pentru a tr?i
aceast? experien?? agreabil?
în care a avut prilejul s? ia
contact cu resursele sale
interne, pe care le va folosi de
acum în viata de zi cu zi. I se
spune subiectului ca a avut o
experien?a în care a avut
contact cu resursele sale
interne, care sunt conectate
la întregul univers ?i de aceea
sunt inepuizabile. Aceste
resurse le poate folosi în viata
de zi cu zi pentru a face fa??
dificult??ilor, pentru a se
vindeca, pentru a avea grija
de el. To?i au toate resursele
necesare ?i suficiente în ei
însu?i dar nu se gândesc, nu
?tiu cum sa le foloseasc? ?i
de aceea ele zac în stare
latent? nefolosite. Se las?
apoi subiectul timp de 1-3
minute s? se întoarc? la acel
loc agreabil, s?-?i lase mintea
s? vagabondeze în acel loc
pl?cut ?i securizant. Sugestii:
Mul?ume?te-?i acum pentru
c? ?i-ai acordat acest timp în
care ai tr?it aceast?
experien?? agreabil?, în care
ai luat contact cu resursele
inepuizabile pe care le ai la
dispozi?ie, dar despre care nu
ai ?tiut s? le utilizezi. Ai
înv??at cu acest prilej c? ai în
tine toate resursele necesare
?i suficiente pentru a face
fa?? oric?ror probleme cu
succes ?i pentru a te vindeca.
Aceste resurse sunt
inepuizabile pentru c?
incon?tientul t?u este
conectat cu energia pozitiv? a
întregului univers. Po?i, de
acum, s? profi?i de ceea ce ai
înv??at ?i s? utilizezi aceste
resurse în via?a de zi cu zi
pentru a reu?i tot ceea ce î?i
propui. Aceste resurse te vor
ajuta s? rezolvi orice
problem? cu care te vei
confrunta. Întoarce-te acum la
acel loc securizant, agreabil
pe care ai ales s? ?i-l readuci
în minte la începutul
exerci?iului ?i las?-?i mintea
s? vagabondeze în acel loc ?i
în acel timp ?i bucur?-te de
starea de fericire, de relaxare,
de bucurie.
7.

Trezirea din transa.

Subiectul este ghidat s?
con?tientizeze contactul cu
patul, fotoliul, propriul ritm al
respira?iei, temperatura
camerei, etc. Terapeutul
ridica tonul vocii. Subiectul nu
trebuie s? se scoale brusc, ci
foarte u?or, a?a cum face o
pisica dup? un somn lung.
Dup? hipnoz? nu se

195
pun întreb?ri subiectului ci
este l?sat s? spun? ceea ce
dore?te el, ceea ce simte
nevoia. În timpul transei
poate ap?rea sau nu problema
în mod con?tient, poate
ap?rea o imagine care
poate fi metafora problemei
pe care incon?tientul a g?sit-
o. Subiectul este ghidat s?
deseneze mai apoi cele doua
simboluri (vom avea deci 2
desene diferite ?i separate),
care pot fi interpretate
ulterior.
Desenele trebuie s? fie cât
mai fidele
?i detaliate pentru ca
interpretarea s? fie cât mai
valid?, mai complet? ?i s?
poat? fi desprinse elemente
importante ce pot ghida
terapia într-o direc?ie sau
alta. Autoarea subliniaz? c?
este important? prima
impresie pe care ne-o
provoac? desenul, prima
senza?ie pe care o tr?ie?ti
atunci când analizezi un
desen ?i, de aceea, aceasta
trebuie notat? pentru a nu fi
uitat? dup? ce se fac o suit?
de alte interpret?ri. Dac? se
identific? vreo asem?nare
fizic? între desen ?i persoana
care a desenat ?i aceasta
trebuie subliniat?. Este
important s?-i solicit?m
clientului s? ne vorbeasc?
despre desenul s?u, s? spun?
tot ceea ce simte nevoia, tot
ceea ce îi vine în cap legat de
desen. În aceast? etap?
terapeutul doar noteaz? ?i se
ab?ine de la orice
interpretare. Întreb?rile care
îl pot ajuta pe client sunt:
Cu ce î?i seam?n? desenul
t?u?, Ce sentimente treze?te
în tine, ce emo?ii?, Ce spun
culorile alese despre tine?
Dar formele?, Cu ce asociezi
aceast? culoare, form??, Ce
asocia?ii î?i sugereaz??, Cum
interpretezi ansamblul?

Dar detaliile?, Ce diferen?e

exist? între cele 2 desene? Ai
vrea s? modifici ceva la el?
etc. Ca în orice tehnic?
proiectiv? locul unde
pozi?ioneaz? desenul pe foaie
spune o suit? de lucruri
despre autor. Marge
Reddington merge pu?in mai
departe ?i îl las? pe client s?
ofere explica?iile care îi vin în
cap legate de amplasarea
desenului pe foaie ?i îi pune
acestuia diferite întreb?ri
care s? îl ajute s?-?i g?seasc?
explica?iile corecte care vin
din profunda subiectivitate a
acestuia. Acestea sunt foarte
valoroase pentru c? îns??i
metoda de vindecare sau
rezolvare a unei dificult??i
este una subiectiv?. A?a cum
am mai subliniat, autoarea ?i-
a dezvoltat ?i un cod propriu
de interpretare a culorilor, pe
alocuri diferit de cel al lui
Luscher. Este evident c? vom
g?si ?i elemente comune între
cei

196
doi autori, îns? exist?
elemente originale, provenite
din experien?a clinic? a lui
Reddington.
Elemente de interpretare a
desenelor Exist? 4 culori
primare: albastrul, verdele,
ro?ul ?i galbenul.
Ele reprezint?
tendin?ele primare:
satisfac?ia ?i afec?iunea
.
Nevoile asociate lor sunt:

o
de afirmare;
o
de a ac?iona;
o
de a reu?i;
o
de a se îndrepta spre viitor ?i
de a spera. Fiecare din cele 4
culori au importan?a lor.
Toate trebuie s? apar? pe
primele 4-5 locuri la o
persoan? normal?, f?r?
conflicte sau reful?ri, a?a cum
rezult? din studiile lui
Luscher. În continuare vom
oferi câteva elemente
interpretative, sintetizate în
urm?torul tabel.
CULOAREA Caracteristicile
sale afective
Albastrul închis reprezint?
profunzimea sentimentelor.
Este:
egocentric pasiv eteronom
sensibil perceptiv liant
?

lini?tea
?

satisfac?ia
?

tandre?ea dragostea ?i
afec?iunea
Verdele reprezint? suple?ea
voin?ei Este:
egocentric pasiv defensiv
autonom tenace posesiv
inalterabil
?

persisten?a
?

afirmarea de sine
?

obstinarea
?

stima de sine
Ro?ul oranj reprezint? for?a
voin?ei Este:
extravertit activ ofensiv
autonom locomotor
competitiv eficace

dorin?a
?

excita?ia

dominarea
?
sexualitatea

197

S-a constatat c? prezen?a

culorilor în desenele
subiec?ilor sunt cel mai des
asociate cu:
Galbenul str?lucitor reprezint?
spontaneitatea Este:
extravertit activ inventiv
eteronom expansiv ambi?ios
investigator
?

inconstan?a
?

expectativitatea
?

originalitatea
?

bucuria de a tr?i
Combina?ia Semnifica?ia
albastru-verde EGOCENTRIC
PASIV
Egocentrismul este profund
(comportament dorit, tr?it,
latent sau refulat);
ro?u-verde AUTONOMIE
(autoreglatoare, activ?)
Denot? spirit de ini?iativ? ?i
de decizie a c?rei intensitate
va fi subliniat? de opozi?ia
celor dou? culori în suita
celorlalte, în ansamblu;
ro?u-galben EXTOVERSIUNE
(activ) Orientare spre
exterior. Pune în valoare
extoversiunea subiectului;
albastru-galben HETERONOM
(coordonat, motivat de factori
exteriori) Determinism
exterior;
albastru-ro?u UN BUN
ECHILIBRU
Caracterul egocentric ?i
eteronom al albastrului se
echilibreaz? ?i se armonizeaz?
cu caracterul extravertit ?i
autonom al ro?ului;
verde-galben
Nu formeaz? un ansamblu
bine echilibrat de?i caracterul
egocentric ?i autonom al
verdelui se echilibreaz? cu
caracterul extravertit ?i
eteronom al galbenului.
Aceast? combina?ie poate fi
prin ea îns??i o surs? de
conflict.
Combina?ii de culori
S-a constatat c? prezen?a
culorilor în desenele
subiec?ilor sunt cel mai des
asociate cu:

198
CULOARE CARACTERISTICI,
ASOCIA?II
ro?u orange
Lux, opulen??, activitate,
splendoare, mi?care
îndreptat? spre o activitate,
încredere în sine;
albastru închis
Adev?r, intelect,
în?elepciune, loialitate,
fidelitate, reputa?ie
imaculat?, pace, prospe?ime,
principiu feminin;
galben str?lucitor
Intui?ie, credin??, bun?tate,
spirit personal, impar?ialitate,
tem?tor, tr?dare (politic?),
tr?dare (pe plan personal),
infidelitate, în cultura
oriental? semnific? umilin??,
renun?are;
verde
Ambivalen??, tinere?e,
speran??, mul?umire,
schimbare, stare tranzitorie,
gelozie, reînnoire,
reproducere, nebunie,
naivitate, nemul?umire;
mov
Masculin, activ, regalitate,
dragoste, bucurie, r?zbunare
?i dac? avem o nuan?? mai
deschis? semnific?
spiritualitate, sobrietate,
umilin??, durere moral?,
triste?e;
ro?u intens
Zenit al culorii, mas?,
principiu activ, joac?,
dragoste, bucurie, pasiune,
ardoare, energie, ferocitate,
excita?ie sexual?, furie,
sânge, r?zbunare;
maro
Peniten??, renun?are,
retragere în urma unei r?ni
sau de ru?ine, umilin??, cu
picioarele bine înfipte în
p?mânt, matur, aderent la
realitate, baze solide ?i
realiste;
negru
Negreal? primordial?, ru?ine
nemanifestat?, disperare,
distrugere, duritate, timp,
nemilos, absen?a culorii,
doliu, prima etap? a muncii;
alb
Nediferen?iat: perfec?iune,
simplitate, lumin?, iluminare,
egalitate, inocen??, castitate,
autoritate, sacru, asociat
crea?iei, dragoste, moarte ?i
funeralii –la catolici spre
exemplu-, perioad? de
armisti?iu, predare; Neutru:
doliu, depresie, în?elepciune,
fr?mânt?ri.
Culorile primare,
fundamentale din punct de
vedere psihologic, sunt cele
mai importante ?i denot? o
atitudine optimist?, s?n?toas?
fa?? de lume ?i via??. Negrul,
gri ?i maro prin prezen?a lor în
desen marcheaz? o stare de
anxietate ?i o atitudine
negativ?. Maro-ul ?i violetul
sunt mai pu?in importante din
punct de vedere psihologic.
 199
În continuare vom mai
ad?uga câteva elemente utile
pentru interpretare:
ALBASTRUL Nevoi biologice
fundamentale:
Psihologie:
mul?umire; pace; satisfac?ie.
Fiziologie:
lini?te; unificare; sim?irea
emo?iilor;
Albastrul
reprezint?
fidelitatea
?i apari?ia lui într-un desen
ne conduce cu gândul spre
:
•
profunzimea sentimentelor;
•
sensibilitate, destindere, o
condi?ie prealabil? energiei,
experiment?rii frumosului ?i a
medita?iei;
•
fine?e;
•
 mare profunzime;
•
satisfac?ie ?i împlinire;
•
fericirea împlinirii, a unit??ii
celei mai fericite, a
plenitudinii, a unirii cu Gheea,
P?mântul divinizat;
•
adev?r ?i încredere;
•
dragoste ?i confirmarea
dragostei;
•
supunerea ?i devotamentul;
•
 tradi?ia ?i valorile;
•
tinde s? perpetueze trecutul.
Manifestare:
•
nevoie psihologic?: lini?te,
pace, armonie ?i satisfac?ie;
•
posibilitatea de a se restabili;
•
mediu calm ?i ordonat;
•
evolu?ie lini?tit? a
evenimentelor;
•
 rela?iile cu cel?lalt sunt
calme ?i f?r? discordie;
•
subiectul are nevoie s? simt?
c? poate conta pe asocia?ii
s?i ?i pe apropia?i ?i c? le
inspir? la rândul s?u
încredere.
GALBEN
•
Semnific? c?utarea unui
mijloc pentru a ie?i din
dificult??i;
 200
•
Subiectul caut? solu?ia
pentru sensibilitatea sa
afectiv?, dar ?i resurse ca s?
o dep??easc?, un echilibru
spiritual mai satisf?c?tor ca
filosofia sau metafizica,
religia sau mi?c?rile care se
consacr? stabilirii fraternit??ii
universale.
Respingerea galbenului
(Boala):
•
 nevoile nesatisf?cute creeaz?
anxietate, a c?rei intensitate
cre?te ;
•
ruptura leg?turilor, cu dorin?a
de a se rupe, duce la un
comportament agitat sau
instabil ?i o anumit? agita?ie
mental?;
•
la copii ce resping aceast?
culoare, pot apare dificult??i
de înv??are;
•
la adolescen?i poate fi vorba
de o tensiune, care poate
duce la tulbur?ri ale
sistemului nervos care
afecteaz? inima ?i circula?ia,
ca o consecin?? a schimb?rii
cardiovasculare.
Nevoile de echilibru
nesatisf?cut:
Acestea por fi compensate
prin
verde
?i în acest caz semnific?
nevoia de independen??,
caracteristic? unei persoane
mândre ?i rebele (cum sunt
tinerii care vor s?-?i
p?r?seasc? familia ?i s? se
rup? de leg?turile parentale).
În cazul în care compensa?ia
se face prin
ro?u
persoana are nevoie de
stimuli. Subiectul încearc? s?
mascheze acest sentiment de
e?ec printr-un comportament
indiferent, prin sexualitate,
printr-o activitate energetic?
sau aventuroas? cum ar fi
cursele auto, vân?toarea.
Aceast? tehnic? este eficient?
pentru c? folose?te simbolul,
limbajul incon?tientului
pentru a declan?a resurse pe
care nici clientul, nici
terapeutul nu le cunoa?te.
Multe simptome pot fi ?i
manifestarea simbolic? a unei
probleme pentru care nu s-a
g?sit o modalitate adaptativ?
de rezolvare. Din acest motiv,
desenul clientului trebuie
tratat cu cea mai mare
seriozitate pentru c?
reprezint? exteriorizarea unei
p?r?i a acelei persoane ?i de
aceea merit? s? se reflecteze
pe marginea lui. Utilizarea
simbolului, inclusiv în cultur?
?i religie, este o practic?
utilizat? înc? din trecutul
îndep?rtat pentru ca ea
reprezint? manifestarea unor
arhetipuri extrem de vechi,
adânc implantate în memoria
colectiv?, a?a cum sublinia, în
urma unor studii vaste Carl
Gustave Jung. De-a lungul
întregii istorii a umanit??ii a
func?ionat ca o baz? a
percep?iei, ca un liant între

201
culturi. Simbolul, ca limbaj al
sufletului ne comunic?
aspecte de la nivelul
emo?ional, psihologic,
intelectual ?i spiritual în
acela?i timp, pe care
cuvintele sunt insuficiente
pentru a le exprima. De aceea
?i interpret?rile pot fi diferite
?i din mai multe perspective.
Simbolul este practic un
limbaj prin care subiectul
reu?e?te s? exteriorizeze
fenomenele ce se petrec în el,
este un mod de exprimare a
unei realit??i subiective,
complexe. Nu trebuie s?
facem confuzia cu semnul,
care este o reprezentare
foarte bine definit?. O
persoan? prime?te o medalie
dac? are un anumit
comportament, o atitudine.
Drapelul, de exemplu este un
simbol, o reprezentare
specific? a unei ??ri. Simbolul
cristalizeaz?, exprim? ?i d?
indica?ii ce ?in de aspecte
comprehensive despre
persoan?. Sensurile pe care le
relev? un simbol sunt
multiple, pot fi interpretate
din mai multe puncte de
vedere. Faptul c? un pacient
ignor? sau refuz? simbolul
poate fi un bun indiciu c?
acea persoan? sufer? de o
deficien?? important? în
via??. Un bun simbol ar trebui
s? satisfac? orice tr?s?turi
specifice ale persoanei pe
plan:
?
fizic;
?
emo?ional;
?
intelectual;
?
psihologic;
?
spiritual. Din acest motiv
atunci când interpret?m un
desen trebuie s? avem toate
aceste niveluri în minte ?i
discu?ia trebuie canalizat?
astfel încât clientul s? fie
stimulat s? dea interpret?ri
cât mai complete, pe toate
aceste planuri. Este bine de
precizat c? nu exist?
simboluri negative ?i în nici
un caz nu trebuie s? abord?m
aceast? manier? de
interpretare. Fiecare desen
este pozitiv pentru c? ne
relev? ceva, ne provoac? mici
ilumin?ri sau produce o
dinamic? în incon?tient, mai
mare sau mai mic?, ce
activeaz? procesul de
vindecare. Semnifica?ia poate
fi uneori atât de evident?, îns?
persoana nu ?tie cum s? o
exprime sau s? o verbalizeze.
Orice desen ne înva?? ceva,
doar prin faptul de a-l fi tr?it.
Acest important beneficiu
este asociat cu nivelul cel
mai profund al unui simbol.
Evaluarea simbolului ne d?
primele indica?ii despre
gradul s?u de eficien??..
Întrebarea care ne-o punem,
cu privire

202
la acest aspect, este aceea
dac? simbolul este capabil s?
activeze resursele ?i dac? el
trebuie schimbat sau
modificat.
Elementele unui simbol sunt
gândite pe nivele în felul
urm?tor:
•
Primul ?i al doilea nivel: sunt
informa?ii dispersate;
•
La al treilea nivel: informa?ii
puse împreun? ?i pu?in
interpretate;
•
La al patrulea nivel:
psihologic, emo?ional ?i se d?
o interpretare;
•
 Al cincelea nivel: fizic ?i se
d? o interpretare
•
Al ?aselea nivel: spiritual ?i
se d? o interpretare;
•
Al ?aptelea nivel: cultural ?i
se d? o interpretare. Din cele
de mai sus putem vedea c?
exist? trei
niveluri
de adunare a informa?iilor ?i
patru de interpret?ri.
Interpretarea cuprinde:
1. Partea comunicativ?
Informa?ie 2. Evaluarea
eficacit??ii simbolului 3.
Elementele simbolului
Informa?ie pentru o
interpretare 4. Planul
psihologic emo?ional
Interpretare Planul fizic Planul
spiritual Planul cultural
Autoarea ofer? ?i câteva
repere de
interpretare a formelor,
care pot ap?rea într-un desen
al unui pacient, pe care le
vom reda în tabelul de mai
jos:
B Entitate, Originalitate,
Perfec?iune, Forma cea mai
natural?, Eul cel mai înalt,
F?r? no?iunea timpului, Se
deplaseaz? cu u?urin?? Triad?
Mam? -Tat? - Copil Fizic –
Emo?ional - Spiritual
În?elepciune - Realizare -
Putere Putere masculin?
Principiu feminin Eternitate

203
Mare putere creatoare ?i
for?? în cre?tere ?i în
expansiune. Continuitate.
Înf??urare ?i desf??urare.
Na?tere ?i Moarte Principiu de
via?? Început Poten?ialitate
Spiritual, Masculin, Activ
Mi?care nesfâr?it?,
Schimbare, Iluzie - Agita?ie -
Vanitate Pasiv feminin -
Suflet, câteodat?
subcon?tient, cre?tere ?i
descre?tere (luna) Se întoarce
departe în trecut – Centrul
lumii – Masculin ?i Feminin –
Dualism - Locul în care se iau
hot?râri (încruci?are)
Existen?? terestr?,
interac?iune, Caracter solid –
dificil de deplasat -
Onestitate, Moralitate,
Atitudine Direct? Timp –
Tranzitoriu – Lips? de timp –
Via?? ?i Moarte Etapa final? a
unui ciclu – Adev?r –Realizare
– Percep?ie – Caracter static –
Onestitate
P?r?ile corpului pot fi
interpretate ?i ele în
concep?ia lui Marge
Reddington, în urm?toarea
manier?:
•

Capul
 – locul în?elepciunii, for?a
vie?ii, spirit ?i control;
•

Fa?a
– Personalitate, Respect de
sine;
•

Ochii
– Un ochi – lumina în sine.
Mai mul?i ochi – lipsa
încrederii în sine. Ochiul
drept-viitor. Ochiul stâng –
Trecut;
•
P?rul
– for??, For?a vie?ii,
vitalitate;

204
•

Bra?ele
– 2 bra?e - în?elepciune ?i
ac?iune. Mai multe-
compasiune. Ridicate –
implorare, rug?ciune, predare.
În unghi: face un jur?mânt,
adev?r;
•

Inima
– centru al fiin?ei (fizic,
emo?ional ?i spiritual).
În?elepciunea sentimentelor,
Dragoste, Caritate;
•

Mâna
– cerere, promisiune,
soma?ie, concediere,
exprimare, instrumentul
tuturor instrumentelor;
•

Degetul
– arat?, magic sau r?u, insult?
sau binecuvânteaz?, face
lini?te, protejeaz?;
•

Genunchiul
- vitalitate, for??, paternitate,
supunere;
•

C?lcâiul
– vulnerabilitate, for??,
putere, protec?ie;
•

Piciorul
– libertate, umilin??,
m?surarea timpului,
în?elegere;
•

Gr?simea
– bog??ie;
•

Sângele
– principiu al vie?ii, for??,
for?a care întinere?te;
Mai jos avem câteva repere
de interpretare a diferitor
elemente ce pot apare în
desene:
?

Floare
– feminin, pasiv, suflet.
Aspect tranzitoriu al corpului
asociat cu paradisul, calitate
fraged? a copil?riei;
?

Mugur de floare
- poten?ialitate. Albastru / la
care nu se poate ajunge. Ro?u
/ pasiune, crea?ie. Alb /
inocen??, aurit/ rena?tere
spiritual?;
?

Iarb?
- utilitate, supunere;
?

Copac
- manifestare în totalitate,
femeie hr?nitoare, care
ad?poste?te, r?d?cini.
Acumularea de cercuri arat?
vârsta;
?
Soare
– putere cosmic? suprem?.
Vede tot, c?ldur?, lumin?,
cald, centru al fiin?ei ?i al
cunoa?terii intuitive,
necucerit, glorie, splendoare,
regalitate, tat?l universal;
?

Stea
– prezen?a divinit??ii, etern,
care nu moare, speran??,
aspira?ie, lumina, fereastra
spre Dumnezeu;
?
 Apa
– sursa oric?rui poten?ial,
izvor, feminin, mama, na?tere,
dizolv?, purific?, spal?,
incon?tient, uitare;
?

Vânt
– spirit, intangibil, iluzoriu,
misterios;
?

Foc
 – care lumineaz?, distructiv,
pasiune, furie, favoare
religioas?, c?ldur?, c?min;
?

Fruct
– esen??, culminare;
?

S?geat?
– masculin, care str?punge,
putere;
?

Pas?re
 – suflet, transcenden??,
acord. Mierl? – tenta?ie.
Pas?re albastr? – fericire.
Rândunic? – speran??, ?ans?,

205
îndr?zneal?. Vultur –
atitudine, comportament
matern. Cioar? – mali?iozitate,
josnicie. Bufni?? – moarte,
în?elepciune, b?trâne?e.
P?un- dragoste, vanitate,
longevitate. R??oi –
superficialitate, în?el?ciune,
fidelitate conjugal? –în cultura
oriental?;
?

Curcubeu
– diferite st?ri de con?tiin?? –
proiec?ie, iertare,
transformare;
?

Casa
– protec?ie, refugiu, centru
terestru;
?
U??
- speran??, ocazie,
deschidere, trecere de la o
etap? la alta, ini?iere;
?

Munte
– eternitate, lini?te,
fermitate, constan??, caracter
constant;
?

Piatr?
– permanen??, stabilitate,
r?ceal?, duritate, durabilitate,
caracter indestructibil. Marge
Reddington
acord?, în mod curent, unui
exerci?iu de vizualizare 20-30
de minute.
Autoarea explic? eficien?a
acestui tip de exerci?iu prin
for?a dimensiunii spirituale,
prin capacitatea mentalului
de a influen?a biologicul.
Creierul ?tie tot ce se petrece
în corpul nostru, fie c? suntem
sau nu con?tien?i de asta.
Dificultatea const? îns? în a
avea acces la acest tip de
informa?ii. Repere despre
aceste elemente ne pot da
modalitatea prin care
pacientul alege s?
simbolizeze o problem?:
culoarea, masa sau orice alt
calificativ cu ajutorul c?ruia o
estimeaz?. Masa, densitatea,
luminozitatea simbolului-
solu?ie ne ajut? s? evalu?m
împreun? cu clientul diferite
aspecte. Simbolul în acest
exerci?iu cap?t? o conota?ie
în func?ie de fiecare în parte.
Dac? discu?iile pe marginea
desenelor ne scot în eviden??
aspecte disfunc?ionale, ceea
ce nu merge, pacientul este
investit cu responsabilitatea
de a-l modifica sau nu,
conforma principiilor
ericksoniene. În cazul în care
întâmpin?m rezisten?e la
nivelul interpret?rii, membrii
grupului pot s? ajute
pacientul, s? emit? ipoteze
despre sensurile multiple ale
desenului pe care pacientul
nu le întrevede ?i care pot
duce la con?tientiz?ri ?i la
g?siri de solu?ii. Simbolul
problemei rezolvate are o
energie incorporat? extrem de
mare, de puternic?, ce poate
activa ?i canaliza resursele
spre un scop concret. Atunci
când interpret?m un desen t
rebuie s? lu?m în calcul
acumularea de obiecte pe
care le putem observa în
desen
(ex:

206
17 cercuri, perl?, nuan?e de
verde, piatr? mineral?,
mineral specific –jadul verde-
). În acest sens este util?
alc?tuirea unei liste cu
obiectele g?site în desen
cu ajutorul clientului sau
celorlal?i membrii ai grupului,
dac? este cazul.
Aceste obiecte pot fi:

neanimate
(drumuri, cl?diri),
din natur?
(cer, stele, nori, lun?, ape
etc.) sau
obiecte utile
. De asemenea
verbele de ac?iune, cuvintele
active dau un sens de
activitate de interpretat
. (ex.: râul curge, o cascad?).
Fondul formei
are ?i el un sens specific (ex.:
un spa?iu vid lini?tit).
Interpretarea porne?te mereu
din elementele notate, nu de
la persoan?. În interpretarea
culorii se merge de la acela?i
principiu, luând în calcul în
primul rând semnifica?ia
culorii. Este adev?rat c? un
subiect poate da un sens
profund individual, original
unei forme, culori sau unui
obiect
?i din acest motiv trebuie s?
fim extrem de aten?i la ceea
ce ne poveste?te clientul. Un
eveniment cu o conota?ie
afectiv? puternic? –pozitiv?
sau negativ?- din experien?a
de via?? a unei persoane,
poate s? fi determinat, o
puternic? asocia?ie între
emo?ie ?i obiect sau culoare
?i din acest motiv sensul
tradi?ional de interpretare nu
se mai potrive?te pentru acel
caz particular. S-a constatat
c?
psihoticii au tendin?a de a
folosi toate culorile suprapuse
(?i acestea trebuie distinse,
sesizate).
Bolnavii de cancer au
tendin?a de a l?sa centrul
hârtiei nedesenat
. Atunci când ajungem cu
interpretarea la
nivel emo?ional trebuie s?
parcurgem etapele:
o
primul lucru pe care trebuie
s?-l avem în vedere este
identificarea resurselor
afective ale persoanei
, atât cele con?tientizate cât
?i cele de care clientul nu
este con?tient. Cu alte
cuvinte este important s?
vedem în ce m?sur? î?i
folose?te resursele eficient;
o
în al doilea rând, trebuie
aflate cu exactitate
problemele curente ?i
situa?ionale
;
 207
o
în al treilea rând, trebuie
acordat? aten?ie
problemelor nerezolvate ale
trecutului
. Este important de f?cut o
distinc?ie clar? între
problemele nerezolvate
permanente ?i problemele
rezolvate
, dar care au l?sat, în vreun
fel, amprente sau cicatrice
asupra persoanei
(emo?ionale, cognitive etc).
Este posibil ca aceste urme
s? fi fost atât de puternice
încât s? fi produs modific?ri
profunde asupra concep?iei
despre lume ?i via?? sau chiar
asupra filtrelor prin care
interpreteaz? realitatea. În
cadrul aceluia?i desen pot s?
apar? elemente din trecut,
prezent ?i viitor. De asemenea
este de dorit s? afl?m în ce
m?sur? nevoile psihologice
ale clientului sunt satisf?cute
?i ce leg?tur? exista între
problem? ?i nevoi. Atunci
când ajungem cu
intepretarea, la
nivelul fizic,
trebuie s? încerc?m s?
r?spundem împreun? cu
persoana la întrebarea,
care este r?spunsul fizic al
desenului?
. Tot aici putem identifica
resursele fizice, obiceiurile de
comportament ?i elementele
desenului care simbolizeaz?
structuri fizice sau func?ii
anatomice ale persoanei în
cauz? (ce pot fi implicate,
perturbate sau afectate de o
problem? sau de o situa?ie).
Sistemele ce se afl? în cel
mai direct raport cu corpul ?i
care sunt vulnerabile sunt
importante pentru c? dau
indicii valoroase despre
reprezentarea bolii.
Resursele spirituale
ale persoanei pot fi
identificate dac? lu?m în
calcul urm?toarele:
?

gradul de satisfacere a
nevoilor spirituale;
?
eventualele probleme
spirituale sau conflicte
generate de religie;
?

stadiul de dezvoltare
spiritual?. În ceea ce prive?te
nivelul cultural
trebuie s? identific?m
urm?toarele:
•
influen?ele culturale: for?ele,
dificult??ile ?i conflictele
generate de cultur?;
•
 dac? persoana ?i-a asumat
rolul feminin/masculin sau nu;
•
influen?ele culturale
raportate la vârst?;
•
preferin?ele sexuale;
•
dezvoltarea mental? normal?
a persoanei raportate la
vârsta biologic?.

208
 În terapie Marge Reddington
insist? asupra proceselor de
doliu ?i de
iertare
pentru c? le consider?
elementele cele mai
importante atunci când
subiectul trece printr-o
transformare semnificativ?.
Este important ca o persoan?
s?-?i dea voie s? tr?iasc?
durerea pentru c? este o
oportunitate de a l?sa în urm?
vechile obiceiuri dar ?i
vechile iluzii. Singurul
beneficiu pe care îl putem
ob?ine dintr-o experien?? ce
ne provoac? suferin?? este
înv??area. Acumularea de
experien?? duce în final la
dezvoltare personal?. A
accepta ?i a tr?i durerea
înseamn? a te angaja în
cre?tere. Conceptul de iertare
a fost preluat, într-o oarecare
m?sur?, de la Eric Berne, care
era de p?rere c?, pentru a fi
eficient? o terapie, persoana
trebuie s? fie stimulat? astfel
încât s? fie capabil? s?
realizeze un divor? amiabil de
p?rin?ii s?i. Acest lucru
înseamn? de fapt s? realiz?m
c? P?rin?ii au disponibilitatea
s? fie cu noi atunci când avem
nevoie. Chiar dac? nu în?eleg
întotdeauna motivele noastre
sau nu sunt de acord cu unele
dintre alegerile pe care le
facem, ei sunt totu?i al?turi
de noi pentru c? ne iubesc ?i
nu a?teapt? nimic în schimb
pentru gestul lor. Iertarea
presupune a sc?pa de orice
resentiment, a fi capabil s?
dai dezinteresat, conform
principiului cre?tinesc
conform c?ruia to?i avem
dreptul s? gre?im, pentru c?
nici unul dintre noi nu este
perfect. Pentru ca iertarea s?
fie complet? ea trebuie s? se
produc? la nivel psihologic,
emo?ional ?i spiritual. Este
important s? trecem prin
aceste etape pentru a putea
s? ne îns?n?to?im ?i s? fim în
armonie cu noi în?ine.
Resentimentele, peste care
nu am trecut, sunt d?un?toare
s?n?t??ii personale, ne
consum? energia de care
avem atâta nevoie, mai ales
când suntem bolnavi. Acest
principiu cre?tinesc ?ine, de
fapt, de o igien? mental?
personal?. Atunci când urâm
nu facem r?u nim?nui decât
nou? în?ine. Dep??irea
resentimentelor este un fapt
eliberator pentru c? persoana
alege s? fac? pace cu al?ii dar
?i cu sine. Este o etap?
necesar? pentru a dep??i faza
r?nii, trauma. Cu aceast?
ocazie pacientul poate fi
direc?ionat spre a-?i stabili
priorit??ile dup? care va
ac?iona, în func?ie de valorile
sale reale, autentice. A sc?pa
de iluzii înseamn? a dep??i
anumite convingeri ira?ionale

209
adânc implantate ?i în
virtutea c?rora judec?m
lumea, f?r? s? ne d?m seama.
Un exemplu în acest sens
poate fi ideea conform c?reia
exist? rela?ii ideale. Via?a ne
arat? foarte clar c? nu exist?
rela?ii ideale, c? orice fapt
sau persoan? are mai multe
fa?ete, bune ?i rele, c? lumea
are o infinitate de nuan?e în
afar? de alb ?i de negru. O
persoan? matur? este cea
care poate accepta ?i integra
toate aceste caracteristici,
care sunt uneori
contradictorii. Nimeni nu-?i
poate stabili un set de valori
autentic dac? nu scap? de
aceste convingeri
disfunc?ionale. Înainte de a
ne stabili obiective realiste
trebuie s? în?elegem c? nu
exist? o fericire permanent?,
c? tr?im într-o lume
imperfect? ?i c? experien?ele
negative le putem valorifica
ca oportunit??i de a înv??a.
Erickson considera gre?eala
doar un simplu
feedback,
c? trebuie s? schimb?m ceva.
De asemenea, trebuie s?
în?eleag? c? nu poate
schimba decât lucrurile care
depind strict de ea ?i terapia
se va îndrepta doar în direc?ia
dezvolt?rii clientului care a
venit în cabinet, nu a salv?rii
celorlal?i.
210

III. TEHNICI DE HIPNOZ?

ERICKSONIAN?
III.5. Tehnica ericksonian?
folosit? în controlul durerii
Un
r?zboinic japonez a fost
capturat de inamici ?i aruncat
într-o închisoare. În noaptea
aceea el nu a putut s?
adoarm? deoarece s-a temut
c? a doua zi va fi interogat,
torturat ?i executat. La un
moment dat ?i-a amintit
înv???turile maestrului s?u
Zen: „Mâine nu este o
realitate. Este o iluzie.
Singura realitate este clipa
prezent?”. Focalizându-?i
aten?ia asupra acestor
cuvinte, r?zboinicul s-a lini?tit
?i a adormit.
Milton Erickson nu a dezvoltat
tehnici de control al durerii
dintr-o curiozitate teoretic?,
ci mai degrab? a avut nevoie
de ele pentru c? în decursul
vie?ii sale a fost foarte
bolnav, a fost nevoit s? înve?e
cum s?-?i calmeze durerile
acute sau cum s? se trateze
de diferitele afec?iuni de care
a suferit. În acest sens
a folosit toate principiile
terapiei sale, enumerate în
capitolele anterioare. Tehnica
hipnotic? este util? pentru a
crea un context favorabil
pentru ca pacientul s? poat? fi
direc?ionat c?tre o mai bun?
folosire a poten?ialit??ilor
sale comportamentale.
Ea presupune idei clare,
accesibile care au
capacitatea de a
distrage aten?ia clientului de
la durere.
Aceast?
strategie a fost utilizat? de
terapeut atât cu persoane
nevrotice cât ?i cu cele ce
sufereau de dureri asociate
unor boli în stadiul terminal.
De asemenea tehnicile sunt
utile pentru
calmarea durerilor asociate
interven?iilor stomatologice
sau chiar interven?iilor
chirurgicale
, ?tiut fiind faptul c? uneori
anestezia prezint? un risc mai
mare decât interven?ia în
sine. În acest sens deseori
se foloseau metafore
, greu accesibile nivelului
incon?tient. Unui florar, ce
suferea de dureri asociate
unei metastaze, Erickson i-a
vorbit despre felul cum cresc
ro?iile (evident era ceva din
sfera de interes a
pacientului). Pe fondul acestei
pove?ti a introdus sugestii de
 211
calmare a durerilor de tipul
face ro?ia s? se simt?
bine….se simte lini?tit?, în
siguran??, ….nu-i vezi ?i nu-i
sim?i cre?terea ca atare…
etc.
Pentru a nu fi accesibile
nivelului con?tient, sugestiile
trebuiesc strecurate printre o
varietate de subiecte ori teme
de conversa?ie.
Cu alte cuvinte aceste
sugestii pot fi inserate în
cadrul unor conversa?ii
banale (a?a cum a f?cut cu o
asistent? ce suferea de dureri
de cap c?reia îi strecura
sugestiile în timp ce îi dicta
ceea ce trebuia s? scrie), dar
?i în cadrul unor metafore
bine elaborate care s?
coincid? preocup?rilor ?i
intereselor clientului ?i
modalit??ii sale particulare de
a vedea lumea, boala sau
durerea. Important este faptul
c?
subiec?ii reac?ioneaz? bine
pentru c? î?i doresc s? ob?in?
rezultate optime, s? scape de
durere fiind foarte motiva?i în
acest sens.
Erickson a scos în eviden??
c?
durerea are trei componente
(Erickson, 1966):
?

memoria
durerii trecute;
?
durerea
prezent?
;
?
anticiparea
durerii viitoare.
Ultimele dou? componente
pot fi rezolvate la nivel
incon?tient, f?r? ca nivelul
con?tient s? interfereze în
vreun fel
sau s? ia act de desf??urarea
acestui proces. Aceast?
abordare poate fi extrem de
util? în domeniul clinic. Din
moment ce în timpul
diverselor interven?ii
chirurgicale, durerea nu mai
are nici un rol constructiv (în
situa?ii normale ea
îndepline?te un rol important,
de a aten?iona c? exist? o
disfunc?iune în corp), este de
dorit s? o elimin?m complet.
Dac?, din contr?, durerea este
un semnal important pentru
medic ?i acesta trebuie s?
?tie despre prezen?a ei, nu ne
mai putem permite s?
transfer?m complet acest
proces la nivel incon?tient,
eliminându-l total din sfera
con?tient?. În asemenea
cazuri vom putea
transforma durerea în alte
senza?ii mai u?or de suportat
: c?ldur?, r?ceal?, senza?ie de
mânc?rime, amor?eal? sau în
orice alt simptom. În acest fel
vom elimina partea negativ?
?i perturbatoare a durerii, îns?
îi vom men?ine valoarea ei de
semnal. Vom prezenta, în
continuare, un caz în care
Erickson a folosit
surpriza ?i ?ocul pentru a
altera func?ionarea

12
senzorio-perceptiv? ?i a
elimina o durere
ce nu putea fi ameliorat?
medical.
Caz
: (Erickson, 1976) este o alt?
situa?ie în care a lucrat
simultan cu so?ul ?i cu so?ia.
Ace?tia erau tineri ?i au venit
la terapie cu o atitudine
extrem de negativist? ?i
având îndoieli foarte serioase
despre eficien?a hipnozei. Din
acest motiv terapeutul a
folosit o abordare dramatic?
pentru a stabili o rela?ie, a le
schimba p?rerile ?i a putea
induce transa. Archie ?i
Annie au fost colegi de
?coal?. Ei au fost ni?te
ideali?ti care au reu?it s?-?i
îndeplineasc? planurile de
c?s?torie, în ciuda faptului c?
Archie ?i-a rupt spatele în
perioada r?zboiului din
Vietnam. Dup? acest
accident, a r?mas pentru
totdeauna într-un scaun cu
rotile suferind de o durere
atroce pe care medicii nu
aveau metode d? o trateze ?i
i-au spus c? va trebui s? se
obi?nuiasc? cu ea. Mai mult
decât atât medicii îl
montaser? împotriva
hipnozei, pe care o
considerau magie ?i care era
o pierdere de timp. Archie ?i
Annie au ales totu?i s? fac? o
încercare, în disperare de
cauz?, îns? cu expecta?ii
extrem de negative în ceea ce
prive?te succesul tehnicii.
Pentru început, terapeutul a
avut sarcina de a recunoa?te
?i de a accepta ostilitatea ?i
îndoiala lor ?i s? g?seasc? o
cale s? o utilizeze în scop
pozitiv. El a acceptat punctul
lor de vedere, îns? ?i-a
sus?inut propria p?rere
referitoare la valoare hipnozei
ca tehnic?. El a privit la
câteva din spasmele de
durere ale lui Archie ?i le-a
recunoscut originea
psihogen?, asem?n?toare cu
durerea într-un membru
fantom?. Dup? ce le-a ascultat
povestea, a decis s?
demonstreze o metod?
dramatic? de induc?ie cu
Annie pentru a-i schimba total
p?rerea lui Archie despre
eficien?a hipnozei. În prima
faz? i-a solicitat lui Annie s?
stea în mijlocul unui covor
indian mic din cabinetul s?u.
Apoi a început o metod?
neobi?nuit? de induc?ie :
Annie, nu te vei mi?ca de pe
covor. ?i nu o s?-?i plac? ce
am s?-?i fac. O s? fie foarte
deranjant atât pentru tine cât
?i pentru Archie.

Aici am un b?? puternic,

Archie. Îl po?i ?ine ?i m? po?i
lovi în orice moment, dac?
crezi c? fac ceva gre?it. Nu î?i
va place ceea ce fac, Archie,
dar prive?te-m? cu aten?ie ?i
love?te-m? dac? tu crezi c?
este necesar. Acum o s? iau
cel?lalt b?? iar tu po?i privi
ceea ce face eu. Vei sim?i
ceea ce o s? fac, Annie.
Archie va vedea.

213
O sa m? opresc atunci când tu
vei închide ochii ?i vei intra
într-o trans? adânc?.
Terapeutul a atins-o cu vârful
b??ului în zona pieptului ?i a
început s? îi dea cu
delicate?e la o parte rochia,
ca ?i când ar fi vrut s?-i
dezgoleasc? sânii. Ea a închis
ochii, a r?mas rigid?, imobil?
?i s-a scufundat într-o trans?
adânc?, pentru a sc?pa de
realitatea nepl?cut? cu care
se confrunta. Când a închis
ochii ?i a dat semnele c? a
intrat în trans?, Archie a fost
atât de surprins, încât,
aproape c? a sc?pat b??ul.
Explica?ia eficien?ei aceste
tehnici neobi?nuite de
induc?ie o putem g?si în
faptul c?, Erickson, cu o
atitudine aparent lipsit? de
ru?ine, a reu?it s? transforme
ostilitatea ?i îndoiala lor
general? într-o reac?ie
comportamental? foarte
concret? de r?spuns. Annie a
fost atât de marcat? de
comportamentul lui Erickson,
încât nu a mai avut o alt?
alternativ? de reac?ie în acel
context. Gestul a ?ocat-o atât
de tare încât
pattern-
urile de reac?ie obi?nuite au
fost destructurate. Este cert
c? se a?tepta la cu totul
altceva de la un doctor ?i la o
metod? de induc?ie. În timpul
în care st?tea, disperat? ?i
?ocat? de ceea se întâmpla s-
a declan?at un proces
incon?tient de c?utare a unei
metode de a intra în trans?
pentru a sc?pa din acea
situa?ie pentru c? era singura
alternativ? oferit? de doctor,
pentru a se opri. Ea nu avea
nevoie s? refuze întreaga
situa?ie, pentru c? în fond,
so?ul ei avea în mân? un b??
?i o putea proteja. B??ul oferit
de terapeut era un canal prin
care acesta î?i putea
manifesta ostilitatea. De
asemenea, aten?ia lui Archie
era direc?ionat? atât de
precis încât intrase într-o
stare de sugestibilitate,
caracteristic? transei, în care
existau premizele ca
îndoielile sale despre
eficien?a hipnozei s? poat? fi
schimbate, înlocuite. F?r? s?-
?i dea seama, a devenit
convins c? Erickson putea s?
vindece cu ajutorul unor
metode mai neortodoxe, mai
neobi?nuite. Pentru a scoate
din func?iune
pattern
-urile con?tiente de îndoial?,
au fost utilizate sugestii
posthipnotice pe dou? nivele:
Annie, când te vei trezi vei
putea sta pe scaunul t?u, ?i

indiferent ce crezi tu, orice

am s?-?i zic, va fi adev?rat
.
E?ti de acord cu asta? (Annie
a dat din cap aprobator).
Orice zic, este adev?rat,
indiferent de ceea ce gânde?ti
tu.
Sugestia este formulat? pe
dou? nivele: (1)
Indiferent ce gânde?ti tu
este o fraz? care îi
recunoa?te îndoielile
con?tiente

214
folosite de terapeut pentru a-i
direc?iona aten?ia utilizându-i
propriile rezisten?e ?i
concep?ii. Con?tient, se putea
gândi la orice în interiorul
sistemului ei de referin??,
putea pune orice la îndoial?;
(2) incon?tient, va trebui s?
accepte ca fiind reale ?i
adev?rate afirma?iile
terapeutului. Mai mult decât
atât, sugereaz? c? cele dou?
realit??i diferite pot coexista
în paralel, într-o manier?
disociat?: (a) sistemul de
credin?e, p?reri, îndoieli
con?tiente
cu care a venit la terapie ?i
(b) noua realitate a hipnozei a
fost introdus? într-o manier?
?ocant?, astfel încât nici ea,
nici so?ul ei nu o puteau
evalua sau în?elege. I se
permitea deci s? se bucure de
sistemul ei de valori, chiar în
timp ce realitatea lui Erickson
a fost strecurat? într-o
manier? c?reia nu îi putea
rezista, nu i se putea opune.
Indiferent de rezisten?ele ?i
expectan?ele cu care a venit,
nu s-a a?teptat s? se
confrunte cu un b?? ce îi
d?dea rochia la o parte în
timp ce so?ul ei va sta cu un
alt b?? în mân? gata s?-l
loveasc? pe doctor. Din
moment ce con?tientul ei nu
avea un set de
comportamente cu care s? se
confrunte cu situa?ia complet
neprev?zut?, incon?tientul ei
a fost for?at s? intervin? ?i s?
g?seasc? o metod? de a intra
în trans?. Terapeutul a
adâncit transa , ob?inând de
la ea r?spunsuri pozitive la
sugestiile sale pe dou? nivele
posthipnotice. Apoi i-a cerut
s? se trezeasc? ?i s? stea pe
scaun. Ea s-a a?ezat, cu o
privire ce sugera ostilitatea ?i
îndoiala. Terapeutul i s-a
adresat astfel:
Acum e?ti treaz?, Annie. Nu
?tii ce s-a întâmplat.
Po?i gândi c? ai vrea s? ?tii,
dar nu ?tii.
Terapeutul ?i-a început
conversa?ia cu o afirma?ie
evident?, pe care Annie nu o
putea contrazice. Cu
siguran?? c? avea foarte
multe întreb?ri în minte.
Adev?rul primei p?r?i din fraz?
a creat premizele accept?rii ?i
celei de-a doua p?r?i.
Sugestia este foarte
important? pentru c? implic?
faptul c? s-a întâmplat ceva,
ceea ce înseamn? c? ea
trebuia s?-?i pun? la îndoial?
sistemul de credin?e. Acel
ceva
putea fi hipnoza. ?i aceasta
ar însemna c? ea ar putea s?
reac?ioneze ?i la celelalte
sugestii ale terapeutului.
Acest fapt a creat un factor
important de disonan??, o
gaur? în sistemul ei, ceea ce
a determinat ini?ierea unui
proces incon?tient de c?utare
a resurselor pentru a se
descurca cu viitoarele
sugestii ale lui Erickson.
Nu e?ti surprins? c? nu te mai
po?i ridica?

215
Aceast? sugestie, sub form?
de întrebare, a avut efectul
scontat pentru ca Annie a
constatat cu uimire c? nu se
poate ridica. Terapeutul a
spus c? va vi uimit?, ?i a?a a
fost. În acest mod ea a trebuit
s? accepte c? ceva o
împiedica s? se mi?te ?i nu
?tia ce. În continuare,
Erickson continuat cu o serie
se sugestii ce vizau ob?inerea
anesteziei, ce putea fi
verificat? obiectiv, chiar de
Annie.
Indiferent de cât de tare te
voi lovi cu acest b??, nu vei
putea sim?i. Po?i s? te love?ti
singur? peste picior. Este
dificil pentru mine s? vin s? te
lovesc, a?a c? f?-o tu.
Love?te-te cât de tare po?i.
Nu te va durea.
Atunci când Annie a f?cut
ceea ce i s-a spus, a ajuns la
concluzia c? terapeutul a avut
dreptate ?i a replicat c?
senza?iile din mân? era
diferite de cele din picior.
Faptul c? i s-a permis s? fac?
chiar ea acest test a fost o
eliberare având în vedere c?
Erickson sugerase ideea de
pericol prin ipoteza c? ar fi
putut s? o loveasc? chiar el.
Pentru a o proteja de acest
poten?ial pericol,
incon?tientul a mediat
mecanismele
neuropsihologice care i-au
permis s? experimenteze
anestezia în picior. Profitând
de acest succes, terapeutul a
generalizat aceast? senza?ie:
Acum Annie te po?i lovi din
nou, dar nu vei mai sim?i
durere nici în mân?, nici în
picior.
Annie a confirmat succesul
anesteziei, dup? ce s-a lovit
peste picior din nou. Pus în
fa?a acestor fapte, Archie,
de?i se putea îndoi de
explica?iile terapeutului, nu
putea pune sub semnul
întreb?rii ?i reac?iile so?iei
sale. Practic sistemul lui de
referin?? putea fi invalid.
Profitând de acest moment
favorabil, Erickson i-a indus o
stare de trans? :
Ai auzit Archie, acum po?i s?
intri ?i tu în trans?.
Experien?a so?iei a fost o
modalitate eficient? de a-i
oferi so?ului un exemplu de
comportament hipnotic ?i de
a-i diminua rezisten?ele din
moment ce nu putea nega
realitatea experien?ei so?iei.
Pentru a-i înlocui durerea
terapeutul s-a folosit de
memoria sim?urilor, a?a cum
erau ele percepute în trecut.

Archie, ai cu siguran?? mul?i

ani în care ai experimentat tot
felul de sentimente ?i senza?ii
pozitive. De ce s? nu le
aducem aceste senza?ii
pl?cute din spate în prezent
? A-i experimentat deja toat?
durerea de care aveai nevoie.
 216
Prin intermediul acestui tip de
sugestii, terapeutul a început
s? îi reaminteasc? lui Archie
anii de dinaintea accidentului,
în care a experimentat
senza?ii pl?cute. Aceste
senza?ii au fost
utilizate pentru a înlocui
durerea
. Este de remarcat c?
terapeutul a folosit expresia
s?
aducem aceste senza?ii
pl?cute din spate în prezent
pentru a-l face pe Archie s?
asocieze senza?iile pl?cute cu
spatele s?u în care sim?ea
durere. Practic s-a folosit de
sensurile multiple pe care le
are cuvântul
spate
(parte a corpului ?i trecut).
De asemenea, Erickson a avut
grij? s?-i creeze ni?te
expectan?e realiste clientului
s?u.
Nu î?i pot garanta c? nu vei
mai sim?i în viitor durere, dar
î?i pot spune s? folose?ti
durerea ca un semnal.
Într-adev?r durerile lui Archie
s-au diminuat foarte mult. Ele
au reap?rut îns?, câteva luni
mai târziu, când a contactat o
r?ceal? ?i i-a telefonat lui
Erickson pentru a se l?muri
care sunt explica?iile acestui
fenomen, gândindu-se c?
hipnoza este mediat? de
nivelurile corticale cele mai
înalte, care sunt sensibile la
boal? ?i la somn. Când dorea
s? induc? anestezia la un
pacient, Erickson prefera s?
nu utilizeze acest termen. Mai
degrab? prefera s?-l lase s?
vorbeasc? pe client despre
durere pân? când vedea din
limbajul nonverbal c? acesta
în?elegea mecanismul. Apoi îi
punea alte întreb?ri care îl
dep?rtau de acest subiect
(cum ?i-a petrecut concediul
anul trecut de exemplu).
Pacientul era surprins de
aceast? schimbare de registru
a conversa?iei. Îns? în
concediul trecut, el nu sim?ea
durerea. De aceea era util s?-
?i reaminteasc? lucrurile
pl?cute din acea perioad?,
pentru a-?i reaminti cum e s?
tr?ie?ti f?r? durere. Când
pacientul pare pu?in
tensionat, Erickson îi poate
aminti spre exemplu de un
moment în care vâslea pe un
lac ?i a sim?it o durere în
mân? brusc, care din fericire
a trecut destul de repede.
Este de remarcat c? nu îi era
team? s? men?ioneze amintiri
legate de disconfort sau de
durere, îns? aceste senza?ii
sunt mult diferite de durerea
de spate. Clientul a fost
surprins c? îi reamintea acel
episod. Motiva?ia terapeutului
a fost legat? de faptul c?
sarcina unui hipnoterapeut
este s? îi direc?ioneze
gândurile ?i mecanismul
asocia?iilor în concordan?? cu
canalele terapeutice
particulare ale fiec?rui client.
Cu to?ii putem s? sim?im o
durere brusc? în
 217
timpul unui film îns?, pentru
c? suntem absorbi?i de
ac?iunea de pe ecran, uit?m
de ea. De ce nu am putea s?
ne folosim de aceste
mecanisme naturale pentru a
elimina durerea? Dac?, spre
exemplu, un doctor deruleaz?
în cabinet o procedur?
medical?, fiind con?tient c? îi
poate cauza durere
pacientului, poate s? îi abat?
acestuia gândurile de situa?ia
prezent?. Oricine poate fi
direc?ionat pentru a-?i aminti
senza?ii pl?cute ?i poate fi
ajutat s? intre într-o stare de
bun? dispozi?ie în care s?
uite practic de durere. În
acest mod poate fi ajutat s?
intre într-o trans? anestezic?,
f?r? s? i se dea sugestii
directe în acest sens.
Erickson ob?inea starea de
anestezie, într-o manier?
indirect?, folosindu-se de
sistemul de referin?? al
clientului pentru c? aprecia c?
ar fi o eroare s? încerce s?
ob?in? anestezia sau analgia
utilizând sugestii directe
. Clientul va folosi, f?r? s?
realizeze, un alt
pattern
de a se orienta în realitate.
Fiecare vom recunoa?te
validitatea acestei tehnici,
dac? ne analiz?m propria
experien??. În cercet?rile
experimentale timpurii
(Erickson, 1964), le-a cerut
studen?ilor s? descopere ce
procese mentale sunt
implicate atunci când culeg
un m?r imaginar ?i-l pun pe o
mas? concret?, real? aflat? în
fa?a lor. Un num?r mare dintre
subiec?i s-au plâns sau s-au
sim?it amuza?i pe parcurs ?i
au abandonat sarcina, înainte
de a o fi dus la bun sfâr?it.
Practic, ei pierdeau contactul
cu realitatea. Din acest motiv
se amuzau. Similar, când
inducem anestezia, le cerem
clien?ilor s?-?i piard? o parte
din contactul pe care îl au cu
realitatea ?i acest fapt îi
poate face s? se simt? ciudat,
fie c? recunosc, fie c? nu.
Datorit? unui sentiment
nepl?cut se poate întâmpla ca
ei s? aleag? s? ias? cu totul
din acea situa?ie de trans?.
Ca s? previn? acest context,
terapeu?ii trebuie s? verifice
dac? pacien?ii lor se simt
însp?imânta?i, în vreun fel,
pentru c?-?i altereaz? practic
contactul cu realitatea pe
care îl au în mod uzual.
Erickson a relatat, din vasta
lui experien?? cu pacien?ii
(Erickson, 1979), c? nu de
pu?ine ori i s-a întâmplat ca
pacien?ii s?-i spun? c? în
cabinetul lui s-a f?cut mai
cald, mai frig, sau c? acesta a
devenit mai mare sau mai
mic. Al?ii aveau senza?ia c?
sunt mai înal?i sau mai scunzi
atunci când treceau printr-o
stare modificat? de
con?tiin??. Hipnoza provoac?
o palet? larg? de schimb?ri în
modul cum percepem
realitatea, lucru care este
valabil ?i atunci
218
când provoc?m anestezia.
Aceste alter?ri, ce ?in de
sfera senzorio-perceptiv?,
sunt o consecin?? normal? a
schimb?rii modului lor de
orientare la realitate. Pe
m?sur? ce clien?ii se vor
obi?nui cu aceste senza?ii î?i
vor da voie s? intre într-o
trans? mai profund?, care s?
le permit? s?-?i ating?
obiectivele pentru care au
ales s? consulte un terapeut. .
Cazul pe care îl vom prezenta
în continuare ilustreaz?
modalitatea în care Erickson
reu?ea s? valorifice
personalitatea clientului ?i
abilit??ile lui pentru a-l ajuta
s? scape de durere.
(Erickson, 1979)
Caz :
Este vorba despre o pacient?,
Cathy, în vârst? de 36 de ani,
care avea 3 copiii (cel mai
mare dintre ei în vârst? de 8
ani) ?i care suferea de dureri
îngrozitoare provocate de un
cancer în stadiul terminal,
care nu mai reac?ionau nici la
tratamentul cu morfin? sau cu
orice altceva. Datorit?
suferin?ei ?i disper?rii repeta
într-una, plângând “nu m?
r?ni?i, nu m? speria?i”. Pentru
a o ajuta s? scape de durere
Erickson s-a folosit de ceea
ce înv??ase ea deja, în trecut.
Terapeutul a dorit s? evite un
insucces din moment ce,
orice medicament, indiferent
de doz? nu mai avea nici cel
mai mic efect în a-i calma
durerea. Este clar, c?, din
moment ce se confrunta cu o
situa?ie atât de grav?,
modalitatea ei de percep?ie
asupra lumii era foarte diferit?
de cea a celorlal?i oameni ?i
de aceea Erickson a c?utat
ceva ce putea fi în?eles ?i
prin prisma realit??ii în care
se afla ea. I-a cerut s? stea
treaz?, con?tient? de la gât în
sus ?i s?-?i lase restul
corpului s? doarm?. Era ceva
ce terapeutul a intuit c? ea va
putea în?elege. În trecut
ea mai avusese experien?a
unui picior sau a unei mâini
ce o l?sa s? doarm?
. Ea a tr?it senza?ia c? corpul
este adormit în starea de
hipnoz? în care durerea nu î?i
mai f?cea sim?it? prezen?a. A
asem?nat aceast? stare cu
cea în care te afli atunci când
te treze?ti diminea?a, pe
jum?tate adormit. Practic,
Erickson a creat un context
favorabil, un mod de a gândi
care s? îi permit? s? pun? în
practic? ceva ce ea înv??ase
deja. O polemic? pe baza
utilit??ii hipnozei în cazul ei ar
fi fost inutil?. Nici m?car nu i-
a cerut s? coopereze cu el
pentru a intra în trans?, din
moment ce ea nu ?tia ce este
aceast? stare. Ea ?tia îns?
cum este s? fi treaz în timp ce
corpul doarme. Urm?torul
lucru pe care l-a f?cut a fost
s?-i cear? s?-?i dezvolte o
senza?ie de

219
mânc?rime incontrolabil? ?i
sup?r?toare în talpa
piciorului. Era o senza?ie
familiar? pentru cei mai mul?i
oameni, inclusiv pentru ea.
Practic i s-a cerut s? fac?
ceva, având experien??
trecut? la activ ?i amintiri. Ea
a r?spuns c? nu poate sim?i
acea mânc?rime, îns? î?i
poate dezvolta o stare de
amor?eal? în talp?. Cu alte
cuvinte, era incapabil? în
starea ei de durere s? mai
adauge o alta. A f?cut exact
opusul a ceea ce i s-a
sugerat. Chiar dac? nu a f?cut
exact ce i-a cerut, important
este c? a r?spuns în felul ei.
Terapeutul a acceptat c?
ceea ce s-a întâmplat este
cel mai bun lucru ?i ?i-a
exprimat
politicos
regretul (
a?a cum era ea obi?nuit? s?
rela?ioneze cu cei din jur
) c? nu a putut s? simt?
senza?ia de mânc?rime. Cathy
s-a sim?it obligat? s? depun?
mai mult efort pentru a reu?i
s? fac? ceea ce îi cere
terapeutul. Aceast? atitudine,
tipic? pentru terapiile
strategice, este una de
maxim? flexibilitate, în care
terapeutul nu î?i propune s?
ating? un obiectiv cu orice
pre?, ci d? dovad? de maxim?
flexibilitate pentru a rezolva
problemele concrete ale
clien?ilor. Erickson s-a folosit
?i de aceast? tr?s?tur? de
personalitate a ei pentru a o
determina s?-?i intensifice
eforturile ?i motiva?ia de a
coopera pentru sarcinile
viitoare. Apoi i-a cerut s?-?i
extind? aceast? senza?ie,
astfel încât s? cuprind? ?i
genunchiul. I-a fost u?or s?
fac? asta, din moment ce era
o senza?ie familiar? pentru
ea. În timp ce f?cea toate
acestea, nu era atent? la pat,
la tablourile de pe pere?i, la
prezen?a unui medic în
cabinet care înregistra
?edin?a. Practic, în timp ce te
afli în starea de hipnoz?,
realitatea extern? nu mai este
important?. Pe m?sur? ce î?i
intensifica ?i î?i extindea
senza?ia de amor?eal?, Cathy
se deta?a tot mai mult de
realitatea concret? a camerei
în care se afla, pentru c?
toat? aten?ia ei era
direc?ionat? c?tre interiorul
corpului, îns? nu c?tre
durerea provocat? de cancer
ci c?tre senza?ia pe care ?i-o
extindea în mod progresiv în
tot corpul. Era de altfel ?i
motivul pentru care venise la
terapie. Nu trebuie s? uit?m
c? era o pacient?, c?reia i se
spusese de c?tre medicul în
care avea deplin? încredere
,c? mai are doar câteva luni
de tr?it. Pentru ea moartea
era o realitate concret?,
iminent?, pe care nu o putea
uita în via?a ei cotidian?. Ea
avea cancer de un an iar
Erickson ?i-a adaptat
sugestiile astfel încât s? se
muleze pe modul ei de a
gândi.

220
Atunci când i-a sugerat s?-?i
extind? senza?ia de
amor?eal? în piept, a
men?ionat ?i c? din sânul
drept a pornit cancerul ?i c?
acolo era o zon? dureroas? ?i
foarte nepl?cut? la vedere. A
fost un mod de a integra pu?in
din realitatea corpului, cu
care se confrunta. Era foarte
important ca senza?ia de
durere s? dispar?. Cathy ?tia,
din propria experien??, de
via?? c? nu poate atinge
perfec?iunea în ceea ce î?i
propune ?i de aceea
terapeutul trebuia s? se
a?tepte la un procent de e?ec.
Cancerul a fost un e?ec
pentru ea ?i, mai concret,
cancerul de sân a fost primul
lucru pe care nu l-a mai putut
controla, oricât a încercat.
De aceea Erickson a l?sat s?
existe un procent de e?ec ?i
?i-a exprimat regretul c? nu
poate face nimic pentru a
face s? dispar? ?i durerea de
la sân, la fel cum a reu?it cu
celelalte p?r?i ale corpului.
Era ?i o sugestie indirect?
care presupunea c? atâta
timp cât va sim?i durere în
sân, restul corpului va fi
amor?it. Pe tot parcursul
demersului, terapeutul s-a
folosit de abilit??ile lui Cathy,
de modul ei de a gândi, de a
ac?iona, de experien?a sa de
via??. L?sând acea durere
minor? s? existe i-a
demonstrat c? terapeutul nu
este Dumnezeu ?i indirect i-a
dat clientei un alt scop pentru
care s? lupte, chiar dac? va
e?ua. Cathy a mai tr?it 6 luni,
apoi a intrat în com? ?i a
murit repede. În tot acest
timp ea nu a mai sim?it decât
o durere destul de mic? la
sân, pe care terapeutul a
l?sat-o s? existe pentru a
asigura succesul global al
demersului. Este o tehnic? ce
demonstreaz? o bun?
cunoa?tere a
comportamentului emo?ional.
Oricât am realiza, mai este
întotdeauna ceva de ob?inut.
Sugestiile pe care le d?m
trebuie s? fie în concordan??
cu psihologia particular? a
fiec?rui client. Scopul lui
Erickson, în acest caz, nu era,
evident, s? induc? o stare de
mânc?rime în talp? ci de a o
determina pe pacient? s?-?i
foloseasc? la maxim
experien?a de via?? pentru a
face fa?? acestei situa?ii
dificile. De aceea ?i-a adaptat
tehnica terapeutic?,
corectându-?i demersul ini?ial
în func?ie de ce a aflat pe
parcurs despre clienta sa.
Sugestiile trebuie s? fie doar
ni?te stimuli care s?
determine o reac?ie
particular? la fiecare pacient
?i care s?-i ajute s?
foloseasc? cu succes ceea ce
au înv??at. A?a cum am mai
subliniat, de-a lungul
existen?ei sale, Erickson s-a
confruntat cu dureri cauzate
de poliomielit? ?i pentru a le
putea face fa?? ?i-a dezvoltat
aptitudinea de a intra

221
în trans?. Atunci când era
foarte obosit sau când
dormea, uneori durerea
revenea ?i îl trezea. Pus în
aceast? situa?ie era nevoit
s?-?i reg?seasc? calmul
mintal de care avea nevoie
pentru a sc?pa din nou de
durere. Câteodat?, în mijlocul
nop?ii, nu îi era simplu s? fac?
asta. În ocazii ca astea el a
relatat c? î?i împingea un
scaun spre marginea patului,
apoi î?i presa b?rbia de el
pân? când nu mai putea
suporta durerea pe care ?i-o
provoca singur ?i în mod
voluntar (Erickson and Rossi,
1977).
Durerea revenea în somn
pentru c? sugestiile hipnotice
dezvolt? o stare ce se
raporteaz? la un sistem de
referin?? care, uneori, nu mai
poate fi men?inut atunci când
dormim.
Atunci, se folosea de o
durere asupra c?reia avea un
control voluntar, pentru a o
elimina pe cea pe care nu o
putea controla
. Din cele prezentate mai sus,
am v?zut c? hipnoza
ericksonian? folose?te o suit?
larg? de tehnici pentru a
controla durerea, ce pot fi
utilizate ?i pentru alte
simptome. Sintetizând, putem
spune c? toate au în comun
faptul c?
folosesc sugestii indirecte
care se potrivesc cel mai bine
sistemului de referin?? al
clientului, contextului în care
se afl? ?i personalit??ii sale
. De asemenea, ele au rolul de
a
scoate pacientul din
pattern
-urile con?tiente de gândire ?i
de a genera un proces
incon?tient de c?utare a celei
mai bune metode de a elimina
simptomul (durerea).
222

IV. APLICATIVITATEA
METODELOR ?I TEHNICILOR
ERICKSONIENE ÎN AFARA
DOMENIULUI
PSIHOTERAPEUTIC
Un samurai c?l?tor se opri la
un han s? m?nânce. El purta o
sabie frumoas? ce p?rea ?i
foarte scump?. În acela?i han,
la alta mas?, mâncau trei
solda?i care puser? ochii pe
sabia samuraiului. Dar singura
posibilitate s? iei sabia unui
samurai este s?-l omori. Cei
trei nu-?i f?ceau griji în
privin?a asta fiindc? raportul
de for?e le era net favorabil.
Solda?ii se pref?cur? c? s-au
îmb?tat ?i începur? s? arunce
samuraiului vorbe de ocar?
presupunând c? acesta va
r?spunde ?i ei vor avea
justificarea public? a uciderii
lui. Dar spre mirarea lor ?i a
celor din han, samuraiul î?i
continua lini?tit masa.
Solda?ii b?nuir? c?-i este frica
, a?a c? încrederea ?i
obr?znicia lor crescur?.
Deodat? samuraiul, tot calm,
î?i ridic? privirea ?i cu
be?i?oarele cu care mânca,
omorî într-o clip? trei mu?te
care zburau deasupra mesei
sale, apoi continu? s?
m?nânce lini?tit. V?zând
acestea, cei trei solda?i î?i
adunar? lucrurile ?i plecar? în
grab? din han. Concluzia:
sabia poate fi folosit? pentru
a ucide sau pentru a men?ine
pacea.
Tehnicile pe care le-a
dezvoltat milton erickson î?i
g?sesc aplicativitatea într-o
multitudine de domenii,
diferite de aria psihoterapiei
sau a dezvolt?rii personale.
foarte mul?i speciali?ti l-au
caracterizat ca fiind unul
dintre cei mai mari exper?i în
comunicare. acest lucru este
foarte adev?rat dac? ne
gândim c? multe din
strategiile moderne de
influen??, persuasiune au la
baz? tehnici inventate de
Erickson
.
Este important, din aceast?
perspectiv?, s? subliniem c?
una din cele mai cunoscute ?i
mai r?spândite teorii –
programarea neuro-
lingvistic?- creat? de Richard
Bandler ?i John Grinder la
începutul anilor 1970, are ca
principal? surs? de inspira?ie
cazuistica lui Erickson.
Meritul celor doi autori,
extrem populari, este c? l-au
observat cu aten?ie pe
maestru ?i

223
au teoretizat abordarea
acestuia, ad?ugând elemente
din domeniul în care ei erau
speciali?ti – lingvistica.
Efortul lor este valoros ?i din
perspectiva faptului c?
Erickson nu a fost preocupat
de acest aspect,
concentrându-se mai degrab?
pe eficien?a practic?, nu pe
concepte aride ?i în
consecin?? nu a scris foarte
multe c?r?i prin care s?-?i
popularizeze ideile. Tehnicile
lui au fost f?cute publice mai
mult de colaboratorii lui,
printre care s-au num?rat ?i
cei doi. În timp au fost
preluate tehnici utilizate de el
în practica clinic? ?i au fost
adaptate necesit??ilor
concrete din diverse domenii,
p?strând spiritul ericksonian
care este unul nondirectiv,
indirect, subtil, greu de
sesizat, îns? cu atât mai
eficient.
Modul ericksonian de a
comunica
, tocmai pentru c? este
extrem de eficient ?i practic,
poate fi utilizat oriunde este
nevoie de abilit??i crescute
de comunicare ?i ne gândim
aici la
:
?

domeniul negocierilor
unde fiecare trebuie s? ?tie
s?-?i sus?in? punctul de
vedere ?i încearc? s?-l
conving? pe cel?lalt s?
cedeze. ?i aici, deprinderea
artei de a fi creativ , flexibil ?i
adaptabil structurii de
personalitate a partenerului
nu poate fi decât un imens
câ?tig;
?

domeniul vânz?rilor
pentru c? un agent de vânz?ri
trebuie s? ?tie cum s?
comunice cu un client astfel
încât s?-i ating? sensibilit??ile
acestuia ?i s? se muleze pe
nevoile fiec?ruia, individuale
pentru a-?i construi discursul
de prezentare al unui produs;
?

domeniul reclamelor
care poate beneficia din plin
de eficien?a sugestiilor
indirecte care nu mai sunt
interpretate de publicul ?int?
ca agasante, agresive sau,
uneori r?mân total nesesizate;
?

domeniul managementului
 pentru c? orice lider pentru a-
?i p?stra puterea trebuie s?
aib? abilitatea de a se face
simpatizat, de a-?i adapta
discursul în func?ie de
particularit??ile ?i nevoile
publicului c?ruia i se
adreseaz?;
?

sfera manipul?rii ?i a
influen?ei sociale.
Atunci când vrem s?
dezvolt?m o
strategie complex? ?i
eficient? prin care urm?rim s?
ob?inem o form? particular?
de influen??
(educa?ie, formarea opiniilor,
modificarea atitudinal?,
ob?inerea

224
adeziunii la o organiza?ie, la
un set de valori, la o doctrin?
etc.) trebuie s? fim con?tien?i
c? este important s?
transmitem un mesaj
particularizat ?i c? orice ?int?
nu se va l?sa influen?at? dac?
nu simte c? adeziunea îi
îndepline?te anumite nevoi –
con?tiente sau incon?tiente-;
?

sfera promov?rii imaginii la

nivel organiza?ional sau
interpersonal.
?tim cu to?ii c? oamenii
simpatici, credibili, cu o
imagine pozitiv? au mult mai
multe ?anse s? aib? succes în
tot ceea ce întreprind. Acest
principiu este valabil ?i la
nivel organiza?ional.
Modalitatea lui Erickson de a
se face pl?cut, de a crea un
cadru propice comunic?rii
poate fi preluat ?i adaptat în
via?a cotidian? sau la nivelul
strategiilor de construire de
imagine, pentru c? principiile
de la care a pornit el sunt
valide, suficient de generale
?i extrem de eficiente;
?
domeniul
îmbun?t??irii rela?iilor,
fie c? este vorba de rela?ii
profesionale sau personale;
?

orice alt domeniu în care

eficien?a depinde de
capacitatea de a comunica, a
convinge.
Sugestiile indirecte au ?anse
mai mari s? ne influen?eze,
pentru c? de cele mai multe
ori nici m?car nu suntem
con?tien?i c? am primit vreo
instruc?iune. Modalitatea
metaforic?, specific? pentru
maniera de a comunica a lui
Erickson nu arat? în mod
explicit ceea ce dorim de la
cineva ?i de aceea se pot
ocoli rezisten?ele acestuia cu
mai mult? eficien??.
Sugestiile acoper? o gam?
larg? de variante de r?spuns,
pentru ca incon?tientul
persoanei s? nu se simt?
constrâns ?i s? poate ac?iona
în propria manier? ?i în
acela?i timp în direc?ia dorit?.
Foarte mul?i cercet?tori au
fost interesa?i de metodele
psihologice de programare
mental? ?i de modificare a
comportamentului utilizate de
secte sau organiza?ii
teroriste. Cu to?ii ne-am pus
întrebarea cum pot ajunge
persoane normale în situa?ia
de a comite crime oribile sau
cum se pot supune în mod
necondi?ionat ordinelor date
de un lider psihopat.
Concluziile au fost c?
orice tehnic? care poate fi
utilizat? în scopuri pozitive,
poate, la fel de bine, s? fie
folosit? ?i în direc?ii malefice,
în func?ie de personalitatea
sau interesele celui ce o
utilizeaz?. Nu metoda în sine
este periculoas?, benefic? sau
malefic?. Un simplu ciocan
poate fi utilizat pentru a bate
un cui sau pentru a omorî pe
cineva.

225
Mai mult decât atât, cu to?ii
avem în noi ni?te predispozi?ii
latente, incon?tiente, pozitive
sau negative. Jung a
demonstrat acest fapt prin
descoperirea Umbrei, iar
Szondi a ar?tat c? fiecare
avem ni?te pulsiuni în stare
latent?, mai slabe sau mai
puternice ce se pot dezvolta
într-o serie de direc?ii ce pot
lua forme începând cu cele
mai patologice pân? la cele
mai înalt umanizate.
O persoan? cu o pulsiune
sadic? (s+) foarte accentuat?
poate deveni un criminal în
serie sau poate ajunge, la fel
de bine un foarte bun chirurg
în func?ie de modul cum ?i-o
gestioneaz?, de educa?ia pe
care o prime?te ?i de
configura?ia celorlal?i factori
de personalitate. Sau î?i
poate utiliza aceast? pulsiune
prin faptul c? devine o
persoan? dinamic?, energic?,
activ? sau dominatoare. Sau
poate deveni un lider religios
ce î?i prop?v?duie?te ideile cu
mult? putere de convingere ?i
agresivitate intelectual?. Este
evident c?
nu putem interpreta acest
factor separat
, f?r? s? lu?m în calcul
întregul profil pulsional.
Hipnoza sau orice alt? tehnic?
eficient? de programare
mental? folose?te o tendin?a
natural?, pe care o avem în
noi, direc?ionând-o abil într-o
parte sau alta. Este adev?rat
c? anumite tehnici pot p?rea
însp?imânt?toare. Spre
exemplu cazul February Man
ne arat? cum hipnoza poate fi
utilizat? pentru a construi
amintiri false. Poate oare
acest proces s? fie utilizat de
oameni cu un sistem de valori
„mult prea flexibil” în scopuri
non-terapeutice cum ar fi
în?elarea poligrafului?
Este greu de spus dac? liderii
malefici cunosc ?tiin?ific
aceste metode sau dac? le
utilizeaz? într-o manier?
empiric?, instinctiv? pentru c?
simt c? astfel îi pot manipula
pe cei din jurul lor. Din
aceast? perspectiv? vom
încerca s? ar?t?m cum au fost
condi?iona?i adep?ii unei
secte satanice, relatând un
episod observat de doi
oameni de ?tiin??. Ace?tia au
privit o familie de satani?ti în
timp ce luau masa la un
restaurant din ora? ?i au fost
uimi?i de metodele utilizate
de ace?tia pentru a-?i
controla ?i condi?iona copiii.
So?ul avea în jur de 28 de ani
?i so?ia în jur de 26. Un alt
tân?r –probabil un unchi- ,
care avea în jur de 25 ani
st?tea la

226
mas? împreun? cu ei. Familia
avea 5 copii cu vârste
cuprinse între 1 an ?i
jum?tate ?i 7 ani. În tot timpul
în care au fost privi?i nu a fost
observat nici un gest care s?
denote iubire sau afec?iune
din partea p?rin?ilor. Totul era
programat. So?ul avea o
atitudine autoritar?, sigur? pe
sine, de control asupra
copiilor. Modul în care se
comporta f?cea s? se
întrevad? c? el avea un
salariu mare ?i c? so?iei sale
îi pl?cea limbajul colorat. Ea
avea o privire lipsit? de via??,
goal?, tipic? pentru femeile
preot din acea sect?. Tân?rul
de 25 de ani avea un cu?it
ascuns la spate care se
observa doar dac? priveai cu
foarte mult? aten?ie. De?i era
ora 13.00 ei spuneau c? iau
micul dejun. B?iatul mai mare
avea în jur de 5 ani. El avea o
sor? mai mare ?i înc? dou?
mai mici decât el. În tot
timpul în care au stat în
restaurant, copii nu au
mâncat aproape nimic. Este
de remarcat c? deprivarea de
hran? este o tehnic? care
poate facilita controlul mintal,
pentru c? satisfacerea unei
nevoi bazale ?i fundamentale
pentru men?inerea integrit??ii
organismului este
condi?ionat? de un anumit
comportament. Copii nici
m?car nu au cerut nimic,
lucru care este ie?it din sfera
normalit??ii. Mama ?i tat?l îl
supuneau pe b?iat unui ?ir
neîntrerupt de întreb?ri de
tipul: Care este capitala
statului Florida? Cum se
numea primul din cei 5
pre?edin?i? etc. B?iatul
r?spundea ca un robot la
fiecare întrebare, care suna
mai degrab? ca un ordin. Un
cuplu din restaurant privea
uimit cât de obedien?i sunt
copii ?i cât de corect r?spund
la întreb?ri. Impresionat?, o
doamn? s-a apropiat de masa
lor pentru a-i complimenta ce
familie minunat? sunt, f?r? a
b?nui c? ei sunt de fapt
adep?i ai uneia dintre cele
mai înfioratoare secte care
dispunea de strategii foarte
eficiente de a-?i controla
adep?ii. A pune întreb?ri care
se succed foarte rapid este o
metod? de control dintr-o
dubl? perspectiv?. Pe de o
parte ea transmite persoanei,
atât la nivel con?tient cât ?i
la nivel incon?tient c? se afl?
într-o pozi?ie inferioar?, de
subordonare în care este
evaluat de c?tre o alt?
persoan? investit? cu
autoritate. Pe de alt? parte,
acest mecanism ?ine
con?tientul ocupat, în
tensiune ?i creeaz? un cadru
propice pentru a transmite
sugestii c?tre nivelul
incon?tient, f?r? ca ele s?
poat? fi filtrate de barierele
ra?ionale, care sunt deja
suprasolicitate.

227
P?rin?ii au ales acel loc
pentru a mânca pentru c?
fuseser? încânta?i de un
tablou bizar de pe peretele de
lâng? masa lor în care erau
pictate flori albastre ?i ro?ii,
mun?i ?i ape. Pictura ac?iona
ca un mecanism difuz, ce te
atr?gea. Când b?iatul a privit
tabloul, a f?cut-o pentru o
perioad? de timp mai lung?,
ca ?i când ar fi fost în trans?.
Feti?a mijlocie punea
creioane într-un pahar de
plastic ?i spunea
Trece?i în foc
?i apoi
Sunt purpurie, Sunt roz,
În?eleg c? e?ti purpurie,
În?eleg c? e?ti roz, Ie?i afar?
de aici pu?in!
Practic ea investea
creioanele cu personalitate ?i
vorbea cu ele. Este de
remarcat c? secta tinde s?-?i
dezumanizeze adep?ii ?i îi
încurajeaz? s?-?i imagineze în
cadrul ritualurilor c? sunt
ni?te forme din hârtie,
maimu?e, p?pu?i, copaci, lei,
tigri etc. Toate aceste
elemente pot activa diferite
con?inuturi ale incon?tientului
(personal sau colectiv,
jungian) pe care ritualurile le
încurajeaz? s? devin?
autonome. La extrem, acest
proces poate fi unul deosebit
de periculos pentru c?
faciliteaz? depersonalizarea,
declan?area unor boli psihice
severe sau chiar conturarea
unor personalit??i multiple.
Cazuistica lui Jung o
demonstreaz? cu prisosin??.
În timp ce fata colora, tat?l o
urm?rea ?i f?r? s? o avertizeze
în vreun fel îi lua culorile
spunând
Nu meri?i aceste culori ?i am
s? ?i le iau
. Feti?a nu gre?ise cu nimic în
realitate ?i acest
comportament nu avea alt rol
decât de a o controla, de a-i
induce sentimente de
vinov??ie, de confuzie, care
s?-i afecteze personalitatea,
discern?mântul ?i s? poat? fi
controlat? cu u?urin??. Ea
înva??, în acest fel, c? nu
exist? bine sau r?u, ci doar
obedien??. Ea nici m?car nu
protesta atunci când îi erau
luate creioanele. Când mama
vorbea cu ei spunea „
copilule…”
?i niciodat? nu îi striga pe
nume. Este un alt mecanism
subtil care contribuie la
procesul de depersonalizare.
P?rin?ii au început apoi o alt?
sesiune de programare
spunând ceva de genul: O s?
te pleznesc.
Dac? nu numeri o s? te
pleznesc, vei num?ra de 20 de
ori
. Acest mesaj dublu îi
bulversa pe copii ?i îi f?cea s?
fie receptivi la sugestii, mai
degrab? decât s? r?spund? ca
ni?te oameni normali.
(Tehnica num?r?torii este
folosit? ca mecanism de a
facilita transa hipnotic?).
Femeia s-a întors apoi c?tre
copilul mai mic ?i i-a zis:
Spune-i la revedere lui tata!
Când acesta a f?cut cum i s-a
spus a început s? ?ipe
Nu mergi nic?ieri!
Toate acestea sunt tehnici

228
care creeaz? confuzie. Este
practic acela?i mecanism pe
care îl utiliza Erickson pentru
a depoten?a sistemul
con?tient de referin?? ?i a
activa incon?tientul. Apoi l-a
s?rutat ?i la întrebat
Dragule vrei o fotografie?
Observatorii au decis în
acest punct s? le zic? ceva ?i
au mers s?-i complimenteze în
leg?tur? cu copiii. Nici unul
din ei nu a ar?tat vreo urm?
de mândrie atunci când li s-au
f?cut complimente. Din
contr?, chiar în momentul
când au felicitat copii, tat?l a
început s? îi pun? b?iatului o
serie de întreb?ri dificile. Era
o alt? modalitate de control,
disimulat? de aparen?a c? ar
fi vrut s?-i impresioneze cu
multitudinea de cuno?tin?e
ale b?iatului, care reu?ea s?
dea r?spunsuri la probleme
care ar fi pus în dificultate pe
mul?i adolescen?i. În timpul
interac?iunii cu acea familie
de satani?ti s-au întâmplat
dou? lucruri ciudate. Primul a
fost c? osp?tarul le-a oferit
cupe de înghe?at? din partea
casei, îns? p?rin?ii le-au oferit
observatorilor, f?r? ca m?car
vreun copil s? ridice vreun
ochi. Al doilea a fost c? atunci
când tat?l a fost întrebat ce
vârst? au copiii, nu a ?tiut sau
s-a comportat ca ?i când nu ar
fi ?tiut. Apoi a zis brusc c? au
1, 2, 3, 4 ?i 5 ani. Femeia a
realizat c? r?spunsul poate
p?rea fals ?i l-a criticat iar
acesta a zis 2, 3, 4, 5 ?i 6. ?i
al doilea r?spuns era
implauzibil îns? nu a mai
protestat. Este clar c? copiilor
nu li s-a spus câ?i ani au.
Datele ?i vârstele era ceva
foarte confuz în mintea lor,
era p?strat secret. Modul cum
a pronun?at ?irul de numere
amintea de num?r?toarea
pentru a facilita hipnoza.
Modul de a comunica într-o
manier? confuz?, în care
mesajul con?tient este diferit
de cel transmis
incon?tientului, este specific
ericksonian. Vedem cum
acelea?i mecanisme pe care
terapeutul le utiliza într-o
manier? constructiv?, pentru
a ajuta persoana s? se
dezvolte, s? înve?e, s? se
cunoasc?, s? treac? peste
dificult??i, sunt utilizate
instinctiv ?i de secte pentru a-
?i controla adep?ii, de
aceast? dat? într-o manier?
total distructiv? pentru fiin?a
uman?. De exemplu în cadrul
unor ritualuri copii au
op?iunea s? loveasc? sau s?
fie lovi?i. Într-un timp foarte
scurt se poate trece de la
atitudini agresive la unele de
blânde?e. Acela?i mecanism
este utilizat de tot felul de
organiza?ii care doresc s?-?i
controleze membrii. Efectul
acestei schimb?ri
 229
atitudinale bru?te este
devastator pentru c?
persoana nu mai poate
anticipa ceea ce va urma. Cu
to?ii ne baz?m, atunci când
rela?ion?m cu cei din jur ca ei
s? se comporte constant,
predictibil, logic. În cazul în
care ne pierdem capacitatea
de a anticipa nu mai putem
control mediul ?i altcineva
preia acest control.
Persoanele înva?? s? nu mai
gândeasc? –din moment ce nu
exist? logic?- iar singura
modalitate de adaptare
devine docilitatea,
submisiunea. Este exact
mecanismul utilizat de
p?rin?ii satani?ti pentru a-?i
controla copii. Efectul este c?
ace?tia nu mai ?tiu ce ur?sc
?i ce iubesc. Câteva dintre
elementele prin care sectele
urm?resc s?-?i controleze
adep?ii sunt:
?
De?i sus?in c? iau în
considerare nevoile
individuale ale adep?ilor ?i c?
ace?tia î?i vor g?si fericirea,
acestea sunt ignorate dac?
analiz?m scopurile grupului în
ansamblu;
?
Sectele î?i izoleaz? adep?ii
de lume, de societate, de
valorile acceptate, pentru ca
singura realitate s? devin?
pentru ei cea pe care le-o
prezint? liderul, „maestrul”. Ei
urm?resc ca adep?ii s? nu
aib? acces la alte idei ?i
singurele înv???turi permise
sunt cele promovate de sect?.
În timp sectan?ii ajung s?-?i
renege mama, bunicii, copii,
prietenii sub influenta
liderului, care nu are nici un
interes ca ei s? mai între?in?
rela?ii sociale ce îi pot
influen?a în alt mod. Satani?tii
î?i înva?? adep?ii s?-l urasc?
pe Isus ?i toate valorile
religioase tradi?ionale;
?
Persoanele ajunse într-o
sect? ajung s?-?i piard?
sensul identit??ii. Nu mai pot
s? fac? o disociere clar? între
valorile lor ?i cele ale sectei.
Adesea, tocmai pentru acest
obiectiv, liderii satanici î?i
înva?? adep?ii s? nu priveasc?
chipurile (care sunt diferite ?i
sunt un simbol al identit??ii
personale);
?
Cântecele sectan?ilor,
izolarea, stimulii repetitivi,
sunt c?i de a induce o stare
de trans? care îi face pe
adep?i mai receptivi la
sugestii. Este adev?rat c?
aceste mecanisme sunt
folosite de toate marile religii
ale lumii. Peste tot întâlnim
cântece religioase, stimuli
repetitivi ?i o atmosfer?
specific? care faciliteaz?
apari?ia unei st?ri modificate
de con?tiin??. Rug?ciunea
inimii (ortodox?) const? în
repetarea sistematic? a unor
cuvinte asociate cu ritmul
firesc al respira?iei. Tehnicile
Yoga, sau cele budiste
utilizeaz? acela?i principiu.
Diferen?a este c?, în timp ce
unele folosesc acea stare de
sugestibilitate
230
în beneficiul oamenilor
(pentru a le da ni?te repere
morale, pentru a-i ajuta s?
cread? c? sunt sprijini?i în
toate demersurile lor dac?
acestea sunt pozitive –
sugestie ce duce probabil la
activarea resurselor latente-),
al?ii o folosesc pentru a le
distruge identitatea, reperele
valorice ?i a-i face s? devin?
doar ni?te unelte în mâinile
liderilor;
?
Inducerea unui sentiment de
siguran?? prin faptul c? li se
spune c? se unesc cu
„maestrul” (vezi spirala
yoghinilor) care este
de?in?torul adev?rului
absolut;
?
Tortura este un mijloc care
poate facilita tr?irea unor
experien?e de
decorporalizare;
?
Privarea de somn pe o
perioad? lung?, controlul
strict al mediului ?i
ambian?ei, izolarea, produc
modific?ri fiziologice ce la
rândul lor pot duce la apari?ia
unor st?ri modificate de
con?tiin??;
?
Orice critic? la adresa
liderului este strict interzis?.
Adep?ii trebuie s?-?i suspende
abilitatea de a gândi critic. În
unele cazuri ei nici nu au voie
s? pun? vreo întrebare, s? se
supere, pentru c?, în caz
contrar, sunt pedepsi?i ?i au
parte ?i de dezaprobarea
grupului;
?
Personalitatea adep?ilor se
reorganizeaz? complet în
timp, datorit? mecanismului
descris ?i în „Experimentul
Pite?ti” – identificarea cu
agresorul;
?
Sectele încurajeaz? gândirea
de tip alb-negru. To?i cei care
nu sunt de acord cu ideile lor
devin Du?manii. Activitatea,
cazuistica ?i modul de a
comica a lui Milton Erickson a
fost o permanent? surs? de
inspira?ie pentru dezvoltarea
unor tehnici de comunicare,
persuasiune, manipulare cu o
gam? larg? de aplicativitate ?i
în afara psihoterapiei sau
optimiz?rii performan?elor, la
care ne-am referit pân? acum
. Programarea neuro-
lingvistic?,
ca disciplin?, a luat na?tere
la începutul anilor 1970 la
Universitatea din Santa Cruz,
California în urma colabor?rii
dintre John Grinder, asistent
la facultatea de lingvistic? ?i
Richard Bandler, student la
psihologie. Ace?tia au
remarcat, la acea vreme, o
ruptur? între dou? genera?ii
de terapeu?i ?i, în
consecin??, ?i-au propus s?
studieze îndeaproape trei
mari psihoterapeu?i ai
timpului pentru a descoperi
pattern
-urile de comportament
“vinovate” de imensul succes
al acestora
231
Este vorba de Fritz Perls
(fondator al terapiei gestalt),
Virginia Satir (renumit? în
terapia de familie) ?i Milton
Erickson, cel care a redefinit
hipnoza ?i a întemeiat
curentul terapeutic ce-i
poart? numele, fiind de altfel
considerat cel mai mare
terapeut al tuturor timpurilor.
În urma analizei, cei doi au
constatat c?, în ciuda
personalit??ilor lor extrem de
diferite ?i a sistemelor
terapeutice ce nu aveau mari
asem?n?ri la prima vedere, la
un nivel mai profund
manierele de lucru terapeutic
prezentau similitudini
semnificative. Reunind
constat?rile f?cute ?i
concluziile ?i supunându-le la
o analiz? atent? ace?tia au
întemeiat în final o nou?
disciplin?, un curent de mare
amploare dezvoltat ulterior în
numeroase direc?ii aplicative:
PNL sau NLP. O defini?ie
general? a acestui curent ar fi
“studiul structurii experien?ei
subiective” sau “arta ?i
?tiin?a eficien?ei personale,
studiul a ceea ce face
diferen?a dintre excelent ?i
mediocru” (O’Connor ?i
Seymour 1993). Ace?tia au
observat un lucru
surprinz?tor: indiferent de cât
de diferi?i sunt oamenii de
succes ca personalitate, ei
folosesc incon?tient acelea?i
strategii pentru a ob?ine un
rezultat. În ceea ce prive?te
comunicarea
ei intr? în raport, în rela?ie cu
interlocutorul în mod eficient,
creeaz? un cadru confortabil,
folosesc în mod specific
limbajul verbal ?i nonverbal.
PNL-ul este ?i ?tiin??, pentru
c? tehnicile au o baz? solid?
explicativ?, dar este ?i o art?
atunci când aceste metode
devin atât de subtile ?i
flexibile, cum este firesc,
având în vedere c? avem de-a
face cu natura uman?. NLP-ul
a subliniat, ceea ce Erickson
a ar?tat prin întreaga sa
cazuistic? ?i anume c? fiecare
are propria sa realitate unic?,
format? sub influen?a
structurii lor de personalitate
?i a experien?elor de via??,
iar aceasta se concretizeaz?
prin faptul c? fiecare
persoan? î?i construie?te un
filtru metal (format din
concep?ii, idei, valori,
credin?e – toate având un
grad mai mic sau mai mare de
subiectivitate) prin care
interpreteaz? orice situa?ie
cu care se confrunt?.
(O’Connor, Joseph & John
Seymour. Introducing NLP.
San Francisco, CA: Aquarian
Press, 1993, p.4). Toate
constat?rile NLP-ului (pe baza
observa?iilor f?cute în special
asupra lui Erickson) pot fi
utilizate, ca orice tehnic? de
altfel, pentru a dezvolta fiin?a
uman? sau pentru a o
îndoctrina.

232
Metodele dezvoltate sunt
valoroase, f?r? îndoial?, îns?
modul cum acestea vor fi
utilizate depinde de valorile
morale ?i etice ale acelora
care le folosesc. Clifford
Wright arat? cum aceste
metode pot fi utilizate pentru
a crea pseudo personalit??i
multiple (tulburare din sfera
patologiei severe). Cei ce î?i
propun s? influen?eze, s?
îndoctrineze, s? conving?
folosesc o mare parte din
principiile PNL-ului ?i ei ?tiu
foarte bine c?:
?
limbajul non verbal are o
importan?? mai mare în
comunicare decât cel verbal;
?
reprezentarea individului
despre realitate difer? de
realitatea obiectiv? (harta nu
e acela?i lucru cu teritoriul);
?
oamenii aleg s? cread? acele
date care corespund cu
sistemul lor de reprezentare;
?
exist? o serie de indicatori
non-verbali ?i verbali care ne
pot da date importante despre
felul cum o persoan?
gânde?te: mi?c?rile laterale
ale ochilor, gama de cuvinte
utilizat? etc;
?
ancorele sunt ni?te
declan?atori (
trigger
-i), asocieri dintre ceva
prezent ?i o experien??
trecut? care conduc la
reexperimentarea acesteia.
Este un stimul care
declan?eaz? o stare, fiind
legat de aceasta. Ele pot fi
orice (imagini, sunete,
cuvinte, melodii, persoane
diferite, amintiri, etc.), cu
singura condi?ie s?
declan?eze o stare
emo?ional?. Ancorele apar în
dou? moduri: prin
repeti?ie
, înv??are condi?ionat? (a?a
cum se întâmpla în cazul
câinelui lui Pavlov) ?i printr-o
asociere dintre un stimul ?i o
stare emo?ional?
intens?.
În unele cazuri, când starea
este extrem de intens? ?i
sincronizarea este bun?,
asocierea poate fi unic? (spre
exemplu o persoana afl? de
moartea cuiva drag în
momentul când
dumneavoastr? intra?i pe u??.
De?i nu exist? o leg?tur?
logic? între cele dou? fapte
este foarte probabil s? v?
asocieze negativ. Acest
proces poate func?iona ?i la
modul pozitiv). Procesul de
ancorare este util pentru
orice oameni care doresc s?
influen?eze pentru c? le
permit s? determine ?inta,
f?r? ca acesta s? realizeze
(ancore acoperite), s? intre
într-o stare emo?ional? dorit?
?i util? pentru ei într-un
context sau altul. Via?a
cotidian? a fiec?ruia dintre
noi este plin? de ancore
naturale pozitive ?i negative:
zâmbetul unui copil, un
cântec, alarma ceasului etc.
Orice stare emo?ional? foarte
intens? (ce poate fi creat?
artificial printr-o

233
veste foarte bun? sau foarte
proast?, prin tortur? fizic? sau
psihic? etc.) poate fi asociat?
de o persoan? abil? cu un
trigger
ce îl va determina pe
respectivul om s? intre în
aceia?i stare atunci când
manipulatorul dore?te;

?
conceptul de
pacing
?i
leading
 teoretizat de Bandler, dup?
ce a observat foarte atent
comportamentul non verbal a
lui Erickson atunci când
hipnotiza pe cineva, poate fi
folosit ?i pentru a influen?a pe
cineva f?r? ca acesta s?
realizeze. Acesta a fost f?r?
îndoial? un geniu ?i atunci
când dorea s? creeze o
rela?ie pl?cut? cu un pacient
(condi?ie important? pentru
succesul psihoterapiei) îi
descria acestuia ceea ce
sim?ea, ceea ce vedea,
f?cându-l s? se simt? în?eles.
Tonul utilizat era unul calm ?i
de cele mai multe ori vorbea
încet ?i avea grij? s?-?i
armonizeze cuvintele ritmul
respirator al clientului. Apoi în
mod gradual, strecura
sugestii hipnotice ce îl
conduceau pe acesta spre
experimentarea unei st?ri
modificate de con?tiin??.
Pentru a fi sigur c? afirma?iile
lui se potriveau pe modul de a
gândi al clientului, limbajul
utilizat era vag ?i general
astfel încât s? poat? fi
interpretat de fiecare a?a cum
dore?te. El a mai descoperit
c? incon?tientul nu
proceseaz? limbajul negativ ?i
c? metaforele, povestioarele
atent construite pot fi ni?te
metode foarte eficiente de
sugestie. Biblia este plin? de
astfel de pove?ti. O persoan?
poate fi programat? s?-?i
aminteasc? ceva ce nu a tr?it
în realitate (dac? concord? cu
o dorin?? incon?tient? sau cu
vreo vulnerabilitate) sau
poate fi f?cut? s? se schimbe
(în bine sau în r?u) utilizându-i
ni?te predispozi?ii pe care le
are în incon?tient în stare
latent?.

Erickson, pentru a facilita

intrarea în trans?, a dezvoltat
o serie de tehnici prin care
urm?rea s? ?in? emisfera
dominant? ocupat?. La nivel
con?tient, omul nu poate
procesa decât 7 elemente
simultan (plus sau minus
dou?), iar tot ce se afl? peste
acest nivel poate fi încadrat
în categoria sugestie
indirect?- fiind procesat? la
nivel incon?tient, f?r? ca
persoana s? realizeze. Se
precizeaz? c? o sugestie
trebuie s? fie în concordant?
cu sistemul de valori al
subiectului, sau m?car cu o
nevoie mai mult sau mai pu?in
con?tientizat?.

Sectele satanice, propaganda

în scopul îndoctrin?rii utilizat?
de diver?i lideri, sunt exemple
care demonstreaz? cât de
maleabil poate fi
comportamentul ?i sistemul
atitudinal al
234
oamenilor dac? tehnicile de
comunicare ?i manipulare
sunt abil utilizate. Cazul mai
mult decât îngrijor?tor
"Templului Popoarelor" în
care liderul Jim Jones a reu?it
s? conving? s? se sinucid?
913 adep?i, printre care se
num?rau ?i 276 de copii, a
consolidat interesul
guvernului ?i al serviciile de
securitate ale SUA fa?? de
mecanismele de control
psihologic pentru c? acestea
au constatat c? este greu de
r?spuns f?r? o analiz? atent?
care au fost mecanismele
psihice care au determinat o
asemenea tragedie. Este
evident imposibil ca atâ?ia
oameni s? fi suferit de vreo
form? de patologie sever?
care s? explice un asemenea
comportament ?ocant. Mass-
media a lansat chiar acuza?ii
conform c?rora acest caz ar fi
fost un experiment finan?at
de serviciile secrete
americane pentru a-?i
dezvolta cercetarea în
domeniu ?i l-au pus în leg?tur?
cu Mkultra. Cert este c?,
decât s? ne preocup?m cine
este sau a fost în spatele
tragediei, din perspectiv?
?tiin?ific?, este mai important
s? scoatem în eviden??
tehnicile folosite pentru a
ob?ine o a?a spectaculoas? ?i
tragic? schimbare
comportamental?. Din
aceast? perspectiv?, este util
s? ne aplec?m ?i asupra
cazuisticii ericksoniene,
pentru c? în?elegerea
mecanismelor „vinovate” de o
multitudine de vindec?ri
spectaculoase pot s? aduc?
clarific?ri ?i în sfera explic?rii
fenomenelor enumerate mai
sus.

236
BIBLIOGRAFIE
?
Bandler, R.,
Magie în ac?iune
, Editura Excalibur, Bucure?ti,
2008 ;
?
Bandler, R., and Grinder, J.
The Structure of Magic I.
Palo Alto, Calif.: Science and
Behavior Books, 1975;
?
Bandler, R.,
Tehnicile hipnoterapiei
ericksoniene
, Editura Curtea Veche,
Bucure?ti, 2008;
?
Bandler, R.,
Vremea pentru schimbare
, Editura Excalibur, Bucure?ti,
2008 ;
?
Derlogea ?erban, Ionescu
Dan Corneliu,
Aikido – calea armoniei,
Editura Apimondia, Bucure?ti,
1990
?
Haley, Jay,
The psychiatric techniques of
Milton H. Erickson
, W. W. Norton & Company
Inc., New York, 1973;
?
 Holdevici, Irina; Ion, Andreea;
Ion, B.,
Psihoterapii moderne: Noua
hipnoz? ericksonian?
, Editura I.N.I., Bucure?ti,
1997;

?
Holdevici, Irina,
Sugestiologie ?i terapie
sugestiv?, Editura Victor,
Bucure?ti, 1995;
?
Holdevici, Irina,
Psihoterapii scurte
, Editura Ceres, Bucure?ti,
2000;
?
Holdevici, Irina,
Hipnoza clinic?
, Editura Ceres, Bucure?ti,
2001;
?
Holdevici, Irina; Vasilescu,
I.P.,
Hipnoza ?i for?ele nelimitate
ale psihicului uman
, Editura Aldomars, Bucure?ti,
1991;
?
Ionescu Dan Corneliu,
Enciclopedia de Aikido,
volumul 1 Arta
, Editura Mix, Bucure?ti, 2008
?
Erickson, Milton,
The use of symptoms as an
integral part of therapy
American Journal of Clinical
Hypnosis, 1965;
?
Erickson, M., and Rossi, E.
Two-level communication and
the microdynamics of trance
, American Journal of Clinical
Hypnosis, 1976,18, 153-171;
 237
?
Erickson, Milton & Rossi,
Ernest
, Hypnotic Realities,
Irvington Publishers, New
York, 1976 ;

?
Erickson, M., Haley, J., and
Weakland, J.
 A transcript of a trance
induction with commentary
. American Journal of Clinical
Hypnosis, 1959,2, 49-84;

?
Erickson, Milton & Rossi,
Ernest
, Hypnotherapy - An
Exploratory Casebook,
Irvington Publishers, Inc.,
New York, 1979;

?
Erickson, Milton & Rossi,
Ernest
, Experiencing Hypnosis,
Irvington Publishers, Inc.,
New York, 1981;
?
Erickson, Milton & Cooper

Linn,
Time Distortion in Hypnosis,
The Williams & Wilkins
Company, Baltimore,1959;
?
Erickson, Milton,
A special inquiry with Aldous
Huxley into the nature and
character of various states of
consciousness
, American Journal of Clinical
Hypnosis, 1965,8, 14-33;
?
Erickson, Milton,
My Voice Will Go With You -
The Teaching Stories of
Milton H. Erickson,
Editor Sydney Rosen,
Irvington Publishers, New
York, 1981;
?
Erickson, M.
Further experimental
investigation of hypnosis:
Hypnotic and nonhypnotic
realities
, American Journal of Clinical
Hypnosis
,
1967,
10,
87-135 ;

?
Erickson, Milton & Rossi,
Ernest,
Two-Level Communication
and the Microdynamics of
Trance and Suggestion
, The American Journal of
Clinical Hypnosis, 1976
Reprinted in Collected Papers
Vol.1 ;

?
Erickson, M., and Rossi, E.,
Autohypnotic experiences of
Milton H. Erickson
, American Journal of Clinical
Hypnosis, 1977, 20, 36-54;
?
Erickson, Milton,
The interspersal hypnotic
technique for symptom
correction and pain control
, American Journal of Clinical
Hypnosis,
1966;
?
Erickson, M., and Rossi, E.
Varieties of hypnotic amnesia
, American Journal of Clinical
Hypnosis, 1974,76, 225-239;

238
?
Jung Carl Gustav,
Puterea sufletului-Antologie
 1,2,3,4, Ed. Anima,
Bucure?ti,1994
?
Jung Carl Gustav,
Imaginea omului ?i imaginea
lui Dumnezeu
, Ed.Teora, Bucure?ti,1997;
?
Reddington, Marge,
Happiness and Human needs:
an introduction to
symbolization,
TDC Group, Publishing
Division, USA, 1994;

?
 Rossi, Ernest,
The collectud papers of Milton
H. Erickson, Vol. I - On the
nature of hypnosis and
suggestion,
Irvington Publishers, New
York,1980;
?
Rossi, Ernest,
The collectud papers of Milton
H. Erickson, Vol. II - Hypnotic
alteration of sensory,
perceptual and
psychophysical processes,
Irvington Publishers, New
York,1980;
?
Rossi, Ernest,
The collectud papers of Milton
H. Erickson, Vol. III - The
hypnotic investigation of
psycho dynamic processes,
Irvington Publishers, New
York,1980;
?
Rossi, Ernest,
The collectud papers of Milton
H. Erickson, Vol. IV -
Hypnotherapy: Innovative
approaches,
Irvington Publishers, New
York,1980;
?
Rossi, Ernest,
The cerebral hemispheres in
analytical psychology
, The Journal of Analytical
Psychology, 1977,22, 32 - 51;
?
Rossi, Ernest,
Psychological shocks and
creative moments in
psychotherapy
, American Journal of Clinical
Hypnosis, 1973, 16, 9 – 22;
?
Ueshiba, Morihei,
Arta p?cii,
Editura Mix, Bucure?ti 2005.

240

O parte dintre c?r?ile ap?rute

la Editura ANAMAROL
ROMANE AUTOR
Timpul judec? ?i pl?te?te /
Glasul inimii / Rodica Elena
Lupu Mâna destinului /
Miracolul vie?ii / Eterna
poveste / Rodica Elena Lupu O
umbr? din trecut / Glasul
inimii, editia a II-a / Lucky /
Rodica Elena Lupu Bonifacia /
Arta refugii / Ostinato /
Patimile dup? Pite?ti / Gherla-
L?te?ti / Paul Goma
Trandafirul de?ertului /
Mariana Eftimie Kabbout
Amintiri din inim? / Eu a cui
sunt? / Elena Ionescu
Colcigeanni Ortopezii /
Michael Cu?ui
ISTORIE
Jurnal 2004 / Jurnal 2005,
Jurnal 2006 / S?pt?mâna ro?ie
/ Paul Goma Redobândirtea
hegemoniei maghiare în
Carpa?i / Gheorghe Olteanu
POEZII
Voi tr?i...Clipa / Poezii pentru
copii / Rodica Elena Lupu
Reg?sire (român?, maghiar?) /
Dar / Autoportrait (francez?) /
Rodica Elena Lupu Reg?sire,
(român?,maghiar?), Cat mai e
vreme (romana,
spaniol?)Rodica Elena Lupu
Autoportret (român?-francez?,
român?-german?) / Rodica
Elena Lupu S?rutul unui Înger
/ Atingeri divine / Dincolo de
paradis / Aproape etern / M.
Kabbout ?ansele poeziei /
Doamnele poeziei / antologii
(român?, englez?, francez?)
Celor f?r? vin? / A tours les
innocentes / Felicia
Feldiorean Simfonie despre
p?s?ri / Sunete / Loredana
Cristea Ninsori ascund / În
Umbra Luminii / Elena
Munteanu Ochiul somnului /
Vrajba clipei / Viorela
Codreanu Tiron Evadare din
spa?iul virtual / George Roca
Literando / Dresorii de umbre /
Daniel Renon Durere
româneasc? / Satire / Valeriu
Cercel Roua cuvântului /
Victoria Milescu De dragoste /
A.G.Croitoru Clepsidra /
George Rogoz
C?L?TORIE
Vacan?e, vacan?e... vol. I , II,
III / Rodica Elena Lupu Jurnal
de c?l?torie Nepal / Michael
Cu?ui Vine seninul / Andaluzia
/ Gabriela C?lu?iu Sonnenberg
Prin sita vremii / Oglindiri /
Elena Buic?
POVE?TI
Rotofel / Legendele
Nurnbergului / Elena Cesar
von Sachse Alfabetul
pove?tilor / Rodica Elena Lupu
Globul de cristal / Elisabeta
Iosif
HOBBY
Filozofie vesel? despre via?? /
Corneliu ?incan Factorul haos
/ Pass?rea de foc / George
Rogoz Cu hipnoza ?i tu po?i
face minuni / Ovidiu Creanga
Ieftin ?i gustos / Rodica Elena
Lupu Îmi reu?esc toate
re?etele / Mariana ?uteu
MEDICIN?
Infec?iile osoase ?i articulare
exogene / Dan Noveanu
Medicina alternativa v?zut?
de un inginer / Ovidiu Creang?
S?n?tate ?i frumuse?e /
Rodica Elena Lupu Colec?ia
TAINELE M?RII NU SE
CUNOSC DE PE MAL:
Vis împlinit, O clip? de
r?t?cire, Unde e?ti?, De ce
oare? Problem? de familie,
Viviana, Campionul

/ Roena Woolf

Activity (0)