UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA: DREPT
CENTRUL: SIBIU

DISCIPLINA:
Educație fizică

TITLUL REFERATULUI
GIMNASTICA

COORDONATOR: Conf. univ. dr. Sanislav Mihai

Student: Iuga Alexandru-Rareș

Cuprins

1
 1. ISTORIC............................................................................................................pagina 3
2. RAMURILE GIMNASTICII.............................................................................pagina 3
3. VOCABULAR...................................................................................................pagina 5

1.ISTORIC
Gimnastica sportiva este unul dintre cele mai frumoase sporturi, oferind un spectacol
de mare virtuozitate, maiestrie si arta. Ea a ajutat la cunoasterea tarii noastre, ducand faima

2
acestei discipline in cele mai indepartate colturi ale lumii, ridicand sportul romanesc pe cele
mai inalte culmi ale gloriei.
Termenul de gimnastica vine de la cuvintul grecesc „gymnos” care inseamna gol,
dezbracat, deoarece grecii executau exercitiile fizice in palestrele si fara imbracaminte.
Parcurgand treptele de evolutie ale societatii, gimnastica s-a confundat cu educatia
fizica si a evoluat din timpurile cele mai indepartate si pana in zilele noastre. Astfel, egiptenii
preconizau o educatie fizica armonioasa, pentru formarea multilaterala a omului, prin
practicarea exercitiilor fizice, a muzicii si a dansului; hindusii dadeau o deosebita importanta
exercitiilor fizice avand un sistem de gimnastica si educatie fizica denumit «Pranaiama».
La chinezi gasim un sistem de gimnastica respiratorie recomandat ca mijloc de aparare
a organismului impotriva imbolnavirilor, creat de medicul Kong Fu (cu 2698 ani i.e.n.).
Poporul care a acordat insa cea mai mare importanta exercitiilor fizice este cel grec. El a creat
cuvantul «gimnastica» pentru a da un nume generic totalitatii exercitiilor fizice practicate in
scopul de a contribui la intretinerea sanatatii, la intarirea corpului si la infrumusetarea vietii
spirituale. In conceptia lor au existat trei laturi: igienica, militara si armonica. Latura militara
a fost fundamentata si practicata de catre spartani, iar latura idealului armonic de atenieni.
In sec. XVII apar scoli si sisteme de gimnastica. Cel care a inventat aparatele de
gimnastica (bara fixa si paralelele) a fost reprezentantul scolii vechi germane Frederic
Ludwig, iar cel care a pus bazele sistemului de «gimnastica suedeza» a fost P.H. Ling.
La noi in tara se aminteste pentru prima data de introducerea gimnasticii ca materie de
invatamant in a doua jumatate a secolului al-XVIII-lea la «Scoala Domneasca de la St. Sava».
Una dintre figurile luminoase si sustinatorul gimnasticii lui Frederic Ludwig a fost Gheorghe
Moceanu. In 1981 s-au implinit 110 ani de cand dascalul ardelean Gheorghe Moceanu - venit
de la Cluj la Bucuresti - infiintase pe langa societatea «Tirul», prima «Scoala de gimnastica
pentru scolari»!
Astfel Gheorghe Moceanu (1835-1909) devine primul pedagog roman care a cautat sa
introduca exercitiile fizice in activitatea elevilor. Iata cateva actiuni pentru care amintirea sa
va ramane eterna: la sugestia sa se legifereaza introducerea gimnasticii in armata; utilizeaza
dansurile nafionale ca mijloace de educatie fizica; introduce (in 1864) gimnastica in licee ca
obiect facultativ; scrie si publica (in 1869) prima carte de gimnastica; initiaza gimnastica
acrobatica; scrie o lucrare despre gimnastica feminina.

2.RAMURILE GIMNASTICII

Dupa scopul urmarit si mijioacele specifice de practicare, gimnastica poate fi impartita in

urmatoarete ramuri:
1. gimnastica elementara, care cuprinde:
- gimnastica de baza
- gimnastica igienica sau de inviorare
- gimnastica in productie
2. gimnastica ajutatoare, care cuprinde:
- gimnastica cu caracter de pregatire pentru alte discipline sportive
- gimnastica medicala;
3. gimnastica sportiva, care cuprinde probe:
- pentru femei
- pentru barbati
- gimnastica ritmica
- gimnastica acrobatica

Gimnastica de baza se adreseaza tuturor varstelor si se poate practica oriunde, chiar si

acasa, cuprinzand exercitii simple, libere. Gimnastica igienica poate fi practicata de la orice
varsta, pana la cea mai inaintata. Exercitiile de gimnastica igienica executate dimineata au

3
scopul de a trezi, de a inviora organismul, de aceea poarta denumirea si de gimnastica de
inviorare.
Gimnastica in productie foloseste exercitiile de gimnastica in scopul de a intari
sanatatea, de a inlatura oboseala si de a mari capacitatea de lucru. Gimnastica ajutatoare
pentru alte sporturi este reprezentata prin exercitiile imprumutate diferitelor sporturi sau jocuri
sportive, ridicand calitativ valoarea pregatirii sportive.
Gimnastica medicala contribuie la refacerea capacitatii de munca a organismului in
urma unor accidente survenite sau a imbolnavirii organismului. De asemenea ea mai
contribuie la corectarea unor deficiente fizice sau vicii de atitudine, adresandu-se deci numai
unei categorii de copii, tineri si adulti.
Gimnastica sportiva este ramura gimnasticii cu caracter competitiv, desfasurata pe
baza unui program de exercitii diferentiate pe categorii de varsta, sex si valoare, in vederea
ridicarii maiestriei sportive. Aceasta disciplina sportiva presupune o pregatire speciala,
datorita aparatelor care, fiecare dintre ele avand caracteristici deosebite, ofera posibilitatea de
a transforma exercitiul respectiv intr-un minunat spectacol. Gimnastica sportiva se poate
practica de la varsta de 5-6 ani, iar rezultatele se pot culege dupa cel putin 6-7 ani de munca,
asa cum dealtfel s-a petrecut si cu Nadia Comaneci si cu ceilalti gimnasti de valoare, fete si
baieti.
Aparatele folosite sau probele in gimnastica sportiva pentru fete sunt: paralelele
inegale, barna, solul si calul pentru sarituri. Pentru baieti paralele egale, calul cu manere,
inelele, solul, bara fixa si calul pentru sarituri.
La concursuri exercitiile la aceste aparate se impart in doua categorii:
- exercitii impuse sau obligatorii, care sunt alcatuite de Federatia de Gimnastica pentru toate
aparatele si toate categoriile de varsta, sex si clasificare sportiva, concurentii avand
obligativitatea sa le execute in concurs;
- exercitii liber alese, care, spre deosebire de cele obligatorii, sunt compuse de concurenti si
antrenorii lor, in concordanta cu cerintele stabilite de Federatia de gimnastica.
Atat exercitiile libere cat si cele impuse sunt apreciate in timpul concursului de catre
arbitri. Ei urmaresc modul de executie, gradul de dificultate si originalitate a elementelor pe
care le contin, precum si valoarea artistica a combinatiilor, a legaturilor dintre elementele care
formeaza exercitiul respectiv. Valoarea exercitiilor se apreciaza in note de la 0 la 10, ultima
fiind nota maxima din care arbitrii scad suma greselilor comise de concurent in proba
respectiva, luandu-se in consideratie si zecimalele; apoi se arata nota acordata pentru executie.
La fiecare aparat exista o brigada de arbitri, compusa din cate 4 arbitri si un arbitru
principal, iar nota acordata este constituita din media celor patru note. Nota maxima s-a
acordat pentru prima data in istoria gimnasticii la J.O. de la Montreal, unde Nadia Comaneci a
obtinut 3 medalii de aur (individual compus, barna, paralele inegale) si 5 note de 10
(tehnicienii de la calculatoarele electronice nefiind pregatiti sa exprime nota maxima,
deoarece niciodata nu s-a mai intimplat acest lucru, au fost nevoiti sa arate nota 1,00). La J.O.
de la Moscova (1980) a cucerit medalia de aur la barna si sol.
Gimnastica ritmica moderna, sau artistica dupa cum era denumita mai demult, este o
alta ramura a gimnasticii sportive, dar cu caracter pur. Ea si-a facut loc pe taramul
competitional mult mai tirziu decat gimnastica sportiva la aparate. Pentru prima data s-au
alcatuit regulamente de concurs, categorii si programe de concurs in Uniunea Sovietica.
La noi in tara s-a initiat primul concurs in anul 1956. Apoi s-a extins, a devenit o
ramura de sine statatoare, cu concursuri interne si internationale si regulamente intocmite de
Federatia de specialitate. Ca si la gimnastica sportiva, exercitiile sunt impuse si liber alese.
Aparatele folosite sunt obiecte portative, iar exercitiile alcatuite pot fi libere fara sau cu obiect
portativ.
Acestea sint: mingea, cercul,coarda, panglica, esarfa. O importanta deosebita o are
acompaniamentul muzical, toate exercitiile si miscarile trebuind sa fie in concordanta cu
caracterul si ritmul muzicii.

4
3.VOCABULAR

- Coborarea «Comaneci» de la paralele - din stand pe maini pe bara de sus, coborarea

corpului inspre locul sprijinului cu mainile, intrare in subbalansare cu iesirea corpului in afara
barei si intoarcere de 180 de grade urmata de salt grupat inapoi.
- Din Balans inapoi de pe bara de sus - un alt element la paralele executat prima data de
Nadia Comaneci: departarea picioarelor si subsalt cu reprinderea barei de sus in pozitia de
atarnat pe bara de sus.
- Flic-flac (sau rasturnare prin saritura inainte sau inapoi) - este o miscare rapida ce se executa
in plan sagital, cu corpul in usoara extensie, trecandu-se greutatea corpului de pe maini pe
picioare, printr-o scurta faza de zbor a corpului inainte (flic-flac inainte) sau inapoi (flic-flac
inapoi).
-Indreptari - se executa din pozitia cu corpul indoit si prin arcuirea coloanei vertebrale, in
urma actiunii de intindere a picioarelor din articulatia coxo femurala si a bratelor din
articulatiile coatelor, executantul se desprinde de pe sol, trece printr-o scurta faza de zbor si
aterizeaza in stand.
- Saltul - miscarea de rotare libera a corpului in aer, de cel putin 360 de grade, in urma actiunii
de desprindere a picioarelor de pe sol, dupa care are loc aterizarea corpului intr-o pozitie cat
mai apropiata de aceea de plecare - stand. Se poate executa inainte, inapoi, cu corpul ghemuit
sau intins, cu intoarcerea corpului in timpul zborului, sau lateral.