Sunteți pe pagina 1din 62

Spa{iile interstifiale qi regenerarea urbanfl;

Studiu de caz: Revalorificare urbani ,,Galeriile Blanduziei"

Aceastd lucrare de disertalie pune in disculie oportunitatea regenerarii urbane a insulei


urbane delin:itatd de strdzile l)oamnei, Academiei. lon Ghica ;i Piala Uiriversitatii, sediui fbstelor
(ialerii Blanduziei, preclul gi aplicabilitatea conceptulul de interstitialitate. Porr-rind de la aspecte
teorcticc gcncralc. obicctul clc studiu sc rcstrdngc gradual catrc situl alcs. in incercarea de a

constitui o arglu'nentalie pertinentd a necesitilii interuentiei. in fjnal se va prezenta scenariului care

se situeazd labaza proiecmlui de diplorui.

l)in punct tle vedere forma[, studiuI se caracterizeazh priir dualitatea strucru'ii. Dintr-o
perspectivA, acrcasta este compus6 dirr patru capitole, uurrate de concluzii. Conceptual itrs[,
lucrarea este corlstnrita din dr:r"ra plirli. prima avantl un caracter teoretic, constituind o trecere in

revist6 a principalelor conccpte care stau la baza stucliului. L'ea cle a dotia, fonniita dttt tre i ntari

secliuni, urnreazd structura iurpusi de motto-u1 ales, lartmotn'ul luclirii: TRECUl'UL,


PREZEI{TBT{TU L $r V TITORUL GALBRI ILOR IILAND UZt E I

Prir:rul capitol, intitulat Abordare teorctici ;i conceptualir urrtiate$te evidenticlea


necesitAlii re;qetrerdrii ceutr-ului IJucr:re$tiului. lrrrpactr.rl interttiliulitdlii in lesulul Ltrbittt. l.trin

exploatarea potenliah-riui funclionai, social gi cultLrral, cievine obiect de srudiu, ca abordare

plauzibild in procesul de revalorificare a spaliului. t.i-u in ultimul r6nd, se vor prezenta conceptele
de chora, coprezen{5 gi genius toci.

Liapitolul intitulat 'I'rccutul con{ine studir,rl evolLr{iei insulci urbanc dclimitatc dc str.
Doarnnci si piata Univcrsitalii. pomind de la planr"rrile istoricc dc la I 846 si pAna la situatia acruala.

identificAnd nioditlcarile sifului 5i corxeurn6nd cauzelc' ;i consecinlclc acestetra.


Scclir-rnea dcnumitd sugestiv Prczcntul reprezinti analiza obiectivi a situatiei actuale a
sjtului. prin rclentiticarea problelr:elor si avantajelor. a pericolelor. a riscrtrilor Sia oporftlnitAtilor,
clil purtcl de vcctcre arhiteclural 1i urhanistic.

Ultima capitol, Viitorul, urmtrreqte elaborarea unui scenariu propriu, care sI rlspundii
problernaticii situiui, identificatd pe parcursul intregului proces de cercetare, demers ce va constitul
fundantentul lucrdrii de diplomi.

Concluziile se contureazi pe parcursul intregii cercetiri. atAt pe baza sintezei literaturii de


specialitate cdt;i a analizelor personale gi sunt enunlate in mod sistematizat la finalul lucrdri, avdnd
Lr puternicd aplicabilitate in proiectul de diplom6.

Cuvinte cheie: Regenerare, I nte$tilialitate, Ge ntrificare, Revalorifi care, Centr u,


.$inceritate
CUPRT]\S
INDEX DE GRAFICE $I FIGURI
RF,ZTJN4AT

ARGUI,I8NT................ ..... .............1

I,IULTUNIIRI ............ ........,.............1

ABORDARn TEORETTCA $r CONCEPTTIAT,A . . l0


I. Argument in favoarea regeneririi urbane.... ...........10

1.2 ConceptLrl de leger:cralc urban6... ....,............ I I

1.3 Studiu comparativ asupl'a unor intcrvcnlii rcgcncratiyc.,..,.......... . ....'. l-5

) ,..21

J. Interstifialitatea ca abordare in procesul de regenerare ......... .....................24


4. Coprezenf ai ................. .............25

SECTTUNEA I, TRECIJTTJT" ....................26

1. Scurti istorie n Bucureq;tiu1ui.......... ......................26


1.1 Buculegtir"rl ciobauului BLr,-ur sau al tturgirrrului Buga'i I .... .......,..........21

1.2 Dc la cetatc la capital5 ..............28


1.3 Isioria rrrodcrri ..29

2, Prczcntarca principalelor planurilor de structurare gi

reorganizare a Bucureqtiului...... ..........'...30


2,I Planul Bonoczyu ..,........,..... ....30
2.2 PlanulPappasoglu. ............... ....32
3.3 Planulcadastral de lalBTi ......,.32
3 l Planulcadastrll de la lS91 ...... . ... . ... .. . -14

3.3 Ultiurcle plauuri cadastrale 1999 ......,..... ...-34

3. Interstifialitatea ca ahordare in procqsul de regenerare......... .....................35

4. Coprezen{5 qi genius 1oci............ .............36

$ SECI'TUNEA PREZENTUL.............
lr- .......................37
l. Analiza prin prism:r observafiilor personale............. ....................38
2. Identificarea unor funcfionalitl{i slab reprezentate......."'...... .......'....."".""'38
3. Particularitifi arhitecturale 9i urbanistice......
4. Restricfii arlritecturale qi urbanistice.............. 40

$ SECTIUNEA III- VIITORLII ..-....---^------.-.^41

l. Argument finaI........
2. DE CE?......... ,...42
ARCUMENTTJI

" People ignore design


that ignores people,"

-Frank CHIMERO

$svcanthul

(.Lniul este fiin[a guvenrati. mai preslls de orice alti lege, de legile biologice . Legile itnpuse

.ic r:rrr. carc c()ntrai,rn pritlciltiilor [riologicc sunt f'uttdarrental gre5rte^ e.iung si creeze haos 5i

.iirrrr'rc Irirr a ll clirttirtate.


ILestrangInci accst rationilllent l:r st'cra Lubatiisnttt lLri^ slrLri:ttirlt ltnLti ot'its 1tr.:httie si:i I'cspcctc

icarle Lriploglce pentru e5. sa nu uitanr, orasul este al omului. iar orice illtef\relllie perturbatotlrc
i--iire se opune flrcsculuicotlstitllic o dislunctionnlitate.si estc sot'titA egecului.
,:\serlenca oricirrLri organisnr vir.l. oragul evolueaz[. se regenc.reazi 6i se adaptcazfi.
l:,rtrhicrrra sLrn,iirc,itunci cancl rntclr,errliile irttrcpritisc itttr-tttr t"i ttn pt'eit iilcrt 5i i'irra lirrldartlL'lltal'e
)ctrpai (lc sub coritrol si tlobanclcsc atribr-rtclt unei entitiili nialigrtc. cilrt: sc ritsh-ang ilsi.lpl'ii calitirtii
', irtri locLritonlor.

I"X l\lotiva{ia alegerii subicctului

in aleqerea obiectr-rlLri rie stuciiu pentnr realizirreir lucrilrii iie ilisertalie ailr trtlt:cat cic la o

crtrtcricrrla pcrsonald. de Ia pcrccptiu mca asLlllta Lrnci zon,.':eusil,ilc. itt calitatt dt locLtitor", prirt

prisrra curxr5tin[clor dohiindrtc in anii de stucliu al arlritecturii.


N4i-ani proplrs sI abortlez situl aparlinAnd insulei urbane delinritate cic strizile l)oa,nrttei,

,\cailcrtrict. lo;t Ulrica si l'}raia tJrriversrtatir. seciiul tostelor Calerii Blanduziei. ilnaliziinci evoh-r1ia
sa istorica. rcperrinci inten'e nliile sLrllortate. obserl'And situalia actuali Si identiflcancl oporturitllile

fi Fcricolclc" pentu.t cit itr fitral sir por pr()pilllr: Lrrr J:lirrr cle interVertlie ltcrtittent peiltlLl l'egenel'Lir0a
zcxiei.
r

$
:!:

tl
t:
i

AvAirci o llozitiL- uitl'a c:elttl"eilii, r:onta0tul cotrditrn cu itccst sit era cle t;ccvtt;tt. l\{i-arrl
pr,trrrul irni de zile striil:ririnci acele strdzi sl nli-ar ll lirst inrptlsibil sii nii incc;:r si le ilbsr:t'r' in tllorl
aciir rj sii nir inti sl:inteascit irrteresul. Anr ponrit tlt lli l le strill'r:ttc ca sitriplLt cctileall .i atli rliLttl:

sli llritlicz intrcaga zonii ca stuclcIl arhitcct. pilccpilit iiillt] cLr toiLrl clitci'itir.

1.2 Importan{a qi impactul studiului

Zona centrall a llucureEtiului, din care face pafie integrantd situl ales, se caracterizeazd
prin <lualrtatea elementelor burgheze ce amintesc de \'licul Pans 5i cele socialiste. Se regasesc:
claciiri cu valoare stiiistic5 remalcabi16 in stil eclectic, dintre carc trcbuie amintitd vcchca cl6dirc
a Blrsei de Valori, in stil neo rornfinesc, precurn N4arrnoroslt Blattk, dar;i irrtervenlii modelniste
nrai nrult sau mai pulin vaioroase.

C'oncret, centrul Bucureqtiului are un f<rnd eclectic bogat. dar care si-a pierdut farrnecul qi

r,italitatea Micului Paris sub straturi dc praf ;i urtarc. Nu au crxistat pana dc curitrd rcalc cfi:rturi

iie regenerare, singLrrele inteneritii fiirrd prednrninarrl disfuncliorralitdli prttpr-rse de et'a sor:ialisti.
ca ni;te plontbe de beton.

Se copstati cd inima oraqului, epicentrul academic, cultural, social $i financiar a ajuns o

zonI jntcrzis6" nu pentru ca acccsul ornului ar ii rcstriclionat in mod dircct. ci pcntru ca zona l1u a
er,,oluat ;i nu s-a adaptat ne cesititili"rr actuale. Din purrct de vedere a1 accesului llietorlal. acesta e ste

iJillcil. spatiile sunt iuguste. iar niaginile penurbI aclesea lluxul de circulatic. in plus. dcstinalia sar-t

starea major:itl1ii clSdjrilor imprur un oarecare control al accesului: b6nci. notariate, societa{i
comerciale, institutii, cliiliri incadrate cu risc seisrnic, Or la o privire rnai atentd se va obscrva

{aptr1l cd tlanrerrii care traverseazdz,ona au o atituclirre reticienth, stdnieniti. ttu se opresc sii iidtlrre
o cl[<Jire, nu organizeazi o intAlnire intr-un asemenea loc. Acele spalii nLl nrai sunt destittate
trecatorului, gi au pierdut rolul social si cultural, rimAnAnd cJoar uir culoar de trecere ciitre alte zone

maianimate $i o cale de acces cltre arrumite instirutii. insuSipeisajul tent. recc, din beton nu invtti
ornul sd ziboveascl acoltr, sX se bucure de ce*a ce il incorioarS.

Ast6zi. din FAnt6na Blanduziei, Gradina Blanduziei, cu spectacolele sale de teaau Ei de


operetd, cli1 Galeriile Blanduziei, centre comerciale intloritoare si spatri de recreere, sart despre
gr[dina Cinernatogratir]ui Doina. cu proiecliilc salc cinematograficc in aer liber. rlu itll lllai rdnlas
i{i,:ratconscntndri 5i fotogralii. toille rlirpir:find dupl instaiarea comi;nismului. odatA cu atmost'era

liucLrrc-5tirilLri bLrrEhez, cochet gi plin dc viati.

I.3 Obiective

Plec0nd de la accstc obscrvaiii imi propun si aprofundez problematica zonei centrale a

ISr"rcureqtiului,innrodparticularasitului ales,secliul ftrstelorGalerii Blanduziei.Astfelvoiun'ndri


sii identil'ic momentele critice in evolulia insulei urbane, sf, apreciez motivele gi efectele
interventjilor gi si inleleg necesitdtile actuale dr'n punct de vedere func{ional, social gi culrural.
irt final, vot propune o abordarc pcrsonalh regenerativi a sitului, in vederea revalorificirii r-rnui loc

incarcat de istorie, cu un lroten{ial strategic rleosebit, irr ccea ce privegte abordarea urlranisticS.

i.4 \'Ietodologia ccrcetirii

Aceaslij Iucntrc Lle tiisemarie se coucretiz.eaz'a sub fbrnra urrei cercctari stjintilice de tip
i lrlilalit,. bitzlttit pc tehriir:i sr rlitcLrrnerttc cc nri pot ii cxpri ntitt. cantltatl\'. lt1'ce Lrnt ltrorcctc riu

.irllilcclura -<i urhaitisnr antcrioarc. lririi, planLrri qi uurncroasc lucrdri diri litcrarura cle specialitate
r\bordarca propusa cslc una ntrxta, initial istoricai Jrrirr stLrtliul er,oluliei spa{iului.
rotlrltatativi^ pritt an;lliza rlircrsckrr ir[:orciili r:rbanistice. cdt ,si expcrimcntalir]. plin fbrmtilarea
lunui sccuariu subiectirr. personal. dr. it)terven(ie asupra sitului

C'aractcntl stirrrtillc al lrrcr',it ii rezicli din satisiirccrca cuiruIativi-'r a celor l]atl'u crtgcn{e sl
;1ilu1)tc :

F I-)crr:r"rrrirrirlr:'il. l'(:('ns,ll()scilrrlltafu,a obiecruluidr-. stuciiu (ialcr.jilc Blarrduzierl


r Prczet-ltiu'tsit unui clcmeut dc orisinalrtate prin abcrdarea suhiectivi. persona16;
i lrnpactul sl iltlportanqa obiectivclor:
; 'frattsparetlta
"surselot de irrf'ornrare. cilr-c pcnnite vcrificarea rcrirJicititri si a

eolr:ci i tucli ni i rationartrentulu 3.

I Eco
Ll.. Cum seJhcc o tezii de licenld. Discipline untaniste,traduccrc in limba rorndnl de Ceorge Popescu, cd.
Porrtica. 2000. pag. 22
I Eco {I., op. <.it.. pag. 23
I Eco U.. op, t:il,, pag. 36-39
$
K

,i
6

3":.,,*,1
:$
.,;ffi
ffi
r ttffiIfi

Acliunile ititreill'inse pentrll elaborarea liierirrii ar-r c:onstal irt colectat.ca irilirrrlaqiilor clc la

sursc pel'tiltente. cAt mai t,ariate, irrsu;irea Llr')or conceptL'" prelucriirca acestilrit;t cttritct'cit tlllLrt

s1l:rrir ltelsorralr-- itr acest sclts. au lost consrrltate r'rllnreroi.rse carii ;i erticole de spectalitate" lttcriiri

riu doctorat. liagntcntc clc lcgislaqrc. hat.|i. plan;c dc rcglcmctttare. gt'irfice.;r:'oiecte de arhrtectllrii

5i clc ut{ranisttt, rliir 1i crrrrfennfe interttalitinale irtregisttate.


t)eosebit cle cotrstt"r-rctive s-au arAtat $i inclrurlSrile prof'esoriltlr ditt e:atlnil facrLItdlii.
cliscufiile purtate cu cliverqr irrvcsrittrri. arhitecli. ingirreri, cat 1i celc anticclc. llituri cle coicctivLil

siruictatii Lutdc iltti desthsor itt cixttittttat'c staglLll clc ptircticit.


Acesteii au avut c;r i.rri rn rezulLat cleschiclerea cf,tre un ririzont pluridisciplittar. citre
i:r!elegerea rinor problelne atet din postura arhitectulur. ciit gi ri inrrestitorulLri, a benellciarirlLri. drr'

si ir ceti[eanului. l'trcnrar aceste schinrburr de 1:arc'r"i cLr specilliSti sl.lt-t ctt t'xttltetli cle t'ancl au
r:r:ntribuit la iclcca dc bazi. ariunfata inci din prcanrbu). aceca cit ora;ul cstc. itl cscltli:t. al onlului
si cii nrai preslrs tie olicc rigLrarr: srru preterr{ie cstctica. utt ptoiecl dc'at'ltiteetr-rri sau cle ttt"batiisrl]
trebuie sir fie in concorcianii cu omul. cu lcgilc sale tiziolugicc. cLrnecesitltlile ILri aflnte in ct:tttitittit

:ri:it inrbare.

L5 Strucfuri

Aceasti'r lucrale clc tlisertalic urnrcnzd un fir logic. pornirtclcie lzr aspecte generlle . tcorciicc.

ltarcurgancl r"nai apoi o ctapa niai particularizatl. in irrcercarea dr'a constitLll o i,illlllll"tllltalrc solitlil
si pertrnenta a ncc:esttirtii inren'enliei asrrprit situlLri alcs. intr-o nraniera cztt rrai bine clocultterllata.

llcntrr.t a asigur-a uit rczultat pozitii. ol sccu*ririlili cc urrtcitz.it a ti propils.

Diu 1;uncl clc vedere t'onrral. studiul se deruleazf, pe parcursul a p;ih-lt capitole. untratc cie
Bt"runtarea conclirziilor gi recomandirilor aplicabile proiectulur de diplonrlr. Conceptual irlsti.

lucrarea estc *{it"ucrlrratI itr clouir pnr!i. clinEre clirc pt'intlt i}t'c ttll catiictcr gclleral. leorctic^

ronstjtuind o trecere in relista a principalelor conccpte care stau la bitza studir"rlui. Cea de a cittua
par1c. fbrnrata rJin trci tlari strclir.rrri, rirrleirzi-l \[l ur-tunr ittiltttsi tle ttttll.{tl-tt] ales, lailrrlolivLr]
lucririi: TRECUTUI-, PREZENTENTUL $l Vlll-ORtil- GAt..[RIILOR l]t,ANDLjZIlil.
Astl^cl cr r1'L'lilrlir riultur*azi ;u rrrr capitol intitulat Abtll"darc teoreticl Ei cttnceptuali. 1>rtil

r,i.rir >c r.l|rllatcsic cVirlenlrcrr.l ltr'ccsitiitii rt,gutrt'cirii cerrli-Lrltrj Bucurestittliti. prlntr-Lttl sttl{iiti
!!1i,1)i.irati\ al cclh"ele:' r.ln()r c:rpitale eurollelre. lrlpactul ittlt't".slititrlitilti itt tcstttul ut'batt, prin
potentialr-rlur funclirrtral^ socjal ;i cultr-rral^ dcviuc obicct dc stuciltr. ca abordale
':]irloaLarea
plrrLrzit ila iit pt"ocesLtl clc t'et'alntificat'c it spa{illlrri.

De asemenea se va aduce in discutie concepul de coprezenSci, amintind de fllosof-ia unui

spatiLl versatil, uag gi organizarea tunc{iunllor acesfuia. Nu in ultimr.rlr0nd se vor trata no{iunilc
de

{:r)prezentA si de geriilrs loci, ca elemente fundamentale ale unei strategii de regenetare & sirului.

l-ieclre capitol raspuncle unor irrlret':itri specific:r^ care rlerivit tiin t.rhicctir,Lrl gcucritl al
lricr"ririi. [jie cir accste iirtrcbfu-r sunt cx;ilicit filrrrulate sau deduse. contitlutul fiecirei scc[itllli
irrrcar-ci sii cr,itlcrtriezr irnportanti" oportunitatca Si aplicabilitatc'a conceptului ach.rs irt

rli-sci11ig. t',tllortat la sturltttl de ca;, iisLllll'il (lalcriiior BlarrrjLrzrei.

Prima sec{iqne a lucrdrii consrituie un studiu al evoluliei insulei itrbane clelimiLate tle str.
lloanrlei si piata UniversitAtii, pornind de la planurile istorice de la 1846 qi p6n[ la situatia actua16,

idcntific6nd modiilcfrile sitului $i consenrndnd cauzele si consecinlele acestora.

Prin cea de a doua sec{iune se doreqte analizarea obiectivd a situatiei actuale a sitului,
prin identificarea problemelor Ei avantajelor. a pericolelor. a riscurilor 5i a opo(unit[lilor, din
puuct de vedere arhiteclural qi urbanistic.

Ultirna sectiune a lucrlrii qi poate cea mai importantd privcgtc claborarca unul sccnarlu
1:ropriu. care sh rlspurtrli problernaticii sitului, identificatf, pe parcursul intregului proces de
cercetare, demers ce va constitui furrdamentul lucrdrii de diplom[.

Concluziile se contureazl pe parcursul iritregii cercetiri, atet pe baza sintezei literaturii de


specialitate cit >i a analizelor personale si sLrnt enunlate in niod sistematizat la tlnalul lucriri, avAud

<,r putemic6 aplicabilitate in proiectul de diploml


in veclerea redactdrii lucrdrii de disertatie am utrlizat un numdr de 25 de titluri
bibliografice. lucrdn clasice $i actr-rale. printre care se regasesc cirti, rcvistc. srudii dc spccialrtatc.

articole, precum si numeroase sLrrse weblogra.fice, articole ;i conferinle ittregistrate.

Anexele contin schile, diagr"ame si plange auxiliare, pe care le-atn considerat r.rtile in
i1{clegcrea problcrnaticir ndicatc in accastir Iucrare. dar pe care. din ra{iuni de economia spaliulut.

anr alcs s[ le pun la dispozilia cititorului intr-o sectiune separatdr. fXr[ a uita si foloscsc in

conginutul lucrdrti ret'erinle la acestea orj de cAte or"i a lost trecesar.

1.6 Definirea cuvintelor cheie


Regenerarea urband este oper:afiunea de intervenlie asllpra unui spaliri uzat. in incercarea

tlc a inversarea decljnulur hregistrat, de a imbunatlii aspectul qi de a ameliora disfullc{ionalitatile.

Stirnularea economici zonei, prin imbunat6{irea fonduluri Iocativ, clcschidcrca dc noi locr,rli dc

munc6. atragerea investi;iilor;ir a capitalului in zonele cielhvorizate este o conrpottentl


tulrdanrental6 a acesrui proces,

Genlrilicared apare cer t'enornen adesea implicat in procesul de regetterarc urbanir 9l

tlelineqte mecariismele de atragcre ciltre centrul ora:;ulur a unci populaqii cLt o putcl'c ttnancrara
pcste rneclie. De;i inilial conccptul cra asprrr criticat penlrlr efectr-rl ntargittalizator. in conlextul
dezirrdustrializ.arti, in prezent ei trebuie privit ca o oportunitate de creqtere economica 9i dr'atragere

ir capitalulur financiar gi unran.


Prin centrul orusului se inlelege acel nucleu in jurul cdnria sc dczvoltd !csLrtul urban. Sc

rrbservl cd in multe dintre vechilor oraie, aglomeralia urhani se cr)ncelttreazi itt.furui unor rAuri

{Roma, Iilorenta, Loncira" Paris, etc.). in cazul pafiicular al BucureqtiulLri, se observl cunr in acest
nucleu se clezvolti o activitate cornerciali renrarcabilh. t-rind prezente numeroase bresle, hanuri'

ntagazine, mai apoi institulii financiare gi sedii de institu(ii.


in contextul acesnri snrdiu asupra Galeriilor Blantluzici. terrnenul r7e revalorificare se

traduce pnn aclucelea unui patdmoniu cu poten;ial valoros in starea de a putea fi ilirrrlou ltrlosit.
rrrodcmrzzirca sa prin acliiptarca la cerinlele actuale si iurbunirtiitrrea responsabtlii a aspectului siu.

Sirul aborciat peutru propurlerea unui scenaliu de regenerare este ut:ul incdrcat de istot'ic.
Problematica rezid[ clin gtrsirea r-rnei soh.rlii de coabitare a Llnor straturi sLtccesive. "Co-prezenfa
ntunci irnplica prezenta in acelagi timp. pe acelaqi amplasament gi. r"nult mai importartt, iu aceea$i
inlcrventie (cladire 11ouh, amenajare ru"Lran6, conrrersie a unei clidiri existente, restalrl'are) a c0t mai

unde este cazul, acea


nrultora dintre ipostazele semnificative prin care au trecut acei sit 9i, acolo
,. 1
c Ii,r (l I rc.

Conversia, ca tbrmd a coprezenier, presuputle interyentia asupra unui ulobil existent, cu


istoricd, prin care se plstreazh eler-nentele car"e dezvdluie vArsta sa, dar se procedeazdla o
",alr;are
adiiptare, o modenrizare, in vederea oblinerii unei solulii in concordanlA cll contextul actual.
Pornid de la legendele iatine, astdzi prin genius loci se in{elege perceplia individului asupra

Lrr:i.rr spatriu. irrrcgistratd in rlod subicctiv clc sim[urrlc salc, antrenAnd tncmoria, intclcctul 9i

irrraginalia. El descrie atmosl'era, caracterul qi calitatea spalrului.

Interstigialitatea este un concept urbanistic imprumutat din anatomie. La originile -sale

eLrinologice. el clenunrea spa{iile dintre {esuturi, conglomerate celulare speciahzate. Oraqul imitE
gniul. astftl ch intcrstilialitatca sc manif'cst5 la nivclul s5u prin spalii dc trcccrc in cadrul urror

irrrule urbane , de tipul cullilor, gangurilor, pasajelor.

Sincerirarcr, este arituclinea cle abordat in cadrul interventriei asupra unui spaliu, prin
r*cunoapterea atributelor unice a unor anunrite elemene construite. Ea impune respectul fafd de
r';.iloarca unicd. f'a1a dc Ie gitura spaliului cu contcxtul ?n carc s-a lbnnat. Aceasta sc tranifest[ prin

istpgsibilitatea rnorall de I rnirna legiturile dintre o clirdire veche iii istoria ct, prinlr'-o intervcnlie
rirodcrnS, lipsita de conlinut.

'' ,,\iiqrrstin disponibil la ir


lcran: Casa arhii,i:. l,laterie) i1. nr)c l-rr':\_Lig.t

0r.01.201 7
SCIt/SO,4fr E D E I.ILI LT U A,{I R E

Con.r^irley c,d inttintea r-triccirei ulte /orntalilali.tc intpurrc Ltn momenl de rdgaz, c'tr Ttrilclul
crjruig .tti re<:Lrtrnr: ;'i ,sti ttplaLrd cttntrihulia llttut'or celor tare m-att sprijinit in acesl ultint cttt '5i
cu.laut ca elaborarea ctcestei lucrdri de disertatrie sd.fie mai pu{in anevoioasd.

fnprirnul rand, (in sd imi exltrirn reL:uno$tinlu./ula de domrutl pro.t'.unir'. dr arh. Tiheritt
Flrtrescu, care pr"in carisma sa, prin abordsrea inovalivd ct pr"rtcesului de predare, prin calitdtrile
strle ltedagogice Si umane, nti-a stdrnil inte:resul pentrLt !)enlru ceeQ ce inseamnd urhunisrnul. Mcti
nu,it, aceslct mi-a acorclat increderea sa fn motnentul tn cttre Lt (lccepttll rolul de coordonator al
acestei lucrdri, tncredere pe care sper cd nu am trddat<t.

Domnului nrh. DragoS Eptrre ii multrurnesc penrt! lapttrl cd m-rt primir ln stagiul cle
practicti in ceea ce a devenit pen*u mine Familia Metropolis. ,\uh intht.rmarett so um de.u'ttpeiit
t:u udet,drat ceinsccrmna Si ce implit'tt safii arhitet't;i tni-um imbogdlit ltregdlirett Si ubilitatrile,

Colegilor de let Metropolis le mulyuntesc pettlru c'dlclut'rsctstt primire , penlnr gt'tte't'tt:ilttlcct


L'u utre mi-uu impdrtriSil r;unoS'tin1ele, pentru,/ie.r:are,s:fht pe cue Si-uu./dt'ut timp sd mi-l o.let'e Si
p(fiiru lncu ra.jdril e Ior conslunte.

Domnului prct/. unit,, dr. arh. Mctrian Moiccuuu, ('ura o ucceplctl sa imi indrume pct'yii in
clshorarea proiectului de diplomd, ii sunl reatnosciilor penlru bundt,rsin(u sa ,yi pertltr /ctptul t'a
mi-a tleschis merelt ochii ciitre sctltqii alun(:i r:dncl et'ttttt desn.tpdttit

Deosebit ajutor um prirnit Si ditr lzartea domnilor arhitecSi fu{ario Kuibtt'1 Si Bogtlan
l.'octrld. care in cadrul unor discutrii constructive nti-au expus putrclul lor de vedere Si mi-atr ptt,s'
{* c{i,sytoziyie rnateriale indi,tpertsaltile, precum Si tuturor celorlctltri pculeneri tle diulog, cctre pt'irt
ulutrtlarea lor critic:d .sau po:itit;it, au conlribuit lu ./inrtli:nrea prrtietlttltri tle diplrtntd fi tr
diserta{iei.

fn ulrinyrl rtind, doresc,:;it inti exprint g'trti/ttclineu /cttrd de'toli prolbsorii tlin t'oclrul
Nrr
ti.4{In4, /dt"d g <,irrtr t:orttt'ihulie teoreicit Si pructicd nu aS.fi lsutut aiunge ctici, cut;i lttturttr celr,n'
tLu'e, ln felul ksr unic. ctu constitLtit si.slemttl ntett de suporl.

ffi ultr[\\\\t)t\
i i t'',;
,t ; i
$-

WARCURSUL MENTAL
EL INTREGULUI PROCES

lir"ti

l- -: L ::3i { ',

;.'::;iJr:a:r,.::::?::: $!,r..,.
d&rj' r'l:l"i
Itturu+c
lr l:rmi
r*il'e /\.1
f la I
f,#i, ., .,,

OUCH
w fr I

SUH.T EPUIZAT

' ..,,t*,*,.
"ii"
'v 11
l0 ll",,ri*;":
r,e *,1,
i'!:lrrarf s* lit,i

I ii. ,4r$...**'murtare
,
START
i. tlr:3i*i i,ltril

'" \*.4t'" n .;l."e#rls.


rr::ir:i {- aa}li}*t
MASINA DEFECTA ! I ]

INJECTOR SCI.,IIMtsAT : : :::l:': ' :: : r,


,-'l
/
:

,.,1. oi$8Brlttg,', FINiSH W


fl_}, ,,., &:-,:
*i:']pBGulpLsiil\r, ,.

I 3:Jti::"f
\
tr
& t?l:,,*
Metropolis
,4,BORDARE TEORETTCA $[ CONCEPTUAL/{

'oAil line architectural values


are human volues,
else not valuable."
-F'rank Lloyd WRIGIIT

l. ,A,rgumente in fhvoarea regener[rii urbane


Reiter6nd teoria enunfatd i1 Prcambul, rclafia om-spa{iu esre de o importanla deosebita.

lvl*r nrUlt, cele doui entitA[i se aflh intr-un faport de sirrilitudine.

l.l Pufini histologies urbanl

Celula, ca form6 de bazi a organismului, ia naqtere intr-un anumit cc)tltext, iil anumlte

crrculrstanle, fiild pelnanent conectafi gi reacfiondnd Ia mediul inconjurdtor. Degt pot supravielui

i1 rrotl izolat,flrecvent -erupuri de celule cu funclii asemdndtoare se grLlpeazd qi tbrmezrti yesulttri,


pcnfiu a putea distribur firnc{irle q;r a se adapta mai uior rrediului.

irrlocuind atril:utul ulr.ln cll cel urbanistic, se observ'i cf, cclc doud tipLrri de [esut se

suprapun la nivel conceptual. Aga cum celula poate avea cliverse forttte, tlictate de roluri r;i lesuful

urirarr se caracterizeazd printr-un aspect exterior gi funcliunt. Mai mult, anlbele reacgioneaz[ la

*;riinrente exterioare gi cuttosc proocse de Ll'anstbrmare.

Astt'el, .lttrmn ur.l'tonri6, privit.l in ansantblul sdu. atdt ca stlllcfurh ilzic5,, contur. cAt qi ca

fenomen, dinamicd, flinclionalitate este identic[ lesunriui uff)an. Unnf ind trilnsfcrrmdt-ile de la
nivel celular, se constatb c6 acestea au douh'direclii: fie tind spre perfec{ionare ;i utt nivel maxim

ile aclaptabilitate, fie, <iin djverse cauze" iqi opresc evolufia ;i dispar. 0 a treia situaqie este posibild:

: f liiti-.logie
- ltamurd a nredicinii cat'e stLrdiazi lesLrtulile clrganice, formate dirlcclule:
" f'joresou T., Forinti ;i trctns-fi.trruure urbana, cd. Unir,ersitald lon Minctr, Bucr"rreqti,2006^ pag. 18;
10
r
&
P
ffi
fi
i:
i:.

aparitja r-lnor evenimente exterioare care pefiurbd activitatea normald. rezutand evoh-r!ii nocive
care

a.jr.rirg sd alecteze intregul organism.

in orice moment se poale ?nlocui conceptul de organic. ulralt, cu cel de urbanistic, iar teoria

nu igi pier,Ce valoarea de adevdr. Cu toate acestea. este de remarcat faptul c5 itr momentttl
itt care

apar perfurb[ri semnificative in ca<irul {esutulni urban, solu{ia poate fi niai pu{irr radicall decdt in
cazul celulelor. Regenerarea urbani este inten'cngia prin care se p[stleaz6 elemente ale lesr"rtului
"'santrros", se inlltur[ tlisfiinclionalitilile gi se reinstaureazi echilibm] in relafia cu nrediLrl 5i cu
omul.

1.2 Conceptul de regenerarc urbanI

inaintea ciezbaterii oportunitalii regenerlrii urbarre" in spc15 asupra ce ntmlui Bucure;tiului'

este llecesard o analiza asupra conceptului ir sine. precum ;i un studiu comparativ al unor exenrple

relcvantc dc iritcrvenfii asupra lesutului urban.


lJrbanismul opera{ional este disciplina care um6regte indeplinirca acliunilor necesare
realizdrii proiectelor urbane . Sub urnbrelti sa se rcgiiscsc inte rve nf iile care zlu ca scoil oblinerea de

terenuri pentru construc[ii, eclif'icarea construcliilor sau tratamentul cartierelor 5i a inrobilelor


existcntc (rccompuncre urbanl, reabilitate, resorblia ]rabitatului insalubru)7.

Principalele tipuri de operafiuni urbanistice sunt:

in primul rAr.rcl. sintagma de rcgcllcrare urbani" cttttoscuti ca ;i reinnoire sau revitalizare

urbarr[, apare in tirrnra sa modernd in juru] anilor' '60, in contcxtul dezindustrtalizdrii' Cr: toatc

7
l'ra<Jucere personali de pe urma detlniliei urbanismului opera{ional '" l'en.sentble des ac'tions tn'ncluite'r u)'ttttl potr

Illerfin P., Choav F,."Di.ii66t?Lrire tle l'Lirbartisnte er clt'i'.4mrtnog.'tttctlt


', Ed. a I a. cd. P1'.1F. Paris" 1002 ;

l1
r
s
$i

at*qtea. pLlte,n vorbi de regenei'are inclusiv in Londra epocii victot-icttc, cind anrplc proicctc dc

ur6anisn au fosl create, in prirnul rind din ra{iuni igienice. De asemenea, inten'entriile baronului
lllussmann, sub comanda lui Napoleon al lll-lea au transformat Parisul, atAt in privir:ia esteticii,
cai si 1eticienlci. Nu iu uitimul rancl, perioadele ce succed rdzboaielor sau catastrofelor naturale
ohl i ri la reorganizarea spaqiului.

in Rom1nia. fenomenul rlc scaderc a activitaliicie protluc;ie in lavoarea prestdrii serviciilor'

s,it jlstalat in mod agresiv ca urmarc a trecerii de la economia socialist5 la econornia capitalistS.
in *6sen1a unor politici ;i strategri coerente si responsabile, care sh asigure o perioadd de tranzi;ie.
aursr proces a avut uu prim irnpact ncgativ asupra vielri oamenilor prin disparilia industriilor 9i

pi*tderea locr-rrilor cle munc6. Cel de al tloilea elect negativ, resirttlit de cltre cnmr.rrritili, il
constituie abandonarea unor complexe industria)e, din care mai rdmAn doar mormane de praf qi
fiare ruginite, rentinescen{e dezolante ale epocii proletare.
Regenerarea urbani, ca tip de actiune urbanistic6, apareca solufie de interven{ie asupra
Lll:()r asemenea zc)llr- zrlectatc, t:arc inllticuqeaz[ in mod ncgativ viatra lrtcuitorilor, atfit din purrct de
vc(icre estetic. cdt qi din punct de vedere al lipsei adaptdrii la necesitlqile socio-economice qi

cLi lturii le.

in prezent, acest concept ulbanistic nu mai este stdct legat de influenfa ciezrndustrializdrri.
reprczentAncl aborclarezi pentnt eirice spa{iu, cu sall i}rfi trn trecut lentarcahil, cat'e ttu tttai

corespunde realitatii Lllrane.

Fiind un proces de revitalizare il zonelor urbane ce antrelleazi efbrtul coniugat al


aurorrtdtrilor cdt qi ai locuitorilor, avind ca obiective principale ameliorarea condiliilelor de trai.
;i clirnaLului social. regenerilrea urhanX
clczvoltarea economiei locale gi cresterea califfitii mediului

tlil opereaz[ limitativ cu esteticul, ci antreneazi in mod variabil qi adaptarea qi inovarea in


clcmcniul cconomic, social, cultural gi ccologics.
in functie de caracteristicile spatiului asupra ciruia se interuine, ponderea celor treipiloni
ai strategiei de regenerare (fizic, economic gi social) variaz.i in raport tle cerinfele ;i necesiti.;ile

comunitSlii. a

data de 10.03.2017;

1')

{
,L..
Reinnoirca urband are aa scop linritarea suburbanizdriie. r'alorificarea unui fbnd locativ

dens. in special, pentru implicaliile ecologice. Strategiilc pot viza cartierele vechl ( locutnle

vacanie sau locuinfe improprii, magazine,clldiri ccxnerciale), dar'gi zonele


ir:dustriale dezafectate .

Nlcdiul rural nu trebuie neglijat, intrucdt un plan cle regenerare orietitat cltre
fhcilitatea crciri

1-ruLu.ilor dc munci;i a tlczvoltlril inliastructurii ar sropa migratra masivlr


a locuitorilor cire

merjiul ur5a1. A infelege problernele comunithlii re prezintd un prim pas in claborarca Llnor strategil

e6ciente de stopare a sardciei, c1e cregtere a conlorlului;;i cliiar a rlivelLrlui de culturi 9i educa;ie.
r\ctiunilevizafie inldturarea completl a unor constructii care nu ptezintd valoare qi 9i-
pot

au picrdut contacful cu vccin[taiile gi conrunitatea, fie adaptarea pi reabilitatea fondului


existent,

prin intervenlii Ia nivel estetic qiisau func{ional.

"T'he prs(:gss v,her"e an urban neighborhood or cu'eu is improt'ed and rehabilituted.

Tlte renewal process can inchtde demolishittg oltl rtr run'down buildings,
constructing new, u2t-to-date housing, ctr attding in features like a thealer or
sturliunr. Llrhan r€neyrol i,s ustnll)' rrndcrgone /itr lln l)url){),\'e,\ rt/ lter^struLlirtg
in lhur ur"tu. Lirban renewal is o.ften part o.f'the
',t,cctlthiet'inclit,icluals to comc lit,c
!
gentiJication p rocess. " "

cazul centrelor istorice, regenerarea urbirn[ este protejatd de un cadrr"r legislativ


i1
intcrnaqicrlal, nafiunile senxlatare asumAndu-qi obligalii in acest sens. Prinre documentele care
poart6 asupra centrelor istoricc, a mollumentelor'qi a problematicii acestora sc uumird Clarta de la

Venctria(196,1), Declaralia de laAmsterdam (1975), Carta de la Washington (1987) ' Carta de la

l'oleclo (i986), RecomandSrile Uh{ESCO (Naiobi 1916),Noua Carta cle la Atena (199ft).

Gentrificarea este fenomeuulde adaptare a nnui spaliu urban chzut in desuetudine, care
r;i-a pierdlt conexiunea cu realitatca socio-cconomic[ gi culturali, cu omul gi cu vecinitatriile sale,

q
fcnrinemnul de suburbar"rizarc cor:sisti in migralia exccsiv5, fhrB a ti nccesarS, a locuitorilo| in zonele de pcrilt|ie a

trratilurora$e.Principalacriticsasuburbanizijriicstelcgatritlcclectu]siir:.,sial:utlrepierdereaonrclgenit6iiict.ntrelor
orl5clor', cu in:plioalii ecologice gravc:

ti:1i1,r,ri.l4g1l accesal la data de 10.03.2017:


printr-o putere de
pcntru o atrage gi a cor:espuncle exigen{elor unei populalii oare se caracterizeazl

;r.rnlpirale peste medie gi cale aparfine unei elite -.ocio-culturale.il

Termenul cle gentrilicare a fost introclus cle citre Ruth Glass in 196412, ca urlllare a

preocupirii pentru schimbarjle aplrute in Londra in acea perioadS. mai exact reabilitarea
caselor

gi ocuparca lor cic cdtrc membrii ciasei de nt{loc, in defavoarea clasei muncitoreqti'
'ictoricnc
p6nA in prezept. conceptul a fost subiecttil numeroaselor controverse, elementul cscnlial

fii,d coldriia apartenenlei unei anumite clase sociale. Ivlajoritatea opiniilor impotriva gentrificdrii,
posibile
c*anate in general de Ia speciali;ti irr sociologie, se bazau pe ar-qumentul instituirii unei
s*gregirir-r Ei crccrcii u11ui dczcchilitrru socral qi al fbndului locatir'.
pe de alta pa,1e, existl voci care au in[eles acest fenomen ca o schimbare fireascl. cu

pirterrric impact vizual, prin reabilitarea unor cl[diri cu valoare arhitecturalit. Accsleii sunt
ahandonate ca urmare a dezindr,rstrializarit;i relocdrii activitalii de produc{ie c6tre periferie'
Aceastd modjficare in structura urband nu se datoreazd nrarginalizlrii unei clase sociale,ci mai
ipgrab6 clezvoltarii concentrice a oraqelor. care din numeroase motive, printre care inclusiv ceie
ilc naturd ecologici. irnping nucleul industrial cltre exterior. Fit: c:i aceasti schimbarc esLe privit[

cu oclri bunj sau nu, realitatea este cd in urma exociului clasei muncitoreqti rdmAne un fond spalial

copsiclcrabil, carc priltr-o stratcgic responsabil6 poate fi reatrjbuit gi valorificat.'irebuie menlionat

f aptLrl cd deqi teoria privea inilial tbndul locatir,, in prezent discu(ia poart[ inclusiv asupra spatriilor
cgrlerciale. a fabricilor. erc. in acest context. gentrificarea apare ca o filrrttitli cle iirflorire a ztltielor

ceirtraie abaudonatc, pr.in autrenarea Lurol antreprellori Ei a locuitori irrstiriii, care la rAndul lor vor
atriigc fluxuri dc capital.

Cu toate acestea, f-euoprenul de gentlificare, care ar putea fi benefic cornuniti{ii hr


i:unrliliile unor politici responsabile, riscl sI fie exploatat de cltre oportuniq;ti, care unniresc
cresterea artificial6 a valorii terenurilor gi construcliilor iu beneficiu propriula.

ri Nilulescu "
a sltt4iilar de locuit urbctne. Concept Si explicalii allerntrtit'e- in Calitatea
l),C., ,f rocesul de genn'i/icare
XVII.
i L'r,';. nr. 3 -4" 200(;. pag.
2.q l-291;
'' Slater T.,,,The ne*t,Blor'kv,sll Cotnpaniott to tht't'ini', ed.Wiley-Blacklvell, ?011, pag 572

lu.rg il
" Nilulesru D.C., op. cit.. pag, l9l-291

L+
I.3 Studiu comparativ asupra unor interven{ii regenerative

Pentru o mai bunl inlelegere a conceptului de regenerare urbanh, analiza rtnor cxcmplc

<le succes dtn ir-iarile capitale europene este oportuni. Vor fi prezcntate at|t interven{ii ample,

asupra unor zone ir:tinse, cdt gi acfiuni punctuale ce privesc o singurd insula urband. Reabilitarea

urbani poate deveni o realitate in cartiere dezindusf ializate, in spatii nefblosite, abaudonate, sau
in zonele 0u tesut locativ invechit, urmltoarele exemple fiind dovada versatjlitXlii acestui concept.

A.La Ddfense Paris

Un prim proiect care susfine importanfa regener[rii urbate este cel al extinderii si

reabilitarii in regiunea D6fense din Paris. ln urma acestlli proiect La Ddfense a devenit poltrl
economic al Parisului, av6nd in prezent o populatie <te 20.000 de Iocuitorir5. Centrul de afhceri
esfe situat Ia extremitatea vestica a capitalei Ia l0 km in lungirnca Axci Istorice, care incepe de Ia

Palatul Louvre sj confjuua cle-a lungul Ctranrps-Elysie, avAnd la o distanlS vizibii6 Arcul de
Trir-rmf. situat in Place cle I'Etoile.

i:i
.r ii

.tr

Fig. I Colaj de tbtogralii Cartierul La Ddfense- Paris

21.{)3 t0t7
Ideea unei noi clczvoltari urbane in regiunea Dei'ense a apirut prima clata la inceputul

secolului XVII, can<i se rlorea extinderea Parisului citre vesti{'.


revitalizare pe
in anul 1956, guvernul Republicii iniliazd un amplu proiect de dezvoltare 5i
simetricl la noua axa
o supr,fa{i de aproximativ 800 ha. care va avea ca finalitate aliuterea
l-rrmelor clin Franta qi din strainate,
c.ha*ps-Ilysde s.planul, ccntml dc afaccri aduna in cadrul elita
unui ilrportant nod interprodal'
calilirile fiinrl grupte in jurul unui vast spatiu public deasupra

Fig, 2 Imagini Cartierul La D6fense- Paris

B. Londra -Zona docurilor


Unul dintre cele tnai ample proieote c1e urbanism in Europa anilor 1980 a fbst

rtstrrrcturarea zonei docurilor de pe malurile TamiseilT;i anrenajarca acestol'a. irr aceastazol:la


rurmu sA se dezvolte un ansarnblu de clbdiri tlestinate segmentului financiar-bancar. Solutria de

interr,enlic urbanisticd este o axf, ma;ora cu rmobile inalte de o pafie si de alta, dar si cu ntulte
snatii publice urt"rane, scuaruri gi grddini. bulevarde gi esplanade al ciror rol s[ satisf'ac[ ncvoile
socialc gi culturale. Reconversiile, ca metode de inl-ervenIie asupra spa{iilor industriale dezafectate

au cn obiectir, final amenajarea de zone verzi gi de agremeut, orientarea cdtre ecologic, dar qi

itciaptarea functrionaltiqii.

Parisultti. lJau.ssntaurr Si marea iransfitrnwrc a (:aPilulei fnln{:cze. Articol disponibil la


in
,\citintbrrreo ll.frtlit rt
s
1;r1-',;.11r'i-iilrla:z! acccsat Ia data de 22.03.2017
lr
iil
\i. i; !trtt,.'r <:itias; Ca.se slut/t,. Rcoenercttit.tn itJ the l-ondon Drickl<tntl.r' Articol desponibil la
{

$ tC)

$
E
fL

NI
Fig. 3 Privire comparativi asupra evolu{iei Londrei

C. Regiunea industriali Ruhr

Metropola Ruhr, situat6 in vestul Cermaniei este in prezent a 3-al8 aglomerare rtrbanh a

Europei, i1 func{ie cle lririme. Centrul industrial strategio al Germaniei, in prima jumatate a

seoolului al XX-lea a fost un adevlrat ,.mit al prosperitI{ii". datoritd rcsurscior dc c6rbune' Ca


urruare a avanului clin clomeniul rehnologic, oererea cle cdrbune a sc[zut drantatrc dupd anul I 95819,

regiunea intrSnd in colaps, mai apoi in etapa de diversificare a industriej" ca in finai sI se orienteze

oltre tehnologre qi servicii.


Ca urmare a acestot' prodiflcdri demografice. ecotionricc $i sociale drastice, itttreaga
legiune a clezvoltat strategii de regcnerare pe plan local. care au cuprilts tnhsuri pelltlx reabilitarea
ecologicd (vezi tig. 4), dezafectarea fabricilor gi uzitielor, rezolvarea problemelor legate de
locuinfe. atmgerea investiliilor Ei a antreprenorilor. precum qi adaptarea unor spalii pentrit
recreete2o.

:n
l)amograTtltit'. tl/orld lJrban,\reas, l2th anual edilitnt )016. Atticol clisponibi) la
iill;, "rJr'.r'.cl*rnrlpi,rplr:;.l-lp-{ltilLl:},qIUUS.pO'accesat
lh data de 23.03.2017
1*
{lnsu and./atl oJ-the coa! and steel se(:tor . Articol disponibil la

$alillr[]!g-Liq":l'.trr.h!1.l] a cc csat l a da ta tle 23.03 .20 7


1'

2a
Ruhr 2. Dortrnun is trying tct.fit'get. Arricol drsponibil la hiUlr lu 1r t-2 -

rlttu:utclr.lili!,q:ll:&Igr:i Accesat la data de 23.03 2011


v-
$'

Fig. 4 E'r,olufia oragului Dortmund dupi dezindustrializare. Lacul Phoenix

Dupi cum se poatc obsen'a in itttaginrle de mai sus, rrucleui ora;Lrl. Donnuncl a trecut cle

lii 5t:iftltul dc ccntrtt al inclustrtci glele. Ia ccl dc spafiu destrnat locr-rirri. MasLrrile urbanistice
ir;i,--prinse au c()ltstat in adaptarea inlrastructurii. ci'earca unLri Iac artif-icjal" cu potenlral turistic 5i

tl"'itgrcmctrt. Pe malLrrilc acestuia atr lbst L:onstnlltc ltullteroase locuinle, care Au alras imcdiat o

1,'tllula!ie polcnli fiuanciar. dar si antreprenori, care au cle-*chrs afhccri localc tlir.,crse. iar fesLrtul
tili'll1l a iltcepui sit capete Ltlr caractcrolrt)gc1r. \Lr in trlirntul rind. trebuic t'cilti.ll'L:i.it laptLrl cIltatru-a
eslc ollllliprezetttii, avand atlit un aspect plicut. citt;i corrlribLiind la refacerea clirlzrtica a zonei,
lr:rcns poluatd de activitatea irrdustriala anlerioarh.

Dc;i rrta.;r-rritalea planut'ilol de regencrare urbanl au, nricar in princripiu, r-rn impact pozitir..
l)Lilrcrea lor in practicl nu poate ti courplet scutiti dc critici. Pe de o parte. se repro;eazii sus{illerea

l:ne i cctlllottrii ortentatc cxccsiv citlc sen,icii, in dcrrirrrcntLrl pt-oclLrcqiei, insd acest f'enomen trebure
tlltltittat polrticilor ntacl'o-ccojrorrrice 5i nu celor urtranistice. care vin sI amronizeze clcctclc
ilccsfora. in ccl tle al doilea rAnd" sc ir-upLrtd f'aptul ca asupra tbstclol zone inc'lustriale, care sc
ollitt:lcrizau prrin prcluri scazute ale tereuurilor, ilttcrvin in mod rdu voitol indir,izi care susliti i1
l'trorl artiflctal cregtcrea prc{r"rri1or ?n intcres propriu. Oarc plilsul cle valoare confbrit de eforturile

.ic I'r!lctlct'arc ut'battir. Jri'tit carL: rc irrrhrrnlitliieste calrtatca r,ictii c'onrLrnitritilor tlin pulct clc t.cclcrc
tril"l1i0^ litrtclir.rital^ soc:jal 5r cultLirai nri juslllica 5r tr clc$tcrc rezonabild a prelLrrilor'?l

I]" Fiiuf H0fe N{iinchen

N4tinchcn. ca rtra-jorilatea oralr:lor.uenranic'e" i;i afl5 originile inh--un oi'aE cie clintcnsiuni
t't{luse. itrcorluta{ tle ttn zid, care s-a clezvoitat croncentric inaf'ara accstuia. irr prc:zent.
centr-ul

18

r
isro;.ic reprezrr-rtI o enclar,5. unde toate atraclrrle tulisttcc suttt in aproiriere. pAstAnd atnrc'sl'cra tle

ora; irnpre.rmuit. poar'ta originald incir flind vizibrli2l. Tcsr-rlr-rl urbarl este compact;i ontogett. cu
prezentir, iar stilularhilecrural arrintegte de tradi!ia clasicist6. Cladirile recotrstruite dupi
'cgeta.tie
rhzb<ti pistreazl accst ctiracler relativ conservator'

I $.-'j**rl
" .' ,li*11#!l
'"turl"1 Sdl$llkll
fl,,4{1, :$*H&$tl&ll
;tEi" :$$nilWilill

,.,, "* \ \.,

r'$t*$l'tJ

Itig. 5 Ftinf Htife (Cinci Cur{i)-Centru commercial in Mi.inchen

C'u toate cir inilial littervelttiiie de le-eenerarc Lrrtrantl pr"ollLnteau dcmolarca nrttltor cladir"i

cliri,:cntrill orii;trlui, pc prlrcLlrs s-a olltat perltrti pastrar.'rt litladclor 1i ct,i'lsc'n'at'ca spit'rtLtlui loe ulLli'

Cu toate acestea. in Nliinchcn sc regisesc gi constt-uc{ii noi. ntoclerne, prccum Al<acicmic dcr'
Kti:tste, Allianz Arena. Barcocle Housc'1. car" rlaLr un sullu estetic nolt, flrd a fi dcraniante.
iili"r -:Ind nuilte r())i tLrIi;ti
in c,entru olaEulr-ri se regiscsc prrnc'rpalele atractir iuristtce" precttll't printiirir. llluzcc.

p;iri:uli. bise rici, spa!ir ex1-rctzilionalc Si centre comerci;le. gizduttc prcpondcrctlt dc clridii'r ;lrt:re c.

in contextul studillli rr.generArii urbanc. galenrlc i:otrercialc Flirrl'lldl'c (('rrtc:r (iur'1i) se rctllrircii
pri:itr'-o aparilie contemporanl exoticd iri mijlocul conservalol'isniului. Deqi proiecrtul inilral
prc,\Llpunca dcnrolzrrca clidirilor din zoni, s-a optat petrtru men{inerea acestora qi intet'r'eu[ia plin

u*tplcreii urror slta[ii" rczultincl o coushlctie care rcspectit la exterior fonna clasicii^ clar carc sc

r.
cilrilLrtrizeazi printr-o sLtccesi utte cic crtrlt cti volrtmelt-i i r' irrr ahi l c:

'" 1l:1;111 l4unich. Alticol disponibil lu lrtil;. rr r' tr'.rlll:,rl-t, t,iil ii(cesai lii tiafa rlc
_...1r-.-Ui,
)) , .r r.,. :, r iictt,-t:lLl ]a tilttt dc
I i,,ii,t.ts ut \4rtnt, ii .\t-:icol tirsponihil pc ,,. \\ ,,.

--r.!j.i ](r l:
--i!ii.)(ll:
I lldlc \liiirt ltr:r;. .{riic,tl disponibil kr lrrit.,' \r'i,,l
r' ' 1..-iliirrl l:lrrli:.lrii..r, il.ccJ.it la dat.r cic 1"1 01.:Ul7
19

.
Proiectul semnar de Jacques Herzog qi Piene de \{eulon a fost finalizat in 2006 Ei

E^atiteazd ?n
jurul conceptului dc curtc-intcrstilialitate, ca rnspuns contenlporan la necesltatea
spaliilr:r: comerciale, resl:ectdnd rigorile conservatoare aie vecindtd;ilor. Suprafala
vitratd aliniatS,

clegi moclernd ca aborclare, menfine liniile volumetriilor cl[dirilor adiacente, folosintl materiale
conterrporane pentru a relua qi stiliza golurile faiadelor vecine'
Clrzduind spalii mixtc. atdt magazinc, c6t gi numcroase galerii de aftI, caf'enele 9i spalii de

rel3rare, Fun{'H(iie sc conrpune din nurneroase piese, efectul de mozaic fiind asigurat de alipirea

unor Spafii construite cur{i1or, arcadelor, pasajelor 9i culoarelor de trecere.


Omul este pus in centrul preocup[rii estetice gi furnc{ionale, fluxul de circulalie fiind fluid,
acccsibil, rar ciecorul in permanentd schimbare, incitAnd la cxplorarea spa{iului. llurninatul nu are
lici el lintic din caract.erul mor.roton al rnall-uLilor clasice.Concepful de baza fiind curlea, nah:ra

cste omniprezentd. atat la interior cAt gi la exterior, prin explozii de {esr-rt verde.
2" New urbanism

Tendinlele recente din cornporramerltul societiilii arati cir r:entrele oragclor nu mai prezintit

rin maxim de iuteres, procesul de suburbanizare fiirrcl un lenomen aclesea intalnitr-. in unele cazuri.

clasele de mijloc qi elitele au abandonat poziliile centraie, in lavoarea urlor zoue mai lini;tite. in
alte cazuri, toata activitatea industriali in jurul cdreia s-a construit oraqul s-a prdbuEit, credud un
fond impresionant de cl[diri gi spalii nerezidenliale fbrE activitate.

Curentul New Urbanism a aplrut relativ recent in Er-rropa, fiind preluat in Statele Unite,
unde cunoagte o clezvoltale raprdi clupl anii l9{30. caracterizinciu-sc prin faptul ca prcia ciin
principiile urbanismului clasic, fhr[ a nrima stilurile de ar']ritecturd de tradilie. Practic, const, in
nrenfinerea unor concepte fundamentale, care qi-au demonstrat eflcacitatea, pe care le
*rlapteazl contextului actual qi le conecteazilla arhitectura conteporan[.

Bazdnclu-se pe modelele de constituire ancestrale ale oraqului, acest curent se

caracterizeazii prin proxirnilaiea Iocuinlelor, a spaliilor crlrnerciale, a cdilor de acces pieLortale,


axindu-se, deci. pe rnodelul de abordare urbanl la scari umandrs.

Prrncrpiile care guverneazii aceasti abordare urbanistrcd sunt tncluse in Carta Noulut
LJrbanism26 gi se opr.rn ca altenrativ unor tipale negative de intluenfare a comLlnitAtii, prccutx
scf,tlerea onrogenitilii spaqiului locuit, folosirea sa inclji,idualir, sclderea clensitirlii poptrlirrii
anumitor zone, sesizate la tinaiul celui de al Doilea R6zboi IVIonidial. Aceste comportamellte
nelimitatit, enumerate au un impact nefavorabil asupra economiei, mediului, sin[t6[ii g1

influentreazd in nrod negativ conrunitilile.

)' i-t EL.BRE(:HT L, DtRKSt\{EIER " New {-'rbatisrn: LiJb, lVork antl Spacc in the New Dob'trtott'tr"
Arhgate Publishing.2012, pag. 2;
:'Il/ltLtt i.t ,\,let L;rburti.iilr.) Artici.ri tlisprribii la n_l11-.i.. ,_r\\,\.rji(r.L,t;..1.r::,)r,.r.j) la data clc
rl_il, I

ri (IONGRESS !'OR THE NEw t-RBANISI\I (colectiv),


,,Ohofter of'the n-ew L;rhanism".2nd Ed.. ed.!lcgraw
I liil Profbssionai. 201 l
{
6,
r

Principiile Nerv Urbattism2T

programul curentului New Urbanisrr poate fi sintetizat in urmitoarele idei principale, care

guyerneazd orice demers care iEi propune sd unndreasci aceastd abordare contepornand a oragelor:

l. Accesul pietonal
Estc incLrrljall incorporarea principiului proxin:irA1ii, adicii tlisponihilitatea in irnediata

apropiere a futuror funcliunilor de bazia. Fa;adele devin prietenoase, cu vitrine care


atrag o[letorul pedestru. in plus, accesul pietonilor este t-aciirtat prin trotuare ldrgite,

benzi pentru bicicliq;ti, acces auto lirnitat, intSrindu-se ideea c[ oraqul este al omului,
nu al maqinilor.
1 Conectivitatea
Distap{a dintre cloud obiective de interes poate fi parcursh prin mai multe rute, fiind

incurajat[ abordarea interstifial[ a spaliultii. Astfel, se vor regXsi culoare de trecere.


galgup. pasaje, scurt[turi, care vLx'lace spaliu rle tratrzitrie trtulr tnai pl6cut. in cadrul
acestora pot fi organizate spalii destinate socializdrii.

Str[zile vor 1vea o clispunere ierarhici, in func{ie de t]uxul de circula(ie fiind

dispon ibile alternative.


3. Carac(erul rnirt al clXdirilor ;i incurajarea diversitilii
Cladirile vor avea funcliuni mixte, servrnd at6t ca locuin;e, cAt 1ii ca spalii comerciale,

sedii rie instituiii ;i spa[ii culturale sau de agrement. Se vorevita clidirile cu destina{ic

r.urici. Diversitatea popula;iei trebuie s5 devirrd realitate, indit'erent de venit, nivel de


cullur6, putere de cunrpdrarc.
4. Diversitatea stilurilor arhitecturale
Disponibilitatea unui tbncl locativ variat din punct de vedere al stilului, al suprat'e[elor
gi al prefurilor, evarrtai ce poate satisface nevoile unei plaje muit mai mari de

cr:mpEritori.
Calitatea arhitecturii Ei a amenajirilor urbane

l,rrnc'iple5 of Nerr' L;rbanisnt. Att:col disporrrLril la hlip:,'iwu'u,.nervurbanistr.orgi , scce'sat la 06.0-1.2017


in plocesul de proiectare, illteresul supenor al beneficianrlui 5i al conrtrujtifii trcrbiric
s[ pnmeze. Accentul se va pune pe cstetic. confofi" crearea sentimentului de
apartenentS. C'rearea unor spalii la scard umani. Educarea gi dezvoltarea spilitului
locuitorului este o responsabilitate a arlriteclilor' ;i a urbariigtilor.
6. Structur[ tradifional[
O zond care respectd principiile New Urbanisnr va avea utt celltrlt qi limite bine definite.
vizibile, iar spaliul public trebuie perceput ca echilibrat, p16cut 9i divers. Densitatea
popula{iei are dispunere concentd c6,zonlcentral6 fiind mai aglomeratf, decdt periferia'

7. Densitatea crescutl
Crearea cdt mai multor locuinte, a cdt mar multor locuri de munch 9i a cdt mai urultor

spa(ri cle recreere constituie o prclvocare. impunAnd o fblosire cdt mai et'icientd a
spatiului gi a resurselor.
8. Transportulecologic
i1 primul rdncl. deplasarea pedestrd este incurajatl printr-o refea diversa de strlzi q;i
spa{ii cle *anzit. Folosirea bicicletelor pcntlu clistar:1c scufie. ?ntr-o pnn-rl etapa.
transportgl in comun tre|uie incurajat in cazul itr care investilia in miilc.ace dc transport
ecologice este prea costisitoare.

9. Sustenabilitate
Cl6utarea lletoclelor potrivite penrlr minimizarca ct'cctelor negative asupra rnediului
ilrc:onjurrtor prin utilizal'ea responsahjlil a resurselur erlergeti0e, fblosirea de nrateriale de

cogstruc{ie sustenabile, managementul degeurilor, fbrrntilarea unor strategii privind amplasarea

iltobilclor, in concordanld cu principiul densiti{ii crescute, precum qi implicarea ?n educarea


comunitaqii.

Efectele pozitive implemeritarii acestLri pr'()grarlt sc risiidrtg asupra locuitoriliir 9i a

comunitaqii, a caror nevoi sunt ascultate qi satisfEcute. asupra mcdiului de afaceri, prin cre$tcrca

acccsibilitatrii gi vizibilitAqii, asupra dezvollatoriior, priu creqterea veniturilor ca urmare zi uttei


oferte mai vaste qi mai diverse, cAt qi asupfa munieipalitilii, carc va avca o bazd stabill de
impozitare, de o ratfl a criminalitAlii in sc6dere qi de sus{inerea cornrrnitEqii.

Scopul central al acestui curerlt este si imbunltSleascI in mod considerabil calitatea vieiii
comunit[{ii.

23
3. lnterstifialitatea ca abordare in procesul regenerativ

lnterstiliulitaten, cum a fost de.ia definitg este un concept urbanistic imprumutat din
^$a
ailalotnie, fapt care intiregte incd o datd rela{ia spafiu-orn'

pri, i,terstiqialitate se clenumesc in mod global ace le spaiii de tranzitrie, care se af-lb la granila
qi protejat' Acestea pot lua foma
c}ntre public Ei pnvat, <iintre exterior 9i interior, rJinh'e expus
pasa^ielor, etc'28
balcoanelor, teraselor. logiilor. porticurilor, curlilor interioare, gangurilor,

i, plrhlenratica regenerdrii urbane, acest concept apare ca o solutrie pentrt rezolvarea unor
scuttind
distirnc[iolitali legate de t'luxul de circulalie. ot'erin<] onrului acces 5i penleahilitate.
ti:3see. fiunrzdnd proteclie Ei discre[ie.

Aceste spafii pot sd gdzduiascd numersoase func{iuni. orientate c[tre nevoile sociale 5i
de

agrement il
alc indivizilor care tranziteaz6. Pasajul Macca Villacrosse din centru capitalei
exenrplificl aceastA abordare, oi'erinci trecdtorilor posibilitatea de a se tlpri penLnr o secund[, a

socializa, a servi o cafea, bucurdndu-se de un oarecale cOnfofi 9i putAnd adnrira arhitecfura


spaqiului. Oric6ld uu asemnea spa(iu ar plrtea gdzdui un cveniment cultural, o
expozilie, un targ,

La intrebarea dacd aceste spa{ii <leschise sau semi-inchise ar plltea sall ntl sd participe irr
proccsul cie rcgcnerare a unui centru istoric de capitala, rdspunsul este evtdent pozitiv. Prin
vrrsatilitatea utilizarilor lor, acestea devin instrumerrte inrpotlantc in demersul de a oi'eri un plus
calir[1ii vie{ii loclitorilor zonei, sau celor care pur ;i sinrplLr o lranziteazi. cuul este oazul sutelor,
sau chiar miilor de oanreni, care trec zilnic, plictisi{i, pe str[zile centrului Bucureqtiuh-ri'

?s
BAI-AN (LAZIR) M,, "Spayirrl ut,bdn i;le tran:iyie/negociere ca interacyiune public-pritat. Btrctresti: pa.rof e,

'.irtittJto'i. t'trr,7i inleriourt:'','l'ez.a clt- cloctrrrat,LIAUIM. Br-rcrlreqti.20l5, pag l9;


4. Co-pezenfa in arhitecuri qi urbanism

Cioprezenla poate fi detlnita ca frind un fenomen ce presupune alSturarea mai multor

i6robile, difcrite ca apartenen{[ tcmporal6, aliturarc care nu va deveni deranjantl pentru ci nu se

urmlregte umbrirea autenticitSfii veclriului, ci armonizarea cu acesta qi oblinelea uuui ansamblu


echilibrat, Esenla sa se refer[ la faptul cd "cd acum qi atunci pot fi fdcute sf, coexlste intr-o singuri
-'
-.,ro
casa

Situl abordat pentn-r propunerca unui sccnariu dc rcgcncrarc este unul incarcat de istorie.
Problernatica rezidi tlin gisirea unei sr-rlulii de coahitare a ullor straturi succesive. "Co-prezen{a
atunci implicd prezenla in acelaqi fimp, pe acelagi amplasarnent qi. mr"rlt mai imporant, in aceea;r
interven[ie (cl6dire nou[. amenajare urban5, conversie a unei cladiri existente. restaurare) a cAt mai
rlultora dintre ipostazele semnificative prin care au trccut accl sit pr, acolo undc cstc cazul. acea

,, ]0
o[i0tre.
Conversia, ca tbn:ri a coprezenlei. presupune intervenfia asupra unui spa[iu exislent, cu

\,aloare istoricS, prin care se pistreazi elementele care dezvlluie v6rsta sa. dar se procedeazi la o

adaptare, o modeirrizare, ir:) r,ederea obqtnerii unei solu{ii in concordanli cu contextul acrual.

Pornid dc la lcgcndclc latinc. r-rndc gcnius loci reprezenta spirifirl locr-rlui. astlzr acest
concept determini peroep{ia subiectivi a individulLri asupra Lrnui spafiu, inregistrati prin propriile

simfuri, antren6nd memoria, senza;ie reculS prin filtrr"rl intelectului gi al imaginaliei. El dg5orie
atmosfera, caracterul qi calitatea spafiului, impresia multivalentl asupra acesfuia.

2eAugustin
Ioan: Casa aLhiv[. lvlaterial disp,rnibil la htl;'r,, ialtir. iltr.)t.L'.,,.\r.ill.<tirl'l;,.lti7-X.l:trtr accesat la data de
i1.1.03.2017
't{)
Alrglrstin loan, i deni'i

25
$ StrCTIUNEA I. TRECUTUL
"To provide meoninglf ul architecture
is rtot to ParodY history;,
but ta urticulute it."
- Daniel LIBESKINI)

Studiu evolutiv asupra insulei urbane "Galeriile Blanduziei"

lJac[ p01i acum stu<}ul a avut o orientare generali asupra regeneldrii urbane, prin
explicarea qi exemplificarca unor conccpte tundarnentale, )ogica lucrdrii lmpune apropierea de
nrvelul special qi cle profunzirnile specifice al problerlaticii intervenliei asr.rpra centrului istoric al

tsucureEtiului.

l)up[ cum a fost anuntat incl din Argument, prima parle a lucr[rii, ce trateaza sinteza

tcoreticd s-a incheiat. deschrz6nd c,alc,a studiului aplicat asupra centrului Bucure;tiului. Reluand
laitnrotivul intrcgului clemers, vor unla trei sec[iuni intitulate TRE,CUTUL, PREZENTUL $l
VIITORUL Galeriilor Blanduziei, pentru ca intervenlia propr-rsi in final sI fie fitndamenl.ata pc
cutoa$terea istoriei locului, dar qi pe in{elegerea provocirilor actuale, de ordin estetic ai

{'unclional.

lncsrsiunea in clezvoltalea Rucure;tiului va aduee la lunrirti calacterislic:ile Simodificirile

lesLrtului urban, cauzele care au condus la respectivele iuterveulii. cdt qi eI'ectul lor benelic sau

nociv asupra conrunitdlilor umane.

l. Scurtfl istorie a Bucuregtiului


F,ste bine cunoscLlt taptul ch oragele apar q;i se dezvolth in apropierea cursurjlor dc api.
sursa esen{iald vietrii, a$a cum toate marile civilizalii se nasc'pe malurile fluviilor.

26
primele atestari ale aqezlrilor umane c1e pe acfualul amplasament al Bucure5titilui dateazi
primitivesl'
clirr prerstorie. mai exact din palcoliticul t€*z-iu,fiind clescoperite in acest loc unelte

l.l Bucureqtiul riobanului Bucur sau al moqierului Buga?!

ce] mai cultosct-tt


Istoga timpurie a Bucureqtiului este legat[ de mai multe mituri, dintre care

csre ccl al ciobanului tlucur, care in urma unor cicluri de transhumanlE s-a stabilit pe mah"rrile
agez[nrintulur din actuala
Dar,boviqei, unde a pus bazele unei biserici pi a irnprumut numele s[u
z-rn6 centrall a Bucr:regti. Majoritatea ircestor legendc tlu au
insd bazd istofici Ei, de$i sunt un

c6er,6rat nlagnet pentru turiEti, eie trebuiesc abandonate in favoarea


acievirului istoric'

Astf'cl, istoricul Dimitrie Pappazoglu expurle in mocl argumentat in cartea sa32


cd actuala

hiscric[ Bucur a fost editlcatd de cdtre "Alexandu VodI in 1568. trul lui Mircea
Voda zis

Ciobanu". l\4ai rnr-rlr. acesta pretincle ci biserica nu ar fi prinia din aceastd zond ;'i ci implicit,
au

eristat aqeziri umal)e mult anterioare acestei perioade'

El consicieri c[ numclc actualei capitale este mai degraba legat de mo;ierul Buga,
pe

Heregti
pruprietatea cdruia se construiegte incd din secolul XIV de citrc familia Nlstureilor de Ia
(strlmoqii familiei Filipegri) o prim6 biseric5. Cu timpul, zorla se populeazd 9i devine cunoscutd
,:a tnr.tl.tttltrLtu Dobrutteasa3t, organizatl tocntai in jLrrLrl bisericii. O primd
mZirturie a vechimti
ir
accstcia. care ilc;i rcconstruita, i;r pdstreazdpdndin present pozilia, o constituie o tablie de piaffd

c,r.c atcsl6 intervel{.ia din 1730 a unui mo$tenitor al neamului Ndsturcilor asupra cditiciului vechi

cle peste 300 de ani, aflat in ruin6. Ca un al'gument suplinrentar de uecoutestat al existenfei 9i
3a' prin
eJenumirii caprtaiei, trebuie menfionat hrisovul domnitoruiui Vlad Tepe$ din anul 1459

rare se iirstitie un reginr fiscal particulal locuitorilor din celatea llttc'ttrcSti.

l;r d111 6f s 18.03 2()l7 ,


,,pApPASOCl,UD..,,lstot.ittjondtlrii Orosrtlui RuotcSti. Isroriaince.pttttluiorosultri BttcureSli.Cdldttzu:;ttu
L,i)luJtrt,dtortil lhrt.ure.yrhrlui. '. erl. l'turdalia CLrltulali Ghcorghe Mariu Spetearttr. Bucureqti.2000. pag' ll-13

,;!t;t.c;-r.,ntdrtd Si insertntnd "llctito t:ait buna ', de unclc,si ltrctntul ut'irrulei bi-cc't'ici Buna llestire. lntbrrlalic
clrsponibi16 ia aclresa ht'Lp:rllx,ww.clobroreasa.ro/jstoricul-bisericiil accesat la data de 27 0-1.2417
,'OI.TEANU R..,, l*.tcureStii in clrtte ;i intritnpkiri", ed. Paideia. BucLrregti, 70A7,pag. 14
,*i
x
i;';$);tr'ii: u$n**ra

Fig.6 Pozi{ionarea actualei biserici Dobroteasa, raportatl ta M0nXstirea Radu VodI qi


biserica Bucur
1.2 De la cetate la capitali
Bucurestiul ca ora$ se va fomra in jurul Palatului Doniuesc. nutnit mai ti,tziu Curtca
Veche. PAni 6n secolulXVII dezr.,oltarea face ca acesta sI sc extind[ pe rnalul dre;rt al Danrbivitei,
srabilind poile limite in Zona Cismigiu la vest gi in dreptul Clii Mogilor la est, a$adar nucleul

pnncipa) al BucurcStiului se formeazd qr rlm0ne in arta insulei urbane analizate.


Dat fIincl faptul ci obiectul principal de studiu al acestui capitol ni: il rcprczirrtd rstona

exhaustiv[ a L3ucure;tir-rlgi, ci evolLrlra centnrlui sf,u, tlestinul sdu in epocile prefanziriotc 5i

ianariote nu prezintdi o importanla deosebiti. Ceea ce este ilnpofiant de relirli,tt este ch p6nd in anul
l859sevaface rcferirclaBucureqticali capitalsaJ'ariiRomdneEti,nraiapoi,inperioada 1859-

1866- capitala Principatelor Unite, iar dupd lB66-capitala Romirrici.

Istoricul Neagu Djuvara lace un portret al Bucirrcptiultti perioacle i pre-rttode|rte, aflat at6t
ciin pulct de vedere jstoric, sooial oAt Ei geografic la confluenfa clintre lttmea orientald 9i cea

occidentala.

Plip prisna opiniilor unor cdlStori str[ini, acesta sintetizeazd dcscricrilc capitalci prin
sintagma ,,uratd ciincl c'a un sti, c'iintl ut o cctpitalii"3s.

io DJUVARa N,,,,intre Orient Si Occ:ideat; fdrile romdne kt inc:eputul apocii modertre: 1800-1,\48". I:d' a 2-a' ed

Hunranitas, Bucuregti, 2002. pag. 18 I ;


Aceast6 descriere capatI r,aioare atemporali, caracterizdnd cu acllratele oralttl
cu conteporanul, specificd
r-,,rlr.aslelor, rrarcat dc imixtiurrea trecutului cu prezentul, a clasicului

ului gral vechi, care nu a fost suptts unei jntervenlii de reconstruc{ie capital[.

Cea rnaibund nretodd cle a zugr6vi corecl peisajul Brrci:re;teatr la sfh"Sit de secol Xvlil,
iuceput de secol XIX este prin ochii celor care au tranzitat oragul la acea vren']e. Dupi cum este

ilresc, phrerile sunt foartc difcrite, in funcfie de percep[ia qi experienla fiecfiruia'


Ca prilr6 sursi prirnard de informa{ii este consemnati pdrelea lui Charlcs dc Peyssonnel,

care dup6 vizitareaoraqului in anul 1787 afirma c'a "Buture;/i esle capitala L'alahiei [...J exi,std

tltidiri ptrhlicc /:bcu.tc t'rumo6se .;i ntcti surtl niqle hanuri minunate, un.fel t{e ltotelut'i, {inute de
negttstori /in cei ntai bogutri, la care se gdse,sc tol.lbltrt cle malitri din loctte par{ile !umii")c
Astelel se oostupezd igraginea unei capitale a c6rui centru se caractcriza printr-o intensl

activitate comerciali. Cta in orice spaqiu cu o activitate eoonomicl rernat'cabilE, in curind


vor

aprirea qi instituliile financiar bancare.


O a doua rmpresic zrsupra Bucureqtiului de inceput de secol XIX este of'eritd de Franqois

Recordgn, carc sose;te in capitali qi descrie oraqul in cadrul unor scrisorl ca flind "unde se
t,{dr;eqte cdmpia[...J Un oras irnens, presirrat cu pomi in.flnure, mi s'a infati\at ochilor,
t,ltidirile,mul1finea clopotni{elor[...lstrdzile erau pardosile cu bdrne groase, legate zdravdn intre
e:lt, uset cttm srtntcele de lap6deatct unui hatnhar!...JEra cu totul altcevtt decat celelahe orase din
Ttrn'itr, r.:ore. nLi .t-ctt.r pdntl ttlil cle pttstii Si cle triste. "31

1.3. lstoria moderni a Bucureqtiului

irrceputul secoluh:i XIX surprinde Bucuregtiul in plin proces de dezvoltalc. gratie cdruia

centrul oraqului se populeaz[ cu rienumirali negustori. me;te;iugari din diverse bresle, dar' 9i un
nurrlrr crescut de slugbaqi ai aparatului administratir'.
in anul 1830 se fondeazd,,statulOrdgenesc", iar oragul este ilrpIrflt pentru prima datl in cinci
\cctoare adrninislrativc.

" DJLVARA N,, op cit..pag. l6T,citlnddinCharlesdePevssonnel,"'l-raitesutlecontmercedelai\derNoire"-


1 787:
:7 DJLVARA N., op cit., pag. l(:4. citdnd dirt Franqois Recordon^ "Lettres sur la Valachico'- lti2 II

29
O premierd mondiall care merit6 menlionat6 este ilurrinarea straclalI cornpleti a

Ilucureqtiului cu lampi dc pctrol, in anul I857.16

in anul 1859, duph inliin(area Parlamenrului Na1ional. Bucure;tiul dcvinc caprtala otlcrald
a Rominiet3e.

2.Prezentarea principalelor planurilor de structurare 9i reorganizare a

Sucureqtiului

Alul 1831 este un an de referin[d in istoria urbanismu]ui Bucureqtean, marcAnd aparilia

Regr-rlamentulgi Organic, instrurnent prin care se urntlreqte reconfigut'area oraqulLii. prin nlflsi:ri

rle imbturdtdlire gi tnodernizare a structurii urbuter0.

2.1 Planul Borroczyn

Bucuregtiul intr6, aqadar, in apropierea anului 1840 intr-o perioadd de restructurare 9i


recrgranizare, iar maiorut Rudolph von Borroczynal coordoneazd o echip[ de ingineri care Vor
tealiza o serie rle pla6uri cadastrale alc oragului, in mai multe variante, prtmul din 1846. forurat

ciin peste 100 cle planqe qi cel din 1852. o completare par-fiali, necesarA in ulrla stricdciuni]or
produse de un mare incendiu.

'n ('um a ajuns Bucure6tiui plinrui oraq ciin lume ilurnir.rat cu pefrol. A.tticol ilisponibil la

! I .03.2017
cum au do,entt Briculegtii capitalE. Material disponibil la
''" Cand iii
https:iiwrvrv.historia,ror,sectiune/general/arlicol/cand-si-cr.rm-au-rievcnit-'ni.rcr.rrestii-capitaia-tarii-rotnanesli accosat
la data de I L0.-1.2017
ooLASCUN.o,,Btilet,artleleBucureStenepdrtdlaprimul Rtizboi fulondial",cd.Sinrctria,20ll,pag' lll
a1
Despre plauul Botroczyn. Material disponibil la
https'/iarltit,trde urhiteclttra.roipianuriiplittt-bott'ocz1'n/ act'esat la dolct de I 2.03.)0 ! 7 ;

30
Alalizflncl aceste planuri,se observa in primul lAnd faprul cI nu putem vorbi despre o
tipologia
irsula urtrali propriu zis[. intrucat in acear perioada istoricd, conforma{ia parcelelor 9i
principall
i.r.stint rlif-erite, astfel fesutu] Lrrbau este fcinnat rnajoritar din parcclc ingustc la strada
,; tbarte adinci, constructiile prezente pe aceste parcele respect0nd aceea;i conlbrntatlie.

interesant de obseryat este faptul ci toate aceste propdetSli Sunt trecute pe acest plan cu

nrr6ele propietalilor" nume de altfcl foartc importante pentm societatea de la acea vreme' cdteva
e,<cmple de nume fiinci Fiiipescu, Serban-Vod5, Petrovici, Baronski, etc. Identific6nd acestc

eler,ente, se inlelege cI majoritatea irnobilelor aparlinear-r Llnor personaliffiqi influenl.e, care dictau

*ursul socictf,(ii rcspective, o societate care infloreqte sub imperiul negoplui-

Dacb am analiza acea epocl pebaza criteriilor urbanisticc de astazi, BuoureEtiul acelor
vremurr pare sa tie compus t1in1r-rr rnultiturtine ile hanuri, magaz.ine, ateliere ale numeroaselor
Lrr"csle. locuinle rnici gi spatii rrerzi generoase, fiirrcl un oraq Ia sL:ara ttmana. in acelasi timp se

obscn,a din clispunerea strazilor. f'aptul ca "vehiculul" in acea perioada nu reprezenta o prioritate

rJz rcl.rrn, iar nra.jodtatea o avea, cu certifudine, pietonul.

Clddirile asllzi cLrnoscute, specifice centrului vechi, nu erau prezellte in aceasta perioadd,
in locul Bancii Nationale existAnd de la sfhr;itr-rl secolului XVII un han nunrit " Serban Vod[", han

in incinta caruia cxista qi o bisericS. Constructria contribuie la istoria Bucureqtiului contemporan,


rrdirta cu lucririle cle rnodemizareaale centrului istoric, pe stlada Lipscani. descoperindu-se o selie
cle ruine (galerii si fragmente djn fostul Han Serban Voda, t't-tinat in anul 1847. ca ullrare a

incendii lor gi cutremurelor)42.

lnteresant de obscrvat in accst plan de la l846 este iaptllI ci in centrui viitorului Buievard
l{cgina Elisahcta, se afla o bisericS, cu Llll spatiu verde amplu in jurul acesteia, ideea pdstrlniviia

anrintirii acestei biserici fiind adus[ in disculre reoent, in timpul c,oncursu]ui de amettajale a Pielei
Universit[trii.

'1i/.unttl gerbun Vodd. Mateilal disponibil la httn:;'iistoriacladirilor.blogsoot.ro/2014/l2lhserv.litrnl accesat la data


le I 1.03.2017;
1)
h

Ir'
I '(. ,t

pn

I Fondconolru{tE46

m Stdri 1946

Fig. 7 Centrul Bucuregtiuluiin anul 1846. Fragment adaptat al planului Borroczyn

2.2 Planul Pappasoglu anul l87l

in anr-rl 1871, maiorulDimitrie Pappasoglu eiaboreazd r;i el un al doilea plan reprezcntativ

a[ Bucure;tiu]ui gi iqi aduce, incl o dat6, contribulia in strategia de regenerare a oraqului. Acest

plan surprincle c6teva modific[ri interesante in zona Centrului Vechi, spre exemplu aparilia unui
trollson intre Calea Victoriei qi str. Academieial.

2.3 Plan cadastral Bucureqti Ia I895-1899

Conceptul cle interstitialitate se cottfureazd odata cu analiza planului zonci ccntrala


a

Ilucuregtiului din 1899, o parte din fostele strazi mici, cll tl'asee sinoase, tlrganice, suttt inlocuite

lp. data de 12.03.201 ,1

32
w;i,,ffi
de identitate
dc u1 urbanism bazat pe axe, direcfii qi linii de compoztqie, aceasta schimbare
neproducindu-se in totalitatc. rimAndnd vii gi numeroase elemente din iestul vechi.
Prrncipalele elemenre care contribuie la schimbarea de identitatc azonci sunt marcate de

sistematizarea strezilor Doamnei, Academiei, Vestei (actuala Ion Ghica) ,si de aparitia
Bdncii

fationale, Octatd cu apantia acestui edificiu in locul fostului Han Serban Voda, apare o stradl
,*uh, numita Sff. Uincii Nalionaleao, rcalizindu-se astf'el un prim pas in oonceperea "insulelor
ilrbane", acesl edificiu ocupind un intreg astfel de lot.

;t

I ! srd re*{&is 1t9$

S[ rlr*s t*s*

Fig. 8 Fonrlul construit qi reprezentarea stradal5 la 1899

Se poate observa cum Pia[a Universitilii este realizatd avAnd un ax de sintetrie putemic
accentuat fap de cladirea Universitbtrii Bucuregti, edihciu nou realizat in locul fostului liceu St.
S3va. Odata cu aceasta sistematizare a pielei si spatiile verzi rfulase sunt grupatc qi valorificate,

astfel incat caracter orasului tip gradind se pesffeazi qi anim[ noua perioaclb.

''' LASCU N., ,, Btnca Nalionald a Ramfrniei gi Arhitectura'' , ed. Iinciclopedic6, 2006. pag. 17;

33

t,,i
)"iF
si:
il
I
:
;
i

Primclc inccrcarc scrioasc dcrealizarc a alinicr"ilor la strada a irnobilelor incep sd creeze


nui feluri de spalii detip"gang, posaj", astfel Bucure;tiul, prin capacitatea sa de a se adapta, i;i
astribuie noile tbrrne de expresie urbanistjcS. rezult6nd un oras al "layerelor ".

2.4 Planul cadastral de la l9Il

IVlodemizarea Bucuregtiului este continuati prin edificarea unor imobile de valoare


precum sediul tsursei de Valori, cl6dire eclectic[ ce delimiteazdz-ana de studiu in partea de S-E.

tnterseclia dintre Str, Doamnei qi lon Chica.

De asemenea. noile clidiri ale SocietSfii Generale, disprise fhil de un ax de simetrie al

Pieqei Universit5lii, avdnd o fonnd care tine din punct de vedere planirnetric la conrpozilia pialetei,
ulterior simetricl fa!6 de acest ax. apare ca un ediflciu rcalizat in oglind6.

Tot pe acest plan se poate observa pelltlx o prinra oara deni;mirea de "Grddina
Blanduzia". cele care se vor numii "Galeriile Blanduziei". in incinta cirora exista qi urt
e inematograf .

in accasta pcrioadd, sc conturcaza qi sc structurcaz[ ccl rnai concrct zona dc studir.r, in


perioada acestor ani sfudiindu-se gi propunAndu-se sd se realizeze in aceasta paffe a ceutrului
lSucureqtir-rlui un conglomerat Bancar, avAnd cazonb pietonalh pialeta din fata noului corp al BNR,

pe Str. Doamnei.

Noul Palat al BNR cstc rcaHzat pc Strada Doamnci, inlocuind o scric dc imobilc (a sc
l,edea fotografiile anexate), ansamblul concepllt prevediz6nd o retragere sullstantiala de 1a Str.
Doamnei, oblinAndu-se astfel o pialetd chiar in fata edificiu. Noul "Complex Bancar" este

completat de conshuc{ia unui alt sediu de banca, Marmorosch Blank. Pentni a completa ausamblui

turbanistic, planul rcspectiv propune gi o scrie de alinieri gi aliniamente.


Fig. 9 Vedere aeriani cu eviden{ierea zonei stuidate 1916

Astfel, intre noua cladire a BNR-ului si frontLrl cle vis-a-vis pe str. Doamnei, sut]t
prevazuti 35rn, in jurul clSclirii sunt lasati 6 m pentru un gard "transparent" de proteclie'

Tot in acest interval cle tinrp cr:prins intre anii l9l I 9i 1930, se edifica o cladire,
Crnematografirl D6ina, cu <lenunrirea initiala Terra, astizi fiind una dintre cladirile monument
prezente in zona tle srudiu.

2.5 Ultinele planuri cadastrala ale Bucurestiului aproximativ 1999

Sistetnatizarea pare aproape completS. cel pu['in in ultimti 20 de ani, cind oraqul BucureSti
aproape a stagnat. sffAzile fiind fiasate confomr studiilor din anii i930, studij efectuate pentru

noul palat al BNR, doar dou6 dintre denumirile strazilor fiind schimbate, Strada Vestei in Strada
Ion Ghica qi Strada Caragheot:ohevici in Strada Carada.

Aceste schimbari aduse {esutului iirbarr subliniazX folosirea interstitialitX{ii, elatoriti


modi{icarilor din diversele etape ale imobilelorn ale tramei stradale, lle fronturilor,
yezultfind in zona centrului istoric o multitudine de spafii de tranzitie de tiptrl gangurilor, al

pasajelor, cAt gi al cirrfilor interioare.


" * *m*ffirl* _ _$lli* *1
fr" ffiiiffi
I)aca s-ar analtzaprocentul de ocupare al terenului, s-ar obsen,a ci maloritatea parcelelor
au intre 659,6 qi 90%. favortzdnd aparifia acestor spalii interstiliale, printre acestea cele mai
lairloase zine de trarizitie fiind: Pasa.iul lvlacca-Villacrossc. Pasajul Victorla. Pasiijul Comedta.
Pasajul Englez, Pasajul \{ajestic, zona de portil de pe Str. Acaderlier.

0 influenta direct asupra zonei de studiu le au unnatoarele spatii interstiliale : pasa,iele si


gangurile dintre cele2 cladiri alc BCR-uhii, dintre cladilea tsCR qi fbsta Bursh de Valori Bucuresti"
gangul clintre losla Bursl ;i Cinernatograful Doina, zona de portic dc pc Strada Acadcmiei 9i

gangul accesibil atdt pietonal c6t 9i auto din capltul acestuia.

I s(."Zi vechi'l8gg

f tss ffi strszi rol 1999

W rsss l! ctaotr tggg

Fig. l0 Studiu comparativ al evolufiei Pie{ei Universitifii

35
ffiffif;fYffifrffiffiE : iiffi
$ SECTIUNEA II- PREZENT

,,Each new situation


requires u new archilecture,"
* Jcan \ouvel

I. Analiza prin prisma observafiilor pcrsonale

Zona care face obiectul prezentlilui studiu, respcctiv insLtlit ut'banl. tlclirrritirta de srrhzilc
Doarnnei. Acaticnrrel. lol (lhica sj Ptala (-,niversitntri. sedrtrl fostclor (ialerir [3laniltrziti 5r

irlpre.iurimile acesteia are potenfialul dc a dcveni sediui Lrl1ul centrll mtx. multifunc{ional.

Speoilicul cle trcupare local6 a spa{iului este unul predominant institulional, cu reprezentdri
ale funcliei comerciale, reg[sind aici sedii ale unor iristitulii bancare, birouri rrr-rtariale, Ibrmacii,
anticariate, izotat sedii adminjstrative ale unor firme, in contrast cu lanfuri de restaurante tip fast
fbod qi mici afaceri de tip patiscric.
Spa[iul public este intens tranzitat de cdtre pietoni tbarte diverqi din punct de vedere al
nalionalit[1ii, al r,6rstei, al ocupafiei, al veniturilor, cAt pi al deslinaliei. Analiztind contpt-rrtantentul
acestol.a, se remarci faptul cI ei nu dezvoltd o rela{ie activl cu spafiul, nu interaclioneazd in mod
conqtient r;i par grdbi;i sd trcacd prin accst spa{iu, fErd niciun ataqament.
i1 sitLralia de {a{6, este evident faptul cd aspectul gr funcliLrnile proptrse in cadrul insulci
ulban[ nu trezesc uiciun interes particr:lar trecltorului.
Spaliu public este intens folosit atit de c[tre pietoni, cdt 9i de c6tre bicicligti, cu toate cI
acesta nu dispune de o infi"astrucfurd adecvatl sau de rnobilier urban suftclent.

Traficul aufovehiculelor este intens, Ia orele de vdrf produc6ndu-se frecvent ar,rbuteiaje.


poluarea gi zgomotul afectAnd consiclerabil calitatea vielii celor care tranziteaza spalitll, locuiesc
sau lucreazd in apropiere. in ciuda unei liqimi a str[zii destul de reduse 9i a numeroaselor' seulne
cle circulafie de interdic{ie, numerogi conducdtori auto parchcazl nercgulamentar, sutbcdnd qi mai
tare afiera prea intens circulatl. Activit.ateir polilii;tilor care intervitr iu aceste situa;ii este pe cdt c1e

37
necesari, pe atit cle neplacuth, datoritE reacliilor iuadecvate a ceior vizafi, care incalc[ legea, cu

ti:ate cd au la clispozrtric suficiente locurr de parcare in spa[iile special ametrajate.

2. Identificarea unor funcfiuni absente sau salb reprezentate

Dupi curl am arhtat deja. principalele operaliuni cal'c sc desfEgoar[ in aceastp zon[ sunt

predominant instituiionale, cu cAteva reprezentlri ale funcfiei cotnerciale.


Silgurele elemente ce arnintesc de funclia culfural6 sunt cAteva anticariate qi cllclirea
abandonatb a fostului cincrnatograi,
i,-, ceez, ce privegte f11c1ia de socialtzare sau de agrcurcnt, posibilrt[1ile de satisfacere ale

acestei nevoi se limiteazl la un fast-foocl ;i un restauratrt. Trec[torul nu poate g[si in aceasti zond
up spaiiu in aer liber unde sd poate se se opreasca, s[ se odihneasc6 sau sI bea o cafea in compania

unor prictcni, dcstinafia pentru astt'el de activitdti f]ind Centrul Vechi'


CLr excep{ia unor catorva societaii comerciale privatc Ei, binc in{elcs a instituliilor linanciar

bancare, in zonf, nll pot fi identificate alaceri sau sedii ale unor firtne competitlve. de succes.

3. Particulariti{i arhitecturale'gi urbanistice


Situl ales se afli Ia interseclia a doul zone protejate, zol:]a Stavropoleos Ei zona Elisabeta,
confbnl planqclor dc rcglcmentare $i a Regulamentul local de Urbanism al zonei rstorice de

le l'erinlI - Centrul istoric al rrrr-rrtici;liului Bucuregti.

Caracleristrca parcelelor constl in obligativitatea de a menfine neschinrbirte riirnettsiuttile


pi formele parcelarului. Amplasamentul clddirilor din aceastl zond au regim continuu 9i trebuie sI
respecte aliniamentul clictat de vecinitatc" fiinc1 intcrzise retragerile construcfiilor noi.

CAnci sunt situate pe aceea;i parce ld, c16dir ile trebuie fie poziqionate astfel incdt distanfa
dintre ele si fie cel pulin egall cu jumdtatea inIllimii la comiga clfidirii mai inalte, distanla
rcduc6ndu-se doar in cazul faladelor cu calcane, utrde este necesar5 lumina natur5.

Reginrul tolerat de in611itne variaz6, intre minumum 16 nretri gi 19 metri. cll rcspcctarea
nivelului de in611ime a ciidirilor ?nvecinate.

L'oelicientul P0'i'este de .S0%. iar CUT este de maxim 4.

38

N&
',, ,
xffit
ry

Funclionalitilile permise la nivelui parterului in zona srudiatl pot fi activit6{i corr.ierciale,


de alimentalie publicd, culturale, iar la nivelurilc superioare pot deservi birouri, sen'icii sau
locuin!e.

4. Restricfii
Urmltoarele activitlli sunt strict interzisea5:

"- activitd{i care pof provoca degradarea cladirilor protejale sau slt??l incompatilti{e at sttttutul

de zond prote.iata:

- acti.vitdli prrxlttr:live puluanle., cu risc: tehnoktgic sctu incontode prin trttficul general:
- construc{ii provizrtrii de orice nutut,d - inclu,siv chioScuri Si pctnouri publicitare, de ttrice

dimensiune si indi/brent de modalitatea lor de montrn"e;


- depozitare en-gros:

- de.pozitureu pentrl, vinzure a unor cuntitd{i rnari de ,sub,ttonle infiamcrbile satr tttxice:
- activitdsi care utilizeazd pentru depozitare Si produc{ie terenttl vizibil clin c:irutloyiila

publice san din in,stittr{iilc publice ;


- rlepozitdri de materieile refblosihile ;

- plutfitrme de prer:oleclLtrp. (t derseuriktr urbane,'


- stalionoreu Si gartrrea aulovehicolelor in construc'lii mtltietoiute;
- lucrdri rle tcrasament de natura .sd afbcteze amenajdrile din spaliile publice qi

con,strtfiiile de pe parcelele ctdiacente;


- oric:e lur:rAri tlt: terusctmertl (:ure pol sd provoa('e .\t'urgsrect ctpelot' pe parcelele vec'itte "rQtt c'i7ra

imp ie d icd e\) Lt c:u a r e(t i c o Ie ct ttr e ct cr p e I <> r m e Ie at' i c' e. "
S

Cel prai bun mod in care am rcugit sh sistematizez informa{iile culese dtn documer"rtele
specifice, precum gi percepfia personal[ asupra siruatriei actuale a sitului este sub forma unei
analize de tip SWOT, adaptate cercet6di in domeniul arhitechrrii qi urbanismului, ch-rpi cunl
umeaz6:

os
Regulamentul local de Urbanism al zonei istolicc, dc ref'erin15 - Centrul istoric al ntunicipiului
Bucuregti
I ruNc' E.trARr -"'''= :; :'r ' ' I ;
I

Trafic aulo intens;


I ' ZonE strategici:
" C'rirnrnalitate scazuta prin prezen!a Corrfomralie stradalS ingustd fa!6 de
I
I
I
co,ttinul a poliliei: nevoile actuale:
I ' Patrimoniu istr:ric gi arhitectural de Poluarel
I
I

valoare: Mobilier urban slab rcprezeittat san


I

] r Diversitate arhitectural[; absent;


Spalii veui prost reprezentate:
1

I ' Diversitatea popula{ier care tranr.ilcazd


C irculalie pietonalS defi citari;
I

I spa{iul.
Trofuare inguste, pericu loase;
Absenfa unor spatii de agren]entl
Lipsa diversitltii fbncti uni ior;
Problematica organiz[rii efi ciente a

r,urui qantier (spaliu);

:t',:,.-'i'itt:# ffiq iffii


\iiiii iii:r i,
.iiiiiiri,:;i;=, ':i:.:+:tl !illNi:rrri i',i:::rt:=
Vizibilitate maxim[; = Parcarea neregulantentarb qi lipsa
Flux abrindent de circulafie; educaliei folosirii parc[ri 1or amenajate
Patrimoniu istoric Ei arhitcctural dc contra costl
valoare; Absenld piste bicicli gti ;
Suprai'a1i liberi de construc{ii Concuren{l ridicat[ a rnicilor
neobignuit de mare pentru zona afaceri gti -patiserie- prin lipsa
central6; diversitdlii;
CUT gi POT penlisrve; Prezenla in vecin6tate a imobilelcir
Demararea unor proiecte de incadrate in clasa I cle risc seisrnic;
regencrarc urband in apropierc: Creqterea artificialS a pre;urilor
Punct de atracfie ruristich; terenurilor gi construc{iilor;
Epicentru academic q;i financiar; Indisponibilitatea unor proprietari de a
Spa{iu de tranzit cdtre Centrul Vechi; vinde sau de a p[rdsi temporar
Existcnla unei reprezentdri interstiliale cl[dirile vtzate:
in lesut,

Fig. I I Analizi SWOT personal[ asupra situafiei actuale a sitului stuidiat

40
"T

$ SECTIUNEA III. VIITOR.

,rArchilect ure cun' t.fbtce people to


CONNEC'T'
it can only plan the uossing points,
REMOI/E BARIIIERS
und make the meeting Pluces
LIS E T,' IJ L A I\ D ATT K4C'I' T Y 8 ",

- Denisc Scott Brorvn

Argunrentul final

Cele pah.u secliuni anterioare. ARGUMENTUL. FUNDAMENTLIL, TRF,CIlTtfl'- $l


pREZENTIJL, impreund cu studiul cle fundarnentare ini[ial, cotrstitt"tie scirelerul pe care se va grefa

proiect de diplonrd.

Chintesella intregului rkrurcrs;{iirilific qicreator o reprezintd rela{ia interdependentd dintre


om gi spaliu. Omul, privit la nivel indiviciual sau colectiv. este receptorul q;i tlestillatarul oriclrei
modilicdri tlcute asupla mediului s6u de via{i.
Am convingerea cd orice intervcn{ic este profund subiectivi, dup"l cum ea nu poate fr

privit[ nici ca fii16 eminamente gre;ith sau negativ[, nici ca fiind intru totul potrivith sau pozrtiva.

lndif'erent de unghiul din care este analizatf,. crecl c6 cel mai important aspeot il reprezinti sctlpul:
Accla de a crea var.lqare, rje a contribui la imburrlt[lirea vieJii cetSlenilor, de a-i educa 9i a le oferi
premisele dezvoltirii.
Aringdnd o zon6 atar cle sensibil[ a capitalei, cu o densitate considerabilS a clidirilor
Irorrunlent, r:ncle irrclusiv vecinatalile capitd cel pulin valoare istolic5 qi cu o vizibilitate maxim[,

si t,e,speclirl devin instrumenlele de bazd. Prin sinceritate se in{elege atitr-rclinea de


.silc,ct.itctte7

atlgpl-at in procesul de regenereare, tatri de patrimoniul inconiuritor. a chrci caracteristicd este

autelticitatea, cdt gi fald de orn. Orice intervcntie contemporaniL ttu se poate limita la a copia cu

4L

,.r
*qj*m*
ffi$
,' rr
,;:ffi
exactitate trecutul, pentru ci nu ar plltea reconstitui ceea ce era prclpriu unei epoci. A fi
sitrcer inseamntr sI nu incerci sd mimezi printr-o cldclire noud trecutul, in absen{a conlinutului sdu

indisolubil Iegat de contextul istoric qi social.

in cele ce urmeazi", inri propun str reiau fiecare concept studiat gi sd ardt mociul in care ant
infeles sI il integrez in proiecrul de diplomi,

Studiu de caz
Revalorificare urbanl,,Galeriile Blandu ziei"

1. DE CE?

Fig. 13 Fotografie tlin colecfia personall asupra situaliei sitului

Se spune cd o imagine valoreaz[ cat 1.000 de cuvinte. lv{ai sus este o fbtograf-te care

raspunde in mod cornplet intrebbrii enun[ate, surprinzfincl situalia actualir a sitului. Pe strada
tloamnei, coll cu str. Acaderniei apare o disfunclionalitate estetica neobiqnuita unui centru vechi
al oragului, gi anume un vid enorm, ce clezvdluie privinr calcanclc goalc dczolante ale unor clddiri
ce aparfin patrimoniului local. Nici situafia acestora nu este nrai buna, c1[dirile djn vecinitate

42
r
I

pAnX la afectare structurall,


ofl6,du-se fiecare in diverse stadii de degradare, de la afectare esteticfi,
flind incadrate in clasa I de risc scismic.

proccs dc regenerare. in
Consicler cir uentrul capitalei Ror:rdniei meritd sd fie supus unui

primul rind datorit[ rnogtenirii istorice gi aristice, cAt ;i clatoritl faptului ch reprezinti o carte de
ca fiind una
vizitit a q[rii i la1a furistilor, carte de vizitd care, momentan, ne prezitrti capitala
a

contrastelor, in cel mai peiorativ scns.

2" PEI\TRU CI}{E?

carecomunitate la
Pentru frecare persoanl care trece prin acca zon6. Pentru fiecare angalat
petrece 8 ore intr-un clintre acele clldiri, pentnt fiecare student, a$a cum arn fost
nivel lo zilnic iqi
gi eu, care a srAbetut acele strdzi qi a rdmas clr Lio gllst amar. Pentru tergi acei nrici
al'aceri$ti. care

ar putca prospera in magazrne coclrete ce amintesc de vechile Galerii Bianduzia. Pentru toate
prin
societi{ile comerciale care ar putea ridica nive}ul cconomic al zonei al municipalitiiii,
qt
pentru toti micii
implantarea intr-un centru mixt socio-culturalo-comercial. $i nu in ultimul r6nd.
burghezi, c6latorii sreini, hangii, za{srii, bancherii, micii comercian[i care au fbrnrat
contexful

istoric gi socral acelui spatiu, care fac ocum parte integranta din genius loci qi care 9i-au 15sat
clefinitiv amprenta originalit6trii asupra acelor locuri'

3 CUIVI?

Fig. 11 Propunere proiect de regenerare urbani

43
{
I

coNC LtJZtr $I REC OMANDART

Reiter6nd in incheiere obiectivele stabilite la tnceputul acestei cercetf,ri, E;i anutne

clcscopcrirea problematicii zonei centrale a Bucure;tiului, in speta a sitului aies-sediul fostelor'

Calerii Blancluziei, se constatd cd acestea au fost atinsc'

Astf'el, au fosr iclentificate monrentele escn{iale in fornrarea qi evolulia Bucureqtiulur.


cadrr:l general al acestui studiu.
Analiza contextului actual al sitului a relevat starea iniliald a acestuia, punctele tari,
puitctele slabe, oportunitaqile amerrin(drilc rcfcritoarc 1a insula r:rbani a Galeriilor Btanduziei.
E;i

Fa16 de toate acestea a l0sr proplls un scenariu propriu de regenetare, in vedcrca


revalorificdrii r.urui sit inclrcat de istorie, cu un potenlial sffategic cleosctrit, in ccea ce priverste
abordarca urban i sticd.

Ca urmare a sintetizlrii literaturii clc specialitate, studiata in primele dou6 sectiuni, a


observa{iilor personale gi a analizei tlin cadr"ul stLrdiului de caz,urrnltoarele concluzii prind contur:

a spaliului. a unei zone, a unei rnsule urbane sau citiar a unei singure clidrri, inlelegerea
tr.ecutulur aoestora, jclentificarea elemerrtelor de autcnticitate 6i cunoagterea temeinicd,
pluridisciplinarl a strualiei aclrtalc sunt esenfiale;

la rrivel inciividual sau la nivel de comunitatea. Orice operaiiune care nu respecta nevoile
sale de ordil estetic funcqional este sortitd e;ecului. Nu in ultrnrul rdtrd, culti','area sa prin
Ai

arhitectur[ este o responsabilitate.

pentru c6 aceasta ar inscmna autenticut s-a pierdut. esteticul ilu oorespunde valorilor
sgciale, iar lhncliu11ile rru sunt adaptate destinatarilor. Ea trebr"ric s[ fic trctnsparentd;

originalitate ale contextului qi sd inlelegi legdtura lor cu realitatea unor anumite epoci. Nu

44

3-
V
I

x
.i

poti interveni in acest cazcu o cliclire noutr, care sI nrimeze allcol'area intr-uu trecut nrai
mult sau rriai pu{in indepartat. deoarece aceasta ar fi lipsiti de coniinut.
Gerrtrificare nu trebuie inle leasd ca un catali zator al excluderji Ei marginalizdt'ii. aSa cum a

fost colsiclerat5 la origini, ci ca parte a unui proces de regcncrarc, carc poate contriilu la
prosperitatea cornunitilii, prirr atragerea de capital gi modcrnizarea unor spatrii uzate moral:
principiilc Noului Urbanism sunt aplicabile nu numai zonelor rezidenfiale, c6t 9i in sitLralia

unor interenlii care au ca scop regenerarca unor spatii mixte'

in cadrul scenariului cie rcgenerare urban6 propus. interstilialitatca cste un instrument

dictat at6t de evolulia spaliului, c6t gi de necesitdlile populaliei. Din acest motiv se vor crea

scurt[turi, pasaje gi ganguri, pa[ii exterioare retrase, care s5 deserveasc[ fr:nc{iLrni sociale

;i culturale.

Cu privire la circulalie. se constatl ci accstea prezintd disfunc{ionalitdti' astf el


fllrLlrilc r1e

(letttrulur Vechi cu cea


inc6t se va propune realizarea unui parcurs pietonal, ce va ttni ztltla
a picgii Uliversit6lii. Traseul va fi dictat de parcclarul existent, cit 9i de volumele noi
propuse. ce uffpares0 direclitle principalclor spalii interstrliate. De speoificat este faptul cd

in scenariu, clSilirea Chimexirn va avea intreg parterul rezolvat cu un portic qi un spa{iii de

trecere pietonalS.

Ajustarca interventiei se va face {inand seama, in primi fazl de numeroasele calcane


la

care se taporteaza pfopunerea. Ca elcmcnt generator a[ volumelor se vor lblosi direcqrile


pripcipale obseryate din sit: pasajul clintre clidirea Bursei de Valori ;i ciadirea BCR-u1tli,

galgul clintre cele doud volume ale BCR-ului, direclia transversall pe clddirea Chirnexirn'
accentuatd odatir cu spargerea parterului ;I realizarea porticului" gangul de
pe Stracia

Acader-niei, prin care se face qi acccsul auto i1 6trectria proventtd dtn axul puternrc
cle

simetrie al Bancii Nationale. ax ce nrarcheaza gi accesr.rl principal in zona galeriilor


comerciale. Toate aceste direclii, fac parte din ir:rterstiiiairtatea loculr-ri, contnbuind la
pf,strarea acestui specific Ei in interionrl propunerii.

in procesul de revitalizare a insulei urbanc propuse, un punct de referin{6 il constituie


treuttztl t,erde alacesteia, cu grlclinile in aer liber. caf'enele, beririile cdt si cinematograf'e
cu proiec{ir in aer liber.

45

t
',v
:!$
I

Rezolvarea fa{adelor va liue cont de unicitatea elementeior compozilionale identificate 5i

va ft realizaLl clil nratcrialc similare, drn punct de vedere al finisajelor cAt 9i al culorilor,
prrplrurrdrrtl, toru;;i. o abordare mociemd. contemporana, prin folosirea utr mesh care imiti

un pattern, fbrmat din ramele geamurilor.

llrportanfa pistrfirii anumitor fatrade cu valoare rstorici penffLl zon[ este esen]ial[ ;ii se
deduce in unna consultdrii docurncntaliei, in acelagi timp necesitatea realizdrii unor tipuri

spa[iale adecvate nevoilor societii actuale se impune. Astfel, vor fi pdsffate fatradele cl[dirii
Chimexim gi cea a fosrului Cinematograf Doina.

46
tffiIkl1
:ryr
I
I
i
:j$
il
i
T
w','
ffi:t
Y

i
1

BIBLTOGRAFIE
CARTI

t. CHELCEA l,iviu, &BacureEtiul postindastrial. Menrorie, dezindustrializare gi

legenerare urbund", ed. Polirom, 2008;


2. DERRIDA Jacques, EISENMAN Peter, "CHORA L WORKS\ ecl. The Monacelli
Presser, i997
3. ECO Umb erto, seface o tezd de licenld. Disc'iTtline umaniste ", traducere in linrba
,!um
romAnd de George Popescu, ed. Pontica, 2000;
4. CONGRESS FOR THE NEW URBANISNI (colectiv), ,,Charter of rhe Ne1
", }nd Ed,, ed, Ivl c graw Hill Prof'essional, 20 I 3 ;
lJ rb a nism
5. DJUVARA. Neagu, " intre Orient Si Occident: fdrile romfrne la tnceputul epocii
moclerne: 1800-1848, Ed. a 2'a,ed. Humanitas. Bucure;;ti,2002;
6. GRANT Jill,,,Planning the Good Community. liew [Jrbanism in Theory und prtfiite",
ed. Taylor&Francis, 2006
'1. HELBRECHT gse, DIRKSMEIER Peter, " Nevs {.lrbanism: Life, l{ork and Space in
the New Downtown", ed. Ashgate Publishing,2012;
FLORESCU Tiberiu, ,rFonnd fi trans-fonnare urband", ed. Universitard ,,lott Mincu".
Bucureqti, 2006;
g. HARHIU Dana, "BucureSti, un orflg tntre orient Si occidetil", cd' Simetria Uniunea

Arhitec{ilor din Rominia 9i ARCUB, 1997:


10. IOAN Augustin, ', 0 (noud) estetica a reconstruc{iei", ed. Pardeia, Bucureqti, 2002:
II I,ASCU Nicolae, ,, Bancu Nulionald a RomLniei Si ,4thitecturct" , ed. Enciclcipedicd.
2006;
12. LASCU Nicolae, ,,Bulevardele BucureStene pfrnri la primul Rdz.boi iY{ondial", ed'
Simetria. 201 i I
13. l\{ERl.,IN Pierreo CHOAY Francoise, "Dictionnaire de
l'{lrbanisme et de

l'Aminagement". Ed. a 2-a, ed. PUF, Paris, 2002;


14, OL'I'EANU Radu, ,, BucureEtiitn dnte ;i tnfimptdri", ed' Paideia, Rucurelti, 2002;
15. PAQUOT Thierry. ,, Les faiseurs de villes t 850-1950'i ed. Infolio, 20 l0;
16. pAppASOGI,U f)inritrie, ,,Istoria fonddrii Orasului Bucuresli, Istoria ?nceputului
orasulni Buct re$ti. Cdldur,a sau conducdtorul BttcureStiului.",ed' Fundalia Culturali
Cheorghe

Marin Speteanu, tsucureqti, 2000;


SLATER Tom', ,,Th,e new Blackwell Companion to the ci$t',, ed,W iley.Blackwell,
201 1;
17 '

47
A!{,TICoLE gr LUCRAnI SrltnTIFICIi

t . BAI-AN Mihaela, " Spatrir.tl utban de tranzi{ieinegctt:iere t:u irrterucliune public-


(lazaH)
ytrittut. BucureSti; |ta,saje, gangttri, ctrrli interioQte",'lezdcle
doctorat,UAulM, BucureEti' 20151
2, DERER Hanna, NICOLAE Radu, ,Jdentificarea resursei cttlturale prin pristna
pentru inlervenlii t'iitoare"''
u,spectelor esenliale din et,olulia isroricd. Studiu r.le Jitntlantentdre
sir.rdiu asupra zoner centrale a capitale i, realiz.al la
cererea unui investitor confidential''
competitive
3 MOTCANU-DUMITRESCU Mihail Alexandru,,,,Bztcharest l'funici1tcrli4'
industrial oreas " in
local economic tlevelopme.nt thrrntgh urbon regeneralion oJ' destntctured
revista {Jrbanism. Arhiteard. Construc\ii, vol' 6 nr'1/2015;
4. MUNTEANU [rina, ,,Calca Victoriei vdzttta prin ochii unui arhiter-'l", inlerview ctl
doarrrrrzr prof. dr. Hauna Derer in revista Lumincr, 20.0.l .2015;
5. NITULESCU Dana Cnrnelia., ,,Procesul de gentrificai'e a spa{iilor de locuit urbetne'
L'oncepl ;i explica{ii alternutive " \n Calitctreo l)ie{ii' XVI' nr' ^J-4'
2006' pag' 281-293:
6, PBTRI$OR Alexandru lonu!, ,, Assessment of the Green Infrastruutttre ol llucltarest6
l,Lrbanism. Arhitecura, 6r,nt1v11c:lii, vol'
rrsiug CORINE and l-Jrbair Atlas data " in rcvista
nr.2t20l5;
7. SUDI tsogdan. VilCfnnU Daniel Gabriel, DI.MBRAVEANU Daniela'
I'U
londsr:ttpa in
GHEORGHILA$ Aurcl. TEN'I"l$ Mihai, ., outcloot' adt,ertising oncl ttrbnn
" Lrbanistn. Arhitecurd'
Btrcltarest-a reulill' ltetu:eert planning ctttd econontics Ttractices. itr revista
Const ru c{ i i, v o1. 7 nr.31201 6

DOCUMENTE DE SPECIALITATE

' Plan$e de Reglementare


n ReglemcntAri urharristice extrase din PUZ nr. 2019 122.09.2A{)5
. Regulamentul local de Urbanism al zurei istorice de referin{i - Centrul istoric
al

rnunicipiului tsucureEti .

WEBLOGRAFIE
Irttp.r',/lvrv\'.,r1-lgibUc.t'Uj}-1.U-li:lqri'.),iluUrbc.c*rll-r', atcil'.'}*:[jill(L-Uylfli
h t-U,r s :'',ra r c it i.r' *. $ l^ g' (l,i: !!l il s: I c t ir qr r u r I a t' aI0 Q ie c go sl$

irtIlr. . rr * tr..llcu tlt'btilliiill.(].lB:


hrp:,'i i.r,u'-)r.-"jt!ctrililiga,r'r;i-cum -ajuns-bwulqStiu i!"1-:l-!Hlt'.t-flll
---..__.---" *-8,hllit
1 r r r
Ir., 1101T u :. gu
ijr Lrp. r o- A! sI u1?3)-07

i
httlr:lllarlv:ibsttes.anzoli&echtllar5-! 0lencounrcrlxlrcetl'.'o-?0o1ili,20pla.ci:-ptlf
h$e.'1eardtgeffu"()1'g,' eY-e-Qvb-U-$lgntidt-v- i&-architec lrirel
Ulru*rarljvdqalblssJ urdJd@
littp:ii.0rch t-te i:!ollg-ialx!s!"v"ig{^CI.Uf,.f1lt3.$;is-* rrllrcilti"U-t-\:i1:r}1.d]]l$!-1111{r'

-lftpii:li:-ly:y,.&!Sulbru"q,IQAlQ!!t!].l.cugi!l:p-ia!U].iliI lr-!l:-illr-i'::i1(Llu.ll!ll1l \:
lrjfp;&:y!.arglg:fe8.!U1!3i"qht)1x:p4rrrnroinc:.201$'li,ii,r'*r11:U:f:ll7,1$:S!gl-UilA[:Llllil]"l1Sl-
dellense-crpg

AIIEXE

49

,,!S
B

*; its iii:s
'3

ii. iEgr - tri$t


44
UE

.Y .g
.r 13 ;c: 3
Ej=
t3ds
'4
.a 8'35 p ,,
# *
' *EeB
5:e;
9t:te
€ Ei i EiE$IitiEFiIIE
E'3s8
:ip'
E 8t
E?i
ffii' l: &
i;* ;r*i: iHdiR;
it: ;fiiE: tF*';:I
:*$ ;:n*: tigiEE
Y
F

:.:
*ir si*EI $t{ttE
o
<{

I
a
U
Z
z
$r

,;,t.-*l#L
ir ii;a:1'14:

l
l,'
i
tI
I
i
{ 1
..".,ry.Si)

::::,i*l
F. :,:
i
'i'
i, r l
-': i ,

ni
rr t..1. :, I
;E:{ 'ii,

:: T
. iri
:i!"'

.ilrfr
Lilillil=
B
' ' 'iii'i '
s
,iLi'.'ii.'
*
ll l t:r'
$ie ;j,r!
::t i
rffi

-"$
s& &d,
S\ *s

J$

:l

.{TT .#ff ".*

;lill*Fln

{" _ __ffi
.'5ry
";.
qf _.d-1,, EF
aE H *}
;6' a
I:4'
"'ffi ' '*{P'*
fu
*
rr "&"
\
er" U=
d
il'=n
$eL @"*"" Y eg e.3 S
l>b :f --.r. o n
o=
nm
r9<
'AU,*^'
al \ ll
;>
^n J-
.+=
CoJ

lW
Lr ),
-Y

s& . { M*ft& i r-
w @&ffi@tu @w (o
tt A ()C) -C'tr -C .C-A -1] :4 \ I (D
=
llEocot'fr'-l!l?{ ,L..
vj
^iSSla(a'\j-N-.,dr=
3:9, 5 n5 I

m-ffi
ru::Pi cL
=,s n c u !
=1 ' & J. r
Ag
.{ddq:N'-:!.1
ti 6 !g
3 * [)
=
*;_83 .33* *{,W11@
6-ctsE4a4h n4ffiffids
;fi:aoa;s:tr
il>5'_iX)* , "EJ#Y!W
6io);iJ'fY
6'@.i&
po*i- 3
q9r
,P
i6
6.i v: #h- ffi
E6
o
ts
, ::1.
!: a-1, -r':i ! >
i.I )h,, \ r.l
_i
' 7 ,, c

:j .:j :l !' &*


,r: : ;1.

##ffifl
ffi

:o
iT1

2
o
2
-{
5
3
fn

r: .,:rl I
: ' r liJt
i

rr L I i. :::

"r::1.)!" i,itrl
fiEiEX E?*i{=Egi E e
EzXE; :'iF:ria=iF 7
'-<G4 i;>:it:{i;-t r ffi.:..
s:
;Zr> iSt:;iEei
4iln S t":-'{&' * .-,
ji u,
G "
rH'?
-a;-a>r(\'p L-P:7>mL = :.. ie .i';ii,i:rf ,:l l{
.i if
i3 .li B
=,fri* ==iEliSAe .;
.!iiH
q
.; :il .r:
.a -^- r. a ::
;:: laJ &,
t!:e
);t^;

-':a2u'
!u
tdte37=c
--
i-

'-1>6-1.^.'-n
>rin"rY!z
{- q
'-' ^-.-d
'{h 'i
e :6E:',]
: i?t .:3 t:
;: ii;
t!:-a
'-4 i : i i.r

=ii!tr: , I $. _c; 'u: .. .1


3:F.
.!;:P
y:42
IaliX#
oQY^ir
;I fro
o3
].ry: "'^ -
,' ir i,,
Y
..'
&
- .r
i,:;!i
;
:.
..'-i
i
]
-:
ii
zy->>; cF xm
921,. Iftz-^x ' :.$ I

E
;> : '. "1

n=8E
=d:* r=i1=;
2ii.il =!;22=
tiil

vaii. L';d}:=a S
Ea=,;;i i
7*'?;; c
il
=>=< =;1= -
It

a,i : :i ;i, ,, ,ir


ijiiiiii':,;
i,, i 'i uti ; i
:l . 'ii i 'i

:::::? l la
:,.
("':i:,
,..',:3 r': :'
,:1:al , :Y
l,{ a l
,
'
rt: :t
*
il

#E!a!
-,:; :6
,:''rl :,
$:;5t rl:
;t:r
*ti. .:,{:
'2 ..
1

\ x
B

w,
1& *.,.".F
W l"*
ffi !C/)!
w ffi rr A,
mstrrywfr;w1ffi c>r
o($
ffi ffi Df,
.l H* o. :I
1A 9q
.x;
Jg,
;i$.ft ,. ':::$$S4, , ,
ffi o:
'i, r r (
sH
W
M
o5
DX',

oo
ffi
' dl)
6t
,rR?.N ;lii * 11 , ts!;== I
\5 =A=EE;H!E?
*I€iE .i[: :; =i iI3HiE EiIg*iiiiE r
ii=iE E r.2zii i3a;;t.Ert !
:*;i
iI=* ;:,= ii
=? i' ,l,iE; IxxiillEIri
M

-;;*r EiE: E; EE,EiEiE iEi


lfi? :q e! ',=lx:e
ti}i
;s!nl liEg !
ifn: :iFF xr
i{il
E= =I; *?i4 ?
a
i
!; ==EEa =I! =EIE=E
=IE
$*== !3i; is
Siii ,1?i 1. :-EE i
3i
rya fi:Efl il: lE3i I
H!=* I ii ?. ' !5 *ErEF zr jil1
=E8;i nE f sG= -
i ' z. i'=:'
;=i3 .ZZ'
1z iiEXS -E; : It 2*4Za Z?
A

;
';>;<N='-
a; {= *ff;'; ?1-
=
;-7J =
-i

.;ri€*ii.1}9i*.?F
te- -{{r4.*.n. ,*.
:.!Et{1"1.t
.%.
to-
$Hffi*txs ! s.'
w.sf. "s w' t:
9i
a
w
tr ditf ::t1q:;:t:l

i
_!

,&, I -,j -:
':l
': :
_ _ rti' I ss I
r-,Tinn1a"o
o
'li rl l ):\
' j l1 ,:l-,.,ali:-n:-:
i , ai ? ::',-ai
.:i
:l .:il.i;
;,!1 _!t Y.l
:r'!i I i:?-
-:Y..:4 ;i-:
llrl{,1
:llii:i
lr,lt I ,.;
d
:
.lli! {
lrt : :-
6t)
tl,

;ilili ,t:
i.
trJ
E
o
o
o-
*<
L*tr
t?

<o
Nffi
Jz
< ;"-
-L

o
c
i =4*
(
{,Y u
a) oa a
r
$=
si! ao
..9!
(J.:o

r c
o N
o
c
to L
t
(-)

s5r

-rC
c a-
O

.:L
o
-!o 7se,
@> o
(')
qr
6gi
ts
q) aoz
N

N
*
a.

:ui
'n

p,

o
;
-C
;a

oo q{
:!
OO
... .
--.^.: " ..,,,,.,,.,,,,.,;,-,.-,...".....-,*.
k
g r
^affi- a r'
t,]
=ffih 6
-6 6
r()
6
o UJ
E a_t
?*. .* o-
t/>
OS
r1J f
rS -() Da q. Il
/i4lt .O O q)e
)d '.D
rt

QJ TU
$p
ar(lo
&o .=;i a) +
->u
rc*'(,:4
qE..m
@.*.i.=
--o=r;
.: ?.
h3
;_6;
9or =()6F
c9 ?
b.: o
; iiE
UI!Ld
=,n
h.c Od-6
() OJ ar
,E E.g 9
E=E',3€d
;;(9?roGf,x
=.= -
sOoo<2
E e-3
"i.=(-2L(J<
(!" .
O *+ "
OA

cv
6). c1

==
C:4
o$

,\ =2,4@
L ' .l'& d=q=
A-*Y*
:-\c(!C
5*E
5-= q)
CX .LC(sO
.i" oo) s6 03
Eogg
.CR
B9
6N -ot=c
= 2.o
u q.e Q

;.s
at,=*

'6 -3
+ E?ES
o6h
.6 a:6o=
\, a=E :E6U
yeg"-
G B'C o-u=
= 3 00
6EE
ii ee /-f,xc
.:*?-
a ag) c

f
a
c?)
(6
m
'6
eJ

a
CL
&.
O
o
'rt
!a
a6
.9
"6 o)
c
FO
o *e o
''Sd
i,rL 6 5

\.\ \c
.E
6
6
o
;
ffi
-&
#k
.9
(!
B

:
a f

-a
-a
;O a3
* t
lr j:S+?:. r .
ffi.H,"Wn
r&*w'
i '" *i
Y*