Sunteți pe pagina 1din 7

Analele Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr.

3/2012

POSIBILITĂŢI DE RECICLARE A RECYCLING OPPORTUNITIES


CENUŞII REZULTATĂ DIN ASHES FROM COAL
ARDEREA CĂRBUNELUI ÎN COMBUSTION IN THERMAL
INSTALAŢII INSTALLATIONS
TERMOENERGETICE
Lucica Anghelescu, University
Lucica Anghelescu, Universitatea Constantin Brâncuşi of Târgu Jiu
”Constantin Brâncuşi”din Târgu Jiu Bogdan Diaconu, University
Bogdan Diaconu, Universitatea Constantin Brâncuşi of Târgu Jiu
”Constantin Brâncuşi”din Târgu Jiu

Abstract:This paper presents the components with


Rezumat:Lucrarea prezintă componentele cu impact negative environmental impacts that are found in ash,
negativ asupra mediului care se întâlnesc în cenuşă, ash containment equipment typical of flue gas and fly
echipamentele tipice de reţinere a cenuşii din gazele de ash utilization.
ardere precum şi utilizarea cenuşii zburătoare.
Keywords: ash, flue gas, cement
Cuvinte cheie: cenuşă, gaze de ardere, ciment

1.INTRODUCTION
1.INTRODUCERE
Ash resulting from coal combustion in coal-
Cenuşa rezultată din arderea cărbunelui în fired power plants has two components: fly ash,
centralele electrice are două componente: consisting of particles that rise with the flue
cenuşa zburătoare, formată din particule care gas, and bottom ash, which falls in the boiler
sunt evacuate împreună cu gazele de ardere, ash collecting and disposal system. In an
şi cenuşa colectată în pâlnia cazanului. Într- industrial context, fly ash usually refers to ash
un context industrial, cenuşa, de obicei, se produced during combustion of coal. Fly ash is
referă la cenuşa produsă în timpul arderii generally captured by electrostatic
cărbunelui. Cenuşa zburătoare este, în precipitators or other particle filtration
general, reţinută de electrofiltre sau de alte equipment before the flue gases reach the
echipamente de filtrare a particulelor înainte chimneys of coal-fired power plants, and
ca gazele de ardere să ajungă la coşurile together with bottom ash removed from the
centralelor electrice pe bază de cărbune şi bottom of the furnace is in this case jointly
împreună cu cenuşa reţinută în pâlnia known as coal ash.
cazanului, este cunoscută sub denumirea de Depending upon the source and makeup of the
cenuşa de cărbune. coal being burned, the components of fly ash
În funcţie de sursa şi analiza vary considerably, but all fly ash includes
elementară a cărbunelui, componentele din substantial amounts of silicon dioxide (SiO2)
cenuşa zburătoare variază considerabil, dar (both amorphous and crystalline) and calcium
componentele predominante sunt dioxidul de oxide (CaO), both being endemic ingredients in
siliciu (SiO2) (ambele amorf şi cristalin) şi many coal-bearing rock strata.
oxidul de calciu (CaO), ambele ingrediente Environmentally harmful compounds that are
fiind prezente în multe straturi de cărbune. usually found in ash depend upon the
Componentele cu impact negativ specific coal elementary analysis, but may
asupra mediului care se întâlnesc de regulă în include one or more of the following elements
cenuşă depind de analiza elementară a or substances in quantities from trace amounts
cărbunelui dar pot include una sau mai multe to several percents: arsenic, beryllium,
Annals of the „Constantin Brancusi” University of Targu Jiu, Engineering Series , No. 3/2012

287
Analele Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 3/2012

dintre următoarele elemente sau substanţe în boron, cadmium, chromium, chromium VI,
cantităţi de la urme la câteva procente: cobalt, lead, manganese, mercury, molybdenum
arsenic, beriliu, bor, cadmiu, crom, crom VI , , selenium, strontium, thallium, and vanadium,
cobalt, plumb, mangan, mercur, molibden, along with dioxins or dioxin-like compound.
seleniu, stronţiu, taliu, vanadiu şi dioxine. Pollution control equipment ensures that fly ash
Echipamentele de control al poluării is captured prior to flue gas release into the
reţin cenuşa înainte de eliberarea gazelor de atmosphere. In Romania, fly ash is generally
ardere în atmosferă. În România, cenuşa este, stored at coal power plants or placed in ash
în general, stocată în depozite de zgură şi ponds (Balta Unchiasului, Ceplea, etc.) in the
cenuşă (Balta Unchiasului, Ceplea, etc), în close vicinity of the power plant. A very small
imediata apropiere a centralei. Un procent percentage is recycled, often used as an
foarte mic este reciclat şi folosit ca un aditiv additive for Portland cement in concrete
pentru ciment Portland în fabricarea manufacturing.
betonului. The recycling of coal combustion byproducts
Reciclarea de produse secundare de as raw materials in applications that are
ardere a cărbunelui ca materii prime în environmentally sound, technically safe and
aplicaţii ecologice conduce la o reducere a commercially competitive should lead to a
gradului de indisponibilizare a terenului. reduction in the practice of land filling these
Utilizarea unei cantităţi mari de materials.
cenuşă poate atenua sau rezolva problemele The utilization of large quantity of bottom ash
de mediu. În afară de rezolvarea problemelor can mitigate or solve the disposal and
legate de impactul de mediu, un produs environmental problems associated to it. Apart
secundar rezultat la arderea de cărbune from solving the problems at its cause, a coal
reprezintă o modalitate de a economisi combustion byproduct is made valuable and is
resursele naturale precum şi energia. also a way to save natural resources as well as
Avantajele utilizării subproduselor de energy. The advantages of utilizing coal
combustie a cărbunelui includ o scădere a combustion byproducts include a decrease in
nevoii de spaţii de depozitare a deşeurilor, o the need for landfill spaces, a reduction in the
reducere a costurilor de producere a energiei cost of producing electricity, lowering
electrice, conservarea resurselor naturale, electricity cost for consumers, conservation of
precum şi economii semnificative pentru natural resources, and substantial savings for
utilizatorii finali de produse secundare end users of coal combustion byproducts.
rezultate din arderea cărbunelui.
2. CHEMICAL COMPOSITION
2. COMPOZIŢIA CHIMICĂ ŞI AND ENVIRONMENTAL IMPACT
IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
Fly ash material solidifies while suspended in
Cenuşa zburătoare conţine substanţe the exhaust gases and is collected
care se solidifică la răcirea gazelor de ardere by electrostatic precipitators or filter bags. An
putând provoca depuneri pe echipamentele de electrostatic precipitator is shown in Fig. 1.
reţinere a cenuşii din gazele de ardere.
Echipamentele tipice de reţinere a cenuşii din
gazele de ardere sunt electrofiltrele (Fig. 1)

Annals of the „Constantin Brancusi” University of Targu Jiu, Engineering Series , No. 3/2012

288
Analele Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 3/2012

Intrare gaze arse


Ieşire
gaze
arse

Electrozi de
colectare

Buncăr

Electrod de descărcare

Fig. 1.
Având în vedere că particulele se Since the particles solidify rapidly while suspended
solidifică rapid în gazele de evacuare, in the exhaust gases, fly ash particles are
ele au în general, formă sferică şi o generally spherical in shape and range in size from
gamă a diametrelor de la 0,5 microni 0.5 µm to 300 µm. Fly ash is a heterogeneous
la 300 microni.. Cenuşa zburătoare material due to different melting temperatures of its
este un material eterogen datorită components.
temperaturilor diferite de topire ale SiO2, Al2O3, Fe2O3 and occasionally CaO are the
componentelor sale. main chemical components present in fly ashes. The
SiO2, Al2O3, Fe2O3 şi, ocazional, CaO mineralogy of fly ashes is very diverse. The main
sunt principalele componente chimice phases encountered are a glass phase, together
prezente în cenuşa zburătoare. with quartz, and the iron oxides hematite, magnetite.
Compoziţia mineralogică a cenuşii Other phases often identified
este foarte diversificată. Principala are cristobalite, anhydrite, free lime, periclase,
fază sunt fază vitroasă împreună cu calcite, sylvite, halite, portlandite, rutile and anatase..
cuarţ, şi oxizi de fier hematit, The above concentrations of trace elements vary
magnetit. Celelalte faze de multe ori according to the kind of coal combusted to form it.
sunt identificate cristobalit, anhidrit, In fact, in the case of bituminous coal, with the
periclaz, calcit, sare gemă, hidroxid de notable exception of boron, trace element
calciu, rutil şi anataz. Concentraţiile concentrations are generally similar to trace element
de oligoelemente de mai sus variază în concentrations in unpolluted soils.
funcţie de tipul de cărbune ars şi de Fly ash chemical composition is given in Table 1 for
analiza elementară a acestuia. three coal sorts.
Compoziţia chimică a cenuşii
zburătoare este prezentată în tabelul 1,
pentru trei sorturi de cărbune.

Annals of the „Constantin Brancusi” University of Targu Jiu, Engineering Series , No. 3/2012

289
Analele Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 3/2012

Tabelul 1 Table 1
Componenţa Bituminos Semi-bituminos Lignit
chimică
Chemical Bituminous Sub-bituminous Lignite
composition
SiO2 [%] 20-60 40-60 15-45
Al2O3 [%] 5-35 20-30 20-25
Fe2O3 [%] 10-40 4-10 4-15
CaO [%] 1-12 0-3 0-5

Reciclarea de cenuşii zburătoare a The recycling of fly ash has become


devenit o preocupare în creştere în ultimii ani, an increasing concern in recent years due to
ca urmare a costurilor de depozitare a increasing landfill costs and current interest
deşeurilor în creştere şi a conştientizării in sustainable development. Other
necesităţii măsurilor care să conducă la environmental benefits to recycling fly ash
dezvoltarea durabilă. Alte beneficii de mediu includes reducing the demand for virgin
pentru reciclarea cenuşii zburătoare includ materials that would need quarrying and
reducerea cererii de materii prime, pentru substituting for materials that may be
care ar fi necesare cariere de exploatare, energy-intensive to manufacture such
înlocuirea materialelor cu intensitate as Portland cement and other building
energetică mare, (fabricarea de ciment materials.
Portland şi alte materiale de construcţie). Groundwater contamination. Since coal
Contaminarea pânzei freatice. Deoarece contains trace levels of arsenic, barium,
cărbunele conţine urme de elemente toxice beryllium, boron, cadmium, chromium,
cum ar fi: arsenic, bariu, beriliu, bor, cadmiu, thallium, selenium, molybdenum and
crom, taliu, seleniu, molibden şi mercur, mercury, its ash will continue to contain
cenuşa rezultată din arderea acestuia, nu these traces and therefore cannot be dumped
poate fi depozitată în locuri în care apa de or stored where rainwater can leach the
ploaie poate infiltra metalele şi a le transfera metals and move them to aquifers.
în pânza freatică. Fly ash contains trace concentrations
Cenuşa conţine concentraţii foarte mici de of heavy metals and other substances that
metale grele şi de alte substanţe care sunt are known to be detrimental to health in
cunoscute a fi dăunătoare florei şi faunei. sufficient quantities. Potentially toxic trace
Elementele potenţial toxice minime în elements in coal
cărbune includ arsenic, beriliu, cadmiu, bariu, include arsenic, beryllium, cadmium, bariu,
crom, cupru, plumb, mercur, molibden, chromium,copper, lead, mercury, molybden
nichel, radiu, seleniu, toriu, uraniu, vanadiu, um, nickel, radium, selenium, thorium, urani
şi zinc. Aproximativ 10% din masa de um, vanadium, and zinc. Approximately
cărbune ars este formată din material mineral 10% of the mass of coals burned consists of
necombustibil care devine cenuşă, astfel încât unburnable mineral material that becomes
concentraţia de cele mai multe oligoelemente ash, so the concentration of most trace
din cenuşa de cărbune este de aproximativ 10 elements in coal ash is approximately 10
ori concentraţia iniţială din cărbune. O times the concentration in the original
analiză efectuată de US Geological Survey a coal. A analysis carried out by the U.S.
constatat că cenuşa zburătoare conţine de Geological Survey (USGS) found that fly
obicei concentraţii de 10 la 30 ppm de uraniu, ash typically contained 10 to 30 ppm of
comparabil cu nivelurile găsite în unele roci uranium, comparable to the levels found in
granitice, fosfat, şi din şisturi bituminoase. some granitic rocks, phosphate rock, and
black shale.
Annals of the „Constantin Brancusi” University of Targu Jiu, Engineering Series , No. 3/2012

290
Analele Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 3/2012

Utilizarea cenuşii zburătoare Fly ash utilization


Modalităţile de utilizare a cenuşii zburătoare The ways of fly ash utilization include
includ (aproximativ în ordinea descrescătoare (approximately in order of decreasing
a importanţei) următoarele: importance):
• aditiv în fabricarea cimentului; • additive in cement;
• terasamente şi alte umpleri structurale (de • Earthworks and other structural fills
obicei, pentru construcţia de drumuri); (usually for road construction);
• mortar şi alte fluide de umplere; • mortar and filling fluids;
• stabilizarea deşeurilor şi solidificare; • Waste stabilization and solidification;
• clincher în producţia de ciment ; • clinker in cement production;
• stabilizarea solurilor moi; • Soft soil stabilization;
• road construction;
• construcţii rutiere;
• the substitute material (eg brick
• ca material înlocuitor (de exemplu,
production);
pentru producţia de cărămidă);
• Mineral filler in asphaltic concrete;
• minerale de umplere în betonul asfaltic; • Agricultural uses: changing the acidity of
• utilizări agricole: modificarea acidităţii soil, fertilizer, livestock feeders, soil
solului, îngrăşăminte, alimentatoare vite, stabilization in stock feed yards;
de stabilizare a solului în şantierele de • Apply the road to control ice formation;
furaje în stoc; • Structural insulated panels, for abrasive
• aplicarea pe carosabil pentru controlul blasting operations, utility poles, railway
formării de gheaţă; sleepers, sound barriers for highways,
• panouri structurale izolatoare, material marine fittings, doors, window frames,
abraziv pentru operaţii de sablare, stâlpi scaffolding, columns, paving stones.
de utilităţi, traverse de cale ferată, bariere Owing to its pozzolanic properties, fly ash
de sunet pentru autostrăzi, armaturi is used as a replacement for some of
marine, uşi, rame ferestre, schele, the Portland cement content
coloane, pietre de pavaj. of concrete. The use of fly ash as a
Datorită proprietăţilor sale puzzolanice, pozzolanic ingredient was recognized as
cenuşa este folosită ca un înlocuitor pentru o early as 1914, although the earliest
parte a conţinutului de ciment Portland din noteworthy study of its use was in 1937. As
beton. Utilizarea de cenuşă zburătoare ca pozzolan greatly improves the strength and
ingredient puzzolanic a fost recunoscută încă durability of concrete, the use of ash is a key
din 1914, deşi un studiu remarcabil de factor in their preservation.
utilizare a acestuia a fost în 1937. Ca Use of fly ash as a partial replacement for
puzzolan îmbunătăţeşte rezistenţa şi Portland cement is generally limited to Class
durabilitatea betonului, folosirea de cenuşă C fly ashes. Class "F" fly ashes can have
este un factor-cheie în conservarea lor. volatile effects on the entrained air content
Utilizarea cenuşii ca o înlocuire parţială of concrete, causing reduced resistance to
pentru ciment Portland este în general freeze/thaw damage. Fly Ash often replaces
limitată la cenuşă zburătoare la clasa C up to 30% by mass of Portland cement, but
(rezultată din arderea lignitului sau cărbunilor can be used in higher dosages in certain
mai tineri). Cenuşa zburătoare de clasa F applications. Fly ash can add to the
(rezultată din arderea antracitului şi concrete’s final strength and increase its
cărbunelui bituminos) poate avea efecte chemical resistance and durability. Fly ash
volatile generând micro-bule gazoase în can also significantly improve the
structura betonului, micşorându-i rezistenţă la workability of concrete. Recently concrete
cicluri îngheţ/dezgheţ. Cenuşa zburătoare de mix design for partial cement replacement
multe ori înlocuieşte până la 30% din masa de with High Volume Fly Ash (50% cement
ciment Portland, dar poate fi utilizată şi în replacement) has been developed. The
Annals of the „Constantin Brancusi” University of Targu Jiu, Engineering Series , No. 3/2012

291
Analele Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 3/2012

doze mai mari în anumite aplicaţii. Cenuşa replacement of Portland cement with fly ash
zburătoare poate contribui la creşterea is considered by its promoters to reduce
rezistenţei mecanice a betonului precum şi la the greenhouse gas "footprint" of concrete,
creşterea rezistenţei sale chimice şi a as the production of one ton of Portland
durabilităţii. Cenuşa zburătoare poate cement produces approximately one ton
îmbunătăţi în mod semnificativ, de asemenea, of CO2 as compared to zero CO2 being
fluiditatea betonului. produced using existing fly ash. New fly ash
Recent a fost dezvoltată o reţetă inovativă production, i.e., the burning of coal,
care înlocuieşte parţial cimentul cu cenuşă. produces approximately twenty to thirty tons
Înlocuirea cimentului Portland cu cenuşă of CO2 per ton of fly ash. Since the
zburătoare este considerată o metodă de worldwide production of Portland cement is
reducere gazelor cu efect seră, ţinând seama expected to reach nearly 2 billion tons by
ca producţia unei tone de ciment Portland 2010, replacement of any large portion of
produce aproximativ o tonă de CO2. Arderea this cement by fly ash could significantly
cărbunelui produce aproximativ douăzeci reduce carbon emissions associated with
până la treizeci de tone de CO2 pe tona de construction, as long as the comparison
cenuşă zburătoare. Întrucât producţia takes the production of fly ash as a given.
mondială de ciment Portland este de aşteptat The grain size distribution for three sorts of
să ajungă la aproape 2 miliarde de tone până ash is given in Figure 2 (S.1 - Rovinari
în 2015, înlocuirea parţială a acestui ciment lignite basin, S.2 - brown coal, Comăneşti,
cu cenuşa zburătoare ar putea reduce în mod S.3 - Baraolt coal basin)..
semnificativ emisiile de CO2.
Proprietăţile fizice ale cenuşii, pe
lângă cele chimice, prezintă o importanţă
deosebită în procesul de fabricaţie a
materialelor bazate pe cenuşa de
termocentrală. Distribuţia dimensiunilor
pentru trei tipuri de cenuşă este prezentată în
figura 2 (S.1 – lignit din bazinul Rovinari; S.2
– cărbune brun, Comăneşti; S.3 – cărbune din
bazinul Baraolt).

Fig. 2
Annals of the „Constantin Brancusi” University of Targu Jiu, Engineering Series , No. 3/2012

292
Analele Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 3/2012

CONCLUZII CONCLUSIONS

Se menţionează faptul că, atâta timp It should be noted that as long as the
cât sursa de cărbune şi procesul de ardere în coal source and the furnace combustion
cazan sunt identice, atunci se poate efficiency are kept the same, then it can be
concluziona că proprietăţile fizico-chimice concluded that the engineering properties of
ale cenuşii se menţin. Utilizarea unei cantităţi the bottom ash will most likely stay the same.
mari de cenuşă poate atenua sau rezolva The utilization of large quantity of bottom
problemele de mediu cauzate de cenuşă. În ash can mitigate or solve the disposal and
afară de rezolvarea problemelor de mediu environmental problems associated to it.
utilizarea cenuşii reprezintă o modalitate de a Apart from solving the problems at its cause,
economisi resursele naturale şi energia a coal combustion product is made valuable
and is also a way to save natural resources as
BIBLIOGRAFIE well as energy.

1. L. Nicolescu – Cenuşa de termocentrală în REFERENCES


construcţii, Ed. Ceres, Bucureşti, 1978.
2. N.I. Voina – Teoria şi practica utilizării 1. L. Nicolescu – Cenuşa de termocentrală în
cenuşilor de la centralele termoelectrice, Ed. construcţii, Ed. Ceres, Bucureşti, 1978.
Tehnică, Bucureşti, 1981. 2. N.I. Voina – Teoria şi practica utilizării
3. I. Ionescu, T. Ispas – Proprietăţile şi cenuşilor de la centralele termoelectrice, Ed.
tehnologia betoanelor, Ed. Tehnică, Tehnică, Bucureşti, 1981.
Bucureşti, 1997 3. I. Ionescu, T. Ispas – Proprietăţile şi
4.C.Racoceanu, C. Căpăţînă, Emisiile de tehnologia betoanelor, Ed. Tehnică,
noxe ale centralelor termoelectrice, Ed. Bucureşti, 1997
MatrixRom, Bucureşti, 2006 4.C.Racoceanu, C. Căpăţînă, Emisiile de
5.C. Căpăţînă,C.Racoceanu, Deşeuri, Ed. noxe ale centralelor termoelectrice, Ed.
MatrixRom, Bucureşti, 2003 MatrixRom, Bucureşti, 2006
5.C. Căpăţînă,C.Racoceanu, Deşeuri, Ed.
MatrixRom, Bucureşti, 2003

Annals of the „Constantin Brancusi” University of Targu Jiu, Engineering Series , No. 3/2012

293