Unitatea de învăţare 3. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Componenţă

1) Menţionaţi care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a fi

desemnat judecător la Curtea de Justiţie.
- sunt aleşi dintre personalităţi care oferă toate garanţiile de independenţă şi care întrunesc
condiţiile cerute pentru exercitarea, în ţările lor, a celor mai înalte funcţii jurisdicţionale, sau care
sunt jurisconsulţi ale căror competenţe sunt recunoscute,
- numirea se face de comun acord de către guvernele statelor membre, prin intermediul
Consiliului, pentru o perioadă de şase ani, după consultarea comitetului, prevăzut de art.255
TFUE
2) Menţionaţi în ce constă imunitatea de jurisdicţie a judecătorilor la Curtea de Justiţie.
- imunitate de jurisdicție presupune că nu pot fi traşi la răspundere pentru actele îndeplinite de
aceștia, inclusiv afirmațiile scrise sau verbale în calitatea lor oficială, sub rezerva aplicării
dispozițiilor din tratatele care reglementează, pe de o parte, răspunderea funcționarilor și
agenților față de Uniune și, pe de altă parte, competența Curții de Justiție a Uniunii Europene de
a decide asupra litigiilor dintre Uniune și funcționarii, respectiv alți agenți ai Uniunii; aceștia
beneficiază de imunitate și după încetarea funcțiilor lor
3) Menţionaţi în ce situaţii judecătorii de la Curtea de Justiţie se pot afla în incompatibilitate.
- aceasta poate să apară în situaţii precum:
- judecătorul a participat anterior la soluţionarea unei cauze în calitate de agent, consilier
sau avocat al unei părţi;
- judecătorul a fost chemat a se pronunţa ca membru al unui tribunal, a unei comisii de
anchetă sau în orice altă calitate într-o cauză;
- mai mult decât atât dacă apreciază, dintr-un motiv particular faptul că nu trebuie să
participe sau să pună concluzii într-o anumită cauză.
4) Menţionaţi care este rolul avocatului general, precum şi care sunt condiţiile pe care trebuie
să le îndeplinească o persoană pentru a fi desemnată într-o astfel de funcţie.
- rolul este de a prezenta în mod public, cu deplină imparţialitate şi în deplină independenţă,
concluzii motivate cu privire la cauzele care, în conformitate cu Statutul Curţii de Justiţie a
Uniunii Europene, necesită intervenţia sa.
- acţionează exclusiv în interesul dreptului unional
- condiţiile pentru a fi desemnat într-o astfel de funcţie sunt aceleaşi ca şi cele necesar a fi
îndeplinite pentru a fi numit judecător la Curtea de Justiţie
5) Menţionaţi cine îl desemnează pe preşedintele Tribunalului şi ce durată are mandatul
acestuia.
- îl aleg ceilalţi judecători
- mandatul este de 3 ani cu posbilitatea reînnoirii
6) Menţionaţi în cel fel de camere (complete) de judecată se pot întruni judecătorii din cadrul
Curţii de Justiţie.
- camere formate din trei şi din cinci judecători
- Marea Cameră, alcătuită din 15 judecători şi prezidată de preşedintele Curţii
- Curtea se poate întruni şi în şedinţă plenară
7) Menţionaţi aspectele prin care judecătorii de la Curtea de Justiţie se deosebesc de cei de la
Tribunal.
- numărul celor de la Tribunal este mai mare decât al celor de la Curtea de Justiţie
- condiţiile de numire sunt puţin diferite, în sensul că aceia de la Tribunal sunt aleşi dintre
persoane care oferă depline garanţii de independenţă şi care au capacitatea cerută pentru
exercitarea unor înalte funcţii jurisdicţionale
8) Menţionaţi, pe scurt, care este procedura de desemnare a judecătorului român la Curtea de
Justiţie.
- desemnarea candidatului României pentru funcţia de judecător al Curţii se face de către
Guvern, la propunerea unei comisiei de selecție. Această comisie de selecţie este formată din:
ministrul justiției; ministrul afacerilor externe; agentul guvernamental pentru Curtea de Justiţie a
Uniunii Europene; directorul Direcţiei afaceri europene şi drepturile omului din cadrul
Ministerului Justiţiei; directorul general al Departamentului afaceri juridice din cadrul
Ministerului Afacerilor Externe; un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, desemnat la
invitaţia ministrului justiţiei; un judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnat la
invitaţia ministrului justiţiei; două cadre didactice universitare de la facultăţile de drept din
cadrul universităţilor de cercetare avansată şi educaţie. Comisia este convocată de ministrul
justiţiei, care prezidează lucrările acesteia.
- criteriile în funcţie de care se va realiza evaluarea candidaţilor sunt:
a) calificarea juridică a candidatului şi cunoaşterea dreptului şi instituţiilor Uniunii Europene;
b) experienţa profesională,
c) capacitatea de a exercita funcţii judiciare,
d) competenţele lingvistice,
e) capacitatea de a lucra într-un mediu multicultural, care reflectă diferite sisteme juridice,
f) lipsa oricărei îndoieli cu privire la independenţa şi imparţialitatea candidatului
- rezultatele obţinute urmare a procedurii de selecţie sunt publicate pe site-ul Ministerului
Justiţiei şi al Ministerului Afacerilor Externe şi se comunică Guvernului României
- Guvernul României comunică propunerea Consiliului
9) Domnul A. B., magistrat asistent la Curtea Constituţională a României şi-a depus candidatura
pentru a fi desemnat judecător la Curtea de Justiţie. Conform procedurii de selecţie stabilite în
anul 2015, Guvernul României acceptă propunerea şi înaintează această unică propunere către
Uniunea Europeană. Menţionaţi cum apreciaţi că va fi avizul Comitetului consultativ prevăzut
de articolul 255 TFUE cu privire la candidatul propus de România, motivând răspunsul
formulat.
Avizul va fi unul pozitiv pentru că acest candidat îndeplineşte condiţiile de numire a
judecătorilor la Curtea de Justiţie, (- sunt aleşi dintre personalităţi care oferă toate garanţiile de
independenţă şi care întrunesc condiţiile cerute pentru exercitarea, în ţările lor, a celor mai înalte
funcţii jurisdicţionale, sau care sunt jurisconsulţi ale căror competenţe sunt recunoscute),
putându-se aprecia că face parte din a doua categorie, dacă nu a exercitat şi alte funcţii, precum
cea de judecător la ICCJ.
10) Într-o acţiune preliminară în interpretare cu care a fost sesizat Tribunalul, preşedintele
acestei instanţe apreciază că este imperios necesar a se pronunţa un avocat general pentru a se
asigura instanţa că, deşi ar fi competentă conform prevederilor din Statutul CJUE şi din
Regulamentul de procedură al Tribunalului, nu este afectată coerenţa şi unitatea dreptului
unional. În aceste condiţii, acesta adresează o scrisoare preşedintelui Curţii de Justiţie pentru
ca acesta să desemneze pe unul dintre avocaţii generali pentru a formula concluziile necesare în
cazul menţionat anterior. Precizaţi care va fi răspunsul preşedintelui Curţii de Justiţie,
motivându-l.
Răspunsul preşedintelui Curţii de Justiţie va fi unul prin care solicitarea va fi respinsă pentru că
avocaţii generali funcţionează doar la nivelul Curţii de Justiţie, iar desemnarea lor pentru cauze
se face de prim avocatul general. Pe de altă parte, preşedintele Tribunalului, dacă se doreşte
exercitarea de către cineva a rolului avocatului general, ar fi trebuit să solicite judecătorilor
Tribunalului să-l desemneze dintre ei pe cel care să desfăşoare activitatea specifică unui avocat
general.
11) Menţionaţi care este rolul principal al fiecăreia dintre cele trei instanţe din cadrul CJUE.
- Curtea de Justiţie are ca principal rol examinarea legalităţii actelor instituţiilor UE şi asigurarea
interpretării şi aplicării uniforme a dreptului acesteia, precum şi soluţionarea conflictelor dintre
instituţiile Uniunii Europene, dintre aceste instituţii şi statele membre sau dintre statele membre,
în aplicarea dreptului Uniunii Europene;
- Tribunalul are ca principal rol soluţionarea în primă instanţă a acţiunilor introduse de persoane
fizice şi juridice şi statele membre, cu excepţia celor care sunt date spre soluţionare, chiar în
primă instanţă, direct Curţii de Justiţie;
- Tribunalul Funcţiei Publice al Uniunii Europene are ca principal rol soluţionarea cauzelor
dintre instituţiile Uniunii Europene şi funcţionarii acestora.
12) Precizaţi în ce situaţii poate înceta mandatul judecătorilor la Curtea de Justiţie, precum şi
care este durata normală a acestuia.
- durata normală a mandatului unui judecător la Curtea de Justiţie este de 6 ani;
- încetarea mandatului se poate produce în următoarele situaţii:
- împlinirea mandatului pentru care a fost desemnat, prin ajungerea la termenul de 6 ani,
fără ca acesta să fie prelungit, caz în care oricum termină un mandat şi începe unul nou;
- deces;
- demisie, caz în care conform art. 5 alin. (2) din Statutul CJUE, acesta trebuie să
adreseze o scrisoare de demisie președintelui Curții de Justiție, pentru a fi transmisă
președintelui Consiliului, notificarea acestuia din urmă este cea care antrenează eliberarea
postului;
- înlăturarea din funcţie (demiterea) atunci când acesta nu mai corespunde condițiilor
cerute sau nu mai îndeplineşte obligațiile aferente funcției sale.
13) Menţionaţi cine îl numeşte în funcţie pe grefierul-şef al Curţii de Justiţie şi care sunt cele
două funcţii pe care trebuie să le îndeplinească acesta.
- este numit, conform art. 253 alin. (5) TFUE, de membrii CJUE (judecători şi avocaţi generali),
alegerea sa făcându-se, prin vot secret, dintre mai mulţi candidaţi care-şi depun CV-ul.
- funcţii: jurisdicţionale şi administrative
14) Menţionaţi care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a fi
desemnat judecător la Tribunal.
- sunt aleşi dintre persoane care oferă depline garanţii de independenţă şi care au capacitatea
cerută pentru exercitarea unor înalte funcţii jurisdicţionale, procedura fiind asemănătoare cu cea
pentru desemnarea judecătorilor la Curtea de Justiţie
15) Menţionaţi în ce condiţii se poate vorbi despre avocat general la nivelul Tribunalului.
- este permisă crearea acestei funcţii, dar nu există astfel de avocaţi general la Tribunal
- dacă se doreşte exercitarea de către cineva a rolului avocatului general, atunci judecătorii
Tribunalului pot să-l desemneze dintre ei pe cel care desfăşoară activitatea de avocat general.
- judecătorul care este chemat să exercite funcţia de avocat general într-o cauză, nu poate lua
parte şi la judecarea cauzei.
16) Menţionaţi în cel fel de camere (complete) de judecată se pot întruni judecătorii din cadrul
Tribunalului.
- camere formate din trei şi din cinci judecători
- camere de unic judecător
- Marea Cameră, alcătuită din 15 judecători şi prezidată de preşedintele Tribunalului
- Tribunalul se poate întruni şi în şedinţă plenară
17) Menţionaţi aspectele prin care Tribunalul Funcţie Publice se deosebeşte de Tribunal.
- numărul de membri este mult mai mic la TFP
- competenţa este diferită -Tribunalul are ca principal rol soluţionarea în primă instanţă a
acţiunilor introduse de persoane fizice şi juridice şi statele membre, cu excepţia celor care sunt
date spre soluţionare, chiar în primă instanţă, direct Curţii de Justiţie; pe când
- Tribunalul Funcţiei Publice al Uniunii Europene are ca principal rol soluţionarea cauzelor
dintre instituţiile Uniunii Europene şi funcţionarii acestora
18) Menţionaţi care este competenţa de judecată a Tribunalului Funcţiei Publice.
- în competenţa acestei instanţe specializate intră: litigiile dintre instituţiile UE şi funcţionarii săi,
litigii de dreptul muncii şi al securităţii muncii; respectiv litigiile dintre organe, oficii sau agenţii
şi personalul lor, pentru care competenţa este atribuită CJUE