A

1.Def cele trei elemente fundamentale…(C1)

PRINCIPIUL INERȚIEI: Orice corp își păstrează starea de repaus sau de mișcare rectilinie si uniforma
atâta timp cat asupra lui nu intervine o acțiune exterioara care sa ii modifice aceasta stare.

LEGEA FUNDAMENTALA A DINAMICII: Acest principiu afirmă că variația mișcării este proporțională cu
forța și are loc pe direcția și în sensul de acțiune a forței. Variatia miscarii este reprezentata prin
acceleratie.

F=m*a
F - forta [N]
m - masa [kg]
a – acceleratia [m/s^2]

PRINCIPIUL ACȚIUNII SI REACȚIUNII: Când un corp acţionează asupra altui corp cu o forţă (numită forţă
de acţiune), cel de-al doilea corp acţionează şi el asupra primului cu o forţă (numită forţă de reacţiune)
de aceeaşi mărime şi de aceeaşi direcţie, dar de sens contrar.

2. Def notiunile… (C2)

MASA este cantitatea de substanța continuata intr-un corp sau sistem fizic închis. Unitatea de măsura
este kg.

GREUTATEA este forța cu care un câmp gravitațional acționează asupra corpului (obiectului). Unitatea
de măsura este N (NEWTON). Este o forța.
G = m*a
m - masa
a - accelerația gravitațională
G – greutatea

DENSITATEA este masa unitatii de volum a materialului in stare naturala, determinata ca raportul dintre
masa materialului si volumul materialului in stare naturala, incluzand volumul golurilor.

FORTA este marimea fizica vectoriala care masoara interactiunea intre doua corpuri. Forta reprezinta o
influenta asupra unui obiect care poate cauza o miscare.

3. Def ntiunile… (C2)

REACTIUNEA forte care apar la imbinarea inte elemente sau intre ansamble de elemente structurale.

RIGIDITATE proprietate a corpurilor de a nu se deforma sub acțiunea forțelor care se exercită asupra lor.

Prin STABILITATE se intelege impiedicarea structurii, supuse la fortele exterioare si interioare, sa

alunece, sa se incovoaie, sa se rasuceasca.
Prin REZISTENTA se intelege impiedicarea elementelor structurale (stabilirea dimensiunilor si
materialului) sa nu cedeze sub actiunea fortelor interioare.

4. Def. urm. Elem. Structural (C2)

STÂLPUL este un element structural vertical care solicitat de încercări tinde sa se comprime. Dacă un
stâlp este solicitat excentric (stâlp marginal) tinde sa se înconvoaie.

GRINZILE sunt elemente structurale orizontale supuse încovoierii, forfecarii si torsiunii sub acțiunea
forțelor exterioare. In unele cazuri datorită acțiunii vântului sau seismului pot apărea si solicitări de
compresiune sau intindere. Acestea sunt de trei tipuri simplu rezemate, continue sau in consola.
Materialele folosite pentru aceste elemente structurale sunt: beton armat, metal sau lemn.

PLĂCILE sunt elemente orizontale de suprafața, fiind supuse incovoierii. Acestea sunt rezemate pe grinzi
perimetrale, iar in funcție de dimensiunea lor in plan pot rezemate pe doua sau patru direcții. In cazul
planșeelor dala se poate întâlni si fenomenul de străpungere in zona stâlpilor. Materialul folosit este
betonul armat.

5. Def. urm. Elem. Structural (C2)

PEREȚI sunt elemente structurale verticale supuse la compresiune si incovoiere. Materialele folosite
pentru pereții structurali sunt zidărie, beton armat (diafragme), lemn sau metal.

FUNDATIILE sunt necesare pentru a transmite incarcarile terenului de fundare. Exista fundații de
suprafața, continue sub zidărie, izolate sub stâlpi sau radie in funcție de tipul de structura folosit, si
fundații de adâncime, piloții, chesoane.

(C7) GRINZILE CU ZĂBRELE sunt aranjamente stabile de bare ușoare care formează triunghiuri, fiind
folosite pentru deschideri mari. • Cu toate ca îmbinările între elemente sunt sudate sau prinse cu
șuruburi in analiza acestea sunt considerate articulate. • In elementele grinzii cu zăbrele poate apărea
doar efort axial (întindere sau compresiune) • Deoarece elementele lucrează doar la efort axial acestea
au sectiuni reduse in comparație cu elementele unui cadru.

6. Ce este o structura si care sunt proprietatile acesteia. Definitii incarcarile vertical(exemple)

(c4) O STRUCTURA (element structural) solicitat la acțiuni exterioare (încărcari) rămâne in echilibru atât
timp cât rezultanta forțelor exterioare si a celor interioare este nula. • O structura (element structural)
rămâne in echilibru atât timp cât isi păstrează starea de repaus, respectiv translatiile sunt nule si rotirea
fata de orice punct din spațiu este nula.

(C3) INCARCARILE GRAVITATIONALE (verticale)

Incarcarile gravitationale atrag toate obiectele inspire central pamantului.
Incarcarile permanent: • Finisaje • Pereți • Echipamente mecanice • Podelele
Incarcarile variabile: • Oamenii • Mobilier • Zapada
7. Definitii incarcarile orizontale, dinamice si accidentale. (C3)
INCARCARILE ORIONTALA (LATERALE) sunt cauzate de vant sau seism si in general acestea actioneaza
pe directie orizontala.
Desi aceste incarcari nu sunt predictibile, codurile specifica niste incarcari statice echivalente in functie
de zona geografica.
Evaluarea acțiunii vântului se face in funcție de factorii: • Forma clădirii • Înălțimea • Poziționarea •
Relieful din zona
Vântul exercita presiune si sucțiune asupra clădirii, cauzând incovoierea si forfecarea acesteia.
Seismul cauzează mișcări ale pamantului, transmițându-le clădirii prin intermediul infrastructurii.

INCARCARILE DINAMICE: Incarcarile care isi schimba intensitatea rapid si sunt aplicate brusc sau isi
amplifica ritmul de miscare se numesc incarcari dinamice.
Printre aceste tipuri de incarcari putem enumera: utilajele grele care vibreaza, un lift care cauzeaza o
incarcare dinamica la pornire si oprire, masinile in garaje, soldati care merg in cadenta pe un pod.
In cadrul normativelor aceste incarcari sunt echivalate cu incarcari statice.

INCARCARILE ACCIDENTALE sunt cele care rezulta dintr-un accident sau o explozie. • De exemplu stalpii
din garaj sunt proiectati astfel incat sa reziste la o forta de impact cu un autovehicul. • Aceste incarcari
sunt cuprinse, conform normativelor, in analiza prin factori de siguranta.

8. Definiti tipurile de miscare. Ce este forta si prin ce se caracterizeaza aceasta.definiti tipurile de forte in
functie de suprafata pe care actioneaza(desen si unitati de masura) (C3)
Tipuri de miscare:
TRANSLATIA: Un corp solid are o mişcare de translaţie dacă, oricare ar fi două puncte ale solidului,
segmentul care le uneşte îşi păstrează direcţia în timpul mişcării. Forta produce o miscare de translatie
daca corpul se deplaseaza dupa axa forței rezultante.
CURS 3: Forte, operatii cu forte, efectul fortelor (momentul unei forte)
ROTIREA: Un corp solid are o mişcare de rotaţie, în jurul unei axe fixe (axa de rotaţie), atunci când orice
punct al său descrie un arc de cerc cu centrul pe axa de rotaţie. Forta produce o miscare de rotatie daca
corpul se roteste dupa o axa.

FORTA este marimea fizica vectoriala care masoara interactiunea intre doua corpuri. Forta reprezinta o
influenta asupra unui obiect care poate cauza o miscare.
De exemplu, greutatea oamenilor si a mobilei dintr-o cladire cauzeaza o forta verticala pe planseu.
Actiunea vantului asupra unei fatade cauzeaza o forta orizontala.
Unitate de masura: N (newton), kN (kilonewton) Netwonul este forta care actionand asupra unui corp
de 1 kg si ii imprima acestuia o acceleratie de 1m/s.

(C3) Tipuri de forte in funcție de suprafața pe care acționează

Concentrate: Fortele concentrate reprezinta actiuni care se exercita pe suprafete foarte mici in raport cu
dimensiunile corpului, teoretic actiunea lor producanduse punctual. Unitatea de măsura kN.
Liniar distribuite: Fortele liniar distribuite sunt actiuni care se exercita continu pe o lungime a unui
element de rezistenta. Unitate de măsura kN/m.

9. Care sunt proprietatile fortelor(desene). Ce este un moment(defin., desene, unitate de masura si

exemplu de calcul) (C3)

PROPRIETĂȚILE FORȚELOR
Principiul transmisabilitatii Acest principiu ne spune ca oriunde am aplica forta pe axa sau linia fortei
efectul asupra obiectului este acelasi. Dar poate cauza schimbarea fortelor interioare sau tensiunilor
corpului studiat.

Axele forțelor paralele nu se intersectează niciodată.

Dacă axele forțelor se intersectează intr-un punct atunci ele se numesc forte concurente.
Proprietățile forțelor

1. Metoda paralelogramului 2. Metoda grafica

MOMENTUL (efectul de pârghie).
Momentul reprezintă acțiunea de rotire a unui corp.
Momentul acționează in jurul unui punct si poate fi orar sau antiorar.
Momentul (rotirea) este cauzat de o forța.
Momentul: Unitatea de măsura este kN *m. Momentul reprezintă produsul dintre forța care produce
rotirea si distanta de la forța pana in punctul de calcul ( punctul in jurul căruia se rotește corpul ).
Distanta este din punctul de calcul perpendiculara pe axul forței sau cea mai scurta linie din punctul de
calcul la axul forței.
C.
10. Ce este echilibrul, tipuri de echilibru, conditie de echilibru in plan. Definiti tipurile de reazeme si de
legaturi intre corpuri/elemente structural (C4)
ECHILIBRUL este reprezentat de pastrarea stării de repaus (sau starea inițială)
O structura (element structural) solicitat la acțiuni exterioare (încărcari) rămâne in echilibru atât timp
cât rezultanta forțelor exterioare si a celor interioare este nula.
Conditiile de echilibru in plan:
O structura (element structural) rămâne in echilibru atât timp cât isi păstrează starea de repaus,
respectiv translatiile sunt nule si rotirea fata de orice punct din spațiu este nula.
Analiza răspunsului unei structuri (element structural) la acțiuni exterioare consta in determinarea
reactiunilor (forțelor de legătura) cu condiția păstrării stării de echilibru. • Efectul pierderii echilibrului se
manifesta prin transformarea sistemului in mecanism (ansamblu sau local), situație incompatibila cu
cerintele unei structuri.

Tipuri de echilibru
Echilibru de translație
Echilibru de rotație
Grade de libertate

Def. tip de reazeme

Reazemul simplu împiedica deplasarea corpului pe direcția reazemului, in punctul de sprijin,
introducând o singura reacțiune de tip forța.
Reazemul articulat împiedica orice deplasare a corpului, in punctul de sprijin, introducând doua
reacțiuni de tip forța.
Reazemul incastrat fixează in totalitate corpul, împiedicând deplasarea si rotirea corpului pe direcția
reazemului, in punctul de sprijin, introducând doua reacțiuni de tip forța după direcțiile principale si o
reacțiune de tip moment care blochează rotirea punctului.

11. Enumerati modul de deformare a elementelor si atribuiti caracterstica sectunii transversale

corespunzatoare. Definiti la aleegere doua caracteristici geometrice a sectiunii transversal(definitie,
desen, metoda de determinare, unitate de masura) (C5)
Mod deformare - Caracteristica
Compresiune - Aria secțiunii transversale
Intindere - Aria secțiunii transversale
Forfecare - Momentul static
Moment incovoietor - Moment de inertie
Torsiune - Moment de inerție polar
Zveltețea - Raza de giratie
Momentul static- Proprietatea secțiunii transversale care influentează forfecarea elementelor
structurale se numește moment static. Momentul static măsoară momentul unei arii in raport cu o axa
de referință. Momentul static se folosește si pentru determinarea centrului de greutate Unitatea de
măsura este [ m3]

Etapele determinării Momentului static

1.Determinarea centrului de greutate
2. Stabilirea zonei pentru care calculam momentul static
3. Impartirea zonei in figuri geometrice elementare
4. Determinarea ariei si a distantei de la centrul de greutate a fiecărei secțiuni elementare la centrul de
greutate a întregii Secțiuni
5. Aplicarea relațiilor matematice

Moment de inertie- Aceasta caracteristica a secțiunii transversale măsoară capacitatea elementului

structural de a se opune incovoierii. Momentul de inerție se poate calcula in funcție de centrul de
greutate, sau in funcție de o axa diferită de cea a centrului de greutate

12. Definiti eforturile(desen) si diagramele de eforturi. Enumerati etapele pentru determinarea

eforturilor. (C6)

Cunoscând răspunsul la întrebarea anterioară putem verifica cerintele minime necesare care trebuie
îndeplinite de către elementul structural analizat, respectiv dimensiunile si forma secțiunii transversale.
Cunoscând fortele exterioare si reactiunile putem determina eforturile intr-o secțiune.

Efort axial- Efect de intinde sau compresiune

Este o forța perpendiculara pe secțiunea transversala
Se considera pozitivă dacă este îndreptată înspre normala exterioara a secțiunii elementului (întinde sau
trage de partea corpului pe care se determina)

Forța tăietoare - Este o forța paralela la secțiunea transversala

Se considera pozitivă atunci când pe fata din dreapta este orientata de jos in sus si pe partea din stânga
este orientata de sus in jos.
 Forța tăietoare este pozitivă dacă tinde sa rotească partea analizată in sens orar si negativă dacă o
rotește antiorar

Moment incovoietor - Este un moment concentrat care acționează in centrul de greutate asecțiunii
transversale.
Momentul incovoietor se considera pozitiv dacă evaluând partea din dreapta acesta rotește orar corpul
studiat, iar dacă evaluam partea dinbstânga acesta rotește antiorara corpul studiat.
Dacă momentul întinde fibra inferioară si comprima fibra superioarabatunci acesta este pozitiv.
Aceste eforturi acționează in centrul de greutate al secțiunii.

Determinarea eforturilor intr-o secțiune cu ajutorul ecuațiilor de echilibru:

Etape:
1. Determinarea reactiunilor
2. Alegerea unui punct din interiorul elementului
3. Îndepărtarea pârtii din dreapta (sau stânga) si introducerea efectului pârtii respective prin
cele trei necunoscute ( forța axiala, forța tăietoare si momentul incovoietor).
4. Scrierea si rezolvarea ecuațiilor de echilibru.
Diagramele de eforturi sunt grafice care reprezintă variația efortului de a lungul barei (elementului)

13. Definiti grinzile cu zabrele, enumerati metodele de rezolvare ale acestora. Explicati o metoda la
alegere (etae, desen). (C7)

GRINZILE CU ZĂBRELE sunt aranjamente stabile de bare ușoare care formează triunghiuri, fiind folosite
pentru deschideri mari.
Cu toate ca îmbinările între elemente sunt sudate sau prinse cu șuruburi in analiza acestea sunt
considerate articulate.
In elementele grinzii cu zăbrele poate apărea doar efort axial (întindere sau compresiune)
Deoarece elementele lucrează doar la efort axial acestea au sectiuni reduse in comparație cu elementele
unui cadru.

Metode de analiza a grinzilor cu zăbrele

• Metoda izolarii nodurilor
• Metoda sectiunilor
• Metoda grafica

Metoda sectiunilor
• Determinarea reactiunilor
• Alegerea barelor care vor fi sectionate
• Introducerea pe nod a fortelor exterioare si reactiunilor
• Înlocuirea barelor sectionate cu forte necunoscute
• Scrierea celor trei ecuatii de echilibru
• Suma forțelor pe verticala este nula
• Suma forțelor pe orizontala este nula
• Suma de momente intr-un punct oarecare trebuie sa fie nula ( pentru simplificare se va alege un nod in
care se intersectează mai multe necunoscute)
• După determinarea eforturilor axiale se trece la următorul nod

14. Definiti tensiunile si deformatiile specifice ale materialelor. Care este legatura intre tensiuni si
deformatii (grafic si puncte caracteristice)

TENSIUNEA (efortul unitar) este actiunea (fortele interioare) care apare pe o suprafața ( dA ) foarte
mică.
Fortele interioare (eforturi) care revin unității de suprafața ( dA ) se numesc tensiuni.
Tensiunile se pot descompune in doua direcții Normale- Tangențiale

Cele trei moduri de deformare a unui corp sunt:

• Deformare liniara
• Deformare transversala
• Deformare unghiulară

Legătura între tensiuni si deformații

• Modulul de elasticitate transversal
• Modulul de elasticitate longitudina
D.
15. Solicitare axiala: definitie, tensiuni, mod de determinare, exemple (desen, diagrama tensiuni, unitati
de masura). Bare cu variatii bruste de sectiune solicitate axial. (C9)

Def: Se numește solicitare axiala acea forma de solicitare a unei bare, la care in orice secțiune
transversala a barei apare doar o forța (efort) axiala aplicată in centrul de greutate a barei.

Tensiunile care apar intr-o bara solicitată la efort axial sunt cele normale la secțiunea transversala.
Înlăturând tronsonul II al barei pentru ca tronsonul I sa rămână in echilibru in secțiunea transversala
trebuie sa apăra forte a căror rezultanta este N si este egala cu forța P.
Tensiunile normala la secțiunea transversala, sunt uniform distribuite pe suprafața secțiunii transversal.
Valoarea tensiunilor se poate obține cu relația:

Problema de verificare
• Se cunoaște aria secțiunii transversale
• Se cunoaște efortul axial maxim din elementul analizat
Se verifica elementul comparând tensiunea obținută numeric cu tensiunea admisibilă obținută
experimental.

Problema de dimensionare
• Se cunoaște efortul maxim din elementul analizat
• Se cunoaște tensiunea maxima admisibilă in funcție de materialul folosit
Se determina aria necesară a secțiunii transversale

Problema de sarcina capabilă

• Se cunoaște aria elementului
• Se cunoaște tensiunea maxima admisibilă in funcție de materialul folosit
Se determina efortul capabil la care rezista bara in condiții de siguranta

Diagrame de efort axial.

A) bara (element liniar) solicitat la întindere
B) Zid de cărămida solicitat la compresiune ținând seama de greutatea elementului
Bare cu variații bruște
16. Forfecare pura: definitie, tensiuni, mod de determinare, exemple(desen, unitati de masura).
Rasucirea/torsiunea elementelor circulare: definitie, tensiuni, mod de determinare, exemple(desen,
diagrama tensiuni, unitati de masura) (c10)

FORFECARE PURA: O secțiune transversala a unei bare este supusa la forfecare pura , dacă la reducerea
forțelor interioare care acționează in centrul de greutate se obține doar o componenta continuat in
planul secțiuni, adică o forța tăietoare.

Un astfel de caz îl reprezintă tăierea unei table metalice cu foarfeca.

TENSIUNIL care apar datorită acestei solicitări sunt tesiuni tangențiale secțiunii transversale tau.

RĂSUCIRE, MOMENT DE TORSIUNE

O bara este supusa la răsucire când in secțiunea ei transversala fortele interioare se reduc doar la un
cuplu de forte care acționează intr-un plan normal pe axa ei si produc un moment in jurul axei
longitudinale a barei.

Răsucire, Moment de torsiune

1. Verificare
2. Dimensionare
3. Moment de torsiune capabil
17. Solicitare incovoiere cu forfecare: definitie, tensiuni, mod de determinare, exemple(desen, diagrama
tensiuni, unitati de masura) (C11)

O bara dreapta este supusa la incovoiere in cazul când, sub acțiunea sarcinilor exterioare, axa
longitudinală a elementului se curbează.
Incovoierea este legată de existența in secțiunea bare a momentului incovoietor M.

Momentul incovoietor din secțiunea unei bare este însoțit de forța tăietoare. Apar doua tipuri de
solicitări
incovoiere pura
si incovoiere cu forfecare.

In cazul incovoierii cu forfecare starea de solicitare se poarte descompune studiind separat efectul de
incovoiere si cel de forfecare.
• starea de incovoiere produce tensiuni sigma
• starea de forfecare produce tensiuni tau

Incovoiere pura
In secțiunea transversala apare doar moment incovoietor. Pentru determinarea legii de distribuție a
tensiunilor sigma in secțiunea transversala trebuie sa analizam deformata elementului.

Se constata lungirea fibrelor din partea de jos a fâșiei neutre, iar fibrele din partea de sus se comprima.
Lungimea fâșiei neutre rămâne aceeași. Secțiunea transversala si perpendiculara pe axa elementului
înainte de deformare rămâne si după deformare perpendiculara pe axa deformata a elementului.
Pentru determinarea legii de distribuție a tensiunilor sigma in secțiunea transversala trebuie sa analizam
deformata elementului.

18. Solicitari compuse: definitie, tensiuni, mod de determinare, exemple(desen, diagrama tensiuni,
unitati de masura) (C12)

Solicitari compuse: In secțiunea unei bare apar trei eforturi, axial ,forța tăietoare si moment incovoietor,
dacă avem un singur efort diferit de zero iar celelalte doua sunt zero atunci avem un caz de solicitare
simpla.
In cazul in care cel puțin doua eforturi sunt diferite de zero avem un caz de solicitare compusă.

Deși incovoiera cu forța tăietoare respecta cerintele de la solicitarea compusă, având moment
incovoietor si forța tăietoare, aceasta nu se încadrează in aceasta categorie deoarece momentul
incovoietor produce tensiuni normale ( sigma ), iar forța tăietoare produce tensiuni tangentaiale ( tău ).
Acestea studiind-se separat.
Vom studia solicitări compuse din incovoiere cu tracțiune sau cu compresiune: 1. Grinda dreapta
solicitată de o forța înclinată aplicată intr-un plan principal centrelor de inerție. 2. Compresiune
excentrică a barelor de înălțime mică.

Tensiunile care apar in secțiune se pot determina cu relațiile:

Pentru determinarea axei neutre presupunem tensiunea sigma egala cu zero.