Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Adaptarea Potentialului Productiv Al Unei Industrii PDF
Adaptarea Potentialului Productiv Al Unei Industrii PDF
Adaptarea Potentialului Productiv Al Unei Industrii PDF
TEMA LUCRĂRII
Alte informaţii:
Tabel nr. 2
Extras din “ NOTA DE COMANDĂ “ privind retehnologizarea
unor societăţi comerciale
S.C. Artfil S.C. Apulum
Indicatori U.M. Total
Sighişoara Alba-Iulia
1. Termen de intrare în funcţiune 20 febr. 10 ian.
2. Capacitate tehnică mii buc. 140 325 465
3. Fonduri de investiţii din care: mil. U.V. 1050 2550 3600
3.1. Construcţii-montaj mil. U.V 50 120 170
3.2. Utilaje mil. U.V. 1000 2430 3430
4. Cost unitar aferent producţiei
U.V. 45000 45000
interne din care:
4.1. Materii prime din import
$ 1.55 1.55
înglobate în produsul finit
4.2. Materii prime exportabile U.V. ($) 14400 (2) 14400 (2)
5. Cost unitar aferent producţiei la
U.V. 49000 49000
export din care:
5.1. Cost unitar suplimentar pt.
U.V. 4000 4000
producţia de export
6. Preţ vânzare producţie internă U.V. 56000 56000
7. Preţ vânzare producţie export $ 16.8 16.8
Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
Tabel nr. 3
Extras din “ NOTA DE COMANDĂ “ privind modernizarea
societăţilor comerciale
Tabel nr. 4
Indicatori pe unitatea de produs
(“ SERVICIU CAFEA “ETALON)
– în anul de bază –
Porţelanul
Nr. Porţelanul IRIS Cluj
Indicator U.M. Curtea de
crt. Dorohoi Napoca
Argeş
1. Cost unitar variabil din care: U.V. 40000 44000 42000
U.V. 12600 13320 12000
1. 1. Materii prime exportabile
($) (1,75) (1,85) (1,67)
Materii prime din import
1.2. $ 1.50 1.25 1.20
înglobate în produsul finit
Cost unitar convenţional-
2. U.V. 9000 8000 9000
constant
Cost unitar suplimentar
3. U.V. 2000 2500 3000
aferent producţiei de export
Cost unitar aferent
4. U.V 49000 52000 51000
producţiei interne
Cost unitar aferent producţiei
5. U.V. 51000 54500 54000
export
Preţ vânzare producţie
6. U.V. 54000 55000 55000
internă
Preţ vânzare producţie
7. $ 17.6 15.2 16.0
export
Tabel nr. 5
Distanţele pe cale rutieră (transport auto) între producătorii de porţelan şi
beneficiarii de pe piaţa internă şi externă
- Km-
PRODUCĂTORI
Curtea de
Dorohoi Cluj Napoca Sighişoara Alba Iulia
Argeş
CONSUMATORI
1 BUCUREŞTI 145 680 470 305 455
2 CRAIOVA 120 795 505 340 205
3 PIATRA NEAMŢ 585 210 295 200 345
4 TÂRGU MUREŞ 170 245 115 60 195
5 BAIA MARE 310 225 95 255 400
6 SIBIU 60 275 100 75 65
7 TIMIŞOARA 245 450 195 265 160
8 CLUJ NAPOCA 140 220 -- 170 95
9 ALBA IULIA 110 315 95 155 --
10 GALAŢI 260 240 325 250 285
11 EXPORT 350 95 110 260 --
Pe baza datelor din tabelul nr.2: “Extras din Nota de comandă privind
retehnologizarea unor societăţi comerciale” şi din tabelul nr. 3: “Extras din Nota de
comandă privind modernizarea societăţilor comerciale”, se determină creşterea capacităţii
de regim în urma acţiunilor de retehnologizare şi modernizare, pornindu-se de la
capacitatea tehnică anuală ce revine la 1 milion U.V. investiţii şi durata de funcţionare în
anul curent.
Pentru determinarea numărului de luni de funcţionare se are în vedere faptul că
intrarea în funcţiune a modernizărilor în zilele de 10, 15 sau 20 ale lunii calendaristice
corespunde cu 0,66; 0,5; respectiv 0,33 luni calendaristice de funcţionare, la care se
adaugă numărul de luni întregi de funcţionare până la sfârşitul anului (31 decembrie).
Spre exemplu pentru S.C. ARTFIL Sighişoara se procedează astfel:
- se determină capacitatea tehnică anuală care revine la 1 milion U.V. investiţii:
140 mii buc : 1050 mil. U.V. investiţii = 0,133 mii buc. / 1 milion U.V. investiţii
- se determină capacitatea tehnică lunară care revine la 1 milion U.V. investiţii :
0,133 mii buc./an x 1 milion U.V. investiţii : 12 luni/an = 0,0111 mii buc./lună x 1mil.
U.V. investiţii.
- cunoscând data intrării în funcţiune şi implicit numărul de luni de funcţionare în
perioada pentru care s-a efectuat studiul pieţei, se calculează “Capacitatea anuală de
regim care revine la 1 milion U.V. investiţii“: 0,0111 mii buc./lună x 1 mil. U.V. invest. x
10,33 luni funcţionare = 0,1147 mii buc./1 mil. U.V. investiţii
- luând în considerare volumul total al investiţiilor folosite pentru retehnologizare şi
modernizare, se determină “Capacitatea anuală de regim “: 0,1147 mii buc./1 mil. U.V.
investiţii x 1050 mil. U.V. investiţi = 120,435 mii buc. SERVICII DE CAFEA.
S.C. ARTFIL
1 140 -- 1050 0,133 10,33 0,0111 0,1147 120,435 15,507 34,976 34,976 34,976
Sighişoara
S.C. APULUM
2 325 -- 2550 0,127 11,66 0,0106 0,1236 315,180 71,901 81,093 81,093 81,093
Alba Iulia
S.C.
PORŢELANUL
3 -- 0,120 1 0,120 10,50 0,0100 0,1050 0,1050 0,0150 0,0300 0,0300 0,0300
Curtea de
Argeş
S.C.
4 PORŢELANUL -- 0,105 1 0,105 10,33 0,0087 0,0899 0,0899 0,0116 0,0261 0,0261 0,0261
Dorohoi
S.C. IRIS
5 -- 0,155 1 0,155 11,00 0,0129 0,1419 0,1419 0,0258 0,0387 0,0387 0,0387
Cluj Napoca
TEST NR. 1
pentru verificarea modului de întocmire a Tabelului nr.6 (creşterea capacităţii de producţie
datorată retehnologizării şi modernizării)
Să se determine sporul de capacitate anuală şi trimestrială de regim, ca urmare a modernizării S.C. IRIS Cluj-Napoca, ştiind că:
• Creşterea producţiei fizice ca urmare a modernizării (spor de capacitate tehnică anuală): 0,155 mii buc. servicii cafea;
• Volumul de investiţii alocat: 1 milion U.V.;
• Termen de intrare în funcţiune: 10 februarie.
Se va folosi pentru rezolvare modelul de mai jos.
Spor
capacitate Capacitate
Capacitate Capacitate
tehnică în regim
Capacitate tehnică de regim Capacitate de regim trimestrială
urma Volum de anuală
Proiect de tehnică la Nr. luni de lunară la anuală la
modernizării investiţii aferentă
modernizare 1 mil. U.V. funcţionare 1 mil. U.V. 1 mil U.V.
. (mil. U.V.) valorii
investiţii investiţii investiţii (mii
. investiţiilor
(mii buc.) buc.)
. (mii buc.)
(mii buc.) Tr. I Tr.II Tr.III Tr.IV
S.C. IRIS
Cluj-Napoca
TEST NR. 2
pentru verificarea modului de întocmire a Tabelului nr.6 (creşterea capacităţii de producţie
datorată retehnologizării şi modernizării)
Să se determine creşterea anuală şi trimestrială a capacităţii de regim, ca urmare a retehnologizării la S.C. APULUM Alba-Iulia,
cunoscând următoarele informaţii:
• Capacitatea tehnică anuală datorată retehnologizării: 325 mii buc. serviciu de cafea;
• Volumul de investiţii alocat: 2550 milioane U.V.;
• Termen de intrare în funcţiune: 15 februarie.
Se va folosi pentru rezolvare modelul de mai jos:
Capacitate Capacitate
Capacitate Capacitate Capacitate Capacitate de regim
tehnică Spor de regim
tehnică la tehnică de regim trimestrială
anuală Volum de capacitate anuală
Proiect de 1 mil. lei Nr. luni de lunară la anuală la
datorată investiţii tehnică la aferentă
modernizare (mii buc. funcţionare 1 mil. U.V. 1 mil U.V.
retehnolo- (mil. U.V.) 1 mil. U.V. valorii
servicii de investiţii investiţii
gizării (mii investiţii investiţiilor
cafea) (mii buc.) (mii buc.)
buc.) (mii buc.)
Tr. I Tr.II Tr.III Tr.IV
S.C. APULUM
Alba-Iulia
Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
a) PORŢELANUL Curtea de Argeş: (40.000 U.V. x 6%)/10 mil. U.V. = 240 U.V. / 1
mil. U.V.;
b) IRIS Cluj Napoca: (42.000 U.V. x 5% ) /10 mil. U.V. = 210 U.V. / 1 mil. U.V. ;
c) PORŢELANUL Dorohoi: (44.000 U.V. x 3% )/10 mil. U.V. =132 U.V. /10 mil. U.V.
Criterii 1 2 3 4 5 6
Variante
Porţelanul preferat
Curtea de 0,1050 49 000 export 240 10,50 Să nu fie neglijate la
Argeş (2)
preferat modernizarea
Porţelanul
0,0899 52 000 export 132 10,33 procesului
Dorohoi
(3) tehnologic
IRIS Cluj
0,1419 51 000 -- 210 11,00
Napoca
a j max − aij
uij = - pentru criteriul de minim.
a j max − a j min
unde: aij = elementele matricii A = (aij), pentru i = 1 ,..., 3 şi j = 1 ,..., 6;
ajmax = nivelul maxim pentru criteriul j;
ajmin = nivelul minim pentru criteriul j.
Determinarea utilităţilor pentru fiecare dintre cele trei variante, pentru toate cele
şase criterii este prezentată în continuare:
Criterii 1 2 3 4 5 6
Variante
PORŢELANUL
0,290 1 1 1 0,254 1
Curtea de Argeş
PORŢELANUL
0 0 0,5 0 0 0,5
Dorohoi
IRIS Cluj
1 0,333 0 0,722 1 0,75
Napoca
Varianta 1
Societăţi
Capacitate Capacitate de Volum
Nr. comerciale
tehnică anuală regim anuală de investiţii
Crt. producătoare de
(mii servicii cafea) (mii servicii cafea) (mil. U.V.)
porţelan
S.C. ARTFIL
1 140 120,435 1.050
Sighişoara
S.C. APULUM
2 325 315,180 2.550
Alba Iulia
S.C.
3 PORŢELANUL 580 580 ---
Curtea de Argeş
S.C.
4 PORŢELANUL 320 320 ---
Dorohoi
S.C. IRIS
5 600 600 ---
Cluj Napoca
TOTAL 1.965 1.935,615 3.600
Această variantă nu acoperă cererea pieţei din anul pentru care s-a făcut studiul de
marketing (2.000 mii buc. servicii cafea), prezentând un deficit de:
2.000 mii buc. – 1.965 mii buc. = 35 mii bucăţi faţă de capacitatea tehnică anuală;
2.000 mii buc.–1.935,615 mii buc. = 64,385 mii bucăţi faţă de capacitatea de regim
anuală.
Ca urmare, această variantă este inoperantă.
Varianta 2
Capacitate Capacitate de
Societăţi comerciale Volum de
Nr. tehnică anuală regim anuală
producătoare de investiţii
Crt. (mii servicii (mii servicii
porţelan (mil. U.V.)
cafea) cafea)
S.C. ARTFIL
1 140 120,435 1 050
Sighişoara
S.C. APULUM Alba
2 325 315,180 2 550
Iulia
S.C. PORŢELANUL 580 580
3
Curtea de Argeş 72 63 600
S.C. PORŢELANUL
4 320 320 ---
Dorohoi
S.C. IRIS 600 600
5
Cluj Napoca 85,25 78,045 550
TOTAL 2 122,25 2 076,66 4 750
Varianta 2 ar putea fi acceptabilă, deoarece oferta este mai mare decât cererea
pieţei (2.076,66>2.000), urmând a se verifica realizarea producţiei de SERVICII CAFEA
pe trimestre, în funcţie de solicitarea beneficiarilor interni şi externi. Defalcarea pe
trimestre se face numai pentru capacitatea de regim, cu date din tabelul 6 şi 8. Calculele
sunt prezentate în tabelul nr. 9.
În cazul în care varianta a 2-a nu acoperă CEREREA din anul curent (vezi: Tabelul 1)
de 2.000 mii buc. servicii cafea, adică capacitatea de regim anuală (calculată în mii buc.
servicii cafea) este mai mică, se va întocmi o nouă variantă, variantă a 3-a.
În varianta a 3-a fiecare student va majora volumul de investiţii pentru modernizări
până la maxim 1.300 milioane u.v., alocat la două sau trei unităţi existente, în baza
aceloraşi criterii conţinute în Cap.III.
În cazul în care varianta a 3-a nu acoperă CEREREA din anul curent (vezi: Tabel 1)
adică, capacitatea de regim anuală este mai mică, se va întocmi o nouă variantă, şi
anume varianta a 4-a.
În cazul unei eventuale variante a 4-a fiecare student va aloca maxim 1.500 mld.
u.v. la toate cele trei unităţi existente în baza aceloraşi criterii precizate în Cap.III.
În cazurile extreme, când varianta a 4-a nu acoperă cererea din anul curent (2.000
mii buc. servicii de cafea) se va lua urgent legătura cu:
- prof.dr. I. Plumb (pentru studenţii de la I.D.D. – Bucureşti şi Slatina)
telefon: 659.61.95; fax: 312.95.49
- prof.dr. I. Raţiu-Suciu (pentru centrul teritorial Constanţa)
telefon: 320.73.99; fax: 312.95.49
În cazurile când una din variantele întocmite (a 2-a, a 3-a sau a 4-a) asigură o
acoperire a cererii pieţei adică prin creşterea capacităţii anuale de regim peste 2.000 mii
buc. servicii cafea, se va urmări defalcarea acesteia pe cele patru trimestre ale anului,
luând ca model tabelul 9.
Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
Tabel nr. 9
Capacitatea de regim pe trimestre a holdingului după retehnologizare
şi prima fază a modernizării
Capacitate de
Repartizare pe trimestre
Nr. regim anuală
Societăţi comerciale (mii SERVICII CAFEA)
Crt. (mii
servicii cafea) Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV
1 ARTFIL Sighişoara 120,435 15,507 34,976 34,976 34,976
2 APULUM Alba Iulia 315,180 71,901 81,093 81,093 81,093
PORŢELANUL Curtea 580 145 145 145 145
3
de Argeş 63 9 18 18 18
PORŢELANUL
4 320 80 80 80 80
Dorohoi
600 150 150 150 150
5 IRIS Cluj Napoca
78,045 14,190 21,285 21,285 21,285
TOTAL PRODUCŢIE 2 076,660 485,598 530,354 530,354 530,354
CERERE 2 000 430 500 535 535
DIFERENŢE + 76,660 + 55,598 + 30,354 - 4,646 - 4,646
Varianta 3
ATENŢIE! În cazul în care capacitatea de regim trimestrială este mai mică (într-un
trimestru sau în mai multe trimestre) decât cererea trimestrială precizată pentru toţi
studenţii la acelaşi nivel, tabel 1), se va relua ciclul de alocare a fondurilor de investiţii
întocmind o nouă variantă (de regulă varianta a 3-a sau a 4-a).
În momentul în care o variantă de retehnologizare + modernizare acoperă şi
solicitările trimestriale ale cererii (pieţei), respectiva variantă constituie VARIANTA DE
LUCRU şi bază de informaţii pentru întocmirea Tabelului 12 – Balanţa CERERE-
OFERTĂ.
Pentru eliminarea deficitului din trimestrele III şi IV, se propune efectuarea unor
lucrări de modernizare şi la S.C. PORŢELANUL Dorohoi, cu un volum de investiţii de 200
milioane U.V.
Tabel nr. 10
Capacitatea de regim anuală a holdingului după retehnologizare
şi a doua fază a modernizării
Nr. Societăţi comerciale Capacitate Capacitate de regim Volum de
crt. producătoare de porţelan tehnică anuală anuală investiţii (mil.
(mii servicii (mii servicii cafea) U.V.)
cafea)
1 S.C. ARTFIL Sighişoara 140 120,435 1 050
2 S.C. APULUM Alba Iulia 325 315,180 2 550
3 S.C. PORŢELANUL 580 580
Curtea de Argeş 72 63 600
4 S.C. PORŢELANUL 320 320
Dorohoi 21 17,98 200
5 S.C. IRIS Cluj Napoca 600 600
85,25 78,045 550
TOTAL 2 143,25 2 094,64 4 950
Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
Varianta 3 acoperă integral cererea pieţei şi urmează să se verifice în continuare
concordanţa trimestrială între realizarea producţiei şi cererea beneficiarilor. Defalcarea pe
trimestre se face pentru capacitatea de regim, rezultatele calculelor fiind redate centralizat
în tabelul nr. 11.
Tabel nr. 11
Capacitatea de regim pe trimestre a holdingului după retehnologizare
şi a doua fază a modernizării
Nr. Societăţi comerciale Capacitatea Repartizare pe trimestre
crt. de regim (mii SERVICII CAFEA)
anuală
(mii servicii Trim. Trim. II Trim. III Trim. IV
cafea) I
1 ARTFIL Sighişoara 120,435 15,507 34,976 34,976 34,976
2 APULUM Alba Iulia 315,180 71,901 81,093 81,093 81,093
3 PORŢELANUL 580 + 63 145 145 145 145
Curtea de Argeş 9 18 18 18
4 PORŢELANUL 320 + 17,98 80 + 80 + 80 + 80 +
Dorohoi 2,314 5,222 5,222 5,222
5 IRIS Cluj Napoca 600 + 78,045 150 + 150 + 150 + 150 +
14,190 21,285 21,285 21,285
TOTAL PRODUCŢIE 2 094,64 487,912 535,576 535,576 535,576
CERERE 2 000 430 500 535 535
DIFERENŢE + 94,64 + 57,912 + 35,576 + 0,576 + 0,576
În această variantă se constată că sunt satisfăcute cerinţele de ordin cantitativ pe
total şi pe trimestre, deci ea poate fi considerată varianta definitivă.
Pentru întocmirea “Balanţei Cerere-Ofertă pentru produsul SERVICIU CAFEA”
(tabelul nr. 12) sunt utilizate datele iniţiale din tabelul nr. 1, la care se vor adăuga la
capitolul “OFERTĂ” sporurile de producţie realizate ca urmare a retehnologizării (tabelul
nr. 11). Plusul de producţie obţinut va fi repartizat integral pieţei externe. Rezultatele sunt
prezentate în tabelul următor:
Tabel nr. 12
Balanţa Cerere-Ofertă pentru produsul “SERVICIU CAFEA”
după retehnologizare şi modernizare
Nr. INDICATORI Total anual Cantităţi trimestriale
crt. (mii buc.) (mii buc. SERVICII CAFEA)
Trim. I Trim. II Trim. Trim. IV
III
1 ARTFIL Sighişoara 120,435 15,507 34,976 34,976 34,976
2 APULUM Alba Iulia 315,180 71,901 81,093 81,093 81,093
3 PORŢELANUL Curtea de 643 154 163 163 163
Argeş
4 PORŢELANUL Dorohoi 337,98 82,314 85,222 85,222 85,222
5 IRIS Cluj Napoca 678,045 164,190 171,285 171,285 171,285
TOTAL OFERTĂ 2 094,64 487,912 535,576 535,576 535,576
CERERE PIAŢĂ 2 094,64 487,912 535,576 535,576 535,576
(mii buc.)
A. Cerere internă 800 255 125 210 210
1 Bucureşti 150 48 22 40 40
2 Craiova 75 25 10 20 20
3 Piatra Neamţ 60 22 8 15 15
Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
4 Târgu Mureş 50 18 8 12 12
5 Baia Mare 55 19 10 13 13
6 Sibiu 65 17 12 18 18
7 Timişoara 105 45 16 22 22
8 Cluj Napoca 85 15 18 26 26
9 Alba Iulia 55 18 9 14 14
10 Galaţi 100 28 12 30 30
B. Export 1 294,64 232,912 410,576 325,576 325,576
Piatra Neamţ
Târgu Mureş
Baia Mare
Total
Timişoara
Bucureşti
(km.)
Craiova
Galaţi
ofertă
Sibiu
Beneficiar
(mii
Producător buc.)
(S0)
v1 v2 v3 v4 v5 v6 v7 v8
u1 15,507
u2 25 17 11,901
u3 3,402
u4 48 18,598 2,493 19 33,099 28
u1 + v4 = 60 u4 + v3 = 295 u1 = 0 v1 = 415 v5 = 40
u2 + v2 = 205 u4 + v4 = 115 u2 = 20 v2 = 185 v6 = 45
u2 + v6 = 65 u4 + v5 = 95 u3 = -30 v3 = 240 v7 = 140
Þ
u2 + v7 = 160 u4 + v7 = 195 u4 = 55 v4 = 60 v8 = 270
u3 + v3 = 210 u4 + v8 = 325
u4 + v1 = 470
Se construieşte în continuare matricea C0 = (Cij) unde:
Soluţia (S0) nu este optimă întrucât există Cij < 0. Cea mai mare valoare negativă
este C11 = -110. Introducem o variabilă X (X > 0) pe poziţia (1,1) în soluţia (S0); construim
un ciclu, astfel încât să se respecte cererea/disponibilul existente iniţial.
X 15,507 - X
25 17 11,901
3,402
48 - X 18,598 2,493 + X 19 33,099 28
Þ X = min. {15,507 ; 48} = 15,507
(S1)
15,507
25 17 11,901
3,402
32,493 18,598 18 19 33,099 28
Se observă că există Cij < 0. Cea mai mare valoare negativă este C28 = -5. Rezultă
că soluţia (S1) nu este optimă şi se introduce variabila X pe poziţia (2,8), şi construim un
ciclu similar cu cel de la etapa anterioară.
15,507
25 17 11,901 - X X
3,402
32,493 18,598 18 19 33,099 +X 28 - X
Þ X = min. {11,901 ; 28) = 11,901
(S2)
15,507
25 17 11,901
3,402
32,493 18,598 18 19 45 16,099
(C2)
0 260 70 110 325 135 235 90
25 0 90 120 345 0 5 0
295 635 0 215 215 255 340 0
0 260 295 0 0 -5 0 0
Se observă că există Cij < 0, deci (S2) nu este optimă. Se procedează similar cu
(S0) şi (S1).
15,507
25 17 - X 11,901 +X
3,402
32,493 18,598 18 19 X 45 16,099 - X
Þ X = min. {17; 16,099} = 16,099
Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
(S3)
15,507
25 0,901 28
3,402
32,493 18,598 18 19 16,099 45
Se testează optimalitatea soluţiei (S3).
u1 + v1 = 305 u4 + v3 = 295 u1 = 0 v1 = 305 v5 = -70
u2 + v2 = 205 u4 + v4 = 115 u2 = 130 v2 = 75 v6 = -65
u2 + v6 = 65 u4 + v5 = 95 u3 = 80 v3 = 130 v7 = 30
u2 + v8 = 285 u4 + v6 = 100 Þ u4 = 165 v4 = -50 v8 = 155
u3 + v3 =210 u4 + v7 = 195
u4 + v1 = 470
Se construieşte matricea C3 = (Cij); Cij = dij - (ui + vj)
(C3)
AI 22 10 0,093 12 16 12
CN 7,907 10
B C PN BM S T G
Sighişoara
Craiova
Piatra Neamţ
Târgu Mureş
Alba Iulia
Baia Mare
Timişoara
Alba Iulia
Export
18 = 18
71,901 = 18 + 25 +0,901 + 28 Târgu Mureş
Alba Iulia
19 = 19
Baia Mare
Timişoara 45 = 45
15 = 15
82,314 = 78,912 + 3,402 Dorohoi Cluj Napoca
18 = 18
Alba Iulia
8 = 0,093 + 7,907
Piatra Neamţ
81,093=9+22+10+0,093 8=8
Alba Iulia Târgu Mureş
12+16+12
10 = 10
Baia Mare
18 = 18
85,222 = 85,222 Dorohoi Cluj Napoca
9=9
Alba Iulia
15 = 15
Piatra Neamţ
81,093 = 14 + 20 + 17,093 + 30 12 = 12
Alba Iulia Târgu Mureş
13 = 13
Baia Mare
26 = 26
85,222 = 85,222 Dorohoi Cluj Napoca
14 = 14
Alba Iulia
Să se distribuie producţia de servicii de cafea de la producători la consumatori utilizând metoda grafurilor cu două puncte
omogene, cunoscând următoarele informaţii pentru Trimestrul IV. Se va apela la cele trei criterii din MODEL:
Producţia disponibilă
Cerere:
(servicii cafea)
ARTFIL SIGHIŞOARA 34.976 BUCUREŞTI 40.000
APULUM ALBA – IULIA 81.093 CRAIOVA 20.000
PORŢELANUL C. ARGEŞ 163.000 PIATRA NEAMŢ 15.000
PORŢELANUL DOROHOI 85.222 TG. MUREŞ 12.000
IRIS CLUJ - NAPOCA 71.285 BAIA MARE 13.000
SIBIU 18.000
TIMIŞOARA 22.000
CLUJ – NAPOCA 26.000
ALBA-IULIA 14.000
GALAŢI 30.000
EXPORT 225.576
Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
Tabel nr. 14
DISTRIBUIREA PRODUCŢIEI S.C. ARTFIL SIGHIŞOARA PE BENEFICIARI
Tabel nr. 15
DISTRIBUIREA PRODUCŢIEI S.C. APULUM ALBA IULIA PE BENEFICIARI
1 Bucureşti -- 22 -- -- 22
2 Craiova 25 10 20 20 75
3 Piatra Neamţ -- 0,093 -- -- 0,093
4 Sibiu 0,901 12 -- -- 12,901
5 Timişoara -- 16 17,093 17,093 50,186
6 Alba Iulia 18 9 14 14 55
7 Galaţi 28 12 30 30 100
Total 71,901 81,093 81,093 81,093 315,180
Tabel nr. 16
DISTRIBUIREA PRODUCŢIEI S.C. PORŢELANUL CURTEA DE ARGEŞ PE
BENEFICIARI
Tabel nr. 17
DISTRIBUIREA PRODUCŢIEI S.C. PORŢELANUL DOROHOI PE BENEFICIARI
Total servicii
Nr. Cantităţi pe trimestre (mii buc.)
Beneficiari cafea
crt.
Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV (mii buc.)
1 Bucureşti 32,493 -- 40 40 112,493
2 Piatra Neamţ 18,598 7,907 15 15 56,505
3 Târgu Mureş 18 -- -- -- 18
4 Baia Mare 19 10 13 13 55
5 Sibiu 16,099 -- 18 18 52,099
6 Timişoara 45 -- 4,907 4,907 54,814
7 Cluj Napoca 15 18 26 26 85
8 Export -- 135,378 54,378 54,378 244,134
Total 164,190 171,285 171,285 171,285 678,045
Să se determine costul mediu de producţie aferent produsului “servicii cafea” destinat pieţei interne la S.C. IRIS Cluj – Napoca
(care a beneficiat de modernizarea proceselor tehnologice), ştiind că:
Să se determine costul mediu complet comercial pentru producţia destinată pieţelor interne şi externe la S.C. Iris Cluj-Napoca,
cunoscând următoarele date:
- costul de producţie pentru producţia (servicii cafea) destinată pieţei interne ...................................................................... 48.000 U.V.
- costul suplimentar aferent produselor pentru piaţa externă .................................................................................................. 3.000 U.V.
- tariful de transport............................................................................................................................................ 5 U.V. / servicii cafea km
Distribuţia producţiei pe beneficiari este arătată în tabelul de mai jos:
Rata rentabilităţii (91,65%) este mai mare decât rata dobânzii pe piaţă (72%), deci
activitatea productivă este profitabilă.
1. Investiţia specifică
It
Isp =
C p1 − C p0
It = volumul de investiţii alocat acţiunilor de retehnologizare şi de modernizare
(U.V.);
Cp0 = capacitatea tehnică de producţie înainte de efectuarea retehnologizării şi
modernizării (buc.);
Cp1 = capacitatea tehnică de producţie după efectuarea retehnologizării şi
modernizării (buc.).
4.950.000.000
Isp = = 7.695 U.V. / serviciu de cafea
2.143.250 − 1.500.000
It
TR = ,
å (Pp1C1 − Pp0C0 )
unde:
C0; C1 = capacitatea de regim în anul de bază şi respectiv în anul curent ;
Pp = profitul preconizat a se obţine pe unitatea de produs în condiţiile livrării
întregii producţii pe piaţa internă în anul de bază şi respectiv în anul
curent;
It = investiţia totală;
n = 5 societăţi comerciale.
Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
Calculele privind creşterea profitului în anul curent faţă de anul de bază sunt
efectuate în tabelele nr. 26 şi nr. 27.
Tabelul nr. 26
Profitul obţinut în condiţiile capacităţii de regim din anul de bază
şi al livrării producţiei pe piaţa internă
Profit pe unitatea Capacitatea de
Societatea Profit total (U.V)
de produs(U.V.) regim (buc.)
Artfil Sighişoara - - -
Apulum Alba Iulia - - -
PORŢELANUL
5.000 580.000 2.900.000.000
Curtea de Argeş
PORŢELANUL
3.000 320.000 960.000.000
Dorohoi
IRIS Cluj Napoca 4.000 600.000 2.400.000.000
Total holding 4.173 1.500.000 6.260.000.000
Tabelul nr. 27
Profitul obţinut în condiţiile capacităţii de regim din anul curent
şi al livrării producţiei pe piaţa internă
Pe baza datelor din tabelele 2 şi 10 rezultă situaţia din tabelul nr. 28. Rezultatul de
94,75% reflectă o pondere ridicată a utilajelor şi a instalaţiilor în total investiţii pentru
Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
retehnologizare şi modernizare, ceea ce denotă caracterul direct productiv al acestora.
Tabel nr. 28
Structura investiţiilor în anul curent
Valoare utilaje şi
S.C. retehnologizate şi Investiţii alocate
instalaţii
modernizate (mil. lei) %
(mil. lei)
ARTFIL Sighişoara -
1.050 1.000 95,24 %
retehnologizare
APULUM Alba Iulia -
2.550 2.430 95,29 %
retehnologizare
PORŢELANUL Curtea de
600
Argeş - modernizare
PORŢELANUL Dorohoi -
200 1.260* 93,33 %
modernizare
IRIS Cluj Napoca -
550
modernizare
TOTAL 4.950 4.690 94,75 %
P D e × Ph D
Re = t −1 = −1 = e −1
It It TR
unde:
It = volumul de investiţii alocat acţiunilor de retehnologizare şi de modernizare
(lei);
Pt = profitul total obţinut în urma acţiunilor de retehnologizare şi de modernizare,
pe întreaga perioada de funcţionare eficientă a utilajelor şi instalaţiilor
respective;
De = durata eficientă de funcţionare a utilajelor şi a instalaţiilor care au făcut
obiectul modernizării sau care au fost instalate în cadrul acţiunii de
retehnologizare; se consideră De = 10 ani;
Ph = profit anual.
I
T = t
R P
h
TR este termenul de recuperare a investiţiilor (calculat anterior la punctul 2).
Deoarece Re este o mărime antecalculată, necesară fundamentării deciziei de
retehnologizare şi de modernizare, pentru TR va fi luată în calcul valoarea antecalculată
(TR = 0,5696 ani).
10
Re = − 1 = 16,56 U.V. / U.V. investit
0,5696
Deci, pentru fiecare U.V. investit se obţine un profit net total de 16,56 U.V. (pe
întreaga durată de funcţionare eficienţă a utilajelor şi a instalaţiilor).
Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
5. Rata rentabilităţii antecalculată (minimă)
n
å Cti ⋅ Ppi
i =1
R% = n
× 100
å Cti ⋅ Cci
i =1
Ct = capacitatea tehnică anuală după acţiunea de retehnologizare şi
modernizare la fiecare societate producătoare (număr de servicii cafea);
Pp = profitul unitar preconizat a se realiza (U.V. / serviciu cafea);
Cc = costul comercial unitar (U.V. / serviciu cafea).
Având în vedere că profitul aferent acestei rate a rentabilităţii a fost calculat anterior
(tabelul nr.27) în continuare vom calcula doar suma costurilor complet comerciale aferente
producţiei destinate pieţei interne (tabelul nr. 29).
Tabel nr. 29
Costurile complet comerciale în condiţiile capacităţii de regim din anul curent
şi livrării producţiei pe piaţa internă
Cost pe
Capacitate de
Societatea unitatea de Cost total (U.V.)
regim (buc.)
produs (U.V.)
Artfil Sighişoara 45.700 120.435 5.503.879.500
Apulum Alba Iulia 45.996 315.180 14.497.019.280
PORŢELANUL Curtea
45.812 643.000 29.457.116.000
de Arges
PORŢELANUL
51.364 337.980 17.360.004.720
Dorohoi
IRIS Cluj Napoca 49.014 678.045 33.233.697.630
Total holding 47.764 2..094.640 100.051.717.130
Se observă ca rata rentabilităţii astfel calculată este de circa 6 ori mai scăzută
decât cea efectiv realizată (tabel nr. 25). De asemenea, ea este mult sub nivelul ratei
dobânzii pe piaţă (72 %); ca urmare, activitatea holdingului este ineficientă dacă întreaga
producţie realizată se livrează pieţei interne. Se impun deci negocieri şi contracte cu
parteneri externi, care să asigure o rată a rentabilităţii cel puţin egală cu cea a dobânzii.
2.376
× 100 = 48%
4.950
Tabel nr. 30
Calculul dobânzii aferente creditului pentru investiţii
7.326.000.000
TR = = 0,843 ani (308 zile)
8.689.710.920
155.042.784.000
E= × 100 = 77,75%
199.405.471.000
Q′e
E′ = × 100
Q′t
Q ‘e = 1.294.640 servicii cafea;
Q’t = 2.094.640 servicii cafea.
1.294.640
E′ = × 100 = 61,81%
2.094.640
Diferenţa semnificativă dintre cele două valori se explică prin diferenţa dintre
preţurile de pe piaţa internă şi cele de pe piaţa externă.
M′ = å q j × p mj ,
unde:
qj = producţia fizică care include materii prime din import;
pmj = valoarea materiilor prime din import pe unitatea de produs.
M′ 2.875.832,3
m′ = ; m′ = = 1,37 $ / serviciu de cafea
Q′t 2.094.640
Adaptarea potenţialului productiv al unei industrii la schimbările impuse de cererea pieţei
7.4. Balanţa comercială externă a holdingului(BCE)
BCE = Qe - M’ (in $)
Acest indicator se calculează în două variante respectiv Aport valutar brut (Avb) şi
Aport valutar net (Avn) după următoarele relaţii:
Avb = Qe - M imp
Tabel nr. 31
Valoarea materiilor prime din import şi a materiilor prime exportabile
incluse în producţia destinată exportului
Rezultă:
Avb = 21.533.720 -1.788.721,7 = 19.744.998,3 $
Avn = 21.533.720 - (1.788.721,7 + 2.297.779,1) = 17.447.219,2 $
72.928 x 50300
CRB Sighişoara = ---------------------- = 2.994 U.V. / $
72.928 x 16,8
643.000 x 49.562
CRB Curtea de Argeş = ---------------------- = 2.816 U.V. / $
643.000 x 17,6
334.578 x 53.289
CRB Dorohoi = ----------------------- = 3.506 U.V. / $
334.578 x 15,2
244.134 x 51.495
CRB Cluj Napoca = ----------------------- = 3.218 U.V. /$
244.134 x 16
CRB holding =
= 3.062 U.V. / $
După cum se observă, cursul de revenire la nivel de holding este mai mic faţă de
cursul valutar de piaţă (7.200 U.V. / $), ceea ce demonstrează eficienţa activităţilor de
retehnologizare şi modernizare. Diferenţele de curs de revenire între diferitele societăţi
comerciale se explică prin diferenţele de preţ şi prin distanţele diferite faţă de frontieră,
care influenţează costul comercial.
Notă:
Fiecare student va întocmi o hartă cu fluxurile fizice de la producători la beneficiari.