REZOLVARE SUBIECTE TITULARIZARE ÎNVĂŢĂTORI

2 august 2012

SUBIECTUL I

Următoarea secvenţă face parte din programa şcolară de Limba şi literatura română, clasa – a
III-a, aprobată prin OMEC nr. 5198/ 01.11.2004:
Obiective de referinţă Conţinuturile învăţării
2.3. să redea prin cuvinte proprii conţinutul unui - exprimarea acordului sau a dezacordului
fragment dintr-un text citit sau dintr-un mesaj audiat. în legătură cu un fapt sau cu atitudinea
unei persoane.

(Programă şcolară pentru clasa a III-a – Limba şi literatura română)

EXEMPLU

Competențe specifice Exemple de activități de învățare

2.2 Povestirea unei întâmplări cunoscute pe
baza unui support adecvat din partea
profesorului
4.4 Povestirea pe scurt a unei întâmplări
imaginate/trăite
Conținuturile învățării:
-relatarea după întrebările investigatorului
perfect ( Cine?, CE? Unde? Când? DE CE? Cu
cine? Cu ce?
-antrenamente de scriere creativă

- Funcții ale limbii (acte de vorbire)- relatarea unei acțiuni /întâmplări cunoscute , imaginate, citite

- Scriere/ redactare: scrierea unui text pe baza unor ]ntreb[ri , teme , cuvinte de sprijin

- descrierea modului de organizare a procesului instructiv-educativ pentru secvenţa dată, prin

utilizarea a două metode de instruire;
- menţionarea a două forme de organizare a activităţii didactice, justificând totodată şi modul
în care acestea pot favoriza realizarea obiectivului de referinţă dat;
- prezentarea a două mijloace didactice, din punctul de vedere al eficienţei acestora în realizarea
obiectivului de referinţă dat;
- explicarea relaţiei obiective – conţinuturi – instrument de evaluare, în cadrul demersului
didactic;
- argumentarea unui punct de vedere referitor la afirmaţia potrivit căreia curriculum-ul şcolar al
disciplinei Limba şi literatura română pentru ciclul primar creează, prin ansamblul
obiectivelor de referinţă, o hartă echilibrată a ceea ce înseamnă competenţă de comunicare
la această vârstă, accentuând asupraelementelor de interacţiune în grup, de cooperare etc..
(Programă şcolară pentru clasa a III-a – Limba şiliteratura română)
1.Studiul limbii şi literaturii române are rol determinant în dezvoltarea personalităţii
elevilor prin formarea competenţelor de comunicare necesare ulterioarei integrări active într-o
societate bazată pe cunoaştere şi aflată într-o permanentă schimbare. Şcolarii trebuie să înveţe să
se exprime corect, clar şi coerent în limba română, să înţeleagă şi să producă mesaje orale şi scrise
în situaţii variate de comunicare.
 In funcţie de o seamă de factori, scenariul didactic cuprinde evenimentele instruirii
grupate aşa cum se întâmplă practic, la clasă: captarea atenţiei,enunțarea scopului și a obiectivelor
activității, actualizarea cunoștințelor predate anterior, prezentarea conținutul noii învățări;
dirijarea învăţării; obţinerea performanţei; realizarea feed-back-ului şi evaluarea performanţelor;
intensificarea retenţiei şi asigurarea transferului.
Clasa a III-a
Disciplina: Limba și literatura română
Tema: fragment din ,,Amintiri din copilărie”, de Ion Creangă
Locul lecției în modul: a doua oră
Momentul lecției proiectat: actualizarea cunoștințelor predate anterior, dirijarea
învăţării, obţinerea performanţei
Timp alocat: 45 minute
Ca text suport, am ales un fragment din ,,Amintiri din copilărie”, de Ion Creangă,
momentul înfiinţării şcolii în cadrul bisericii, a doua oră. Acest lucru înseamnă că elevii sunt
familiarizaţi cu conţinutul textului. Este o lecţie de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor. Atenţia
elevilor este captată cu ajutorul unor imagini din text. Elevii vor recunoaşte personajele,
momentele, obiecte prezentate în text.
Învăţătorul anunţă elevii că vor discuta pe baza textului deja cunoscut, ei trebuind să
dovedească faptul că pot reda cu cuvinte proprii conţinutul acestuia.
Obiective operaționale:
OC1-să formuleaze cât mai multe întrebări legate de conținutul textului și răspunsurile
aferente pornind de la cuvintele CINE?CE ?UNDE? CÂND? DE CE?
OC2-să-ți exprime părerea proprie în legătură cu faptele prezentate în text
OC3-să povestească textul citit
OC4-să desprindă informații esențiale dintr-un text citit
OC5-să desprindă însușiri ale personjelor prezentate în text
OC6-să citească corect, expresiv , conștient textul

Reactualizarea cunoştinţelor vizează acele cunoştinţe învăţate anterior, pe care se bazează

achiziţionarea noilor cunoştinţe şi pe care le-am putea numi idei-ancoră. Pentru această etapă a
lecţiei, se poate utiliza o metodă modernă –explozia stelară– fiind o metodă de stimulare a
creativităţii care se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme şi noi
descoperiri .
Învăţătorul va afișa pe flip-chart o planşă pe care este desenată o stea mare, în centrul căreia este
scris titlul textul şi împarte unor copii alte cinci steluţe pe care sunt scrise întrebările:
cine?,ce?,unde?, când?, de ce?. Aceşti cinci copii îşi aleg colegii de lucru şi constituie astfel cinci
grupuri corespunzătoare celor cinci tipuri de întrebări . Grupurile cooperează în formularea
întrebărilor pe baza textului cunoscut, pe care le scriu pe steluţa primită. Cele cinci steluţe sunt
aşezate în cele cinci colţuri ale celei de pe flip-chart. Grupurile colaborează în elaborarea
întrebărilor . La expirarea timpului, elevii revin în cerc în jurul steluței mari și spun întrebările
elaborate , fie individual, fie printr-un reprezentant al grupului. Copiii celorlalte grupuri răspund
la întrebări sau formulează întrebări la întrebări. Lista de întrebări iniţiale poate genera altele,
neaşteptate, care cer şi o mai mare concentrare. Scopul metodei este de a obţine cât mai multe
întrebări şi astfel cât mai multe conexiuni înte concepte. Facultativ, se poate proceda şi la
elaborarea de răspunsuri la unele dintre întrebări. Metoda starbursting este uşor de aplicat oricărei
vârste şi unei palete largi de domenii. Nu este costisitoare şi nici nu necesită explicaţii amănunţite.
Participanţii se prind repede în joc, acesta fiind pe de o parte o modalitate de relaxare şi, pe de altă
parte, o sursă de noi descoperiri.
Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup. Organizată în grup,
explozia stelară facilitează participarea întregului colectiv, stimulează crearea de întrebări la
întrebări, aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei. În general, metoda se
aplică în lecțiile de receptare a unui text literar, în etapa de reactualizare a cunoștințelor
anterioare, în etapa de dirijare a învățării, în fixare sau chiar în evaluare.

Dirijarea învăţării
După ce au audiat toate întrebările, se poate iniţia „ Jocul întrebărilor”, joc prin care copiii
adresează întrebările formulate în grup.
În final se aleg întrebări al căror răspuns sugerează aspecte principale ale textului.
Posibile întrebări:
1. Cine sfătuieşte oamenii să dea copiii la şcoală?
Cine îi învaţă carte pe copii?
Cine a fost cea dintâi şcolăriţă?
Cine vine în vizită la şcoală cu moş Fotea?
2. Ce a dăruit părintele Ioan noilor elevi?
Ce nume poartă acesta?
Ce trebuia să facă dascălul la sfârşitul săptămânii?
Ce păţea şcolarul care graşea?
3. Unde locuia Nică?
Unde s-a construit încăperea pentru şcoală?
Unde este adus Calul Bălan?
4. Când se petrece întâmplarea povestită?
Când sunt ascultaţi copiii?
Când plânge Smărăndiţa ca o mireasă?
Când rămân copiii înlemniţi?
5. De ce umbla părintele din casă în casă?
De ce aduce părintele Calul Bălan şi Sfântul Nicolai la şcoală?
De ce a bufnit în râs Smărăndiţa?
Aceasta metoda este metoda jocurilor educative. Metoda jocurilor educative reuşeşte să
stabilească un echilibru în activitatea elevilor, fortificând energiile intelectuale şi fizice ale
acestora. Jocul devine o prezenţă indispensabilă în ritmul muncii şcolare, iar profesorul reuşeşte
să afle povestea fiecărui elev.
Jocurile educative facilitează dezvoltarea următoarelor capacităţi: încrederea în sine, capacitatea
de avea încredere în ceilalţi, autocontrolul, autoevaluarea, autocunoaşterea, capacitatea de
introspecţie, capacitatea de adaptare la situaţii noi, toleranţa, capacitatea de observare, capacitatea
de comunicare verbală şi nonverbală, capacitatea de rezolvare adecvată a conflictelor,
creativitatea,etc.
Obţinerea performanţei echivalează cu achiziţionarea efectivă a noilor cunoştinţe,
deprinderi, cu producerea comportamentului dorit. Aceasta este asigurată de utilizarea Jurnalului
cu intrare dublă.
 Învăţătorul va da elevilor câte o fişă împărtiţă în două şi solicită alegerea unui pasaj/ un
personaj/moment care i-a impresionat în mod deosebit, pe care să-l noteze în partea stângă. În
partea dreaptă notează comentariile personale, păreri, argumentarea alegerii făcute.
Pentru a-i sprijini pe elevi în completarea rubricii Opinii personale, învăţătorul poate
sugera câteva întrebări, care au rolul de a stimula gândirea critică: De ce aţi ales acest pasaj? De
ce vi s-a părut important? La ce v-a făcut să vă gândiţi? Ce sentimente v-a creat? Ce părere aveţi
despre atitudinea personajelor?
Metoda jurnalului cu intrare dublă facilitează procesarea informațiilor noi, elevii stabilind
o strânsă legătură între text și curiozitatea sau experiența lor personală. În mod concret, elevii
ÎMPART FOAIA DE CAIET /FIȘA DE LUCRU ÎN DOUĂ, PRIN Trasarea unei linii verticale la
mijloc. În stânga notează secvențe, paragrafe, un cuvânt-cheie sau o imagine sugestivă , iar în
coloana din dreapta notează o idee, un comentariu, o reflecție/reacție personală. Învățătorul
apelează la întrebări ajutătoare: ,, Ce ți s-a părut semnificativ?” etc.
Realizarea feed-back-ului şi evaluarea performanţelor
Sunt prezentate câteva jurnale completate. Se fac aprecieri asupra modului în care au
lucrat elevii sarcina dată.
Asigurarea transferului se face prin tema pentru acasă: Răspundeţi la întrebarea ,,Ce părere
aveţi faţă de modul în care a procedat preotul? Argumentaţi!
Jurnalul cu dublă intrare este o metodă prin care cititorii stabilesc o legătură strânsă între
text şi propria lor curiozitate sau experienţă, fiind util în situaţii în care elevii au de citit texte.
În prezentarea modului de organizare a procesului instructiv-educativ pentru secvenţa
dată, am folosit ca metode didactice conversaţia, Explozia stelară, Jurnalul cu dublă intrare .
Îmbinând metoda tradiţională cu cea modernă, creşte eficienţa învăţării, acestea
completându-se reciproc.
2. Formele de organizare a activităţii didactice au fost: frontală, pe grupe şi
individuală. Activitatea frontală se bazează pe principiul tratării nediferenţiate, al muncii egale cu
toţi elevii din aceeaşi clasă, învăţătorul având rolul principal în organizarea, conducerea şi
dirijarea activităţilor elevilor. Elevii executa în acelaşi timp şi sistem, aceleaşi sarcini, dar fiecare
lucrează strict individual, fără a se stabili legături de interdependenţă între ei.
Activitatea pe grupe cuprinde exerciţii independente şi lucrul în grupuri mici. Fiecare dintre
membrii grupului va dispune de posibilităţi în plus de a-şi mobiliza energiile şi de a-şi pune în
valoare o cantitate sporită din energiile proprii.Grupul permite elevului să-şi dezvăluie mai multe
aspecte ale lui însuşi şi concomitent să perceapă diferite fapte ale altora, de aici rezultând o
îmbunătăţire a imaginii de sine. Consultările în cadrul grupului implică o activizare a tuturor
membrilor săi, permite valorificarea aptitudinilor şi capacităţilor individuale, dezvoltă spiritul de
cooperare.
Activitatea individuală a fost valorificată în finalul activităţii didactice prezentate.
3. Mijloacele de învăţământ denumesc un ansamblu de instrumente materiale şi aparate tehnice
folosite în scopul realizării sarcinilor de învăţare. Mijloacele de învăţare utilizate în realizarea
lecţiei şi atingerea obiectivelor propuse au fost din categoria celor informativ-demonstrative:
imagini din text, fise de lucru, flip-chart, planşa pentru Explozia stelară. Mijloacele utilizate
i-au ajutat pe elevi să se integreze în lecţia propusă de învăţător şi să participe activ la activităţi,
eliminând pasivitatea şi dezvoltând creativitatea acestora. Afişajul la flip-chart a oferit vizibilitate,
atractivitate, imaginile din text au readus în atenţia copiilor conţinutul textului, reactivând trăirile
afective produse în ora anterioară.
4. Obiectivele specifică rezultatele aşteptate ale învăţării, urmăresc progresia în formarea de
capacităţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevilor.
Conţinuturile sunt mijloacele prin care se urmăreşte formarea de competenţe propuse/atingerea
obiectivelor stabilite.
Instrumentele de evaluare sunt utilizate pentru a verifica dacă au fost atinse obiectivele propuse.
În cadrul unui demers didactic, propunătorul îşi stabileşte nişte obiective pe care trebuie să le
atingă, nişte rezultate ale predării/învăţării pe care le aşteaptă. Aceste obiective se stabilesc pe
baza unor conţinuturi prevăzute în programa şcolară. Ele reprezintă mijloacele prin care se
urmăreşte formarea competenţelor specifice/obiectivelor de referinţă. Instrumentele de evaluare
utilizate la finalul demersului didactic verifică măsura în care obiectivele au fost atinse. Cu
ajutorul lor, cadrul didactic poate măsura eficienţa muncii sale, conducându-l în acest fel la
reglarea/autoreglarea activităţii de predare-învăţare, remedierea lacunelor în proiectare. Conduce
la stabilirea unui plan de măsuri ameliorative sau de dezvoltare, în vederea atingerii obiectivelor
ce urmăresc progresia în formarea de capacităţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevilor.
Relaţia dintre obiective-conţinuturi-instrumente de evaluare este astfel evidentă, fiind una de
interdependenţă.

5.Curriculum-ul şcolar al disciplinei Limba şi literatura română pentru ciclul primar are în vedere
modelul comunicativ-funcţional, axat pe comunicare ca domeniu complex ce include procese de
receptare a mesajului oral şi scris, precum şi cele de exprimare orală şi scrisă. Consider că
obiectivele de referinţă vizează un complex de componente de comunicare (orală şi scrisă) ce
conduc la conturarea profilului şcolarului mic, la formarea capacităţilor de bază necesare pentru
continuarea studiilor. Obiectivele de referinţă reflectă tot ce trebuie şcolarului mic pentru a fi
capabil să se exprime în situaţii diferite de comunicare, să aibă o gândire structurată, să rezolve
diferite probleme, să-l conducă spre adoptarea unei atitudini responsabile pentru propria formare
şi integrarea de succes în mediul social. În centrul preocupării programei şcolare actuale se
situează învăţarea activă, centrată pe elev, propunând exemple de activităţi de învăţare care
presupun implicarea activă a elevului în propria formare, învăţarea prin descoperire, cooperarea,
crearea de relaţii interumane. Metodele moderne de predare-învăţare sunt propuse tocmai pentru
încurajarea acestor componente. Manualele alternative oferă elevilor o gamă largă de situaţii de
comunicare prin care să-şi dezvolte vocabularul şi capacitatea de exprimare orală şi scrisă. Astfel,
la sfârşitul anului şcolar, elevul are o serie de capacităţi, deprinderi şi aptitudini cu privire la
comunicare. Consider programa şcolară pentru clasa a III-a adecvată vârstei şi nevoilor elevilor.

SUBIECTUL AL II-LEA

Următoarea secvenţă face parte din programa şcolară de Limba şi literatura română, clasa IV-a,
aprobată
prin OMEC nr. 3919 / 20.04.2005:
Obiective de referinţă Conţinuturile învăţării
3.2. să desprindă idei principale şi informaţii de detaliu - Personajul literar - trăsături fizice,
dintr-un text citit (literar-nonliterar); trăsături morale;
4.1. să aplice în mod conştient regulile de ortografie şi - Scrierea corectă a cuvintelor.
de punctuaţie; Utilizarea ortogramelor v-a / va;
4.3. să redacteze diverse texte de mică întindere n-ai / nai; ce-l / cel; nu-l
adaptându-le destinaţiei şi scopului comunicării. / n-o / nu-i; n-am / n-are / n-aţi / n-au
etc.;
- Scrierea funcţională (cu scop practic,
informativ). Invitaţia.

(Programă şcolară pentru clasa a IV-a – Limba şi literatura română)

Demonstraţi realizarea obiectivelor de referinţă din secvenţa dată, având în vedere următoarele:
- proiectarea a trei itemi de evaluare de tipuri diferite, câte unul pentru fiecare obiectiv dat;
- elaborarea unui set de calificative, cu detalierea prin descriptori de performanţă, pentru fiecare
dintre itemii proiectaţi.
Notă: Se punctează corectitudinea proiectării itemilor, elaborarea detaliată a răspunsului aşteptat
şi corectitudinea ştiinţifică a informaţiilor de specialitate.

Pentru rezolvarea cerinţelor propuse, am ales următoarele tipuri de itemi: item obiectiv cu
alegere multiplă, item obiectiv de tip pereche, item subiectiv de tip rezolvare de problema.
Item obiectiv cu alegere multiplă:
O3.2. să desprindă idei principale şi informaţii de detaliu dintr-un text citit (literar-
nonliterar);
I. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
1.Smărăndiţa era:
a) Sora lui Nică;
b) Fata popii;
c) Mama lui bădiţa Vasile;
2. Ce fel de copilă era?
a) slabă la învăţătură;
b) cuminte şi ascultătoare;
c) ageră la minte şi silitoare;
3. Cum reacţionează ea la aflarea regulii impuse de părintele Ioan?
a) rămâne încremenită;
b) bufneşte în râs;
c) începe să plângă;
Raspuns asteptat: ( se scriu literele corespunzatoare raspunsurilor corecte)
Item obiectiv de tip pereche
O 4.1. să aplice în mod conştient regulile de ortografie şi de punctuaţie;
 II. Gaseste in coloana B cuvintele potrivite pentru colana A:
A B
Mihai ….. veni mâine la mine. n-au
Dacă ….ce face, stai la televizor. va
Ionela cântă dumnezeieşte la …… . cel
Fratele …… mare era mai cuminte. nai
De …… chemi la tine? n-ai
Băieţii ……. respectat regula impusă de tată. ce-l

Raspun asteptat: se rescriu propozitiile completate

Item subiectiv de tip rezolvare de problema.

O4.3. să redacteze diverse texte de mică întindere adaptându-le destinaţiei şi scopului

comunicării.
III. Redactează o invitaţie pentru un coleg la ziua ta de naştere! (Nu uita să foloseşti toate
elementele necesare redactării unei invitaţii!)

Raspuns asteptat: se redacteaza o invitatie

Descriptori de performanţă:
A. Foarte bine
1. Răspunde corect şi complet, identifică răspunsurile corecte.
2. Răspunde corect şi complet, completează toate spaţiile punctate cu
ortogramele corespunzătoare.
3. Răspunde corect şi complet, redactează invitaţia corect, folosind
toate elementele necesare acesteia.

B. Bine
1. Răspunde parţial şi corect, identifică corect doar două răspunsuri.
2. Răspunde parţial şi corect, completează doar patru spaţii punctate
cu ortogramele corespunzătoare.

3. Răspunde parţial şi corect, redactează invitaţia, folosind toate

elementele necesare acesteia, cu 1-2 greşeli de ortografie sau punctuaţie.

C. Suficient
1. Răspunde parţial corect, identifică corect doar un răspuns.
2. Răspunde parţial corect, completeaza doar două spaţii punctate cu
ortogramele corespunzătoare.
3. Răspunde parţial corect, redactează invitaţia, nefolosind toate
elementele necesare acesteia, cu 4 sau mai multe greşeli de ortografie sau
punctuaţie.

D. Insuficient
1. Răspunde incorect, nu identifică răspunsurile corecte.
2. Răspunde incorect, nu completează spaţiile punctate/le completează greşit.
 3. Răspunde incorect, nu redactează invitaţia/ nu foloseşte niciun element component al
acesteia.

Stabilirea calificativului final:

FB daca obtine urmatoarele calificative
-FB,FB,FB
-FB,FB,B
B daca obtine urmatoarele calificative
-FB, B,B
-FB, S,S
-B,B,B
-B,B,S
-FB,FB,I
S daca obtine urmatoarele calificative
-S,S,S
-S,S,B
-S,S,I
-FB,I,I
-B,I,I
I daca obtine urmatoarele calificative
-I,I,I
-I,I,S