STUDIE

ASUPRA

CONSTITUTIlJNEI ROMANILOR
SAU

ESPLICAREA PACTULUI NOSTRU FUNDAMENTAL

DIN 1 JULJU 1866

DE

G. G. MEIT ANI.

Aua..." omni", perpeti

Gen. hlllUan:. 1"niL per "eti�uUl ner�" ...
PCl"l"llplt Arhe1"Ollt.. Rereul.,," l .. ho1".
\ Nil mOl'talibus a.nlni est...
Romtin •. CQ,rmcn In.

Fa�cicnli\ III.

BUCURESCI
TIPOGRAFIA »CENTitUc STRADA LTITERANĂ No. l.

1880

www.dacoromanica.ro
 STUDIE
ASUPRA

CONSTITUTIUNEI ROMANILOR
sail
ESPLICAREA PACTULUI NOSTRU FUNDAMENTAL
DIN 1 IULIII 1866.

www.dacoromanica.ro
 STUDIE
ASIJPRA

CONSTITUTIUNEI RONANILOR
SAID

ESPLICAREA PACTULITI NOSTRU FUNDAMENTAL

DIN 1 IULIU 1866

DE

G. G. MEITANI.
Audis oulnia perpeti
Gene human& ruit per vetittuu nob's
Permit Arberonta Herculena labor.
Nil mortalibua ardui eat...
lioratlus. Carmen III,

Fawleula HI.

BUCURESCI
TIPOGRAFIA ,CENTRUc STRADA LrTERANA No. 1.

1880

www.dacoromanica.ro
 PREFATA.
Je dirai convent des choes
fart communes. Mak.- le grand
point est de pie fa're entendre,
et je no desire quo do faire an
onvrage utile.
Condi llac. Le commerce et le
gonvernement..Prolata, p. 2. e.
ditla 1794.

A) Am terminat astg4i cerce-

tilrile n6stre asupra titlulul I si
II din Constitutinuea Romani lor ; si
am dat asupra celor 30 articole,
ce contin aeeste dou6 titlnrl, tote
esplieI rile, ce am ggsit necesarie.
Titlul anteiti tratezg despre
teritoriul Romiin, iar eel de-al
doilea despre drepturile Romani lor.
C) Sistema, ce am urmat pang
ast441 In studiile, ee am Ini;eput,
este methoda exegetic g. Ae
dorit sg lugm fie-care dispositiunn
din pactul nostril fundamental Im
www.dacoromanica.ro
VIII

parte, si sl comunicIm cititorilor a-

tat textul legiT nostre politice, cat
§i spiritul acelei dispozitiuni con-
stitutionale. Am dorit sI cerce-
am atat imprejurlrile in cari a
luat natere acest pact fundamen-
tal al Romani lor, cat §i starea de
lucruri nesigurit de mai 'nainte, pe
care institutiunile nOstre consti-
tutionals art volt s'o filature cu
desever,ire, inlocuind-o cu un a-
§e4ement puternic si statornic ,
menit a asigura viitorul nostru
national §i consolidarea statului
roman in concertul natiunilor inde-
pendinte §i luminate.
Sub acest punt de vedere, daca
lucrarea nostril, presina un inte-
res politic §i o Una eminamente
practicA, nu este insa. mill putin
adeverat el stiinta purl ne-a fost
indispensabilil in espliclrile nostre,
cad, ca s'6, despicam textul legil i
sa, aflAm vointa si spiritul constitu-
antilor din 1866, avem nevoe de
sprijinul studielor speculative, §i
aceste studie nu le gitsim de
cat in stiinta adearatI §i sin-
gull, care coprinde universalita-
tea principiilor care domnesc ii
pun In mipare Intregul sistem
www.dacoromanica.ro
 IX

constitutional. Aceste principle fug

au un punt de intersectiune co-
mun, de uncle, Intillnindu-se tote,
pled, apoT fie-care fn parte In di-
recting separate. A cest punct de
intersectiune este legea pozitivg,
pactul nostru fundamental, Consti-
tutiunea Romani lor din 1 Iuliu 1866.
Astfel fiind Irnprejurlrile, a tre-
buit sg luilm fie care articol din
Constitutiune In parte , si aci sg
apropigm stiinta de textul legiT ,
sg vorbim adicg de principiul ce
a luminat , a orientat si a con-
vins pe legiuitor, hoarindu-1 sa
decreteze cutare sail cutare dispo-
zitiune din lege.
§. I. Methoda exegeticl consis-
tg In a urma, este adev6rat, or-
dina numericit a dispozitiunilor
pozitive din fie-care lege ; ea ne
permite fns g tot de-o-datg a studia
cu acestg ocasiune si principiul
relativ la textul cu care ne ocu-
Om. Consequent dar acestuT prin-
cipiti, dorind a comenta Constitu-
tiunea nOstra, , a cerceta dreptul
nostru public intern, a afla si cu-
noste legea pozitivg, nu puteam ,
In asemenea Intreprindere, s. ne
afund'am In abstractiunT inutile, sa
www.dacoromanica.ro
x

ne perdem sail rIt5,eim in .draptul

filosofic,depg,rtandu-ne cu deg-
vir*e de creatiunea legiuitoruluT
roman din 1 Will 1866. Ni s'a
Ord, din contra, c am face o fe-
ricita, combinatiune de am pune
in fats fie-ekuT text din Constitu-
tie esplicArile corelative. Cu
modul acesta spiritul se obicinue0e
maT lesne a trece de la legea
serial , de la textul clar , de la
dispozitiunea pozitivg, la principiul
ce luminezl, la filosofia, dreptuluT
ce convinge, la preeeptul specula-
tiv ce ne dirige in genere dictand
litera articoluluT in cestiune. 0
luerare, sistematick menitrt a da
resultate practice, o cercetare a
unuT text pozitiv de lege, nu pOte
fi nic,I-o-datil urinate, en sueces, de
cat nuinal atuneT, and se is drept
norm : mothoda exegetieiti".
Inainte de tote comentatorul uneT
legT e dator sit tne6pg grin a
presinta cititoreluT textul legiT
ce comenteA. El 'Ate prea bine
in unlit A, apropie principiul core-
lativ, srt esplice acest prineipiii,
srt-1 coucilieze en litera legiT in
cestiune, intipilrindu-1 cu modul
acesta in memoria, cititorelul, care,
www.dacoromanica.ro
 II

degagiat, cu modul acesta, de ab-

straetiuuile generale ale uneT pure
teoriT, lute lege maT ]esne ffi re-
tine maT bine, atilt principiul pur,
cat .$i textul articololuT, dupg cum
el este redactat In lege.
De cate orT vorbim de o lege
pozitivg, de atatea or suntem da-
torT sl respectgm ordina materi-
elor, §irul articolelor si modul a-
,e4griT fie -careT dispositiuni, aka
cum a Intocmitio legiuitorul.
Sunt consideratiunT de cea maT
mare evident,I, de cea maT ne-
discotabilg necesitate, call ne im-
pun obligatiunea, de cate oni co-
mentam o lege , a nu urma o
ordine de lucrare §i de Impgrtire
arbitrarri. Ada, cand presintam ci-
titorelul o lege 6re-care , suntem
datorT a presinta acestuia crea-
tiunea legiuitoruluT, iar nu crea-
tiunea nostra , suntem datorT a-T
arIta mntocmirea ideilor, leggtura
faptelor ,,i apropierea, for unele
de altele, pe basa, originalg, ce este
accea, a autoruluT legit. Altfel, ar
fi sg, preschimbgm i natura ,i
caracterul legit, si vederile legiui-
toruluT, §i aprecierea faptelor, i
realitatea trebuintelor, nu dupe cum
www.dacoromanica.ro
XII

tote acestea suet regulate de lege,

ci numaT dup6 propriele nOstre
cereetitri i convingerT. Sistema
exegetic l are Ina §i aeest avan-
tagiil asupra met6deT (jisa : ra-
tionale." Dupe acestI sisteml, pu-
tem lesne atinge tote detaliele legiT
pozitive, ne putem opri la fie-care
dispositiune din lege, fie cea maT
isolatg, §i espune cu ac4sM oea-
siune §i partea istoricA, a textu-
lui legii, §i iutentiunea legiuitoru-
luT, §i partea filosoficI privitOre
la dispotsitiunea ce comentlm. Cu
acestl ocasiune putem critica chiar
pe legiuitor, sand este Invederat
a el a cXdut In erOre ; 61 pu-
tem esplica §i astfel lumina eitte-o
data dispositiunile-I obscure ; putem
wc,la armonie ,,i aritta cugetul
adevgrat si exact al legiuitoruluT,
de cite orT s'ar pIrea unora ca e-
sistg sail obscuritate In lege, sail
discordant tntre diversele el in-
toemirT respAndite. Dar a pres-
chimba ordina ideilor , a rumpe
firul ce a condus pe legiuitor
In a§edarea uneT intocmiri generale
de dispositiunI ore-care, cum spre
esemplu : un cod civil sail un cod
de comert, sail de procedure, sail
www.dacoromanica.ro
 lilt
un pact constitutional, cum este ca-
sul nostru; i a voi , de si simpli
comentatorT, a presinta alta, tmpar-
tire, a releva alte fapte, a crea o
no infalisare a legiT, arisipi legea
originals, sub pretext de a o es-
plica, In divisiunT §i sub-divisiunT
artificiale, este, afirmam acesta In
tots adencimea convictiuneT nostre,
a aduce Intuneric In spiritul citito-
relul, a-T turbura cugetarea §i a-T
face penibile forte, daca nu imp osi-
bile, Intelegerea legiT.
In fine, metoda exegetica ne
permite a studia §i textul legiT, §i
principiul filosofie ce a inspirat pe
legiuitor, §i necesitatea materiale
care impune cate-o data acestuia a
se departa putin de la vederile me-
tafisiee, sad pur abstracte, pentru
a vindeca un red eseeptional §i
trecetor, reintrAnd In urma In re-
gula generals.
§. II. Sistemul sad ordina ratio-
nail ne invata dreptul specuiativ
sad filosofia dreptului. Mud
voim sa, esplicam o teorie, :A cream
un principid , sa a§eclam precepte,
nu avem de cat sa urmam sistemul
dis rational". Aci campul este In-
tins, nemarginit. Libertate deplina,
www.dacoromanica.ro
XIV

este data fie-card publicist a stra-

bate ciimpiile eels maT vergine a-
supra disculiunil or speculative, pe n-
tru a glsi ade.v'erul pur qi binele
absolut. Cereetarile omuluT suet li-
bere, i spiritul Bert pito coprinde
un cere de cugetare fie cat de larg,
fara nidT c, nstrictiune. Dar de aei
nu isvora0e nimie positiv, hotarit,
des6vIqit. Acesta lucrare este de
o alta natura, acesta urmare este
o opera purl speculative,; pe .cand
noT am volt se atingem un resultat
practic sa comentam o lege po-
sitive, sa studiam Conetitutiunea
Romani.
De am reuit, nu ne incumba nod,
srt atingem acestrt cestiune. Dar
suntem numai in drept .a afirma ca
bine am facut de nu am urmat, In
acesta Incercare, ordina (jig, ra-
'cionale".
§. III. Metoda exegeticei este dar
mijloeul duprt care putem.tmbrati§a,
in esplicarile nostre, §i detaliile i
generalitatea; dupa care putem
cun4te i textul legii, fill principiul
corelativ; pe cnd ordina 4isx ra
tionale este o luerare purl metafi-
sick o cercetare eselusivamente
teoretiel, unde nu se discuta nimic
www.dacoromanica.ro
 acv

positiv, ci se enuncik numai principie

speculative. Si una i cea-l-altit,
din ambele aceste lucrk'rT, are fie-
care importauta si tinta sa. Ei metoda
exegetica,i ordina, disc rationale,
fespund, fie-care deosebit, la scopul
ce ele pail propus. Bar scopul fie-
cIreia difera cu des6versire ; cadT, ta
primul cas, vorbim de o creatiune
deja esistentl, de o lege positiv5,
de creatiunea legiuitoruluT ; iar In
eel de al doilea, presintilm eititore-
luT o creatiune nouit, unprincipia ab-
stract, ereatiunea nOstrg proprie.
Suntem dar liberi sit preferim, in
acestk fmprejurare, Imprirtirea ce
ne convine maT bine , impIrtirea
ce g kSiM rationale, a d ick maT con -
forma cadruluT in care cereuim
luerarea !Astra originalk, produsul
conceptiunef spirituluT nostru. Cand
tusk ne ocupitm cu o lucrare strains,
cu un text de lege, nu putem urma
de cat sirul, ordina pi legItura i-
deilor asa cum le gisim aseqate in
text; cke tote acele ideT si pre
cepte se apropie de faptele la earl
s'a raportat legiuitorul. Si noT
nu ne-am propus sit cercetam de
cat numal acele preeepte $i fapte ,

www.dacoromanica.ro
XVI

de earl' s'ati ocupat constituantiT ro-

manT din 1866.
Ambele aceste sisteme suet dar
de o potrivg, meritorie §i bine vg-
qute.
Ceea ce sustinem tug, ceea ce
voim a amla cu hotgalre, este ne-
putinta de a apliea ambele sisteme
la una §i aceea§i luerare. Citnd
comentgm o lege positivg, suntem
datori a urma metoda exegeticei; .pe
and ordina clisg, rationale nu Ili
se impune de eat numaT atuneT,
cAnd ne Incercgm a descoperi, ab-
stractiune rAciind de off ce text po-
sitiv de lege, diversele prineipie, ce
regulezg, o materie. A§a este liber-
tatea preseT,libertatea inveIgmentu-
luY, libertatea cugetuluT §i a culte-
lor, arltate tote aceste cestiuni sub
punctul de vedere pur metafisie, a-
farg cu deseverOre din orT-ce dispo-
sitiune positivA de lege.
Putem face monografiT, cerce-
tarT isolate ; putem ]ua In parte li-
bertatea individualA, espliea diver-
sele eT manifestArT §i intra cu
mesa imprejnrare fa discutiunT
pure filosofiee qi abstraete. Putem
presinta de o data, o lucrare de-
sgvirOtg, ; putem schica , wrja In
www.dacoromanica.ro
 xvn

maturitatea cugethrilor nOstre , §i

aduce in urma studiuluT semenilor
nqtri un sistem Intreg de or-
ganisare sociale, sail o apropiere
generala de mai multe precepte fi-
losofiee, de mai multe teoril pure
speculative; putem erea. in oncep-
Iinnea spiritulul nostril, o republica
Ere -care, o totalitate de regule si
precepte, ce am gasi mai drepte In
judicata n6stra, maY conforme cu
natura si caracterul omului , mai
coresponletOre tinteT propune
ce -VT
ori-ce societate organisata , mai
chez4uit6re respectarei dreptuluT
fie-earuia. i In acesta imprejurare,
putem atunci imparti, kub-Imparti,
da cutare sail cutare forma operil
nOstre, Ineepe prin cutare esplica-
tiune sail cutare alta, urma adicit
ordina rationale. In casul acesta,
nu este vorbit mai antaiii de cat
de opera nostra, iar nici cum de
opera legiuitorului ; §i al doilea, nu
suet In discutiune de cat principie
generale; §i dar, putem urma dupa
chibsuirea nostril proprie.
A comenta insa o lege, va sa
clica, a deseinde .la tote detaliele
sale; §i, du0 cum un maestru In
fisidi e dator ca A," indeplinesca,
www.dacoromanica.ro 2
XVIII

trite Indatoririle unul observatore di-

bace, srt observe tote Imprejurtrile,
atat In generalitatea lor, cat si In
detaliil, A useze atat de teleseo-
pul trebuincios , eta si de miero-
seopul indispensabil, tot ast-fel si
comentatorul, ca s5, Indepliueseit
indatoririle sale, e dator sit co-
prinO, atilt generalitatea priu-
eipiuluT, cat si detaliele legiT ,
luand sirul regulat al articolelor
din text , urm and adicA, metoda
e.vegeticii.
§. IV. Sit nu ni se sustie : cN,
alta este lucrarea legiuitoruld ,
si alta este acea a jurisconsultu-
luT, a comentatoruluT, sail a pu-
blicistului ; cii unul e dator sit se
conforme Imprejuarilor,, srt con-
sulte utilitatea practicg a timpu-
luT, sa, se supue necesiatiT locu-
luT, sg, se grIbescit cerintei gene-
rale ; pe rand cel-l'alt, publicistul,
eugetI linistit si singur, avend In
fatI-T numal unitatea lucrIriT sale,
desbrIcat de area grab nenoro-
citI , care adese face ca o lege
sA, fie sari impe,rfectl , sail rea ,
sail eel putin obscurl ; cA, asfel
fiind, legea are trebuintit a fi ts-
p EMI, co mentatil ; cAaeeste cer-
www.dacoromanica.ro
 XIX

cetiiri, sail esplicatiuni, nu pot a-

vea loe de cat numai atunci, cand
suntem liberl a da o alta forma
comentarielor, a urma o alta or-
dine de cat aeeea a legiuitorului,
o ordine arbitrary , artificiala , o
ordine proprie a nostril,. SI nu
ni se opue nimic din tote aceste.
Ori ce §tiintit, a gis Lacordaire (1),
nu reese de cat din studiul feno-
menelor, ce isvorasc din objectul
la care ne raportam". Or, objec-
tul cercetarilor nOstre find Con-
stitutiunea Romanilor,, nu puteam
de cat sa urmam sistema exe-
getica, 81 urmam adica ordina nu-
merica a articolelor din text; caci,
departe de-a indica observatiunT
pure abstracte , noT nu ne silim
de cat a atinge §i arata noting
§i cuno§tinte concrete.
Avem aci 81 invocam un exem-
plu triumfator, §i credem ast-fel
sa dovedim juiteta §i adeverul cre-
dintelor nOstre.
Codicele civile in Franta , a-
cesta intocmire gloriosa a legiui-
torului din 1804, este tot ce p6te
fi maT perfect, omene§te vorbind,
(1) XIII. Coat de Notre-Dame. Des moyens d'ae-
querir la foi.'
www.dacoromanica.ro
IX

In ordina resultatuluT stlruintelor

legiuitOre. Cu tote aceste, legea
civile frances5, coprinde o multime
de imperfectiunT. Sunt multe dis-
positiunT de procedurg, ce se 0-
sese grin inadvertentI In cod; sunt
multe espresiuni identice, carT, cu
tote aceste, sunt tntrebuintate de
iegiuitor pentru a esprime idel di-
ferite ; sunt multe texte obscure,
sunt multe artieole IndoiOse
Multi dar s'ail Incereat a cerceta,
a combina, a concilia tote aceste
dispositiuni disparate, §i a arAta
posteritatii acest monument glorios
de luerare intelectuale, Indreptat
de micele imperfectiunt ce coprinde,
mai tot-d'auna, , ori-ce lege , fie
cea maT bine lueratI, cea maT a-
dene cugetatit, cel mai lung timp
pregItitA.
Cu tote acestea, mai totT co-
mentatoriT codiceluT Napoleon nu
all urmat de cat numaT metoda
exegetica. Ne raporam nu la mo-
nografiT, ne raportam la traetate
desgvirOte, la aceia carT all im-
brItisat totalitatea until codice ,
cum codicele civile, codicele pe-
nale, §i altele. Cugetlm numaT la,
ceT mai inseinnatf dintre ace0a.
www.dacoromanica.ro
 xxi

Cititorul a inteles pe datA ca, in

materie civile, am numit pe dd.
Demolombe §i Mareade, in mate-
rie penale pe dd. Chauveau qi
Faustin He lie. ET bine , §i uuii
§i ce1-1-altI ati adoptat, putem
slice, In lueritrile lor, metoda e-
xegeticA , panA la un punt Ore-
care. AcestA insA, imprejurare nu
a Impedecat pe ace§tT iluqtri co-
mentatori al legiT franeese de-a
fi cAutatT, cititi §i consultaff pre-
tutindeni. Serviciile, ce ace§tT bar-
bap( au fleut §tiinteT, suet imense,
§i gratitudina , ce le datorim, este
Fla margine.
D). In ramura dreptuluT consti-
tutional , dd. Thonissen §i Berriat
Saint-Prix all urmat cu des'evir§ire
sistema exegeticA. Atat eel d'an-
teiti. comentand Constitutiunea Bel-
giei din 1831, cat §i eel de-al
doilea , eomentand Constitutiunea
Frantei din 1830 , nu all fAcut ,
ambiT aceOT ilu §tri publiciOT , de
cat sA, urmeze ordina numericl a
articolelor din lAgea fundamentall,
puind In fruntea fie-elruT comen-
tariti textul artieoluluT , §i proce-
dand In urm5.1a enuncierea textuluT,
la arAtarea studielor neeesare
www.dacoromanica.ro
XXII

AcestI lucrare, gAsind-o cu de-

siivtrsire maT sistematid, si maT
&ail, am p'referit-o si noT, adop-
tand'o IntoemaT In studiele nOstre.
§. I. NoT nu am Mout de cat
a esplica,, a comenta legea po-
sitiva,.
Dupe cum IRA In dreptul pe-
nal sunt uniT criminalisti earl' nu
se tin nici cum de text, ci , a-
dresandu-se unor spirite al.9se, as-
tepl, de la viitor ca operele for
s5, fie tntelese ; tot ast-fel si In
dreptul constitutional, sunt uniT pu-
blicisti , spirite pline de genitl,
earl asedit niste tntocmiri generale,
niste regule cu des6virsire ab-
stracts, si le Iasi, cercetilriT si In-
telegerii viitoruluT. In dreptul pe-
nal avem pe Beccaria, pe Filan-
gieri, pe Bentham, pe Rossi, si
o multime de criminalisti ilustri ;
In dreptul public sail constitu-
tional sunt Condillae , Vattel ,
lleffter, Bluntschli, si o multime de
alte nume celebre, earl', totl acesti
bArbati, cm o mIestrie geniale,
at despicat tote ramurele stiintei
administratiuneT generale a statelor,
a organisiiriT for sociale, arritand
care este mijlocul eel maT sigur
www.dacoromanica.ro
 X XIII

de-a se dobandi securitatea §i fe-

ricirea, corpuluT social.
§. II. Heffter Imparte cartea sa
fa trel carti kli un apendice, dar
opera sa, dreptul public internatio-
nal in Europa, trateza maT mult
relaVunile naturale dintre stat cu
stat, de cat Intocmirea unei orga,-
nid,ri sociale. Domnu Bluutschli
ne aduce, In ultima sa luerare ,
raze de lumina cea maT tntinsa..
Dreptulsai public e tmparcit in
trel volume. Primul volum confine
theoria generale a statului ; eel de-
al doilea confine dreptul public ge-
nerale; iar eel de-al treilea cer-
ceteza PoNica. Aci gtisim un is-
vor nesecabil de principle sa'nl-
tose, de adevgruri dovedite , de
Inve0miute istorice de cea, maT
halal importanta. Acest uvragiri
al ilustrului profesore din Heidel-
berg va fi in tot-d'auna conside-
rat ca un monument de mare glorie
§tiintifica In studiele dreptulul pu-
blic, Intocmai cum luerarea luT
Vattel va sta pururea la locul
halt, uncle l'a aei,lat marele ge-
nii!, cu care era inzestrat autorul
dreptului gin(ilor. Vattel a imprir-
/it acesta opera in trei earti i
www.dacoromanica.ro
XXIV

maY multe capitole. Lucrarea sa

este un tractat desevisr§it de prin-
cipie generale, de precepte teo-
retice; acesta, opera este o Intoc-
mire complecta, de vederl specu-
lative, de regule metafisice, a§e-
gate MA, sistematicete, aplicate
la un sistem de bung administra-
tiune. Acest ilustru autor al drep-
tului gintilor ne presintA tot ce
'ite fi maY cored, mai potrivit §i
mai utile intr'o buna organisare
a uneT colectivitatI ore -care de 6-
meal, ce numim stat. Nu trebue
nici cum sa credem, cu tote a-
ceste, ca, acest geniu necontestat
a creat noui teorii, sistemate panA
atunci necunoseute. Vattel nu a
flout de cat sa urmeze tntru tote
pe Wolff, discipulul luY Leibnitz ;
tntocmal cum Pufendorff a copiat
cu desever§ire pe Grotius. Disci-
pulul insa, are meritele sale pro-
prie. A§a Aubry et Rau ail comentat
pe Zachariae, In dreptul civil. A§a
Valette a scris asupra lui Proudhon.
A§a, Demangeat, In dreptul inter-
national privat, a urmat pe Foelix.
Fie care dintre eel ee ail urmat
pe un maestri], are luerarea sa
proprie. Putem sustine ca, dintre
www.dacoromanica.ro
 XXV

eel moderni nimenl nu a deschis

o urma noug,, toVi au urmat ace-
ea01 tale, marginindu-se numal a
o largi, a o nivela, a o Inlesui cu
deseverire. Gel moderni ail gasit
ideea create, tiinta. naseuta.
Condillac, In eartea sa le commerce
et le gouvernement a gasit deseu-
iata up,, ce da In vastul camp de
cereetgri speculative; cad geniul
lul Aristote si Cicerone a putut
trai peste doue mil de ani o
viata continua. Montesquieu i
Rousseau nu ail fost de cat nite
palide reproducer) fa4g, cu acele
productiuni originale ale antiqui-
tacit CO moderni nu ne-ail dat de
cat numal detalie. In luerarile
acestora nu ggsim de cat calea es-
perientei, Invkamintele istoriel, o
aplieare de mai multe deeenie a
teoriel maestrilor din timpurile cele
a ntice.
§. III. Suntem cu deseivIrOre
de creditn *a acelora, earl' del fie-
caruia tot ce este a] sal. i dar,
nu putem contests, ca, fart acea
luerare continua, farg, acele BO,-
ruinte suecesive si asidue, tiinta,
nu s'ar fi stins cu desheqire.
NoT reeun4tem e5, Platone qi A-
www.dacoromanica.ro
XXVI

ristote art vorbit eT ceT d'anteY,

acum doug mil de anT, omenireT,
despre norma uneT bune adminis-
tratiunT sociale ; noT adAoghu si
maT mult, ca geniul antiquitXtiT
singur a dat itatere sistemuluT
primordial al arteT de guvernare.
Sustinem ins ti, tot-de-o-datti, c5,,
dupg °Am pruncul ngseut deja ,
are trebuintg de ingrijire sere des-
voltare si crestere, Mil, earl con-
ditiunT el ineeteg din viath, tot
astfel si stiinta ar fi merit Ind,
de mult cu desevIrsire , de nu ar
fi urmat de atuncT Incereari stl-
ruitOre si continue , carT s5, des-
volte si sit Ifitindit ideea primor-
diale. $i uniT dar, si ceT-1-aly,
merit ii, de o potrivil, gratitudinea
posteritiltiT.
§. IV. Ideile speculative, create
de ceT vechl, art fort atinse, des-
picate si largite, In tot intervalul
secolilor, ce ail urmat. Cicerone
nu a vorbit de at de Aristote
si deeel -l-alt discipul al luT
Soerate. Locke, maT tiirdiii, admir5.
pe Cicerone. Montesquieu si Rous-
seau nu deschide, fie-care In parte,
de cilt cartert celor b6trilni. $i OM
pleiada modernit , dintre WirbatiT
www.dacoromanica.ro
 RUH

catT s'ati ocupat eu stiinta purg,,

cu cerceth,rile speculative, ale drep-
tuluT public, nu s'a adunat eon-
victiunile si luminele sale de cat
la sorginta , cunoscutg, deja , a
celor ce au scris dupe discipuliT
luT Socrate i panii, In 4ilele din
urei.
Hello si Benjamin Constant sunt
tipurl mgrete, earl splendid Ca-
racteris4z5, o inimit plecatl spre
libertate si adeve'r. Studiele for
constitutionale sunt dogme sfinte,
carT neapitrat trebuese studiate si
cunoscute de to cats dorese a se
aplica acesteT ramure a stiinteT
dreptuluT.
Stuart Mill, In guverm7nantul re-
presintativ ne d multe lectiunT
de o importantii, fundamentalA.
Tocqueville ne preumbili, In Ora
model unde domneste guvernI-
mentul sineer constitutional , ,
aratiindu-ne democracia in America,
ne presintit esemple vii si insti-
tutiuuT practice, tote isvorite diu-
tr'o libertate Intelept5, si sincea.
Wheaton, G. P. Martens, Ch. Mar-
tens, Kluber, Pinheiro-Ferreira si
Burlamaqui , totT acWia, tratind
pe larg si adenc, In lucritirile lor,
www.dacoromanica.ro
xxvm

materia dreptului public, ne del,

la fie-care pas, tericita, ocasiune
de a ne Intari in dorul nostru de
cereetare continua, oferindu-ne caT
largT de vasty lumina asupra ra-
mureT §tiinteT dreptului constitu-
tional.
Robert Mohl, to politica sa, ne
desehide un orizonte tains de
focurT lucitOre §i vii , earl tote
Impreuna, §i fie-care separat, ne
vivifiaza puternie, aratandu-ne o
logica strinsa §i positiya.Discutiu-
nea publicistuluT german este de
un interes imens, de o forta, ne-
contestata. Spirit vast, cunqtinte
universale, intelegere tntinsa §i
larga, Mohl poseda tote aceste
calitaff cu desktrire. Este de
mare necesitate sit ne obicinuim
a crede, In cercetarile nOstre (Ja-
nice, adeverul acesta necontestat,
ca maT in tot-d'auna gasim mare
sprijin qi ajutor real §i sigur In
staruintele assidue ale publici§ti-
lor germani de pretutindenT. Ca-
racterul distinetiv al acestor din
urma este o logica tare, inebran-
labile; o hotartre de cercetare
fara margine; un dor de staruint
nemarginite ; o pacienta esemplara.
www.dacoromanica.ro
 na
Cugetare solic11, argumente ur-
mate, adeve'rul deschis, idea clarg,
nimic din tote aceste nu 'T lipseqte
lui Robert Mohl. Cereetarile sale
asupra Constitutiunel din Anglia,
Franta, Norvegia §i Germania, de
qi datea, din timpurile anuluT 1836,
presintl, cu tote acestea, o parte
insemnata, din lucrarea autoruluT.
Stahl, Aretin .i Rotteck sunt
autorT cunoscuti, avend autoritate
in Germania. Dupe cum Zachariae
qi Savigny all saris, eel d'inteitl
asupra dreptuluT civil, iar eel de-
al doilea asupra dreptuluT roman,
cu un mare succes, tot astfel Stahl,
Aretin §i Rotteck all saris, cu
mult1 putere §i competintI, asupra
dreptului public.
De am voi acum sg, ne uram
la sorginta sistemulul guvergmen-
tuluT constitutional , a,a, cum el
astIcIT se practicI in cea maT
mare parte a Europe in cat
a ajuns A, fie un drept public
european, nu ne putem raporta,
In casul acesta, cu hotArire, de
cat numal la Anglia, acestl mu-
ral puterniel a tot ce numim In
Vele nOstre : sistem sineer con-
stitutional." Nimenl ,nu contest4
www.dacoromanica.ro
XXX

c5, Tara mareT Bretanie dit lumeT

continua, Ind, din anul 1688 ,
spectacolul mXret de o supunere
strict, lealI si libeel, la legea
phmentului, la Constitutiunea ad-
misl; oprind on modul acesta nouT
sguduirT, nouT resbele civile; do-
bandind, din contra, o noun, sfortit
din venirile succesive, dar pacinie e,
ale fie-citrui partid la carmuirea
statuluT ; dand o mai vie putere ,
cu modul acesta, vietiT politice qi
mipgriT legale. Tote detaliele,
tote nuantele art' de guvernare,
tntr'un asemenea sistem sincer con-
stitutional, le putem lesne gAsi In
operile erudite §i bait meritorie,
asupra institutiunilor §i vicisitudi-
nelor constitutionale ale AnglieT,
lucrate de Blacstone, Hallam, T.
Erskine May, Giitist, Fisehel si
Franqueville. Lordul Russell §i
Lordul Brougham nu ne-ail lumi-
nat maT putin asupra mecanismu-
lul constitutional din terile insu-
lare. Germanul Fischel, de 'oi
stins din lume in etate numaT-
de 32 anT, ne-a lasat. cu tote a-
ceste o mare dovadl de tot ce
pOte o hotgrire a omuluT, ajutath"
de o stAruintA continua. -stor.g.
1. a sa
www.dacoromanica.ro
 XXXI

asupra con.stitu(uniei Angliei este o

lucrare puternicg, produsul unuT
spirit lucid, sagaee §i liberale, §i
ajutat de o eruditiune profundg, ,
dobitnditg gratie uneT laborT din
cele maT difleile. Lordul Broug-
ham ne-a dat The British Consti-
tution (1), sub o form facilg, clarg,
de §i dogmatic t.--In privinta luT
Hallam, Guizot ne dice cg nistoria
constitutionala a Anglia, lueratg de
cest din urmg , este o operg e-
ruditg, corectg, des'over§itg,, care
ne aratit tote fruetele, ce a pro-
dus In Anglia kstudiul politic al
istorieT acesteT tea, de cand existg,
acolo un guverngment libel- , ce
last libere sg se mince regulat
resorturile organismuluT constitu-
tional (2)." Hallam fncepe de la
epoca regeluT Earle VII §i ter-
ming la mortea luT George I.
AlgturT cu acest istoric putem numi
pe Macaulay, a egruT espunere
plgeutg, sistematicg Iii facile, aduce
mare serviciT celor ce se aplicg,
studielor constitutionale. Oglinda,
in care se reflectg regimul consti-
(1) Cercetarea eonstitutinnei englese.
(2) Prefala traductiunil lui Guizot a istoriel condi-
tufionale a Angliel, de Hallam, p. XXIII.
www.dacoromanica.ro
atm
tutional cu maT mult1 puritate ,
ne find de cat numaT guverne-
mental Regatulul -Unit al ScotieT,
AnglieTi IrlandeT, lordul Macaulay
ne espune pe rend tote detaliile
acestei viecT libere, oneste, leale,
corecte i fericite , ce numim :
viata constitutionals a until pop or" .
Cercearile luT Macaulay Incep do
la Iacob II.
Paten' deschide cu mare folos,
pe langI tote aceste, maT multe
monografil din ale luI Iohn Russel,
care a tractat libertatea preseT,
libertatea InvecamentuluT, dreptul
sacru de proprietate, i altele.
Domnu Gladstone asemenea pu-
blia, in 1880 o coleeOune de maT
multe studio separate, intre earl
se relevI p urtarea constitutional A a
RegineT Victoria, sub titlul : vie du
Prince Epoux. D6mnu Albert Gigot
dete la Paris, in qilele din urnal,,
o traductiune fericia dupe acest
uvragiii (1).
Dreptul public neerlandes are
un comentator distins, pe d. Thor-
beeke, BA at operilor sale , publi-

(1) Paris. Librairie Germer Bailliere et C-nie 108

boulevard Saint-Germain.
www.dacoromanica.ro
 %XXIII

blicist plin de talent, baxbat de

mare valere, neobosit la travaliii
care singur l'a ridicat la tnalta
positiune ce ocupA, to Cara sa.
TotT, catT dorese sa afle principi-
ele dreptulul constitutional din 0-
landa, nu at de cats deschip,
cartea facile §i clar, ce domnu
Thorbecke a lucrat In anotatiu-
nile sale asupra Constitutiunei o-
landese.
Belgia, care, dupe credinta
nestrg, vine imediat dupg. Anglia,
atat acestX tell este de tna-
intath, In arta uner coreete, leale
§i libere administratiuni constitu-
tionale, are miindria de-a nu-
mera o pleiad5, tntregX de autorl
luminatT, cart s'aii grgbit, unit a
comenta, §i esplica Constitutiunea
ce s'a apIlat la 1831, alp' a trata
cestiunr de pull teorie constitu-
tionale.
Pe MAIO eruditul Thonissen,
ce am numit deja, maT aunt tacit :
Defooz, Destriveaux , Vandenpee-
reboom , Tielema,ns , Brouckere ,
Gerard, Bivort §i altii. Beigia ,
maT ales pefitru noT Romanii, ur-
mezA, neap rat s5, fie continuu un
model de privit In tete proeedi-
www.dacoromanica.ro a
xxxlv

mentele, realisXrile sail sperantele

nOstre. pal, marginitI ca §i noT,
a qtiut, cu tote acestea, sit se Ina lte
falnic in arte, §tiinte, industrie i
eomert. Inconjuratil, din maT tote
*tile de staturT marl i forte ,
intoemaT ea i noT RomiiniT, Bel-
gia a putut sa, '§1. atraga, cu tote
aceste, stima , simpatia §i chiar
respeetul veeinilor , gratie unuT
travalirt liniOt , eontinu §i hotl-
rit In interval de eineT deeenie.
(1), mandrrt i fericitii,
Ast5,-clT
Belgia grblitore0e aniversarea
independinteT sale de eincT-4ecT de
anT. Dea Dumneqeul Romiini-
lor, lumineze-ne stela nOstra, tute-
lara, in calea ce avem st still.-
batem, ea §i Romitnii, fericitT, li-
berT qi liniOitT, sa, Oa celebra
falnic aceeaO aniversare la 10
maul 1927... (2).
(1) 18 luliu 1880.
(2) Si nu se mire niineni de acktii urare, ce fa-
cem, plin de credintii §i convic&inne ; cki, iatit ce aerie
la 1835 despre Belgia adornl moravurilor americans,
M-rs. Troloppe : ,Sans entrer dans une discussion an
,sujet des nouvelles institutions que la Belgique s'est
,donnks par sa constitution rkente, sans recliercher
,si elles sont oui on non politiquement plus sages que
,celles, qu'elle a repousees, je crois que je ne m'ex-
,pose I mune contradiction en disant que l'esprit et
,Fintelligenee de in popnlatiou ne sont a aucun
www.dacoromanica.ro
 XXXI/

Orecia asemenea, care de cincl

dee de anT se svtrcoleste fnchis
Intr'un cere prea restrins pentru
a.sT permite o desvoltare mal grab-
nicl, nu a asteptat mult timp pentru
a intinde departe desvoltarea stiin-
telor si organisarea universitItilor
sale. Publicist) modernT de valore
necontestafa ail onorat In destul po-
porul elfin. Intre cele din urmI o-
pere, asupra materiel dreptului pu-
blic, se distinge, cu hothlre, seri-
erea domnulul At. K. Rontiri. (1).
Data stgruinta neobositii , pa-
eienta esemplarA , duce adese pe
GermanI la perfectionarea unuT
travaliii, si ast-fel am ve'clut autorT
de mare valore onortind stiinta
to genere si taxa lor In parte ;
data Franta, cu singurul ei
semn earacteristic a1 glutei
,degre en harmonic avec ces institutions... Aceste
stint indoelile ce tontine intro altele, o mica carte pug
in venture, stint astadt 45 ant, In Bruxelles de L.
Bauman and comp., booksellers, purtdnd titln: Belgium
and Western germany de 31 -rs. Trollop°, author
of Domestic manners of the Americans". Darn
M-rs Troloppe ar fi putut revedea Belgi a de astri41, ea
do sign s'ar fi lini§tit asnpra perfectiuni iinstitutiuni-
lor acestel tiSrl §i complectel armonii, ce esista intre
nivelul inteligenti poporulul belgian §i intocmirile con-
stitntionale ce el §'a qezat la 1831. Vedt indepen-
dinta belgicci din 3 august 1880, No. 216
(1) Organisarea constitu!ionalii a statuTui ellin.
www.dacoromanica.ro
xxxvi

latine, chiar de i-am contesta stt-

ruinta continua, a produs talente
de cea mare valore, cum de esem-
plu publiei§tiT de cart am vor-
bit deja, o multime, ca
§i altiT
Macarel , Legraverend , Laffer-
ri4e , Batbie , Laveleye ; fart
s maT amintim o altt treptt de
bArbalf ilu§triT, cum : Manuel, Royer
Collard, Casimir Perier, qi altiT ;
tot astfel putem afirma el §i I-
Italia, cu tot despotismul ee o strivi
pant in timpurile din urmt, nu a
hicetat de-a produce spirite distinse
si culte, hotArirT neobosite §i pro-
dui-3'ton, din earl isvortrt multe
uvrage asuprh dreptuluT constitu-
tional.
Aqa, nu uitilm cit italianul Al-
berie Gentilis (1) a fost precur-
sorul chiar al Id Grotius; et Vico,
Pagano, Lampredi Rocco, qi altT
maT modernT (1815-1848) cum
Romagnosi , Gioberti , A zeglio ,
Balbo, nemuritorul Rossi, au afir-
mat in destul geniul modern al lta-
lieTntsceade. Dupit anul 1859, In-
flerita tart din Peninsula Italiet a a-
vut fericita ocas;une de-a asculta
(1) Ile jure belli, 1598. Tratatul lul Grotim de
jure belli et paeia aptru la 1624.
www.dacoromanica.ro
 XXXVII

infloritul cuvent al profesoruluI

Casanova la Genua , puternicul
curs al celebruluT Mancini (1) la
Turin, acela al luT Pierantoni la
Neapole, Vidari Ia Pavia, Gabba
la Piza si Nocito la Roma. 0-
perile lul Palma, Fiore, Sandona,
Carnazza-Amari si Esperson, Gi-
oannis, Olivi, Miraglia duserl de-
parte autoritatea scrierilor italiane
In stiinta dreptului public intern
si a dreptuluI international.
Portugalia a fost mult onoratA
de scrierile de mare valOre ce ne-a
litsat Pinheiro-Ferreira, si Spania
nume'r5, ,in re'ndurile publicistilor
seT pe Dominico Soto, Ayala, Co-
varruvias, Vasquez, Ferreras, si
alp.
Neerlanda si Orile Scandinave
se pot fIli de o potrivl cu re-
numele ce 'si-a dobandit celebrul
Grotius. De si nk'scut la Delft,.(2)
ilustrul autor al tractatulul asupra
dreptului de resbel 5i de pace a fost
lece and ambasador la Paris, tri-
mis din partea Regina Christina
a SuedieT. Si Gustav-Adolphe, pre-
(1) Astmli d. Mancini este profeenre Ia facnitatea
du drept din nniversitatra de la Roma.
(2) Olanda
www.dacoromanica.ro
xxxvnr

decesorul §i pXrintele acesteT Re-

gine, nu dormea, in tot timpul
cat a combatut contra GermanieT
pentru apararea libertAtilor in Eu-
ropa, de cat avend continuo sub
perna tractatul de maT sus asupra
dreptului de resbel fsi de pace. Pro-
fessorele Schlegel apartine es-
clusivamente Danimarcel. El fu
rectore al facultatil de drept
la Coppenhaga , in 1827 , §i
wise molt asupra istorieT legis-
latiunel.
Pana §i Statele-Unite din Ame-
rica all un represintante puternic
in mijlocul acestor staruinte ge-
nerale, urinate de barba,ti eminenti
in cereetrtrile acesteT ramure a tiinti
dreptuluT. Enric Wheaton, nrtscut
la, Provedinta, in statul Rhodo, Is-
landa din America, DU fu numaT
autorul elementelor dreptului interna-
tional §i al istoriei prcyreselor drep-
tuba, gintilor ci scrise tot de o
data §i analele ScandinavieT. The
History of Scandinavia, opera lui
Wheaton , ne arata maT multe
detaliT din organisarea vietiT po-
litica a DanimareeT i a llorve-
gieT, de la 1402 pant la 1660.
E) . Este dar de mare necesi-
www.dacoromanica.ro
 XXXIX

tate a avea, nu name un text de

Constitutiune serisg, ci tot de o
data un comentariti al acestel legT
fundamentale dintr'o terg ore -care.
Legea serisg este limba ce vor-
bim; esplicarea legit este grama-
flea aceleT limbl. Cum o limbg,
fgrg gramaticg nu "Ate trM, tot
astfel §i o lege fgrg comentariele
sale nu se pOte ineulea in spiri-
tul loeuitorilor meld tea. Ce este
o limbg, fgrg gramaticg? Un dia-
ilect nenorocit, menit a se perde,
a se uita cu des6verOre. Textul
este legea, comentariul este spi-
ritul legit. Legea ne aratt calea
ce trehue s, urmgm ca sg ajun-
gem la binele ce dorim; esplica-
rea legi ne inlaid, in spiritul
nostru intelegerea acesteT legT,
§i ne abieTnue§te a iubi disposi-
sitiunile legiT, introdueendu-le in
in oravurile p op oruluT.
§. I. Avem o Constitutiune largg,
demoeratieg, liberate. Dar textul
eT este litera moartg, gra, un co-
mentariii larg F)i detaliat, care sg,
esplice dispositiunile O. Ne-am

cest5. leunii.. -
silit, prin urmare, sit indeplinim a-
De vom reui
ping la sfr4it, terminarea lu--
www.dacoromanica.ro
XL

crgriT nOstre va fi cea mg mare

satisfactiune, ce putem promite si-
lintelor si labOrel, 1 a care ne su-
punem. Ne trebue Insg bit/ in-
dulgenta coneetgtenilor noWi, cacY
am pleeat pe o eale to care forte
lesne putem &idea cu desktr§ire.
In Prefata Constitutiuni belgiane a-
notate din prima editiune, d. Tho-
nissen, vorbind despre acestg cale,
dice : c'est une carriere, oti l'on
peut succomber sans honte, mais non,
pas s'engager sans courage. " Avem
dar trebuiatg de ug hotArlre me-
ritorie ca sg putem pleca pe un
drum virgule §i necunoscut. De ni
se va reeun4te acest merit unit
in travaliul ce am tnceput, Inca
satisfactiunea nOstra. va fi adencI.
§. II. Am cautat sa precisam,
cu esactitudine , caracterui , In-
telegerea i scopul fie-c5,ruY ar-
ticol din pactul nostril fundamen-
tal de la 1 Iuliti 1866.Am ur-
mat continuo calea adeveruluT, a-
retind eu liotArire interpretarca
cea mar largii, dr6pta si liberale.
Am Post silit cite -o-datA , spre
combinarea textelor si descope-
'rirea luminel, sa gAsim desvoltarea
principielor in desbaterile Consti-
www.dacoromanica.ro
 XLI

tuanteT din Iuniii 1866, In ho-

tIrtrile tribuualelor nOstre, §i chiar
in desvAlirea teorielor pure doe-
trinare. Am profitat de oca-
siune, de cite on casul s'a pre-
sintat, cum de esemplu, la materia
tolerantei religiose, i altele, ca ei,
probIm el, din chez5,Oile consti-
tutionale, cate confine paztul nos-
tru fundamental din 1 Iu liil 1866,
unele sunt veehT §i cucerite Ind,
de mult in dulcea nOstra terl; aqa
in cat este erOre a se sustiae eg,
legea nOstra, politid, este o plantg
exotics,, sgdita, fIrA, speranta, pe
plimentul arid al RomanieT.
Ilmentul roman este fertile sub
maT mite punturT de vedere, acT
nu avers, ca sa, problm aeesta, de
cat sa, rugIm pe cititor A, se re-
porte cu memoria la imensele pre-
faceri ti trabunittittirT, ce am re-
alisat In tote ramurile activita,tif
umane, da la 1859 §i Oa, astIcIT.
Leopold II , demn succes-
sore al aceleT milrete figurT is-
toriee, care fu Leopold I al' Bel-
gieT, (Ikea in Bruxeles, la 17 De-
cembre 1865 :la Belgique a vu
s'aeeomplir des °hoses qui dans un
pays de l'etendu du notre ont ra-
www.dacoromanica.ro
XLII

rement etc realisees par une seule

generation" (1). Cuventul tuteleptu-
luT Rege se pOte prea bine aplica §i
istoriei contimporane a Romanilor,
caci poporul roman realisa, In in-
tervalul uneT singure geueratiunT,
aeel produs de progres §i de des-
voltare Intinsa, ce putine alte Off,
de marimea pamentuluT nostru, au
putut atinge, In acela§T interval,
vre-o-data.
Am adoptat adese sistemul corn-
parativ In unele din studiele n6s-
tre ate am terminat pans, astasjY,
puind textul legiT romane In fata
textuluT Constitutiunilor celor-l-alte
pop6re, pentru a releva impor-
tanta questiuniT si a atrage qi maT
mult interesul i atentiunea citi-
torelut Legea n6stra, politica fi-
ind cate-o data asimilata. , In par-
tea redactiuniT sale, textelor Con-
stituciunilor straine, am creclut ca,
acest paralelism, ce IntrebuinPm
In uncle locurT, pOte de§tepta cu-
riositatea concetatenilor no§tri §i
lumina i mai malt convingerile
lor. Am reprodus de multe on

(1) Veil discursul ce a pronuntat Leopold al IL cu

ocasiunea introulri sale,
www.dacoromanica.ro
 XLIII

textul original al acelor legi spe-

ciale, (late se raportg la precep-
tul constitutional de care ne am
ocupat. Cu modal acesta, cititorul,
chiar cand este stain de stiinta
dreptuluT, pOte lesne coprinde tota
economia institutiunilor nOstre si
cunoste atat cheeisia constitutio-
nail, cat si detaliele ee o facon-
giora,. Asa, la libertatea individuale,
am reprodus tote textele articole-
lor legit nOstre ei vile s'ale codiceluT
penale, unde principiul constitu-
tional este reglemeutat de legiui-
torul ordinar. Asa, la art. 19,
23, 24 si altele din constitutiune,
uncle se vorbeste de dreptul de
proprietate, de libertatea InvetA-
mentului si a preseT, am reprodus
tots economia legi speciale de
espropriare, a legiT instructiunel pu-
blice si a textelor din legea, pe-
nala, relativN, la libertatea preset.
Cu modul acesta, pe d'o parte stu-
dilm preceptele constitutionale, iar
pe de alta descoperim legea in
care aceste precepte 'si all priimit
aplicatiunea lor.
§. III. Acesta este lucrarea nos-
Tinta, ce ne-am propus, este
de-a dupe la cunostinta fie ehiar a
www.dacoromanica.ro
niv
cella de pe urml dintre coneetltenii
nostri mijlocul de d-cunoste drep-
turile si indatoririle ce consaerl
legea nostril politics. Libertatea
este dorul nostru al tutulor, si ca-
raeterul distinetiv al Romani ler
este eg%litatea democratiel ce
poporul roman s'a asedat in pae-
tul BM fundamental din 1 Iuliu
1866. Dar, daca libertatea nu "Ate
naste de cat numai din institutiuni
largY si din sineera lor aplicare,
toil recunostem es institutiunile
cele maT buns nu dais resultatele
for legitime, de eat numai atunci,
°and viata practicI este conferral
teariei eonstitutionale, and ase-
4Imintele si tntoemirile Orel ail
intrat in eredinta si In moravurile
poperuluT.
Atunci tnei numai se formezI
moravurile unel Off, cand legea
positivl este tutelesii, apreeiatl, iu-
bitA si respeetaat de toti flrl es-
ceptiune. Instinctul omuluI Il duce
a respecta ceea ce iubeste ; dar
el nu pOte iubi de eat numal ceea
ce vede si Intelege. Am stAruit,
prin urmare, a aritta, esplica si
pune la nivelul tntelegerit fie-el-
rnia dintre nol larga, demneratica
www.dacoromanica.ro
 XLV

si liberala nostril, constitutiune ;

ca, ast-fel, fie-care , tntelegand-o,
s'o iubesca, si s'o respecte. Atunci
moravurile sunt formate , atunci
propg,sirea glutei roman° este asi-
guratI, ad nimic nu e mai sfint
de cat respectul 'eget.
§. IV. Pacea, ordina , salvarea
viitorului nostru stI numal fa lega-
litate. Acesta este singura nostril,
fortg, singura punte pe care putem
trece la civilisatie si progres. Daca
legalitatea est un adever, ce nu pot
respinge pia contesta chiar na-
tiunile marl si puterniee, adeverul
acesta devine Inca si mai evident
pentru o natiune modestg, si mar-
giritg, care nu pote vorbi dedit
numal din tngltimea legalitItei. Ba-
satl pe legalitate putem atrage
simpatia, si chiar respectul veci-
nilor nostri, cad numal laberea,
travaliul si progresul ne pot ri-
dica prestigiul in fata Europel, ce
ne priveste. Dar travaliul nu se
urmezit de cat numal pe timp de
liniste si de pace; si linistea a-
desea e turburatg, eilnd ne obielnuim
a viola, fie pe fall, fie chiar indi-
rect, sfiinta legalitate.
Daca modestul nostru euvent
www.dacoromanica.ro
XLVI

'Ate fi ascultat vre-o-data., el pu-

rurea va repeta tutulor : cl res-
pectul legeY, cA, observarea strieth,
i siucea, a constitutiunerce co-
mentrtm, a sfanta legalitate este
ea mantia virginall, albit §i ne-
p5,tatl, ce grabnic IngIlbene§te
indata ce o lama. temerarl i sa-
crilege eutezA, sit o atingii."
Ultima nostru consiliti este a-
cesta : iubitl §i respeetatT pactul
fundamental dial 1 LINA 1866,
ce poporul Roman '0-a dat cu a-
tata credint,I i liotAare.
G. G. Illeitani.
20 Mill 1880.

www.dacoromanica.ro
 Art. 21. Libertatea comitiinti este
abgoluta.
Libertatea tutalor cultelor este
garantata Intro eat lima celebra-
tiunea for nu aduce o atingere or-
ainel nubilce sail bunelor moravurT
Religinunea ortodoxil a rgsari-
tuluT este religiunea dominantg a
statului Roman.
Biserica ortodoxa Romanit este
i r6maue neatarnata de orT-ce
ehirlarhie streing , pastranduy
Insa unitatea eu biserica ecumenic
a rgsaritalui In privinta dogmelor.
Afacerlle spirituals, canonise 11
disciplinare, ale biserici ortodoxe
omane, se vor regula de o sin-
gurit autoritate sinodalil centralg,
conform noel legT speciale.
Mitropoliti §i Episcopi Eparbioti
aT biserici ortodoxe romane sent
aleta dupg modal ce se determing
grin o lege speciale.
Toe toe Ms tole gee le torte
fonrnit la matiOre d'un doutc
serieux, le jurisconsulte a la
certitude de ne pas we tromper
en faisant pencher la balance'
du cote de la ,tolerance" et de
la ,liberte".
Thoninsen.La constitutioh
beige auntie. preface, XII.

STUDIUL XXI

365. Esista mare cleosebire tntre

libertatea de cuget *i libertatea de
www.dacoromanica.ro
48

culte. Libertatea constiintii este un

fapt intern, o impresiune a inimeY,
in adincimea curia se ascunde §i se
pastreza credinta inredacinata a o-
muluY. Libertatea cultelor este din
contra un fapt esterior, o manifes-
tatiune a acestel credinte, o afirmare
In public din partea omului a vede-
rilor sale religiose, §i dar, tocmaT
pentru acest cuv'ent, pactul nostru
fundamental dice c libertatea con§ti-
inti este nemeirginitei , pe cand li-
bertatea cultelor gasqte o marnine
acolo, uncle incepe attingerea ordi-
neT publice sail a bunelor moravurT.
Legiuitorul este in drept a regle-
menta orT -ce manifestatiune esteri-
ore a vointi nostre, cum se intam-
pia de esemplu, de eke orl e vorba
de exercitiul until cult Ore-care , §i
cand, cu ocasiunea acestuT exercititi
violam libertatea semenilor no§tri;
pe cand cugetul omulul impresiunile
inimeT nostre rgman cu desevir§ire
afara de competinta orY-cardi legiu-
itor. Pentru a se conforma, dar in-
tru tote cu aceste vederT, §i arti-
colul nostru 21 ne dice : libertatea
Con§tiinti este absolda , libertatea
tutulor cultelor este gurantata".
366. Trebue sä marturisim, Ina-
www.dacoromanica.ro
 49

inte de tote, cl in acest studio, ce

am intreprins, cum si in cele urma-
tore, panA la art. 29, nu vom avea
a ne ocupa decat de diversele ma-
nifesttrT ale vointi nostre ; mani-
festArT, ce a preveclut si garantat
in destul pactul nostru fundamental
din 1 Iuliti 1866.
Ast-fel, prin urmare, si libertatea
constiinter si libertatea cultelor sunt
doue ramure importante, plecand din
acelasi trunchiti, ce numim in acesta
ocasiune : .libertate individualeD Cu
deosebire numaT aci , ca libertatea
individuale se aplica la o ordine de
ideT mult maT ridicata ; ideT, a cAror
desvoltare sati aplicatiune atinge si
maT mult sentimentul moral al omu-
luT, cad e vorba de inima si cuge-
tul s6t1, de credintele sale re/igiAise.
Atat este de adeverat a pr.in li-
bertatea con,stiintei legiuitorul nostru
nu s'a gandit aci de cat numaT la
religiunea, ce suntem cu deseversire
liberT a profesa, In cat articolul co-
respuncletor din constitutia FranteT
de la 183o, a esprimat maT bine a
cesta idee in redactiunea uimAtOre:
Fie care profesez1 religiunea sa cu
o egala libertate, si obtine pentru
4
www.dacoromanica.ro
50

cultul set aseea§1 protectiune" (i).

In articolul 217 de care ne ocuparn,
nu e vorba dar de cat de religiu-
nea omuluT. Constitutiunea a voit
sd o lase absolut liberg fie caruia,
reservand.insa puteriT sociale dreptul
de a reglementa formele esteriOre,
prin earl se esercitt un cult ore-care.
OrT-ce rel;giune, fie din orT-ce
epoc1, nu a avut alt scop deal a-
cela de-a esplica muritorilor modul
cum s'a format si cum Lexista uni-
versul. Solutiunea acestuT problem,
mare in adever §i dificile, a fost
continua ridicat pang, la ingltimea
unel dogme, la care urinal sd se
inchine orT-ce credincios supus, afara
de profanir c5.0 se revolts, se retrag
din incinta chematilor si se hotardsc
sa cugete singuri pentru aflarea a-
deveruluT. Legiuitorul a clis acestora:
suntetT hberT a vd da cercetarilor ;
77

nimenT nu va veni sd vti turbure in

cercetgrile vastre sincere, pe cat
timp nu vetT atinge, in procedimen-
tele vostre, nicT ordina publics, nicT
bunele moravurl". Iar color d'anteT

(1) Chacun professe &I religion avec lute kale li-

bead et obtient pour son culte la memo protection.
Art. 5, din constitutia Frani' de la 6-7-- 9 august.
1830.
www.dacoromanica.ro
 51

a adaogat : .suntetY liberT a crede ;

nimenT nu va veni sä v corn cuvent,
nicT de credintele vostre , nicT de
mgrimea fanatismuluT ce ve apasa ,
Rub conditiunea numaT &a nu atinge
dreptul puteriT sociale, care e datdre
sa vegheze la conservarea corpulut
social". Simtul religiunil la orT -ce
popor a fost pururea objectul preocu-
pgrilor sale celor ma! seriose ; $i
dar, bine si corect at lucrat consti-
tuanti 'nostriT, cand s'ati ocupat de
acesta imprejurare si at ridicat $i
acesta cestiune pang la importanta
uneT dispositiunT constitutiale. Omul,
pe datg ce se !clesvolta inteliginta
sa, prima intrebare cesi face in a.
(Uncut cugetulur set este acesta :
.unde merg si de unde yin ? care
este basa universulul, in care tra-
esc ?. . i spre solutiunea acestuT
.
problem 1§T depune tote silintele,
si cauta in tot timpul vietiT sale sa
lase urma§ilor descoperirea adeve-
ruluT. NoT nu impartasim credinta
celor ce impart (I) universul in (5-
menT crecletorT, incredulT *i indife-
KentY, cacT natura nOstra ne impinge
spre lumina si activitate ; si dar, nu
(1) Berriat Saint-Prix. Conmentaire sur la chaste
constitutionnelle p. 61.
www.dacoromanica.ro
 62

ne putem imparti de cat numal in

doue tabere : sail sunt OmenT carT
s'atl convins admitend solutiunea
problemuluT asa cum 11 esplica. $i '1
tabileste cea maT mare parte dintre
nol ; sail nu ne multumim cu lucra-
rea de astaclr, .i atuncT nu ne lasam
indiferenti, ci ne punem pe lucru $i
cercetare. Religiunea nu este de
cat deslegarea problemuluT din care
a exit acesta lume, Gi ast-fel si ace(
carT sprijina diversele religiunT e-
sistente, adica diversele sistemate ce
par a ne ducts la ade0.r, si ace
carT atacaaceste sistemate si se
muncesc a gasi mijloce maT inge-
niose spre atingerea scopuluT comun,
nu fac de cat una singura si ace-
easi lucrare : eT consults cugetul for
la fie ce pas ce imping inainte ; si
acest cuget al omuluT este religiurea
luT. Omul nu p6te trAi fora reliyiune
in lame, de cat numaT atuncT &and
inteliginta luT e distrusa ; alt-fel el
cerceteza continua, si resultatul cer-
cetarilor sale constitue ceea ce
numim religiune (i). Religiunea dar

(1) Gbh]] ci aci este locul A reproducem cfite-1 a

cnvinte sublime, ce gAsim in lstoria civilisafiund din
Francia, prin care ilustrul (Inizot esplicl neoesitatea
credinteI in D umr eqet. Iatl cum se espriml celebru

www.dacoromanica.ro
 53

este tot de-o-datii. §i sora filosofieY ;

cacY, dupg cum acesta §tiinta procede
prin analisa, religiunea omulia lu-
minat nu se a§ecia asemenea de cat
in urma cercetardor §i a convingc-
rilor
Aceste der cercetari convingeri
due pe om maT departe de cat lo-
doctrinar : .11 (Pliomme) s'apercuit biota quo jamais it
ne s'aquitte pleinement de cette tactic , qu'il n'agit
*mais parfaitement selon la raison ou la loi morale ;
que, toujours libre, c'est-h-dire moralement capable
de se conformer a la regle, en fait 11 n'accomplit point
tout ce qu'il doit , ni ni'me tout cc qu'il pent. A
cheque occasion, quand it s'interroge avec scrupule
et se repond avec sincerite, it est force de se dire: si'au-
rais pu si j'avais voulu;s mais sa volonte a ete mo lle,
lathe ; elle n'est allee jusqu'an bent ni de son devoir,
ui de son pouvoir.
C'est la un fait evident, et lent chacun pout rendre
temoignage; it y a mline ceci de singulier que le sen-
timent de cette fai Jesse de la volonte devient d'au-
taut plus Clair, d'autant plus pressant qu. Phomme
moral se developpe et se perfectionne : les meilleurs ;
c'est-a-dire ceux qui out employe et deploye le plus de
force, qui ont sti le mieux conformer leur voloute
is raison et a to morale , sont bien souveut les plus
frappes de son iusuffisance, les plus convaincus de cette
inegalite profonde entre la conduite de Phomme et sa
tache , la liberte et sa loi.
De la un sentiment, qui se retrouve , s us des for-
mes diverses, dans tons les hommei : le sentiment de
is necessite d'un secours exterieur, d'un appiti a la vo-
lonte humaine, d'une force qui s'ajoute a sa force et
la sontienne an besoin. L'homme clierehe de tons co-
tes cet appni, cette force seconrable; il les demande aux
encouragements de l'amitie, aux conseils de la saresse,
a l'exemple , a ]'approbation de ses semblables, a Is
crainte do blOme ; ii n'est personae, qui n'ait a titer ,

www.dacoromanica.ro
K4

cul unde un epicurism stupid i or-

golios '1 opresce ca sa'T Slice : aim
esci de cat o bucatl de pament mu-
iata; incalclesce-te liniscit la sore ,
pans va veni clioa disolutiune tale.
Aceste cerceteiri 11, convingeri arata
omuluT o misiune inalta , nobile §i
folositore, pe care suntem datorl s'o
chaque jour, dans sa propre conduite , mille preuves
de ce mouvement de l'ame, avide dd trouver hors d'elle
menu une aide a sa libertd , qtrelle sent a la fois
Halle et insuffisante. Et comma le monde visible, la
socidte humaine, ne repondent pas touiours a son voeu
comme ids sont atteints de la meme insuffisance, Paine
va chercher hors du monde visible, audessus des rela-
tions humaines, cet appui dont she a besoM ; le sen-
timent religieux se daeloppe; l'homme s'adresse i Dieu,
et l'appelle an seems. La priere est la forme la
plus eleve:e, inais non la seule, sous laquelle se ma-
nifeste ce sentiment univrrsel de la faiblesse de la
volonte humaine, ce recours a usu, force exterieure
et ((Wee.
Et telle est In nature de Phomine que, lorsqu'il de-
mande sincerement cot appui, it l'obtient , et qu'il lift
suffit presque de le chercher pour le trouver. Quicon-
que, sentant sa volonte faible , inv °qua de bonne foi
les encouragements d'un ami, !Influence de sages con-
seils, l'appui de ]'opinion publique, on s'adresse a Dieu
par la pridre, sent aussitdt sa volontd tortilla et sou-
tenue, dans tine certaine mesure et pour un certain
temps. Ceci est un fait d'une expdrience journaliere, et
qu'il est else de verifier.Gulzot. Histoire de la ci-
vilisation en France. p. 144-146 edition, 1879.
Paris.
Benjamin Constant i Clermont-Tonnerre 4ic urniatd-
rele in privinta aceleiav cestiuni : .Les causes de nos
peines sont nombrenses. L'autorite pout nous proscrire,
le mensonge nous calomnier; les liens dune societd toute
factice nous blessent ; In nature inflexible nous frappe
www.dacoromanica.ro
 55

desever§im inainte de-a pleca dii:

lume. Aceste der cerceteiri i concin-
geri, car tote impreuna constitue
ceea ce numim : libertatea con-
sciinteT", constitutia nostra le-a de-
clarat ilimitate; numal aplicatiunea
for constituanti at supus'o la ore-
carT reglementarT speciale.
Cats deosebire Insa intre era mo-
dans ce que nous clierissons ; la vieillese:s'avance vers
nous, époque sombre et solennelle ou les objets s'ob-
seurcisseent et semblent se retirer, et oh je ne sais
quoi do froid et de terne se repand sur tout ce qui
nous entoure.
Contre tant de douleurs, nous cherclions partout des
consolations, et toutes nos consolations dura-
bles sout religieuses. Lorsque les hommes no' s
persecutent, nous nous croons je ne sais quel recours
par Bela des hommes. Lorsque nous voyons s'eva-
nouir nos esperances les plus clitiries : la justice, la li-
berte, la patrie, nous nous flatons qu'il exis to quelque
part nil litre, qui nous saura gre d'avoir ete Hetes,
malgre notre sieele, a la justice, it h liberte, it la pa-
trie. Quand nous regrettons mi objet aime nous je-
tons un pont sur Pabitne, et le traversons par la pen-
see. Enfin, quaud Is vie nous echappe, nous nous élan-
cons vers une autre vie. Ainsi la religion est de son
essence Is compague fidele, lingenieuse et infatigable
untie de l'infortune.Benjamin Constant. De la liberte
religiouso, cours de dr. constitut p. 128-1 45 edit 1872.
_Lliomine a des relations avec son Createur; it se fait
ou it recoit telles Ott telles idees stir ces relations; on
apelle ce systeme d'idees: religion. La religion de ch-
ola est done ('opinion, que elhteun a de see relations
111/PC Dien... La religion est de tons les temps, de tons
les Helix, de tons les gouvernements; son sanctuaire est
dans la conscience de l'homme... ( lermont Tonnerre,
Oeuvres completes t. If, p. 711.

www.dacoromanica.ro
DU

derna si ce-l-alte epoce; cats deo-

sebire intre clioa de asta.cIT aceea
de ierI ! Pentru ce acele resbele es-
terminatOre, acele lupte singerose
din alte timpurT ? La ce ati servit a-
cele sfAsiarT intre diversele secte ale
crestinilor ; acele legT crude date
contra paganilor de ceT &ant& im-
peratorl crestini 1); acele per ecu-
Punt teribile contra isrelicilor din maT
tote parcile ; acele mesuri selbatice
luate contra Maurilor din Spania; a-
trocitacile comise in America sub pre-
textul religiuneT ; cruciadele contra
islamismuluT, cruciadele contra ere-
ticilor, i inchisiciunea ?!..In fine, pen-
tru ce lupta intre puterea religiOsd
si puterea civila, intre puterea tim-
porale cea spirituale ? ! La ce a
servit istoria luT Hildebrand si aceea
a contiporanuluT set Enrie IV ? Ce
este Luther si Calvin ? Dupa ce lu-
mina s'a facut, pentru ce supliciul
lul Servet in mijlocul aprobariT ge-
nerale si a risetelor reformacilor ?
Sa maT vorbim de opresiunea ce at
suferit catolici in Irlanda, de ma-
sacrul in clioa de Saint-Barthelemy in
Franca, de dragonadele retragerea
(1) Cart. I. tit. Xl. De i aganis et sacrificis et tem-
plis.Codieele MI Justinian.
www.dacoromanica.ro
 57

edictuluT de la Nantes ?... Pena la i 787

protestantiT nicT chiar in Fran eia nu
putean avea o stare civila legale...
Der destul cu atatea esemple. Cau-
sa tutulor relelor nu este religiu-
nea... causa relelor este omul; cad in
orbirea orgoliuluT seta nesocotit, el
s'a tntunecat de patima §i a uitat cu
desever§ire preceptele moraleT cre--
tine, care ne dice ca : .unitatea" la
care se raportA cuventul luT Dum-
necieti, este unitatea spirituluT, a su-
fletuluT , a simtimentului de frAtie-
tate, de caritate, de egalitate , de
pace, este unirea i apropierea in-.
teligintilor iar nicT cum unificarea
silita a credintelor, sail contOpirea
intr'un singur stat a diferitelor or-
ganisarT sociale.
Putem insa aci cu o satisfactiune
legitima cugeta lini§tit la istoria
Romaniet, §i respunde victorios de-.
tractorilor stirpeT romane. cjicendu-
le : NoT nu am avut nicT inquisitie,
nieT esterminarea maurilor, nicl St.
Barthelemy, nicT Dragonade, nicT ne-
toleranta biserici amglicane. Istoria
Romanilor nu coprinde nicT o pa-
g inA negrA, unde sa se reproduce
angle triste ca cele, de care am
v orbit, uncle trecutul altor terl a-
www.dacoromanica.ro
58

pare atat de turbure. Pe ea.nd in

Spania Sub Ferdinand si Isabela,
pe la 1481 -. -1492, marele inquisitor
respandea anto da-fele sale, credind
ciitipetele victimelor Ikea sa su-
rldg pe Creatorul lumi, Romania,
tea ospitaliera si tolerantit atat
sub Stefan cel mare cat si sub Vla d
V si Radu V pe la 1556-1494 ,
deschidea mad portile sale istrae-
litilor. La noT in tot-d'auna liberta-
taea constiinti a fost fara inargine,
fie-care a fost liber sa pgstrede cre-
dinta si religia sa, nesuparat de
nimenT.
367. Constituanti nostri proclamind
des6virsit absoluta libertate de cu-
get, at volt, dupg cum si este forte
natural, sä profite eT ceT d'anteT de
acesta libutate, afirmand credinta
lor proprie, aceea a pArti celef mar
marT dintre Romani*, aratand ea re-
ligiunea cresting, este religia lor,,
si ciichd cl religia ortodoxa resa-
rit6na este credinta generals a maY
tutulor Romanilor.
Creclem ca ne este permis si noud
a profita de aceeasT libertate, ce
ne consacrg constitutiunea, ca sg a -
eitlim causa prelerintelor nostre In
favorul crestinismuluT. Nu cercetgm
www.dacoromanica.ro
 59

religiunea antiquitittiT, cad aceea era

o religiune strimta si ingusta a
cutaruT trib, a cut4.reT familie, a eu-
tareT case deosebite. Nu era pe a-
tuncT Dumneqeul umanitatiT, ci Dum-
nedeul special al unora sat al al-
tors. Cicerone ne da un esemplu
pipait in privinta acesta , cand el
ne dice : hic arae sunt, hic foci, hic
dii Penates, hic sacra..." Fie-carc casa
avea peiT seT (i). Asa fu in Grecia
si la Roma ; asa fu credinta timpuri-
lor antice ; cad atunel, and Socrate
a cutezat sa proclarne un singur
Dumneciett, o singurA fiinta suprema,
care fart deosebire ocroteste pe
toll aci pe pament, atat erorea era
atunci inradacinata , in cat Socrate
fu silit s t sorbe otrava pi sa m6ra.
Nu vorbim dar de acele timpurT ale
paganilor, cand Statua era indum-
nedeita, and SOrele era adorat ca
Divinitate Suprema, ci venim la tim-
purr maT apropiate , luam antei0
dogma lul Mahomet, si o respingem,
cad ea nu faCe de cat sa multumesca
sensualitatea umana, sä degrade spi-
ritul, sa Imputineze inteliginta , in
loc sa caute a releva 'Si a sustine
natura Si morals omuluT. Inlkuram
(1) Cicero pro domo. XLI.
www.dacoromanica.ro
60

dar cu desevirsire islamismul, dupg

cum asemenea nu admitem nicT re-
ligiunea mosaics, care nu ne presinta
de cat esclusivism si partinire. Iehova
nu ne presinta de cat imagina es-
slusiva a DumnecleuluT unuT singur
Trib. El nu este Dumne4eul uma-
nitatiT... El este Dumnecleul luT Is-
rael ; cum alts data intocmaT erati
pa penacT aT Grecilor sati aT Ro-
manilor, l7eul AtheneT, al SparteT
sati al Thebel. El pare a imbratisa o
nationalitate, o desemnaliune politica;
si de aci viOul radical al mosais-
mului, care pururea a turburat si a
pus in neliniste si in nedomirire
mintea obosita a Israelitilor in ge-
nere.
368. Al.ele sunt insa principiele,
ce gasim In religiunea ce constitu-
ciunea proclama dominants in Ro-
mania. Dumnecleul crestinilor este
Dumnecleul umanintiT. El se anunta
mantuitorul tutulor, fie crestin, is-
raelit, mahometan, pagan barbar,
sail om civilisat. Acesta mare cre-
dinct, acesta revelatiune, Cristianis-
mul, vorbeste spirituluT, inimeT, con-
victiuneT omuluT, cercetarilor sale li-
bere si ilimitate ; lass materia, uitl
cu deaversire satisfacciunea sensua-
www.dacoromanica.ro
 61

litatif umane ; vorbeste de fratietate

de caritate, de egalitate ; ne Slice :
dap' Cesarulul ce este al sM, datT
fie-caruia ce-T apartine, nu facetT al-
tuia ce voile nu ye place sA vi se
facA, iubiti-ve uniT pe altii, trAitr in
pace si 'n concordie."
IatA Cristianismul... iata dogma
cea maT salutarie, din cate am putut
studia pans astAch. El ast-fei es-
plied crearea universuluT; el ast-fel
deslega, problemul despre care am
vorbit la inceputul acestuT studio.
Din pace si din iubire a isvorit crei-
tiunea lumiT (1).
Priimind dar si noT acestg solu-
Pune ne-am aseclat, Inipreuna cu
marea majoritate a Romanilor, sub
ocrotirea acestor sfinte precepte ale
religiuniT luT Christ, care religiune,
numita : ortodoxl Mseritena", este
religia dominants fn Romania. Cato-
licismul , calvinismul si protestan-
tismul sunt niste simple ramure ale
aceleiasi religiunT : religiunea cres-
tinA. Sunt insa in tern si israeliciT,
si mahometanT prin partile Dobro-
gieT ; dar libertatea cea maT abso
(1) Vecii: Bacon, Es& de mor. §. 3. Madame
de Stal, de l'Allemagne, 4-e partie, chap. 1, p. 617,
edit. 1845. -- Vattel. liv. L cap XII,
www.dacoromanica.ro
62

lutI de cuget domne§te nemarginit

pretutindenT, de §1 islamismul, pre-
cum *i religiunea mosaicl, sunt doe
secte deosebite, doue dogme sepa-
rate intre ele, separate adenc §i de
religiunea cre§tina.
369. Am clis §1 repettm, ea liber-
tatea de culte este de domenul le-
giuitoruluT. Exercitiul unuT cult este
un fapt material, un fapt esterior,
§i dar, puterea publics este chemata
si '§T c)icd cuventul set. Ap., poliga-
mia este oprita la noT. Bunele mo-
ravurl ar fi atinse, Si legea positiva
ar fi infranta, daca puterea public
nu ar impedica pe un mahometan,
care ar dice : a ca sä mr esercitez
liber cultul islamismulul, lass -me
sa am trel sat clece neveste. "
Ordina publics ar fi turburath §i
legile inlaturate cu totul, daca un
quaker ar fi liber sa ciica putereT pu-
blice : ,ca sIml pot esercita cul-
tul, urmeza sä fits dispensat de ser-
viciul militar, cad religia mea me
impedica de-a me supune unuT ase-
menea servicitt". Sunt unele triste
ceremoniT religiose la unele popOre
selbatice, cart consists in a tngropa
cu mare pompa pe socul supravie-
;uitor impreund tot-de-o-data cu
www.dacoromanica.ro
 ca
cel Incetat din viata. Religia for le
ordona asemenea sacrificie umane.
Este, sat a fost un cult, care impune
parintilor sa.-ST omOre primul for
eopil ; credinciosiT acestel secte
erati convinsT cã cent] cu modul a-
cesta se populeza maT lesne 1).
Impedicand dar asemenea procedi-
mente, puterea socials nu impedica
de cat sevirirea unor ororl mon-
stru6se. NimenT nu pOte sustine ca
libertatea cultelor este cu modul a-
cesta atinsa. Ast-fel, din contra, se
salvgardeza moralitatea, ordina pu-
blica si siguranta corpuluT sociale.
37o. Aci este locul sä relevam
un principia de mare insemnAtate ,
continut in constitutia nOstra, pre-
sentandu'l cu multa staruinta aten-
tiuneT cititoreluT. Legea nOstra, este
adeverat, a despartit idea de religiune
de idea de cult, fAcend doue chestiunT
cu totul distinse si separate. Ea a clis :
. libertatea consciinlei este absolute,
libertatea cultelor este garantata.. Re-
ligiunea dar e libera pentru fie-care
si cultul sea este protegiat. Egalita-
tea der, ce a domnit pretutindenT, a
fost aci objectul de predilectie al

(1) Rossi. Dr. constitut. t. ti, p. 872.

www.dacoromanica.ro
64

constituantilor nowi. Libertatea tutu-

/or religiunilor este absolutA. Cultul
tutulor religiunilor este protegiat.
Principiul egalitater, a§eclat qi aci de
legea nOstra fundamentals, nu tre-
bue nicT cum lasat in uitare. Djca
acum se dice ea libertatea constiintet
este absolattl, iar libertatea cultelor
protegiata , nu se face insa nicT o
deosebire pentru cutare sea cutare
religiune, pentru cutare sea cutare
cult. 0 egalitate perfecta domnesce
si aci, cum ea domnesce pretutin-
denT in economia generale a legeT
nostre fundamentale: Dreptul comun
e aplicat §i aci tntocmal cum el este
aplicat la tote drepturile de carT
mentioneza titlul II din constitutia ce
comentam. Dupe cum art. to, 13,
19 §i 24 ne consacra dreptul de e-
galitate a tutulor inaintea legi, drep-
tul libertati nostre individuale, drep-
tul de inviolabilitate a proprietati-
lor, dreptul de a ne comunica ide-
ile prin graiti , scris §i press , tot
ast-fel i art. 2 1 consacra dreptul
de egalitate pentru totT a libertati
consciinti, dreptul de egalitate pen-
tru top a protectiuni cultelor.
Religiunea der nu este o putere
In stat, ea nu este de cat numaT un
www.dacoromanica.ro
 66

drept; si, dupe cum tote cele-l-alte

libertatT, de carT am vorbit, nu consa-
cra de cat numaT drepturT, fora sä
creeze nicT o putere; dupe cum pro
prietatea este un drept iar nu o
putere , tot ast-fel si libertatea cul-
telor, si aceea a cugetuluT, departe
de-a fi o putere, nu este de cat nu-
maT un simplu drept ca tote cele-
1-alte. Si puterea sociale singura ,
care are datoria de a garanta $i
protege drepturile tutulor, a admis
si aci dreptul comun , fiind cI nu-
maT dreptul comun It p6te consacra
o organisare liberald si democratica,
remaind numaT institutiunilor de
privilegiti a crea escepOunT si fa-
vorurT.
Egalitatea libertiT consciinteT si a
libert4iT cultelor pentru toll fara o-
sebire, nu este o inovatiune , ce a
consacrat constitutia nostrA. Ea este
un principiti, ce pururea a domnit
in Romania, dupe cum indestul am
probat acesta la No. 366. Acest prin-
piti insa este ,o veche reminiscenta
a bisericeT crestine din alte timpurT,
cand ea nu reclama pentru densa
de cat numaT dreptul comun. Atunci
crestinismul era persecutat, si cre-
dinciosii Prunculut de Ia. Bethleem nu
www.dacoromanica.ro 5
66

cereati pentru den0 de cat numal

egalitatea ce se acorda celor-l-altY.
lath ce ne dice Tertullian, unul din
apologi§tiT celebri de pe acele tim-
purl aT crqtinismuluT: a Ne numitT cri-
minall ? Prea bine ; tratati-ne insa
cum tratatT pe criminali ordinary, cer-
cetatT taptele, cumphniti probele, as-
cultati aphrarea. Ne numitT filosofT?
prea bine; tratati-ne insa cum tra-
tap pe totT filosofiY, ldsati-ne se des
chidem scoll, sä predlm in linisce,
sä formam §i noT secte in lumea
romana."
371. Sa ne facem insa o idee e-
sacta de adeveratul inteles al arti-
coluluT nostru 2 1 , Constitutia apqa,
nu este indoialh, dreptul comun, pen-
tru tote cultele, admitend o garantie
generale flra nicT o esceptiune ;
constituanOT insa nu ail putut cugeta
de cat numal la cultele in fiinta. A
profesa cutare religiune, este a fi de
o credinta, pe care o putem 'Astra
in adencul cugetuluT nostru, neavend
nimenT dreptrul a veni sA ne des-
valesch indoiturile inimeT. A esercita
insa un cult, este a manifesta vo-
inta §i credinta nostra prin fapte
esteriore, §i, ca orf-ce impresiune a
cugetuluT push in lucrare in lumea
www.dacoromanica.ro
 CI

rhateriale exercitarea cultuluT ur-

mezd a fi reglementat de puterea
sociale, cad acesta inprejurare a-
tinge ordina publica. Constitutiu-
nea, prin urmare, nu a putut ga-
ranta de cat libertatea acelor culte,
ce sunt deja recunoscute ; a acorda
de maT inainte garaqia sa unuT ce
necunoscut, a asecla dreptul comun
qi egalitatea pentru tote cultele po-
sibile §i viitore, ar fi un angagia-
ment din cele maT stupide §i o ab-
dicare a corpuluT social la vii-
torul suveranitatiT sale. Acesta cu-
getare nu a putut intra nicT o dat5,
in spiritul constituantilor nostri. Pen-
tru cultele viitore puterea sociald I§T
menOne deplina libertate de a le a-
utorisa sari nu, dupe imprejurare.
Cand un strein cere cetatenia, pu-
terea socials cerceteza de [ite sat
nu sn't acorde acest drept fora pe-
ricol pentru cer-l-a1t1 membri a'T car-
puluT social. and este a se fonda
o simply societate, puterea civila
cercetez'5, antein statutele, qi in urml.
permite sail refusa stabilirea acesteT
societatT.Ap. der, progresul social
§i cercetarile nostre continue pot Ti-
ber sä se desvolte ; nimenT nu le
va impedica. De cate orT insd un non
www.dacoromanica.ro
68

cult tinde a se stabili in Ora , si

neofitiT luT vin a se afirma in eser-
citarea publicg a nouluT for rit, pu-
terea sociale este in drept a'T in-
treba cu blandete : care este mo-
rala si principiele vastre ? ce rapor-
turr vetT introduce in public ? cart
sunt legaturile, ce, dupe vor , vor
apropia pe blrbat de femee, pe pa-
rinte de copir , sivice-versa ? ce
vetr dice fn privinta proprietatir, fun-
damentul ordineT sociale ? Ce vetr
consilia seraculur contra inegalitatir
averilor ? Ce vetr vorbi despre au-
toritate ? Nu cum-va, in numele Fi-
inter Supreme, yeti cere deramarea
orT carer ordine stabilite, si, in nu
mele caritA.iT publice, egalitatea a-
verilor ?!"
Dem puterea socials nu are drep-
tul a cerceta tote acestea si a chib-
zui asupra lor, atuncT de sigur ur-
meaz1 sa renuntam cu deseversire
la viata si miscarea corpuluT so-
cial.
372. Ca sa protega dar libera es-
sercitare a tutulor cultelor fara es-
ceptiune, legean6strg penala, conform
vederilor constitutiuner, a ridicat la
art. 209-212 mar multe obstacole,
ce sunt tinutr sg intimpine totr aceia
www.dacoromanica.ro
 69

carT ar voi sd atace sail pe credin-

dinciosiT until cult ore -care, sat pe
ministri acestuia. Ori-tine, (lic aceste
articole, prin fapte sail amenintari
va popri pe una sad maT multe per-
sone de a asista la esercitiul cultuluT
for I), sati va curma indeplinirea
datoriilor uneT religiunT sad va ul-
tragia pe un preot in lucrarea mi-
nisteriuluT sets, se va supune la a-
menda si la inchisore de la 12 Mile
pang. la doT anT,
Dupe aceste dispozitiunT ale legiT
n6stre penale intelegem desevirsit
O. legiuitorul nu se ocupa de At
de policia esteriOra, de disciplinarea
dreptuluT libertatiT cultelor ; el nu
patrunde in cercetarea nici unuT cult,
nicT nu imbratisacla dogmele sale.
Protectiunea, ce legea da cultuluT
nostru, este purl civile, iar nicT cum
teologied ; cad si adevCrul dogme-
lor, pe care se asacla o religiune,
nu este de cat un adever religios,
iar nicT cum un adever legal, aceste
dogme fiind de institutiune diving. ,
iar disciplina de institutiune umanl.
373 Vorbim aci de esclusiva dis-
ciplinare a dreptulul libertgtii cul-

1) Ve41 art. 209, 210, 211, gi 212 din cod. pen,

de la 1874 Februariii 17.
www.dacoromanica.ro
70

telor : adicd de raporturile ce legea

stabileste intre credinciosit sad mi-
nistriT unuT cult ore -care, fata cu
drepturile corpuluT social , iar nicT
cum de raporturile spirituale ce e-
sista intre credinciosii saii ministri
aceluiasT cult. Legea fundamentals,
la articolul de care ne ocupam, ann.
1V, ne dice ca : tote afacerile spiri-
tuale, canonice si disciplinare, pri-
vitore la organisarea bisericiT, si la
preotil el', se reguleza de autoritatea
sinodala, singura competinte a statua
in asemenea materie, conform uneT
legi speciale".
374. Legea acesta speciald , de
care vorbeste constitutiunea, si care
intocmeste singura autoritate com-
petinte a statua asupra afacerilor
bisericestT, datezit la noT de la 1872,
Decembre 19, si ne precizeza la-
murit, la art. 3, marginea drepturilor,
ce se acorda Sinodului. El va pdstra,
dice acest articol , unitatatea admi-
nistrativa , disciplinary si ationale
a bisericiT ortodoxe in coprinsul statu-
luT roman . a
Acesta lege din 1872 reglemen-
teza tot-de-o-data si principiul enun-
ciat de -constitutie la art. 21 alin.
III, care dice : ca biserica ortodoxa
www.dacoromanica.ro
 71

romans remane neatarnata de orl-ce

chiriarhie streina, pastrandu sl numaT
unitatea cu biserica ecumenica a
resarituluT in privinta dogmelor".
Ast-fel, tot art. 8 din legea sinodale
arata, ca sinodul bisericif autocefale
ortodoxe romane , represintand o
parte din biserica ,ecumenica apos-
tolica resaritena, al careT cap este
Domnul nostru Isus Christos , pas-
treza unitatea, in privinta dogmelor
si canoanelor ecumenice, cu biserica
din Constantinopole si cu tote bi-
sericele ortodoxe.
Ast-fel dar, dupe acestA, disposi-
tiune din articolul constitutiunil, si-
nodul roman pOte corespunde, sati
intra, in orT -ce mod, in intelegere
cu fie. care sinod al celor-l-alte bi-
sericT ortodoxe resaritene crestine,
cu singura conditiune de-a nu atinge
in relatiunile for de cat numaT cer-
cetarea dogmelor si a canoanelor
religiuni lul Christ , fora nicT un a-
rnestec in ceea ce priveste puterea
cimputala din fie-care stat.
Legea din 1872, reglementand a-
semenea principiul enunciat la art.
21 din constitutiune, prescrie modul
alegerit mitropolitilor si a episcopi-
lor la art I-7 0 defineste- la art.
www.dacoromanica.ro
72

9-27 atat compunerea sinoduluT

si Intinderea caderilor ce se atribue
primatuluT Romaniei, in parte , mi-
tropolitilor in genere, episcopilor,
arhiereilor titulary, protoereilor si
proestesilor cat si drepturile con-
sistoriilor, seminarelor si chinoviilor.
La tote aceste tntocmirt nu se
presinta cea maT mica dificultate.
Esista numaT o mica nedomirire a-
asupra trtsurilor disciplinare sati a
intocmirilor interiore , relative la
cler, ce s'ar crede sinodul in drept
a aseda Cu drept de autoritate. Am
fi curiosT sa aflam ce ar dice pute-
rea civild, daca, in lipsa de o lege
militara, care dispenseza pe membri
cleruluT de serviciul militar, acestia
ar refusa acest serviciti sub motiv
numaT ca intocmirea sinoduluT AT
apara de acesta sarcina j? Am dori
sä aflam ca ce fel de pedepse dis-
ciplinare ar fi in drept autoritatea
bisericescl sa impue ministrilor re-
ligiuniT ? Ar putea Ore sinodul sa
condamne la inchisOre pe cutare
preot, din causa uneT infrangerT a
legiT canonice, ce acesta a flptuit ?
1:Z.spundem: nu" cu desversire. Iata
un preot, ce se insora pentru a doa
&X si care nu se teme cu t6te aces-
www.dacoromanica.ro
 73

tea a se apropia de altar si a

voi sä oficieze plin de temeritate.
Autoritatea bisericesca are drept
in casul acesta, daca asa clic can6-
nele bisericeT, de-a retrage preotuluT
darul preotieT, dreptul de-a oficia
cerend, in acest cas, si asistenta
puteriT civile, daca preotul se opune
la ordinul chiriarhuluT s6t. NicT si-
nodul, cu tote aceste, nicT mitropo-
litul, nicT chiriarchul, nu pote cere
ca autoritatea civila sa se opue la
celebrarea casatorieT unuT preot sail
calugar, sub cuvent ca legile cano-
nice se opun la acesta ; cad legea
civila nu consulta de cat prescrip-
tiunile coduluT sel ; ea nu are sa
consulte alte prescriptiunT streine.
Si art. 949 din cod ne dice el pote
contracta verT-ce persona, ce nu este
declarata necapabila de lege. Si
dupa art. 194, casatoria este un
contract civile, care aseda intre sot
si sotie raporturl de credincl, spri-
jin §i ajutor. Si la art. 127-149
gasim tote impedimentele la cash-
torie, dar nu descoperim intre a-
ceste impedimente §i pe acelea de
a fi preot, calugar, sail parte bise-
ricesca. La art. 153-161 gasim tote
casurile opositiunaor la casatorie4
www.dacoromanica.ro
74

dar casul preotilor nu se descopera

nicaerT.
Dupe cum la art. 309 -324 nu
gasim in codul civil nicT o pedica
contra unuT membru al cleruluT care
ar dori sa faca o adoptiune , tot
ast-fel nu gasim in titlul Vdin car-
tea I a aceluia§ codice nicT un cu-
vent clis, care ar pare sä interclica
asemenea casAtoriT, fie intre mirenT
si calugarite, fie intre ctlugarT, preatT
sat altiT cu mirene.
Stabilim dar cu hotarirel ca. pute-
rea civild, ca puterea laica nu are
un amestec, dupe articolul nostru
21 din constitutie, asupra afacerilor
spirituals, a canoanelor, a dogmelor
a unitAtiT si a independintefbisericiT,
fail cu cele-l-alte biserice ortodoxe
resaritene, carT tote an de cap pc
Domnul nostru Isus Christos ; recu-
nOstem insa tot-de-o-data, cat sino-
dul si autoritatea bisericesca nu are
aka Were, de cat numal aceea de
a pastra unitatea administrative ,
disciplinary si nationala a bisericil
crestine In statul Roman.
OrT-ce dar priveste raporturile
until preot ca cetaten, ca membru
de familie , raporturile unuT preot
fats cu corpul social, aceste rapor-
turT, Ei situaliunea civila a preotu-
luT, nu o reguleza de cat puterea
civilA, afara de orl-ce amestec al
autoritatii bisericestT.

www.dacoromanica.ro
 Art. 22. Actele statuld civil aunt de
atributinnoa antoritlitiT civile.
Intocmirea acestor acte va trebui
sit precedA In tot-d'auna benedic-
tiunea religiosli, care pentru cit-
sAtoriT va 11 obligatorie, afarit de
candle ce se vor prevedea prin
anume lege.

STUDIUL XXII

375. Dispositiunile acestuT articol

sunt strins legate cu principiul ce-
ler mat( largT libertati posibile ad-
misa la art. 13 din constitutie
sanctionata, in ceea ce priveste li-
bertatea cultelor si a cugetuluT, prin
art. 2 1, ce am esplicat deja in cel
din urma al nostru studio.
Sistemul de a se atribui autori-
tiltii civile cinema registreior privi-
tore la actele starit-civile, it putem

www.dacoromanica.ro
Ili

afla tot in principiul libertatil de

culte ; cad et. modul acesta , vali-
ditatea acestor acte a devenit cu
totul independinte de orl-ce dogma
religiose,. Aci se inscriti fara distinc-
tiune si ortocdosT, si catolici, si protes-
tantT, si calvinisti, si israelitT, si mu-
sulmanT si fie orT-ce alt credincios
al oil-care alte secte religiose.
tim ca actele starii civile sunt
inscrierile ce se fac in registre spe-
ciale pentru a se dovedi nasterea,
casatoria si mortea unuT om ; adica
cele treT evenimente mar princi-
pale , ce ni se intempla aci pe
pament. Dicem : starea civila" ca
A intelegem condiciunea nostra in
societate. De suntem adica minorl
sati emancipacT , casatoriV san nu,
ete. Ce dar relatiune p6 to esista
intre inscrierea in registre speciale
a constatariT unor asemenea eveni-
mente, ce star cu totul in afar de
ordina religiose , si dogma unel
credince fie orT-care ? Cand naste un
om in lume, imports familieT, este
adeverat, de a-1 dal 'Dana la majo-
ritate, credinta parintilor seT ; im-
porta insa mult maT mult societatil
a constata anul, luna, clioa si ora
na%erir nouluT nascut, cad stint o
www.dacoromanica.ro
 11

multime de raporturi ce nasc tntre

corpul social si noul ski membru
din putinta de-a se dovedi mai far-
diti etatea si calitatea cetatenuluT.
Art. 127, 131, 135, 136, 289,309, 327,
330, 338, 342, 374, 422, 423, 652,
653, 8o6, 807, 292, 199, 1753, tote
aceste din codul civil, si o multime
de alte dispositiunT atat din codul
justicieT militare, cat si din codul
penal si din alte multe intocmirT
legiuitOre, arata importarqa ce da
cu drept cuvent societatea consta-
tariT precise a acestor treI eveni-
mente din viata omuluT. Societatea
tine mult, prin urmare, ca puterea
civila, iar nici cum autoritatea bi-
sericesca, sa fie singura competinte
in faptuirea acelor acte a stgri civile
si trecerea for in registre speciale.
Recunostem insa aci cu mare fran-
cheta el acesta mesura este o purl
creatiune a secoluluT nostru. Pand la
1789 registrele stariT civile nu se tinea
in tots Europa de cat numal de preott
De la inceputul evuluT mecliii si pang.
la revolutiunea FranteT clerul singur
constata (I), in registrele ce se ti-
(1) Vicem de la mceputul evului mediii, cIel inainte
de adsti epoci, nu era 'lid un mijloc stabilit, recn-
noscut, legal, prin care s'ar fi putut constata cele treI
evenimente ale viqi omului.
www.dacoromanica.ro
78

neati pe la Biserici data and se bo-

teza, se cununa, sail se ingropa un
muritor ore-care ; si numal consti-
tutiunea francesa din 3-14 Septem-
bre 1791 privi maritagiul, la art. 7,
tit. II, ca un simplu contract civil .si
hota.ri ca puterea legiuitore sa sta-
bilesca un singur mod de constatare
a nasterllor casatorielor si mortilor
pentru totT locuitoriT statuluT fara
distinetiune , §i sa institue ofiterT
publicT , cart sa a§ecle §i sä con-
serve asemenea acte.
Din acesta imprejurare , a dre-
sarea §i conservarea actelor stari
civile nu se incredinta de cat nu-
maT clerulul, a nascut mult timp a-
tat in Anglia cat si in Franca o
sorginte de nedreptatT strigatOre.
In Anglia nefiiind recunoscut de cat
numaT protestantismul ministri celor-
l-alte culte nu puteati presinta es-
tracte dupe registrele for la tre-
buinta de a se constata nasterea,
clsatoria sati mortea unuT om, nas-
cut, casatorit sati mort intr'o cre-
dinta. alta de cat aceea a bisericii
anglicane ; §i ast-fel, totT *I nu
profesati cultul anglican, nu puteati
avea scat civil. In Franca asemenea,
catholicismul fiind cultul dominant,
www.dacoromanica.ro
 19

nimenT afarA de catolicT nu putea

avea un stat civil recunoscut. Abea
Ludovic XVI permise la 1767 ca
protestainii singurT, dintre toll cre-
dincio§il streinT de catholicism, sit
pots proba prin registre tinute de
oficeri civilT, cele trel evenimente
maT importante ale vietir for ; dar
tote cele-l-alte riturT au r&nas
pans la 1789 sub aceea§T rigore de
a nu putea proba nimic de cat
priu registrele cultulul catholic. i
cu atat faptul -acesta este maT oribilT
cu cat istoria ne dice ca uni, pentru a
putea avea un stat civil 1 imbracati
haina ipocrisieT de sail, imbratipa
catholicismul, pentru a putea fi tata
legitim, pentru a putea avea copiT
legitimT §i cele-l-alte.
Iata epoca de alts data, sub a-
cest punt de vedere, a terilor celor
maT culte.
Romania insa ospitaliera, toleranta
§i blanda nu avu nicT o data ase-
menea intocmirT odiOse , ca acele 1
de cad am vorbit ma! sus. Nu con-
testam cattW de pulin ca. regulamen-
tul organic atribuia tot preotilor la
art. 1-8 (I) intocmirea §i pastrarea
(1) Ve4I aceste articole la paging 361-34 din
reg. org. colectia anulul 1847,
www.dacoromanica.ro
80

actelor si-a codicelor stariT civile ;

afirmam insa ca preotiT celor-l-alte
culte nu an fost nicT-o-data impe-
dicatT de-a uza si eT de acelasT drept
ca si preotiT cultuluT ortodox, con-
statand adica prin condicele biseri-
celor respective starea civila a cre-
dinciosilor lor. Nu se p6te gasi un
singur cos, care O. ne arate:ca vre-
un tribunal, curte de apel sati ori-ce
instanta judicatorescO, a refusat de
a admite, fie chiar intr'o singura
imprejurare, ca facend proba indes-
tulat6re, estractele de pe condicele
tinute fie de ministri diferitelor culte
ale crestinismuluT, fie de ministri
cultuluT mosaic, sati a orT-caruT alt
cult. Si cu modul acesta constatam,
triumfa.tor, ca pe cand in Franta se
contesta statul civil panel la 1767 (I),
tutulor ereticilor , la noT nu esista
nicT cum o asemenea prohibitiune ;
ci din contra domnea o egalitate
perfecta de drepturT in privinta li-
bertatil cultelor. Este adeverat a
pe acele timpurT intocmirea si pas-
trarea unor asemenea acte, dupa
niste credinte eronate , se atribu-
lab. caderilor esclusive ale preo-
tilor, dar cel putin si in asesta e-
(2) Veil ordonauta data de Ludovik XVI la 1767.
www.dacoromanica.ro
 81

tore Ora nostrA nu comitea un al

doilea peat, aseclend ci aci pri-
vilegie si distinctiunT in favorul unor
culte 'n desavantagiul altora, dupe
cum vedem acesta in alte terT de
pe alte timpurT.
376. Ca sit terminam cercetarea
acestut articol 22 din constitutiune,
este de neapArata trebuinta sl a.bor-
dAm comentarea primulul alineat din
acelasT articol, dar cu nestrAmutata
hotarare de-a ne sili sl petrundem
adeveratul inteles al constituantilor,
atunci cand acestia at redactat ali-
neatul in cestie.
Ca sä ne orientAm insa in cerce-
taiile nostre, urmeza, maT nainte de
tote, sa privim, cu mare nepartinire
si Cara prevenciune, spiritnl general
ce a predomnit in intocmirea pac-
tuluT nostru fundamental, ca sä ye-
nim in urma sl conciliAm vederile
generale ale legiuitorilor din 1866
cu acesta dispozitiune din alineatul
inteig , care , de ar fi interpretata
cum uniT o interprets, ar fi stramta,
ingusta 1i jicnitOre libertatif cugetu-
luT... libertate, cu tote aceste, decla-
rata firs limits (I) in articolul 211
ce am rercetat indestul pana aci.
(1) Relativamente vorbind.
www.dacoromanica.ro 6
82

Spiritul constituantilor din 1866

a fost continuti preocupat de liber-
tatea cat de larga, ce a trebuit sa
se lase a domni in Romania. Una
din ntanifestarile cele mai principals
ale libertatil omuluT fiind credinta fie-
caruia, constiinta tutulor a fost de-
clarata inatacabile si. cultul for pus
sub ocrotirea si garancia protectiu-
nii constilutionale. Dupe cum fie-care
isT pate publica 0 comunica ideile
prin scris si presa , se pate aduna
spre a-sT arata prin graitt opiniunile
sale , are dreptul , nesuptrat de ni-
meni, a da copiilor se invetamentul
ce-T convine maT bine, are dreptul a
petitiona aratand pasurile sale au-
toritatiT competinte... si tote aceste
sub scutul si chezasuirea constitu-
tiunii,tot astfel si constiinta omulul
e lasata in largul et cel maT intins,
si nimenT nu p6te fi jicnit in nimic
din causa cutareT credinte ce pro-
feseza, salt a cuttiref convictiuni indi-
viduate, ce fie-care din noT suntem
liberT a avea in viata nastra.
Daca religiunea nu este de cat ima-
gina, ce fie care isT face asupra re-
latiuniTor sale cu Creatorul (I), tot

(1) Clermont Tonnorre loc. cit.

www.dacoromanica.ro
 88

omul, prin consecinta, e liber sä-§1

creeze in cugetul s6t1 o ordine de
ideT §i de credinte, ce nu este obli-
gat a le supune nicT cercetariT nici
sanctiuneT nimenuT. Inca maT pu-
tin dar nu suntem datorT a mladia
credinta nostra sub impunerea au-
toritatiT. Ne trudim in van ca sa ga-
sim acesteT autoritati dreptul de a
patrunde in sanctuarul con§tiinteT nOs-
tre, dar nu gasim nicairT dreptul a-
cesta ; cad religiunea se stabilqte
prin trebuinta neaparata ce simtim
noT inOle, prin natura i instinctul
omuluT, prin lumina, prin cercetare,
iar nicT cum prin impunere sila,
sail persecutie.
Religiunea nu este nicT cum o to-
talitate de formalitatt esteriare, ce
urrnam continuti, prin obiceiti sati
tradiciune, din convingere sail indi-
ferinta. Religiunea o gasim orT cand
in cugetul §i 'n inima nostra, de cate
on avem in fats un simtiment inalt,
o idee mareta, un sacrificiti adenc
§i generos.
Omul nu se pole include inteun
cerc ingust de formalitati esteriore ;
el e facut a tinde vecinic spre liber-
tate. Opiniunile §i convinctia sa it fac
adesea salT sacrifice inteesele sale
www.dacoromanica.ro
84

materiale pentru pastrarea indepen-

dintel sale, independinta fiind Ca-
racterul distinctiv al superiorittitiT
mullet cuyell'ilor. De cite 011, prin
urmare, priimim o impunere, fie chiar
din partea autoritAtif , demnitatea
nOstrA este atins1, §i pe data atuncT
ne punem in stare de resistentg.
Daca dar acesta este natura omuluT,
daca acesta este consecinta impu-
neriT in cestiuni ordinare , cu atat
maT mult asupra religiuner urmeza
ca puterea public sä ne lase cu
totul independintT. Cu modul acesta
sinceritatea fie-caruia se pune sub
ocrotirea moralitatii publice, pe cand
ipocrisia, din contra, de se va ma-
nifesta prin esceptiunT isolate, se in-
latura, se disprqueste §i se alunga.
Regele PrusieT predecesorul §i tatal
lul Frederic cel mare , mirandu-se,
ne Slice Benjamin Constant (I) ca
nu vede aceeaV disciplina intre lu-
teranT §i reformacT, done secte di-
ferite ale protestantismului dupe
cum ea domnea in casarmA intre
toll fratiT de arme, dete ordine pen
tru unificarea formulelor in riturile
reformatilor §i ale luteranilor. Cer-

(1) Benjamin Constant (burs de dr. constitut. t.1, p. 14.

www.dacoromanica.ro
 85

tele insa incepura §i raaT tare, neu-

nirea se pronuntl. si mar milt, tur-
burarea fu la culme, in cat Invin-
gatorul de la Rosbach , dupa ce
succeda luT Frederik-Vilhelm, a tre-
buit sa capituleze inaintea libertatiT
cugetuluT §i sa lase libel-I si nedis-
atat pe luteranT, cat si pe
reformatT. AtuncT linistea se resta-
bill §i pacea putu domni, sub acest
punt de vedere, pe tot timpul ma-
reluY Rege.
In orT-ce timp, sub ori-ce epoca,
autoritatea face ral religiunil cand
ea voeste s'o ocrotesca ; cad con-
vingerea nu se impune , cercetarea
e dulce omuluT, si numaT cercetarea
si lumina aduc convictiunea , pa-
trunderea §i evidenta.
Avand dar tote aceste in veder,
cum putem presupune vre- o -datt ca
legiuitorif din 1866 ati putut cugeta
sa impue tutulor fara esceptiune o-
bligatinnea indispensabila de-a se
supune si forma litatiT ceremonieT
religiose, dupl indeplinirea casatoriel
inaintea ofiteruluT competinte al st ari
civile!
Credinta nostra este ca nicT o data
nu a intrat acesta intentiune in spi-
ritul constituantilor no§tri,
www.dacoromanica.ro
se
Daca unit ar ()ice ca biserica n6s-
trA r6Oritena ortodoxl face o dogma
din citirea maY multor rugaciuni si
consilit in fata sotilor ce s'aU unit
in cdscitorie; daca acestia ar sustine
ca legiuitoriT in 1866 s'atl gandit a
plstra neatinse moravurile nOstre
religiose si datinele vechY ale ro-
manilor impuind si indeplinirea ce-
remoniet religiose pentru a da va-
liditate asatoriet civile,---le aducem
aminte tutulor ca biserica face o
dogml si din botezul ce am priiinit
la intrarea nostril, in lume ; si dar,
ca sä fim consecintf, ar urma sa sus-
tinem cl actul nasterit dresat inaintea
ofiterulut stAri civile, nu este indes-
tultitor pentru a dovedi etatea, fi-
liatiunea si altele, de cat numal a-
tuna, cand, dupa acesta lucrare a
ofiterulut civil, ar urma si ceremonia
religiose a botezuluT. Si cu tote a-
ceste, nu vedem o asemenea dispo-
sitiune in lege. Nu esistd nict o deo-
sebire in religie intre sfintenia si
puternicia dogmer cgsatorier si sfin-
tenia si puternicia dogmer sf. botez.
Cum prin urmare, intrebam pe con-
traclicatoriT no:trit (I), de ar a cu-
(1) Stint multi earl sustin el art. 22 din constitu-
tie impune ea o obligatie sine qua non §i indeplinirea
teremoniel religiose.
www.dacoromanica.ro
 87

getat legiuitorul la pastrarea dog-

melor blsericef, el s'a gandit numal
la dogma casatorid, parasind cu de-
sevirsire dogma sfantuluT botez ? A-
c6sta inconsecinta nu o putem baza
pe nimic. Din contra, apropiind Inca
acest4 imprejurare cu declaratiunea
din art. 21 a libertatif absolute a
cugetuluT, ne intrebam : cum ar fi
putut legiuitorul sa asede o anti-
nomie asa de mare, de veditA, de
strigatore ; cum ar fi putut el sa
consacre asa de solemn libertatea
absoluta a constiintei la art. 21, ca
sit aiba numaT ocasiunea a o inlatura
cu desversire la articolul urmator
22 ? CacT punem acesta cestiune sus-
tiitorilor credinteT contrarie : Daca
primus s'ar presinta la ofiterul stariT
civile, ar contracta acolo casatorie
cu secunda, si in urma ar refuza sä
indeplinesca fie cea maT mica sari
cea mai inofensiva formalitate reli-
giose, sub motiv ca dupa cercetarea
si convingerea cugetuluT sn el nu
are alts religiune de cat numaT a-
ceea a ratiunit sale, fare nicl o alts
forma de manifestare esterna, de cine
sat ce-fel s'ar constrange acest sot
si la supunerea and ceremoniT reli-
giose, WI sl i se atinga libertatea
www.dacoromanica.ro
88

cugetulta si sä i se apese fatis con-

stiinta ? Este peste putinta a se
consacra pe de o parte aqa de larg
un principiti la art. 21) i a se a-
tinge, a se desfiinta, asa de covirsit,
acelas principiti la art. 22. Acesta
imprejurare nu pOte constitui nici
un sistem de codificare ; inc mar
putin acest sistem nu a putut fi
nicY--o-data acela al legiuitorilor din
1866.
Alineatul nostru adaogl : .afara
de casurile ce se vor prevedea prin
anume lege " Acum, acesta lege,
care pana asIT nu e inca facuta ca
sä intre in spiritul constitutiuniY7 ar
putea copriaide urmatOrele : ce-
remonia religiOsa va urma obliga-
toriti cgsatorie civile, afara de ca-
sul in care viitoriT sop*, dupe cum
pot declara inaintea ofileruluT starer
civile ca nu ail conract de asgtorie,
vor declara tot ast-fel ca renunta
la formalitatea ceremonieT religiose."
0 asemenea dispoziciune, care ar fi
cu totul conforma si spiritulul si li-
teril art, 21, articol care proclama
§i consacra libertatea constiinteT, nu
pOte fi de cat intru tote couforma
si literiT si spiritulul art. 22 , care

www.dacoromanica.ro
 89

nu este de cat urmarea articolulut

precedent 2 t .
Dupe dreptul nostru civil, nu se
coprinde nicT un impediment la ca-
satorie intre un cretin §i o israelita,
Daca mane ofiterul stAriT civile ce-
lebreaza o asemenea casatorie intre
dot viitori casnicTI carT de altmintre-
lea insotesc tote conditiunile cerute
de legea civila, si preotul ortodox
nu va voi sa o consacre dupe ritul
bisericet creltine, cum se va putea
tagadui casnicilor casatoritT la ofi-
terul stariT civile legalitatea marita-
0z,11110 for ?

Nu contestam catust de putin ca

una din dispositiunile alineatuluT I
din articolul nostru 22 este cu to-
tul jicnit6re libertatiT religiose, dar
aci acesta jicnire este in pa-
guba autoritatit bisericeT. Acest
alineat dice : nintocmirea acestor
acte (1) va trebui sa preceda in
tot-d'a-una benedictiunea religiosa"
Ne intrebam acum , cu ce drept
puterea publics ne impune un timp
hotarit, inainte de care nu avem fa-
cultatea de-a indeplini, fats cu Cu-
getul nostru, cutare dogma a sf:
botez, sail cutare dogma a casato-
(1) Actele statuld -civil.
www.dacoromanica.ro
90

riei ? La acest impediment glsim

cel putin o justificare basatA pe ne-
cesitatea ordineT sociale. Am arttat
deja, ca inscrierea regulata inaintea
ofiOrilor publicT a actelor starii ci-
vile importa ordineY publice , eaci
societatea este interesata a cum:50e
statul nostru civil al tutulor , cati
traim sub ocrotirea uneia si aceleiasi
asociatiuni politice. S'a observat insa
el uniT, botezandu'si copilul, sat cu-
nunandu-se la biserica , in con-
formitate cu intocmirile de maT inainte,
uitaU c t, dupa legea din i Decembre
1865, nici copilul nu are stat civil,
nicT casatoria nu e legitima, fdra ca
actul doveditor intru acsta st fie
instrumentat de ofittrul competinte
al starer civile ; §i ast-fel amagiV,
multumindu-se numal pe ceremonia
religiOsa, nu inscriau na,terea la o-
fiterul public, nici celebrati casatoria
civila. Ca sA pue dar capet la a-
ceste erorT, comise de unit, legiu-
itorul a trebuit sä mladie puOn ri-
gOrea principiuluY, §i, ast-fel, in ve-
derea legitimitatif copiilor, a stabi-
litatei , a ordineT legale
de mosteniri, sä ordone el inscrie-
rea actelor starii civile urmecll nea-
parat sl preceadg, sub sanctiunea
www.dacoromanica.ro
 91

unel pedepse contra preotilor, bene,

dictiunea religi6s1. Vedem cä aci
este in joc ordina publica si interese
de cea maY mare insemnatate, pe ca.nd
dincolo, de am interpreta cestiunea
obligativit4i1 ceremonie religiose,
dupe cum unit sustin ca s'ar impune
obligatoriu acestg ceremonie religi-
6s4 fara nicT o esceptiune am a-
tinge adanc libertatea cugetulul si
am desfiinta cu deseversire nu numaY
dispositiunile salutare din art. 2 1 in
privinta libertAtil absolute a consti-
ince omuluT, dar am merge sa a-
tingem principiul sant, consacrat de
art. 13 cu atata putere , inlaturand
libertatea individuale, din ale card
manifesthrT una este si aceea a li-
bertatii cugetula
NoT dar sustinem, in adenca nostrA
convictiune Ca pand la o noun
lege, care va defini esceptiunile, crt-
satoria sevirsita inaintea ofiteruluI
starer cicile este perfecta fara a
maT avea trebuinta de consacrarea
ceremonie religiose (I).
(1) Veil, in favorul opiniunel mistre bontinta trib.
civ. Ilf. sect. I. No. 21 din 1871 ; decisiunea curth de
apel din Bucure§ti sec. II No. 242 din 1871; a culla
de casaties. I No. 261 din 9 octobre 1879 §i 149 din
23 aprilie 1872. Veil, contra op. ndstre , decish,
curtel de ap. din Foc§ani, s II No. 112 din 1871 ti
a curtil de casatie No. 61 din 24 f fbruarid 1879.
www.dacoromanica.ro
92

Acesta convictiune a nostra o in-

tareste maT mult discutiunea ce
s'a tinut in camera asupra cestiuneT,
$i urmatOrele scurte, dar hotaritore
dialogurT, ce gasim tinute in sedinta
de la 24 Iuniti 1866, intre dd. de-
putati C. Boerescu ci N. Blaremberg.
Domnu Boerescu intreba ; ce are sa
se faca pans la votarea nouiT legT,
la care se raporta ultimele cuvinte
din art. 2 1 ? si domnu Blaremberg
respunde in termeniT urmatori : ,Se
vor introduce dispozitiuni transitorie,
jar Fina atzinci eodul Ciiza re-
maue in vigore", Si sub impresiu-
nea acestor cuvinte, Camera a votat
art. 2 1 .
Pana la sosirea dar a uneT nouT
legT in privinta acesta, numaT dis-
pozitiunile codulul civil sunt si re-
man in vigOre. 5i dupe acest co-
dice, casatoria este un simplu con-
tract civil, la care autoritatea bise-
ricesca nu are nici un amestec , de
pi partile sunt libere dupa casato-
ria civila a face sa urmeze si ce-
remonia religiosa. Negresit, la a-
cesta libertate s'a gandit si d. Ion
Bratianu, cand a dis, in sedinta Ca-
mereT de la 24 Iunit11.866 ,ca nu e
un singur roman, care sa se creda
www.dacoromanica.ro
 98

insurat 'Ana nu se va duce la bi-

serict." NOT .Monitorul" No. 138
de la 25 Iunig 1866, p. 623).
377. Acestg temere a legiuitoru -
lur, de care am vorbit mar sus, ca
nu cum va sä ne adresam mar an-
teig autoritatir religiose, urtand le-
gea i pe ofiterul civil, a fost atat
de mare, ordina publica fiind forte
interesata, in cat art. 166 c. p. (1)
pedepse§te pe preotul care ar ce-
lebra o asemeLea cununie, inaintea
indeplinireT actelor §i formelor ce
rute de lege, la amendA [Ana la
una mie leT, §i in cas de recidiva,
la inchisOre pang la doT anT.
378. 0 ultima observatiune, ca sa
terminam comentariile nOstre asupra
acestuT art. 2 2 , Legea este gene-
rale in privinta acesteT rigorT, ce
se impune preotulul de-a nu celebra
o cununie inaintea indeplinirel casa-
toreT la ofiterul civil. Art. 22
asecla principiul in constitutie, §i
art. 166 (2) asecla sanctiunea in
(1) Din 17 febrnariii 1874.
(2) Art. corespunytor din codul pen. belgian 2G7
4 ice : .Sera puni dune amende de cinquante francs ti
deux cents francstout ministre d'un culte, qui, hors
les cas formellement °septa par la loi, procedera a Is
benediction nuptiale avant la celebration du nsariage
civil. En cas de nouvelle infraction de mEme espe(e,
it pourra en outre Etre condamne a un emprisonnement
de huit jours a trois mois.
www.dacoromanica.ro
94

codul penal. Acest din urma art.

()lice : OrT ce preot, de on -ce cult,
care va celebra o cununie inaintea
indeplinireT actelor si formelor ce-
rute de legea civila, se va pedepsi,
pentru prima órä cu amenda de la
too panel la 1 000 leT, iar in cas de
recidiva, cu inchisOre de la cinci-spre-
slece clile panel la doT anT." Vedem
dar, el aci este cestiune de ordine
publics, iar nu cestierreligi6sa ; este
o dispositie generaV., iar nu o me-
surd speciale pentru cutare sa ti cuta re
cult in parte; si dar nu se pote in-
voca de nimenT, in acesta impreju-
rare, statul sett personal, clef nu e
vorba de capacitatea persOnelor, ci
de formalitatile constitutive ale actu-
luT de casdtorie, care urrnezd a se
face conform loculuT uncle se pe-
trece maritagiul, Si aceste ultime
deslusirT ne fac sa intelegem, nu cu
multa dificultate, cd maritagiti nu ar
esista, §i preotul ar fi pedepsit, la
cas cand acesta ar fi celebrat in
Ora la noT cununia unor streinT
chiar, de si dupe legile teril acelor
streinT s'ar recunOste valabile casa-
toria, ce se consacra numaT de preot
prin implinirea ceremonieT religiose.

www.dacoromanica.ro
 Art. 23. Invgtdmentul este liber.
Libertatea InT6tamentitluT este
garantatil, fntru eat esereitiul eT
nu ar atinge bunele moravarT sail
ordina publicil.
Represiunea delictelor este re-
gulatft numal prin lege.
Se vor Infiinta treptat Wile
primare In tote comunele Roma-
nieT.
InOtiltura In §colele StatuluT
se Mt fArft plat 1.
InT6tiltura primarii va ft obli-
gatorie pentra tineril ronianT ,
pretutindenea, undo s 3 vor Oa
instituite ticele primare.
1J11 lege specials Ta regale tot
ee privesce Invtititmentul public.

STUDIUL XXIII

379. Libertatea invetamentului este

si ea una din bazele cele mar so-
lide ale orT-carer perfecte orga-

www.dacoromanica.ro
96

nisla sociale inteo Ora democratict

§i luminata. Constitutiunea nostrl
dar, care a consacrat cu atata ho-
tlrire libertatea individuale i diver-
sele et manifest5rT, cum libertatea
cugetuluf, libertatea cultelor, invio
labilitatea domiciliulut, sfintenia pro-
prietatiT i altele, nu putea`nicT cum
sä nu proclame desever§it5 §i liber-
tatea invetamentuluf. Acesta ultimA
libertate a invecamentulut este unul
din mijlOcele cele mat puternice §i
cele mat eficace, prin care se intk-
resc, §i se desvolta doctrinele cele
mat sanatose.
380. Precum in Anglia organisarea
§colelor publice se apropie strans de
constitutiunea poporulu7 1), de unde
§i reese stralucit resultatul activi-
tacit acesteT marl natiunt in mat tote
ramurele stgruintelor sale, tot ast-
fel §i pactul nostru fundamental a
ridicat institutiunea invetamentulut
public 'Ana la ina4imea unei dis-
posiciunt constitutionale.
Bazele acestet necesitatt indispen.
sabile §i intelepta et organisare for-
meaza in Stat tiä sorginta abun-
1) John Russell Essai our l'histoire du gouvernement
et de la constit. britanniqnes. Trad Charles Bernard
Derosne, p. 187.
www.dacoromanica.ro
 91

dents si nesecabile de marl avan-

tagie pentru viitor, de mare pu-
tere Intru inthrirea institutiunilor
democratice §i liberale dintr'o tea;
cad scola formal caracterul copi-
luluY, scola se arata luT pentru an-
teia oars Inainte de a procede In
lume. Din libertatea InvetamentuluT
nasc sistemele cele mat fericite.
Sistemele cele bune aduc taria
caracterelor; si de cate-ori caracterele
sunt ridicate si forte individul lupta
si triumfd in interesul si propasi-
rea natiuniT intregl.
In aceste vederT si pentru aceste
trebuinte ori-ce legiuitor a cugetat
pretutindenl cum sa inzestreze maT
corect si deseversit Ora sa cu o In-
intocmire din cele maT bine chibzuite
asupra ipveOmentului in genere, si
a dovedit ast-fel cä nu pOte fi alt
principiti primordial care sa dna
sigur si direct la resultatul acesta,
de cat numaT principiul libertatiT in
v6tamentului. Constituantil nostri ,
urniand si eT aceeasi cale, ati con-
sacrat si el aceeasi libertate.
Cugetatoril din tote timpurile atat
s'ati gandit de adanc cum sa regle-
menteze maY bine acesta instituliune
a invetAmentuluT public, In cat eT
www.dacoromanica.ro 7
98

ati considerat-o in tot-d'a-una ca o

necesitate eminamente sociale. Si
in realitate, de cate-orT privim in-
fluinta inOtamentultn asupra viito-
ruluT societatiT, de atAtea orT ne adu-
cem aminte ca cetatenul formeza
societatea, et scola formha pe ce-
tate', ... acea scola, unde nu g-asim
nicT orgolitl , nicT egoism, nicr pre-
sumptiune , ci numal o nobila si
legitima emulatiune, simtiminte can-
dide, amicitie, blandete si virtute.
Copilul der intra in scola fara pre-
ventiT, fara r&itate , gata a priimi
directiunea cea bung si esemplele sa-
lutare. Societatea, prin urmare, este
interesata tot atat ca si un tats de
familie la misiunea sacra a inve-
tatorulta, la modul cu care acesta
isT implinesce sacerdotia cu care e
imbracat, la sistema ce el intrebu-
inteza in esercitiul acestuT sacerdotiti,
la moralitatea institutoreluT.Copi-
laria si adolescenta omuluT consti-
tLe un interval de etate din cele
maT periculOse. Nor tots urmam con-
tinutl a ne instrui si educa in Ora
viata nOstra; modul instructiunir, cum
Si acela al educatiuniT, este cuven-
tul, scrierea, esperienta si presa. A-
tat insa copilul, cat si adolescintele,
www.dacoromanica.ro
 Os

prin imaginatia sa ardetore prin

acea epoca piing de memorie, prin
instinctul de imitatie, 'Astral tote
reminiscentele acelor timpurT, des-
chise larg la tote impresiunile din
acea epoch,, in cat putem sustine, Cu
drept cuvent, et maT tot-d'a-una inve-
tatorul se reflects In scolar cu o esac-
titudine surprind6t6re. Copilul, de
multe orT, este adeverat, nu asculta
cuventul maestruluT ail; der in scihmb
el it observa, it studiaza, it imitl prin
istinct, daca nu prin vointa, §i ast-
fel se preschimbn, f1ra ltirea sati
voia luT , la ideile, simtimiratele i
caracterul InvetatoruluT. Cum der
ar fi putut societa tea parasi, farl a
se ocupa de ea , acesta mare pu-
tere morale a invetAtoruluT asupra
copiluluT, acesta mare putere a inve-
tamentuluT, acesta imensa inriurire,
ce acest invqament esercita asupra
scolaruluT, *i prin urmare asupra vi-
itoruluT cetaten, ce are sa contribue
maT tarclitt la Intarirea §i propn§irea
Statulta. ConstituanfiT nostri an cu-
getat §i eT la tote aceste adeverurT
i necesitatT necontestate, an cuge-
tat *i eY la acestn institutiune a in-
vetnmentuluT, declarandu'l liber pen-
tru totT fara esceptiune.
www.dacoromanica.ro
100

381. Cand dicem acum libertatea

invetamertului, intelegem acea liber-
tate, de care am vorbit la art. 13,
libertatea individuale aplicata la
faptul moral al invetamentului; inte-
legem libertatea ce se recun6sce fie-
car Ili de a da instructiunea ; §i prin
instruc(inne in genere intelegem mai
de multe orT instructiunea populara,
instructiunea elementarA, ce se da ace-
lora, carT ail mai multa trebuintl de
densa, der carT cunt maT I ipsiti de mij-
loce pentru a §i-o procura. Dificultatea
insd r,u nasce aci ; tots dificultatea
consista in a afla, ,i in casul acesta,
punctul de intersectiune fintre li-
bertatea, dreptul de initiativa, ce se
consacra fia caruia si dreptul ce
se recun6sce §i StatuluT, puteriT so-
ciale, I, de a interveni spre a in-
ti mpina sail a pedepsi abusul ce ar
face uniT de .acesta libertate, II de a
implini lipsurile, ce ar presinta &ate
o data acesta libertate.
Ap, in privinta invetatorilor in
genere, este trebuinta a se vedea
titlurile de incredere ce inspira a-
ceW inv6tatori, a se incerca adica
moralitatea §i capacitatea for ina-
inte de-a se permite acestora a da
instructiune i educatiune copiilor ;
www.dacoromanica.ro
 101

cad am veilut deja maT sus, si ne-am

patruns cu deseversire de realitatea
acestul adever, ca esemplul bun sat
rett al invetatorulur se intipareste
pentru tot-d'auna in memoria scola-
ruluf. Sub un alt punt de vedere,
libertatea absoluta a invetementului,
adica lasarea desevirsita a instruc-
timid numaT la intreprinderT indivi-
duale, particulare, inca si acest sis-
tem nu presinta o completa perfec-
Oune. Vom avea negresit,'eu modul
acesta, diversitatea formelor, varie-
tatea metodelor, avantagiul concu-
ren%eT, si miscare, si viata si libertate
ilimitata ; dar vom avea tot de o
data un fel de privilegia sui generis
uricios, sub orl -ce forma cu care el
se presinta; am avea institute indestu-
ldtore si instructiune bogata in unele
cercurT populate si opulente , acolo
undo accumularea Omenilor ar oferi
mijloce indestule. Pentru aceste dar
centruri populate ar fi privilegiul in-
structiuniT, pe cand unele localitati
modeste, la earl actiunea individuale
nu ar fi in stare sä creeze o scold,
fiul seracului nu ar avea unde sl-sT
dobandescl instructiunea, lumina si
educatiunea ; si nu trebue sa uTtam
ca, intr'un sistem de organisare po-
www.dacoromanica.ro
102

Utica, unde domne§te discutiunea Si

publicita tea, universalilatea instruc-
tiun iY este una din conditiunile esen-
ciale cart fac sa fructifice asemene
sisteme.
Nu putem lnsa contesta , tot de
o data, ca sistemul de a da statuluY
deplina putere asupra inv8tementu-
lui aduce un mare pericol contra
progresuluf; cacT uniformitatea in-.
structiuni oficiale stereotipa. ;,,i opre§te
in loc societatea civile , a§acia ne-
preschimbat acee4 metoda , inra-
dacineed o rutina invechita in obi-
ceiurile invetarnentului, §i-1 face sta-
tionar aprope pentru un secol pote.
382. No! dar credem ca puntul
de intersectiune tntre aceste doue
sisteme intre libertatea absoluta la-
sata initiative! individuale , private
§i intre cel-l-alt sistem in care se
esclude absolut libertatea inv8ta-
mentuluT §i nu se admite de cat
principiul invetamentuluI oficial, pun-
tul de intersectiune it gasim acolo
unde putem concilia ambele aceste
sisteme. Intr'o organisare bine in-
tocmita, ca sä se .pota respunde la
trebuintele invecamentului popular,
ar trebui sa se admits aplicarea si-
multanee §i nedespailita a ambelor
www.dacoromanica.ro
 103

sisteme ; nicT statul sL nu aiba drep-

tul esclusiv al invepmentuluT oficial,
dar nicT initiativa privatli sä nu fie
flra nici o margine, a§a In cat a-
cele localit5tT, unde nu vor fi re-
surse particnlare, sä nu OM fi mij-
loc de-a se da seraculuT instructiu-
nea indispensabile.
Concilierea acestor doue sisteme,
coordonarea for consistt in a nu
se esclude unul pe altul ; ast-fel, in
cat sa nu domnesca nicT imobilitatea
invetamentuluT oficial, nici neputinta
invetamentului Tiber ; in cat unde
invetamentul Tiber nu va putea pa-
trunde, din cauza lipsei de mijlOce,
sd. 'iota interveni instructiunea ofi-
ciale; in cat invetemantul Tiber sä
se OM singur desvolta in fata in-
vetamentuluT oficial, cu singura con-
ditiune ca cest din urma sd nu
caute a-1 paralisa printr'o concurenta
nemdsuratd. Scopul acesteT coordo-
nirl intre aceste doue sisteme este
pe de o parte inlaturarea inconve-
nienteluT steriotipAriT metOdelor §i a
stagnatiuneT progresuluT, iar pe de
alta Indestularea localitatilor .1 in-
zestrarea acestor localitAtT cu insti-
tute de instructiune, cand industria
privata nu a putut petrunde 'Ana
www.dacoromanica.ro
104

acolo. $i ca sä ne formam o con-

victiune puternica in privinta utili-
tata conciliaril acestor doue sisteme :
as libertatii invetamentuluf, ,i a inter-
venire statului., pe linga cele ce am
espus piny aci, invocam Inca un tuijloc
eficace reproducand uncle cugetart
puternice ale ilustrulul fillers. Iata ce
a clis acest mare cugeta tor: Copilul
care na§te, apartine la doue autoritatY
de o datA: apartine ta Will*, care i-a dat
viata, §i care vede intr'insul continua-
torul familiel sale ; apartine statuluY,
care vede intr'insul pe viitorul cetatdn,
pe continuatorul natiuneY. Drepturile
acestor cloud autoritail sunt deose-
bite, dar de o potriva nacre, i nici
una din ele nu pOte fi inlaturata.
"fatal are dreptul de-a-§Y cre§te
copilul dupe iubifea §i solicitudinea
sa ; Statul are asemenea dreptul de-
a-I cre§te in vederile §i directlima
constitutiund terei. Libertatea inve-
tamentuld consista in a da Orin-
tilor t6te mijlOcele de-a satisface
diferitele for dorinte, de a satisface
uceste dorinte nu numaT in interio-
rul familiel lor, asil sacru §i Inchis
orY-earei autoritatI esteriore , dar
de-a le satisface chiar la stabili-
mente publice, regulat constitutuite
www.dacoromanica.ro
 108

qi continuo deschise. Dar acolo se

opreste dreptul tatalui de tamilie ,
si de acolo incepe dreptul statulul...
Si daca tatal are dreptul a cere, in
numele iubirel sale, Ere -carT Ingri-
jirT morale si materiale , Stalul are
dreptul a voi ca acest copil sa devie
un adeverat cetAten, botezat in spi-
ritul constitutiunif, iubind legile, iu
bindu,1 Ora, cu aplicare spre ma-
rirea si prosperitatea nationals. Si
ori-tine ar contesta aceste adeve-
rud, ar contesta chiar tera si drep-
turile sale. Si, dupe cum ar fi o im-
pietate de-a contesta drepturile sa -
cre ale parintilor asupra copiilor
lor, tot atata impietate ar fi de-a
contesta drepturile Orli asupra ce-
tatenilor. Unde dar ar fi adeverul
in acesta materie ? Adeverul con-
sista in recunosterea ambelor aces-
tor autoritatr de opotriva sacre si
in concilierea actiunei for bine-fa-
cetore. Ele, amendoue aceste au-
toritatT, urmeza a se sustine , a se
ajuta, a se modera chiar una pe
alta, nicT o data insa a se combat;
maY putin Inca a se distruge. " (i).
(1) L'enfaut qui uit appartient i deux autoritds a
to fois: lo pare qui lui a donne le jour, et qui volt
en lei le continuateur de la famille ; et I'Etat qui volt
en lui le citoyen futur, to continuateur de la nation.
www.dacoromanica.ro
106

Vedem dar el nu este tocmaT

corect a se pretinde el societatea
nu este interesata la modul orga-
nisariT instructiuneT intr'un stat ; cacT
interesul este egal intre stat §i pl.
rinte ; cel din urma dore§te sg-§T
formeze un fiti intelept §i onest, iar
eel d'anteiti un cetaten cu iubire de
Ora §i de institutiile eT. CeT vechT
Les droits de ces denx autoritds sont divers, mail é-
galement sacres, et no doivent etre 6ludds ni l'un ni
l'autre. Lo pore a le droit d'elever cot enfant d'uue
maniere conform° a sa sollicitude paternolle ; l'Etat a
le droit de le faire dlever dune maniere conformo a
a constitution du pays. . . La libertd d'enseignoment
consiste a fournir a tons lea Ores les moyens de sa-
tisfaire lours penchants (livers, et de les satisfaire, non
senlemont dans l'asilo sacrd de Ia famille, asile forme
a touts antoritd exterieure, mais aussi dans les dtablis-
sements publics regulierement constitues et toujonrs
ouverts. Mais la s'arrete le droit du pore do famille,
et la commence be droit de l'Etat... Et si le pore a le
droit an now de sa tendresse, de souliaiter pour son
enfant certains soins physiques et moraux, l'Etat a Is
droit de vouloir qu'on en fasse an citoyen plein de
l'esprit de la constitution, aimant to pays, ayant
les penchants qui peuvent contribuer I ht grandeur,
I Ia prosperite nationales. Certes, quiconque nierait
cola, nierait la putrie et sea droits, et s'il serait im-
pie de nier be droits sacres do la paternitd sur les
enfants, serait-il 'moins impie de nier los droits de la
patrie sur lea citoyens ? La vdritd en cetto matiere oa
est-elle? Elle Pst dans Ia reconnaissance de cot deux
autoritds egalement sacrees, et dans la conciliation de
leur action bienfaisante. Elles doivent se soutenir l'une
l'autre, slider, quelque fois se limiter, jamais se corn-
battrQou s'entre-detruire.Thiers, rapport a la chambre
des deputes sur to projet de loi, relative a 'Instruc-
tion secondaire ; Moniteur, 14 Juillct, 1844 p. 2190.

www.dacoromanica.ro
 107

mergeatt si maY departe In aprecia-

rile for asupra acestet cuestiunY :
copiiT 4iceati el, apaqin maY pun fa-
milieT for de cat Republicel" (i).
Daca teoria acesta este peste me
surd rigurosa, nu este insa mat pu-
tin adeverat ca de la cresterea
Ii instructiunea tinerimeT depinde
in mare parte prosperitatea si glo -
ria unuT stat. Statul, din parte-T, a-
semenea e dator sa contribue intru
realisarea fericireT cetatenilor ; cacT
mulcumirea, linistea, satisfacerea fie-
caruia este puntul cardinal la care
in deobste se indreptezl, tote staru-
intele, atat ale omuluT individual, car
si acele ale colectivitaciT poporuluT.
Acesta este legea naturala, de care
nimenT nu se pote departa. Dificul-
tatea insa consista in a cguta si g.si
adeverata felicitate. Mijlocul de a de.-
scoperi calea care ne duce la fericire
este lumina, i lumina nu se doben-
deste de cat numaT prin instructiune.
.In aceste dar vederT, ne dice si
Vattel , cresterea tinerimeT este una
din materiile cele maT importante,
care merits tom atenciunea guver-
nuluT. A funda stabilimente pentru
(1) Platone. Rep. cart. IV. Aristote Polit. Cart.
III, capit. I.
www.dacoromanica.ro
108

educatiunea publicg , a numi aci

profesorY priceputY, a dirige acele
stabilimente cu intelepciune si dibl-
cie, a isbuti a face, prin mijlOce cu -
viinciOse, ca totY locuitoriY sJ.-§Y tri-
mita copiiT la scold, tote aceste sunt
mijloce sigure intru for marea ceta-
tenilor celor maY bunt" (1).
Dar Benjamin Constant se revolta
in contra ideil et Statul pOte lua
si el o parte la ingrijirea si direc-
tiunea instrust.iunir publice. . Cum Ore
se pole pretinde, ne dice autorul
Gursului politica constitulionale, Cu m
se pi:Ste pretinde cit este indispen-
sabil a se permite guvernulul s1
mladie el singur, orTcum IT place ,
tote vederile generatiunilor tinere?
Si cate Ore esemple nu se maT in.-
voc spre sustinerea acestel teorir ?
Persia, Egypetul, Gallia, Grecia si
Italia, tote aceste terT din v echime
sunt tote invocate spre intdrirea a-
cestei credinte. Der cu totii 'Mani
c1 nu suntem nicT in Persia, unde
despotismul domnesce, nicT in Egipet,
unde preotii guvernezg. ilia in Gal-
lia unde Druidi au cea maY mare
putere, nicT inGrecia, dar nicT la Roma.
Trgim in timpurile moderne, si fie
(1) Vattol. Droits des gons. Lir. I. Cap. XI. -p. 309,
www.dacoromanica.ro
 109

care din noT voim sl ne bucurAm

de drepturile nostre, carT consists
in a ne desvolta, fie care in parte,
facultatile nostre, dupe cum ne con-
vine, fara sä atingem, se intelege,
drepturile altuia ; in a ingriji de
desvoltarea acestor facultati a co-
piilor, pe carT natura 'I-a incredintat
afectiuniT nostre, cu atat maT lumi-
nat5, cu eat ea este maT vie..." I).
Nu putem primi aceste obiec-
tiuni ale ilustruluT publicist, de si ele
sunt emise cu atata autoritate si a-
tata competinta ; cad (lea, recunos-
cem Statulul dreptul de intervenire
inteo chestiune asa de importantg,
cum este chestiunea histructiunii pu-

(1) Que no nous dit-on pas sur la necesite do per -

mottre quo le gonvernoment s'empare des gdnerations
naissantes pour les faconuer a son grd, et de (pales
citations drudites n'appuie-t-on pas cette thdorie ?
Les Perses, les Egyptiens et la Gauls, et la Croce, et
l'Italie viennent tour a tour figurer a nos regards !
Eh ! Messiurs, nous ne sommes ni des Parses, sonmis
a un despots , ni des Egyptiens . subjuguds par des
prdtres, ni des Gaulois, pouvant Otre sacrifids par
leurs druides, ni enfin des Grecs at des Romains, (pie
leur part a ]'autoritd socials consolait do I'asservisse-
meat prove. Nous sommes des modernes, qui voulons
jonir, chacun, de nos droits, developper, chacun , nos
facultds comae bon nons semble sans nuire a antral ;
veiller sur le ddvoloppement de cos facultds dans les
enfants que la nature confie a notre affection, (Natant
plus Oclairee, quellc eat pins vive... Benjamin ConRtant,
tours de politique constitutionnelle. t. II. p. 554.
www.dacoromanica.ro
110

blice, interventiunea ac6sta nu mar-

ginesce, nu strimteaza de loc princi-
piul libertatir InvetamentuluT; liber-
tatea esist5; ea, din contra, dom-
nesce, cad Statul o ajuta, o sus-
tine, o desvolta §i o largesce §i mar
departe.
Acum, in privinta acestel fiber-
tatT a invetamentuluT, sunt Inca pu-
tine cuvinte de ills, inainte de-a a-
junge la cercetarea legiT nostre e-
sistente de instructiune publica, in-
nainte de a cerceta acesta lege, a
vedea economia eT §i a ne convinge
de a intronisat systemul invetamen-
tulur oficial, sat sistemul contrariti,
sati in fine a admis sistemul de mij-
loc, decretand coordonarea sistemu-
luT intervenirel St atulur cu sistemul
intreprinderiT private.
Aceste cuvinte, ce avem de 4is,
sunt aceste : cand legiuitorul a
procla mat libertatea inv6tamentulur,
neaparat el s!a gandit tot de o data
*i la garantiile ce cere esercitiul
1

acestuT drept; cad societatea este

obligati, a ne opri de-a eadea in
prapastie §i a ne protege de multe
orT contra proprielor n6stre erorT.
A§a, tot( suntem libed a ne adresa
mediculul nostru de Incredere de
www.dacoromanica.ro
 111

cate on sufert corpul nostru ; ina-

inte insa de-a imbrAtisa profesiu-
nea acesta, medicul e obligat sA in-
deplinescA maT multe conditiunT de
capacitate, fara earl nu pOte fi me-
dic,. Asemenea top suntem liberT a
ne adresa, cand avem procese, ad-
vocatuluT nostru de predilectie; der
bArbatul, la care ne adresam, Ina-
inte de-a fi advocat, urmeza sd fie
doctor sett licentiat in drept, sd fit
trecut in tabloul advocatilor, admis
de membriT consiliuluT de discipline.
Tot ast-fel unneza sä fie §i pen-
tru inv4AtorT, pentru totT membriT
in genere aT corpulul profesoral, cap
se consacrA acesteT cariere din cele
maT nobile, a instrui tinerimea, a asi-
gura adica viitorul societatiT ; cad(
am clis deja ca. cetAtenul formeza
viitorul societAti , ca scola formeza
pe cetaten. $i der invetatorul tre-
bue sl insusesca conditiuni de corn-
petinta, de capacitate §i de morali-
tate fare margine.
383. Legea nostrA asupra instruc-
tiuneT publice &tea de la 5 De-
cembre 1864. Ea s'a pus in aplica-
tiune la inceperea anuluT §colar din
1865. Oare-carT mid modificatiunT
la acesta lege s'atl introdus la 8
www.dacoromanica.ro
112

Iu lit 1865; aceste insa preschimbarT

nu at modificat nimic din intrega
economie a intocmireT de la 5 De-
cembre 1864.
Nu avem dar sa cercettm de cat
acesta lege, ca sä vedem daca ea
este in concordanta, cu principiele,
ce a$eda articolul nostru 23 din
constitutiune, de care ne ocupam.
Inainte insa de tote afirmam, el
acesta lege consacra desevirsit li-
bertatea invettmentuluT, cAcT ea nu
face de cat sd reglementeze acesta
libertate, §i noT am esplicat indestul
di adeverata libertate a invetamen-
tuiur este sistemul mixt, sistem, ce am
desvoltat pe larg la No. 381 §1 382,
unde am sustinut ca, din apropierea
$ concilierea dreptuluT ce are sta-
:.:

tul de-a vegh.a la formarea cetl-

tenilor cu dreptul pArintilor asupra
instructiuner copiilor lor, reese a-
deverata sorginte a libertatil inve-
tAmentuluT.
Legea dar instructiunir publice
a§ecja la noT, conform vederilor con-
stitutiunei, libertatea inveclmantului
atat in privinta statulul, cat i in
privinta industrieT private, cdcr art. i
imparte instructiunea in instructiune
publiccl i instructiune prima art 406
www.dacoromanica.ro
 113

permitc ea in scOlele sat internatele

private sa se OM preda ort-ce in-
vetatura ; primar1, secundara sat
speciala. Art. 409, arat1 c5. in in-
stitutele private , cand se formeza
acolo una sail_ mat multe clase
gimnasiale, se pOte adopta pentru
acele clase o programs chiar deo-
sebitit de-a scolelor publice. Art.
33 lass in facultatea parintilor de-.
a trimite pe copiiY lor, sat la c6-
lele publice, sati la institutele pri-
vate.
Aceste intoctnirt inlatura, prin ur-
mare, aces temere, de care ne-am
preocupat. . uniformitatea instructiu-
net oficiale, stereotyparea acelorasT
mct6de, rutina invechita a acelorast
intocmirt, si lass libere concurenta
privata, di versitatea formelor si varie-
tatea sistemelor (i). Dupe acest sis-
tern, ce aseda legea din 5 Decem-
bre 1864, nu se inlaturA flier prin-
cipiul invetamentulut oficial, nicT a-
cela al libertatit invetamentulut ; ci
din contra, legea admite ambele a-
ceste principle, ast-fel in cat ele nu
se esclud nicT cum ulna pe altul, ci
din contra, se coordoneza si traesc
(1) Yeti No. 381.
www.dacoromanica.ro s
 114

impreuna, lucrand fie-care liber in

sfera actiuneT sale proprie.
In primele sale opt articole, legea
ne vorbe§te, la inceput, de adminis-
tratia centrala a instructiuneT, de
gradele corpuluT invetator de o-
bligativitatea *i gratuitatea instruc-
tiuneT elementare, §i in fine, de im-
impartirea ce face instructiuniT pu.
Nice : in primard, secundara ,i su-
periara ; cad cea private fiind li-
bera, legea. reglementand'o la art.
406-418, o last st se desvolte
singura §i sä prospere in pace.
In ceea ce prive§te gratuitatea
instructiuniT, nu esistd cea maT mica
neintelegere intre totT legiuitoriT ,
calf s'a.ti ocupat cu acesta materie,
ca' ati cugetat asupra ei §i ati re-
glementat-o. Scopul instructiuniT fi-
ind de-a lumina poporul, §i cea maT
mare parte din popor nefiind in stare
de-a cheltui cu instructiunea copiilor,
scopul, ce-§1 propune societatea, ar
fi neatins, daca instructiunea nu ar
fi gratuit1. Constitutiunea Belgier a
stabilit la art. 17 (1) libertatea in-
vetamentului, dar a admis tot-de-o
(1) IatA coprinderea acestui art : L'enseignement est
fibre; touts me sure prhentive est interdite: la repres-
sion dee delits nest riglie que par la loi.
www.dacoromanica.ro
 11;

data i gratuitatea instructiuner ,

aratand ca cheltuelile inv4amentuluT
reman in sarcina statulul; i, atat le-
gea din 1842, cat qi aceea din 1879,
care regul6za instructiuned prima ra,
cacT i in Belgia invepmentul se
imparte in primar, secundar i su-
perior, ambele aceste legs( ati consa-
crat gratuitatea instructiunii. Consti-
tuanOT France din 18301 carT nu
cugetarA la cestiunea invepmentu-
luT de cat in ultimul articol din
constitutiune, i penultimul alineat din
acelaqi articol (I), ati consacrat, cu
tote aceste, libertatea inv6tamentului
i ati lasat legiT din 1833 dreptul
de- a decreta:gratuitatea instructiuneT
primare; cad §i in Franca inveta-
mentul se imparte in primar, secun-
dar i superior. Legea din 15 marte
185o a mentinut acesta gratuitate
in favorul copiilor al caror pi rinIT
sunt fara mijlOce.
In ceea ce prive§te obligativitatea
instructiunii, parerile sunt forte im-

L'instruction publique donn4e aux frais de l'Etat est

4galement reglde par la loi.
(1) Iatit coprinderea art. 69, alin. VIII. II sera
pourvu successivement par des lois separees, et dans le
pins court ddlai possible, aux objets, qni suivent . . .
!Instruction publique et la libert6 de Penseignement.
www.dacoromanica.ro
116

partite , si publici,tT puternici a tl

sustinut, din nenorocire, teoria contra-
rie. Asa, Benjamin Constant ne dice :
en education , comme en tout,
que le gouvernement veille et qu'il
preserve mais qu'il n'entrave ni
ne dirige", Am esplicat, cu tote a-
ceste, Ca atat statul eat §i parintcle
copiluluT au interes egal intru lumi-
narea si instructiunea acestuT copil.
Statul, organismul social , nu pote
trece cu vederea si ulta cu dcsever-
sire luminarea si instructiunea vii-
toruluT cetacen ; cad toCT cuno§tem ca
ignoranta nu face de cat sä sape
§i sl derame puternicia ver-caruT
stat (t), toil cunostem ca instruc-
tiunea, din contra, imblanzeste mo-
ravurile, ne intareste cugetarea, de-
parteza prejudecatile si apropie ra-
tiunea (2). Houzel ne ()lice : "OrT-ce
drept, fara facultatea de-a esercita
acest drept , este illusoriti. Daca
dar cetatenul nu va putea singur
salT esercite dreptul , un altul va
veni sa-T esercite acest drept in lo-
cu-T. Cu cat, prin urmare, poporul va
sta in intunericul ignorance, cu atat
maT putin va fi in stare sa-sT eser-
(1) Platone, ]agile, Cart. III.
(2) Montesquieu. Esprit des lois, liv. XV. Chap. III.
www.dacoromanica.ro
 117

cite singur drepturile sale, §i ast-fel

forte lesne va putea fi oprimat cu
desever§ire (I).
Si in adever, instructiunea primari
coprindend cuno§tintele cele maT in-
dispensabile, omul lipsit de aceste
cunosciinte este inferior, cade sub de-
pendinta semenilor set. Netiinta citi-
reT, i scrierel este o umilire §i o degra-
dare pentru omul societatiT de astacIT
NicT o data legile nu se vor esecuta
in perfectiune, decd cetateniY nu vor
fi in stare, totY fi ra esceptiune, a le
cunoste ci a le patrunde. Prin au-
dite nu se pOte nicl o data cunO§te
bine o lege. Ea. der in van se publica
in ,,Monitor", in van Monitorul
se trimite pretutindenT, p5.na chiar
la comunele cele maT departate §i
puti n cunoscute. Deca teranul, nu
o pOte citi, am putea dice ch, ea nicY
nu esista pentru densul. De aci
vedem ca este tin drept pentru co-
pil, pentru viitorul §i chezapirea
fericirel sale, §i o datorie pentru pa-
rinte , ca cel d'anteiti sä invete, si
cel d'al doilea sa-I faca a inveta.
Statul asemenea este interesat, cad
fericirea qi intArirea corpuluT social
depinde de la felicitatea fiecaruI
(1) Houzel. Constitutiunea guide, p. 430.
www.dacoromanica.ro
118

membru tn parte, §i acesta atuncT

este fericit, rand tie A caute i sa
a fle felicitatea, mijlocul insa de-a
cauta §i afla feliCitatea este instruc -
tiunea.
Putem dar susOne, cu drept cuvent,
ct da ca. chestiune) acesta este §i o
chestiune politia-sociale , ea este
pe atat §i o chestiune morale ;
:?i, ca o chestiune de moralitate pu-
blic1, ea ar putea prea bine figura ca o
datorie sacra Intre indatoririle pArin-
tilor catre copiT. Dupe cum art. 185
din codulcivil obliga pe parinte a hrani
§1 a intreOne pe copilul sett, sub sane-
liunea condamn5riT sale de cItre tri-
bunale ; cu drept cuvent acela§1 ar-
ticol fl obliga a-§f educa copilul, sub
sanctiunea pedepselor preveclutg la
art. 36-37 din legea instructiuniT
publice.
Principiul obligativitAtiT instruc-
ciuniT primare a fost sustinut In ca-
mera franeesa, la 1833 de Cousin §i
la 1849 de dd. Barthelemy-Saint-
Hilaire §i Jules Simon. NimenT inst
nu a isbutit pana asta-clI a face sä
intre in intocmirile francese acest
principiti salutaritt regeneraril §i pros-
peritatiT poporuluT. Anglia luminati.
respinse §i ea acesta credinta la 6
www.dacoromanica.ro
 119

Marte 1856. Belgia liberale urmA

acela,T esemplu la 1859. In schimb
insd, cea maT mare parte a blvetieT
priimi obligativitatea instructiuniT.
Prusia tera clasica in privinta acestet
obligativitatT , se bucura de bine-
facerile acestuT mare principin inca
de la 12 August 1763, cand Fre-
deric cel Mare, reguland atate alte
chestiunT, organisl §i instructiunea
publics, declarand-o obligatorie. In
Austria , OM Germania, §i Olanda
pang la un punct Ere -care, instruc-
tiunea primary este obligatorie. Chiar
parte din America poseda princi-
piul obligativitatii instructiuneT.
Putem, prin urmare, privi cu mandrie
si o satisfactiune legitimd legea in-
structeT publice in Romania ; caci ea
pune §i natiunea romans in rendul
a celor natiunT, cat e bine-cugetend,
ate admis principiul obligativitati,
instructiunet primare ; ast-fel in eat,
de am primi de fundata observati-
unea DomnuluT Montanari-Revest .
care dice, in privirga §tiintelor mo-
rale §i politice, cl : .desvoltarea sail
decadenta for sty in raport direct
cu intinderea sea marginirea liber-

www.dacoromanica.ro
120

tAti unuT popor" (I), am adtoga i

noT ca : rnarginirea sett intinderea
instructiuniT sta in raport direct Cu
desvoltarea seti cercuirea libertatiT
inteun Stat". (2).
384. Legea instructiuniT publice
din 5 Decembre 1864 asacjg la noT
principiul gratuitatiT si a obligati.
vitatiT instructiunT publice, si imparte
invqamentul in genere in treT marl
divisiunT : invqmentul primar , se-
cundar si superior.
Invetamentul primar este aces in-
structiune elementary ) pe care orY-
ce om neavend-o, se pune intro po-
sitiune de mare umilinta si degra-
dare fata cu semeniT se. Asa, art. 32
din mentionata lege a instructiuniT
publice, ne enumera detaliat cart

(1) Carnazza-Amari. Tractat asupra dint. internat.

pub!. in Limp de pace. Trad. §i introducfia de Man-
tunari Recast, 1880.
(2) In privinia acestei importante cliestium, veil :
Batbie. Traitd tisiorique et pratique de dr. public, t. RI,
p. 226 238.Cousin, InstruLtion publique en Hollande,
p. 170.Ch. Robert, de la necesit6 de rondre Pinstruc-
tion primare obligatoire en France, 1861.FM. Passy,
de Penseignement obligatoire. Stuart Mill, principie de
econom. polit. t. 1, p. 558. Serrigny, Trait du dr.
publ. des franc. t. II. p 341. Borriat Saint-Prix,
Commentaire bur la chute constitutionelle, p. 470.
Vattel, Droit des gene. I. I. chap. XI, p. 307-328.
www.dacoromanica.ro
 121

sunt materiile, ce constitue iristruc-

tiunea primarg. obligatorie ; aceste
mat,triT sunt : citirea, scrierea, cate-
hismul, notiunT de higiena, de gra-
maticg, de geografie, de istoria VAT,
de drept administrativ al terii, cele
patru lucrarT de aritmetica , §i sis-
tema Iegale a rrisurilor §i-a greu-
tatilor. Dupe art. 44 §i 66 Ili se
dice cg. : in tote comunele urbane
se va stabili cate una sett maT multe
scole primare ; in fie-care comuna
rurale se va institui cel putin o scolg
primary cu un invqator". Art. 3,
impure obligatiunea tutulor copiiior
de-a frecuenta aceste scolY, de la e-
tatea de 8 pang la 12 anT.
Inv4amentul secundar este acea
ingructiune maT detaliatg, care, fgra
a duce pe colar la acele profesiunT
ciise libere, cum medicina, dreptul,
matematica, literatura §i allele, in-
lesnWe mult clasa agricole, manu-
facturarg i industriala a Orli ,
(land ast-fel mar multe mijloce
copiiior din acea class de-a sta-
rui in meseria pgrintilor lor, conti-
nuand-o, desvoltand-o §i perfectio-
na'nd-o maT mult. Art. 93 ne aratii
ca inv4Imentul secundar se corn-
pune de materiile ce se predate in
www.dacoromanica.ro
 122

cele doh licee si treY gimnasie din

BucurestY, in liceul Ii cele dour gim-
nasie din Iasi 1i Craiova, in liceele
din Berlad, BotosanI, Buz U, Foc -
sant si Ismail (i), in cele doue gim-
nasie din PloestT, si gimnasiele din
tote cele-l-alte capitale de judete.
Art. 115 ne enumera aceste mate-
rie, cari sunt religiunea, limbs ro
mans, Latina, elea, francezd , ita-
liana §i germanti, ; aritmetica ratio-
nata, sistema legala a n-isurilor 1i
greutatilor, elemente de tinerea re-
gistrelor 3 geometria, algebra, trigo-
nometria; istoria naturalid, elemente
de fisica .i chimie; istoria universala.
pi istoria Romanilor, cosmografia,
geografia, statistica; elemente de fi-
losofie Si retorica; elemente de eco-
nomia politica si de drept adminis-
trativ ; musica vocals; gimnastica.
In capitolul Inv"Omentului secundar
legea Introduce tot de-o-data 1i
organisarea scOlelor reale, si aceea
a scolelor secundare de medicing,
s'a seminarelor, and un program
de materiT special pentru fie-care
din aceste scoll In parte.
Inv6tamentul superior ne duce,

(1) Atunci Ismailia en in ltonifinia, §i de drept, §i

de fapt.
www.dacoromanica.ro
 128

pe de-o parte, la profesiunile libere,

a*1.1 insa pe de alta baza inv44-
mentuluT national, cacT de aci na§te
§i se desvoltd. lumina §i instructiunea,
de aci se intinde, ca sä patruncla in
deprinderile studentulul, iubirea tra-
valiului, de aci se perfectioneza tote
ramurele .*tiintei, de aci ies, in cea
malt mare parte, savantii, publioistil,
istoricil, profesoril, carr singuril in mi-
ce Ord, fac gloria literary §i ridiat
prestigiul natiunef sub puntul de
vedere al civilisatiunei §i al pro -
gresuluT (i). Legea dar institue, la
art. 249-31o, ccle doue universitd.ti
din Bucure§ti Ia§T, arata cursurile
ce se predau : cursurY de drept, me-
dicina, filosofic si litere , de *tiinte
fisice, matematice §i naturale, re-
(1) Apees la, tentltive infructuenee d'Omancipation
de 184S et de 1°40, le developpement progressif do
droit intenia0 onal cut Ito certainement arrete en I-
talie, sous la compression matdriello et morale del'Au-
triche, si le Piemont n'avait su conserver a l'enseig-
nentent superiewr la liberte qni lui est indispensable
pour ne pas etre stdri e, et si le gouvernement au-
bdloio par tot acts de politique lb& tie, n'avait
pas onvert a deux butt (Ws lea portes des nul-
1 ersites a la critique independa) te.Inteoductia do
.1Iontanari-Revest i t tratatul dreptulut, internafio-
n,al public in time de p ice de Carnazza- gnarl.
t. I. p. XII. Editia 1880
CAnd 4icem ca elenientele, ce constitue o uatiune
cunt omenT mtele,em pe Omeni, aeoia can lass urme
in trecerea for pe pam mt, can lass lungs do aceled,
de cars se glorified istoria civilisatiunei. . . Italia i
trait cincl secoll din viata but Dante, Raphael §1 Mi-
hail Angel Convorbin economic°. Ion Ghica.
www.dacoromanica.ro
124

glementeza intrega administratiune

a inv6tamentuka superior .i arata
in detaliti ramurele, ce coprinde fie-
care facultate in parte.
Avem lila. a releva o dispositiune
din cele mg foloFitore , ce glsim
in mentionata lege. Infiintarea
cOlelor normale, aka cum ea este
reglementat5. la art. 311-329, de
s'ar fi aplicat cu intelegere Inca din
1864, ar fi dat astach Geri[ resulta-
tele cele maY bine-fac&ore
Profesorii, institutoriT §i invetAtorii
se numesc, sati in urma unor proponi-
mente, sati in urma unor scried, sati
supuindu-se cu succes la esamen, sati
atunci and ati trecut un concurs
fericit (t). Cine -X cercetez 1 eine-4
nume§te, care sunt materiile a-
supra carora sunt intrebatY , care
sunt formalitatile ce se indeplinesc
in asemenca imprejurarY ? . . tote
aceste se preciseza §i se 1imuresc
la art. 364 383.
In fine, legea, la art. 384-405
arata drepturile §i indatoririle pro-

(1) In Belgia pot fi numiii profesorl la facultate no

'mini doetoriI cii lIceniiaiiI, dar 'Mel §i alit aspiraniT,
call, de §i no au on asemonea titlu academic, nil 41,
Ind probe de on merit superior,
www.dacoromanica.ro
 125

fesorilor. ET suntinamovibill §i nu suet

judicati de cat de semeniT for in ces-
tiunT privitOre la indeplinirea In
constiinta a sacerdotiulur for (t).
Nu ne remane acum de cat sä
mtrturisiin cä suntem pe deplin sa-
tisfdcuti de dispositiunile acestel
lei. In tot-d'auna am avut acest:i.
credinta, si continu am repetat, (2)

(1) In Franta, dupe legea din 1833, inydtdtoril e-

rail judicati, in asemenea imprejurki, do tribunalele ci-
vile, cu acestii deosebiro de cele-l-alte procese ordinare,
el ci erad judicati in camera de deliberatiune, iar nn'
in gedintd publicli.
(2) lileitani.Ceea ce aimed mai ales pe d. minis-
tru, este el scdlele deschid tinerimil un viitor plin de
independintd. Iatd ce yd turburd gi de aceoa tindeti a
concentra en on -ce pret in nubile dv. gi numirea profe-
saran,. §i directiunea instructiunii... Sit no spue d.
ministru, in ce diferd acest tiers dat al nostril de a-
cela care este in alto societdtf. Der. pots td tocmai
intinderea acestel clase de omeni independinti. earl
blew din munca lor, tocmai acestii imprejurare vii
turbura gi yd iritd in contra facultdtilor ; clics eel
mai multi dintre tinPrii , can ies astd-cli din faculta-
tile mitre, nu yin sit se fad postulanti la uga donnii-
!or minigtri, ci dIn contra, gratis acestor facnitati, a-
cegti tineri cautd asti-41, in esorcitinl unor profesiuni
onorabile, o cariera independentit de sapritiile dv., (ale.
miaigtrilor).,..
Si vedem ce ati fled pentru independinta gi flue-
movibilitatea profesorilor gi ce garautie le-ati dat..
www.dacoromanica.ro
196

ca o bud, sincerA §i priceputd a-

plicatiune a legit, maY ales in pri-
v.nta disposiiunilor din art 199 - 2 To
ar fi adus marl folOse desvoltareT
maT largl a clasel de mijloc la noT.
Scala de comers i de meseriT, di-
versele cale profesionale, tate sunt
preveclute §i reglementate de men-
tionatele maT sus articole 199-219.
N'avem de cat sa le aplicAm, fora
sä avem trebuinta a inodifica legea
in fiintA, cad ea prevede infiintarea
unor asemenea §colT. In aceste cre-
dinte si cu acelea§Y sperante, am
suscinut, altA datI (t), independinta

Prin acest proect ay penclitat totul, tot este nimjcit,

cad numirea lor, positiunea lor, inamovilitatea lor, este
In mainile dv... Ministrul pate sill permuta de la un
lac Ia altul. et:1.114-a Camerei din 21 Ianuariu 1876.
Monitorulg No 22-23.
(1) Meitani. Domnilor, de cote -ort este verbs .de
inv6tlinAntul superior, suntem datod sa ditin cestinnit
o indoita atontiune , cad invilamentul superior este
basa inv6tamentulai in genore. Cand acts tii organisare
este gre§ita, totul trmeza acestei rele intocmid ; pe
c, nd, din contra, for a instructiunit populare reese din
forta invatamentultu superior.
No pot fi §coli, d 1 nu vom avea o universitate bine
intocmiti. Dintrinii gre§ita intocmire ar e§i judecatori,
administrators, profesort, avind ides greOte, instruc-
www.dacoromanica.ro
 127

profesorilor si respectarea puternicet

constituirr, ce legea a dat inveta-
mentului superior ; cad pururea am
creclut ca parghia poporelor, asi-
gurarea viitorulul, chezasuirea cea
mar adev6rata a luminel nouilor
generatiuni, sta inteo buns organi-
sare a instrucOunel publice, §i pri-
mele condiOunr spre dobandirea u-

thine necomplecta.. El bine, ati desfiintat lic eele din

mai multe orage, at1 suprimat internatele, atT flout
asupra sailelor profesionale, at1 respins amendamentul
prin care ceream inOintare a saelor reale in tote ca-
pitalele judetelor, ati concentrat in mane dv. toti pu-
terea. T6te drepturde profesorilor sunt En mina
ministrulut Lamy col putin organisarea facultatilor
aga cum ea este ast1-41... V6 rog, domnilor ncnigtri,
nu comprimatI cugetarea , nu apasati consciinta pa-
blicil ; lasati IP-ertatea eel putin sale] or, rupectati in-
vgtdmentul superior.
In adev6r, murmure se and; ne pregktim de *uptil. ,
lnpt parlamentarl , constitutional° ; cad vedem ton -
dinte continue de centralisare din partea minist,rultu
Vedem instructiunea restransit, vedom di se inveci ne-
contenit economie tand e vorba de intretinerea scOle-
lor, de mentinerea cursurilor in fiinta.
Mergem d6r spre intunerec, gi nu prin intunerec se
pot intdri institutiunile nostre. Lang mij16cele do In-
minh, lasati libertatile publice . etlinta Camerm de la
11 Febrimiii 1876. Oln»itorn' Nn 44 p. 1157
1158 din antil 1876
www.dacoromanica.ro
128

net asemenea organienq sunt : ,au-

tonomia §colelor ci independinta in-
vWtoriloe.

www.dacoromanica.ro
Art. 24. Constitutiunea garantezit tu-
tulor libertatea de a comunica §i
publica ideile §i opiniunile lor,
prin grail, prin scris §i prin presA;
He care Hind r6spunetor de abu-
sul acestor libertitti in casurile
determinate prin codicele penale,
care, In acestd privintit, se va re-
TiSili kli complectn, fdra Insl a i31)
putea r estrange dreptul in sine,
sad a se infanta o lege escepti-
onale.
Delictele de presit aunt jude-
cate de jurit
Niel censnra, ilia o altit miS-
snrit preventivit pentru aparitinnea
vinderea sad distribatiunea orT-
cAref publicatiuni, nu se va pa' ea
r einflinta.
Pentru publicatiunf de jurnale
nu este nevoe de autorisatiun ea
prealabile a auto ritittd.
Niel o catiune nu se va cere
de in cliari§tf, scriitorT, editorI
tipograff §i litograff.
8
www.dacoromanica.ro
180

Presa nil va fl supusit nld-o-

data sub reglmul fivertismentelor.
Nick un jurnal sail publicatinue
nu vor putea fl suspendate sail
snprimate.
Autorul este riSspumptor pen-
tra scrierile sale, iar In lipsa
autoruld sunt ri5spumlgtor1 sail
girantul sad editorul.
Yen -ce jurnal trebue sit aibit
un giraut r6spumptor , care sit
se bucure de drepturile chile §1
politico.

STUDIUL XXIV

385. Sub impresiunea imprejura-

rilor din 1866, constituantiT nostril,
respirand aerul libertateT ce sufla
pretutindenT, dupe ce at consacrat
principiul libertateT invetamentuluT,
al libertater cultelor , al libertAteT
constiintef ; dupe ce ati admis §i
proclamat sfiinenia proprietAteT, in-
violabilitatea domiciliuluT ; dupe ce
ne-ati chezesuit puternic libertatea
nostra individuale, nu puteati trece
sub tacere cea maT puternicit dintre
manifest irile libertatei nostre indi-
viduale, aceea adica de a comunica
ci publica ideile §i opiniunile nostre
prin grain, saris §i presl.
www.dacoromanica.ro
 131

Constitutiunea dar a proclamat,

prin acest art. 24, absoluta libertate
a preset, garantandu-ne esercitiul a-
cestuT drept, unul dintre cele mat
importante, din ca.te consfinti paetul
nostru fundamental la i Tulin 1866.
Ca sl ne p6trundem desever§it
de spiritul larg, de vederile drepte
§i generOse, ce ail dirigiat pe atuncY
lucrarile legiuitorilor no§tri §i in
privinta acesta, suntem datorY a ne
repurta cu toti la epoca, ce a prece-
dat votarea constitutiuneT. Cine nu-0
aduce aminte cum, inainte de 1 Iuliti
1866, presa era incatenata, Oiarele
inchise, cliari§tiY persecutatI ? Cine
nu tie ca esista o lege draconiana
asupra preser, ca chiar acestl lege
a fost inlaturata , §i arbitrariul in-
tronisat in locul legalitate ? Cel
d'anteiti pas, ce se flcu spre viola-
rea principiuluY libertatei preseT, fu
in 1859, cand (Jurierul Romdn, (liar
dirigiat de nemuritorul Helliade, fu
suprimat, fora nicl o aka forma de
cat ordonanta Domnesca, nicY o altI
chezepire de cat vointa arbitrary
a ministrulul de pe timpurT (I) ,
care semnI §i supuse sanctiunir Dom-
(1) Vedi Raportul ministrulni din intru No. 175 din
17 Decembre 1859, adreeatii Domnitorulul.
www.dacoromanica.ro
132

nestT raportul No. 175 de la 17

Decembre 1859. Iata timpul de de-
cadere morals, in care traiam 'Ana
la 1 fulitl 1866, iatd eat de putin liber-
tAtile n6stre erati pe atuncT respectate
sicum puterniciT dileT puneati puterni-
cia vointeT for arbitrage in locul puter-
nicieT legit. NicT nu maT vorbim de
starea libertatilor nastre in privinla
acestel ramure, a neincatenareT preseT
inainte de 1859, cad acesta stare
pe atuncT era si maT misers, si maT
strimta, si maT ingusta. Censura
domnea in tots vigorea eT, gi for-
fecele nemilostiv al censorilor taia
cu crudime infortunatele manus-
crise, ce i se supunett In tOte dilele.
386. A trebuit der legiuitorul sa
schimbe situatiunea acesta, si sa ri-
dice si posiliunea pressei pans la
inaltimea celor-l-alte IntocmirI li-
berale din 1866, inecand ast-fel in-
tr'o uitare complecta nefasta epoca
de maT nainte. Cu modul acesta
pressa, care se adreseza la ori-ce
etate, la orT-ce profesiune, la orT-ce
trebuinta, la ori-ce pasiune, la orT-
ce interes , a trebuit sa'sT is rolul
eT legitim si in societatea nOstra; sä
se imbrace si la noT, ca si in orT- ce alts

www.dacoromanica.ro
 183

Ora, cu fora eY proprie, cu puterea

eT repede, generale si efficace
NicT un jurnal, nicT o publicatiune
nu pot fi suspendate, sett suprimate;
nicT o data avertismentele nu vor
putea fi reinfiintate ; nicT o cautiune
nu se va putea cere de la diaristT,
scriitorT, editor; tipografi sea lito-
graft ; nicT o autorisatiune preala-
bile nu este trebuinsiOsa pentru apa-
ritiunea cliarelor; nici censura, sett
ver-ce alta metoda preventied, nu
este permisg, nicT lnainte de-a apare
un jurnal sett o publicati.e, nicT in
urma, intru vinderca sell distributiu-
nea lor. Niel o lege esceptionale
nu se va putea infiinta in privinta
acesta, nici legea comunt nu se va
putea modifica respingend liberta-
tea preseT, consacrata solemn de
constitutiune.Tote aceste disposi.
tiuni salutare din pactul nostru fun-
damental ne constata invederat ca
mare, negresit trebuie sa fie in-.
riurirea preseT asupra tutulor spi-
ritelor in Ora, pentru ca legiuito-
rul sa lase in 1866 atata libertate
intinsa dreptulul de a ne comunica
prin scris ideile si credintele nostre;
si atat acesta credinta este pretu-
tindenT recunoscuta si admisa, in cat
www.dacoromanica.ro
134

o gasim consacratI in mat tote in-

tocmirile constitutiona.16 din tote
statele libere (e).

(1) Art. 18 din const:tutia Bolgiel coprinde urma-

torele : Presa este libera; censura nu se va putoa nici
o data infiinta ; cantiune nici o data nu se va core nici
d 3 la scriitori, nisi de la editori, nici de la tipografi. Cand
autortil este eunoscut §i domiciliat in Belgia, editorul,
tipograful sen impartitorul nu pot fi urmariti.
Art. 8 din constitntia cantonului Geneve coprinde
urmatorele : Libort itea presei este consacrata. Legea pe_
depsesce abusul acestel libertat I. Censura prealabile nu
pote fi infiintata. Nici n masuril fiscale nn va putea
atinge publicatiunile.
Art. 27 §i 28 din censtitutia Pm' el coprinde ur-
matorele : UrI-ce Prusiau are dreptul a-si manifests i-
deile sale liber, prin grain, serk, presa §i desen. Cen-
sura nu pota f infiintata. Ver -ce aka restrictiune la
libertatea presei nn pate fi infiintata de cat prin fifi-
era leginitore.
Delictele corn ise prin grain, scris, presa §1 desen
aunt repr'mate conform dispositiunilor legilor peuale.
Art. 13 din legea fundamentale a Austriel coprinde
urmatorele : 0d-tine are dreptul a'§i esprima liber opi-
niunile prin grain, scris. presa WI imagine, remaind
in Iimitele arat Ite de lege. Libertatea presei nu este
limitata nici prin censura , nici prin autorisatiune
prealabile.
Art 8 din legea fund mentale a Wendel coprinde
urmatorele : Orl-cine pate, Para autorisatiune preala-
bile, manifests prin mijlocul presei ideile §i opiniunile
sale, remaind illsa respnisibil de ele inaintea
Art. 49 din constitutiunea Angliei coprinde urma-
torele : Orl-ce persona are dreptul a-§i manifests ideile
sale prin graiu,scris, presa, desen sail alt-fel gra nici
o autorisatiune sou censura prealabile. Cu tote acesteu
editoril de (Pare, reviste §i alts publicatinni periodice,
earl trataa materie politico , pot fi obligati de a da
cautinne.
Art. 28 din statutul Italiei loprinde urm;itorele :

www.dacoromanica.ro
 135

387. Puterea preset este imensa.

De multe orT masele sociale nu
se multumesc nicT de camera, nicT
de senat; de multe orT ele desa-
proba dehaver§it mersul afacerilor

Praia este libel% dar o lege va pedepsi pe acel ce vor

abusa de acesta libertate.
Art. 14 din constitutia Greciel coprinde urmatOrele :
Orl-ce individ are dreptul a-§I manifesta opiniunile
sale prin graiii, scris §i presa, conformandu-se legilor
statulul. Press este libera. Censura §i veri-ce alts ma-
sura preventiva, este poprita., confiscarea 4iarelor ina-
inte sea dupe pub'icarea for este inter4isa. Prin escep-
tiune confiscarea este permisa dupe publicatiune in eas,
de dud adusa religiunil cre§tine sail regelui.
Art. 11 din declaratiunea drepturilor omului gi ale
cltatenului in Franta la 3 14 Septembre 1791 co-
prinde urinUorele : Libera comunicare a ideilor gi a o-
piniunilor °maid este unul din drepturile sale cele mai
pretiose; putem dar liberl, Se -care d:n uol, vorbi, sole
§i tipari, cu singura conditinne de a respunde in ca-
surile determinate prin lege, de cite MI- vom abusa
de acesta libertate.
Art. 8 din constitutia Francid de la. 4 Ionia 1814
coprinde urmatorele : Francesil all dreptul a'gr publica
§i tipari opiniunile lor, conformandu-se mina legilor
earl nu reprimt de cat abusul acestel libertati.
Art. 7 din constitutia FrancieI de la 6-7 9 Au-
gust 1830 coprindo urmatorele Francesil all dreptul
a'§I publica §i tipari opiniunile lor, conformandu-se le-
gilor. Censura nu se va putea nisi o data infiinta.
Art. 8 din constitutia Frantei de la 4 Noembre 1648
coprinde urmatarele : Cetlitenii all dreptul a'§I mani-
festa ideile lor. fie prin pre* fie prin orT -ce alt mij-
loc. Presa nu pdte fi nicI-o-data supusa censuril.
Art. 83 §i 84 d'n aceea§1 constitutie coprind urma-
t6rele : Juratil judeca tote delictele politics §i de presa
Name juratiii judeci asupra cererilor de daune inte-
ese isvorite din fapte sail din delicte presa.

www.dacoromanica.ro
136

intr'un Stat, Si. se gasesc avend ve-

dee diametralmente oposite credin-
telor puternicilor dile. In casul a-
cesta, aceste mase sociale nu pot a
yea nIci o inriurire eficace asupra
indreptarei reului, fiind ca se 'Ate in-
templa ca represintantil for legali, sä
fie Inca pentru mult timp chematT
la directiunea administratiunii Sta-
tuluT, dupa intocmirile constitutio-
nale din terA. Ar urma, cu modul
acesta, ca majoritatea natiunil sa
stea impasibile in fata reuluf, fara.
a'§Y putea manifesta vederile sale.
Gratie insa mijloculdf preseT, fie-care
QTY manifesta credul sets; tote ches-
tiunile se discuta la lumina mare;
masele populare 'sT arata credintele
lor, combat sistema obladuitorilor,
constata ca representatiuuea legale
nu maT are increderea natiuniT, a a-
lesir Ore in Camera §i Senat nu sunt
interprep fideli aT credului for ac-
tual; 5i, cu modul acesta, opiniunea
publics se formezl, spiritele se des-
tepta, yointa Ore se afirma, Si, maT
curend sett maT tardin, administra-
p:unea publica, se vede silita a se
inchina inaintea credinteT poporuluY,
si a se supune cerintei generale, mo-
dificand sistema, indreptand erorile,
www.dacoromanica.ro
 137

§i facend din non apel la alegatorT,

mi§cand adica ma;sina constitufionale
i chemand tern sä alega din non
pe membriT Camerelor deliberative,
sub influinta ideilor §i a credintelor
ti mpuluT.
Am ci is nuqina constitucionale, §i ast-
fel grabnic am inteles cu totil pe deplin
calibertatea preseT nu pOte domni, ca
forta el nu pote nicT sa,reiasa, nicT sa
in riureze in bine asupra afacerilor
publice de cat in ter ). aceea, unde
domne§te regim constitutional i 1

era de libertate. Numal atuncT lumina

se pote face §i convictiunea se
pote atinge, cand discutiunea §i des-
coperirea adeve'ruluT este lasata li-
bera cliaristuluT fara nicT o restric-
tiune, sati reglementare ingusta, care
sa-1 apese in cugetul sn sati sa-1
impedice in calea ce a intreprins.
Din discutiunile publice ese tot-
d'auna adeverul, §i presa este arena
cea maT deschisa, pe care se intind
repede cercearile 4ilnice. Liberta-
tea preseT, ne Slice d. Thonissen,
comentatorul luminat al constitutiu-
nel belgiane, apartine esenteT guver-
nemantuluT parlamentar. Ea este
podoba tutulor institutiunilor §i a
libertatilor publice , intermediarul
www.dacoromanica.ro
138

cel maY ager dintre guvernanti §i

guvernap. In tote partile EuropeT,
uncle s'a adoptat regimul represen-
tativ, presa a devenit mijlocul cel
maT puternic prin care se esplica
off-ce cestiune, fie politica, fie reli-
giOsa sail altele. Echoic al tutulor
doctrinelor, al tutulor pasiunilor ge-
nerose sail funeste, organ al tutulor
intereselor morale sail materiale ,
presa esercita asta di cea maT mare
inriurire, pe care puterea esecutiva
in van ar ciluta sa. o combats prin
mesurT preventive. In tots organi-
sarea nostra sociale, ap cum a a-
§eclat-o Adunarea constituanta din
133o, nu a remas cel maT mic de-
taliiti care sä nu fie supus la cerce-
tirile preseT, cel maT mic germen de
prosperitate sail de glorie, care sa
nu aiba necesitate de sprijinul ei ,
pentru a cre§te qi a-§T atrage buna-
vointa maselorD (1).
Dope cite vedem, prin urmare,
libertatea preseT este una din cerin-
tele neaparate ale regimuluT consti-
tutional. Guvernamentul parlamentar
nu pote till fitra acest resort in-
dispensabil care mi§ca organisarea
(1) La Constitution Beige annotge p. 47.

www.dacoromanica.ro
 139

generale a statuluT, instruind-o, lumi-

nand-o, indreptand-o §i oprind-o maT
tot-d'a-una dintr'o cale gresita, cand
obladu'rea statuluT paseste pe acel
alunecusT periculos , ce se numeste
arbitraria. Sa nu ni se vorbesa
nici-o-data de abusul, ce ar pLtea
comite presa de libertatea absolutA,
ce i se consacra prin constituiie ,
cltcT nu pOte fi libertate pentru a-
dever, de nu se acorda aceeasi li-
bertate erorel. Poporul descopera
tot - :fauna unde este adeve.rul
unde erorea ; dar el judica dupe ce
a ascultat pe unit' si pe ceT-1-al1r.
Urmeza dar a se Lisa cuventul, a-
tat adeverului cat si ethrei Or-ce
partida, 01.-ce opiniune are pe sus-
tiitorif si pe detractoriT seT; dar fie-
care se presinta inaintea assiselor
nationale. . presa, si acolo fie-care
discutt, fie-care acurt, fie care se
a pAra, cnc1 fie.care cliar represinta
o partida, sustine o opiniune, apara
u credinca. Natiunea asculta, si in
cele din urma ea se pronunta. Dar
ca sä se lumineze, ea are nevoe sä
asculLe pe toll, 5i ca sa asculte es-
punerea tutulor opiniunilor, urmeza
neaparat sä lase tututor cuventul
liber ; libertatea este indispensabila.
www.dacoromanica.ro
140

Cu modul acesta, uniT pot sä sustie

adeverul, iara altiT er6rea, Nu este
insa maT putin adeverat, cä i uniT
§i ceT-1-a1V urmez!l. a vorbi ; §i , ca
sä pota tort acqtia vorbi sail scrie,
libertatea absoluta este necesarie.
NimenT nu p6te contesta, aya cre-
dem cel putin, el de cate orY ideile
unora se cumunica §i celor-l-alV,
de atatea ori ele se desvoltd, de
atatea orT lumina se face, §i pro-
gresul §i indreptarea reuluT is lo-
all lancezirer Val er6reT. ET bine !
presa este unul din mijlOcele prin
care se face acesta comunicare de
idel ; i dupe cum omul vorbeV.e ,
scrie, §i, ast-fel comunica semenilor
set credintele sale, tot ast-fel: prin
fnlesnirea tiparuluT, el trimite de-
parte §i retutindenT cugetarile §i
opiniunile sale proprie, supuindu-le
aprobariT sail combateri generale.
Nu pote esista societate ne dice 7

Berriat Saint rix fara libertatea

cuventuluT; nu pote esista civilisa-
tiune, fara sl avem libertatea scrie-
reT ; niel guvernament liber farg, li-
bertatea preset (r)." piaristica dar,
(1) On no comprend pas qu'une soeietd puisse exis-
ter sans la porole, se civiliser sans Pderiture, se gou-
verner selon le voeu gendral des anodes sans la
presse. Berriat Saint-Frix, counnentaire our la chute
constitutionnelle p. 68 editia, 1836.
www.dacoromanica.ro
 141

sail cuventul scris de tote chicle ,

serva mult interesele teriT; cacT des-
pia orT-ce cestiune, o aduce la cer-
cetarea publiculuT o cobora pans
la nivelul intelegereT obsteT, in cat
tog o putem privi, atinge si intelege,
impgrtdsindu-ne ast-fel de tot ce se
petrece in *A, de tot ce se urzeste
de obladuitorit eT, si putend cu mo-
dul acesta afla, atat cestiunT capi-
tale cat si multe d etaliT , carT alt-
fel ar fi remas numal intre miste-
rele puternicilor clilef, sat cel mult
al iniOatilor singurT. Acum nimie
nu remane Ile descoperit pentru pro-
fane de and esistt salutariul instru-
ment al preset.
Piarul nu este creaciunea uneT
singure persone. El nu represintd
nicT vointa, nice capriciul uner sin-
gure individualitag; el este in tot-
d'auna imagina si organul maT mul-
tor individualitag adunate, concer-
tate, unite tntr'un singur scop , in
aceleasT vederT, spre suslinerea u-
nor principle ore -care. De cand lu-
mea esista, de atunci diversitatea
vederilor, impArtirea_caracterelor, §i
o multime de alte imprejurari, ati
presintat si presinta Inca, precurn
in politics tot ast-fel si in ore -ce
7

www.dacoromanica.ro
192

cestiune de o altA naturA, maY multe

impArtirt pi sub-Impartirt continue,
cart tote '0 ati legitimitatea lor,
ratiunea lor de a fi, §i dreptul de
a vietui sub sore, de a trAi in acest
concert general, ce se nume0e par -
tide in limbagiul politic.
Unit dar, prin temperamentul lor,
sunt liniscitT $i pactnicT, pe cand cet-
l-altI se mica §i se agitit continuti.
Cel maY mulct iubesc moderatiunea.
Ast-fel, tn:multe t6IT, ce0T din urrna
ati format partidul, ce se numesce
Centru. Fie-care din aceste partide 10
are organul sett. cliarn1 sett quoti-
dian, mijlocul de a comunica cu a-
derentii §i adeptil sa, dar fie-care
tine limbagiul sdti special, conform
deprinderilor §i caracteruluT credin-
cio§ilor aceluY partid. Vioiciunea Inca
a limbagiuluT nicT nu vatama, niel
nu atinge, in nicl o Imprejurare. pe
adversariT, ce tinde a combate. A-
prinderea consuma mar tot d'auna
pe acel ce o ata.ta, tar nict cum pe
aceia, contra cgrora se indrepteza
Istoria ne este plina de asemenea
esemple, §i de am lua numal doe
din aceste esemple, Inca ele ar fi co-
vtr§ittire. Nu libertatea preset a de
tronat pe infortunatul Carol I al
www.dacoromanica.ro
 148

Angliet; nicT ordonan;ele contra pre-

seT din Iuniti 183o, date de Carol
X in Francia, puturl inlatura 'de-
tronarea acestuT din urma ; cad din
protestul redactorilor cliarelor supri-
ma te ei prima scantee, care aprinse
focul cel mare din lulit 183o, consu-
mand §i thron §i dinastie §i pe betrAnul
rege. MaT adlogam ca presa era inca-
tenata la If Februariti 1866, dar re-
volutiunea isbucni cu tote acestea. SA
lasam dar preseT tOtI libertatea.
Istoria trecutuluT este in tot-d'a-
una calauza viitorulut, §i dar ne pu-
tern cu totil convinge CA maY in tad
o imprejurare presa in genere nu a
putut aduce cea ma! mica vatamare,
nicT lini§teT publiceT nicT ordineT sta-
bilite a luerurilor. Tirania, absolu-
tizmul, arbitrariul, restrangerea i
cercuirea libertAtilor publice, sunt in
tot d'auna singurele cause, cad aduc
perturbatiuni §i desordine.
Presa nu este reti privity de cat numal
de aceia carT at interes a ascunde
faptele for putin corecte; cad alt-
fel , este f6rte adev6rat, acest in-
strument iresistibil, ce numim presses
are puterea magica de a patrunde
pretutindenT, de a atinge tot, de a

www.dacoromanica.ro
144

despica orT-ce fapta, de a impArti

si duce departe orT-ce stire asupra
oil-caret imprejurarT, orT-ce notet
descoperire. Fie pragul palatuluY,
fie pragul colibeT , fie locul cel
maT necunoscut sati camera con-
siliuluT de ministri, fie casa bogatu-
luT sati locuinta obscurl a ucenicu-
luT ce se pleaca sub povara trava-
liuluT, presa trece pragul tutulor des-
teptand pe uniT, consiliand pe altiT,
mangaind pe cet asupricf, mustrand
aspru pe cer asupritorT, aratand ces-
tora mijlocul indreptaril, Band ce-
lora incuragiare pentru a opune legea
contra forteTbrutale a violatorilor ei.
Pe aripa publicitatiT tin cuvent
scris sbora repede de la o margine
Liana be cea-l-alts, cutreerA locurile
cele maT depArtate, chiaml, lumineza,
convinge, ocoleste tot si pe toll in
until si alelasi timp prin darul ubi-
quitatiT, ce poseda tiparul , siT a-
dung, si-T boteazA, si-T duce la o sin-
g-nil idee, la o singura credincl, la
tin singur adever , ce nu pote fi...
altul de cat numaT libertatea, dupe
care vine totd'a-una progresul. De
aceea s'a si consacrat principiul ne-
tagAduit ca de cate-orT pretin-
dem a arda desever§it o era de
www.dacoromanica.ro
 145

guvernare, cu Loth' libera, ,de atatea

orT urmeaza sit Incepem prin a a-
seda, inainte de tote, desevesita li-
bertate a preseT.
and marele poet (I), in forta ima-
giUatiuneT sale, vorbind despre a-tot-
puternicia famei, o represinta cu aripe
usore repedl, plind de vederT pa
trunclatOre, de auduri sigure si vocT
o suta la numer tot Inca, ni se
pare, nu coversea realitatea din di-
lele nostre. Jurnalismul intrece as-
tacil descriptiunea autoruluT EneideT,
si contimporanul luf August, de-ar
fi trait Inca noue-spre-dece secolT,
ar fi vedut ca diarul sati cuventul
scris de tote dilele, tiparit 0i impar-
tit in miT de esemplare , duce pre-
tutindenT, departe $i tutulor, tote

(1) Ex temple Libyoe maguas it Faros per ur bes,

Fama
Mobilitate viget, viresque acquirit oundo ;
Parva meth primo, mos sese attolit in auras,
Ingrediturque solo, et c Tut inter nubila condit.
Illam Terra parens .

Progennit, pedibus celerem et pernicibus alis;

cni, quot sunt corpore plume,
Tot vigiles ocnli snbter (mirabile dictu)

. . . . ....... .
Tot linguae, tolidem ora sonant, tot subrigit acres.
. .

Luce sedet custos ant summi culmine tecti,

.

Tnrribns ant altis, et magnas territat nrbes...

Virgili5. Eneida, cart. IV, vers. 174-187.
www.dacoromanica.ro10
148

scirile , tote impresiunile; criticele

condemnatiunea sett lauda fie in on -ce
Imprejurare. Cu modul acesta publicul
se tine in corentul afacerilor , el
contracts o curiositate legitima, se
deprinde a se interesa de schimba-
rea imprejurarilor, cugetarea sa lu-
creaza continua, apathia, stagnatiu-
nea se departeaza pentru a face loc
discutiunilor publice, de unde ese
convingerea, indreptarea r6uluT si a-
cea miscare bine-facatore, care da
viata si putere corpuluT social in
genere, si fie-carui membru in parte.
and acestl libertate a presel se
ridica tnlr'un stat pans la inaltimea
uneT necesilacf sociale; cand ea intra
in deprinderile si in moravurile po-
porului, putem atunci sustine cu drept
cuvent ca, in acea Ora, nivelul civi-
lisatiuniT este sus asedat, ca legile
acolo sunt respectate, cad numeni
dintre depositariT puteref publice, nu
se teme, in asemene imprejurarT, a'§i
vedea faptuirile sale denuntate, des-
v6ite si puse in cercetarea o-
sanda publicului.
NimenT nu a putut uita cum isto-
ria ne-a descris ororea, re a inspi-

www.dacoromanica.ro
 147

rat camera constelata (I) din alte

timpurl in Anglia; si lain acesta
tern de esemplu, find ca, chiar i-
nainte de 1688 , gAsim acolo ca-
mere deliberative, institutiunea jura-
tilor si un sistem de guvernament re-
presintativ. ET bine, orT-unde sunt a-
semene institutiunT liberale, liberta-
tea preseT e peste putinta sä nu'§Y
fact si densa sfortUrT imense pen-
tru a putea domni de o potriva a-
laturT cu cele-l-alte libertAtT recu-
noscute omulul. Ori-cum insa, in in-
teiul period inainte de 1688, liber-
tatea preseT in Anglia era uitata,
nesocotita , cu tote a anca de a-
tuna ea 'si avea fiinta. NimenT insa
nu putea scrie, nici tipAri, de cat
numaT in patru orase : Oxford, Cam-
bridge, York si Londra. Tipografi
erau numaT 2o; nimenT peste acest
nurner nu putea sit'sT deschida o

(1) Camera constelatii insomna un tribunal escep-

tionale , compus de mai multi co misari estraordinari,
cari pronuntaii 4iluic liotlriri arbitrare , basate numal pe
jurisprudintit, fir& a avba drept normit nici un text
de lege. In virtutea acestor hotgriri se ordonau amend
enorme, arestAri prelangite,loviri barbare §i cider crada
mutilatiunt. lin scriitor, din timpul reginet Elisabeta,
care publicase o scriere contra maritagiului ce era sit
contracte acksti regini cu ducele d'Anjou, fa condemnat
de acest tribunal esceptional, Camera constelatei, a'it
suferi t Aerea mine' drepte , care scriqese libelnl.

www.dacoromanica.ro
148

tipogragrafie noun. Pe la 1694 de-

lietele de presa se detera in fine ju-
decatiT juriuluT; dar in tot acest
interval pana la 1773 juratiT
nu judecati de cat numaT chestiunea
dact adica cutare scriitor este auto-
rul cutarel scrieri; eT nu aveati drep-
tul a se pronunta asupra culpabilitatiT
delieuentulut Al treilea period in-
cepe la 1773, cand celebrul Erskine,
cu ocasiunea unuT proces insemnat,
suslinu procesul libertAtiT absolute
a preseT. and dar in al patrulea
period, de la 1773 -- 1792, acesta
institutiune a preseT prinse rdacind
§i intra adanc in moravurile locui-
torilor din Ora MareT-Bretanie, parla-
mentul in Angla inscrise intre legile
sale salutare §i legea numita Fox
libels bill, care, dupe staruinta cele-
brului orator, (I) dete juriuluT, in ma-
terie de press, dreptul de-a judeca
culpabilitatea deliquentilor in ase-
menea materie; §i ast-fel, de atuncY,
libertatea preseT fu o realitate in
Anglia, §i dovedi tot de o data di,
de cite on nivelul civilisaliuniT se
urca intro terd, de atatea ori li-
bertatea deseversita a preseT intri

(1) Fox.
www.dacoromanica.ro
 149

in moravurile poporuluT ,i devine

o adeveratil necesitate sociale.
388. Dar am clis deja ca presa
este un instrument iresistibile, ce are
puterea magica de-a patrunde pre-
tutindent, de-a atinge tot, de-a des-
pica orT -ce fapta, de-a imparti §i
duce departe ort-ce scire asupra orT-
caret imprejurarT, orT-cdreT noud des-
coperirt. Ca ort-ce instrument insa.
ca §i cuventul, ca §i scrierea ca §i
o spada ca orl-ce arma, urmeazd
neaparat ca acest intrument sd fie
bine intrebuintat. Dupe cum o arma
pote rani pe acel ce o manuesce reil,
tot ast-fel §i presa , rl...cil rnanuitd,
pote rani pe semenil no§tri; §i, dupe
cum scim, presa, fiind una dintre di-
versele ramurT prin cart se mani-
festa libertatea antra individuale,
urmeza neaparat sa'§t gasescd §i ea
hotarul acolo unde incepe dreptul
§i libertatea semenilor no§tri. Avem
dar sd cautarn §i aci, fiind *i presa
un fel de manifestare a libertatil
nOstre individual; care este punctul
de intersectiune (I) intre dreptul ce
consacra principiul libertatit preset

(1) Ve41 seeunda ndstra faseiculd No. 286 gi 291.

www.dacoromanica.ro
150

si dreptul semenilor nostriY, sati drep-

tul corpuluY social.
Acest punet de interseqiune, care
aratl pana unde se intinde acestl
libertate, chiar in privinta libertAtil
preset, si de unde inceteza carac-
terul legitimate actiunilor nostre ,
se gasesce tot-d'auna in legile
positive. Dar acestc legY se impart
in Iegi preventive §i legT represivP;
iar legile represive se maT impart
in legY ordinare §i legY speciale.
SI ne esplicAm putin, ca sä line-
legem cu totiY importanta si nece-
sitatea acestor divisiunT indispen-
sabile.
Cand esista censura, and se im-
pune obligptiunea cautionamentului,
and sarcine si indatorirT de aseme-
nea natura apasa pe locuitorT, s'ar
putea Slice numaT spre derfdere ca
esista in acea Ora libertatea tiparu-
luY. Inventiunea tipuruluT nefiind de cat
un instrument, o armA, dupe cum am
aratat, s'ar putea tine limbagiul
urmator : ill data cutare pusca, potT
trece cu ea prin ptidure, nu aT ins/
voe sA tragi inteun dobitoc selba-
tic, de-1 vet intalni din intemplare...
In pasere inocenta. . . potT trage
insd cat vet voi," Tot ast-fel s'ar
www.dacoromanica.ro
 151

putea Slice si cu libertatea preset

tiparul este absolut liber , dar re
dactorele e obligat sä depue un
cantionament de 1 oo,000 let inain-
tea aparitiunet cliarulut, si, inainte de
a trimite manuscrisele sale impri-
merieT, el e dator in t6te clilele sa
supue scrierea sa f6rfecelor censurer ".
In asemenea conditiunt, niment nu
s'ar gasi, care sä depue I 00000
de let drept garantie, sa0 sä supue
scrierile sale arbitrariulut puternici-
lor slileT; in asemenea conditiunt ar
fi tiranie absolutism si opresiune
1

cumplitd, iar libertate. .. de loc. Iata

ce sunt mesurile preventive in ma-
terie de presa. Pentru acest cuvent.
si constitutiunea nostrfi , la art. 24,
de care ne ocupdm, a suprimat de-
sevirsit ort-ce mesurd. preventive
contra aparitiunet, vinderit sati dis-
tributiunet ort-cdreT publicatiunr, fie
de ort-ce nature. Mesurile dar pre-
ventive cons:sta in a ne Slice : itT
do cutare instrument, dar nu -1 vet
putea intrebuinta de cat in cutare
imprejurare, si cu atare speciale
conditiune."
Mesurile represive ne lase, din
contra, cu desevirsire libera si ab-
5olutd miscarea unnarilor nostre 7

www.dacoromanica.ro
152

cu singura conditiune de a ne trage

in urma la rOspundere pentru reul
ce am comis si a ne da pedepsa ce
am meritat. Dar am clis cl. pedepsele
sunt ordinare si speciale. Pedepsele
sunt ordinare cand legiuitorul im-
pure gradul suferinteT, adica modul
corectiunei , cumpanind natura si
gravitatea delictului, fara a cugeta
la instrumentul cu care s'a sevirsit
delictul acela. Asa, de esemplu, art.
232, din codul nostru penal, pedep-
seste omorul seversit in imprejuri-
rile acolo aretate, cu munca silnica
pe viatl, flrA a se preocupa de
s'a comis prin otravire, lovitura cu
piatra, sabie sad pusca.
Pedepsele sunt speciale cand le-
giuitorul nu cumpaneste numal gra-
vitatea infractiund, ci are tot-de-o-
data in vedere si mijlocul parpetrariT
delictulur. Asa, avem disposiVunT spe-
ciale $1 separate asupra falsuluT a-
supra abusuluT de incredete, asupra
bateriT de moned.1 falsa , asupra
bancrutelor. . . 5i de si tote aceste
infractiunT nu sunt de cat niste va-
riante ale furtuluT, de si tote aceste
nu tind de cat la unul si acelas
scop, care este atacul proprietAtiT
altuia sari sustracliunea averiT luT,
www.dacoromanica.ro
 153

totusi legiuitorul 1 la art. 127-128,

322-33o , 112-116 si 343-348
c. pen., impune penalitdti speciale,
luzind drept norm1, atat gravitatea
delictului, at si mijlozul special at
perpetrariT bil.
Dintre aceste treT sisteme, earl ne
arata puntul de intersectiune, in re-
gimul preseT, intre legitimitatea ma-
nifestarif vointeT nOstre si dreptul
corpuluT social sate dreptul semeni-
lor notri, dintre legile preventive,
legile represive ordinare, gi legile
represive speciale, sistemul ce a pre-
domnit in general pand maT deunAdi
in tote terile EuropeT, este sistemul
preventiv ; sistemul cel maT perni-
nicios, cel mat nenorocit, cel maT
contrariti libertgiT in general , si
libertateT preseT in special. In Anglia
pana la 1688, domnea sistemul le-
gilor preventive. Inainte de 1789,
in Venetia, Genua Lucqua, Berna
§i restul ElvetieT, Olanda si altele
mesurile preventive domneati in OM
rigorea tor. In tote aceste locurT,
tiparul era liber pentru tot ce se
scria si se imprima contra streinilor,
contra catholicismuluT , fiind cl pe
atuncT urma tocmaT lupta crancenA
intre diversele secte, ce impArtisera
www.dacoromanica.ro
154

biserica apusana ; dar nimic nu era

permis a se dice contra obladuito-
rilor OriT aceleia, in care apa.reati im-
primatele ; ,i dar, cu drept cuvent
putem Slice ca, pana la 1789, nu
era tera, unde sa nu domnesca le-
gile preventive.
Veni ins h, deteptarca spiritelor
din timpul revolutiunei franceze , si
a§eqa la 3-14 Septembre 1791 in
declaratiunea drepturilor omuluT art.
II, dicend : libera comunicare a i-
deilor si a opiniunilor omuluT este
unul din drepturile sale cele maT
pretiOse ; putem dar liberl, fie-care
din nor, vorbi, scrie si tipari cu
singura - conditiune de-a respunde,
in casurile determinate prin lege, de
cate orr vom abusa de acesta liber-
tate." Acest principia fu admis in
urma de maT tote constitutiunile din
terile civilisate ; din nenorocire insa,
tocmaT sorginta de unde a isvorit
principiul salutaria al libertatit preseT,
fu de multe oe turburata , a§a in
cat chiar astadl (I), in Franla, care
alta data, a lost muma multora din
drepturile omuluT i ale cetatenuluT,
Inca domneste sistemul arbitrariu-

(1) 2 Iunid 1880.

www.dacoromanica.ro
 155

luY in materie de prest, cum de e-

semplu indatorirea cautionamentuluY
§i legea censure din 1852.
Nol am admis sistemul legilor
represive ordinare. Nu numal ca nu
avem o lege de presa speciala, dar
tot-de-o-data legea nOstra penala
din 17 Fbruarit 1874 nu a cumpa-
nit de cat gravitatea faptului, nu a
caracterisat delictul de cat numaf
dupe natura faptuiri vetametOre §i
culbabile a deliquentuluT fora sA
considere mijlocul flptuire. Ap., art.
77, 294, 299 §i altele, vorbesc 1e
ofensele, de calomniile, de injiuriile,
ce se pot comite prin press, cum
ele se pot comite asemenea prin cu-
vinte rostite in public, prin strigtrY,
prin vre-un act autentic sail pu-
blic, prin scrierY, desemne, gravuri,
embleme vendute , sail espuse spre
venclare , distribuite sat afipte in
public. Daca inst. legea nOstra con-
stitutionale a considerat delictul de
press ca un delict comun, trimiten-
du-ne numaY a ne judica inain'ea
juratilor, in asemenea casurT acesta
prescriptiune salutaria a fost admisa
de legiuitorul din i Iuliu 1866 pentru
a largi drepturile nostre, iar nicT
cum pentru a ne agrava posi-
www.dacoromanica.ro
156

iunea ,cad juratiT sunt numaT

forma, qi constitue proceedura , ne
aratit calea, pe care urmand, ajun-
gem la penalitate, daca o meritam ;
§i noT nu ne ocupam aci de cat nu-
maT de legea represiva ordinary
care ordonl pedepsa.
Cand, prin urmare, cautam pe-
depsa, o gasim in codul penal; and
insa cautam modul judecaril in pri-
vinta preseT, constitutia ne Slice ca,
pentru orT ce delict in genere, fie
crimd, delict sad contraventie, mer-
gem la juratT.
Dupa aceste esplicatiunT, am in-
teles acum pe deplin Ca delictele
de press nu sunt infractiunT sui
generis, ele nu se disting de restul
infractiunilor prin natura for intrin-
sea. ; ele sunt, din contra, infrac-
tiunT de drept comun; dar fiind-ca
sunt faptuite prin instrumentul presi,
nu ca dail deliquentuluT o penalitate
maT mare sad maT mica de cat restul
infractiunilor de aceeaT natura, dar
duc numaT pe deliquentT inaintea
juratilor, din causa preseT, care este
mijlocul, instrumcntul, prin care s'a
comis infractiunea.
i aci, prin cuventul presai, inte-

legem verl-ce procediment , prin

www.dacoromanica.ro
 157

care reproducem cuvintele sail ideile

nostre, gratie tiragiulul nesfarsit al
tiparului; dar acum fie tiparul auto-
grafic, litografic, sail tiparul ordinar)
constitutiunea nostra nu face nicT o
deosebire in privinta acesta
Art. 24, de care ne preocupam
actualmente, si -art. 105, de care
ne vom ocupa mai In urma, se ra-
porta la orT-ce mijloc, prin care imul-
Om de maT multe orT, in maT multe
esemplare, gratie tiparulul, cuven-
tarea sail gandirea nostre,. Cine nu
stie ins a cä manifestarea abusiva a
cugetariT n6stre se pote areta si prin
imagine. Calomnia, ofensa, difama-
tiunea , injuria , tote acestea rees
forte bine dintr'o combinare dibace a
unuia sail a maT multor desene bine
intocmite; cu tote acestea, articolul
nostru 24 ne acordit aceleasT drep-
turT, ne trimite adictt inaintea jura-
tilor, pentru tote aceste cazurT , in
carT ne manifestAm ideile si opini-
unile nostre prin mijlocul preseT. Es-
punerea prin urmare, sail distribu-
thu.ea , sari vinderea, sail tipArirea
a orT-cAreT reiwoductiuni grafice , es-
presiune a cugetariT nostre, fie ima-
gine, pamflet, fie-chiar cantec, de-
Sen sail on ce figura, constitue ceea
www.dacoromanica.ro
158

ce numim delict de press; zi cand

legea ne dice ca delictele de press
sunt judecate de juratT, ea intelege
tote infractiunile, crime, delicte sat
simple contraventiuni. Nu gd sim nicT
o imprejurare care sd ne autorize
sa credem c1 legiuitoriT nostril la
1866, nu s'ati gandit, in acestg im-
prejurare a preseT cand ati Intre-
buintat cuventul delict, de cat nu-
maT la crime si la delicte proprin,
ldsand la o parte contraven-
tiunile (i).
Addogam cd, orT-ce reclamatiune,
ces'ar ridica contra diaruluT adica au-
toreluT redactorelul, editoreluT, tipo-
grafuluT , girantelul responsabil etc.
fie de orT-ce natura, introdusa din
orT-ce imprejurare, nu se pOte ju -
deca de cat numaT de juratT.
Este forte adeverat ca atuncT ,
calla vom comenta art 105, care
se ocupd In constitutia nostril de.
institutiunea juratilor, vom reveni a-
s apra competirter §i a cgderilor curtiT
ca juratT Credam insa necesariti a a-
firma chiar de: acum ca legea no-

(1) Duehaine. Du Wilt de presse, p. 15, pentrn o-

pinia astra.Thonissen. La cons'itut beige, p. 297.
Ch. Laurent , Etudes my les (Wits de presse, p. 26.
cent! a
www.dacoromanica.ro
 189

stra fundamentale voind a inconjura

presa cu orT-ce garantie posibile in
fata persecutiuniT anteriOre de tim-
pul anuluT 1866 §i a temeriT viito.
rului, nu a dat esclusiv de judeca-
tor in asemenea materie de cat nu-
maT comisiunea juratilor.
389. Institupunea juratilor, forte
necesara in crime ordinare si delicte
politice, este indispensabile in ma-
terie de delicte de presei. Acest mij-
loc de a respandi in public ideile §i
opiniunile nOstre presa, ducand o
mare inriurire orl unde ea patrunde,
mi§ca tot atat de puternic orT-ce
susceptibilitate, atap ura celuT ata-
cat, aprinde si turbura pe cel de.
nuntat opiniunii publice. Inaintea dar
acestuT tribunal supren t , ce numim
opiniune publicei urmeza sä se ore
sinte ambele OW, §i diarul §i scri-
erea care acusa §i partea ce este a-
cusata; i represintantiT opiniuniT pu-
blice nu sunt aci de cat numal ju-
ratiT. Aci se pot descoperi tote
nuantele uneT scrierT ore -care, di-.
versele circumstance in care ea a
aparut, scopul , intentia si preme-
ditarea , ce a putut av,ta autorul
scrieril. Cum pOte dar judecatorul
or dinar sä juclice in asemea materie
www.dacoromanica.ro
160

cand el nu are de cat singura

misiune de a aplica legea, i cand
legea scrisa aci nu pote nicT o data
prevedea nici precisa felurimea scri-
erilor, ce clilnic se re spandesc pre-
tutindenT. juratiT singurT sunt natu-
ralmente judeetoriT acestor impr e-
jurarT, fiind ca eT traesc in mijlocul
lor, fiind a. eT judeca in cuget li-
ni§tit, netorturap de nicT un text de
lege; fiind ca. luatT din rindurile sim-
plilor cetgtenT, neinvestiV de nicT o
aka autoritate de cat numal de da-
toria §i bunul for simt pot maT bine
vedea reul, intenciunea scrieril, i
descoperi care este remediul acelul
reti cand un simplu cetAten sufera
o nedreptate, cand un prefect, cand
un ministru uTta sati violeza uh, lege.
Presa de multe orT in asemene im-
prejurarT este mijlocul cel maT ea-
cace prin care aratam publiculni
fiptuirea culpabile a obladuitorilor
care ne atinge §i ne vatrna. Nu pu-
tern dar pune judecatorT in aseme-
nea materie Intre rioT i puterniciT
slileT de cat numaT pe juratT, cad
juratif sunt una din diversele mani-
festarT, prin care se afirmt suvera-
nitatea poporuluT i noua era din

www.dacoromanica.ro
 161

dilele nostre reclama continua dom-

nia poporulul.
Sub un alt punt de vedere juriul,
ne Slice ilustrul autor al Democra-
cid in America (I), serva mult in
a comunica tutulor cetatenilor parte
din deprinderile judicatorulut ; i a-
ceste deprinderT serva mult fn a o-

(1) Le jury. . . sort a donner a l'esprit de tons les

citoyens une partie des habitudes du jugs, et ces ha-
bitudes sont precisement celles, qui preparent le minx
le peuple a etre libre. 11 rtpaud dans toutes les classes
le respect pour Pa chose jugde et Video du droit. Otez
ces deux choses, of l'amour de l'independance ne sera
plus qu'une passion destructive. 11 enseigne aux hom-
mes la pratique de l'equite. Chacun en jugeant son
voisin, pense qu'il pourra etre jug6 a son tour. Le jury
apprend a chaque homme a ne pas reculer dovant In
responsabilite de sos propres actes, disposition virile
sans laquello il n'y a pas de vertu politique. 11 revet,
chaque citoyen d'une so rte do magistrature ; il fait
sentir a tons qu'ils ont des devoirs a remplir envers
la societe, et gulls entrant dans son gouvernement.
En forcant lee homilies a s'occuper d'autres choses quo
de lours propres affaires, il combat l'egoisine individuel,
qui est comme la rouille des societes. Le jury sort in-
croyablement a former he juge, a augmenter les In-
miores naturelles du peuple. C'est la, a mon avis,
son plus grand avantage. On doit le considdrer comme
une 6cole gratuite, et toujoars ouverte, on chaque jure
vient s'instruire de ses droits, on il entre en commu-
nication avec les membres les plus instruits et les plus
eclair& des clases dlevees, okles lois lid sent onseignees
d'une maniere pratique, et sent muses a la portee de son
intelligence par les efforts des avocats, les avis du juge
et les passions memos des parties.
Tecqueville. De la Democratie en Amerique I II. p.
183. Quinzieme edition, 1868.

www.dacoromanica.ro 11
162

bicinui o et-A sit fie liberA. Juriul

inculca in spiritul barbatilor din
tote clasele uneT society tT respec-
tul ce datorim autoritAteT lucru-
luT judicat §i idei ce ne facem despre
drept. De s'ar inliitura aceste clout:
necesitatT, iubirea independinceT n'ar
fi de cat o pasiune distrugetOre.
Juriul ne invatl a practica equitatea.
and aclT judicAm pe apropele nostru,
ne aducem aminte ca maine §i noT
vom fi asemene judicatT. Juriul ne
obicinue§te a ne imbraca tot-d'auna
cu responsabilitatea proprielor nOstre
fapte, obiceiti puternic §i salutariti,
fora care nu pOte esista virtute po-
litica. Juriul deprinde pe orl-ce ce-
tAten cu indatoririle magistratuluT
fAcendu-T cunoscut ca is cu modul
acesta §i el parte la guvernementul
teriT sale. Obligand pe amenT a se
ocupa §i de alte afacerT afara de
propriele for afacerT, juriul combate
egoismul individual, ce este rugina
societatilor. Juriul sery a pe neshntite
a forma judicata publica §i a cre§te
bunul simt natural al poporuluT. A-
cesta este cel maT mare avantagiu,
ce ne presinta juriul. SA consideram
dar cu toci juriul ca o ,cola gra-
tuita §i continuti deschisa, unde fie-
www.dacoromanica.ro
 163

care jurat vine sa afle drepturile

sale, vine sa intre in comunicare
cu ce1-1 alcI cetatenT instruip si lu-
minatT, vine sa invete legile intr'un
mod practic , gratie esplicatiunilor
ce gasesc in apararea advocatilor
in avisul judicatorilor, si in aprin-
derea, chiar adese pasionata, a par-
tilor.
39o. De am cauta acum origina
juratilor si am voi sä apropiam
putin imprejurarile din era veche cu
timpul q.ileT de astaclI , am gas' ca
tntre timpurile antice .i era mo-
clerna a intervenit un fapt immens,
imprimeria , care a imputinat cu to-
tul putinta de asema.nare intre a-
ceste done epoce. Am gasi ca a-
cesta noun inventiune a dat un a-
vent fara margine, Si o influinta
desvoltareT si intindereT cu-
getarel omuluT; am gasi ca numaT
gratie eT, manifestarea esteriOra a
ideilor si a opiniunilor nostre , s'a
asigurat si inmultit cu deseversire.
Dar am gasi tot-de-o-data, cu tote
aceste, ca institutlunea juratilor nu
era necunoscuta in antichitate, ca
eel vechT avet §i el pedepse contra
libelelor, injuriilor, calomniilor, ul-
tragielor, difamatiunilor, Si, in fine,
www.dacoromanica.ro
164

contra tutulor acestor felurT de abus,

ce se flicea $i pe atuncT din liber-
tatea ce avea omul de a-§1 mani-
festa cugetarea.
Seneca ne dice c t : sunt cestiuni
asupra carora juratii, de si nu sunt
jurisconsultr, pot prea bine cu tote
aceste sä se pronunte §i et. , cand
este vorba numaT a afirma ca esista,
sati nu, cutare fapt positiv." (r) $i
noT astadi nu 4icem nimic maT mult.
Pretindem numal el cercetarea cu-
tAreT scrierT, fie ea tipArita, in carte,
fie ea tiparita in diar, fie ea auto-
grafiata, litografiata sari imprimatd,
fie cugetarea nostra manifestatl prin
desenurl, gravurT sati alt-fel, tote
aceste nu constituti de cat un fapt,
§i faptele sunt de resortul juratilor.
Romani adaogati : Ca presidentul
este oprit de a respunde juratilor,
cand acestia rar intreba asupra u-
nuT fapt 6re-care; lasandu-T cu de-
seversire liberT a se pronunta, dupe
cum cugetul for le-ar dicta in ase-
menea imprejurari" (2) Juriscon-

(1) De beneficiis. Cart. III. capit. 7.

(2) .Indicibus de jure dubitantibus proesides respon-
dere solent : de facto consulentibus non debent proesi-
des consilinm impertire ; verum jnbere cos, prout reli-
gio suggerit, sententiam proferre. Dig. Cart. V. Tit. I
de judiciis 1. 79 §. I.
www.dacoromanica.ro
 185

sultul Paul, aretandu-ne modul, dupe

earl se numea juratT, ne face cu-
noscut Ca numal magistratul acela
putea numi pe juratii, ce erall sa
judice, care avea o asemenea ca-
dere de la lege, de la Principe, sail
dintr'un senatus-consult (r).
Ulpian in fine, la titlu despre in-
jurii §i libele dijanurtorie, prescrie
ca acela care a difamat intr'o scri-
ere pe cine-va, sail a respandit o
asemenea scriere, sail cu rea inten-
ciune a contribuit la o asemene fapta
publicand scrierea sub numele sell
sail sub numele altuia , pote fi ur-
marit dupe legea Cornelia (2) Ul-
pian ne dice Ca este supus la ace-
iasT pedepsa orT-tine a respendit a-
fise sail epigrame, in scop de a di-
fama,1 precum si acela care a vendut
sail a inlesnit cumpararea unor ase-
menP scrierT diffamatorie. (3).

(1) Cum proctor unum expluribus judicare vetat,

coeteris id commitore videtur. Judicem dare possunt,
quibus hoc lege, vel constitutions, vel senatus consulto
conceditur. Dig. Cart. V. Tit. I, 1. 12.
(2) §i legea Cornelia era una dintro acele leg! earl
prescriafi pedepsele tale mai severe. Ve4I Digestele,
cart. XLVIII, tit. VIII, IX §i X.
(3) Si quis librum ad infamiam alioujus pertinen-
tem scripserit, composuerit, ediderit, dolove malo fecerit,
quo quid eorum beret: etiam si alterius nomine edi-
www.dacoromanica.ro
166

De ne vom hotAri acum in urma

tutulor acestor esplicArT a apropia
preceptele luT Ulpian de dispositiu--
nile art. 294 din codul nostru pe-
nal, dispositiT imprumutate din art,
367 codul pen. frances, am desco-
peri cu mare facilitate crt asema-
narea este forte apropiata, de $i dis-
tanta, cc ne desparte de epoca ju-
risconsultulta roman, este din cele
maT departate.
391. Ne mal remane acum a cer
ceta Inca cloud chestiunT , din cele
maT importante , inainte de a ter-
mina cu deseversire al doue-deci si
patrulea nostru studio. Aceste doe
chestiunT sunt : dacA prevenitiT in
materie de delict de presa pot con-
stitutionalminte vorbind suferi o a-
restare, fie cat de scurta, inainte de
a se vedea conclemnatT de curtea cu
jurati ; daca s'ar putea pe o cale
alta de cat aceea a juratilor sä se
ceara daune int erese de catre cel

cleat; vol sine namine, uti de ea re agere liieret ; et

si candenthatus sit qui id feeit, intestabilis ex loge esse
jubetur.
Eadem poem( sonatas consult() touetnr, etiani is qui
epigramata, id est, imeriptiones , aliadve quad sine.
scriptura in notani al iquaruin prod)) xerit ; Hun qui e-
niendan , vendenduinve curaverit Dig. cart. XLVII.
tit. X (Dc '1 ji i iis f t fames's, 'lien's) 1 5. § 9 ti 10

www.dacoromanica.ro
 167

interesat advers arulur sett sub pre-

text cd acesta a di ffamat, a calom-
niat prin pres:I pe cel d'itn telt. "
392. Am avut ocasiunea a sustine,
in maT multe rindurr , c;11 (IR ale
orT ne afilm in nedomirire, asupra
uneT chestiunT fie orT-care, ce se Ai
in raport cu pactul nostru funda-
mental din 1 Iuliii. 1866, cel d'anteitt
mijloc, ce urmeaza sa intrebuinttm
ca O. ajungem la adev6r, este sä
ne raportam la ideile de libertate
cu totul larga, ce athranit si inspirat
pe constituantir nostri in acea epoct.
and dar a ase4at constitutiunea
din 1866, legiuitorul atuncT a voit
sit rupt, clesv'rsit cu trecutul, in
tot ce acesta avu de dureros si de
vdtArnAtor progresulul si luminel. Am
aratat pe scurt, la No. 385, starea
in care se afla inainte de 1866 presa
si libertatea eT ; nu avem nimic aci
sa adtogarn din not ; sustinem nu,
maT ca nu a putut fi nicT o data in
mintea constituantilor de-a lasa pre-
lungita starea de nesigurantt in
care se aflati redactorT diferitelor
cliare pe tot timpul domnieT legiuiriT
ce esista inainte de 'at 1866.
Presa, fiind o flacara continut a-
prinsa, care lumineza si popor $i
www.dacoromanica.ro
168

Domn qi ministru ; fiind o forts care

cerceteza orTce situatiune, o afla, o
descopera §i o supune judicatii opi-
niund publice ; fiind mijlocul cel mar
adeverat §i eel mar eficace , prin
care mar tot-d'auna se reproduce
drepta §i legitima indignatiune a
poporuluT contra purthreT :tira nice
§i absolutiste a depositarilor puteriT
publice... or ce tera liberg , care a
voit sa a§ecle put ernic intocmirT de-
mocratic; a ocrotit-o, a garantato,
declarand-o absolut libera. Tot ast-
fel a facut Si constitutia nOstra. Ea
garanteza tutulor libertatea de-a
comunica §i publica ideile §i opiniu-
le for prin grain, scris qi press. Ea
inlatura cu desever§ire ori-ce mesura
preventive. Ea nu pune nicT o sta-
vila nicT vindereT nicT distribuireT or
card publicatiunT, de or ce nature.
Ea suprima orT-ce autorisare prea-
labila, §1 nu cere nicT o garantie
de la nimeni, arata numaT necesi-
tatea until girante responsabil, care
sa se bucure de drepturile sale
civile §i politice. Opre§te or ce su-
primare fie chiar suspendarea provi-
sorie ; stinge lugubrul timp al aver-
tismentelor §i al censurer, lasand fain ic
sä lumineze epoca libertatil , ce tnvia
www.dacoromanica.ro
 169

la 1866, trimitendu-ne la judicatoriT

noWi naturall §i clicend : Delictele
de presa sunt judicate de juritin.
i nimenY sg nu ne vorbescg aci

de pericolul in care ne arunca des-

&Atli preseT, cad am argtatdeja cg,
daca dorim libertatea adeverulul,
suntem datorY sa lgsam intregg §i
libertatea erOrei. Pericol nu esistg,
racy poporul luminat e tot-d'auna
in stare de-a distinge unde este e-
rorea §i unde adeverul. Avem esem-
plul pipait in libertatea Americel,
tera prosper', cu tote aceste, libera
§i luminata. Acolo presa e liberg,
dar nicT un pericol nu ameninta
nicT institutiunile nici viitorul eY (I),

(1) lath un esemplu pipitit despre desfritul presel in

America... Dtir sit ascultitm pi3 Tocqueville, care garan-
tdzi exactitudinea reproducerii :
Suveranitatea poporulul kii libertatea presei aunt
,corelative... In mijlocul color dog-spre-jece milidne de
,locuitorl, cart truest pe teritoriul Statelor-Unite, nu
,se ggsesce unul singur, care sit cuteze a propane res-
,truigerea libertatil preset Primal liar ce cadu din
,nitemplare pentru anteia Grit in minile melu, cluid am
,sosit in America, continea urmiltorul articol, ce tra-
,duc mat la va'e intocmai :
,,In tot cursul acestel afaceri limbagiul, ce tinu
',Jackson (presidentul Statelor-Unite) fu limbagiul until
,,tiran fart inimA ocapat numat de mentinerea sa la
",putere. Ambitiunea e tocinal trims sa, dar east::
,,ambitiune ii va aduce pedeapg a -ce merita ; mijlocul
»ce intrebuintezd este intriga, dar tocmal aasti in-
',trig 11 va amggi, risipindu-I planurile sale. El nu

www.dacoromanica.ro
170

Ar fi dar peste putinta, dupe tote

cite am cercetat, sä se sustie cu
succes ca se pot concilia cu Inles-
nire facultatea, ce ar avea judiel-
torul de instruqie de-a inchide
preventiv pe un deliquent in mate-
rie de presa, cu prescriptiunea bo-
th-10re din constitutie, care definde
absolut or ce mesura preventiva.
La ce altfel ar servi prescriptiunea
legiT care impediel suspendarea u-
nuT cliar, sand indirect, prin incate-
narea preventive a redactoreluT s'ar
suspenda fortamente acel cliar prin
simpla inlantuire a imprejurdrilor ?
La ce altfel ar servi prescriptiunea
legiT care ne trimete la juratf, cand
judele instructore, fire sä ajungem
,,,gitverna de cat prin corugiune, dar m inoperile sale ail-
tabile ilvor eonfunda §i ru§ina eu desevir§ire. El a deseins
pe arena politico fara puiloae, §i to desfrAul eel mat
lard. El liana asta-ii a ren§it, dar era dreptatil se a-
1,vpropie; atunci el va trelmi sa nitorea ce a c4tigat,
).sa departize pe cot cc 1 -sit amag;t, li retregandu-se in
"vials privatii, sit pita acolo blestema in plinil liber-
.,tate nebuniile sale din alto timpurI; ciel nici o data
.x.cainta u'a fest o virtute, pe care Minn sa sit o p6ti en-
tanisee.- Vincenne's Gazette. -- Tocat Itev Me, Be
la democratic ell A merique, p. 18. t. 11. edit. 1868.
Violenta preset, dupe cum vedein, departe de-a atita
§i mai mult pasinnile politico , contribue din contra
puternie la ine»tincrea ordind p 'hike ; can fie-care
lasilmlu-se liber CO espune en franclieta pasinnile sale
un mat are novae atnuci sit alerge rsionat la mii-
lfiee extra-lezale.

www.dacoromanica.ro
 171

la judicgtoriT nostri naturalT, ar avea

facultatea sg apretieze el singur
gravitatea faptulul si 58 ne aresteze
preventiv inainte chi ar de-a fi con-
demnatT ? La ce altf el ar servi pres-
criptiunea legiT care definde censura
si avertismentele, c6.'nd toti in tot-
d'auna am fi continua censuratT si
avertisatT intr'un mod indirect, cii-
cendu-ni-se : dor scrili potolit si in
vederile nostre, or ye facem proces
de pres1, ye inchidem preventiv, si
pang la juraff. . . ye thsam sx ye
pocaitl singurl la inchisore de viva
citatea scrierilor vOstre. . . ?. Acesta
ar fi ipocrisie pura. . Si legiuito-
.

rul, din contra, la i866, a fort sincer,

leal si partisan hotgrit al libertgtiT
celeT mat larg-T si celeT maT adev6-
rate.
Cine, prin urmare, permite, nu clic
ordon1 , inchisorea preventive in
materie de pres1, violezg Ntis con-
stitutia OriT (I).

(1) In ;anti' Cainerii de la '24 !miliaria 1873, tra-

t5ndu-se pe larg eliestiunea libertatil preseT §i aceea
a neincarcerdrel preventive a diari§tilor, un mare ora-
tore, d. Mainrescu, tine in parlamentul roman un dis
curs do cea maT n are insemnatate. Credem, ca o de
trebuintii sit reproducem aci cite -v4 pasage din add
discus remareabil. Tata aeele pacage

www.dacoromanica.ro
172

393. Cestiunea, ce ne rma.ne a-

cum de resolvat, este de a vedea
daca in adevnr constituantiT no§tri
an voit sa lase neatins, alAturi cu
delictul de press, faptul pagubitor,,
comis prin mijlocul preseT, pentru

Domnilor deputati, in constitutiuuea nOstra este in-

acrid libertatea preset Cuventul libertate a presei nu
este un awed, care a luat na§tere in acdstit latitu-
dine geografictia mibtril spre asfiritci a lust nes-
core in statele civilisate ale apusulul; §i prin urmare,
And voim as ne intrebfim ce intelegem nol prin li-
bertatea preset pe care o avem in constitutiune tre-
bue s it vedem ce se intelege in sole state, unde ea a
lust ascere ; §i nu este Igsat la arbitriul fie-cfirtif din
nol sit (Del. aft inteleg , §i aft §i este libertatea
presei, pentru ea libertatea preset e una.
Libertatea presci va sit tilicA n at inteiii liberarea
de sub autoritatea disciplinara a guvernulul, a puteril
executive, iar nu va sit (peg ilia o datii §I nictierI li-
cents preset si impunitatea el.
Pretutindenl, in ort-ce stat european coustituit, bunt
lee care pedepsesc diarele dad contiu un delict ; insa
organele, care cunt climate a recunosce dad este un
delict de preba, §i de a reminisce dad esistl nu delict
astfel ca sl fie pedepsit, aceste organe bunt lute sand
vorbim de libertatea preset de sub autoritatea puterii
esecutive... dud dar prin constitutia B&W s'a lis :
avow libertatea preset, §i press va trebui judecatii pen-
tru delictele sale de cltre juratl s'a is prin ac6sta :
nu am incredere in 'lid un alt organ al statulm pen-
tru a recnotisce care aunt delictele do presl, de eat in
juratI; nu voiii nici politie , nict judecItorI obicinuitt
ca sit jndece, voiii numai curtile cu juratt.
www.dacoromanica.ro
 173

care am putea cere reparatiune. . .

despagubirT civile... pe o alts tale
de cat inaintea juratilor.
Este necontestat cA autoril pac-
tulul nostru fundamental nu s'ati
gandit de cat nnmaI cum sä pue

Inteleg ea acest sistem sii, nu para. rationabil, §i a,§

giisi atunci consequent ca sd villa cine-va sit did: t6t1
acestd idee este primejdi6s1 pentra nol; ad o whim-
Um. Acdsta va fi o nod schimbare a constitntinnii, pe
care constitutiunea o permite pe tales indicate de
dense pentru on -ce motificare de felul acesta. Dar a
veni §i a dice : de §i in censtitutinne este inscrisa
libertatea preset', §i este pusa sub jurdictinnea jure-
tiler, totne voiii sd introduc o mesurd preventive con-
tra el, nu inteleg acesta pentru cl este o contradicere...
De elite on intre ceea ce stil, in constitntinnea gene-
rale §i intro ceea ce se face intr'o lege special° se vede
o contradicere, de atatea on acesta este unul din ce1e
mai marl role, ce se pate introduce intr'o societate ;
li nu este ertat cui-va, nepodepsit, ea sd villa §i sd a-
duel constitutinnii nisee modificari indirecte. Ar fi mai
bine sit vinit 1i sit did : void sit modific cote -va dis-
positinni din constitutiune, constitutiunea insd§i pre-
vede printrun articol dispositinnea el ea se rite mo-
difies, §i atunci ar fi nn act legal din partea acelnia,
care ar veni sd cearit modificasea constitutinaii pe ca-
m constitutionals. Totul este sit nn fie procedure des-
peticit ; prin urmare, a§ fi inteles sit vinit sit ceard, n1
modificare la entare dispositinne din eonstitutinne, pro-
em acelea ale juriuliii, insit acesta prin mecanismul
constitutional.
Dar ceea ce nn pot admits nice o datit e to el in-
tro cat tine -va nn are curaginl, sail nu gfise§te opor-
www.dacoromanica.ro
1'74

capet streggnirilor continue, ce se

fdceati inainte de i lulin 1866 dia-
ristilor persecutap. $i in adever totT
ne aducem aininte cum, din neno-
rocire, nu rem .sere trgind la acea
epoc1 de cat un singur char ,Sen-

tun, de a roforma ceva in constittitinne gi lasu sa

esiste intrinsa principit1 general, apoi sin vinit prin
legi detaliate at sti surpo acel principia general, accel
fundament pur constitutiu ne, qi ndsta as vedell
peutru ce : or ce lege d'u'd cam data este o Bale
alba, pe tare cunt arise litere negro. Ceea ce face
din acesta hartie alba nu fapt ea:itemise este intipari-
reit ci, nu prin teascul OlonitortiluIt, dar intiparirea
ti morals' in sufletul cetatenilor. .1i este en neputinta
Ca Amid rind ai intiparit iu sufletul cetathlui li-
bertatea presei, sin pu alaturi o mastira, prin care sit
uciil ncea libertate, flied ca al prodns atuncI in su-
fletul cob( tenilor acea desaimonie. . , juridicil, §i al
facut pe am indiferinte pentru efts, ce este kept, §i
Pal facut sa numaI intelta ce va sa rjicu libertate ;
prin nrin re, ai §ters din inima lui until din pater-
nicele elimente (le eultura ce le avea. Acista nu oste
iertat, §'t nic no Om de stat, care precede pe o tale
organica, nu pote sit ingadue a se introduce adsta
contraiicere in ipima cetaten;lor. .
l'entrn aceste cuvinte, Donmilor, nu am pntut sit
lain asuprit-mi do a in6 mu; cu propunerea facntit do
guvern in acdsta privintil, find cif o clod perniciosa
pentru or to guvern constitnit. In sensul acesta am
enure a ve propune I n amendament, in care su se
4ic6 .In acesta terit eininamento constitutional t nu se
va tla nisi o data nu mamba (le arestare contra mini
jnrnalist. (aplause preluitgite). .141onitorul No. 27. de
la 6 februaria 1873, p. 149-150.
www.dacoromanica.ro
 175

tive/rt, care i densul avea o via

dificile §i precarie; atat persecutiile
erati du§mane din partea obladui-
torilor, §i suprimarile de diare ne-
intrerupte din partea guvernuluT (1).
Numai dar acesta stare de lucrurT
odiosa, acest amestec arbitrarit din
partea putereT in afacerile preseT,
numaT acestil urmlrire funesta a
puternicilor dile contra redactori-
lor de diare, aceste flume impre-
jurlrT ati dorit constituanciT nowi
sA le inlature pentru viitor. ET au
defies suprimarile cu totul §i nu ati
permis aplicarea pedepseT, la cas de
abus in materie de preset, de cat
in casul until' vot afirmativ din par-
tea comisiunel juratilor. Iata ce ati
facut constituancil in 1866. ET nu
ati cugetat nici la suprimarea art.
998 (2) din codul nostru civil, nicT
la inlaturarea dispositiunilor art. 389
din pr. c. pen, dupe care curtea

(1) Veil ordonanta usupra preset, din octobre 1859;

legea presi din 13 apnlie 1862; decretul din 2 unlit
1864, care restabilqte ordonanta din 2 octolne 1859,
art. 398 c. pen. din 1864, care las;1 in vigOre letrea
in 13 apt ilia 1862 ; §i art. 50, 77, 181, 182, 193,
2! 4, 296, '299, 43, 47 c. pen, din 17 februariil 1874.
C2) Iola coprinderea acesttn articol ; on-c fapta a
oinulut, care causdza altuia prejuditiii, align pe acela,
din a carni gre§tila s'a ocasionat,a'l repara.'

www.dacoromanica.ro
176

juratilor p6te admite cererea de

daune interese a partiT civile chiar
la cas de achitare a acusatulut. Con-
stituantir noWi Inca maT putin nu
ati suprimat art. 2 3, 4 §i 8 din
procedura nostra penala, dupe care
se aratit ca actiunea publics nu are
de object de cat aplicarea pedepset,
pe cand actiunea civila , urmnind
numaT interese private, pote fi inten-
tata §i sustinuta sat de o data cu
actiunea publics inaintea tribunale-
lor de represiune, sail in urma ina-
intea tribunalelor ordinare, salt se-
parat cu totul inaintea tribunalelor
civile la cas cand nu esista nicT o
urmarire penala; inteun cuvent dar,
putem dice ca legiuitorul nu a fa-
cut in 1866 de cat o lege politics,
trimitend pe deliquentii in materie
de press inaintea juratilor, lasand
insd interesele particularilor protec-
tiunei dreptulul comun §i legilor or-
nare. Acesta este textul positiv al
legit; dar daca am putea vre-o data:
sä aplicam adagiul care ne dice
la lettre tue l'esprit vivifie', acesta
imprejurare nu este de cat numal
casul acesta.
Si dar, afirmam, pentru mot ivele
ce vom desvolta maT la vale , el :
www.dacoromanica.ro
 177

in urma legit din 1 ruliti 1866, de

cate orT e vorba de materie de
presa, daca acusatul a Post declarat
inocinte de comisiunca juratilor, art.
389 din pr. pen. nu este aplicabil;
ca. : or cine s'ar socoti defaimat
printr'o scriere Ore-care , or s'ar
simti vetemat in onOrea sail in in-
teresele sale banestY, nu se pOte a-
dresa tribunalelor ordinare , pres-
chimband actiunea publica, in cerere
de daune interese ; ci din contra,
plangerea sa urmeza a fi cercetata,
si admisa sati respinsi, numaT de
comisiunea juratilor, ori-care ar fi
natura plangerii, or care `ar fi na-
tura actiuneY, fie acesta publics sati
privata, tote aceste imprejurarT nu
intra de cat numaT in competinta es-
clusiva a comisiuneT juratilor.
Ca sa ne petrundem de adeverul
acestor esplicatiunT, nu avem de
cat sa ne trimitem cugetarea la e-
poca renWeriT n6stre constitutionale
din 1866, si sa vedem daca bazele
ce am aseclat maY sus se conciliaza,
stet In armonie cu adancile garan-
till ce Adunarea constituanta a dat
libertatiT absolute a preset Legiui-
toril in 1866 ne-ati dat, drept ga-
ranOe puternica in asemenea ma-
www.dacoromanica.ro 12
178

terie, juridictiunea tutelary a jura-

tilor. Acesti legiuitort dar cart ati
asec,lIt atatea drepturT, cart au ma-.
rit atat cercul nostru de actiune,
cart ati ridicat atatea stavile contra
violtriT libertateT omulut, cart nu s'att
inspirat, in lucrarea si coversirea o-
pereT lor, votarea constitutiuneT, de
cat de vederl intinse, de principie
largt, liberale si democratice, acestt
legiuitort, de le-ar fi clis cine-va cat
prin miJlocul pieclis al art. 389 din
pr. pen. si art. 998 al codicelut ci-
vile s'ar eluda cu deseversire art.
24 din constitutie, acestl legiuitort
nu ar fi esitat un singur minut de
a hotari precis , cum a hotarit si
constituanta Frantel la 1848 (I), ca:
nnumat juratil pot statua asupra dau-
nelor interese, ce s'ar reclama pentru
delicte de presit ". Dar acest inteles
Leal si adevOat reiese invederat din
economia generald a principielor
ce ati domnit la aseclarea constitu-
ti unet.
De am sustine contrariul, consti-
tutia s'ar eluda continua si mat nicT-

(1) Art. 84 din constitutia 1?rantoi de la 4 Noembre

1848 ijice : ,Le jury statue soul our les dommages
interets r6elamds 'pour faits on (Wits de presse.

www.dacoromanica.ro
 179

o datA nu am gAsi casul, in care

nu am putea fi judicap de cat nu-
maT de juratt.
SA luam un esemplu : critic1m cu
viociune pe un prefect, pe un func-
tionar superior sail subaltern , fie
ori-care ; dar top ace§tia sesisezA
direct tribunalele ordinare , nece.
rend aplicarea pedepsel ci numaT
daune interese. Cine nu vede ca, cu
acest mod, apretiatorele faptuluT, ce
ni se imputA, §i al gravitatii luT, nu
mar este juratul, judicAtorul nostru
natural, ci din contra judicatorul or-
dinar, tocmat acela pe care constitu-
tiunea nu l'a imbrAcat de fel cu a-
semenea sarcine.De s'ar admite o
asemenea teorie, am vedea in tote
Ode pe redactoriT de cliare tra§T in
judicata §i condemnati de tribunalele
ordinare la sume enorme drept
daune interese". Acesta imprejurare
insa nu ar constitui de cat o violare
fatio a principiulul libertatit preset,
admis fli sanctionat de constitutie.
Ne aducem aminte ca, in privinta
acesta, s'a incercat odini6ra 'a se in-
terpreta intr'un mod judaic art. 193 c.
p. i a se inlAtura dispositiunile sa-
lutare ale art. 24 din pactul nostru
fundamental netrimitendu-se deli-
www.dacoromanica.ro
180

quentul inaintea juratilor ; dar curtea

de apel din BucurescT si inalta
curte de casatie aii consfintit teo-
ria contrarie, ca adica, la orT-ce cas,
pentru orT-ce chestiune in materie
de presa, nu este competinte a ju-
dica de cat numaT comisiunea jura-
Won (E),

Curtea de apel din Bucurefti, Reef. III.

Asupra apelului...
Avend in vedere cA numitul apelante
este dat judecAtii sub preventiune cA, in
calitate de girant responsabil al Jurnalulul
a refusat formal d'a publica comunicatul
ministeriulul justitieT inserat in ,Monito-
rul oficialc No. II din 15 Ianuariti a. c.
privitor la rectificarea unor fapte neesacte
relatate printr'un nnmer anterior al men-
tionatulul jurnal. . .
Ascultand pe prevenit. . . 0 pe D-nul
procuror general in conclusiunile emise ;
Avend in vedere esceptiunea de ne-
competinta. . . basatA pe motivul cA fap-
tul ce se impuei prevenituluT constitue un
delict de presA i ast-fel, dupe dispositiile
art. 24 din constitutie instanta competinte
d'a judeca acesta afacere nu pOte fi alta
deck numal curtea cu juratT ;
Considerand ea faptul imputat preveni-
tuluT este prevedut de art. 193 al III cod.
penal sub rubrica ,refus de serviciti da-
torit legalmente' ;
CA legiuitorul prin nicl o dispositie es
www.dacoromanica.ro
 181

0 altA ordine de ideT , tot atat

de puternicl, ne Intaresce §i maT mutt
convictiunea ; cd magistratul nu este
iudrituit a judeca in materie de de-
licte de presl, §i ca acest5 sarcind
remane esclusivamente pentru orT -ce

presI n'a calificat delictele de presA ci

s'a miirginit prin art. 24 din constitutiune-
astA-cIT in vigOre, a stabili competinta cur-
tilor cu jurati pentru delictele de presA ;
CA prin urmare singurul criterium pen-
tru a distinge delictele ordinare de de-
lictele numite .de presile este de a cer-
ceta daca delictul in cestiune s'a comis
prin presA sail nu, daca presa, si anume
cutare liar, este cel ce se judecA, sail un
individ pentru fapte personale ale luT ; daca
cutare diarist sail girante al unui liar este
tradus inaintea justitieT ca representante
responsabile al cliaruluT pentru o impu-
tatiune relativA la cliarul s65, fie acea im
putatiune un refuz de servicitl datorit le-
galmente, fie o calomnie, fie veH-ce alt
delict ; sail daca este tradus pentru fapte
a he sale propril, independinte de proce-
dArile salt de interesele cliaruluT s61, si in
specie, daca cel ce este tradus astA-cl
inaintea justitiel este cliarul. . . in persona
girantului sell, responsabile ca atare, 'sail
pentru fapte personale ale lui ;
Avend in vedere cl in specie, a pune
cestiunea este a o resolva, cAci este con-
stant si evident el publicarea comunica-
tului refusat urma a se face prin inserarea
www.dacoromanica.ro
182

cas, fora escep ciune, numaY asupra

juratilor.
Magistratura urmezg in tot-d'a-
una sg remang intr'o sferg cu totul
streina de luptele si animositatile
politice. Rare orT se comit delicte

luX in diarul. . . ca diarul. . . este tradus

inaintea bard justitiel in persona girantuluT

saii resporvabile in acestA calitate pentru
un refus de serviciil datorit dup lege ;
cA daca culpabilitatea s'ar constata, dia-
rul. . . va fi constrans contra vederilor
i aprecierilor sale , pOte cu vatAmarea
Intereselor sale moral! sail material!, a
face inserarea ce i se cere ; ce e mar
mult, cg presa este evident interesatA in
afacerT car! concern inserarea sail refusul
comunicatelor §i modul de a proceda in
asemenca afacerT, iarA girantele. , . este
interesat in cestiune esclusiv in calitatea
sa de representante responsabil al diaruluT,
,i faptul ce i se impute fiind relativ la
diarul seii, densul are evident drept la ga-
rantiile ce legiuitorul a voit sA dea re-
dactorilor ;ii girantilor de diare, intro cat
prive,te diversele delicte ce el pot comite
in asemenca calitate, prin faptc relative
la diarele lor, fie acele delicte prevNute
sub vert ce rubricil sail calificatiune spe-
dale in codicele penale ;
CA prin urmare argumentul invocat de
acusatiune cA delictul in cestiune aflandu-se
sub rubrica capit IV ,resistentri, nesupu-
nere ,i alte necuviinte in contra autorith-
www.dacoromanica.ro
 183

de presa in chestiunl streine de po-

litica. Mai( frtra esceptiune, la ori-ce
cas de asemenea natura , nu este
vorba de cat de no dregetor, care
este acuzat, de cutare ministru, de
cutare prefect, de cutare primar, sate

tilor pupliceg, ar urma sa se judice de

Trib. coreetionali nu este admisabil , de
Ore-ce sub aceea,T rubricg se ggsesc di-
ferite delicte precum cele preve'slute de
art. i Si §i 182 earl incontestabile sunt
de jurisdictiunea curtilor cu juralI de cite
orl se comit prin presg ;
Ca pc cat timp in legislatiunea penalg,
sunt dilicte cad constag in comiterea unor
fapte, ,i alte delicte earl' constag in refusul
indeplinirer unor fapte, delicte ;ii unele al-
tele, dupg gravitatea lor, fgrg altg distincti-
une, i dar nu este nicl o ratiune de a dis-
tinge acolo, unde legiuitorul n'a distins ;
,i ar fi arbitrar a sustine cg presa nu se
pOte face culpabilg de un delict de refus
ilegal de serviciii datorit and ce e mal
mult, delictul, imputat asta-sli prevenitulul,
dui-36 natura sa chiar nu se pOte comite
de cat prin presg ,i de catre un chiar ;
CI nu se pcite sustine cAtu-0 de putin
ca inserarea unul comunicat intr'un chiar
periodic ar fi prescripliunea unul fapt
in indeplinirea sag neindeplinirea caruia
n'ar fi loc la apreciare de culpabilitate
alta de cat compOrtl, omisiunea unel simple
Inregistrgrl, delictul constand numal intr'o
abatere de la o mnurg regulamentarg ,
www.dacoromanica.ro
184

de a4T amicT aT acestora, WI de bar -

baIT politicY, cad se trag la bara
opiniel publice prin mijlocul preseT,
*i se obliga a asculta acolo tote
pasurile ce sufera poporul , tote
iniquitAtile ce pOte ar fi co mis uniT din-

clicT aceste abater! ,i aceste prescriptiunl

ce concern presa , sunt strans legate cu
intcresele preseT, fie interest de principi!,
de demnitate a unul (liar, sail fie interese
pur materiale, and de exemplu un co-
municat ar fi vexatoriii, ar tinde in timp
inoportun a coprinde tot spatiul unci foT
,i alte asemenea casurT ; cu un cuv6nt , o
data ce refuzul unul serviciii impus de
lege constitue un delict dupe legea pe-
nalN, ;ii fiind constant Ca nu este delict
fgra imputabilitate ,i MI culpabilitate-
cine ()ice culpabilitate dice apreciare cum-
panire de fapte ;;i de circumstance ;
Ca ast-fel fiind , 1 egiuitorul ,n'a sustras
nicgieri aprecierea faptelor, in specia care
ne ocup4, de la jurisdictiunea ordinarN,
care, in materie de delict de presN, este
aceea a gerantilor ;
Considerand, pe lang4 acestea, ca faptul
in ccstiune este relativ la limitele in car!
se pOte esercita libertatea preseT, de ore -
ce, dupg cum maT sus s'a aratat, ar putea
fi casurl, in cari inserarea unor comu-
nicate ar fi pe nedrept viitiimAtOre inte-
reselor morale sail materiale ale unuT 'liar,
casurl, pe carT are sit le aprecieze jude-
catorul legal al delictuluT, fie acel delict
www.dacoromanica.ro
 185

tr'e4Y contra celor debilr. El bine,

de am presupune cd fie-care prefect,
fie-care ministru, sati very-ce alt
functionar subaltern, ar llsa calea
juriulul §i ar da reclamatiunii sale
contra redactorilor de cliare, cart

comiterea unuT fapt ilegal, fie ca in spcci e,

refusul unuT servicia impus de legiuitor sub
sanctiunea de pedeapsg , si cg prin urmare
juriul singur pate fi competinte dupg con-
stitutiune a se pronunta in asemenea ma-
terie ;
Considerand el sanctiunea de 20 leT pe
fie-care cli de intarclicre prescrisg de art.
193 al. III este o adev&atg pedeapsg, de
Ore-ce este prescrisg de codul penal, si
ce e mai mult cg acesta amendg se
pate transforma chiar in inchisOre conform
art 28 cod. penal ;
Cg ast-fel fiind, esceptiunea sulevatg de
apelante este fundatg, si, prin urmare,
curtea isT decling competinta de a judeca
acestg afacere ;
Pentru aceste motive inneunire cu conclu-
siunile d -luT procuror general si in virtu -
tea legit.
Decide :
Admite apelul interjett de..
Anuleazg mentionata sentintg ea data
WI competintg...
Datg si pronuntatg in sedinta public( ,
in capitala Bucuresci, astg -clf 24 Febru-
aria, 1878.

www.dacoromanica.ro
186

vor fi publicat acusatiunea , forma,

in aparintl inofensival a unel sim-
ple actiuni civile, magistratil in a-
cest cas ar parAsi necesarmente
positiunea for rece si nepartinitOre,
ca sa descincla pe arena arcle'tOre a po-
litica Or care ar fi lumina, pru-
Curtea cle Casatie sect. II.
V6clend art. 24 din constitutiune, dupe
care delictele de presit sunt deferite ju-
ratilor a le judeca ; ca or! de cate orl este
vorba de un delict, care s'a comis prin presA,
sail care se imputA unuT girante, pentru tapte
relative la presA , iar nu pentru un fapt
al sell perkmal, in asemenea cas curtea cu
jurati este competinte a'l judeca, iar nu
tribunalul corectional ordinar ;
CA in specie... girantul... a fost iuculpat
pentru refus de a publica in cliar un co-
municat al ministrulul justifier, relativ la.
rectificarea unor fapte neesacte, relatate
printr'un num6- anterior al clisuluT jurnal
CA delictul acesta resultand din fapte
relative la cliarul... ee prin urmare a fost
tradus in judecata in persona girantelu!
sell, i dar nu se pOte considera alt -fe] de
cat ca un delict de presA, pe care numal
juratiT sunt competinti a'l judeca;
Pentru aceste motive, curtea, in numele
legii, respinge, ca nefundat , recursul fl-
cut de procurorul general al curtil de a-
pel....
Data i pronunciatA in ,edinta publieii;
ast41! 28 Iuniii 1878.
www.dacoromanica.ro
 187

dinta §i nepartinirea magistratuluT

in asemenea imprejurari, totuV el
va fi supus banuelii profanilor, cad
neaparat el va trebui sa se pronunte
Intre diarist §i a dversarul acestuia .
Magistratul insa e obligat sä remae
mai presus de cat chiar banuiala ;
§i ast-fel fiind, el nu pOte judica de-
lictul de presa.
Un inalt magistrat h Franca, d.
Borelly, procuror general pe langa
curtea:de apel din Aix, cu ocasiunea
uuuT proces celebru, dise urmatorele
in privinta acesteT chestiunT, contes-
tand calitatea magistratuluT, §i lä-
sand numal juratuluT, pentru ori-ce
chestiune relativa la presa, dreptul
de a judica.
Dar iata fqeleptele cuvinte ros-
tite de luminatul procurore de care
am vorbit: (1) 0 mare gre§ala de-
(1) Uu incouveaieut resulte de cette jurisprudence;
it est immense, it est des plus deplorables. Cet in-
convenient est celui de jeter la magistrature dans Pa-
rdue politiquei de la law aux agitations, a toutes
les passiones des partis, of de Is depouiller ainsi de ce
ct.ractere d'impartialitd, qui est a la fois sa sau-
vegarde et sa gloire. La loi a vonln que la magistra-
ture resttt pure et independante, isolee dans sa haute
sphdre et immuable comma is justi-2, dout elle rend
les oracles. L'indepeniance et l'impartitlitl de Is ma-
gistrature soot is plus farms at In plus plus solids
www.dacoromanica.ro
188

curge din acesta jurisprudinta (de a

preschimba adica delictele de press
in simply, actiune ordinary, in vir-
tutea art. 1382 c. civ. fr. §i art.
998 codul civ, roman). 0 gre§ala
din cele mai deplorabile. Acosta
gresala consists in a face sa des-
cinda si magistratura pe arena po-
litica, in a'l comunica tote agitati
garantie des citoyens. Eh quoi ! an moyen de ce re-
tour subtil , de cotta distinction sophistique entre le
dtilitat to fait dommageable, les competences seront
bouleversiles, l'ordro des juridictiom detruit. le voeu at
]'esprit de la loi completement eluda! Le juge civile,
qua la loi n'a pas voulu constituer juge des prods po-
litiques, en dtIcidera seul eselusivement, at it suffira au
fonctionnaire qui se pr6tendra diffanni de couvertir une
question d'honneur on tine question d'argent, pour tran-
sporter an juge civil tonte les atributions du jury at
rendre ainsi compl6tement illnsoires lee garanties quo
la loi a vouln donor a r6crivain. La presse est le grand
champ de bataille des partis, c'est par elle qu'ils vivcut,
qu'ils parlent, qu'ils communiquent, qu'ils s'attaquent et
se Wended, c'est par elle qu'ils agissent cur ]'opinion.
expriment leurs idiles, leurs sentiments, lours passions, et
s'efforcent de les faire passer dins les masses. Et east
dans cotta aline brulaute quo Von vent prdcipiter la ma-
gistrature, dane cette arene, oil elle ne pourrait descendro
sans perdre ce qui fait sa dignite at sa gloire, non s
vonlons dire son calm et son impartialite ! Le ma-
gistrat est aussi citoyen, it a Iui aussi, ses opinions
politiques. Comme magistrat, it est fonctionnaire public
a une epoqne on II n'est pas encore tbSfendn d'avoir de
]'ambition et d'aspirer a nu avancement bigitime. Des
www.dacoromanica.ro
 189

nile, tote pasiunile partidelor politice,

§i a o desbraca ast-fel de caracte-
rul impartailitatif sale, care este pa-
vacla §i gloria sa tot de o data.
Legea a volt ca magistratura sl re-
mae purl §i independinte in sfera
sa fnalta §i statornica, intocmaT cum
este justitia, ale carer oracole ea le co-
munica clilnic. Independinta Si impar-
tilitatea magistrature) sunt garantia
cea mat( puternica a drepturilor ce-
tatenilor. Ar fi dar nedrept ca prin
acest mijloc indirect , prin acesta

lors son caractere de jugs impartial et independent

n'est it pas gravement compromis, s'il est appeld a
juger an ecrivain dont les opinions sont directement
opposes am siennes, on dont les kilt, auraient attaqud
lo gouverneinent on Wale quelque personnage puissant
on en credit ? Des lore quo deviendront son iniparti-
elite et sa justice ? No serait-il pas place entre son
intern et son devoir, entre ses passions, ses o-
pinions, sa conscience do jugs ? N'est -iI pas a
craindre qu'll ne succombe ? Et s'iI rdsiste, s'il par -
viont a tenir la balance d'une main forme et low e,
lo soupcon injurious n'ira-t-il pas encore l'atteindre ?
L'esprit de parti si defiant, si injnste, si passiond, n'ira
t-il pas jusqu'a prefer a sa conduit° les motifs les plus
vile, a eapliquer an aquittement on nne condem-
nation par (les vies d'ambition, de servilitd on autres
touter egalement etrangdres a la justice ? Erne gra.% e
atteinte sera done portde a cette consideration si es-
sentiele a la magistrature, et qui lui est dile a tant de
titres.
www.dacoromanica.ro
190

distinctiune sofistica intre delictul §i

faptul pagubitor sit se preschimbe
competinta, sä se distruga ordina
jurisdicOunilor, sä se eludese vointa
§i spiritul legi. Judicatorul civil, pe
care legea nu a voit al constitue
judecator in procese politice, putea-
va el singur sa pronunte in a-
semenea materie ? Functionarul care
se pretinde diffa mat , putea-va el
6re sa preschimbe o chestiune de
onore lute() chestiune de hill ? Pu-
tea-va el 6re sa Idea cu modul a-
acesta, judicatoruluT civil tote atri-
butiunile juratilor ? Putea-va el Ore
ast-fel O. faca ilusorie ori-ce ga-
rantie, ce legea a dat libertatii pre-
seT ? Presa este cimpul de batae
unde descind partidele, cad prin press
partidele vietuesc, a0 areta credintele,
vorbesc,se ataca §i se apara; prin
mijlocul elf partidele lucreaza asu-
pra opiniuniT publice ; prin mijlocul
eY ele '§Y esprima ideile, simtimen-
tele, pasiunile , silindu-se a le co-
munica, prin mijlocul preseT maselor.
i eine 6re ne sfatuesce sa imbrancim
magistratura in acesta arena ar(16-
tore, unde ea nu ar putea cadea
fara a'1 perde calmul, impartialita-
tea i demriitatea sa ? Magistratul
www.dacoromanica.ro
 191

este §i ansul cetacean; are §i el o-

piniunile sale politice. Ca magistrat,
el este functionar public la o e-
poca. uncle tot omul are ambitiunea
de a ihainta. Astfel dar caracterul
set de judicator impartial §i inde-
pendinte este compromis; cad este
chemat a judeca un redactore, care
are vedert diametralmente oposite
vederilor sale, care a atacat guver-
nul sat pe o personalitate marcanta
§i influinte. Unde dar maY remane
impartialitatea §i dreptatea sa, pus
ast-fel intre in teresele §i pasiunile
sale pe de o parte; §i datoria §i con§ti-
inta sa pe de alta ? Chic ne ga-
ranteazd ca va putea resiste ? Dar
chiar daca va resiste, tinend puter-
nic balanta asiguratd , bAnuiala re-
pede tot il va atinge. Spiritul de par-
tid, neincrecletor, nedrept, pasionat,
va atribui purttri sale motivele cele
mar condemnabile ; achitarea sat
condemnatiunea se va atribui mg
in tot d'auna servilismuluY sat ambi-
tiunei, si, in orT-ce cas, o gravy atin-
gere va urmtri pururea stima §i
www.dacoromanica.ro
192

consideratiunea magistravilui, condi-

ciuni, de earl are atata necesitate" (1)

(1) Belgique judiciaire, t. V. p. 1613, John Russel,

trail. Charles Bernard Derosne, essai sur Phistoire du
gouvernement of de la constitut. britanniques p. 301-314
ve]1 studiele mele cons titutionale din 1878, p. 78-95.
Thonisscn, la constitution beige, p. 82-77 §i 289
302.Gerard, etudes historiques et critiques stir la
constit. bulge, p. 141-174, editia 1869, Bruxelles.
Benjam in Constant, emirs de polit. constitut. t. I p.
507-560, editia 1872.--Hello, du regime constitution-
nel, p. 187-246, editia 1848.Rossi, cours de dr consti-
tutionnel, t. III, lectinnea 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, §i
58.Berriat Saint-prix, la churte constitutionuelle, P.
68-76.Discursnl domnulni John Lemoinne, thud en
°minima primirel sale la Academia Prances6 ; ,Inde-
pendinta belgicti, de la 3 Marte, 1876. Respunsul
domnuld Cuvillier-Fleury, dat in aceea§i ocasiune; In-
dependinta belgied de la 4 Marte 1876. Vattel, dr.
des gens. t. 1. p. 318-324.
www.dacoromanica.ro
 Art. 25. Secreinl scrisorilor §1 al
depe§elor telegraitce este neTio-
1041.
0 lege Ta determina respou-
sabilitatea agentilor guvernulul
pelltru Tiolarea seeretuldserlso-
rilor Si depe§elor Inerediutate
potiteT ;it telegrafala

STUDIUL XXV.

394. Acesta lege, de care vor-

be,te maT sus articolul nostril 25,
a fost creatd la 17 februariii 1874,
cand art. 156 din codul penal a
a clis ca: or ce supresiunT or des-
chidere de scrisorT Incredintate la
pot5, facuta sail inlesnitA de vre-un
functionar sail agent al guvernuluT
13
www.dacoromanica.ro
194

or al administratiunei potelor, se
va pedepsi cu inchisOre pans la doT
anY §i cu amenda de la cincl-clecT
papa la cincT-sute le." Culpabilul,
adaogg. articolul 156, se va declara
necapabil de a ocupa functinnT pn-
blice, de la un an pang. la dour anT.
395. Aci nu intempinam multa
dificultate, ca sd intelegem pe de-
plin importanta acestel dispositiunT
constitutionale. Legiuitorul, la 1866,
ridicand asesta imprejurare pang la
indltimea uneT prescriptiunT pus1
chiar in pactul nostru fundamental,
a avut in vedere, atat o cestiune de
interes material in favorul particu-
larilor, cat §i o cestiune de inaltg.
moralitate.
IntocmaT cum domiciliul omuluT
este declarat inviolabil §i totT sun-
tern garantatT ed. nimenT nu va veni
sa ne deschicla porlile caminuluT §i
si desvalescg. secretele §i misterele
familieT, intocmaT cum suntem liberT
a sta dinc6ce de pragul caseT n6stre,
inchi§T in mijlocul rudelor i des-
tginuind acestora afacerT intime, ces-
tiuni de on6re, atingatOre numaT de
positia §i consideratia a:0sta; in-
tocmai cum onOrea tatalui sail a
fiuluT, a mumeT sail a sororeT este pu-
www.dacoromanica.ro
 195

rurea ocrotita sub paveza ce ne da

legea contra violatorilor unor ase-
menea drepturT. . .tot ast-fel sl
in scrisOrea, ce dam directiunei pos-
telor, ce incredintam StatuluT, putem
aseda liberl, sub garantia sigiliuluT
acelel epistole, tote destAinuirile i-
nimeT nostre, tote misterele familieT,
trimithdu-le uneT rude, unuT amic,
de la care cerem ajutor, saii con -
siliti, sail indreptare, fiind linistitT si
sigurT ca nimeni nu va cuteza sti
pkrunght in aceste destilinuirT intime
ale inimeT, violand proprietatea se-
cretelor nOstre, cum IntocmaT s'ar
viola or ce alt fel de proprietate,
Epistola, ce depunem la posta, este
o cetate inatacabilA, in care am in-
chis cu deseversire si sigur or ce
comunicare ce facem adresantulul;
caminul domestic este asemenea o
cetate din cele maT puternice si
ocrotite , uncle lasam inchisa pe
deplin securitatea familieT si sfin-
tenia secretelor nOstre. Ce peri-
ricol ar fi pentru fie-care din noT,
de am sti a, de ate on stam li-
nistitT in interiorul easel convorbind
intim cu toll aT nostri, o ureche in-
discret, imorale si culpabile stA li-
pita la u0 §1 ascult/ nemilostiv des-
www.dacoromanica.ro
Ha
vAlirile si impresiunile inimeY nOstre I
Deschiderea uneT epistole streine...
este urechia eulpabile, ce am aplica
is usa vec inuluT nostru.
Sub o alta ordine de idel, acesta
imprejurare, negarantarea secretuluT
scrisoril, ar fi o mare atingere contra
intereselor comersantilor. Telegrama
sati epistola, trimisa unul industrial,
unul comersant, unul intreprincletor
de grane, unul bancher, deschisa si
divulgatg, ar fi distrugerea combi-
natiunilor acestuia, ar fi nimicnici-
rea operatiunilor sale si o pertur-
batiune cumplita in urm1rile si re-
latiunile for comerciale. Constiinta
publica s'ar revolta contra uneT atarT
stall necorocite de lucrurl.
Dar am clis O. legiuitorul a avut
in vedere, la 1866, and a aseclat ar-
ticolul nostril 25 in constitutiune, ;ii
apretierea uneT cestiuni de inaltA
moralitate. Si in adever, esemplul
urechil indiscrete cii culpabile de maT
sus, ce s'ar aplica la usa .vecinuluT,
ar constilni intocmal casul, cand un
impiegat al statulul s'ar permite a
dessigila o epistola, sail a divulga
o telegrams, ce am depus spre tri-
mitere posteT sail telegrafulul. Un
asemenea procediment ar fi, in casul
www.dacoromanica.ro
 197

acesta, o praticare imorale si o

culpabile si nenor ocitg pasuire din
partea directiuner StatuluT. Liber-
tatea relatiunilor politice chiar ar
fi fost greti atins1 cu modul acesta,
si diploma0a streing, ingrijata cu
drept cuvent, nu ar da StatuluT ro-
man inalta consideraOune de care
el se bucurg. in inaltele regiunT po
litice din Europa. In fine, leali-
tatea regimuluT parlamentar I care
tot-d'auna este in realitatate regi-
mul onestitAtif, lealitatea regimuluT
parlamentar ar fi uitata cu dese-
virsire, de am permite funccionarilor
publicT din directiunea telegrafelor
si postelor sit se degrade intr'atat
abusand de increderea sub-scriito-
rilor unel epistole sail uneT telegrams,
si comunicand, in luptele politice ,
partiduluT oposit secretele $i corn-
binatiunile adversarilor seT.
Am esplicat deja, la No. 333,
pagina 206, din secunda nOstra fas-
ciculg, ca Statul, conform dreptuluY
se0 de aV crea veniturT, infiintd
legitim atat monopolul tu tunuluT
cat si acela al silrill al potelor (t),
(1) Ire4t legea telegraro-postale din 27 luliii 1871
si regulamentul privitor impieotilor al vigil de la
telegraf §i pqte din 21 Milt mela§ an.

www.dacoromanica.ro
198

§i altele. Statul dar reservandu-§Y

monopolul transportulul epistolelor
i al telegramelor urmeza neaparat
sa se arate demn de acesta misiune
cu care el se imbracl. Obligandu-
ne a recurge la intermediarul Sta-
tului, Statul, prin impiegatil se ar
comite o fapta de putina morali-
tate (2), child nu ne-ar garanta dis-
cretiunea cea maT esemplara, ,i in-
credintarea solemna ca. secretul seri-
soriT sari al telegramet nOstre va fi
pururea p1zit cu sfintenie. Sanctita-
tea depositulut ce incredinta.m Sta-
tului, prin depunerea scrisorit sati te-
legramet, urmeza a fi cu atat maT mull
observata in cazul de lap , cu cat
acest deposit este sfortat , tar nu
facut de buns voe. Statul dar ar
descinde mat jos de ,cat un depo-
sitar de rea credinta ordinar ; cAct
aci libertatea volute nOstre ne lasa
mat putine cuvinte de plangere con
tra acelora la cart libert ne-am a-
dresat ; dar ne tanguim din contra
cu mat multa dreptate cand pe de
o parte ne obligati a incredinta cu-
(2) Depositum sacrum tibi. Juvenal. Dig. L.
18 ff. De coud. furtiva. Si gum aunt pinta, judicia
summae existimationis et pone dicam capitis, tria hue
bunt : depositi, tutelae, sociotatis, Cicerone.
www.dacoromanica.ro
 199

ttreY persOne depunerile nostre

§tiind bine ca- r vecT tolera sg abu-
seze de acest deposit.
Ca sg pue dar cap& unor ase-
menea temeri, pactul nostru funda-
mentul a consfintit solemn la art.
25, sanctitatea secretulul scrisori'c si
al telegrameT. Articolul 156 c. p. a
hotgrit maT in urmA penalitatea ce
se cuvine violatorilor acestor se-
crete. Articolul Sr din legea tele-
grafo-postale a determinat casurile
acesteT vioIatiunT In termenii urma-
torT : Or ce functionar sati:impiegat
cr

telegrafo-postal va fi destituit, i In
casurT grave va fi condemnat la
amendl .i inchisOrc claca printr'un
1

mijloc Orecare, is cuno,tinta dupe

continutul unei scrisorT, sail unuT
pachet de hartiT, si,,ilate ; daca va
inlesni or cuT de a sustrage un a-
semea object Incredintat potel, sari
de a lua cunotin0 despre contine-
rea sa; daca va sustrage o scris6re
sail un pachet de hartil; daca va
spune la o atreia persona cd (loud
persOne corespund intre ele prin
pot. ; daca va comunica continutul
uneT telegrame la or care persona
streing, cttre care nu este adresatg;
claca va destAinui la orl-cine comu-
www.dacoromanica.ro
200

nicatiunT verbale, sail coqinutul unor

lucrari, despre care a avut cunos-
tint5 prin functiunile sale §i al ca-
ruT secret ii este prescris." (1)
396. Nu vom face de cat s maT
atingem, §i sA cercetam dot alte ces-
tiunT inainte de a termina desever-
§it cercetarile, ce am creclut ca tre-
bue sä urm5m asupra acestuT art. 25
din constitutinne.
Prima cestiune este aceea a pres-
criptiunilor ce coprinde art. 156
din codul nostru penal, de care am
vorbit maT sus. Aceste prescripOunT
nu prev&I, din nenorocire, de cat
numal casul, in care un functionar
sail aginte al guvernuluT ar des-
chide o scrisore sigilata, sail ar di-
vulga secretul uneT teleg-rame. Ca-
zul, in care acest,t desigilare, sail
acesta divulgare s'ar comite de un
particular, nu este nicAieri prevedut.
AcestA tmprejurare, constitue o la-
cuna importanta in leg islatiunea nos-
tra penalt. Secretul scisoriT sat al
telegrameT este o cestiune, ce atinge
adenc securitatea publiet ; i dar,
ar fi trebuit ca legea ncistra penale
sä prevacld chiar cazul acela in
care un particular, pe langt cele
preveclute la art. 322--331, ar a-
buza de increclerea nostrA deschi-
dend o epistohi sigilatt sail divul-
gand telezrama nOstrit Leg-ea fran-
(1) Vela art. 82 din legoa telegrafo-patale ti art
110 C. penalo.
www.dacoromanica.ro
 201

cesa coprinde, in privirna acesta ,

dispositiuni identice cu ale nostre ;
§i nu 'ite fi altfel , cacT articolul
roman 156 este copiat in mare
parte dupe art. 187 din c. p. frances.
Belgia insa coprinde, la art. 46o
din codul sea penal, o pedepsa de la
opt (Jule pans, la o tuna contra par-
ticularilor chiar,, carT ar fi violat
secretul scrisorilor.
Secunda cestiune este aceea de a
se sci pana unde merge dreptul im-
piegatilor StatuluT, saa dreptul a-
gentilor postalT, de-a se opune per-
chisitiunilor ce s'ar intreprinde din
partea autoritatilor judecatoresel.
Dupe noT, agintele postale, impiega-
tul StatuluT, in biuroul sea, ocupat
cu esecutarea sarcineT sale de a
priimi, sub leg-atura secretulul, fie
scrisorea ce i se incredinOza, fie te-
legrama ce i se remite , nu este
con iderat de cat intocmaT ca orT-
ce particular, ce s'ar gasi inchis in
domiciliul sea, §i liber prin urmare
a se opune perchisitiunilor magis-
tratuluT, cand acesta se presinta a-
fara din casurile legeT, ti fara for -
luele preveclute de ea. Consilidm im-
piegatilor postal"( a aplica in ase-
menea casurT, deslu*ile ce am dat,
in secunda nostra faseicula, vorbind
despre libertatea individuate si in-
violabilitatea domiciliuluT (1). Fie-
(1) Volt secnitda iii tra faseic u1,1, Nr.307 300 p.
1h0 -133 §1 p. 315 325 Nr. 135-192.
www.dacoromanica.ro
202

ne permis sa adaogam aci o obser-

vatiune din cele maT importante.
Nye t o data, nimenT nu a cugetat
sa asede pe magistratul, care lu-
creaza fn numele societatii, si care
urmaresce delictele pentru a pune
la adapost securitatea publica ; nicY
o data, nimenI nu a cugetat sa a-
seile pq un asemenea magistrat in
rendul violatorilor secretulul scriso-
rilor. Tot ce avem sit relevam, este
imprejurarea ca acest art. 25 din
constitutia nostra este copiat ad
litteram din constitutia BelgieT (1) ;
si cu tote acestea in Belgia nu este
pert its de cat numal judicatorulta
de instructiune de a face asemenea
perehisitiunT la biurourile telegrafo-
postale.Acestit permisiune, ce s'ar
'Asa magistratulul, find din cele maT
delicate si dificile, dcpinde mult, in
aeesta imprejurare, atat de la MO-
lepciunea aeestuia, cat si de la tac-
tul $i priceperea impiegatulul spe-
cial al postel, de a face a se con-
cilia interesul complectariY instructiu-
nei criminale cu pastrarea secrete-
lor particularilor. (2).
(1) Le secret des lettres est inviolable.La loi dd-
terniine quels sont les agents responsables de la vio-
lation du secret des Iettres confides a la poste. Art.
22. (Sit nu se uite ca la 1831 nu se inventase ince
telegra,ful.)
(2) L'agent dos postes doit refuser l'acces de son
bureau it tout magistrat on foactionnaire , qui n'est
pas accompagnd du jnge Winstruction sse n ,
La constitution beige annottie, p. 97.

www.dacoromanica.ro
 Art. 26. Romilnit all dreptul a se a-
duna pacinic §i fiira aline, cold° r-
inandu-se legilor, cart regulOdi
esercitarea acestui drept, pentru
a tracta tot fella de chestinni.
Intro acesta nu este trebnintll de
autoaisa,tinue prealabile.
Acesta dispositiune nu se va a-
plica .11 intrunirilor In loc deschis,
cart stint en totul supnse legilor
politienesci.

STUDIUL XXVI.
397. Articolul nostru 26, de care
ne vom oeupa este o traductiune
literale dupe art. 19 din constitqiu-
nea BelgieT. (1)

(1) fats coprinderea vestui art Les Beiges out 4e

droit de s'assembler pa'sibloment et sans armes en13e
onformaut aux lois, qui peuvent r6gler l'exercice do
ce droit, sans neamoins les sounmettre it une autori-
%don prtialAle. Cette di position ne s'applique point
aux rassemblements en plain air, qui restent entierement
sonmis aux lois de police.

www.dacoromanica.ro
204

398. Inainte de tote insa, relevam

cu hoturire o erore, ce s'a strecu-
rat aci in redactiunea acestul arti-
col. Constitutia dice: llonainii ati
dreptul a se aduna pacrnic...D de unde
ar urma sä intelegem c t numal IRo-
mciniz ati acest drept; cat streiniT nu
se pot bucura de acesta facultate,
ce este garantati tutulor locuitori-
lor Orel de constitutia nOstra. Nu
se pOte inset culege o asemenea
intelegere din acesta redactiune, cacT
acest articol 26 este precedat de
art. 11, cest din urmA articol a-
si
sedd, larg principiul cat toV streinif
aflttorT pe pamentul RomanieT se
bucura de protectiunea data de legT
personelor averilor in genere. Cu
ocasiunea dar studiului nostru al
un-spre-4ecelea, am esplicat pe larg
vederile constituantilor in privinta
acesta, si la nr. 267 si 268 am a-
ratat, ca prin cuvintele protec(ittea
averit §i personei streinilor,, legiui-
toriT an inteles, in 1866, a streiniT
se bucura in Romania de drepturile
civile 9i sociale satt publice ; am a-
firmat, prin urmare, ca, dupe cre-
dinta nostra, pe teremul civil si so-
cial streiniT gaseso, afara de mid
esceptiunT, aceleasT avantage ca 8i
www.dacoromanica.ro
 205

RomaniT. Ar fi trebuit maT bine ea

articolul nostru sa clicg : se acordA
0 se garanteazg tutulor dreptul de-
n se aduna pacific si fara arme....n
Cu rnodul acesta s'ar fi evitat cu-
ventul RomaniT", care pote da nas-
cere , de si farI dreptate, la oare
care indoiala. On cum insg, noT cu-
noscem ca libertatea intrunirilor
constitue un drept public sau social,
si dar, de asemenea drepturl, afar1
de unele casurT , se bucura tots
locuitoriT t6reT fgra esceptiune.
399 Libertatea individuale, a clis
art. 13, este garantatg de constitu-
}lune. Dar libertatea nestrd indivi-
duale, avend diverse modalitAtY in
manifestarea vointer nostre, dreptul
de intrunire constitue una dintre
cele maT insemnate manifestarT ale
acesteT vointe. Importanta acestuT
drept de intrunire reiese din evi-
denta luT chiar, farg sg avem nevoe
de nici o discutiune filosoficA, intru
a releva acesta importantg. Si in
adever, de am vorbi de egalitatea
civil; de libertatea constiinteT, de
chiar dreptul sacru de proprietate ,
totusi am gilsi, in aceste imprejuJ
rarr, discutiunT metafisice, esplicatiunT
ostenitore , necesitatea unuT studiti
www.dacoromanica.ro
206

intins, §i Inca aducerea unor probe

pipaite; cad sunt in adever spirite
forte intunecate, cad nu v6d nicairi
un drept natural ; §i atunci suntem
nevoitT sa le deschidcm vederile, fa-
cendu-T sa privesca in fata realita-
tea adev&ului. Dar libertatea in-
trunirilor nu are trebuinta de nicT
o dovedire de asemenea natura; ea
e acceptata de totT fora discutiune
ca un drept natural §i sacru. Dreptul
de intrunire este libertatea nostra :n-
dividuale, manifestatata sub forma
cea mai simtibile; cacT el consist
in facultatea, ce ni se recunO,te, de
a ne consulta, de a discuta impreuna,
de a ne comunica ideile, de a ne
aduna uniT cu altil; §i sociabilitatea o-
muluY, §i progresul, .0 or ce imbu-
nataire, nu reiese de cat numaT din
apropierea, adunarea Si schimbarea
de vederT .i de idel intre nor cu
semeniT no§tri. Or cine ne-ar impe-
clica sat ne micam, sä lacem intru-
nirT, sa conlucram cu totil, ar comite
o monstruositate, cad din mi§carea
omuluT iese viata, §i din lucrarea
NT mutuale se indoe,te resultatul
t ravaliuluT.
Si atat estc de adeverat cä a-
aceste sunt principiele ce domnesc
www.dacoromanica.ro
 201

in acestl materie , ca, in or ce e-

poca de libertate, de desvoltare in-
telectuale a unel Oil, aceste sunt ve-
derile ce se r6spandesc in popor, in
cat, printre Intocmirile cele mail saki-
tare sub puntul de vedere al ideilor
democratic; cate gasim In wdamen-
tul politic monumental ce at admis
constituantit in Franta la 3-14 e'p-
tembre 1791, este §i intocmirea a-
cea din titlul I, care ()ice : constitu-
tiunea garanteza tutulor dreptul de
a se aduna pacTriic si fara acme,
supuindu-se legilor policieneW.. Ve-
dem, prin urniare, ca libertatea In -
trunirilor este un mijloc puternic,
care ajuta mult in a releva mora-
vurile, cand ele sunt caclute, §i a in-
drepta erorea, cand deja s'a strecu-
rat din nenorocire. Libertatea in-
trunirilor, care ajuta discutfulle pu-
blice, este un procediment lini§tit,
prin care se manifesta opinia pu-
blicA luminatt. Intrunirda publia,
unde se combate liber o intocmire
vatamAtore, constitue o prote&fare
pacrnicA §i legale , care, de multe
www.dacoromanica.ro
 208

orT preschimba imprejurArile si rea-

sada domnia bineluT (1).
400. Dar dupe cum on -ce ma-
nifestare a lihertAtii nostre indivi-
duale are un hotar ce nimeni nu
pote depArta, farA a tnfrtnge ordina
asedata si linistea publica, tot ast-
fel si la dreptul de Intrunire care
nu este de cat una dintre modali-
tAtile min care se mauifesta voino
nostra, se caut1 un punct de inter-
sectiune intre activitatea umant si ne-
cesitAtile sociale, un punct de intalnire
intre miscarile nostre (2) si dreptul
de supraveghere sail de actiune, ce
trebue sl recunotem ver cAreY so-
ciet41 organisate. De aceea tocrnr
si constitutia nOstra ne dice pe de
o parte cä nu avem nevoe de nicY
o autorisatie prelalabila pentru a
provoca 0 intrunire publiO, ne im-

(1) Mi-aduc =into un slum cas, §i data, ujunge.

ScOla normall fusese o data suprimati de ministrul in-
$,
structinnii publics de pe timpuri. Opium publica s'n
ingrijit pe data, intruniri pnblice s'ail orgbnisat, §i in
Mijlocul lor, Poenarii, Arndt §i alti semen' acestora.
au facet sii se aura energies ler protestare. lilinistrill
a trebuit si cedeze, wila norin«la a fost din non
infiintatA, §i ast-fel, §i in aasta ocasiune, s'a v6int
cat serviciii pole educe' intrnnirile publics.
(2) Ve41 No. 286 vi 201 din seaman Mei% fas.
ciculit.

www.dacoromanica.ro
 209

ptine insa pe de alta indatorirea de

a ne conforma legilor, carT regu-
leza esercitarea acestul drept (1).
Legea nOstra penald. din 17 fe-
bruariti 1874 pedepseste, la art.
180, cu amendN, de la 300 moo leT
sati cu inchisore de la o luny pang
la doT anT, pe aceT carT, in locurT
sati intruniri publice, ports semne
esteriOre de intruniri, ce an fost
poprite, in interesul ordineT *i al
siguranteT publice, de catre autori-
tatile judeculuT.
Dar nu numaT codul nostru penal
pedepseste pe to catT in intrunirT
publice, facute In locuri inchise, con-
travin legilor,"ci chiar constitutia, la
art. 26, de care ne ocupam , arata
el autorisatia prealabila nu este ne-
cesari atuncT numaT cand tntruni-
rile se fac nu in locurT deschise; de
cate orT insa este vorba a se pro-
voca o adunare mare de OmenT in
plin aer, in asemene casurl, or ce
autoritate comunale WI politienescli
este in drept a impedica o asemenea
adunare, si in or ce cas a nu per-
mite efectuarea eT pans nu va

(1) Balurile mascate, baldrile publics, gi alte sae,

mene intruniri reman esclusivamente s upuse numal ra
glementelor politienegli, gi comunale.
www.dacoromanica.ro 14
210

lua cele maT sigure me'surl profi-

lactice ca acele adunari nu se vor
preschimba in bande de turburatorT
cutreerand in urml ulitele oraselor
si provocand la nesupunere Si la
scandalurT.
In Belgia, cand s'a discutat de
congres art. 19, din constitutia eT
dupe care s'a imprumutat articolul
nostru 26, ati fost viT discuOuni a-
supra numeruluT de catT membri se
pote compune o intrunire publica.
Un deputat, d. Langhe, a sustinut
ca se pOte prea bine pedepsi de-
lictul corms in intrunirT ; dar se p6te
intempla tot atat de lesne ca acele
adunarT sa fie forte numer6se , ca
ele sä se compue de maT multe miT
de Omeni, ca 1-111 51 desordina sa
fie asa de mare in cat societatea
st se sgudue chiar in fundamentele
eT. In acest sens a vorbit un :alt
deputat, d. Blargnies, care a arA-
tat cl 6o,000 de uvrierT se pot opri
de la lucru in unele localitAti ale
BelgieT, si, sub pretextul unor in-
trunirY publice, sä provoce la ne-
supunere si neascultare , aducend
astfel pagube imense industrieT gi
comet-01a Tot astfel a vorbit si al
treilea deputat, d. Barthelemy, care,
www.dacoromanica.ro
 211

land de esemplu tera vecinA Bel-

gief, a amintit cum 40,000 anar-
hi§tI s'ati preumblat treT dile pe
ulitele Parisului , amenintand popu-
latitmea pacTnica §i provocand marT
i adancT desordine (i).

In urma tutulor acestor discutiunf

s'a presintat un amendament, care
formeza al doilea paragraf la ar-
ticolul principal, atat in constutia
BelgieT, cat §i in constitutia n6strA,
5i care aratA, dupe cum am vedut ,
ca lipsa autorisatiuniT prealabile nu
se aplica §i intrunirilor in loc des-
chis. Cu modul acesta s'a impacat
netntelegerea, temerile s'atl inlatu-
rat cu drept cuvent, cAcT, maT intein,
in locurile inchise arare-orT se in-
templA a se aduna maT multe miT de
omenT, §i al doilea, este maT lesne
a se reprima un delict cand lumea
este adunatA intr'o incintl margi-
nitA, inchisI §i coperitA, de cat a-
tuna cand lumea se adunli in lo-
curl dechise, sub singnrul cer si fara
nici un alt coperement.
(1) Hnyttens, t. I, p, 660
www.dacoromanica.ro
212

La nor ins5, tote aces to nu sunt

de cat numal istorie. Poporul nostru
bland, iubitor de travaliti si pacinic,
va fi pururea iubitor de lini§te, pe
cat timp va trai sub legalitate.
Tot ce a voit sä faca pactul nos-
tru fundamental in 1866, a Post sa
pue capat stariT misere a trecutuluT,
sä deschida o era noun de libertate,
sI ne lase pe toll cap vietuim 6-
meni liberl in Ora. acesta, sa pu -
tem, fArg. stregAniri, fara autorisa-
lii prealabile, fart amestecul poli-
tier, nicT ingerinta prefeclilor de ju-
dete , sa putem aduna pe aderentir
ideilor nOstre sa ne putem liberi
intruni cu tolil, amid sari chiar ad-
versarr, avend aceleasi credinle sati
chiar idel contrarie, si sa discutam
pacinic, §i sa ne luminam, si in urma
sA putem lucra dupe ce lumina s'a
facut, cad intunerecul, nu ajuta pe
om si lumina si convictiunea
mai ales in afacerile publice ale te-
rer, nu isvorasc de cat numaT din
discutiuni linistite, dar libere. Acesta
a voit constitnliunea sä fad, sä pres-
www.dacoromanica.ro
 213

chimbe adicl trecutul ; *i acest tre

cut, in privinta intrunirilor publice,
era forte trist pentru nor. Gasim-
doue circulle din 1859 §i 186o ale
mini§trilor de pe timpurr, trimise
prefectilor de la ministerul din in-
tru , cari clic indestul asupra aces ter
chestiunT, descriind exact starea mi-
sera a trecutulur. (1)
A4i insa, gratie preschimbArilor
radicale din 1866, viitorul nostru este
garantat, §i libertatea domne§te,

(1) lad eirculitrIle de care am vorbit : ,Lasand li-

bertatea de aduari intro alegtorI , in colegiurile res-
pective, veil opri pe on -care nu va fi purtitor de do-
vadil, ca alegdtor de a Ina parte Ia acele adunki.c
Circularea din 21 Decembre 1859.
,Una din tole d'tinteiii dato rii ale administratiunil
interidre find mentinerea bunei ordine prin lnarea la
timp a mgsarilor necesare gi prevenind pe on -care
de respunderea ce ar trage asupriVI en cAlearea ace-
lor mdsuri , v6 invit (jicea ministrul cgtre prefect) a
face all se cumin& de toy ea nu aunt iertate adu-
ndrile prin locwrile publice.... in veri-ee limp, fail
autorlsatinnea politieL§i pentru aceia, earl ar cuteza
ch, provdce adungrl de on -ce fel fIrii, vola pro-
labile de la prefeeturi, dv. (prefectul), in temeinl
legil, all avet1 neadormita privegliere de a-i surprinde
gi da judecatil. . ., Circulara No. 2,196 de Ia 14
Norte 1860.

www.dacoromanica.ro
214

inteleapta §i fainicl , farl nicY un

pericol, in t9te institiuniie nOstre.

www.dacoromanica.ro
 Art. 27. Itomituil ad dreptul a se a-
socia conformiudu-se legilor cart
reguleazii esereitiul acestnt drept.

STUDIUL XXVII.

401, Libertatea nostrA este qi aci

procIamatg. Constitutiunea ne re-
cunbsce si acestli modalitate prin
care se manifests vointa nOstra,
dreptul de a ne asocia, punendu-ne
numat conditiunea cS. : suntem o.
bligatt, pen tru esercitiul acestuI drept,
a ne conforma legilor speciale in.
tocmite intru acesta. Aceste legt
sunt: codul civile, care, la art. 1491
1531, ne aratA diferitele intocmirt
dupe cart se reguleza societatile ci-
vile; codul de comeq, care ne arata,
la art. 17-- 63, cart suet lAtocmirile,
ce inconjOra societatile conierciale."

www.dacoromanica.ro
218

Afars de aceste cloud felurT de so-

cietAtY, ori-ce alts asociatiune, ca sa'V
dobandesca o capacitate juridicg,
personificatiunea civile, pi ast-fel
sä pOta revendica favorea drep-
turile uneY asociativa de felul a-
cesta, urmezl neaparat ca o lege,
speciale sa'T fi atribuit formal a-
cesta calitate de : persona civile."
Imprejurarea insa ca se contests
tine societlp esistenta sa juridica,
nu insemneaza catu's1 de putin ea
se contests fiinta , esistenla sa in
fapt. Asa, sub domnia acestor in-
stitutiuni liberale, ce aseza consti-
tutia nOstrg, avem tot dreptul a ne
asocia tntr'un scop fie politic , fie
religios, filosofic, literar, industrial
sati comercial; avem dreptul, asoci-
indu-ne, a ne intruni la dile si ore
hotarite, discutand asupra diferite-
lor acestor chestiuni, pi, luminandu-
ne, sä lu1m hotarirea cea mal fo-
lositore adeverului.
402. Toti recunOscem ca spiritul
de asociatiune desteapta, misca o na-
tiune, o face mult sä prospere , iT

imultesce fortele, deschidendu-T sor-

gintT abundente de bogacie publics.
Omul singur, isolat, retras din ori-ce
centru de activitate, basandu-se nu-
www.dacoromanica.ro
 217

maY pe silintele si puterea sa pro-

prie, pote produce, este adevrat ,
p6te efectua lucrarl insemnate, gra-
tie uneY paciente si uneT laborl a-
sidue , dar travaliul intrunit $i la-
boarea comuna incleceste activitatea
omuldf ; si produsul maT multor si-
linte apropiate, lucrand tote impre-
unl si in acelasY timp, este asa de
insemnat , in cat putine sunt acele
dificultatT pe carT lucrarea omulul,
ast-fel intrunitg , sa nu le fi putut
invinge; putine sunt acele resultate
pe carT Provedinta sa nu le fi acordat
stAruintelor intrunite ale omuluT. For-
tele nostre risipite §i inteliginta nos-
tra isolata, puse alAturl cu fortele
si inteligenta semenilor nostri, daft
produsul cel maT fericit, si ridicl
un instrument de-o asa mare pu
tere , in cat , fie industria , fie co
mertul , fie stiinta, fie politica, fie
in fine off-care altul scopul aso-
ciatiunir omenilor, acest fapt de in-
trunire comuna a sfortelor tutulor
fecundeaza adenc , imultind peste
asteptarca omului intreprinderile
nostre.
Nu ne mirAm dar de loc v64end
turn pactul nostru fundamental a ri-
dicat §i acest drept de asociatiune
www.dacoromanica.ro
218

pang la inaltimea unul principiti

constitutional, cand cun6scem acum
puterea lul nerngsurata si resulta-
tele prodigi6se, ce el ne da. In
on -ce ordingi sociale, desvoltarea in-
teliginteT omulul datoresce mult a-
cestuT mijloc : asociatiunea.' Dar
chiar nasterea statelor constituite,
leaganul chiar al natiunilor, si sor-
gintea, de uncle a isvorit securita-
tea li linistea publicg, tote acestea
nu sunt de cat produsul acestel pu-
teri : asociatiunea". Omul naste, ne
dice Tocqueville, si 1ast anii s1 ceT
tinerT lucrgrilor incepat6re. Dar cand
el creste, cand portile lumil i se des-
chid falnic, el intro atunci in contact
cu semenii sex... i ceea ce slicem pen-
tru omul isolat, se aplica si nOuni-
lor. (1) Bluntschli ne adaogg, in
privinta studiulul originei statelor, cg :
tuna din imprejurarile, ce at dat nas-
tere unitatir ce numim Stat, a fost
si asociatiunea mar multor aglome-

(1) Un homme vient I naitre ; ses premieres amides

se passent obscurement plinth les plaisirs on les tra-
ms de l'entance. 11 grandit ; la virilite commence ;
les port, s du monde s'ouvrent enfin pour le recevoir ;
il entre en contact avec ses semblabes... 11 se passe
quelque chose d'analogue chez les nations. p. 40, t. f,
edit. 1868, de la Democratic ep Amdrique.

www.dacoromanica.ro
 219

ratiuni de OmenT , carT s'at' legat

$i sati unit impreuna formand un silt-
gar. tot, natiunea." (t) 0 asociatiune
dar naturale (2) 5 o asociatiune de
'apt, isvorita din instinctul omuluT,
este acea putere, care a dat nas-
tere societatilor constituite $i orga-
nisarer statelor.$i de am voi sl ne
urcam $i mai departe in studiul impor-
tante $i realitatii acestel necesitati
naturale, ce nnmim : osociniune n,
nu am avea de cat sä decshidem
cartea vietil omuluT, $i am gasi a-
colo ca nasterea luT nu se dato-
resce decat numal asociatiunei bar-
batului cu femeea, de unde in urma
isvoresc sorginti nesecabile de re-
gule de inalta moralitate, de simci-
minte sacre , ce numim, in ordina
regulata: drepturT de familie, dato-
riile tatillul, indatotirile fiuluT n ; de
unde, in fine, reese fundamentul pu-
ternic al intreguluT edificiti social.
4.03. Dar daca acum legea nostril
constitiqionale a consacrat puternic

(1) linterea Statultn. Girt. IV, Teor. gener. asupra

Stat. traduct. ll ied matte% edit. 1577, Paris.
(2) Prima caua populi coeundi est non tam im.
becillitas , q uam naturals quaedam Itominum quasi
con9regatio,Cicero. De Republica. I. %5.
www.dacoromanica.ro
220

acest principin salutariti at libertatiT

de asociatiune, nu trebue sa uithm
cu desever§ire ca ea tot de o data
a supus eserciPal acestuT drept la
observarea legilor tntocmite. Am
slis, in mar multe rendurT, §i re-
petlm §i astayi, ca esistg. in tot
d'auna un punt de intersectiune in-
tre drepturile nostre §i drepturile
semenilor nowi, sail drepturile pu-
teril publice , ce represinta ordina
sociale. Altfel nu ar putea trai li-
bertatea, scumpa inimelor nostril.
Libertatea individuate 41 are hota-
rul seta unde incepe libertatea ge-
nerale.
Acest punt de intersectiune intre
facultatea nostra §i necesitatile so -
dale, hotarul liberta0T dreptulul de
asociatiune it vom gasi prin urmare,
in legile ordinare. Prjncipiul este re-
cunoscut §i a§eclat in constitutiune;
detaliele insa reman in tot-d'auna
a se regula de legile secundare, fa-
cute numaT de Camerele obicinuite.
A§a, in Belgia la art. zo, in Grecia
la art. i i , in Prusia la art. 3o,
in Austria la art. 12, in Olanda la
art. 10 din constitutia fie caruia
din aceste staturT §i altele in
tote aceste locurl, dupe ce se con-
www.dacoromanica.ro
 221

sfintqte principiul libertati, de aso-

ciatiune, vine legea ordinara , care
reguleza hotarul si esercitiul a-
cestut drept, in interesul chiar al
ordineY publice. Nimeni, suntem si-
gurT, nu a uitat din istorie , cum u-
nele asociatiunl, uitand scopul for
primitiv, pentru care ele fusesera in-
stituite la inceput, ati cutezat maT
in urma sä se Imbrace cu dreptu-
rile representatiuniT legale a ttriT, a-
tribuindu-sT singure suveranitatea po-
poruluf ; si, vorbind $i lucrand In nu-
mele sea, sa is hotarirT asupra intoc-
mirilor interiOre ale triT, de si tera
era legal represintata prin Adunarea
ef generale. La 1793, Conventiunea
era cu numele numaY representati-
unea Frantel, Tote hotb.ririle eT erati
impuse de asociatiunea Cordelierilor
§i a Ja cobinilor, unde domnen Saint-
JustiT pi Robespieri , DesmouleniT §i
Dan toniT.
Legile dar ordinare esistente sunt
acele de carT am vorbit la No.
401. Or ce alta asociatiune , ca sa
pots avea personificatiunea juridicA
urrnez1 neaparat sa fi dobendit for-
mal de la o lege speciale acesta
calitate de persona. civile. Dom-
nul Degrea, unul dintre eel maT lu
www.dacoromanica.ro
222

minacT, ceT maT competini.T consilierT

aT curti de casatie prin maT multe
articole consecutive , a publicat in
Dreptul din 1874 No. 74, 75 i al-
tele o monografie din cele maT ju-
diciOse asupra personificatiuneT civile
a asociatiunilor. Domnul Degrea in-
cepe de la organisarea StatuluT, ca
person$ juridies, ci atinge, i cerce-
tezd, si limpecleste cu multd. §i pro-
funda erudiciune tote imprejurtrile
ce se apropie si se lega de acesta
cestiune de drept. Asociatiunea cor
poratiunilor (universitates persona-
rum) asociatiunea fondatiunilor (u-
niversitates bonorum) pane la cele
din urm1 §i cele maT neinsemnate
asociatiunT tote tree prin pana cunos-
chorea eminentuluT barbat de drept.
NoT nu ne putem fntinde peste
cercul cercetarilor nostre constitu-
tionale, nu putem qi din Incinta
in care ne-am marginit, Inc d si a-
cesta prea intinsd si ostenitOre pen-
tru marginitele nostre sforte. Or
cum insa, nu putem lndestul starui
asupra importanteT acestuT drept de
asociaciune, clef el, bine reglementat,
p6te da resultatele cele maT fericite;
llsat insa desfraulur $i nesocotinte/
p6te aduce calamitatile cele maT
www.dacoromanica.ro
 223

intinse. Asociatiunile ne ar presinta

o curi6sa pespectiva , de cate orT
am voi sä studilm cu atentiune des-
volt ) rea facultatilor n6stre, in or-
dina sociale, fata cu acesta putere ,
cenumim libertate de asociatiune.D
TotT ne aducem aminte din istorie
maT multe intinse §i puternice aso-
ciatiuni, dintre cad unele aft dat
resultate forte folositOre, iarA al-
tele ne att lasat o suvenire funesta
pentru omenire. Chiar in acea Ora,
care a reglementat maT de mutt
libertatea individuale, dupe cum am
vedut acesta la No. 293 295 (1),
§i a pus acesta facultate a omuluT
sub garantiT puternice i Indestula-
tore, vedem cä, chiar in acea ;era,
faptul asociatiunilor a preocupat a-
denc spiritul legiuitoruluT. Rosa roOe
i rosa albs in Anglia GuelfiT si
GibeliniT in Italia, Fronda din timpul
luT Ludovic XIV, lojele orangiste
din tera Mare! Bretanie in ()Tilde
trecute, 'n fine asociatiunea jesui-
ci
tilor in Franta din dilele nOstre ,
tote aceste aa presintat un mare
pericol, atat securitatiT interiOre din

(1) Yeti seennda inistrfi faseieull p. 65-73. 13nii

pretind el Writ of habeas corpus dat4zA in in_glis
inch din anal 12Th.
www.dacoromanica.ro
224

fie-care stat, cat si linisteT si ordineT

generale. 5tim ct.m Camera comu-
nelor in Anglia a presintat RegeluT
Vilhelm IV o adresa stdruitOre, prin
care cerea de la puterea esecutiva
reprimarea acelel asocia tiunT oran-
giste ce lupta contra reformer par-
lamentare. 5tim asemenea cum A-
dunar ea deputatilor in Franta vote,
maT deuna41 (1) o motiune de in-
credere ministruluT Freycinet pentru
mesura ce a luat de a nu recunoste
personifieatiunea juridica a jesuitilor,
silindu-T ast-fel a inceta de-a maT
vietui in miJiocul natiuneT franceze,
si a lucra continua pentru derama-
rea institutiunilor eT actuale.
Tote aceste esemple culese din
istorie, esperienta trecutuluY, si o ra-
tiune dreptg. ne conving cu dese"-
versire c in tote... cumpatatea este
regula generale; ea la tote o mar-
gine este indispensabile. Cand ar-
ticolul nostru 27, prin urmare, ne
dice ca avem sl ne conformam,
pentru esercitarea dreptuluT de aso-
ciatiune, regulelor
ft, intocmite Intru
acesta , acest articol nu cercueste
Intru nimic principiul libert4T de

(1) 22 baud 1880

www.dacoromanica.ro
 225

asociatiune, ci ne arata numaT o aka

ordine de ideT, ea adica pactul nos-
tru fundamental a adoptat si in a-
cesta ocasiune. cum a facut si cu
libertatea preseT, intrebuintarea pe-
depselor represive, iar nicT decum
calea mij16celor preventive. $i
in adever, numaT atuncT cand e vorba
de a da uneT asociatiunT Ere -care o
personificatiune civil, numaT in ca-
zul acesta este necesitate de o in-
tocmire reglementara, judicatoresca
salt chiar cate-o data cerutt de la
puterea legiuitOre; altfel esistenta,
vietuirea in fapt a uneT asociatiunT
nu cere nicT o mesura preventivti.
Acesta este spiritul clar al consti-
tutieT n6stre ; acesta este litera po-
sitiva a articoluluT nostru 27.
404. Ne remane acum o ultima
abservatiune ca sa terminam de-
seversit al doe-clecT-Si-septelea nostru
studio. $i otservatiunea acesta tinde
a deslusi espresiunea improprie, ce
intrebuinteza articolul 27, ca si art.
26, ce am esaminat deja, el .Ro-
mcinii att dreptul a se asocia...' Din
15
www.dacoromanica.ro
22(1

acesta redactare de text ar isvori

pote tndoiala pentru unit, ca acest'i
facultate salutarie, ce are tot omul,
de a se asocia cu semeniT sgt pentru
a '§T indoi sail indeci sfortele sale
proprie, sub puntul de vedere al la-
bore si al travaliuluY, nu este recu
noscuta de pactul nostru fundamen-
tal, de cat numaT Romanilor. Cre-
dinta acesta ar fi cu totul eronatil:
cad nu numat cit nu avem in codul
nostru penal disposiciunile art. 291
cod. penal frances (I), dar, ceea ce
este §i mat mult avem constitutiu-
nea , care, la art 1 i , ce am esa-
minat deja , asadA, principiul ca :
.tott streiniT , aflatorY pe pAmentul
Romaniet, se bucura de protectiunea
datii de legs persOnelor Ili averilor
in genere." Libertatea de cult §i de
cuget este asemenea garantatl de
(1) Iati coprinderea accstui articol : ,Nulle associa-
tion de plus do vingt personnes, dont le but sera do
se reunir tons les jours ou a certains jours marques,
pour s'occuper d'objets religious, litteraires, politiquet,
ou :mitres, ne ponrra se former qu'avec l'agrement du
gonsernoment et sous les conditions, qu'il plaila a
l'autorite pnblique d'imposer it la societe.

www.dacoromanica.ro
 221

constituOune. Ar urma tnsg., dupe

acesta teorie grc§itg, care pretinde
cg, fiind cg art. 27 dice : Romani-1, at
dreptul a se asocia, numaT Ro-
maniT at acest drept, iar streini, nu
se bucura de acesta facultate... Ar
urma O. sustinem ca *i libertatea
de cult §i de cuget nu s'a consfintit
de cat numaT pentru Romani, iar
nicT cum si pentru streini ; cad art.
5 din constitutiune dice : Romdnii se
bucura de libertatea corwiinci, de li-
bertatea invecgmentului, de libertatea
preset, de libertatea Intrunirilor.D A-
cesta insa ar fi monstruos ; cad nicT
o data constituantil nostri nu ail cuge-
cretat
z, la 1866 a face asemenea restric-
tiunl. Redactiunea este, in adever, cam
nenorocitg; dar cugetul Adungrei con-
stituante a fost libertatea cea mat in-
tinsa. Ea a voit sg afirme cg : a Liberta-
tea con§tiinter , libertatea intrunirilor
etc. este garantata tutu/or in Statul
roman."
4o5. Ast-fel intelegem not consti-
t utiunea, ast-fel interpretam art. 5,
13, 14, 15, 19, 21, 23, 24, 25, 26
27 0 28 din pactul nostru funda-
www.dacoromanica.ro
228

mental ; 0 tot ast-fel consiliam §i

cititorilor nowi a tntelege, a inter-
prets 0i a aplica disposiOunile men-
tionatelor articole.

www.dacoromanica.ro
 Art. 28. Fie-care are dreptul a se
adresa:la autoritittile publice prin
petitiunt subserise de clitre una
sail mat multe person°, neputend
fusst petitions de cat in numele
sub-scritillor.
Ntttnal autoritAtile coustituite
ad dreptul do a adresa petitiuni
In name colectiv.

STUDIUL XXVIII.

406. Atat stint de fundate obser-

vaOunile ce am creclut de cuviinta a
face la No 404 i 405 asupra art. 27,
in cat, la articolul nostru 28, de care
ne ocuparn, redacciunea fiind aka de
clara, nu mat pote fi cea mat
mica nedomirire asupra chestiuneT
da a se sti data streinit se bucura
in Romania de acelea§T drepturT ci-
vile si publice sail sociale, ca $i Ro-
www.dacoromanica.ro
280

manii. Acestt cestiune am resol

vat-o deja afirmativ la No. 268 din
secunda nOstra fascicula ; si dar, as-
MIT ne marginim a constata, impre-
und cu art. 28 din constitutiune ca :
fie care are dreptul a se adresa au-
toritatilor publice cu pet;tiunen. Fie
roman, fie strein, wt.( sunt liberl a'sT
ardta pasurile for autoritati compe-
tinte prin petitiune sub-scrisa.
407. Dreptul de a petitiona liber
off-cdrei autoritatY constituite, drep-
tul acordat tutu/or, fara esceptiune,
de a se tangui loculul cumpetinte
contra unor mesurT asupritOre, este
si el unul din drepturile publice ,
cart s'att stabilit deja si s'att admis
in dreptul public european ca un
principiu ce ar isvori din dreptul
gintilor. Asa ,mal tote statele bine
organisate, caw vietuesc sub o in-
tocmire constitutionale, ad sancOo-
nat prin articole positive acesta dis-
positiune salutarie a dreptulul de a
petitions. Belgia, Prusia, Grecia, Por-
tugalia, Spania, Tera MareT-Breta-
nie, Cantonul Genevel, Austria, 0-
landa, Elvetia, Vurtembergul, Bra-
silia, si in fine Francia, in constitu-
cia sa din 1830, fie-care din aceste
Staturi, prin articole speciale in
www.dacoromanica.ro
 281

constitutiunea for respectivi, recu-

nosce positiv dreptul de petitiune,
si garanteaza tutulor esercitiul aces-
fel facultatT (1). Daca unele din a-
cele terT, cate an constitutiunl ase-
date (2), an tacut asupra acestul drept;
daca Italia, State le-Unite, Danimarca
Suedia, Norvegia Bavaria §i Du-
catul de Baden nu au prevqut ni-
mic asupra acestuT drept de petitiune,
nu va sä elica Ilia cum ca aceste
statue an inteles a interdice in tera
esercitiul acestuT drept sacru. Drep-
tul de-a petitiona este un drept na-
tural; si dar, it putem esercita on
unde; cu maT multa negre§it intin-
dere §i chezisuire in acele c6rT unde
(1) Art. 21 din constitut. Belgiei de la 7 Yebruaria
1831.Art. 32 din constitut. Prusiei de la 31 Ianua-
riu 1850.Ark 9 din constitut. Greciel de la 16 No-
embre 1864.Art. 145 § 28 din constitut Portug t-
lid de la 1826 §i 1852.Art. 3 din constitut. Spa-
niel de la 1845 tAi 1856. Art. 59 § II din constitutia
Angliei.Art. 12 din constitut. Cantonulul Genevei de
la 24 Maiii 1847. Art. 11 din legea fundament. a Au-
striei de la 20 Decembre 1867. Art. 9 din legea
fundament. a Olandei de la 1815, 1840 gi 1848.Art.
47 din constitut. Elvetiei do la 12 Septembro 1848.
Art. 36 din constitut. Vurtembergului de la 2$ Sep-
tembre 1819. Art. 179 § 30 din constitut. Brasi-
liel de la :25 Made 1821. Art. 45 din constitut.
Francid de la 6, 7, 9 August 1830
(2) Verb; in privinta intelesulul ce dam cuventulul
con8titutiwne, splicarile ndstre din No. 46,§1 48, prima
fascicula.

www.dacoromanica.ro
232

acesta facultate este prevecluta si

garantata.
Nu pOte fi prin urmare, dupe tote
aceste, cea maT mica indoiala des-
pre importanta si eficacitatea aces-
tuT drept de a petitiona recunos-
cut tutulor far esceptiune in Statul
roman. Cu modul acesta, cel maT
umile, eel maT neinsemnat dintrelo-
cuitoriT tereI isT pote afirma pla.nge-
rile sale si trimite reelamatiunea sa
pana la auqul depositarilor puteri
publice, si maT ales al Camerilor
legiuitOre. Dreptul de a petitiona nu
constitue numai un drept de a cere
infranarea unuT abus, modificarea u-
neT intocmirl pagubitore, admiterea
uneT IndreptarT la o mesura eronata
sail aratarea simpla a unuT progres
si a mijlocelor de a'l obtine; drep-
tul de a petitiona constitue un drept
in virtutea caruia orT-ce petitiune
urmeaza a fi priimilu necesarmente
§i cercetatei neaparat, remaind liberh
negresit autoritatea constituita de a
nu imparta0 vederile petitionaruluT,
neesecutand cerintele luT.
408. Acest drept inqa, ca sä fie
salutaria, urmeaza iarasT a fi mar-
ginit in ceea ce privesce modul pre-
sentariT acesfor petitiunT ; cacT alt-
www.dacoromanica.ro
 288

fel am cddea in escesul s,i nesoco-

tinta timpuril or terOreT din Fran-
cia. Cine nu'sT aduce aminte din
istorie, cum multimea aprinsa, sub
imperiul surescitatiuneT momentuluT,
nevali in Adunarea t6riT, numita a-
tuncT conven(iune in Franca ? Cum la
epoce periodice , la Mai0 si 'unit!
1793, laAprilie 1795, mul timea, sub
pretext de a petitiona AdungreT, ne-
vali in iucinta discutiunilor public;
pricinuind desordinele cele maT in-
fioratOre ? Cum in fine, chiar la 20
Iuniti 1792, cu tote Ca aprinderea
nu ajunsese Inca la culme, 8000 de
Omeni armati strebAtura incinta Ca-
mere sub pretext de a petitiona A-
dunareT legislative, Inainte de a merge
la TuileriT sa ceara RegeluT depar-
tarea ministeriuluT Girondiu ? Aceste
esemple ale trecutuluY as facut pe
Constituanta din Franca sa asede, la
art. 45 al constitutiuniT din 183o, ca
a nimenT nu pOte aduce el insusT petitiu-
nea sa la Camerli, sau Senat.D Art. 43
din constitutiunea BelgieT aseada a-
celeasi principiti. Constitutitmea re-
mand, maT liberala insa de cat chiar
constitutiuned. BelgieT, admite, la art.
5o de care ne vom ocupa maT tar-
ditl, ca orl-tine pOte chiar in per-
www.dacoromanica.ro
234

sona adresa petitiunT AduntreT. Sin-

gura restrictiune, ce ni se pune, este
ca nu putem inmana petitiunea nos-
trj de cat presidentuluT sati unuia
dintre deptati, cari singurT sunt
competintT a sezisa Camera sati Se-
natul.
Nu vorbim de atrupamente tur-
buratore, de procesiunT sgomotose
compuse de ornenT suspecti cart
s'ar apropia de localul Aduntrilor
cu intentinnT manifeste de rea vo-
calic. Ordina ulitelor este atunci
incredintata politieT, iar securitatea
Camerelor presidentilor respective,
cal-0ra este data tOta politia Adu-
nal-el, si chiar facultatea de a cere
forta armatA pentru a protege se-
curitatea si independinta discutiu-
nilor publice.
Acesta este singura restrictiune,
ce se aduce dreptuluT ce are fie -
care de a petitiona. Acesta e obli-
gat a inmana petitiunea sa, sail u-
nut represintante al Orli in part;
sail presidentulul uneia din Aduna.
rile nostre. Altfel, in privinta
formei petitiuniT, libertatea cea mar
absoluta domneste deseversit; §i tot
ce am dis asupra libertg.tiT preset, §i
tot ce am adttogat in privinta apli-
www.dacoromanica.ro
 235

catiund dispositiunilor art. 294 c,

p. (I), se aplica pe larg si in cazul
acesta. Nimic prohibitiv, , ci numaY
mesurT represive, si deplina respon-
sabilitate a petitionaruluT de cuvin-
tele ce intrebuinteza, de violinta ce
arata, de tinta ce propune. Or ce
petitiune urmeza a fi primit1, cacT,
de multe orT, multe ides folosit6re
se pot ascunde sub o forma indras-
neta, necuviinci6s6, chiar insultatOre.
Am espus si alta data credinta nOs-
tra, cg : de voitn libertatea adeve-
ruluT, e bine sa lasAm si er6reT ace-
easT libertate".
409. Vom cerceta maT tarsliti, cu
ocasiunea al cind-clecilea nostru stu-
diti, cum fie-care din cele cloud a-
dunari legiuitOre aleg , pentru fie-
care sesie, o comisiune special; nu-
mita comisiune de peticiuni; cum A-
cesta comisie isT indeplineste acesta
misiune; cum in fine Camera sati
Senatul reguleza s6rta cererilor din
petitiunile date.
De- o - cam - data nu ne vom o-
cupa, ca sä terminam esplicarile
nostre asupra articoluluT 28, de cat
numal de ultimo disposijiune din a-

1) Veil studiul XXIV.

www.dacoromanica.ro
236

cest articol, relativa la petitiunile in

mime colectiv.
Legea nostrA, este adevilrat, re-
cunOste numal autoritqlor consti-
tuite dreptul de a petitiona in nume
colectiv. Asa, or ce tribunal, or ce
curte de apel, curtea de casatie chiar,
or ce consilit comunal sat judeten,
or ce biuroti electoral legalemente
constituit (1), tote aceste ati dreptul
a adresa petitiunT Camerelor legiui-
tore. GAsim un esemplu analog in
analele parlamentare ale FranteT (2).
Cu ocasiunea discutiuneT unuT pro-
ject de lege asupra organisAriT ju-
dieatorestT, Camera, in Franta, primi
o petitiune din partea tribunaluluT
de Argentan, prin care acest tribu-
nal cerea o maT drepta repartisare
de magistrati la diversele tribunale
si curti de apel. Dupe lungT des-
baterT, petitiunea fu declarant admi-
sibile Si trimisa comisiuneT de peti-
ciunt Aci dar nu se presint§. nicT o
ficultate. Dificultatea reese numaT
atunci and ne intrebarn : ce facem
cu personele morale, cu acele cor-
poratiT sat asociatiunT , ce numim

(1) Aceste esomple nu sant limitative.

(2) Rossi, Court de dr. eonstitutionuel, t. III, p
178, editia 1867.
www.dacoromanica.ro
 237

universitates? Iata o asociatiune le-

galminte recunoscuta, o companie
purtand personificatiunea juridict ;
iatt academia romant, spre esem-
plu; iatt o societate in nume colectiv,
sail o sociehte civile, sail fie chiar
o societate anonima ; rep resentantiT
acestor diferite asociatiunT sa nu
pata ore, in interesul asociatiuneY,
presinta unta represintante al terii
sat presidentuluY Camerelor o ce-
rere sail aratare Inscrisa in forma
unel petitiuni ? Respundem afirmativ,
sustinem ca or ce corporalie sail
acociatiune (un iversitates) pote prea
bine presinta o petitiune in nume
colectiv or carer autoritttY consti-
tuite, cu acesta singura conditiune
de a fi recunoscuta in Ora , de a
purta adica persor;ficatiunea civil?..
Or ce alta societate insa, neautori-
sata sail nerecunoscuta de lege, pOte
asemenea presinta or ce petitiune,
cu singura deosebire ca, in cazul
acesta, petitiunea este considerate
ca data din partea persOnelor in-
dividuale, ce at semnat retitiunea,
iar nice cum in nume colectiv din
partea societApT.
0 petiliune nu este, in cele maY
multe casurY de cat o plangere
www.dacoromanica.ro
213S

contra unel nedreptap facute sati

reclamarea unuT drept tagaduit, ce
adresam puterilor sociale, sati uneT
singure ramure a acestor puterT.
Sub acest punt de vedere dar, ni-
menT nu are facultatea de a nu
primi o petitiune data , rrla.ind nu-
maT fiber a o considera ca data nu
in nume colectiv, ci de cutare sati
cutare persona, individualmente , iar
nicT cum represintand o universilas
6re-care.

www.dacoromanica.ro
 Art. 29. NM o autorisatinne preala-
bile nu este necesarg pentrn a se
esercita urmarld contra function:I,-
rilor publicT, pentru faptelo ad-
ministratiund tor, de patine TA-
talmate, r6milind fuse neatiuse re-
gulele speciale statornicito In
privinta mini§trilor.
Casurile lid model urmArireT se
Tor regula nrin anume lege.
Dispositlud speciale In codi-
cele penale vor determina pena-
MAW° prepuitorilor.

STUDIUL XXIX.

41o. Cu ocasiunea cercetarilor, ce

am facut in al decelea nostru stu-
din (I) , ne am slit sa aratam tot ce
Intelegem prin espresienea: functio-
nar public. Am clis dar 02 prin ser-
viciti public, luate aceste cuvinte In
(1) Ve4t fascisula 1, p. 212 §i 'um. No. 248,

www.dacoromanica.ro
240

sensul for cel maT larg, tntelegem

orY-ce serviciti cerut de Stat sati
dat 10 de bunt voe, fie de orT-cine.
Am sustinut insA, ca acestli intele-
gere nu este cea maT corecta, aid
militariT, juratii, deputatil, alegaorii,
toti acestia §i altT semenT acestora,
nu fac, fie-care din eT in cercul st1
respectiv, de 'cat sä aduca servicie
StatuluT ; dar aceste servicie reies
pentru uniT din dreptul ce ace§tia §'atl
escercitat, cum deputatiT, aleg-aoriT,
etc., pentru altiT din datoriele ce a-
ce§tia an indeplinit , cum militariT
gardi§tii... si altT semeub acestora.
Nu putem, prin urmare, admite
c5 este servici'i public, nicl numi
funcfionar public (Y), pe titularul a-
celuf serviciti, de cat numal In ca-
sul ca.nd cel ce ocupa un post 6re-
care se mi§ca Ere -cum liber in cer-
cul activitAtil sale individuale, are
o determinatiune a sa proprie, pOte
fintreprinde o lucrare din initiativa
sa personale respectand pe de o
parte ascultarea hierarcica , pas-
tr5.nd insa pe de alta tot de-o-data,
autoritoritatea directs §1 imediata ce'T

(1) Bluntsclili, In Teoria generale a Statului, cart.

VII capit, VIII, servicita public il nume§cs Statsdienst,
§i functiunile public,e le nnmesce Statshmter.
www.dacoromanica.ro
 241

da postul ce ocupl. Asa sunt ma-

gistratil , asa sunt ministrii, prefecill
§i sub-prefectit ; asa stint director
de ntinistere, etc. Dar profesorii, ad
vocacit, ingineriT, medicil §i alV se-
menT acestora, nu se pot nicT cum
numi functionary publid, cacT et, in
schimbul stiinteT ce aduc in casurt
speciale si a mijlocelor ce intrebu-
inteaza spre inlaturarea reulut, nu
primesc apuntamente, ci numaThono-
rariT. Asemenea si primarit si consi-
lieril comunalt Si cei judetent, toil
acestia nu sunt de cat servitori at
comuneT sad at judetuluT7 tar nicT cum
aT StatuluT ; de si unit dintre et in-
deplinesc tot de-o-data si ore -cart
sarcine, ca aginte direct din partea
administratiunei centrale (1). Causa
acesteT deosebirT este ca accesoriul
nu pole preschimba caracterul prin-
cipaluluT; si primarul, de esemplu,
nu este de cat representantul co-
muneT inainte de tote, de si aginte
tot de-o-data al guvernulut.
Nuanta ce caracteriseaza pe lune-
tionarul din fie-care Stat difera §i
se schimba dupe organisarea inte-
rihra a fie caret WI in parte. Asa;

(1) De esemplu primarul.

www.dacoromanica.ro 16
242

in Anglia, judecatoriT de pace, jus-

tices of peace de §i neremunerati,
snnt considerap ca functionarr publicT,
tntocmaT cum suet in Prusia. ofiteriT
de politie numitT Landrathe , plg-titi
cu tote aceste §i retribuitT de Stat.
In orT-ce cas, legatura ce apro- 1

pie §i stringe pe functionarul_de Stat,

este un raport de drept politic, i
dar, bine a facut dreptul nostru pu-
blic intern (1) ca a:prevdqut positiunea
functionarilor §i a mentioat de s6rtea
lor. Art. to, 12 §i 29, din consti-
tutiune ne-ati vorbit pana arum
indestul de functionariT public!, sta-
bilind cu desever§ire principiul : ca.
functiunile publice urmeaza a se da
dupe capacitate, iar nici cum dupe
fav6re (2).
411. Impartirea cea maT insem-
nata ce se pote face asupra funct i-
(mar ilor,luat acest cuvtnt de func-
tionctr in sensul cel mal larg, este a-
ceea de functionari atilt §i 1 unctionari
militari. Constantin cel Mare a fost
eel d'anteiU, care a relevat impor-
tanta acesteI deosebirT (3), aratand
(1) Ve(i No. 153, in fine, din prima nostrI fusel-
cut d.
(2) %rep No. 230 ti urm. prima fascicula , li No.
281, secunda fasciculg.
(3) Gibbon. Istoria imperiuld Roman eapit. XVI.
www.dacoromanica.ro
 248

cu multa precisiune, cum militarul

cu o disciplind esceptionale §i cu ut
abnegatiune esemplara se consacra
desever§it apararit Ord sale contra
ataculut armat al streinulta. Viata
§i s5.ngele militarulutsunt date Sta-
tulut in schimbul nu al indemnitati
ce primqte fie-care militar, fiind ca
viata §i sangele omulul nu se pot
plati, ci in schimbul satisfactiunit
intime, ce simte apitratorul Wet ca
'§T-a ocrotit §i salvat pdmentul na-
tional §i cdminul stramocesc... pa-
tria sa.
Intre functionariT civilt se stabi-
lesce o a doua deosebire : aceea ca
unit sunt funcVonart administrative
iara altit function art judicatoresct. Cef
d'antei represinta puterea esecutivI,
iara ceT de at cloaca puterea judi-
catotesca ; cart amendoue aceste pu-
tert impreuna cu puterea legiuit6re,
intocmese ceea ce numim cele tret
putert ale Statulut. Vom cerceta mat
tarcliti atat principiul, care stabilesce
aceste trel puterl in Statul roman,
cat §i art. 32, 35 Si 36 din consti-
tutiune, cart consacra acesta intoc-
mire. De o cam data insa ne ocu-
p1m numat de s6rta functionarilor
In genere.
www.dacoromanica.ro
244

Prusia este cel d'anteiti Stat, dupe

nol, care nu numaT asig-ura deseversit
posiciunea ,i viitorul functionaruluT
Oil, dar, ceea-ce este tot atat de
important, care deschide larga up
admiteriT in functiune a tutulor ceta-
tenilor call Intrunesc conditiunile
legit. Studiele acolo sunt cele maT
respandite, lumina cea maT intinsa,
moravurile cele maT corecte, cultura
este traditionale §i nivelul general
urcat prea departe. In asemene condi-
tiunT, in;elegem cum functionarul in
Prusia este o personalitate dgmrot
In realitate, §i stimata de top' fara
osebire.
Franp, este adeverat , are 9colT
intinse, politechnice, militare, nor-
male; ea are §cocIT liceale i univer-
sitare de cea maT perfecta intoc-
mire. Functionarul, cu tote aceste,
depinde mult acolo de schimbarea
continua a guvernemintelor ; §i spi-
ritul de partid inlatura cate o data
capacitatea functionarului. Magistra-
tura chiar, care pana astasIT (1) era
inamovibile, este amenintata a-§1 ve-
dea chiar inamovibilitatea atinsa, din
causa deselor preschimbarT ale dife-
ritelor guverneminte.
Anglia a a§eslat o sistema cu to-

(1) 29 Ionia 1880.

www.dacoromanica.ro
 245

tul distincta in felul administrareT

sale, Politia superiors, administra-
tiunea publics si juridictiunea comi-
tatelor sale, tote sunt incredintate
unor functionarT ale caror posturA
sunt honorifice. Gratuitatea, in ase-
menea ImprejurarT, este caracterul
distinctiv al institutiunilor teriT Marel
Bretanie; si schimbarea ministerelor
nu provoca de cat putine modificarl
in personalul functionarilor.
America a adoptat, Inca de la e-
poca administratiunei presidentuluT
Jackson sistemul preschimbarilor
radicale in ramura functionarismului.
Invingerea unuT partid politic si a-
legerea unuT noti presedinte pentru
altT patru anT, ameninta o multime
de functionarT, carT, remaind astfel
espusT continuti unor asemenea co-
motiunT violintc, sunt maY lesne a-
tinsT de tentatiunea urici6sa a eo-
ruptiuneT; magistratura insa este maT
bine garantata si pusa maT presus
de or-ce fluctuatiune politica.
Elvetia urmeaza acelasT sistem $i
cade in aceleasT pecate. Preschim-
_barile continue atita ambitiunea ne-
masurata, derma securitatea func-
tionarilor onestr, data nastere la pro-
cedimente putin corecte din partea
www.dacoromanica.ro
246

postulantilor, Si ast-fel linistea tn-

ceteaza, Si Statul, oprit in loc, nu
'Ate procede la o acciune tare Si
puternica. Cu modul acesta, barbalit
cel mai capabilI preferd mai tot-da-
una sa se retraga eT singurT din
funetiunea publica ce li se ofera tim
porariO, pentru a'St alege o profe-
siune mai sigma, nesupusd la ca-
pritiul puternicilor clilei sat la desele
preschimbarr ale diferitelor guverne-
minte.
Belgia se bucura de o escelinte
lntocmire. Funclionarii, in acel Stat,
sunt forte bine vecluti; et sunt lasati
la locul for Si preschimbarea mi-
nisterelor nu aduce nicT o lovire po-
sitiunii for asigurate. Trebue NO.,
tot de-o-data, sd recunoscem, ca lu-
minele sunt forte respandite in aces,
Ora, ca ori-ce impiegat, de o in-
semnatate ore-care, e dator sa posede
o diploma cel putin de doctor in
stiintele politice Si administrative,
fail care nu pote obtine nicT o in-
naintare. Ast-fel este organisata, a-
supra ramurel funclionarismului , tera
de la care am imprumat in mare
parte constitutia nostra. (1).
(1) Bluntschli. Teoria generale a stltulm Cart. VII
capit. VIII, IX. X §i XI. Gneist. Dreptul public §i
administrativ al Angliot t. II. p. 76. btory, III, 37.
www.dacoromanica.ro
 247

In Statul Roman esista legea

b or-
ganisdriT judicItorqtT din 9 Iu liti
1865, §i legea pentru admisibilitate
§i inaintare in functiunile judicgto-
retT din 6 Decembre 1864. Titlu-
rile universitare. sunt indispensabile
pentru obtinerea unor asemene func-
tlunT (1). A inceput insg, de cat-va
timp, sa nu se incredinteze fie chiar
postal de cea maT mica insemnatate
de cat numaT acelora cad ati ter-
minat eel putin studiele for liceale.
Vederile si stgruintele tutulor sunt
pentru admiterea uneT sisteme de
stabilitate mat larga in ramura func-
tionarismuluT(2). Inamovibilitatea este
chiar admis6 in principin la art. 103
--1o6 din mentionata lege de la 9
lulin 1865.
412. Avend dar acesta situatiune
in vedere, constituantiT no§tri an dis
la art. 29, de care ne ocupam, ca
nicT o autorisatie prealabile nu este
necesarg spre a se esercita urma-
rief contra functionarilor publics,
pentru faptele administral.iunei lor, de
partite vatamate; §i acest articol este
lesne de inteles cacT cu cat este maT
mult chezquita positiunea functio-
(1) Ve4t art. 3 §i 17 din legea de de la 6 Dec. 1864.
(2) Vedi discnrsul do deschidere a sesinnei judicd-
tore§h 1880 1881, limit do d. Ad. Cantacnzino, prim-
pre§edinte al Carp de apel din Bucnrescl.
www.dacoromanica.ro
248

naruluT public , cu atat urmeaza a

se lasa particularilor facultatea,
cea mat intinsa de a putea re-
cla m a contra ;vexaciuni
juslitieT
lor unor functionarT ren intentionatT.
Functionarul trebue sa fie sigur
de viitorul sett; tot atat insa §i par
ticularul trebue sa fie liber 'de a
ataca pe caile ordinare, pe funcOo-
narul, de la care a simOt vatamare.
Principiul acesta este pe deplin con-
sacrat de constitutiunea nostra la
art. 29 §i pus in armonie cu teo-
ria egalitatit tutulor inaintea legit,
consacratd de art. 10 si 12, de care
am vorbit deja indesLul (1).
Inainte de i Iuliti 1866, proce-
dure nostra penala, din 2 Decem-
bre 1864 (2), coprindea la art. 492
ca agentiT administrativT aT guver-
nuluT nu vor putea fl urmariV pen-
tru delicte relative la functiunile tor,
de cat in urma incuvintariT consiliuluT
de Stat.' Pe de o parte se credea
cu modul acesta ca se ocroteste ne
(1) Vedi No. 230 din prima fascicula, i No. 271
din stands fascicula.
(2) IAA dispositiunca identicli, din art. 75 al con-
stitutiei FranleI din and VIII : ,Les agents du gouver-
nement, autres que les ministres, ne peuvent Etre
poursuivis pour des faits relatifs a lenrs fonctions,
qu'en vertu d'une decision du conseil d'etat.

www.dacoromanica.ro
 249

cesitatea de a se departa or ce ob-

stacol, ce ar putea impedica admi-
nistralia publics in indeplinirea mi-
siuniT sale, iar pe de alta se avea
in vedere teoria constitutionale, ca
urinal a fi separatl puterea judica-
toresca de cea esecutiva, ca nu se
pote, prin urmare atribui tribuna-
lelor apreciarea unor fapte sever-
site de agentiT administratieT gene-
rale in exercitiul funcliuneT lor. Con-
siliul de Stat, in or ce cas nu putea
lasa fara penalitate, diceatl uniT, pe
un functionar, ce violase legea , vA-
tamand pe individul, ce reclama a-
celuT tribunal malt, sapiente si ne-
partinilor. and insa veni anul 1866
si epoca pactuluT nostru fundamen-
tal, ideile egalitare, ce littneati con-
tinuo pe constituanliT nostri at
dovedit pe deplin c, or cats incre-
dere ar fi putut inspira membri con-
siliuluT de Stat, acesta imprejurare
nu le putea acorda nicT cum drep-
tul de a pune in suspensiune actiu-
flea legiT si a crea un privilegitl in
favorul uneT categoriT ore -care de
centenf. Art, to si 12 din consti-
tutie au egalat cu desevirsire ina-
intea legiT positiunea tutulor locui-
torilor StatuluT roman. Si, tot deo
www.dacoromanica.ro
250

data, nu e nicT cum vorba de a su-

pune puterea administrativl puteriT
judicatorestI, cad or ce act facut
de cea d'intaia in marginea compe-
tinteT sale, urmeza a fi respectata de
puterea judicatoresca. E vorba numaT
sä nu sustragem de la legea comuna
pe functionariT ce ati abusat de func-
tiunea lor,, violand dreptul altuia,
viitamandu-ne in interesele nostre.
Ast-fel, art. 29 din constitutiR a-.
broga art. 492 din pr. c. penale. Art.
131 din pactul nostru fundamental
decreta desfiintarea consiliul de stat.
i legea din 12 Hit 1866 consacr1
si reglementa acesta desfiintare. Nu
avem, prin urmare, trebuinta de nicT
o autorisatie speciale pentru a e-
sercita urmArirT contra functionari-
lor publicT, cad nu se ataca nicT
cum, cu modul acesta, ptincipiul se -
paratiuneT puterilor ; acesta separare
hotarit6re constitu0a o consacra so-
lemn la art, 32, 35 si 36.
Este de mare importanta sa a-
d1ogam, cu tote acestea, c5. art 29
nu a inteles a supune tribunalelor
cercetarea ilimitatl a tutulor ac-
telor agintilor administrativT. Este
vorba aci numal de actele ilegale
ale acestora, de actele for seversite
www.dacoromanica.ro
 251

poste competinta aratata de lege ;

de acele acte lipsite de formalitatile
tutelare , ce ne acorda legiuitorul.
Justitia obidnuita, tribunalele ordi-
nare, pot prea bine pune pe un in-
divid la adi:',.postul esecutiuniT unuT
ordin ilegal, emanat de la un aginte
al administratieT generale. (r) Cand

(1) Prefectul politiei din Paris, spre esecutarea u-

nor ordine, ce priimisa de la ministrul din Intel', a
deposedat, la 30 Iuniii 1880, pe abatnl Guilhermy din
imobilele sale situate in ulita de Sevres. Abatul a
reclamat la tribunalul Seinil care, respingend esconti-
nun declinatorelul maintatl de prefect, a pronuntat, la
9 Iulid, urmatOrea sentintl:
statiund asupra declinatorelul propus de... prefectul
politiei;
Considerand ca reclamantul cere... reintegrarea sa in
imobilele situate in Paris, ulita Sevres, de node a fost
deposedat la 30 luniii, in virtutea unui ordin al pre -
fectului politiel ;
Considerand cl abatul Guilliermy se presintA, tribu-
naluluI in ealitate de membru al societatil civile, nu-
mita secietatea de Saint-Germain, care este proprietara
acestqr imobile in virtutea actelor antentice de pro-
pr:etate din 17 §i 18 August 1870 ;
Cl, ast-fel, in virtutea mini act de props ietate, el
core sa'§I esercite droptul sou, ala cum este determ i-
nat acest drept in art. 544 (art. roman 480) din co-
dul civil ;
Conside and ca o asemenea cerere inta, prin na-
tura sa chiar, in domeniul autoetatil judichre, carol
apartine, conform principielor ge nerale ale legislatinnei
francese, de a salvgarda acest drept de proprietate, fie
sub orl-ce forma sub care el s'ar manifesta;
Considerand el natnra actiuuii nu s'ar putea mo-
difies din acAsta imprejurare, cl reclamantul a fost
deposedat in virtutea unut ordin al prelectulul poli-
tiel, care, sub calificarea de act win'. nistrativ, nn s'ar
www.dacoromanica.ro
252

insd un prisonier de resbel reclama

libertatea sa tribunalelor, dad cd aci
tribunalul nu este competinte a ju-
dica. Cand un creditore vede pe
portarelul ce voesce sal asigure
creanta asupra debitoreluT sett, cd
este impedicat de fora public] de
a patrunde intr'o casarrnd, trebue
sa tie ca o ordine superiord de ye-
derT §i necesitati indispensabile o-
presce intrarea profanilor in asemene
locurT esceptionale.
D. Bluntschli ne Slice ca : cerce-
tarea delictelor, in privinta functio-
narilor publics, 'mite fi lasata tribu-
nalelor ordinare, carT pot judica dupe
dreplul comun." (2) Este inset mare

putea inlittura, fara a se atinge regnlele constitutive

ale separatinniI puterilor ;
Considerdnd, in fine, ell, sup) punchl di vedere al
competintei, nn act administrativ nu se caracterisd a
tat prin misura ce constitue esecutiunea,in casul de
&tit deposedarea reclamantulni, cat prin resultatul ce
a ardmirit functionarul, al cirui act se Maxi, §i prin
puterile in virtutea cdrora el a deseveret acest act;
Considerdnd cd, din tot ce precede, resulti cit auto-
ritatea judicItordsca rite prea bine cerceta cererea re-
clamantultif, fard a atinge in uimic principiul superior
al separatiunil puterilor §i fdrd a nesocoti legile carT
consacrii respectul acestei separatiunY,
Tentrn aceste motive,
Tribunalul se declarii competinte .. .Yell Indepen-
dinta belgiclt. din 12 hind 1880.
(2) Teoria genet.. a Statulnl. Trail. Riedmatten, p.
472 edit. 1877.
www.dacoromanica.ro
 253

trebuinta sad adaogL'm ca este forte

dificile misiunea judicatorelui , de
ate orT el va fi chemat sa cerce-
teze daca o fapta a aginteluT admi-
nistratieT publice este esclusiv nu-
maY de competinta puteril esecu-
tive. Este peste putinta a se ca-
racterisa actele de competinta puteri
esecutive §i a se aplica o formula
generale in privinta caderilor pu-
teriT judicatore0. De cate orT dar
judicatorul este chemat sa cerceteze
asemene materie, el trebue sa aiba
in vedere studiul adanc al sistemu-
luT nostru constitutional ; sä despice
con§tiincios caracterul intim al ac-
tulul aginteluT administrativ , ce i
se supune la judicata ; sa adune
tote elementele plangeriT; sa caute
natura litigiuluT ; O. afle imprejura-
rile §i caracterul conflictuluT, ca sa
pOta ajunge la o hotarire drepta.
Un ultim consilitt este indispensabil,
or de cate orT este dubiti daca a-
dica un act este sati nu de caderea
esclusiva a puteriT administrative,
sa ne pronuntitm in tot-d'auna pentru
competinta tribunalelor ordinare...
acesta mare §i eficace cheze§uire
a drepturilor nostre.
Urmand inainte pe acesta cale,
www.dacoromanica.ro
254

sustinem ca $i art. 310 din pr. c.

civile de la 1 1 Septembre 1865
este cu desversire abrogat in urma
promulgArii constitutieT din 1866
Nu mai este necesitate de nicT o auto-
risatie, nici din partea Curti'. de a-
pel, nici drn partea CurtiT de casa-
tie, pcntru ca or ce parte vdtematd
st pata Incepe urmArirea contra ma-
gistratuluT, ce l'a vatmat printr'o
lucrare ilegale.
Tot asttel dicem si in privinta
art. 14 din legea CurtiT de compturl
de la 24 Ianuarit 1864. Afirm1m
credinta nostra, cd acest articol nu
cere nicairT o autorisatiune prea-
labile, ca prin urmare or ce parte
vatamata are dreptul a reclama
contra or c1ruT membru al Curtii
de compturi; cad mentionatul art.
14 aratt numal cd membri acestel
Curtl* sunt justitiabilT al CurtiT de
casatie.
RelevAm aceleasi vederi asn -
pra aplicatiuneT art. 42 din legea
constitutive. a Curti de casatie de
la 24 Ianuarit 1861. Acest articol
dice ca Inalta curte de casatie are
dreptul de juridictie esclusiva asu-
pra membrilor eT, in materie pe-
nale. and e vorba dar de o ac-
www.dacoromanica.ro
 255

thine recursorie; sand se ridica o

cerere de despdgubirT banesti fAra
chiar sä se atribue magistratuluT o
intentie fraudulosA, fiecare parte vä-
tamata pOte reclama , §i Curtea tie
casatie e datOre sä cerceteze plan
Berea reclamanteluT.
Articolul 493 si ceT urmttorl din
pr. c. penale, art. 305 din proce-
dura civile, art. 14 din legea Curtil
de compturT, si art. 42 din legea
CurtiT de casatie, nu insemnen de
cat nurnaT ai nu avem trebuinta de
?lid o autorisatie speciale pentru
a adresa plangerile nostre tribuna-
luluT competinte; remaind insa bine
inteles cl prin art. 29 al constitu-
tieT, nu se suprima catusT de putin
juridictiunea esceptionale, creata in
deosebite casurT prin deosebite legT
speciale (1).
In ceea ce priveste pe ministri,
art. 29, de care ne ocupAin , lasa
neatinse , cu desaversire regulele
speciale statornicite intru acesta.
Vom vorbi pe larg, la art. ioi, a-
supra aeestor regule. Pang atuncT

(1) Veji botdrirea Trib. civ. Ilf. s. II No. 385 de

la 1 Decembre 18,8 §i decisiunea Curtis de al). din
Bucur s. 11. No. 854 de la 10 Marte 1879. Vedt a-
setnene% hotitr. trib. civ. Ilf. s. II No 222 de la 0
Noembre 1878
www.dacoromanica.ro
256

Insa ne m1rginim a dice c1 miniwi

nu stint justitiabilT de cat numaT de
Curtea de casatiune; reclamatiunea
fie ea de or ce natura, tinda la des-
pAgubirr bAnqtY , sail la suferinta
uneT penalitAtT, tribunalul suprem al
TeriY e singurul competinte a judica
in ac6sta materie. Teremul, pe care
umbla nu ministru, p6te fi semtnat
cu florf pentru unit; pentru alOf insa
acest teram e plin de spinT i de
greutaV insurmontabile; Astfel fi-
ind adese o datorie implinitl cu
1

scrupulositate nate invidif, causezA

rancorT, detepta animositAcT escep
tionale, carT tote aceste nu pot fi
inlaturate din cumpana justitiel, de
cat numaT de bArbatT a caror po-
sitiune egaleet positiunea inalta a
ministruluY.

www.dacoromanica.ro
 Art. 3o. NicT nn Roman, farit autori-
satinnea guvernnluT an pate intra
fn serviciul nnui Stat fara ca In-
sug prin acesta sa'riT pear(la na-
tionalitatea,
Estradarea refuglatilor poll-
ticT este oprita.

STUDIUL XXX.

413. Masura acesta, continutA in

acest art. 3o din constitutiune., este
o mesurd de purd conservare na-
tionale. Nationalitatea nu se con-
serva de cat prin legatura ce apro-
pie, unesce §i strange pe om de
17

www.dacoromanica.ro
258

Ora sa. Urmeaza dar neaparat ca

legiuitorul sa came a Intretine
continuo focul sacru al patriotismu
luT in inima fie- caruia dintre noT
urmeaza ca legiuitorul sa se silesca
a pastra sanetOsa si trainica lega-
tura acesta de care am vorbit, le-
gaturd, ce unesce si identifica pe ce-
tatean cu natiunea la care apaqine.
In aceste vederY i constitutiunea
nostra ne arata, la acest art. 3o, ca
apartinem esclusiv nurnal riT nOs-
tre. Cand dar ne parasim era, cand
oferim serviciele nOstre alter na-
ciunT, &and priimim Si ocupam, fara
autorisatia guvernuluT roman, o func-
tiune inteun Stat strein, atuncT do-.
vedim printriacesta ea inima nostra
nu mar bate la aqui numelul de
1?.omcin, ca nu mar iubim locul nas-
teril nostre, ca am uitat pamentul
unde am crescut, ca am rupt inda-
toririle, ca am Ingropat recunostinta
ce ne leaga catre societa tea romana,
pe care pand ieri am chemat-o sub
dulcele nume de Patrie(1). In ase-
menea conditiunT, prin urmare, nu
ne mar putem conserva calitatea de

(1) Ve41 No. 212, din prima ndstra fasciculd, asu-

pra sifintulul simtiment al iubirel cetateanului cdtre
marea Imitate a Statuld, ce numim Patric
www.dacoromanica.ro
 259

cetacean roman, caci am clis deja, la

No. 185 din prima fascicula ca un
cetatean e dator sa dea tot-d'a una
garantie puternica de simpatia sa
catre natiunea la care apartine ;
alt-fel, individul acela aduce Ore
sale pericol, in loc sa'Y presinte a-
vantage. ,Si cea maY puternica che-
zasie de iubirea nOstra catre Ora,
este supunerea nOstra continua la
legile si intocmirile Statulul roman.
Legea nOstra civile coprinde si
ea in privinta acesta doue articole
ale caror dispositiunI puternice se
aseamana intru tote articoluluI nos-
tru 3o din constitutiune. Art. 17 si
art. zo din codul civil nu numaT ca
ridica RomanuluY acesta calitate in
cas cand ar fi ocupat la streinl o
functiune publics fie in diploma -
lie, fie in partea administrative sati
judicatorescal dar ii definde tot-de-
o-data si facultatea de a se maT in-
torce in Romania, fara autorisatia
speciale din partea guvernuluT nos-
tru. (1)
(1) lath coprinderea acestor (long articole : .Cafitaten
de Rorean se porde prin primirea, fart autorisatin-
nPa guvernulul Roman, a vre-und functiuni publice
de la un govern strein. .. Romanul care, fad autori- .
satiunea guvernulm , va intra in servicinl militar la
www.dacoromanica.ro
260

Nu gasim nimic sever sat esa-

gerat in aceste mesurr profilactice
luate de legiuitor in interesul nati-
onalitatiT romane. Vattel ne dice, §i
inima nostra ne confirm' t acesta cre-
dintA, cä : o natiune este datare s5.'§T
aecle on ce intocmire morale §i e.
chitabile, pe care o gasesce nece-
sail conservAreT §i intarireT sale." (2)
Dacll pactul nostru fundamental a
prev6dut i a reglementat acesta e-
ventualitate , causa este ct legiui-
toriT nostri constituanti an voit sA
dea multd importanta acestei impre-
jurari, ridicand-o pasill la infiltimea
unel dispositiunT constitutionale; §i
bine ail facut.
414. De la acesta cestiune a per-
dereT calitAtit de cetAtean roman din
partea celor cart ail priimit functiu-
ne in Ora streina, trecem acum la
positiunea streinilor in Statul roman.
0 comunitate nationale este da-
tore se veghieze continua nu numal
la purtarea membrilor seT, dar §i la
aceea a streinilor ce se af15. pe te-
streim, sail se va alatura po Janet vre-o corporatie
military stroina, va perdo calitatea do Roman.E1 nu
va putea reintra in Romania de cat cu permisinnea
guvernulul...c Vail art. 17 c. civ. frances ; iii art. 16
c. civ. belgian.
(2) Vattel. Dr. de gens liv. 1. chap. 11. § 18
www.dacoromanica.ro
 261

ritoriul aceleT comunita tr. Legea ci-

vile, precum si legea politica, nu per-
de nicY-o-data din vedere de-a regle-
menta positiunea si drepturile streini-
lor intr'un stat bine organisat. Con-
form acestul principiti constituirea
nOstra politica ne arata, la art. I I, ca
totT streinil se bucura pe pamentul Ro-
manieT de tots protectiunea ce le-
gile in fiinta data persOnelor si a-
averilor in genere. Legea nOstra ci-
vile ne arata, la art. 6 si 11, Ca
ocrotirea persOner si averiT se acorda
cu aceeeasT mesura streinilor ca si
Rom aniior,
AstaclT streinul este considerat ca
un adeverat oaspe , si maT tote in-
tocmirile nOstre publice 11 considers
ca un bine-venit. Streinul insa, tot de
o data, e dator sa nu abuseze de
positiunea acesta, ce-T fac legile ro-
mane; daca insa atinge insitutiunile
nOstre, daca el turbura securitatea
publics , daca se foloseste de po-
sitiunea sa esceptionale de strcin
pentru a ne aduce pericol in locul
linistei ce i-am oferit, urmeza nea-
piirat, in cazul acesta, ca si Statul
sii. is mesurT esceptionale contra
streinulul.
NoT nu avem flier legile de es.
www.dacoromanica.ro
262

pulsiune, nici legile de estr adare

ale BelgieT din Octobre 1833 , Sep-
tembre 1835, Februarie 1846, Iuliti
1865, Marte si Iuniti 1874 (1). NoT
avem lcgea comung, legea penale
si art. 179 si 22o, cart ne aratA
carT sunt formalitgtile dupe cart
streini se trimit la urma for in cas,
de vagabondagit. MaT sunt si ore
care regulamente policienestT , care
preyed sederea streinilor in tera,
sati trecerea for provisorie. Conform
acestor regulamente intarite prin
ordonantele Regale Nr, 636 de la
26 Februarie si Nr. 1613 de la 27
Marte 188o, se acorda streinilor,
pentru a petrece in terA, termenul
ce ati cerut. Cu tote aceste, autori-
tatea locale IV reserva dreptul de
a revoca, chiar inaintea espirarel
acestuT termen, permisul de sedere,
nand streinul ar turbura ordina pu-
blicg, sari s'ar face vatgrnator so-
cieditii.
Constitutia insa ne impedicg ho-
tgrit de-a putea asela, prin vre-o
(1) Vedem clar, cum tin din talk celu mat liberale
§1 cele mat constitutional° din Europa, a trebuit, en
tote aceste , sr' se cercniasc6 de o multime de legl
profilactice contra turburfirilor, ce streinit pot aduce
Statulni. Ve4t Thonissen, la constit. belg. an. p.
382-389.
www.dacoromanica.ro
 263

lege ordinarg, penalitatea estradarii

streinilor in cas de delict politic.
Cad, in ceea ce privete delictele
ordinare, cum §i delictele politice,
sever§ite de Rom5.nr, art. 3, 4 §i 5
din codul penal arata cg. §i streinif
se pedepsesc in tern, pentru delic-
tele ce et ar fi comis aci , §i Ro-
manic se pot urmari in Statul nostru
pentru delictele ce ar fi sever§it in
Staturf streine.
In or ce cas ins. estradarea
pentru delicte politice nu este per-
misd.
415. Prin estradare intelegem fap-
tul prin care un Stat (la represin-
tantilor puteril publice dintr'o aka
tard pe un acusat de o infractiune
comisd acolo. Statul , ce reclama
estradarea cere pe acusat ca sa -1
traduca inainteajusticieT loculuT uncle
a pecatuit. Materia estraditiunii
este §i ea una din cele malt discu-
tate §i cele mac controversate in
*tiinta dreptuluT.A§a, Foelix (One
dice cg Grotius (2), Heineccius (3)

(1) Trait du droit international prive. T. II, p. 327

editia 1866
(2) De jure belli at pacis. Cart. II, capit. 21, seep%
II, IV §i V. (3) Proelectioues.
www.dacoromanica.ro
264

Vattel (I) Boehmer (2) Schmelzing (3)

Kent (4) i Homan (5) se pronunta
pentru credinta ca : or ce natiune,
conform dreptului gintilor, este o-
bligata a consimti la extradarea ce-
ruta de un alt Stat. Iar Voet (6),
Puffendorf (7) , Leyser (8) , Mar-
tens (9) , Kliiber (io), Henri Klu-
it (I I), Saalfeld (12), Schmalz (i3),
Mittermaier (4), Mangin(15), Story
(16), Wheaton (17) §i Heffter (i8), se
pronunta pentru credinta contrarig,,
ca adica: unde nu este tractat, con-
ventie internationale, nu pote fi cerere
de estradare. Foelix se intinde mult
asupra cestiuneT estradarilor, §i to 86
fete de la p. 326-363 studiaza i ne
arata jurisprudinta internationale in
acestA materiel precum §i legislatiu-
nea tutulor terilor asupra acestet
imprejurarT. Se pzlzeste insi, cu multa
circumspectiLne, a ne enuncia Ore-

(I) Cart.1, § 233 gi Cart.11, § 76 gi 77.(2) Proelectiones,

Cart. 11. Capit. '11, § 36. (3) § 161. (4) Vol. 1. p. 136.
(5) P. 53. (6) De stat., sectia 11, capit. 1, No. 6
(7) Elements, Cart. VIII, capit. Ill, § 23. (8)
Med. spec. 627, med. 10. (9) § 101. (10) §
66. (11) Da deditione profugorum, § 1, p. 7.
(12) § 40. (13) § 160. (14) rrocedura penale
germang, § 59. (15) T. 1, No 74. (16) § 626
gi 627. (17). T. 1, partea II, capit. 11, § 14, p.
140. editia 1864, Elemente de drept international.
(18) § 63.
www.dacoromanica.ro
 266

rea sa, daca adicg este trebuinta

de un tractat in regula pentru a
se acorda estradarea cerutg, sail
daca dreptul girqilor singur este
suficiente spre a obliga o natiune
sa cedeze la o asemenea cerere.
Nol gasim cu atat maT mutt in-
disp ensabile trebuinta de-a se cunosce
principiul adeverat ce trebue sa
domnesca in acestg. privintg , cu
cat, in codul nostru penal nu aflam
nicT un precept enunciat asupra ma-
teriel.
Si cu tote acestea, dreptul de re-
fugia, de unde isvoraste datoria es-
tradariT, este vechia, sacru si sadit
in tote monumentele istorieT antichi-
MOT. Diodore din Sicilia (I) ne vorbe-
sce pe larg de aceste locurT de retra-
gere si scApare, StreiniT veneaa la o
cetate vecina, ingenunchiati inaintea
templuluT cet5til ospitaliere si recla-
maa privilegiul salvaril, privilegiti,
ce era propriti unor locurr sfinte ,i
respectate. Athena poseda patru a-

(1) Cart. X111. pit. 29.

www.dacoromanica.ro
266

siluri de felul acesta (1), §i Roma

vedu mult timp templele sale ser-
vind de refugiti §i ocrotire chiar
condemnatilor (a). Da, de aceste
esemple , prin urmare, suntem da-
toll a ne povatui ca sä nu tradam
nici dreptul ospitalitatil sacre, nicT
regulele refugiulul , fara sa corn-
promitem tot-de-o-data indatorirea
ce ne impune morals sfinta §i drep-
tul gintilor. Si dar, vom dice : nu
avem nieT o nevoe de un tractat
regulat ca sa consimtim la estra-
dare ; nu avem insa tot de-o-data
nici o obligaOune, care sl ne im-
pue cu ori-ce pret estradarea. Cand
tractatul esista, casurile i tote for-
malitacile estradariT se preyed in-
teensul; cand acest tractat nu esista,
se caut4 moralitatea faptuluT ce se
atribue acusatuluT, perversitatea a-
cestuia, hecesitatea sociale, utilitatea
publica; tote aceste se cumpanesc in-
nainte ,i in urma se refusa sati se

k1) Samuel l'etit, Comm. in leg. atticas, p. 81.

(2) Digeste, de poenii, Cart. %UM, tit XIX, 1.
28, § 7.
www.dacoromanica.ro
 267

acorda estradarea, dupe impreju-

rarT. Nimic positiv nu se pOte aci
enuncia hotarit. Un singur esemplu
ar lumina pe deplin chestiunea...
Sunt call -va anT, de cand s'a comis
in capitala Orii, in centrul oraquluT,
o crimp, oribile. 0 muma Si fiica-sa,
din strada RenasteriT, ail fost stran-
gulate si jefuite. . . de treT asasinT,
carT erati doT ungurl si o femee un-
gara . Criminali, dupa perpetrarea
acesteT crime infioratOre, plecara la
Brasov, unde ail fost prinsi, judicatT
Si esecutatT. Presupunem ca acesta
crima era comisii, cu tote acele im-
prejurarT agravante, in Cara ungara,
de regnicoll de acolo; ca asasiniT ar
fi venit in urma la noT, unde ar fi
fost urmaritT si prinsT. Presupunem
cA, nu ar fi fost nici un tractat de estra-
dare reciproca. NimenT nu ar putea
sustine ca putem, in asemenea impre-
jurarT, lasa o asemenea crima nepedep,
situ; si de nu am consimti O. dam in
mainile justitieT ungare pe aceT asasinT,
acestia ar fi rmas nepedepsitT cad
art. 34 si 5 din cod. pen. roman
www.dacoromanica.ro
268

nu prevede de cat casul cand un

roman ar comite o infractiune la lege
afara din teritoriul teriT, si in urrna s'ar
reintOrce in Statul roman , sat
cand un strein ar comite asemenea
infractiuni pe teritoriul RomanieT.
Casul cand un strein ar comite o
fapta pedepsita de lege afara din
hotarul roman, nu este preveduta de
legea nostra pera.la.
Ast fel dar fiind imprejurarile, sun-
tern dispusT a priimi, de si cu ore-
care reserve, urm.t6rele deslusirT, ce
ne da Vattel in observarile sale asu-
pra dreptuluT gintilor.
El dice (1): Dar un ecsilat sat
un proscris a fost gonit din Cara
sa pentru o fapta ore -care. Natiunea,
la care el s'a refugiat, nu are drep-
tul de a-1 pedepsi pentru o infrac-
tiune comisa in tern streina ; cgcT
natura nu acorda nici omulul nicT
natiuniT dreptul de a pedepsi , de
cat numaT cand este vorba de apa-

(1) Si un exile on un banni a ete cliasse de sa pa-

trie pour quelque crime, 11 n'appartient point a la Na-
tion chez laquelle it se refugie de le pnnir pour cette
www.dacoromanica.ro
 269

rarea sati siguranta sa proprie. De

ad resulta ca nu putem pedepsi de
cat numal pe aceia cart ne vatarna.
Acest principiti este destul de la-
murit i drept, ca O. ne convinga

faute commise dans an pays 6tranger, car la nature

ne donne aux liommes et aux nations le droit de
punir que pour leur defense et lour sdret6; d'ou it suit
que l'on ne pent punir que cent, par qui on a ad les6.
Mais setts raison memo fait voir que si la justice de
chyle net doit en general se borner a punir les cri-
mes commis dans son territoire, it faut exepter de la
regle cos sc616rats, qui par la qualit6 et la fr6quence
babitnelle de leurs crimes, violent toute sfiret6 publique
et se declarent les ennemis du genre liumain. Les em-
poisonneurs, les assassins, les incendiaires de profession,
peuvent etre extirpds partout on on lee salsa; car ils at-
taquent At outragent toutes les nations, en foulant aux
pieds les fondements de lour surete commune... et comme
it est convenable do convaincre les coupables et de leur faire
leur prods dans tontes les formes, c'est une seconde
raison pourquoi on livre ordinairement les malfaitenrs
de cot ordre aux 6tats, qui out 6t6 le theatre de lours
crimes.Vattel, dr. des gene, liv. I, chap. XIX § 232
et 233. A se consulta Inca, asnpra acestei cliestinnI
delicate a estraditrilor §i Morin, repert On. do dr.
crlm. t. II, p. 62. Le Sellyer, trait6 de dr. crimin. t.
V, No. 1954. pliillimore, international lay. Faustin
Mlle, inetr trim. vol II p. 170-224, edit. 1866.- -Billet)
trait6 de l'extradition.--A se consul ta asemene o (Terri
recentl de mare valdre : Tractat de drept penal interna-
tional §i de estradare de Pasquale Fiore, profesore
de dr. intern. la Universit. din Turin.
www.dacoromanica.ro
270

pe d eplin a Baca justitia in gene-

ral nu pedepse§te de cat faptele co-
mise intr'un stat ore-care, esceptiu-
nea departeza de la legea comunI
pe aceT sceleratT , carT prin desele
for faptuiri culpabile, ataca orl-ce
siguranta publica declarandu-se ini-
mici genuluT uman. A§a otravitoriT,
asasiniT, incendiatoriT de profesie §i
altT semenT acestora, pot fi apucati
§i urmarip pretutindenT; cad eT ul-
tragiasa orl-ce natiune, sguduind din
fundamente securitatea comuna a orT-
carui stat fern esceptiune... cum dar
dupe tote aceste este indispensabile
a convinge pe cel culpabil de cul-
pabilitatea faptelor sale, trebue sa'T
facem un proces in regula; §i din
acesta imprejurare ne vedem obli-
gati cite o data de legea morale
sati de dreptul gintilor, de a re-
mite pe acest fel de faptuitorT in
maim justitieT aceluT Stat , care a
fost teatrul crimelor unor asemenea
criminalT."
Sa fie insa Inca o data bine larnu-
rit ca pentru orT-ce delicte politice
www.dacoromanica.ro
 271

pactul nostru fundamental opresce

hot it orT-ce posibilitate de estra-
dare.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII

Prefata . ........
STUDIUL XXI. - .
Art. 21. Libertatea
.
Par/.
VII -C1171

constilit(ei este absolutii.

Libertatea cultelor este garan-
tatil, intru cat insa celebrattunea
for nu educe o atingere ordlnei
public° sail bunelor moravurl.
Religlunea ortodoxa a resilrItu-
ha este Teltgiunea domInauta
Statu lui roman.
Biserica ortodoxii roailuil este
si remane aeatarnata de ori-ceebi,
riarhie streina, pastrandu9ti Ina
unitatea cu biserica ecumenica a
resaritului iu privinta doirmelor.
Afaeerile spirituale., canonice gi
diseiplinare ale bisericei ortodoxe
romae se vor regula de a singurl
autoritate siuodala centrala, con-
form mid, legi speciale.
Mitropolitii EpiscopiI EparbiotI
ai bisericei ortodoxe roinalne sunt
alesi dupil modal CO se determini
prin o lege speciala, . . . 47'14
STUDIUL XXII, Art. 22. Adele pta-
tulul civil sunt de atribu!iunea
autoritatii chile.
Intocniirea acestor acte VOL tre-
but sail precedil in tot- d'a -una bone-
dictiunea Tellgidsil, care pearn
casatora va il, obligatorie, afara
de casurile co se vor prevedea prin
anume . . . . . . . .7 94
STUDIUL XXIII. Art. 23, Inveta-
mental este Men
Libertatea invetilmentuluI este
garantatil, intim cat esereitiml ei
nu ar atinge bunele moravuri sau
ordina publics.
www.dacoromanica.ro
 Represlunea delictetor este re.
gulati, nnmai Kin lege.
Se vor inflinta treptat stole pri-
mare in tote comunele Romania'.
Invettitura in c1)1ele Statuluf
se du faro plan( .
Inviltatura prImara va fl obliga-
toile !mama tinerif romituf, pre-
tutindenea, undo so vor alla Insti
tulte stole prime°.
0 lege speeiala va regula tot ce
privete inviqamentul public . . 95 128
STUDIUL XXIV. Are. 24. Constitu-
tiunea garanteza tutulor liberta-
tea de a comunica si publiea ideile
si opiniunile Ion, prin grain, prin
mugs sj prin presa, fie-care Hind
riispumptor de abusul acestor ben.
tati to casurile determinate prim
codicele penale, care, in acest pri-
vintil, se va revisal si compleetat,
furl[ insa a se putea restrange drop.
tul in sine , sail a se intlinta o
lege esceptionale.
Delictele de presil suet judecate
de j aria.
Mci ceusura, nici 0 anal mesura
preventive pentru aparitiunea, yin-
derea sail distributiunea on -carei
publieatiuni, nu se va putea re.
1101114a.
Pentru publicatiuni de jurnale
nu este nevoe de autorisatiunea
prealabile a autoritatei.
Nici o eautinne nu se va cere do
la glari01, serlitorf, editori, tipo-
grail sj litograill.
Presa nn va 11 supusa aid-a-data
sub reglml avertismeutelor. Mc!
tut jurnal sari publicatiune nu Tor
putea 11 suspeudate sau suprimate.
Autorul este eespuntletor pentru
serlerile stile, jar in lapse. enteral.-
lul cunt respunetori sail girantul
sail editorul.
Vcr -ce jurnal trebue sal alba an
glrant respunaliitor, care sa se bu-
cure de drepturile clvile sl politico. 129-192
STUDIUL XXV, Art. 25. Secretul
scrlsorilor ci al depe.Illor telegram.
lice este neviolabil.
0 lege va determlna responhabi-
Mates agentilor guvernuluf pen.
www.dacoromanica.ro
 tru violarea scrisorilor si depesilor
incredintate postei4i telegrafului. 193-202
STUDIUL XXIV. - Art. 26. Romani'
ad dreptul a se aduna pacinic si
filral acme, conformiindu,e legilor
earl regulkil esereitare acestui
drept, pentrn a tracta tot Null
do chestiuni. Iutru acesta nu este
trebuintil de ant orisatiune preala-
bile.
AcestA dispositinne nu se va apl Ica
gi intrunirilor iu be deschis, earl
sunt cu total supuse legilor po-
litienesci . . . . . . . . 203-211
STUDIUL XXVII. Art. 27. Itomitnii
all dreptul a se asocia conforman-
du-se legilor earl regulkil exer-
citittl acestui drept . . . . . 215-228
STUD1111, XXVIII. Art. 28. Fie-care
are dreptul a se adresa la autori-
tattle publice prin petitiuni sub-
serise de catre una sail mai mune
perstine, neputend 1usit petitiona
de cat in numele sub-scri,ilor.
Numai autoritiltile constituite
an dreptul de.a adresa petitiuni
in nume colectiv . . . . . . . 229-238
STUDIUI, XXIX. Nici o
Art. 29.
autorisatiune proalabila tin este
necesarii pentru a se esercita ur-
mrtriri contra functionarilor pit.
Mid pentru faptele administratitt-
nq lor, de prtrtile latilmate, rc-
uidnend ensii neatinse regulele spe-
elate statornicite in privinta nil-
nistrilor.
Casurile si modul urmilrirei se
vor regula grin annum lege.
Dispositiuni special° in condi-
(Tie penal° vor determina 1)011101-
(4010 prepuitorilor . . . . . 239-256
SITDIUL XFX. Art 30. Mel nit
Roman, frir5, nut orisatinnea gut or-
'tuba, tilt pane antra in servicitil
unni Stat hart ca insusi prim a-
costa s5.'11 pet* nationalitatest.
Estradarea refugiatilor politiei
este °twilit . . . . . . . 257-271

www.dacoromanica.ro
 ERRATA.
Pug. Lin. In loc de : Ciiesce :
VII 21 Ae am
22 dispositiunn dispositiune
33 im in
XhI 32 Lampredi Rocco, Lampredi, Rocco
56 30 saerificis sa.crificiis
74 14-15 till are nn an are uici nn
amestec amestec
93 2 de41 Vedi
104 12 intr'iusnl con- ininnsul pe
tinuatorul continuatorul
112 31 privat art . privatA. Art.
128 31 Convorbirl e- Convorbiri (ken-
canon-lice. Ion nomice. Ion
Chien. p. 15
Editia 1870,.
Vol. 1.
116 30 intocmire ar eui intocmire a a-
testor qcoll al i0
131 22-23 fn in 1859 de IA 1857 in-
co..ce fu fAcut
gond
143 2 InnIA MIA
148 12 procesul principMI
188 16 esclusivement exclusis hnient
189 80 essentiele escentiefie
209 20 atunci numaI de CAL nmnat a-
tuncl

EditOrld.

www.dacoromanica.ro
 .......

.
.

-IL-Orr-4-
7.

----

-
-

s "
a

"
-
x.
r
.%°

oMt

,
°

.-"nrc.--wri,spalre

.mb

.4.410,-r:-.

-:..70..7-igntrpflp.-.Not

'
- "
=.2
' ,
A
."'r

www.dacoromanica.ro
-

WA,