TANOVICEANU
fPROFE[OR DE DREPT [1 PROCEDURĂ PEN.O.L..6. LA F.o.CULTME.o. JURIDICĂ DIN BUCUREFI.
TRATAT
DE'
DREPTJIPROCEDURÂ . '
PENALA
EDIŢIUNEtA tA DOUA
A eURJULUI DE DREPT II PROCEDURĂ PENALĂ
5F5E3E REVĂZUT fi COMPLECTAT 5F5E3E
DOCTRINA
de
Viniilă Dongoroz
Doctor in Drept Avocat.
,
JURIJPRUDENŢA
de
Eugen c. Decusară
Doctor i� Drept. Director. statisLjudiciara
� CU O PREFAŢĂ DE �
N.e. SCHINA
fon PRE[ EDINTE . CURTE.o. DE .o.PEL,BUCUREfŢl
www.dacoromanica.ro
PREF ATA
Stiinta dreptului penal, aceastei disciplinei juridicci infi-
nit de complexei, este de mai bine de un sPcol in neincetatei
intensd transformare. Cdnd se pare cei ultimul cuveint s'a spus
in aceastet stiintei, abia atunci se descoperd cci s'a mai nascut
o perspectivd a unor noui si vaste orizonturi. Nimeni nu ar
putea constata, la un moment dat, cei s'a deschis ultima pers-
pectivei, fiinelcci este imposibil de precizat cari vor fi aspec-
tele societeitii de mdine, bazele ei juridice, conceptiile ei mo-
rale si neizuintele ce o vor freimiinta. Ceici prin natura sa in-
timd, ca fi prin substanta sa, f tiinta dreptului penal este in
rea mai streinsei dependentii de aceastei infinitate de fatete
ale celui mai instabil conglornerat: societatea omeneascii.
Cercetarea istoricei a prineipiilor de drept penal pune in
lumina existenta unei constante corelatiuni intre aceste prin-
cipii, traduse in legi, si evolutiunea sociald.
Transformcirile din trecut ne dau certitudinea celor vii-
toare. Mai ales cd nu trebue uitat un lucru, si anume di ,Ftik -
ta penalei de astdzi este in dezacord veidit cu normele pozitive
in vigoare, cari in neintreruptul mers al societeitii, au perdut
pasul, rdmeineind cu mult in urmei. lard, de o parte, stiinta
dreptului penal modern pornind de la ideia, cei represiunea
i$i are fundamentul in necesitatea apeireirii sociale; iatei, de
cealaltd parte, legea penalei aetualei lovind cu sanctiuni si
acolo unde nu este pericol pentru societate. latei iarei$i, de o
parte stiinta penal% care recunoa§te eii pedeapsa nu poate
avea dealt un rol subsidiar, datoria Statului modern fiind
intdi de a preveni si apoi de a reprima; iatei, de cealaltei parte,
norma penalci in vigoare, care face din pedeapsd un scop, in
timp ce criminalitatea sporeste din cauzei cd societatea nu are
grijei de preintelmpinarea ei.
www.dacoromanica.ro
VIII
www.dacoromanica.ro
IX
www.dacoromanica.ro
rdurire indiscutabild. Ea a celletuzit si ceilebuzeae, alcituri de.
cele mai de seamei opere similare din Apus, intreaga aplica-
tiune practicel a legilor noastre penale, realizand astfel do=
Huta exprimatei de dansul, in prefata primei editiuni, de a
vedea jurisprudenta cat mai mult "infreititei cu doctrina.
Dar osebit de valoarea ei pentru aplicatiunea dreptului
penal, opera mi Tanoviceanu peistreazei dupei 12 cvni aceia$i
autoritate in desvoltarea teoretricd a principiilor acestui drept.
Pentru tandra noastrei doctrind, ea reprezintei modelul de sis-
tematizare, tezaurul de informatiuni rare, isvorul de lumina',
de care nimeni nu se poate dispensa.
Dovadd, extinderea pe care studiul dreptului penal a lua-
t-o la noi de la aparitimea acestei lucreiri ineoace.
De unde cele mai multe din studiile anterioare erau sim-
ple incerceiri informative, inspirate din tiatatele i monogra-
fide publicate in Occident, asistdm acum, duvet aparitiunea
Cursului" lui Tanoviceans, la lucreiri reusite de doctrind
penalei romeineascei $i la o expansiuve de interpretare destul
de remarcabilei.
Prin participarea lui Tanoviceanu si a valorosului seiu
colaborator, regretatul profesor I. Visoinl-Corneiteanu, la ma-
rile congrese internationale de drept penal si de aiintet peni-
tenciarei, s'au fdcut $i primele legeituri intre incepatoarea noa-
strii tiinta i cea apuseand.
Munca mi Tanoviceanu a dat roade, care au fost culti-
vate cu folos de succesorul sdu la catedrd, distinsul profesor
Iulian Teodorescu.
$tiinta are desigur trebuintei, pentru a proptisi $i a c14-
tiga cat mai multi adepti, nu numai de munea omului de ca-
binet, dar si de mana intreprinzeitoare a otganizatorului.
Prof esorul lulian Teodorescu, ajutat de elementele tine-
re, formate la lumina tiintei lui Tanoviceanu, organizeath
Cercul de studii penale, leirgind domeniut cercetdrilor si in-
tensificand contactul cu strdineitatea.
Este neincloios cei stiinta penalei, ca i oricare alta, nu se
poate afirma deceit prin formarea unei doctrine, in care sZ
se oglindeascei nouile idei san conceptiurui. Dacci codurile ad=
notate sunt de o nespusii utilitate pentru viata practicei a
dreptului, punand la inddmana practicienilor i teoreticieni-
icr mersul jurisprudentei, $i clath in materie penald s'au sue-
www.dacoromanica.ro
XI
www.dacoromanica.ro
XII
www.dacoromanica.ro
tiuni. Este fdrd indoiala cea mai frumoasa feigdduiald a tire-
rei generatii de penaliai din tara noastrd.
www.dacoromanica.ro
XIV
www.dacoromanica.ro
XV
N. r SCHINA
1924, Noembrie 1.
www.dacoromanica.ro
I. TANOVICEANU
?ascot 18 Ianuarie 1858 Mort 8 Aprilie 1917
LUCIA TANOVICEANU
Tie care m'al inclemnat $1 m'ai in-
curajat sii tipiiresc aceastd opera*, dar
care n'ai avut mulfumirea sil o vezi
publicatd, Ili inclzin tructul unei in-
semnate pligi a vigil mele.
Vet! fi de acum veglic impreunii fi
supuse aceleia0 soarte de amintire fi
de uitare.
www.dacoromanica.ro
PREFATA LA EDIT1A I-ct
www.dacoromanica.ro
2
www.dacoromanica.ro
3
www.dacoromanica.ro
4 ---
www.dacoromanica.ro
5 ---
www.dacoromanica.ro
6
www.dacoromanica.ro
7 --
De asemenea si in ceeace priveste doctrina, pe ltinga
marii penalisti francezi, germani, italieni i belgieni, ale ca-
rol nume vor rilmtine totdeauna in stiinta dreptului penal, am
consultat si operile cele mai moderne ale altor penalisti mai
putin cunoscuti, dar care de-asemeni au adus si aduc insent-
nate servicii stiintei. Dorinta noastra a fost cei sa prezentdm
publicului ci studentilor o opera constiincioasei i pusa la cu-
rentul doctrinei si jurisprudentei celei mai noud ssi sperdm
ca am realizat aceastei dorintei.
Pc leingei doctrina si jurisprudenta, in opera noastrei ne-
am preocupat foarte de aproape de istoria si filozofia, sau,
cu alte cuvinte, de trecutul i de viitorul institutiuttilor pe-
nale. Mai en seama in ceeace priveste istoria, cursul nostru
isi are individualitatea sa, fiindca-putini penalisti contem-
porani isi mai dau osteneala sei citeascei enormele in-fotio la-
tineti ale vechilor penalisti. Am crezut insei cd, uneori, eltiar
foarte adesea, este folositor sä ne suint la acoti vechi pre-
mergeilori, care au pus temelia stiintei penale, fiindcd, din
-studiul trecutului in legeiturd cu prezentul se poate intelege
mersul i tendinta institugunilor juridice, $tiinta staticci, a
institu,tiunilor juridice e o stiinta incomplectei, putem zice
falsei, fiindca institutiunile nu stau pe loc, ci necontenit se
transformei. Pentru a fi bine inteles, dreptul trebue studiat tut
numai static, ci si dinamic. Marii juriscansulti rornani au fost
perfect cunosceitori ai vechii legislatiwni romane.
In ceeace privote critiaa dreptului prezent i dorinta
intbundtedirei lui, am peistrat o desiiveirsitd independentd de
prejudeceiti fie politice, fie stiintifice. Cad am crezut o pd-
rere dreaptei, am expus-o pe fatei, feirei s?i ne gelndim ca unii ne
vor socoti reactionar, iar a4ii reisvreititor ori spirit paradoxal.
C find expune cineva faptele trebue sei caute ca expunerea
sei fie fidele ; dar cdnd se emite o idee ea trebue sei fie sin-
cerel. De aceea nu ne-am temut sei ne expunem peirerile noas-
tre, fiindcii, nu urmeirim nici un interes personal or de elasä,
sustindnd o certei piirere, ci dorim numai binele obstesc. Ideea
poate sei fie gresitd, dar ctind e cinstitei i pleacei din convin.
gere, oricine are drept sd-o combatd, nimeni nu are drept sa
ponoslueascei pe acel care o sustine.
www.dacoromanica.ro
8
1912, Aprilie.
11) In vol. al II-lea aceste insetnn'ari prin stele vor fi puse nu in tabla
de Inaterii, ci in cuprinsul vtwlutnului.
www.dacoromanica.ro
DREPTUL PENAL ROMAN
intractiunea nu e deoftt al doilea au ea miirime ; infrac-
tiunea nepedepsita. e eel dintLut si mai mare din toate relele.
Platon : ,Legi,
Donis nonet qui neperoit malls. P. litmus.
Asi se simte buna oillnduialli a Domniei, avand adicit
eel bun duiceata si eel au an azhei ne.
3latet at Mirelor. ,,Tesaur Pepin name, I, 328.
Greqala necertatil, Uri hotare deprinde a creste.
Oron2ca anonintd.
trn crime impuni est tin élément de desiru tion sociale
K. Guyaut ,,Esquisse d'une morales, p. WU.
www.dacoromanica.ro
10
www.dacoromanica.ro
11
www.dacoromanica.ro
12
www.dacoromanica.ro
13
www.dacoromanica.ro
14
www.dacoromanica.ro
15
www.dacoromanica.ro
16
www.dacoromanica.ro
17
www.dacoromanica.ro
18
www.dacoromanica.ro
19
www.dacoromanica.ro
20
www.dacoromanica.ro
21
www.dacoromanica.ro
22
www.dacoromanica.ro
23
www.dacoromanica.ro
24
www.dacoromanica.ro
25
IN TRODUCEREA FILOSOFICA
13 - La sfarsitul secolului al XVIII-lea, Dumont critica spi-
ritul putin filosofic al penalistilor. Crimnalistii imea
dânsul -- aunt oameni care n'au o cugetare proprie, care nu-si
1) Mommsen: Manuel des antiquités romaines. Le droit penal. Trad.
par I. Duquesne. Paris I. p. 198.
2) Fr. de Liszt: Lehrbuch des deutschen Strafrechts. Berlin, 14 §i
15-a ed. 1905, § 15, nota 13, p. 79. Vezi §i trad. francezA, Traité de droit
penal allemand, de René Lobstein. Paris, 1911, T. I, § 15, nota 13, p. 115.
In congresul socialktilor germani din 1906 din Mannheim, s'au consacrat
mai multe §edinte cestiunilor penale. Revue pénit. 1907 p. 654 urm. Impor-
tanta legilor penale a mai fost recunoscutA de d. Barboux In Franta, care
spuneA cu drept cuvAnt a Din toate legile care guverneaza omenirea,
legile penale sunt cele mai interesante : ele sunt InsArcinate de a apArA ill
de a ocroti libertatea cetAtenilor". Rev. pénit. 1910, p. 926.
La noi de asemenea aceastA importanta a fost recunoscutA de dol.
distin§i juri§ti §i bArbali de Stat: B. Boeresco. Des delfts et des peines.
Paris, 1857, p. 30; §i Al. Lahovari In Raportul asupra modificAril legisla-
tiunii penale romAne. Dreptul 1-72, an II. No. 13.
3) Carmignani: Teoria delle leggi della sicurezza sociale. Pisa, 1831.
T. I, p. 181-182. Conf. Laborde: Cours élémentaire du droit criminel,
Paris, 1891. No. 6 fine p. 7.
www.dacoromanica.ro
26
www.dacoromanica.ro
27
www.dacoromanica.ro
28 --
urmatoarele cateva linii, care exprima reflectiunile principelui
Dimitrie Ivanovici Nekhludov :
Obiectiunea ordinara care consista a se intreba ce facem
cu hotii i asasinii nu avea de mult timp nici-un sens pentru
el. Aceasta obiectiune n'ar avea sens, In adevar, deck dacá
pedepsele ar fi micwrat numarul crimelor, dacit ar fi indrep-
tat pe criminali, insa experienta probase lui Nekhludov ea se
intampla contrariul.
De atatea veacuri oamenii se obseniau sa pedepseascii in
fractiunile, le suprimase oare sau char le micprase 7 De-
parte de a le fi suprimat, departe char de a le fi mic*orat, ei
contribuise mult ca sit le desvolte, pe deoparte depravand pe
inchi0 prin osandele ce le dau sit indure, iar pe de alta, adao-
gand la suma crimelor acestor inchi0 crimele hotilor 0. a-
sasinilor propriile lor crime, ale acestor criminali cari Bunt
consilieri de curte, procurori, gazi, judecatori de instructiune,
oameni de politie i temniceri. Insa Nekhludov intelese indatit
ca lucrul trebuia neaparat sa fie astfel, i intelese ca daca So-
cietatea i ordinea sociala continua sit existe, aceasta nu pro-
vine- din cauza magistratilor 0 a crnzimei lor, ci din potriva
tocmai pentruca, dei ei exista, se gasesc Inca oameni care au
mila unul de altul i se iubesc unul pe altar (1).
In aceea0 opera, Tolstoi mai spune : Si cu cat studia
mai de aproape inchisorile i locurile d.e oprire ale osanditilor,
Nekhludov intelegea ca toate viiile raspandite-printre deti-
nuti, ca betia, jocul de carti, violenta, nerwinarea, toate aceste
vitii nu erau catu0 de putin manifestarea unui pretins tip cri-
minal inventat de eruditii in serviciul autoritatii, ci erau ur-
marea directa a aberatiunei monstruoase in virtutea careia
oarecari oameni si-au arogat dreptul de a judeca 0 de a pe-
depsi pe alji oameni. Nekhludov intelegea cit, in realitate, ca-
nibalismul bfitranului ocna, n'avusese origina in ocna, nici in
pustie, ci in ministere, in comisiuni 0 in cancelarii. El inte-
1) Leon Tolstoi: Resurrection. Trad. de Wyszewa. Paris 1901, p.
557-558. Aceastä idee paradoxalA nu e de altmintrelea nouA, cAci e com-
bAtutA de Lactantiu (250-325 p. Chr.), care socote§te eroare grosierA
cugetarea celor care cred cA acel care pedepse§te pe vinovati, devine el
Insu§i culpabil pentru aceia. Non exiguo falluntur errore qui censuram,
sive humanam sive divinam acerbitas nomine infamant, putantes nocentem
dici oportere, qui nocentes adficit poena. De ira Dei, Cap. XVII, No. 6.
www.dacoromanica.ro
29
www.dacoromanica.ro
30
www.dacoromanica.ro
31
www.dacoromanica.ro
32
1. Risbunarea
b) Vezi: Vaccaro, Genesi e funzioni delle leggi penali, ed. III, Torino
1908; P. Cuche, Traité de scien e et de legislation pénitentiaires, Paris 1905;
Ad Prins, La defense sociale et les transformations du droit- penal, 13ru-
xelles, 1910; Gaulder, De la peine et de la fonction du droit penal, Paris
1893; R. Saleilles, L'individualisation de la peine, ed. II, Paris 1909.
www.dacoromanica.ro
33
www.dacoromanica.ro
34
ragr. 197) ; cand cineva rupe dintii altuia, trebue sg. se mph'
dintii sai" (paragr. 200) (1).
Ce e drept ca talionul nu e o regula absolutä in codicele
Hammurabi, ci uneori el e inlocuit cu pedepse pecuniare
(vezi paragr. 198, 199, 201), insa in regard generala pedeapsa
infractiunii in acest coclice e talionul, care reprezinta rAsbu-
narea socialti.
20 ' - Contimporan cu codul lui Hammurabi (a) se crede cii au
fi si codul imparatului chinez S'cium, care a domnit prin se-
colul XXIII a. Chr. (b).
In acest codice se prevede de asemenea rasbunarea pri-
vata si talionul.
21 - La Evrei, in Exodiu, care e inspirat de codicele Ham-
murabi, se gaseste scris :
Vei plati suflet pentru suflet, ochiu pentru ochiu, dinte
pentru dinte, manä pentru mina, picior pentru picior, arsura
pentru arsurá, ranä pentru rand, viinätae pentru viinatae" (2).
22 Acelasi sistem al talionului il giisim la Greci si la Ro-
mani, in vechiul drept.
Achile ucide 12 Troiani ca pedeaps5 a mortii lui
Patrocle (3).
El era sistemul sustinut de Pitagoras, cad Aristoteles,
in Etica sa, numeste talionul dreptatea pitagoriciang. Solon,
dupa cum afirmä Diogene din Laert, impingea severitateca si
www.dacoromanica.ro
35
www.dacoromanica.ro
36
www.dacoromanica.ro
37
www.dacoromanica.ro
38
www.dacoromanica.ro
39
www.dacoromanica.ro
40
www.dacoromanica.ro
41
www.dacoromanica.ro
42
www.dacoromanica.ro
43
www.dacoromanica.ro
-- 44
doilea peutru ca ceilalti sa se pazeascil de a fi pedepsiti
astfel (1).
36 - La Romani aceeasi idee inspirg pe filosofi i pe cea mai
mare _parte din jurisconsulti.
Astfel Cicerone spune : Orice eertare i pedeapsA...
este pentru binele obstesc" (2). El admite cMar pedeapsa con-
fischnii In seopul ca iubirea oopiilor sä facg, pe pärinti mai
credinciosi Statului (3).
Quintilian de asemenea spune ca Orice pedeapsii mizu-
este spre pildä iar nu spre rlisplata räului faout" (4).
Nimeni insii nu s'a ocupat mai mult i n'a exprimat mai
bine aceastä idee dee& filozoful Seneca, care in multe din
scrierile sale cautli sl arate caracterul utilita.r al pedepsei, in-
spirfindu-se desigur de la ideile plaboniciane.
Pedeapsa spune Senecanu se da. din pricina menieL
ci pentru pazä.... ; ea va privi nu cele trecute, ci pe cole vii-
toare". In urmii, citeazä, euvintele lui Platen.: Nici un om in-
telept nu pedepseste pe cineva fiindcä a gresll, dar ca si mr
mai greseasca" (5).
Seneca tine mult sá dovedeascii afirmatiunea sa c pe-
deapsa nu se a din mil, i crt nimic nu se potriveste mai
putin pedepsii ca ura.
Cäci zice dansul eine Ii nraste membrele sale a-
tunci ciind le tae t Nu e aceea urg, ci o trista ingrijire a boalei.
Vcidem cânii turbati, omarim boul greaznic i neimblanzit_
tAem vitele bolnave, ca sfi nu se bolniiveascii. turma... Nu ura.
www.dacoromanica.ro
45
www.dacoromanica.ro
46
www.dacoromanica.ro
47
www.dacoromanica.ro
48
1) Ibidem: Livre IV, art 1, No. 6, P. 400. Confr: Aul. Geliu, Noct.
Attic. VI, cap. 14. Id circo veteres quoque nostri exempla pro maximis
gravissimisque poeuis diccbant-.
2) J. Bodin: De la Republique, Edit. 1583, p. 721, Livre V, chap. 2.
3) M. Montaigne: Essais, Livre II, ch. %, III. Conn.. §i citarea d-lui
Maxwell, Bulletin de l'institut general psychologique lOôme, armee 1910, p.
232, Action psychologique des peines.
4) Nypr ls: Complement de la Theorie du code penal de Ad. Chau-
veau §i F. Hélie. Bruxelles, Ill, p. 25 arata ca Farinaceu s'a dascnt In 1554,
Irma credem ca aceasta afirmare e gre§ita. Jousse in Traité de la justice
criminelle, T.1, Preface, p XLVIII, spune ca Farinaceu s'a nascut la 30 Oct.
1544. Adaog a F.rinaceu singur spune in 15 8, ca el are 44 de ani. Ce e
drept ca tot el spune in 8 Mai 1598, ea e In vârsta. de 52 ani.
5) P. Faruzacii: Praxis et tneoricae crimmalis. Libri duo. Francofurti
1597, p. 238. Lib. I, Titl. Ill. Quaest. 17 AO. 2.
www.dacoromanica.ro
49
www.dacoromanica.ro
50
www.dacoromanica.ro
51
www.dacoromanica.ro
-- 52
Unde e trebuinth ca inimicii sa consimtá sä fie dezarmati of
eontinuti I" (1).
De altmintrelea si Bentham, ca 6i ali scriitori deja citati,
recunoaste c scopul principal al pedepselor e de a preveth
)infractiunile. Afacerea trecuth nu e deck un punct, viitorul e
infinitul. Infractiunea trecuth nu priveste deck un individ,
infractiunile viitoare pot ssa-i loveascii, pe toti" (2).
www.dacoromanica.ro
53
www.dacoromanica.ro
54
www.dacoromanica.ro
55
www.dacoromanica.ro
56
www.dacoromanica.ro
5T
www.dacoromanica.ro
58
www.dacoromanica.ro
59
www.dacoromanica.ro
60
1) A. de Pearbach : op. cit., edit. XIV, Par. 8 $ti urm. mai ales paragr.
16 (p. 39).
2)G. Carmignant : Teoria delle leggi della sicurezza sociale, Pisa,
1832, T. III, p. 22 si 23, Lib. III, cap. I.
3) In adevar Quintilian, Institut. orat. V, No. 9, ne spune ca areopagui
a condarnnat la moarte pe un copil care scosese ochit la dteva dor!, pen-
trucA aceasta dovedea o fire foarte rea, i dad acest copil ar fi alttns mare,
era temere sa nu fad eau la multi oameni.
4) Paola e Gina Lombroso : Cesare Lombroso. Appunti sulla vita,
Fratelli Bocca, 1906, p. 220. Volumul a apArut la Milan, Hoepli. Volumul al
II-lea din Uomo delinquente a apArut abla in 1889.
5) Torino &Weill Bocca; 1897 WI_ I, 32+652, vol. II, 576, vol. III, 677.
www.dacoromanica.ro
61
1) Confr. si prefata d4ui E. Ferri, dela 'edit. fr. a operii sale La soclo-
logie criminelle. Paris, 1905, p. I, in care dinsul citeazI i alte opere se-
oundare dela Inceputui. scoalei-scrise de Garofalo si de dAnsul.
2) Revue philosophique. Th. Ribot, 1885, N-le 6, 7 si 8.
3) G. Tarde: Criminalité comparée. Paris, Akan, 1886.
4) C. Lombroso : L'homme crian4te1. Paris, 1887.
5) R. Garofalo : La Criminologie, 5-a ed. Paris, 1905.
6) L. Ferri:: La sociologic criminetle (2-a er.). Paris, 1905.
www.dacoromanica.ro
62
www.dacoromanica.ro
63
1) Cum a ndscut noua scoald": Tat Al meu avea ceva mai mult de 30
de ani and fu chemat sdirig manicomiul din Pavia. NerAbdator sa aplice
la noile studii propriile forte si plin de entuziasm pentru moteda experimen-
talA, in tamp de 3 ani se puse cu ardoare sä mgsoare i sA confrunte ne-
bunii cu criminalii, de care trebuise sl se ocupe in mod incidental si cu nor-
malii, din ce in ce mai mult convinendu-se Ca oarecare deosebire substan-
tialà trebuia sä existe intre unii si altii, dar färä sä isbuteasa sk gAseascA
nodul, sintea diferentialà. CAnd iatä ca in o rece dimineatA din Decembrie
1876, anatomatiand craniul banditului, Vite lla, gas! o intreagk serie de de-
formatiuni, care faceau sa semene cu craniul unei maimute inferioare. Prin-
tre celelalte deformatiuni (anomalii) o enormä gropita care se aprofunda la
baza craniului (occipitalà), acolo unde se imbina cu vertebrele, care pentru
aceea tatal men o numi occipitala millocie.
Fu aceia o lampa revelatoare. La vederea acelui craniu (zee tatal
meu), imi apare deodatä, ca o largä ampie sub un orizont aprins, iluminata
problema naturei infractorului, care trebuia sä reprodua in timpurile noa-
stre caracterul omului primitiv si mai jos pAnä la carnivori". Paula e Gina
Lombroso, Cesare Lombroso.. Appunti sulla vita. Le opere. Torino 1906.
www.dacoromanica.ro
64
www.dacoromanica.ro
65
www.dacoromanica.ro
66
www.dacoromanica.ro
67
www.dacoromanica.ro
68
www.dacoromanica.ro
69
www.dacoromanica.ro
70
www.dacoromanica.ro
71
1) Contra tipului criminal, prof. de Listz Die neuer ideen in der Stra-
frechtswissenschaft, in Deutsche Litteraturzeitung XXVII, nr. 11 si 12 din 906.
a) Giuseppe Vidoni, Sull'attuale evoluzione dell'antropologia criminale,
in Scuola Positiva, 1922, p. 465.
b) Lombroso et Ferrero, La femme criminelle et la prostituée, pag.
250, Paris.
c) !dem, p. 312.
d) Mem, p. 124.
e) En Ferri, La Sociologie p. 83. Paris, ed. II, 1914; E. Garofalo, La
Criminologie, p. 71, Paris, 1905.
f)Tipul-criminal a lost combätut la Congresele de atitropologie cri-
ininala de la Buxelles de Drill, Tarnowski, dr. Ifouzd si Warnots, iar la cel
din Geneva de Naecke.
A se vedea : Dr. E. Chazal, Les anormaux psychiques, p. 39 ; Dr. M.
de Fleury, Llme du criminel, XI; Dr. P. Aubry, La contagion du meurtre,
p. 19 ; Dallemagne, Stigmates anatomiques de la criminalité 1 Dr. Corre,
www.dacoromanica.ro
-- 72
tiuni e inchisa pentru penalisti, nimic ne impiedichnd insii
pe antropologistii-criminologi sh continue cercetgrile kr.
Dar dacá tipul-criminal bazat pe stigmatele externe (ana-
tomico-morfologice) e complect inläturat, numerosi sunt insh
criminologii cari admit existenta unui tip-fizionomic do-
bandit din cauza felului de viatà, a mediului, a obisnuintei,
etc., iar nu ingscut pe care autorii l'au denumit tipul pro-
fesionistului infractor.
De altfel, cu date abundente si riguros verificate, s'a
constatat cà in toate indeletnicirile exista un tip-profesionist,
cu o anumitä fizionomie, datoria tocmai influentelor exerci-
tate de conditiunile de viata creiate de profesiunea pe care o
are un individ.
Astfel se citeaza tipul-profesionist al preotului catolic,
a magistratului francez pang acum vreo 20 de ani, pentru a
nu vorbi dt alti profesionisti in special meseriasi si negus-
tori cari au un tip si mai bine pronuntat.
Toti acei cari au stucliat pe infractori, in special pe cei
de obiceiu, cari se stie ca sunt adevärati profesionisti ai cri-
mei, nu au putut sa nu recunoascä existenta tipului-profesio-
nist la acesti infractori (a).
Detentiunea indelungà sau frecuentä, contactul cu indi-
vizi animati do aceleasi porniri, fac pe acesti infractori sg.
se imite, sa se apropie in toate manifestatiunile lor. In spe-
cial intre detinuti mai ales când stau la un loc, exista tot-
deauna unul din ei cari joaca un rol si o influentä fascina-
toare asupra celorlalti. Tinuta sa, gesturile sale, privirea,
mimica, limbajul, preferintele si. apucrtturile sale, toate sunt
imitate si adoptate de ceilalti, can la randul kr vor fi object
de atentie mai thrziu pentru cei novici.
La toate acestea se mai adauga necesitatile vietii Ohl in
www.dacoromanica.ro
73
www.dacoromanica.ro
74
www.dacoromanica.ro
75
www.dacoromanica.ro
76
www.dacoromanica.ro
77
www.dacoromanica.ro
-78
sea 1-a confirmat. M'am dus de mai multe ori in inchisori si
in ocne, i, fara sa cunosc de mai inainte genul de erima co-
mis de indivizii pe care ii observam, am putut adeseori sa
disting pe condamnatii de omor de condamnatii de furt san
de exeroeherie. Dupa notele mele nu m'am inselat deck de
7 sau 8 ori la suta" (1).
74 ' Daca voim sa cautAm in literatura un precursor al teorii-
lor lombrosiene, vom gasi inainte de Dostojewky un alt ro-
mancier, mult ponegritul Eugene Sue, care in romanul san
Les Mystéres de Paris, a descris in chip magistral tipul cri-
minalului. (a).
Tata cum descrie Sue pc, unul din eroii romanului sau,
un hot si asasin poreelit Maitre d'Ecole :
Ochii sai cenusii, foarte mici,foarte vioi, foarte rotunzi,
sclipeau de cruzime, fruntea sa turtita ea aceea a unui tigru
se ascundea pe jumatate sub parul des, capul sau disproportio-
nat de mare sta infipt intre umerii largi, ridicati, pnternici
si dim*. El avea brat& lungi, musculoase, miina mica, gra-
sa i paroasa piina in vilrful degetelor".
Mai departe vorbind de un alt asasin poreclit Gros Boi-
teux, ne spune : ...
fizionomia sa era bestiala, ea a celor
mai multi din tovarasii sai, iisemanandu-se malt cu figura
buldogului, ochii miei i salbatici, pometii obrazului esiti in
afar* maxilarele enorme, eel inferior foarte proeminent si
inarmht en dinti lungi".
Si in felul acesta Eugene Sue descrie cu o preciziune
lombrosianii alte fipuri, insotind toate aceste portrete cu o
minunata analiza a psihologiei criminalulni.
75 Vom adaoga ea tipul criminal a fost sustinut de prof.
Th. Ribot in leetiunea de deschidere a cursului sau de psiho-
logic experimentala (2) si de Max Nordau, inteun articol pu-
blicat in La Revue" (3), si cii. insusi M. Benedict in Con-
gresul de antropologie penala din Roma, zicea in 1885 ea mi-
www.dacoromanica.ro
79
www.dacoromanica.ro
80
www.dacoromanica.ro
81
www.dacoromanica.ro
82
www.dacoromanica.ro
83
www.dacoromanica.ro
84
www.dacoromanica.ro
85
www.dacoromanica.ro
86
www.dacoromanica.ro
87
www.dacoromanica.ro
88
www.dacoromanica.ro
89
www.dacoromanica.ro
90
www.dacoromanica.ro
91
1) Ibidem, p. 17.
2) Dr. Wladimir Tshisch : Les types crimmels d'apres Dostoievsky
compte rendu du V-eme Congres d'anthropologie criminelle, p. 138.
3) Dostojewsky: Crime et chatiment. Paris. Plon-Nourrit, 11-eme 6d. T.
II, p. 299.
4) Ferrus: Des prisoniers, de Yemprisonnement et des prisons, Paris,
1849.
5) Ce qu'il y a de plus rare, c'est un criminel qui se repent". Enz. de
Girardin. Droit de punir p. 68.
6) Abatele Reynaud preotul coloniei penitenciare din Eyses (Loi et-
Garone) care avea o practica de 20 de ant in studiul infractorilor, spune ea'
marii criminali intrebati asupra remuscar for imi räspund aproape toti ca
n'au nimic de regretat. Anestezia constiintei lor este.cornplecta". ascurs la
Congresul Uniunei intern. de drept penal din Petersburg, pronuntat in 1&
Septembrie 1902. Discours au Congres de St. Petersburg-Tonneius, 1903,
pag. 5 si 9.
www.dacoromanica.ro
92
www.dacoromanica.ro
93
www.dacoromanica.ro
94
www.dacoromanica.ro
95
www.dacoromanica.ro
96
www.dacoromanica.ro
97
www.dacoromanica.ro
98
www.dacoromanica.ro
99
www.dacoromanica.ro
--s- 100
www.dacoromanica.ro
101
www.dacoromanica.ro
102
www.dacoromanica.ro
103
www.dacoromanica.ro
104
www.dacoromanica.ro
105
www.dacoromanica.ro
106
www.dacoromanica.ro
107
www.dacoromanica.ro
108
www.dacoromanica.ro
109
www.dacoromanica.ro
110
www.dacoromanica.ro
II
www.dacoromanica.ro
112
www.dacoromanica.ro
-7 113
www.dacoromanica.ro
114
www.dacoromanica.ro
115
116 Unii tagaduesc puterea educatiunei, altii ii dau o impor
tanta decizivg.
Sunt mil de seoole de and roua cerului cade pe stand,
farä ca ssa le fad. roditoare" zicea Diderot. Din ghinda din
care creste stejarul adaogh" Franklin, nu va esi niciodata
un m'ar".
Educatiunea zice la rfindul sau La Bruyère nu da
omului altA inimii, nici alta complexiune" (1).
Tot arat de sceptici in privinta educatiunei sunt Schopen-
hauer, Lombroso, Thomson, Wakefield si mai cu seamA Maud-
sley.
Vorbind de caractere Schopenhauer spune ca el e abso-
lut ineorigibil, fiindc6 toate faptele omului isvorgsc dinteun
principiu intern, in puterea caruia omul, sub aceleasi impre-
jurári face totdeauna acelasi lucru, si nu poate sá faca alt-
fel" (2).
Lombroso deasemeni, crede impreuna cu Guerry ca, rils-
pandirea culturei si a educatiunei nu are nici un raport, nici
de anologie, nici de opozitiune cu tendinta la erimg si sinu-
cidere, si cgt educatiunea, pe care noi o credem modificatorul
suprem al naturei omenesti, pu are nici o influanta, nici in
bine, nici in rau" (3).
E curios &à, Englezii cari s'au ocupat foarte mult de cesti-
unile penitenciare si la care criminalitatea nu e atit de intinsä
ea pe continent, se aratà tot atat de descurajati, poate chiar
mai mult deck ceilalti. Când cineva va ajunge sii convertea-
scá un vechiu hot, in lucrator cinstit zice Thomson va
putea sil schimbe si o vulpe in cane domestic" (4). Ace leasi
pesimis il aratà si Wakefield, directorul inchisorii din Newga-
te (Londra) : Foarte putine sunt cazurile in care un om, o
femee sau un copil devenit hot sä inceteze de a fi astfel. Ex-
eeptiunile sunt atfit de rare, in cat nu merit4 sa fie citate. Ori-
care ar fi eauzele, faptul este &it hotul se indreapta rareori,
putem zice niciodafe (5).
www.dacoromanica.ro
116
www.dacoromanica.ro
117
www.dacoromanica.ro
118
www.dacoromanica.ro
119
www.dacoromanica.ro
120
www.dacoromanica.ro
121
www.dacoromanica.ro
122
www.dacoromanica.ro
123
www.dacoromanica.ro
124
www.dacoromanica.ro
125
www.dacoromanica.ro
126
www.dacoromanica.ro
127
www.dacoromanica.ro
128
www.dacoromanica.ro
129
www.dacoromanica.ro
130
tinulilor din inchisori. In Congresul penitenciar din Londra, unol din mernbrii
a zis: Societatea e in mare parte raspunzAtoare de crimele ce se comit; in
aceste locuri blestemate unde ea aduna pe räufäcatori ce sävArsesc un mare
numar de infracliuni....". Vezi R. Roland, De l'esprit du droit criminel, p. 451.
Vezi si cuvintele deputatului socialist german Haase, ta acelas congres.
www.dacoromanica.ro
131
www.dacoromanica.ro
132
www.dacoromanica.ro
133
www.dacoromanica.ro
134
www.dacoromanica.ro
135
www.dacoromanica.ro
136
www.dacoromanica.ro
137
www.dacoromanica.ro
138
www.dacoromanica.ro
139
www.dacoromanica.ro
140
www.dacoromanica.ro
-- 141
www.dacoromanica.ro
142
www.dacoromanica.ro
143
1) Hugo Grotius : De jure belli. Lib. H, cap. XX, paragr. 9 $i notele lui
Barbeyrac.
2) Op. si loc citat, care admite $i comparatiune lui Democrite $i
a lui Filon.
3) Proal : Le crime et la peine, p. 390. Dr. Gustave Le Bon scrie O
vipera, un chine turbat m rnusca; putin imi pash sh. $tiu dach ani-
malul este or nu raspunzätor de iapta sa. Eu caut sh mh apar knpiede-
cându-I de a ma vhfama, $i de a vatIma pe altil; iath singura mea preocu-
pare. Nu e faraindoiala vina unui individ dacä e bun san ran, cum nu e
vina lui daca e frumos or urit, inteligent or stupid, sanhtos or bolnav. Ni-
mic insa nu-I impiedica in aceste cazuri de a fi rhsplatit sau pedepsit de
natura sau de oameni pentru calitäti sau vitii asa de independente de vointa
lui, precum este conturul ochilor or forma nasului". Revue philos (Th. Ribot),
T. XI, (1881, Mai), p. 519.
4) Locke : Traité du gouvernement civil, ChaP. 1.
5) Dione Casiu : Vita Augusti (Confr. Dan Clasenius: Commentarius in
constitutiones criminales Caroli V imperatoris. Francofurti et Lipsiae, 1685,
p. 3). Si in aceasta legjuitorii imjta pe medicii -cel buni care toe mem-
hi ele cele cangrenate ale bolnavilor, ca sh nu se intinda cangrena asupra
restului corpului, chci aceea$ e ratiunea-mentru care se scot eel, rhi din Stat,
pentru ca nu cumva cei buni si cinstiti sa se strice prin vitiile lor".
6) Vezi Proal : Op. $i loc cit.
7) Dr. E. Laurent : Les habitudes des prison de Paris. Prefata d-rului
Lacassagne, p. IX.
8) Max Nordau : La Revue, 1902 Oct. 16, pag. 164.
9) Dr. E. Lacassagne : Op. 5i loc citat: Prefata p. VIII, din care am ara-
tat mai sus (No. 71 nota) ca a fost sustinuta de Max Nordau.
www.dacoromanica.ro
144
www.dacoromanica.ro
145
www.dacoromanica.ro
146
www.dacoromanica.ro
147
www.dacoromanica.ro
198
www.dacoromanica.ro
149
www.dacoromanica.ro
150
www.dacoromanica.ro
151
www.dacoromanica.ro
152
www.dacoromanica.ro
153
www.dacoromanica.ro
154
www.dacoromanica.ro
--- 155
www.dacoromanica.ro
156
www.dacoromanica.ro
157
www.dacoromanica.ro
158
www.dacoromanica.ro
159
www.dacoromanica.ro
160
www.dacoromanica.ro
161
170 -
adversar al pozitivismului penal.
Si nu e numai eat.
Dupa scoala clasich penalii pedeapsa e cu atat mai mica,
cu cat forta impulsivA care lucreazii asupra vointei e mai
mare, si viceversa ; aceasta e natural fiindcA scoala intern e-
iazA penalitatea pe liberul arbitru, care e cu atat mai redus
cu cat forta impulsivA e mai mare si cu atat mai larg in ca-
zul contrariu. Aceasta insA dupà cum observg Garofalo, con-
trazice in mod vklit interesele apkkii sociale, cAci tocmai
acolo unde forta impulsivA e mai mare, este trebuinta de for-
ta avulsivA mai puternicA (.1). Aceasta era si pkerea frenolo-
gului Gall, unul din primii cari au dat pedepsei rolul de aprt-
rare ?;Icialri. (2).
Infractorul nascut, sau aeela care din cauza mediului so-
cial nefavorabil a devenit infractor de obiceiu, trebue pedep-
sit mai putin aspru, dupà scoala penalA clasicA, deck acela
care nu s'a iallat in aceste imprejurari. Vorbind de sAvarsirea
crimei, Proal zice : Lupta in contra ei rare ori e imposibila.
Dar cat de greu e pentru aeela care adeseori, prm greseala
pkintior sai, aduce nAscandu se o naturà ingrath ! Departe
a) Garcon, Le droit penal, p. 144, Paris 1922, in acelas sens Saleilles,
op. cit., p. 79.
1) Garofalo: Criminologia, ed. 2-a, p. 363.
Sur les fonctions du cerveau et sur celles de chacune de
2) Gall:
ses parties, T. I, p. 356. El sustine cl pedeapsa trebue sg fie cu atat mai
asprg cu lat aprlicarea indivklullui e mai tare; cgci nu mai e verba de o
culpabilitate interioarg, nici de o justitie in sensull cel mai sever, e vorba de
trebuintele societätii, de a preveni infractiunile, de a corige pe infractor, si
de a pune societatea in sigurantg contra acelora car sunt mai mult ori mai
Putin incorigibili". Dupg Actes du Congres d'Anthrop. crim. de Rome, p.55,
1, Tamoviceanu vol. 1. 11
www.dacoromanica.ro
162
www.dacoromanica.ro
163
171 - Vom mai observa ea, dupa scoala pozitivista penala, in-
fractiunea cercata dar neisbutifa atrage aceleasi consecinte ea
si cea isbutita, fiindca infractorul arata aceeasi perversitate
si a facut tot posibilul ea sa indeplineasca infractiunea.
Este evident ca infractorul care n'a isbutit, este tot atilt
de greu ca sa se adapteze mediului social pe cat este de greu
172 -
eelui care a isbutit in infradiunea sa.
Infine, vom spune ca, de oarece masurile care se ian de
societate contra infractorilor sunt niste simple masuri de apa
rare, iar nu de pedepsire, ele- nu pot fi socotite, stiintific vor
bind, ca un cc dezonorator, precum nici eulpabilul nu poate
fi socotit ea o fiinta, care merita sa, fie urata. Dupa cum nu
e vinovat uratul de uraciunea sa fiziea, prostul de slabi
ciunea sa intelectuala, bolnavul de starea sa patologica, tot
astfel nu trebue sa fie neat nici infractorul pentru uraciunea
sa morara.
173 0 ideie foarte gresita exprima dar G. Tarde cand zice
E evident ea e o nenorocire de a fi pervers, cum este de a
se naste prost, eu conditiunea totusi sa continuant a pedepst
manifestatiunile perversitatii, a ne indigna contra lor, a le
critica, a le lira, cum cineva rade de prostii" (1).
Cu mult mai rational ne pare E. Ferri.
Dupii ce arata ea in veacurile trecute Ae credea chiar in
responsabilitatea nebunului, pe cand acum se asimileaza cri-
minalul nebun cu nebunul propriu zis, declarandu-i pe aman-
doi neresponsabili, insa luiindu-se masuri de aparare in con-
tra lor, dansul adaoga aceste cuvinte : Infractiunea i nebu-
Ida sunt data nenorociri ; sal le tratam pc amandoua fara ura.
dar sa ne apargm -de amandoua" (2).
www.dacoromanica.ro
-- 164
www.dacoromanica.ro
165
www.dacoromanica.ro
166
www.dacoromanica.ro
167
VII. Apendice.
Wm vorbi aci de ceeace s'a numit terza scuola sau scuola
critica.
Dela inceput facem rezervele noastre asupra cuvântului
scoalà, aplicat la oarecare divergente sau idei particulare in
sanul aceleiasi scoale. Nu am primit calificarea de scoala
franco-belgianä, sau scoala sociologicA, relativ la aceea va-
rianta. a scoalei pozitiviste, care da o mai mare importanta
factorului social, desconsiderand sau aproape neghnd elemen-
tul biologic al infractiunii.
De asemeni, nu putem admite asa zisa scoala eclectica, de
care vorbeste P. Cuche (3), si nici terza scuola.
In realitate nu pot fi decat doua scoale fundamentale :
:scoala clasica si scoala pozitivista penalà, diferind profund
una de alta prin baza pe care o dau penalitatii, prin metoda
stiintifica si prin consecintele pe care le trag din princi
piile kr.
Daca vom numi scoala mice varianta a uneia din cele
douà scoale, nu va trebui SA vorbim numai de-a treia scoala,
ci de a treizeoi si treia scoalä cel putin ! (4).
1) Bertattld : Cours de cod penal. Paris, 1873. Prefata din 1859, p. IX.
2) Ibidem: la finele lectiunei V-a, p. 95.
3) Rev. penit. 1907, p. 944.
4) Mai ales In Germania divergentele asupra diferitelor principii ale
dreptului sunt foarte numeroase si greu de reztimat.
www.dacoromanica.ro
168
www.dacoromanica.ro
169
www.dacoromanica.ro
170
www.dacoromanica.ro
171
www.dacoromanica.ro
172
www.dacoromanica.ro
173
www.dacoromanica.ro
174
www.dacoromanica.ro
175
www.dacoromanica.ro
176
www.dacoromanica.ro
177
www.dacoromanica.ro
178
www.dacoromanica.ro
179
www.dacoromanica.ro
180
www.dacoromanica.ro
181
www.dacoromanica.ro
182
www.dacoromanica.ro
183
www.dacoromanica.ro
184
www.dacoromanica.ro
185
www.dacoromanica.ro
186
www.dacoromanica.ro
187
www.dacoromanica.ro
188
www.dacoromanica.ro
189
www.dacoromanica.ro
190 .
IN TRODUCTIUNEA ISTORICA
www.dacoromanica.ro
191
www.dacoromanica.ro
192
185 -
trariul.
Dar, nu numai pentru filozofi, jurisconsulti i legiuitori,
istoria dreptului penal este folositoare, ci chiar pentru expli-
carea i aplicarea practicg, a legii penale.
1) R. Garraud : Traite de droit penal. Paris, 1888, T. 1, No. 57, nota
10; p. 81-82; $1 ed. 2-a Paris, 1898, T. 1, No. 67, nota 11, p. 118 $1 119.
www.dacoromanica.ro
193-
www.dacoromanica.ro
194 --
organism se cauta in totdeauna ratiunile existentei sale ae-
tuale" (1).
Deaceea ne pronuntam cu F. Mlle pentru utilitatea sta-
diului istorie al dreptului penal, nefiind urnit din pärerea
noastra prin observatiunea lui Garraud, cä sistemul mcrim;-
natimiilot din dreptul modern nu se aseamanti cu eel din
vechiul drept ji ca numai sooriile au ramas. Adevarul este e'.4
numai scoriile, care nu sunt o parte insemnata a dreptului, all
fost inläturate, iar eat pentru plincipiile generale ale drop-
tului penal, ele au fost numai modificate i indreptate in
ceeace s'a gasit
Vom adaoga c istoria dreptului penal nu este una din
ele mai putin atragatoare si instructive cbiar pentru persoa-
ne straine stiintei penale.
Deaceea nu socotim muncl zadarnica, monografiile de
valoare asupra istoriei dreptului penal, facute de Du Boys
(2), Thonissen (3), Voigt (4), Zumpt (5), si Mommsen (6)
Noi ne vom folosi de ele, precum si de cercetari particu-
lare ale noastre, urcandu-ne la sorgintile istorice, oridecate-
ori trebuinta va cere, pentru a lumina un text, un sistem,
on o critica a legii, caci, dupa cum cu drept cuvant obRervi
ErHceanu : Atilt metoda istorica, precum si cea comparatk
se pot numi pozitive, fiindcfi se intemeiaza numai pe faptci
reale si eerie" (7).
\Om imparti istoria dreptului penal in doua secti.mi
1) Istoria dreptului penal francez din care derivá actne.lul
nostru drept penal ; 2) Istoria dreptului penal realnese.
Vom face pe scurt acest istoric, fiindca credem cä e mai
www.dacoromanica.ro
195
www.dacoromanica.ro
196
www.dacoromanica.ro
197
www.dacoromanica.ro
198
www.dacoromanica.ro
1g9
www.dacoromanica.ro
2DO.
www.dacoromanica.ro
-- 201 --
www.dacoromanica.ro
-- 202
In feudal sau fiecare senior exercita dreptul de a pe-
depsi. Organizarea judecatoreasca, era indestul de complicata
at& in fieful regelui eat 0 in acele ale seniorilor, incepiind en
curtea feudala a regelui, parlamentele, senepurile, prevotii,
etc., in earl justitia penala era data in seama magistratilor
speciali,
Regele putea amnistia prin lettre de remission, gratia
prin lettre de.pardon si aresta Meá judecata, lettre de cachet..
Acuzatiunea se facea de orice cetätean, dar exista si un
magistrat special insärcinat cu aceasta.
Procedura era formalista, probele legale, tortura utili-
zata ea mijloc de investigatie. Pedepsele erau crude si ar-,
bitrare.
Legiuirile din aceasta epocii au fost date sub forma de
ordonante criminale. Din acestea vom cita : Leyes de Toro in
Spania ; Ordenacdes Fillippinas in Portugalia ; Sachsenspie-
gel, Ordonanta din Bamberg, in Germania, Ordonanta Caro-
lina pentru tot imperiul lui Carol Quintul (opera lui Schwar-
zenberg) ; le Grand Coustumier §iOrdonanta din 1670 in
Franta ; Russkaia Pravda 4i Sudebnik in Rusia, etc.
In evul mediu insa, alaturi de justitia laica s'a pus bazele
justitiei eclesiastice, infiintata pe dreptul canonic. (a).
Tribunalele eclesiastice, forum eclesiastum, judecau de-
lictele contra bisericii : erezie, vrajitorie, simonie, camatar
adulter.
Pedepsele erau expiaborii (poenae vindicativae) qi eori-
gibile(poenae medicinales).
Procedura era inchizitoriala, tortura mijloc de investi-
gatie (chestiune preparatorie pentru a afla adevarul inainte
de judecata 4i chestiune prealabila pentru a afla pe complici
dupa, pronuntarea condamnarii).
Dreptul penal canonic se caracterizeaza prin aceia a se
avea in vedere intentia 0 delictul in concreto, se 'Astra ega-
litatea in fata legei pentru toti inculpatii si se distingea drep-
tul de morala.
Principale lucrari de drept canonic au fost : Capitula
a) Asupra dreptului canonic, vezl: Kahn, Etude sur le droit et la peine
en droit canonique, Paris, 1898; Ruffin!, I)iritto penale canonic°, Milan, 1899;
Schiappoli, Diritto penale canonico, Milan, 1905.
www.dacoromanica.ro
203
SECTIUNEA I
www.dacoromanica.ro
204
189 -
poarele il datoresc principilor lor" (6).
Pedeapsa era consideratg ca o rgzbunare exercitatA
la inceput de victima sau de familia sa (lupta de familie, fai-
da), iar mai tarziu de societate. Ea poate fi rgscumpgratg cu
bani plAtindu-se compozitiunea, numitg Wergeld (banul fits-
www.dacoromanica.ro
205
www.dacoromanica.ro
206 --
gedeapsa inceta sh' fie personalti ; nebunia 13i chiar frtigezimea
v'arstei nu erau cauza de scuzare. De asemenea vom observa
ca, relativ la unele infractiuni cum era de exemplu erezia, nu
exista prescriptiune, si persoana culpabila putea ea', fie jude-
catä F,4i. osiindita chiar dup6 moarto. Jac Novel ne spune ca,
in caz de crimii de les majeatate, se poate intenta actiunea
etiam post mortem, §i cg, nu se permitea avocationie of ficium,
propter immanitatem sceleris (1).
Infractiunile contra particularilor nu erau socotite in ve-
chiul drept ca adevárate infractiuni, si, deaceea, dupä cum
am aratat, vinovatul putea sa" rascumpere fapta sa, plAtind
wergeklum si fredum. Popoarele barbare oliserva Civoli
venite in Europa dupa cAderea imperiului roman, nu admi-
teau ca infractiuni prejudiciabile societátii deck actiunile
care vãtgmau Statul ; deaceen cineva putea scapa de conse-
cintele faptului care viitAma interesele individuale plAtind 0
suma, care reprezinta indemnitatea pärtii vAtárnate, si o alta
suma Principelui, caie corespundea serviciului prestat de el
ca mijlocitor al pAcii (2).
192 In ceiace priveste procedura penalà, legislaclunea era tot
atilt de vicioasil. Tortura era mijlocul obisnuit de cercetare
pentru deseoperirea culpabililor, iar asa zisa judecatä a lui
Dumnezeu, complecta aceasti barbara procedurã, care, in
atiltea mii de ani de evolutiune a stiintei dreptului, nu facuse
nici un pas spre progres.
193 In mijlocul acestei perioade de barbaric, Biserica singua
a adus oarecare imbuniitátire in dreptul si mai ales in prom-
dura penala. Dad se tine sealing zice Berner de imbu-
nalátirile aduse de Bisericii in procedura penalá, si lupta pe
care a sustinut-o impotriva ideilor nesänlitoase germane, de
judecata lui Dumwezeu, etc., nu se poate rational sA nu fim
recunoscátori Bisericei" (3).
194 - Ordonanta francez6 din 1670, este un pas spre progree
in procedura penala, caci ea a pus restrictiuni inchisorii pro-
1) Jac Novel.: Op. cit., p. 205, No. 1 si 208, N-rele 15 si 16, oficiul avo-
catului, din cauza marimei crimei".
2) Civoli: Op. cit., V. 201. Lect. XXV.
3) Berner: Lehrbuch des deutschen Strafrechts, 10-a edit. Berlin, 1879,
paragr. 45, No. 53.
www.dacoromanica.ro
207
www.dacoromanica.ro
208
www.dacoromanica.ro
209
www.dacoromanica.ro
210
www.dacoromanica.ro
211
www.dacoromanica.ro
212
www.dacoromanica.ro
213
SECTIUNEA II
www.dacoromanica.ro
214
www.dacoromanica.ro
215
www.dacoromanica.ro
216
www.dacoromanica.ro
217
www.dacoromanica.ro
218
216 -
putut astepta.
Proiectul, lucrat in graba, a trecut nediscutat in Camera.
Deputatul G. Apostoleanu a propus sii, se discute cel putin
principiile, dar nici cMar aceasta nu s'a admis. I. Ghica si G.
Vernescu au sustinut sa se voteze proiectul in bloc, &lei co-
misiunea care a lucrat e compusa de membrii care au toatei
stima 0 increderea Adundrii" (1), lucru care a lost incuviin-
tat de Adunarea legiuitoare (2). Proiectul a lost in consecinta
votat in bloc de Adunarea legiuitoare in ziva de 11 Martia
1864, sub presidentia lui Lascar Catargiu, secretar Ant. A-
rlon, cu 60 voturi albe, 6 negre si 6 abtineri (3). Tot in aceiasi
zi s'a votat in total si codicele de procedura penalä.
Coclicele penal votat de Adunarea deputatior avea 422
articole si pedepsele erau mai aspre decat in codicele penal
217 -
actual.
Acest codice n'a lost pus insa. in lucrare, cad Domnitorul
n'a volt sa-1 promulge, ci 1-a trimis la Consillul de Stat spre
a-1 modifica cu urmatoarea adresa.
www.dacoromanica.ro
219
1) Arch. Stat. Bucuresti, Dosar. Consil. de Stat 96 din 11 Iulie 1864. Cele
cuprinse in paranteza si locul gol nu se pot citi, fiMd lipit4 paglna cu sit&
Paginä.
www.dacoromanica.ro
220
219 -
ea baza proectul votat de Adunarea deputatilor.
In raportul sau dire Consiliul de Stat, primit de acesta
la 23 Sept. 1864, Comitetul legislativ spune, intre altele, &A :
Inchisoarea corectionala s'a redus de la 4 ani la 2 ani,
fiindca nu s'a vazut nici o trebuinta de a urca durata acestei
pedepse, mai SUS de cat a fost si pang acum in codul penal al
Wei Romanesti" (2).
Relativ la martorii si medicii dinteun duel, raportul (Jo-
mitetului legislativ spune :
Asemenea Comitetul nu a putut gasi nici un motiv pen-
21
www.dacoromanica.ro
221
www.dacoromanica.ro
--- 222
www.dacoromanica.ro
223
www.dacoromanica.ro
224
www.dacoromanica.ro
225
www.dacoromanica.ro
226
www.dacoromanica.ro
227
SECTIUNEA HI
1) Legea tel. post. moartea ; legea vamalfi art. 30 al. 5 maximum in-
chisoril corectionale s,j alin. c. munca" Apia pe timp m5rginit.
2) Allgemeine Gesetze fiber Verbrechen und Strafen.
3) Allgemeine Criminal Gerichtsordnung.
www.dacoromanica.ro
228
SECTIUNEA IV
www.dacoromanica.ro
229
www.dacoromanica.ro
230
www.dacoromanica.ro
231
www.dacoromanica.ro
232
www.dacoromanica.ro
233
www.dacoromanica.ro
234
www.dacoromanica.ro
235
www.dacoromanica.ro
236
1) Vezi traducerea fr. de Eberlin, sub Titl.: Code penal russe, preface
par Garcon. Paris, Pedone 1906. Un studiu critic In Gerichtsatal, vol. LVIL
fasc. 1-5. Stutgart, 1905, de profes. Gretender din Bresrlau. Trad. germ. in
Bulet. Union intern. No. 24.
a) Vezi traducera româng a acestui cod in Revista Penitenciarg, 1923 de
V. Dongoroz.
www.dacoromanica.ro
237
www.dacoromanica.ro
238
www.dacoromanica.ro
239
www.dacoromanica.ro
240
1) Nova crimina, novae poenae. Phil. Renazzi, Elementa, Lib. II, Cap.
III, No. 8, T. II p. 45.
www.dacoromanica.ro
241
www.dacoromanica.ro
242
www.dacoromanica.ro
243
www.dacoromanica.ro
244 --
Jurisprudenta, fruct al interpretarii judiciare, se impune
totdeauna prin temeinicia solutiunilor sale, cart pot fi adop-
tate si de alti judecatori, dar niciodata ea nu poate s. se im-
puna sub cuvantul ca ar fi obligatorie.
237 - Teoria generala a interpretarii legilor reeunoaste patru
metode principale de interpretare :
1) Interpretarea literalei sau gramaticalei, in care sensul
unei dispozitiuni de lege se obtine prin talmacirea cat mai
exacta, a cuvintelor cu care legiuitorul s'a exprimat.
2) Interpretarea logicà sau rationalà se efectueaza, cu aju-
torul demonstratiunii logice-rationale, punandu-se astfel in
lumina intelesul unei dispozitiuni legale din ratiunea legii,
din intentiea legiuitorului si din spiritul vremei.
Pentru a realiza aceasta interpretare, interpretul are la
indamana pe deoparte toate mijloacele de rationament pc cari
logica le consacra, iar pe dealta parte un material complex de
date, cari pot forma baza acestor rationamente si cari se gru-
peazii de obiceiu in trei categorii : 1) elementul sistematic,
care cuprinde toate datele pe cad le ofera totalitatea princi-
piilor generale de drept si a dispozitiunilor de legi pozitive,
in laport cu norma interpretata ; 2) elementul istoric, alcatuit
din complexul datelor privitoare la originea, evolutiunea si
Qtarea actuala a institutiunilor la earl se raporteazil norma in-
terpreata, si 3) elementul social, care e format din date pe eari
le ofera examenul nevoilor si conditiunilor vietii sociale din
momentul interpretaril. si din datele pe cari studiul comparat
iI diverselor societati le poate pune in indamana interpretuhii.
3) Interpretarea analogicii, care nu trebue confundata nici
cu interpretarea extensimi, nici cu suplimentul analogic, are
de scop de a scoate In evidenta intelesul unei dispozitiuni de
lege prin analogie cu o alta dispozitiune cu caracter comun,
in care leginiforul s'a prommtat in mod clar si explicit.
Se gresteste cind se crede ca interpretarea analogica impli-
ca o lacuna in lege. Lacunele legei pot fi complectate prin ori-
care din cele trei metode aratate mai sus, dandu-se acestor me-
tode o finalitate extensiva. 0 lacuna se mai poate complecta
prin ajutorul suplimentului analogic, care consta in aceia ea'
se adauga la o dispozitiune peste ceia ce ea exprima, prin aria-
logie cu alte dispozitiuni.
www.dacoromanica.ro
245
www.dacoromanica.ro
246
www.dacoromanica.ro
247
www.dacoromanica.ro
248
www.dacoromanica.ro
PARTEA GENERALA
PARTEA I-a
DESPRE INFRACTIUNE
CAPITOLUL I-iu
SECTIUNEA 1
Definitiunea infractiunii.
238 Codicole francez din 3 Brumar an. IV, definea astfel in-
fractiunea : A face ceeace opresc, a nu face ceeace ordonii
legile, care au de obiect mentinerea ordinei sociale O. lini§tea
publicg, este o infractiune" (1). Aceasta definitiune pare a fi
inspirath de acea a lui Blackstone, care el insu§i pare a fi ur-
mat explicarea pe care o da Festus cuvantului delinquere :
Delinquere, insemneazg päritsirea, adica nefacerea a ceeace
nu trebuia nefacut, sau s'avArqirea acelora ce se cuvenea nu a
se face, ci a nu se face" (2). Cu aceasth. definitiune se apropie
si acea data de codicele Sturza din 1826, § 167 : Faptrt cri-
minaliceasa, este orice faptg oprità de pravilg sau o neurmare
a unei lucfari poruncifa de pravile" (3), *.i definitiunea din
1) ,,Faire ce que défendent, ne pas faire ce qu'ordonnent les lois qui ont
pour objet le maintien del 'ordre social et la tranquillité publique, est un alit"-
2) Delinquere significat derelinquere seu praetermittere ea, quae praeter-
niittere non opportebat : yel commitere talia quae decebat non perpetrare, sed
intermittere". Festus.
3) Codicele Sturza da ca exemple: uciderea, pentru primal caz, i ace1
www.dacoromanica.ro
250
www.dacoromanica.ro
251
www.dacoromanica.ro
- 252
www.dacoromanica.ro
253
18) Vezi pentru aplicarea acestei regule exemple in Garcon op. cit., N-le
10 si urm. de la Art. 4.
19) Villey: Precis, ed. V. p. 62, 81 i urm. s'i ed. VI-a p. 53. Garraud, Pré-
cis, ed. 9-a. Paris, 1907, No. 43 fine si Traité, ed. 2-a, No. 90, p. 169;
Degois: Traité, No. 57.
www.dacoromanica.ro
254
www.dacoromanica.ro
255
www.dacoromanica.ro
256
www.dacoromanica.ro
257
www.dacoromanica.ro
258
www.dacoromanica.ro
259
1) Poena non irrogatur nisi quae quaque lege vel quo alio jure speciali-
ter huic delicto imposita est". Leg. 131, De verb signi. L. titl. XVI.
2) Mennchius: Lib. II Cazul 276. No. 1, p. 372, edit. cit. Poenam aliqui
non esse indicendum nisi expresso jure cautum sit".
3) Acelasi lucru la Greci; vezi cuvintele lui Licurg contra lui Leocrat, re-
produse de R. Roland, De l'esprit du droit criminet, p. 163: Dacä legiuitorui
n'a prev5zut cauza, e cä el credea eh' atari fapte necomise nu se vor comite
nici-odatl. Pusi in fata lor, sunteti totdeodatä judecätori si legluitorim,
www.dacoromanica.ro
260
Si in alta parte :
Mid nu e pedeapsa stabilita nici de lege, nici de obi-
ceiul statornic al Tribunalelor pentru o crimit care e vorba sa
se pedepseasca, aceasta pedeaps'a depinde atunci de intelep-
ciunea judecatorului".
In fine tot Jousse ne spune ca la Francezi, in veohiul
drept, pedepsele erau legale, prevazute de legi, obiceiuri, sau
dreptul comun i uzul tribunalelor, iar pedepsele arbitrare
sunt cele care n'au fost prevgzute de legi §;i Usate la puterea
judecatorilor. Ei trebue sa urmeze, in acest caz, legile echi-
tAtii i ale con*tiintei spre a da o pedeapsit potrività cu na-
tura infractiunei"...
Cu toate ea se spune ea in general pts:lepsele stint arbi-
trare in Franta, aceasta se intelege numai cand nu e lege
precisa, caci cand este, trebue ne.aparat sa se conformeze
legii" (4).
In mice eaz, in dreptul intermediar, principiul e consacrat
printeun text formal.
Art. VIII al Deelaratiunii drepturilor ontului §i, eetittea-
nului, zice: Nul ne peut etre puni, qu'en vertu d'une loi eta-
Me et promulguee antrerieurement au delit et legalement ap-
pliquee" (5).
La noi gasim in proectul de condicg criminaliceasca a lui
Bibeseu, din 1841, at nlei o abatere, ving or erinstá nu va fi su-
pug la pedepse care nu von fi fost hotgrite inaintea s'avar-
,*ei sale".
25 1 - Actualmente principiul e pus 4i recunoScut atat de Con-,
stitutie cat si de codicele penal.
Nici o pedeaps5, zice art. 16 din Constitutie (art. 14 al
nouci Constitutiuni din 1923) nu poate fi infiinjatà nici
aplicata cleat In puterea unei legi".
Iar in codicele penal se spune :
4) Jousse : Traite de la justice crimin. de France II, 603, 599, 591, 594.
5) Nimeni nu poate fl pedopsit decat n virtutea ;mei legi stabilith
si promulgata anterior infractiunii si legal aplicath ; l art. 14 al Decla-
ratiunei drepturilor din Constit. din 24 Iunie, 1793, dupä ce repet1 aceste
cuvinte, adaoga 0 lege care ar pedepsi Infractiunl sAvArsite lnainte de
promulgare ar fi o tiranie ; efectul retroactiv dat legil ar fi o crimr
Confr. Garcon, op. cit. Art. 4,No. 1.
www.dacoromanica.ro
261
6) Aceasta dispozitiune e luata din cod. pen. prusian din 1851 si art.
3 al ood. pen. al Regatului Italiei din 20 Nov. 1859, insti e mai complecta
deal legile care 1-au servit de model, Pentru doctrina gennanit, vezt
_Hugo Hillschner (fost profesor la Universitatea din Bonn), System des Preus-
sischen Strairechtes. 2-ter Theii. Bonn, 1858, paragr. 14 p. 39, Die zeitlichen
Grenzen". Nypels zice de Tratatul fui lialschner el este unul din cele mai
bune tratate de drept penal pe care le-a Produs Germania. Edit.- belgiani
du Théorie du code penal a lui Ch. Adolphe 4 F. Nile; Bruxelleg, 1863. T.
UI, P. 495.
7) Le code penal est fouet par un bout et sifflet par un autre".
a) Art. 14 noua Constitutie,
www.dacoromanica.ro
262
www.dacoromanica.ro
263
www.dacoromanica.ro
264
252 b 2 -
tumiar.
Retroactivitatea legii penale exista numai in favoarea in-
vinuituhti. Art. 2 cod. pen. ung. prevede cA legea cea mai
bl'andh trebuie aplicata, &ea la comiterea infraetiunii piing la
darea sentintei. (definitive) au fost puse in aplicare mai multe
norme de drept. Deei, In dreptul ungar nu este controversata
chestia a trei legi cliferite. Totdeauna se aplicA legea cea mai
blAndA. In afarA de scest esz, legea penala nu are putere re-
troactivä (argum. art. 1 inainte de saviirsire").
Mai trebue semnalate in legAturA cu cele de mai sus :
1. Controversele referitoare la fazele comiterii infractiunii
n'au nici o importanta practicA in aceasta chestiune.
2. Ultimul termen al aplicArii legei noui este prommtarea
sentintei Curtii de Casatie (sau, In genere, a ultimei instante).
Deci, legea nourt nu mai poate fi invocata, daca a fost pug
in aplicare dupe: aceasta data : nu se poate cere revizuirea pro-
cesului sau reducerea pedepsei pe baza legii noui.
3. Legile nu pot fi combinate, adia nu se poate oa din di-
feritele legi sä se splice numai ceeace este favorabil pentru
prevenit. Chestiunea este discutatA. Credem Ins c dac legea
nu admite aplicarea unei norme care nu exista, nici judecAtorul
www.dacoromanica.ro
265
www.dacoromanica.ro
266
www.dacoromanica.ro
267
www.dacoromanica.ro
268
www.dacoromanica.ro
269
www.dacoromanica.ro
270
www.dacoromanica.ro
271
www.dacoromanica.ro
272
Del reato e della pena in genere, 2-da ed. Torino, 1872. p. 93, $1 Blanche :
Etudes art. 4. No. 27, p. 49, care aprobA pe legiaitor. Confr. si Garcon, op.
cit. Art. 4. N-rele 31-33.
2)Blanche : Etudes, T. I, No. 28.
3) Evanthl se obligase a plati pe dascalul sau Protogara dupl cel din-
taiu proces castigat. El nemai voind sa pledeze, profesortif l'a amenintat
ca 'I va face proces, $1 atunci in orice caz va trebui sä-1 plAteasa : de va
perde, din cauza a a$a vor hotäri judeeatorii, iar daa va caStiga din cauza
a potrivit conventiunii profesorul trebuia plätit dupä primul proces as-
tigat. Disclpolul Lusa, care se vede cl nuii perduse vremea 1nvätând,
i-a raspuns $i el tot prin dilemä, ca. In nici un caz el nu va trebui s'a" plk-
tease& de va olUtiga, din cauza ca a$a vor hotKri iudeatorli, lar de va
perde, conform gläsulrei conventiunii, ca A' nu plAteaseä deCat dupä primul
proces agigat. El adauga cA ar putea &A scape de dilema dascAlului pie-
-dad prin avocat. Aut. Gellius, Noctes atticae, V. 10.
www.dacoromanica.ro
273
www.dacoromanica.ro
274
www.dacoromanica.ro
275
www.dacoromanica.ro
276
www.dacoromanica.ro
277
www.dacoromanica.ro
278
6) h. I. Haus : Droit penal beige. T. I, No. 1&7 si ed. 1-a, Gand 1861,
No. 89. In sens contrar, Pessina, Elementi, p. 101.
a) Vezi jurisprudenta Habana.' in Jurisprudenta Generald, 1923, No. 4,
speta 300, in nota senmatà de noi (V. DonoToz).
Pentru doctrinä : Fontana : Se l'art. 2 del c. p. sia applicabile alle norme
penali concernanti l'approvigionamento e I consumi emanante in occasione
della guera, in Rivista dl dir. e proc. pen. 1920, p. 78; Civoli, Trattato di dir.
Pen. I. No. 38.
www.dacoromanica.ro
279
www.dacoromanica.ro
280
pedeapsa mai grea deck 10 ant de Inchisoare corectionala. Cas. fr. 18 Ian.
1850. B. 25 si Dal 50, 5, p. 349. De asemenea s'a judecat In Franta ca pe-
deapsa 5 ani de detentiune e mai mare deo& 10 ant de recluziune. Paris.
7 lunie 1851. D. 52, II, 81 (la noi ar fi contrariu), i cà amenda e totdeauna
o pedeapsä mai usoarl deck inchisoarea. Poitiers, 18 Martie 1839. Journ.
de dr. criminel, 2359. Vezi Garcon, op. cit. Art. 4, N-rele 60-62.
La noi jurisprudenta a admis cä dacä un delict ar cadea, dupg legea
veche sub imperiul cäreia a fost muds, sub o pedeapsa iniamanta, lar dupa
iegile existente in momentul judecarei lui sub o pedeapsà corectionalä, se
va aplica pedeapsa legei celei noui, chiar dac . ar avea o durata mai lima
cäci se are in vedere natura pedepsei, iar nu durata, oi (Cas. II, 603 din 74
Bul. Cas. pag. 404, si Pastion si Papadopol, Cod. pen. adn., sub art. 2, No. 11,
pag. 12).
8) Dalloz: Recueil period. 1833. I-ere partie, p. 162.
9) Blanche: etudes pénales. 1-ere etude, NG. 33, p. 55-57.
10) Ch. Adolphe si F. Belie: Théorie du code penal, edit. VI-a. I, No. 29,
p. 51 si Al. Cretiescu, Comentariu al cod, penal, p. 112.
11) E. Pessina, op. cit., T. I, p. 100.
12) Thiry: Cours de droit criminel, p. 23, In acelasi sens, Le Sellyer,
ed. 2-a. T I, No 247, pgräsind vechea sa pärere.
www.dacoromanica.ro
181
www.dacoromanica.ro
282
www.dacoromanica.ro
283
www.dacoromanica.ro
-- 284
formula mai bine astfel: retroactivitatea legei penale este
regula, dela care trebue s se fad, exceptiuni in' fiecare caz
special-numai atunci: i numai in acele privinte, in care apli-
carea legii noui ar avea ca urmare un tratament mai sever
decât cel previizut de legea anterioara.
265 Cestiunea e cu mult mai grea, dacá hotkirea condam-
natoare a devenit irevocabila.
Se admite in general, ca acei condamnati irevooabili nu
pot beneficia de legea cea nouä, pentruca trebue sa se respecte
autoritatea lucrului judecat (30).
F. Puglia observ5, insä, ca. nu se ataca autoritatea lu-
rcului judecat, fiindcg nu se examineaza dad, sentinta este
sau nu eonformg cu justitia, ci, recunoscandu-se dreptatea ei,
se cearca a se pune in armonie cu noua lege, care este mai
favorabila condamnatului.
Vidal adauga, ca. ar fi straniu, chiar cand hotararea ar
fi devenit irevocabilii, a aplica mutilatiunea, dupà legea din
28 Apr. 1832, or pedeapsa cu moarte in materie politicá, dupa
legea din 26 Febr. 1848 (31).
Deaceea Blondeau i Valette sunt de parere c, prin-
cipiul retroactivitatii se va aplica chiar child hotgrilrea a
devenit definitvai i irevocabla.
In orice caz, autorii sunt de acord a recomanda, ca, in
atare ipoteza, Capul Statului s, uzeze de dreptul ethl de gra-
tie spre a micsora sau suprima pedeapsa conform legii eelei
noui (32).
Codicele penal italian din 1889, a rezolvat in parte aceasta
dificultate prin art. 2: Nimeni nu poate fi pedepsit pentru
o fapth care, dupa legea posterioara, nu constitue o infrac-
tiune, iar daca, a intervenit o condamnare, inceteazg execu-
tarea i efectele ei penale".
Legiuitorul italian desi mai prevazator ea legislatorii al-
tor tali, n'a prescris insg, nici el totul in aceasta privinca. In
30) E. Garcon: op. cit. art. 4 No. 79. Vezi Molinier in Vidal: doctrina si
jurisprudenta francezA si belgianA in acest sens. OP. cit. I, p. 232; adaugA
A. Laborde, °ours, No. 66, p. 46, nota 1 si citailile lui si Pessina, Element!
pag. 100.
31) Vidal: in Molinier: op. cit., T. 1, p. 236.
32) Haus: Droit penal beige. Paris. Bruxelles, 3-ème ed. T. I, No. 186,
p. 126.
www.dacoromanica.ro
285
www.dacoromanica.ro
286
266 -
ce sustinem.
In anteproectul de Cod penal roman, elaborat de comisi-
unea pentru unificarea legislatiunei, a inscris in art. 2 alin. 3,
principiul c intre mai multe legi succesive se va aplica legea
cea mai bland&
Contlictele relative la procedura penaiii
www.dacoromanica.ro
287
flagrant-delict, insa. art. 36 din Codul Silvic din 1881 inecerAnd acest lucru,
e casabilA hotArArea trib., care a anulat procesul-verbal fAcut f Arä martori
in timpul vechiului cod silvic, cad violeazA art. 2 cod. pen.
39) Villey: OA cit., ed. V-a, p. 59, si ed. VI-a 0906) p. 57.
www.dacoromanica.ro
288
www.dacoromanica.ro
289
43) Cas. II, 204 din 5 Febr. 1907 B. 266 Regul. de compet. Cuvintele
subliMate se mai asesc si inteo deciziune anterioafa a C. Cas. II, Sect.
Vacantillor 369, din 2 Aug. 1893, B. 676. In acelas sens 353 din 6 Iul. 1893,
B. 669, si Cas. II, 426, din 6 Sept. 1893, B. 782; Confr. si 157 din 31 Mai
1882, B. 623. In aoelas sens Cas. II, 845 din 11 Aprilie 1912, Curler Md.,
1912 No. 44 p. 527.
notärarile din 1893 sunt cu at'at mai criticabile cu cat in ele, fiind
vorba de jurati cart au plenitudinea juridictiunci, nu putea interveni o de-
claTare de incompetentä. Deciziunea 369 din 2 Aug. 1893, spune a juratii nu
au plenitudinea competentii cleat and afacerea venia inaintea, lor ca
crimà a lost desbräcatà prin verdictuI juratilor de elementele criminalitatil
si a devenit delict. Lucru este contestabil ; legea nu face aceastA distinctie.
I. Tanoviceanu, Vol. 1. 18
www.dacoromanica.ro
290
www.dacoromanica.ro
291
44) Cas. II, 666 din 13 Nov. 1895, B. 1366 ; Cas. II, 691 din 27 Nov. 1895,
B. 1366 nota; 4R2 din 11 Sept. 1896, B. 1289. (Regul. de compet.) 631 din 25
Nov. 1896 B. 1588; 275 din 22 Mai 1897, B. 778. In aceasta din urea. deci-
ziune, C. Cas. impingea principiul atat de departe, in cat admitea ea'
chiar daca o persoana a fast judecata in contumacie de jurati, si in urtnä
acea persoana vine sa' se judete, ea va ft judecatk tot de jurati, iar nu
de tribunalele corectionale, desi crima a fast in acest timp corectio-
nalizata.
Tot in sensul deciziunilor de mai sus vezi Cas. II, 338 din 7 Aprilie
1899, B. 573 (Reg. de comp.) ; Cas. II, 51 din 13 Ian. 1909 B. 60.
Aceasta e si parerea lui Merlin i a jurispr. fr. In legea jud. oc. din
1908, art. 122 dispoz. formala in acest sens.
45) Leg. 30 Dig. V 1. La oti li jugemenz est comenciez là doit etre ff-
nez". P. de Fontainez. Conseil, Ch. XXIX No. 13,
46) In realitate, daca citeste cineva deciziunile Curtil de Casatiune,
vede ca. Malta instant6 nu a urmat dupa princiipii, ci dupa imprejurari.
Cad a fost vorba de corectionalizarea unor crime, ori de darea unor de-
licte in competenta judeatoritlor de pace, Curtea de Casatiune admite
efectul zetroactiv, instantele not devin imediat competente ; and insä e
vorba de o afacere politica, cum sunt alegerile, care se dau din compe-
www.dacoromanica.ro
292
tinta juratilor, in acest caz afacerea, pendinte la jurati, famane tot in coin-
petenta juratilor.
Suprema instanta in loc de a se pronunta Cu sinceritate daca legea
este or nu constitutionala, evitä de a se pronunta, retinand totusi la jurati
afacerile pendinte. Considerand zicea prin deelziunea 666 din 13 Dec.
1895,ca nu e chestiunea de a se sti daca legiuitorul a putut deferi juris-
dictiunilor corectionale judecarea de fapte penale prevazute de Cod. pen.
ordinar, i declarate delicte electoraIe a aror judecare erau de com-
petenta juriului conf. legit electorale".
47) Cas. crim. 350 din 3 Nov. 1865, B. 695.
48) Vezi Garcon : op. cit. Art. 4, No. 86.
www.dacoromanica.ro
293
www.dacoromanica.ro
294
www.dacoromanica.ro
295
www.dacoromanica.ro
296
www.dacoromanica.ro
297
59) Cas. II, 490 din 19 Dec. 1905, B. 1690. In nota se swine: In acest
setts stmt mai multe deciziuni ale Sect. II-a a acestei Curti, pronuntate
in luniIe Sept., Oct., Nov. si Decembrie 1905.
60) Cas. II, 1791 din 2 Dec. 1905. B. 1648. In nota: In acest sens
exisa jurisprudenta constantä".
61) Vezi Cas. II, 29 din 9 Ian. 1906, B. 68; Cas. II, 832 din 11 Apr. 1907,
B. 704 ; Cas. II, 980 din 16 Mai, 1907, B. 920; Cas. II, 241 din.7 Febr. 1906,
B. 277. (In notà: In acest sens sunt pronuntate mai multe deciziuni");
Cas. II, 344 din 14 Febr. 1906, B. 308 (Reg. de com.); Confr. Cas. 11, 1588
din 17 Mai 1910, B. 789.
www.dacoromanica.ro
298
62) Cas. II, 1272 si 1273 din 1 Nov. 1905, B. 1426 $i Cas. II, 1092 din
31 Mart. 1910, B. 482. Mai este o alta deciziune 204 din 1907 care pare a fi
o revenire la vedhea jurisprudenta a Curtii de Casatiune.
63) Incontestabil insa ca, relativ la dovezi, se aplica legea din momentul
comiterii faptei. Cas. II, 823 din 9 April 1912, Curier judiciar 1912 No. 41
pag. 492 (rezumate) $i ibidem, 1913 No. 24 pag. 282 (in extenso).
64) Cas. II, 2553 din 11 Nov. 1913, Culler. judiciar 1914 No. 11 pag. 88-
Trib. fiind investit la 1 Mai 1908 cu judecarea unui delict (330 c. pen.), care
azi e de competeitta jud. de pace, continua Inca sa fie competent, insa va ju-
deea in ultima instantä.
65) Totusi Curtea noastra de casatiune indeed in sens contrariu. Daca.
procesul era pendinte la Trib. la data promulgarii legii jud. ocol.. (delict..
art. 309 si 310 c. pen.). Trib. va judetta afacerea in prima $i ultima instanta
(Curtea de apel va fi incarnpatenta). Cas. II, 1849 din 2 rune 1912, Curier
Pd. 1912 No. 78 p. 923 ($i tot acolo C. Craiova I, 904 din 912). Se citeaza,
in nota, Cas. II, 3088 din 16 Dec. 1911, Curier jud. 1912 No. 22.
www.dacoromanica.ro
299
www.dacoromanica.ro
300
www.dacoromanica.ro
301
282 2) Sunt autori, care vor sa aplice si in acest caz legea cea
mai favorabila infractorului, fiindea zic dãnii, legile
de prescriptiune sunt In realitate niste logi penale de fond,
probii Ca ele se gasesc in codiecle civil, iar Till In codicele de
procedura civilg. In Franta jurisprudenta si cei mai multi au
tori surd pentru acest sistem. (67).
283 3) Merlin a imaginat un al treilea sistem : se vor combina
impreuna cele douà legi in mod proportional. De exemplu :
Prescriptiunea sub legea veche fiind de 4 ani, iar sub cea
nouà de 2, dacg presupunem ca infractorul itnplinise deja 2
ani de prescriptiune in momentul intrgrii in vigoare a nouei
legi, ii va mai trebui un an pentru indeplinirea prescriptiunii,
ci cei doi an't. din legea veche echiveleaza en un an din
legea nouä.
Acest sistem fantazist are neajunsul ca mt se bazeaza pe
nici un text de lege ; el nu aplicg, cum zice ironic Carrara
nici legea noug, nici legea veche, ci o lege noua creata de
Merlin. Ilustrul jurisconsult vorn adsauga noi, care mult
timp a fost legiuitor, adeseori face gresala de a credo ea inter-
pretul are libertatea de imaginare a legiuitorului.
284 4) Credem ca la noi, singura lege care se poate aplica e
legea nouh, fa ca. cu dispozitiunile articolului 602 si 603 Proc.
penalsa. (68).
In adeviir, materia prescriptiunii e tratata de legiuitorul
nostru penal in procedura penalà, si am vazut ca art. 602 citat
dispune ea procesele ce se vor intenta dupil punerea in vigoare
a proc. pen., se vor instrui i judeca conform dispozitiunilor ei.
Rezula de aci, ca si prescriptiunea actiunii publice F,4i a pe-
depsei se vor regula tot de codicele de proe. penala.
67) Carrara: Programma. P. G., T. II, par. 776. In acest sens in Franta:
Le Graverand: I, p. 81; Trebutien: 1-ere ed. T. I, p. 88, Mangin: Act. publ.
II, No. 295. F. flee: Pratique criminelle, II, 15 Cas. fr. 25 Nov. 1830. S. 31,
I. 392 $i alte decizii anterioare; A. Laborde: op. cit. No. 75, Degois Traité
No. 149; Blanche: tudes T. I, No. 34; Garraud: Précis, ed. 8-a No. 77, ed.
9-a No. 78 51 Traité ed. 2-a T. I, No. 141, p. 265. In acest sens este $1 in-
risprudenta franceza. Garraud a adoptat acest sistem dupa ce in edit. I a
Tratatului sustinuse sistemul al 4-lea.
68) In Fran% acest sistem a fost sustinut de Bertaukl: op. citata, lect.
IX, p. 187; .Villey : Précis P. 57, ed. V-2 si ed. VI-a, p. 56. Garraud :
Traitd ed. 1-a, No. 130, p. 199 $i Précis No. 8a, p. 98, ed. 3-a; Ch. Adolphe si
F.HOlie: I ,No. 30; Bazot: Rev. crit. 1872-1873, p. 513.
www.dacoromanica.ro
302
69) Confr. in acest sens: Al. Cretiescu: Comentarul codicelui penal, 1866,
fasc. 7-a i G. Mill: Discurs de deschidere la C. Casatiune 1866 B. 624, si
C. Cas. II, 310 din 30 Aug. 1875 B. 202, care invoac5 räul argiunent ca, prin-
cipiul consacrat prin al. 2 al art. 2 Cod, pen. este co, fiind un concurs intre
o dispozitiune veche i o dispozitiune noua din legea penala, dispozitiunea
care este mai noua are a se aplica.
In acelasi sens Gas. II, 169 din 20 Aprilie 1881, Bul. Gas. 81 pag. 504,
N ezi i Fralostiteanu, Cod. pen. art. 2, No. 7.
70) Cas. II 503 din 9 Oct. 1874. B. 321.
71) Cas. II 310 din 30 Aug. 1875. B. 202.
www.dacoromanica.ro
303
www.dacoromanica.ro
304
www.dacoromanica.ro
305
www.dacoromanica.ro
306
www.dacoromanica.ro
307
www.dacoromanica.ro
309
www.dacoromanica.ro
310
www.dacoromanica.ro
311
www.dacoromanica.ro
312
a) Binding, Handbuch des Strafrechts, I. par. 84, 2; Fr. von. Liszt, Traité
de dr. pen. ail. par. 222 ;
b) V. Manzini, Trattato di diritto penale, I. p. 259.
Asupra atmosferei teritoriale vezi si: Manduca; La responsabiliti penale
del reati commessi nello spazio aereo, Fora penale, 191, p. 153; Fauchille,
Le domaine aérien et le regime juridique des aerostats, Revue gén. de dr.
intern. public, 1901, p. 417; Catellani, Le droit aerien, 1918.
www.dacoromanica.ro
313
www.dacoromanica.ro
314
www.dacoromanica.ro
315
www.dacoromanica.ro
316
www.dacoromanica.ro
317
www.dacoromanica.ro
318
www.dacoromanica.ro
-- 319
www.dacoromanica.ro
320
91) Confr. Laborde, Cours Nr. 82, unde se aratä condil(iunile acestei
imunitkti. Vezi si cele spuse la Nr. 2665 si 2666.
91 bis) S'a decis ca sotia unui agent diplomatic sk bucure de aceleasf
prerogative de imunitate ca si sotul ei. (C. Ap. Toulouse, 11 Mal 1921 in
Jurisprudenta Generald 1923, 1143 pag. 483 cu nota d. Prof. D. Alexandresco).
www.dacoromanica.ro
321
92) Trimisii stralui s'a fie inviolabili". Pomponius: Leg. 17, Dig. L, 7.
De legatis.
93) Montesquieu: Esprit des lois, Livre XXVI, Ch. 21.
94) Chiar la simplii functionari ai legatiunel; Cas. Rom. II, 224 din
11 Iunie. 76. B. 346, casand deciziunea Cametii de punere sub acuzare
Bucure$ti, care declarase Ca e caz de urrna'rire, in privinta unui impiegat
al cancelariei consulatului general si al agentiei Austro-ungare.
95) F. E. Oppenhoff: Das Strafgesetzbuch für die preussisehen Sta-
aten. 6-a ed. Berlin, 1869, paragr. 3, nota 13, pag. 73, care arata $1 juris-
prudenta germang in acest sens.
I. Tanovioeanu, Vol. 1. 21
www.dacoromanica.ro
322
www.dacoromanica.ro
323
www.dacoromanica.ro
324
www.dacoromanica.ro
325
www.dacoromanica.ro
326
www.dacoromanica.ro
327
Vane sträinä (Gas. fr. 13 Iunie 1917. P. 1920. I, 143 si jurisprzulen(a ge-
nerala 1923, 1158, pag. 489).
112) In 1892, noi am arltat modificarile ce trebueau introduse fn a-
ceased materie, in Archive SGC. stiintifice si literare din Iasi 1892, p. 84
urm. Din nenorocire ignoranta obicinuitä a legiuitorilor a impiedicat sä se
Ong seamä de ele, in 1894.
113) Dupg conventiunea germano-belgianä din 29 Aprilie 1885, Ger-
manii cari coma iniractiuni forestiere, de pescuit sau de vingoare In zona
fruntariilor belgiene, sunt pedepsiti conform dreptului penal german. De
Liszt : Lehrbruch, paragr. 22, No. III.
www.dacoromanica.ro
328
www.dacoromanica.ro
329
114) In Franta legea din 3 Aprilie 1903 dispune ca chiar daca infrac-
-tiunea a fost comisa de strain in Franta, totusi el um va mai fi urmarit
daca dovedote ca a lost deja judecat in strainatate, si, in caz de condam-
nane, ca si-a executat pedeapsa.
115) Confr. Degois, Traité, p. 121, No. 199.
a) V. Manzini, Trattato di diritto penale, Vol. I, p. 290.
www.dacoromanica.ro
330
www.dacoromanica.ro
331
www.dacoromanica.ro
332
www.dacoromanica.ro
333
www.dacoromanica.ro
334
a) Vezi in aces sens, Garraud, ov. cit. ed. 3 Vol. I rag. 402.
www.dacoromanica.ro
335
118) Ce e drept ca, chiar astazi se pot ivi dificultati in aceasta materie
de drept international, mai cu searna ca doctrina aceasta nu e admisä de
nat/unile anglo-saxone. Se citeaza cazul lui Cutting din State le-Unite arestat
in Mexic, fiindca publicase In tara sa un articol contra lui Medina, cetätean
mexican. State le-Unite n'au admis cä cele publicate in interiorul Uniunei ar
putea fi judecate in tara straina, cad claca s'ar admite acest ucru, nici irn
editor amenican n'ar mai putea intra in Mexic fara sa nu fie arestat daca
s'a criticat afacerile rnexicane. Vezi Journal du drc4t international privé.
1911, N-rele I sill, p. 116-118.
119) Civoli : op. cit. Part. I, Lez. VII, p. 54.
www.dacoromanica.ro
336
www.dacoromanica.ro
337
www.dacoromanica.ro
338
www.dacoromanica.ro
339
www.dacoromanica.ro
-- 340
fost prins sau dupa codul localitatii in care judecatoria isi are
resedinta, etc. 'I
Pentru a rezolva aceasta chestiune, trebuie sa luam in
consideratie, ea' cod. pen-ungar este un drept particular si ea
atare nu poate fi aplicat decat ummai la acele fapte cari au
fost cornase pe teritoriul lui. Pedepsirea raptelor eomise in
strainatate ar fi posibila dupa cod. pen. ung., daca am admite
fictiunea ca aceste fapte au a fi considerate -ca fiind comise
pe teritoriul acestui cod. Insa, pentru aceasta fictiune nu
este nici un argument. In afarei de codul pen. roman, toate
celelalte legi fiind numai legi particulare, trebuie sa spuvem
ca oricare Roman ar comite vre-o infractinne in strainatate,
va fi pedepsit dupei codul pen. roman, adica al vechiului re-
gat.
Din aceasta rezulta, ca un Roman din Ardeal ,care a comis
o crima determinata de cod. pen. rom., in strainatate, va fi
pedepsit, chiar daca acea crima nu este pedepsibila nici dupii
eodul strain, nici dupa cod. pen. ungar. Mai departe rezultà,
ca el nu va fi pedepsit pentru delictele enumerate de alin. 2'
al art. 4 cod. pen. rem., desi dupii cod. ungar ar trebui sa, fie
pedepsit.
Cu alte cuvinte, toate faptele savarsite in strainatate vor
fi judecate dupa cod. pen. rom., fara a se tine socoteala de co-
dul caruia RomanuI respectiv ar fi supus, de ar fi fost infrac-
tor in tara.
3224 ' Competinta autoritatilor penale se va determino dupla
alM. 3 si 4 ale art. 5 cod. pen. roman. Aceste autoritati pot fr
autoritiltile vechiului Regat sau allele. In mice caz va fi apli-
cata procedura care este in vigoare pe teritoriul autoritatii
respective, caci regulele procedurii sunt de natura teritoriala.
Prin urmare, o judecatorie din Ardeal va aplica cod. pen. ro-
man 5i proc. pen. ungara.
Din aceasta rezultä, ca pe teritoriile foste unguresti, ju-
decarea in lipsa n'are loc. Prin urmare, daca crima a fost co-
misa in strainatate de un Roman, care isi are resedinta pe a-
cest teritoriu, o urmarire nu poate sa aiba loc deck in cazul
extradarii sau reintoarcerei Romanului.
3224 2 -- Dupa aceste consideratiuni de ordin general, putem trece
la analiza legii asupra acestei importante materii.
www.dacoromanica.ro
341
www.dacoromanica.ro
342