CAPITFINUL M. b.

IONESCU
flembru al SocietAfeT Geografice Romine

DOBROGIA
IN

PRAGUL VEACULUI AL XX-LEA

GEOGRAFIA MATEMATICi, FISICA, POLITICA, ECONOMICA 51 MILITARA

«Socielatea núsira Geograficd va avea misiunea

de a se6le Tara din regiunile necunoscululta».
(Dlscursul M. S. Regan% Carol I
pronunlat la Inaugurarea S. G. R.).

BUCUREgi
ATELIERELE GRAFICE I. V. SOCECO, STRADA BERZEL 59
1904

www.dacoromanica.ro
MaiestAteT 56le 'RegeluT

ea ro I I

augustui preTzdipte 51 protector al 5ocietaleT Geografice Rorr)50e

jfutorul inchind.

www.dacoromanica.ro
 DOBROGIA
IN

PRAGUL VEACULUI AL XX-LEA

www.dacoromanica.ro
 Proprietatea literard reservatd.
Reproducerea pe orf-ce cale de publicitate, lärd invoirea autorului, este opritd.
Exemplarele vor fi semnate de autor.

www.dacoromanica.ro
 Lucrarea, pe care o presint publicu , este fructul a 13 ant de muncii, de la 1800,
de cad locuiesc in Dobrogia.
In- acest interval de timp, insemnate imbunä Wirt. s'an fäcut in provincia nelstrti de din-
ccice de Dunäre; ast-fel, ca o bunä parte din cele coprinse in corpul scrieriï mete, nu sunt nu-
maï culese din cärtï, ci Fi multe notite adunate de mine in cele 12 yell, cat am cellettorit prin
Dobrogia.
Cele ce citisem prin tratatele de geografie Fi därile de sémä ale cälätorilor se potriviail
assa de putin cu starea Dobrogid din aniï 1891-1894, in cat, la inceput, am avut numaï in-
tentiunea sä verific prin mine insumf, dacei tae pondsele ce se- atribuian Dobrogiet sunt, san
nu, fondate Fi, cu Morrie ain constatat de atund chiar, di ele eran in mare parte nedrepte.
Maï teirçlin, prin 1897, dupä ce adunasem o multime de date asupra Judefulut Constania,
imf propusesem sä fac o dare de sémä, in forma unuf dictionar, pe care sä'l presint Societe:4U
ndstre Geografice ; dar pe atuncï tocmaï, Domnul Gr. Danescu imt luase inainte cu dictionarul
D-sale asitpra aceluiaft judet.
A remas dar seemi complectez notele asupra intregului finut romanesc de dincdre de Du-
na re, ca sei presint o lucrare despre Dobrogia pan& in anul 1900, cu care se sfarFesce veacul
al XIX-lea.
* *
*

In vara anuluf 1891, fiind inseircinat sd fac o ridicare topografzeä a frontierif de Sud,
am avut ocasia .Wi sträbat cu piciorul acestä frontierd' fi m'am incredintat de desavantagiile
ce ne presintei traseul eï, prin marele intrand dintre pietrele No. 9 Fi 23. Tot atuncï am cer-
cetat pi posifiunile intärite din jurul Silistra
Apoï, recensämintele Acute tinerilor din pläfile Mangalia FiSilistra-Nouä,mi-an procurat
ocasia sä vizitez fe-care sat din Sudul Dobrogieï, de uncle am cules multe Fi prefidse notite
asupra felulul de train al populatiunei, bogäliilor soluluï in cereale Fivite,modului de cultura
pamentuluï ; date ,si legende asupra localitäfilor, bisericilor, giamiilor, etc.
Pentru prima drä am vizitat Cuzgunul Fi Monumentul de la Adam-Clissi.
Manevrele din 1894, 1895 Fi 1896, 'mi-an fäcut cunoscut centrul Dobrogiet, adica o parte
din plei File Constanta fli Babada g, fi mal ales väile riurilor Casamcea Fi Slava.
Si in fine in vara anuluï 1898 am fost delegatul Diviziet, ca sä insofesc o comisiune de
inginert, insärcinatel cu studiul traseulut linieï ferate de la Constanfa la Isaccea Fi Tulcea.

www.dacoromanica.ro
8

Am putut verifica, cu prilegiul ace' sta, teoria ce am emis mat in urmd asupra cursulut
unlit braf al Dundrit prin vdile «Largd» Fi «Adeincd», dintre Freceifei ci Monastirea Saonul.
In afard de aceste ctildtorit f4 cute cu servicia, n'am incetat d'a vizita in fie-care an, pe
spesele mele, Agile pe cart nu le cunosceam; ast-fel:
In drumul de la Constanfa la Mahmudia dupd inundafiile din anul 1897, am vizitat
cetatea vechid de la Casapchiot (Istropolis), cetatea Eraclea, tot Bugeacul dobrogian czt nzulfi-
mea lut de ruine; apot localitälile fi cele doue curidse pddurt ale Delta (Letea ci Caraormanul),
CUM sVi t6td valea Dundrit de la Tulcea pad la Cernavoda.
In vara anulut urmlitor am luat-o'in sus pe riul Taifa, Fi, sat cu sat, am cercetat acestd
frumdsd Fi bogatd vale. Ajuns la pintenile Bugeaculut, am ve(lut cdmpul de luptd al _Regimen-
telor rusesd No. 69 fi 70, cum Fi meíre(ul obelisc ridicat aci.
Tótí culmea pädurdsd a Isaccet am streibdtut-o in lung Fi in lat, ludnd note din bogatele
sate de pe ambele et povirniFurf. Am vizitat Monastirile Cocoml Fi Cilicul.
Am cutreierat in luna Julie 1899, valea Casebncet ci aindndoue più' File Meicin fi Heirova,
abdtendu-me pe valea Slavei pana la Monastirea Upsenia ci satul lipovenesc, numit Slava rusa.
Luna August Fi o parte din Julie 1900 am consacrat-o zozet cedes-twit prin plasa Medgidia
Fi pe tad valea Carasulut. Am parcurs cu piciorul distanfa de la Cernavoda la Constanta,cer-
(et4nd valurile cele mad numite ale lut Traian.
Am verificat ci posibilitatea teoriet ce enzisesem, asupra curgerit unlit, brat al Dumb*
prin valea Carasu, la, sad' leingd Constanfa.
Acum stare luna lilt August din fie-care an, la satul Nicolifel, de unde,in acegi din urndt
dout ant, am 2.01124 rit cu 2nult interes cerceteirile nziniere ce se fac in regiunea Ortachioiulut.
In luna Iunie 1902 am vizitat insula eipilor Fi teiieturile de rectificare fdcuté la cele
dozte bucle ale marelut M.
Aceste sunt in trdsurt generate lungile dildtorit, pe care le-am fdcut in cursul celor 13
ant, de crind locuiesc in Dobrogia, afard de alte 7-8 de o mat scurtei duratei Fi la puncte
anumite.
Am cules note:
De la primad sci notad, cart '2W-et dat deslufirt asupra situaliet comunelor.
De la inveldtort ci preoft ; acegia Wad pus la curent despre gradul de culturd al
populaliet, data reinfiinlärit satelor, de unde sunt venifi locuitorit ci ceind; care sunt datinele,
portul, obiceiurile ci eresurile nalionalitdfilor conlocuitöre; legendele, povestirile i cantecele re-
mase in gura poporulut.
Betranit, ci ma'í ales eel din vechile sate roznanesci sad bulgaresci,'nzt-a4povestit sufe-
rinf ele ssi starea lor sub Turd.
Am adunat de la Romani" ci ceca material folkloristic, pe care am de glind a'l complecta
Fi publica in viitor dacd inzprejurdrile nu'int vor sta impotrivd.
Nu putem indestul indenzna pe cercetdtorit cunoscetod at limbit bulgare, de a se ocupa
cu adunarea cdntecelor Fi povestilor bulgeiresct, cart coprind o mullime de (apte istorice medie-
vale imt spunea un inveldtor din Sariurt.
in fine de la agricultort, crescetort de vile Fi pescart am putut deduce bogeilia de odi-
nidrei a Dobrogiet in vite, pesceirit ci pdclurt.
Tòte aceste note le-am utilisat, dar ele se pierd in corpul scrierit,intocmat cum picliturile
de pldie se amestedi cu apa unut lac, pe supra fafa dirztia cad.

Cu adunarea isvdrelor referitdre la Dobrogia am intampinat multe greittlift,clict t6te scrie-

rile trebuia sei mi le procur din comely, unele pe prefurt peste puterile mele de nzad.
La Bucuresci s'art inteun alt oraF, unde sunt biblioted publice sag particulare, (IA fi putut
imprumuta saù' citi acolo uvragiele de care aveam nevoie, dar Constanf a este seiracd in aFe-
Oenzinte de felul acesta ci mat ales in sensul istorico-geografic.

www.dacoromanica.ro
 9

Cine se ocupa cu adunarea scrierilor vecht, pdte sei cat de mult sunt speculati de an-
tiquart.
Asta-di me gasesc in posesia a peste 300 volume, care me costa 5-6:000 la, pe cata vreme
la Bucuresci afi fi fost scutit de o insemnata parte din acésta suma.
Atara de 3-4 volume ce 'mi-ati fost claruite de autort incolo t6te scrierile coprinse in
lista bibliograficá sunt cumperate de mine.
* *

Am impartit materia in cinct carti:

I. Geografia matematioil
Ç Cap. I. Numirea Dobrogiet.
( Cap. II. Sitztatiunea dimensiunile et.
In acest al doilea capitol am insistat asupra studiului amanuntit al frontierit ndstre de
Sud, pentru care m'am servit de isvóre destul de ponderdse, ce cu multa buna-vointa mi le-a
pus la dispositie Doznnul D. Sturdza.
f A. Supra fi sub-solztl.
IL Geografia fisica, coprinde time mart partt
t B. Suprafata solulut.
Partea A am impaqiro in dozte sub-diviziuni: a ss.i b.
a tratad' despre atmosferasi ca corolar trebuia sa vorbesc ceva despre starea sanitara
a provincia ndstre cis-dunarene, influentata de diferite demente climato-nzeteorologice. Ambele
cap itole dar (I, II) sztnt in strinsa legaturei.
b coprinde studiul sub-solulut (cap. III) i geologia aplicata (cap. IV, V i VI).
In polea B (suprafata solulut) vorbesc despre hipsometrie (cap. I), oro grafie (cap. II),hi-
drografie (cap. III), delta (cap. IV) ;si instila ,sezpilar (cap. VI).
Am credut nemerit sa pun cap. V (ComisiuneaEuropéna Dunarena)dzipa descrierea Delta;
lucrarile acesta importantisime Comisiunt fiind fäcute in Delta.
Pentru multe Fi preti6se detalit ale acestet parti, Domnul D. Stztrdza a bine-voit sa-mi
procure isvdre.
f A. Etnografia, Administrativa, Politica.
IlL Geografia politica
Ì B. Istorict, Eclesiastica.
Cat de comunicatie
Agricultura
Flora
Peiclurt
Animale
Geografia economidi
Minerale
Industria
Gospodaria ritralä
Comertul
Statistira
Geografla militará am impartit-o in dolte cap itole.
Ca conclusie am facut o comparatie intre starea in cace am gasit not Dobrogia la 1878 ss i
aceia din 1900.
La sfirfitul litcrarit, rititorul va avea un index alfabetic, care '1 pdte calauzi in cautarea
numelor proprit fi mi ales a celor top ice scrise cu litere cursive.
Am insolit acest index de o traducere in timba romana a numirilor geografice streine,
ajutat fiind de Domnul Sub-Locotenent Refik-Abdul-Kadir ti de Negip Demirgian, profesor de
limba turca i imam in Babaclag, carora me simt clator a le aduce aci multumirile mele,
pentru muna consciinciósa ce 'fi-ati depus.
Cu acésta ocazie gasit, ca parte din numirile geografice sunt estropiate, iar parte in
ata [el denaturate, in cut na li se mat pdte intelege semnificarea.

71800 2

www.dacoromanica.ro
10

Pe un ranevas al met' am brodat diferite notife, parte culese de prin ail% parte ti
nate din statistict pi din gura poporulut.
Intru cdt am rewit, sd fac o dare de sémet cdt se pcite de complectei asupra Dobrol
cititorul va aprecia.
Incheind, me adresez criticet prin cuvintele poetulut popular, inteleptul Anton Pann:
«Cela ce glisesce vines'
«si-o vrea sei faca mat bine,
«Nu stet cu el in pricind
«Slobod este de la mine.»

Constan fa, 1904 Ianuarie 1. Cdpitan JW. D. Jonesci

Membru al Societtifii Geografice Rom

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE

Fórte putini sunt autorii, care s'ail ocupat in special cu studiul Dobrogiei; si din acestia numal unul,
Peters, se intinde maI mult asupra studiilor pur geografice.
Ast-fel a trebuit sá consult 113 autorI, sd citesc peste 250 volume, sa culeg din tot atatea dosare, cu-
noscintele necesare pentru alcätuirea und geografiI a Dobrogiei in acceptiunea larga a cuvéntului.
Dar in afarä de aceste isváre alimentate de o multime altele, am mal complectat lucrarea mea cu
notite culese din calätoriile ce am fäcut in fie-care an din 1890 cu informatiunI adunate de la preotI,
invbtätorl, agricultori, economistI de vite, agentl de comer, silvicultori, etc.
Recunosc, ca am dat uvragiuluI 'Tied o prea mare desvoltare, dar am tinut ca in el sa se oglindésca
intréga stare a DobrogieI, de la sfirsitul secolulul XIX-lea.
lacá pentru ce nu am crutat niel un sacrificiä bänesc, niel munca, in a 'mi aduna si consulta cat se
pote mai multe scrieri, i totusl, pare-mi-se, nu sunt de ajuns:

a) Cfirti
A. T. Adunare in scurt de eresurile lipovenilor, de Mitropolitul Rostovulut, Dimitrie. Tiphritä a doua 6rh.
Bucuresci, 1859. Imprimeria Mitropolitutut Nifon. O bro§urd.
Dupd cum numele ski aratä, acésta este o traducere pe scurt a scrierii Mitropolituldi Dimitrie
in potriva Lipovenilor.
Traducerea e indreptata contra Scopitilor, care incepuserd a gäsi adepti. printre Romani.
Pentru intaiasI datä acésta carticia, s'a tipärit in Monästirea Némtului la 1837, Maiù 20 si ne
intereséza obiceiurile Lipovenilor i Scopitilor, secte care träesc in Dobrogia.
De aceia 'mi-a servit acéstä, brosura ca complectare asupra unor eresurI lipovenesci, negäsite
In alte
Allard Camille Dr. Mission medicate dans la Dobroutcha. Paris, 1864. Libr. Adrien le Clerc. Un volume.
La inceputul luI Iunie 1885, Allard a fost numit medic al misiuniI franceze de podurI i osele
In regiunea dunä.reanä.
Cu acéstä ocazie a fäcut darea de sémä, asupra stäril sanitare a Dobrogiel din acel an.
Dar lucrarea de maI mare valére este: «La Bulgarie orientate», in ea dupá cum spune L'abbé
A. Bayle, «Allard a publicat articole, call ail fäcut acéstä scriere una din cartile cele mai curi6se, ce
s'ar putea consulta de eel earl' voesc a cun6sce acéstä, regiune necunoscutan.
In ((La Bulgarie orientale» Allard vorbesce si de Dobrogia, i imi pare rki, cá dupit multe cer-
cetarI, n'am putut gasi acéstd valoreosa carte.
Alimanifteano C. L'exploitation des mines en Roumanie. Bucarest, 1897. Un volume.
Scurta, dar pretiòsas lucrare a DirectoruluI sectiuniI Minelor din Ministerul Domeniilor, 'mI-a
servit la geografia minera la a Dobrogia
Pan& la noui cercetarI asupra sub-scluluI provincieI mistre de dincèce de Dunare '), scrierea
D-lui Alimänesteanu va rémane singura in ceia ce privesce minereurile din Dobrogia.
Amante Bruto. Ovidiii in exit. Traducere din limba italiand de Clelia Bruzzesi. Bur. 1885. Un
Autorul vorbesce despre Ovidiù, de numele cdruia se léga Constanta de 41, apoi despre pä,re-
rile diferitilor autorI asupra ubiquitatii Tomis-uluI.

t) Intrebuintez dieerea adIncdee de Dunaren pentru elt am seris uvragiul meu In orawl Constanta,, unde loeuese de
anT, Mu 1890.

www.dacoromanica.ro
12

Cu ocasia visitariT Constantei, Bruto a mers i la insula 4isä. «a luI Ovidiù'», pe care o descrie
inteun stil elegant.
M'am servit de acésta mica, dar interesantä bro§urti, cam' am vorbit de Constanta EA de in-
sula Ovidia'.
Ami Bed,. Récueil d'itinéraires dans la Turguie d'Europe. Vienne, 1854. Deux volumes.
Feirte putine note ne da' acest savant autor despre Dobrogia ; nu gasim de cat un singur ali-
niat In vol. I, pag. 136.
L'am citat in intregime nu alit ca interesant, cat mal ales ca curiositate asupra spuselor luI
Boué despre Dobrogia.
Anastasiu Victor. Contribution el l'Etude Geologigue de la Dobrogea. (Terrains seconclaires). Paris, 1896. Un volume.
Cestiunea terenurilor secundare din Dobrogia am extras-o din acésta meritbsä scriere.
Figurile earl represintä titieturile de teren §i harta geologicä a lucriiriI mele sunt acelea din
cartea DomnuluI Victor Anastasiu, cäruia mé simt dator a-I aduce multumirile mele pentru bund-
vointa ce-ml a arätat däruindu-mi preti6sa D-sale scriere.
Andr6 Papadopouio Vretos. La Bulgarie aneienne et moderne. Saint-Petersbourg. 1856. Un volume.
In timpul §ederil sale la Varna ca consul al GrecieT, autorul a avut ocazie de a cuneisce bine
ora§ele de pe térmul vestic al Mari Negre §.1 le descrie amänuntit.
In prima parte a scrieriI ne vorbesce pe scurt despre istoria Bulgarilor, de la venirea lor in
Europa, pimá la supunerea lor de TurcI.
ApoI istoria vechiuluT Tomis, pe care fi identified cu AnadolchioI, un sat la 2 km. spre Nord
de Constanta.
A doua parte e consacratit starii economice a BulgarieI.
In fine in a treia, se ocupé, cu descrierea ora§elor maritime.
Acésta importanta carte se gäsesce fOrte rar §i regret ca o am dupti, o cautare de 5 anl
tocmai acum in urmä, a§a ca n'am putut profita indestul de prima parte a el.
ToLu§I am utilisat-o cu mult folos, la descrierea ora§elor Constanta §i Mangalia, la partea etno-
grafica si la cea economica.
Andronescu Virgil.Contributiuni istorice fi numele de Dobrogia. Constanta, 1901. Tip. Ovidiu. Un volum
«Numele DobrogieI». Intrebarea a fost pusa de mine in scopul de a se face lumina asupra cestiuniY.
Réspunsul 'mi l'a dat prietenul mea' prin scrierea de fata, in care discuta Cu mult discernamint
§.1 competinta.
Lacul Ravin'. Starea aetuald a peseariilor din el 0. mijl6cele de indreptare. Bucuresci, 1894.
Antipa Gr. Dr.
Impr. Statului. 0 brourd.
Din indemnul MinisteruluI Domeniilor, Domnul Dr. Antipa, eful serviciului pescariilor, In urma
studiilor amiinuntite asupra acestuI important isvor de bogatie al t aril, a facut darea acésta de séma,
de care m'am servit la studiul hydrografic §i la partea economicit, capitolul «Pesciirii».
Am mal utilizat pentru acésta din urma parte §i. alte importante dari de séma, ale D-lor An-
tipa §i Sclia, publicate in Buletinul Ministerului Domeniilor.
Se vor vedea citate in corpul scrieril.
Antonescu Remus. Portul Constant(' $i podul peste Dundre. Bucuresci, 1889. Tip. Dor. P. Cucu.
0 broprit care mi-a folosit, cand am vorbit despre istoricul acestor dou6 maree lucrarl, de care
depinde starea economica a DobrogieI.
Avril (A d' . ..) a) La Bulgarie ehrétienne. II-erne Edition. Paris, 1898. Libr. Leroux. Un volume.
Lucrarea se reazimä pe isvelre autorizate; prima el parte tratéza legaturile ce aveaa patriar-
chiile de Thesalonic, Ochrida §i Térnova cu Sf. Scaun.
De aceia in a doua parte autorul cauta a demonstra, ca BulgariI sunt mai intim legatI de Roma
de cat de Constantinopol, sub raportul bisericeI.
Scrierea are acelea,4 tendinti cu cea de la No. 38.
Dobrogia, ca una ce a facut parte din Imperiul Romano-Bulgar In vécul de mijloc, a trebuit sä,
fi suferit de influenta papala, de aceia 'mi-a fost de mult folos prima parte a acesteI importante
serien, la capitolul «Biserica».
b) Negotiations relatives au traite du Berlin. Paris, 1886. Un volume.
Nu puteam sa mé intind mult asupra cestiuniI tratatului din Berlin, ci am citat numai pärtile
privitére la Dobrogia §i. Comisiunea europeand dunäreand.
Armand Levy. La Rounianie et la liberté du Danube. Paris, 1883. Libr. du Luxembourg. Un volume.
Autorul aratii, in acest volum drepturile nelstre asupra navigatiunil pe Dunäre, §.1 ja cestiunea
de la genesa el.
Vorbind despre Comisiunea europeana dunareand am cautat sa consult §.1 scrierea D-luI Ar-
mand Lévy. .
Bilcescu N. htoria Rooldnilor sub Michat Vitezul. Publ. in Revista Ronidnd. Anul I.
Pentru gloriosa, dar scurta epoca a Domniei luI MichaI Vitézul, scrierea de fatd, lucratá dupä
isvére demne de credinta, 'mi-a, fost de mare folos.
Bazancourt. (Baron de. . ). L'expedition de Crimee. Paris, 1856. Edit. Amyot. Deux volumes.
Primul volum al acesteI scrierI numaI, interesézä Dobrogia pentru campania din 1854.

www.dacoromanica.ro
 13

In el se vorbesce despre nenorocita expeditie a diviziei franceze Espinasse §i despre flagelul (ho-
lera) ce a isbit acest corp expeditionar tn lagdrul de la Palaz.
15. Bergier Nicolas Grands chemins de l'Ent) ire Romain. Bruxelles, 1736. Deux volumes.
Lucrare de o förte mare insemndtate, dar care are putind atingere cu subiectul meri §i acolo
unde am utilizat-o, se gitsesce chat&
16. Bibescu Gh. (Printul ...). Istoria une ti frontierl. Trad. din franc. de Al. Em. Florescu. Bucuresci,1883. Un volunz.
Coprinde doué Fart!, una mal interesanta ca alta. Prima tratdzit cestiunea delimitàrii Dobro-
giei, in urma congresului de la Berlin.
A doua vorbesce despre Comisiunea Europénä Dunärénä.
Ambele pärtl art fost utilizate in scrierea mea, in care le am copiat, aprépe.
17. Brezoianu I. Vechile institufiunt ale Ronulniel. Bucurescti, 1882. Un volum.
Pentru acéstä serhisá lucrare, autorul s'a servit de isvoire temeinice; ea mi-a fost nu de putin
folos, cand am vorbit de comertul téril nóstre pe Dun/ire §i Marea Mgr&
18. Brialmont, Général. Progres de la &Tense des eats. Bruxelles, 1898. Un volume avec atlas.
Am grtsit in bine cunoscutul autor militar multe §i pretiése principiI, pe care le am aplicat la
organisarea defensivä a Dobrogiei.
19. Broglie. (M Albert de . .). L'Eglise el l'empire rontain au IV-ènte sirle. Paris, 1879. Six volumes.
Intemeierea Bisericei cretine §i Istoria pe larg a ImperiuluT Roman din vécul al IV-lea, sunt
dour, cestiuni tratate de autor, dupti iswire de bitrt ponderositatea.
De aceia, nu de imtin folos mi-a fost acéstd importantisimä, lucrare la partea istorica a seco-
luluT al IV-lea td la intemeierea cre§tinismului.
a) _Noria hnperiului (itoman. Trad. dupei textul germ?? de los. Hodo
20. Cantemir Dimitrie (Printul...). Buru-
resit 1876. Dou6 volume.
Idem. Textul francez de Jonquiere. Paris, 1743. Deux volumes.
Scrierea PrintuluT Dumitru Cantemir este plind cu importante notite, din care cele corespun-
Ottire timpului tritit de autor sunt mai prethise §i maI fondate.
Cele anterière timpuluT su, nu sunt bite exacte.
M'am servit cu mult folos de acéstd lucrare, mai ales de piírtile cunoscute de autor, iar nu
compilate de dinsul.
Descrierea Moldovet. Trad. dupd originalul lati»esc de los. Hodoiií. Bucurescti. 1875. Un volum.
Putind atingere a avut cu scrierea mea acésta a doua lucrare a Printului Cantemir. Pdrtile
utilizate se gasesc In note.
21. Carnu Munteanu 41 Corneliu Roman. a) Vinurile Ronutiniet. Bucurescti, 1900. Tip. «Eminescu». Un volum.
Viile din Dobrogia ar putea face obiectul unei scrieri separate, fiind una din ramurile de bo-
gittie ale provincieT.
Nemerita lucrare a acestor doi DomnI cunoscétori, este póte la timp ca sä, nu çlic prea târ-
çlie acum, cAnd renumitele podgoriT ale SariceI sunt amenintate de filoxerrt §i care de sigur vor
mic,§orate considerabil, de nu se vor lua mésuri de indreptare.
Studiul de fatd m'a cdlauzit, ca sd, stabilesc o comparatie intre starea de acum a viilor i cea
dintr'un trecut nu tocmai depärtat, dupa datele ce mi le procura.
b) Recherches sur les Créales Rounzains. (BM., Mais, Orge). Bucarest, 1900. Impr. «Eminescu».
Un volume.
Pentru partea economicit, scrierea acésta mi-a servit ca compliment folositor al datelor statis-
tics agricole culese de mine de la Prefecturile Judetelor Constanta §i Tulcea.
22. Chotard Henry. Le périple de la Mer Noire par Arrien. Paris, 1860. Libr. Aug. Durand. Un volume.
Importanta scriere a lui Arrian din timpul Imparatului Adrian a fost tradusit, comentata §i con-
fruntatd cu pdrerile celor mai de sémä geograff vechi, in lucrarea de fatii, care mi-a servit la des-
legarea multor cestiuni relative la forma Deltei Dundrii §.1 litoralului fnvecinat al Maril Negre, din
vécul al II-lea.
23. Christodorescu C. Comerful Romani& Buc. 1902. 0 fascicula. Utilisatá la ainstitutiunile de credit».
24. Cioran Emilia D-ra. Caldtoriile Patriarchuluti Macarie de Antiochia in Terile Romttine. (1653-58). Bucuresci,
1900. Tipog. Soceciti. Un volum.
Bogittiile Térilor Rometne aù atras, ca pe multe alte fete bisericescI, §i pe Patriarchul Macarie,
care veni a aduna elemosind (mild) intre anil 1653-1658.
Traducerea pärtilor ce ne privesc e racutd dupit textul englez apdrut in 1836 §i fncepe cu cala-
toria de la Galati a Patriarchului, de §i in trecerea sa, Macarie vizitase Constanta, pe la inceputul
anului 1653.
La intórcere, s'a fmbarcat la Galati, de unde apoi pe Dundre §i pe bratul Chilia a e§it la Mare
§i s'a indreptat critre Constantinopol, in luna Octombrie 1658.
Aci se terminä traducerea romanésdi, care dacti s'ar fi intins §'1 asupra calatorieI Patriarchului
de la Constanta la Galati, scrierea de fatit mi-ar fi fost de o mai mare valóre, cad al fi gitsit in ea
note despre starea Dobrogiel din a doua jumétate a secolului XVII-lea.
Totu§1 pentru partea economicii, acéstit traducers mi-a adus servicil importante.
25. colescu L. Statistica animalelor domestice din .Romdnia, (In anul 1900). Bucurescti, 1903. Un vo/um.

www.dacoromanica.ro
14

Este o lucrare lulled in felul séil in tare nesträ. Tablourile diferitelor animale domestice sunt
luate dupit scrierea D-lui Colescu i ¡mi pare MU* cä n'am avut-o maI din 'nainte pentru a trage
dinteinsa tete folesele.
Da aceia se va vedea cá unele date ale mele nu se potrivesc cu acele ale D-lui Colescu. In tot
casul nepotrivirile nu sunt
20. Contogiorgio. Ovidiu. Brofura tipdrita in Constanla cu ocasia ridicariti monumentuluti poetuluti.
Eruditul octogenar, afarii de acéstä, broaurk nu sciii sä, mai fi liisat in tirmä-I alte scrieri, de
ar fi putut scri mult despre coloniile grecescI de pe térmul Mani Negre, flind fost un vecliiii pro-
fesor i cunosc6tor al locurilor acestea.
Corréard I. Guide maritime et stratégique dans la Her Noire. Paris, 1854. Libe'. Corréard. Un volume.
Un studiil amanuntit al intregului litoral maritim cu consideratiuni asupra fie-cärei
de pe cestä.
Interesézii, scrierea mea in ceia ce privesce starea porturilor dobrogene de acum 50 de ani.
Uvragiul e insotit de un atlas cu 39 planae, care mi-a folosit ai mai milli,. (A se vedea No. 1, Harp).
¡glena Mranuluti romttin. Lucrare premiatti de Academia Ro7ndna. Bucuresii, 4895. 2'ip.
Cräiniceanu G. Dr.
Carol Gal. Un volum.
Asupra importantei ce presintä acéstä scriere, Academia Romänä a dis ultimul sü cuvént.
Mi-a servit ferte mult la partea geografleI fisice. Cand am vorbit despre locuinta, hrana, etc.,
locuitorului din Dobrogia am fost cäläuzit de scrierea eruditului meil prieten, cäruia li aduc mult,u-
mirile mele.
Crouse Franz.La péninsule Greco-Slave. Bruxelles, 1876. Libr. Spineux. Un volume.
Interesanta lucrare a acestui oficer de Stat-Major, mi-a servit pentru unele detall relative la
organisarea ImperiuluI Otoman in ajunul ultimului résboiti ; de aceia se vede citatä la partea geo-
grafiei politice (administrativä,).
Cyrille.a) Voyage sentimentale dans les Pays Slvves. Paris, 1876. Libr. Victor Patine. Un volume.
Am consultat cu folos acestä lucrare, cAnd am vorbit de imigratiunile Tatarilor i Bulgarilor
de la 1860 incece.
b) De Paris d Vile des Serpents. Paris, 1876. Libr. E. Leroux. Un volume.
In descrierea sa de la Galati la Sulina (cap. 4-5), autorul atinge cAte-va cestiuni relative la
Comisiunea Europénä Dunärenä.
Mai coprinde cale-va notite etnografice, economice 0 istorice, pe care le am intrebuintat
la locul lor.
Dinescu Grigorie.a) Diclio»arul geografic al Jud. Tulcea. Bucurescti, 1896. Un volum.
Acéstä, meritoria lucrare a fost fäcutä, dupä, indemnul Societätii Geografice Romäne; autorul
pus tete silintele sä, corespundä aateptdrilor Societatii, ai a reuait.
M'am servit de dictionar la descrierea orograficä i hidrografica a Judetului Tulcea, de aceia
fac mentlune aci, nefiind citat in corpul scrierii mele la partea respectivä,.
Dictionarul a fost controlat de mine cu harta Marelui Stat-Major scala 1/50.000, i pärtile, pe
care autorul le a scäpat din vedere, sunt puse in lucrarea mea.
b) Diclionarul geografic al Jud. Constan fa. Bucurescti, 1897. Un volum.
N'am de adä,ogat pe längii cele spuse mal sus, de cElt cá acest dictionar este mai complect ca
precedentul.
M6 simt dator a aduce laudele mele autorului, pentru munca stitruitere i minutiositatea ce a
pus la intocmirea acestor doub dictionare.
Daniilescu N. Extras din schif ele geografice geologice ale Dobrogiel de K. F. Peters. Publ. in Revista Sciin-
fificll romdnit. Vol. XII.
E un resumat al scrieril geologuluT austriac (vedi Peters) ai numai din partea geologick pentru
cate-va localitätl din Dobrogia
Pärtile utilisate de mine sunt aratate in corpul scrierii.
Decharmes P. Mythologie de la Grece antique. Paris, 1886. Un volume.
M'am serviL de acestä, scriere pentru timpurile preistorice, care staa in legaturii, cu tinutul
dintre Dunä,re ai Marea Négrä.
Histoire de l'Empire Ottoman. Paris, 1881. Un volume.
De la lonquière.
and am avut la indemänä, marea lucrare a lui Hammer (vedI No. 50), scrierea de fatit nu mi-a
servit de at in a stabili sub Impärätia anti Sultan s'a intämplat cutare eveniment, caci prin mici-
mea el, acéstii scriere a fost mai uaor de consultat.
Dare de sénzà statistica asupra exploatetrit Cailor Ferate Romdne, In anul 1899. Bu-
Directia Generalä C. F. R.
curescti 1900. Tip. C. Gal. Un volum.
Traficul de calätorI i märfuri In cursul anului 1899 in statiunile linieI ferate de pe teritoriul
Dobrogiei i detaliT asupra serviciului rnaritim roman, aú fost singurele note ce am extras din mesa
dare de semä.
Pentru traseul liniei Constanta-Cernavodd-Pod m'am servit de planul sectiunii Constanta a C. F. R.
Dräghiceanu Math. M. Les tremblements de terre de la Roumanie. Bucarest, 1896. Un volume.

www.dacoromanica.ro
 15

Scrierea de fatti, m'a ajutat la studiul cutremurilor de ptimént din ,Dobrogia, de cAnd se fac
observatiuni regulate asupra fenomenelor seismice.
DrAgicescu M. Lt.-Colonel. Dundrea de la Orfova la Mare FL (*hie Mara de la Varna la Odesa. Galafi. Edifia
Tipogr. Beildfescu. Un volum.
E o prea scurtd, dar de prea mare valere descrierea istorica a tuturor localitatllor de pe malul
Duntirri i cesta
and am vorbit de orasele tarmurene ale Dobrogiei m'am servit In multe locuri de scrierea
regretatului oficer de flotild.
In 1892 se incepuse publicarea unei ediii cu mult mai desvoltatd de ail intdia.
Din nenorocire n'a apärut din acéstá a doua, de cdt o fascicolii, In care se coprinde istoricul
localitätilor de pe terra Dunärii, de la gura Tisei, pttnit la Calafat inclusiv.
Duchesne L. (L'abbé). Eglises séparées. Paris, 1896. Libr. Thorin. Un volume.
Eruditul prelat aratä, in acesth scriere causele desbinärii intre Biserica apusulul de cea
tend' ei email, a demonstra Intdietatea Sf. Scaun, fate de Patriarchia Constantinopolului.
Lucrarea mi-a folosit la intocmirea istorieI Bisericei de la vécul IV-lea ping, la schisma.
Tendinta scrieril abatelui Duchesne este de a atrage pe Bulgari de partea Sf. Scaun.
Durdent J. R. Beautés de l'histoire derurquie. Paris, 1816. Libr. Alexis Eymery. Un volume.
o istorie abreviata a Imperiului Otomen, insd care mi-a servit pentru unele detalii, pe care nu
le-am gäsit in alte parti.
Duruy Victor. Histoire des Romains. Pa? iS. Libr. Ha( helle. 1885. Sept volumes.
Din acésta pretiesa lucrare, m'am servit de cele patru din urma volume, care contin multe
detalii relative la cucerirea i organisarea Dobrogiei de Romani luptele petrecute aci cu Gotii i Hunii.
Planurile ceidtilor Troesmis i Dinogetia sunt reproduse din volumul V-lea.
Eniceanu Ghenadie Arch. Crqtinismul in Darii $i. cre$tirea Romdnilor. Publ. in Revista «Biserica ortodoxa
Anul I, (187(i). No. 6, 7, 8. Anul II, No. 2, 3, 6, 7, 8, 9. Anul IV, 1, 2, 3, 4, 5, 6.
Cu date istorice precise autorul stabilesce timpul cre$intirii Romanilor din amAndou6 Deals.
Cu tete ca invètatul prelat cunesce opera lui Lequien, nu insista asupra episcopatului din Tomis,
despre care vorbesce numai pentru anul 553, adicd despre Valentiú cel din urind episcop de aci, dupa
lista lui Lequien.
Dacä. in 1875 s'ar fi cunoscut, c Tomis este Kustendgé al Turcilor, i ca peste trel ani va de-
veni orasul romd,nesc Constanta, de sigur cd autorul articolului ar fi insista.t mal mult asupra listei
lui Lequien i cu putt:tree de discernament, cu care a scris acest articol, ar fi adus mai multd, lumina
asupra Cre0.inismuluI la Tomis.
Lucrarea asa cum se presinta, 'mi-a fost de mult ajutor la alcatuirea capitolulul «Biserica».
Engelhardt Ed. Etudes sur les embouchures du Danube, Galatz, 1861 Ty pogr. Frédérich, Theil. Un volume.
Scrierea primului membru francez in Comisiunea Europénd Duntirénd, de si mica, dar co-
prinde o multime de date relative la Delta, cum: topografia, formarea, populatiunea localitä4ile, agri-
cultura, pesctiriile, clima ;;i lucrdrile de imbundtdtire facute de Comisiune.
Incheie cu consideratiuni asupra comertuluI ce se fame pe gura Dundrii, Sulina, si progresele
In viitor, ndscute din lucrtirile de la acéstä. gurd.
Printre alte multe isvere ce am avut asupra Deltei i Comisiunel Dundrene, scrierea de fatil, e
dese orI citatti la capitolele respective.
Filip N. Les animaux domestiques de la .Roumanie. (Chevaux, boefs, moutons et pores). Bucarest, 1900. Typ.
Socects. Un volume.
E singura lucrare la noi, in felul ei, tratezä despre cele patru principale specii de animals do-
mestice.
and am serie geografia economicti, uvragiul D-lui Filip 'mi-a fost de mare ajutor, cad am
gäsil, In el nu numal cestiuni pur zoolechnice, ci i pretiese date istorice, mal ales asupra prove-
nientiI calor dobrogeni, ase, de reputati °dinky&
Me simt dator sá aduc aci multumirile mele autorului.
Frantz von Holtzendorff. Les droits rivérains de la Roumanie sur le Danube. Edit. francaise. Leipzic, 1884. Un
volume.
Scrierea a fost Multi]: din indemnul Ministerului Afacerilor Streine, cAnd s'a luat in discutie
cestiunea navigatiei pe Dundrea de jos.
De mult folos 'mi-a fost mesa lucrare, and am tratat capitolul «Comisiunea Europénd
GArdescu I.. Locot.-colonel. Resboiul Ruso-Turc din 1877-78. Trad. dupd textul rusesc. Bucuresci;1902.
Nici-ieri nu se gäsesc mai exact 0 mai amänuntit tratate operatiunile corpului al XIV-lea ru-
sesc, care a operat prin Dobrogea, ca in scrierea, acesta.
La partea corespunc,16tere timpului am utilisat-o aprepe am copiat-o. Lucrarea nu e terminate.
Ultimele operatiuni ale corpului al sunt luate de mine dupá scrierea lui Tacticien. (A se
vedea No. 103).
40. Gheorghiu Elena Dra.
A tinut In anul 1891 o conferintA despre istoria oravului Tomis. Mai in urmil acéstd, conferintli,

www.dacoromanica.ro
16

a fost tiparitä fntr'o browrii. Isvórele de care s'a servit conferentiara de 0 sunt cunoscute,
bro§ura nu e lipsitd de interes, celuT care s'ar ocupa de trecutul, pan maI deuna-zI a9, de fne-
gurat al oraeulul Constanta.
47. Gheorghiu S. Podul de peste Dunare. Publ. in Buletinul Societalit Politechnice din 1895.
Autorul acestuI articol este unul din ingineriI no0ri, care a fost Insarcinat Cu supravegherea
lucrdrilor de la podul de peste Dunäre.
D-sa a publicat acesta pretiósit scurta dare de sema asupra monumentaleI lucrdrI architecto-
nice de la Cernavoda-Fetescl.
Artie°lul coprinde numaI In cate-va pagini tóta lucrarea fn esenta
Am reprodus acest articol intocmal.
Cititorul servindu-se de plan, care este o copie dupä cel al D-luI Gheorghiu, f§1 OW da bine
sema despre fritréga lucrare, care lega liniile ferate din tara cu cea din Dobrogea.
48. Ghica Ion. Dacia vechia. Publ. in Rev. Rontana. Anul
M'am folosit Intru cat-va de acest articol fn stabilirea datelor istorice al DobrogieT, de pe la
fnceputul Dominatiunfi Romane.
49. Gibbon. Décadenre de l'Empire Bomain. Paris, 4858. Deux volumes.
Multe OAT din capitolul «Istoria» sunt luate dupä acest savant autor ; de aceia se vede dese
orT citat in corpul scrieriI mele, maT ales pentru epoca DominatiuniT Romano In Dobrogia.
Descrierea unor lupte, fmi pare, a fi de domeniul fantezieI, mal mult de cat al realitätii.
50. Hammer (.1. de). Histoire de l'Empire Ottoman. Trad. de l'Allemand par J. J. Helert. Paris, 4835. Imprint.
Henry Dupuy. Dix-huit volumes.
Cea mal complecta i maT competenta istorie ce s'a scris asupra ImparatieT Otomane m'a ajutat
mult la partea istorica a tivragiultil met".
Insemntitatea lucrarii luT Hammer se dovedesce din faptul, ca se vede citata In orT-ce scriere
de valóre asupra TurcieI.
DecI orT-ce comentaril sunt de prisos.
51. Hasd6i1 B. P. a) Negru-Voda. BUCUr PSei, 1896. 2'jp. Soceeft. Un volunt (introducere la Tom. IV-lea din ((Elymo-
mologicum Magnum Romaniae»).
Eruditul nostru academician patrunde, prin acestti pretiósa lucrare, cu cercetarile istorice asupra
fnceputurilor StattiluT priT RomanescI, un secol i jumdtate In nóptea vremurilor, adica de la 1380
fnainte pana la 1230.
De cat folos 'mi-a fost scrierea D-lui Hasnfl, se vede din citatele de la apr6pe fie-care paging
din istoricul mat asupra DobrogieI corespund6tor cu timpul fmbritti§at de ea.
La Valachie jusqu'à 4400. Bucarest, 1878. Un volume.
Pentru legarea firuluI istoric din veacurile XIII 0 XIV, lucrarea de fatd t esuld Cu altele tot atilt
de valoróse, 'mi-a servit de caläuzti indispensabild.
Istoria critica a .Romanilor. Bucuresci, 4873. Patru fascihre.
Programul anuntat de bine cunoscutul nostru istoric, la tiptirirea primeI fascicole din fnceputul
monumentaleT D-sale opere n'a fost fndeplinit.
Totu0 partea apärutti arunca luminl non asupra IntunericuluI istorieT nóstre generale 0 a
DobrogieT In deosebT.
Nu pot preciza la ce anume partT m'am servit de lucrarea D-luI Hasn't', sail maI bine, am In-
trebuintat-o pretutindenT in corpul scrierii mele, cad coprinde detaliI de orI-ce
Am avut grija sa citez partile utilizate.
52. Hemmer (L'abb6). Histoire de l'Eglise. Trad. de l'Allemand de M. le Dr. Funk. II-me edition. Paris,4895. 2 vol.
In don volume e tratatd pe scurt istoria bisericeT de la fnceputul cre0inismuldi pana in dilele n6stre.
De /a schismä, uvragiul fmbratiOza numal istoria desvoltäriT catolicismulul.
Datele i tabela cronologicd a Papilor dilauzit a stabili unele fapte din istoria bisericeT
in Dobrogia.
3. Hepites S. C. a) Clima Braila Bucuresci, 1900. Un volum.
Climatologie du littoral roumain de la Mer Noire. Bucuresct, 4899. Un volum.
Climatologia Romaniel. Bucuresci, 1900. Un volum.
Carte du regime pluviometrigue. Bucuresct, 1899.
Album climatologigue de Roumanie. Bucuresci, 1900.
Buna-vointa ce mi-a aratat autorul oferindu-mi aceste cincl nepretuite isvóre asupra climatuluT
TériI nóstre, m6 obliga a-I aduce multumirile mele, mal ales ea sub raportul climatologic, afarti de
aceste darI de sema, alte isv6re nu aveam.
Harta pluviometrica din lucrarea mea este reprodusil dupti aceia a D-luI Hepites multe partl
din capitolul «Clima» sunt luate dupd scrierile neobosituluI nostru meteorologist.
54. Herodot. Histoires. Traduites en française par P. Giguet. Paris, 4886. Libr. Hachette. Un volume.
Traduntorul nu s'a departat de originaIul scrieriT «parintetuI istorieT».
Herodot confine multe detaliT asupra tinuturilor de la gurile Dunarii.
De aceia l'am utilisat nu numai la partea istorica (sec. V a. Chr.), ci ei la altele, la care se va
vedea citat.

www.dacoromanica.ro
 1.7

Heyd. W. Histoire du commerre du Levant au moyen-dge. Edit. française par Furey Baynaud. Leipzig, 1885.
Deux volumes.
Numal citind lista uvragiilor consullate de autor ne putem face ideie de greutatea acestei scrieri,
pe care am cautat-o cincl aril prin librarii.
De cat folos 'ml-a fost, se pote vedea din citafiunile ce fac la partea istorica i comerciala din
evul media.
Hogguer (Baron d'). Beinseignements sur la Dobrodja. Bucarest, 4880.
Acésta importanta browra confine preciose date asupra starii sanitare, economice §i etnografice
a Dobrogiei i importantelor sale ora,e, din 'naintea *i din urma rOsboiuluI din 1877-78.
A;.a ca scrierea Baronului d'Hogguer 'mi-a servit pentru multe comparafiuni co am facut intre
starea de atuncI i cea de acum a Dobrogiei.
HUffel G. Rap6rte privit6re la studiul sumar al pfidurilor stalulut. Bucuresci. 1900. Un volum.
Acest Domn cunoscOtor a fost insarcinat de Ministerul Domeniilor cu studiul asupra padurilor
ni5stre. Intre &Le regiuni, D-sa a vizitat i Dobrogia ale carei padurI le-a cercetat i asupra carora
dat parerea.
La partea privilbre paddrilor din Dobrogia m'am servit mult de scrierea D-lui Harrel.
Ilarian P. A. Tesaur de mo»umente istoriee pentru Bomdnia. Bucuresci, 1862-4. Trei volume.
In acésta importanta revisla s'ati publicat serien l sad numai bucafi de scrieri din limbile: fran-
ceza, germana i latina, ca lraducerea In roinanesce.
Publicafiunea se referti la istoria i geografla Toril mistre.
Mulle din aceste fragmente stand in legaturä cu subiectul meil, le-am citat acolo unde m'am
servit de ele §i se vor vedea In corpul serieriI.
50. lonescu D. M. Locotenent. Cercetarl asupra oraplza, Constanla. Bucurescl, 1897. Un volum.
Acésta brovra este uu inceput al lucrarii mele de acum. De §i nu aveam pe atundi isveire a*a de
multe pentru alcatuirea el, tolu,i scrierea a fost bine primita de Societatea Geografica Romänä, care
'mi-a facut onewea a mé numera printre membril séI.
Am Véqut citata, acésta modestä a mea 1ncerca.re de D-nul Kalinderu, Membru Academiei Ro-
mane, In scrierea «August i literaffi Romani».
60. lonescu G. I. (Gion). Istoria Bucurescilor. Tipogr. Socectz. 1900. Un volum.
Din tiOla acéstä, valoreisti, opera n'am putut sä, m6 servesc de cat de micI bucal din capitolul
«Comerciul», unde este In atingere cu aceia§I parte a lucriirii mele.
M. lonesco I. Excursion agricole dans la plaine de la Dobrodja. Constantinople, 1851. Un volume avec une carie
ethnographi que.
In acifista 115rie interesanta lucrare a unui agronom roman se oglindesce trecutul DobrogieT de
acum 50 ani; ea coprinde importante ;;i amänunfite date asupra starii economice, administrative §i
etnografice a Dobrogiei.
Pentru Romani presinta i mai mult interes, caci autorul a cautat sit se ocupe mai ales de
numérul §i ocupafiunea conalionatilor s'é1, Mrá a neglija Insä §i pe cele-l'alte populafiunI.
Grasindu-se lörte rar am reprodus multe bucal din acéstá scriere.
Harta arata pentru fe-care sat In parte felul nalionalitafilor locuiteire i 'mi-a servit la eth-
nografie.
lorga N. a) Studit istorice asupra hilieì i CetNit-Albe. Bucuresci, 1899. Tipogr. Carol GObl. Un volum.
Autorului acestei importantisime lucràri, premiata de Academia Romana, nu 'I-a scapat din
vedere nici unul din isv6rele autoritare, In alcatuirea istoricului acestor doué orw aCheile Moldo-
veI», din care unul cade pe teritoriul Dobrogiel.
Scrierea D-lui Iorga 'mi-a servit nu numal la istoria orapluI Chilia, ci i la istoria generalä, a
Dobrogiei. E citata mai pretutindeni in corpul scrieril mele.
b) Relatiunile comerciale ale prilor nóstre Cu Lembergul. Part ea I-a. Bucuresci, 1900.
In formà de cronica, fncepénd din vécul al XV-lea, acésiä brovra 'ml-a folosit la capitolul
«Comerciul» §i regret cá nu am avut la Indemana scrierea complecta.
ludetele Constanta qi Tulcea. Expunerea situalid judefulut. Broprt anuale. Pe mat mulfi ant,.
Din aceste &IA de séma, anuale, acole ale judefului Tulcea pe 1897, 98 i 99 sunt adevératele
oglinde ale starii judefului din kite punciele de vedere.
De aceia am o multime de citate din ele in corpul scrierii mele i cititorul se va convinge de
Insemnatatea lor.
Tabelele statistice fost nu de mai pulin ajutor In comparafiunile ce am fä.cut asupra
populafieT.
Kanitz F. La Bulgarie danubienne et le Balcan. Paris, 1882. Un volume.
In urma voiajurilor facute Limp de 20 ani (1860-80), autorul face o descriere interesanta prin
mulfimea detaliilor de tot felul asupra Bulgariei Cis-Balcanice..
Lucrarea are stil aträgator i trecerea de la partea statistica la cea istorica, etc., e lama cu
multa pricepere, !Ara a obosi pe cititor.
Din nefericire, scrierea nu confine pentru Dobrogia atilt de multe detall! ce 1ntalnim despre
alte ptirfI din Bulgaria.

71800 3

www.dacoromanica.ro
/8

Causa este, cá autorul n'a vizitat, de cat Sudul provincid nestre, §i '§l-a intrerupt dilatoria din
causa Met
65. Kogilniceanu M. Schifd despre Tigard. Trad. de Ghibdnescu. Icot, 1900. 0 brofurci.
prea interesanta acésta bro§ura, prin continutul ei asupra : istorieT, moravurilor i Umbel
Tiganilor.
'MI-a folosit mult la partea etnografica, unde am citat-o.
66. Lapparent (A. de.). a) Géologie. Paris, 1885. Un volume.
Legons de Géographie physique. Paris, 1896. Un voiume.
La structure et l'histoire des Ballcans. Publ. dans la .Révue genérate des sciences. Juin, 1896. Paris.
Câte trele aceste lucrarl de eruditie ale geologulul francos servil la istoria geologica a
Dobrogiei.
7. Lavisse E. et Rambaud A. Histoire genérate. Paris. Trois volumes. (I, II, III).
In unire cu altele, acésta istorie generala 'ml-a complectat datele cronologice ale faptelor pe-
trecute de la anul 395, panä la ocuparea Dobrogiel de Turd.
Am gasit multe partI care folosit la istoria Dobrogiei, mai ales organisarea ImperiuluI
Roman, timpul petrecut de diferite popetre navalitère peste Dunare, etc.
Loom G. Ethnographic de la Turquie d'Europe. Gotha: Justus Perthes. 1861. Un volume avec une carte eth-
nographique.
In pretiósa lucrare a luI Lejean avem tele natiunile conlocuitere in Dobrogia, din a 6-a decenio
a secolului XIX-lea, cu o schita istorica asupra timpuluI stabilirei fie-caruia.
Scrierea acesta am utilizat-o cu mult profit la partea etnografica a studiului meu.
Lelewel I. Géographie du mogen-dge. Bruxelles, 1857. Librarie Pilliet. Cinq volumes. Avec un atlas conte»ant
50 pi-cinches.
o lucrare de mare valére, dar nu e in atingere ca subiectul meu, de cat la panca geograficä
a Dobrogiei de la 1154, descrierea luI Edrissi, pe care am utilisat-o.
'70. Licherdopol I. P. Exeursiunt in Dobrogia. Bucuresa, 4900. Un volum.
o cälatorie facutä de autor in Dobrogia, cu scopul de a studia malacologia provincieI.
In a doua parte se vorbesce despre clima, geologia, fauna §i flora Dobrogiei.
«Flora» este extrasä, din monumentala opera a D-rulut Brdndzd: «Vegetaliunea Dobrogici».
«Fauna» este luata dupa lucrarea D-rului G. V. V. Almcisy, aparuta in 1898.
In lipsa de lucrarile originate am utilizat scrierea D-10 Licherdopol, pentru fauna §i flora Dobrogiel.
Mallouf N. Dictionnaire 7'urc-Français. Paris, 1863. Libr. Maisonneuve. Deux volumes.
Pehtru traducerea in romanesce a multor numirI din Dobrogia, acest dictionar mi-a fost de folos.
Mktineanu Al. Cestiunea pescdriilor 'in Bomdnia. Bucuresa, 1900. 0 broprd.
Un studiti sumar mijlòcelor propuse de autor pentru imbunatittirea pescariilor.
Pentru Dobrogia, cestiunea a fost deja tratatä cu mai multä competiritä, de DemniI Dr. Antipa
§i Sclia (vec,1I No. 9 §i Buletinul Ministerului Domeniilor. No. 1-2 din anul 1901).
Melchisedek (Episcopul Dunärff de jos). Lipovenismul, adied schismaticii sal rascolnicii i ereticit rusesa. Bueu-
reset, 1871. Tipogr. C. N. Iteululescu. Un vo/um.
Acésta scriere de eruditie e mult cäutata de Scopitl, pentru a o distruge, de aceia se gäsesce
ftorte rar.
In ea Inv6tatul nostru prelat aratä,, de la origina, eresurile secteI Lipovenilor §i a tuturor schis-
maticilor Bisericei rusesci, obiceiurile scopitilor in viata lor ca i in religiune.
de o netagaduita valère acésta scriere, pentru orI-cine s'ar ocupa sa cunt5sca pe LipovenI
multiplele lor secte, in cele maI minutiese amiinunte ale credinteI lor relighíse
La partea etnografica lucrarea fericitului Melchisedek mi-a fost de mult folos pare rat
ca n'am dat acestuI capitol o desvoltare mal mare.
Tot in acésta scriere am gasit §i intemeierea monastirei
*fry. Constantinople et la Mer Noire. Paris, 1855. Edit. Belin-Leprieur et Morizot. Un volume.
In cate-va servit acésta scriere de mare insemntitate; ea are putina atingere cu
subiectul me&
a) Afacerilor streine. Miyarea porturilor de la 1879-4897. Bro§urI anuale.
Ministerul.
Pentru mi§carea porturilor din Dobrogia, acésta lucrare mi-a fost de mult folos la partea
comerciala.
Pe 3 an! din urmä, lucrarea lipsind, n'am avut date.
Mi§carea portului Constanta am luat-o de la Capitä,nie.
b) Agricultura, Industria, Comerciului cì Domeniilor. Buletine pe mal ant'.
De §i n'am avut tòte acéste pre-peso dan l de sémil oficiale, totu§I am putut sit mg) servesc
bine, and am facut o comparatie intre agricultura §i crescerea vitelor din trecut §i de acum.
Datele asupra agriculturil pentru ace§t1 din urma cine! ani (96-900) le-am avut de la Prefec-
turile Judetelor Constanta §i Tulcea.
Ancheta Industriald din 1901-1902. Bucuresa, Tipogr. Carol Gal. 1903.
Resultatele acesteI pretiòse anchete facutti cu multa ingrijire de D-1 L. Colescu, eful StatisticeI
Geerale, din acest Minister, servit la capitolul «Industrial».

www.dacoromanica.ro
 19

Statistica Carierelor. Darea de sémO, asupra carierelor din Dobrogia a fost copiatd in textul med.
Statistica Padurilor. Este o dare de seine', asupra numireI, suprafetiI i felul fie-cdrui trup de
pildure. Partea privitere la Dobrogia a fost copiatä intocmai in lucrarea mea.
Financetor. Comerciul exterior in anul 1900.
Am extras din acestii, lucrare oficiald importul i exportul in cel din urmd 10 anI prin punctele
vamale din Dobrogia; iar pentru 1900, si felul märfurilor importate sad exportate.
Aceste date pot servi a cunesce In viitor traficui de acum prin punctele vamale din Dobrogia.
Datele servit acum, la multe comparatiunI ce am fácut la capitolul «Comertul», compa-
ratiunI orI-eitt de neinsemnate par vor cäpdta cu timpul o mare insemnätate.
Interne. Dare de soma asupra Poftei Telegrafulut intre anit 1888-1894. De la 1894 incece, o
ast-fel de dare de sémä, nu am gdsit ; nu s'a fA.cut; starea telegrafelor i postelor in Dobrogia este
luatO de mine dupd acésta scriere oficiald, care cum vedem nu merge pend In 1900. Totwg, schimbärI
ne-filcendu-se in cei sése anI (1891-1900), nu se comae niel o gresélä, de se va lua starea telegrafulul
posteI din 1894 drept 1900.
Lucrdrilor Publice. Construclia Portulut Constanfa. Partea privitere la Constructia portuluI ca
planul din textul med, o datoresc D-luI Inginer Zahariade, care Incä de la fnceput a condus acéstii
importantit lucrare.
II aduc ad multumirile mele, pentru bund-vointa ce mi-a arätat
Drumurile in .Romdnia. Bucuresci, 1900. Un volum.
E un studiii comparativ intre starea drumurilor din trecut i cea de astä.4,1I.
Pentru detaliI m'am servit de notele culese de mine de la Prefecturile celor cloud judete.
Comparatia soselelor dobrogene cu acele din Tara am facut-o dupe'. studiul N. Urechia.
(Pub!. In Buletinul Societä,tii Geografice Rometne din 1902).
Missal! G.Marea Nerd (lac Moldovenesc). Publ. in cinct numere din «Revista literard» anul 1897. Bucureset.
Articolul Domnului Missail mi-a procurat isvere pentru alcatuirea pdrtiI «Comertul pe Dunare
si Marea NégrO» pilnä la finele evuluI mediu.
Mrazec L. et Pascu R. Note sur la structure géologigue des environs du village d'Ortakidi. Publ. n Buletinul
Societdfit de sciinfe fisice. Decembre 1896.
La partea geologieä am arätat i pOrerea acestor doI DomnI competintl, asupra terenurilor din
prejurul satuluI OrtachioI.
Moltke (Maréchal de ...). a) Campagnes des Busses dans la Turguie d'Europe en 1828 et 1829. Traduit de
l'Allemand par A. Demmler. Paris, 1854. Deux volumes.
Nu puteam sá nu utilisez acésta importantd, scriere, cAnd am vorbit despre resboiul din 1828-29.
b) Lettres sur l'Orient. Traduiles par A. Marchand. Paris. Deuxième edition. Un volume.
Scrisorile XXXII si LXVI din 183B 0 39 vorbesc despre Dobrogia i Dundre.
Le-am utilisat pentru datele de sus.
Mommsen et Marquardt. Organisation de l'Empire Romain. Paris, 1892. Trois volumes.
Pentru starea DobrogieI pe timpul Impáráiei Romane, lucarea celebruluI archeolog i istoric
mi-a fost de mare ajutor.
Nadan I. I. a) La Dobrudja économigue et sociale. Paris, 1886. Librairie Guillaumin. Un volume.
Scrierea coprinde doue parg: In prima, autorul face descrierea succintd a provincieI din tete
punctele de vedere.
In partea II aratd piedicile, care se opun la desvoltarea economice. a DobrogieI i mijlece de
intrebuintat pentru fndreptare.
Mi-a fost de mare folos lucrarea D-luI Nacian, i partea economieá a uvragiuldi meu e lucratä
dupä. vederile D-sale.
b) Dobrogia. Bucuresci, 1891. 0 brofurd.
o urmare a precedenteI.
81. Napoleon Ath., Locotenent. Dobrogia Gurile Dundrit. Bucuresci, 1896. Tip. Socecu. Un volum cu harld.
o scriere cu consideratiuni asupra importanteI militare a Dobrogiei.
Uvragiul este dedicat D-lul Locot.-colonel Iannescu, si de sigur autorul a emis pe larg parerile
erudituluI sea profesor si militar distins, sub auspiciile caruia, cred a if fost lucratä acéstil. scriere.
82. Nenitescu Dimitrie. Dundrea in dreptul internafional public. Bucuresci, 1903. Un volum.
o scriere de tail important.% asupra cestiuniI Dundril de jos «care de mai bine de 50 de ani
nu a pärä.sit niel un moment orizontul politic».
Multe pärtl, dar maI ales capitolul privitor la Comisiunea Europénä Durarénti, am utilisat-o cu
folos in corpul scrieril mele.
OficerT... (mal multi). Istoricul resboiulut 1877-78. Bucuresct 1888-98. Doue volume cu atlas.
Am consultat acéstá lucrare numal In ce privesce inceputul operatiunilor corpului XIV rusesc
din Dobrogia in 1877-78.
Pentru acéstd parte m'am folosit mai mutt de voluminesa scriere a luI Tacticien 0 trad. D-lui
Locol..-colonel Gardescu. (A se vedea No. 45 si 103).
Officier supérieur turc. Les passages du Danube. Constantinople, 1898.

www.dacoromanica.ro
20

brosurit, in care autorul studiazà valérea militara a punctelor ce ail servit Rusilor de trecere
peste fluviti in r6sbéie1e cu Tura de la 1828-77.
Am utilizat partea care vorbesce de trecerea Rusilor pe la Isaccea In 1828. E o reproducere
dupä scrierea MaresaluluI de Moltke (v01 No. 78R).
85. Odobescu A. I. Documente privitóre la Istoria Romdnilor. Urmare la colectia tut E. Hurmuzachi. Supl. I. Vol. Ill.
Bucuresci, 1887. Un volum.
Pentru inodarea firuluI istoricI de la inceputul secoluluI al XIX-lea, valor6sa lucrare a luI Odo-
bescu 'mi-a fost o netitgäduitä cdlauza.
Tot résboiul din 1806-1812 este luat dupa acéstä scriere, care se va vedea citata acolo.
86. Ovide. Oeuvres complétes. Par Nisard. Paris, 1881. Un volume.
Din traducerea operilor tiff Ovidiii am utilizat mult «Tristele si Ponticele», In care am gäsit
multe detalli asupra Dobrogiel, din timpul relegatiuneI poetuluI la Tomis.
Partite utilizate le-am citat la locul lor.
De biogralia poetultfi, de la inceputul volumului m'am servitImpreuna cu alte serien i la
alcatuirea notitd biogralice, pe care am introdus-o In istoricul Constantei, de care se léga numele
poetuldi.
87. Papadopol Alex. Calimach. a) Dunarea in literatura tradiliuni. Bucuresa, 1896. Un volum.
and am vorbit despre Dunäre, 'mi-a fost de mare folos acéstá, importantd lucrare.
b) Notita istorica despre Birlad. Ed. George Catzafany. Bilrlad, 1889. Un volum.
Multimea autorilor citatl in acéstä lucrare II dä vakirea ce merita.
in atingere cu studiul me' la partea «comertul» si acolo se va gabi citata.
c) Sofia Paleologu i Domnita Olena. Estras din Analele Academia' Romdne. Seria II-a. Thin. XVII.
Bueuresd, 1895. Un vaunt.
Este o pagina a istoriel nèstre din gloriòsa Domnie a luI Stefan-cel-Mare.
Lucrare de mare vabire si care 'mi-a servit la partea istorica i comerciala a Dobrogiei.
88. Peters K. F. Grundlinien zur Geographie und Geologie der Dobrudscha. Denkschriften der Math. Natur. 1Vis-
sen. Cl. d. Kais, Akad. d. Wissensch. XXVIL Bd.
Importantisima lucrare a erudituluI geolog austriac a servit de baza tuturor cercetarilor ulte-
rieore asupra DobrogieI.
Scrierea coprinde doué partl; prima se ocupä, cu orografia, hidrografla, etnografia, clima, fauna
moluscelor i localitatile antice din Dobrogia.
A doua e consacratä studiuluI geologic al provincid si se intinde cAtre Sud numai pAnã la li-
nia Tuzla-Adamclissi.
M'am servit in lucrarea mea numai de prima parte ; cad pentru geologie am avut la indemana
alte serien i maI nouë, despre care am fäcut mentiune in acésta lista.
Lucrarea luI Peters este i va r6rnane de tcita valórea, cädi pe letng6, cercetärile sale, autorul
s'a mai servit si de alte 26 isveme competinte.
citata in ori-ce lucrare de eruditie, de aci insemnatatea scrieriI.
89. Peyssonel. Traité sur le commerce de la Mer Noire. Paris, 1787. Libr. Cuchet. Deux volumes.
Importanta lucrare a acestuY consul pe lAngä, curtile Turcid i Tatarid si care a voiajat
prin aceste parti servit orI unde a fost nevoie de a cum5sce starea Dobrogiel din a doua ju-
métate a secoluluI al XVIII-lea.
90. Popesou N. D. Cal endarul pentru top: Ronidnit pe writ 1894, 95, 96 $i 97.
Tratéz'a résboiul al cincilea dintre RusI si Turd, din 1806-12, dupa documente ()Male.
Lucrarea luI Odobescu (velI No. 85) a fost utilizatà de autorul acestor calendare.
91. Popovicl Evsevie. Istoria Bisericésca. 2raducere de Episcopii Athanasie i Gherasim. Bucuresa, 1901. Doue vol.
A fost o ideie fericitä, a acestor doui invétafi prelatI, de a traduce in limba rometnä cursul de
istorie bisericeascit, profesat la Facultatea de Theologie din Cernauff.
In literatura neostrit theologicit n'a existat o scriere mal de eruditie i mal complectit, ca cursul
D-luI Profesor Popovid.
Folésele ce am tras din acéstä, valorésä, lucrare miS obliga sä aduc multumiri atElt autoruluI,
traducoltorilor.
92. Reclus E. a) Nouvelle géographie universelle. Paris, 1876.
Din acéstä colosalit scriere m'am servit numaI de piírerile autorului relative la cAmpia Unga-
rid i basinul inferior al Dunärfl (vol. I si III).
b) La Terre Paris, 1867.
Contine pretidse pärerI asupra forintiriI Deltd Dunitrif i numaI de acéstä, parte m'am folosit In
corpul scrierii mete.
93. Richard (A. de). La Roumanie (ci vol d'oiseau). Bucarest, 1895. Un volume.
In geografla fisicá citez adese-orI importanta scriere a D-lui Ftichard, singura, pe care din feri-
cire am avut'o al indemAnEt, relativä la analisa, felul apelor minerale din Dobrogia i alto cestiuni ce
se vor vedea citate in scrierea mea.
Aduc aci multumirile mete autoruluI pentru folésele ce am tras din meritésa D-sale scriere.
94. Roussel Camille. Histoire de la guerre de Crimée. Paris, 1894. Libr. Hachette. Deux volumes.

www.dacoromanica.ro
 21

Pentru o maI minutiosa cercetare asupra operatiunilor corpului expeditionar francez In Do-
brogia, mal inainte de debarcarea trupelor fn Crimeia, opera membrultil Academiei Francese, 'ml-a
fost de mare ajutor pentru anul 1854.
95. Scheletti P. C. Dobrogea. Tulcea, 1879. Tip. Romcind.
o brosura prea interesantä, pentru timpul and a fost scrisd. Coprinde un studiä amanuntit asupra
orasuluI Tulcea, despre impositele sub Turd, administratia, see:11a i biserica din primul an al ocuparii
nóstre. Fie-care parte am utilizat-o la locul el.
06. Ségur (Le Comte de).Histoire du Bas-Empire. Paris, 1858. Deux volumes.
Acésta lucrare fncepe ca istoria Imperiului de Orient (anul 312) s't se terming Cu ocuparea Con-
stantinopoluldi de Turd fn 1453.
La capitolul «Istoria» din scrierea mea, m'am cälauzit pe leinga allele si de acest important
uvragi6, aranjat pe ani si pe capitole.
Fie-care capitol Imbratiséth faptele strictamente istorice din Limpul unui Imparat, 'Ara a vorbi
despre artele, industria, comerciul, ase4amintele, etc., din cele 11 secole de viata ale Impärätiel
Bizantino.
97. §erbescu C. Locotenent. Bulgaria 0 Rumelia de Est din punctul de vedpre politic 0 militar. Bucuresct, 1901.
Un volum cu atlas.
Pentru geografla militara a Dobrogiei moritosa lucrare a Domnului Locotenent *erbescu 'ml-a
fost de mult ajutor.
Soutzo Mich. Coup d'oeil sur les monuments antiques de la Dobrodja. Publ. dans la Revue archéologique fran-
wise. 4882.
Dupa ce eruditu/ nostru numismat face o introducere istorica asupra Dobrogiei, studiazä, apoi din
punctul de vedere archeologic orasele vechI : Callatis, Tomis, Istropolis, Troemsis i Adam-Clissi.
M'am servit de fntregul articol al D-lui Soutzo la partea istoricä, si la descrierea celor cind
vechi.
Curs plementar de geologie. Bucuresct, 1890. Tip. Socedi. Un volum.
§teftinescu Gr.
La partea geologica a Dobrogiei, cursul D-lui Steftinescu 'ml-a fost de o netagaduità importanta
acesta se pote vedea din citatele part,fi respective.
Steffinescu Saya. Nola observaliunt geologice ale Dobrogiet. Publ. in Rev. Sc. Rom. Vol. XII.
Autorul a facut cercettari geologice in partea de Sud a Dobrogiei nestudiata de Peters.
Nu am uitat de a consemna In studiul mat i acest articol al D-lui Stefänescu.
Sturdza Dim. Suprafala populafiunea Regatulut Romdniet (extras din Bul. Soc Geogr. Rom.) Bucuresct,
1900. Un volum.
Planul i unele date ale D-lui Sturdza m'au calauzit la studiul pärtii statistice.
Suess Ed. La face dp la terre (Das Antlitz der Erde). Edit. française par Em. de Margerie. Tom. I. Paris, 1897.
La istoria geologica a Dobrogiei valorosa lucrare a profesorulut universitar din Viena am con-
sultat-o cu mutt folos si 'mi pare r6u ca n'am avut vol. II, care 'mi-ar fi servit maI mult asupra acesteI
parti a studiului meu.
Tacticien. La guerre d'Orient en 1876-77. Paris, 1883. Libr. Dumaine. Douze volumes.
Din acéstä, lucrare m'am servit de partea privitóre la operatiunile corpului XIV rusesc In Dobrogia.
Am omis fnsa multe detalii. Asupra résboiuluI din 1877-73 m'am servit acum fu urmä de tra-
ducerea D-luT Colonel Gardescu, .Resboiul Ruso-Turc (No. 45).
Theodorescu C. Din trecutul Dobrogiet. Bucurescl, 1897. 0 broprd.
Ca cunoscétor al Dobrogiel la fnceputul ocuparii el de Romani, autorul atinge multe puncte in-
teresante relative la justitia, administratia, so:51a i biserica sub Turd.
'MI-a servit acésta brosurä pentru partite arbtate.
Tocilescu Gr. G. a) Dacia inainte de .Romant. Bucuresct, 1880. Un volum.
Lucrare de eruditie, care a adus mari servicii celor care s'ati ocupat ca istoria Tarilor nóstre
din 'naintea dominatiunil romane.
Citatä, de tóte scrierile nostre istorice de valóre, am cäutat sit' mi-o procur, i In adev6r ctilauzit
numai de acésta pretiosä facia, am putut pätrunde prin fntunecimea vécurilor.
Nu aduc laude, ci multumiri autorula pentru folósele ce am tras In studiul meil din ponderosa
D-sale lucrare.
Laudele mete ar fi nesemnificative pentru o scriere premiata de Academia Roman&
Fouilles et récherches archéologique en Roumanie. Bucarest, 1900. Un volume.
Bine cunoscutului nostru archeolog, ori-ce laude aduce vor fi slabe pe langa greutatea
scrierii de fatit.
Voiti spune numai, cä acest uvragiu mi-a servit la descrierea valurilor dintre Cerna-Voda
Constanta, la Cetatea i Mausoleul de la Adam-Clissi, cum si la identificarea cetatilor vechl cu loca-
litä,tile actuate din Dobrogia, luate dupä, harta ce Insotesce scrierea.
Monumentul de la Adam-Clissi. Viena, 1895. Un volum format mare.
Mal trebuie Ore ceva de adaogat la o scriere cunoscutä de Intréga lume savanta si de care se
légä numele ilustrului nostru epigrafist?
Cred ca nu.

www.dacoromanica.ro
22

In descrierea ce am fd,cut asupra monumentuluT am cdutat stt resum voluminésa scriere a D-luT
Tocilescu in cette-va notite.
Nu will dacá am reusit pe deplin.
d) Revista archeologicd.
Din acestd preti6sit revistd, am extras descrierea cetätil l'roesmis si Insuld Serpilor.
Planurile sunt dupá cele din revistä, insä. reduse.
106. Tott. (Baron de ...). Mémoires sur les Turcs et les Tartares. Amsterdam, 1785. Trois volumes.
Bine informatul autor al memoriilor asupra obiceiurilor Turcilor si Tätarilor, traitor la curtile
Sultanilor si Chanilor TatitrescI mi-a folosit la partea etnograficit a scrieriI mele.
107. Ubicini M. A. Lettres sur la Turquie. Paris, 1851. Libr. Guillaumin. Un volume.
M'am servit de cunoscutul autor, and am vorbit despre organisarea, justitia si comertul Do-
brogie sub Turd.
108. Urechia V. A. Istoria Romanilor. Bucurescti 1890-1900. Doue-spre-clece volume.
Gigantica lucrare a regretatuluI nostru istoric incepe cu pacea de la Kuciuk-Kainargi si cele
12 volume abia imbrdtiséz& sfirsitul véculdi al XVIII si inceputul celuI al XIX-lea, din pricina nume-
réselor documente.
Pentru istoria, comertul si Biserica DobrogieI, aceste 12 volume mi-ad fost de mare folos.
109. Vincens E. Mstoixe de la république de Genes. Paris, 1842. Trois volumes.
Dacd s'ar cerceta documentele relative la stäpAnirea si comertul acestel republice, numai prin
pärtile Dobrogiel s'i Dundriï de jos, cred, cd, s'ar putea scri despre acest subiect maI multe volume.
Lucrarea de fatà fiind prea scurtä,, abia a avut putinit atingere cu subiectul meil, totusI am
consultat-o cu mult folos, pentru istoria s'i comertul provincieI ntistre din secolele XXIV-lea.
110. Voisin Bey. Notice sur les travaux d'amelioration de l'embouchure du Danube, et du bras de Soulina (1857
1891). Paris, 1893. Un volume.
In acéstá scriere se coprind pe scurt (tote studiile si lucritrile ce s'au fdcut de Comisiunea Eu-
ropénd Dundrénd pe bratul si la gura SulineI in timp de 34 aril'.
Despre Comisiunea Dundrena, devenita a4I un stat la gurile fluviului nostru, am consacrat un
capitol al lucrdrii mele si uvragiul D-lui Voisin Bey nu mi-a putut fi de cdt folositor.
111. Xenopol A. D. a) Istoria Romanitor. Edifia ,,Saraga. Iasi, 1896. Doue-spre-cfece volume.
Este sciut de alit greutate se bucur& acéstä, valor6sit scriere, care mi-a servit in tot momentul
ca o calauzä, indispensabila a programului meii de lucru.
Resbbiele dintre Rug # Turd. lap, 1880. Doug volume.
Mi-a servit pentru a lega firul istoric de la ultimul volum al luI Hammer pd,nd, in 4ilele mistre.
Lucrarea D-luI Xenopol este plina de invdtdminte, din care uncle, crude adevdrurI despre poli-
tica rusesca fatd. de Tara néstrd.
Les Roumains au mogen-dge. Paris, 1885. Un volume.
Din acéstä lucrare am luat numai cdte-va pitrtI, care ail fost, in atingere cu subiectul med.
112. Wiszniewski (Prince Adam). Bistoire de la Banque de Saint-Georges de la Republique de Genes. Paris, 1865.
Un volume.
Importanta institutie economicd medievala, care a lasat urme despre numele gii in Dobrogia
s'i la Dunitrea inferkirit, a fost obiectul studiilor acestuI savant scriitor.
Regret, cii, nu am putut, cAnd am vorbit de comer t stt md intind prea mult asupra organi-
sariI acesteI bä.nci.
Un studiii in adins ar gitsi in acéstä scriere un isvor bogat de cunoscinte.
Eil am fdcut mentiune de ea si nu o pot indestul recomanda cercetdtorilor.
113. Zähirescu Maria Dra. Legiunile XIII Gemina si V-a Macedonica. Bucurescti, 1883. Un volum.
Partea II a scrierii se ocupii, cu istoria Municipiuliff Troesmis (Iglita), si este partea utilizat& de mine.
Lucrarea este luatä, dupä. articolul D-lui Tocilescu din Revista Archeologicd (ve4I No. 105 d).

b) Hart!, atlase, etc.

Corréard I.Atlas du guide maritime dans la Mer Noire. 39 planches.
Pentru curbele bathymetrice si litoralul dobrogian al Mari Negre am utilizat plansele VII si
VIII; iar pentru bratul Sulina plansele IX, X, XI si XII-a.
Lelewel I. Atlas de geographic (tu mogen-dge. 50 planches.
Am utilizat din acest atlas, pentru geografia medieval& a Dobrogiei :
Portulanul chartei Catalane din 1375-1377; Harta lul Andre Benincasa din 1476; cum si plana
XV-a, harta intocmitit dupti. Tabula Itineraria Edrisiana din 1154.
Marele Stat-Major. a) Harta Dobrogiet. Scala 'ho.o00. 60 fa
Acestä detaliatit ridicare topograficd este o reducere dupit originalul 'hem') s'i nu se gäsesce in
comert. Eil o am de la regretatul Al. Odobescu. M'am servit de ea la descrierea orografic& si hidro-
grafica a Dobrogiei.
Chile de comunicatie ne-maI corespunOnd acum cu starea lor din 1880-82, cAnd s'a fii,cut ri-

www.dacoromanica.ro
 23

dicarea, am intrebuintat la intocmirea härtil mele, härtile cäilor de comunicatie ale Judetelor Tulcea
§i Constan(,a din 1900.
b) Aceiasti hartd. Scala '1200.000. Palm fa Este o reducere dupà,' original.
Am copiat dupä harta /60.000 curbele de nivel cu equidistanta 50 metri pe harta V200.000, pe care
reducènd-o la jumétate (, ,200.000)
i am obtinui harta lucrdriI mele.
Cäile de comunicatie sunt luate dupä härtile judetelor; iar localitätile vechI le am a.,eilat dupä
harta ce insotesce lucrarea D-lui Tocilescu (vecp No. 105 b).
4. Schrader F. Atlas de gdographie hitorique. 55 feuilles.
M'am servit de acéstä lucrare importantd la gäsirea localitä,tilor istorice.

www.dacoromanica.ro
 CARTEA JA

GEOGRAFIA MATEMATICA

71800 4

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL I

.1\T U M I 1 E..

Prima numire sub care a fost cunoscuta, de geografir si istoricir antichitatir, acksta
peninsula coprinsa intre Dunare si Marea Négya, fu aceia de Scythia minor i) si Scythia
pontica 2).
Pe timpul dominatiunir romane, dupa organisarea Imperiulur sub Diocletian
(284-305 d. Chr.), ea facea parte din prefectura pretoriulut de orient, diocesis Thraciae sub denu-
mirea de Scythia minor si Scythia pontica 3), avea de capitala, Tomis 4) si se despärtea la S. de
Moesia secunda (inferior) printr'o linie drépta intre Durostorum (Silistra) i Dionysopolis (Ekrene) 6)-
In anul 400 d. Chr. Scythia minor era ridicata la rangul Praeses Scythiae 6).
Din relatiunile ce ne ati fost lasate de Imparatul Constantin Porphyrogenetul, traitor pe
tronul Constantinopolulur, intre anir 912-959, o parte a Bulgarid se cherna négra : 417).
In cautarea acester partY Neumann') o reduce la Mccupo6oukTapEct, la Bulgaria strictamente
istriana, adica la Dobrogia de asta-Or si teritoriul mar spre apus in dire.ctia Vidinulur.
Calugarul Nestor, patriarchul cronicarilor Slavr, traitor intre 1056-1116 vorbind
despre un act international dintre Rue si Greer 9) din anul 945, confirma cà MxDpoßoukyccp(a
se intindea intru cat-va si asupra malulur nordic al Dunarir.
Dupa combinatia intre textul lur Porphyrogenetul si documentul lur Nestor, Domnul
Hasdet2 conchide ca, 10) M po6oukiapia sag Czerno-bolgaria coprindea in Secolul X-lea
intregul litoral maritim format prin intrunirea Dobroger cu ceva din Bugeac (partea de
S. a Basarabier).
Eaca decr un noti nume ce a purtat Dobrogea in Secolul X-lea.
In Secolul XII, geograful arab Mohamed Edrissi, fraitor la curtea lur Roger, regele
Sicilier (1101-1154), in descriptia sa, numesce Berdzan", tot tinutul coprins intre Dunare

') Strabon. Géographie traduite du grec en français par M. M. De la Porte, Du Theil, Coray, Letronne.
Tom. III, p. 65.
9) Ptinius. Histoire naturelle. Traduite par Littré. Tom. I. Lib. IV. 25.
Peyssonnel. Observations historiques sur les peuples barbares qui ont habité les bords du Danube.
Paris 1765. pag. 3.
Lavisse et Rambaud. Histoire générale Tom. I, p. 43.
8) F. Sch,rader. Atlas historique. Carte 14. Mommsen. Organisation de l'Empire Romain. Tom. II, p.202
Provincie In care administratia Incredintatä unui Praeses, era separatä, de puterea militarä peste
care era un dux (dux &Aid limitis. Vopisc. Aurel XIII §i dux limitis provinciae Suythiae in Notit. Dignit.
Or. XXXVI) in Mommsen, op. cit. tom. II. pag. 496 i 585 nota 5,
De administrando Imperio. Ed. Bekker. Bonnae 1840.
Die Völker des siidlichen Russtand. Leipzig. 1847, pag 106.
Chronicon Nestoris ed. Miklosich, 28.
'°) B. P. Hasdeu. Istoria Criticä a Romänilor. BucurescI. 1873, pag. 56-57.

www.dacoromanica.ro
 28

(Danu) 0. Marea Négra (Mare Nitasch). El 11 arata ca intinOndu-se de la gurile fluviulul,

catre Sud pana la Reknova sail Zakatra (pag. 382, 397).
loachim Lelezvel identifica Reknova analog cu Rekran, cu oraselul de maY tarziii
Trakan, Tutrokan, iar aç Turtucaia.
Tinutul pe care Edrissi '1 numesce Berdzan se intindea dar pana la Turtucaia, si cu
multa dreptate daca consideram regiunea din punctul de vedere fisic ; acésta este si
rerea distinsuluf etnograf Kanitz 2).
Asupra numireT Dobrogia", care se póte impinge cel mult pana in secolul XIV-lea,
parerile voiagiorilor si etnografilor sunt fórte impärtite.
Jirecek4), care a scris dupa isv6re autorizate 4) deriva numele de la Dobrotitz, care
prin 1370 stapanea cóstele marff spre S. de gurile Duncirii pang la Varna si avea doua
castele intarite la Mesembria. Lui Dobrotitz succeda fiul acestuia Ivanko, care nu domni de
cat f6rte putin, de Ore-ce vedem in 1387 pe Mircea cel ?flare intitulandu-se : «Stapanitor
al ambelor laturl ale Dunärii pretutindedi pana la Marea cea 2nare» 5).
In urma batalid de la Cossovo (1389), Dobrogia trecu in st6panirea Turcilor.
Kanitz 6) pe langa isv6rele istorice, maï aduce si probe filologice: ((Chiar a01', Bul-
garul numesce ori"-ce teren sterp dobritcha" ; cum se gasesce unul aprópe de Nip de
exemplu».
Ubicini, din contra pretinde cà numirea Dobrogia insemnéza «Ora bung» derivat
de la slavonescul Dobro-bun, cad acésta tara argumentéza acest scriitor este maf
fertila in raport cu partile invecinate :
«Pentru Rutenf, venitI din stepe, Dobrogia era un raiil ; o parte din Delta aprópe
de Cara-Orman, era supra-numita Paradisul Cazacilor» 7).
Larousse 8) arata ea numele acestd regiunI este cu totul nora: «Niel' un eveniment
important nu arata existenta Dobrogid in timpul evuluT-mediti, se scie numaY, cà Genovezii
stabilisera aci comptuare. Larousse mal afirma «ca numirea de Dobrogia nu este cunos-
cuta de cat in urma resboiulul Crimeief» 2).
Distinsul agronom L Ionescu "), deriva numele Dobrogig din limba turca, si in-
sémna «tara fara padurT», pe cand cea l'alta parte (cea de Sud), unde sunt padurY se
numesc Deli-Orman, cuvènt, turcesc, care insémna (Alit acoperita cu padurT mart

') Joachim Lelewel. Géogra.phie du moyen-Age, pag. 124-127 Vol. III, IV si charla No. XI, XV din atlas.
Kanitz. La Bulgaria danubienne, pag. 541.
Jirecek. Gesch. der Bulgaren, pag. 12, 320.
Laon. Chalcondylas, pag. 326 4rroti E6eívoo napaMx Ao6pototewg rob Moo5 xcúpu.
Breed., op. cit. pag. 324, 345 si urm. apud. W. He yd. Histoire du commerce du Levant au Moyen-
Age, pag. 532, nota 3, Vol. I si mal cu sémä, Documentele Coziei, legat. 40. Archiva sta.tuluI apud. Hasdeu,
op. cit, pag. 5, nota 21 si pag. 144, nota 482.
A se vedea i partea istoricà corespundaóre anuluI.
8) Kanitz, op. cit., pag 480.
Revue de Géographie, 1879.
Grand Dictionnaire. Le mot Dobroudja.
Este falsa acésta parere; istoricul si Domnul Moldovei, Dumitru Cantemir care a scris pe la 1711,
istoria sa asupra Imperiului otoman, o cunelsce sub acest nume. Nota 57, pag. 236. Vol. I, ed. franc.
'°) I. Ionescu. Excursion agricole dans la plaine de la Dobrodja. Constantinople 1851, pag. 13.

www.dacoromanica.ro
 29

CAPITOLUL II

I. Situatiune
Dobrogia este aseçlata intre al 24°, 57', 16" ') si 27°, 22', 59" 2) longitudine rasariténa
intre al 43°, 45', 15" 3) $i 45°, 28', 47. 4) latitudine nordica.

2. Limite
Dobrogia este coprinsa intre doue" limite naturale : Dundrea la V. si N., Marea Négrd
la E. si o limitä conventionald, la S
A. DunArea 5) desparte Dobrogia de Romania de la Punctul Terminus, pana la gura
PrutuluI pe o lungime de 252.600m; iar de aci fluviul cu unul din bratele sale forméza
frontiera despre Rusia pe o lungime de 160.000 metri.
De la gura PrutuluI, frontiera urméza cursul fluviuluI pana la 8 km. spre V. de
ora$ul Tulcea, in punctul de bifurcatie numit Ceatal Ismail (mila 54), apoI urméza brafal
Kilia pe la marginea nordica a ostróvelor Tatarulut mic, Daler I, Daler II si Tatarul ?mire
(Ivanesa Tatarski), carI re'man de partea DobrogieT, trece prin fata orasuluI Kilia Vechid ,
pe la marginea nordica a insulelor Meslinul si Ciornofca, prin fata satuluY Periprava $i in
fine pe gura Stari-Stambul, pana la Mare.
Distantele intre diferite puncte pe Dunare sunt :

De la Punctul Terminus la gura Borcil 2.200

» Gura BorciT la Ostrov 6.000
» Ostrov la Rasova 40.200
» Rasova la Molul lui Theodosiil . . 6.600
» Mol la Cerna-voda 7.000
» Cerna-Voda la Harsova 50.100
» Hár$ova la Durac (bifurcatia Dunaril) 7.600
» Durac la GarlicI (Pe Dunarea vechia) . 27.000
» GarlicI la DaenI 10.200
» DaenI la Ostrov 10.600
» Ostrov la Picinéga 11.500
» Picinéga la Turc6ia 16.600
» Turc6ia la Iglita 4.000
» Iglita la Carcaliu 5.700
» Carcaliu la Macin 10.000
» Macin la Ghecet 13.000
» Ghecet la Casarma InfanterieT 14.800
» Casarma Infanterid la GalatI 3.000
» GalatI la Badalan 2.000
» lElb,"dalan la Cotul Pisica 2.000
» Pisica la Gura Prutulul . . , 2.500
252.600

Este meridianul Punctulut Terminus al frontiereI, aseilat la 800 m. spre NE. de Silistra (ItchTchen-
guel-Tabiassi).
A se vedea Istoria unel frontieri, pag. 263.
Farul din Sulina. Corréard. Guide maritime dans la Mer Noire, pag. 63.
2) Movila Ilanlik. Istoria uneT frontierT, pag. 251.
Pichetul de la gura Prutulut. Harta mareluI stat major. Scala 1/50.000 ibia E. 1.
Descrierea fluviuluI in partea hidrograflcit.

www.dacoromanica.ro
30

Frontiera :
m.
Transport . 252.600
De la Gura PrutuluT la Beni 9 3 704
» Beni la Isaccea 27 300
» Isaccea la Ceatal Ismail 24 300
» Ceatal la orasul Ismail 22 000
» Ismail la Bugeak 11 750
» Bugeak la Gura Sonda 5 750
» Gura $ondal la Kilia nouä, 25 700
» Kilia nouä la Kilia vechiä 2.000
» Kilia vechiä, la Periprava . , 21.250
» Periprava la Wilcov 3 750
» Wilcov la ramificatie Star Stambul 7.500
Pe canal Ora la Mare 5 000
412.604
B. Marea Négrà 2), udä, ceistele Dobrogief pe o lungime de 221.160m, de la punctul No. 31.
al frontieriI (Ilanlic), pänä la gura Star Stambul.
Distantele lntre diferite puncte pe ceistä, sunt :
m.
De la piatra No. 31 a frontieriT la Bantle 1 33-6
» 'lank la Mangalia 6 600
» Mangalia la Capul Tuzla 21 000
» Tuzla la Constanta (cap.) 23 400
» Constanta la Capul Midia 22 000
» Midia la Gura BoazuluT 7 800
» Gura BoazuluT la Piritésca (limita Jud. Tulcea) 27.000
» Gura Peritésca la Gura PortiteT 8 600
» Gura Portita la farul Sf. Gheorghe . 53.200
» Farul Sf. George la Capul Sf. George. . 5.000
» Capul Sf. George la Sulina 29 630 (16 mile)
» Sulina la Capul Mosorali 12 400
Lärgimea GuriI Baba-Hasan 2 200
De la Insula Popina la Gura Star Stambul. 1.000
221.1.60

C. 0 linie conventionalà desparte la S. Dobrogea de Bulgaria. Acéstä linie este trasatä,

de comisiunea europénei de delimitare (art. 11), conform art. 46 § 2 al tratatulul de la Berlin,
linie care se sprijind la apus pe Dunäre (la 800 m spre E. de fortul Silistrer Itch-Tchenguel-
Tabiassi), iar la rä,särit pe Marea Négrä, la 1300 m spre S. de satul Bantle.
Istoric.8) In urma ultimuluT rèsboiti Ruso-Romäno-Turc, In instructiunile relative la
armistitiù, instructiunT pe care A. S. Principele Gorgiacow le comunicä la 28 Ianuarie
1878 generaluluT Le F16, Ambasadorul Franter la St. Petersburg, se prevedea cd:

') Pdrerea luI Paul de Aleppo, biograful patriarculuI Macarie, care a citrátorit In T6rile RomAne pe
timpul lul Vasile Lupu, era cii, Tomarova (TimEtrobo), ReniI ar fi vestitul ora§ pe care GreciI il numesc Er-
rina (E. Cioran. Ctilatoriile lui Macarie, pag. 261-2).
3) A se vedea descrierea WiriI Negre la parte hidrograficii.
3) Dupa Correspondence respecting the European Commissions appointed for the demarcation of fron-
tiers under the treaty of Berlin. London. 1879. Acela§ uvragiil din 1880 Commission technique euro-
péenne forme() en vertu d'un accord intervenu entre les puissances signataires du Traité de Berlin. 1879.
Paris. Diferite acte diplomatice emanate de la Ministerul nostru de AfacerI streine. Manuscris.

www.dacoromanica.ro
 31

Principatul Romania se va declara independent fi va primi o despa gubire teritoriala",

iar in preliminärile de pace subscrise la 19131 Ianuarie 1878 la Adrianopoll, de catre
Server-Pasa si Namic-Pasa de o parte, Marele Duce Nicolae de alta, se stipuléza :
Indepenta Romania va fi recunoscuta se va asigura o despagubire teritoriala in-
destulatare."
Prin art. V si XIX al tratatului preliminar de la San-Stefano,1) din 3 Martie 1878,
se spuse:
Sublima Part& recundsce Independenla Romania, careW va sustine drepturile a la o
despagubire ce se va desbate intre ambele parti" (Art. V).
Sangiacul Tulca, adiat districtele (Cazas) Chilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Tulcea,
Macin, Babadag, Har§ova, Kastenclge, Medgidia, insulele Delta í Insula $erpilor, urméza a
se da Romania. Rusia reserva dreptul a da Dobrogia Romania, in schimbul partii. din
Basarabia primita de Moldova In 1856 ssi limitata la Sud cu talvegul bratuluï Chilia
gura Stari-Stambul" (Art. XIX § 2).
Art. 46 § 2 al tratatulur de pace de la Berlin, relativ la anexarea Dobrogier la Ro-
mania, zice:
Traseul frontierii va fi hotarit la fctta loculia de Comisiunea Européna instituita conform
art. 11 din acest tratat pentru delimitarea Bulgaria."
Comisiunea Européna de delimitare s'a intrunit la Constantinopol in diva de 21
Octombrie 1878 si se compunea:
Peniru Germania: Colonelul Von Scherff, din al 29-lea Regiment de Infanterie.
Ajutor: Capitanul Krahmer, din Statul Major.
Pentru Austro-Ungaria: Locotenentul-Colonel, Baron de Ripp.
Ajutor: Contele Wurmbrand, Capitan in Statul-Major.
Pentru Franja: Lemoyne, 5ef de Escadron, din Statul-Major.
Ajutor : Nicolas, Capitan de Geniti.
Pentru Marea-Bretanie : R. Home, Colonel de Stat-Major.
Ajutor: Ardagh, Cäpitan de Stat-Major.
Pentru Italia: Orero, Locotenent-Colonel de Stat-Maj or.
Ajutor: Tornaghi, Capitan de Stat-Major.
Pentru Rusia: Bogolubow, Colonel de Stat-Major.
Pentru Turcia: Tahir-Pasa, General de Brigada. El avu i presedentia.
Ajutor: Simon Efendi (Papasian), Secretar.
Serafetin Efendi, Capitan de Geniù (Protocol No. 1, pag. 49).
Comisiunea decide, ca prima lucrare de delimitare sa fie aceia dintre Bulgaria si
Romania; apol admise sà ia intelegere i cu Ministerul Nostru de Afaceri Streine, in care
scop dete urmaterea telegrama:
«Comisiunea de delimitarea Bulgarier va fi Sambála 2 Noembrie la Silistra, pentru
a incepe lucrarile pe frontiera Bulgaro-Romana. Ar fi fericita, daca guvernul Roman va
bine-voi sa-i triméta cati-va oficerl, care s'o insotiasca i sa execute lucrarile topografice
socotite trebuincióse». (pag. 51).
Ministrul Nostru, Kogalniceanu, respunde prin telegrama de la 23 Octombrie, cà pune
Ja dispositiunea Comisiunir pe delegatir Romani': ColoneliI Slaniceanu, Arion i Falcoianu
si pe deputatul M. Ferechide, earl la 1 Noembrie 1878 se aflara la Silistra, unde vine si
Comisiunea, la 3 ale acestel lunr.
De la inceput chiar, delegatul Rus avu tendinta, ca punctul de pe Dunare, de unde
trebuia sa incépa frontiera, sà fie in fata satuld Dichisen1 (din Jud. Ialomita).
Trel fura consideratiunile, pe care îI intemeia colonelul Bogolubow propunerea sa :
a) Topografice. La DichisenI sustinea el ar fi punctul cel maI nemerit de a se

') Acest tratat coprinde N articole; el Orta urmittòrele semnaturi: din partea Rusiel, Contele N.
Ignatiev, Adjutant general M. S. Imperiale i Melidov, ambelanul Curtfi Imperiale; pentru Turcia, Savfet-
Pw, Ministru Afacerilor Streine i Sadulah, A mbasadorul M. S. Sultanul pe 'hip, Curtea Imperiala Germana.

www.dacoromanica.ro
32

stabili podul, despre care se face mentiune in tratatul de la Berlin 0 care &A lege terito-
riul din no5 anexat cu Romania.
Economice. Silistra fiind in stranse legaturI economice cu satele din prejur, pang
la 25-30 Km. depärtare, daca s'ar da Rom'aniel. satele AdachioI (Ostrovul), Canija, Garlita
0 Almaliu, ar priva orawl de resursele sale economice ; in plus ca intre Silistra 0 Ostrov
sunt o mullime de viI, earl' apartin locuitorilor din Silistra.
Etnografice. intre Rasova 0 Silistra, elementul romanesc este maI compact numal
pana la lacul Oltina (satele Oltina, Casla, Beilicul, Marleanu, Aliman 0 altele), pe cand
de la lacul Oltina spre Silistra, populatiunea bulgara este mal numerelsä (satele Garlita,
Canlia, Galita, Lipnita 0 Almaliu).
T6te aceste consideratiunI ale Colonelulul Bogolubow, Unclear' sä fixeze punctul de
incepere al frontierir pe fe'rmul drept al DunariI in vecinatatea satuluI Projovo (Parylia),
de uncle frontiera ar fi trebuit sa se indrepte printre satele Coslugea (lasat Romania) %
Lipnita (dat Bulgaria).
Lemoyne rèspunde, ca protocolul No. 15 al CongresuluI din Berlin prevede, ca limita
spre Nord a Bulgaria sa fie o linie de la Silistra la Mangalia. Decl punctul pe Dunare
trebue ales apr6pe de Silistra, me ales cá aci este nemerit a se construi si un pod peste
fluviti, unde in tdte timpurile s'a recunoscut, ca un pod nu putea a stabilit de cat la ca-
pul insulelor dintre Caldra0 0 Silistra.
Acéstä, din urma propunere a fost admisa de to delegatiI Comisiunil (afara de cel Rus).
In aceia0 §edinta,, de la 3 Noembrie 1878, deputatul Ferechide si Colonelul Falcoianu,
ati combatut parerea ColoneluluI Bogolubow, formulandu-0, dupa aceia, propunerile lor
inteun memorita, care s'a citit in *edinta de la 5 Noembrie. (Protocol No. 4, pag. 70-75).
Consideratiunile, pe care-sI bazar.' delegatir romanI alegerea punctuld de pornire a
frontiern la cate-va sute de metri de la imprejmuirea Silistra, erati :
In dreptul acestuI oras s'a mentinut in tot-d'a-una, din timpurile cele maI depar-
tate, comunicatia intre Calar4 0 Silistra.
Bratul DunariI, Borcea, care se desparte din malul stang in fata, SilistreI, Intre ea
0 satul Chiciu, stabilesce si determina chiar acésta linie de comunicatie in mod natural.
Podul de peste Dunare 9, despre care vorbesce protocolul al 15-lea al congresulur
din Berlin, pelte fi maI cu inlesnire wdat aci, de cat in punctul propus de delegatul rus,
mar ales ca protocolul suna curat : «in apropierea SilistreI» (Protocol No. 6, pag. 77-82).
In §edinta de la 6 Noembrie 1878, comisiunea primesce o petitiune de la locuitoriI
din Silistra 0 satele vecine, care cereari sa se impinga frontiera la 30-35 kil. spre rë-
sarit de Silistra. Propunerea a fost respinsa.
Tot in acéstä çll s'a fixat, ca punctul de pornire al frontierif (punctul terminus) sa
fie la 800'n din jos de Silistra (Protocol No. 7, pag. 86).

') Cestiunea poduldi de peste Dundre a fost discutatd In congresul de la Berlin la 8 Julie 1878
(p. 168-171 ale congresuldf). Principele de Hohenlohe, representantul Germaniei, observä: «cd punctul de
legare despre partea Silistret trebue set fie un loc, unde un pod ar putea fi stabilit pe Dundre, la E. de Silistra,
fi care ar lega cele 2 grmurt, romdne ale fluviuluti».
In fine Baronul Haymerle, representantul Austro-Ungariei, adaogií: «ea dupd avisul experfilor un sin-
gur punct in preajma Silistreti era pritincios la construirea until pod». Inalta adunare se Invoesce cu aceste
propuneri.

www.dacoromanica.ro
 33

(ANEXA No. 2, pag. 123).

NOTITA
Care fixézi punctul de legaturi al frontiereT Romano-Bulgari la Est de Silistra
Latitudine . . . .44°, 7', 20" Nord.
Longitudine 270, 17', 30" Est de la Greenwich.
Tabloil de unghiurile mäsurate la 6 §i 7 Noembrie 1878 de D. D. Ardagh
Chermside, oficerI al statulul-major Englez
Din statia Din punctul
dupd bastionul de plecare pe
PUNCTELE VIZATE Itch-Tehenguel Dunftre
PS
° PP ° I " JP

Nordul magnetic O O O O O O
Ciírninul la Vest de CalttrasI 35 11 30 29 20
Feréstra Vest a bisericeI de la CalarasI 37 15 32 63 30
Movila Nord, dincolo de insula Hopa 81 52
Casii. (un post de pazii) ye un deaf 103 35 fl
Partea Nord a colibeI cariimidarieI 104 167 11
&Alp vecin de acésta coliba 113 235 79
Prajina pavilionului Yilanli-Tabia 154 33 181 Pt
Movilà dincolo de valea de la Sud 188
Moscheia cenusie 193 ff 233 18 20
Moscheia 202 14 245 35
Crucea bisericel celei marI .... .. 215 27 267 8 PP
Anti moscheia cenusie 217 23
Feréstra bisericei celeI marl 229 4 270 40 40
Clopotnita moscheiel celeI marl' 230 21 268 21 30
Alta moscheia 236 3 ft
Movile in sus de Dunare 280 15 ff
'Nadu' plantel bastionulul de la Itch-Tchenguel 6 PP 279 43 30

ObservatiunI: 1. Distanta din punctul de observatiune pe bastionul Itch-Tchenguel, pänä,

la partea proeminenta a escarper de pe acelas bastion este de 20 metri.
Distanta din punctul de plecare pe Dunäre, la unghiul cel maI invecinat de coliba
caramidärier este 50,7 metri.
Distanta, intre partea proeminentä a bastionuluI Itch-Tchenguel i punctul de ple-
care este de 800 metri.
Punctul de plecare era la 7 Noembrie 1878 la douI metri de marginea aper si la
10 centimetri mar sus de nivelul fluviula
Noua fruntarie se Indreptéza catre o directiune Sud-Vest 2200 apr ópe, ca sä, ajungä,
a puntea asedatä la imbucatura \rail intre Medjidie-Tabiassi si Ordu-Tabiassi, ca la 1.650,
metri din punctul de plecare.
Declinarea busolel teodolitulul Cu care s'a ridicat unghiurile la Silistra este de

Declinarea la Mangalia este aprópe de 5°,30' dupa harta de marina engleza.

Directiunea de mijloc a linier trasä din punctul de plecare la Silistra pana In punc-
tul de sosire la Millie, este de 112°,52',32".
Comisiunea hotärasce apoI de a se face o recunóscere pe zona de frontierä dintre
Silistra i Mangalia in dilele de 7-15 Noembrie 1878.
Acésta recunóscere a fost insotita de oficerif topograff insärcinatI cu ridicarea pla-
nuluT frontierit Din partea nóstra a fost trimes capitanul Culcer.
Se maI decise ca la 26 Noembrie, comisiunea de delimitare sa-sI continue
lucrarile la Constantinopol.
In acéstä cälatorie de recunóscere s'a decis ca punctul de sprijin al frontierif pe
Marea Négrä, sa fie la o movila situatä, aprópe la 1200 metri spre Sud de m6ra din Ilan&
intre douë movile mar mid.
Tot atundi s'a fixat i punctele de pe frontiera (Protocol No. 8, pag. 87-95).
71890 5

www.dacoromanica.ro
34

ANEXA No. 4 (p. 124-126)

PUNTELE DE RECUNOSCERE ALE LINIEI-FRONTIERE PUNTELE SI LOCALITÄTILE APROPIATE DE LINIE
c. S'
.....2
cu o UnghiurTs- 7..=4 g
S nEg til:r:fol;nrnaa--
aoE
S a a) te de di-
Iti
.0
1 DENUMIRE C., Z6 netts pre- DENUMIRE ,-, ,4.; OBSERVATIUNI
O
4-
CL) 40;4A cedentit SlEi g
, --
eS.^. 0,
154 174 1 i r....>0 tii
J2 5 .,'
"S
s
;-,
el) ,CL)
IN DI C A TIUNE ,o--d
o 'n
Ti . e :..'.' INDICATIUNE 7-1.!'-'1
2: =
EXPLICATIUNI
g o
E d d gl E
z Z
.:.0,
ar- 8a 8a I
p0 8 -E
Ectom. .
Punt hotar pe Dunäre, la E. Linia frontierä striibate Positiunea e-xactä a a-
de Silistra, la 800m de Ith- Deirmen-Tabiassi . . cestui punt e fixat&
Tchenguel Tabiassi . . . printr'o mäsurätoare
specialä
2 Podul de la värsatura talve- Este a doua punte mer-
guluT, care desparte intäri- end In susul gärleI
rile pe care se ridica Med-
gidie - Tabiassi*i Ordu-Ta-
biassi . . . . . . . . . 17 220
3 amp cultivat la confluenta Frunlaria urmézä tra-
celor douä rovine ce for- seul curb al talvegu-
formézii, talvegul precedent 25 lul in tre puntele No. 2
04
4 Grupul de 8 arborl la con-
fluenta uncí mici rovine ce
se cobórä de la fortificatia
Ordu-Tabia 20 Piatra in värful undi
3 5 Arbore In capul rovinel, care movile de 1.400m . . 84
se prelungesce ¡titre Ordu-
Tabia 0 Arab - Tabia d'a-
lungul drumuluI vechill al
SilistreT la Varna 0 la bi-
furcarea drumurilor . . . . 17 122
Movilä isolatä la Sud-Vest de Pod pe drumul cel mare
Almaliil 15 120 178 in fundul väit Kulhora
la 1.050m . . . . . 175
5 7 Arbore la Est de ambra*a-
mentul cäilor Almaliii-Cara-
orman 0 Almalift-EsenchioI
8 Movila B la Est la méra de
3,75 115 175 .
Movila dincolo de dru- Semnul No. 8 apartine
la Caraorman 0 la Nord de mul cel mare la 1:350m 272 unul grup de 2 movile;
drumul cel mare 31 157 222 Mtra de la Caraorman este cel mal la Sud
la 2.000m . . . . . din amändouä
I 9 Movila C, vecinä cu drumul
de la Varna la Sud de m6ra
de la EsechioI . . , . . .
la 250m .
40 152 175 Movila la S.-V. de Ese-
. .....
Mica movilä. spre Nord

chioi la 3.600m . . . 5
Mòra de v6nt de la Ese-
8 chioi la 2.400m . . .
Drumul cel mare de la
Varna la 180m . . .
10 Movila D cu semnul de trian- Méra de vént de la Ese-
gulatie la Est de Esechioi chioi lä 4.150m . . . 279
0 la S. V. de Garlita . . . 57,5 78 106 Hotar lajumätate drum
9 de la EsechioI la Gib--
1I lita la confluents. Wa-
ll lor la 3.300m . . . . 350
12 11 Movila E. la Vest de Cra- Mica movilä. la Nord
nova *i pe drumul de la de Cranova la 1.000m 737
Cranova la Buiuc-Carvan 104 104 206 Cimitirul la impreuna-
13 rea drumurilor la 600m 348
1. 12 StAnca pe linia dréptti. dusä Imediat dincolo de pun-
din movila E la Iocul cel tul de recunòscere No.
mai central al stAncilor iso- 12, linia frontier& strä-
late, situate la 6 km. la N. bate valea Cranovei 0
de Cranova in valea care se 'naltd, pe o colinä.
se cobòrä la S N. de sat 0
aprópe de un cot care se
'ntòrce spre Vest 48 48 113
15 13 Värful fnvecinat de incruci- Mára cea mal aprópe
area drumurilor Cranova- de Calaigi la 2500m . 53
Calaigi, 0 Velikioi-Regep-
Cuiusu 36 137 280

www.dacoromanica.ro
 35

PUNTELE DE RECUNOSCERE ALE LINIEIFRONTIERE PUNTELE SI LOCALITITILE APROPIATE DE LINIE

- -.E., UnghiurT a- Po 4?, 0

5 tire Irma;
ti E
-. 14g
.,.- °
o te de dt- z 1 v.
`a
.,..
400 ..= DENUMIRE 0o
44) f_,ca.
rectta pre-
cedentil
DENUMIRE ;4;4
os....'
OBSERVATIUNI
.. tii =.... §i §1

INDIC ATIUNE 44 INDICATIUNE TA= EXPLICATIUNI

5o..
pd.)

E
0
.P..
303
E
0
s.
=0
p
co cc,
q'''
5
.0.3.
.,
0elV
..
sr,E gil
z z 8E 87e; A.°10.4e

Betona. 2 D »

16
17
18 14 Vd,rful la un kilometru §i ju- Notitele relative la pun-
matate la S.-V. de Tekede- tele de recunescere No.
resi 66 175 118 14 18 sunt datorite
uneI cercetarI fed° re-
peg asupra terenuluI,
fäcutti de oficeriI ro-
mänl
19 15 Confluenta rovinel Tekede-
resi 0 al väil celei marI,
trecend prin Tersconduru- §i
Ked-deresi 18 112 117
20 16 Punt al \rail la douä chilo-
metri 0 jumätate aprepe,la
Vest de Tersconduru . . . . 40 109 117
21 17 Punt pe drumul de la Iucar-
Mahale la Tersconduru, la
jumatate drum fntre cele
douä sate 30 85 156
22
23 18 Incruciorea drumurilor Iu-
car Mahale-Saricea 0 ChecI-
deresi-Hisarlic 52 85 180
2
25 19 Movila L cu un semnal de
triangulatie la jumätatea
distanteI intro Emsemlia 0
Sevendic 61 61 256
26 20 Semnal de triangulatie spre Mera Sevendic la 1.750m 15
S.-V. de Sevendic 36 145 240
27
21 Movila M la un km. spre S.-V
de Hasanchi 48 175 169
28
2' 22 Movila N la Est de drumul
Hasanki-Armutli, la Ose km.
de Hasanki 0 la 3 km. de
Armutli 48 164 1:,
30
31 23 Arbore la Sud de satul Ar- Mtira Armutli la 3.100m 11
mutli 63,6 170 116
32 24 Movila 0 la Vest de Docu- Movila spre N.-V. de
zacI 20 106 193 DocuzacI la 3.000 . . 54
Mera de vent de la Do-
cuzacI la 1.950m . . . 76
33 25 Movila P cu semnal de trian- Mera de vent de la Do-
gulatie la S.-E de DoguzacI 41 119 186 cuzad la 2.700m. . . 331
3, 2 Movila Q la S.-E. de Dere- Méra de vent de la Hai- Puntul de recunescere
chioi-Cifut-Cuiusu 50 126 172 sarlic la 1.700m . . . 226 No. 26 este cel mal la
Sud de cele 2 movile
situate Intre Derechioi
o Cifut-Cuiusu
34 27 Movila R. la Sud de Canh- Debuoul S al satuluI
Ciucur la Nord de Muraadi 100 117 171 CanIi-Ciucur la 3.700m 45
37 Casa cea maI aprepe
38 de Muraaci la 2.900m 141
39
28 Un punt la jumätate distanta La 1.200m de movible Fruntaria tale drumul
fntre Movila S la Est de Hu- S0T 8488 flusein la Tekekioi-
sein -Techekioi §i movila T, Daulukioi, la 700m N.
(cea maI la Sud din cele de cimitirul Husein-
douá movile) la Vest de Hos- Tekekioi
cadin 94 108 180
41
42 29 Movila U aprepe de un sat Movilä la 2.700m . . . 49 Fruntaria trece la 900m

www.dacoromanica.ro
36

PUNTELE DE RECUNDSCERE ALE LINIEI-FRONTIERE PUNTELE I LOCALITATILE APROPIATE DE LINIE

0. 7.
5.1 LInghiurl a-
proxlma-
tive forma-
te de dl-
C1)

C.) CV
DENUMIRE QQ
W CP
4 '- P.
recia pre-
cedenta
DENUMIRE 5
OBSERVATIUNI
75.
S SL
a. .55 ae ai

s a) »V
INDICATI UNE zz ev INDICA TIUNE EX PLICAT IUNI
g PE ot3

Z a g°1.1

Ectom.
In ruina la Sud de satul rui- Sud de mera S. de
nat Almali 78 108 161 de la Kadikioi i stra-
bate o linie telegraficd
43 fntre satul rumat
movila V.
44 30 Movila V la Nord de Karad- Unja telegraf. la 800m Fruntaria la 3.100m de
jilar (cea mdi la Nord din spre Vest movila V. trece la 10m
cele dou6 movile) 47 99 184 Mora la Est de Carad- Nord de o alta," movild;
jilar la 2.000m . . . . .10 la 4.600m aprepe, ea
Movila vecina' la 230m trece la o distanta e-
Movila cu semnul de gala de movila cea
triangulatie la Vest- de noua.
Caradjilar la 2.100m 323
45 31 Movila X a 1330m de mera Altá movild la 3.600m 332 Movila X este la 180m
Ilanlic punct hotar pe Ma- de o altd movila maï
rea Negra 54 93 micti situata la Sud
Plagea, este la 200m
de movild X

La 20 Aprilie 1879, Comisiunea se reintruni la Constantinopol, ea era constituiti ast-

fel : Preedinta a fost 1uat6, de comisarul Franta Lemoyne ; comisarul Anglid a fost inlocuit
prin Edward Bruce Stamley.
In acésta a doua sesiune, opunerl nouè se facurg, din partea delegatuldi rus, care
atrase In partea sa i pe al Austria
Mai 'nainte ca lucrärile comisiunif sä, fie sanctionate de puterile cosemnat6re, trupele
romAne ocupara positia de la Arab-Tabia, aceia ce era sa complice cestiunea, maI ales
ct trupele rusescl nu dewrtasera incr, Bulgaria.
Prin intervenirea Rusid se obtinu uvw retragerea trupelor de pe Arab-Tabia, dupà
cate-va çlile de ocupare.
Acestea se petreceati filtre 20 Aprilie .5i 23 Septembrie 1879. La 27 Octombrie, Co-
misiunea se Intrunesce din noti la Silistra *i se compunea : pentru Germania, din Majorul
Heyde din genití ; pentru Austria, Colonelul Iaeger ; pentru Franta, inspectorul general de
podurl, Lalanne; pentru Anglia, Cgpitanul Sale si Locot. Caillard; pentru Italia, din Majorul
Sonzolli ; pentru Rusia, inginerul Karischeff i generalul Struwe; pentru Turcia, din ge-
neralul Yachia si Gabriel Effendi Naradounghian. Presedinte fu Lalanne, iar secretar
Iaeger asistat de Caillard i Naradounghian.
In edintele ce se urmard (4 la Silistra i 3 la BucurescO, Comisiunea admise pe de-
legalii Rornâni (Colonelii Fälcoianu fi Arion ci inginerul Olänescu), sä urmeze explorafiunile
pe teren, set asiste la deliberatiunt fi seez-isï dea petrerea asupra punctelor in litigia, pira voce
deliberativä.
De la a 3-a fedintet, s'a admis fi comisiunea bulgaret (Boris Antonovici inginer fi M. Ka-
ramihailoff) sei asiste la lucrad cu voce consultativd.
Mal multl delegatI, intre care al Italid, stäruiati ca mal MUR" Comisiunea sa se
ocupe de locul unde trebuia afe(lat podul i numaI dupg resolvirea acesteI cestiunI sal se
tréca la studiul traseuluI frontierif.
AcéstA propunere obtinu consimtAméntul tuturor membrilor ; delegatff Rusl citirä, un
memoriti coprinOnd dou6 propunerl asupra locului aseçläril poduluI, propunerI care al:1
fost criticate cu energie de delegatil romanI; acetia propuser6 i ei un proiect. Comisiunea
decise sà viziteze locurile celor 3 propunerI :
Comisarff Rusl propunea5 a se aseçla podul la 21 salí 36 k. spre N.-E. de Silistra ;

www.dacoromanica.ro
 37

iar delegatri RomanY gaseati ca punct ma nemerit la 800 m. spre E. de Silistra. In acésta
cestiune delegatul Italig facu propunerea.
Comisarul Rus cere parerea celor-PaltI membri, daca locul podulur trebue sä fle in
directia Canlia-Ciord la 21 km. maI jos de Silistra, sari apr6pe de lacul Oltina (DichisenI-
Parj6ia)? (Acésta ultima propunere se retrase).
Fie-care delegat trebuia sa-sY formuleze parerea in scris, daca constructia poduluI
era sari nu posibila pe locul ales de comisarul Rus. Totl delegatir respinsera acésta pro-
punere ; iar in sedinta de la 1.1 Noembrie 1879 se fixeaza ea, punctul terminus sä fle acela§
ales de comisiunea anteri6ra.
Cu t6te opunerile delegatuluI Rus, se inchisera sedintele comisiuniI de delimitare.
2. Traseul frontierii romano-bulgarä, fa cut de Co2nisiunea Europénei de delimitare. De-
scrierea topograficd a acestel frontieri. (Actul din 17 Decembrie 1878, pag. 120-122. S'a mo-.
dificat in urmä art. 6 si 7, dupa cum se va arata maY jos.)
In virtutea art. XLVI al tratatuld incheiat la Berlin la 1.3 Iulie 1.878, Principatul
Romanid urmand a primi teritoriul situat la Sudul Dobrogia pana la o linie avénd ca
punct de plecare la Est de Silistra i respumjénd la Marea Négra, spre Sud de Mangalia.
Traseul noueI frontierl trebuind a se fixa la fata loculuI de Comisiunea Europénä
intocmita conform art. 2 al çlisuluI tratat pentru delimitarea Bulgarid :
11/. M. L. L. Imparatul Germania Imparatul Austro-Ungaria Domnul Presedinte al
Republicd Franceze, M. M. L. L. Regina Mard-BritaniI si Irlanda imparateasa Indiilor,
Regele Italia Imparatul tutulor Rusiilor §i Sultanul Impäratul Otomanilor atl numit pe
Comisarif lor
M. S. Impratul Germanid pe Wilhelm-Frederic-Carol-Gustav Ion de Scherf, Colonel
Comandant din al 1.3-lea Regiment de Infanterie de la Rin No. 29.
M. S. Imparatul Austro-Ungarid pe Baronul Carol-Christian-Henric de .Ripp, Colonel
de Stat-Major.
D. Pre§edinte al Republicd Franceze pe Jules-Victor Lemoyne, ef de escadron de
Stat-Major.
M. S. Regina Regatuld Unit al Mare Britanil §i Mande, Impèratésa Indiilor pe Ro-
bert-Home, major in corpul de geniti §i Colonel in armata.
M. S. Regele Italid pe Baltazar Alexanclru Orero, Locotenent-Colonel de Stat-AIajor.
M. S. Imparatul Rusid pe Andrei Bogolubow, Colonel de Stat-Major, Adjutant al M. S.
Imparatulut.
M. S. Sultanul Impäratul Otomanilor pe Mehemet-Tahir-Paisa, General de Brigada din
Statul-Maj or.
Ace§tia, dupa at" depus actele de imputernicire, s'ari constituit la Constantinopol
in comisiune de delimitare a Bulgaria la 23 Octombrie 1878.
ComisarI aI celor §épte puterI semnatare tratatuluI de la Berlin, dupa ce s'aii
transportat la Silistra §i ati strabatut téra intre Silistra i Mangalia, ca sa studieze
sä adune cunoscintele necesariI; dupä ce ail' ascultat esplicarile ce dat
de delegatiI numitI pentru acest sfar§it de guvernul A. S. R. Principele Romania
Declar traseul frontierel flxat dupa principiile i in conditiunile urmatóre:
Art. 1. In conformit ate cu intentiunile puterilor swum-dare ale tratatului de la Berlin fi
spre a da Guvernului Roman putinta de a stabili o comunicatiune entre ambele termuri ale
Duneirii pe local recunoscut cel mai potrivit in sus in apropiere de Silistra, punctul de ple-
care al nouei frontiert despre Est de Silistra, este fizat pe prmul drept al Iluviulut, in ta(à
de Diermen-Tabiasi, la 800 m. de bastionul N.-E., al ora,sului (Itch-Tchenguel-Tabiasi).
Art. 2. Locul exact al acestuI punct este dat inteun plan regulat pe scara 1/3000
anexat la presentul act, Cu o notita care flxéza latitudinea i longitudinea sa, precum i
positiunea sa marcatä pe puntele cele maY insemnate ale orasuluI §i pe cele din prejurul
Art. 3. Punctul de legatura al noud frontierY pe Marea Négra, la Sud de Mangalia,
este'insemnat prin movila cea maï mare din cele treI situate la 1300m. aprópe, spre
Sud de m6ra de la Ilanlik.

www.dacoromanica.ro
38

Art. 4. Latitudinea i longitudinea acestur puncl aù fost luate precum mal' jos se arata
de pe harta de marina Engleza a Maril-Negre :
Latitudine 43.',45'45" Nord.
Longitudine 28°, 32', 20" Est de pe meridianul Greenwich.
Art. 5. Intre cele doua puncte de legg,tura determinate in articolele precedente, traseul
liniel frontierI este, in principiù, stabilit dupa accidentele naturale ale terenuld, lesne de
recunoscut i abatandu-se cat mar putin de unja drépta, care unesce cele douè puncte ex-
reme.
Art. 6. Linia de demarcare este indicatä, pe un plan topografic pe scala 100000
tocmit dupg, planurile espediate i esecutate la fata loculur si este descrisa cu amanuntul
inteun caiet, in care sunt specificate punctele ce s'ati marcat i carl ail fost alese pe teren,
Asemenea s'a falcut si o schita pe aceiasï. scala, pe ca,re sunt indicate numaI linia cu punc-
tele sale marcate, talvegurile principale i localitatile fruntarier.
Art 7 '). Linia frontiera pornind de la Dunare (No. 1), se indreptéza catre S.-S.-V.,
traverséza reduta Diermen-Tabiasi, care va trebui sa fie darimata, lasa la V. cimitirile ora-
sulur si merge sa se impreune cu puntea aseljata la capul talveguld, care desparte con-
tra-forturile, pe carI se ridic intaririle de la Medgidie i Ordu-Tabiassi (No. 2, picket No. 1).
Incepènd de la acest punct, ea urméza in directiunea S. talvegul maI sus indicat,
pe valea Iasi-Tepe-Ceair, pana la confluenta unur talveg secundar (Cali-Petri-Ceair) insemnat
printr'un loc, pe care se cultiva zarzavaturI (No. 3), se apléca apoI spre S.-S.-V. si urméza
urcandu-se in sus prin fundul vaier principale Iasi-Tepe-Ceair, pana la o roving, care se
cobcira perpendicular de la contra-fortul Ordu-Tabiassi.
Din acest punct (No. 4, pichetul No. 2), fruntaria se ridica in linie drépta spre Est pe
culmea dealuldi Sill-Olu-Sirti, §i se prelungesce pang, ce ajunge la punctul talveguldr, care
se aft' intre contra-forturile Ordu-Tabiassi i Arab-Tabiassi, adica pe valea Regene-Ceair
(Pichet No. 3, piatra No. 5).
Prin modiflcatiunile propuse de cabinetul Vienez in 1880, tra,seul frontieriI intre punc-
tele No. 1. si 5 s'a fixat ast-fel :
De la punctul terminus (No. 1), frontiera se indreptéza catre S.-S.-E., trecénd pe la
3000m spre E. de Diermen-Tabiassi (No. 2), urea, catre S.-S.-V. panta délulur kral-Ceaia-Bair,
trece printre forturile Yelanti-Tabiassi (ce r6man in Bulgaria) si Arab-Tabiassi (ce r6mane
In Dobrogia); piatra No. 3, este aseçlata la 500m care S.-V. de Yelanli-Tabiassi.
De la acest punct frontiera cob6ra panta déluluI catre S.-S.-V. Ora in valea Rege-
deressi-Ceair ; piatra No. 4 este wjata la 6 kil. spre S.-S.-V. de \drib' Inàltimeï cotata
102, pe care este aseçlata Arab-Tabiassi.
De la piatra No. 4, frontiera urméza talvegul \Tad Rege-Deressi, mergénd paralel cu
soséua Silistra-Bazargik (care r6mane de partea Bulgariel), pang la piatra No. 5, a c,arer
positiune era deja fixata de comisiunea de delimitare.)

Acest articol pe lAngd coprinsul Comisiunel de delimitare, mal contine §i o descriers topograficii
amanuntitit a frontierei, Meta& dupd harta MareluI Stat-Major. Scala 1/50000.
Modificarte aduse de Comisiunea de delimitare art. 6 #7 ale artulut din 17 Decembrie 1678, care fixézd
frontiera Romdno-Bulgartt :
La art. 6 (dupd ultimul aliniat si se adaoge):
Dupd o decisiune luatá in urma de cdtre PuterI, modificAndu-se unja de demarcatie de la Dundre
pAnd la punctul de reper No. 5, Comisia a fntocmit pentru acéstit parte a frontierif un crochiti. (A se vedea
crochiul No. I).
La art. 7 (in locul aliniatelor 1, 2, 3 §i 4 s& se scrie):
Linia frontier& plecAnd de la Dunäre in punctul artitat la art. 2, se indrépta in curbti,wpr fncovoiatii,
catre Sud, pdnd la jum&ta.tea pantei celdi de al doilea contra-fort al indltimeI de la Arab-Tabia ; apoI in
unghiu drept cob6rd actsstä pantd, taie valea, pentru a urca In linie dréptti, primul contra-fort al acesteI
läsdnd Arab-labia de partea Romdnief.
Frontiera continud in directiunea aproximativ N.-S.0 merge a intalni §oséua Cara-Orman la bifur-
catia drumului ce duce la satul Almalfu.
De la acéstd bifurcatie pdna la punctul de reper No. 5 (indicat in caietul descriptiv i insemnat prin-

www.dacoromanica.ro
 39

De la No. 5, frontiera ja directiunea S.-E., urca culmea déluluI kral-Ceaia-Bair, 'Ana

la o mare movilä izolatä, Gabrovita (No. 6, pichet No. 4), aflatä intre drumurile care duc
de la AlmaHu spre S. pang in soséua mare.
De la piatra No. 6, frontiera urméza culmea délulul Sari-Mesea-Bair, In directie S.-S.-E.,
paralel si pe la N. soseleT marl', pang la cotul nordic ce acéstä sosea face la trecerea pa-
rauluT Pampur-Ghiolghiu.
Piatra No. 7 (pichet No. 5), este aseçlatä la 9 kil. spre N.-V., de podul peste Ora.
Incep8nd de la No. 7, fruntaria urmézà, directiunea spre S.-E. intre drumul ce merge de
la Caraorman (Bulgaria) la Esekiot i drumul cel mare, cob6rä In valea parAulul" Pampur-
Ghiolghiu i urea pantele déluld Belezlichi-Sirti (piatra No. 8); de ad i trece peste o vale
care se cobórä de la S.-V. iezerulul Carlita (numitä Curu-Canara) i ajunge la o movild
(No. 9), situatä la Nordul drumuluf, apr6pe de coltul cel mare al acestusi drum si la S. de
EsekioT, dupg ce maï intaiil a suit panta délulul Hagi-Durac-Sirti (pichet No. 6), a täiat pe
la originä valea Mahale-Orman-Ceair 0 a urcat panta déluluY Mahale-Orman-Bair (care este
In Bulgaria).
Intre acéstä, movilä (No. 9) 0 semnul de triangulatie No. 10 (punctul Cuiugiuk) pus
la Est de EsekioI, frontiera se Int6rce spre Nord pe culmea déluluT Saban-Bair, cob6r6 valea
Saban-Ceair, urcA délul Pimirli-Bair (pichet 7), cobórä prin pädure valea Punar-Orman-Ceair,
urca putin pantele nordice ale déluluI din Bulgaria Tiumbet-Bair, cobárà iaräsi' In valea
Chilege-Ceair, apr6pe pe la bifurcatia acesteia cu Punar-Orinan-Ceair, de care am vorbit,
duph acésta urca panta délulul bulgar, Bel-Orinan-Bair (Picket No. 8), 0 In punctul cel
maï inalt 1711° (Cuiugiuk) al délulul" Tanas-Sirti, pe unde trece drumul de la Garlita se
piatra No. 10, la bifurcatia celor doug délurT Tanas-Sirti la V. si Versat-Sirti la E.,
ambele ramificatiunI nordice ale déluld bulgar Bet-Orman-Bair.
La Nord de partea frontieril ast-fel trag, despre partea RomAniel', se aflà, satele Al-
Esekiot i Gdrlita ; la S. 0 despre partea Bulgarid, satele : Barcernan, Cara-Orman-
Ciatal-Orman, Ienikiot, Alifakilar, Kuciuk si Biuiuk-Kainargi.
Intre semnul de triangulatiune arätat maY sus 0 o movild (No. 11), situatä la N.-V.,
de Cranova, directia este cu puting diferentä de la Vest la Est ; linia trece peste valea Ca-
vac-Culu-Ceair (pichet No. 9), urcä délul Begene-Bair, unde taie drumul GArlita-Kiuciuk-Kai-
nargi, cobórä apoT In valea Cuiugiuc-Ceair, urcä putin pantele nordice ale déluluï din Bul-
garia Carvan-Bair (pichet No. 10), pe aci trece drumul de la Cuiugiuk la Kiuciuk-Kainargi,
taie valea Deinecican-Cula-Ceair, urca délul päduros Cara-Burun-Bair, pe unde merge un alt
drum, care vine de la Cuiugiuk si trece frontiera pentru a duce la Kiuciuk-Kainargi
Zarnict (Bulgaria), cob6rä apol" in valea satuld Carvan-mic i Culac-Punar-Ceair (pichetul
No. if), pe unde trece drumul Carvan-Zarnid, apoI prin pädurea Barbotari-Orinan, taie
valea satuld Carvanul mare, pe unde trece drumul la Kutuclia i in fine pe délul Ciriagi-
Iol-Bair se aflä piatra No. 11 i pichetul 12. In acésta intindere fruntaria lasä la Nord,
Romania satele Cuiugiuk, Kiuciuk i Buiuk-Carvan; la Sud, Bulgarid satul Kutuklia.
In punctul de recun6scere (No. H), linia de demarcatiune se intórce repede spre
Nord-Nord-Est, ca &A, se unésca in linie dréptä cu o stancä rapósä situatä In fata
talweg secundar In valea Satikiot-Ceair, prelungitä spre S. cu Canara-Ceair, care servä de
comunicatie intre &did Cranova i lacul Oltina.
De la piatra No. 11, frontiera trece prin pädurea Saidi-Orman, taie drumul de la
Velichiot la Cranova prin valea de la Sudul satuld Velichia apol" in pädurea Cara-Ali-
Corusu se aflä pichetul No. 13; dupä ce ese din pädure, frontiera se indrépta care N.-E.
la piatra No. 12 (pichet No. 14).

tr'un arbure ce se gäsesce la origina talvegului dintre contra-forturile Ordu i Arab-Tabia) frontiera e for-
matá de partea riisdriténa a soseleI de la Cara-Orman, care va apartine ast-fel In total Bulgariei.
Din acest punct, frontiera se Indréptä cätre E. prin liniI drepte, care sä unéscä arborele sus arätat
cu un mare tumulus A (No. 6) si de aci la un arbore vecin bifurcatiei drumurilor de la Almaltu catre Cara-
Orman si EsechioI (No. 7).
(Dupti acle manuscrise, adunate de d-1 D. Sturdza).

www.dacoromanica.ro
40

In acésta portiune lasa spre partea Romania satul Velichiot.

Frontiera se indrépta apa catre Est-Sud-Est, taie valea Satichia-Ceair, urca délul
Siran-Culac-Bair, pe ca,re se aflä piatra No. 13 i pichetul No. 15, urméza aprópe aceiasr
directiune, pe délul Cara-Peretlic-Artassi (pichet No. 16) §i Aivalic-Bair, paralel si la E. de
vaile din Bulgaria Canara-Ceair fi Sarp-OrMan-Ceairj cob6ra apoI in valea Regep-Cuiusu-
Ceair (pichet No. 17), unde taie drumul de la Regep-Cuiusu la Cranova i Cadichiot ; urea
ramificatiunile vestice ale déluluI Uzum-Bair, cob:5ra, in valea padurósa de la N.-Vestul
satuld Techederessi (pichet No. 18) i in fine urea la movila Tuzla-Iuk la piatra No. 14.
Frontiera las, la S. Bulgaria satele Cranova i Cadichia, la Est, Romania, sa-
tele Calaigi, Regep-Cuiusu i Tekederessi.
Incepand de la varful aratat maI sus (No. 14), unja frontiera se impreunä la Est-
Sud-Est prin valea Terzhondu cu confluenta roving, care se scobira de la Techederessi
(piatra No. 15 §i pichetul No. 19); aci taie drumul Techederessi-Cadichid i urméza talve-
gul rovinel pan la 21/2 kilometri spre V. de Terzhondu, pe valea acester rovine merg
drumurile de la Techederessi la Hardali i Terzhondu; lasa apor valea la piatra No. 16 (pi-
chet No. 20), ca sä se intinçla maI spre Nord (pichetul No. 21) si sa taie drumul de la Terz-
hondu la Iucar-Mahale (Dobromir-Izir) la jumatate distanta intre aceste doua sate pe valea
Caralmus-Uzun-Culac la V. de piatra No. 17 ; urmand aceiasI directiune estica de la pi-
chetul No. 22, urca délul Dermen-Sirti, taie drumul de la Dobromir la Ked-Deressi, urea
délul Irasli-Bair §i la incrucisarea drumurilor, care plea, de la Techechioi fi Azarlic, pen-
tru a trece peste frontierä, se afla piatra No. 18 (pichetul No. 23).
La Sudul frontieriI, satele Terzhondu i Keci-Deressi r6man ale Bulgaria; la Nord,
satul Dobromir al Romania.
De la incrucisarea drumurilor indicate maI sus (No. 18), fruntaria indreptându-se
spre Est-Nord-Est trece in linie drépta intre Azarlic ssi Enicemlia, läsate Romania de o
parte, si Deli-Iusuf-Kuiussu de alta parte si merge sa se impreune cu un semnal de trian-
gulatie situat la 5 kilometri spre Nord de acest din urma sat.
De la piatra No. 18, frontiera urea. délul Azarlic, taie drumul de la Azarlic la
Iukar-Mahale in dreptul pichetului No. 24, cob6r5, in valea Eniflemlia, unde taie drumul de
la Azarlic la Deli-Iusuf-Kuiusu, apa in padurea Suld-Orman, drumul de la Azarlic peste
frontierä i in fine la movila Iardm-Bam, se afla pichetul No. 25 i piatra No. 19, pe aci
trece si soseua de la Enisemlia, pe care o taie catre S.-E. in doua puncte, dupa cum vom
vedea si duce la satul bulgar Hasancea.
Intre semnele de triangulatie No. 19 §i 25, asajate, unul intro EniFemli i Sevendik,
cel-l'alt la S.-E. de Docuzaci, directia generala este Sud-Sud-Est, aprópe paralela cu a
cäid de la Enimnli la Docuzact, pe care o lasa cand la drépta cand la stanga cu usurele
intreruperI intre punctele de recun6scere intermediare; in acésta intindere, linia se pre-
lungesce pe un ses cu nisce slabe ondulaiun i strabatut numal de doua mancaturf peste
care trece; cea d'anta la S. si aprópe de satul in ruina Armutli i cea d'a doua la 2000
metri spre S. de Docuzacï; ea taie calea (lg piatra No. 24, pichetul No. 32) de la Medjidia
la Hagi-Oglu-Bazargic prin Musabei la 2000 metri Sud-Vest de Docuzact.
La Nordul acesteI pail a fruntarie i despre partea Romania se afla satele Se-
vendik, Schender, Hairanchia i Docuzaci ; la S. si despre partea Bulgaria satele Deli-Iusuf-
Kuiusu, Hasancea (ruinat), Durasi, Ienige-Dzedid Poiraschiof (ruinat).
De la piatra No. 19 frontiera se indrépta catre S.-E. si pana la piatra No. 20 merge
paralela cu sos6ua, care am vèVut-o trecénd de la Enisemlia in Bulgaria. In acésta por-
tiune intre vaile padur6se lard m-Culac §.1 Cogea-Ceair, pe care le taie pe la origina se Oa
pichetul No. 26.
La S. de piatra No. 20, sos6ua taie frontiera pentru a it-Ara in Dobrogia si duce la
Skender i Bairam-Dede. Aci se bifurca, iar drumul care trece din noti frontiera in Bul-
garia pe la pichetul No. 27 duce la Hasamcea.
Intre pietrele No. 20 21 frontiera e trasata pe délul Tiulia-Babalic. La N. de piatra
No. 21, frontiera taie drumul Hairamchia-Hasancea. Piatra No. 21 este asecjata pe movila

www.dacoromanica.ro
 41.

Kalaigi (cotatei 195) a déluluI Kalaigi. Pe aci vine din Bulgaria drumul de la Hasancea,
drum care merge paralel frontiereI 0 o taie la piatra No. 22 ; de unde frontiera urméza
directiunea S.-E. 0 la pichetul No. 28 taie valea Hairamchiot, pe unde trece drumul la
satul Hairamehiot prin padure, urea' apoI délul Hairaznchiot la piatra No. 22, pichetul No.
29, unde drumul ce am vèçlut cá vine din Hasancea trece frontiera In Dobrogia pentru
a duce la Armutlia ssi Docuzact. Spre S. de piatra No. 22, taie valea Armutlia la punctul
Atd-Saddk (pichetul No. 30), urca délul Docuzact (pichetztl No. 31) 0 la piatra No. 23 '0
schimba brusc directia de la S.-E. catre E.-S.-E. pe la piatra No. 24 (pichetul No. 32) 0 de
aci pe la 2 kilometri spre S. de Docuzaa taie valea Docuzact 0 urca délul Morel la
piatra No. 25 a§eçlata pe Movila-Mare (cotata 200) ; aci se afla 0 pichetul No. 33.
Plecand din semnalul de triangulatie No. 25, linia de demarcatie trece intre Dere-
chiot 0 Haisarlic peste o noua crapatura indreptata de la Nord spre Sud 0 ajungénd la
§esul tnalt ale caret' ape ail facut nisce *blurt' insemnate la Nord catre rovina 0 spre
portul Mangalia, la Sud catre basinul Araci 0 lacul Kartali, ea se prelungesce din movila
In movila, apr6pe in linie drépta 0 inteo directiune generara, de la V. spre E. 'Ana In
punctul de hotar fixat pe Marea-Négra, la Sud de Ilanlic.
In acésta intindere ea lasa la Nord Romania satele Derechioi, Karaozner, Kanli-Cicur,
Dazduchiot, Valali, Hoscadin, Kadichia, Hagilar fi Ilanlic ; la Sud, Bulgaria satele : Hai-
sarlic, Cifut-Cuiusu, Mara-Aci, Husein-Cechiot fi Karagilar.
De la piatra No. 25, frontiera cobóra in valea Cerchezchiol ?i urca apor délul Dere-
chiot la piatra No. 26 (pichetul No. 34), unde taie drumul Derechiot la Haisarlic; merge pe
acest dé!, taie drumul Caraorner la Ciufut-Cuiusu la pichetul No. 35, cobóra In valea Is-
vorului la pithetul No. 36, taie drumul de la Caraomer 0 Canliciucur spre a duce la Mu-
raaci, lar la piatra No. 27 (pichetul No. 37) taie drumul de la Valali la Muraaci.
De la piatra No. 27, frontiera ia directia generara de la V. la E. putin inclinata ca-
tre Sud, trece pe la pichetul No. 38, taie la pichetul No. 39 drumurile call venind de la
Dazduchia, Valali 0 Hoscadin, se intainesc pe frontiera, pentru a trece in Bulgaria la satul
Husein-Cechiot.
Ajunsa la piatra No. 28, frontiera se indrépta catre E., taie drumul de la Hoscadin
la Buiuk-Caceamac pe la pichetul 40; la pichetul -41 cob6ra in valea Caceamac, pe care se
afla picketul No. 42, unde trece drumul care venind de la Acbafi duce la catunul Caceanzac,
unde trece frontiera.
Pe délul d'asupra 0 Estul satuluI Caceamac se aflä. piatra No. 29, frontiera urméza
apoI délul pe la picketul 43, la E. de care cob6ra in valea Akangi; iar la incruciarea
drum urilor carI vin din Hagilar, Caract-Cula 0 Mangalia, pentru a trece la satul Akangi se
afla, pe o movila de 81m inaltime piatra No. 30, la E. de care 0 pichetul No. 44; frontiera
continua ca.tre Est prin valea Ilanllc, taie drumul llanlic-Akangi, iar la cel care pléca din
Ilanlic pentru a duce peste frontiera la Durancztla in Bulgaria se afla pichetul No. 45, la
Est de care pe o movila 'nalta de 34'1, wzata la Ormul Maxis'', se afla piatra No. 31.
Art. 8. Este lasat in voia celor dou6 state limitrofe, ca daca vor crede de cuviinta,
sa ridice un plan regulat 0 trigonometric al zond-frontiere, 0 sá ia inteo comuna inte-
legere, orY-ce m6surï vor crede necesariI, ca sa pun& semne de hotar, conform traseuluI
aprobat de comisiune.
Art. 9. Patru din cele cincl documente despre care se face mentiune la art. 2 0 6,
adia : planul regulat 0 notita privit6re la punctul de legatura al frontiereI la E. de Si-
listra, schita 1;30.000 ;ii caietul descriptiv al punctelor de recunóscere pentru linia-frontiera,
care sunt intocmite in §epte exemplare identice, cate unul de fie-care Putere representata
In comisiunea de delimitare. Ele sunt investite cu semnaturile comisarilor 0 anexate la
presentul act, cu care ail' aceiml putere 0 valóre.
Douë copiI dupb, planul original de 'Woo° 0 dupa caietul descriptiv se vor infiinta
prin Ingrijirea secretariatuluT, spre a se transmite guvernuluI bulgar 0 guvernuluI roman,
dupa ce vor fi aprobate de PuterI.
11890 6

www.dacoromanica.ro
42

Art. 10. Actul de fata coprinvIénd i;lece articole In septe copiI, s'a subscris de tog
comisarir In virtutea puterilor cu care ail fost investiff.
El se va supune indata la aprobarea guvernelor : Germania Austro-Ungaria Franta
Marel-Britanil, Italia Rusiel i Turciel de catre comisarir lor respectivr. Mara de acésta
aprobare, presentul act este declarat cu anexele despre care se vorbesce de la art. 9, sin-
gurul document autentic, privitor la noua fruntarie.
Facut la Constantinopol, septe-spre-Oece Septembrie, una-mie-opt-sute-septe-zed si opt.

3. Distantele Intre diferite puncte pe frontiera de Sud.

,,
-' 4o :.',,e
4.., :4
ca

6 Ts;
Z .0
NUMIREA 1 cD
..-..
a0
(I) -5-
os OBSERVATIUNI
C.) .4 0 .4
A
''''

m. m.
1 Trec6t6rea Ostrov . 315 1 0 Distanta 315 m. de la piatra No. 1 a
2 Arab-Tabia 1800 2 1700 frontierei.
3 Gabrovita 1290 3 2500
4 Topcisol 1506 4 2000
5 M6ra de la SalciI . . . . 2550 5 1700
6 EssechioI 4700 6 1500
7 GrArlita 3100 7 375
8 Valea Négrii, . . . . . 3000 8 3100
9 Cainargi 2750 9 4000
10 Cuiungnic 3800 10 5750
11 Carvan 2750 11 10400
12 Trecétbrea Carvan . . . . 2650 12 4800
13 Velichiol 2600 13 3600
14 Canara 3000 14 6600
15 Calaigi 3400 15 1800
16 Cranova 1700 16 4000
17
18
19
Regep Cuiusu
Cadichioi . .
Techederessi
...... 2400
2200
2400
17
18
19
3000
5200
6100
20 Valea Terzhondu 2400 20 3600
21 Terzhondu 1400 21 4800
22 Dobrornir 2700 22 4800
23 Tekekidl 4350 23 6350
24 Azarlic 2760 24 2000
25 Trec6tèrea Azarlic . . . 2800 25 4100
26 Sevendic 1700 26 5000
27 Sch ender 3500 27 10000
28
29
30
Hairamchidi
Dimircea
Armutlia
...... . .
4600
3350
3300
28
29
30
9400
7800
4700
31 Enigea 2000 31 5400
32 Docuzadi 2730
33 Cerkezchiol . . . . . . 4000
34 Derechioi 4500
35 Trecét6rea Caraomer . . . 3750
36 Caraomer . . . . . . . 3560
37 Canli-Ciucur 4100
38 Dauluchioi 3260
39 Huseincekidi 2750
40 Valali 3500
41 Cadichidi 4075
42 Caceamac . . . . . . . 2300
43 Hagilar 3550
44 Acangi 2650
45 Trec'étórea Ilanlic . . 3875
Distanta 131371 Distanta 136075

In urma modificarilor aduse apol de Puterile semnatare, frontiera de S. a DobrogieI

s'a scurtat cu 47041n, ast-fel ca lungimea adev6rata a acesteI frontierr este de 131.371 metri.
Comisiunea Européna de delimitare terminandu-sI lucrarile, guvernul Roman ceru
celur Bulgar, ca in comun acord sa instituiasca o comisiune, care sa fixeze prin piramide

www.dacoromanica.ro
 43

In zidärie construite in lungul frontieriT, traseul eT, dupä actul din 17 Decembrie 1878
modificärile art. 6 §i 7 ale acestuT act.
Comisiunea format'ä din : ColoneliT Fälcoianu i Barozzi, cum §i inginerul Duca pentru
Romania, ZankofT, Printul Hilkoff i Roquerbe pentru Bulgaria, a tinut 11 ,edinte de la
,

31 Martie panä la 28 Maiii 1884, din care 6 la Bucurescr §i 5 la Silistra.

Delegatiï Bulgarr facénd propunerT in afarA de actele dresate de Comisiunea Euro-
pénä, delegatil RomanT s'atí opus. De aceia acéstA din urmä Comisiune n'a dat nicT o so-
lutiune afaceriT.

3. Form A, dim en siunT, suprala,tA

Dobrogia presintä aspectul uner peninsule muntáse prelungità de la S. Care N. *i
string intre Dunäre i Marea-Négrä.
Forma sa este neregulatä, ing dacä consideràm cea me mica a sa lei time, intre
Boasgic (pe Duneire) Cara-Coium (pe Marea Négrei), care este de 44 kilometri, impärtim
peninsula in douè trapeze. Cel de la Nord cu varfurile in Cara-Coium, Gura Stari-Stambul
(pe M. Négrä), Azaclaiä, Boazgic (pe Duna-re); cel de la Sud cu varfurile: Cara-Coium,
Ilanlic (pe M. Négrä), Boazgic, Silistra (pe Dunäre).
Cea mai mare lungime a Dobrogie n directia N.-S., in linie dréptei ce ar fi &set in sensul
meridianului 26° intre Rachel (pe Duntire) fi piatra frontieret No. 28, este de 174 kilometri.
Cea mai mare leitime Dobrogia o are la N., intre gura Stari-Stambul si Ghecet, in sensul
paralelului 45020' este de 118'12 kilometri (1°40').
La S. intre Silistra capul Tuzla, lei timea Dobrogiet este de 115 kilometri (1°20).
Suprafa(a total& a Dobrogiei este de 15.600 k. p.') set 3.120.000 pogdne,impeirtitei ast-/el:
7150 k. p. pentru Judetul Constanta 8450 k. p. pentrzt Judetul Tulcea. Aceste dou6 Judete
sunt cele maT intinse din Romania.
Perimetrul Dobrogiei este de apr6pe 768 kilometri; iar desvoltaroa c6stelor de 221 kilometri

1) Dupit evaluatiunea CredituluT Funciar Rural suprafata Dobrogiel. este:

862.600 hectare pentru Jud. Tulcea
(591.000 » )) » Constanta
1.553.600 Total.

www.dacoromanica.ro
 CARTEA II-A

GEOGRAFIA FISICA

www.dacoromanica.ro
 A_

CAPITOLUL I

METEOROLOGIFI I CLUIRTOLOGIR

E de netagaduit, a daca comparam starea temperaturiI de açli, cu datele ce ne-ati

fost lasate de scriitorff vechr asupra acestuf coltispr de pamént infipt cAtre Nord, ca o
peninsula a mard peninsule balcanice, gasim o mare deosebire.
Chiar in mijlocul celd mai riguróse iernl, dacä açll dupa nou6-spre-Oece vécurl,
Ovidiù ar invia din locul sal de odihna, cu greti putea da séma pe ce parte de
lume se
Jlieçlata la marginele lumel vechI, pe tèrmurile celd mal furi6se i mai neospitaliere
Mari, locuita de popóre carI s'a5 impartasit fórte tarl;liù de cultura greco-romana, Dobro-
gia de acjI a fost descrisa cu colorile cele mal negre.
Herodot, care a vizitat aceste partí, ne-a lasat unele notite asupra tinuturilor de la
gurile Dunaril §i de pe cóstele nordice ale Pontuluï, este pare-mi-se primul geograf, care
face mentiune de climatologia i meteorologia Dobrogier.
«lama Oice «parintele istorid» este la culme in timp de opt lunI ale anulul, iar
restul de patru care se p6te numi vara frigul este mal' slab.
«Pe timpul ierniI i Marea inghiata, peste bosforul Cimeric, Scitil carI traesc pe un
Orm trec cu carele pe ghiata, pentru a se lupta cu SindiI, carI locuiesc de cea-l'alta parte.
((Din causa friguld, boil, sunt lipsitI de c6rne, a§a, ea versul lur Homer din Odysea,
pare adevèrat:
«In Libia, mieii clind se nasc aù c6rne')».
Voind sa arate marea cantitate de zapada,, Herodot ne spune, «ca 'i-ar fi cuI-va
greil de a vedea saù inainta in launtrul Scythiel, din cauza fulgilor de zapada» 2)
«Ploile in timpul veril sunt continue, care unite cu zapada ce acopera campiile, fac
ca volumul apelor DunäriI s'A fie ace1a4 3), vara ca §i lama.»
O particularitate. asupra tunetulul, considerat ca o minune in Scythia, pe cand in
alte OIL de sigur e ceva obicInuit.
Tot ca minune este luat i cutremurul de pamént atat iarna cat i vara 4).
Vara furtunile sunt dese i ingrozitóre. Cair pot suferi rigorile ierniI, pe cata vreme
asiniI i catariI mor ; lucru ce nu e tot ast-fel in climele mal dula
Cu putinele notite lasate de «parintele istorier» ne putem face o idee despre tempe-
ratura §i meteorologia tinutuluf ce ne interesé* in secolul al V-lea inaintea erd creAine.

') Cant. IV. vers. 65. apud Herodot cart. IV. cap. 29.
2) Cartea IV, cap. 30.
8) Cartea IV, cap. 50.
4) Cartea IV, cap. 28.

www.dacoromanica.ro
48

Maï demne de incredere pana la un óre-care punct si mal' amanuntite date, se ga-
sesc in elegiele 3 si 10-a din cartea III a Tristelor si epistola a 8-a din cartea III a Pon-
ticelor nefericituluI poet Sulmonian, care a trait la Tomi pe la inceputul erer n6stre.
Traducerea lor in versurT farsa a modifica intru nimic ideia poetuluT se datoresce
Domnulur B. P. Hasdeti ').
D'ar fi sa-1 mal aducti aminte de Nasone
' In Roma vr'o fiintift,isi dacA t'Ara, mine
A me remas acolo ce-va din al mea nume,
SA scie dar cA'n laxa, In care-al m'Axil lucia
In ved nu se'ntAlnesce cu zodia 'nstelatil,
Aid fmI duc ea traiul In sInul barbariel,
Cu fiarele Sarmate, cu Bessil si Cu Getif,
NedemnI a4e respunde un echo 'n versul mea I

Cdt mai adid Ontul ritcoritor al vera

Avem un zid de valuri, prin care ne scutesce
De cruda lor n'Avala, curgénd la mijloc Istrul;
Ved insd cdnd sosesce posomorita iarnd
Rdnjind grozava-t Miza, si cdnd incepe gleba
A cdrunfi cu 'nretul sub marmora de ger !

Si criveful pornesce, si ngua umple nordul,

Si cade, cade, rade: niel s6rele, niel, pl6ia
/V'o mat topesc arma, caci frigul o impietresce ;
Si pdnd set dispara un strat, s'asterne altul,
S'adesea 'n aste cuiburt de ghefurt indesate
Privesct intr'o gramadd zaperft din doug ernt!

S'atdta-t de cunzplita furtuna desldnfatd,

In cdt rdpesre case, ducendu-le departe,
Si turnurt matest6se in praf le risipesre
Si sguduit atuncia in temelie polul,
De spainid se in Mrd stlbatecele ginft.

Si barbarul imbrard nadragt si piel. informe,

Cdt din a lut fapturd d'abia se vëd obrajit,
Dar pana si prin bland dd gerul in putere ;
Si pulberea de ghiaftt pe barba srdnteiazi 1;
Si te coprinde gráza, dind sloiurt cristaline
Se e-
'nchiagd printre plete 71 se ciornesc cu fream(it
L'a capulut mirare; si 'n vas inghiafa vinul
De 'l sroft In bolovane pdstrdnd figura 6let,
Si 'n loc a sárbe spumd, maninct buraft de vin !

sei mal descrifs eil Ore, cum rturile t6te

In poduri le preface suftarea cruntet jeme?
.,3-atunct din oboséld de vret sel 'fi stdmpert setea
C'un strop de apd vie, spargt Intdrita &ata
Sdpdnd addnc o gr6pd In lacul cel rasad !

Chiar uriasul Istru pe care fi fntrece

A Nilului lArgime, acuma se sbdrcesce
Sub viscolit de crivef, f'albastrele-i talazurt
Se fac o scórld tare, si pe furis sub dinsa
Se scurge 'n toiul mArif prin cele multe gurI I

') Istoria Critica a RomAnilor, pag. 225 si urm.

www.dacoromanica.ro
 49

Si p'unde mal de una-di plutia corabierul,

S'aluneca piciorul saltdnd Tara sfiala;
;Sua calulut copita isbesre ru resunet
In lespeqt Nitrite din colosale valurt ;
Si bait Tara frica p'acésta noua punte,
Sub care stet inchise prapastit desfundate,
A-lene trag carufa nomadulut Sarmat

De nerrettut, i lotuft eh am vequt chiar marea,

Chiar marea 'neatupla d'un bloc imens de ghiafa
Tacuta, neclintila sub tésta-t lunec6sa;
Si n'o veclusent numat, dar am umblat eh sin gur
Pe culmile marine calcdnd ca pe farina . . .
De-aveaI i tu a trece asemenI märI, Leandre,1
Nu te 'nghitia'n vältórea-I un maI Ingust abis I

Bes pins de ger, delfinul tot in de§ert-se 'ncérca,

In aer s tresalte p'a mariT suprafatd;
Si vintul de la crivèl, trantindu-se cu sgomot,
Turbéza far' sä. OM un val din loc sa-rni.,ce;
Si vasele, ca 'n cercurt de marmora coprinse
De ghiafa ce le 'ncinge, slat ((Tole: vtislasid
Talazurile dure ac,II nu le mai despica;
Si 'n unda degerata, en, ea pele afara
Ve4t pewit re se 'nerusta, si unit mal Wiese !

Atuncia dar cand Pontul i Dunarea spunuinda

De iarna 'mbrafisate prin pielife de ghiafa
P'a Istrulut luciása i maturata cale
catant pe cat salbatect vrasnia$it vin incáre,
Vestind a lor sosire sägetile ce sb6rd,
$i rëman6nd (kepi urmä ptiméntul despuiat!

TaraniI fug departe lasand campia prada,

Si barbarul räpesce putina-I avutie,
Tot ce putu sá stringti stiténul prin sudeore
Si carele, i turme, i sarticia tòtd!
ApoI pe robi fi légá cu mainile la spate . . .
Se duc, se duc sarmaniT, privind cu desperare
In urma lor og6re ce n'o sä le maI vadä,
focul ce se 'naltä. din . ubrede colibe,
Cacl barbarul aprinde, dob6ra, mistuiesce
Tot ce nu OW duce, tot ce nu vrea sä ducti,
Si stolurI de victime sucumbá sub sägeata
In varf fncetrligata, al caruI fer subsese
Din erburI uciga§e un suc inveninat!

Aci i 'n timp de pace resboiul te 'ngrozesce;

De nu mal veçll de barbarI, e spaima ce 'ti-o lasti;
Si nimeni nu cutéza pe camp sä tragä. brazde;
Si telinä uitata ramble sterp parnéntul;
Niel desfätatul strugur nu cresce 'n umbra vitel ;
Niel fierbe mustul dulce In 'naltele basinurI;

Un pom nu se zaresce, pe care ca 'n vechime

Sit serie un Acontiù cuvinte de iubire.
Pustia, trista, gò1a, niel arbore niel frunza
FugI, fugi d'acéstä tara tu omule ferice!
tot4 din Intréga nemarginitä, lume
Aice, ah! aice osanda m'a trimis!

71890
7

www.dacoromanica.ro
50

Tot cam in acel timp, Oviditi scria und amic :

M'am tot gandit, amice, din dunäréna térä.
Ce 'ti-al putea di Ore la Roma sä trimet?
E cautat argintul, sail aurul maI bine,
Dar a'l primi nu-11 place, deprins mereA a da;
Si-apot in aste locurt niel s'a visat com6re,
Abia puttind o brazda sa traga bietul plug !

P'al OA vestmènt adesea purpura strälucesce:

Purpurä, strAlucitä, a§I vrea eft sä-ti ofer:
Dar turmele sarmate del 'anti, grosoland,
Si n'ar putea s'o pingä ') o labA de Sarmat;
Niel fetele nu Vise, ci macinä la grane,
Safi umblä, dupit apá cu donita pe cap!
Aice blanda vita a strugurulut dulce
Nu se 'mpletesce verde in jurul unut ulm,
Nict arborul nu '$ pléca mlaclifele 'ncarcate
De fructe parguite sub luminosul cer:
Pelinul sin gur numai; inform imbraca fend,
M. nu rodesce campul de cat amaraciuni !

Oviditi in ultimiI anI al' vietiI sale, bolnav fiind, trimetea solid sale la Roma, urma-
tèrea scris6re :
Gande§te-te o clip& ! M6 'nconjurd SarmatiI
Si Getii inA 'mpresórä *i 'n mijloc Intre dén§iI
MA sbuciumä durerea, eil cetAtian al Roma
Aci 'n acesta fara in care ceru-i sombru
Si apele sunt grele, ba pana fi farina
De ce? nu pot pricepe, dar shirt al 'ml dä, fiorI!
Nu-I casä, mal comodä, niel hranä maI gust6sä.
Vr'un meter sä m'ajute cu Ierburi descantate,
Sag un amic s'aducA vr'o dulce mangaiere
S'i cu pove§tI placute sä 'mi mat* scurteze timpul...
Ah, uncle sunt acestea! §i numaT suvenirea,
Ce-I cu atat mal vie, cu cat sunt mal departe,
ImI spune c'altä, datä pe OW le-am avutl
Si. te-am avut pe tine, a tuturor reginä !
Tu, care 'ml umpli pieptul, sotie neuitatä I
Si glasul meù te chiamä,, de §i te sciti aiurea;
S'o n6pte fitrA tine, o zi nu pot petrece;
Chiar In delir mi-ail spus-o aceI ce mA veghiazä,
Cu mintile pierdute repet numele IAA! .

Aceia ce predomnesce in OW imaginele danubiane ale luI Ovidia, este extrema or6re
a friguluf, despre care Herodot vorbesce abia in trécat.
Inghiata barbele, inghiata vinul, inghiata Dunarea, inghiata insug Pontul 1 striga la tot
pasul cu desperare molatecul poet nascut in Sudul Italia *i ma, maI s'ar crede ca acésta
dura clima, nicI nu cunoscea macar ce 'I vara, daca din fericire n'am avea semi-versul :
Dum tamen aura tepet I
(atilt cat -tine anotimpul zefirilor call!).
(Lib. II!, eleg. X. vers. 7).

E lucru de mirare, ca frigul despre care vorbesce Ovidill §i datele cronologice poste-
ri6re, açII nu maI exista. In tot casul cred ca e o exagerare.

') S'o vopsésca.

www.dacoromanica.ro
 51

Dupà datele cronologice:

La anul 400 a inghetat Marea Négrä cu totul (Arago. Oeuvres. Tom. VIII, p. 246).
La anul 462 Gotif trec Dungrea pe ghiatä.
La anul 558, Marea Négrä stO inghetatO in curs de 20 Oile, si tot atuncT BulgariT trec
Dunitrea pe ghiatA, räc8nd o cumplitä invasiune pana aprópe de murir Constantinopoluld.
(Arago, p. 246 5i 259).
La m'ir 753 i 755 Glycas i Theophanus aratO M. Négra acoperitä cu ghiatO 1).
La anul 763 din Octombrie pana in Februarie 764, o ghiatO de 30 cotT grosime aco-
pera Marea Négra, pang la 100 mile depsártare, çlice Cedrenus.
La 822, cOrute incOrcate trec Dunarea pe ghiatä. (Arago, p. 246 si 260).
La 1236, fluviul inghiatä pAng in fund (Arago, p. 247).
La 1408, acelas fenomen ea la 1460 '). lama a durat din Noembrie peina la finele
lid Ianuarie. (Arago, p. 248 8).
La 1. Ianuarie 1594, Mihaiti trece Dunarea pe ghiatä la HAr.7,ova; aci se Incinse o
luptä pe chiar ghiata fluviuluT4).
La 1597 luna Februarie, Albert Kyraly, trece DunOrea pe ghiatO la Turtucaia 5).
La 1595 Ianuarie, MihaT trece Dungrea pe ghiatá i supune Silistra 8).
Fenomenul inghetAriT DunäriT, a§a ca sO, se pela trece de pe un tè'rm pe cel-l'alt se
vede i a4;11, dar a crede, cá fluviul a inghetat "Ana la fund, set ea Marea Négra inghe-
tase pAnä la 100 mile (185 km.) si de 30 cotI grosime, sati cá, a inghetat peste tot, este
imposibil.
Prin situatiunea eT pe cóstele PontuluT neospitalier, expusä vénturilor ce vin de peste
UralT, din Siberia, in Dobrogia crivèlul este maT mult simtit de cAt ori unde pe valea for-
matä de unghiul Balcano-Carpatin; ast-fel versurile luT Ovid:
«S'atäta-I de cumplitä furtuna deslantatä
In 061 räpesce case, ducèndu-le departe,
turnurl maiestòse In praf le risipescen.
de i cam exagerate, li se póte da óre-care cre1;16mént.
Natura marematicä a DobrogieT, face pe ilustrul exilat s'O se planga in versurile :
uAci 'n acésta térit, In care ceru-I sumbru
Si apele sunt grele, ba pana i ärtna
De ce ? nu pot pricepe, dar sinat cá 'ml dà florI I»

Aceste focare de miasmO in epoca lul Ovidita, ca i acum sunt o combinatie de apg
dulce cu apg grata, de aci versul :
«Aequoreo bibitur cum sale mista palusn.
Pont. III, 7 vers 74.

SO nu ne prindä dar mirarea, cà Ovidiä venit din dulcea climä. a SuduluT Italia, pe
cóstele Pontuld neospitalier, ne-a lasat un tabloti asa de inflorätor despre clima Dobrogid.
Departe de Roma luf iubitä, Tara Getilor parea molateculd poet un pamént pustiä 7).

M. P. Tchihatchef. An. de la Société météorologique de la France. Tom. IV, p. 12-37.

5) Boudin. Traité de géographie médicale I. 233-36, apud Hasdell, op. cit., pag. 228.
In Buletinul SocietittiI geograflce (Anul III, 1882) se aflä un interesant studill «Epocele inghelulut
Dundrii», pag. 62-79, datorit D-lui St. C. Hepites.
Baltazar Walter. Descrierea faptelor luI MihaT Vitézul in Tesaur de monumente antice de A. Papiu
Rarian. Tom. I, p. 16.
Dupä ace14.
Iacobti Augusti Thuani. Historiarum sui temporis. (Lib. CXIV, 1595), In Ilarian. Tom. I, p. 203.
Quid melius Roma? Scythico quid litore pejus? (Pont. Lib. I. Ep. III). Ce-I mal frumos ca Roma ?
Ce-I mal urlt ea t6rmurile Scitilor ?

www.dacoromanica.ro
52

Bergner1) j Dr. Obedenaru2) gäsesc, c versurile lur Ovidiù sunt exagerate za-
peOY netopite de &Y anl nu se gäsesc nic in vagaunile muntilor 3).
Ubicini4) afirma, ca in tara nóstra iernele pot rivaliza Cu cele de la Moscua; dar
daca ternaometrul scade in timpul ierniI pana la 28°, avem insa verl carI pot rivalisa Cu
dulcéta climeT SuduluI FranteI i platould Castilia Diferinta de temperatura este de 64
grade.
Observatiunea ce face Allard 5), ca trecerea de la caldura la frig k;i vice-versa, se
face apr6pe brusc, este f6rte adevèratä, mal' ales in Dobrogia.
«Positiunea geografica a Dobrogid exercitéza o mare influenta asupra clima sale.
Vecinatatea M'Arel Negre i Duraril intretine umiditatea, care temperézä, caldurile
frigul iernit Primaverile de §i scurte, vegetatia atinge fórte repede gradul sëti de des-
voltare. Iernile sunt tár;b1 i duréza putin. Ploile, la stäritul veril dati o vegetatiune de
toimna, tot a.,.A de abondenta ca i primavara. Din causa lipsel de brate,insa faneturile se
usuc pe camp. Aceste imprejurarI speciale in care se afla Dobrogia ab' dat o desvoltare
f6rte mare agriculturff pastorale. Intretinerea animalelor in acésta tara este favorisata de
conditiunile speciale ale climatulul. Pe cand peste Dunare, ca i in restul Europd aprovizio-
narea de furagia pentru iarnä, e una din cele maI importante ocupatiunI ale cultivatoruluT,
care trebue sa stranga nutre t cel putin pentru 5 lunT, aci peste Dunare, iarna nu tine de
cát 5 saptamanI, i chiar in acest timp, adese-orI se intampla, ca vitele gasesc nutre t in-
destulator.
«Aceste imprejurarI, ai contribuit fórte mult a aduce in totI aniT in Dobrogia pe pas-
toril strèinI, carl vin din Transilvania de a ierna turmele lor in Dobrogia, acésta pe timpul
dominatiuniT Otomane i in virtutea unor vechl tratate incheiate intre Turcia i Austria.
«Suprafata Dobrogid fiind descoperita, face climatul acestd tärr secetos in interior ;
pe marginI insa intinsele padurr r6coresc clima ;;;i o fac mar umeda.
«Pe cata vreme in regiunea padurósa isvórele sunt abondente, iar tinutul este la ada-
postul vénturilor marI, in partea descoperita insa, isvórele fiind sed i puturile la adán-
cimr mari, lipsa de apä este fórte mult simtita.
«Un bètran tatar facea urmat6rea observatie climaterica fórte drépta: Tara nu era
alta data, cum e al;IT. In timpurile mai vechf se aflati sate prin locurile in carl aOT ar fi
imposibil sa se ridice.
«Acum satele nu sunt aeçlate de cat prin locurile unde se afla isvóre; acésta a tre-
buit sá fle in totl timpiI §i daca satele ati dispárut, acésta este din pricina isvórelor carl
ati secat din lipsa de padurI. Distrugerea padurilor dar a exercitat o influenta fórte rea
asupra climatuld Dobrogiet
«Paméntul Dobrogid lipsit de padurI fiind nisipos atrage cäldura, care influentéza
fórte mult asupra vegetatia lucru contrariti se observa In regiunea padurósà,' destul de
favorabila agricultura»
In trasurr marI, ast-fel vorbesce distinsul agronom Ion Ionescu, despre climatologia
meteorologia Dobrogid la inceputul jumatatiT a doua a secoluld trecut ").
Pentru un vizitator venit de la Sud, pe c6stele MariI Negre, Dobrogia, i se infati§éza
iarna ca intinsele campiT ale Siberiet vara ca de*erturile LybieT dupa tóte descrierile
ce s'ab facut asupra acesteI asuprite t6rIincepénd cu Ovidia i terminand cu Kanitz,
nu se vede de cat o notä, caracteristica: pustietatea, causa este ca niel unul nu s'a suit
catre Nordul
FugT, fugl d'acésta tara tu omule ferice !

') Rumánien, pag. 261.

La Roumanie économique, p. 60.
8) Dr. G. Crainiceanu. Higiena téranuluT roman, pag. 21.
La Roumanie, p. 7.
4) Mision médicale dans la Tartarie-Dobroutcha, p. 21.
6) L 'oliese°. Excursion agricole dans la plaine de la Dobrodja, pag. 69.

www.dacoromanica.ro
 53

Acest vers al poetuluT, curma energia exploratorulur, curagiul militarulur; a fost ca

o sentintä condamnatóre purtata de vécurr de acest petic de phmént.
In urma nenorocirer divizier Espinasse la inceputul rèsboiulur Crimea sentinta lur
Ovidiii a devenit o realitate.
Tot ce scim asupra climatulur acester provincia, este cules din scrierile diferitilor ca-
15,torr, unele mar fantastice de cat altele. Ce temeiii se póte pune pe päirerile lur Oviditi de
la inceputul erer nóstre, comparate cu acele ale scriitorilor expeditiunir din Crimea?
Dupä, Oviditi, Dobrogia ar fi o tarä excesiv de frigurdsä; dupg Bazancourt, excesiv
de aidunisa.
S'a schimbat óre climatul in decursul atator secolr? De sigur, cä nicr pe Ormul Marir
Negre, precum nicr in vre-o allá parte a globulur, clima n'a incercat vre-o schimbare
apreciabilä.
Dobrogia este intilia parte din Tara Romanéscli, unde observatiunile climatologice s'art
liid cu maI multa regularitate.
In anul 1859, Comisiunea europénä dungréna a organisat la Sulina o statiune meteo-
rologick unde s'aii fäcut observatiunr neintrerupte de cAtre D-1 A. Purgia, sub directia
D-lur inginer resedinte Kiiid.
Ele ati fost publicate in cea mal mare parte de cätre Institutul meteorologic din
Viena ') pan in anul 1890, iar de atuncr In cóce in Analele Institutulur Meteorologic
al Românier sub ingrijirea neobositulur director al acestur Institut, Domnul St. C. Hepitese).
Trebuie a face mentiune si de tratatul Profesorulur C. W. Wutzer, de la universi-
tatea din Bonn 3), care cälätorind in Dobrogia si Delta Dunärir (pag. 242 294, Cap. 7 si 8)
ne-a lasat óre-care notite asupra climatulur partilor vizitate.
Cu incorporarea Dobrogier la Romania si mar ales cu numirea D-lur St. Hepites in
capul une institutiunr atat de folositóre, observatiunile meteorologice in provincia cis-du-
närénä, se fäcurä pe o scalä, mar intinsä; ast-fel in 1885 Iulie 1 se intlinta in Constanta
o statiune de al 2-lea ordin.
Domnul Inginer A. Gafencit, pe atunci directorul linier ferate Cernavoda-Constanta,
s'a oferit a conduce observatiunile. Acéstä statiune functionkä si açlr.
Acum avem in fiintä in Dobrogia 30 sta,tiunY, din care numar Constantai Sulina
sunt de allí-lea ordin, iar restul sunt de al IV-lea ordin (udometrice), dupä cum se aratä
In tabloul de pe pagina urmätóre.
Observatiunile ce s'ati fäcut in interval de 13 anr la Sulina si Constanta, demonstrézä
ca temperatura aerulur in aceste douà localitatr diferä fórte putin atat in mersul diurn,
cat si in mersul s6i1 anual.
Constanta se gäsesce aprópe pe acela§ paralel ca observatorul de la Mont-Ventoux
(Vaucluse) si cu cate-va minute mar la S. de Barcelonnette si Bordeaux in Franta, Bo-
logna, Genova, Ravena si Modena in Italia, ca Yalta §i Sevastopol in Crimea si Northfield
in Statele unite.
Altitudinea mijlocie a Constanter e de 20 metri d'asupra nivelulur marir, iar aceia a
Suliner 1m,50
Temperatura. Trebuind sä ne multumim numar cu observatiunile fäcute in cele dou6
statiunr : Constanta (14 anT, de la 1885-1898) si Sulina (23 aril', de la 1876-1898), Dobrogia
are o temperaturä mijlocie anualä de 110 C.
Comparatà cu cele-l'alte ten, Dobrogia ar sta cam pe aceiasr linie isotermä cu Nor-
dul Insuler Nippon (Japonia), Corea, Peching (China), Turchestan, Sudul Rusier (Crimea),
Centrul Europa Paris si Nordul Franter si centrul Statelor-Unite intre Washington si
San-Francisco.

') Jahrbilcher der Meteorologie und Erdmagnetismus.

Imprumutäm acest siudiii parte din Analele aceluI institut, parte din «Climatologia litoratulut rorndn
al Mari Aregre» de 1)-t St. C. Hepites. Bucuresci 1900.
Reise in den Orient Europa's. 2 Volume. Elberfeld, 1860.

www.dacoromanica.ro
54

Tabloú de numele i positiunea statiunilor meteorologice din Dobrogia.

_
Long. Latitud. Inálthne Durata
Numirea statieT Jude tul de
Greenwich nord. metri observatiilor
Basinul

-
1

0 strov Constants, 270, 23' 44°, 6' 100 1891-98 Dundrea

(Mina » 27°, 41' 440, 10' 120 Duniftrea
Parachial » 270,43' 440, 3' 110 1894-98 o
Cuzgun
Caraomer
Mangalia
»
»
»
270, 48'
28°, 11'
28°, 37'
44°, 6'
43°, 50'
430, 37'
130
150
32
-
1895-98
1895-98
»
Marea Mgr&
»
Ghering ec
Tusla ,
»
»
280, 29'
28°, 39'
430, 57'
44°, 1' '
70
44 --
1895-98 »
»

--
0 man-Paul . . . . » 28°, 13' 440, 5' 100 »
C erna-voda . . . . » 28°, 2' 440, 22' 24 Dun 'Area
Docitzol » 28°, 2 44°, 17' 55 »
Constan fa 1885-98 Marea Négrd
Cara-Harman
Cara-Murat
. . . .
»
»
»
28°, 39'
28°, 45'
28°, 28'
4-4°, 11'
44°, 26'
440, 21'
36
20
120
-
1895-98
»
»
.

Gargalic-mic
Heir pva
»
»
28°, 42
27°, 56'
44°, 23'
440,42
20
20 i --
1895-98 »
Dundrea
Topolog
Meclgiclia
Cogilac
»
»
Tulcea
28°, 33'
28°, 16' I
44°, 53'
44°, 15'
440,34'
200
50
I

-
1894.-98
»
»
Marea Negri'
Jurilofca
Babadag
»
»
28°, 35'
28°, 53'
28°, 40'
440,46'
44°, 53'
100
35
50
-
1889-98
»
»

---
Atmag ea » 28°, 27' 44°, 58' 350 1895-98 »
Casdnicea » 28°, 23' 440,48' 155 »
C erna » 28°, 18' 450,4' 50 Dunitrea
Sarichial . . . » 280, 52' 44°, 53 30 Marea Negrd
Sulina » 229°, 40' 1884-98
45°, 9' »
Chilia » 529°, 18' 1894-98
45°, 25' Dundrea
rule ea » 5028°, 49' 1884-98
45°, 11' »
Isaccea . . . . . . » 2028°, 29' 1889-98
45°, 16' »
Macin » II 1528°, 8'
' 1895-98
I 450, 14' li x

Dupd St. C. Hepit es. Album climatologique de Roumanie. Planche 25.

Dobrogia este aseçlatO pe linia isoterg 2105, C. si pc isochimena 0° C.; asa dar
avem aci verI tot a. ,a de cälduróse ca §i cele din desertul Gobi, din Platoul Castilier
din basinul ZambezuluI i iernI grele ca in Islanda, la Vancuver sari in Insulele Aleutice.
Prima-vara In Dobrogia este fórte scurtd si trecerea de la IarnA la Vard se face
brusc ; din contra, Tórnna se prelungesce dese-orI cu timp frumos panä in primele
ale luI Decembrie.
Temperatura medie a acestor dou6 anotimpurr este de 9"5, C., pentru primävarä
si de 1.2°5, C. pentru tórnna, la Constauta i Sulina.
Ma. In general Dobrogia este partea cea mal putin favorizata a Romania, din
punctul de vedere al precipitatiunilor atmosferice, cOcI pe cand Oltenia are in media 752n"n
cantitate de apO, Muntenia 616mni, iar Moldova 5541nm, Dobrogia n'are de cat 508'"'n si se
póte clasifica intre tinuturile cele maI putin udate, ca Rusia, platoul Castiliel i cea maI
mare parte a Suedo-Norvegia.
Natura terenuluI insO si gradul destul de ridicat al ume(JeleI relative a aeruld, in-
fluenteazg considerabil In bine asupra fertilitAtir soluluI dobrogian, asa de putin favorizat
de ploI.
Repartitia pion' in Dobrogia este apr6pe uniformO, totusI perióda de la Maiti panä
In Iulie inclusiv este cea maI abondentä.
Num6ru1 çlilelor de plóie variazg intre 57 si 76. In mediù sunt cincI Oile de plóie pe
lung; iar in lunile August Ora In Octombrie inclusiv, acest numèr cobárà panA la tra.
Harta No. 1 arata l'amurit repartitia ploil in Dobrogia ; curbele isohiete trase din sutä
In sutä mm., disting treI mall zone hietometrice.
Véntul, starea cerului. Cu tad' latitudinea relativ meridionald, Dobrogia, ca i Tara n6s-
trä intrégO, este expusä vèntulur de N.-E. ce bate din Rusia ; acesta este Crivqul care

www.dacoromanica.ro
 55

mätur& OM valea DunArir pan& in unghiul Balcano-Carpatin. El este rece si sec ; bate
iarna si cate °data' chiar pan la sfirsitul lar Martie.
Austrul vine dinspre Vest si aduce plóia; bate mar ales prima-vara 0 Wilma.
Cel de Sud este secetos; este véntul verir.
Se socotesce :
400/0 pentru vénturile de N. 0 E.
240/0 » » » S.
22010 » » V.
»
Restul sunt One linistite, earl' sunt fórte putine (6°/0).
Din observatiunile facute la Sulina, starea MArir Negre este:
53°/0 çlile cu mare linistitg.
33,40/0 ' » » » practicabilg.
13,6% » » » pericul6s6.
Cerul, in general se p6te çlice, c& este senin pe litoralul MArir Negre ; si mar mult
catre sera de cat in timpul per.
Din 100 çlile, se pot socoti in media :
40 One senine.
30 » nor6se.
30 » acoperite.
Perióda de la Iulie pan la finele lur Septembrie este cea mar putin nourósa.
De la Malt"' si pan. la Septembrie inclusiv, nu e in mijlociti nicr o çli far& sóre.
Conclusiune. Pentru a ne da socotélg despre climatul une r Orr, nu e de ajuns mime
positiunea sa astronomic& pe glob; s'a dovedit açlr ca gradele de latitudine catre poll' sati
equator nu servesc pentru a determina frigul sail caldura cutärer regiunr, asa dupä cum
se fäcea la eel' vechr. Grupul insulelor Fcerber este asedat pe aceiasr latitudine apr6pe cu
orasul Iakutsk 0 cu tóte acestea exist& intre aceste douè puncte o diferint& mijlocie de
50 grade temperatura.
Vecinätatea Marir, altitudinea regiunir ce studiem, directiunea si intensitatea curen-
tilor de aer si a acelor marinr, gradul de umeçlélä care depinde de cantitatea de 8.0 ce
cade sub diferite forme de precipitatiunr atmosferice, la care putem adaoga ca corolar
impadurirea regiunir considerate, natura geologic& a solulur sunt atatia 0 atatia factorr
multipli si sub-multipli, call intra in equatia climatologica a uner regiunr.
In studiul ce cu destula eruditiune si precisie face Domnul St. C. Hepites asupra cli-
matulur litoralulur roman al Marir Negre, s'aa luat douë puncte pe malul Ma'rir departe
unul de altul de 130 kil. si aprópe extreme pe litoralul nostru dobrogian.
Cred ca cu putinä diferinta aceste date climatologic,e se pot aplica intreger nóstre
provincir cis-dunärene. Am çlis Cu 6re-care diferintä, pentru ca in desele calatorir ce-am
facut in curs de mar multi mar, m'am putut incredinta, ea in interiorul Dobrogier dor fac-
toil mar importantr modific& mult climatul sëïl ; acestia sunt : natura geologic& si padurile.
Cu totul altä clima se intalnesce In desfatät6rea vale a Taiter si cu totul alta in cam-
pia lipsit& de arborr a Caraomerulur.
In jumkatea S.-Estica a Dobrogier terenul apr6pe uniform, infsátisazä ochiulur aspectul
until' desert in timpul verer. Arborir sunt asa de rarr, ca 6zele uner pustir. Nicaierr nu
g&sim o descriere mar just& si mar aprópe de realitate a acester regiunr, ca in impor-
tantul pasagiti dintr'o scriere a Domnulur Gr. G. Tocilescu 1):
«Regiunea la Sud de valurile lur Traian, compusä din calcarjurasic
- cu straturr su-
prapuse de argilk are un relief uniform de 500-600 pici6re d'asupra nivelulur Walt Intr'o
perindare monotonä alternéz& lungr Mull ondulóse cu vai ca albia scobite, in fundul
carora une-orr se afl& piatrk
Daca te urcr pe AAA until asemenea del cu usor suis, veçlr cum se intinde in culorr
palide o cAmpie lucie fArä marginT, in zarea careia nu se aratä nicr o cask nicr un pom,

') Monumentul de la Adam-Clissi, pag. 3-5.

www.dacoromanica.ro
56

niel o stanca, ci numai multime de piticI movile, tainice ale trecutului, care par ca nisce
musuróie de cartita, intr'o livad. NicaierI ochiul nu zaresce un luciti set o sclipitura de
apa ; nici o verdéta nu destainuesGe $erpuitul vre-unui paraia$ bine-facator.
Paméntul este acoperit numar de buruieni inalte i mai ales de pelin; iarba uscata
fara, nicl o fi6re, care se clatina sub adierea véntuluI departe, mult departe pe pamentul
cel secetos, pe cand printeensa mi$uie un soiti de 15,custe fórte mari si multime ne-
numèrata de serecI de camp si soparle. In contrast cu acesta priveliste maréta, cerul ti
se pare mal albastru, cerul care la rësaritul si apusul &Veld infatiseza ochiului coloritul
cel mai minunat.
Daca te urci pe o inaltime drumurile se an', mai tóte pe culmea délurilor, fiind-ca,
vaile sunt intrerupte prin bàlti te gasesci asa de isolat, asa de parasit, singuratatea asa
de mult te inspaimanta, ca nicaierI in alta parte de lume. Cre0i ca te afli in Oa, pus-
tietate, In mijlocul stepelor, si te simti ca poetul Oviditi acum douse mil de ani la margi_
nele lumei:
Lassus in extremis jaceo populisque locisque. (Trist. lib. III. Ill).
Numar daca te uitl Cu bagare de serna, ici i colo ale un ogor lucrat, ea' te o turma
ce pasce imprasciata, carduri de corbi care ail pandit vre-o prada; remai in uimire cand
veçll un fir de telegraf, pe stalpul caruia stati acuiaff vulturii cei ple$uvr $i puternicI.
Iaca ce vine din departare in depa,rtare, sà turbure singuratatea acestei naturi, al
ca,rui sóre de plumb pare ca maresce monotonia maréta a pustiului. Ast-fel ni se pre-
sinta natura astä-çii, si tot asa a trebuit sa fie tot-d'auna acolo, cad marele forte ale na-
turei aù ramas neschimbate. Numal norul de praf al und harabale, ce alérga in fuga
mare, te vestesce ea traiesc si prin acele locuri 6meni. Dar trebue sa mergr cesuri in-
tregf pana sa dal de un sat. Locuintele sunt pitulate in val, unde apa se suite la mare
adancime din pament i unde 6meniI pot fi la adapostul vénturilor. Acestea sea cu o
violenta puternica in tot timpul anu!ui, $i ridica pe drumurile late si croite in tete sen-
surile non i uriasi de praf pentru chinul tuturor fiintelor ce respira. In fundul acestor val
apele de pl6ie neavend scursóre, formkä din cand in cand mlastine pricinuitóre de fri-
guff. Singura vegetatiune a Orel cresce prielnic numai prin val: un tufis pitic $i rar
cranguri de maracini din care sbóra selbatecf soimi si cotofene tot dou6 cate dou6; ici$i
colo se vede cate un pom roditor sati eke un copac umbros.
Cu totul aprópe de aceste locuri bine-fecatáre se grupeza apol salasele, earl dacà
numèr cate-va Oecimi de case, apor tree deja printre localitatile insemnate. Omenil mal
saraci traiesc in bordeie sapate pe jumelate in pament, avénd coperisul oblu tot de pa-
n-lent i cosuri de nuiele impletite. Cei mar cu dare de mana art cascióra de lut cu stuh
acoperite, cu intrarea spre Sud si in fata pridvor de lemn simplu, fara niel o pod6b5,.
Stoguri inane de griti, aril deschise, oborurY de nuiele pentru vite i nisce patule de forma
particulara pentru porumb, alcatuiesc dependintele primitive ale curtilor mai marl', care
dupa modul antic, sunt imprejmuite Cu val si sant. O cash' noua de piatra cu un singur
etagiti, av6nd douse, sail de clash' pentru scóla publica primara, face impresiunea until pa-
lat al localitatei. Nu exista biserica sail moscheie. Locurile sfinte ale satelor, unde toff se
due In pelerinaj i toff le ingrijesc ca averea cea mar pretiósa, sunt puturile sapate la
marl adancimi cu f6rte mare cheltuiala.
O ideie despre adancimea lor ne-o pot da franghiile, cu care se scete apa si care et
lungimea funiilor de ancora; aceste fringhii se infasóra in jurul unui virtej de lemn cu
totul primitiv i asursjitor prin scartiitul sail; el e pus in miscare prin cal sari bol. ce se
'nvartesc in cerc jur imprejur. Alte masuri de edilitate din partea administratid sunt
necunoscute. Scheletele de animale asvarlite pretutindenI i starvuri in putrej une des5,-
virsesc o impresiune, ce de sigur nu o póte face mai pläcuta, calatorule, cand o haita
de caini ce sémana a lupi te latra $i se reped furis asupra-ti.
De la Tristele lui Ovidia i pana asta-OT se pare, ca niel o imbunatatire n'a incercat
starea acesta de lucruri, care 'Arta pe dénsa pecetia unor nenorocirr seculare. Chiar fap-
tul cum este compusa populatiunea, amestecul acela pestrit de tot soiul de némuri: tatarY,

www.dacoromanica.ro
 57

tura grea tiganY, bulgarl §i românT ardelenI, pe care istoria 'I-a vénturat in aceste
locurI ea pe un gunoiá al popórelor, ne da o icóna a mizeriel stationare in cursul schim-
bator al s6rter. De cand insä, Dobrogia face parte din ténárul Regat al Rornânia care se
desvolta Cu noua forte pe tóte terenurile activitatiI publice, un viitor mal plin de sperante
zambesce i acesteI provincir, Linde deja in timpir din urmä s'a.1 adus multe imbunatatirY;
dar va fi inca nevoie de Lemeinice sfortarI, pana s'A se pótä desvolta intrUsa inceputurl
prospere de cultura».
Daca adaogam la fondul acestui tablori, s6rele aro;lator din timpul verel sari v6ntu-
rile violente de iarna, ne-am putea face o ideie despre climatul regiunil de la Sudul vaid
Carasulul, de la Dunare pana la Marea-Négra.
Mará de o buna bucata de pe frontiera de Sud, nitre Hairam-Chior ,$i. Ostrov, unde
din causa padurilor temperatura este mal' indulcita, pretutindenT in Sudul DobrogieI nu
gasim caracterul climatologic al c6stelor PontuluI.
In zona padur6sa .5i ploile sunt maI abondente §i cantitatea de apä provenita din
precipitatiunile atmosferice este mal* mare; proba, observatiunile udometrice de la Para-
kid §i Cuzgun ').
In trasurY generale, de la Mangalia sati Constanta cu cat inaintam catre V. in interiorul
SuduluI Dobrogia cu atat simtim o crescere a temperatureI vara i o scadere in timpul
ierner; litoralul marfi apartine unuY climat dulce §i egal; iar interiorul, climatuld con-
tinental riguros §i variat.
llámame stabilit, de li faptul nu este demonstrat prin observatiunl precise, ca platoul
de S. al Dobrogia format din sfarimaturI de pietre calcaróse, teren arid O tara plantatfi,
strápuns de val' carf ca nisce faga§e enorme se deschid parte spre Dunare, parte catre
Mare, tarmurite de stand prapasti6se, ail infati§area unor vechr albil de riurY scurse
Cu desävanire; acest platoti de o constitutie aw, de variata, care ne reproduce pe o scala
mal' mica regiunea cavernása a CarstuluY (Istria) §i c6stelor Dalmatia are o clima ex-
cesiva vara ca F,d iarna, datorita constitutiunfi geologice §i lipser de plantatII.
Si locuintele sunt mal rarT in acésta parte, regiunea mar salbatica, populatia maT
putin ospitaliera ; fiind kii mar sáraca, exista, aci o strinsa legatura intre sol i individ.
Cu totul alta clima se observa la Nordul vail" Carasu; temperatura e Cu atat mal di-
feritá, de aceia a cóstelor, Cu cal cine-va inaintéza prin mijlocul Dobrogier Nordice, prin
vaile Casámcea i Taita 2).
Indulcirea caldurilor marI de vara, ca s;'i a friguluI ierna se datoresce nu atat alti-
tudind regiuniT, care atinge maximul sail de 456 metri in Piscul 'nalt l'i tutuiat, cát na-
turiI geologice a soluluT O mar ales naturff paduróse a muntilor se.
Val desfatat6re in care . erpuiesc riurl, délurY acoperite cu o bogata vegetatiune,
muntiI stanco§I ale caror creste, unele ascutite, altele in forma de marr domurI, o natura
pitorésca de §i sálbatecá, apropie f6rte mult Nordul Dobrogid de natura muntilor no§tri.
In timpul caldurilor marr din vara anulur 1897, nesuferite la Constanta saii Sulina,
ma aflam calatorind pe valea Huid Taita unde o rac6re placutä, chiar la miezul ziler
scadea temperatura cu 2 grade.
Din causa padurilor, ploile sunt mal frequente .5i abondente in acésta parte, satele
mal* bogate, agricultura s,4 crescerea vitelor mal prospera, populatia mal' vesela .5i mal
primitóre.
Nimic din tabloul inflorator ce ni'l presint5, calatorir din a doua jumMate a secoluld
trecut, nimic din cAldurile cele marr ale anulur 1854, carr ail Inspaimantat atta de mult
pe FranceziI acestd expeditiunl. Babadagul de un timp inc6ce a devenit o statiune clima-

') D-1 St. C. Hrpites nu admite parerea, ca padurile atrag ph5ia. (Nlijléce de investigatiune ale me-
teorologiel pag. 13).
D-1 Afarrel Dubois preconisézà ptirerea contrarie (Géographie économique. Paris 1903 pag. 728).
2) Intr'o calatorie facuta in Decembrie 1891 de D-1 A. de Richard in valea rfului Slava Cerkezeasca
la Atmagea, afirma ca clima in acésta parte a Dobrogiel e putin riguròsa (La Roumanie p. 408).

71080 8

www.dacoromanica.ro
58

tericä destul de populata In timpul vereT si dacä mijl6cele de transport cum si acele de
traiti ar fi maI inlesnicióse, valea Taite si MInunatele positiunr de la Manastirile Coco-
sul, Cilicu, apele sulfuróse de la Atmagea ar fi vizitate fórte des.
lama, in regiunea muntósa a Dobrogier, este maI putin aspra, de cat in sudul eI;
lar vènturile maI putin vijaióse.
Acésta e tara de care se plange Oviditi in cer opt anT de exil, despre care çlice: «Ma-
rea neospitaliera nu merita nicr dénsa mar multe elogif de oat paméntul; in tot-d'auna
lipsita de so:5re, valurile sunt ridicate neincetat de furia vénturilor». (Pontic. Lib. I. Let. III
vers. 53-54.) si unde:
«Pe MO aspectul intunecos al acesteI Orr fära arborI sail verdéta, iarna succede
und alte iernr fara intrerupere. (Pont. Lib. I, Let. II vers. 26).
Acolo unde domnea intunerecul barbariet ,si natura parea ma sombrti, clima ma exce-
siva, lara pustie; acum la razele civilizatiunii, natura e vesela, climatul dulce, iar pustiul de
odinicírti e transformat asta-zi'in campit cultivate ssi locuite de un popor, care a dat doveçlf
de un put ernic spirit de colonisare.

CAPITOLUL II.

STFIRE19 SFINITRRA
1. Conditinni igienice
Conditiunile de igiena ale und tali depinde numal de gradul de civilizatie a pop6-
relor ce o locuiesc. Dobrogia locuitä, sub dominatia turcésca de pop6re in mare parte
nomade, altele dedate la pradaciunI, fära cea maI mica urma de regulele igienice, era
natural ca sa se fi bucurat fórte multa vreme de o reputatie de insalubritate de nepismuit.
In Iunie 1855, regretatul doctor Camille Allard, fu insarcinat de guvernul Francez
cu o misiune medicala in Dobrogia. Este cred pentru prima óra, cand Europa civilizata
s'a gändit a da un ajutor medical acesteI nenorocite provinciI.
Mizeria in acceptiunea largä a cuvêntuluI, este starea in care gasi Allard Dobrogia
In urma nenorociteI expeditiunT din anul 1854 ').
Lipsita de cel maI mic serviciti medical, acéstä, suprafata considerabilä, strabatuta
de un mare fluviti, care aprópe de vä'rsätura sa se imparte in maI multe brate si forméza
baltI, trebuia negresit sa dea nascere la numer6se casurI de paludism. Cu tóte acestea
configuratiunea specialä ce are Delta DunariI 2), traversata de o retea inextricabila de
canale naturale si in mare parte artificiale, carI pun in legaturä cu Marea si cu Dunärea
nenumèratele lacurI din Delta, este causa ca in niel unul din lacurile dupa suprafata ocu-
pata de ea, apa nu este stagnantä.
Se constata la fie-care moment al anuluI, dupa nivelul apelor DunariI, o scurgere
catre talvegul fluviulur, sail catre Mare. Majoritatea acestor lacurr si canale contin apa de
mare in cantitan mal mult sat.' maï putin abondente. Doctorul I. Constantinescu, care a
locuit mult la varsätura acestuY mare fluviä, atribue tocmaI presenter apel de Mare, precum
si circulatiuner perpetue a apeI in lacurile si canalurrle din Delta Dunaril o influenta sa-
lutara asupra starif higienice a acester regiunr 3).
In urma ultimuluI resboiti Romano-Ruso-Turc, Baronul d'Hogguer ne face cunoscut
starea sanitara a Dobrogid in scrierea sa 4) :
') Mission médicale dans la Dobroutcha, §i. Les echelles du Levant. Paris 1864.
Asupra deltei se va vorbi pe larg Inteun capitol special.
Studiu asupra topograflel medicate a ora.,uluI Sulina. In Climatologia litoraluluI romAn al Mari
Negre do D-1 St. C. Hepites, pag. B. 24.
Renseignements sur la Dobrodja. 1879. Bucarest.

www.dacoromanica.ro
 MUMCIP ULui
«Duph phrerea maI multor locuiesc aci de mar mu1t anI i carora le
am pus chestiunea, resulta ca reputap e insalubrh ce'r s'a dat Dobrogier, e putin cam
exagerath. Este adevèrat, cä, in cate-va districte, mar ales pe litoralul Dunarit cum de
exemplu de la Isakcea pan la Db,"enr si de la Topal pan la Silistra, frigurile domnesc
aprópe endemice, insa nicI o data cu caracter periculos saù tifoid.
Causele principale a acestor frigurt se gasesc In t6te Odle strabätute de un fluvial
mare, care catre imbuchtura sa, nu numal ca. se imparte In maI multe brate, dar formeaza
la óre care epod ale anuld, din causa diferenter de nivel a terenulut mlastinI vaste si un
numèr infinit de mid lacurt cele maI multe avend comunicatiunea cu fiuviul.
Dunhrea pe timpul cresterilor marl' revarsa imense cantitati de aph peste ampiile
Nivelul fluviulur schdénd adesea cu o mare repediciune, apele nu atí timpul
de a se scurge In intregime i atuncI depun un numèr considerabil de materiI organice,
earl' sub actiunea caldurer si a phmêntulur imuiat desvolta miasme palustre.
Trebuie a gasi In mare parte origina acestor miasme In nenumärata cantitate de
garle naturale si adese-orl artificiale, pe care pescariI le construiesc pentru a aduce apele
fiuviuluI In micele lacurI de pe litoral, in scopul de a atrage pestit carI la epoca ouatuld
depun aci ouele. CAM apele se retrag, pescarir construiesc zagazurr, pentru a 'mpedeca
pestele sa se dud. In fluviti i atuncr incep pescuitul.
Lacurile a caror scurgere natured este ast-fel In parte oprita, sunt neindoios isvorul
celor mar funeste miasme palustre. Tóte satele pescarilor i chiar acele din interior, igno-
reaza cu desavarsire primele principir de igienä,.
LocuitoriI se culch de obiceiä, cu f6rte putine exceptiunr, pe rogojinr asternute pe
pam6nt umed si format adesea numar de aluviunI; este ded inevitabil ca miasmele, carI
se ridich in timpul somnuld lor, sa nu fie causa frigurilor care chinuesc.
Nutrimentul lash de asemenea f6rte mult de dorit, ca calitate. Pestele pr6spat sari
sarat, ceapa, cafeaua de rea calitate, ca $i painea, forméza dupa anotimpr principala ali-
mentare a populatier. Lungile posturY contribuesc asemenea a märi ace---Aa tendinta.
Partea cea maI bantuita de frigurI este farä indoiala micul sat tätar Medgidia, a
carer populatiune a fost, acum ca-va anl (Mainte de 1879) decimatä, de b6le. Insalubri-
tatea districtuld Medgidia este, dupg, medicir provincieI, atribuirá situatiunir chiar a satelor.
Medgidia de exemplu e construitä In mare parte la piciórele une r coline si pe mar-
ginile unei mlastinI pestilenti6se de o f6rte mare intindere. La inceputul t6mneI aceste
mlastinI se usuca prin evaporatiunea apelor i forméza atuncl o imensa campie de noror
negru i puturos, unde se descompun la caldura razelor s6relur o mash enorma de ma-
terir organice, mar ales pesd, br6sce, etc. si materii vegetale, i asa miasmele palustre se
degajaza cu repediciune.
De adaogat, c puturile sunt t6te situate in partea cea mar j6sh a terenuld, aprópe
de mlastint Aceste ape deja necurate prin nivelul lor inferior mla$tinilor 5i prin tot felul
de infiltratiunI prin parnênt, sunt prin positiunea lor chiar, maS necurate. Aceste puturI
sunt In general shpate In centrul planurilor inclinate intre locuinte i mlastint Resultatele
sunt dar logice.
Cu ploile torentiale de tómna, t6te murdariile orasulur $i earl sunt de destule naturt
sunt Orate la pici6rele coliner, strhbat parte in puturI i restul in mlastinh.
Vote locuintele Medgidier sunt construite cu pam6nt saù cu noror, acoperite cu trestie
din balta si adese orI nivelul camerilor este inferior acelur al strader. Camerile sunt j6se
$i färâ cea mar mica ventilatie.
Intréga familie adesea, barbat, femeie si cind sari sése copit treI sati patru caint
porcr, gainr, etc., se culch amestecatr pe pandntul umed inteuna saù clout)", camere, din
carI se compune In cea mar mare parte locuintele din Medgidia; cea-l'alta este reservará
proviziilor, bucatarier, etc.
F6rte adesea staulul este lipit de cash' i comunich cu ea printr'o uà deschisa. Acestea
nu sunt de cat f6rte rar curatite i paiele putrede, etc., maresc miasmele, earl' 11366," gatul
voiajoruluI intrat In aceste bordeie, uncle domnesc frigurile. Adilogati ea privatile, earl con-

www.dacoromanica.ro
60

slat"' din gaurI In pamènt Inconjurate de un zid märunt sunt fórte aprópe de casa si va
fi usor de a intelege pentru ce reputatia MedgidieI si a satelor din acest distr;ct nu e de
fe! usurpatä.
Ciata grósä a noptilor e fórte periculósa In aceste locurI.
Frigurile sunt decI prea frequente, dar ca pretutindenI in Dobrogia, ele nu sunt pe-
ricul6se.
Tratamentul empiric este fara indoialä una din causele mortalitätif in districtul Med-
gidia, i acestuia se atribule In cea ma" mare parte calomnia ce s'a adus Dobrogiei.
masura din cele maI necesare si importante ar fi, de a se pune un termen exercitiulur
ilegal al medicinel, organisand serviciul sanitar al districtelor inteun mod sever.
Dobrogia presinta o suprafatä considerabila. Terenul este aprópe peste tot bogat in
humus (löss); Insa adese orT lipsa de umeçlélä pe platourile mat Inalte din interior, acolo
unde elementul lichid lipsesce, face recoltele mar grace.
Aceste terenurl nu servesc de cat la pasune. Va fi posibil, póte, de a da fecunditatea
acestor parnénturY prin numer6se puturl arteziene, care le-ar da elementul vital ce le
lipsesce.
Un lucru tot äsa de necesar ar fi reimpadurirea partiala a acestor platourt
Ploile ar fi me. dese, i recoltele s'ar gísi adapostite de vênturile de Nord, care le
séca adesea inaintea incoltiret
Acésta lard despadurita in principalele sale pärff, predispune la tóte intoxicatiunile
miasmatice.
Puturile ce se intalnesc acum ail o adancime de 60-70 brasses (2 metri = Pit brase)
sc6terea apeI e f6rte grea, maI ales cand e vorba de adapatul animalelor, adesea
In cate-va puncte undo coborasul solulul favorizéza saparea puturilor, apa este aprópe la
suprafata si abondenta.
Temperatura este f6rte variabila In acéstä térä, Cu tóte cá iernele nu sunt In general
prea frigur6se, proliä numer6sele turme ale Mocanilor TransilvanenI, carf de cate-va se-
cole cobóra din muntif lor i vin a ierna in imensele locuri de pasune ale Dobrogiet
Prima-verile i tórnnele sunt fórte scurte In acésta tara. Se trece cu repeOiciune de
la o temperatura prea frigur6sa la cäldurile
Epoca frigurilor incepe catre finele luI Aprilie, intensitatea lor este catre mijlocul lu(
August.
Lemnele In multe puncte sunt prea departe, si materialele necesare constructiunil
caselor, cerénd un transport prea costisitor, materialul intrebuintat In constructiI este un
fel de caramida facuta din pamént amestecat cu bälegar, numit «kirpicI», pentru ca in
multe locurr piatra lipsesce.
Ar trebui in tot cazul a stabili satele in afara de locurile palustre. Acéstä provincie
e de sigur maI buna de cat i s'a creat reputalia; se p6te privi in general ca sanat6sa
daca s'ar reimpaduri partial, MIA indoiala cá influenta frigurilor ar fi considerabil mic-
sorata.
Trebuie de notat un fapt de mare importanta, cä de 30 de anI in Dobrogia nu a fost
nici o bála epidemica de febra tifoida.»
Pare-se ca Baronul d'Hogguer anume a luat ca model de insalubritate si de miserie
orasul asa de re'ri situat al luI Sayd-Pasa 1).
Adevtirul este, ca sub dominatiunea otomanä, cea mal mar é parte din satele din Do-
brogia se puteari bucura de aceiasI reputatie sub raportul igienic.
Indatä insa ce Dobrogia a redevenit romanésca, serviciul medical si de igiena a fost
organisat ca In patria-muma. Fie-care centru populat poseda un spital unde toff bolnavir,
fara distincliune de nationalitate sail religiune, sunt ingrijitY In mod gratuit; mediciI de
plasa sunt obligati a vizita la epoce fórte apropiate, bite aglomeratiunile rurale.

Medgidio.

www.dacoromanica.ro
 61.

Lucrarile importante, care all fost intreprinse in scopul de a impaduri unele intinderY
marl' ale Dobrogiel 0 mar cu sérna desecarea a cittor-va mil de hectare, care vor fi re-
date culturer, transforma pe (,li ce merge eonditiunile igienice in Dobrogia. Aceste, bine
inteles, in locurile jóse din Delta 0 din alte mid partI.
In ceea ce privesce litoralul propria Ois, conditiunile igienice nu lag aprópe nimic
de dorit ').

2. I.,ocuinte
Dupà datele cele mar nou6, numarul locuintelor rurale in Dobrogia este apr6pe
30.000, Impartite ast-fel:

JUDETE De zid De lemn De nuele Bordeie TOTAL

sail pämänt
-
Constan fa 1.546 2.038 11.087 1.277 15.948
Takeo 5 133 5 8.409 316 13.863
Mtn( . 6.679 2.043 19.496 1.593 29.811

Comparate aceste cifre cu acele din tara ar parea la prima vedere, ea Dobrogia nu
stà r6a, insh conditiunile igienice sub care sunt construite locuintele aci sunt departe de
a equivala pe cele din tara-muma.
MaI ales casele Turcilor 0 Tatarilor sunt nisee adevèrate cuiburr de infectie.
Un studia amanuntit il gasim in importanta scriere a Domnulur Doctor Criiiniceanu2):
«Satele din Dobrogia mar de curénd creiate pot servi de model, asa de exemplu cele fa-
cute de la 1879 inc6ce de Romanir ardelenT. Satul romanesc se cun6sce de departe 0 se
pite deosebi de cel tataresc, dupa multimea arborilor. Romanul e deprins mar 'nainte d'a0
construi o casa sa-V ingrijesca de pu t a carer furca adese-orl servesce un arbore. Un
sat romanese se mar póte distinge de departe dupa multimea cumpenelor, pe cand Ta-
taril se multumesc cu un singur put, care deservesce intregul sat, fapt reprodus aprópe
de tog vizitatorir Dobrogier.
L7nele sate sunt fara nier o randuiala, cu locuinte in starea cea maI primitiva, lipsite
de plantatir 0 de padurr.
In centrul Dobrogier satele sunt la marl departarr unele de altele; mar apropiate sunt
pe langa &mu! Dunarif.
Ar trebui SA se interçlica constructia caselor cu chirpier, iar statul sa inlesnesca locui-
torilor lemne de constructiunr din padurile apropiate.
Emigrarea Marilor din plasa Mangalia a fost colosala 0 a rèmas de la er multa
piatra ce servia la ingradirea curtilor 0 ariilor; acestä piatra s'ar putea intrebuinta cu
folos la construetir.
Tatarul '-§1 construesce casa subred, locuinta 'I este miserabila, mica in raport Cu
numgrul sufletelor ce o locuesc, ferestra e mica 0 nu se deschide nicI o data. Sobele se
deschid afara; MusulmaniI intrebuinteza mangalul, isvor bogat de acid carbonic ; mar in-
trebuintéza tezic, care prin fumul ce rèspandesce umple locuinta de infectie. Tavanul ca-
selor tätarescI e fórte jos, paturile lipsesc sag sunt inlocuite cu rogojinI a§ternute pe jos,
pe care se Gulch' amestecatI cu pasarile 0 animalele, adese -oil.
Curtile tatareser sunt ingradite cu piatra sail cu caramida nearsa (chirpier), sunt
inundare de balegar pe care f6rte arare °II are grija a'l curati.
Romanir, 0 mar ales Germanif, ail case igienice 6re-cum; spati6se, bine aerisite, incon-
j urate de plantatir fie chiar salcamr, carr mar domolesc arsita sórelur.

1) St. C. Hepites, op. cit. pag. B. 25.

') Higiena OranuluI romd.n. Scriere premiatä. de Academia Romilnit. Bucuresci, 1895.

www.dacoromanica.ro
62

Camerile sunt varuite. Patul cu asternutul curat i confortabil. Alaturi de casa, t'ara
a fi lipit de ea, cosarul vitelor bine intretinut i curatit. Curtea ingradita cu nuiele sari
cu piatra. Stradele sunt laxe i drepte; din causa lipself de lemne in unele parti, ca com-
bustibil servesce tezichiul, insa in sobe mai sistematice ca ale Tatarilor.
In judetul Constanta e de notat : Cara-Murat, Carol I, Fagara§ul noa sunt sate nzodel
infiintate din noü ; Copadin fi Agemler ca sate nzurdare, Cochirlenit cu case lipite cu pamént
fi neväruite; Ghizdaresct cit case construite de chirpict, cu plantatie abondentä ; Topal cu case
de gard, curate ; Boasgic cu case fi bordeie citrate; Cerna-Voda, Satitl noa ci Cilibikiot cu case
higienice fi curate.
Apot case bune, Omite fi strade largt, drepte fi curate n Cara-Murat; case buzze ingra-
dite cu chirpict ci ttcoperite czt trestie Caracoium.
Comune cu strade curate sunt: Seimenit-miet, Biul-biul, Ainzacea, Tortoman, Tamtnar,
Bugeac, Gherengik, Harfova, Mangalia, Musurat, Rasova, Topraisari ci Tuzla.
In judetul Tulcea: Catalot, Cala, Somova, Nicolitel, Caranasuf,Hanzamgi, Babadag,Eni-
chiot, Rachel, Luncavita, Garvan fi Jijila.
Cu ocasia numer6selor calatorii ce am fama in Dobrogia, am locuit in casele diferi-
telor nationalitatl de ad, in bordeiele tatarescI ca si in locuintele pläcute ale Germanilor.
In genere sat ele de pe malul DunariY, locuite exclusivamente de Romani, ari case igienice:
Luncavita in special lasti ccil6toritlut cea mat frunzósä impresie. Judetul Tulcea
daca esceptam Delta fi lagunele are locuinte mat solide, mal igien ice fi me spalidse de
cat Judelul Constanta.
Emigratiunile Tatarilor carY nici acum ineetat, de" loc populatiunil germane,
care are locuinte destul de bune sub tóte raporturile, asa se presinta apr6pe tot centrul
Dobrogia
Afluenta populatiuner romanesci a mal' incetat, totusI sunt sate care se forméza parte
In locul vechilor sate parasite de 'Mari, parte in locuri rica Petera este un sat de for-
matiune cu totul nouä. In mare parte Ronzeinit vin din jade/ele Bräila fi Ialoznita, et sunt
numitt Cojant in opositie cu Mocanit, vechit locuitort transilvanent veniti din timpurt Cu oile
la päfunat.
Partea de Sud a Dobrogiei are sate ale caror locuinte, daca' nu se asémana sub ra-
portul igienic cu Medgidia, apoi diferentiaza numai sub raportul situatiunii topografice,
acest oras av6nd nenorocirea a fi in centrul unei regiuni m1astin6se.

3. Alim.entatia
Cei mai bine cal-Y se hranesc dintre locuitorii Dobrogiei sunt Germana, in satele &a-
roma darà de brutärii, fie-c,are locuitor are cuptorul sa, unde '51 o:50e painea care este
destul de alba. Une-ori o amesteca cu cartofl, niel' o data insa cu màlaiù. Arare-ori Ger-
manului '1 lipseste carnea; iar cel de pe langa lacur1, pe5tele, care de alt-fel este alimentul
principal al intregii populatiunI marginase.
Romeinul, d'ara de paine mal are mamaliga, aprópe necunoscuta populatiunii musul-
mane inaintea ocupatid romane.
Modul de hraná, al Romtinulut §i Bulgarulut, este acelas cu cel din Romania Trans-
dunaréna; nimic de adaogat.
Rufit se hranesc Cu paine de secara, ~Miga, si paste próspat sati sarat.
Tätarit se hranesc exceptional de ráti : paine de orz, carne de 6ie 5i chiar de cal morti.
Cu privire la apa de b6ut, tot Judetul Tulcea, udat de riurI mal' multe, este mar fa-
vorizat. Aci apa in multe partY este buna de M'Id, afara de satele vecine Dunarii i èr-
mulul Madi Negre.
In Judetul Constanta apa se ga'sesce la marI adancimi, e calcarósa, adese m'Y salde
aceia chiar insuficienta.
Mi se spunea de un cioban, inteuna din çlilele calduróse ale lul Iulie 1896, ca oile
sale n'ati trait timp de 2 sèptarnanI de cat cu roua de pe camp.

www.dacoromanica.ro
 63

Vinul este mal abondent in judetul Tulcea, de aceia este judetul unde se bea maI
putin rachiti; afara de RusT, call at acest viciu inäscut, restul populatid este putin al-
coolic.
In satul Morughiol sosind inteo diminéta, tót. populatia satuld era la carciunia
deja beata asa de timpuriO.
MaY. ea n'am v6dut sat locuit de RusT, unde sa nu gasesc o suma de 6menY. beff.
Pentru a merge cu barca de la Morughiol la gura Sf. Gheorghe in I;liva de 17 Iulie 1897,
a trebuit sa'rnI aprovizionez lopataril cu o Nina cantitate de rachia, cacr prin banI a fost
imposibil al face sa mérga!
Ciaiul maT servesce Inca de b?.'utura Lipovenilor. Nu rnè pot opri a nu arta pla-
cerea cu care am Mut ciaiul la un sat format din scopiti, intre Mangalia i Ilanlic. Acestia
nu cunosc alta b6utura de cat ciaiul pe carel servesc cu o adresa caracteristicä lor : Un
samovar de 5-6 litri fierbe incontinuO, zaharul e tinut intre dintl, iar ciaiul trece prin
el ca printr'un filtru.
Am admirat curatenia lor in case, serviciti i moravurr. E o populatie de alt-fel
muncitáre. Nu cunosc fumatul i niel vizitatorul nu are voie a fuma in casa lor.
Musulmanit béti Mrte multä cafea, de feIrte prelsta calitate i adese-orl amara. Mur-
daria in preparatul cafeler e de asemenea caracteristica rasa Tutunut nu le lipsesce.
fac uz i de opium, dar nu am v6d.ut vre-un b6utor de acest narcotic 9.
T6te orasele i satele de pe langa Dunare inIrebuintéza apa din ea, asa cum este
piing de Ole necurateniile, afara de o mica parte din locuitorri oraselor care o limpeOesc
Cu piatra acra. In restul JudetuluI Tulcea fantanele fiind ròí construite i mai rètí intre-
tinute, lar pe langa ghiolurile cu ape stagnante, intrebuintandu-se apa din acestea, populatia
sufera si se stinge de paludism, de febra tifoida i alte bóle ce'sï aù sorgintea in apa plina
de microbff acestor b6le. Va trebui sa se construiasca puturl prin comune, in conditiunI
bune, ca apa potabila sa fie abondenta in ele, sä fie bine intretinute i sleite cat s'ar
putea de des, cad mime asa populatia 'l-ar putea imbunatati sanatalea. O asemenea
lucrare s'a si inceput la Jurilofca, unde se construesc patru fantanT sistematice. In Tur-
c6ia i in cele-l'alte comune acéstä lucrare bine-facèt6re s'a inceput.
La Sulina onor. directiune generala a serviciuluf sanitar face instalatiunI pentru apa,
care vor costa vre-o 600.000 leI din fondul taxeI sanitare de tonaj.
Un alt WI de care suferä, o mare parte din populatiune e akoolismul.
De acest vicia sunt stapanite maï mult populatiunile rusa i lipovéna a carol- meserie
principala e pescuitul, de unde se realiséza castigurl bune i ar castiga i maT mult, dacá
baniI agonisitY in timp de 3-4 lunY nu 7-ar da cärciumarulur in 3-4 çiile. AcestI pescanl
viciosr numar dupa ce termina bang, reincep lucrul i apol iar bëutura, din care causa
se nasc certurT, batäi i chiar omorurl. Ceva maï mult, alcoolismul nu e numaï intre barbar,
carI incep de tinerT, ci i intre femei. La Sarichioi, Jurilofca, Carcaliu, Slava-Rusa i Sf.
Gheorghe i prin alte partI se gasesce cel ma mare contingent al acestor nenorocitY, carl
de ar fi cu putinta n'ar mai esi niel ()data din stabilimentele de Nuturl. Cele-l'alte naio-
nalitài de si nu sunt tocmaï cumpatate in Muturlf, totusl nu sunt dominate de
viciul acesta i ded alcoolicfi sunt maï rarI.
Populatia musulmana, saraca cum e, religia o maT opresce a intrebuinta alcoolurl,
face uz de cafea (Situatia Jud. Tulcea pe 1898, pag. 38-39).

4. Ser-viciul sunitur 2)
Cu Vote stäruintele i cheltuelile ce se fac de guvern, sa nu ne facem tocmar marl
ilusiunr despre starea sanitara a acestel: provincif; dad, comparam datele statistice ale
') Se va trata maI pe larg diferitele obiceiurI la pop6rele Dobrogia in partea etnograficit.
2) Serviciul sanitar militar nu e coprins fn acest capitol; a se vedea capitolul Divizia activkl.

www.dacoromanica.ro
 64

celor dou6 Judete cu cele ce se petrec in realitate, numaï atuncl ne putem da séma exact
despre sanatatea locuitorilor.
Cred de datoria mea, care am vè'çlut starea deplorabila a unor comune, sa nu ascund
nimic; cad e maï bine a atrage atentiunea autoritatilor asupra r6ulut de cat a'l acopeni
Cu cuvinte pomp6se i Cu frase bombastice.
Daca casurile ar fi numal unul sari douè, am çlice ca e o exceptie, dar sunt multe
la numèr de diferite naturr i in diferite puncte.
Mè aflam in támna anuluI 1895 calatorind pe frontiera de Sud ; cat de penibil am
fost impresionat cand in satul Cerchez-Kioi, un sat varit inteo vagauna din care numaX
de aprópe se putea vedea, nu unul, ci intréga populatie suferia de Me de ochI in cel mal
mare grad.
Dar tusa mägarésca din satul Adam-Klisi din prirnavara amid 1896, frigurile de
la Calica, raia de la Regep-Cuiusu? i cate alte sate despre care am renuntat sä'mI
note, cre(lênd ca in general medicif plasilor nicl n'ati vizitat vre-odatä circomscriptia lor
sanitara.
Nu semnalez de cat cazurI vè'Oute de mine in deci de care te impeded
fara sa vret cate vor fi existand Inca!
trecem la datele statistice:
Personalul sanitar al JudetuluI Tulcea se compune din: 1 medic primar, 3 medicl
de plasI i dour oficiantr sanitart Macin i Sulina ati medic propriti, Babadag i Isaccea
medicul spitaluluI i acel al plasiI face serviciti in schimbul unei diurne. MaT sunt 6 agenti
sanitarI vaccinatorl, 16 nu* (6 de oras *A 10 de comune rurale), doul agentl sanitarï
doul sub-chirure intendentI la spitalele Isaccea i Mäcin.
In Judetul Constanta : 1 medic primar, cinci medicr de plast treI medicI de oras, un
medic de spital i anume: un medic propriti de oras la Medgidia, un medic de oras
spital la Harsova, un medic propriti de oras la Ostrov, un medic de spital la Cerna-Voda
insarcinat i pentru oras; douI-spre-Oece agent( sanitarI vaccinatort cincI agentI sanitarr
de orase, sese móse de circomscriptit douè de orase (Cernavoda i Harsova), plus perso-
nalul medical al ora.selor Tulcea i Constanta.
Ajutor medical gratuit s'a dat la 13.453 bolnavI (12.350 cetäteril romanI si 1193 streinI),
medicamente gratuite la 7995 bolnavI in plus la 4000 de la comune, in Judetul Tulcea
la 9808 bolnavt plus la 4377 din farmaciile comunale pentru Jud. Constanta.
a) Miele earl ail Wilma Dobrogia in cursul anuluf 1898 ail fost :
Paludismul ce se datoresce numer6selor baltl cat si moduld de locuinta. In ra-
portul sèü, Prefectul JudetuluY Tulcea Oice: Marea majoritate a satelor lash f6rte mult de
dorit in ceea ce privesce sanatatea publica. Singure locuintele, in mod general, ar fi bine
de s'ar tinea tot-d'auna curate si s'ar läsa rè'ul obiceiti de a lua pamént pentru construirea
case din bataturä, r6manand gropt care umplute cu balegar si apele pluviale, devin
cause de paludism; maladie ce avem in abondenta maï ales pe malurile Dunarir i ghio-
lurilor. Lipsa de aliniere i plantatie a satelor, precum i lipsa de strade soseluite, dati
comunelor i catunelor un aspect urit, deosebit ca sunt i neigienice. Mocirlele din sate
nu se astupa nicI odata, ci stag asa pang le usuca sórele sail le inghiata gerul, iar fan-
tanele sunt in cea maï deplorabilb," stare, in multe scurgéndu-se apele de afara si in maI
tóte puténd cädea orI-ce, caci ghisdurile lor sunt insuficiente sail nu sunt de loc i maï
to:Ste fantanele neacoperite.
Rugeola in judetul Tulcea la 32 comune cu 1886 bolnavr, din carI ati murit 260.
Ea a fost adusa odatä cu venirea lucratorilor gradinarl din Bulgaria.
Sifilisul maï mult rèspandit in orase, iar in comunele rurale s'a semnalat in plasa
Harsova, cele maï multe casurt
Desinteria provenita din causa relei alimentatiunt
Me epidem ice aü fost:

www.dacoromanica.ro
 65

scs ,ce
ne 0.) DIN ACESTE A.
os os c.) ,os os z T.:
0 'in 0 ' T.: ,7
JUDETELE A8 E,,:,' ci, gb .r.:
--E .;

.7..
.9...) o>

'V inde- Morp

a 1:1 E .., 1. 4-4 8 6 cap
S ro cn c:

Constan* ......
Tulcea
. . . . 65 219 37 610 9 46 835 97
13 241 15 1886 28 498 170 1508 297
Total 78 460 52 2496 9 74 498 170 2343 394

Pelagra 'a fost de cat 8 cazurr (7 Constanta, 1. Tulcea).

Lepra a fost mar multa in judetul Tulcea (24 cazurI), unde s'a luat dispositie a se
creia o colonie separatä. la Caput Dolojman sat"' In insula Popina. In judetul Constanta
fost numal douè cazurr (Carocoium i Geabac). Bolnavir de lepra se trimet la ospiciul de
la Rachitósa.
Cu privire la starea sanitara a ora$elor, regretatul Prefect al judetuld Tulcea, Ion
Nenitescu, in situatia judetulul dice:
«Mahmudia i Chilia Veche, ora$e dunarene sunt orase numar cu numele, iar cele-
l'alte, afara de Babadag, sunt de asemenea asedate pe malul Dui-aril, unde paludismul e
destul de desvoltat. Dintre ora$ele de pe Dunare Chilia-Veche, Isaccea í Macin ail un
personal sanitar propriii, in nicr unul hash' $i nicr chiar in Tulcea nu exista un serviciti
pentru golirea hasnalelor, iar latrinele mar peste tot locul sunt primitive, fara" a vorbi de
atatea case unde s'a crec,lut ca acestea sunt un lux $i s'ati inlaturat de tot. Locurr virane
sunt mar pretutindenr, din care numar in Babadag 28 neingradite $i t6te deve.nite focare
de infectiune, din causa depunerir pe ele a tuturor murdariilor si gun6elor.
In general vorbind, la orase nu s'a adus nicr o imbunatatire igienica, afara, de Su-
lina, unde se face asanarea cu fondurile acordate de directiunea generala a serviciulur
sanitar, din taxele de tonaj, ce se percep de la bastimentele intrate pe gurile Dunrii $i
unde $i comuna contribue pentru intretinerea cailor i materialuluI intrebuintat la lu-
crare, precum i pentru a se asana strklile interióre si curtile locuitorilor s6racr.
Desinfectiunea i izolarea, atat de necesare in cazurl de Me molipsitóre, nu se pot
face in mod suficient din cauza lipser de personal, de aparate speciale, saii mar lamurit
din lipsa de banr, dar mar presus de acesta cauza sta.' rétia vointa a locuitorilor, chiar a
celor cu avere, care tipa ca din gura $arpelur de cate orY sunt daft' judecatir pentru con-
travenirr la legea sanitara. ET cer sä fie lasatr sa móra ea animalele. Asa art facut i in
anul 1897 si chiar in Tulcea, cand, dui-A retragerea inundatiilor, li s'a impus sa-e ingri-
jésca de propriile lor locuinte.
M6ge. Dupa legea sanitara fie-care comuna rurala trebue sa aiba o m6sa retri-
buita Cu 30-60 ler pe tuna.. Din cauza insuficientir mij16celor, acésta salutara dispositie nu
s'a putut aplica in totul. Sunt acum : 16 mó$e (6 de oras, 10 de comune rurale) in judetul
Tulcea, si 8 pentru judetul Constanta (2 de oras si 6 de comune rurale). Multe din ele
insa, sunt practicante, care In nepriceperea lor, nu odata ati cauzat m6rtea noilor ras-
cuff $i a lehuzelor.
In cursul anuluI 1898, ail asistat la 1181 lehuze (455 in judetul Constanta si 726 in
judetul Tulcea).
Vaccinarea §i revaccinarea. S'a facut pe o scara mutt mar hating in cursul anulur
1898; comparat cu anir trecutr, in judetul Tulcea activitatea este de 5 orI mar mare.
VACCINATI BE VACCINATI

JUDETE Cu Farit Cu Rini

succes su cc es succes s u cc es

Constanta 9033 470 8646 2081

Tulcea 6523 587 6693 4827
Total 15556 1057 15339 6908

71890

www.dacoromanica.ro
66

Singura populitiunea lipovana si mal' cu séma cea bespopovita, de care este putina
In judetul Tulcea, numaI 3602 suflete, se opune cu indarätnicie acester operatiunr, sub
pretext ca religiunea nu permite.
TotusI In cursul an uluI 1898 s'el' vaccinat multr. O dintre ace*tI lipovenI, uniI diri el
insä, all preferat a se expatria, de cat a se supune vaccinarir, de si acest pas nu l'ati fa-
cut din proprie pornire, ci din indemnul acelora carI voiati sa le ia paménturile. Cauza
adevèrata a resistentif lipovenilor t'ata de vaccinare nu este religiunea, dupa cum chiar
Archiereul lipovean de la Slava-Rusa a declarat-o, ci dascalil lor, carI cu orl-ce pret vor
a-I mentine prestigiul de apostoli si talcuitorI al' religiunif intre fanaticiI si orbitil lor co-
religionart
Un cas s'a petrecut cu dascalul bespopovit din SarichioI, in anul 1897, care a dat
pe sub ascuns la vaccinare doI copiI aI se, de frica amen0iY, iar pe de alta parte nu
inceta sa indemne pe ceY-Paltf lipovenr a nu se supune vaccinariI.
Spre a pedepsi acésta duplicitate a dascaluluI lor, lipoveniI rail desaprobat si hui-
duit de-a lungul satuld 1).
In fie-care comuna se ala la Primarie cate un dulap prevNut cu medicamentele
de prima necesitate, care trebue a se da locuitorilor bolnavI in mod gratuit.
Modul irisa cum se practicä, lucrul cu aceste farmaciI comunale este departe de a
atinge scopul pentru care sunt infiintate.
De curiositate am deschis un asemenea dulap la o comuna; medicamentele aseqate
t'ara niel o ordine, invechite §i ded fara a mal' produce efectele pentru care se dati.
Mi s'a povestit de un medic de plasa un cas intèmplat in anul 1895 la comuna
Agemler : un notar beat a dat unul nenorocit de turc tinctura de iod in loe de picaturr
anticholerice ; norocul a fost ca i s'a turnat mime cate-va picaturl pe o bucata de zahar.
Acestea sunt conditiunile igienice §i. starea sanitara a Dobrogid; nu pot maI bine
Incheia acest capitol de cdt reproducénd cele ce am çlis la inceputul lui" : e ,b,- conditiunile
igienice ale und t6rI depind in prima linie de starea de cultura a pop6relor ce o locuiesc.
Ca adagio : avem in Dobrogia locurl munt6se, unele aride, de camp, de baltY, de
mlastinl, iar pe de asupra o populatiune eterodoxa, eteroglota si decI eterogena in obi-
ceiuri *i traditiunI, fapt ce a fost $i este o piedica nu micä, in mersul regulat al igienil
$i salubritatil publice.

5. Spita,le.
Spitalul Comunal Constanta. Construit in anul 1893. Me1;1at la bariera orasuluI, acest
spital sistem pavilionar indeplinesce t6te conditiunile si corespunde pe deplin cerintelor
actuale ale orawluI si portuluT, fiind destul de spatios.
Are 50 paturI li e deservit de un medic, o m6§e 1.1 de 13 ajutdre.
Numèrul bolnavilor ce se trateaza in acest spital variaza futre 1200-1700 li costa
pe comuna intretinerea luI suma de 28.000 lel anual.
Spitalul judelian din Cerna-Vodd. Infiintat la 1 Ianuarie 1891, este intretinut de judet
cu o subventie anuala de 30.000 leI. Are 25 paturl,
Personalul spitaluluI se compune din: 1 medic, 1 sub-chirurg intendent, 1 preot, 4
infirmierI, 1 bucatar, o spalatoreasa, 1 rända§, 1 portar $i 1 sacagiti.
Numèrul bolnavilor cautatI, de la 1 Septembrie 1896, pana la 31 August 1897 a fost
de 630 cu 8250 zile de cura.
&dele predominante allí fost: intoxicatia palustra (28 casurl) §i siphilisul (141 casuri),
cea d'éntal da un minus de 28, iar cea de a doua un plus de 78 casurI asupra anulul trecut.
La consultatiunI atí fost tratatI 4099 bolnavI, carora li s'a dat medicamentele trebui-

') Situatia judetuluT Tulcea pe anul 1898, pag. 32-33.

www.dacoromanica.ro
 67

Ore. Judetul a cheltuit in anul 96/97 suma de 16.258 lel pentru intretinerea acestuI spital
färä plata personalulaI; iar de la 1 Aprilie pänä la 31 August 97 suma de 9537 let
Infiintat la 1. Octombrie 1.895, este o clddire sistem pavilionar,
Spitelul rural Parachiol.
a§ezat intre satele ParachioI si Ghiuvegea.
Se intretine din fondul de 30.000 lel anual acordat de Stat 0 se administrézä de
judet ; are 30 paturi 0. PersonaM spitaluluI se compune din : 1. medic, 1. intendent, 1. sub-
chirurg, 1 preot, 1 hoge, 3 infirmierI si 5 6menI de serviciti.
S'a cäutat in acest spital de la 1 Septembrie 1896 pang la acei4 luna 1897 un numèr
de 591 bolnavl.
Bólele predominante ati fost reumatismul, bólele de piele si impaludismul. La consul-
tatiunI gratuite s'ati presentat 2305 bolnavI.
Dupä nationalitätl s'ail bucurat de tratamentul acestui spital : 1.958 Romani, 576 Bul-
gall, 256 Turd, 29 'Mari, 34 Armenr, 39 GrecY si 5 alte natiunl.
S'a cheltuit in cursul anuld 1896197 suma de 26,146 lel, iar de la 1 Aprilie pang la
finele lul August 1897, suma de 8.506 lef pentru intretinere.
Spitalul comunal liarfova functionéza de la 2 August 1898, are 15 paturr. Este instalat
inteo clädire particularä destul de bunà.
Personalul se compune din : 1 medic (acel al ora4ulur), un sub-chirurg intendent 0
6 6menI de servicil
In cursul lund. August 1898 s'ati cäutat In acest spital 31 bolnavI; iar la consultatir
gratuite s'ati presentat 218 pers6ne.
Sanatoriul Tekir-Ghiol. La 15 km. spre S. de Constanta se gäsesce lacul särat Tekir-
ghiol sail Tuzla-Ghiol, cu o suprafatä de apr6pe 80 hectare, despärtit de Mare printr'o dung,
largä de 500-600 metri 0 de abia un metru de 'naltä ; aceea ce face cä dese orI valurile
Marif sä, comunice cu lacul.
Apa sa nu e limpede, gustul din causa enormeI cantitätI de clorure de sodium, este
fórte amará; presenta hidrogenuluI sulfurat se simte la o mare distantä.
Dupä analisa D-lor chimisti Saligny, Georgescu si Popovicr, apa la culur contine de
4 oil mar multä sare ca apa Märir: 55 gr. pentru 1000. Sulfatul de magnesie se gäsesee
In proportiunl Cu mult mal marl ca in apa Writ Ast-fel pe and, dupä analisele lul Pisani
altil, acest element este representat in apa Wag Negre in proportiune de1,228, 1,470 0
1,481 grame pentru 1.000 de WV apa, el se urd, la tifra de 8.1.50 gr. in apa laculd Tekir-
ghiol. In ceia ce privesce bromura de magnesie, ,unul din principalele sarurr constitutive
din apa laculul, ea este de 22 orI ma multä ca in Marea Négrä.
Pentru 1000 grame apti. :
Clorure de sodia 55.3972
» potasa 2 00462
» amonium 0 00366
» magnesie 4 46890
Bromurä » » . 0.13574
Azotat de soda 0 00523
Sulfat de magnesie 8 14978
» calce . . . 0.60013
Carbonat de magnesie 0 00287
Oxid de fier 0 02084
» de aluminium 0 00720
Anhidritä carbonica 0 28416
Hidrogen Sulfurat urme
Substante organice 0 59600

') Zece paturl s'ial dat Spitalului Comunal Iletr§ova. In 1898.

www.dacoromanica.ro
68

Densitatea apeI la + 15° C., este de 1,05525, pe cand a Madi Negre este de 1.01345.
Eforia spitalelor Civile a inceput deja plantatiunl de stejarI, nucT, salcâmI i pinT pe
terenul (80 Hect) cumparat pe marginea laculuI.
Un sanatoriù s'a construit dupa bite regulele igienice; in vara anuluI 1899 deja a
inceput s, functioneze; copir scrufulosI ati fost tratatI cu bite ingrijirile M acest institut
de bine-facere.
Apa i namolul acestui lac se póte intrebuinta in contra reumatismelor articulare,
Arthritelor, ScrofuleI, Limfatismulul, SyfllisuluI invechit i exemeI cronice 9.
A fost vizitat in vara anulul 1899 de peste 500 suferinffl.
Pana acum aparatele pentru incaldit apa sunt insuficiente, iar baile rudimentare: nisce
cabine de scandurl, cu infle 1.65 inchise.
Se spera a se construi local de MI tot asa de igienice ea si sanatoriul.
Spitalul comunal din Tulcea. La ocuparea DobrogieI de RomanI, spitalul comunal de
aci s'a instalat in vechiul local turcesc, care avea aceiasY destinatie. Era o constructie
veche, asa ca, in 1899 flind supusä, daramariT, spitalul s'a mutat inteun local inchiriat de
comuna cu suma de leI 3.900 anual.
Medicul ora§uluI face i serviciul la spital.
Alt personal este : un administrator, un sub-chirurg, doI infirmierI, o infirmiera, un
bucatar, doué" bucal:la-ese i un ránda§.
Comuna cheltuesce anual pentru intretinerea acestul spital (M'ara de chirie), cifra de
22.000 leI.
In cursul anulul 1900 ati fost in cura acestur spital 466 bolnavI, din care : 289 barbatI
177 femeI.
B6lele predominante ati fost in cursul acestuI an : febra intermitenta, sifllisul, bron-
chita, reumatisme, blenoragie, fehra tifoida, tuberculosa §i 041 contuse.
Spitalul e inzestrat cu 30 paturl.
Spitalul rural din Babadag. Intretinut de judet cu subventiunea de 30.000 leI ce da
Statul. E constructie a StatuluI sistem pavilionar, terminará in anul 1895 si a inceput a
functiona de la 17 Decembrie acelas an. Are 30 paturI. Diflcultatea ce se intámpina aci
este provenita din lipsa de %A, de óre-ce la 50m adâncime nu s'a gásit apa.
S'a cautat in cursul anuluI 1898 in acest spital: 711 bolnavI (355 RomanI, 182 Bul-
garr, 59 Lipovenr, 25 Italienr, 32 Germanr, 23 Ru0., 23 Turer, 6 ArmenY i 6 GrecY). Con-
sultatiunI gratuite dat la 1732 indiviffl, ordonante gratuite la 99, medicamente la 908,
consultatil ara medicamente la 267 si in comptul bolnavilor la 367.
Spitalul comunal din lsaccea. Subventionat de judef, cu 2.500 ler anual. E construit de
judet, e insuflcient, II lipsesce mult din mobilier, lingerie si chiar instrumente, din care
causa nu se pite face niel' o operatie chirurgicala. Tot4 in cursul anuluI 1898 a avut
431 bolnavI.
Spitalul comunal din Micin. Subventionat de judet cu 3.000 ler. Se afia in acele4 con-
ditiunI ca i precedentul. Numrul bolnavilor cautatI in acest spital in cursul anulul 1898
a fostr.de 368.
Spitalul din Sulina se va trata in capitolul «Delta».

') D-r. N. G. Chernbach. Lacul Tekir-ghiol saü Tuzla-ghiol i Sanatoriul maritim pentru scrofulosT
de la Tekir-gliiol.
St. C. Hepites op. cit. pag. B 22B 24.
A. de Richard. La Roumanie (ÉL vol d'oiseaux) BucurescI 1895 pag. 358-359.

www.dacoromanica.ro
 69

CAPITOLUL III

GEOLOGIR
Pang, la Karl F. Peters% nicï un voiajor nu ne-a dat vre-o descriere maï amanun-
tita asupra constitutiunir geologice a Dobrogia.
Mara de comunicarile Capitanulut Englez Spratt, relative la constitutiunea geologica
a c6stelor Wail Negre, cum 0 acele ale profesoruld los. Szcíbo din Pesta, asupra situa-
tiunel 0 imprejurimile °rapid Tulcea, nimic maï interesant n'a precedat publicatiuniï
ilustruluï geolog austriac.
Nicï Ami Boué 2), nicï vre-un alt geolog n'a vizitat acésta tarä. Se scia numaï c'ar fi
existand nisce munti: d'a lungul Dunaril, incep'end de la Harsova sat-1 Macin, ca se intind
pe o distan ta considerabilä pang la marginea Delta 0 ca. extremitatea Estica s'ar numi
Be-Tepe (cincY délurI). Acéstei denumire genericd s'a dat din erdre intregulut masiv do-
brogian.
In schimb insä voiajoriï cunosceati drumul Cerna-Voda-Constanta, ca cel maï scurt
intre Dunare 0 Marea Négra. Inca de pe la 1840 acest drum era frequentat de calatorir,
carï mergeati la Constantinopol venind de la Viena, .ora§e intre care de la acésta data
exista un curs regulat de vap6re.
Percurgand acest drum, n'ati putut observa muntiï eel 'naltï si de natura atat de
variata din Nordul Dobrogier. La inceput cursele intre Cernavoda-Constanta se facead cu
träsura, iar de la 1862 cu trenul.
Ast-fel privit acest platoti, care din maï multe punte de vedere, presinta carac-
terul stepelor nord-pontice, i s'a dat pe nedrept numirea de «Stepele Dobrogiet», numire
ce s'a vulgarisat pang inteatata In Europa, in cat Intreg teritoriul coprins intre Marea
Mug, 0 Dunare, se credea a fi de acei4 natura cu campiile de la Sudul Rusia un
platoti de stepe.
Inainte de 1b50, valea Carasuluï a fost obiectul unor cercetarï geologice technice exacte,
pentru ca, Turcia, sub indemnul Austria care da o mare importanta creidrif und comu-
nicatiunï pe apa 0 a evita a,st-fel Delta, s'a gandit asupra moduluï de-a scurta drumul la
Constantinopol. Inginerul Vi/ce, oficer Prusian, trimis din partea Malta Portï, a publicat
In 1840 resultatele putin satisfädtbre ce a obtinut din sludiile pentru proiectul until( canal.
Cat privesce partea septentrionalä a Dobrogia se scia numaï ca un ora § Babadagul
e ascuns in sinul unor muntï, carï coborand catre Sud se pierd In campie.
Harta intocmita in 1829 de Austriad asupra Turcia Europene a fost lima dupa
schitele 0 aprecierile necomplecte ale unuï inginer.
Pe charta generala geologica a Europa alcatuita de Dumont, Wtà regiunea munt6sa
e acoperita cu o singura cul6re, acea a formatiunilor cristaline, numaï la Bogas-Kioi (Cerna-
Voda) e aratata formatiunea cretacica.
Cercetärile cu totul imperfecte ale voiajoruld Tchihatchef la Mein, ale luT Szábo 0
Zelebor la Tulcea 0 Cerna-Voda all fost publicate de Peters in analele Institutuld geologic
Imperial, din Noembrie 1863.
In anul 1856-57 corpul inginerilor Austriaa cu ocasia ridicareï chartiï Muntenia ail
stabilit pe Dunare intre Cerna-Voda 0 Rasova o retea de triunghiurï 'Ana la Marea Neagra.
Cu conducerea acestor lucrarï a fost insarcinat Feldmare,salul Fligely, Maiorul Gana/ti §i
seful sectiuneï Schönhaber.
Acéstä, chartä precum si aceia a Dobrogieï, executatä cu acésta ocasie, a fost singura

') Grundlinien zur Geographie und Geologie der Dobrudscha. Denkschriften der Math. Naturwissen.
Cl d. Kais. Akad. d. Wissensch., XXVII Bd.
2) Récueil d'itinéraires dans la Turquie d'Europe. 2 Vol. Vienne 1854 si La Turquie d'Europe. Paris
1840-4 Vol.

www.dacoromanica.ro
70

intrebuintata de vizitatorit i invätatir, cart s'ati ocupat cu studiul cercetarilor de tot felul
In Dobrogia.
Importante studit asupra gurilor Dunarit ail fost interprinse de Comisiunea Europeana
Dunaréna; despre acestea vom vorbi mat pe larg la capitolul respectiv.
De si asupra Dobrogiet exista o multime de scrierI, In care se vorbesce in general
asupra Peninsulet Balcanice din care ea face parte, multe sati aprópe tóte sunt de natura
istorica, geografica, economica sail agricola. K. F. Peters este singurul, care vizitänd Do-
brogia intre 1863 i 1865 a publicat in 1.867 importantisima sa monografie, care a servit
ca baza tuturor cercetarilor ulteri6re.
Vom face o scurtä, recensiune a uvragiilor aparute inaintea publicatiunit sale, se va
vedea ea acet din autorr, cart in trécat ail mentionat de constitutia geologicä a tinutulut,
nicY. unul nu a vizitat de cat *mil' Dunarit §i cóstele Wadi, neglijand complect interiorul.
In 1837, A. Roué, a publicat o notita geologica asupra Banatulut §i in particular asupra
tärmurilor Dunarit. ') Tot acesta in 1840 publica in patru volume scrierea sa «La Turquie
d'Euvope»,2) care contine o schita geologicä, destul de buna pentru acele timpurt; din ne-
fericire insa Bou6 n'a vizitat Dobrogia, iar pe charta sa geologica insémna muntri de la
Nordul Carasulut cu colórea adoptata pentru terenurile cristaline.
Intr'o scriere mat noua3) mime un capitol (VIII, Vol. I, p. 136-137) prea scurt, este
rezervat pentru Dobrogia. Autorul vorbesce despre drumul de la Macin sail Tulcea la
Burgas, pe care'l recomanda viitorilor calatort, de óre-ce ce l cart Pail parcurs n'ati publicat
nict o observatiune important&
Structura geologica §i fisica a muntilor Be-Tepe asa numesce grupul muntos dintre
Mäcin, Isaccea, Tulcea si Babadag nu era cunoscuta, ca i constitutiunea insuld Serpilor.
((Stepa tertiara si aluvionala a Dobrogiet adaoga autorul reclama observant deta-
liate. Se scie numal ca terenul adese-ort arid, id si colo se afla destul de ridicat d'asupra
niveluluI Marit §i. se terming prin stand argilo-nisipóse, fie catre Dunare, ca la Har§ova,
fie catre Marea Négra, ca la Constanta. Apa lipsesce vara in multe partr, iar populatia
este rara, mat ales de când 111.0i ail transportat pe locuitort in Delta. Se gasesc o mul-
time de I-Ask:wt. Drumul de la Rasova la Constanta a fost adese °II descris.» Verneuil 4),
considera masele stanc6se ale MacinuluI ca terenurt de transitie, inconjurate de deposite
tertiare.
Von Vi/ce, care dupa cum am väçlut, a fost insarcinat pentru studiarea unlit proiect
de canal prin valea Carasu, face o descriere a geografiet Dobrogiet de Sud 5), aratand intre
altele imposibilitatea realisarit proiectulut din causa terenulut calcaros. Ca adaos, face o
descriere exacta a valulut luI Traian *i o notita asupra monumentulut de la Adam-Klissi.
Charta Alt lucrata pe scala 1/150000 e fórte exacta. Ira pare r6a ea n'o am, mi-ar servi
pentru sustinerea teoriet, ca Duneirea a curs odatei la Constanta.
Maressalul de Motke'in istoria r6zboiuluf dintre Rug. fi. Turd din 1828-296), face o scurta
dar exacta descriere a cursulut Dunarit, de la Portile de fier pang la Marea Mug. El
studiaza punctele de trecere peste fluviti precum i punctele intarite : Isaccea, Macin,
Har§ova §i Constanta (pag. 70-78) impreung cu planurile lor.
Mat importante 'mi par voiajurile salen Orient in urma r6sboiulut, publicate sub
forma de scrisort,7) in care ilustrul strategian nu pierde din vedere a vorbi despre con-
stitutia geologica a Dobrogid, pe care o numesce un tinut noti j interesant pentru el.

1) Note géologique sur le Banat et en particulier sur les bords du Danube. B. S. G. F., 1-bre série.
Tom. VIII, p. 136.
5) La Turquie d'Europe, 4 Vol. Paris 1840.
Récueil d'itinéraires dans la Tyquie d'Europe. Vienne 1854, 2 Vol.
Remarques sur la note précédente, publicate in B S G. I?. Seria I. Tom. VIII. p. 148.
Das Karassu-Thal, cu o chartit §i douit planurI. Publicatie in Buletinul societittii geografice din
Berlin. Anul 1840.
61 Der russisch-tiirkische Feldzug in der europaischen Tiirkei 1828,9 Berlin 1845.
7) Lettres sur l'Orient. Traduites en française par Alfred Marchand. Paris.

www.dacoromanica.ro
 71

In Noembrie 1837 a vizitat acésta peninsula dintre Dunä.re si Mare, careia IT consacra
a 32-a scrisóre a sa (p. 130-137). Vorbesce despre natura calcarósd a muntilor Dobrogier,
acoperitr pAnd la óre-care inallime cu aluviunr ale Dundril; despre restul tdrir format
din teren nisipos si varos, unde nu se gdsesce nici cea maT mid, piatrd si. in fine despre
stâncile, earl tärmuresc väile Cu atät mar pronuntate Cu cat inaintézd cdtre Nord. Grupul
Mkinulur de formatiune alpinä pe o scald maT mica, 'T atrage in deosebr atentiunea.
Valul lur Traian si monumentul de la Adam-Klissi sunt pomenite in scrisórea a 32-a
a sa; vom vorbi mar pe larg la partea istoricd despre aceste urme neperitóre ale glo-
riosulur trecut stramosesc.
In anul 1850, un agronom I. Ionescu, a fbicut din ordinul Sultanulur Abdul-Medjid o
escursiune in Dobrogia, pe care a studiat'o sub raportul agronomic si economic. Impor-
tanta sa scriere 1) insotitä, de o hartd etnografica, contine fórte putine date geologice.
«Pe Ormul Dundrir, ca si pe c6stele Mdrir zice el material pentru constructia
cdilor exista in fórte mare abondentd in stAncile sistemulur cambrien si silurien care
compun solul Dobrogier. In interiorul tèrir intre stâncile terenulur de transitiune se gd-
sesc stand plutonice. Granitul la Cocos, micasistul si gneisul la Pazarlia, syenit la Kior-
cesme si in general pretutindenT stancile din Dobrogia ail ca element chimic carbonatul
de calce, care ar putea furnisa un bogat material pentru constructiunea podurilor, cum
s'i piatra necesard» (pag. 58).
Vorbind despre movilele din Dobrogia, autorul scrieriT, le dä, un caracter vulcanic :
«In maT multe locurr si mar ales pe drumul de la Danachioi si Kiorcesme se gäsesc o
multime de monticulT, earl' sunt formatr de eruptiunT vulcanice. Din vêrful acestor movile,
vederea se intinde fórte departe, cea ce permitea a le intrebuinta ca mijlóce de obser-
vatie ; de aceia pe multe dintednsele se gases° urme de fortificatir (pag. 71-72).
A. Viquesnel, care a cäldtorit in Turcia Europénä in anir 1855, 1861 si 1863 a lasat
o scriere destul de importantd pentru partea vesticä, a Peninsuler Balcanice 2). Despre Do-
brogia nu pomenesce de cilt in fóia a 31-a a atlasulur sèqi, f6ie intocmitd dupd recun6s-
cerile oficerilor francezr intre Varna, Rasova si Caranasuf, Cu ocazia expeditiunir nenoro-
cite in Dobrogia la inceputul rèsboiulur Crimeiel.
In scrierile carT tratézd despre re'sboiul Crimeier, cum aceia a Baronulut de Bazan-
court 3) §i a lur Camille Rousset 4), putine note asupra constitutiunir geologice a Dobrogier
se pot culege. La partea istoricä, se va vedea mar pe larg pdrerile autorilor mar sus citatr.
Tot in acéstd campanie, cdpitanul de marinä. Spratt fdcea pe Dundre si Marea Négrd
serviciul de recunóscere. Cu acéstä ocasie el vorbesce de avantagiile ce le-ar presenta sub
raportul militar golful Constanta si imprejurimile5). Este primul care s'a ocupat de lacul
cu apd dulce numit Canara, la Nord de Constanta.
Intr'o altä scriere a sa 2) demonstrézà, ea stâncile earl forméza, Insula Serpilor, sunt
identice cu masivul muntos Bes-Tepe.
Dar cea mar importanta a sa scriere pentru relatiunile geologice amdnuntite sunt
comunicdrile ce le-a fäcut asupra litoralulul vestic al Mdrir Negre 7).
Profilele pe care le comunic,d Spratt si care sunt ridicate de pe co:5sta Constanter
(206-209), de la Tulcea (290), Bes-Tepe cu Insula Popina (291), sunt din punctul de ve-
dere geologic de o importantä netagaduitd. Pentru prima órd s'a gäsit relatiunile intime

') Excursion agricole dans la plaine de la Dobrodja. Constantinopole 1851.

2)1Voyage dans la Turquie d'Europe. Paris 1855-61. Avec atlas.
L'expedition de Crimée. Paris 1856. 2 volume.
Histoire de la guerre de Crimée. Paris 1894. 2 vol.
Route:between Kustendje and the Danube. London. Geograph. Society. 1856.
3) Remarks on the Serpend Island. Geograph. Society. London 1857.
7) On the geology of the Northeastern parts of the Dobroutscha. Vol. XIV din Journ. Geol. Soc. (pag.
203_212) §i On the Freshwater deposites of Bessarabia, Moldavia, Vgallachia and Bulgaria, publicat in Journ.
Geol. Soc. Vol XVI, pag. 281-292.

www.dacoromanica.ro
72

ce exista intre basinul mijlociÙ dunarén i depresiunea aralo-caspiana din pericida mio-
cenica.
Taibout de Marigny') tratéza hidrografia regiuniI pontice. Este important maY ales,
scrierea sa e aparuta inaintea constituird comisiuniI europene de la gurile Dullard.
In atlasul ce insotesce scrierea sa, autorul ne da pe prima paging harta Dobrogid, pe
f6ia 7-a Mangalia i Constanta, pe felia 8-a delta Dunarif si insu'a erpilor, iar pe foile
9-12 tlita delta Dunaril. amanuntita, cu cele treY brate ale sale.
Tratatul sèti este de natura pur geografica i istorica, ocupandu-se de la paginele
34-55 de geografia vechia a cdstelor ost-pontice (Dobrogia Cu Delta DunLíri i insula
Serpilor). De constitutia geologica a acestel c6ste nu se atinge.
Mar interesante date asupra c6stelor MariY, din puntul de vedere al naturif terenuld
ni le da Corréard8). Este important maY ales navigatorilor, pentru recunelscerea punctelor
de pe tërm i detaliY asupra fie-carui punct Cu privire la acostarea vaselor. Textul séb. con-
sacra 4 foY asupra c6stelor Dobrogier (pag. 58-66), iar atlasul 7 planse (7-15). DA o maY
mare desvoltare bratuluI Sulina, unde Comisiunea dunarénaîi incepuse lucrarile sale.
Pared de natura geologica autorul nu emite, ci numaY inaltimea malurilor, natura
funduluY marir i adâncimea aper.
Tot aceia ce profesorul Josef Szal43) a scris despre imprejurimile orasuld Tulcea
(Tab. V) si formel maluluI de la Cerna-Voda, nu e necunoscut erudituluI geolog austriac
Karl F. Peters, care voiajand in Dobrogia intre aniI 1863-67 a scris in acest din urma
an cea maY interesanta dare de séma asupra terenurilor, resumat al cercetarilor i pu-
blicatiunilor sale partiale4), dupa care scriere5) s'a extras in Revista sciintifica o schita,
de D-nul N. R. Danielescu in anul 1882.
In acelas an si tot in aceeas1 revistbi, D-nul Sabba Stetanescu a publicat: NouY obser-
vatiunI geologice asupra DobrogieY.
In timpiI din urma terenul Dobrogid a fost objectul unor importante exploratiunI
din partea D-lor Gr. $tefanescu6), Fr. Toula7), Mrazec i Pascu8) i maY ales a D-luI
Victor Anastasiu, din 1896-98, cand a publicat numerlise notite.asupra constitutiunii geo-
logice a Dobrogid, asupra Triasulul i cretaceuld din Dobrogia; ultima D-sale scriere de
importanta netagaduita, despre terenurile secundare din Dobrogia este insolita de o
charta' geologica, cea maY noua asupra terenurilor nelstre cis-dunarene.
Aceste sunt operile carY impreuna cu studiile D-lor Suess si De Lapparent'mi-all
servit la alcatuirea partii geologice a acester destul de variate peninsule.
Daca privim o charta geologica a DobrogieY, infatisarea sa este f6rte variata. Un fond
de loess pe care stall semanate insule de terenurile cele maY diferite, incepénd de la for-
matiunele stravechY i trecênd prin Ora seria geologica pang la actualele dune.
In nicY o parte a EuropeY nu se gasesce un teren, care pe o suprafata asa de mica
sa aiba o varietate maY bogara de formatiuni geologice 5).

I) Hydrographie de la Mer Noire et de la Mer d'Azow Description topografique et archéologique de

leurs c6tes depuis le temps anciens jusqu'et nos jours. Trieste 1856. Atlas de la Mer Noire. Odesse 1850.
9) Guide Maritime et stratégique dans la Mer Noire. Paris 1854. Atlas contenant 39 planches
1) Egy continentals emelkedés és sulyedésr61 Europa dél kéleti részen. Publicaté, fn limba ungara in
Bulet. Acad, din Buda-Pesta. 1862.
Geologie der Dobrutscha 1863; Vorlaufiger Bericht fiber cine geologische Untersuchung der Do-
brutscha 1864; Ueber die geographische Gliederung der unteren Donau. April 1865 i Reise-Briefe eines Oester.
Naturforschers aus der Dobrudscha 1865.
Grundlinien zur Geographie und Geologie der Dobrudscha.
Curs de geologie. Bucuresci 1890.
Eine geologische Reise in der Dobrudscha. Wien 1893.
Note sur la structure géologique des environs du village d'Ortachioi. Bucurescl 1896
A se vedea harta geologica din text No. 2.

www.dacoromanica.ro
 73

A. Grupa archaici
In timpul era archaice, Dobrogia, ca §i intregul glob era acoperit cu apa. Catre sfar-
§itul sèuí, primele emersiunI din fundul océnulur, ridicara la suprafata apel§i§turile crista-
line, care forméza §i asta-OI crestele cele maI inalte §i maY bizare ale muntilor dobrogenl.
Primele inältiml ie§ite din apa sunt cele din Nordul provincie nóstre; ele sunt gru-
pate in ma multe insule marl' §i
a) Dealul Carärilor, care se ridica in forma uneY cupole, a card cea mar mare inal-
time este de 1.62'n intre satele Garvan §i VacarenI, in stanga drumulur de la Niacin la
Luncavita. Lungimea luI este de 8 km. de la N.-V. I catre S.-E. In majoritate acest (161
e format din gneis cenu§i0 Cu fibrele gr6se, insu§ind o parte din proprietatile granituluI;
in unele locurI se continua Cu feldspat ortoclas grauntos §i pláci subtirI de feldspat clino-
clas. Se mal ve'd urme de mica §i quartz cu bobul marunt.
I)) Muntele de la Haan, e format din lantul dentelat al PricopanuluI, incepênd de la
Orliga (110m), inconjura pe la N.-E. crawl Macin, pe la varful Sulukulak (364'"), apoI pe
la E. de 5.-atu1 Grecr, pe la puntul GrecI (426m), pentru a se termina in dealul Daiaman-
Bair, pe la puntul numit Crucea luI Ion Agian (370m).
Vaile Jijiler, LuncaviteI§i
TaiteI 11 tarmuresc pe la N. §i
E., lar valea Slatina §i paraul
Grecl pe la S. §i S.-V. Forma
luI este alungita, iar lungimea
de 28 km. de la N.-V. care S.-E.
Are, din puntul de vedere Fig. 1. Munfif de la Mdcin. Partea de:mijloc.
al elementelor minerale, multa
a,semanare cu precedentul. Di-
ferenta este, ca in cel granitul de formaliune maI nouä, (granititul) in loc sa
formeze gramelp rèSpandite, din contra constitue o bancà formidabila ce ocupa WO, baza
munteluI, ridicandu-se la maI bine de jumatate. din inaltimea sa. Gneisul de aci ca i ceI
de la Garvan, presinta fil6ne feldspato-silici6se bogate in pistacit i apartin acelora§T for-
matiunl, ca §i cele ale ramuriI Carpatilor de ja Portile de fier.
Din trupul. principal al munteluI Macinul se despart §i§turile de diferite forme, ast-fel
la stanga drumuluI de la Niacin la Jijila se afia roce de gneis bogate in tifeldspat, mica §i
§i§turl amfibolice. La drépta se gäsesce un complex fórte variat de §i§turI cristaline §i
anume : un gneis excelent cu fibre ro§iI frum6se alternand cu noduri concretionate de
mica alba sati graunte mai mail de feldspat ortoclas row. Acestea forméza intadul pisc
de langa drum; urrnéza apor §i§turY micacee bogate in quartz ; apoI un gneis cenu§iii
cu grauntele marunt §i in fine iara§I un strat de gneis bogat in feldspat, ortoclas, mica
alba §.1 verOuie, putin pistacit §i prea putine OM de feldspat clinoclas. La partea supe-
rióra este un complex de straturr micacee §i gneis cu grauntele fin lamelar, acoperit de
straturl alternative de §i§t miocen deschis cu §i§t amfibolic negru-ver1;luI.
Elementul calcaros este
atat de putin representat in
masa munteluI Mäcin, in cat
dispare in fata quartzituluI de
diferite nuante, care se pare
a-I tine locul peste tot.
Partea munteluI despre
GrecI se compune din grani- Fig 2. Scoseilurd
tite asemanatóre cu cele din a. cuartit ; c. granit ; g. granit (cu ardesie). D. diorit schistos. Scala '/lo.
Inältimea lungimea. (Dupb. K. F. Peters).
muntiI BoemieI, apoI roce cu
grauntele aprópe uniform de feldspat ortoclas §i quartz in cantitate insemnata. Pe unele
locurI se v6d §i urme de emfibol.
71890 10

www.dacoromanica.ro
74

Granitul formézä, pe clina de Vest a TutuiatuluI-IVIare treT mase -puternice, separate

una de alta prin diorit i isturI dioritice.
La pólele muntehg, imediat d'asupra satulul Grecl, se afla o masa grósa de granit
cu grauntele fórte fin si bogat in quartz, mica si amfibola aparenta sub forma de puncte.
Masa principal a a cline S.-V. a Tutuiatulul-Mare e formata din roce granit6se, al-
ternand la intervale fórte micI cu sisturf de quartzit, cu flute, psamita de feldspat, gra-
niturr cu grauntele marunte si in fbrma de masive, diorite masive i ist6se.
e) Muntele de la Turcdia
sati Iacob-Deal -(336m) este for-
mat din roce de semigranit cu
feldspat ortoclas colorat sail
cenusiti, din quartz si putin
amphibol negru. In localitatile
din jurul acestuI deal se afla
atat la E. cat si la N. sisturr
argil6se, care pe malul de la
Iglita contin si deposite de pi3-
tre calcar6se negre sail cenu-
siI i cu vine albe.
Fig. 3. Cdsta S.-V. a muntelur Tutuiatu-mare (virful cel mat 'natt).
a. ardesia de cuartir; a'. fllit ; au. un fel de schist de cuart Cu micit (psamit de
In drumul ce merge de
spat); C. granit cu bòbe mieT ; c'. Véná. de granit; D. trunchiosa; D'. diorit la Grecl la Cerna se afla pe
schistos; d. pietre in felul granituluT, care forméza' masa principala. Sala 'him.
Lungimea in&ltimea. (Dupb, K. F. Peters). langa calcarul cristalin sisturI
cloristice i filite sure.
La Sud de Turcóia, in drumul spre Satul-Noù, exista un mic deal numit Piatra rosie
(la apus de Cerna) separat, format numaI din semi-granit.
d) Fórte analog, putem çlice identic cu
167 semi-granitul de la Muntele luf Iacob este
5.44410,g/100.00
9tto
d a7G e roca ce forméza muntele Sachar-Bair (muntele
a
de aur), care incepe de la puntul Atmagea
' z NN. (400m) si se intinde care S.-E. pe o lungime
de 9 km. Ora la isvorul riuluI Slava rusa
Fig. 4. b. ardesie. b'. pietre de var. C. jumfdate granit. (puntul cotat 303). Peters considera semigra-
a'. fllit. 1. löss. (Dup.& K. F. Peters).
nitul intinOndu-se la V. de Atmagea pe la
puntul Carjelar (cotat 377m) pang la satul Hasanlar; s'a dovedit in urma ca acesta parte
era formata din terenurl jurasice.
Presenta pe piscul Atmagea a câtor-va fil6ne cam neregulat indreptate de la N. spre
S., in care se gasesc urme putin abondente de fier oligist cu structura foiósà i grauntósa,
a atras din vechime atentiunea locuitorilor. Ruiï in timpul ocupatiunif Dobrogiel din
1828-29 et intreprins aci cercetarI, dar sondajele lor dat nicI un resultat satisfackor,
iar maY tarziti TurciI in 1862 continuat lucrarile rusescI, dar si acestia obtinut
nimic i cadiul din Macin fu nevoit sa congedieze pe lucratorI.
In mijlocul padurilor, care acopera muntif se vè'd i asta-çllurmele sondagiilor facute:
MaY intaiä pe marginea soseleI, un sant larg de 1'n.50, lung de 15m si adanc de 5111;
el taie mime terenurile quarternare de la E. la V.
Un altul la 300n' spre E., de dimensiunI aprópe egale i thind aceleasI felurI de te-
renurl.
Al treilea ajuns pang, la granit, arata prim oxidul de fier existenta uneI vine de acest
fel de metal.
Al patrulea si al cincilea de cate 3n' lärgime, de 65 E;;i 200'n lungime de la N. la S.
se intind Onä la varful Atmagea.
In fine la 100m care S.-V. de acesta din urma s'a spart stanca de granit rosiatic

') A. de Richard. La Roumanie A vol d'oiseau, p. 411 §i urni.

www.dacoromanica.ro
 75

prin ajutorul dinamiteI lucrarile at' fost ded seri6se insa a trebuit sg, se renunte la
asemenea cercetOrI, care nu dadeati nicI urma de minerale.
Daca coboram de pe varful Atmagea, 5 km. spre S., intalnim varful Arman-Cisme
compus din quartzit i straturI de micasist, dupa cum e aratat in figura.
Tóte cercetarile Vest Aram-Cipme Sacar-Bair Est
fost facute In scopul de
a se gasi vine de fier.
Pe valea Ghiobilche
dintre Atmagea i Orta-
Fig. 5. Sacar-Bair pi Aram-Cepme.
chiol se intalnesce gra- A. granit ; b. vine presupuse ca contin fler ; B. ttisturI silurice, gresie l cuartite ; de-
nitul taiat icI 0 colo de vonian cu conglomerat cuartos ; C. isturT argildse ; D. calcar cretacie; D'. calcar de
aceia.F3I natura, alb, amestecat cu silice §i creta albli; b.b. vine de cuart 1 spat calcar.
quartz cristalin. Pe acésta (Dupit A. Richard).
vale exista i sursa sul-
furósa datorita decompo-
sitiuniï piritelor ce con-
sine 9.
Valea superiddi a
Tailei pang la muntele /SW A 4,5 _->
Cineli e compusa din for- Fig. 6. b. ardesie de argil& ; b". ardesie verde iA tuf de diabas ; f. porflr ; Kr. cretft
matiunl tot a§a de vechT, de marga ; t. huma. (Dula& K. F. Peters).
din gneis ro0atic cu mica
alba, gneis verOuI, amphibolic, filite 0 quartzite diferite.
Granitul i granititul taie aceste roce.
Gneisul forméza o banda alungita de la Akpunar pana aprópe de Taita. Apare in
malul drept al riuluI la Balabancea 0 la S. de OrtachioI.
Quartzitele i philitele insotesc rocele precedente la Balabancea, ele forméza muntiI
de la Giaferca-Hanciarca i Lozova-Boclogea. La E. de Ortachiol, aprópe de Dautcea ele
apar din noti, pentru a dispare indatb," sub gresia cretaciculul.
Directia generala a gneisuluI, quartzitelor i philitelor este de la N.-V. care S.-E. ;
acésta dispositiune e caracteristica tuturor formatiuniler vechT din coltul Nord-Vestic al
Dobrogiei.
Granitul i granititul se intalnesce pe versantul vestic al muntilor Geaferca, la Han-
cérca, Atmagea i Homurlar.
Culmile de la MeidanchioI sunt formate din gresie calcara.
In rapa formata de riwrul Dautcea apare calcarul oolitic acoperit de gresie calca-
rósa cretacica.
MuntiI Balabancea-Carapcea, Carapelit i culmea Babair sunt formatI din gresie
ituri argil6se ro0I amestecate cu quartzite 0 porfirite.
Aceste formaliunI numite gresie de Carapelit, se intind pana in muntiT CerneI. Mica
insula Blazova din fata IgliteI este formata din acest fel de roce.
Muntele Cineli sail Consul (3321 are aspectul unuI mare dom porfiric a4ezat pe un
strat de gresie calcara 0 calcar triasic.
In formatiunile porfirice se gasesce fier oligist, cupru i 6re-care urme argintifere
aurifere 2).
Muntele Nicolitelului. De la origina vaiI Telita catre N.-V. inconjurand manästirea
CocowluI se MIA grupul munlos format din ardesii calcare sure, al NicoliteluluI. Stratu-
rile de ardesie sunt strabatute pe unele locurT 0 de alte roce verl;II 0 de deposite marl'
de diorite 0 semi-granit. Formatiunile se continua in fragmente pe valea LuncaviteI
la Dunare.

') Veçll capitolul «Ape minerale».

Mrazec i l'ascu. Note sur la structure géologique des environs du village d'Ortachia Publicata In
Bulet. Societ. de sciinte. Anul V, No. 2, p. 285-6.

www.dacoromanica.ro
76

g) Valea superidrit a Haba Bleidaut, de la Testemel panä" la Poturu, formatá din te-
renurT apr6pe identice cu cele de la Muntele lut Iacob.

B. Era primará
Depositele din timpul eret primare nu sunt cu certitudine stabilite In constitutia so-
luid Dobrogiet, de cat in douè punte de formatiune permicd.
Marea primara e posibil sa fi acoperit Dobrogia afara pe cele 7 grupurt archaicez
5i sa. se fi format stratele primare; insä. in urmd printr'o depresiune 5i maY mare, stra-
turile formate de mdrile urmätóre sa,' se n intins mult maY departe de cat tdrmurile m'axil'
primare, pe care le-a mascat cu desävir5ire.
Sistemul permic, compus din gresit silicióse dure, conglomerate si quartzite, se gd-
sesee in pintenile de la Tulcea numit Hora-Tepe 5i in Insula Serpilor.
Sistemul carbonifer, compus din straturt de gresie si1icio:5M alba fórte tare, din gresil
vinete calcaróse 5i din 5i5turt; el este strAbdtut de vine gróse de quartzit alb si de mase
de granit 5i de porfir ; mat presinta numer6se vinisóre de fier oligist.
Se presupune numat, cd acest sistem ar fi representat in Dobrogia prin masivul Dai-
man-Bair, de la satul Grect pana. in muntit care -tdrmuresc pe drepta valea superiórd a
riulut Taita. Ne-coprinOnd fosile, nu i se póte determina varsta. Peters 11considera Cu
nesigurantä ca fiind de varsta carbonicd.
e) Sistemal silurie, formézd in Dobrogia nordicd o lungd f4ie, care incepênd de la
Picinéga se- indréptd cAtre S.-E. pe la origina vdilor Sarai si Casamcea, pentru a se sfar5i
la Caranasuf 5i Duimgi, pe tamul laculur Tuzla.
Mal' sunt 5i alte insulite d'alungul vdit Casamcea, de o parte 5i alta a riulut, pe tèr-
mul laculut Ta5aul, 5i pe cósta M'axil' intre gura Boazulut 5i capul Midia, cum 5i pe cilla
sudicä a masivulut Alah-Bair.
Acest sistem este format dintr'o puternicd succesiune de 5i5turt 5i gresit verçli, ne-
grici6se 5i silicióse, pline cu frum6se 5i mart cristale cubice de piatrd 5i strabátute de pu-
ternice vine de quartzit alb 5i de mase de porfir ; ele sunt cele mat veda (din era pri-
mara) 5i sunt f6rte dislocate, une-ort aprópe verticale.
Din causa lipsel totale de fosile, este greil a le determina varsta, totu5t av6nd óre-
care analogie cu 5i5turi1e verdt silurice, se pot considera provizoriii, ca representand
acestä, epocd 9.

C. Terenuri secundare.
La sffrsitul epocer primare, Dobrogia (sall cel putin partea sa septentrionald) forma
un plata din sedimentele grupelor archaice si paleozoice destul de bine asedate.
Marea triasicä, depuse in partea orientara a acestut plata primele sedimente se-
cundare ale regiunet si in particular acele de la Baskiot si Agighiol 2).
Dupd epoca triasicd, o miscare de ridicare si apot de depresiune s'a produs. In ju-
rasicul inferior, acesta tara', era atara din apd, de oare-ce in niel' o parte a sa nu s'ab'
putut descoperi sedimentele acestet etiitt. Din contra, in Jurasicul mijlociti a avut loc o
scufundare partiald a platoulut dobrogian, de óre-ce sedimente Bajociane si Bathoniane
se v&I depuse la Enisala la Est si Carjelart la Vest.
In epoca Jurasiculut superior s'a produs aci, ca 5i in Vota Europa, o mare miscare
de transgresiune; sedimentele acestet epoct al r6mas orizontale.

') Gr. Stefanescu. Geologia, p. 243-4.

2) V. Anaslabiu Lude géologique de la Dobrogia. pag. 127-128.

www.dacoromanica.ro
 77

De la acésta data Dobrogia n'a incercat niel' o miscare orogenica importanta ; maI
tarditi n'ati fost de cat simple oscilatiunI.
Epoca JurasiculuI superior este pentru Dobrogia linia de demarcatie intre asema-
narea ce are cu Caucasul la t6ta seria geologica mai vechie de cat acéstä epoca, i intre
aceia cu peninsula Balcanied pentru stratele maI nouI (cretacic, precum i tóta grupa
tertiara i quaternara).
Acésta importanta linie de demarcatie a definit-o mai intéia Suess 1) $i mar bine
D-1 V. Anastasiu 2).
a) Triasul ocupa o mare Intindere in partea orientara' $i septentrionalä a Dobrogiel
Intre Dunáre, Marea Négra la N. si E. $i valea Taitel" la V. i S, netreeènd spre Sud de
acésta vale ; stancile din carI se compune sunt : conglomerate, si$turI argilóse, gresie mal
mult saa maI putin siliciósa, calcar de diferite colorI : gris, gris inchis, rosa, rosiatice,
negricióse, etc.
El a fost cunoscut In Dobrogia pentru prima óra de Spratt, la masivul Bes-Tepe si
Tulcea : Mal tarditi Peters confirma spusele luI Spratt. In 1873 Mojsisovics vede acelas
lucru, iar dupa D-1 Gr.. Stefanescu 3), Triasul ocupa töta partea rasariteana a judetulu
Tulcea, intre orasul Tulcea, lacul Razelm, Mahmudia si DunavOt, unde forméza numer6se
insule, carI es d'asupra lösuluï quaternar, ce acopera acéstä regiune ; el este de tipul alpin
si se compune din gresiY, conglomerate si calcare compacte rosil, vinete, negricióse
albici6se; la baza se compune din gresiI tarl, fine saa grosolane, divers colorate (gresie
vargata), calcare compacte vinete i negricióse, unele magnesiane (Muschelkalk) si la
partea superi6ra formänd Keuperul, din calcare compacte rosiI, cenusiI i albici6se, förte
avute in fosile.
Dupa acest autor resulta, cà Triasul In Dobrogia e representat prin treI etage: Gresie
vargatä, Muschelkalk si Keuper.
In 1896 Mojsisovics atrage din noa atentiunea asupra TriasuluY din Dobrogia, pe
care '1 considera ca alpin, dupa fosilele acestel regiunt
In fine acum de curand, Redlich face o descriptiune a triasuluT din Dobrogia, pe
care '1 da de tipul alpin.

Fig. 8. Tclieturd luata la S.S. V. de Satul Agi-

ghiol, la Lulul ropu.
Fig. 7. Taieturtt luattl la S. V. de Agighiol, la Ceiwul-mic. I. Calcar brun-rosiatic; 2. calcar rosu; s. calcar
/. Calcar brun rosiatic ; 2. Calcar ros-pis ; 3. Calcar gris ; 4. Calcar gris; 4, calcar negru ; 5. calcar trandaflrid.
negricios; 5. Calcar trandaflriu. (Dupti V. Anastasiu). (Duptt V. Anastasiu).

Localitatile In carI se gasesce Triasicul din Dobrogia, sunt :

1. Insula Popina, aseljata In partea septentrionalä a laculd Razelm. In mijlocul una
scórte gr6se de löss i aluviunI, apare la N. N. V. o stinca abrupta, formata din strature
inclinate catre E, compuse din conglomerate calcare. Dupa fosilele gasite, triasul insulel
se leaga de acel de la Agighiol.

') La face de la terre, pag. 633.

Op cit. p. 131.
Geologia p. 155.

www.dacoromanica.ro
78

Agighiol i in vecinatate la Cligs§u mic i Luta rom, ale caror sectiud arara des-
lusit compositia stratelor.
Baischia la N-V. de orasul Babadag; se v'ed straturr formate din calcar ; la Cheltepe
succesiunea este : 1) calcar dolomitic, vinat, marmorean la partea superióra, 2) Calcar bre-
choid de col6re vanatä; 3) calcar dur, marmorean, de colóre rosiatica.
Zebd, pe tOrmul N. E. al laculd Babadag se gasesce o bucata de teren triasic, dar
greil de explorat din causa gróseI scorti de löss ce'l acoperá.
Movila Deniz-Tepe este inca formata de teren triasic.
Belledia (Tulcea); la S. E. de orasul Tulcea, esind pe bariera Mahmudia se ridica
o colina inaltä de 132m, formatä din calcar rosu f6rte dur, marmorean, in straturr
aprópe verticale.
Pe drumul catre Agighiol, la km. 2 se gasesc sisturI calcare negre, alternänd cu
sisturl argilóse.
Gaga, se gäsesc aci sisturI argilóse asemenI cu cele de la Tulcea.
Dealul Be,s-Tepe a card sectiune deslusesce formatiunile stratelor :

tlastepe

Etelledos
" Prosisv
.00^, foolorughool Carabair
-vooln

Fig. 9. Telietura luald in lungul Dundril, de la Tulcea (Flora-Tepe), la Minare.

D. Dunarea ; a. aluviunl ; S. :5isturl vechi ; 5IsturT argilOse I marnòse ; I. conglomerat si calcar Verrucano; s. calcar rosu
marmorean ; 3'. calcar negru ; 3. SisturT cu Halobies; 4. Psamite; 5. Calcar si Psamite; 6. Calcar si gresie 9ist6sa gaibuie ;
7,Loess. (Dupà V. Anastasiu).

Catalot fi Frecatet. La S. V. de orasul Tulcea si pe malul stang al TeliteI se

gäsesc satele CataloI i Frecater asezate inteun basin de löss, in mijlocul caruia se ivesce
o colina compusa din straturI de calcar mar mult sati mai putin argilóse, alternând cu
piad' de calcar de col6re vânata. Stratele sunt inclinate in directiune N-V. la S. E.
Meidanchia Intre originele riurilor Taita si Telita se gasesce un strat destul de
desvoltat de gresiI nisip6se, apartin6nd Keuperuld din grupa Triasicä.
b) Jurasicul. Este fórte putin desvoltat in Dobrogia. Cekirgéua (la GizdarescI), Topal,
Harsova pe Dunare, Carjelarl in basinul riulur Picinéga, Enisala pe tèrmul laculd Razelm,
capul Midia (la N. de Constanta) i regiunea coprinsa intre Cokargea, Ghiolpunar, PoluccI,
Gärlita i VlahchioI, sunt singurele puncte unde se &ese depositele acesteI etatI.
Liasul (Jurasicul inferior) nu se gasesce nicaierr in Dobrogia, cu bite cä Peters
considera calcarul de la BaschioI ca apartin6nd acesteI epoce, ele sunt insa triasice, dupa
cum s'a zis mar. sus.
Eniisala este singurul punct unde Jurasicul mijlocitt s'a cunoscut cu Ore-care
certitudine. Pe o colina unde se aflä ruinele uneI cetatr, s'a gasit straturI apartin6nd jura-
siculd mijlocií. Tä'ietura de mar jos explica:

Fig. 10. Tclielurli luatd la En/sala.

C. Calcar si gresie; I. Calcar grisatre ; t. Nivelul calcarulul petri; 3. Calcar trandaflriil-gAlbuT
dur i filtra fosile ; I. Loess. (DupA V. Anastasiu).

Cdrjelart. Un al doilea punct unde se gásesc Ore-care straturr atribuite jurasiculd

mijlocig este in apropiere (la S.) de satul CarjelarI, pe drumul de la Canat-calfa. Se vede
aparind din puternica masä de löss, un banc de calcar vinä't.

www.dacoromanica.ro
 79

Taetura este aratata in fig. 11.

Nica-ierr alt-unde-va nu se mar gasesc in Dobrogia depositele jurasiculur
Jurasicul superior e mar respandit de cat precedentul,
atat pe termul Durarir, cat i pe malul Marir Negre.
Heirssova. La N.-V. acestur ora i OM, in Varo ,s exista
o ridicatura, care inaintéza in Durare, unde se termina prin
sand abrupte de 50'n inaltime, la pölele careia domnesc
formatiunile al uviale.
Straturile acester coline cobdra usor catre Varo., din- Figidliacet= IT; pa:weal/I:au:ma
colo de care, in punctul Baroiù se ridica o stanca in care P. Valea Pricinéga ; a, aluviunT ; s.
se 'Ate observa straturr de marra argibisa van= set galbue. ZrveTt'ióetsusr. WIVD1: cA'anigirasa
Tela stanca este pe din afara colorata cu oxid de fier,
cea-ce o face roie. In sus pe Dunare, la Celea Mare sunt nisce cariere, unde se ga-
sesce calcar alb, alterrand cu straturr argilo-calcare ; ele apartin formatiunilor de la Mr-
ova. Mar la Sud, apriipe de Ghisclaresci se gasesc Inca straturr de calcar, carr dupa ca-
racterele petrografice nu sunt de cat calcarul de la Baroiù.
Cekirgeauez la N.-V. de Topal, pe malul Dunarir si in fata insuler Venga se gasesec
o stanca care termina colina numia Cekirgeaua. Ea e formata din calcar destul de orizontal ;
diferitele straturr sunt aratate in täetura:
Topalul. Regiunea coprinsa intre
Topal i Boasgic la Sud, forméza un mic
platotl intretaiat de micr vär, pe malurile
cärora ca §i pe acel al Dunarir se pot vedea
straturr de calcar dur, alb §i fara fosile.
Stancile calcaroase la Sud de Alai-
newt i Calachioi, unde se gasesc nume-
r6se cariere, dupa caracterele petrogra-
fice, sunt considerate ca fac6nd parte din
grupul Topalulur, ele fiind de acei4 etate.
Carabair la Est de satul Beibu-
geac, pina in Dunav4 i lacul Razelm,
sub o patura, groisa de löss apar straturr
de calcar galbuiti acoperite de gresie de
asemenea galbuie. Aceste strate sunt a-
tribuite de Peters unur jurasic mar ve- Fig. 12. 7 Tclielurei Wall pe ?natal Dantiril, la Ciekirgea.
chitl celur de pe malul Dunarir, despre 'elaEr
D VbpisgrPegiFnagrL'1142.' (311Upt -
Anastasiu).
care am vorbit.
Medgidia. La vestul acestur oras se pot vedea micr coline formate din straturr de
calcar alb sail galben, care dupa caracterele paleografice apartin Jurasiculur, iar dupa
petrografia stratelor, Jurasiculur superior.
Regiunea Cokargea, Enigea, Polucci, Ghiol-Punar, Essechia.
Stratele jurasice ale acester regiunr forméza un platoti stancos, in care sunt sapate
var si ripe mar mult sati mar putin adancr. Aceste paturr sunt acoperite de deposite Sar-
matiene (miocen), sati cu desavirire Ole. Ele infatisaza peste tot strinse raporturr Cu
stratele de gresie de la Kioseler (cretaceri), care se interpun intre ele i sarmaticul, care
forméza peste tot marginea superi6ra a vair Borungea.
Stratele juasice sunt compuse din calcar alb, dur, care forméza mid grote. In valea
Iortmak ele forméza micr bancurr, pe and In alte localitatY (Esechioi, Poluccr, etc.) con-
stituesc paturr de mar multi metri inaltime, dispuse orizontal. Aceste straturr calcare sunt
impartite prin crapaturr in numer6se fragmente cimentate Cu löss, care le da aspectul
unor zidurr colosale; de aci legenda, cà aceste raturr sunt zidurr ale unor vechr cetatr
disparute. Durd fosilele gasite la Poluccr ele apartin jurasiculur.
Ta,saul. Pe tèrmul AMY Negre, la N. de ora§ul Consta,nta, intre lacul Siitghiol la S.,

www.dacoromanica.ro
80

stäncile de la Caraharman la N., dar mal ales pe termul lacurilor Taw,u1, Tuzla Satghiol
se vè'd straturr de calcar in paturI orizontale, mezate pe Oturi verzr apr6pe verticale
(Caraharman, Midia.)
Capul Midia, unde se observa calcar galbinicios, dur, asemenea celuI de la Topal.

C3 C,
Fig. 13. Tdielurd Guata In lungul Mara Negre, la capul Midia.
Sch, i;4turT verdi i conglomerate; Cl. Calcar galbuT dur; C. Calcar marnos, cretos; CS. Calcar nisipos; L. Loess.
(Dup5. V. Anastasiu).
Canara. La S. de capul Midia pe termul laculuI Siitghiol, se pot vedea coline cu
paturl orizontale satl in forma de cute, diferit colorate; calcarul alb domina; se exploatéza
pentru constructiunea portuluI Constanta.
In charta sa geologica, D-1 Gr. Stefanescu pune in apropiere de ora§ul Tulcea, douè
insule miel de jurasic. Tot dupa acest autor, in partea occidental a a j udetuluI Tulcea
ar fi existänd numer6se mid insule de calcar jurasic.
c) Cretacicul. Terenurile cretacice j6ca un rol considerabil in constitutiunea DobrogieI;
ele ocupa cea maI mare parte a regiunil centrale si meridionale, formand aci coline on-
dulate pline de o vegetatie bogata (cum regiunea padur6sa de la Ciucurova, Slava, Ba-
badag, etc.) aci un platoti slab ondulat inzestrat, mal ales in partea sa occidentala de a
lungul Dunarit de depresiunI in care s'al"' format numer6se lacurr ; acest platoti consti-
tuesce regiunea agricolä a Dobrogiet
Paturile cretacice sunt in general orizontale, dar contactul lor cu formatiunile
vechI sunt dificile de vèVut ; cu tóte acestea acolo unde se póte observa, stati tot-d'a-una
In discordanta cu terenurile mal vechr, fie cu §4turile ver0I paleozoice (ca la Alah-Bair),
fie cu triasul (regiunea Babadagulup, fie cu Jurasicul superior (Cariara).
Sarmaticul acopera depositele cretacice in partea meridional. a Dobrogiet in locu-
rile in care acesta lipsesce, lösul se superpune direct pe straturile cretatice.
Terenul cretacic din punctul de vedere petrografic, e format din marne, gresie, nisip,
conglomerate, ituri argil6se, creta alba si din calcare de natura fórte variabila, cand
dure, compacte si silicióse, argilóse, cand oolitice sati pline de Foraminifere satl Crinoide.
Aceste rocI forméza straturt carT se rap6rta unele la cretacicul inferior §i altele la cre-
tacicul superior.
Cretacicul inferior putin desvoltat, coprinde stratele calcare §i gres6se, care tèrmu-
resc Dunarea intre Rasova i SeimenI i carI forméza stancI in general a pic ; aceste
stand se intind in interiorul tèril, pana la o linie ce ar trece prin Mircea-Voda, Vlach-
chiot Ra,sova.
In afara de päturile de a lungul Dunärit cretacicul inferior in Dobrogia e rar, fle din
causa inclinarit fie din causa grosuluf strat de löss, care le acopera i le ascunde.
Cretacicul inferior (Neocomien) i Barremien) se gäsesce la Cernavoda, Cokirlenl,
Rasova pe Ormul Durara Mal' exista, inca cate-va bucal' in interior maI ales in valea
Cernavoda (in lungul linieI Cernavoda-Constanta); cel din urmä strat apare sub nisipul
din fata gariI Mircea-Vodä. Acel de la Cerna-Voda e mal bogat in fosile i presintä suc-
cesiunea cea maI variata i decl cea mal interesanta. In adevèr, in acésta localitate se
pot vedea dou6 stâncl t'Adate a pic; una din ele, cea de la sudul ormuluI suporta, podul
((Regele Carol I». Ambele ati d'asupra apelor mijlociI ale Dunarir o inaltime de 50 metri,
värfurile lor sunt formate din löss maI mult de 10 metri.
Paturile cretacice constituesc un complex de sedimente argilo-calcare i marne, stu-
diate In detaliii de K. F. Peters ').
M. Michel 2) considerase platoul Dobrogid meridionale ca format de calcar si gresie
apartinénd Neocomienulut
') Op. cit. pag. 34,
2) Note géologique sur la Dobrogea entre Rasova et Kiistendgé. B. S. G. F., 2 serie. Tom. XIII 1856
pag. 539.

www.dacoromanica.ro
 81

D-nul Gr. Steranescu arata presenta unor paturY calcare de cretacic In judetul
Constanta, In care a gasit Rudisti, fara, Insa a indica precis localitatea.
D-nul Toula In lucrarea sa de geologie asupra BulgarieI 2) a insemnat pe charta ce
o Insotesce, care coprinde partea meridionala a DobrogieY, cu cul6rea ce indica creta-
cicul, o regiune vecina oraplui Medgidia, iar marginea Dui-aril' la Cernavoda o ararg apar-
tinénd cretaciculd inferior 3).
O taietura in stanca de la Sud de Cernavoda, e representata In fig. 1.4.
In stanca de la N. Cernavodei in fata abatoriulur, taetura este (fig. 1.5):

Fig. 14. Tdieturd luatd in sldnca pe care se reazima capul
podului aliegele Carol», la Cernavoda.
D. Dun5,rea ; E. darimaturT ; L.-ILoess ; I. Calcar argilo-cretos
albivios ; 2. Marna galbena ; 3. Calcar alb-gálbuf ; 4. Calcar dur ;
cs nisip mal mult sau mar pulinjeruginos. (Dupa V. Anastasiu).
Fig. 15. Tdielurd luald in stanca nordica a Cernavodet.
D. Dunarea; R. darlmitturT ; S. nisip I pietris;
2. Marne gal bene; S. calcar al b-g5.1buT; 4. calcar dur galbuT
saü Alhicios. (Dupa V. Anastasiu).

Straturr de asemenea natura exista pe prmul Dunarii spre satul Rassova ci la

unde la S.-V. acestur sat se 'Ate vedea o stanch' formata la basa din calcar alb
care suporta o succesiune de paturI de argila i mama. VArful acesteI stand este acoperit
cu löss 0 calcar oolitic apartinénd sarmaticuld.
TerenurY de felul celor descrise la Cerna-Voda se IntAlnesc In maY multe puncte pe
valea Carasu, pana aprápe n tata OM' Mircea-Voda.
Tot de cretacicul inferior apartine terenul de la Hinogu intre Cerna-Voda i Cochir-
lenI, precum i stancile ce se ridic In fata gariI Mircea-Voda. Ele sunt din divisiunea
Aptiena.
Pentru punctul Hinogu taetura explica: ,.e.. p:
Pe valea Carasu intre statiunile Saligny ci Mir- ;:"C - - -

cea-Voda se páte vedea pe partea dreapta a call

M.
ferate o succesiune de stand maI mult sari maY N

putin escarpate, formate de nisipurI fine galbuie- Fig. 16. 7dieturd luald in lungul Dundrii, la S. de
Cernavoda la Hinogu.
verOuI. De alte partI se v6d stand (falaises) for- N. calcar galben marnos m. mama si argil&
verduie ; Sg. nisip gresie; G. Nisip pietris. (Dup.&
mate numal din löss nisipurI de un aspect per- V. Anastasiu).
fect asemenea.
Cretacicul superior ocupa o suprafata maY considerabila din teritoriul DobrogieI; la

') Curs de geologie, pag. 186.

2) Reisen und geologische Untersuchungen In Bulgarien. Verein nat. Kenntn. XXX, p. 436.
a) Toula. Eine geologische Resie in die Dobrudscluz. Vortrftge des Vereins zur Verbreitung naturwis-
sensch. Kenntn. Wien, XXXIII. 1893.

71980 1.1

www.dacoromanica.ro
82

Nordul er se intinde pand n valea iar la S. in valea Borungea peinei dincolo de

Kiosseler.
El e format din marne in placY, gresie, argila, conglomerate, calcare, i creta albä
asemenea aceleia din basinul Parisulul.
Babadagul este asecjat hate° vale la piciárele munteluI cu acest nume, care formeaza
o cupola de calcar inclinat 1.1 or in t6te directiile. La N.-E. orasuld hate° valcea inapoia
spitaluluI se pot vedea paturI calcare care formeaza muntele, acoperit de paduri.
De-a lungul veiii Slava incepénd de la Atmagia pe la Ciucurova, Caugagia se pot vedea
escarpamente sa coline formate din straturI marno-calcare, ce se intind pAna la cap
lancina ßi Dolojman, pentru a se continua in insula a4eçlatä in fata acestuI din urma cap,
numita Bisericuta.
Caugagia. Pe partea dreapta a vaiI Slava sunt straturI de mania alternand cu acele
marno-gresóse.
Alahbair 1), un monticul la N.-E. platoulur Topal ; la p6lele luI se afla a. e(lat satul
BältagescI. Formatiunile lui sunt representate in taietura:
Alahbair
.es"-
Topel
Satischioi
Baltigesei

Fig. 17. Tdieturii luald la N. salului

s. i.$turr veri;IT; c. cr. calcar albicios (galbui). (Dupà V. Anastasiu).

Turonien. La intretaierea drumurilor de la Mahmut Cuius la Ivrinez cu cel de la Med-

gidia la Ostrov, fórte aprópe de satul Pegera, se pot vedea coline formate din straturl ori-
zontale, in care se disting la basa conglomerat greso-calcaros. (A se vedea fig. 1.8).
Straturl de asemenea natura petrograilca, dar fara
fosile, se pot gäsi in mar multe alte localitatr, mar ales
la V. de Medgidia, precum i la S. Dobrogid pe Or-
PesLera.
mul laculuf G4rlita la N. satuluf cu acelass nume.
Senonien. Se gäsesce la N. orasuluI Constanta, pe
Fig. 18. Taieturd luald pe drumul de la Med-
tèrmul
.
laculuf Sett-Ghiol de la satul Palaz panei la ()inter-
ca i Murfatlar, pe drumul de fier.
gidia la Os lrov, mire satile Petera i Amzalia.
cg . Conglomerat gr eso-caaros.;
lc c. cal-
E format la basä de argila galbenä cremene,
car; S. sarmatic; L. Loess. (Dupa V. Anas-
tasiu). care suporta paturI de creta alba identica cu aceia din
basinul ParisuluI; t6te stratele sunt orizontale si acoperite cu calcar sarmatic.
La Palaz se pot vedea ständ formate la basa de argila, galbena ; d'asupra, straturI
de crea alba.
La Murfatlar in colinele
din fata garir se vad straturI
destul de intinse de creta alba
AA 6 fórte inclinate (V.-E.), alter-
Fig. 19. Teiieturel luata in (ala gdrii Murfallar. nänd cu subtirI strate de ar-
s. Sarmatic ; cr. creta alba; M. gara. (Dupa V. Anastasiu). cenuie. Aceste coline sunt
acoperite cu sarmatic (fig. 19).
La Danachia se gasesc de asemenea straturi destul de desvoltate de creta,cic. Aci
sunt i cariere pentru exploatarea gresiei cretacice ; in regiunea Bekter-Kioseler se p6te
distinge de desuptul sarmaticuld (ca.re forméza imbracamintea platould acesteI regiunl,

') Acest monticul este odatti pe an locul de pelerinagia populatiunii turcescI, care mal locuesce
In aceste regiunI si care vine a gitsi un remediii divin In apele, cu Ingrijire strfnse, a uneI DintAnI ase-
zate In marginea acesteT ridicitturt

www.dacoromanica.ro
 83

care se intinde catre E. pentru a se a,scunde sub L6ss §i a nu apare de cat in apropiere
de Mangalia), o succesiune de straturI orizontale formate din gresie verduie 1).

D. Grupa Tertiarä,
Pana la sfarsitul epociI cretacice, partea de Sud a Dobrogid, de la valea Carasu, s'a
afiat necontenit sub apa.
a) Sistemul eocenic. La finele epociT eocenice esirg de sub epa doug insule: Asarlic 0
Carvan, pe frontiera de sud a Dobrogid. Aceste insule sunt compuse din calcar alb Oil-
buiti (numulitic), bun pentru a fi intrebuintat la constructiunI ; are o indoitg calitate: aceia
de a fi compact §i. de a nu fi resistent, asa ca lesne p6te primi orl ce formg.
Probabil adest fel de teren se intinde mult catre S. §i N.; p6te cg, el stg In leggturg
cu eocenul de la Varna, studiat de Spratt ; iar catre Nord in interiorul Dobrogid, el este
acoperit cu deposite maI noub".
Eocenul a fost observat de D-1 Sabba $tefänescu in pietrele ce formati zidul de fm-
prejmuire al uneI cismele din satul Azarlik ; maI departe a dat peste cariera de unde fu-
sesera ridicate acele pietre.
Valea pe care este asedat satul Azarlik este adanca. Calcarul numulitic formézg partea
cea maI inferi6ra a päretilor, póte cg, chiar fundul vaiI sa fie pe acest calcar.
10 Sistemul Miocenic, ocupa '/3 din suprafata Dobrogid sudice, din valea Carasu, ceitre
S.-V. ptinei la piriul Almaliu. T6tei valea Borungea peina la Cavaclar }si Sofular e compusei din miocen.
La Constanla, girmuresce tot litoralul Mara Negre Ana la Agigea. Promontoriul, pe care
e construit orawl e de formatiune miocenicg §i stâncile inaintéza pana la marI departan
In apg, in dreptul HoteluluI Carol. Aceste stand opun marI dificultatY navigatid, vapórele
trebuind sa ocolesca Cu ingrijire la 300-500m dista.
La Mangalia, dupä ce inconjórg, lacul, se continua', de-a lungul i la mica depgrtare
de c6sta MgriI, catre Nord pang la Tuzla.
Miocenul e format din calcar compact, In care se afla intercalate bande fosilifere. In
acest calcar se aflg scobitä grota de unde isvorgsc apele sulfur6se din c6sta nordic.ä, a la-
culd Mangalia.
Mal in apropiere de oras se afla argil rosu, cu calcar si gips galbuf in cristale 2).
Lipsa de terenurI tertiare in Nordul Dobrogid, resulta din faptul ca acéstg parte
esise de sub epa la sfarsitul secundaruluI; dedi avem in provincia nóstra de dinc6ce de
Durare doug partI bine deosebite din punctul de vedere geologic, partea de Nord, de for-
matiune precaucasicg, iar partea de Sud ce tine de regiunea prebalcanicg, 3).

E. Grupa Quaternari
In epoca quaternarg marile curgerI de apg ati acoperit restul Dobrogier cu deposite
de pietris si nisip, compuse din fragmente de roce de diferite felurI li virste, rupte din
muntI, tirite, tocite si rotunjite de ape, pietre care variazg in natura lor, dupg regiunea de
unde atl fost aduse.
Peste aceste pietrisurI s'a depus un fel de n'amo] fin (16ss), mal mult sal' maI putin
nisipos, resultat al potolird impetuositatil curentelor de apg.
De formatiune maI recenta, sub ochiI nostri chiar, sunt aluviunile si dunele.
Aluviunile sunt pe fundul vgilor riurilor, pe tèrmul DungriI, in Deltä li pe litoralul
Mala Negre.

3) Estras din importanta scriere a D-luI Victor Anastasiu. Contribution a l'étude Géologique de la Do-
brogea. Terrains secondaires.
3) Sabba S tefiinescu. NoI observa-pu-II geologice in Dobrogia. Rev. Sciintiflca. Anul XII, 1882.
3) Suess. La face de la Terre. Vol. I, p. 633 si E. deMarionne. La Valachie. pag. 195-6.

www.dacoromanica.ro
84

Dunele se forméza sub actiunea apelor i v8nturilor din nisipurile mobile, pe malul
Marir intre Ilanlie si Techirghiol, intre Palaz si Mamaia, in nisipurile ce despart lacul Ra-
zelm de Mare si in regiunea dintre lacul Razelm, Dunavät, bratul St Gheorghe si Mare.

CAPITOLUL IV
CUTREPIURELE DE PMENT

Dobrogia, ca si intréga scórta a globuluI, a fost supusa influentiI miscarilor sismice,

care s'atl trecut neobservate, insa al caror resultat a fost modificarea configuratid soluluI
provincier.
Oviditi este cel d'inta care a facut observatiunI asupra fluctuatiunilor mariT si mo-
dificarilor ce necontenit se produc pe suprafata globuluI, §i le-a descris asa de bine in
«metamorfosele» sale :
TärmiI mariI ail suferit maI ales modificArI insemnate, ce se datoresc pe de o parte
nisipurilor aruncate de valurI pe cóste, iar pe de alta cutremurilor de 'Amara.
Tchihatchelf observa, ca in Crimeia lacurile sarate ce se gasesc asta-0i la marl de-
partarI de tärm sunt nisce vechI golfurI; acelas lucru se p6te Oice despre lacurile: Man-
galia, Tuzla, Siitghiol si Razelm.
Plinia ne povestesce, ca la inceputul erel crWine, oraele Heraclea .5i Bizone de pe
c6sta MariI in Dobrogia, ail disparut sub apa, probabil in urma unuI cutremur de pamént,
care chiar in çlilele n6stre scufunda in Mare litoralul Constante, dupà cum s'a intämplat
in 1892 cu partea coprinsä intre Biserica grécd §i Cazarma Infanteriel, portiune scufundata
cu 10 metri sub nivelul terenuld alaturat.
Este fórte probabil, ca bratul DunariI la Constanta prin valea Carasu si bratul al
cincilea al DelteY sa se fi astupat in urma until cutremur.
Tot unuI cutremur se datoresce schimbarea cursuluI Ialomiter de la Nord la Sud
prin valea MostiteI care rasärit pang la Gura Ialomiten.
E dar de mare interes a se a§eçla la Constanta un sismograf, care sä, inregistreze
oscilatiunile tärmurilor, a§a, ca sä, se p6ta constata variatiunile nivelurilor relative inainte,
In timpul si dupa cutremure.
In timpiI din urma cutremurele de pamént in Dobrogia at"' fost :
Gel din Delta de la 14 Octombrie 1892. Acest cutremur a fost violent in Delta
Dunariï, mar ales la Sulina, Isaccea §i Tulcea. Primele sguduirr ail fost de la N. la Sud.
La inceput s'a aul;lit un mare sgomot sub pam6nt. Darâmarea cator-va courI ail
fost singurele luI consecinte.
El s'a simtit destul de bine la Babadag i Constanta; in acest din urmä, punct s'a
scufundat 500m de cósta.
Pe valea Dunaril, la Calafat, cutremurul a fost precedat de sgomot sub-pam6nt §i de
un ciclon, care a durat 5 minute.
Epicentrul acestur cutremur a fost Lacul Sinoe.
Cutremurul de la Drägussant pe Prut din 10 Septembrie 1893; el s'a simtit pana in
Delta Dunaril, pe la Braila, Isaccea §i Tulcea.
Cutrenzurul de la Galari ßi Buzrú din 31 August 1894, care a fost destul de violent
la Babadag; el a avut doug epicentre: unul in lacul Razelnz 0 al doilea in regiunea
Buzeuluf 2).
Cutremurul de la Constanta] din 18 Martie 1901, in dou6 randurr: la orele 9,10'
dimineata si la 1 p. m.

') Richard. La Roumanie A vol d'oiseaux, p. 68.

') Math. Draghiceanu. Les tremblements de_terre, p. 50 §i urm.

www.dacoromanica.ro
 85

CAP1TOLUL V

GROTE
Solul Dobrogiel de Sud este de naturg fórte curiósg, care reproduce pe o scalä, ma
mica regiunea cavern6sg a Istria
Compus dintr'un substrat calcaros d'asupra cgruIa e a§ternuta o paturg, relativ sub-
tire de löss, acest platoti este taiat de vgI adâncI unele prgpasti6se chiar, care par a fi
albiile unor scurse Mull ce se varsati in Dungre sail Mare.
In unele partI piatra apare la suprafatä pe intinderl marl', fle in blocurt uriw sat"
In sfaramkurI; acésta face ca solul sg, fle putin fertil in unele 04, mar. ales in Plkile
Harvova i Mangalia.
Fundul vgilor este umed, dovadg despre existenta cursurilor de apä de odinióra;
pe unele inch' §erpuiesc micr isvóre care se pierd sub pämdnt; a.,sa sunt o multime de
Oraiase isvorite prin pgdurile din Sud-Vestul frontieriI. In vara anulur. 1897 am urmgrit
unul din aceste mid cursurr de apg, care taie frontiera pe la Techederesi, pentru a se
pierde putin la Sud pe sub parnênt i care de sigur alimenteazg maY departe in Bulgaria
piiriul Kainardji, care §i el se pierde prin väile din apropierea Bazargikulur.
In Deliorman, a§a, senu mesce regiunea din Sud-Vestul Dobrogia ca §i in muntiI Carst-
ulur, terenul ins6toat, suge necontenit apele ploilor fgra ca mgcar vre-o picatura sä
r6mang la suprafatd, pentru a se aduna pe talvegul väilor; puturile in acéstg parte sunt
la marl adancimr.
Aci ca §i in Carst, padurile de altä data ail fost distruse din causa multor pkiunI.
Dar ceia ce apropie maI mult Deliormanul de configuratia Istria este natura cal-
car6sg a grotelor sale, din care cunosc treI mar importante, prin natura lor curiósg §i
prin lungimea lor ; acestea sunt: peflterea de la satul cu acelass nu2ne Pe,sterea, la S.-V. de
Medgidia, aceia de la Ileirova Fi cea de la Kecege.
Vom descrie numaY pe cea din urmg, fiind cea mal lungh *i maI ramificatd, ca un
adevgrat labirint sub-paméntean. In fata apelor sulfuróse de la Mangalia, pe 16rmul sudic
al laculuI se afla ruinele uner localitatI parasite din timpul ultimuluI rèsboiti.
In apropiere de fostul sat Kecege §i pe c6sta une va1 scurte, care cobárg spre lac
abia se póte observa o crapatura ingustg a stanciI in care cu greti se póte strecura cor-
p ul om ul ur.
In lguntru nu se póte intra de cat cu mare greutate, pe brand i inteo c6sta, a§a
ca fara un bun cunosct3tor al loculur, nimenr nu p6te bgnui, ca aci este gura uner grote
marl', mar ales cg, chiar dacg un curios s'ar uita in lguntru, ar zgri la mica depgrtare
o stánca calcarosa, un fel de fund aparent al caverna Din acéstg tindg a groter trebue
sg, te targscI la drépta pe o lungime de cincI metri; de aci in colo se deschide in intune-
recul din fatg, gura larga a groteI in care poi umbla in bung voie.
In Iulie 1891 insotit de cincI curi4, toff armatI de teama animalelor sebatice ce
bgnuiam cg se vor fi adgpostind in peterg, am explorat-o in lungul galerier celeI mal
principale. Fie-care aveam cate un felinar. 0 busolg ne-a servit a ne da directiunea
urmatg.
Prima grije ne-a fost, ca sä fixam la gura pe§teriI capgtul firuluI AriadneI, ca calguza
pentru intórcere, cad chiar de la gurg se ramificati 3 galeriI, care §i ele la randul lor
se sub-ramificati intr'o multime altele, a, a. ca färg acest fir conducètor am fi fost expu§I
a rgraci ca inteun imens labirint. Firul l'am depgnat pe 7853 metri lungime, fara ca sg,
putem ajunge la funduI pe.$terir, in care nu am avut nepläcerea de a ne r6sboi cu fiarele
salbatice ce presupuneam la intrare, cg, vor fi existand aci.
Terenul in care e sepata peterea naturalä e un calcar móle, umed din causa fil-
tratiuniI apelor de plol, care Oroduc pe ta,van nenumèrate stalactite; ingltimea galerier
principale, in partite cele mar j6se este de 5 metri, in multe partr insa intrece acésta

www.dacoromanica.ro
86

Inaltime. Largimea nicaerr nu e mai mica de trer metri; la bifurcatie este cu mult mar
mare.
In unele partr r6mar in mijlocul intunerecului; aci te afli ca pe o pi*, din care se
ramifich 5 sail 6 galerii marl 0 micr.
Directia galerier marl' este mar intaiti paralela te'rmulur laculur, adica de la r6sarit
la apus, dupa un mers de 350m cotesce spre Sud-Sud-Vest ; ded trece peste frontiera.
Intr'unul din peretir galerier sunt *ate de mama omenésca trer compartimente, nisce
magazir de 5-6 metri la gura; sunt despartite intre ele prin zidurr in teren natural.
gróse de 3-4 metri. In ele se afla depusa o insemnata cantitate de grill, care din causa
umiditatil si vechimir, bóbele s'aì,l petrificat si lipit intre ele; numar cand le re in mana
0 le examinezr mar de aprópe te convine ca este grati petrificat de vremurr.
Aerul in petera este suportabil, de 0 mir6se a mucigairi, racoros 0 umed, aceia ce
face ca peretii galeriilor sa fie imbibati cu apa, asa ea se pot scobi fórte u.5or chiar cu
degetul.
Afn sapat sa v'éd pang la ce adancime subsista umeOla 0 am gasit ca de la 1 metru
umeçléla incepea a descresce. Mi-a fost térna sa continui sapatura, ca sl nu se prabu§ésca
peretele intreg.
Niel o urma de vietuitóre n'am gasit in pestera, dupa 12 ore de cercetare; numal
acele magasii Cu grill petrificat probail in de ajuns ca, grota a servit in timpul invaziilor
de ascunOatóre 6menilor.
Grota nu se afia la mare adancime, de óre-ce din cand in cand auçliam d'asupra-ne
uruitul trasurilor.
Panta este usor inclinata de afara in launtru.
Apele sulfur6se de pe Ormul laculur isi all sorgintea la Cumarova, de unde pe sub
pamént alimentéza un mic lac (Cicur) de culóre opalina verçluie, situat la departare de 4
kilometri spre Nord de Mangalia; din acest lac apa a sapat un canal care inconjura pe
sub patnént ora§ul, pentru a curge apor in lacul Mangalia.
In resumat Dobrogia Sudica consista dintr'un imens platoa calcaros acoperit de un
strat subtire de löss, prin care apele se infiltréza fara a putea curge; de aci lipsa de Hurl'
in acésta parte, lucru ce nu se observa la Nordul provincier nóstre, unde formatiunile geo-
logice sunt mal stravechr.

CAPITOLUL VI

FIFE MINERFILE

Daca In Romania abia acum cate-va decenir s'ati luat ma,surr seri6se pentru imbu-
natatirea statiunilor balneare, Dobrogia a r6mas sub acest raport fórte inapoiata, de 0 ea
nu e tocmai saraca in ape minerale destul de bune.
Mara de sanatoriul de la Tekir-Ghiol despre care s'a vorbit la capitolul «Spitaleo
nid-o instalatie nu s'a mar facut.
Ar trebui, pentru apele sulfur6se, ca ele sa fie captate in nisce basinurr, care sit aiba
cat se p6te de putin contact cu aerul, ce le micoreaza proprietatile prin descompunere t;i
evaporatiune.
A se opri transportul de namol din lacurr, dupa cum s'a facut la Techirghiol mar
multr ant
A se construi caï de comunicatie lesnicióse .0 instalatiunr in care publicul sa gasésca
cele trebuincióse de hrana 0 locuinta, 0 in fine, a se face plantatiunr, care sa schimbe
natura monotona a tinutulur, mar ales la Techirghiol 0 Mangalia, earl de sigur vor deveni
statiunr balneare f6rte eau tate.
In Dobrogia sunt trer felurr de ape proprir pentru bar:

www.dacoromanica.ro
 87

E. S-u_lf-u.r6se.
Atmagea. Pe drum ul ce duce de la acest sat spre OrtachioT, pe valea Gebelke,
ti§nesc din pólele dealulul KiOa-Bair dou6 isv6re sulfuróse, care se unesc in talvegul väiT.
De 0 debitul de apg este mic, totu§T s'ar putea capta pe fundul värf, in basinurT, care
n'ar costa mult.
Aceste ape sunt a§eçlate in regiunea cea mal inchntgt6re, in muntir Nord-VesticT ai
Dobrogier acoperitT cu padurI; fiind departe de Macin numaT la 3 ore cu trgsura pe
oseaua spre Ortachioï, s'ar face aci nu numaf o statiune balnearg ci i climatericg.
Analisa acestor ape nu li s'a fgcut, fiind putin cunoscute ; temperatura este de +120 C.
Mangalia. Este orawl, care indeplinesce cele mal bune conditiunI ale uneT statiunT
balneare, in acceptiunea largO a cuvéntuluT.
De jur imprejur Mangalia e inconjuratg de ape ; la rasgrit Marea, care in acestg
parte are cea maT frumósä plaje de pe Oa co:5sta Dobrogier.
Cgtre Nord, lacul de la Cumarova in care se varsd douh isvóre de apä sulfurósg ; la
N. V. lacul Negru sail lacul Ciukur, care alimenteaza pe sub pgmènt printr'o yang de
aph sulfurósä ce inconjurg orasul pe la apus, cele 7 isv6re ce ti§nesc in malul stâncos
al laculd Mangalia.
Ne vom ocupa in altä parte despre Mile de mare, aci vom aräta ceva numaT despre
apele sulfuróse de pe thrmul laculuï. Ele sunt departe la 3 km. de ora. Temperatura variazh
intre + 200 0 + 24° C. sub sol; la aer liber temperatura scade la + 170 C.
Debitul de apg a 5 isvóre este de 500 litri pe .minut, debit care s'ar märi, dacg s'ar
face lucrArT care sg uneascg tóte izvórele inteun singur canal.
Colórea aper este °paling, ea se pierde Cu cht stg maT mult in contact cu aerul.
Dupä, analisa facutä de distinsul Dr. Bernard, aceste ape contin:
Bicarbonat de calce 0 oxid de fier 0.215
Monocarbonat de calce 0 magnesie 0.106
Sulfat alcalin 0 0965
Clorure i iodure alcaline 0.479
MateriT organice 0 0835
Hidrogen sulfurat 0 0119
Total 0 9919

Comuna Mangalia a construit pe tèrmul laculur o baracg cu douh compartimente

pentru bál red', plus treI cabine pentru bál calde 9.

2. 1351 de mare.
Despre acestea se va vorbi la partea hidrograficg.

3. 3361 de namol.
Local Techirghiol (ve0T sanatoriul).
Local Agighiot, adicg lacul amar, e situat spre Sud-Est de Tulcea 0 pe tèrmul
nordic al RazelmuluT. Forma luT este lunguiatg cu o lungime de 31/2 km. 0 largime medie
de 800 metri. (Suprafata 250 Hectare).
In luna Iulie 1897 am vizitat acest lac pe tèrmul chruia stg ascuns satul cu acela4
nume ; vechiii sat romgnesc ca 0 cele din prejur.
Lacul nu e vizitat de at de TulcenT, fiind putin cunoscute efectele apelor sale 0 maT

') A. do Richard. La Roumanie p. 287-3 O.

www.dacoromanica.ro
88

ales ale nämolulut Am gasit 15 familiI, care se instalasera In sat In case nehigienice; adi
suferiati lipsa de alimente, ce nu se gasia5 prin apropiere i ere' nevoite a se aprovisiona
din Tulcea, cu multa greutate, din causa departara §i a releI starI a cailor de comunicatie.
Nicr o analiza nu s'a Malt apelor acestuI lac, ale carur efecte sunt miraculoise. Mi
s'a povestit de un suferind, cá. dupO o curd de 3 anY Cu MI calde de nO.mol, facute cu
mare greutate, se vindecase definitiv de un reumatism vechiti.
Nu putea Indestul recomanda i iarài nu-§Y putea stapani mahnirea, ca unor ast-fel
de ape li se da putin interes.
Numal daca o osea buna ar fi de la Tulcea, lacul Agi-ghiol ar fi me mult vizitat.
Namolul este tot a§a de negru i unsuros ca i cel de la Techirghiol.

N:
'

21%.
kt.14.nr 7 u

=4?

7-

-
14+ _MU _ rt rtrtar-rt.ceavallirrt-rtart-7'14:.w_

Fig. 20.1 Agighiol.:(Dupi_Licherdopol).

4. 11,a,c-uri sa,rate.
Tuzla,adia, «lacul särat», a§eijat pe tèrmul laculul Sinoc, in dreapta soseleI Con-
stanta-Tulcea, In dreptul satuluI Cogelak.
Agigea, &lid. «amara» un mic lac la Sud de Constanta. Nu se cun6sce nimic
despre apa acestor dou6 lacurI grate.

www.dacoromanica.ro
 T.
CAPITOLUL I
HIPSOMETRIE1)
Daca examinam solul Dobrogier pe charta lucrata in curbe de nivel, vedem, ca, sub
raportul hipsometric, ea se compune din dou'e' partI bine deosebite intre ele : parte(' de la
Sudul fi cea de la Nordul vtiii Carasului.
O limbä, de teren f6rte ingustá (de 4 km.) si cu un relief ce nu trece de 7On', face le-
gatura Intre ambele partI. Acest istm de legaturg, este Wat de la rasarit la apus de calca
ferata, pentru a trece din versantul Dunárean in acel al Mara Negre.
Partea Sudicei are forma und trapez ale caruI laturI ar fi formate : cea nordica
de valea CarasuluI; cea de Vest, de Dunare; cea de Est, de Mare; lar cea de miaza-zi
de frontiera. Acéstä parte este formal-ti de ultimele ramificatiuni nordice ale Balcanilor, carI
se sfir$esc la Durare silind-o ast-fel a descrie marele cot dintre Silistra $i Cernavoda.
Aceste ramificatiunI sunt despartite intre ele prin opt vaI marr, carI se deschid la
Durare ca nisce tagase enorme; din acestea, cincI (valea pariuluI Pampur-Ghiolghiu, Gar-
lita, Ceair-Canara, Beilicul si Urluia) taie frontiera. Cea d'intéiti intre pietrele 7-8, a doua
intre 10-11, a treia la 12, a patra la 19, si a cincea In douè puncte: la 21 si 26.
Cele-l'alte treI (Diordumgi-Orman, Caramancea si Petera) av6nd directia inclinata
catre S.-E., ele se infund in platoul dintre Copadin si Endecarachioi.
TeSte aceste ramificatiI balcanice se termin brusc spre Durare, prin inaltimI de 100"
flirte apropiate de albia fluviuluI; catre rásärit si miaza-n6pte insa,, terenul cob6ra in pante
f6rte dulcI spre Mare si valea Carasulut
In ac6sta a doua parte a reliefuluI DobrogieI Sudice, o curmátura: Borungea, se pre-
lungesce catre rasarit prin secundarele Buiuc-Dere si Sofular si tinde a se impreuna cu
corespondenta, eI, Valea Mangalief din versantul Madi, daca, nu li s'ar opune la Azaplar
culmea déluluI Eschi-Iuiuk-Bair.
In trasaturl generale, ast-fel se presintä relieful terenuld din sudul Dobrogia a carel'
pantä, de la S. la N. este de 7'n/m pe metru, adica:
irin, pe metru la Vest intre Ostrov si frontiera.
7» » » » Centru » Durare (Hozun-Ada) si frontiera (piatra 19).
1» » » » Est » Murfatlar s,i frontiera (piatra 28).
De la Vest la Est, panta generala este de 2'n , pe metru.
Partea de la Nordul vela Carasu. De forma, dreptunghiulara, rezemata cu douè din
laturI pe Dunare (la Nord si Vest), cu cea de la Sud pe valea Carasu si cu cea de l'a-
sarit pe Marea Negra (intre Constanta $1 Gura BuazuluI) $i laguna Razelm, acésta regiune
difera cu totul de precedenta, prin constitutiunea mal' vechie a terenuluI, natura luI pie-
trása, inhltimea luI, prin ramifIcatiile multiple de délurI, carI radiaza in t6te directifie de

') Ve(.11 harta generala.

71890 12

www.dacoromanica.ro
90

la un punct de origina numit Piscul 'nalt ci Tutuiat, prin natura $durós i pitorésca a
acestel regiunr i prin multimea apelor curgatóre ce o brázdéz i carI in partea de Sud
lipsesc aprópe cu desavirsire.
Inchipuiasca-si cine-va, ca un bloc colosal de piatra a cklut din cer aprópe de Macin
si chi s'a sfarimat in bucatI marunte carI naruit catre rasarit i miaza-zi, ar avea
o ¡deje exacta de modul cum se prezinta pe o harta partea Nordica a Dobrogieï.4
Hipsometricesce, acésta parte are infaNarea une peninsule isolate cu muntif ,si délurile
ei proprii, legata prin istmul de la Constan fa cu partea Sudicti, lipsita de pa durï fi de ape
curgatdre.
Nodul orogralic, asel;lat la N.-V. regiuner pe teritoriul comunel GrecT, are cea mal mare
inaltime de 456111.
Din Pl pornesc in t6te directiiile ramificatiunile : catre rasarit, délul Teilor, care la
randu-i se bifurca trimiténd o ramura intre Durare i Telita si a dona printre Telita
Taita.
Catre miaza-zi ramificatiile col:16ra incet catre Caramurat, sub-ramificandu-se
ele in drumul lor: una apuca catre S.-E. printre Taita si Slava pana la capurile lancina
Dolojman, o a doua intre Slava si Beidaut, a treia intre Beidaut i Casamcea í in fine
a patra intre Casamcea, EnisaraI i Boazgic, pana, in valea Carasuld.
Nodul orografic mai trimete catre Nord o ramificatie scurta, délul Bugeacului, ce se
termina in forma de pintene in cotul DunariI din fata Galatilor.
Panta generala a terenuluI este:
De la N. la S. de Om.0037 pe metru.
» » V. catre E. pentru prima ramificatie, de 0111.0058.
» » » » » » a doua » 0'11.0075.
» » » » » » a treia » 0111.01.
Asa dar in tra saturi generale revine a clice, ca terenul cobdra cätre Sud in pana jórte
dulce de 3"1, (aprópe 4141,) pe metru, iar catre l'a sarit panta este repede de 12"1, pe metru.

CAPITOLUL
OROGRFIFIR

Pentru studiul orografieY Dobrogier, urmand curbele hipsometrice, vom impärti solul
el in dou6:

A. Orografia pärtii de la Sudul vAil Carasu.

I. Délurile coprinse intre frontiera fi peiriul Pampur-Ghiolgiu. Din délul bulgar Topcii-
S'ira, ce are o directie paralela cu frontiera, se desparte la capul de Est al van' Regede-
resi-Ceair, délul:
1. kral-Ceaia-Bair, care trecénd frontiera se intinde in forma uniff arc de cerc cu
convexitatea catre N.-V. intre valea pariulur Almaliu numita Beilic-Ceair.
Inallimea acestul dél trece peste 100m, cacI are douè puncte cu cota 134m (la 1 km.
spre N. de piatra No. 5) si 135m (Punctul Silistra) la 2 km. spre N. de Almaliu.
Catre S., valea Regederesi-Ceair, ce formeaza frontiera, desparte acest deal de Sil&
Olu-Sirti (Bulgaria). El e traversat de douè drumurr: unul care pléca din Almalita, trece
pe la Amedia-Tabia i Arab-Tabia la Silistra; altul pornesce tot din Almaliu, catre N.
trece pe la punctul Silistra cotat 135 si da in soseaua Ostrov-Silistra. Din el se bifurca in
dreptul comuniI Almaliti a) Délul Trancovita, care se termina in valea Trancovita la
Cismeaua Ostrovenilor. Directia acestur del este de la V. la E. intre Valea Almaliti la
Sud si Trancovita la N. Inaltimea lur este de 100m. In viile de pe valea de la Vestul

www.dacoromanica.ro
 91

OstrovuluI, délul Icral-Ceaia-Bair se continua paralel patuluT Dunárff catre E. sub numele
de lapcea-Bair, iar in dreptul Comunif Bugeac, primesce numirea de délul Bugeacului.
Inaltimea délulul Iapcea-Bair este aceasI Cu a déluluI pe care '1 continua numaI pana
la drumul Almaliu-Ostrov, iar de aci incepe a cobori in panta dulce catre E. pang in
marginea EzeruluI Garlita, unde se terminà" ; Cu tóte acestea la S. de comuna urbana
Ostrovul se afla o ridicatura isolatä ce mas6ra 102m. De aci pornesce catre S. in formä de
arc de cerc intors care E : b) Delta cetreimizet cu o inaltime de 50m märginit de valea
BugeaculuI la E. si Valea TrancoviteI la V. El se termina in Ezerul Garlita.
Drumurile cari urcà aceste dé1ur sunt : drumul Ostrov-Bugeac catre E, soseaua
Ostrov-Cuzgun catre S. si in fine drumul de la Cismeaua Ostrovenilor la Bugeac.
Délurile Icral-Ceea-Bair, Iapcea-Bair i BugeaculuI despart apele DunariI de acele
ale pariulul Almaliu (numit i valea Beilic) i ale EzeruluI Garlita, iar ramificatiile lor :
délul Trancovita desparte valea AlmaliuluI de valea Trancovita ; délul CaramizeI desparte
valea Trancovita de valea BugeaculuI. Lungimea culmeI principale este de 131 2 km., din care
5 km. pentru délul Icral-Ceaia-Bair, 5 km. pentru Iapcea-Bair, si 3 '/2 pentru délul Bugea-
culuI. Délul Trancovita este lung de 4 km., lar al CaramizeI de aceasI lungime.
Dealut .Sari-Mesea-Bair, desparte apele pariuluI Almaliu de acele ale afluenteluI sati
Pampur-Ghiolgiu. Acest dél este o ramificatie N. E. a déluluI Topci-lol din Bulgaria.
Directia acestuI d61 este de la S. V. care N. E., inaltimea WY maxima este de 100m, cu
t6te ca pe frontiera lângà piatra No. 6 se gasesce o movila isolata numitä Gabrovila, ce
are o cota de 135m. El cobóra in pantä dulce catre N. E. pang in valea parluluI Pampur-
Ghiolgiu. Lungimea luí, de la movila Gabrovita pana la confluenta AlmaliuluI cu Pampur-
Ghiolgiu, este de 6 L/2 km. Intr'énsul intra valea Iaguda-Ceair, care '1 desparte in Sari-Mesea
Bair de V. 'nalt de 100' i Sari-Mesea-Bair de E. 'nalt de 50m. El e strabatut de la N. V.
catre S. E. de soseaua ce pléca din Almaliu, trece prin valea Iaguda, peste pariul Pampur-
Ghiolgiu i dä in soseaua Ostrov-Cuzgun in valea Curu-Canara.
II. Délurile dintre Valea Pampur-Ghiolgiu ci Valea Gârlifel (Nursus-Ceair).
Intre valea Pampur-Ghiolgiu i valea Curu-Canara se aria délul alungit de la S.
la N. anume :
Belezliki-Sirti o prelungire N. a déluluI din Bulgaria Ceatal Orman. Belezliki-Sirti
trece frontiera la piatra N. 8, si cobóra, in pantä usórä, catre N. pang la varsarea pariuluI
Almaliu in Ezerul Garlita. Inaltimea luI la frontier& de 75m, se micsoréza cu cat se pre-
lungesce catre N. Lungimea WY de la frontiera este de 4 km. Este taiat de soseaua judetiana
Ostrov-Cuzgun, de soseaua ce vine din Almaliu,. se unesce cu precedenta in valea Curu-
Canara si de un drum paralel i putin la N. de frontier* pe care o taie la pietrele No.
7 si 9.
Intre valea Curu-Canara la V. si Saban-Ceair, care catre N. se numesce valea
EschioI, se intind ramificatiile Nordice ale déluluI Mahale-Orman-Bair.
Detul Mahale-Orman-Bair apartine in mare parte BulgarieI, numaI pe o mica
intindere atinge frontiera la piatra No. 9, unde in'ältimea luI este de 166m; e acoperit pe
frontiera Cu padurI.
Catre N. el trimete o ramificatie : $aban-Bair cu o inaltime de peste 125m, si ocolesce
pe la S. Comuna Esechia pentru a se intórce catre N. pe la vestul satuluI sub numele
de Hagi-Durac-Seirti; e acoperit cu padurI, are inaltimea cea maI mare la punctul Esechia
de 144m acest dél se termina catre N. in tèrmul EzeruluI Garlita prin Malin-MM., des-
partind ast-fel Valea Kiuciuc-Chessen-Ceair (la V.) de Curu-Canara (la E). Acésta
ramificatie este acoperita numaI in partea de V. cu padurI.
Din Hagi-Durac-Sirti se desface la N. comunel" EsechioI délul : Bone-Sirti, ce se intinde
de la S. V. catre N. E. despartind valea Kiuciuk-Chessen-Ceair (la V.) de Valea Esechiof
(la E). Inaltimea maxima 125"1, cobóra in pant:6 dulce la comuna Garlita.
Lungimea déluluI Saban-Bair cu prelungirile sale Hagi-Durac-Sirti si Burun-Sirti
este de 8 km. de la frontiera, iar acea a ramificatier Bone-Sirti de 5 km. pang la Garlita.
oseaua judetiana Ostrov-Cuzgun, urea, acest deal la 1 k. spre N. V. de EsechioI

www.dacoromanica.ro
92

urméza culmea padurósa a déluld Bone-Sirti, pe care o cobórg la 500" spre S. de

Garlita In valea Esechia
Pe valea Curu-Canara se desparte din soseaua judetiang un drum, care urcg délul
Hagi-Durac-Sirti pe la punctul Esechior si cobóra in valea Kiuciuc-Chessen-Ceair, pentru
a duce la Garlita.
Pe la sudul ComuniI EsechioI urmézg culmea déluluI Saban-bair, drumul care vine
de la piatra frontier& No. 7 (la N. E) si duce paralel frontiereI la Piatra No. 9.
D65lul Pinirlic-Bair prelungit catre N. E. cu pgdurosul dél, Tiumbet-Bair, desparte
valea Saban-Ceair (catre N. numita Valea EsechioI), de Kilege-Ceair (numita catre N.
Regene-Ceair).
Délul Pinirlic vine de peste frontiera pe la pichetul No. 7, unde are o inältime de
150'", cob6ra prin Tiumbet-bair pan. la 75"1 in valea Esechiot Lungimea de la frontiera
este de 4 km., directia de la S. V. catre N. E. Pe acest dél urea drumul de la EsechioY
si cobóra la frontiera in valea Punar-Orman-Ceair.
Délul Tiumbet nu atinge de cat fórte putin frontiera, cea maI mare parte este in
Bulgaria, unde desparte padurósele vi - Punar-Orman-Ceair (la V.) ce se unesce la fron-
tiera Cu Kilege-Ceair (de la E). Inaltimea maxima a acestul dél este de 1501" si e strabatut
de drumul de care am vorbit maI sus, ce urcä din valea Punar-Orman-Ceair si se unesce
peste frontiera aprópe de satul Kogiular cu soseaua ce vine din Silistra si se termina in
acest sat.
Intre vgile Kilege-Ceair, Regene-Ceair si Esechioi la V., Cavac-Culu-Ceair $i Nursus-
Ceair se intind prelungirile Nordice ale délulul
Bei-Orman-Bair numite a) Tanas-Sirti §i b) Versat-Sirti, ambele all ca punct de bifur-
catie Punctul Cuiugiuk (cotat 171), aseçlat pe frontierg chiar la piatra No. 10.
Délul Bei-Orman-Bair atinge f6rte putin frontiera, el se intinde in Bulgaria; la piatra
No. 10, are inaltimea aratata, prelungirile sale ail o directie de la S.-E. catre N.-V. si
cobóra in panta dulce, cea d'intaI in valea Esechiot iar cea d'a doua la Garlita, punctul
de bifurcatie al vgilor EsechioY si Nursus-Ceair.
Lungimea de la frontierä pan. la Garlita este de 5 km. Culmea déluluI Versat-Sirti
este urmatä de drumul ce vine de la Garlita, trece frontiera pe la piatra No. 10 si duce
pe culmea déluluI Bel-Orman-Bair la satul bulgaresc Kogiular.
La confluenta vair Cavac-Culu-Ceair cu valea Garlita (Nursus-Ceair), se aflä, délul
rotund:
Regene-Bair, ce are o ingltime Maxima de 164 m., cobóra repede in vaile ce 'I
inconjura. El este prelungirea N. a délulul Ceatal-Iolu-Bair, care atinge frontiera la piche-
tul No. 9. Acest dél (Ceatal-Iolu-Bair) desparte in Bulgaria valea Cavac-Culu-Ceair (la V.)
de Cuiugic-Ceair (la E.), pe care se afla importantul sat Kticiuk-Kainargi, unde se incheia
la 1774 tractatul de pace intre Rusia $i Turcia (Urechig Vol. I. p. 5).
Pe culmea déluluI Regene-Bair si cel bulgar Ceatal-Iolu-Bair merge drumul de la
Garlita la Kticiuk-Kainargi.
Délul Carvan nu atinge frontiera de cat f6rte putin, la pichetul No. 10, la con-
fluenta celor dou'd vaI Cuiugic-Ceair (la V.) si Demecican-Cula-Ceair. Inaltimea lul este
de 1251", la punctul Carvan asezat chiar pe frontiera.
Pe el urea drumul care venind de la Cuiugiuk merge la Kticiuk-Kainargi.
III. Délurite dintre Valea Gdrlilet (Nursus-Ceair) fi Canara-Ceair (numita SatichioI-
Ceair si Dermen-Ceair).
Dow Carvan-Bair, a carui culme principalg se intinde in Bulgaria paralel frontieret
trimite cgtre N. douè ramurl padur6se : una maI lunga la V. printre valea Demecican-
Cula-Ceair, la V. si valea satulul Carvanul mic la E.; acésta ramura se prelungesce catre
N.-V. sub diferite numirl, dupa cum vom vedea indatg; la frontierä, ea se numesce :
a) Iuk-Mezarli, §i are o inaltime maxima de 168m, b)cea d'a doua ramurg la E. intre Culac-
Punar-Ceair la V. si valea Carvanuld mare este scurta, numaI 500'" trece frontiera, are
150" ingltime si se termina la Carvanul Mare, este acoperitg de pgdurea Berbotaft Ornan.

www.dacoromanica.ro
 93

Ramura Vestica numita Iuk-Mezarli acopera tóta partea coprinsa Intre valea Nursus-
Ceair la V. valea Cuiu-Iuk-UluI la E. (numita In prelungirea sa valea Carvan i valea
Jailea-Ceair) prin ramificatiunile sale:
DOW Cara-Burum-Bair este prima ramificatie ce nasce din Iuk-Mezarli, se Indrépta
de la S. catre N. printre vaile Cuiugiuk-Ceair la V., valea Carvan la N. 0 Jailea-Ceair
la E., printre satele Cuiugiuk (la V.) si Carvanul mic (la E.). Acest del In partea S. este
acoperit Cu padurI. Lungimea luI e de 5 km., merge coborand de la cota 168 catre N.
Oa, In valea Carvan la cota 50.
Délul Cuiugiuk-Jolu-Bair este ramificatia N.-V. a déluluI Iuk-Mezarli, el merge in
lungul soselel Ostrov-Cuzgun spre Garlita si desparte vane Nursus i Tasli Burun la V.
de valea Cuiu-Iuk-UluI la E., din dreptul GarliteI se prelungesce d'alungul maluluï Estic
al EzeruluI, sub numele de délul GdrUM.
Maxima Inaltime a acestul dél este In oséLia Ostrov-Cuzgun punctul numit Cuiugiuk
cotat 130m, catre N.-V. cobóra in panta, lina, a4a. cá délul Garlita are cotele 122, 117 0
113. La tèrmul laculur, panta este fórte repede, chiar abrupta, de óre-ce cotele 117 §i 113
se gasesc numaI la 500m departe de lac.
Lungimea IntregeI ramure vestice: Iuk-Mezarli, Cuiugiuk.-Iolu-Bair §i délul Garlita
este de 12 km. de la fronliera. Ea e thiata de la V. la E. de §osétta Ostrov-Cuzgun pe la
punctul Cuiugiuk; de drumul care vine din valea Tasli-Burun-Ceair la Cuiugiuk 0 e
urmata la S. prin padurI de drumul care pornesce din Cuiugiuk pe la punctul luk-Mezarli,
taie frontiera intre pichetele 10 0 11 0 duce la satul bulgaresc Zarnict
Din punctul Cuiugiuk se ramifica care N. printre valea Caraghios-Ceair (la V.) 0
Carvan (la E.) a) De'.lul Olucli ce este lung numaI de 21/2 km., are Inaltimea maxima de
105m 0 cobára in valea Cuiu-Iuk-Ulul.
Intre valea Cuiu-Iuk-UluI, Ezerul Garlita la V., valea Canara-Ceair i Ezerul Oltina
la E. de la frontier i pang, in Dunare I Intinde ramificatiile sale marele dé! Coslugea.
10. Délul Coslugea este ramificatia N.-V. a déluluI Ciriagi-Iol-Bair, care infra In Do-
brogia la piatra No. 11; intre Carvan la V. 0 VelichioI la E.; acest dél este acoperit cu
padurile Saidi-Orman, Iasi-Orman, Echerli-Orinan i Chiresli-Orman. Inaltimea délultif Ciriagi
Iol-Bair este de 150m, se continua care N. sub numirea de Sirt-Iol-Bair, ce are maximum
de Inältime la Movila-Velichiol 145m, apol prin délul Curdeli (Inaltiniea maxima' 132m pe
§oséua Ostrov-Cuzgun), din dreptul satuluI Coslugea; care N. se numesce Délul Coslugea
pana la Parjoia, are o Inaltime maxima de 139m la Movila Coslugea; de la Parjoia délul
se Intinde dealungul maluluI Dunaril cu numirea de délul la dou6 movile si In fine sub
numele de délul de la Cetate, se termina la varsarea EzeruluI Oltina. Lungimea déluluI
ast-fel de,scris, de la frontiera pang, la Dunare este de 30 km.; panta luI este dar de
0m,005 pe metru, Cu bite acestea la Dunare se terming brusc. Ace,st dél a fost acoperit
odini6ra cu intinse padurI ale caror urme se maI vè'd i asta-dI.
Ramificatiile sale sunt:
DOW dincolo de Siligea, se ramifica din délul de la Ceta,te 0 se intinde care E.
d'asupra SatuluI-Notl, pang In tèrmul escarpat al Ezerulur Oltina. Lungimea luI este de
3'15, km., iar Inaltimea de 75m.
Délul Ceatal-Orman Intre Parjóia i Satul-Noti, el forméza legatura Intre marele
dé! Coslugea i continuarea sa catre N.-E. numitä délurile de la douè movile 0 de la Cetate.
Inaltimea déluluI Ceatal-Orman merge de la 100m, 0 cob6r5, lin catre E. la Satul-Noti.
Din dreptul satuluI Canlia se ramifica catre E. pe la N. satuluI Coslugea, délul
Uzum-Bair ce se prelungesce prin délul Pietrei, pan6, In tarmul laculuI Oltina. Ele despart
valea Almall-Culac la N. de valea Ghiol-Ceair la S. Lungimea acestuI dél este de 5 km.
pornesce de la cota 132m. Délul Pietret de 0 are numaI 50m Inaltime tot4 malul Eze-
ruluI este escarpat.
In 4::)séua Ostrov-Cuzgun se afla movila Almali-Cula (cotata 133) a déluluf Curdeli; de
la acésta movila se Intinde care N. printre valea Almalikuld la V. 0 Derea-Ceair la E.
pang la satul Coslugea.

www.dacoromanica.ro
94

Délul cte Movila Caragia ca punct ce! maI 'nalt (149m), cobóra catre N. spre Coslugea
pana la cota 75m. Lang& sat se MI6 punctul numit Coslugea ?ma?* ce are o inaltime de 119m.
Movila Velichioi aflatä la S. satuld Lipnita, apartine déluluI Sirt-Iol-Bair, 0 are cota
145m, ea doming, valea Ciali-Ceair, care desparte délul Sirt-Iol-Bair de Dermen-Sirt.
De la movila Almalacula, se ramifica din détul Coslugea &are N.-V. délul Canli-
Dere, ce desparte valea Cuiu-Iuk-UluI de valea Canlia ; acest dél merge pana in Dunare,
formand un bot 'nalt de 122m intre valea Licina 0 valea Canlia,a re o lungime de 8 km.,
din el se ramifica catre V:
Délul &ova ce se termina la Galia 0 desparte valea Cuiu-Iuk-Uha de vaile Ga-
liteI 0 Scorci, are o lungime de 4 km. 0 inältimea maxima 122m.
Mid Taplic la N. satulur Galia, are 130m maximum de inaltime, cob6ra repede
In telrmul N.-E. al laculuI Garlita; in partea Sudic,a délul este paduros.
c) Délul Dralca terminat la Dunäre, prin délul Dervent, ce are 125m inaltime, se intinde
printre garla Dervent ce servesce de scurgerea laculuï Oltina (la V.) si valea Licina (la
E.), e acoperit de cate-va fa0I de padure.
Délul Coslugea este taiat de §oséua Ostrov-Cuzgun, pe care se trece din valea Cuiu-
luk-UluI in valea EzeruluI Oltina, la Lipnita.
Pe (161 da, in acésta osea drumurile earl' vin din Galita, Canlia, Parjoia, Satul-Noii
0 Coslugea de la N.; catre S. délul este urmat de un drum ce merge peste frontierg. (pe
care o taie la 1 km. spre E. de piatra No. 11), la Cranova.
Trebue mentionat 0 délul care de la Cranova se indrépta catre N., trece fron-
tiera in Dobrogia pe la pichetul No. 13 0 desparte valea Ceali-Ceair, pe care se aflg, cgtu-
nul Velichioï (la V.) de valea Satichior-Ceair (la E.). Inaltimea maxima a acestuY (161 este
de 166m la E. de Velichiol 0 este acoperit cu padurile Cara-Aci-Corusu chiar pe frontier*
in mijlocul acesteI paduri se afla pichetul No. 13. Imprejurul VelichioiuluI se afla padurea
Saia Coru-Orinan, ce se intinde pan& in valea Ceali-Ceair. Acest dé! numit Dermen-Sirt are
o lungime de la frontiera de 3 km.
IV. Grupul de délurt coprinse intre valea Canara Ceair la V. ssi valea Beilicu, numita
catre S. Derinea-Ceair, Gheren-Ceair 0 Eni.$emli.
Valea Canara-Ceair, care intre pietrile fronteriI 18-19, intra In Bulgaria, pentru a
duce la Cranova, se continua catre S. paralel cu frontiera prin valea Sarp-Orman-Ceair,
care in dreptul pichetuld roman No. 17 se intalnesce cu valea Regep-Cuiusu-Ceair ce
vine de la Sud din spre CadichioI; la pichetul 17, valea Regep-Cuiusu-Ceair se ind6ie
brusc catre E. spre satul Regep-Cuiusu 0 se continua prin padurI pang, la délul Sinir-Iol-
Bair cu numirea de Biuiuk-Orinan-Culac, pe o lungime de la frontiera de 4 km. Pe acé.sta
vale merge drumul Dobromir, Regep-Cuiusu, peste frontiera pe la pichetul 17 la Cranova.
Frontiera intre piatra No. 13 0 satul Regep-Cuiusu este trasata pe culmea unor délurY
ramificatiile estice ale mareluI dél:
Uzum-Bair din Bulgaria; aceste Mud sunt:
Siran-Culac-Bair, (spre N.-V. de piatra 1.3).
Cara-Peretlik-Artasi si c) Aivalik-Bair care S.-E., despart väile Canara-Ceair 0 Sarp-
Orman-Ceair (Bulgaria) de valea Ghiuvenli-Ceair ce merge prin Dobrogia pe la satele
Ghiuvegea, Parachior 0 Calaigi, pan aprápe de Regep-Cuiusu. Lungimea acestor 3 délurr
este de 6 km., inaltimea cea maI mare o are Aivalik-Bair de la S. (1751, si merge des-
crescand pang, la 168m catre N. Délul Cara-Peretlik-Artasi (la pichetul 16) este acoperit
cu pà durea Chereslik-Orman, ce se intinde pang, la Calaigi.
De la piatra No. 13 se intinde care N.-E. spre Parachioï:
d) Délul Macmora ('nalt de 168m) acoperit cu petice de padurI, el se continua catre
N.-V. printre valea Dermen-Ceair (la V.) 0 Ghiuvenli-Ceair (la E.) Cu numirea de Capus-
chiot-Bair §i cob6ra catre N. in panta dulce, pang, in Balta, Iortmac. Padurea Buiuk-Orman
il acopera in intregime. Lungimea acestuI dél de la piatra No. 13 pang,' la balta Iortmac
este de 8 km., iar 'naltimea maxima de 168m la V. de satul Calaigi Drumul de la Veli-
chioI la Parachiol, urca délul CapuschioY-Bair.

www.dacoromanica.ro
 95

De la satul bulgar Cadichia asezat In unghiul esind ce frontiera face catre S. la

piatra No. 14, pornesce din Bulgaria valea Techederesi, care dupa ce inconjera pe la S.
inovila Tuzla-Iuk, cotata 182, pe care se Oa piatra 14, intra catre N.-E. in Dobrogia la
1.'/2 km. catre E. pe la piatra No. 15 .si de aci catre N. prin satul Techideresi, inconjurat
pe la N.-E. de padurea Sarpali-Orman. La piatra 15 converg In valea Techederesi alte 2
vaT : una Ardali-Ceair, care vine de la S. din satul bulgar Ardali i cea de a doua valea
Tersconduru-Ceair, este urmata de frontieva, catre E. pana la piatra 16, iar de aci se In-
dóic catre S.-E. in Bulgaria care satul Terezkondu. Fie-care din aceste vaT este urmata
de cate un drum ce converg catre Techederesi. Valea Tersconduru desparte pädurosul
del bulgar Gheci-Orinan-Bair de délul din Dobrogia Caralmus-Orman.
De la movila Tuzla-Iuk (piatra 14.), se intinde catre N. délul ce desparte valea satuld
Techederesi, de aceea a Regep-Cuiusu-ld pe o lungime de 5 km., inaltimea lut maximá
este de 192m pe frontiera intre pichetul 18 i piatra 14. El e traversat de la N. la S. de
drumul Regep-Cuiusu la Techederesi.
Printre valea Tersconduru-Ceair la V. si Caralmus-Uzum-Culac la E., patrunde din
Bulgaria pe la pichetul 21, ramificatia Nordica a déluluT 13) Gheci-Orman-Bair, ea se nu-
mesce detul Caralmus-Orman, a card inaltime maxima de 210'n se aflä la N. pichetuld.
Acest del trimete catre N. doua ramurr:
a) Echerti-Orinan-Bair prelungita prin Orta-Burun, represinta ramura Estica pe care
vane Iucari-Mahale-Ceair si Caralmus-Uzum-Culac o desparte de délurile Dermen-Sirti
Gheorgheni-Orman-Bair la E., catre N. aresta ramura se cobira lin în valea Dobromiruluï,
care o desparte de Mill Aslama-Slrti.
Catre V. aceiasI vale desparte ramura E. de cea de V., representata prin délurile
Uzum-Bair, ce se Intinde pe la N.-V. satuld Techederesi, pan, la valea Buiuk-Orman-Culac
si catre N. délul ce se léga pe la Sudul padurir Catana cu délul Aivalik-Bair.
Aceste douè ramificatff sunt traversate de 3 drumurf ce duc din Dobromir catre V.
la Regep-Cuiusu j Techederesi.
Culmea principala are o tnaltime de 200m. Lungimea de la S.-E.N.-V. a déluld. Ca-
ralmus-Orman este de 2'/2 km., acea a ramurif estice de 5 km. pe la V. satuluf Dobromir,
iar a ramuriS V. de 6 km.
Prin délul Dobromirul-din-Vale, cotat 200m, Sinir-Iol-Bair se léga catre N. cu délul a')
intre care se intinde padurea Asadik-Orinan. Délul Sari-Iol-Bair are o directie
V.-E., Intre vaile Babuci-Culac i Cuiugiuk-Culac la N., Ghiuvenli-Ceair la V., Teche-ChioI-
Ceair la S. si Gheren-Ceair la E., ramificatiile sale "Arta diferite numirn
Uzum-Mesea-Sirti, e o ramura ce délul trimete Care N.-V. In lungul väff Cuiugiuk-
Culac, Oa, la Parachiol. Pa.d urea Teugea-Orman Ii acopera partea lur Sudica.
Ramura Aslama-Sirti este culmea principala ce contine i délul Dobromirul-din-
Vale cu 200m altitudine; catre E. c") Sinir-Bair face legatura intre Sari-Iol-Bair i d") de-
lul Bas-Punar-Sirti la N.; e") Kiuciuk-Hagi-Sirti la N. satulul Dobromirul-din-Vale; mar
catre E. Mezarlic-Bair 0 in fine paralel cu valea Gheren-Ceair délul Taili-Sirti-Havale-Burun,
alungit de la N. la S.. Lungimea intreguld dél Sart-Iol-Bair este de 1.2 km. tntre valea Ghiu-
venli la V. si Gheren-Ceair la E. Inaltimea maxima, de 200m la punctul Dobromirul-din-Vale,
cobera in pant.), dulce pang la cota 150m in vaile ce'l inconjera. Pe o parte din culmea
luI merge soseua Lipnita, Ghiuvegea, Parachioï, Techechia Enisemli.
Prin Sinir-Bair se face legatura acestul dél cu b') Basspunar-Sirti la punctul Calaigi
cotat 196m. Délul Baspunar-Sirti se intinde de la V. la E., intre vaile Ghiuvenli (la V.) si
Gheren-Ceair satí Intre Parachior i Bazarghian. Lungimea lur este de 10 km., iar inaltimea
maxima o are In punctul Calaigi, 196m, cobera &are E. ferte lin pe la punctul Bazar ghian
cotat 187m, pana la satul Bazarghian. Catre E. e acoperit cu peidurea Cojocarul, la N. de
care se léga cu délul Distrait la punctul cotat 167.
Délul Basspunar-Sirti trimete catre N. intre vane Cisme-Culac (satul Caranlic) i valea
satulul Ciucur-Chior, a") délul Arpalik a card inaltime maxima e de 143m, cobera catre
N. In valea Derinea.

www.dacoromanica.ro
96

lul Distrail continua axe N. délul Baspunar-Sirti. Acest del cu o inaltime maxima
de 1721n trimete dou6 ramurY catre N., despartite intre ele prin valea Beilic-Ceair :
Ramura Estica pòrta numirea de b") Ceatal-Orman, peste care trece soseua Ostrov-
Cuzgun, de unde incepe a se numi catre N. Délul Hasan-Orinan, ce are maximum de Mal-
time la punctul Caranlic cotat 136m, cob6ra catre N.-E. Ong la comuna Beilic in panta
f6rte dulce si desparte valea Beilic la V. numit i Curu-Orman, de valea Derinea (la E.).
Ramura de la Vestul vair Beilicul se intinde pe la N. comunir Ghiuvegea intre acesta
coInun i Curu-Orman sub numele de c") Mezarlik-Bair, are o inaltime de 143m, padurea
Muzaisi-Orman ir acoperä partea Sudica ; acest del se intinde catre N.-V. pe la peidurea
Duan-Chid-Or»2an, desparte valea bältri Iortmac de valea Casla-Punar si Ghenciu, lar la
movila lortmac cotata 140'n la S. satulur Casla, se intinde catre N. de-alungul tärmulu" Estic
al laculur Oltina la V. si valea Curu-Orman la E., cu numirile de délul deasupra Mad cu
inaltime de 147m la Movila Stanciu, apor délul de la Merkez cu Movila Epura,s (143m), In co-
muna Oltina se léga la Movila Oltina (132"') cu délul Ciacal, in fine, ramura ce limitéza
albia Dunarer numita Mill Macuc (Malt de 140m) la punctul Oltina, délul Calburgina (cu movila
Calburgina, 16")), iar prin délul Tuna-Orman se terming intre Dunäre si lacul MArleanul.
Lungimea ramurer Estice este de 10 km., iar a celer de V. de 24 km.
Mar face parte din grupul délurilor dintre Canara-Ceair i Enisemli-Ceair, Inca unele
ramificatiunr nordice ale délurilor bulgare, care gasesc sfarsitul in partea sudica a
Dobrogieï, ast-fel :
Dermen Sara la E. \TM Caralmus-Uzum-Culac la E. de piatra 17 ; el se terming
In forma ascutitä la S. satulur Dobrornir din del ; are o lungime in Dobrogia numar de
2' a km. iar inaltimea de 175m.
Ceva mar lung este délul Irasli-Bair, care care N. perta numirea de Techechid-
Bair i in fine Sitma-Bair ; el se intinde de la S. la N., desparte valea Iucari-Mahale-
Ceair (la V) a comunir Dobromir, de valea Macmedi-Culac (la E) a satulur Techechior;
catre N. se sfirsesce in valea Teche-chior, care '1 desparte de Mezarlik-Bair. Lungimea
intregulur del de la frontiera pan in valea Techechid este de 7 km., iar inaltimea maxima
de 196m, ramura ce trimete la V., intre Dobromirul din vale s't cel din del este padur6sa
si se numesce Gheorgheni-Orman-Bair, tärmuresce la E. valea lucarl-Mahale-Ceair.
Ca ultim del pe frontiera in portiunea ce ne preocupg, este cel coprins intre valea
Macmedi-Culac la V., Gheren-Ceair i valea Enisemli la E , adica intre Techechid la V.,
Enisemli i Azarlik la E , se numesce Délul Azarlik, are maximul inaltimer la pundul
Azarlik II, 186m, (la V. comunir cu acest nume) cobera lin catre N. la confluenta väilor
Teche-Chior-Ceair cu Gheren-Ceair la Giumna-Cismea. Délul e tdiat pe la N. de soseua
Techechior-Enisemli pe la punctul Azarlik I, cotat 171m. Lungimea délului Azarlik este de
5' 2 km.
V. Grupul de délurt coprins intre valea Beilicul ci valea Urluia.
Cum acestä, vale in partea sudica taie frontiera in 3 puncte, vom sub-divide masivul
deluros in 4 sectiunr, dupa, cum sunt si väile intre care sunt coprinse.
a) Délurile de pe frontierd coprinse intre Cerkez-Chid la rlisiirit jsi va lea Armutlia la
apus, acest grup este format de ramificatiile Nordice ale until' singur del.
Délul Docuzad, ce se intinde de la V. (Armutlia) catre E. (Cerchez-Chior) paralel
cu frontiera ; el este taiat in douò partr aprepe egale de la N. la S., prin valea Docuzad.
In general inaltimea acestur del este coprinsä, intre 190-200m, iar lungimea de aprepe
10 km.; ramura de E. ce acest del trimete catre N., si care desparte valea Docuzad de
vaile Sarapcea, Calfa si C.erchez-Chior se numesce a) Délul Mora, cobera incet &are N.
spre satul Cialmargea, unde se terming prin délul Makod-Mezarlik.
Ingltimea maxima a acestur del este de 193'n intre Calfa-Chior si Docuzacr, pe unde
trece drumul ce unesce aceste douè sate. Lungimea sa de la frontiera este de 10 km.
Ramura apusana ce délul Docuzad trimete catre N., intre valea Docuzad si Armutlia
se numesce b) Mal Demircea si se terming care N. V. in valea Demircea la satul cu
acela§ nume ; inaltimea lur este coprinsa intre 193-171m.

www.dacoromanica.ro
 97

b) &Yurile de pe frontierd intre valea Armutlia ,ci Hairam-ICia.

1.8. Delul Hairam-chiot, care se intinde de la N.-VS.-E in lungul frontiereT trasata
chiar pe culmea acestuT (161, are inaltimea maxima de 196'n la S. V. de comuna Hairam-
chioT, el trimete o ramura acoperita in parte cu pad urT catre N. E., numita a) Coroclek-
Bair ce se termina la E. de Hairamchior prin inaltimr de 137m. Lungimea déluluT Hairam-
chioT este de 7 km., inaltimea pe frontiera r6mane apriipe aceea,§T, numaT catre E. cobéra
u§or in valea Armutlia §i Demircea.
c) Délurile coprinse intre vti ile Sevendiculue, Skenderulue, Demircea la E., Hairamchia
la S., Iaram-Culac la N. ,si frontiera coprinsd entre piatra 19 ,si valea Hairamchiot la V.
19. Din délul Acciaisletc, ce merge prin Bulgaria paralel cu frontiera de la N. V-S. E.,
intre satul Hasancea (Bulgaria) §i valea HairamchioT, se ramifica la punctul Calaigi, cotat
195m, unde se afla §i piatra 21, catre E. a) délul Calaigi, care tarmuresce la S. valea
HairamchioT Ora la confluenta eT cu Demircea. Din acest dél se intinde catre N. V. in
lungul frontiereT a') délul Tiulia-Babalcic, a caruT inaltime de 195m la movila larcim-luk
este egala Cu acea a CalaigiuluT ; ramificatiile acestul (161 se intind catre N. spre satul
Sevendic purtdnd numele satulue §i desparte valea Cogea-Ceair de valea SevendiculuT, o
ramura desparte valea Iaram-Culac de valea Cogea-Ceair.
d) Délurile cart despart valea Beilicul de valea Urluia.
20. NM Ghiol-Punar se intinde in forma und arc de cerc de la S. V. catre N. E.
intre Azarlak, Eni§emli (valea Eni§emli) §i Nargilar (valea Urluia numita ad Ghiol-Punar).
Maximum de inaltime a acestuT dél este la punctul Iarelm-Baca 196m, unde se afla §i piatra
No. 19; catre N. descresce, ast-fel la punctul Cd zdlmet este 192'n (la E. de Eni§emli) la
Dermen-Iuiuk 187m (la N. de Eni§emli), lar la Efil-luiuk (spre V. de satul Ghiolpunar) 183m,
cob6r5. catre E. Intre Nargilar §i Ghiolpunar pang la 100'n. Lungimea acestuT dél este de
7 km. Padurea Suld-Orman acopera valea ce pornesce de la piatra 1.9 care V., spre
Azarlik. Care S. E., acest &I frimete ramura a) Cora-Peletli, lar spre N. V. ramura b)
Ghiol-Ghelic-Bair ce se Mande pa',na la N. de satul Nastradin, despartind valea acestuT sat
de valea Gheren-Ceair ; ea are la punctul Dermen-Iuiuk inaltimea de 187m, cob6ra pana
la cota 150m catre N. V.
Ramura principa16, ce délul Ghiol-Punar trimete catre N. este c) délul Mulver-
Acceuci, care pornesce de la punctul Esil-Iuiuk (cotat 1831"). Acest dél se intinde care N.
pe la Movila Ismail-Iuk (cotata 184) prin padurea Ceatal-Orman, pe la movila Buiuicid (cotata
1.83); de la punctul cotat 181., a§ezat pe .;>oséua Cuzgun-Medgidia délul catre N. se numesce
Echie-luiuk-Alceac, iar la E. de satul Bak-cuiusu se continua care N.-V. cu numirea de
délul Chior-Cuiusu, de la Aliman se numesce délul Marleanu i in fine de la comuna
Marleanu, Mill Zbreia tarmuresce albia fluviuluT prin dou6 ramificatiunr Md gura Dragaicie
(cotata 106) la V. §i Movila Comora (cotata 115m) la E., se termina in fata ostrovuluT Hozun-Ada.
Pe clina apusana a acestur dél sunt a§ezate satele Bazarghian, Cara-amat, Cuzgun
(comuna Urbana), Demircea, Bak-cuiusu §i Marleanu, iar pe cea resariteana Kerim-Cuiusu,
Urluia, PolukcI §i Aliman. .

Lungimea totall a acesteT ramurr de la punctul Esil-Iuiuk 'Ana la Dunare este de

25 km., din care jumatate acoperita cu padurea Ceatal-Orman, ce se intinde intre Cara-amat
§i Urluia catre N. 'Ana la Bak-cuiusu §i Polukci. Panta generala de la S. la N. este de
0m,003 pe metru.
Ramurile ce acest (161 trimite care V., sunt :
Mill Cara-amat Bair, desparte valea Nastradin §i Gheren-Ceair la S., de valea
Migeleti §i DtidUtllik-Cuci-ciu-alcea la N., se intinde pana la satul Bazarghian in valea
Derinea-Ceair. Maximum de ing,ltime 11 are in punctul Tage-Iuiuk, 178m (la N. SatuluT
Nastradin).
NM Cuzgun desparte Valle Migeleti §i Dadatllic-Cuci-ciu-alcea la S. de Ceair-Orman
§i Iort-Culac la N.; délul lasa catre N. satul Cara-amat, se indrépta spre N.-V. 'Ana la
comuna urbana Cuzgun. Are maximum de inaltime 188m ihtre Cara-amat §i Cuzgun.
Délul Caraula intre Cuzgun la S. §i Demircea la N., se intinde catre V. in forma.

71890 13

www.dacoromanica.ro
98

de triunghiii märginit de vaile Derinea la S.-V., Beilicul la N.-V., valea Demircer la N.

Are cea mai mare indltime 173m la pttnctul Caraula spre V. de Cuzgun 0 Demircea.
Délul Demircea se intinde care N.-V intre Cuzgun 0 Bak-cuiusu, desparte valea
Demircea de väile Bak-cuiusu 0 Marleanu ; acest dél tärmuresce la S.-E. lacul Marleanul
0 mica balta Beilicul. Inaltimea scade de la 181m pana la 126m in apropierea laculur, catre
care colAra in panta dulce.
NM Chior-cuiusu desparte valea Bak-cuiusu de valea Orman, el se sfar.$esce catre
V. in valea Marleanu, care il desparte de délul Demirce.
Intre valea satuluI Marleanu 0 valea ce se deschide la Dunare, Carasan, se afla
Mdgura Drtigaicit cu o inaltime de 108m, cob6r5, in pante repeOr in t6te directiunile afara
de S.-E., unde se léga cu délul Zbreia.
Ramificatiile Estice sunt :
f) Délul Curualceac-Bair, care desparte valea Cuuiu-Culac de valea satelor Nargilar
0 Kerim-Cuiusu (in general Urluia), se intinde catre N. pana la satul Urluia, unde cob6ra
In pante duld. Inaltimea maxima este de 150m.
g') Délul Caraaci-Akea desparte valea Nastradin-Culac de Cara-Cialik-Culac, cob6rd,
lin cätre N.-E in valea Baldarnac-Ceair catre ruinele satului Dedebali.
Din pädurea de la E. satulur Bak-cuiusu, se indrépta de la S.-V. cdtre N.-E printre
vaile Polukci la E. 0 Tiutiuluk-Ceair la V:
le) Délul Uzun-Culac-Bair, care catre N. se numesce délul Polukci. Padurea lasi-Orinan
11 acoperä ; acest dél cobdrä wor &Are N. in balta Sarpu la S. de satul Allman.
Ultima ramiflcatie i') délul Catita, se intinde de la S.- V cdtre N.-E. intre satul Ali-
man la S. 0 valea Catita la N., cobára lin in tärmul Vestic al laculul Vederosa, iar catre
N.-V. movila Comora forméza un promontoriu intre Dunäre 0 lac.
Drumurile ce urea aceste déluri, pentru a pune in comunicatie satele din valea
Beilicul cu acele din valea Urluia sunt :
En*mli-Ghiolpunar.
Eni5emli-Nargilar 0 Kerim-cuiusu.
Nastradi n-Kerim-cui usu.
Nastradin-Urluia.
Bazarghian-Cara-amat-Url uia.
Soséua Cuzgun-Medgidia.
Cuzgun 0 Demircea la Bak-cuiusu-Polukci.
Marleanu-Aliman 0
Marleanu-Rwva.
Din studiul hipsometric al Sudului Dobrogiei am vazut, ca in partea S.-E. coprinsä
intre valea Urluia pdha la trecerea el peste frontiera, prin secundara sa vale Cerchez-
Kior la V., Dunarea 0 valea Carasu la N., Marea Négra la E. 0 frontiera la S., diferitele
ramificatiuni ale délurilor ce vin din Bulgaria, nu urméza care N. fara intrerupere, a$,a
cum s'a vazut in partea pang acum studiata, ci sunt curmate pe la jumatatea lor de o
vale fárte mare, Borungea.
Pe de alta parte, daca am tine séma de unja de despartire a apelor, am vedea ca
pe versantul pontic, terenul nu ne infati§éza nisce déluri continue, ci mai mult o serie de
movile, unele legate aparent intre ele, iar altele fara nici o legatura, cele maI multe din
aceste movile sunt artificiale.
Ma este tot litoralul Marir intre Constanta 0 Mangalia.
Pentru studiul rational al terenului din Sud-Estul Dobrogiei 0 .tin8nd séma de con-
sideratiunile hipsometrice, l'am impartit pentru orografie in treI:
Partea coprinsei intre frontierd fi curmeitura Borungea;
Délurile de la N. curmeiturti Borungea pdnei la Dunetre fi Carasu, 0
Versantul Pontic de la linia despecrfitdre a apelor kind la 16rmul Mira.

www.dacoromanica.ro
 99

VI. Délurile de la &dui väi Borungea sunt ramificatiunile Nordice ale Balcanuld ;
ele se continua catre N. de acesta vale spre Dunare i valea Carasu.
Intre valea Demircea, Schender i Sevendic la V., valea prelungitä DerechioI, CasleI-
AlibeI-chioI i Afighinea, se intinde o culme de del care incepend de la frontiera :
Délul Derechiot, ce trece peste frontiera inconjurand piatra No. 26; are maximum
de inaltime la punctul Bali-Iuk 182m; care N. E. acest dél se continua prin
Aceste douè délurI se prelungesc catre N. V., despatind cele dale' vài Demircea de
Aflghinea prin a) délul Alibichia la E, b) Bair Mezarlik i c) Mainuzll-Bair la V. Inalti-
mea lor este de 187m la E. de satul CerkezchioI i cobóra in panta dulce care E. $i V.
pang la cota 150m, in vane Calfa-Chioi i Cerkez-Chioi la V., Cala, Alibei-Chioi si DerechioI
la E. Care N, délul se numesce Sard-Bair cu o ramura vestica, d) Mezarlik-Bair pe MO,
satul Calfa-Chioi, e) Coru-Bair 'nalt de 168m desparte valea Sarapcea de Afighinea. Corit-Bair
la punctul (cotat 178m) se bifurca prin valea Cracic-Ceair ; ramura Vestica,
se numesce a') délul Schender, desparte valea Schender la V. de Cracic-Ceair la E., el
se termina in valea Borungea prin Turla-Bair Cara-Pelielir, ce cobor pan la cota
50m cu o panta f6rte linä catre N.
b') Ramura Estica se numesce délul Bairain-dede, desparte valea Cracic-Ceair la V. de
Afighinea la E. Maximum sí de inaltime este de 180'n la Cogea-Iuiuk, cob6ra pang, la
176m la Movila Ciald-Perde, de unde incepe a se numi délul Ciald-Perde 0 in fine prin
douè déluri, unul &are V. a") Turla-Mezarldk-Bair, cel d'al doilea catre E, b") Cisme-Bair
cu délul Topasler, se terming intre satele Borungea i Bek.ter.
Lungimea intregeI ramificatiunI de la frontiera pan la valea Borungea este de 30 km.
panta este de aprópe 0m,003 pe metru.
Drumurile earl( urc culmea acesteI ramurr sunt : drumul Schender-Bairam-dede,
drumurile Demircea i Cial-Margea la Bairam-dede, Cial-Margea la Cazalmurat, Calfa-
Chioi la Kazil-Murat, Mamuzli-Cavaclar, Cerkez-Chio i DerechioI la Caraomer.
Delicrile Caraomer i Alibi-Chioi continua catre N.-E. ramificatiile Balcanuld. Aceste
délurI trimet catre N:
NM Mezarlik ce desparte valea Afighinea la V. de Merdeven-Ceair la E. In
dreptul satulul Ba$-Punar primesce numele satului 0 se termina la Bekter. Délul Ba,spunar
trimete care N.-E. ramura a') Bairam-dede-Bair intre satele Terzi-Veli si Kazal-Murat.
Délurile Caraomer i Alibichiot vin de peste frontiera. Ele ail o lungime de 9 km., iar
de la ruinele satuluI AlibichioI incepe a se numi Délul Mezarlik ; 'Ana la valea Borungea
are o lungime de 17 km. $i cob6ra in panta f6rte dulce care N. La Kaza-Murat, converg
drumurile ce urea culmea acesteY ramurl, maI insemnat este drumul Bairam-dede la
Ghiuvenli. Ca inaltime maxima- este punctul Kazetl-Murat 165m. Acesta ramura de délurI
se maI numesce i Ghiuvenli-Bair.
DOW Merdevenli-Bair desparte valea Merdeven-Ceair de Mangaci-Ceair. Are maxi-
mum de inaltime 141m, intre Cavalclar i Kazal-Murat. Acest del este ramificatia Estica
a celuI precedent.
Délul Caraomer a caruia indltime la frontiera este de 180m, descresee cu cat Main-
téza care N.-E., ast-Idl ea la N. de comuna Caraomer gasim inaltimea de 152m la punctul
Ghiuvenli II, lar maI care Est la Délul Cara-Iuiuk, 131m, la Azaplar 120m; panta sub
care cobóra este dar de 0m,003 pe metru; lungimea luï de la frontiera (pichetul 35) pana
la Azaplar fiind de 20 km.
Din délul Cara-Iuiuk se intinde care N.-V. intre Mangaci-Ceair la V. $i Buiuk-Dere
la E. c) délul Bair-Carasuluk, din care se ramifica, catre N.-V. ramura a') Culac-Bair intre
MangacI (la V.) $i Sofular (la E.); catre N.-E, ramura Ir) intre Casakci $i En-
ghez. Délul Carasuluk are 15 km. lungime si cobóra de la S. la N. de la cota 130m pang
la 100m. Culmea icestuI del este urcata de drumul Ghiuvenli-Mustafaca la Azaplar. Intre
.Azaplar i Carachior, délul Caraomer se continua prin d) Arta-Burum, care la punctul
lasi-Iuk are 117m inältime; ramificatia ce acest del trimete cAtre N.-V. desparte valea Bu-
iuk-Dere i Enghez de valea Kiivan-Alceak i Cealik-Cum-Ceair.

www.dacoromanica.ro
I00

Acesta ramura se numesce a') délul Tatar-Bair §i 1/) Edilchioi-Tepe la N.; pe clina sa
apusana sunt satele : Mustafaca, Erebiler, Enghez, Casakci, Sofular; pe cea rasariténá,:
CarachioY, Amzacea 0 Edilchioi. Acest del se terming, la Ciobanisa, Agemler 0 Osmancea la N.
Lungimea déluluT este de 1.3 km., iar inältimea maxima de 125m la Ciatal-Iuk.
c') Délul Cogea-Sdrti-Bair represinta ultima ramificatie rasariténa a déluld Arta-Burum
spre E. de satul Carachia Inaltimea sa este de 100m 0 trimet catre N.-V. a") délul Am-
zacea ce desparte valea Kiivan-Alceac de Sanar-Dere 0 Amzacea-Dere. Pe culmea délu-
lult trece drumul Medgidie-Mangalia intre Amzacea §i. Gheringik.
VII. La Nordul Oa' Borungea, terenul se infati§aza ca un platoil intins pan In valea
Carasuld, taiat de la N.-V. atre S.-E. de trer vaT marl': Diordumgi-Orman, Caramancea
0 Pe§tera.
Centrul acestuT platoti, cu inclinare de la V. la E., este ocupat de dou6 sate impor-
tante: Büiuk-Biulbiul 0 Copadin, 2 puncte de incruci§are a drumurilor cal radiaza de
la Medgidia catre Bairam-dede (S.-V.) 0 Mangalia (S.-E.). Cdmpiile Nakiac 0 Sulma-Patla-
gean dintre Copadin 0 Büiuk-Biulbiul represinta partea cea mal plana a acestuf platoti.
Délurile carI despart cele 3 vaT principale carI se deschid spre Dunare sunt:
Intre valea Urluia la V., Enigea (Muuruazliki) 0 Kioseler la Est:
23. La N. satului" Borungea se intinde délul Mezarlilc-Borungea-Bair cu o inaltime de
164111, la movila Borungea 1§ï trimete ramificatiunile sale in patru directiI: a) Care E.
Cene-Bair intre Cesme-Culac la N., valea Urluia la V. 0 Borungea la S., acesta ramura
silesce valea Urluia a descrie la satul Ghiol-Punar un arc care V.; pantele sale sunt aco-
perite Cu padurI; catre S. b) Havale-Canara-Bair pe la V. de satul Borungea; el este o
prelungire a ramificatid sudice Tusla-Bair. Pantele sale rasaritene sunt acoperite cu pa-
durea Borungea ce se intinde pan in sat. Care E. ramura c) Muuruazliki-Bair, continua
catre E. §irul de délurI earl' forméza pantele apusene ale platouluI de la Nalciac; catre
N. este ramura principala, care prin a) Curu-Giugiuk-Bair se léga cu Adam-Clisetarifi-Bair,
del ce are 150m inaltime, se intinde intre Adam-Clise (la V.) 0 Enige (la E.). Aci ramura
se bifurca in ramura Estica intre vaile Enige-Alceak 0. Curu-Cula (la V.), Diordiungi-Or-
man 0 Arabagi (la E.). Acesta ramura p6rta numirea de a") Coru-Bair, Giatri-Bair §i in
fine délul Arabagi acoperit cu padurI 0 taiat de §oseua Cuzgun-Medgidia. Inaltimea ra-
mureT estice cob6ra de la 1.50m la 136m pan. la 100m 0 se terming la satul Arabagi. b")
Ramura Vestica pornesce din dreptul satuluT Adam-Clise al ceírul nume pdrtd, trece pe la
monumentul facut cunoscut lumil adY de eruditul nostru archeolog, D-1 Gr. G. Tocilescu,
aci are inaltimea de 158m.
Ajunsa la satul Iusufunar, imprumuta numele satuluï, cob6ra la 156m inaltime, este
traversata de §oseua Cuzgun-Medgidia; spre N. de Tala§man se numesce Talaman-Bair
ce are 155m inaltime afara de movila isolatg, Talapnan, unde inaltimea se ridica la 173m.
Catre N. de movila Tala§man, délul desparte apele laculuI Vederosa de acele ale Baciuluf,
délul Diuc tarmuresce pe cel d'intiiti la E., iar délul paduros Mustana pe cel d'al doilea
la V., ele se unesc la movila Vlahchioï (cotata 155m), de unde se continua catre N. prin
délul Germeli pana in lacul Vederosa. Ramura Estica e lunga de 12 km., pe cand cea de
Apus de 20 km. Pe culmea acesteI din urma ramurf merge drumul VlahchioT-Talasman-
Adam-Clise-Borungea, iar pe cea de E., drumul de la Arabagi la Borungea.
Délul Muuruazliki-Bair, continua care E. dupa cum am v61ut, délul Borungea pe
care 'I léga Cu:
b') Délul Kiosseler, acest del se intinde la N. satulur cu acela§ nume, catre N. 0 desparte
valea Enigea la V. de Buiuceral-Ceair 0 Cinghinea-Orman-Ceair la E. Inaltimea déluluI
la S. este de 158m la punctul Suat-Iuk, de 159m la Movila Cherneï §i de 156m la punctul
Kiosseler, ramura a") Erghinanlik o trimete catre N.-E., iar b") Chior-Cu-Bair catre N.; ea
se continua pe la E. satuluI Enigea 0 se terming in valea Diordiungi-Orman, c') Délul
Iomer-Bei-Iutlu continua catre E. culmea de délurI de la N. vaiT Borungea intre Kiosseler
0. Caugagi; din el se ramifica la S. a") Kiuciuk-Cesme-Bair catre satul Kiosseler, b") Kezlen-
Sidi spre Carabaca, c") Canen-Gurse spre Caugagi.

www.dacoromanica.ro
 101.

Inaltimea clélulul Iomer-Bet-Iutlu, este de 150m, cobera care S. 'Ana la cota 100m, lar
atre E. in panta mar dulce spre punctul Copadin-Vest (135m cotat). Spre N. si paralel cu
Iomer-Bei-Iutlu se intinde délul putin pronuntat d') Sari-Iuk-Bair, care trimete catre N.
ramificatiile ce despart intre ele secundarele \Air Diordungi-Orman, acestea sunt : intre
valea Cinghinea-Orman-Ceair la V. si Iasi-Ceair la E., délul a") Siqustarifi-Bair, care in
dreptul satuluI Cokargea se numesce 0 in fine DOW Diordingi-Orinan.
Maximum de indltime a acesteI ramurI este de 142m la Movila Cokargea; din Susustarifi-
Bair se ramificó, care N.-V. a'") Cinghinea-Orman-Bair, ce desparte valea Cinghinea-Orman-
Ceair de Ceatirik-Ceair.
Intre valea Iasi-Ceair (la V) si Curt-Culac (la E.) se intinde délul e') Orta-Burun-Bair,
care care N. se indeie pentru a inconjura valea satuluI Cokargea, i Ora numirea de
Buiuk-Mezarlik-Bair.
Intre valea Curt-Culac i acea a satuluI Caceamac se intind douè délurI: ) Caceamac-
Orman-Bair la V. si Iutluk-Bair la E. Ail maximul de indltime la movila Cogea-Iuk 147m.
Spre N. de satul Caceamac, délul Cara-dede-Bair forméza pantele Nordice ale pla-
touluI Nalciac.
Délul Cara-dede-Bair, desparte douè vaI principale: Diordumgi-Ceair de valea Pesterif;
inaltimea WI este de 147m maximum, iar directia de la S.-E. catre N.-V.; o ramurd a acestuI
del numita la movila Idrita a") Merea-Bair-Cara-Iuiwk, se intinde care N. pana la satul
Idris-Cuiusu.
La Movila Idrita, délul Cara-dede-Bair se bifurca : ramura de N.-V. intre vale Dior-
dumgi i Caramancea, lar cea N.-E. intre Caramancea i Valea PesteriI.
Ramura de N.-V. se numesce (taut Caramancea, este urcat de soséua Cuzgun-Med-
gidia, unde are maximum de inaltime 148"' la Piribei-Iuiuk, acest del desparte valea prin-
cipald a CaramanceI (la E.) de secundara acesteia Uzum-Ceair sad Kior-Curu-Ceair; inal-
timea lu1 coberä la 133m, 100m pana la 50m
Care N.-V., Délul Piribei desparte valea Diordumgi-Orman de secundara sa Cesme-
Culac i Calfa, acest del se intinde de la ruinele Sapunar, unde inaltimea luI este de 148m,
pang. la cota 100 la confluenta \Tailor.
h) Délul Canti (1511 continua cdtre N.-V. culmea déluluI principal, din el se ramifica.
spre N. a") Kireslik-Bair, intre vaile Kireslik-Culac Kior-Curu-Ceair.
La N. satuld Mulciova, i) délul Cisme in loc de a miegwa in inaltime, din contra
are la punctul Mukiova-Ianetr-Iuiuk 1641" inaltime. Pe aci 11 taie soseua Cuzgun-Medgidia.
Délul Cesme se ramified spre N. in délul paduros numit a") Ciocan pe la satul Ara-
bagi i de-alungul VermuluI Estic al laculuI Baciti, se numesce délul Baciului, o ramurd din
Movila Arnelutuluf (cotata 137m), tdrmuresce la V. valea Ciairu-din-mijloc Ora la Rasova,
ea se numesce b") délul Malagenilor (133m). Délurile Ciocan, Baciul i Malagenilor despart
valea Diordumgi de valea Ciocanulur, care spre N. se numesce Ceairu-din-mijloc.
Ramura N.-E. a déluluI Cesme se numesce c") délul Mamele ci Jocuj-Bair, are 158'"
indltime i trimete &are N. douä, ramurl : a") (taut Grindu-Mare intre valea Ceairu-din-
mijloc i valea Saianadoice ; b") délul Ormanul-Lung i Délul-Mare ce se intind de la mo-
vila Sapata (cotata 1541 pang, la Dunare la Rasova. Aceste dou6 din urma délurI despart
valea Saianadoice (la V.) de Caramancea (la E.). d') Ramura de E. intre Caramancea
Pestera se numesce délul Petera, este taiat de soseua Cuzgun-Medgidia; acest del tarmu-
resce la V. lacul Cochirlen1 sub numirea de Geam-Paisa. Délul Petera cobera care N.-V.
In panta ferte lina 'Yana aprepe de Dundre, unde se terminá printr'o serie de movile iso-
late una de alta.
D'asupra satuluI Copadin, j) délul Copadin forméza pantele meridionale ale platoulur
Nalciac. Délul Copadin are 134m inältime, el inconjurd pe la E. ca un arc de cerc satul
cresce in inältime cdtre S., unde se prelungesce prin délul Arabi-Akiala intre Valle
Besaul la V. si Arabi-Alciala la E. Inaltimea acestur din urmd este 13711' la punctul Copadin.
k) Intre Copadin i Kiiciuk-Biulbiul se intinde délul Bair-Biulbiul-Kiiciuk cu indlti-
mea de 130' la punctul Kikiuk-Biutbiut El trimite care S. Bair-Ciobanisa pang la satul

www.dacoromanica.ro
102

Ciobanisa, iar intre acesta si Sofular, délul Kedreanu, 1') catre S.-V. délul Arabi Iuk-Bair
(137m la movila Arabi-Mick) prelungit sub numele de Uzun-Bair(1.30"1 la Caugagi E.) Car a-
Oba-Bair (123"), Sirti-Caia-Bair (107'") si Cabula-Bair (103") se terming in valea Borungea
Ja satele Caugagi, Besaul si Merdevenli-Punar.
in') La N. de platoul Nalciac, délul Tanai-Teiubesi se intinde 'Ana la satul Mamut-
Cuiusu ; el desparte valea Cesme-Culac (la V.) de valea Derin-Alceac (la E.).
Délurile Caradede-Bair, Accergea-Bair (inaltime 155" la Acargea-Iuk), Ciacal-Bair 0
Petera-Bair se prelungesc de la S.-E. cb,"tre N.-V. si despart vaile Pestera, Chioi-Deresi, si
Derin-Alceac (la V.) de vaile Cazalgik-Dere, Ciacal-Dere, Akargea-Dere, Dautlar-Baiuk-Dere
si Dikili-Tas-Dere (la E.) Acest dél se termina la gura PesteriT, la satul nog format Pestera.
Délul Bel-Aslan-Bair (inaltime 127" la movila Kficiuk-Biulbiul-Nord), desparte vaile
secundare Dikili-Tasdere (la V.) de Bei-Aslan-Culac-Dautlar. Délul Bei-Aslan-Bair se pre-
lungesce catre N.-V. sub numele de Acargea-Bair, despärtind vaile Ciacal-Dere, Acargea-Dere,
Dautlar-Buiuk-dere si Bei-Aslan Culac-Dautlar (la V.) de vaile Perdea-Dere, Vaivasin-dere,
Dautlar-Dere si Oclagi-Culac. Acest (161 se intincle pana la confluenta celor dou '6 val Ciacal-
Dere si Perdea-Dere.
Intre satele Kaciuk-Biulbiul si Rosian, délul Orcen-Bair desparte platoul Nalciac
de , iclina-Patlagian.
La N.-V. de Biiiuk-Biulbiul se intinde g') délul Biiiuk-Biztlbiul-Bair, care se léga care
N. cu délul de la Murfat (inalt 129").
Ramura Orcen-Mezarlik prelungita catre N.-V. cu Odagi-Bair (limit 127" la Idris-
Kernos), desparte .vaile Dautlar-Dere si Odae-Culac la V. de vaile Buiuk-Dere si Seid-Kurt-
Culac (la E.).
Din délul de la Murfat pornesc catre N.-V. douè ramurn
Mal Carachioi-Bair (inalt de 127" la Ciatal-Tepe) prelungit prin Vaivasin-Bair, des-
parte valea Vaivasin (la S.) de Ikiugi-Medgidie-Dere la N.
Ramura cea maI lunga desparte valea PesteriI de valea Carasu. Acésta ramura
pornesee maI intal catre N. pang la satul Ende-CarachioY (inaltimea de 132" la Endek-
Tepe 0 131" la Cara-Tepe), aci trimete catre N.-E. délul Caraacic-Bair intre valea
Carasu si Cara-Suluc-derea, are 98" inaltime la Curt-Baba-Iulc, cobdra spre Murfatlar si
Alacap in pantä dulce pana la cota 50".
De la EndecarachioI délul se bifurca, o ramura merge pe la N. si desparte valea
Biringi-Medgidie-Dere (la S.) de valea Carasu, la N. pe pantele acestul dél numit a') Ali-
Bei-Ceair-Bair se afla asezat orasul Medgidie. Inältimea déluld este de 91" la Tabia
Ritséscei, 95" la Tabia Turcéscei, douè puncte asezate la E. si V. de oras
Ramura de la S. van' Biringi-Medgie-Dere se numesce délul b'") Tabia Franluzéscd,
(112" inallime la punctul Endec-Carachiot) 0 desparte acésta vale de Ikingi-Medgidie-
Dere, se prelungesce catre V. prin Congas-Bair (1161, Perdea-Culac-Bair (128"), cu rami-
ficatia sa spre N: a") Cara-Durac-Bair ce tarmuresce la E. valea Ghiaur-Amzali, iar catre
S. acest dél trimete ramurile : Perdea-Bair 'nitre vaile Perdea-Dere la S.-E. si Iuuruk-Dere
la N.-V. ; Gheniz-Bair desparte valea Iuuruk-Dere de Demen-Culac. Amzali-Bair (127's la
Kosu-luk), Uduamet-Bair, Uzum-Amet Cu ramificatia sa spre N. Armutlu-Bair, 0 in fine
délul se prelungesce descresc6nd in inältime (la Movila luI Mo,s-Oprea are 107") catre N.
V. intre Dunare si valea Carasu, unde se termina sub numirea de Tetera-Bair in rami-
ficatiile careia este sapata linia Cernavoda-Pod-Saligny. Catre N. acest dél tarmuresce
valea Carasu, unde pantele sunt escarpate si dentelate.
Spre N. de Biiiuk-Biulbiul délul Culuk-Bair prelungit catre N. prin Kficiuk-Murfat-
Bair, desparte valea Cara-Suluc-Derea la V. de Serpla-Culac si Tatar-Orman-Dere. Délul
cob6ra lin in valea Cara-Cuiusu-Dere printre satele Kiiciuk-Murfat si Murfatlar.
Intre Biiiuk-Biulbiul si Osman-Faca se intinde catre N. délul Mangala-Culac-Bair,
care este taiat de valul luI Traian; acest dél desparte valea Serpla-Culac (la V.) de Mo-
hametcea-Ceair-Dere (la E.); el se termina intre Murfatlar si Omurcea prin 3 mid.' délurT:
a") Orman-Bair, b") Ganara-Bair 0 c") Cisme-Culac-Bair.

www.dacoromanica.ro
 103

r) Spre S. de Osman-Faca Mid Elibechioi-Bair (Malt 108m la movila Elibechio» se pre-

lungesce printre satele Elibechiol la V. 0 Enige-Mahale la E. pana la Osmancea sub nu-
mele de Osmancea-Bair. Partea apusana a déluld Elibechior se me numesce 0 Curu-Bair.
Délul Elibechior desparte vaile Canara-Dere, Sarpci-Dere la V. de Pasa-Conak-Dere,
Osman-Faca-Iol la E.
u') Délul Topraisarf la N. comuniT cu acest nume forméza linia despartit6re a ape-
lor basinulta Pontic, impreuna cu Meragi-Bair délul de la Sudul satuluT Topraisart
Aceste dou'é Mud sunt prelungirea Estica a délurilor Iol-Cari-Bair dintre EdilchioI,
Uzumlar si Cerkez-Iuk-Bair de la Est de Edilchiol. Inaltimea acestor déluri este mica, abia
atinge 1.00m.
Ele despart vaile Uzumlar 0 Pa§a-Conak-Dere la V. de Amzacea-Dere 0 Sanar-Dere
la S. Directia lor este de la S.-V. catre N.-E. Sunt putin pronuntate, mar mult o cAmpie
ce cobbra de la V. catre E. spre Topraisad.
VIII. Versantut pontic este format de ultimile ramificatiunI Estice ale délurilor call
forméza linia despartit6re a apelor, ast-fel din délul Caraormerulut, se lasa catre E. a)
Mezarlik-Bair a c5,ruT inaltime maxima este de 158'" la r5saritul satuluI; acest del trimite
catre S.-E. a') Délul Murfatcea-Cairac, intre Canli-Ciucur 0 DauluchioY. 0 desparte valea
Iurtluc de Cara-Dere. Inaltimea acestuia cob6ra pana la 1.09m. Cea d'a doua ramur'ä b)
Egi-Iuiuk desparte valea Sirti de Tirpan-Dere, acest del se termina intre Valali 0 Acargea
prin Mesarldc-Sirtl, ce are 103m inaltime 0 domina valea satelor.
Dintre satele Kiragi si Azaplar se lasa din délul Coru-Sirti, catre S.-E. Cara-Iuiuk
un del de 130m inaltime la punctul Kiragi I 0 cob6ra intre vaile Tirpan-Dere 0 Casamcea,
Oa, d'asupra satulur Kiragi unde are 104m inaltime.
Intre Azaplar 0 Gheringik se lash,' din Cogea-Sdrtd-Bair délul Kirigi-Iuk, care prin
ramura dintre valea Casamoea 0 valea Viilor, cob6ra catre S.-E. prin inaltimI de 114m
la punctul Copucci, 96m la Asan-Oba-Tepe, pana d'asupra satelor Deleurusi-Nalbant, Sarighiol
0 Acbasi.
0 ramura ce Kirizi-Iuk trimete catre E. printre Copucci 0 Gheringik, desparte lacul
Mangalia de Tatlageac. Acésta ramura se prelungesce 'Ana la Virmul mari'f, formand o
multime de movile isolate, din earl' unele sunt naturale iar altele cladite de mana omu-
lur pentru a servi ca morminte sat" ca puncte de supraveghere, ast-fel avem, incepend
de la V. spre E. Movila Copucci (821, la Estul satuluI, Arpali-Iuk (73) §i Coim-Iuk (64) intre
Ascilar 0 Haidarchior, Cumarova, (65) la E. de Ascilar, Sira-Iuk (63) 0 Badalar (67) la
N.-V. de Mangalia, Kiresli-Iuk (43) pe tèrmul laculd sulfuros Ciucur 0 in fine lantul de
movile ce inconjura ormul Mangalia la N.-V. in forma de arc de cerc.
Intre lacurile Tatlageak 0 Tuzla e) Mal Tauflan-Bair le desparte, iar Dermen-Bair
se intinde intre satul Tuzla 0 Mare in forma de arc de cerc, care inconjura pe la Sud
satul Tuzla.
Panta terenulul intre lacurile Tatlageac 0 Tuzla este de 0m,002 pe metru.
Vom nota de la V. la E. movilele isolate : Gheringik (92) la N.-V. satuluI, Tasli-Iuk
(90), Sard-Iukler (74.) spre N. de Perveli, Cioban-Iuiuk (66), Tatldgeak (63) intre Perveli 0
130iuk-Tatlageak, lassi-Iuiuk (47), Sdnar-Tepe (38m), Baldardn-Iuk (70), Tuzla-Tepe (51m);
intre Tatlageak 0 Tuzla, Dará-Iuiuk (57) la V., Meragi-luk (28) la S. 0 punctul Tuzla
(43m) al déluluI Dermen, la E. de Tuzla.
In fine intre valea laculuT Tuzla, acea a satuld Mohametcea, Carasu, Constanta §i
termul mariT, terenul se las5, pe nesimtite de la S. la N. 0 de la V. la E.
Délurile: f) Cara-Iuk-Tepe (83"), g) Tele graf-Tepesi (68m) 0 h) Denis-Jalasi-Bair sunt
cele maï de notat, restul terenuld este acoperit din distant5, in distanta cu movile isolate.
La Sudul vari deschise de lacul Mangalia, vale care se prelungesce pe la Caceamak
in Bulgaria sunt:
Délul Hoscadin (122m) ce vine pe la piatra No. 28 0 cob6ra &Are N. intre satele
Valali 0 Hosca,din, acest del t6rmuresce la V. valea Akargea-Hoscadin-Popucci.
Délul Sarighiol se intinde intre Sarighiol 0 Cadichiol-Hoscadin, are ca inaltimI

www.dacoromanica.ro
104

movila Sandr-Tepe (102 "); el se prelungesce catre N.-V. prin délul Kiragi, pana la satul
Kiragi, tarmurind pe la S. valea Kiragi. Inältimea acestur dé! ce cob6ra de la S. la N.
este de 106m la S. in movila Sandr-Tepe-Cadichiot si de 103m la movila Ulala pe drumul
dintre Sarighiol i Acargea.
26. Délul Mamuttusta se intinde dealungul OrmuluI Sudic al lacuId Mangalia de la
valea Agilar pana In Mare, el cob6ra de la cota 100, (movila Hagilar-Bakik-luk), catre
E. pana la 37m, (movila Mamuttusta-luk) aflata intre un grup de movile dintre Mangalia
Ilanlik.
Frontiera prin valea Ilanlik cob6ra de la cota 81m (pe movila cu piatra 30) pana la
cota 34'" (pe movila de pe tèrmul Márii cu piatra 31 a frontierel).
In general pe distanta de 55 km. dintre frontiera i valul luI Traian (la 5 km. spre
V. de Constanta), terenul cob6ra de la S. la N. cu o pana f6rte dulce de 0m.002 pe metru.
In directia V.-E., terenul filtre frontiera i Lacul Mangalia, cob6ra catre Mare cu o
pantä de 0m.007 pe metru.
Intre lacul Mangalia i Tatlageak terenul cob6ra in panta de 0'.005 pe metru.
Intre lacul Tatlageak i Tuzla cu o palita de 0m.002 pe metru i in fine intre Tuzla
valul Traian cu o pana* de 0m.004 pe metru.
Cotele pe cósta MariI intre frontiera i Constanta sunt :
34"" la Movila cu piatra 31 a trontierd,
32m la '/2 distant& intre Ilanlic i Mangalia,
22m la Cumarova ;
31"1 In dreptul Tatlageaculur;
28m la capul Tuzla;
43m la Punctul Tuzla;
28m la movila Denis-TOrd fd-Tepe ;
38m la movila Mezarlik-Iuk; I filtre lacul Tuzla i Agige.
35'n la movila Cuiu-Tepe ; j
M' pe délul Denis-Jalasi-Bair la E. de Lazmahale ;
49m pe movila Sûrd-Iuk ;
34m la capul sudic al viilor ;
10m la Constanta (Hotel-Carol).

B. Orografia Dobrogiei de la Nordul väil Carasu.

La Nordul vaiI Carasu, Dobrogia se intinde in forma de peninsula stransa la V. si N.

de Dunare, iar la E. de Marea-Négra.
Acésta peninsula se largesce cu cat inaintéza catre N.; prin constitutia eI geologica
prin directia délurilor, ea este separata de partea de S., cu care se léga printr'un istm al
carul relief nu trece de 70m, coprins filtre valea Constanta prelungita catre V. pana la
5 km. de bariera orasuluI i valea satulur Hasancea, prelungità catre E. de aceasr lungime.
Lärgimea acestuI istm nu trece de 3'/2 km., in lungul valulur de N. al luI Traian.
I. Modul orografic. Inaltimea maxima a terenuld partiI peninsulare dobrogene este la
cota 456m a &luid stancos i acoperit cu padurI numit Piscul 'nalt ci Tutuiat ; de la dansul
terenul cob6ra in pante mal' mult sail mal putin regulate in t6te directiunile.
Vom incepe dar cu descrierea Pisculul 'nalt i Tutuiat, pe care '1 vom considera ca
nodul orografic al peninsuld dobrogene.
El este cel mg mare masiv stancos, ce se intinde intre valea Jipa la N., pana la
valea Crucelarl spre S.
Catre V. acestuI masiv valea Grecilor (afluentele apel Calistrd), valea numita la
Recea i valea Grecilor (afluentele 11 desparte de un masiv tot asa de stAncos
präpästios, dar mal putin inalt, numit débil Pricopanulia prelungit catre S. prin délul Grecilor.

www.dacoromanica.ro
 105

Catre N., Piscul 'nalt si Tutuiat se prelungesce prin delta Pietros, pará in valea JijileT
la V., si a Lunca,vitel la E.
Catre E. isT intinde ramificatia numita délul Gogoncet, pana in pdriul Luncavita, iar
délul Teilor desparte apele Luncaviteï de acele ale riuluT Taita.
Catre S. se prelungesce prin délul Coslug, care la randu-i se ramincä pentru a desparti
apele CalistreT de ale Taita Piscul malt si Tutuiat are o directie de la N. V. catre S. E;
lungimea luT este de 6'!2 km. socotitä de la drumul Luncavita-Gred, pana la origina vaiT
Crucelart
Catre N. panta sa cob6ra cu o inclinare de 0'3.06 pe metru, catre origina vari Jijila,
de unde incepe a se prelungi délul Pietros ; catre S. panta este pe '/2 repede (0.°03 pe
metru) catre délul Coslug ; panta délurilor GogonceI si Teilor se va vedea la descrierea
acestora ; catre V. délul este stâncos si prapdstios, spre valea Grecilor unde valle ascutite
Rahova si Ditcov abia 'sT fac loc prin stand, panta este socotita 0"4 pe metru. Délul este
acoperit cu pädurT de tel si stejart Pe culmea &luid merge drumul comunal de la Ba-
labancea la Luncavita.
II. Nona Micinului. Paralel si la N. V. de Piscul 'nalt si Tutuiat se intind:

,-i..

./ .-

?..--",
! ,,.
'7.,
-
.

,
Fig. EL Muntil Mfteinulul. (Dupft K. F. Peters).

Délurile Pricopanulu'i legate cu precedentul prin mamelonul] 'nalt de 275"', ce desparte

afluentele Jipa nutnit valea Grecilor de valea la Recea. Sub numirea de délurile Prico-
panuluT se inteleg masiviI stancosT coprinsT intre pariul Jijila si valea Grecilor la N. si N E.,
valea la Recea si valea satulur GrecT la E., apa Calistrer la S. i Dundrea la Vest.
Culmea principala pártà numirea de maT sus, are maximum de 'n5.1time in varful
Suluk (3641, intre valea Grecilor la E. si valea Suluku la V. Directiunea culmeT principale
este de la N. V. catre S. E., riguros paralela cursulul JijileT si la E., de orasul Macin,
din care causa se maT numesce si culmea Macinulut Lungimea eT este de 6 km. Pantele
sale Vestice cad prapasti6se in valea Macinulut iar spre N. V. Piscul Dascälittut se cob6rd
catre N. pana in pariul Jijila, tarmurind la V. valea Bostanelor. Catre E., pantele sunt
maT putin repeOT acoperite cu padurT ; pe aci se unesce cu Piscul 'nalt si Tutuiat. Culmea
e tdiata de 2 drumurt carT vin. din valea JijileT in acea a Macinuluï, pe la N. si Sud de
piscul Suluku. Catre N. V. si S. E. se prelungesce prin :
a) Délul Cheia catre N. V. terminat la soséua Mdcin Jijila prin délul Stirtiria (1091;
din délul Cheia se lasa catre N. d) Délul Stubeiutuf pana in Jijila, iar catre S. b') Délul
Vitelarului ce se termina in campia de la N. MacinuluT.
Catre V. de sosétta Macin-Jijila, délul Aganinz tarmuresce garlita Coticerulut Acest
del se termina, in forma de bot catre V. prin Movila Stancesti Ortiga (1101, ce domina,

71800 14

www.dacoromanica.ro
106

terenul mla*tinos al DunäriT Ora la Braila, care N., délul Aganinz, cobera in panta dulce
Pe la Movila Lazar Nadolénu (45m) i Movila lid Mo,s Staicu (30m), tarmurind pe la V.
valea PopeT.
Catre S. E. délul Pricopanulul (Culmea MacinuluT) se prclungesce printre valea
Grecilor la E., ampia Slatina i Dermen-SirtI la V., pang d'asupra satuld Grecl prin
délul Grecilor. Lungimea acestuT del este de 5 km., pantele sale sunt dulcI catre S. *i E., iar
In valea Slatina cobera in panta repede. Inaltimea lur maxima este de 250m.
Despärtit de délul Grecilor prin campia Slatina, clélul Carkaliu (inalt de 90m la Movila
Carkaliu) este isolat in campie intre baltile Iglita la S. *i Carcalin la V.; pe la pòlele sale
räsaritene trece *oseua judetiana Macin-Har*ova.
III. Culmea dintre Jijila fi Luncavita sad culmea Bugeaculut. Piscul 'nalt i l'utuiat se prelun-
gesce care N. V. intre Jijila, balta Jijila, balta LatimeT i garla Latimel la V. *i intre
garla LatimeT, Garla Mare *i Ciulinetu la N. E., rlul Luncavita i afluentele sù Lunch-
viciera la E., prin délurile Pietrosu cu ramificatia sa Estica délul Ottoiu, apoT délul Sevatin,
Mikovulut, Càràrilor, délul cu Monunzent 0 se termina prin culmea Bugeacu la privalul LatimeT,
acolo unde *oseua ce vine din Azaklati, strabatInd mla*tinele, se impreuna cu inaltimile
Dobrogiel.
Mill Pietrosu se intinde in directie de la S.-E., care N.-V., pe o lungime de 4 km.
de la drumul Luncavita-Gred pana la Movila Kitläti (197m), despartind ast-fel valea JijileT
de secundarele sale: Putu-Pope, StancheY i Codrula Inältimea luT maxima este de 300m.
catre S. ; cobera &titre N. V., spre movila Kitlü Cu o panta de 0m.02 pe metru ; catre V.,
cobára repede in valea JijileT, lar &are E., trimete 2 ramificatiunT : a) délul Oltoiu Intre
valea StupineT, Luncavita i valea Ascunsä.
b) Piscul rossu intre valea Stanche i CodruluT, pantele sale in acesta directie sunt
dulcI *i se termin la S. *i N., de balta SatuluT prin inaltimI de 47m *i 41m la Movilele
Mucuca i Codrulta. Délul Pietrosu i ramificatiile sale sunt acoperite cu padurT; pelele
Cu pa*unT. Pe crésta déluluT Oltoiu trece drumul Luncavita-Grecr.
Din piscul KitlauluT se intinde catre N., printre valea GloduluT la V. *i Nevestel-
nite la E, délul Sevatin, care cobera pana in stufari*ul garlif Ciulinetul prin pante ferte
dulcI. Lungimea luT este de 5 km., iar Inaltimea maxima la S. de 88"; o ramura ce acest
del trimete catre N.-E. printre valea NevestelniteT i Putul PopeT se termina d'asupra
satuluT Luncavita prin movila Mare, 'nalta de 82m. Ca o movila isolata délul Milanu se
Intinde cälre N., formal-id un promentoria stances 'nalt de 48's In garla Ciulinetul intre
Luncavita i putul luT Mos Kiriac.
Acest promontoriti are o mare importanta milliard, dominand tot terenul din prejur
pang la GalatT-Isaccea *i peste balta Crapina i Dunare pana la RenT. S'a crezut cum ca,
pe el ar fi existat un lagär roman (Dinogetia GO, sapaturile facute frig pentru a so:Ste piatra
brutd nu dovedesc nimic ; locuitoriT spun ca aci ar fi existat un cardon (pichet) turcesc;
urmele de zidariT ce s'ati gäsit pe acest del sunt moderne.
Délul Mikovulzzi coprins intre valea luT Bran, Jijila la S., valea satuluT VacarenT
GloduluT la N., are o directie S. V-N. E., o lungime de 3'12 km., maximum de inaltime la
Movila Fusei (108m), cobira catre Garla Mare in panta dulce 'Ana la 23m. Pe culmea luT
trece *oseua Jijila-Vacarent Este acoperit cu pa*unT. Prin movilete sapate (102m) se léga
care N. V., cu a) clélul Cäràrilor, coprins Intre valea Nucilor *i a satuluT VacarenI la S.,
balta JijileT la V. *i Garla Mare la N. E.; Inältimea luT cresce de la S. (movilele säpate
102m) catre N. (Déltel Pietros) pana la 162m la rasaritul satuluT Garvan, unde se termina
prin pante repeOT In Garla Mare. Natura stancdsä a acestuI del a facut a se numi délul
Pietrosul. Drumurile VacarenI-Jijila i Garvan-Jiha taie délul Cararilor ; pe la pelele N. E.
trece *oseua VacarenT-Garvan.
Délul cu Monument este continuarea N. V. a délulur Cararilor, incepend de la Garvan ;
acest del se ingustéza intre balta JijileT i Garla LatimeT. Lungimea luI este de 5 km., iar
inaltimea maxima de 87'" la V. satuluT Garvan ; in fine ultima ramificatie este délul
Bugeac (86m inaltime); el se intinde intre Garla LatimeT pana la punctul de debarcare al

www.dacoromanica.ro
 107

corpuluI XIV rusesc In campania din 1877-78 ; peste privalul LatimeI se continua grindul
Ultime insotit de drumul ce duce la Azaclatl In fata Galatilor.
Délul BugeaculuI are o mare importanta militara 9.
IV. Culmea Iu leak sea IsakceT. Sub denumirea generala de Culmea-Isakceï se intelege
irul de délurI ce se intinde de la V. catre E. prin padurea Taitd, despartind apele riulul
Lunca vita precum *i apele basinuluI Nord-Dunarean 2) intre Luncavita i Isakcea, de acele
ale riuluI Taita.
Culmea principala se numesce: délul Teitor, Cadiulul, Coopluï, Bream, Piatra-royie
Nicolitelu ; acesta culme trimete cutre N. 0 S. maI multe ramificatiunI, dupa cum
vom vedea.
Délul Teilor este ramificatia Estica a PisculuI 'nalt i Tutuiat, el pornesce la origina
vaiI Ditcovuld pang la origina \Tailor Luncavita-Mare (care N.) 0 Taita (care S.), 0 e
coprins intre valea Luncavita-Mica i Luncavita-Mare la N., valea Lupulur, Tigancer
Taita la S.; forma luI este acea a unuI arc de cerc putin incovoiat &are N. 0 taiat pe
la mijloc de drumul ce duce din valea TaiteI in acea a Luncaviter, din acest drum se
ramifica chiar de pe culme catre S.-E. in valea Cadiulul un drum care se impreuna catre
S. Cu precedentul la Monastirea Taita.
Lungimea déluluI Teilor este 7 km., directiunea o are de la V. la E.
Inaltimea WI maxima este la V. de 350m, cob6ra Ora la cota 30/im catre N.; pan-
tele catre N. sunt maI repe(lI, despart apele celor douí, Luncavite, pe and cele spre S.
sunt maI putin inclinate i despart intre ele vaile Lupulur, Tigancel i TaiteT; este aco-
perit cu padure de WI carI dat numele.
Délul Cadiuluf. La Estul vailor Luncavita-Mare i Taita, délul CadiuluI se intinde
de la N. la S. pe o lungime de aprelpe 9 km., despartind la S. valea Taita-mica de valea
Taita-Mare i valea CadiuluI, iar catre N. tarmurind malul drept al pariulur Luncavita-
Mare. El se léga catre V. cu délul Teilor, iar &Ire E. cu délul Coco§ulul. Se intinde in
forma de platoll 'nalt de 250m, cu pantele Sudice prelungite printre cele douè Taite Ora
d'asupra monastird Taita i intre valea CadiuluI i Taita de E. Pe culmea acestuY del
merge drumul Tiganca-Taita la Rakel.
Délul CadiuluI este acoperit cu ptidurea Tai(et. Catre N. douä ramurI i0" lasa pantele
lor pang in mlastinele dintre Luncavita i Isaccea.
a) Ramura N. Vestica numitä, Galmele-inyirate desparte valea Turiaculd de acea a
LuncaviteI mari, indreptandu-se maI Intai de la E. catre V. si apd care N. intre valea
Luncavitd j TuriaculuI, sub numirea de délul Galma-Mare cobóra care N., prin pante
putin inclinate spre satul Luncavita pe la Movila Cadiasa (76m) si spre Rakel pe la Movila
luf Moy Toma (92m). Valea Ceairulut desparte aceste dou6 movile, capetele a douò rami-
ficatff neegale ale délulur Galma-Mare.
Délul Galmele-inyirate este format din maI multe mamel6ne, 'nalte de 200 metri, lantuite
de la E. catre V., de aci i numele déluluI acoperit cu padurl ca i délul Galma-Mare.
Lungimea Galmelor-insirate este de 4 km., ca si a Galmer-Mari.
Intre valea TuriaculuI i vale,a, Rece, Galmele-in0rate trimet o ramificatie pe la
monastirea Tikilescr. Valea Monastirel desparte acésta ramura a déluluI in douë. Paniele
cobor lin care N. 0 sunt acoperite cu padurI ce se intind pang In mlmtinele de la S.
laculul Piatra-Calcata.
In fine o ultima ramificatie ce délul Galmele-in0rate trimete catre E., intre Dunare
valea Acik-dere, este délul numit b) Muntele tut Asan, coprins intre valea Rece, mla0i-
nele DunariI la N. 0 valea Acik-dere la S.
Directia principala a acestuI del este de la S. E., care N. V. Inältimea, luI maxima
este in punctele Acik-Tepe (201m) Isakcea (1972n). Pantele sale Estice se prelungesc incet
pang la 10 km. unde forméza la E. de Isakcea importanta positiune de la Eschi-Cale.

') A se vedea campania Ru§ilor in Dobrogia in 1877-78 la partea istorica §i consideratiuni mililare.
2) Basinul Nord-Dunarean este coprins intre Azaclau i Dunavat.

www.dacoromanica.ro
108

Delul pana apr6pe de Isakcea este acoperit Cu padurf. Pe culmea Galmelor-insirate

§i Galma-Mare merge drumul Tiganca-Taita la Rakel.
Data Cocoyulut. Din délul Cadiuluf cob6ra catre E. printre valea Acik-dere i acea
a monastirel Cocosul, clélul care iinpreunei numele monlistirel. El cobórá in pante repeçlf
In \ralea Capacha, de unde incepe a deveni o campie taiata de soséua Tulcea-Isakcea.
Catre S. spre monastire pantele sunt si mal repeçlf, si une mi chiar abrupte. Cota 284"'
ce se ala la 750m spre V. de monastire, o domina cu 200'". Valle Capacha i Cocosul sunt
scobite in pantele rasaritene ale déluluT, pe culmea ca.ruia serpuesce drumul ce duce de
la Monastire la Tiganca-Taita.
Delul Cocosuluf este acoperit cu padurf, la 'Alele sale se intinde o frumósa aun*,
pe care se cultivà Cu mult succes tutunul.
Catre S. V. de monastire se lag din délul Cocosuluf printre valea Taita la V. si
l'arillo. la E. a) clélul Taifa, lung de 7 km. pana d'asupra satuluf Tiganca-Taita. l'anta sub
care cobóra acest del acoperit In intregime cu padurf, este de Or".02 pe metru. Drumul
de la Tiganca-Taita, la Cocosu merge pe culmea, déluluf ; din acest drum se bifurca, chiar
pe culme un altul care duce la móra MonastireI Cocosul.
Delul Taita face legatura intre délul Cocosulur i délul Breazul.
Débil Breazu acoperit cu prtdurl, se incovóie catre N. printre zalea Monastiref Co-
cosul i acea a Viilor Badila, pentru a inc,onjura pe la origina valca Patilla, pe care le
desparte. Inaltimea luf este de 275m ; pe pantele sale rasaritene se intind viile Badila. Peste
culmea luI trece drumul de la viile Badila la M6ra Monastiref Cocosul.
Data Piatra Royie este o continuare catre S. a déluluf Breazu. Acest dél acoperit
Cu padurf, desparte vales. Parlita-Mare de Parlita-Mica. Valea viilor Badila, (N), care cores-
punde vair Parlita,-Mica (S.), desparte acest del de Daza Tugulea i Nicolifelulul. Inaltimea
luf este de 300m, pantele sale sunt repez1 atat catre N. cat i catre S. Drumul de la Viile
Badila in valea Parlita-Mica trece pe séua de 275m inaltime ce desparte Piatra Rosie de
délul Tugulea. Aci se incrucisazä cu un alt drum ce vine din Nicolitelu pentru a da in
valea Parlita-Mare. Langä acest rascruciti de drumurf se afla un castru dreptunghiular
(350/2001, caruia locuitorif 'I zic Cetate. Sapäturf nu s'ati facut aci, pentru a se sci origina
acestuf castru, pus la o trecere insemnata pe délurT din valea Dunarif in a Taitef. Din acest
castru pornea un val numit al NY Traian (a nu se confunda cu valurile din valea Carasu),
val care va fi descris la partea istorica. Póte castrul era sediul legiunef II Herculea.
De la *la despre care am vorbit pornesc catre E. dou6 délurf : Tugulea catre N. E.
Nicolifelul catre S. E.
Délul Tugulea se intinde intre valea Viilor-Badila la V. si valea satuluf Nicolitelu
la E.; catre S. el este strans tntre origina celor douò val, se largesce din ce in ce catre N.
Inaltimea luf la acest gat este de 300m, cohóra in pante repe(jf in campia Capacha. El e
acoperit cu padurf ; pe la p6lele sale apusene trece drumul prin viile BAdila, iar pe c6ma
trece drumul ce duce la Nicolitel.

1
'' -?-. ",..'" l'atat-o- . ,: '-'1(1.**,..rt
..,_ 4'- -
.......
. .... .. ,:- .. .
`,,,-1,..
,...,....,..,...,.d:,,,,I
.-1,....-...,,,,;4.2.
%V 4''`
:7' ' , , - USee ,"?'' i ' '' ''''S

-..7 ,.

.
- 4".
. 01i...;404,,_-_-;,diitgfre2 ."`.. -

Fig. 22. Culmea Isaced.1Dup.1 K. F. Peters).

7. Data Nicolilelu se intinde ca un platal inalt de 300", acoperit cu padurf filtre valea
Parlita-Mica i valea Morilor la S., valea Nicolitelul i Carbunarl la N.; catre S. V., se
continua. marea ramificatie ce desparte apele riurilor Taita si Telita :

www.dacoromanica.ro
 109

a) Délurile Pdrlita j b) Isvorului fac parte din acésta ramificatie.

Care E., se continua prin ramificatia ce desparte apele Dunarit de acele
ale Telit et.
Drumul de la Nicolitel prin valea Carbunart taie platoul Nicolitelulut :pe la S. E.,
pentru a duce la Geaferca rusa. Catre satul Nicolitelul pantele délulut cad repedt, pe cand
catre N.-V., se léga cu délul Piatra-Rosie ce are apr6pe aceastîn,ltime, catre S. V. cu
délul PArlita de aceast mnlime, lar catre E., cu délul Mare iarasr de aceast inaltime.
Délul Mare. Intre valea Carbunart, Nicolitelulut, Viile-óchese i viile Sarica la N.,
care Sud pana in valea Telitet numitä aci Valea Morilor, délul Mare se intinde de la V.,
care E., in forma until arc de cerc intors catre N. pentru a ocoli valea Plopilor ; acésta
nu este de al o ramincatie rasäriténa a platould Nicolitelu, a card inältime de 300 se
mentine i in délul Mare pe o mica distan. Pe t6ta lungimea sa de 10 km., inaltimea
délulut Mare nu scade sub 250m, de cat la c6da Estica spre rasarit de Telita inaltimea
cobóra panä, la 219m. Punctul Telila asedat intre viile Sarica i valea Plopilor are 290m
domina ambele vat si sos6ua Tulcea-Isakcea. Délul mare se continua spre S. E.,
de satul Telita prin délul Armut Conac, ce cob6ra usor in valea Teliter la Posta si Frecater
pänä la 75m inaltime.
Valle Lunga catre S. E. si AdArica spre N. V., tèrmuresc ramificatiile cart despart
Telita de Dunare. Aceste 2 vat in prelungire despärtite printr'o sea de 2 km. lungime
100m altitudine a servit in timpt imemoriall de albie unut brat al Dunarit, ce se scurgea
In lacul Babadag. Pe la pólele Nordice ale délulut Mare trece soséua Tulcea-Isakcea, iar
pe valea Telitet un drum comunal de la Catalot la Frecatel, Posta, Cilicu, Telita peste
délurile Nicolitel, Isvorulut i Boclogea la Geaferca Rusa. Peste culmea délulut de la S. la N.
trec drumurile ce due din valea Tenter, la Nicolitel, la Viile-6chese, prin valea Plopilor,
la viile Sarica (cantonul 24 al soselet Tulcea-Isakcea), de la satul Telita la acelas canton
si in fine pe la pólele Estice, drumul de la Frechtet prin valea Lunga, valea Adanca, la
cantonul 20 al aceleiast sosele.
Wu Mare este tot acoperit cu padurt, afara de micul lumini dinprejurul satulut.
Délul Armut-Conac cu páun i araturt.
Orografia peninsulei Peuce". Daca observam curbele ipsometrice cart inchid valea
riulut Telita Ong. la N.-V. N., de satul Frecatel (valea Lunga), vedem ea acésta vale este
tarmuritä pe drépta i stanga de inaltimt ce tree peste 100 si chiar 200 metri, pe cand
capätul vait «Lunga» o sea numat de 2 km. lungime o desparte de versantul Nord-Du-
narean (Valea adânca).
Condus de ideia, ea probabil un brat (Peuce ?) a curs o data pe aceste 2 vat (Adanca
Lunga) in prelungire dare S. E. in lacul Babadag, de acea denumesc Peuce
partea peninsulara de a(11, de forma une nicovale inclinate de la N. V. catre S. E., coprinsa
intre Valea Adänca, Lunga, cursul riulut Telita la V., lacul Babadag la S. V., lacul Ra-
zelm la S. E. Dunavatul la E., Dunärea i bratul Sf. Gheorghe la N.
In acésta peninsula trebue sa distingem partea de la V. de cea de la Estul soselet
Tulcea-Babadag. In partea Vestica culmea délurilor merge riguros paralelä cu bältile de
la Parches, Somova i Casla, ì ca ramificatiile ce aceste délurt trimet care S. cobóra
cu incetul catre valea TeliteT, pe cAnd catre N. din causa apropierit culmet principale,
pantele cad mat repeg
1.. Délul Comorif are o directie de la N. V-S. E., pe o lungime de 7 km. din fata
Monastiret Saonul, "Ana la origina Vail Lunga, el e taiat in dou6 de soséua Tulcea-Isaccea
intre km. 16 si 19 si tarmuresce pe la N. E. valea Adânca. Inältimea lur maxima este
de 132m la S. de Parkes, aci se desparte valea Ogurlut de AdAnca, ramura ce trimete
catre N. V. se terminä prin movila (64m) in fata monastirit Saonul ; iar catre
N. E., intre Parkes si Somova, despärtind valea Ogurlut de yalea Somovet se intinde rami-
ficatia a) numitä Staca-Mare (inältime de 175m) care cobóra spre gärla Samova prin
délul Stanca-Micd (92m), se termina chiar pe tèrmul drept al gärler.
Délurile Comorif pi Stdnca-Mare sunt aeoperite cu padurt, iar StAnca-Mica cu pasiunt.

www.dacoromanica.ro
110

Mara de soséua nationala mal sunt 3 drumurl earl urea délurile Stanca-Mare si Mica si
léga satele Parkes si Somova. Pe d6lul Comorif merge drumul de la km. 18 la Parkes.
Délurile 2. Pietrosu, 3. Cortel, 4. Coazzma 0 5. Castei nu sunt de cat culmea until' singur
dél intre valea SomoveI si valea la podul Bulgarulut Culmea se tine riguros paralela cu
soséua Somova-Casla pe o lungime de 7 km.; directia acesteI culmI de la V. la E., f6rte
putin inclinata catre S., inaltimea maxima a culmer este de 150m, cob6ra catre N., in pante
repeq..I spre osea; catre S., me lin in valea Telitet .
a) Movila Seipatd este o ramiftcatie S. a délulur Pietrosul, ea are 227m inaltime si
cob6ra catre valea Lunga in panta dulce (1821. Délurile a) Cartal Tepe (157m), b) Tau,san-
Tepe (104"i), nu sunt de cat pantele Sudice ale culmer principale. NM Caslei care are 1791"
inaltime, cobára catre S. E. si se impreuna Cu délul Tausan-Tepe, care trimete catre
Tulcea o ramura ce desparte valea la podul BulgaruluI de Tausan-Iol.
Pe délul Tausan ale caruI pante se lasa pana d'asupra Cataloiulut urca soséua ce
vine de la Babadag prin valea Teliter si Cardonulut La km. 7 acésta osea urca délul
Mare si apoI cob6ra serpuind pantele acestuI dél catre crawl Tulcea.
Tot intre délurile de la Vestul soselet Tulcea-Babadag trebue citat si DJlul Tukea,
o ramura catre N.-V. a déluld Mare, ramura ce se intinde in formä de promontorití la
Vestul orasulul spre Dunare in fata Cétalulu'''. Importanta militara a acestuI (161 ce n'are
ma mult de 50'" inaltime, reiese din positiunea sa inaintata care N. si din multimea
uvrage!or de fortificatie ce se gasesc pe dènsul ').
Spre E. de soseaua Tulcea-Babadag sunt douè ramificatiunI: una catre E. formata
din délurile: Mare, Cairacil, Morughiol, ,si délul ru retate. Acéstä ramura merge aprópe
paralel bratulul Sf. Gheorghe si se termina in bratul Dunav6t; a, doua catre S., despärtind
valea riuluI Telita de valea Tulcet
Délul-Mare incepe de la Sudul orasuluI Tulcea (la fort, cota 109") si se indrépta
catre Est suind treptat Oa, la punctul Tulcea, mide are maximum de inaltime (2041,
apoI cobóra pe la punctul lacob-Mogh (148m); de la origina van' Sarighiol se indrépta catre
S.-E., coborand cu incetul catre Movila-Cerdacului (130m). Lungimea luI socotita de la fortul
din sudul orasuluI Tulcea, (Bariera Babadag), pan la Movila-Cerdaculd este de 20 km.
El desparte vaile care pornesc catre N. (Valea orasulur Tulcea, Valea-Mare, Sofular si
Curcusu-Mare) de cele ce se las catre S. (Valea-Tulcer, Sarighiol-Nucarilor). Este tra-
versat de numer6se drumurI ce unesc vaile celor doI versantt
Délul trimete c6,tre N. ramificatiile : a) Délul Carierei intre valea or4uluI Tulcea si
Valea-Mare, acest dél se lash, catre m14tinele dintre Tulcea si MalcocI in pante dulcI;
care V. spre orasul Tulcea, pantele sunt mal repe4I, de 6re-ce inaltimea e maI mare
care acésta parte (132m) la E. de Bariera-Mahmudia.
b) Délul Derven-Tepe desparte Valea-Mare de Valea-Sofular-Curcusu-Mare, are maxi-
mum de inaltime 116m, cobóra in panta dulce intre Malcocr si Prislav.
c) Délul Beily desparte valea Curcusu-Mare de Valea-Turia Intre Parlita si Bestepe.
Inaltimea luI maximä este de 19731, (la S. de Parlita), cob6ra lin catre N.-E. pe la punctele
Kiuciuk-Beily, (114m), 'Ana in garla Darnoiu. Inaltimea Cara-Suhat (45m), este minimum
acestuI dé!.
De la Movila-Mogh-Iacob se lasa in panta dulce pana d'asupra satelor Agighiol si
Sarighiol, d) délul bnalac sari Ceatal-Tepe, 0 desparte valea Tulcea de valea Sarighiol-
Nucarilor. Inaltimea luI maxima este de 133m, cobóra pang la cota 6m la V. de satul
Calica.
e) De la Movila CerdaculuI cobóra catre S.-E. pe la movila Tau,san-Tepe (118311), délul
Calket in pante fórte duld intre Sarighiol si Caraibil. Minimum cotel este 13m, la E. de
satul Calica.
8. Daul Cairacil este continuarea rèsäriténa a Délulur-Mare intre Movila CérdaculuI

'1 A se vedea valerea militará a délulut Tulcea la geogratia militará.

www.dacoromanica.ro
 111

Illirtop. Directiunea lul generala V.-E., lungimea de 9 km., este mar mult o serie de
movile stáncése irOruite i diminuand in inaltime de la V. la E. Inaltimea celor mal
multe din' ele trece de 100m.
De la Movila Hdrtop (881, se continua lantul de movile stAnc,6se numite in general,
9. délul Morughiol. Inaltimea lor descresce de la V. la E. pana la 41 la sudul satuluf
Morughiol.
Intre Morughiol i Dunavét terenul se urca pana la 52m, maximum in punctul Dunavq,
la N. satuluI; acestA ridicaturd treptata de la V. la E. se numesce deba cu Cetate, dupa
numele a 3 cetaff construite de ZaporojenI.
Catre S.-V. de Dunavèl, seria de coline isolate primesce numirea de délul Cara-Bair,
se inlantuesc pana in mlästinele Nordice ale laculuT Razelm.
Inaltimea maxima a acestor coline este de 79m.

Fig. 23. Vederea grupului tie5-Tepe. (Dupit K. F. Peters).

10. La Nord de délul Cairacil se intinde un masiv isolat i stAncos intre Bes-Tepe
Mahmudia, débil Be-Tepe, (cincI virfurY). Directiunea luI este de la apus catre rèsArit
pe o lungime de 4'/A km. A primit acestA nuniire dupa cele 5 vérfurI carrl domina: unul
de 242' la V., al doilea si al 3-lea de cale 225', al patrulea de 215 si al 5-lea de 180',
insirate pe culme de la V. la E. Pantele sale sunt repezI in tóte directiunile de 0',1 pe
metru. Forma luI este alungita.,.. Natura terenuluI stánc6sa. Délul e acoperit cu tufaris.
Imprejurim le acestuY del trebue sa fi fost mult maI populate odini6ra, la p6lele sale
Nordice pe marginea bratuluI Sf. Gheorghe se gA"sesc i affl urmele uneI cetatY numita
Bisericula a carel vechime trece peste dominatiunea turcescA.
In apropiere, urmele unuI fort de constructie pasagera, precum si o multime de alte
uvrage maI miel legate intre ele prin sa.nturl. La p6lele apusene s'a gásit de curánd
urmele unuI apeduct de olane, precum si o bucal, de piatra cu inscriptie romana:
(Pote ca e vechiul Salsovia ?)

Priveliscea ce se infatisaza ochiuluI calkorulur suit pe acest del este din cele mal'
frumése.
Catre rèsärit se vede arta in lupa cu natura, maretul canal al Sulind, laudabila opera
a comisiuniI Dunä.rene.
Ochiul alunea pe intinsa cámpie a DelteI, acoperitä cu stuf printre care serpuesc
cele 3 brate ale Dunarir ca nisce t'asir argintiI carI se desfac dintr'un punct, Cétal, intoc-
mal ca dinteo pálnie resturnatä.
Catre migla-sji la marl departärI un alt noian de ara, lacul Razelm, iar dad, pri-
vesce cine-va catre apus vede natura in bita máretia eI, culmea BabadaguluI acoperitä
cu paduri batráne pe d'asupra cArora abia se p6te distinge giamia orasulut

www.dacoromanica.ro
112

De alt-fe1 délul este arid, la pici6rele lur in drépta si stanga stet adapostite satul
Bes-Tepe si orasul Mahmudia.
Séra spre apusul sórelur tabloul este si mar feeric, sunt ultimile raze ale sórelur care
dati farmecul acester regiunr morocanóse si sterpe.
Ramificatia de S. intre valea riulut Teli(a fi valea Tukel. De la km. 7 al soseler Tulcea-
Babadag cobóra catre S.-V. din Délul-Mare intre vaile CardonuluI si Puturosuld, 11) délul
Redi a carur inaltime maxima e de 200m si in panta usóra se inclina pang d'asupra
CataloiuluI.
Din varful Tulcea al Délulul-Mare cobóra catre S. douè délurr: Desli-Cairac, riguros
paralel \Tag Tulcea si Uzunz-Bair paralel vair Teliter.
Desli-Cairac are o directie de la N.-V.S.-E.; inaltimea lur descresce cu cat cob6ra
catre S. de la 200'n la 171, 167 si in fine 150m, o ramura a acestur dél este trimesa if-Are
bifurcatiile vaiI Tulcea, iar culmea principal se continua catre S.-E. pana d'asupra sate-
lor Sabangék si Sarichior, sub numele de délul Cliu,Ful-Mare, délul Cu Cununti, délul Pietros
0 in fine Mid cu Pom'i desparte valea Tulcea de Cazangia.
Acésta culme are cea mar mare inaltime de- 205m, in délul cu Cununa la Vestul satu-
luI Agi-Ghiol. Pantele rësaritene cad repede catre Agi-Ghiol, pe and cele de miaçla-Oi se
prelungesc in panta us6ra pana in campia CairaculuI dintre Zibil s'i Sarichior.
Movila-Bursucu (31m), isolata pe tè'rmul laculur Razelm la S. de Sarichior este o conti-
nuare a acestur M.
Natura acester culmr este stancósa la N. si acoperita cu plidurile Sarichia, Agi-Ghiol
0 Sabangeak de pe Causul-Mare s,i délul cu Cununa. Odini6ra aceste padurI era' marl',
prin taierea lor nerationala acjr nu mar exista de cat tufaris.
Délul Uzum-Bair (218m inaltime maxima), se prelungesce catre S. prin Tau,can-
Tepe, Cazalgik-Bair, Ceatal-Bair, Orta-Bair,TaF-Bair, délul din fundul Gilvanulut 0 Tugarlea-
Bair, t6rmurind valea Teliter pe care o desparte de valea Cazangia.
Culmea e formata din mamel6ne, ast-fel fie-care din denumirile de mar sus forméza
cate un mamelon, carr sunt legate intre ele.
Inaltimea lor descresce de la N. la S. necoborand insa. sub 100m. Pantele apusene
cobor incet catre valea Telitel. Tugarlea-Bair si délul din fundul Gavanulur, silesc cursul
Teliter la Congaz a face o incovoitura care V.
Tufarisurile Enichior, Kongaz si Zibil acopera Orta-Bair, asezat la origina vaiI Cazangia.
VII. Délurile dintre Telita ei Taita. Intre valea Parlita la apus si Morilor (Isvorul Teliter),
la rèsarit se afla un platoti 'nalt de 312m, ale carur pante se lasa catre N. in valea Parlita-
Mica., catre V. in valea Parlita-Mare si Taita pang d'asupra satulur Geaferca-Rusa, catre
S.-E. in vane Holuclu, Boclogea si Stupiner. Acest platoti se numesce 1. délul Parlita, este
acoperit cu padurr, si póte fi considerat ca nodul orografic al ramificatiflor ce se intind
catre S.-E. intre Taita si Telita pana in furca lacurilor Toprac Kiopru si Códa-Baltir.
2. Din acest nod oragrafic cobóra care S. intre Taita si valea Boclogea, lungul (161
Boclogea (12 km.), incepe de la origina vailor Holuclu la V. si Boclogea la E., merge in-
gustandu-se din ce in ce catre S. si desparte valea Coslugea de Boclogea. Pantele sale
meridionale cobor lin in campia de la N. Ortachioiulur, pe cand catre E. si V. pantele
sunt fúrte repe(g. Are o multime de v6rfurr stanc6se. Inaltimea lur maxima este de 350m,
cobóra pana la cota 78m in campie, cu o panta de 0,02 pe metru. El trimetre catre S.-V.
a) Délul Coslugea ('nalt de 330m), intre valea Stipanulur si Taita la V. si valea Coslugea la
E.; acest dél se continua care S. sub numirea de delul Geaferca si in fine délul Pietros,
pana in campia dintre Balabancea si Islam-Geaferca.
Lungimea acester intregl ramurI este de 71/2 km., cobóra lin catre S., pe c,and care
V., in valea Taiter, pantele sunt maI repeg Délurile sunt acoperite cu pa.durr Oa, la
Islam-Geaferca. Pe o parte din culmea délulur Boclogea este sapat valul numit al lid Traian,
care Incepe a se cunósce numal din délul Parlita. La 3'/2 km. spre S.-E. acest val cotesce
in unghiti drept catre N.-E. pentru a taia valea, Boclogea pe la confluenta cu valea Stu-
parr si apor urch culmea Isvórelor.

www.dacoromanica.ro
 113

3. Din délul Parlita pornesce catre S.-E printre valea StuparI si valea Meidanchior,
délul Isvdrelor. Acest dél acoperit cu padurI de stejarI are un varf de 300" care desparte
valea Morilor de StuparI, cobóra pe la piscut Pdrului (267") catre S. in panta dulce, pang,
la confluenta v,ilor Boclogea si Meidanchia Lungimea acestul dél este de 6 km.
Pe culmea lur urea de la S.-V. la N.-E. valul luI Traian, care cob6ra apol in valea
Meidanchiol pentru a urca:
4. Délul Fundul Burfif, prelungirea Estica a déluluI Isvórelor ; el tërmuresce la S.
Valea Morilor pang. la Monastirea Cilicul Mare ; catre S. se intinde pân In valea
Directia luI este de la V. la E. Inaltimea maxima o are la copaad Selda de 315",
cobóra In tóte directiunile in pante dula Lungimea luI este de 9 km. de la origina Vail
Morilor, Oa, la Monastirea Cilicul Mare. E acoperit cu padurI si e thiat de Valul luï
Traian, care cobóra in valea Morilor pentru a urca culmea délulur Mare si duce la Ni-.
colitelu.
Din délul Fundul BurtiI se lash'. catre S., despartind vaile Medanchiol i Boclogea
la V. de Valea Cesmelel si paraul Acadan la E., o culme de &lull numite: a) Mild Bos-
kindriilor (271) la E. de Meidanchiol, b) (IOW Eni-Ormangic-Tepe (259"') j n fine se ter-
mina prin délul Eschi-Balde, pe care valea Eschi-Balac Il imparte de la S. la N. in 2 ra-
murr egale, din care cea de E. este maI Malta (280").
Lungimea intregir ramurl ast-fel descrisa este de 10 km., acoperite cu padurr afara
de délul Bostanariilor. Drumurile Acadan-MeidanchioI i Trestenik-MeidanchioI 11 tra-
verséza.
Pantele catre V. si E. cobóra repede In vaile Boglocea si parauluI Acadan. Care S.
délul isI mentine inaltimea pana la 280" si apor cobára repede in valea Taiter intre Lo-
zova
c) Tot din délul Fundul Burtif se maI lasa catre S. o ramura, délul Acaddn ce des-
parte valea CismeleI de valea Chioserelik ; acésta ramura acoperitä in partea de S. cu
padurI, cobóra in pante repeOl pana d'asupra satuluI Acadan. Lungimea eI este de 6 km.,
iar maximum de inaltime pe care o are la N. este de 263".
5. Délul CiliculuY continua catre S.-E. ramificatia ¡nitre Taita si Telita.
El presinta forma until mamelon paduros triunghiular Inalt de 342" la S. monastirer
Cilicul Mare ; se intinde de la V. la E. de-alungul vaiI Ciliculuf, iar din pantele luI
Sudice nasc vane Chioserelic, Culac-Carlar si Carbunarilor. Acest dé! trimete 2 ramurI :
una catre S. intre paraul Acadan i Valea Carbunarilor (paraulut Telita) si alta catre S.-E.
intre acestea din urma si rlul Telita.
a) Ramura de S. se numesce Carcaman-Bair, Intre satele Acadan si Trestenic; acésta
culme trimete maI multe ramurr, ast-fel catre S.-V. a') Curu-Bair (242") intre satele Aca-
dam i Alibeichiol, b') Canagic-Bair (1281 catre S.-E. de Trestenic, ) Slamuni-Culac (228"),
d) Tatar-Brir (200") intre AlibeichioI i BaschioI si in fine e') Ghel-Tepe (134"), ultima rami-
ficatie catre S.-E. intre valea Ormangicula (la V.) si paraul Telita (la E.), se lash' usor
'Ana d'asupra satuluI Armutlia
Natura terenuld ce forméza acest dél este stancósa catre V. intre Acadan i Baschiol;
catre acésta parte si pantele sunt maI repeçll. Lungimea luI totala de la origina vailor
Culac-Carlar i Carbunarilor si Oa. la Armutlia este de 16 km.; e taiat de numer6se dru-
murI ce pun in comunicatie satele de pe versantul Estic (Trestenic si Nalbant), cu cele
Vestice si S.-V. (Acadan, Alibeikia Cinell, BaschioI si Armutlia). Este acoperit cu petice
de padurI, ceea-ce probéza ca odini6ra aceste padurI acoperiati intregul dél.
b) Ramura ce délul Ciliculul trimete catre S.-E. Intre paraul Telita si rIul Telita, co-
bóra printre Posta si Trestenic ; Cogea-Cara-Bair ar representa singura ramificatie, ea
cob6ra in forma, ascutita, pornind din cota 259" a déluluI Cilicul, pana d'asupra Tresteni-
culuI; catre S.-E. nu sunt de cat pantele déluluI Cilicul, pe carI se afla movilele Ghel-Tepe
(106" la S. de Posta), Efil-Tepe (169"), Buiuk-Cara-Tepe (171") §i Kiuciuk-Cara-Tepe (157"),
aceste pante cobor lin in valea Alceac-Culac-Punar.
6. Délul Catalot forméza maI mult un mamelon Inalt de 116" (Movila lut Dobre), care

71800 15

www.dacoromanica.ro
114

isI intinde pantele catre CataloI, coborand treptat prin délul Ghiulele-Tepe pang, la cota 20m
la E. de Hagilar.
Délul Sari-Tepe, care tarmuresce pe la E. valea Alceak-Punar, face legatura (cu un
slab relief coprins intre 79m si 54m) intre délul Ciliculul (din movila Coci-Tepe 119m) si ma-
sivul stancos isolat:
Deniz-Tepe este un mamelon isolat in mijlocul une l campiI a card cota este coprinsa
intre 54 si 25 metri. E un masiv stancos de forma ovala de la N. la S., avènd basa de
3 km. si inaltimea de 266m. Pantele sale cad repede In t6te directiunile Care Valle Ha-
gilar, paraul Telita si raul Taita, pe care le domina Oa, la marl' departarI. Numele sä0
insémna movila MäriI, cad In adevär Marea s'a intins odinidra prin lacul Razelm, Ba-
badag si uda p6lele acester movile. S'a gasit pe v6rful el o ancora ce nu putea fi adusa
ad de cat prin navigatie. Se maI pretinde a se fi gasit nu de mult si un carlig de fier
ce servia de legat corabiile. Mi s'a povestit din batranr, ca in adevär pe la 1860-65 s'ati
facut cercetarI pe culmea acestuI (161 si ea carligul de care e vorba a fost scos din
stanca in care era incrustat.
Pe atuncI délul si vane inconjurat6re erati acoperite cu padurI, unde se vanail tot
felul de animale sälbatice. Aceste padurI sunt açII distruse.
Positiunea, numirea si maI ales constitutia geologica a acestuI mamelon desléga intru
cAt-va punctul de intrebare, ca Dunarea a curs prin valea Teliter si ch. apele Wadi seal-
dati pèlele luI.
VIII. Marne dintre Apa Calistrei ii Cerna. a) Culmea principald a délurilor dintre Calistra
si Cerna este o prelungire Sud-Estica a PisculuI inalt si tutuiat, prelungire care pórta
numirile de délul Coslug, Stubeilor, Negoiu §i Almalia. Acésta culme copring intre Valea
Lupulur la N., Valea Taiter la E. si Sarp-dere la S., trimete &are Vest ramificatiunile
call ocupä, t6ta regiunea coprinsa intre Calistra la N. si Cerna la S.
Délul Coislug este prelungirea S. a PisculuI inalt si tutuiat. Inaltimea luI maxima
este de 426m in vdrful Greet, cob6ra in pante repe4I si escar pate cä.tre V. in valea Lunca
Plopilor ; catre S. o vale stramta il desparte de délul Secaru, prin acéstä, vale vine dru-
mul de la Grecl si se bifurcà chiar pe fundul valceleI, un drum apuca spre V. pe panta
orientala a PisculuI inalt si tutuiat si unul peste délul Negoiu in valea Tigäncer. Délul
Coslug este stancos si plesuv la crastet si pe pantele Vestice, numaI catre E., unde panta
se prelungesce lin (407m) pentru a se uni cu Délul tubeilor, este acoperita cu padurr.
NM $tubeilor se .prelungesce de la V. la E. printre valea LupuluI (la N.) si valea
Lunga (la E.) pana la confluenta lor ; catre S. se léga cu délul Negoiu. Este acoperit cu
padurI. Inaltimea maxima e de 407m, pantele din Valea Lunga si din valcéua care il des-
parte de Secaru, sunt repeft
Délul Negoiu §i 4. Délul Almalia prelungesc catre Sud culmea principal, cel d'intAI
se léga cu délul Stubeilor, iar cel d'al doilea Cu délul David. Mt directie de la N. la S.
pe o lungime de 6 km. si sunt acoperite Cu padurl. Inaltimea maxima este in délul Ne-
goiil de 403m, coblira catre S. panä, la cota 370m in délul Almalia.
Din délul Negoiu se lasa &are V. spre lunca Plopilor : a) Délul Secaru un mamelon
apr6pe isolat, flind jur imprejur inconjurat de vE, prin carr merg drumurI inchiçl8ndu-1
de t6te partile. Inaltimea luI maxima este de 303m. Pantele ce cad repede in tdte partile
sunt acoperite cu padurt Care N.-V. b) Délul Piatra Mane" este o stanch: isolatä, in valea
padur6sa numita Lunca Plopilor ; el n'are maI mult de 1001" inaltime.
Din délul Almalia se lasa catre N. intre Taita si Valea Lunga, a) délul Tiglincer lung
de 5 km. Inaltimea luI maxima este la N. de 309", cob6ra usor catre S. (307'"), 'Ana se
unesce Cu Almalia. Pantele sale sunt duld maI ales cb.tre riul Taita, unde forméza fru-
m6sa vale de la Tiganca-Taita. Délul este acoperit cu padurY.
b) Ramificatiile dintre Calistra ,si. Cerna sail ramura Cerna. Din délul Almalia cobdra
catre Vest printre Cerna si Calistra délul Daiaman-Bair §i délul Megina, care se continua
prin Piatra Ascutitä, Priopcea, Curt-Bair §i. Para-Bair.
1. Délul Daiaman-Bair are 250m inaltime maxima, o forma incovoiata ca o potc6va,

www.dacoromanica.ro
 115

acoperit Cu padurr i cobóra in panta usóra catre S. in valea Cerner prin prelungirile
sale : a) Raman-Bair (283m inaltime maxima) si in fine b) Saia-Cula (256m) pang d'asu-
pra satulur Cerna, Vérmurind pe la E. Valea Megina; Orta-Derea este un varf al Mule
Daiaman, care prin inaltimea de 177m domina valea Cerner la origina.
Vaile opuse Megina i Calistra, limitéz6. la V. Délul Daiaman, catre Vest de care se
intinde : 2. NM Megina cu o inaltime maxima de 300m, jumètate e acoperit cu padurr.
Cobóra catre N. si Sud in panta dulce, spre Est se léga cu délul Daiaman, iar catre Vest
Cu un lant de délurr dispus de la N.-V. catre S.-E. cu o directie perpendicular & pe a
celor d'intar.
Délurile 3. Pialra Asculitd (256m), 4. Priopcea (402m), 5. Curt-Bair (300m) si 6. Para-Bair
(158m), forméza acest lant pe la marginea de V., a carora trece soséua Cerna-Grecr, co-
bóra in bite directiunile prin pante dulci. Délurile externe Piatra-Ascutita si Para-Bair
ati Cate un varf ascutit si stances.
Spre V. de soséua Cerna-Grecr i a o continuare a délulur Priopcea, sunt délurile
a) Bujor, b) Caracicula i c) Piatra Ropie, ocupa tag regiunea coprinsa intre soséua Cerna-
Grec i drumul Satul Tus-trele sunt niste mameléne stancése de cate 150, 200
si 163m inaltime. Piatra &pie are in punctul Cerna 163m, acest \Tad se intinde in forma
alungita catre S. si se ridica, pana la 202m ; este sterp i pietros.
In fine délul stances i isolat numit al lur Iacob, asezat la S. de satul Turcéia, are
cea mar mare inaltime de 336m, o forma circularä" ; catre Sud de-alungul garle Turkóia,
cobóra cu incetul prin: a) Iglicidra Mare, b) Iglicióra Mica*, c) Delul lut Manole, i d) Mal
Gorgova pana in valea Ulmul.
Care N.-V., de cotul ce Dunarea face intre Turcóia i IgliÇa, intre acest cot si apa
Calistrer, délul Piatra-riidsd este isolat intre apa Calistrer la N. si valea Viilor la S., are
maximum de inaltime la movila Piatra-riidsd de 96'n. Pe la pélele sale tree douè sosele;
Cerna-Grec i Satul-Noti-Macin.
Délul Almalia se continua catre S. formand
IX. Culmea principalA intro Cerna i Aiormanul.
culmea principal, ingustandu-se intre origina väilor Cerna i Sarp-dere. Continuarea luy
pérta numirea de délul lid David, délul Amzaldi, Carapcea, Ciubucluc-bair, Cale-bair, Sakar-
bair i Taslik-bair.
1. Délul David se incovóie catre S., pentru a inconj ura valea David, se unesce catre
N.-V. cu délul Almalia, iar catre S.-E. cu délul Hancérca, intre Taita i valea Alar-
Kula. Inallimea:maxima, a délulur David este de 300m, e acoperit cu padurr, pantele sale
N. cad repede in vaile Sarp-dere si David ; catre S.-E. se prelungesce prin a) délul Han-
cearca (care are 346m inaltime maxima la vdrful Hancearca), in panta usóra pan, la con-
fluenta Vail' Alar-Kula Cu Taita ; catre E. se deschide frum6sa vale a Tait& Délul Han-
cearca este si el acoperit cu padurr.
Tot din délul David cobéra catre S.-V. pe Ormul stang al Cerner b) délul
pan la 168m. Printre acésta i Orta-Dere curge Cerna.
Délurile 2. Amzallei ci Carapcea sunt continuarea care S. a cuhner principale, pang.
la soséua Ortachior-Akpunar. Lungimea cémer este de 20 km. acoperitg cu padurr. Délul
Amzalar are un varf de 330m, lar Carapcea de 249m (punctul Jaila Nord). Din délul Amzalar
cobóra catre S.-E. spre Balabancea a) délul Carapcea-Balabancea in pant& usóra, pang in
valea Taiter la S. de Balabancea, unde se deschide frum6sa vale a satulur.
Délul Carapcea se lag catre Akpunar, Jaila i Ortachior; de asemenea prin pante
dulcr se léga cu délul Amzalar; trimete o ramura care S.-V. intre Jaila i Cerna numit
a) délul Cerna, thiat de sosétia Akpunar-Cerna, e de natura stancósa, are un varf de 242m
Mg& osea; cobóra pang in campia Satulur-Noti prin mameléne insirate, din care Cale-
Lair este un mamelon isolat i stances de 55m inaltime lângà Satul-Noti.
Délul Ciubucluc-bair forméza continuarea spre Sud a culmer principale intre Jaila
Homurlar. Movila Orta-Cairac 11 léga cu Délul Carapcea la N., lar Cale-Bair cu Sacar-
Bair. Inaltimea ha maxima este de 305m. In partea de S. e acoperit cu padurr.
Délul Cale-bair asezat la E. satulur Homurlar, face legatura intre Ciubucluc-bair

www.dacoromanica.ro
116

0 Sakar-bair. Are 350m inaltime la varf, se prelungesce catre Vest printre paraiele Ho-
murlar la N. 0 Carjelar la S., 'Ana la confluenta acestor val. Este acoperit cu padurT
pan la Homurlar. Directia luf de la E. la V. pe o lungime de 5 km.
Catre S.-E. Mod Sachar-bair se Malta pang la 400m altitudine in punctul Atnzagea,
care p6te fi considerat ca nodul orograflc al centrulur Dobrogiel de nord, de dre-ce din
el pornesc maï multe culnif principale. Délul Sakar-bair are o lungime de 6 km., in
directie de la N.-V. la S.-E. 0 desparte vaile Arman-Cesme 0 Sakardere de valea Atmagea,
intre care cobóra lin pana la confluenta lor. Culmea este acoperita cu pädurI, iar pantele
Estice, care Atmagea cu pa§unT.
DOW Taslic-bair ce cobeira catre V., din punctul Atmagea este continuarea culmeI
principale. Inaltimea lur maxima este de 377m in varful Hagi-Tepe, cobára pana la 366m
spre S., chiar la limita judetuluI Tulcea. Directia WI este de la N.-V. la S.-E., pe o lun-
gime de 5 km. 0 desparte valea Caprel-CarjelarT-Aiorman (versantul Vest-Dunarean) de
valea Sacar-dere-Arman-Cesme (din versantul M. Negre).
Din acest dél se lasa printre valea AiormanuluI 0 secundara sa CarjelarT a) délul
Borun-Bair, ce se indrépta care V. 0 se termina la S. satuluT Hasanlar, ca un mamelon
isolat acoperit cu padurI pe culme, iar pantele Sudice earl cob6ra lin in Aiorman, sunt
acoperite cu semanaturI 0 pa§unt
Din culmea principala ce am descris se desfac douè ramurI : Dijkadael-Bair sati
culmea Picinéga catre V. 0 Culmea Babadagului catre S.-E
Culmea Picinéga. Din Movila Orta-Cairac (sati Jaila Sud 285m) a culmeT principale,
despartind valea JaileT de acea a HomurlaruluT 0 AiormanuluI cobira : 1. Délul Dijkadael-
Bair, terminat prin délul Hasanlaruluï. Directiunea aceste culmf este de la rasarit la apus.
Inaltimea merge crescénd de la Orta-Cairac (285m) treptat catre V., pana la punctul trigo-
nometric cotat 306 din virful déluld, iar de aci cob6ra treptat care Vest prin délul
Hasanlaruluï, pana la 204'n 0 se termina in campia de la räsarit de Satul-Noti. Délul e de
natura stancòsa, care S. N. pantele cobor lin ; in intregime délul e acoperit cu sema-
naturl 0 pa§unt Intre Hasanlar 0 Homurlar o ramificatie sudica a déluluI se numesce
Kiuciuk-Kara. Lungimea culmff este de 10 km.
Culmea Babadagului. Din délul Ciubucluc-bair, care este ramificatia Nordica a nodulul
orografic Atmagea, pornesce catre S.-E. importanta culme a Babadaguluï.
Ma s'ar putea numi délul ce se intinde de la N.V. catre S.E., intre riurile Taita 0
Slava, lung de 56 km. 'Ana la Capul Dolojman.
Acest (161 nu forméza o continuita,te, ci ma multe grupurI de Mull stranse intre
diferitele vi secundare ale Taitef 0 Slavel, ast-fel incepénd de la N.V. intre satele Atmagea
(pe Slava) 0 OrtachioI (pe Taita) avem:
Ghiobikhe-Bair, care pléca din culmea Ciubucluc-Bair 0 se pre1unge0e sub diferite
numirI catre E. printre vane Taita la N. 0 Ghiobilche, Canara-Ceair, Musaflr-Culac, Bas-
Kiel ; numirea de Ghiobilche-Bair o p6rta délul numaï pana la curmatura fermata de
paraul Dautcea 0 valea Emir-Asan-Culac.
Délul in intregime e acoperit Cu paidurl, are un varf Cazlar-Bair la S. de Ortachiot
cu 177m inaltime.
Pe culmea déluld tree drum urile ce vin de la OrtachioI 0 Dautcea, pentru a duce
la Atmagea.
NM Dautcea este prelungirea Estica a precedentuld, pana in valea Baschior, unde
pdrta numirea de Caz-Bair sati délul Feteï. El e acoperit cu padurf ; inaltimele cele maï
mail sunt in partea de S. intre 220 0 285m, coberand catre N. in pante duld spre oseaua
Bwhioi-Cineli-Ortachia.
Ca o piramida izolata de restul grupuld deluros se ridic,ä, pe Ormul drept al TaiteI
stancosul dé! al Consululuï, a card inaltime e de 332111. El silesce riul a descrie un mare
arc de cerc catre N. intre Cineli 0 Dautcea ; pe la S. trece §oseaua Baschioi-Orta-
chia De pe virful WI se pot vedea imprejurimile pana la marl' departarf, Dunarea 0
Marea.

www.dacoromanica.ro
 117

Intre valea Atmagea, Dulgher, Arman-Cesme la S., Jidini la E., Ghiobilche, Canara-
Ceair i Musafir-Culac la N. se intind oltre E. douè délurI: Iasi-Orman la N., Balc-Ciaus
la S., despgrtite prin valea Bac-Ciaus.

e 41.

-
, .
- - T

. r. .' ....4
-
7., °

.o.0"'-' .--e.,...., '- reerA11, P . K--;-+Sgl-,1 °, - c; -

... k ...amaa
Fig. 24. Muntele Consul. (Dupa K. F. Peters).

Iasi-Orman este acoperit Cu padurY, are 301m inaltime ; cgtre N.V. Ora numirea de
Canara-Ceiu, se desparte prin valea Musafir de délul Dautcea, iar cgtre E. peirtg numirea
de Eskiliorman, cob6r5, lin in valea Baschior.
Debut Balc-Ceaus in parte acoperit cu pä,durI, are 236"' inaltime in virful Sivri-Tepe,
valca Jidini 11 desparte de délul cu acela4 nume.
Daurite 6. Jidini 0 7. Uzum-Bair. Se numesce ast-fel grupul deluros coprins intre
valea Jidini la V., Slava la S., Dere-Iol-Cara i Orta-Burum la E. §i riul Taita la N. Are
cea maT mare inaltime d'asupra sa,tuld Ciucurova de 371, descresce din ce in ce cgtre
N. spre punctul trigonometric Jidini 342"1, de unde incepe a se numi &slut Pelitu, cobc5rg
in valea Baschiol. Este peste tot acoperit cu pgdurf.
Urzum-Bair se numesce partea E. a grupuldi §i se intinde de la S.E. din partea
numitä, Tazli-Bair (2581 catre N.V., unde se termina la S. de Baschior prin partea numitä
Cuzu-mare (189m inaltime).
O ramura ce Urzum-bair trimete cgtre N.E. spre Armutlia se numesce a) data Pie-
trosttl, lar o alta spre Camber se numesce b) Balar-Bair.
Peste culmea délurilor Jidini i Urzum-Bair trec doug drumurI ce duc de la Ar-
mutlia, Camber la Slava-Cerchezésca.
8. Détut Carada este prelungirea lur Uzum-Bair §i se intide ciatre S.E., pang, in §oseua
Babadag. Este peste tot acoperit cu pädurl, are cea mal mare inaltime la S.V. de 26411.
Ramificatiile sale p6rtä, diferite numirI:
Uzum-bair care S.V. intre Dere-Iol-Cari i Malieva-Balca, are cea mal mare ingl-
time de 234m.
Orman-Bair care S., pang d'asupra satuluI Slava-Ruséscg, printre väile Lasa-Hari
Hribesio-Hari, are 250'n inaltime.
Camena este partea cea mar rdsgriténg a déluluI Carada, se intinde la S. de §oséua
Babadag-Slava-Rusésca i are 3 ramificatiI: a') Sevaiova-Harll, b') Pahotnikat-Hard i c')
Data Camena, care cob6rä, pang d'asupra satuluI Caugagi.
Catre N. ramificatiile délulul Carada sunt:
Caragidi-Bair prelungit cätre N.V. prin a') Asmatar-Bair i b') Tais-Bair intre vgile
Orta-Burun i Sanar-Dere, pang la satul Camber, apoI e) Jaila-Bair intre Sanar-Dere

www.dacoromanica.ro
1.18

Ada-Tarla-Cula, are 138m inaltime i in fine f) Janchi-Bair, care cob6rä, u§or catre E., OM
la Babadag.
Délul Carada-Bair este strabatut de urmat6rele drumurY: Babadag-Slava-Cerchezésca
pe la mijloc, Babadag-Satu-Noti pe la p6lele Nord-Estice (§osea); Babadag (Podul-Duva)-
Slava-Rusésca (§osea), drumul ce pléca de la km. 40 al §oseleY la Slava-Rusa i în.fine
drumul de la km. 41 la Caugagi.
La rasarit de §oséua Babadag déturile-Visterna i Orta-Bair prelungesc culmea Baba-
daguluI Ora in lacul Razelm la capurile lancina ssi Dolojman.
Délul Visterna este coprins intre §oséua Babadag la V. ; vaile :Visterna i Ceelin-
chioY la E. Culmea Ora numirea de délul Bairalc, care trimete catre N. ramificatiile :
a) Orta-Bair, b)Koium-Baba i c) Balta-Bair pânà d'asupra BabadaguluI, intre ora§§i valea
Nucilor, cu ramificatia cea mar Nordica cl) Canara-Baba ce se terminä, la Ezerul-Babadag
prin inaltimea Sultan-Tepe, apoI intre valea Nucilor §i Visterna e) Délul Stuparit prelungit
cu Culacula-Bair, care prin délul Molfa i Calabalik-Bair cob6ra catre N., Oa, in tärmul
laculuY Babadag.
Catre S. délut Bairak cob6ra u§or prin pantele sale catre Ezerul-Golovita spre Cia-
murli-de-Jos §i Canli-Bugeak. Akairac-Bair léga délul VisterneY de Carada, pe pantele sale
suie §oséua Constanta-Babadag.
Délul Visternel este acoperit cu padurr; numat pe pelele N. §i Sudice sunt pa.sunr §i
araturY, pantele sale sunt maY repecilY catre N., pe cand catre S. cob6ra u§or spre Ezerul-
Golovita.
Pe la Apus trece §oséua Babadag, pe la mijlocul luY e traversat de drumurile ce
duc de la Ceanurli-de-Jos, Canli-Bugeac §i Pasa-Casla la Babadag §i Visterna.
Orta-Bair este culmea délurilor ce se intind spre räsarit de Visterna. Inaltimea
sa e de 216m §i se léga de délul Visterna prin Samaldar-Bair.
Orta-Bair trimete catre E. ramificatiile a) Golovar-Bair, care prin b) Délzcl-luk
c) Casavet-Bair se prelunge,sce pang, la capul lancina i insula Kazal-Kum, d) Tafl-Burun
nu e de cAt o prelungire catre N., pe langa tärmul RazelmuluI, din délul Iuk.
Izolat pe tärmul laculuI §i putin mal la N. se ridica in forma de §ea e) (taut Gras,
care domina pana la marl departarl lacul Razelm ; pe el se afla ruinele vechel cetatuY
Eraclea.
Din Orta-Bair cob6ra catre S. intre vane Ceelinchior §i Mil-Vel-Alciac, f) detul Biu-
iuk-Orman-Bair, care prin g) délul Ac-Topraclac se termina d'asupra satuld Pasa-Casla;
iar la E. de valea Mil-Vel-Alciac, h) délul Caramanchiot, se prelungesce catre S.-E. prin
i) délul Dolojman, 'Ana la capul Dolojman.
Padurile acoper culmea délulul Orta-Bair, pantele sunt acoperite Cu pa§unI i araturl.
Peste culmea délulur Orta-Bair trec mal multe drumurY, ce duc de la Pa§a-Casla,
Jurilovca §i Caramanchiof la Enisala §i Visterna.
Sultan-Bair. La origina vailor Aiormanul (catre N.-V.), Eni-Sarai (S.-V.), Slava-
Rusésca §i Slava Cerchezésca (spre S.-E.), délul Sultan-Bair, forméza spinarea délurilor
DobrogieY. Este de forma until triunghiii-isoscel, a Carta basä, se aflä, chiar pe limita celor
2 judete §i are 366m inaltime. Peste culmea WY trece drumul Carjelar-Ba§-Punar. E aco-
perit peste tot cu padurY. Se p6te considera ca nodul orografic al acesteY regiunr, cad din
el pornesc 3 ramificatiunr principale: Ghiolgic-Bair i Ghiun-Ghiurmes-Bair &are N.-V.,
Ramazan catre S.-V. 0 délul Ciucurova catre S.-E.
Délul Ghiun-Ghiurmes sad ramura dintre Aiormanul i Rosti.
Din culmea déluld Sultan-Bair pornesce catre N.-V. printre riurile Aiormanul (N.)
Rosti (S.) 1. délul Ghiun-Ghiurmes, caruia Ghiolghic-Bair 'Y servesce de legatura. Ghiol-
gic-Bair, este tot délul paduros de la capul vailor Urumber §i Topolog, pAna in valea Car-
jelar, are forma patrata, a§ezat chiar la limita judetelor. Inaltimea luI maxima e de 325m,
spre N.-E. de satul Urumbel. Pe culmea luI trece drumul Topolog-Carjelar cu o ramura
la IJrumbeY.
Délul Ghiun-Ghiurmes de natura stâncelsa in multe partY se prelungesce de la S.-E.

www.dacoromanica.ro
 119

catre N.-V., me aprópe de valea AiormanuluY In spre care cobóra, In pante repe4 Lun-
gimea culmet este de 18 km. si se termina la drumul Ostrov-Satul-Noti. Inaltimea maxima
este de 321m la S.-V. de satul Aiormanul. a) Canat-Calfa nu este de cat o ramificatie intre
vaile Canat-Calfa i CarjelarI. Ramurile ce delul Ghiun-Ghiurmes trimete cAtre Sud spre
piriul Rosti sunt de putina importantä: b) Efil-Tepe, c) Camber-Tepesi, d) Baba-Bair, intre
satele UrumbeI i Koium-Punar, e) Sandr-Ta,s-Tepesi d'asupra satuluI Coium-Punar i in
fine, f) delul Coium-Punar cobóra lin catre V. pang, aprópe de comuna Ostrov. (Movila
Seipata 50m). Peste delul Ghiun-Ghiurmes trec mal multe drumuri ce unesc valea Rosti
Cu Aiormanul.
2. Movila Cazacilor se- ridica pe malul DunariI la S. de Picineaga, pang, la 129m inal-
time; este isolata de restul deluluI, drumul Ostrov-Satul-Noil desparte Movila Cazacilor de
Delul Ghiun-Ghiurmes. E de natura stanc6s5, si de forma aprópe circulará.
Wad Ramazan saü ramura dintre rTurile Rosti i Eni-Sarai.
Din Ghiolgik-Bair, cob6ra catre S.-V. : 1. délul Ramazan caruia Kerchenes-Bair I ser-
vesce de legaturä. Acest del acopera Vita partea coprins'a intre Rosti i Eschi-Sara.
Lungimea acestuI del este de 12 km., pan la Movila Kitu (193m), unde se bifurca.
Intre FAO:raw-Nod si Calla, delul se maï numesce i Ceemficu-Bair; la Movita lui Ahmet
(223m), in dreptul RahmanuluI se numesce Hagi-Kapar-Tepe, iar la bifurcatie Cara-Tepe,
Spre V. de movila Kitu, delul trimete maI multe ramificatiunT ast-fel: catre N.-V.,
pe la movila Cdpitanulut (Araclar saa geiraplui-Nori 188m) Ghiolgic-Tepe, a) (taut Rosti,
tarmuresce la S. valea riuluI Rosti pe la Hasnale-Tepe (198m), Movila Sapata (96m), Movila
Popif (68m) pana la Dunare.
Delurile: a') Moficlut intre valea MosuluI si a Viilor de la Panga, b') Cairac, numit
catre V. si al Mezetului, intre valea Viilor de la Panga i valea Toparsciti, nu sunt de cat
ramuri Sudice ale déluluI Rosti.
Intre valca Toparsciu i Bertescr, o ramura a deluld Ramazan numita b) data Stanciu,
care care V. se mat numesce i (taut Viitor, cobóra fórte usor pan la Dunare, iar intre
valea BertescI si PetrisuluY: c) (taut Areimolosct, se prelungesce pang la satul Garlicl, ce ia
nurnirea deluld din apropicrea sa (Délul Garlict), d) Délul Carapelit intre valea Petri-
suluI i riul Enisaral este ultima ramificatie catre S.-V. a deluluT Ramazan, pe langa
movila Kitu, se numesce i délul Elmelichi. Carapelit-Bair cobóra fórte usor catre S.-V.
pe láng,,a satele Carapelit, Balgiu, Enisaral pang, la Eschisarar, denumit dupa satele pe
MO, care trece, asa delul Balgiului la N. satuluI Balgiìi, Enisaraï, i putin mal la N.
délul Cilibiului i in fine délul Viilor langa Eschisarat
O ramura a CarapelituluI, numita a') (Wu. 1 la Tama' desparte valea cu MaracinI de
valea PetrisuluI.
Delul Ramazan cu ramificatiile sale este strabatut in t6te directiunile de drumurr ce
pun in legatura valea EnisaraI cu valea Rosti.
Délul Ciucurova sail ramura dintre cele clod Slave. Ramura ce plea. din Sultan-Bair
catre S.-E. este 1. délul Ciucurova, care desparte vaile celor douè Slave ce descriii un V.
Lungimea acestuI del acoperit aprópe peste tot cu padurI, este de 18 km., si la origina.
sa se numesce délul Topologul ci Kirisliva, din care se bifurca o ramura numita a) délul
BaF-Punar, care desparte valea Kirisliva de valea Bas-Punar.
Pantele sale sunt fórte repeçll catre N. si S., prelungindu-se catre unirea celor douè
Slave in pan te line prin délul Ibrifioru. Inaltimea luI maxima e de 375m la S.-V. de satul
Ciucurova; la pólele sale sunt satele Baspunar i Monaslirea Uspenia pe Slava-Rusa, Ciu-
curova i Slava-Cerchezesca.
Peste culmea acestusi del trec 3 drumurI, cari unesc cele douè Slave, pornind tóte de
la satul Baspunar.
Hui Periclic este continuarea spinariI delur6se, ce se prelungesce catre S.-E.
din delul Sultan-Bair.
Are forma uneI piramide Cu patru laturl, coprinsa intre origina vail EnisaraI (Topo-
log-derea) la V., Hagi-Omer-Derea la S., Periclic-Culac la S.-E. si valea Bas-Punar la N.-E.

www.dacoromanica.ro
120

Catre S. platold Dolama II servesce de prelungire. Lungimea l'II este de 6 km., iar:inalti-
mea maxima o are in punctul Doerani sail Er-Ghiobea-Tepe de 392m. Pantele sale N.-E. sunt
repeOI li padur6se, iar catre V. a) Caramisea-Tepe o ramura a sa cobdra ulm pana la
unirea vailor Topolog cu Hagi-Omer, b) Batacld-Bapa se numesce panta Sudica, care co-
b6ra din punctul DoeranI, pana d'asupra satuld Hagi-Omer. Peste culmea délulul Periclic
trece drumul de la Hagi-Omer la Bas-Punar li acel de la Topolog, pe Muga várful Pd-
pupa (350'n) in valea Ba-Punar.
Platoul Dolama. La origina vailor Hagi-Omer, Casimcea (Aasla-Dere, Beidaut,
Derag-Cairac la satul Testemel) li Periclic-Culac, pana in riul Slava-rusésca se intinde
platoul Dolama, continuarea spinaril orografice a DobrogieI. Platoul are 150'" lungime, iar
partea cea mal inalta are 350m inaltime. Este acoperit cu livel;II de prunI; catre S.-V. se
prelungesce printre valle riurilor Casamcea si Eni-Saraï cu délul a) Coru-Bair, prin pante
u.;;or inclinate ; catre S. prin b) délul Cairdc-Kaiiac printre valle riurilor Casamcea §i Bei-
daut, catre S.-E. prin Testemel-Bair, printre Beidaut 5i Slava.
NumaI catre N.-E. pantele sale cobor repede in riul Slava-rusésca, pc aci se intind
§i .phdurl ce se continua d'alungul riuluT pana la CaugagI. Peste el trece drumul DoeranY
la Testemel.
Ramura dintre Beidaut fi Slava-Rusésd set: délul Testemel. Din platoul Dolama se
prelungesce catre S.-E. printre riurile Beidaut li Slava-rus débil 1. Ciamurli satt Testemel.
Lungimea sa este de 7 km., iar inaltimea maximä de 3161 in punctul Ciamenli. El tri-
mete catre S.-V. printre valea Cavaclac-Cairac li Eschi-Baba ramura a) lurtluc-Bair,aco-
peria Cu pa5unï, are 274m inaltime, iar Intre Eschi-Baba §i Valea Dolojan, délul b) Sari-
Meselik ; catre N. ramura c) Sakar-Bair (250m) se intinde pana in 01.11 Slava-rusa, pe care
il silesce a descrie cotul din dreptul satuluI cu acest nume.
Sakar-Bair este acoperit Cu padurl, pantele sale nordice sunt repeçll; din el se rami-
fica catre S.-E. a') Deolniuh-Bair intre valea parauluI Camena §i Slava-rusä..
La punctul Ciamurli asedat la capul vi r satuluI, délul Ciamurli se bifurca:
O ramura e copring intre valea satuluT §i paraul Poturu la S.-V. si Slava-rusa la
N.-E.; iar a doua ramurá futre paraul Poturu i Beidaut.
Prima ramura se numesce cl) Kiuciuc-Bair, are 226m inanime, cob6ra lin catre S.-E.
prin délurile Eniceri pi Cara-Burun, pana in campia de la E. a satuluI Hamamgi. Lungimea
acesteI ramurI e de 5 km., pantele sale Nordice ce Ora numirea de délul Tap-Bair,
Bal-Bair pi Tasld-Bair, cob6ra repede in Hui Slava-rusa la satul Caugagt Peste culmea
déluluY Ciamurli trece drumul Testemel-IVIonastirea-Uspenia, iar peste secundara sa dru-
mul de la Ciamurli-de-Sus la Camena si Caugagi.
Cea d'a doua ramura lunga de 10 km. ce se intinde intre Beidaut si Poturu se numesce
délul e) Dolojan pi Daldcld, ce se prelungesce prin délul Solugean i Morila-Verde, pana
la satele Poturu li Hamamgi. Pantele sale in general sunt dula iar inaltimea maxima
este de 217m, este acoperit cu pa5unI si araturt Peste acésta ramura trec drumurile :
Eski-Baba la Ciamurli-de-Sus, Beidaut s.,.,i Poturu la Ciamurli-de-Sus. Una din pantele sale
S.-V. d'asupra Beidautulul se numesce délut Durale.
XIX. Délurile dintre CasAmeea §i Beidaut sea Culmea Sarighiolulul. Sub numirea generica de
délul Sarighiol se inteleg ramificatiile, care pktá diferite numirr intre vaile riurilor
Casamcea li Beidaut. Ast-fel din Dolama, care se pene considera ca un nod orografic al
acesteI regiunI, cobdra catre Sud printe valle Aasla-Dere (V.) si Durasa-Cairac (la E.)
1. délut Cairdc-Kairac ca o fa§ie ingusta la inceput li din ce In ce latindu-se catre S., de unde
incepe a se numi délul Cara gea-Punar li in fine daul Sarighiol, pana la satul cu acela5
nume. Din culmea ast-Idl descrisa cob6ra catre Est i Vest ramificatiunI, (are p6rta nu-
mirile: a) Délul Cisme pi b) Caildere printre valle Ciarand i Caildere, pana in riul Beidaut,
are 286m inältime, de natura pietr6sa, acoperite cu padurl j pa§iunT, domina satul Eschi-
baba.
Intre vaile Caildere §i Dulgea, ramura c) Ghiurgeamrdc, cob6ra repede pana in riul
Beidaut, pe care il silesce sa descrie un dublu cot. Délul e acoperit in parte cu padurI.

www.dacoromanica.ro
 121

In punctul Sarighiol (273m) pornesce care S.-E., din délul Sarighioluld o ramura d) Gogea-
Bair, de natura stancesa, care cobera pan la satul Beidaut In pante repop.
In general ramurile care cobor catre E., sunt repeOt 0 stancdse, acea ce face ca
valea riuld Beidaut sa fie stramta si dentelata. Din contra, ramificatfile ce se cobera catre
V. sunt alungite, ast-fel e) delul Alifaci, päduros in mare parte, f) délul Saxancairac, g)
Sulugea ,si h) Saxancula, cobor pan& la satul Casamcea in pante usere. 0 altä ramura
este i) Iud-Tepe-Bair, prelungita cu Kiuciuk-Kia-Bair, intre vaile Ramnic si Dichilitas-
Alceac, iar Intre acésta si valea Sulugea j) délul Ta,s-7epe se prelungesce pang in dreptul
Caciamaculd. In tea acésta regiune délurile cobera de la inältimea de 300 pan& la 150
metri. Satul Sar:ghiol ocupä centru, de aci radiaza diferite drumurT, care '1 pun in legatura
Cu satele aseçlate pe valea Casamcea si Beidaut, drumurt care taie délurile In tete directiile.
La Sudul Sarighioluld délul se bifurca, In k) délul Haiddn, intre paraul Duimgi 0 Beidaut;
si 1) delul licimnic intre Duimgi 0 Casamcea.
m) Délul Peclic e ultima ramificatie S.-Estica ce délul Sarighiol trimete intre valea
Hagi-Avat-dere 0 paraul Beidaut, formand ca un pintene in dreptul satuld Poturu, n)
Zandan-Bair ultima ramfficatie S. Vestica a déluld Sarighiol, intre Sarighiol-dere si Rimnic-
dere, cobera OM la satul Ramnic.
o) Délul Bair-Hagi-Avat, dintre vane Hagi-Avat-Dere si paraul Hagi-Avat, la capul valt
Inan-Dere, face legatura Intre délul Sarighioluluï §i Haidan.
Délul Haiddn. Incepe de la Nordul satuld Inan-Cisme 0 se prelungesce catre S.-E.
in pante usere, prin a') délul Caranasuf, pâ,na in marginea laculd Sinoie. Lungimea luT
este de 14 km., natura in multe 041 stâncesa, e acoperit cu padure numat intre satele
Inan-Cisme si Sariurt. E taiat de numerese drumurr, dar mat importanta e soseua Tulcea-
Constant.% intre Tariverde 0 Hamamgi. Inaltimea luT maxima este de 195m la capul väir
Inan-Dere, cobera la punctul Casapkioï la 152m (in marginea soselei), 'Ana la Caranasuf,
unde movila Coba-Iuk are 56") inaltime.
Pantele sale meridionale cobor catre paraul Duimgi, iar cele de Nord se prelungesc
sub diferite numirt pan In lacurile Smeica si Golovita. Ast-fel : a") délul Movila-Mare In
dreptul satuld Poturu, tare 116m Inaltime ; lungul del b") Maadem-Bair intre Sariurt si
Hamamgi, este taiat in lungul sGi de soséua Constanta-Tulcea, care trece pe la punctul
cel mat 'nalt, Hamamgi (104m).
Catre rasarit, Intre paraul Sariurt 0 Ezerul Golovita b) délul Cara-Burun (inaltime
maxima la movila Dravarschi 83"') si c') Acik-Suat, tarmuresc balta Smeica, d') Délul Cale
e o Movila isolata ce are 31m inaltime.
Paraul Sariurt e tarmurit la Sud de e') délul Mormintelor (124m), f') Mal Coba-Iuk %
g) délul Amze-Saisl; pantele nordice ale délurilor Haidan si Caranasuf.
Ramura Vestica a déluld Sarighiol se numesce licimnic-bair, ea incepe intre vaile
Inan-dere (la E) si Sarighiol-dere (la V.), délul Iartim-Iuk IT servesce de legatura (are
206m inaltime maxima). Ramnic-Bair, cobera care S.-V., printre vaile Ramnic si Cuiu-
Culac ; pantele sale sunt usor inclinate in sensul directiuniT. El e tärmurit de riul Casamcea
prin délul Ta,s14-Culac, d'asupra satuluT Tocsof. 0 ramura ce Râmnic-Bair trimete catre
Inan-Cisme se numesce a') Inan-Bair, are 1841" inaltime maxima. Culmea principala a
déluluT. Ramnic-Bair se continua catre S. prin délul Caskala-Bair, ce are maximum de
Inaltime la movila Buiuk-Cogealak-Tepe de 195m. 0 ramura S. Vestica este b') délul Veli-
Tepe-Bair, cobera catre valea Caskricea Ora la Satul Chirislik. Culmea principala desparte
apele CasamceT de Duimgi, are maximum de inaltime la Pericli-Iol-Tepe (la Sud de satul
Cogealak) de 143 metri. Cobera in pante usere printre Duimgi si Peletlia (para) pana in
malul laculd Tuzla.
c') Alichulac-Bair e o ramura ce cobera spre S.-V., intre vaile Alichulac-Derea si
Alciac-Derea, Oa, In Casamcea. La pelele sale se afla satul Cavargic.
0 alta ramura cobera Intre Peletlia si satul Palazul-mic in valea riuluT Casamcea la
acest din urma sat.
Ca o ultima ramilicatie a acestuT lung del al Ramniculd este d') Mal Taflaul-Sdrti

71890 16

www.dacoromanica.ro
122

(106m) 0 e) Tac-Culac, care cob6ra intre valea Taw,u1 0 aceia a GargaliculuT, farmuresc
lacul Gargalik. Catre nord de satul Gargalik numal nisce movile forméza relieful terenulur,
movile separate, cum : Cara-Iuk, (140'n), movila Beiului (136m), movila din Tarla (119m), Erim-
Iuk (94m), Buiuk-laiuk (102m), Ceatal-Iuiuk, (67m) 0 Gdrgalik-Buiuk-Iuiuk (75m). p) Délul
Movila Calddrit este extremitatea délulul Ramnic si cob6ra spre Mare la Capul Midia.
Terenul intre Casamcea 0 Duimgi este acoperit cu araturr 0 brazdat In tdte sen-
surile de drumurT comunale, care ail ca puncte de ,convergenfa satele Peletlia la Sud 0
Cogealac la Nord.
!Muffle dintre !guile Casameea ii Eni-Sarai sail ramura Dulgherul. Din platoul Dolama
pornesce catre Sud-Vest printre riurile Casamcea, 0 Eni-Sarai, culmea 1. délulut Dulgherul,
cgruia Coru-Bair iT face legatura intre satele Hagi-Omer 0 Curudgea. Padurea Tau,san-
'Orman acopera o parte din acest dél in apropierea Hagi-OmeruluT, iar opus, pe valea
Casamcd sunt padurile de la Alifaci 0 Ceau§chioï. Restul déluluT e acoperit cu p4unT 0
araturt Pantele sunt repel;IT catre Casamcea, line spre Eni-SaraT, catre care 'Arta nu mill
diferite, aa, : délul Meflelic-Bair la S. de satul Doerani, intre valea Hagi-OmeruluT 0 Ciuciugea-
Culac, Sulugeak-Bair in dreptul comuniT Calfa ; iar catre S. Turbencea-Bair 0 Mahometcea-
Bair, farmuresc valea Mahometcea. Inalfimea maxima, a déluluT Coru-Bair este de 315m,
intre Silistea 0 CeaL*-ChioT. Lungimea luT de 10 km. Intre satele Curudgea 0 Casamcea,
délul Dulgherul se stramtéza pentru a se largi apoT 0 a acopen i WA regiunea coprinsa
intro Casamcea la rasarit, Eni-Saral la apus 0 valea Cartal la miaza4, pana la confluenfa
van'. Cartalul cu Casamcea, la podul lul Gogea Amet, prin délul Arman-Tepe.
Inalfimea maxima a déluluT Dulgherul este de 252m la movila Turbencea, intre Curudgea
0 Casamcea. Lungimea de peste 17 km. Pe culmea acestuT (161 se afla limita celor dou'é
judefe, e taiat in tdte sensurile de drumurl, care pun in comunicafie satele aflate pe cele
douè vaï, pe care le desparte. E acoperit cu pa§unf 0 araturT.
Délurile dintre Eni-SaraT, Dundre, Boazgik Ei Cartal sati ramura Ineiretelor. Intre valen
Dulgherul (la V.) si Cartalul (la E.), botul déluluT Dulgherul se prelungesce prin délul Car-
tal, a card inalflme nu trece peste 155 metri. El continué, osätura orografica,, legand délul
Dulgherul Cu délul .inssiratele.
Acesta este un dél ce se intinde de la N.-V. catre S.-E., de a lungul maluluI drept
al paraulur Cartalul. Lungimea luT este de 14 km., iar inalfimea maxima o are lamovila
infiratele de 209 metri. Este numit ast-fel, pentru ca pe coama lul sunt inlanfuite ma multe
movile, cum Taoba-Tepe (164m), Cioncal-Tepe (171m) 0 altele fara denumirl. El forméza nodul
orografic al regiund ce se descrie. E acoperit cu pawnI 0 araturI 0 taiat de la E. la V.
de numercise drumurI, care unesc satele de pe valea Cartal Cu cele de pe Dunare. Tóte
ramificafille acestuT dél ail direcfiunea de la Est catre Vest, ast-fel: 1. ramura de Nord
este delta Cadi-Cdsla, ce se prelungesce pang, la 115,rova sub diferite numirr: ddlul Capu-
giulut II-Are valea Dulgherul (la E.), riul EnisaraT (la N.) 0 valea CirneleT, are 115m inal-
fime ; ramura de déluri Hazarlik 0 Eschisarai se prelungesce pan la lacul Hazarlik 0
vérsarea riuluT Enisaraï; ramificapile délulul Cadi-Cdsla sunt: a) délul Tret-Movile, care
trimete o ramura spre Harwva, b) Délul Ciobanulut 0 c) data la Caraula, aceste dou'ë
forméza pintenele ce silesc Dunh,"rea sa descrie arcul de cerc de la Harsova. Tot dill délul
Tret-Movile se lash' o ramura catre S. intre valea Cechirgea 0 Caimacli-dere, este a') mo-
vila Cerchirgeaua ce are 87m inalfime, domina Dunarea pana la marl' departarY, ca si b')
délul Celea, wzat pe malul fluviuluT in drépta vaiT Caimacli-Dere.
0 a doua ramurbi a déluluT In0ratelor este 2. délul Erchesk.
Sunt doué mamelone cu cate 189 0 234 metri inalfime, a§ezate la N. 0 S. de satul
cu acest nume, printre ele trece drumul de la Erkesek la Topal 0 BaltagescY. Délul Ca-
pugiului (1651, servesce de legatura intro In0ratele 0 Erkesek.
Délul Erkesek trimete 0 el la ré.ndu-T treT ramurT care Dunare: a) ddlul Topalul
ce se term ina la movila Drdgaica (102m), intre valea TataruluT 0 Cechirgea, b) Délul Ola-
culut cu maximum de inalfime la movila Olaculut (125m), intre valea Tätarulur 0 StupineT
0 c) délul Zdvolulut cu 126m inglfime maxima, intre valen StupineT 0 valea Boazgic.

www.dacoromanica.ro
 123

Tót regiunea acoperitä de délul Insiratelor i ramiflcatiile sale, e br'äzdata in diferite direc-
tiunI de numer6se drumurI, care t6te converg catre comuna Siriu, ce forméza centrul regiunil.
Ma insemnatä, este soska Constanta-Harsova, care venind de la Dorobantul, suie culmea
déluluT Insiratelor, pe la Erkesek si de aci peste délul TreI-Movile cob6ra la Harsova.
Terenul flind fertil, regiunea este bogata, acoperita cu semanaturI si fanete.
XXII. Délul Dorobantul. De la drumul comunal TerzichioI-SatischioI, pana d'asupra Cara-
muratuluI, se intinde de la N.-V. catre S.-E., pe o lungime de 25 km., paralel riuluI Casam-
cea, délul Bilarlar saü Dorobanful, a caruI inaltime maxima o are la N. pe délul Hagi-
Bairam-Tepe de 214m, si cob6ra pana la 177', la movila Ester-Cara-Tepe. Pe culmea acestuI
dél sunt mal' multe movile : Ko-Tepe-Bair (203m), Ghelingek-Tepe (189"), Bilarlar-Tepesi
(187'). Gima sa formézä, linia despartit6re a apelor. Forma lul este alungita, latimea ma-
ximä nu trece de 2 km.
Centrul regiuniI acoperita de ramiflcatiile acestuI del 11 ocupa satul Ghelingek, catre
care converg telte drumurile.
De insemnat este soséua Constanta-Harsova, care vine de la Caramurat, pe la Carol I
si Dorobantul, dupa care urca délul pentru a duce pe la Saragea si Topolog.
RamifIcatiile acestuI dél sunt numerlise, atat catre V., cat si catre E.
Délul Man-Corman, cohira usor de la movila Hagi-Bairam-Tepe catre rësarit §i
ocupa tòtá partea coprinsa filtre väile TerzichioI si Ceatalorman, pana la confluenta acesteI
din urma, cu valea riuluI Casamcea.
Délul Tepe, prelungit prin Cara-Tepe-Bair, intre \ralea Ceatalorman, riul Casamcea
si valea Kirislic, forméza tarmul stâncos al Casamcd, in dreptul satuluI Kirislik.
De la movila Ghelingek-Tepe se lasä catre S.-E., printre valle Odi-Culac, Kirislik
(la N.) si valea EsteruluI: 3. Data Ghelingek-Bair, care trimete o 1-amura: a) Kiriflik-Bair
catre N.-E., pana la confluenta vaiI Kirislik cu riul Casamcea, dominand asupra satuluI
Kirislik, (cad are 137"1 inaltime), iar o alta b) Seremet-Bair, pana in cotul format de d'Al
Casamcea, in dreptul satuluI Seremet i confluenta cu riusorul Apa-Visterna ; are 134"'
inaltime, e de natura pietr6sd, de aceia si malurile Casamcef sunt stanc6se i abrupte.
De la movila Estez-Kara-Tepe pornesce catre räsarit : 4. délul Caramurat intre Apa-
Visterna, Casamcea i valea Palazu-Mic. Inaltimea de 145', pe care o atinge la movila
BeripTepesi, este maxima.
C6,tre apus, Bilarlar-Bair trimete ramurile :
5. Alah-Bair e un mamelon stäncos isolat, a§eçlat la confluenta vailor Boazgiculd cu Sa-
racea-Dere. Inaltimea luI este de 204m si domina tot terenul din prejur pana la Dudare. Natura
curilisa a acestuI mamelon a facut sä, i se dea numirea de Délul luT Dumnezeti, despre care
exista si o legenda turcésca. La p6lele sale stail ascunse satele SatischioI si BaltagescI.

Fig. 25. Alah-Bair. (Dupa K. F. Peters).

6. Délul Pdnar-Bair pornesce de la Kos-Tepe-Bair, printre valle Boazgiculul i Silistea.

Lungimea 1111 este de 20 km. ; o ramulla: a) Sarugea-Bair (1871"), a acestuia tärmuresce
valea Saragea opus déluld Alah-Bair. Inaltimea maxima a délului Pandr-Bair este de
146m la movila Boazgilc-Tepe ; délurile b) la movila Grecului ci c) Nadacu sunt ultimele rami-
flcatiI ale ha PcInar-Bair intre Taspunar i Seiment

www.dacoromanica.ro
124

0 altg, ramura pornesce de la movila Ghelingek-Tepe, printre vaile Silistea si Tibrinu,

este : 7. délul Mahomet-Bair, care se prelungesce pana la Dunare sub diferite numirl. Lun-
gimea acester ram ure este de apr6pe 30 km., lar inaltimea maxima de 129m la movila
Bilarlar. In dreptul satuluI Taspunar, délul se numesce Cable-Bair 0 cobóra la 114m 0 ramura
ce trimete printre valea Tortoman si Geabac-Ceair se numesce a) Geabac-Bair 0 are 106m inal-
time la movila Tortoman. Catre S.-V. de Taspunar, MIA se numesce Karapat-Daga 0 in fine
sub numirea de Mid din Izlaz se termina la Dunare in dreptul Seimenilor mid la 50m inaltime.
De la nzovila Mezarlik (100m) d'asupra satulul Kior-Cesme : 8. délul Mezartilc-Bair co-
bóra intre vane Pomana-Ceair si Sali-BeI-Dere, pang la confltienta lor, la satul Taspunar.
Inaltimea luI maxima este la movila Miulten-Tepe, de 109 metri.
Tot din movila Gherlingek-Tepe a Mullet Dorobanful, cobórä, catre S.-V., printre
väile Tas1A-Iuk-Dere si valea satuld Bilarlar : 9. délul Bilarlar, ce domina satul cu acest
nume, aseçlat la pólele sale S.-Estice.
In fine o ultima ramificatie a ddlului Dorobantul, pornesce din movila Bilarlar-Tepesi,
este : 10. délul Pa,spala-Bair cu inaltime maxima de 137' El e coprins intre vaile satelor
Bilarlar si Derechia Lungimea lul este de 16 km., pang d'asupra satuld. Tortoman.
XXIII. Délul Armut-Bair. Este o continuare a délulur Dorobantul, intre care Itanldk-Bair
le servesce de legatura. Armut-Bair se intinde in forma de arc de cerc a card concavi-
tate e ocupata de comuna Caramurat. Lungimea lust' este de 17 km. si cobóra de la cota
142m, pana la 103m, in movila Tepe-Caramurat, cu o panta de 0,002 pe metru. E taiat de
mal multe drumurl, care converg catre Caramurat, centrul regiuniI ; mal importanta e so-
séua Constanta-Harsova, care vine de la Canara, urea délul pentru a cobori la Caramu-
rat. RamificaPile sale Estice sunt douè :
Délul Dolufacd intre satul cu acest nume (ruinat) si Cikrakci, si
Délul Carachiot-Bair, intre Cikrakci si Cogea-Ali, ultimele pante ale acestor douè
Mull tarmuresc lacul Tasaul.
Ramurile, ce trimete catre Vest sunt mal importante prin lungimea lor. Intre vaile
Tibrinul, Geabacula, DerechioI, pan la satul Carol I, la N. si N.-V., si intre Caramure-
Ceair, Hagi-Cabul-Ceair, Chiostel si valea CarasuluI, se intinde o ramura de dél, care se
prelungesce pan la Cerna-Voda sub diferite numirI, ast-fel :
Murat-Bair intre satele Caramurat si Carol I, are 130m inalti me maxima., 4. Détul Derechioi
si 5. Docuzol-Bair intre Derechior si Docuzol. Inaltimea maxima este de 108"1 la punctul Docuzol.
6. Cilibichia-Bair 0 7. Devcea-Bair In dreptul satelor cu acest nume, 8. Oba-Bair cu
ramura ce trimete catre satul CilibichioI, numitä a) Ciokurak-Bair si pe care valea Oba-
Culac o desparte de: 9. Mill Bekiraga-Bair. Delia Oba-Bair are inaltime maxima de 126m
la movila Maiacli-Oba la S. de Devcea.
10. Mid Turculut, 11. délul Dermengiutui 0 12. detul Cernavoda sunt ultimele ramifi-
catiI ale acestul lung del, de peste 37 km. de la comuna Carol I panä la Cernavoda.
0 alta ramura, pe care délul Armut-Bair o trimete &are S.V. este 13. délul Hagi-
Cabul, intre vaile Hagi-Cabul si Carataï, el se termina prin délul Chiostel, la r6säritul sa-
tuluI Cu acest nume.
14. délul Nazdrcea si 15. délul Caratai, intre valle CarataI si Horoslar, sunt ultimele
ramificatiI ce délul Armut-Bair trimete dare Sud, pana la Valul luI Traian.
XXIV. Délurile dintre Caramurat §i Constanta. Terenul intre aceste doué puncte este putin
ondulat si semanat din distanta in distanta cu movile isolate, ast-fel :
1. Tepe-Bair cu movila imbinatd (83m), 2. Duran-Bair cu Islam-Tepe (91m), la Vest de
Canara si Cogea-Ali, sunt de un relief putin pronuntat fata de terenul inconjurator.
Dintre satele Palazul-Mare si Anadolchidi pornesce catre Apus 3. délul Horoslariol-Bair,
intre valea Hasancea si valea Horoslar. Relieful sat este destul de bine simtit intre aceste
douè val. Maximum de inaltime il are in movila Tasli-Bair de 85m. Pantele sale se ter-
ming la satul Alacapu, sub numirea de Gherme-Bair.
Ciatal-Iuk (71m), Cunesi-Iuk (71m), Tati-Iuk (72m), sunt movile isolate la Apus de Constanta.
La bariera orasuluI, Avretak-Tepe are 57" inaltime, doming ¡Drawl pang la Mare.

www.dacoromanica.ro
 125

Tablori de orografia bobrogiet

PRINCIPA LE SECUNDARE TERTIARE QUATERNARE
fCULMI

A) Orografia de la Sudul väii Carasu :

I. Délurt Infra Dunire qi Partul Pampur-Ghiolgiu:

Icral-Ceaia-Bair, sad
Iapcea-Bair §i D. Bu-
geaculuI. { TrAncovita.
Cdriimidei.
Sart-Mesea-Bair.

II. DélurT tntre Pampur-Ghiolgiu li Valea GlIrlita:

Belezliki-Strt.
fa) Saban-Bair, sad Hagi-
Mahale-Orman-Bair. i Durac-Strt terminat a') Bone-Slrt.
k prin Burun-Slrt. k
Pinirlic-Bair, prelun-
git prin Tiumbet -
Bair.
Bei-Orman-Bair. { Tanas-Sirt.
Versat-Sirt.
Regene-Bair.
Carvan.

III. /Merl Intro Väile Willa 1$1 Canara-Ceair:

I fa') Cara-Burun-Bair.
ia) 'Ilk Mezarli. ,' b') Ciugiuk-Iol-Bair sail
Carvan-Bair. 1 Délul GArli-tei. {a4) D. Olucli.
b) Délul ptiduriI Barbo-
ta§l-Orman.
Coslugea, numit la
frontierii Cirigi- Iol-
Bair, se continua sub Délul dincolo de Si-
numele : SIrt - Iol - liste.
Bair, Curdeli, Coslu- Délul Ceatal-Orman.
gea, la 2 movile §i e) Dail Uzum-Bair, pre-
délul de la Cetate. lungi t ca délul Petrel.
Délul cu movila Ca-
ragea.
Scorct.
Id)
e) D. Canli-Dere. Taplic.
la') Draka, terminat cu D.
l Dervent.
11. Dermen-Slrt. I I

V. NWT mire vine Canara Il Beilicu:

{a) Siran-Culac-Bair.
Cara-Peretlik-Artasi.
Uzum-Bair. Aivalik-Bair.
Macinora, prelungit
ca Capuschiol-Bair.
Gheci - Orman -Bair {a) Echerli - Orman sad laa) Uzum-Mesea-SIrt.
sad Caralmu§ - Or- 0 rta-Burun. b") Aslama-SIrt §i délul
man. Dobromir din vale.
b) Uzum-Bair sad SInfr- c°) Sanetr-Bair.
Iol-Bair. {a') Sari-Iol-Bair. d") Ba.§-Punar-Slr t.
Chiuciuk -Hagi -Slit,
Mezarlic -Bair, sail
Taili-Sért -Havele -
le') Burun.

www.dacoromanica.ro
1.26

CULMI PR1NCIPALE SECUNDARE TERTIARE QUATERNARE

r aa) Arpalic.
ba) Ceatal - Orinan, sail
f b') Ba§-Punar-Sfrt, con- Hasan-Orman.
Idem. Idem. ' tinuat prin Délul Dis- Cu) Mezarlic- Bair, pre-
t trail. ) lungit cu délul de
C4IeI, dé-
lul de la Merkez, Cia-
cal, Macuc, Calbur-
Dermen-Sfrt.
Id'asupra
gina §.1 Tuna-Orman.
Irasli-Bair saù Teche-
chioI-Bair i Sitma- (a) GheorghenI - Orman-
Bair. Bair.
Azarlik.

V. Niue( Hike Vilna Beilieu i Urluia

f a) D. Morii i MalcocI-
D. Docuzaci. Mezarlfc.
t b) Demircea.
Hairamchioi. a) Coroclik-B.
Accia§Ifk. a) Kalaigi. a') Tiulia - Babalik,
Sevendicul.
Cara-Peletli.
Ghiol-Ghelgik-B
Mulver - Acceuci, sail /a') Cara-Amat-Bair.
Ghiol-Punar. Echii -Iuiuk - alceac, Cuzgun.
Chior -cuiusu, Mar- Caraula.
leanu, Zb rei a cu Meig. Demircea.
/a) DragaiceI §i Movifa Chior-Cuiusu.
k Comorit Curualceac.
g) Caraaci-Alcea.
Uzum-Culac-Bair sail
D. Polucci.
Catita.

VI. Mull la Sudul yin Borungea :

AlibichioI.
Derechioi sail Bair- Bair Mezarlfc.
Iuiuk sag Sarf-Bair. Mamuzli.
{a) Mezarlic-Bair.
ke) Coru-Bair.
la) Mezarlfc sail Bas-Pu-
D. Caraomer, Alibi- nar.
chioI, Mezarlfc, Ghiu- b) Merdevenli-Bair.
venu i Cara-Iuiuk. c) Carasuluk-Bair.
d) Arta-Burun.
la') Skender sail Turla-
Bair § .1 Cara-Pelie-
clic.
fr) Bairam - Dede sail (a") Tuzla-Mezarlfk-B.
1 Cialet-Perde. V) Cisme-Bair, cu délul
1
Topasler.
a') Bairam-Dede-Bair.
{ Culac-Bair.
Dikil-Tasf.
f a') Tatar-Bair.
b') Edilchioi-Tepe.
(c9 Cogea-Sfrt-Bair. aa) Amzacea.

VII. Délurlf la Nordul Tiff Borungea:

( a) Cesme-Bair.
)1b) Havale - Canara-Bair,
saù Tuzla-Bair.

www.dacoromanica.ro
 127

CULMI PRINCIPALE SECUNDARE TERTIARE

F QUATERNARE

I Coru-Bair sati Giatri-

Bair si D. Arabagi.
a) Coru -Giugiuk -B. si Adam - Clisse - Bair,
Adam-Clissetarifi-B. sail Iusufunar, Talas-
man cu D. Diuc, Mus-
tana si Germeli.
Ja") ErghinanIfk.
b') Kiosseler. (b") Chior-cu-Bair.
I a") Kiuciuk-Cesme-Bair.
e') Iomer-Bei-Iutlu. ; V) Kezlen-Sfrt.
(e") Canen-gurse.
la") Susustaxiff-Bair, sail
1
Dikilitas-Bair-Sfrt si
d') Sarf-Iuk-Bair. Diordumgi - Orman
cu ramificatia:
1 a-) Cinghinea-Orman-B.
e') Orta-Burun-Bair, sail
Buiuk-Mezarlfk-B.
f') Caceamac-Orman-B.
si Iutluk-Bair.
j a") Merea-Bair-Cara-Iu-
! iuk.
g) Cara-Dede-Bair. I b') Caramancea.
(c") Firibei.
Canli. Kireslfk-Bair.
(a") Ciocan sati Baciu.
Malagenl. i 0 0 0 6
I
i e " ) Mamele saii ,a]r4
Cesme. i Jocuj. iv....5,...t,
Nc.b2oe
d') Petera si 1-,-,
23. Mezarlik - Borungea- 1( Geam-Pasa. Vel L
Bair. e) Muuruazliki-Bair. Copadin si Arabi-Al-
ceala.
l3avi-Kiuciuk-Biulbiul
terminat cu: Cioba-
nisa s'i Kedreanu.
19 Arabi -Iuk -Bair, sail
Uzum -Bair, Cara -
Oba-Bair, Sfrt-Caia-
Bair si Cabula-Bair.
m') Tanai-Tiubessi.
n') Cara-dede sau Alcar-
gea, Ciacal s'i Pas-
tera.
o') Bei- Aslan, prelungit
cu Akargea.
p') Orcen-Bair.
a") Orcen-Mezarlic, ere-
lungit cu Odagi-B.
b") Carachiol - Bair, pre-
lungit cu Vaivasin;
a-) Alibei.
g') Buiuk -Biulbiul, pre - b-) 'rabia
lungit cu D. de la Frant. prel. It
Murfat. .c3
cu Congas,
0 Perdea- Cu-
0 ' ...a
8 lac,'Amzali, 9,2
Uduamel,U- 20
1., zum- Amet Zs] id .
si Tetera- -;--
I, Bair. Is
Kuluk-Bair, prelungit
cuKiuciuk-Murfat-B.
I a") Orman-B.
Mangala- Culac-Bair. ;b") Canara-B.
(e) Cesme-Culac-B.

www.dacoromanica.ro
128

CULMI PRINCIPALE SECUNDARE TER TI A RE QUATERNARE

t') Elibechioi - Bair, sail

Osmancea - Bair si
Idem. Idem. Curu-Bair.
I u') Topraisari, cu Meragi- jPrelungirile délurilor :
k Bair. Iol-Cara-Bair si Cor-
i
kez-Iuk-Bair.

VIII. DélurT pe Versantul Pontic, la Sud de Valea Carasu:

I a) Mezarlik-Bair. a') Murfatcea-Cairac.

i b) Egi-Iuiuk, sail Mesar-
11k-Sfrt.
r) Coru-Sirt, sail Cara-
Iuiuk.
22. D. Caraomer. Kirizi-Iuk.
Tausan-Bair ;:i Der-
men-Bair.
Cara-Iuk-Tepe.
Telegraf-Tepessi.
Denis-Ialasi-Bair.
Hoscadin.
Sarighiol, prelungit
ell D. Keragi.
Mamutusta.

B) Orografia la Nordul Vâfi Carasu :

I. Nodul Orografic:

1. Piscul nalt i Tutuiat.

Culmea MicinuluT :

a) Cheia saù Sitriiria. Stubeiului.

PricopanuluI. b') VitelaruluI.
Aganim.
{a')
GrecI.
Carkaliu.

III. Culmea Bugeaculul:

Pietrosu. Oltoiu.
b) Piscu-rosu.
Sevatin cu Mov. Mi- ta)
lanu.
MilcovuluT. a) Cararilor.
D. cu monument.
D. BugeaculuI. 11

IV. Culmea Isakcel:

D. Teilor.
la) Galmele fnsirate
Cadiului. Galma-mare.
b) Muntele WI Asan.
Cocosul. Taitei.
Brézul.
Piatra rosie.
Tugulea.
Parlita.
Nicolitelul. Isvorul.
ta)
V. Délul Mare :

1. Délul Mare, continuatll

prin D. Armut-Conac.

www.dacoromanica.ro
 129

CULMI PRINCIPALE SECUNDARE TERTIARE QUATERNARE

VI. Peninsula gPeuee.

Cornárei. {a) Stemca Mare i mica.

Pietrosul. Movila Sdpatä..
Cortel.
Coazima.
Ca.sla Cartal Tepe.
{a) Tausan-Tepe.
Tulca
( a) CarieriI.
Derven-Tepe.
D. Mare. jb) Beily.
Id) Imalac, sad Ceatal-
Tepe.
e) Calica.
Caracil.
Morughiol, cu Délul-
cu - cetate §i Cara-
Bair.
Bes-Tepe.
Redi.
Desli-Cairac, prelun-
git cu Citusul-Mare,
Délul - cu - cununii,
Pietros si Délul-cu-
pomi.
Uzum-Bair, prelungit
cu Tausan-Tepe, Ca-
zalgic, Ceatal, Opta,
Ta§-Bair, Dé
fundul-Gavanului
Tugurlea-Bair.
O

VII. [Murk dintre TaitaDli Telita:

PArlita.
f a) Coslugea, prelungit cu
Boclogea. D. Geaferca. §i Pie-
Isveyelor.
ttrosul.
{a) 13ostitnarilor.
b) Eni - 0 rmangic - Tepe,
Délul Fundul Burtfi. prelungit cu Eschi-
Balb.c.
C) Acadan.
a) Curu-Bair.
b') Canagic.
Ciliculut Ja) Carcaman-Bair. C') Slamuni-Culac.
b) Cogea-Bair. Tatar-Bair.
CataloI continuat cu Ghel-Tepe.
Ghiulele-Tepe.
Sari-Tape.
Deniz-Tepe.

VIII. D6lurile dintre Calistra i Cerna

a) Culmea principald:
Coslug.
Stubeilor.
Negoiu. Secaru.
b) Piatra Mana
{a)
Almalia. a) Tiganca
b) Ranzura Cerna :

1. Daiaman. { Raman-Bair.
Sala-Cula. O

71890 17

www.dacoromanica.ro
130

CULMI PRINCIPALE SECUNDARE TERTIARE QUATERNARE

Megina.
Piatra-ascutitit.
Bujor.
Priopcea. Caracicula.
(e) Piatra ro0e.
Curt-Bair
Para-Bair.
I a) Iglicióra mare.
b)
D. Iacob. WWI Manole.
id) Délul Gorgova.
Piatra-rfiósä,.
IX. Marne dintre Cerna f i Aiorman:

Délul I avid. (a) Hancearca.

tb) Sitt-Bair.
AmzalaI. a) Carapcea-Balabancea.
Carapcea. a) Cerna.
Ciubucluc-Bair.
Cale-Bair.
Sakar-Bair.
Ta0ic-Bair. a) Borun-Bair.
X. Culmea Picinéga:

1. Dijkadael terminal cu
Hasanlar. {a) Kiuciuk-Kara.

XI. Culmea BabadaguluT:

Gheobilche-B.
Dautcea seal Utz Bair
(D. FetiI).
ConsululuI.
Iasi-Orman, numit
Canara-Cem saü Es-
kiliorman.
Bac-Ceau§.
Jidini saù Pelitu.
Uzun-Bair, numit
TazIf-Bair, terminat f a) Pietrosul.
prin Cuzu-Mare. s b) Balar-Bair.
a) Uzun-Bair.
b) Orman-Bair.
a') Sevaiova-Harf.
e) Camena. b") Pahotnikiii-Hart
8. Carada. te) Camena.
Caragidi-Bair. { Asmalar-Bair.
e) Jaila-Bair.
kf) Janchi-Bair.
a) Orla-Bair.
b) Koium-Baba.
9. Visterna saù Bairak e) Balta-Bair.
Acairac-Bair. d)
l1d)Canara-Baba.
te) StuparI, prelungit cu
Calacula B, Molla 0
CalabalAk-Bair.
( a) Golovar-Bair.
I b) Iuk-Bair.
c) Casavet-Bair. fr

10. Orta-Bair, legat prin d) Ta*-Burun.

Samaldar-Bair. e) Mull Gras.
Buiuk-Orman.
Ac-Topraclac.
1
CaramankioI.
Dolojman.

www.dacoromanica.ro
 131.

CULMI PRINCIPALE SECUNDARE TERTIA HE QUATERN ARE

=
XII. Sultan-Bair.

XIII. Délurile dintre Aiorman §i Rosti

Canat-Calfa.
Ghiun - Ghiurmes si b) Esil-Tepe.
e Camber-Tepessi.
1

Ghiolgik-Bair. d) Baba-Bair.
Setnetr-Ta.-Tepessi.
Movila-Cazacilor.
ir) Koium-Punar.

XIV. Délurile dintre Rostl §i Eni-Saral:

1. Ramazan,numitsiCe-
emsicu-B. cu Kerke-
nes-Bair si Hagi Ka-
par - Tepe, cu Cara-
Tepe. {a) D. Rosli. { MosuluI.
Cairac, numi t si Mezet.
b) Stanciti, numit si Délul
Viilor.
e) NtimolescI, nunait si
D. Garliciil.
el) Karapelit, numit si El-
meliki, Balgiul, Eni-
SaraI, Cilibiul, Viilor. {a') Délul la TAIT&

XV. Ramura dintre cele doui Slave:

1. Ciucurova, numit ,i
D. TopologuluT s'i Ki- { a. D. Bas-Punar, numit
risliva. si D. Ibrisioru.

XVI. DAM Periclic :

Cara-misea-Tepe.
1. Periclic. b) Bataclà-Basa.
H(a) 11

XVII. Platoul Dolama :

1. Dolama. a) Coru-Bair.
ilt b) Caira-Kairac. 11 11

XVIII. Ramura dintre Beidaut §1 Slava

a) Iuriluc-Bair.
lb) Sari-Meselic.
e) Sacar-Bair. a') Deolniuk-Bair.
(l) Kiuriuk-Bair, cu Eni-
1. Ciamurli sari Teste- ceri, Cara - Burun,
mel. Tas-Bair, Bal-Bair si
Tas1A-Rair.
e) Dolojan s'i Dalackl, p re-
lungite prin Solu-
gean, Movila Verde
si Durale.

www.dacoromanica.ro
132

CULMI PRINCIPALE SECUNDARE TERTIARE QUKFERNARE

XIX. Délurile dintre Casamcea VI Beidaut sad Culmea_Sarl-ghiol :

Cesme.
Caildere.
Ghiurgeamrfk.
Gogea-Bair.
AlitacEl.
Saxancairac.
Sulugean.
Saxancula.
IucI - Tepe, prelungit
cu Kiumuk-kioi Bair.
Ta-Tepe.
Caranasuf. fa") Movila Mare.
tb") Maadem-Bair.
I. Cairetc-Kairak, numit b') Cara-Burun.
Caragea-Punar [a')
e') Acik-Suat.
HaidAn. I
d') Cale.
D. Sarighiol.
e') Mormintelor.
r) Coba-luk.
g') Amze-Saisf.
/) Retmnic, cu Iartím-luk,
teirmurit de D. Ta06,- a') Inan-Bair.
culac; continuat prin b'J 1/ eli-Tepe-Bair.
Caskalak-I3air. C') Alichulac-Bar.
d') Tasaul-Sfrtf.
e') Ta§-Culac.
if1 f') Movila-Cillddrit.
Peklic.
Zandan-Bair.
so) Hagi-Avat-Bair.

XX. Marne dintre Castimcea gl Saraill :

Dulgherul, cu Coru-
Bair, se mal nu-
mesce: Meselic-Bair,
Solugean, Turben -
cea, Mahometcea
Arman-Tepe.

XXI. Mul in§iratelor cu Carta!:

t Cadi-Casla, prelungit (a) Trei-Movile. fa') Mov. Cekirgea.
prin D. Ca pugi ul, Ha- kb') Délul Celea.
sarlfk i Eski-Sarat. b) Ciobanul.
lc) Caraula.
fa) Topal.
Erkesek. b) Olacul.
ic) Zavol.

XXII. NW! Borobanjul cu Hagi-Bairam-Tepe :

Man-Corman.
Délul Tepe, tprelungit
prin Cara-Tepe-Bair.
{ Kirislik-Bair.
Ghelingek-Bair. Seremet-Bair.
Caramurat.
Alah-Bair.
a) Saragea-Bair.
Thinar-Bair ;b) La Movila GreculuI.
(e) Nadacu.
Mahome Oak, numit :
Cable-Bair, Karapat-
Daga i Délul din
Islaz. {a) Geabac-Bair.
Mezarlfk-Bair.
Bilarlar.
Paspala-Bair.

www.dacoromanica.ro
 133

CULMI PRINCIPALE SECUNDARE TERTIARE QUATERNARE

XXIII. Armut-Bair cu Ilanlac-Bair:

Dolufacd,.
Carachioi-Bair.
Murat-Bair.
Derechioi.
Docuzol.
CilibichioL
Devcea.
Oba. a) Ciorkurak-Bair.
Bekiraga.
TurculuI.
Dermegiulut
Cerna-Voda.
f 3. Hagi-Cabul, terminat
cu D. Chiostel.
Nazilrcea.
Caratal.

XXIV. !Muffle dintre Caramurat §I Constanta:

Tepe-Bair.
Duran-Bair.
Horoslar-Iol-Bair cu
Gherme-Bair.

www.dacoromanica.ro
134

CAPITOLUL III.

HYDROGRAFIFI

De si inconjurata de 3 parti de apa, totusI Dobrogia nu este de o protiva udata pe tòta

intinderea teritoriului eI.
Catre Sud, pana la valea CarasuluI, fagasurI enorme, probabil vechf albff ale unor
cursurI de apä disparute acum, o brazdeoza in bite directiunile ; ele se deschid tie &dire
Dunare, fie c.a."tre Ma-
r =. rea-Néga, in nicIunul
- - -
din ele nu sierpuesce
vre un riusor; chiar
apa aci se gasesce
la marl adancimI in
puturI, din earl se
sc6te cu mare gre-
utate prin ajutorul
vârtejurilor cu ma-
--- -ffer---
negiil.
Catre Nord de
valea Carasuld, riu-
rile sunt abondente
In aPa, insa din ca-
usa configuratid so-
luluI a &drill' spinare
orografica este mal
aprdpe de Dunare,
riurile sunt de acésta
parte scurte i repe-
4 A 144,1 OI, contraria de cea
Ake '.;
e
V4 ce se observa in ba-
sinul MariI-Negre.
Duneirea pi Ma-
rea sunt cele data ba-
sinurf , carr adun apele
Fig. 26. Put Cu manej. (Duna Kanitz). Dobrogiet, direct sail
prin intermediul lacurilor serranate la mid departarI pe 16rmurile lor.
Este dar natural a imparti Dobrogia sub raportul hidrogralic in douè basinurl marr:
acel al Dundrif ci acel al Meirii-Negre.
Dui-area insd, din causa directiuniI &ante in unghia drept a cursuluI, are basinul
impartit in dou6 : Vest jsi Nord dundrean. Delta va ocupa un capitol separat in studiul nostru.
Valle am creçlut mar nemerit a le clasa la capitolul acesta, de oare-ce ele forméza
un sistem cu cursul riurilor.
Vane ce iaa nascere pe frontiera de Sud si carI nu Vi aù continuitatea pe teritoriul
dobrogean, vor fi studiate separat.
Ast-fel dar am imparlit acest capitol in:
Basinul Vest-duneirean 7250 kmp. (intre Punctul Terminus si Azaclail.)
Basinul Nord-dunärean . 2340 » (intre Azacla i Dunavèl.)
Basinul Märil Negre 3320 »
IV. Delta 2690 »
Total 15.600 kmp.

www.dacoromanica.ro
 1.35

I.

ConsideraVunT asupra sistemuluT hidrografic.')

Dunärea are un caracter curios 0 este un fluviii, care pune in leghturä douò basinurr.
Chiar cursul a inferior, socotit de la imbucdtura esticd a Portilor-de-Fier 0 care in vechime
purta numele de «Ister», trece printr'un basin.
Considerat in general, conturul sudic al acestur basin pornesce din grupurile munt6se
cele mar inalte, trec6nd peste Vitc§ i pasurile de la Samakov, ca o linie complicatä
fórte neregulatd de separatie a apelor, peste basele cristaline ale lanturilor est-balcanice
de la Sipca (intre TArnova i Kazanlik); deviazd, apor imediat de la crésta muntilor,
pentru a se indrepta peste partile delur6se ale Bulgaria nord-estice, parcurgénd indltimile
de formatiune eocenicd i cretacicd de la nordul Sumle i dupä ce inconjurd depresiunea
de la Bazargik, ajunge in inaltele platforme de pdmènt galben i pietre vdr6se miocenice,
din care isvoräsc pariia4e1e, care se varsd in Dundre in dreptul Ra§oveY, pentru a atinge
In fine aprelpe de Constanta, Marea.
De aci cotesce iarasY catre N.-V., dupd ce atinge Alah-Bair (la S.-E. de HArwva), trece
transversal peste munlir BabadaguluI, unde vArful granitic Sakarbair (264 stAngenI d'asupra
Mdrir) formézd punctul cel mar inalt la satul Atmagea, taie apor peste o ea de 1.45
stangenI ingusta depresiune la Satul Akpunar, care desparte muntir din care se compun
complicatele mase ale Dobrogier nordice, i§r continua apor drumul printre valea Tager 0
depresiunea dundreand la Cerna in airectia Nord-Vesticd, pAnd 1. I/2 mild departe de S.E.
Mdcinulur, unde cotesce brusc cdtre, S.E. 0 "i4I continud drumul paralel cu cursul principal
al Delta i cu bratul Sf. Gheorghe, trecind in acéstä parte peste culmI de delurr de 168-135
de stAngenr, adese-orI numaI peste platourI de pämént galben de 70 stAngenr d'asupra
niveluld MArff, pAnA ce cob6rA la räsArit de lantul muntilor Be-Tepe, peste terasele
argiláse i calcar6se, 0 in sfarsit este thiat de bratul Dunavèl.
Partea din urmei a acestei Unit, de la Mein in jos, nu mat' trebu6 consideratei ca deli-
mitarea basinulut Istrului, ci ca margine abruptei a Deltei Dundrii, care in inteles mai restrcins,
trebue luatei ca un membru de sine stateitor al fluviulut i repartizat la basinul pontic. -

0 urmare a acesteI consideratiunI este, cd numal trebue socotit Prutul, ca fác8nd parte
din basinul Istrulur, ci ca limitä despärtitáre nord-esticd a acestur basin, cad in adevèr el
forméza spatele délurilor dintre Siret i Prut, care de fapt se Malta in mod simtitor d'a-
supra nivelulul teraselor de phmênt galben de pe malul stâng al Dundrif, de la Brdila.
Dar din cauza nestabilitätir limiter sudice a bazinulur, cum 0 a natureI curiòse a
limitel Nord-Estice ardtata mar sus, trebue sá ne indoim f6rte mult chiar despre reali-
tatea until basin Istrian.
Acésta este feIrte greti de j ustificat numar cu consideratiunI pur geograflce ; dar ipo-
tezele nástre se adeveresc, daca pe de o parte vom lua in consideratie constitutiunea regi-
unir din punctul de vedere geologic, iar pe de alta cursul fluviulur.
Sub acest raport relgiunile geologice ale Dobrogia sunt destul de des1u0te, cdcI ele
aratd, ca directiunea maselor muntáse din care tinutul deluros dintre Mdcin i lagunele
din nordul Constanter reprezintd o rämd0t6 este a4a, de bine indreptatd de la S.E. care
N.V., in cât axa c6mer regiunir dintre Siret i Prut corespunde intocmar prelungirir aces-
tora. Acelemr stand vechl pe care le sparge fluviul intre Ofwva i Gura-Vdir, formézd
aci pintenile pe care muntif Dobrogder Il indréptd chtre Braila 0 Galati i cdtre care tind
masele cristaline ale Bucovina 0 Moldover.
Afard de acestea, dacd tinem sérna, cá lantul sub-marin pe care l'a fdcut cunoscut
marinarir englezI (Spratt) 0 care légd Balcanul estic de Crimeia (0 cd insula Fidonisi=

') Dupti K. F. Peters. Grundlinien zur Geographie und Geologie der Dobrudscha, publicat in Denk-
schriften der Kaiserlichen Akadernie der Wissenschaften. Wien 1867, pag. 91-104.

www.dacoromanica.ro
136

$erpilor), nu e alt-ceva de cat o bucata separata din cema délurilor din nordul Dobrogiei
(Bes-Tepe), atuncI vedem, ca el impreuna muntir bulgaro-tracicI (Balcanir) i cu sistemul
muntos sarbo-transilvdnean, forméza un sistem de baza geologic si orografic, care incon-
jóra imensul spatiii al basinulur.
$i chiar daca, nu tinem séma de cele aratate mar sus, ca neflind destul de deslusite
despre existenta presenta a regiund, iar pe de alta parte abstractie facénd de riul Camcic,
Devno i micele paraiase de pe celste ca tinuturr de sine statatóre, totusl muntiI Dobro-
gieI par ca un considerabil punct Insemnat in Intinsa depresiune dintre capul Eminech
munir transilvänenr.
Apele perieldeI DriftuluI ai format prin depositarile lor cóstele nordice si cele de Vest
ale tinuturilor Pontulur 'Ana la BalcanI.
Marele arc de cerc pe care U descrie fluviul entre Porlile-de-Fier i Galari nu este termurit
nict de sisteme munt6se rezistente, nici nu este un drum inteimpllitor, pe care Duntirea U par-
curge n acéstei depresiune.
depresiune in sensul propriti OiS al cuvintulur exista numal pe partea stânga a
fluviuluï, unde el impingéndu-se spre sud, din directia nord-vesticä pe care o avea maI
inainte, descrie cu incetul un arc de cerc, lasând In urma sa suprafete aluviale de
6-8 mile.
In partea drépta este tèrmurit de o terasa de huma driftica, Malta de 1.00-400
picióre, care corespunde de cea-Palta parte cu terasele i colinele Muntenil.
depresiune bulgara nu exista de cat in Valle riurilor Isker, Vid, Iantra, etc., pe
and In Muntenia ea se manifesta prin terasele succesive, care par a atinge nivelul maxim
de 30-40 piciáre d'asupra etiagiuluI fluviuld, ele nu sunt formate din Löss, ci din alu-
viunI mar nouI de felul SiltuluI din basinul Dunarir de mijloc. De partea Bulgariel se ob-
serva pe alocurea ramasite din vechile cursurl ale fluviulut
Fiind-ca terasa dintre Siret i Prut, cum si marginea repede a Deltel Dunarif din
Basarabia este compusa tot din huma driftica (Löss), de aceia ea forméza, impreuna Cu
pintenile muntilor Dobrogiei o ultima stramtóre fluvial& analóg& cu aceia de la Portile-
de-Fier, asa ca partea din susul acesteï terase se póte considera ca un basin independent.
Iac pentru ce s'a çlis la inceputul acestut capitol, cei cursul inferior al fluviuluE formézei
un basin.
Incontestabil, cá partea cea maI importanta a Dunariï-de-Jos este acea coprinsa intre
Silistra i crestetul DelteI, la importantul oras comercial Galati.
Aci cursul fluviuluI este asa de adanc i malul repede al Dobrogier relativ asa de
Malt, in cat se observä sub löss nu numaI lungimI marl de formatiune miocenica,, ci
straturr maI vechr, care jóca rolul unur masiv fundamental fata de Intregul sistem deluros
al 1Bu1gariel.
Intre Rasova i Harsova apar fórte des ca nisce mase stâncelse, care dati OrmuluI
un caracter fórte impozant.
De la liarsova In jos, unde fluviul formand maI multe insule, se Imparte In dou6
brate, domina iar o terasa argilósa uniforma 'Ana la satul Picinéga, unde ajunge pang,
la o inaltime 100-150 pici6re.
Aprópe de acest sat inaintéza pana in bratul Dunarir un masiv de piatra verde 'Ana
In malul fluviuluI, aci bratul este impins catre vest de o depresiune mlastinósa, mancata
de o garla mare numita Picinéga vechie, apoI atinge iarài malul repede indata dupä
ce se ispravesc masele stanc6se la satul Turceda; intre aceste se póte observa de la marl'
departarl muntele luI Iacob inalt de 170 stinjenI.
0 mash', stanc6sa de 100-150 picióre se ridica In mijlocul unui izlaz mastinos, de
aci incolo fluviul incepe a curge regulat cu o latime de aproximativ 100 stinjent
Impiedicat de aluviunI brazdate de pariiase riverane mlästinóse si de mica proemi-
nenta stancesa de la satul Camenka, fluviul isbesce d'abia la orasul Arkin malul rezis-
tent, c,are aci atinge inaltimea de 50 picióre cel mult, transformat parte prin culturI, parte
prin aluviunI naturale intee curbá useora.

www.dacoromanica.ro
 137

.Aceste motive fac ca uriasul curs de apa sa se indrepte catre orasul roman
Nume o mica garla serpuesce prin apropierea muntelul, pentru a alimenta mar intaiti
lacul Tarban i Plosca i tot sesul mlastinos, care uda marginea uner a doua proemi-
nente munt6se mult mar putin inalta. Acésta campie mlastinósa e impartita In douè prin-
tr'un depozit de nisip aluvial, inalt de 15 picióre, indreptat ca,tre Galatr.
Ad i se forméza stramt6rea din dreptul Galatilor, despre care am vorbit mar sus.
Bratul de est al fluviulur, dupa ce a facut o cotitura la Macin, se indrépta catre
Braila pentru a se impreuna la acest oras, zidit pe o terasa de silt de 35 picióre, cu bra-
tul vestic.
Acest din urma brat nu e alimentat de atata cantitate de apä ca sa póta fi navi-
gabil, ca cel dintaitl, caruia if da de la satul Daienf o insemnata ramura transversall
El se desparte in 3-4 brate, care coprind intre ele insule acoperite cu stuf i cu
salcie.
Mersul vapórelor intrebuintéza unul din aceste brate, pentru a ajunge la importan-
tele puncte comerciale Braila si GalatI, pe drumul cel mar scurt çi d'abia cate unul din
calatorir din'naintea mea ail avut ocaziune de a observa Ormul Dohrogier dintre Harsova
si
Partea urmeitére a fluviulut Dundrea, assa numitit a el ((Delta)), se in interiorul undi
triunghiti, ale card catete sunt formate din maluri repedi.
Marginea nordica e in multe partr crestata de lacurI, care taie adanc platoul argilos
al Basarabier ; cea de sud e formata de un munte tivit cu terase argilóse.
Terasele Dobrogiel corespund cu platformele basarabene in unele partr, iar in altele
ating inaltimr mult mar marl%
La capkul Estic, dupa ce la grupul de inaltimI Bes-Tepe, ajung la cel mar jos nivel
cu 50 pici6re d'asupra nivelulur Marl, aceste terase deviaz i las sa se vada un sir de
stand de piatra var6sa fórte j6se si bine curatite, care in unele locurr ajung la o largime
de cate-va sute de stAnjenf i imprejurul lor cresce stuful de balta, propriù depresiunilor
mla§timise.
In extremul rèsarit ins argila reapare pAnA la o inaltime de 1.50-200 picióre
forméza cu baza sa de piatra vanish', Inca o scurta proeminenta indreptata catre Sud-Sud-
Vest i pe care o ud. Dunav6tul.
Acésta proeminenta forméza i 'Arta DunariI spre Mare. Vis-A-vis de acésta se afla
situat pe o terasa de argila orasul Kilia, cel din urma punct insemnat pe Dunare de pe
Ormul Lasarabean.
Totusr partea uscatulur spre rèsarit de linia Dunavèl-Kilia nu e peste tot un teren
de aluviune noti, o formatiune de delta in sensul obicInuit al cuvéntulur.
Uscatul dintre satul Valcov i imbucatura Stambul, aflat pe bratul Chilia, care dupa
ce se separa in mar multe brate, se strange apor intr'o singura mated, e la o inaltime de
cate-va picióre d'asupra niveluluf Marif.
O padure mare de o suprafata de 5/4 mile patrate, numita Leti, careia la N.-E. de
Dunav6t ir corespunde o a doua padure putin mar mica, numita Kara-Orman, intaresce
baza depresiunif dunarene de la gurile fluviulur, daca nu pentru tot-d'auna, cel putin atat
cat timp regimul apelor din tinutul pontic nu va suferi o noua schimbare adusa de trans-
formatiunr radicale ale apelor.
In crestetul acestur triunghiti ast-fel descris, al card unghiti Vestic abia are 25 grade,
este aselat orasul Galati, care deja de acum (1863) este un oras important comercial si
careia natura '1-a creiat un rol asa de insemnat, pe care, fara indoiala, 11 va juca, de
indata ce comertul nu va consta numaI aprópe exclusiv din export de:cereale, ci cand
In urma unef stall mar superióre culturale, grupul tèrilor romano-bulgare va primi o mar
mare desvoltare.
Imediat in jos de Galatr, fluviul este coprins intre douè depresiunr vaste ; pe cea de
Nord in cea mar mare a ef parte o umple lacul Brates, de care Prutul s'a despartit deja
In anul 1829, printr'o larga depositare aluviala de mar bine de 400 stanjenr largime,

71890 18

www.dacoromanica.ro
 138

pentru ca corespungtor Cu legea fluvial a lur Baër sä, curga briisc pe langa terasa de löss
de la Rent Cea de Sud e formata din teren mla§tinos, care are mar multe etagir legate
prin brate inguste cu lacul Plo§ca vis-a-vis de GalatI, pentru a se uni mar taraiti cu fluviul.
D'abia la orasul Isaccea, care in actele conferinter din Paris flgurez4. ca cre§tetul
punctul principal al Defter Dunarir, fluviul principal atinge malul sèql resisient, impins
flind de lacul Kagul §i partea Sudica a Ialpugulur si aduna in acésta parte apele tuturor
baltilor de Sud.
Dar in curénd apare un nor' teren mlastinos, care coprinde intinsul spatiti dintre
malul stancos de la Isaccea §i complicatele proeminente stancdse de langa, Tulcea. Un
brat cam bogat In apa, numit Garla de la Somova represinta, pe langa malul repede,
locul vechiulur curs al fluviulur.
Acum Duna'rea apropiindu-se pentru a intra intr'un intins semi-cerc, a carur parte
rèsariténa este ocupata de Tulcea, ea nu mar represinta fluviul intreg, ci numar jumètate
din el.
Dupa masuratorile inginerilor comisiunir dunarene, bratul Tulcea nu confine mar
mult ca "/27 din intréga cantitate de apa, fata de '7/27, pe care o reduce bratul Chiller
§i care printr'o indoità curburä isbesce malul repede de la Ismail in partea de Nord.
Causa despartirif fluviulut la Ceatalul Ismail, se datoresce r6nzaflitei unet depositari de
argila impreura cu o baza staricósa anakiga cu piatra de Tukea, ce s'a format fòrte de tim-
puria la bifurcalie; argila a Ast luata de apa, iar baza muntelid stancos a fost acoperita de
vegetatiune.
La fund insa bratele care se despart in forma de furca, pa'stréza heschimbat partile
fluviulur.
Bratul Chilia nu datoréza cantitatea cea mare de apa atAt largimer sale, cat adan-
cimer uniforme din apropierea Ceatalulur; din contra, fundul bratulur Tulcea crescènd
necontenit pana mar jos de ora, acest brat primesce o mar putina ca,ntitate de apa.
Intr'o perielda förte vechie, fluviul a intampinat un mare obstacol prin inainta,rea
proeminentir ce o fac masele stanclise ale pietrir de Tulcea, aceia ce a contribuit mult
la mic§orarea largimer sale '). Dupa ce bratul Chiller curge 'Ana la 1 1/2 milà in jos de
ora§ul Ismail §i riguros paralel cu marginca teraselor repegr de Sud, se Inkirce la monas-
tirea de caluga,rr Sf. Niculae (Bugeak) sub un unghiti de 75 grade catre Nord, cand in-
cepe a perde regularitatea sa de mar inainte. Intre Sf. Niculae §i Chilia-Veche se desparte
in mar multe brate. Dupa ce se reunesce inteo singura, matca, pentru a se desparti din
noti pana la Valcov. De la Valcov bratul Chiller se desparte in alte 5, care ajung8nd im-
preuna cu cele 12-13 imbucaturr deta§ate, plus vre-o cate-va micr lagune, la Mare, for-
méza o mica delta'; adic,a avem in delta cea mare (antica) o delta secundara (moderna).
Din cele cincl gull ale Chiller, Oceacovul, dupa parerile lur Spratt, era sä, fie cea mar
favorabila pentru navigatiune.
Bratul Tulcea dupa ce coprinde sus-numita piatra §i frum6sa grupa de stand din
care kr are origina, face imediat loc uner formatiunT aluviale pe malul sai drept.
Un lac mar mare §i alte mar mid mla§tinr fortéza fluviul ca sa se strambeze si, mar
inainte de a'§r lua cursul normal, se ramificä inteun alt brat, ca,ruia II da 1/5 din intréga
luI cantitate de apa, adica 2/27 din apa fluviulur.
Punctul de separatiune a§e4jat la apröpe 0.8 mile germane de la Tulcea, se nu-
mesce Ceatal Sf. Gheorghe, iar noul brat ramificat se numesce bratul (iar nu destul de
bine numit canal) Sulina.
Acest brat, a servit ca o cale provizorie pentru mersul vapörelor In ultimele decenil,
fiind mar bine cunoscuta imbucatura sa cu Marea. Acésta a hotarit comisiunea dunaréna
acum 8 anr (inainte de scrierea lui Peters), ca sa termine lucrarile pe brat §i sane-
tioneze definitiv printr'un act public.

Presupunerea luT Spratt, cá fluviul s'ar fi vérsat oclard Intre Isaccea i Satul Non in Mare, nu pare
a fi fondatit.

www.dacoromanica.ro
 1.39

Acest brat ale caruY malurY mlastinóse sunt udate in timpul apelor marl' si de valu-
rile formate de vapórele cu rag, nu poseda pe langa el nid o alta locuinta omenésca,
afara de localitatea Sulina, situata la imbucatura bratulta, exceptand constructiile nouò
ale celor 4 posturY de siguranta si un grup de bordeie mizerabile numit Gorgova, a caror
existenta provine din colonizarea ciobanilor transilvanenY (Mocan1).
Din acésta cauza orientarea nu se face dupa localitatt ci dupa distante (Tavlassi),
denumirl din timpurY maY vechY. De cand s'a regulat mersul vap6relor, acksta cale flu-
viala s'a impartit prin stalpY miliart
Pe o suprafata intinsa de la padurea Leti pana aprópe de padurea Caraorman, apa
avea aci un joc mult maY liber de cat in orY-care alta parte a delta; orr-ce inaintare a
terenuluY aluvial putea sa schimbe directia bratuld ; asa se explicä, coturile cele multe,
din care cel maY mare este asa numit M, care in crestetul sari Vestic forméza un m.
Cu cat bratul Sulina se apropie de imbucatura, cu atat cantitatea de apa cresce de
cat descresce, datorita in mare parte apeY ce primeste din Nord ; asa mal jos de Ismail,
garla Cionga, care trebue sa, fie o ramasita a uneY anastomose, alta data mult maY pu-
ternica si a carel directiune paralela cu marginea muntósä, este o proba mal mult, ca
legea fluviala a luY Babr Ii are valórea si in partea de jos a Dunarit
Bratul Sf. Gheorghe, contrar celor-l'alte doua, isI pastréza cursul in linie drépta de
alungul margineY abrupte a Dobrogiel, panä dincolo de capatul luY Bes-Tepe, unde se afla
noul oras Mahmudia, i de unde incepe sus-numitul teren baltos i stancos.
Aci de °data forméza o cotitura fórte repede i chiar intórsa inapd, incepe apd
cursul Dunavatulut dui-A care bratul prin cotituri isI continua mersul.
TreY din aceste cotiturY: cele douë de la Calinova i cea de a treia maY jos de mica
localitate Ivancea, ar opune marl obstacole mersuluY vapórelor, daca curentul n'ar fi destul
de repede.
(Asupra adancimiI MariI de-alungul cóstelor deltd, a se vedea capitolul «Marea
Négra. Curbe bathymetrice»),
Bratul Sf. Gheorghe a servit ca drum al vapórelor pang la inceputul acestuY veac.
Din causa lipseY de masuratorY, cad tóte hartile geografice sunt desemnate din ochY,
crescerea delter din timpurile istorice abia s'a putut aprecia. La Sulina adica, in centrul
delteY, crescerea este remarcabila. Vechiul far, care dupg, hartile rusescI din 1.829 era situat
imediat la marginea AMY si care in 1842, fara a 'I se schimba zidaria fondatier a fost
inlocuit printr'o frumósa, constructie de piatra, a fost Inca din 1857 departe de Mare prin-
tr'o bancä, de nisip de o largime maY mult de 30 stanjenY.
In cele douè padurY (Leti si Caraorman) predomina stejarul. Ele se asémana cu Wu-
rile insulelor din sesul. Dunarli de mijloc si pot fi considerate ca padurY seculare.
Dupa Taibout de Marigny, partea sudica a paduriI Leti consta din plopY si teY; pare
decI ca in acésta parte padurile ati suferit o noua formatiune.
Padurea Caraorman e apreciata la o inaltime de 5-6 pici6re de Peters, iar dupa
Taibout de Marigny, padurea Leti e la 10 picióre de-asupra niveluluI Marit
Fiind-ca nu este catusI de putin probabil, ca vechile dune sa fi format baza vege-
tatiuniI acum existente, se póte considera ca, la fundul terenuluI nu e alt-ceva, de cat
rëmg,sita unui etagia cu mult maY ridicat, pe care l'a avut fluviul altadata.
Inginerri si invòtatiY RusI impart intréga delta in treY sectiunI, i anume : Dubla
insula Leti-Ceatal dintre bratul Chilia i Sulina in susul i in josul aper Cionga, insula Sf.
Gheorghe intre bratul Sulina si SE Gheorghe i insula Dranov intre acest din urinal, Du-
navè1 i Laguna-Razelm.
(Peters vorbesce apoY de cultura in Delta, descrisa la capitolul nostru respectiv).
Tinutul lagunelor de la Sudul delteY sta in legaturY intime cu terenul dintre Sulina
Sf. Gheorghe.
Dunavatul, care ja din bratul Sf. Gheorghe 'l'o din cantitatea de aph, se varsä
marele lac de apa salcie numit Razelm, despartit de Mare numaY datorita enormeY can-
titatY de aluviunr a fluviulut

www.dacoromanica.ro
140

In orl-care punct ridicat din apropierea laculul te-ar asecja, fle el Kara-Bair la Du-
nav'ét, fle pe délurile de piatra, väròsà. de la Agighiol, fie pe stanca de la Enisala din
rèsäritul Babadagulur, sail pe capul Dolojman, orr si unde ti s'ar parea ca te afli la
capatul muntilor unur sin de Mare odini6r5, existentä, cu tdte ca, pe cele d'êntär douè
puncte te afli departe de Mare aproximativ la 3 mile.
Chiar micul lac Babadag, in care se varsä cele douè principale riurr ale Dobrogier
nordice, posedä (in timpul veril) un continut sarat, care, se deosibesce cu Dirte putin de
acel al Razelmulur.
Pentru a da o ¡dele asupra continutulur acestor ape, vom indica prin cifre greutätile
specifice din punctele urmätdre:
Largul Marii, o milä, departe de digul nord de la Sulina ; adancimea 26 pici6re,
fundul cu llamo] gris-albastrur, fara urme de conchilir; Marea cam linistita, de si cu o
zi mar 'nainte bätuse un vint aspru din Sud-Vest.
Balta dintre digul Sudic i dista, in comunicatie cu gura fluviulur, i despärtitä
de Mare printr'o larga banda de nisip.
Laguna Razelm intre Insula Popina i còstä, in dreptul satulur Calica.
LacuL_Babadag in apropiere de malul sudic, in mijlocul laculur.
Micul lac la sudul satulur Karanasuf, la r6sarit de Duimgi (lacul Tuzla), sufera
vara marr evaporatiunr, decr inconjurat de deposite de sare.
Constanta, Golful de nord intre stand var6se, dupä ce marea era agitata.
Largul M'axil', la 1. milä marina spre rèsärit de portul Constanta, Marea era linistitä.

ce
a)
Adlneimea Tempara- Greutatea Calculul con-
-ci
TIMPUL OBSERVATIONII de la care s'a tura dpel specified data tinululuI sariI
extras apa, In dupa de un aero- in sub-diviziu-
piciere vieneze Celsius metru nile greutillilor
4
a 28 Maid ora 11 a. m. 2 16.5 1. 009 11.09
b 29 « a 3 p. m. 1 1
16 15.0015 12.03
el 9 Iunie_ j_«_/ 1 p. m. 1 22 1. 010 13.25
«I a a u a 91/, 26.5 1. 011 14.56
d 27 Iulie a 2 a. m. 1 25.5 1. 010 13.25
e 28 a « 4 p. m. 1 25 1. 019 26.00
f 3 August « 7 p. m. 1 24 1. 011 14.56
gl 4 o « 10 a. m. 1 27 1. 011 14.56
«1 (( (( « (( 8 27 1.0115 15.21
«3 « (( « (( 24 27 1. 014 18.57

Uta regiunea ocupatà astä-çlr de laguna Razelm si lacurile care del in el, si care
p6rtä, diferite numirr, trebue s'a fi fost ocupatä de un vechitl golf de apa s'arara, pe care
l'a astupat depunerile de nämol de la gurile fluviulur.
Alta data apa grata, care trecea peste orasul Babadag a fost respinsa i restransä
icr si colo prin ingrämadirile enorme de pamant.
Pana cAtre starsitul véculur al XV-lea, se 'Ate ca aluviunile sä fi avut o regularitate
mal mare, dar sa fi fost mar putin considerabile, &ad pe atuncl cea mar mane parte a
teritoriulur a fost acoperita cu pädurr.
Dar cand dominatiunea genoveza a fost inlocuita cu cea otomana, pädurile aù fost
distruse pana la délurile cele mar depärtate i atuncr a incetat i equilibrul ce exista intre
precipitarile atmosferice i ráderea pamantulur.
In urma orr-cärer plor, torentiale, o mare cantitate de humä, din inaltele terase drif-
tice eraa tárate i duse de torent pana la laguna, unde se depuneati ; ast-fel dar a trebuit
ca apa särata de odini6ra sä se retraga, i aceste tinuturr ale golfulur, alta data inflori-
Ore, ati devenit din ce in ce un desert salin, care acum nu servesce de cal cel mult
pentru crescerea cailor Bulgarilor i ca pescarit al locuitorilor din marele sate rusescr
Sarichior i Jurilovca.
Asemenea se explica si faptul, cum frum6sa ruina genoveza aseljatä pe stancile

www.dacoromanica.ro
 141

yar6se de la Ienisala, si pe care Spratt o insérnna ca un important punct geologic, este

separata de mare printr'o larga bandä de teren mlastinos ; pe cand acesta cetate maritima,
care servia pentru apOrarea coloniilor comerciale, trebuia neaparat sä se fi ridicat pe mar-
ginea unuI golf bun pentru ancorare, cu acces liber i destul de adânc.
ingramadirea de namol i nisip, care a inchis golful la gura sa, se datoresce
vénturilor care bat in timp de 70 zile pe an din directia Wadi si care a format lunga
banda de nisip, care incepe mar sus de capul Midia, pentru a se confunda vis-à-vis de
capul Doloj man, cu delta Dunavètulut
gura mica, numita Portita, asigura Marir intrarea in vechiul eI golf, in care acum
se varsä Dunavèlul, si cele douè pariiase grace de apa din lacul Babadag (numite dupä
väile lor originare Taita si Telita), apoI garlele Slava si Beidaut.
La capatul lagund Sinoe, departe de 1.'/2 mila geografica de capul Midia, se afla satul
Kara-Arman, care pe bite hartile geogratice i in manuale este cunoscut sub diferite
numirI ca Kara-Herman, Kara-Kermane, Karairmane, etc., si cate °data e considerat
chiar ca oras.
Se pretinde a avea o 6re-care important& ca punct de orientare vizibil dinspre Mare
ca punct insemnat istoric, dupa, Taibout de Marigny.
Capul Midia este format de band de marga värósa, care are superpus deposite de
4-5 stanjenI de hurrah' galbuie driftica.
Mal jos de capul Midia, c6sta se recurbez6 inteun mare arc si douè mid lacurI cu apa
putin grata, din care cel maI mare este alimentat de o garla considerabila, se numesce Tasaul.
Catre Mare este o ingusta banda acoperita cu dune de nisip.
Trec8nd de satul Karacoium, aj Line la interensantul lac Kanara, care cu t6te ca se
afla separat de Mare printr'o ingusta banca de nisip, multumita insa abondentil de isvóre,
care latí nascere pe malul sari repede, contine apa dulce.
AjunsY in sfarsit la portul Constanta, situat pe o terasa de humä de 60 piciáre inaltime
d'asupra unor deposite de piatra varósa tertiare, inaintéza, in Mare maI mult de cat orr
care din promontoriile muntóse, dintre Mesembria si peninsula Crimeid.
Indiferent, daca Constar*, a fost in adevèr sati nu colonia milesiana Tomi, in tot
casul ne afläm aci pe unul din punctele cele mai interesante ale cultureI pontice, care
devenind important prin scurtarea caff maritime dintre Dunarea de jos i Constantinopol,
a atras asupra-si de acum 30 de anI atentiunea atat a Austrid cat si a Inalid PortI si care
In urma calamitatilor din timpul ultimuluI re'sboI oriental (1854), a parvenit sà infloresca
din notl in zilele n6stre.
Ca punct de imbarcare al voiajorilor din Viena spre Constantinopol, Constanta a fost
mult descrisä i obiectul und deosebite desvoltarI de cand este legat cu portul dunärean
Cernavoda (Bogaskioi), printr'o cale ferata si de cand sansele noueI positiunI a portuluI
ating multe interese private.
Mica bane& de nisip de la Tuzla se compune, dup& cum m'ati asigurat oficerir aus-
triacI insarcinatI In 1856 cu mäsurarea niveluld mariI, din aceiasI plated, varósa, care
inaintéza la Constanta brusc in Mare.
Acelas lucru se póte (Ace despre stAncile de la Mangalia, pe care marinariI le con-
sidera ca-resturile unul vechiil molo (Taibout de Marigny.)

bunärea. 1)

De atiltea orI cotit, maiestosul fluviti, Dundrea, dupg ce Invinge stancile uriase de
la Portile-de-Fier, ce amenintati curme drumul, isI duce, obosit din acésta lupta
inversunata, apele linistite cätre rasarit.
') Asupra numirilor Dunäril, original numeltil i traditiunilor despre Dunitre, a se vedea: Dunttrea
istorie tradifiuni de Al. Papadopol Calimach §i Note pentru a servi la istoricul principaielor puncte pe
Dundre, de la gura Tiset pdnd la Mare fi pe c6stele Mdril de la Varna la Odesa, de Lt. Colonel Mih. Draghicescu.

www.dacoromanica.ro
142

Dar pana sa atinga Marea alte piedicr i se opun, cad abia ajuns la Silistra, fluviul
isbindu-se de terasele dobrogenell silesce a'sI recurba matca spre Maiza-Nópte si pentru
a evita ori-ce stradanie zadarnica, ocolesce cu grije stânca de la Harsova, cotesce de
cate-va orI intre DaienI si Macin, si V continua drumul a lene pana la GalatI.
Aci pintenile BugeaguluI din dreapta si terasele dintre Siret si Prut din stanga,
gatuie fluviul pentru cea din mina óra.
Franta in unghin drept, Duna,rea indrumandu-se catre rasarit isI rèsfata apele in
voie, maI 'nainte de a si le impreuna cu Marea.
Asa cum curge fluviul, pentru a incinge de douè par Dobrogia, abaténdu-se din
drum si incovoindu-se la cel maI mic obstacol, are ceva din cumintenia until batrin istovit
de puterI, dupa ce o viatä, intréga a fost necontenit in lupta pentru existenta.
Te mirl cum trufasele valurl, cad an spart stancile prapastióse de la Pasau, Waitzen
si Orsova, trec acum - sfi6se prin fata celor de la Harsova, Movila-Cazacilor, Iacob-Dél
si Bugeac.
Ca o ultima rèsbunare contra uscatuluI par a fi multimea de lacurl, pe care fluviul
le umple in cursul san inferior prin revarsarI periodice.
Ce l vechI (Lydus, scriitor grec din secolul V), numiati Danubius, partea inferióra a
DunariI din jos de Mitrovita (Sirmium), In sus de care se chiema Ister, asa ca cu drept
cuvént Ovidin II Oice : «binomis Ister».
«Alma parens» era inainte fluviul nostru pentru popórele riverane, «mama bine-
tackóre» a rèmas pan asta-1;11 pentru noI; dupa filologia cuvAntuluI, Danubius ar insemna
«dadator de norI» si, prin acésta numire, este simbolisata fertilitatea tinuturilor strabatute
de fluviti, care are grija de a le uda, la vreme.
Si dintre t6te neamurile de popóre, Romanul singur a stiut sa pastreze acésta sim-
bolizare ca un omagiti de recunoscinta datorit fluviuluI ce iI uda, tara printeo legatura
de cuvinte "asa de inteligent combinata, In cat sa aka aceiasI semnificare, pe care o
avusese fluviul in vechime; cad in adev6r vorba «Dunare» nu e de cat o contractiune
din : duce, aduce, norI.
OrI-cat de nepartinitorI am vroi sa fim cu traditiunile ce se léga de acest maret
fluvid, totusI trebue sa recundscem, impreuna cu scriitorir antichitatiT, ca legendele despre
el se pierd in nóptea timpurilor si ca, despre Dunare s'a vorbit de la inceputul lumiI; asa
cel putin pretind parintiI bisericef, cars( identifica Dunarea Cu riul ce curgea prin rain,
anume Phison.
Asa se explica pentru ce Egiptienir si Fenicienif o considerati ca sfanta.
Credinta acestora s'a transmis la locuitoriI tèrmurilor el"; juraméntul ce-1 faceati DaciI,
GetiI si Scytil pe undele DunariI, era tot asa de sacru ca si acel al Grecilor pe undele
luI Styx.
Dunarea a rèma,s pana asta-01 tot sfanta, cel putin pentru noI, cacI Romanul in bles-
temele sale intrebuintéza expresia : «bata-te Dunarea» in intelesul de : «bata-te Dumnezeti».
Viata, s6rta poporuluI roman este legata de maiestosul fluvitl, (Are represinta tara,
bogatia si mandria n6stra nationala.
Dunarea a fost pentru noI trasura de unire intre paméntul pe care 11 locuim si istoria
poporuluI roman; ea a luat parte cu noI la bucuriile si durerile nóstre ; RomaniI se falesc
In baladele lor cu numirea de : «serpI al. DunariI».
In fine antichitatea clasica Mena si romana pusese partea fluviuluI nostru sub scutul
a doI pazitorl, a douè genil : unul al luI Hercules, la Cataracte (Thermae Herculanae, Me-
hadia) si cel d'al doilea la gull, in insula $erpilor prin minunatul templu al luI Achille.
Dupä dou6-Veci de Woof, in timpul gloridsei Domnii a primului Rege Romiln, Carol I,
aceste genii de mult adormite s'ati redegeptat, dar nu sub forma lor vechid, mistieä, ci sub o
formä nouä, aceia a geniilor moderne, näscute din industrie.
1-a fost dat M. S. Regelui Carol I sli salute renaflerea acestor dou6 genii moderne repre-
sentate: unul prin inaugurarea lucrärilor de la «Porlile-de-Fier» Fi cel-l'alt prin marelul pod
de peste Duneire, «Podul Regele Carol».

www.dacoromanica.ro
 bate asupra cursuluT bunAriT
Lungimea DunariI intre Vérciorova i Sulina este de 865 km. ; iar de la Silistra
pana la Sulina sunt 377 km.
Inclinarea albiet fluviuluI intre Severin $i Sulina este de 01%036 pe kilometru, de
6re-ce departarea filtre aceste douò puncte este de 857 km., iar cota albieI la Severin
este de 331%107.
Inclinarea albieI Minara intre Silistra i Sulina e de 019053 pe kilometru, iar filtre
Braila i Sulina de 0'9056 pe kilometru.
Iutéla masurata pe firul apel este de 11%567 ; iutéla medie este de 11%3077, iutéla
la fund de Im,0484.
Volumul apeI ce debitéza Dunarea la Turnu-Severin in timpul apelor micI, este de
3,3m$; la apele marI, de 10,307m.c. pe secunden).
La Ceatal debitul apelor mijlociI este de 9,180m.c. pe secundä, iar in timpul apelor
marr se pite urca pana la 28,000m.c- pe secundei.
Din acestia in media : nin merg pe bratul Kiliei (5,780mc. pe secundä),3127 pe bratul Su-
Una (800m.c. pe secunda), 13127 pe bratul Sf. Gheorghe (2,600m.e- pe secunda') 2).
Debitul apet Dunärii la Ceatal e de 507,760,000m.c. pe din totalul de 13127 ce curge pe
bratul Sf. Gheorghe, 11/00-a parte scapei pe bratul Dunav61,(1.650.000m.e- pe Ili)3). La Bra'ila de-
bitul este de 8,900m.c. pe secunda.
Nivelul anual fi pe anotimpurt. La Braila unde etiagiul DunariI d'asupra niveluld
Maril este de lm,07, nivelul mijlocia al apelor DunariI in timp de 24 anI (1875-1898) a
fost de 2'°,70 d'asupra etiagiulul, valorile extreme anuale ale niveluluI DunariI, sunt de
3m,75 in 1879 i 1m,54 in 1894.
Pe anotimpurI valorile mijlociI sunt
Prima-vara 3.54
Vara 3.22
Thmna 1.69
lama 2.39
Primavara i vara nivelul este ce! maI ; tórnna, cel mal coborit. Diferenta
filtre primàvar i tómna e de apr6pe 2 metri.
Nivelul lunar. Apele cresc la inceputul anuld treptat pana in Mal, cand nivelul
mijlocia de 41°,02 este cel mal ridicat ; de aci apele scad pana in Octombrie, cand inalti-
mea mijlocie e cea mai coborita (1m,49).
Cea mal maltA mijlocie lunara a fost in Iunie 1897 de 5°93, iar cea mal coborita in
Octombrie 1898 de 0"28.
Nivelul cel mai inalt a fost la 28 fi 29 Iunie 1897, care a atins valdrea de 61%93 d'asu-
pra etiagiului (1.07) s'aa 8111 d'asupra nivelulut Mani. Gel mat coborit nivel a fost la 07%51
de desubtul etiagiulul, Mica 01%56 d'asupra nivelului Mara, la 20 Noembrie 1874. Cea mai
mare oscilatiune deci n nivelul Dunärii, a fost de 701,44
Inundatiile n Dobrogia se produc inainte ca apele sei ajungä la 5 metri d'asupra'etia-
giului Brailet.
In timpul apelor mid (0,56 d'asupra nivelului Dunärif intre Bräila ci Sulina
e de aprópe 3mIm pe kilometru ; in timpul apelor mari d'asupra nivelului Mari,) panta
mijlocie a Dunärii intre Braila ci Sulina este de 4 centimetri pe kilometru.
Pentru nivelul mijlocia, panta mijlocie este de apro'pe 2 centimetri pe kilometru.
Inghetul ci desghetul Dundrii. Din observatiile facute in porturile Braila i GalatI
In timp de 60 anI, de la 1836,37-1895/96 s'a intocmit tabloul inghetuluI i desghetuluI Du-
narif in acest timp :

') St. Hepites. Clima BritileI, pag. 52 nota 1.

8),E. Reclus. Géographie, Vol. I, p. 255.
8) Mittheilungen der K. K. Geograph. Gesellschaft in Wien; 1868, in Antipa. Lacul Razelm. pag. 10.

www.dacoromanica.ro
144

EPOCA
+N.
,,..;- a)
n 7.
0
-0
S0 ,-/
os 'B
=
-,-,-
'B
a)
tu)
f4
a)
OBSER V ATIUNI
ad a) .0 -ty
0r- .c LID
be
ce
.9 A N

1836-37 7/11') 28/11 22

37-38 29/XII 3/111 65
38-39 24 XII 13/111 80
39-40 12/I 2/11 22
40-41 17/X11 21/111 95
41-42 25/XII 9/111 74
42-43 Dunarea n'a Inghetat.
43-44 12/I 27/11 47
44-45 28/XII 23/I 27
45-46 Dunarea n'a Inghetat.
46-47 15/I 13/11 30
47-48 2/I 1/III 60
48-49 1/I 22/11 53
49-50 5/I 4/111 59
50-51 1/11 25/11 26
51-52
52-53 Dunarea n'a Inghetat.
53-54
54_55 {29/1 15/11 18
18/11 26/11 9 Dunarea a Inghetat In cloud rIndurl 27 zile.
55-56 16/XII 27/I 43
56-57 14/11 6/111 21
57-58 5 I 15,111 70
58-59 13/I 11/II 31
DunArea n'a lnghetat.
60 61 11/I 27/11 -4-7
61-62 16/XII 17/111 92
62-63 7/XII 3/11 59
63-64 4/I 22/11 50
64 65 j 27/XI1 31/1 36 Dunarea a Inghetat In cloud r1ndurl 58 zile.
k16/II 18/11I 22 .
65-66 16/X11 18 I 34
66-67 Dunarea n'a Inghetat.
67-68 28/X11 1 III 65
68-69 24/I 12/11 20
69-70 5/11 1/III 25
70-71 14/11 26 II 13
71-72 23/X11 1/I1I 70
72-73 Dunarea n'a Inghetat.
73-74 it 4i/111
i 23 11
12/111
54 l Dunarea
9
-
a Inghetat In cloud rIndurr 63 zile.
74-75 12/I 30/111 78
75-76 31/X11 28/11 59
76-77 De la 5-7 Februarie ad curs multe gheturI; la 8 Dunarea s'a 11mpedit; ea n'a fost
Inghetata.
77-78 9I 23/11 46 La 3 Februarie ghiata pornise, Ins& s'a oprit In timpul noptir.
78-79 La 18 Ianuarie s'ad presintat cele d'IntaT gheturI carI ad curs pana la 1 Februarie.
Gheturile si Inghetul Dunarif ad venit atat de repede In cat bastimente de Mare por-
79--80 19/X11 23/111 96 nite din Brdila n'ad avut timpul aft ajungii la Gala% mar multe de 4 ail fost prinse
de Inghetul Dunarll pe drum, unde ad stat spit/1)e 100 Oile.
La 19 Isnuarie 1881 sloiI ad lnceput a curge 0 a tinut ast-fel In tot cursul lund Fe-
bruarie.
80-81 La 12 Martie Dundreo era curatitd. mire Brdila 0 Sulina 0 la 15 a sosit In Braila primul
I. bastiment de Mare.

fLa 27 Decembrie 1881 a lnceput trecerea gheturilor ; la 31 a incetat navigatiunea. La

81-82 9/11 20/11 12 1 27 Ianuarie a reInceput trecerea gheturilor 0 la 9 Februarie a Inghetat. GmeniI tre-
k. ceati dincolo pe ghiatit Ins& cu sfiallt. La 23 Februarie a sosit primul vapor din Viena.
82-83 24/1 12/111 47 La 16 Ianuarie ad Inceput sloiuri ad curgii; el erail de0 la 18, la 21 la ora 10 diminéta
ghiata s'a oprit.
fSloif s'ad ivit la 31 Dec. In noaptea de 3-4 Ianuarie Watt s'a prins destul de tare.
83-84 { 4 I 5/11 32 1 La 5 Februarie s'a rupt ghiata care alpornit; Moil ad curs pantt la 7, lar la 8 Febr.
1 navigatia a Inceput.

') Fractiunile Insémnd: nun-an...Atom' represintA cjiva, numitorul (cifre latine), luna. Ast-fel 7/11, 7 Fe-
bruarie, etc.

www.dacoromanica.ro
 145

EPOCA
3.
-6
co
OBSER V A TIUNI
bD
cso

PrImil slor aii 1nceput a curge la 6 Decemb. sdra :Id ad continuat pdnd la 12 Decemb.,
edad s'a limpedit. La 11 lanuarie spre serã sloiT au reinceput sd. curgá 'Alá la 17,
cand el erau ferte des1; la 18 Dundrea era Impd.natd eu gheturI can (rabia curgeau.
1884-85 31/I 2111 Ghlata s'a oprit pand la capitdnia portulul In noaptea de 20-21; la vale Dundrea
era limpede. La 19 Febr. ghiata, s'a rupt si a curs vre-o 10 minute, (lupa care ea
s'a oprit 'Ana la 21, cdnd s'a rupt din nou. Sloil curg pana la 27, cdnd s'a limpedit
Dundrea si a Inceput circularea vapirelor. La 4 Martie a sosit primul vapor de la
23 t Mare.

Dundrea n'a Inghetat. Cel d'intal sloi curg In noaptea de 20-21 Decembrie, la 26 el
arad Párte desT, la 30 Dundrea limpedltd. La 4 Ianuarie a relnceput sil curgd sloT,
85-86 la 12-13 er erau fbrte desT, la 18 Dundrea era Impanahl, dar s'a limpedit la 20 Ii-
nuarle; La 19 Febr. a sosit primul vapor de Mare. La 24 s'oil relncep a curge pan&
1, la 30, ednd Dundrea s'a limpedit de tot.
f SloiT ail Inceput a curge la 16 Ianuarie ll ad continuat pana la 31, cdnd Dundrea s'a
86-87 17/11 18 limpedit. La 13 Febr.'sloil relncep ; el sunt fOrte dei la 15 si 16, lar In noaptea de
16-17 ghiata s'a oprit. La 6 Martie ea s'a rupt si sloirjcurg pand la 10 Martie, edad
1 a sosit primul vapor din Galatr.
La 31 Dec. la ora 3 p. m. sloiT lncep a curge rari la Inceput, desT la ora 10 sera. La
1 lan. Dundrea era Impdnatil cu sloT; 10 vapáre marT si mal multe cordbil si slepurl
87-88 3/1 15/111 73
s'au prins de ghiatd. la marginea portuluT. La 3 lan. gheturile s'au oprit la 10 seara.
La 17 Mart. Dundrea s'a curdtit si la 22 navigatia a Inceput.
14 Dec. náptea ad Inceput sloil carT ail curs pan& la 21 ; la 31 au reInceput si la 9
lan. la 9V, ore sera, Dundrea a Inghetat. La 15 Febr. la 5 ore p. m. ghlata s'a miscat
88-89 21 3 III 60 vre-o 20 metri, de asemenea si la 28 Februarie cam vre-o 10 metri. La 1 Martie la
orele 1, 3 si 5 gbiata s'a miscat, Insd imediat se opria; de asemenea la 2 Martie la
ora 4.40 p. m. li s'a oprit la 5.40. In fine la 3 Martie la ora 4.10 ghiata s'a pornit si
IILala 8 Martha a sosit primul vapor. Dundrea s'a limpedit de slol la 14 Martie.
f SloiT ad Inceput a curge la 17 Decembrie sl la 28 la ora 1.30 a. m. Dundrea a Inghetat.
89-90 28/X11 16 III 79 4 Febr. ora 11.30 a. m. ghiata s'a pornit, dar s'a oprit dupd 18 metri, la 15 Martie
ora 11 noaptea, ghiata a pornit Iris& s'a oprit la ora 10.3 dim. In aceiasT di Inca. la
tLa prInz ghiata s'a pornit dellnitiv si la 31 diminéta Dundrea era curdtitd.
La 17 Dec. pAnd a dona di ad curs slor. La 24 el* ad relnceput si la 29 ghiata s'a oprit
90-91 29/XII 15/111 7711 J la ora 1.30 a. m. La 15 Martie la 9 ore a. m. ghiata s'a pornit lnsa s'a oprit la ora
10.30. In aceia.sT qi tus& la prinz ghtata s'a porra deflnitiv si la 31 Martie (Ilm. 1114a,
I. Dundrea era curatita.
(In acéstà iarnd Dundrea a Inghetat In douè rIndurf pe o (huata- de 22 zile. Sloir ad
Inceput mal IntaI sa eurgd. la 22 Dec. dlminéta td a tinut ast-fel pan& la 28 cdnd
91-9 28/X11 10 I 14{22 fluviul a Inghetat. Ghiata s'a rupt la 10 Ian. diminéta. La 20 lan. ghiata curge 1ards1
2811 4/118 1 st la 28 la ora 7.40 Dundrea a Inghelat pentru a dona oard. La 4 Febr. la orele 2.50
a. m. ghiata s'a miscat; ea n'a pornit I nsd decdt la orele 3 p. in . La 10 Febr. 7 ore
dim. Dund.rea era limpeditd.
SloiT Incep a curge la 26 Dec. si la 31 ghiata se opresce. Dundrea e limpede si se pdte
92-9 65 trece cu bdrcile. De la 28 Febr. 'Ana la 6 Martie ghiata pornesce In mal multe l'In-
31/XII 6111
durT, Insd se opresce necontenit. La 6 Martie ora 8.30 p. m ghiata pornesce deflnitiv.
1 La 7-9 Martie curg slol si se limpedesce.
93-9 3/I 1211 41 J La 12 Febr. ora 3 p. m. ghiata s'a miscat, ea a pornit Iris& la 4.20 p. m., de la 13 la
ilnele luniT curg slol. La 1 Martie Dundrea este limpede.

94-9 { N'a Inghetat. La 5-6 Febr. s'a prins o posghita de ghiatit; la 16-17 nelptea sloiT ad
Inceput a Curge pe Dundre; la 17 eT erati del.
SloiT ad Inceput a curge de la 2 lan. ora 10 p. m. In notiptea de 19-20 ghiata s'a oprit;
este pe alocurT libera. de gheturT. La 1 Febr. ora 12.30 pdna la ora 4 p. m.
flind vént mare s'a rupt gbiata pe la mijlocul fluviuluT. La 14 Febr. ora 6 p. m.
95-96 20/1 47 ghiata a pornit dar s'a oprit; de asemenea si a doua di. La 18-19 ghiata s'a rupt
la mijloc. Din causa véntultif de la 21-27 Februarie s'a mal rupt din ghiatá Inca
tot pe la mljlocul fluviuluT. La 6 Martie ghiata a pornit definitiv. SloiT au curs pánd
IDundrea
la 10 Martha, cAnd Duntirea era limpeditd de gheturT.

71890 19

www.dacoromanica.ro
146

h) Ltitimea Dundra n diferite puncte1).

M. m.
In dreptul frontieril 1 400 La Garliciti 400
La E. de Ostrov I 150f sPigull La DdienY 450
In dreptul BugeaculuI . . 600 t Tilchia. La Movila-PopiI 200
)) dealuluI Dervent 550 La Ostrov 200
» Parj6ieI 1 loo{PViegusl- La Movila-Cazacilor 200
scurgeriI lac. Oltina 1.750 {peste ost. La Picinéga 200
déluluI Tuna-Orinan
» 800 La Turco:Ma 150
La scurgerea lac. Marlénu 750 La N. de Turc6ia (Iglita) . 200
In dreptul MäguriI DagaI . 500 La Macin 150
moriI Mamic . . 1.600{Petten2st. La Ghecet 400
Ra§oviI . . . . 600 La Gura-Siretul uf 800
Cochirlenilor. . . 500 La Azacläti , 1.350
Ostrovuld Hinogu. 1.500 La GalatI (mila 92) . . . 520
La podul peste Dunäre . 750' . La cotul Pisica (mila 86-87). 500
inund.)
La capätul N. al diguluI Cer- La gura Prutuld 650
navodä, 650 La RenY (mila 80) 750
La scurgerea lac. Purcaret 1.350 La mila 79 400
La SeimeniT marl' 1 150 » 77 1 100
La capul N. al ostr. Boasgic. 550 » 72 1 000
La N. de Kalachiof 400 » c6da V. a ostr. lsaccea . 1.250( (milele
67-68)
La Topal 1 000 La Isaccea 1 150
La GhizdarescI 400 La Eschi-Cale 700{ (mila 65)
La S. de Här§ova 600 La Parke§ 6001 (mila 61)
La 115,r§ova 500 La Somova 600{ (mila 56)
La códa S. a ostr. Kiciu 1.750 La Ciatal I 500( (mila 51)
La cotul Tulcil 3001 (mila
La Vadul oil 550 49-50)
La cotul Grópa-CiobanuluI. 150 La bifurcatia brat. Sulina . . 1.300( (mila 41)

i) Cursul navigabil al Iluviului. Vapórele in cursele lor, trec:

Prin fata Silistreï (unde se aflä debarcader 2), ocolesc pe la Nord ostrovul Hopa, trec
printre el 0 ostrovul Vechii2, tine malul drept prin fata org§eluluI Ostrov (unde se aflä,
debarcader), apoI pe la Sudul ostrovuluï Tilchia.
Lasä in drépta ostrovul Pacuiul lui Sdre, trece printre ostrdvele Venga (drépta) §i
(sttinga), lasä, in stänga ostrovul Bimba§a, apol in drépta ostraele Pânlitul §i Strtimbul,
iar in stänga, ostrdvele Toril, Puiul Strtimbul, iar putin mar la vale Talerul.
Pe längä malul drept, lasa in stänga ostrovul de pietri§, tine stänga 'And la Rasova,
lasand in drépta ostr6vele Hozun-Ada ci Lung, apoI prin mijloc, la,sä In drépta ostrovul
Hinogu, trece pe la Cernavodli (unde se aflä debarcader), tine apoI stänga lasänd in drépta
ostraele Troina fi Seimeniï-Micï, apoI maI la N. cele dou6 ostróve Boazgic (pe drépta), duph
care tinénd mijlocul apeI, lasä, in stänga ostr. Balaban, apoI maI la vale ostr. Attlrnati.
atre N. vapórele tin mijlocul pang, la 114r§ova (unde se afld debarcader).
De la Här§ova urméza cotul prin fata Varomluï, lasä in stänga ostr. Kiciu i Gtisca-
Mare, trece prin fata prin fata paduriï Rugindsa, urrnézä inflexiunea cursulul
din dreptul gropii Ciobanuluï, apoI spre N. prin dreptul Gârliciului, Dàenilor, Ostrovuluï,
tin6nd malul stäng §i tot ast-fel prin dreptul Picineget, ocolesce cotul de la Insula luï Mop

2) In timpul apelor mijlocit

2) Intre Silistra i CaldrasT (pe Borcea), este un vapor care face curse Intre aceste dou6 orase.
Puncte periculòse pe Dundre sunt: Oltina, MArleanu, Balaban (aprepe de Topal) GrArla Vaporulul
(In jos de gura IalomiteI) si la Tiglina (fntre Galati i gura SiretuluI).

www.dacoromanica.ro
 147

Dobre (care rämane In drépta), prin dreptul Turcdiei, Igli.f ei, Carcaliulut, Macinulut (ac este
debarcader), Ghecetului, la Braila (se aflä debarcader).
Intre Braila i Macin este un vapor local, ce face curse intre aceste douä puncte.
De la Ghecet vaporul urméza firul apelor, trecand pe la Gala (i (unde se afta debar-
cader), my:A prin cotul Pisica.
De la Gala tl In jos, cursul Dunarff este masurat de Comisiunea danubianä in "mile
marine (1 milä =1852m). La Galatf se afta mila 92. Miele sunt wpte p3 térmul stáng.
Cotul Pisica se afla intre milele 86-87, Gura-Prutului intre 82-83.
Vaporul trece pe la Rent, intre muele 80-81, aci se aflä, debarcader, lasä, In drepta
ostr. Isaccea, trece pe la Isaccea, unde se aflä, debarcader (intre muele 66-67), catre E.
urméz5, firul apelor pOna la mila 54 (Ceatalul Ismail).
Din acest punct vapórele intra pe bratul Mica, urrnéza inflexiunile acestuI brat, pana
la bifurca tia bratelor Sulina pi Sf. Gheorghe (mila 44), dupä ce trece pe la orapul Tulcea (intre
muele 49-50), unde se afta debarcader.
Intre orapele Tulcea ci Gala ti, vap6re locale fac curse i intre aceste douè puncte.
De la mila 44, punct numit Agentia, vapórele urrnéza cursul bratuluï Sulina.
Intre muele 18 *i 8 s'a deschis canalul care scurtéza trajeul cu 4 mile. Numerotatia
insa a ramas cea vechie pana la complectele modificad ce se vor maI aduce bratuluI. ')
Ast-fel vaporul parcurge intre punctele Agentia i gura Sulinel 40 mile.
Un vapor parcurge pe Dunare intre Silistra i Sulina distanta de 377.226'.
j) Pichete pe Dunäre.

Numirea SITUATIUNE
TrenarI . . Pichetul situat la E. orasuluT Tulcea, la 1 km. Denumire dupa Ese. 3 Tren instalat odinifira In
apropiere.
2 Carantinii . Asezat la V. orasuluT Tulcea la 1 km. depártare.
3 Saonul . . Asezat In fata monastirii Saonul. Observa, malul rus.
4 Eski-Cale . As,lezat la 3.500 m. spre E. de Isaccea, Observa Satu-Nou din Rusia.
5 Isaccea . . Post a.sezat In Casarma orasuluT. Observa Dundrea I ermul.
6 Lacea Piquet asezat la V. de Isaccea lntre milele 68-69.
7 Piatra calcatii . Asezat In dreptul cittunuluI Rakel. E numit (lupa balta cu acest nume.
8 Pistes. Asezat la 1 km. spre E. de satul Pisica, observa Reni.
9 Azactaii . . Asezat In satuI Azaclail In fata Gala:Olor.
Ghecet . . In t'ata orasulta Baila. Comunica. cu MacIn prin sosea.
11 Mitcin . . Post la Casarma din Oras.
12 Picineaga . . . Asezat la 2 km. departe de sat.
13 Vadul-OeI . . Situat la trecerea cu acest nume la N. de Harsova.
14 Hil.r§ova . . Post asezat In ca,zarma orasuluI, servesce pentru debarcader.
15 Cerna-Vodii, . . Idem.
16 Ra§ova . . . . Pichet asezat In térmul Dunarlf, In satul Rasova.

k) Natura malului drept al Dunärif.

In genere malul drept al fluvittlui domina pe cel stang pe portiunea coprinsä intre Silistra
pi Gura Dunavqului, afarä de positiunile de la Braila, GalatI i Reni, cad se bucurd de o
dominatiune relativa, din caura mlastinelor de pe tärmul drept.
Cum délurile Dobrogier vecine DunariT, nu telte vin a se prelungi 'Ana in patul
fluviulur, spre a-i inàla tärmul, ci multe din ele se opresc la deparad mar mult sari maI
putin mad, lar altele forméza litoralul fluviuld, cred necesar pentru cadrul acestuI articol
a urmari curba ipsometrica 25m, de vreme ce o tnältime de cel putin 25m metri este sufl-
cient dominarla asupra tärmulul stáng,
In acest studiä voiti urmari i 'maximul Ináltimii délurilor vecinase malulur drept;
aratand i la ce departare de tär_m se afla aceste puncte culminante.
Studiul dominariI und tärm asupra celuI-l'alt capad, o importantä esceptionala sub
raportul militar.

') Acum este tdiatd §.1 bucla vestiat a luI M.; asi-fel ea' s'a scurtat §i mai mult distanta pe brat.

www.dacoromanica.ro
148

Pentru acésta voiti Imparti cursul fluviului in mal multe segmente:

Segmentul Frontiera-Ezerul GArlIta. In acest segment coprins intre frontiera i ultimele
ramificatiI ale Mulla Bugeacu (Jud. Constar*, spre deosebire de cel cu acelas nume din
Jud. Tulrea) pe o lungime de 13 km. 500 m térmul drept al fluviuluI este marginit de
délurile Icral-Ceea-Bair ci lapacea-Bair prelungit catre E. prin délul Bureaguluï. Délul
Ceea-Bair Cu inaltime maxima de 135m, la 1 km. spre S. de orawl Ostrov cobéra catre
Dunare cu o pantä, de 'h.
C6sta este acoperita cm vii, iar valea larga in unele puncte pana la 500.
Iapcea-Bair, are lor maxinum la bariera de S. a OstrovululuI, cobéra cu o pantA
catre Dunare de Lis.
Césta la V. de Ostrov este acoperitá cu viI. Valea f6rte strämtä i in unele locurI
d él ul forméza insu tërm u I.
Délul Bugeaculuï de 5i cu o inaltime numaY de 75m formézä pe tátä lungimea lul Ormul
drept al fluviuld.
Valea Ezeruluï Intre délul Bugeac la V. i Dervent la E., se deschide pe o
lungime de 4250m valea formaba de revarsarile laculul Garlita, (asupra vailor in detaliti
se va vorbi la hydrografle).
Segmentul GArlita-Oltina, coprins intre (letal Dervent la V. §i délul de la Cetate la E.,
se intinde pe o lungime de 14 km. 500m.
Tèrmul e margina de la V. la E. de délul Dement, inaltime 125m (la 700"' de la Orm),
délul Canlidere 122m (la acea. I distanta), délid Pdrjéia 141m (la aceal departare), débil
Movilelor i délid de la Cetate, cu inaltimr de 142-100m (la 700m de la tOrm).
Panta generalä spre Dunare in acest sector este de 5, cdstele délurilor forméza chiar
fOrmul fluviuluI.
In acest segment se deschid din acelas punct douè Licina la V. 5i Canlia la E.,
ambele intre Ezerul Grarlita i catunul Parjéia.
Valea Ezeruldi Oltina. Intre délul de la Cetate (la V.) i délul Macuc (la E.), se deschide
valea formata de revarsarile laculuï Oltina, pe o distar*, de 4 km.
Segmentul Oltina-Marleanu, lung de 6 km. 500m, este ocupat de délurile Macuc la V.
Tuna-Orinan la E.
Inaltimea celuI d'antif 140m la 450m, iar a celuI d'al doilea 117"I la 300m de la tèrm.
Panta terenuhl V.-E., iar catre Dunare f6rte repede 'is, apele bat la pélele délurilor.
Valea laculuï Mdrleanu. Intre délurile Tuna-Orinan la V. i Mügura Drägaiceï .
la E.,.
se deschide valea laculuï Marleanu, larga de 2.250m la gura.
Segmentul Marleanu-Veder6sa,lung de 6 km., este ocupat de délurile Mügura-Dragaicei
la V. si Zbreia la E.; intre ele se allá Valea Carasan. Ináltimea primuluI dél e de 108's la
1200m, iar a cela d'al doilea 115m la aceasI distantä; panta dar catre Dunäre este de '
clina délurilor formand chiar malul fluviuluI.
Valea bältilor Vederoasa ;si Baciü; filtre délurile Zbreia la V. i Baciü la E., se deschide
valea acestor douè baltI, larga la gura de peste 3 km.
Segmentul Vederoasa-Cochirleni, lung de 8 km., este ocupat de Délul Mare intre lacta Baciu
valea Cara2nancea, mijlocul férmuluI este ocupat de Rasova. Inaltimea déluluI Mare este
de 133m la 1750m; panta catre Dunare de 5i este de 'it 3, totu§r Ormul este escarpat.
Intre valea Caramancea i CochirlenI terenul este putin ridicat, presentänd maI multe
movile isolate. Valea DunariI e larga in acésta parte 'Ana la 500m.
Valea laculuI CochirlenI larga, la gura de 750m.
Segmentul CochirlenT-Carasu, lung de 7 km. 500m, este ocupat dou6 délurr: al Va. luluf de
S. ssi al celta' de N., intre care se afla valea mare, larga la gura de 600m. Terenul urca de la
S.V. catre N.E., ajungánd la cota 117m maxima, i la 900m departe spre férm. Panta dar
catre Dunare a terenuluI este de 'h.
Malul fluviuluI este inalt, mal' ales la pod unde are cota 50m.
Valea CarasuluI este larga la gura de 900m i este coprinsa intre délurile Tetera-Bair
la S. 5i Cerna-Voclei la N.

www.dacoromanica.ro
 149

VII. Segmentul Cerna-Vorlà-Boazgic, lung de 11 km., ocupat de:

Délul Cerna-Vodä cu indltime maxima de 107m, cade spre Dunäre cu o pantd de
Vs, malul este abrupt; intre el si patul fluviuld abia pe timpul schdereI apelor r6mine o
fd0e de 50"1 teren aluvional.
Valea deschisä a Seimenilor micï, largd la gurd de 2 km. 5OO' i ocupatd de lacurile
Purctireri (S.) 0 Domnésca (N.), intre earl' délul In-Izlaz se opresce la 1 km. departe de
patul
De'lul Panar-Bair, coprins intre vdile Silistea la S. si Boazgik la N., are o indltime
medie de 921" la 600' din patul fluviulul, panta repede de ',6, malul este abrupt 0 formézä
chiar tèrmul.
Valea Boazgiculuï, larga la gurd de 1. km. 5001" este coprinsä intre délurile Panar-
Bair la S. 0 Zavol-Bair la N.
VIII. Segmentul Boazgic-Tichilesci, lung de 19 km., este ocupat de délurile Zavol-Bair la
S. 0 Olacu la N., despdrtite prin valea Stapinet. Terenul merge in pantd Lwr urcOnd5,
(de la cota 89 la 102), in directia curgeriY fluviuluI.
De 0 panta terenuld cdtre tdrm este dulce, '/25, totu0 malurile sunt abrupte i 'nalte.
Din distan, in distantd, diferitele vi ce se deschid cAtre Dundre, dart acestuI segment
aspectul uneI dantele cu 7 colturI, formate de vdile: Zavoluluï, Canara, Calachioï, (ambele
aceste \TM forméz5, chtre N.-E. valea StupineI), Olaculuï, Alvanesd i Tataruluï.
Inältimea maxima a ambelor délurI Zavol i Olacu este de 125"1, la 6 km. departe
de tèrm.
Valea Ticliilescilor, larga. la gurd de 3 km., este coprinsä intre délurile Olacu ksi

Caimaclia.
IX. Segmentul Tichilesclf-SaraiO, acest segment lung de 41 km., coprinde délurile Caimaclia
Cadi-Cd ;via, prelungite catre V. prin délul Ciobanuluï, care formézd efindul de la Ildrova,
silind ast-fel Dundrea a descrie acel mare cot, care incep8nd de la Ghisdärescï are
punctul cel mar inaintat spre V. la Vadul-Oii 0 se termind in dreptul Eschi-Saraiuluï.
Délurile nu ail indltimI marl, dar cum aceste în.ltimi sunt pe lângd tOrmul fluviuld
(82" la délul Colcea, 400m de tèrm, VaroF 84m chiar pe férm), fac ca malurile sä fie abrupte,
la IIArwva apa bate chiar in malul drept, scaldand necontenit cele dou6 stand jurasice,
aflate la S. 0 N. ora§uluI. PretutindenI pan la Har§ova avem cote marl' chiar pe malul
fluviuIut
O singurd vale se deschide spre Dunäre 'Ana la flOrsova : Caimaclia largd la gurd
de 1. km.
Ilarflova ci cotul de la vadul Oil sunt douè positiunI tactice insemnate, de aceia in totI
timpir a jucat un rol insemnat 9.
La N. de HAiwva gârla Bäroiä i teltà regiunea ml4tin6sh dintre el 0 Dundre, de-
pärtéza Inàlimile délurilor pand la o distantd ce variazd intre 8 0 3 km. ; cu tdte acestea
nicI clinele de N. ale délurilor Ciobanul ci Caraula, nu ati indltimï carI sà trécd peste 501"
pând la 1500m de BaroI, ast-fel cd panta aci este de f300.
Valle laculuï Hasarlic i petriuluf Saraiti se deschid spre N. pe o largime de 2 km.
500m. Intre ele se aid délurile Hasarlic (la V.) Fi Eschi-Saraï (la E.)
X. Segmentul Saral-Picineaga. Acest segment lung de 30 km. pe coprinsul cäruia sunt
délurile : Viilor, Garliciului despdrtite prin valea Pietriulul, apoI délul Viilor de la N. satului
Garliciä, despärtit de délul Gärliciul prin Valea Bertesstr, délul Mezetuluï (d'asupra Ddeni-
lor) despdrtit prin valea Viilor de délul Viilor, délul Mopluï, délul Coium-punar i in fine
délul Ghiun-Ghiurmez.
In tot acest segment malul este tinut la distanta pand la maximum 4 km. spre Sud
0 se apropie din ce in ce cdtre N. de albia Dundrir de cdtre gArla Bäroiti 0 de revär-
sdrile i mla0inele tèrmuluI drept (cum sunt cele de la N. satulur Ostrovul).

') A se vedea crochiul No. 2, cum §i geografia istoricá §i militará.

www.dacoromanica.ro
150

NumaT la S. de Picineaga, ramificatiile vestice ah délulul Ghiun-Ghiurmez merg pang

In Dunare formand Movila Cazacilor, Inaltä. de 129"1 la 1500m de Dunare, de aceia albia aci
este f6rte stramta (in unele locurT 200m). Inaltimea malului drept merge crescènd de la
S. catre N. (de la 641" la GarlicY, la 129m Movila Cazacilor).
Tkrmul pe t6ta lungimea este abrupt, dentelat i nisipos, afara de Movila Cazador
care e stancósa.
Vaile earl debuéza spre Dunare in acest segment sunt:
Valea Viilor (catre N. numita vale), PietriwluT) intre délul Viilor la S.
la N. este largá la gura pana la 3 km.
Valea Berton intre délul Geirlicid la S. §i Viilor la N., e stramta.
e) Valea Viilor (numita la E. Topdrscid) intre délul Viilor la S. 0 Mezetului la N., valea
stramta la gura pana la 200m.
Valea Viilor de la Pdrga intre (laid Mezetului la S. *i délul Movului la N., e stramtä.
Valea scurta numita a Moscului.
Valea Derelet-Rosti intre délul Rosa la S. §i Coium-panar la N., rapósa spre S., des-
chis. la N.
Valea Ulmilor, scurta.
Valea Hogii de asemenea scurta, in fine
Valea Aiormanului, abrupta catre S. din cauza MovileT Cazacilor, catre N. deschisa
inundabila.
Segmentul Picineaga-Macin lung de 36 km. La N. de Comuna Pirineaga incep terenurl
inundabile pe o distanta de 10 km., ast-fel c inaltimile malulur drept sunt tinute 'Ana
la 6 km. departare de matca fluviuld.
La S. de Turcdia se afla stancosul dél numit al tut Rica, tkrmul aci este fórte inalt,
336" maximum, lar apele fluviuluT scalda baza déluluT; inaltimea tkrmuluT drept se con-
tinua catre N. pang la catunul Iglita, unde se afla cota 36', chiar pe tkrmul fluviuluT.
Intre Iglita i Atkin valea se largete de la 4-5 km., totu. Y. tòrmul drept. doming.
Aci terenul este inundabil i ocupat de baltile Iglila§i Carcaliti, ce departéza 1115,10-
mile de malul drept al fluviulul.
Segmentul Mdcin-Isaccea lung de 74 km.
In acest segment fluviul descrie arcul de cerc Meicin, Ghecet, Galati, Pisica, Reni, Isac-
cea. Tot terenul de pe tèrmul drept este inundabil i acoperit cu ball, ceea ce departéza
inaltimile pana la maximum 10 km. (in dreptul comuner Jijila).
Tot4 sunt douè délurl car): inaintéza catre V. 0. N.V. ca 2 pintenr printre inunda-
OunT, acetT doi pintenT, f6rte importantI, sunt Punctul Orliga Cu inaltimea de 110m, ce se
apropie de Ghecet Oa, la 8 km. §i délul Bugeacului cu 61111 inältime la extremitatea sa
N.-Vesticä., se prelungesce catre N.V. apropiindu-se de Dunare pang la 6 km. ; acesta din
urma a fost utilizat de 11)1§1 in campania din 1877 9. Catre E. délurile se apropie de tkr-
mul drept al fluviuld, ast-fel ca la Isaccea atinge chiar acest tèrm.
Pozitiile de la Braila, Galati sci Beni fiind inaltimI chiar pe tèrmul sang, pot fi utili-
sate cu folos pentru a se executa trecerea fluviuluT in aceste puncte; ele scad trisa, cand
punctele Ortiga ci Bugeacul ar fi bine fortificate.
Valle acestuI segment sunt :
Valea Jijila larga la gura, se stramtéza din ce in ce &are E., corespunde la S.E. cu
Valea comund Greci. Valea Luncavita stramta de la gura chiar, se infunda catre S.
lsaccea i Positia de la Eschl-Kale 2). La V. orawluf Isaccea terenul inundabil de
pe tërmul drept al DunariT incetéza, pentru a da loc inaltimilor a se apropia din ce in
ce de albia fluviulut
Prelungindu-se ca un promontorirl printre terenurile ml4tinóse, Eschi-Kaleh a fost
In t6te timpurile, punct de trecere insemnat i fortificat ; urme de intarirT vechT se gasesc

') A se vedea partea istoricti.

') A se vedea crochiul No. 3 i la partea istorica, resboiul din 1828::9.

www.dacoromanica.ro
 151

chiar azr. Numirea turcésra «fortáréta-veche», SI aratá destul importa,nta sa. Dundrea are
aci 65O'látime, iar pe Ormul stáng, positiunile rusescI de la Teraponti si Kartal sunt
departe de tèrm ca la 2 km.
XIV. Segmentul Eski-Kaleh-Tulcea lung de 27,7651". La pálele ináltimilor de la Eschi-Kaleh
incepe terenul inundabil, acoperit cu baltI si garle de pe tIrmul drept al DunáriI, ceea
ce face ca ináltimele din acest segment sá se oprésca la depärtárI, variind intre 21/2-6
km. de tIrm.
Garla Somovet curge pe sub mal.
La V. de orasul Tulcea, délul Tulcea') inaintézá cátre tòrmul fluviuluI, apropiindu-se
pana la 2 km., iar in oras ináltimile se,tin f6rte aprópe de tèrm.
SCHITA No. f. TULCEA. (DupEt K. F. Peters).

. .

E
yinzr Al: T

r C

LEGENDA:
O Löss. - Case.
Laj Silt vechiu. ZB. Fa.ntani.
tO platr). varòsa alba si rc0e. o Moscheia.
inchia tcenuf,ie), \ ar l Mergelschiefer cd
_T Conacul Pase.
(Et,
nisiNgt, quartit 1 conglomerat 6 Biserica. mare.
f. pamönt galben. X Vice-consulatul austrlac.
p. porflr. Debarcaderul vapörelor austriaca.
oo Cariere. EDC. Magazli.
0000 Mori de vént. ZÒ Bluroul Comisiunif Europene Dunarene.
d'asupra nivelului maza sunt calculate In stanjeni vienezi.
SCALA
70.000

Vaile acestuI segment sunt :

Yalea Manca, care debusazá in dreptul meencistira Saonul ;
Yalea de la podul Bulgarului, la 4 km. spre V. de orasul Tulcea,
Valea destul de larget pe care se aflá orasul Tulcea.
XV. Segmentul Tulcea-Duniivèl lung de 40 km., dealungul bratului Sf. Gheorghe. Ináltimile
In acest segment nu ating fluviul de cal in 3 puncte : la Prislav pe o lungime de 1.600m
(intre Tulcea-Prislav terenul inundabil tine ináltimile la 3 km. departe de rm), la Cara-
1) A se vedea i geografia

www.dacoromanica.ro
1.52

Suhat pe 750m lungime, cu téte ca Intre Prislav i Cara-Suhat Inaltimile de la Parlita se

in apr6pe de fluviii (800m) §i la Mahmudia pe 3 km. lungime.
Spre E. de Mahmudia terenul este iara§l' inundabil i inaltimele de §i mid, se tin
paralel bratuluT pana la gura Dunav'eluluI, exceptand cotul inundabil al bratuld Sf. Gheorghe
din dreptul comunfi Morughiol.
Ultimele ramificatiuni" Estice ale Mullet Duna vét se opresc in garla cu acest nume.
Valle In acest segment sunt :
Valea mare, care debuaza in dreptul laculuT Malcod;
Valea Curcuzu-Mare intre Prislav i Parlita i Valea ramiflcata in douë spre S. de la
Comuna Be-Tepe.

Linia de desparjire a apelor In basinul Vest-dunarean.

Fac parte din acest basin telte riurile, lacurile i vaile cu directia catre Dunare, pe
bird lungimea fluviuluT, coprinsa intre Azaclaa ci punctul ternzinus al frontierif de Sud.
Linia, care desparte apele ce se varsa In acest basin, are o directiune generala de
la N.-V. catre S.-E., pana la 5 kilometri spre V. de Constanta, iar de aci schimba directia
de la N.-E. catre S.-V., pana la piatra frontiera No. 26.
Acésta linie incepe de la extremitatea N.-Vestica a délulut Bugeacul (punctul cotat 61),
cob6ra catre S.-E. pe celma acestuT dél (pe la punctul cotat 83), apoT pe culmea délulut cu
Monument (pe la punctele cotate 72 $i 87), inconjura pe la S. Valea satulut Garvan, ur-
moza culmea délulut Pietrosul (punctul cotat 162), continua catre S. pe c6ma délulut Ca-
n-wile, pe la N. de Vdcarent, pe la movilele Sapate (cota 102), movila Fusef (108), de unde
inconjurand pe la Sud valea Gloduluf, ja directia catre Est pang la délul Sevatin, a carel
coma o urméza catre S., trece pe la movila Kitlau (197), continua catre S.-E. culmea dé-
lurilor : Pietrosul 30. Piscul Tutuiat. Aci e punctul de unde pornesce catre Est unja despartitére
a apelor din basinul Nord-Dunarean.
Din Piscul Inalt, dupa ce acéstä linie desparte valea Luncavitet de aceia a Grecilor.
continua catre S. pe la punctul trigonometric Grect (cotat 426), apol se inclina putin catre
E., trece prin punctul cotat 407, urméza catre S.E. culmea délurilor tubeilor, Negoiu (cotat
403) $i Almalia (cotat 370).
Dupa ce desparte valea Cerne'i de aceia a Taitet, linia se continua catre S.-E. pe cul-
mea délurilor David, Hancearca (pe la punctul cotat 346), se indrépta catre Vest pe culmea
délurilor Amzalat (pe la punctele cotate 330 i 250) §i Carapcea (cotat 210), inconjura pe
la E. Valea Jaila, pe care o desparte de aceia a Tailet, trece pe la Orta Cairac (cotat 285),
se indrépta catre S.E. pe culmea Sacar-Bair, pe la punctul Atmagea (cotat 399), inconjura
pe la N. valea Arman-Cessme, urrnéza culmea délurilor Sultan-Bair, desparte apele Saraiulut
de acele ale Slavet, apor catre S.E. pe culmea (Mitchel" Periclic, pe la punctul Doerant (Er-
Ghiobea-Tepe, cotat 392), pe la punctul cotat 369, desparte apor apele Topologulut de acele
ale Casamcd, trecénd pe culmea délulut Coru-Bair (pe la punctele cotate 304, 313, 307,
287 $i 227).
Se indrépta apoT catre S. pe culmea délulut Dulgheru, pe la punctul Turbencea (cota
252), urrnéza culmea acestur dél pana la punctul cotat 206, inconjura pe la N. valea Car-
tal, se indreptéza apol pe la Vestul acesteT val pe délul Cartal, pe care Il urinéza pana
la délul infiratelor la Estul comunif $irizt, trecénd pe la punctul 209, se indrépta ea-Are S.E.,
pe la Ragi-Bairam-Tepe (cotat 214), apol pe la punctele cotate 166, 1.63, 171, pe délul Kos-
Tepe-Bair (cotat 203), pe délul Bilarlar, p6 la punctul Ghelangik-Tepe (cotat 189), pe cul-
mea déluluì Bilarlar-Bair, pe la punctul numit Cara-Tepe (cotat 177).
Culmea acestur dél o urméza pe la punctul cotat 142, apoI pe délul Ilanlik-Bair prin
punctul cotat 1.25, Oa, la punctul Caramurat (cotat 118m), d'asupra satuluf, continua catre

www.dacoromanica.ro
 153

S. culmea délulu'i Armut-Bair, pe la punctul Caramurat-Tepe (cotat 108); de aci catre S.-E.,
pe la punctul cotat 89, pe la Nordul Vaii-Ciobanului, se continua catre punctul Islam-Tepe,
(cotat 91). pe la Duran-Tepe, la V. de Canara, catre S. la punctul Palaz saii Ciatal-Iuk
(cotat 71), pe la Tazli-luk (cotat 72) si in fine pe la cota 60 aflatd de 5 km. de orassul
Constanta la Incruci§area celor 2 Valuri numite ale lui Traían 0 apr6pe in punctul, unde
linia feratd taie aceste valurt
Catre S. linia de despártire a apelor este f6rte putin &finita din causa terenuluI
apr6pe orizontal, totu§I in trasurI generale, acestd linie se indréptd cdtre Vest, pánd la
movila Cara-Iuk (cotata 88), de aci cdtre S. pe la movila Iuci-Iuk-Berichi (cotatä 81); dupd
ce inconjurd, pe la E. valea Mahometcea, trece pe la Eschi-Tepe (cotat 01), apoI pe la V. de
Musurat, pe la N. de Topra-isari, pe délul cu acelq nume, se indreptd catre S. pe culmea
délurilor Meragi-Bair, lasd la V. valea Sanar-Dere, se continua pe culmea Mulla Cogea-
Sirt-Bair (pe la punctul cotat 100), lasd catre E. Valea Akeac-dere, trece pe la movila
Iasi-Iuk (la S. de Cara-Kid, cotat 117) din délul Arta-Burun, se indreptd printre satele
Azaplar isi Mustafacti, pana la délul Cara-Iuk (cotat 130); de aci isI schimbd directia cdtre
S.-V. pe culmea déluluI Coru-Sart pana la movila Ghiuvenli II (cotatd 152); dupä ce lasd
catre S.-E. valea Daulu-chid-culac, urmézd cáma délului Alibi-Kioi, pánä la N.-V. de Caraomer,
lasd apoI catre N. V. Valea Alibi-Kid, Dere-Kid §i. se indreptd pe délul Bair-Iuiuk, trece
pe la punctul Bali-lick (cotat 182) li urmánd c6ma délulu'i Dere-Kid ese din Dobrogia pe
la piatra frontierd No. 26.

IV.

Cursul bunariT. OstrOve. LacurT. ItlurT cu afluentiT lor, carT curg

i valle carT se deschid la Durare.
A. Basinul Vest-dunarean.
a) Descrierea Dun'arli Intre punctul terminus §i délul BugeaculuI.

a) Dunärea incepe a uda teritoriul DobrogieI de la Punctul Terminus, a§eijat la 800"

spre Est de bastionul Itsch-Tchenguel al ora§uluI Silistra '). Ldrgimea albiel incepe a se mdri,
chef de unde in dreptul SilistreI era de 850", la frontera acestd ldrgime este de 1500".
Largimea albieI cre§te cu cát fluviul inaintézd catre Est, atingènd maximum la
comuna urbana Ostrov (3200"), pentru a lasa loc la 4 ostr6ve marI §i noud maI miel semä-
nate intre frontera, §i délul Bugeaculur, unde bratul de la Nord, numit Ploga se reunesce
cu cursul navigabil al fluviulul, reducéndu-se ldrgimea la 550".
Intre frontera §i délul BugeaculuI, Dunärea pe un parcurs de 9'12 km. are directia
de la Vest la Est.
13) Ostrdvele In acéstd portiune sunt :
Pastramagi lángd §i la Est de frontierä, depinde de comuna Ostrov. Este format din
aluviunI de nisip §i pietris. Are forma lungdrétd, ca o teca de fasole ; lungimea sa este de
2 km., iar lArgimea medie de 700", cu o suprafatá," de 120 hectare.
Bratul de miazd-zI, care desparte ostrovul de tèrm, are o lärgime de 200", adâncimea
de 4"; ce! de Nord, care '1 desparte de ostrovul Hopa e lat de 250" §i adânc de 4'. Ambele
aceste brate sunt navigabile. Ostrovul este acoperit cu iarbd ce servd de p6unat ; nu e
locuit ; are numaI treI colibe la marginea de Vest ; cu timpul se va uni cu uscatul.
Hopa, a§e0at in fatá §i la Nordul celuI precedent, cu care tinde a se uni, fiind
de aceia§I formate ca §i el. Tine de comuna Ostrov. Forma sa e lungdreatd, terminându-se
de o parte §i de alta cu doug capurY ascutite. Lungimea luI e de 2'/2 km., ldrgimea de
') PosiVa alronomicti a acestui punct_este aratatä, la Geografia matematica.

71890 20

www.dacoromanica.ro
154

750m, lar suprafata de 150 hect. Este acoperit cu salciI. Bratul de la N., care 11 desparte de
teritoriul jud. Ialomita este navigabil avònd 800m largime i 8-10'" adancime. In fata sa
se deschide pe Ormul sting canalul Borcea, care curge pe teritoriul jud. Ialomita.
Langa marginea Sud-Vestica a acestul ostrov se afla alte dou# mat mid, ambele
Cu o suprafata de 20 hect.
Ostrovul vechia, a4e.jat la Vestul ostrovuld Hopa i despartit de el printr'un brat
navigabil de 150m largime 0 12 adancime. Este format din deposite aluviunare, argil
amestecat Cu pietri i nisip. Forma luI este lungaréta, terminandu-se la Vest cu un cap
alungit. Lungimea luf e de 3'2 km., lar latimea de 1500m 0 are o suprafata de 720 hect.,
din care 60 (la V.) acoperite cu salciI, restul cu iarba ce servesce de pävnat vitelor
locuitorilor comunit Ostrov de care tine. Insula nu e locuita, numal dou6 colibe de pastorI
sunt la marginea de nord. Bratul ce o desparte de jud. Ialomita are 300m largime 0 5
adancime, acest brat se ingusteza intre Ostrovul vechiti
Tilchia, care apartine jud. Jalomifa. Lungimea acestuia este de 10.700m, largimea
de 1500'", suprafata de 1600 hect. Forma sa este alungita, terminandu-se cu un cap ascutit
la Vest; formatiunea sa este ca a celor precedente. Bratul ce'l desparte de tèrmul sting
este lat de 300m adânc de 5m. Bratul navigabil trece pe la Sudul ostrovulusi Tilchia prin
fata comunelor Ostrovul ci Bugeacul este larg de 750m 0 adanc de 12m. Insula este nelo-
cuit i acoperita Cu padurf de glen' la estremitatea Vestica 0 pe malul Nordic, in total
pe o suprafata de 150 hect., restul e acoperit cu
Langa marginea Sud-Vestica in bratul ce o desparte de Ostrovul vechiti se MU
o mica insula (supr. 40 hect.), iar aprópe de Ormul sang (jud. Ialomita) sunt alte doug
Ostrdve mid (20 0 15 hect.) tóte acoperite cu salciï.
In scobitura Sud-Vestica a Ostrovuld Vechiù se Oa micul ostrov numit Pacuiul
mic, ce are 750m lungime i 250m latime (supr. 25 hect.) ; iar la Sud de acesta un altul
mare : Pacuiul mijlocia de forma alungita cu 1000m lungime 0 100m latime (supraf. 40 hect.).
Ambele sunt acoperite cu salciI i apartin comunit Ostrov. In fine Pacuiul mare situat in
fata comunit Ostrov, de care depinde 0 de care se desparte prin bratul navigabil al flu -
viulul, larg de 300's j adanc de 10m. Lungirnea lusí este de 1200m, largimea de 80m, suprafata
de 80 hect.; forma sa este lungareata. Tot ostrovul este acoperit cu arborI fructiferI. Cu
timpul t6te aceste ostróve cu denumirea de Pacuiul se vor uni cu Ostrovul Vechiti.
Mal e de notat micul Oslrov a§eijat apr6pe de malul drept, chiar langl comuna Ostrov ;
e de forma alungita cu 800m lungime 0 80m largime, suprafata de 30 hect., este acoperit
cu liveçli.
y) Val.
I. 0 singura vale se deschide spre Durare in tótà portiunea coprinsa intre frontiera
0 Mu' Bugeaculd. Acesta vale este fórte importanta, pentru ea maI mult de jumatate
din ea formeza frontiera intre Dobrogia 0 Bulgaria.
Ea se numesce Regederesi-Ceair 0 se afla pe teritoriul comunif Almallu ; ja nascere
din bifurcatia delurilor Icral-Ceia-Bair (din Dobrogia) i Topci-Iol (Bulgaria), la piatra
frontiera No. 5 0 la pichetul No. 3 (Gabrovita); se indrépta catre N.-E., avénd directia
generala S. S.E.-N. N.V. printre délurile Icral-Ceia-Bair, pe drepta (in Dobrogia), i Sill-
Olu-Sirt pe stinga (Bulgaria). Pe valea sa, in dreptul fortuld Arab-Tabia, se forméza o fan
tang numita Ibraim-Pax-Cepne.
Lungimea acesteI vai este de 6 km., dintre care numaI 31/2 servesce de frontiera,
adica intre pietrele 4-5, cad de la piatra 4, frontiera suie catre Est clima deluluI Icral-Ceia-
Bair, pe la Estul fortuld Yelanli-Tabiasi, care remane in Bulgaria.
La Ordu-Tabia (Bulgaria), valea incepe a se lärgi i mal catre Nord se intalnesce
cu valea Iasi-Tepe-Ceair (Bulgaria).
Pe valea Regederesi-Ceair merge calea nationala Silistra-Bazargik. Catre Silistra,
valea e larga i acoperita cu viI, maY catre S. E. incepe a se strimta. Nu e alimentata
de cat de ape de plol.

www.dacoromanica.ro
 1.55

b) DunSrea Intre Bugeac i délul Macuc.

a)De la délul BugeaculuT, Dunär.ea are o directie S.V.-N.E. pe," un parcurs de 18 km.
panä la délul Macuc, puntul trigonometric Oltina.
p) Ostrovele pe acésta portiune sunt:
Pacitiztl lui Sdre, care tine de comuna Garlita, cätunul Garlita. Este format din
aluviunT, acoperit Cu nisip si pietris; ostrovul este neproductiv. Forma luT este ¡lungärétä,
are 2 km. lungime, 200m lätime si 70 hect. suprafatä. Bratul navigabil al fluviuluT trece
pe la Nordul insuler si are 200m lärgime i 10m adincime.
Venga, un mic ostrov, aseçlat in fata chtunuluT Parjoaia de care deprinde, are 700"'
lungime 30' lätime; suprafata de 20 hect. Ostrovul este neproductiv, flind acoperit cu
pietri§ si nisip. Bratul navigabil trece pe la Nordul insuleT, iar cel care desparte de
tè'rm are 20m lärgime si 3"' adincime.
1.0. La N. si apr6pe de tèrmul sting se aflä Ostrovul 5'oiznu1, ce tine tot deTcätunul
Parjoaia, are 2'/2 km. lungime, 100m lätime si 25 hectare suprafatä. Estel,acoperit cu säl-
ciT i richite.
Bratul de Nord 11 desparte de teritortul jud. Ialomita,are 50'" lärgime si 5m adancime.:;
iar cel de la S., intre el si Venga, este navigabil si are 1017m largime si 15m adâncime.
Micul Ostrov Cali-George, aprdpe de Ormul drept si Bim-bagt, apr6pe de de tè'rmul
sting, sunt aseçlate maY jos pe Dun6xe, ambele in de comuna Satu-Noti. Acesta din urmä
are o suprafatd de 415 hect., lungime de 2 km. si lärgime de 400m. Bratul navigabil al
fluviuluT trece printre ele si are 450m latime si 16m adancime. Ambele sunt acoperite cu
sälcir si richitä. In fata OstrovuluT Bimbasa se scurge in Dunäre, pe malul sting, un brat
al Bored.
Pdrlitu, aseçlat aprópe de tèrmul dobrogian in fata EzeruluT Oltina, depinde de
comuna Satul-Notl. Formatiunea sa este aluvitinala; in partea de E. este acoperit cu
iar la V. cu nisip si pietris. Forma luT este eliptica, lung de 2 km., larg de 1 km., are
o suprafatä de 120 hect. Bratul navigabil trece pe la Nordul OstrovuluT, iar ce! care 11
desparte de t6rmul dobrogean are 60m lärgime j31i2m adincime.
Strimbu, asecjat in fata canaluluT de scurgere al EzeruluT Oltina, depinde de co-
muna Oltina. Suprafata sa e de 200 hect. (lung 2'i2 km., larg 1 km.), este acoperit cu sälciT
si richita.
Bratul care'l desparte de Dobrogea are 700m lärgime si 6' adancime. Cel navigabil
trece pe la Nord.
7) Lacuri, rîur i val.
Garlita. Lac aseçlat pe teritoriul a 3 comune : Garlita (pe Ormul de E.),
II. Ezerul
Bugeacul (pe Ormul de N.V.) §i Almalin (pe pariul cu acelas nume). Forma luT este ca
aceia a unuT cimpor. Se intinde de la S.V. cätre N.E. pe o suprafatä de 8 km. p. si are
o lungime de 10 km. iar latimea medie de 212 km., exceptand balta formatä, la N.E.
(20. hect. supr.).
Lacul trebue sä, se fi format din revërshrile fluviulul, de care se desparte printeo
limbä de pdmént de 300m si inaltä de 2'i2m. El comunA cu Dunärea prin garla Dervent,
de 21;2 km. lungime, care iT varsä prisosul apelor in fata insuleT Pacuiul-lur-S6re si peste
care trece un drum comunal ce duce la Bugeac.
Malurile lacului In partea Nord-Vesticä, Sudica i Sud-Esticil sunt inalte îi stanc6se,
din causa naturiT délurilor incunjurätóre. La N. délul BugeaculuT si CaramiçieT ; la Vest,
délul Belezlichi-Sirti; la Sud, délurile Burun-Sirti j Bone-Sirti ; la E. délurile Garlita,
Galita, Scord, Taplic si Draca.
Basinul sèti coprinde 3.000 hectare, carea partin comunelor Rugeac, Ostrov, Almaliu,
EsechioT si Garlita; el e coprins intre délurile : Draca, Der vent, Canlidere, Curdeli, Car-
van la Est; Cuiugiuk-Iolu-Bair, Tasli-Burun, Ceatal-Iol-Bair, BeT-Orman-Bair, Tiumbet-
Bair si Pinirlik-Bair, la Sud; Topci-Bair, Icral-Ceaea-Bair, la Vest; lapce-Bair i Bugeac
la Nord.

www.dacoromanica.ro
156

Adâncimea laculur este de 6'n maximum. Fiind alimentat de Dunare, se gasesce in

el tot felul de pesce in abondenta si de bung, calitate ; pescaritul face una din ocupatiile
locuitorilor din Garlita, Galita si Bugeac, cari transporta pestele la Ostrov si de aci la
Calarasr si in satele de pe canalul Borcer.
Paraiele si vane ce se deschid in ezerul Garlita, sunt :
Valea Bugeacului la Nord, pléca din pólele estice ale délulul Caramiaer, se indréptg,
catre E. printre délurile Iapce-Bair si Bugeac la N., Caramiaer la V. si S. Lungimea ei
este de 2112 km.; malurile jóse, iar aprópe de gura sunt inalte si stanc6se. Nu e alimen-
tata de cat de apele de plóie. Se afla, pe teritoriul comuner Bugeac si taiata de drumul
comunal Almaliu-Bugeac.
Peiriul Almaliu la Nord, el Lida teritoriile comunelor Almaliu, Ostrovul si Esechior.
Isvorasce din pólele Estice ale délulur Topci-Iolu-Sirti, se indrépta mar intaiti catre N.E.
pana la Satul Almaliu, de aci catre E. pang la Cismeaua Ostrovenilor, la 2 km. spre S.
de urbea Ostrov, de unde se indrépta continuu catre N.E., pan la varsarea sa in partea
Sud-Vestica a Ezerulur Garlita.
Curge printre délurile : Icral-Ceaea-Bair, Trancovita, Caramiaer la Nord si. Sari-
Mesea-Bair la Sud. Lungimea sa este de 12 km.; av6nd apä in continuu ; malurile sunt
inalte si rapóse ; valea sa se mar numesce si Beilic-Ceair.
Basinul s'éti are o suprafata de 15 km. p., coprins intre délurile : Sera-Ceaea-Bair,
Iapce-Bair, Caramiaer la N., Topci-Iolu-Sirti la V., Belezliki-Sirti la S. si Ezerul Garlita la
Est. Pe valea sa merg drumurile comunale, care légg Ostrovul Cu Almaliu si Esechior.
Afluentir acestur parla, pe drépta, sunt :
Valea Gabrovita, pe teritoriul comuner Almaliu, nasce din pólele S.E. ale délulur
Icral-Ceaea-Bair, pe frontiera bulgara, langd piatra No. 6, la movila Gabrovita,, se in-
drépta de la S.V. care N.E. si se deschide in valea pariulur Almaliu, la satul cu ace-
las nume.
Este marginita de délurile Icral-Ceaea-Bair la N.V. si Sari-Mesea-Bair la S.
Valea este strimta si importanta din punctul de vedere militar, de óre-ce este ur-
matä de drumul comunal, care duce de la Almaliu peste frontiera, unde se unesce Cu so-
seaua national& Silistra-Bazargic (Bulgaria). Nu e alimentata de cat din apele de pl6ie ;
lungimea er este de 2 km., pan la comuna Almaliu.
laguda-Ceair, vale pe teritoriul comunir Almalitl, se desface din p6lele Estice ale
délulur Sari-Mesea-Bair, se indrépta catre E. in directie generala S.V.-N.E., printre doua
prelungirr ale délulur, care 'Arta aceiasr numire de Sari-Mesea-Bair. Are lungime de 6 km.,
e stramta, debusaza in valea Almaliu, ceva mar jos de Cismeaua Ostrovenilor. N'are nicr
un drum prin ea, este alimentata numar din apele de plóie.
Sari-Mesea-Ceair, vale pe teritoriul comunir Almaliu, se desface din WU cu ace-
las nume si corespunde cu piatra frontiera No. 7, se indrépa catre E. in directie gene-
raid S.V.-N.E. si dupa o lungime de 5 km. se deschide in valea Beilic-Ceair. Valea este
j6sa, nu e ,alimentata de cat din apa ploilor si e taiata de drumul Almaliu-Esechior.
Pampur-Ghiolgiu-Ceair, 'Arita pe teritoriul comunir Almallu ; ja nascere din p6lele
S.E. ale délulur Topci-Iol-Sirti, in Bulgaria, sub den umirea de Topci-lol ; are directie
S.V.-N.E. Onà la frontiera, pe care o taie la egalä distanta intre pietrile No. 7 si 8. De
la frontiera panà la varsarea in pariul Almaliu (la 1 km. mar sus de varsarea acestuia
In lacul Garlita), pórta numirea de Pampur-Ghiolgiu-Ceair. Curge printre délurile Sari-Mesea-
Bair la N. si Belezliki-Sirti la S. Are un curs de 11 km.; malurile sunt jóse, este taiat de
drumul comunal Almaliu-Esechior si de altele mar mid.. Ara importantä militara, de
óre-ce strabate frontiera.
Pe stinga, pariul Almaliu, primesce :
Valea Trancovita, pe teritoriul comunir urbane Ostrov, incepe din pólele apusene
ale délulur Tramcovita, se indrépta mar intaiti catre E. si apor care S., cu directia gene-
rala N.V.-S.E., merge printre délurile Trancovita la S., Iapce-Bair la N. si délul Carami-
aer la E., se deschide la Cismeaua Ostrovenilor. Valea nu e adanca, malurile sunt j6se, e

www.dacoromanica.ro
 157

alimentata numaY din plot Lungimea el este de 4 km. 0 e taiata de drumul comunal
Ostrov-Almaliu 0 de cel judetén Ostrov-Cuzgun.
Valea Curu-Canara la S.V., face hotar intre comunele AlmaHu i Esechiot Se des-
face din p6lele S.E. ale déluluI Belezliki-Sirti (in Bulgaria), taie frontiera la S.E. de piatra
No. 8, intre acesta i pichetul romanesc No. 6. Pe prelungirea e, in Bulgaria, se afla
valea Hamazli-Ceair, ce se bifurca catre Est cu numirea de Mahale-Orinan-Ceair, insotita
0 de un riu§or. Cate trele aceste vAi sunt acoperite cu padurI pe frontiera.
Intrand in Dobrogia, valea Curu-Canara se indrépta catre N. in directie generala
S.S.V.-N.N.E., printre délurile Belezliki-Sirti (la V.) 0 Hagi-Durac-Sirti (la E.) ; dupa o
lungime de 3 km. de la frontiera, se deschide in Ezerul Garlita. Malurile sunt pe alocurl
pietróse i acoperite Cu Odurt valea stramta i urmata, de drumul ce se desface din
§oseaua Ostrov-Cuzgun la códa S. a laculuI Garlita 0 merge catre S., trece frontiera pen-
tru a se uni cu §oseaua nationala Silistra-Bazargik. E e de o fórte mare importanta mi-
Mara, care reiese din drumul ce o strnate. Valea nu e alimentata de cat de apele
de plot
Kiuciuk-Kessen-Ceair la S., pe teritoriul comuniI Esechiot Ea se desface din pólele
N.E. ale délulul Hagi-Durac-Sirti, de langa punctul trigonometric Esechiol, se indrépta
catre N. in directie generala S.V-N..E., printre delurile Burun-Sirti la V. Bone-Sirti la
E. ; dui-A o lungime de 4 km., se deschide in lacul Garlita. Valea e stramta, malurile aco-
perite de tuft nu e alimentata de cat de plot E urmata de drumul EsechioI-Garlita.
Valea Esechid la S., pe teritoriul comuniI Esechiol ; incepe din p6lele S.E. ale de-
luluI Hagi-Durac-Sirti ; se indrépta maI 'MUM &are E., printre délurile Hagi-Durac-Sirti,
Bone-Sirti la V., Saban-Bair, Tiumbet-Bair la E. La délul Tanas-Sirti (V.), schimba direc-
tia catre N. pe langa delul Versat-Sirti (V.) 0 dui-A un mers de U. km. se deschide in
lacul Garlita. Malurile sale sunt j6se. Pe ea merge drumul Garlita-Esechiot Este impor-
tanta atat din punctul de vedere al suprafetiI ce ocupa cu secundarele sale (4.500 hect.),
cat i prin trecerile ce deschide peste frontiera. Teritoriul care apartine acesteI var prin-
cipale este coprins intre delurile: Bone-Sirtt si Hagi-Durac-Sirti la V., Mahale-Orman-Bair,
Saban-Bair, la S.-V., Pinirlic-Bair la S.-E., Tiumbet-Bair, Cuiugiuc, Versat-Sirti, Regene-
Bair, Tasli-Burun, Olucli-Cuiugiuc-Bair i délul Garlita la E.
Valle secundare, care se deschid in acésta vale pe stanga sunt mid 0 MVO insem-
natate ; cele de pe drépta sunt.:
$aban-Ceair, pe teritoriul ComuniI Esechiot se deschide de peste frontiera din
Olele S.-E. ale délulul Mahale-Orman-Bair, trece in Dobrogia intre piatra No. 9 si pichetul
romanesc No. 7, se indrépta catre N., in directie generala S.V.-N.E., printre délurile
Saban-Bair (la V.) 0 Pinirlic-Bair (la E.); dupa o lungime de 4 km., se deschide in pre-
lungirea vàii Esechior, chiar in mijlocul satulut Valea este stramta i acoperita cu fanete
padurt Prin ea se continua drumul, care de la Esechior, trece peste frontiera aprópe de
pichetul No. 7 0 merge a se uni cu §oseaua nationala Silistra-Bazargic. Are o mare im-
portanta militarà. Valea nu e alimentata de cat de apele provenite din plot
b) Regene-Ceair pe teritorul comuniI Esechiot Este formata din unirea a douè :

Punar-Orinan-Ceair (la V.) 0 Kilege-Ceair (la E.), care inconjura délul Tiumbet-Bair. Am-
bele aceste val, formate pe teritoriul bulgar, aa o directie catre N., vin a se uni la frontiera
intre pietrele No. 9 0 10 (pichetele romane No. 7 0 8), pentru a forma valea Regene-Ceair,
care se indrépta care N. in directie generala S.V.-N.E. printre délurile Tiumbet-Bair
(la V.) 0 Tanas-Sirti (la E.). Dupa un parcurs de 6 km., se deschide in valea Esechior la
2 km. maI jos de satul Garlita.
AtAt vaile tertiare (Punar-Orman-Ceair, Kilege-Ceair), cat cea secundara (Regene-
Ceair) sunt stramte. Cele douè sunt acoperite cu paclurl la frontiera, cea secundara
e acoperita cu verdétA. Cate trele sunt alimentate de plot Prin valea Punar-Orman-Ceair
trece drumul, care venind de la Esechiot peste délul Pinirlic-Bair, taie valea Punar-Orman-
Ceair, suie délul cu acela§ nume, trece peste frontiera pe délul Tiumbet-Bair, pentru a
se uni cu §oseaua Silistra-Bazargik (Bulgaria).

www.dacoromanica.ro
 158

Tanas-Ceair, pe teritoriul comunir Garlita,

. stransa intre délurile Versat-Sirti la
E. si Tanas-Sirti la V.; nasce aprópe de frontiera la piatra No. 10 in punctul Cuiugiuc ;
directia; sa generala este de la S.-E., catre N.-V., dupa, o lungime de 3 km., se deschide
In valea Esechia Este alimentata din ape de plor si n'are nicr o insemnatate.
Nursus-Ceair numita i Valea Garlifa, pe teritoriul comunelor Carvan i Garlita.
Este formata din cloud van Cuiugiuc-Ceair, care incepe din pólele S.-E. ale &Whir Ceatal-
Iolu-Bair (Bulgaria) si Demecican-Cula-Ceair, ce se desface din pólele N. ale déluld Carvan-
Bair (Bulgaria).
Ambele aceste vä strabat frontiera intre pietrele No. 9 si 10 (la pichetul No. 10, ce
se afla, la confluenta lor) i in Dobrogia forméza valea Nursus-Ceair, care indreptandu-se
catre V., cu directia generala S.E.-N.V., dupa ce face un mare inconjur, numit Tasli-
Burun-Ceair. Parcursul vi r este de 1.2 km. (afara de cele dou6 tertiare, fie-care de cate 4 km.),
si se deschide aprópe de satul Garlita.
Valea e stramta, malurile pe lungime de 8 km. sunt acoperite cu padurr in partea
superibra, in cea inferióra cu tufls i pasiud Délurile intre care se aflä acésta vale sunt :
Cuiugiuk-Iolu-Bair, Cara-Burun-Bair la E. Versat-Sirti, Regene-Bair, Ceatal-Iolu-Bair (la V.)
Carvan Bair la S.
In valea Nursus-Ceair se deschide pe stinga valea tertiara Cavac-Culac-Ceair, care se
desface din pólele Sud-Estice ale délulur Bel-Orman-Bair (Bulgaria), se indrépta catre N.
cu directia generala S.V.-N.E., strabate frontiera la V. de pichetul romanesc No. 9, merge
printre délurile Ber-Orman-Bair i Versat-Sirti la V., Ceatal-Iol-Bair i Regene-Bair la E.
Dupa o lungime totala de 8 km., valea, care este parcursa de drumul ce se bifurca din
Valea Nursus-Ceair pentru a duce la Kiuciuk-Kainargi, se deschide in valea Nursus-Ceair.
Are o 6re-care insemnatate
Valea Garliter e de o mare insemnatate militara, cacr pe fundul er merge drumul
de la Garlita la Kiuciuk-Kainargi, pe la pichetul No. 10, in Bulgaria. Mara de acest drum
principal, la 4 km. spre S. de Garlita se bifurca un altul, care urea délul Regene-Bair
trece frontiera, pe la E. de pichetul No. 9; lar la impreunarea vailor Esechior-Ceair i Nur-
sus-Ceair se bifurca un alt drum, care urcand délul Versat-Sirti, trece frontiera pe la piatra
No, 10, la punctul trigonometric numit Cuiugiuk.
Satul Garlita este punctul cel mar important al regiuner din punctul de vedere militar,
cad la el se impreuna 4 drumurr, cad radiaz i trec frontiera.
6. Valea Cuiu-luc-Ului, la E., pe teritoriul comunelor Garlita ì Carvan, este formata
din alte 4 mar mid van
Cara-Culac, ce se desface din pólele Estice ale délulur Carvan-Bair (Bulgaria), se
indrépta catre N., cu directia generala S.E.-N.V., intra pe teritoriul Dobroger langa piatra
No. 11 (pichetul 1.2), trece prin satul Carvanul-Mare i la esire din el se unesce cu valea
Culac-Punar-Ceair. Lungimea er totala este de 7 km. si malul sang e acoperit cu padurT.
Valea e stramta i urmata de un drum ce duce de la Carvan la Cranova (Bulgaria).
Culac-Punar-Ceair, ce vine din pólele N. ale délulur Carvan-Bair (Bulgaria), se indrépta
catre N. cu directia generara S.V.-N.E., trece frontiera la pichetul No. 11 si mar la N.
de Carvanul-Mare se impreuna cu valea Cara-Culac. E de 3. km. lungime. Valea este
stramta i acoperita Cu padurr. Este urmata de drumul Carvan-Zarnicr (Bulgaria).
Ciril-1111sir-Ceair, pe teritoriul catunuld Cuiugiuk (comuna Carvan), se desface din
p6lele S.-V. ale délulur Sirt-Iol-Bair, nu departe de satul Carvanul-Mic, al card teritoriti
11 desparte de ca,tunul Velichior, se indreptéza spre N., cu directia generala S.E.-NV.,
formand un arc de cerc; are o lungime de 3 km. si e percursa de un drum ce duce de
la Carvan la Lipnita.
Cuiugiuc-Ceair, o mica vale pe teritoriul comuner Carvan, (cdtunul Cuiugiuk), se
desface din pólele apusane ale déluld Cara-Burun-Bair, se indrépta de la S.S.-E. catre
N.N.-V., trece pe langa satul Cuiugiuk i dupa un parcurs de 4 km. se impreunä cu cele
3 var mar de sus, pentru a forma valea Acésta mica, vale este urmatä de
drumul judetian Esechior-Lipnita si de cel comunal Coslugea-Cuiugiuc-Carvan.

www.dacoromanica.ro
 159
- MUNICIPIULUI

T6te aceste vai se Impreura mai dgRE16 n, In valea numitg, Jailea-Ceair, care
indreptandu-se mai intaiti cätre N. cu directia generala S.E.-N.V., mai la N. se unesce
cu valea Carvan, lar de la p6lele délului Olucli, primesce numirea de valea Cuiu-Iuk-Ului.
Lungimea vtiii este de 20 km. si se deschide in lacul Garlita, la 2 km. spre N. de
comuna cu acest nume.
Malurile sale sunt formate de délurile: Scorci, Curdeli, Sirt-Iol-Bair, pe drépta ; Garlita,
Olucli, Cara-Burun-Bair, pe stanga. Acesta vale cu dependentele sale, ocupa o intindere de
4.000 hectare si e coprinsa intre Garlita la S.-V., Scorci la N.-E., Curdeli i &Art-
Iol-Bair la E., Ciriagi-Iol-Bair la S.-E., Carvan-Bair (Bulgaria) la S., Cuiugiuk-Iol-Bair
Garlita la V.
Valle care se deschid in ea pe stanga, sunt:
Caraghios-Ceair, pe teritoriul comunii Garlita, se desface din pólele apusane ale
délului Cuiugiuk-Iol-Bair, langa soseaua judetiana Esechioi-Lipnita, se indreptä cAtre N. in
directie generala S.-N., pe la p6lele vestice ale délului Olucli, face hotarul ?Titre comu-
nele Carvan i Garlita i dupg un drum de 3 km. vine a debusa in valea Cuiu-Iuk-Ului.
Malurile sale sunt j6se i acoperite cu putine padurT.
Lamburla-Culac, vale mica pe teritoriul comunei Garlita, se desface din p6lele S.-E.
ale délului Garlita se Indrépth de la S. catre Nord., trece pe la pólele orientale ale
délului Garlita, taie drumul comunal Garlita-Cuiugiuk i dupä un parcurs de 2' 2 km.,
debusaza in valea ceva mai sus de deschiderea acesteia in lacul Garlita.
Malurile sale sunt acoperite cu tufls, iar pe cel sang se afla si o mica pädure.
Valea Cuiu-Iuk-Ului e taiatá de drumul judetian Esechioi-Lipnita pe la mijlocul ei,
iar In lung este strabatuta de drumul Garlita-Carvan, care se continua peste frontiera,
dupg cum s'a argtat mai sus.
7. Valea Galild la E., pe teritoriul satului Galita, se desface din pólele N. ale délului
Scorci, sub numele de Valea Scorci, merge printre délurile Scorci (la S.) si Canli-Dere (la
N.), fac6nd intru cat-va hotarul intre satele Galita i Canlia. Langä satul Galita, ja numire
de valea Galitei i dupg o lungime de 7 km. se deschide in lacul Garlita, la satul Galita.
Valea e urmatO, de drumul Galita-Cuiugiuk
Valea Licina se deschide la Durare. Este aseçlata pe teritoriul comunei Canija ; se
desface din peolele N.-V. ale délului Canli-dere, se indrépa catre N., in directia generala
S.D.-N.V. printre délurile Draka la S.-V. si o prelungire a délului Canli-dere la N.-E.
Lungimea el este de 4 km, acoperite cu paduri i tufisuri, debusazä la 2 km. mai jos de
ostrovul Pacuiul lui Sóre. Valea este strama, malurile rap6se din pricina délurilor mar-
ginase; e alimentata din apa provenita din pia Taie drumurile comunale Bugeac-Canlia
Galita-Canlia.
Valea Canija, pe teritoriul satului Canija; ja nascere din pólele N.-E. ale délului
Canli-dere, sub numire de valea Canli-dere, se indrépta care N., in directie generalä
S.E.-N.V., merge printre délurile : Coslugea la N.-E. si Canli-Dere la S.-V. ; de la satul
Canija incepe a se numi valea Canlia, strabate acest sat, trece pe la p6lele vestice ale
délului Canlia, face un arc de cerc i dupg un drum de 10 km. se deschide la Durare,
la 4 km. mai sus de catunul Parjoaia. Pana la satul Canija malurile sunt potrivit de inalte,
iar de aci spre Dunäre ele sunt 'nalte i rapóse, valea stramta din causa apropieril délu-
rilor Coslugea pe drépta i Canli-dere pe stanga. Acéstä vale este alimentatä numai din
apele ploilor.
Pe malul sat drept merge drumul de la Canlia la Dunäre.
In acéstä vale se deschide pe drepta :
1. Canlia-Vechie, o mica vale aflata pe teritoriul comunii Canija, nasce din p6lele V.
ale délulur Coslugea, se indréptä de la E. la V., face un arc de cerc, ocolind délul Canlia,
trece pe la p6lele movilei Coslugea i dupä. un drum de 21ia km., se deschide in valea
Canlia. Taie drumul comunal Canlia-Parj6ia.
Ghivizlicu-mare, o mica vale pe teritoriul comunir Canija; se desface din pólele
Vestice ale délului Coslugea, se indrépta In directie generará de la E. la V., merg6nd pe

www.dacoromanica.ro
 160

la p6lele movild Parjoaia. Dupä un parcurs de 2 km., intre ramificatiunile délulul Coslugea,
se deschide la Dunare, la 2i/2 km. maI sus de Parjoaia. Valea este larga. Malurile aprópe
de debusare sunt 'nalte i stanc6se ; n'are de cat apa provenita din plor. Pe acésta vale
merge drumul de la Bugeac i Garlita la Parjoia.
VI. Lacul Oltina. Se intinde pe teritoriul comunelor : Oltina, de la care V a luat numele
aseçlat pe tèrmul Estic, Satul-noti aseçlat pe tè'rmul de V. si Lipnita. Este formai
din revarsarile anterióre ale flu viuldf. Forma sa este lunguiata, cam umflata catre E.,
unde si malurile sunt jóse; se termina catre S. printr'un apendice mlästinos i acoperit
Cu stuf, numit balta Ciamurlia saa Iortmac, care are 1300m lungime si 800m lätime, cu o
suprafata de 115 hectare; produce putin peste, ce se consumä, prin comunele invecinate.
férmurile sale sunt acoperite Cu padurI: Curt-Orman la V., Buiuk-Orman la S. si Dau-
richioI-Orman la E.
Directia generala a laculur este de la S.-E. catre N.-V. Malurile Vestice si Nord-
Vestice sunt Inalte i räpóse, iar pe alocurea pietróse; cele de la N.-E, jóse i acoperite
Cu stuf, ce se intinde pang la Dunare ; la E. si S.-E. malurile sunt putin 'nalte, insa in unele
partf (in dreptul satelor Oltina i Canlia) sunt rapóse.
Lacul comunica cu Dunarea prin douè brate : unul se deschide la N. in dreptul
OstrovuluI Parlitul, are 200m lungime si lihm adancime, taie drumul Parjoaia-Marleanu;
iar al doilea maI catre Est de 2200"' lungime si 0.50m adancime se varsa In fata Ostrovuld
Strambu, langa punctul trigonometric Oltina al délulul Macuc.
Délurile care re'rmuresc acest lac sunt : la V. délul de la Cetate, délul de dincolo de
Siliste, délul PietriI i Sirt-Iol-Bair; la Est, délul de d'asupra Câlii, délul de la Merchez,
délul Ciacal i Macuc.
Pe lac sunt cate-va mid insule plutitóre de stuf (coscóye), cad schimba positia
duse de vénturI; 3,4 din malurile sale sunt acoperite cu stuf.
Dimensiunile sale sunt : de la N. la S. 5 kilometri i impreuna cu prelungirea sa
Iortmac, 10 kilometri ; largimea maxima de 3'/2 km., adancimea intre 4-8m, fiind maY adanc
spre malul Vestic, unde panta e maI repede.
Malurile sale sunt acoperite : cea de la Vest cu iarbà, cea de la N.-E. cu stuf, intre
lac si Dunare ; cea de E. Cu fanete, semanaturI si pe alocurT padurI.
Basinul acestuI lac ocupa o suprafata de 700 km. p. si apartine comunelor: Satul-
noti, Lipnita, Oltina, Parachia Ghiuvegea, Regep-Cuius, Carvan (catunul Veli-ChioY) si
Caranlik (catunul Curu-Orman); el e coprins intre: Dunare la N., délurile Coslugea,
Canli-dere, Curdeli i Sirt-Iol-Bair la V.; frontier5, la S.; délurile : Macuc, Ciacal, Merkez,
Gaga, Mezarlik-Bair, Ciatal-Orman, Distrail, Sinir-Bair, Orta-Burun, Ekenli-Orman-Bair la V.
Lacul produce peste in abondenta si de tot felul; parte se consuma de locuitorr, iar
parte se exporta, producénd statuld un venit de 80.000 leI anual.
Caile de comunicatie din basinul acestuI lac, se vor descrie la Valle ce se deschid in
el. Aceste var sunt :
I. Valea Coslugea pe teritoriul comunelor Satu-Noti i Canlia ; ja nascere din délul
Cu acelas nume ; este formata din impreunarea a patru vaI secundare:
Valea lui Iroftie la N.-V., care nasce din pólele Estice ale déluluI Coslugea, se
indrépta catre S.-E., pe la p6lele déluluY Ciatal-Orman, av8nd directia. generala de la N.-V.
catre S.-E.; valea are 2'/4 km. lungime, malurile el sunt j6se, printeinsa merge drumul
comunal Pad oaia-Coslugea.
Micul Orinan vale de fórte putina insemnatate, are directia de la V. la Est.
Tana-Saia, vale la S.-V. pe teritoriul catunuluI Coslugea ; se desface din pólele Estice
ale déluluI Coslugea, se indrépta catre Est, cu directia generala S.V.-N.E., i dupa un
drum de 2Va km. lungime, se unesce cu cele precedente, pentru a forma valea Coslugea ;
malurile sale sunt jóse i acoperite icIsi colea cu päduricl ; prin ea merge drumul Canlia-
Satul-noti.
d) Almati-Culac, vale pe teritoriul catunuluI Coslugea, se desface din pólele Estice ale
déluluI Coslugea, se indrépta care Est pe la p6lele délului Uzum-Bair i dupa un parcurs

www.dacoromanica.ro
 161

de 4'/2 km., forméza valea Coslugea. Malurile sale sunt jóse si acoperite--su tufis ; prin ea
merge drumul Coslugea-Satu-notl.
Tóte aceste vaI se impreung la 2 km. spre S.-V. de comuna Satul-Noti si sub numele
de valea Coslugea se indréptà catre E., in directia V.-E., iar dupa un drum de 6 km. se
deschide in lacul Oltina, la 1 km. spre Sud de comuna Satul-No.
Malurile van' sunt jóse si acoperite cu verdéta. Ea este tarmurita de Muffle : Cos-
lugea la V., Ceatal-Orman la Nord, Uzum-Bair si délul Pietrif la S. Valea nu este alimentata
de cat din apele provenite din plot Prin ea merge drumul comunal Canlia-Satul-Nota.
Valea Ghiol-Ciair numita si Valea Almaliculut la S.-V., pe teritoriul catunulur Cos-
lugea ; nasce din pélele Sud-Estice ale déluluI Coslugea, langa movila Almali-Culac, sub
numele de valea Almaliculuï, se indrépta catre Nord 'Ana la Coslugea, de unde ia nu-
mirea de Ghiol-Ciair, indreptandu-se catre Est, in directie S.V.-N.E., pe la pólele sudice
ale délurilor Uzum-Bair si Pietriï si dupa 8 km. de drum se deschide in lacul Oltina.
Pe acesta vale merge drumul Lipnita-Coslugea.
Valea Derea-Ciair, de mica importanta, ja nascere de la movila Caragia si se in-
drépta catre Nord ; dupa un drum de 2 km. se deschide in lacul Oltina.
Valea Ciali-Ciair, pe teritoriul comunelor Carvan (catunul Velichiol) si Lipnita. Nasce
din impreunarea a doua micI vai pe teritoriul bulgar; se indrépta catre Nord; trece fron-
tiera la E. de piatra No. 11 pe la pichetul No. 13; dupa ce iese din cdtunul Velichioï, se
indrépta care Est, cu directia S.V.-N.E., merge printre délurile Sirt-lol-Bair (la V.) si.
Dermen-Sirt (la Est), dupa un parcurs de 14 km. se deschidee in balta Ciamurlia,- la Est
de Lipnita.
Cursul el superior este prin padurile : Iasi-Orman pe stanga, Carapi-Corusu si Saia-
Coru-Orman pc drépta ; cel mijlociti si superior prin tufisuri. Malurile sale sunt inalte si
deschise.
E de o fórte mare importanta militard, de óre-ce trece frontiera, urmata de 'drumul
ce duce de la Lipnita la Velichiosi si de aci la Cranova in Bulgaria.
Valea Dermen-Ciair la Sud, pe teritoriul comunelor Lipnita, Carvan (catunul Veli-
chior) si Ghiuvegea. Nasce din doua vàl. ale déluluï Uzum-Bair in Bulgaria, trece frontiera
sub numele de Canara-Ciair, pe la piatra No. 12 (pichetul No. 14), de aci la numirea de
Satichia-Ciair, pana in dreptul comunil Ghiuvegea, de unde incepe a se numi Dermen-Ciair,
pana la deschidere in balta Tor tmac, pe unde trece drumul judetian Ostrov-Cuzgun. Are
o lungime de 15 km.; malurile sale sunt inane si skinc6se din causa délurilor apropiate,
printre care trece si anume : Velichiol-Bair si Dermen-Sirt la Vest, Siran-Culac-Bair si
Capuskioi la E.
Padurea Buiuk-Orman ocupa malurile sale Sudice. Acésta vale este paralela cu pre-
cedenta si prin ea merge drumul Lipnita-Cranova (Bulgaria), trecènd frontiera pe langa
(E.) piatra No. 12. Este taiatà la Nord de frontiera de drumul Vel:chioY-Parachioï.
Din descrierea sa, din faptul cà e paralela cu Valea Ciali-Ciair, ea paralel cu fron-
tiera exista un drum ce unesce Parachior cu Velichia reiese importanta sa militara.
Valea Ghiuvenli-Ciair, pe teritoriul comunelor Ilegep-Cuius, Parachior si Ghiuvegea,
este formata din impreunarea a doua vaï secundare :
Cuiugiuc-Culac la E., pe teritoriul comuner Parachioï, se desface din Ode Vestice
ale délulur Aslama-Sirtl, se indrépta care Vest, cu directia S.E.-N.V., merge printre de-
lurile Bas-Punar pe drépta si Uzum-Meze-Sirti pe stinga, pe lang6 padurea Cojocaru si
dupa un drum de 4 km., se deschide in valea Ghiuvegea sail Ghiuvenli-Ciair, chiar in Pa-
rachioï. Prin ea merge drumul judetian Lipnita-Ghiuvegea-Enisemlia ; este taiata de maï
multe drumuri comunale intre care : Parachioï-Bazarghian si Calaigi-Caranlik.
Calaigi-Ciair, vale ce se desface din p6lele Nordice ale déluluï Aivalic-Bair, are
dire ctia N.-V. si se unesce cu precedenta la Parachior.
Ambele aceste vai unite iati numirea de Ghiuvenli-Ciair, care trece prin comuna
Ghiuvegea, are directia generala N.-V., facénd maï multe cotiturï si dupa un drum de
aprópe 20 km., merge de se deschide in balta Iortrnac, la soseaua judeténa Ostrov-Cuzgun.

71890 21

www.dacoromanica.ro
1.62

Malurile sale sunt j6se i acoperite cu fánete ; in pädurile Musaisi-Orman i Duan-

chior-Orman, malurile sunt inalte i râpdse.
Este märginitä de délurile: CapuschioT-Bair, Macmora-Bair, Siran-Culac-Bair i Ca-
raperetlic-Artasi la V.; Aivalic-Bair la S., Stnir-Iol-Bair, Aslama-Sirti, Sinir-Bair, Distrail-
Bair i Mezarlic-Bair la E.
Valea sa este urmatä de drumul ce plécä, din §oseaua judetiang, Ostrov-Cuzgun, duce
la Azarlfk §i de aci peste frontierd in Bulgaria; de aceia acéstä vale capätb," importanfá
mi li tara.

c) Dunarea Intre délul Macuc §i Mägura Draa-aicei.

co) De la délul Macuc (punctul trigonometric Oltina), !Ana la MAgura DrägaiceI (la E.

de lacul:MArleanu), pe un parcurs de 7 km., Dunärea se indrépta catre N.-E.; aflija sa se

strAmtézä numaI in dreptul délulul Tuna-Orman pilnä, la 350 metri. In sus i in josul
acestul dél albia este destul de largá.
[3) Ostr6vele pe acéstá portiune sunt:
14. Puiut Strimbulut pendinte de comuna Oltina, are forma lunguiatä cu 1200" lun-
gime §i loom lä,time; suprafata sa totalà este de 30 hectare. Este despärtit de Ostrovul
Strämbul, prin bratul navigabil ce are 80" lärgime i 15" ademcime. Este neproductiv
acoperit Cu sàlci i richite.
La Nord, in:Tata sa i despärtit printeun brat mal putin adânc (4 5") se aflä :
1.5. Teriul-Mare (la Vest) i Teriul-Mic (la Est), douè ostr6ve impreunate printr'o limbä
de pämént acoperitä cu ap5, in timpul cre§terilor ; ambele depind de comuna Mdrleanu.
Teriul-Mare are 1100" lungime, 300" lärgime §i 77 hect. suprafatä ; iar cel mic 42
hect. Sunt neproductive í acoperite cu sala' i richite.
Talerul, un ostrov apr6pe de tärmul drept, apartine comuniI Beilicu ; e lung de
1 km. §i:lat de 100", suprafata sa este de 10 hectare.
Bratul ce-1 desparte de Dobrogia are 100" lärgime §i 4 adâncime, iar cel navigabil
trece pe la Nordul ínsula futre ea §i Teriul.
Ostrovul de pietriss, in fata MaguriI Drägaica, de care e despärtit prin bratul na-
vigabil:a1;fluviulul; are 1500" lungime, 800" lätime §i. 115 hect. suprafatä. Tine de co-
muna Mârleanu. Este neproductiv din causa naturiI terenuluI acoperit cu sálci i richite.
7) Vá i lacurI.
O singurä vale se deschide la Dunäre pe acéstá portiune; este valea formatä de :
VII. Lacul MArleanu situat pe teritoriul comunelor MArleanu, ' de pe tärmul sáìl Estic
Beilicu, a§ezat pe tärmul de S.-V.
Este format din revarsarile anteri6re ale fluviulul, Cu care comunica adI printr'o
Orla putin adAncä., lunga de 1. km. §i larga de 20", peste care trece drumul comunal
Beilic-Marleanu, pe un pod construit la c6da de Nord a laculd.
La S. de acest lac se aflä mica bala Beilicu, cu o suprafatä, de 80 hect., acoperitä cu
stuf. Limba de päinént ce desparte lacul de baltä este j6sä, m16.5tin6sä i ca'nd apele
sunt marl, inundatä.
Forma laculuI Marleanu este mar mult lunguiatä. Conturul sää are 8 km. Directia sa
generalä, de la S. la N. Lungimea de 3 km., lärgimea de 21/2, suprafata totala de 360
hect. Malurile abia se cunosc din stuful fnconjurätor, ele flind jóse, afarä, de 2 puncte la
N. §i S. de comuna Mdrleanu, unde sunt 'nalte, rAp6se §it pietr6se.
In el se termina ultimele ramificatiI ale délurilor Tuna-Orman §i Calburgina la V.,
Zbreia i Catita la Est.
Basinul sáù ocupä, o suprafatä de 250 km. pätratI, pe teritoriul comunelor: Beilicul,
MArleanu, Caranlik, Cuzgun, Cara-Amat, Dobromir, En*mlia i Azarlik. Este coprins fu-
tre délurile: Tuna-Orman, Calburgina, Macuc, Ciacal, Merchez, Casla, Distrail, Ba§-Punar,
Sinfr-Bair, Aslama-Bair, Sinir-Iol-Bair i Uzum-Bair la Vest, frontiera bulgarä, la Sud,

www.dacoromanica.ro
 163

délurile : Ghiol-Punar, Mulver-Acceuci, Ismail-Iuk, Eki-Iuiuk-Alceak, tia i Zbreia

la Est.
Produce pe§te in abondenta i pescaritul face una din principalele ocupatiunr ale
locuitorilor comunelor invecinate, venitul ce produce statulur este de 65 mil' leI anual.
Chile de comunicatie din basinul acestur lac, vor fi descinse ()data cu vaile :
1.. Valea Beilicul I la S.-V. 0 S., basinul sí ocupa o suprafata de 68.000 hect., pe
teritoriile comunelor: Beilic, Caranlik, Cuzgun, Dobromir, Eni§emlia i Azarlik. Este co-
prinsa intre délurile : Hasan-Orman, Distrail, Sinir-Bair, Sinir-Iol-Bair i Uzum-Bair la Vest ;
Ghiol-Punar, Mulver-Acceuci, Eki-Iuk-Orman i Demircea la Est.
Este formatá din reunirea mar multor var secundare :
Valea Demircea pe teritoriul comunir Beilic, nasce din pólele Estice ale délulur De-
mircea, se indrépta mar intaiti catre Nord, pang la satul Demircea, Cu directia generala
S.E.-N.V. 0 dupa un drum de 7 km., se deschide in valea Beilic, apr6pe de balta cu acest
nume. Malurile sale sunt pe alocurr 'nalte i pietróse ; valea stramta i urmata de dru-
m urile comunale Beilic-Demircea-Cuzgun i Marleanu-Cuzgun.
Valea Derinea-Ciair, fórte lunga; p6rta diferite numirr.
Acésta vale vine din Bulgaria de la satul Deli-Iusuf-Cuiusu 0 se numesce valea
pang la comuna cu acest nume. Directia er este de la S.E. catre N.V., trece fron-
tiera printre pietrele No. 18-19, pe la pichetul No. 24.
Lungimea totala a van' este de 5 km., din care numar 1112 ne apartine. Este stramtä
acoperita cu padurr. Pe ea merge drumul de la Azarlik la Deli-Iusuf-Cuiusu (in Bul-
garia).
De la Eni§emlia spre Nord, acésta vale se numesce Gheren-Ciair, pana la satul Bazar-
ghian 0 are directia S.E.-N.V. Drumul Azarlik-Bazarghian o urméza. Pe acésta vale la
N.V. de satul Teche-Chia o chgnea numita Giumna-Cesme, alimentéza un mic curs de
apa, care se scurge prin pàduri 'Dana la Azarlik.
De la Bazarghian in sus, valea se numesce Derinea. Lungimea totalä, a vair de la
frontiera este de 48 km. Este taiata de drumul : Beilic-Bazarghian-Azarlik-Frontiera. De
aci reiese marea er importanta militara.
In ea del mar multe \Tar tertiare.
Pe drépta :
Nastradin-Ciair, vale pe teritoriul comunir Enisemlia (catunul Nastradin) ; se des-
face pe délul Ghiol-Punar, se indrépta catre Vest, in directie S.E.-NAT. printre délurile:
Mulver-Acceuci i Cara-Amat-Bair la N., Ghiol-Ghelic-Bair i Nastradin-Bair la S., trece
prin satul Nastradin i dupa un drum de 6 km., se deschide in valea Gheren-Ciair (Bei-
licul), langa cipneaua Tasuluc. Prin ea merge drumul Nastradin-Bazarghian.
Valea Migeleti numita in partea inferióra Diidiitliic-Cucu-Cinalcea. Este pe teritoriul
comunelor: Cuzgun i En*mlia. Se desface din pólele Vestice ale délulur Ghide-Punar,
se indrépta catre Vest printre délurile: Mulver-Acceuci, Cara-Amat pe drépta 0 o rami-
ficatie a Cara-Ainatulur pe stanga. Directia sa generala este de la S.E. catre N.V. si in
dreptul satulur Cara-Amat incepe a se numi valea Migeleti. Taie drumurile: Cara-Amat-
Bazarghian i Urluia-Nastradin. Valea acésta se deschide in Derinea intre Cuzgun
Bazarghian. Tótá este7acoperita cu
Valea Cuzgun, care p6rta, trer numirr: Iort-Culac, in partea superióra, se desface
din délul Buiuciu, are directie de la Sud catre N.V. 0 dupa un drum de 2'/2 km., facut
prin padurr,:mar jos de satul Cara-Amat, pe Mgà care trecénd, incepe a se numi Ciair-
Orman, care se indrépta mar MUM care Nord, apor cätre Vest cu directie 1S.E.-N.V.
dupa 10 km. drum la comuna Cuzgun se numesce valea Cuzgun, iar mar la;Nord se des-
chide in valea. Derinea, in acela punct in care M. si valea Migeleti. Pe acésta vale:merge
drumul Cuzgun la Cara-Amat.
Pe stanga :
Valea Teche-Chioï, pe teritoriul comunelor Dobromir i En*mlia. Ea Lvine din
Bulgaria, trecénd frontiera pe la V. de piatra No. 17, sub numirea de Uzum-Culac. Are

www.dacoromanica.ro
164

directia catre Nord 'Ana la satul Dobromir din dél, de unde Incepe a se numi Iucari-
Mahale-Ciair, merge catre N. printre padurile Oltuk-Orman pe stanga, i Gheorgheni-Orman
pe drépta, pana la satul Dobromir din vale, de unde incepe a se numi valea Teche-Chiol.
Se indrépta apoI de la Vest catre Est, trece prin satul Teche-Chio i dupä un mers de
1.4 km., se deschide in valea Gheren-Ciair, la punctul numit Giumila-Ce,sme. Pe ea merge
drumul Enisemlia-Teche-Chia-Dobromir-Frontiera ; prin acésta capata o 6re-care impor-
taniä
Babuci-Culac, vale pe teritoriul comunelor Dobromirul din vale si Enisemlia (catu-
nul Bazarghian), se desface din pólele rasaritene ale délulur Sinir-Bair, merge care E. in
directie generala S.V.-N.E. printre délurile Bas-Punar pe stanga i Kiuciuk-Hagi-Sirti pe
drépta i dupa 6 km. drum, se deschide in valea Derinea la satul Bazarghian. Pe ea
merge drumul Dobromir-Bazarghian.
Ciucur-Chid, vale pe teritoriul catunuluI cu acest nume, ja nascere din pólele
délulur Bas-Punar-Sirti, se Indrépta de la S. la N. prin padurI i tufisurY, printre délurile
Ciucur-ChioI pe drépta i Arpalik pe stânga, trece prin catunul Ciucur-ChioI i dupä un
parcurs de 5 km., se desface in valea Derinea, nu departe de oraselul Cuzgun. Prin ea
merge drumul Ciucur-ChioI la Teche-Chia
c) Valea Carantik numitä i Cisme-Culac, pe teritoriul comunil cu acelas nume, se des-
face din pólele Nordice ale déluluI Bas-Punar-Sirti, la punctul trigonometric Calaigi, se
indrépta de la S. la N., trece prin mijlocul satului Caranlik, e tarmurita de délurile Ar-
pa& pe drépta i Distrail pe stinga i dupa un drum de 8 km., se deschide in valea
Beilic. Prin ea merge drumul de la Beilic la Caranlik-Dobromir.
0 a doua vale ce Ora numirea de valea Beilicul II, este aceia ce nasce din pó-
lele vestice ale délulur Distrail, d'asupra satulur Ghiuvegea. Acésta este deosebit de cea
descrisa la No. 1. Ea se indrépta de la S.V. catre N.E., printre délurile Ciatal-Orman
Hasan-Orman pe drépta, Mezarlic-Bair, as la si Merkez pe stanga. Dupa un parcurs
de 10 km., apartinénd comunelor Ghiuvegea, Caranlik i Beilic, vine a se deschide in
lacul Marleanu pe cósta de S.V., la comuna Beilic.
Pe ea merge drumul ce pléca din Beilic, catre Sud pentru a se uni cu soseaua ju-
detiana Lipnita-Cuzgun.
Acésta vale primesce pe stamp,:
a) Valea Cdssla-Punar, de pe teritoriul catunulur Curu-Orman, ea se desface din p6lele
N.V. ale déluluI Mezarlik-Bair, se indrépta de la S.V. catre N.E., trece prin catunul
Curu-Orman, taie drumul judetian Ostrov-Cuzgun i dupa un drum de 4112 km., se des-
chide in valea Beilic; malurile sale sunt 'nalte i acoperite cu verdéta; printrInsa merge
drumul comunal de la Curu-Orman la Beilic.
Acésta vale primesce la rindul eI, pe stanga, valea tertiara:
a') numitä a luï Ghenciu, de pe teritoriul catunuluI Cala. Ea se desface din pólele
S.V. ale déluluI Cala, se indrépta in directie S.V.-N.E. i dupa un drum. de 3 km., facut
parte prin padurl, parte prin teren arabil, merge a se deschide in valea Casla-Punar, la
Nordul catunuluI Curu-Orman.
Mica vale Voinea-mare, nasce din délul Cuzgun, la puntul Caraula ; directia sa este
de la S.-E. catre N.-V. Lungimea eI este de 2 km. si apartine comuniI Cuzgun. Conflueaza
cu valea Beiliculul in lacul Marleanu. Valea e larga si de nicr o insemnatate.
Valea Mtirleanu, pe teritoriul comunelor Marleanu, Aliman i Beilic. Ea se desface
din pólele vestice ale déluluI Eki-Iuiuk-Alceac, sub numele de Bac-cuius-culac. Se indrépta
de la S.V. catre N.E., facénd drumul prin padurY. 'Ana la catunul Bac-cuiusu, de unde a
imprumutat numele. Pang, aci are lungime de 3 km. Spre Nord se numesce valea Mar-
leanu, are directia generala S.E. catre N.V., trece pe la p6lele délulur Chior-cuiusu i dupa
un parcurs de 12 km., se deschide in Ezerul Marleanu, la 1.'N km. spre Sud de satul cu
acest nume. Pe valea sa merg drumurl ce duc de la Marleanu la Aliman, Demircea
Bac-cuiusu.
Primesce pe drépta:

www.dacoromanica.ro
 165

a) Valea Orman, pe teritoriul comunelor Aliman 0 Marleanu. Se desface din petlele

N. ale &WWI Chior-cuiusu, se indrépta maI intaiti care N. 0 apoI catre V., in directie
S.E.-N.V., merge printre délurile Catita (la N.) 0 Chior-Cuiusu (la S.). Are 4 km. lungime.
Prin ea merge drumul comunal Marleanu-Aliman.

d) Dunarea intre Mägura Dräghaicei §i Ra§ova.

a) Descriere. De la Magura Dragaicel, Dunarea se indrépta, catre rèsarit, pe o dis-

tan ta de 10 kilometri, pan, la comuna Ra5ova.
f3) Ostrdvele pe acésta portiune sunt :
Hozun-Ada, ce sine de comunele Aliman 0 Marleanu; este mal mult prelungirea
vestica a ostrovulur Lung, cu care este legat printeo limba ingusta de pämént; forma
ostrovuluI este lunguiata. Lungimea sa este de 3'/2 km., latimea de 800 m., iar suprafata
de 1.08 hectare. Insula este neproductiva, filnd formata din aluviunl; este acoperita cu salcil.
Bratul navigabil al 11uviuld trece pe la Nordul insuld, iar gdrla Venga o desparte
de Ormul dobrogian ; acésta garlä are 11 km. lungime, se desface din Dunare de langa
Magura DragaiceI, se unesce cu fluviul spre Vest de Ra§ova. Adancimea el este de 2-3
metri 0 este nenavigabila,.
Osfrovul Lung tine de comuna Ra§ova, are forma lungaréta, unit cu precedentul.
Lungimea lur este de 9 kilometri, largimea de VA km., suprafata de 400 hectare. Garla
Venga il desparte de t6rmul drept. Terenul din care e format este provenit din aluviunI,
e neproductiv ; ostrovul e acoperit cu nisip la apus, iar la E. cu richite.
T) Veit isi lacurt pe acésta portiune sunt:
Valea Carasan, pe teritoriul comuniI 1VIar1eanu, se desface din p6lele apusane ale
déluluI Zbreia, se indrépta de la S.E. catre N.V., printre Magura DragaiceI la V. si délul
Zbreia la Est, dupä 3 km. de drum se deschide la Dunare, in fata ostrovulul Hozun-Ada.
Taie drumul comunal Marleanu-Ra§ova.
Balta Vederdsa, wzata pe teritoriul
Bältile unite Veder6sa (la Vest) fi Baciu (la Est).
comunelor Aliman 0 Rasova (catunul Vlahchiol), incepe de la p6lele délurilor Polukci (la
V.) 0 Diuc (la E.), sub denumirea de , ccrpu, ale carul malurI inalte sunt acoperite cu tu-
fari§, interiorul Cu stuf, produce putin pe0e.
In partea de mijloc p6rta numirea de Limpedipd, intre délurile Aliman (la V.) 0
Vlah-Bair (la Est); pe malul sè'a vestic este a§eçlata comuna Aliman, iar pe cel de Est
catunul VlahchioY. Suprafata acestel par, impreuna cu arpu, este de 250 hectare, aco-
perita in cea me mare parte cu stuf, produce putin pe0e, care se consuma prin satele
invecinate.
Partea de Nord, numaí, p6rta numirea de Veder6sa si are o suprafata de 180 hect.
Pe dinsa plutesc cate-va co*c6ve, care '§I schimbä dese orl positiunea. E tarmurita la V.
de délul Catita 0 movila Comora.
Balta Veder6sa se unesce cu balta Baciu, luand amandouà forma until' U intors. Intre
Ormul acestor doua lacurI 0 Dunare se afla o limba de pamènt de 300 m. largime, pe
unde trece drumul Marleanu-Ra§ova.
Balta Baciu, aflat6re pe teritoriul comunif Rwva, se intinde de la melra Mamie
'Ana in dreptul ruinelor satuluI Ghiol-Rasca, printre délurile Germeli 0 Mustana la Vest,
Baciul la Est.
Lungimea acesteY bältl este de 6 kilometri, largimea de 1/2 km., suprafata sa de 1300
hectare, acoperita cu stuf.
Valle, carI se deschid in aceste douè' baltY, sunt :
In balta Veder6sa, pe térmul apusan :
1. Valea Catita, pe teritoriul comunif Aliman, se desface din Filele S.V. ale délulul
Catita, se indrépta de la S.V. &Are N.E., malurile sale sunt j6se, valea e deschisä 0 aco-

www.dacoromanica.ro
166

perita Cu iarba. Délurile care o tarmuresc sunt : Zbreia la N. si Catita la Sud. Are o lun-
gime de 4 kilometri si se termina in lacul Veder6sa. Taie drumul Marleanu-Aliman.
Tiutiutuc-ciair, vale pe teritoriul comuniI Aliman, nasce din p6lele Nordice ale
déluluI Eki-Iuiuk-Alceac; se indrépta de la S. la Nord printre délurile Polukci, Uzum-
Culac-Bair la rasarit i Chior-Cuiusu la apus. Are 5 km. lungime si se deschide in balta
arpu, la comuna Aliman. Pe ea merge drumul comunal Aliman-Polukci.
Importanta vale Urluia, care in tot lungul eI Ora diferite numirl. Acésta vale
nasce de pe teritoriul bulgar, trece frontiera la 2 km. spre Nord de piatra No. 23, printre
pichetele 30 si 31, la punctul numil, Ata-Sadac. Se indrépta maI intaI de la S.V. catre
N.E., sub numele de valea Arn2utlia, dupd ruinele satuld Armutlia, aseçlat aprdpe de fron-
teed,. Délurile care o tarmuresc sunt: Docuzad i Demircea la E., Hairamchiol la Vest.
Acésta numire o pastréza pe o lungime de 7 km. de la frontiera i in drumul sal formézä
maI multe cotiturf.
Catre N. se numesce Valea Denzircea i pastréza aceiasf directie, formand mar multe
cotiturI pe o lungime de 8 km., tärmurità de délurile: Skender la Est., Coroclik-Bair
Calaigi la Vest, pang in dreptul satuluT Skender, de unde incepe a se numi Valea Skende-
rului. Valea pastréza aceiasI directie, mersul el este sinuos pe o lungime de 4 km., iar
délurile earl' o te'rmuresc sunt : Cara-Peliclic la E., Tiulia-Babalik la V.
Valea Skenderuld care N., Ora numirea de valea Sevendiculut, pe o lungime de
4',2 km. pan& in dreptul délulul Cisme-Bair, tarmurita fiind la V. de délul SevendiculuI
la Est de Havale-Canara-Bair.
Valea ce am descris pang aci este riguros paralela frontieriY, de care se tine departata
catre apus, pang, la 4 km. distanta (intre piatra No. 19 si valea Sevendicului). Ea este
stra,mta, malurile II sunt inalte, prapastiòse i acoperite Cu padurI dese.
Catre N. de Cesme-Bair, valea incepe a se numi Ghiol-Punar i apol Adam-Clissi-Ciair,
pe o lungime de 8 km. Ea merge printre délurile Ghiol-Punar la Vest, Mezarlic-Borungea-
Bair si Adam-Clissi-Taritä la Est.
Pe teritoriul comunil Enige, pewtä numirea de valea Urluia. Directia o pastréza
aceiasY, merge printre catunele Kerim-Cuiusu i Adam-Clissi. Ea se mai numesce i Bat-
dareic-Ciair, pana la satul Polukci si trece prin satul Urluia.
De la Polukci spre Nord se numesce ¿'alea Polukci-Ciair i pastreaza aceiasl directie,
'Ana la:c6da Sudica a MOT sarpu, in care se deschide. Este tarmurita de délurile Polukci,
Uzum-Culac-Bair pe stanga, Talasman pe drépta. Malurile sale sunt pe alocurI inane
si.pietr6se.
Lungimea totala a vair este de 45 km. Aprelpe in tot lungul el' este un drum carr
léga satele : Aliman, Polukci, Iusufunar, Urluia, Adam-Clissi, Kerim-Cuiusu, Nargilar, Ghiol-
Punar, Skender, Hairam-chioI i Demircea. Este taiata de numeráse drumurY, care pun
In legaturA, satele aseçlate la apus cu cele de la rgsaritul
Lungimea el, directia paralela frontierfi, drumul ce o urméza in tot lungul si cele
transversale, sunt atatea consideratiunl carI concura sa dea acestel var o f6rte mare im-
portantg, militara, maI ales ca in ea daii numer6se val secundare, urmate de drumurf carl
traverséza frontiera.
Valle carI se deschid in ea sunt, pe drépta:
a) Valea Demircea, care vine din Bulgaria cu numirea de valea Docuzaci, trece fron-
tiera pe la punctul numit Movila-Mare, pichetul No. 33. Directia el este de la S.E. care
N.V., printre ramificatiile délulta DocuzacI. Pe acésta vale se afluí catunul DocuzacY. Dupa
o lungime de la frontiera de 8 km., ea incepe a se numi valea Demircea, numire pe care
o pastréza pang la deschiderea ei in valea principala Demircea. Merge printre délurile :
Demircea la Sud si Bairam-dede la Nord.
Lungimea totala a acestor doua, val in prolungire este de 12 km. Malurile sunt inalte,
pietr6se i rap6se. Pe ele merge drumul, care desfacéndu-se din valea principala, trece
pe la satul Demircea, ce este aseçlat chiar pe vale, apoI prin DocuzacI si se unesce cu
drumul paralel frontieriI, de la Armutlia la Cerkez-chia

www.dacoromanica.ro
 167

0 vale tertiara primesce pe drépta §i care pórta diferite numirr:

a') Valea Cerchez-Chia vine din Bulgaria, trece frontiera pe la P 2 km. catre V. de
piatra No. 26, langa pichetul 34., se indrépta de la S.E. catre N.V., printre catunele
DerechioT, Cerkez-chioT §i Mamuzli, de la care ificepe a se numi Valea Cal/a.
Délurile care o tarmuresc pAna ad sunt : délul Morir la V., Dere-chioi, Bair-Mezarlic
§i Mainuzli-Bair la Est.
Sub numirea de valea Calla, trece prin satul Calfa-chioT, printre délurile Mezarlic-
Bair la Est §i DocuzacI la 'Vest. Directia eT este aceia§T, iar la N. de satul Calfa-chior
directia se schimba, dupa ce face un cot catre Vest, merge de la E. la V. §i incepe a se
numi valea $arapcea, trecénd prin satul Cial-Margea, la Vest de care se deschide in valea
Demircea.
Lungimea totala a acestel VAT tertiare cu Intreit nume, este de 15 km. Ea este urmata
de drumul care plecand din valea Demircea, léga satele Cial-Margea, Calfa-chior, Mamuzli,
Cerchez-chior §i DerechioT. Acest drum nu trece peste frontiera,, cu Vote cä, valea este destul
de larga, mar ales care Sud. Fiind alaturata ca valea principala §i paralela cu valea
secundara DocuzacT, capata o óre care importanta
Ea este ultima vale care face comunicatia Intre basinul Vest-Dunarean §i frontiera.
Mica vale a Skenderuluï, pe care se aflä, satul cu acela§ nume. Este scurta (2'12 km.)
§i de nid o importanta.
Valea Borungea, fórte importanta prin basinul ce ocupa (48.000 hectare). Ea se
intinde de la Est la Vest sub diferite numirr. Nasce din pólele S.V. ale délulur Meragi-
Bair sub numele de Sandr-dere, se lndrépta catre Vest printre délurile: Meragi-Bair la N.
§i Amzacea-Bair la Sud, pe o lungime de 3'/2 km. Ea continua apor drumul catre Vest
cu numele de valea Amzacea-dere, printre délurile Cerkez-Iuk-Bair (la Nord.) §i Tatar-Bair
(la Sud).j
In dreptul acestuT din urma, dé!, valea 1§1 schimba directia de la S.E. ca.tre N.V. §i
sub numirea Cialic-cum-Ciair, trece pe la satele EdilchioT, Osmancea, Agemler §i Ciobanisa,
printre délurile Cerkez-Iuk-Bair, Meragi-Bair, Osmancea-Bair §i Ciobanisa (la N.), Tatar-
Bair §i Edilchiol-Tepe la Sud.
Spre Sud-Vest de Agemler, valea incepe a se numi Sofular, dupa numele satuluI
a§eçlat pe ea, acésta numire o pastréza pang, la satul Merdevenli-Punar. Directia sa in
acésta parte este de la N.E. care S.V., printre délurile Kedreanu, Uzum-Bair la N. §i
Culac-Bair la Sud.
Pang aci valea destul de larga, incepe a se stramta i a'§I schimba directiunea de la
S.E. &are N.V, descriind un mare cot catre N.E. la satul Be§aul.
De la Merdevenli-Punar; valea trece prin satele : Be§aul i Caugagi, cu numirea de
va lea Cultimes-Ciair, printre délurile : Cabula-Bair §.1 Sirt-Caia-Bair la E. Cultimes-I3air
la Vest.
De la Caugagi, directiunea acesteT vaï este de la Est la Vest, sub numirea de valea
Borungea, trece prin satele : Carabaca, Terzi-Veli, Ketic-Punar, Bekter, Kiosseler §i Bo-
rungea, printre Muffle : Canen-Gurse, Kezlen-Sirti, Kiuciuk-cesme-Bair, Muuruazliki-Bair,
Havale-Canara-Bair la Nord, Bairam-dede-Bair, Ba§-punar-Bair, Cisme-Bair, Topaasler,
Turla-Mezartic-Bair, Turla-Bair i Cara-Pelielic la Sud.
Confluiaza, cu valea Demircea, la 5 km. spre Est de satul Borungea.
Pe acésta, vale §i pe tertiarele sale sunt a§eqate 33 de sate : Carachior, Amzacea,
EdilchioT, Uzunlar, Enige-Mahale, Osmancea, Agemler, Ciobanisa, Elibe-chioI, Sofular,
Casakci, Kaciuk-Enghez, Buiuk-Enghez, Erebiler, Mustafaca, Merdevenli-Punar, Cavaclar,
Mangad, Ghiuvenli, Kazal-Murad, Be§aul, Caugagi, Carabacl, Terzi-Veli, Ketik-Punar,
Bekter, Ba§-Punar, Bairam-dede, Alibi-chior, Kiosseler, Borungea, $arapcea-Caraaci
Malcoct
Lungimea totala a vaiI este de 50 km. §i apartine la 4 pla§T : Constanta, Mangalia,
Medgidia i Silistra-Noua.
In URA lungimea sa este strabatuta de un drum, ce pune in comunicatie diferitele

www.dacoromanica.ro
168

sate aflate pe ea ; din acest drum se bifurca' in tóte directiunile, drumurT comunale, simple
comunicatiun'i intre sate.
Valle tertiare, earl se deschid in ea sunt, pe drépta (la Nord):
a') Paisa-Conak-Dere, format& din impreunarea vailor: Osman-facd-lol, (la V.) si Uzun-
lar-Ciair (la E.).
Osman-facd-fol, vine din p6lele sudice ale délulul Elibichia-Bair, se indrépta de
la N.E. catre S.V, printre délurile: Osmancea-Bair (la V.) si ramincatiile Elibichioiuld
(la E.), dupa un drum de 2 km. confluiaza in satul Enige-Mahale Cu:
Valea-Uzunlar-Ciair, ce vine din pólele vestice ale déluluf TopraisarT, se indréptä
de la N.E. catre S.V., printre ramificatiile acestuT dél la S.E. si ale déluluI Elibichicif la
N.V. Are o lungime de 5 km.; pe ea se afla satul Uzunlar, langa s'i la S.E. de Enige-
Mahale. Este larga, se mal' numesce si Uzunlar-dere.
Ambele unite, continua drumul de la N. E. catre S.V., sub numirea de Passa-Conak-
dere, printre délurile: Osmancea la Vest, Meragi-Bair si Iol-Cara-Bair la Est. Dupa o
lungime de 5 km., 'intre satele Enige-Mahale si Edilchia se deschide in valea Cialic-Curn-
Ciair (Borungea) la Edilchior. Pe ea, merge drumul: Edilchioi-Enige, Mahale-Uzunlar la
TopraisarY, Osman-Faca si Btilbill.
b) Valea Canara-dere, numita catre N. Sarpci-dere, nasce din pólele S.E. ale délulul
Culac-Bair, la S.E. de comuna Buiuk-Balbtil din impreunarea a 4 vai quaternare:
Ebechid-ciair la N.V. ce vine din Oleic S.E. ale délului Kiuciuk-Billbill-Bair, se
indrépta de la N.V. catre S.E. printre ramificatiile acestuT W. Are o lungime de 3 km.
Valea-Caraulac-alcea, se desface din p6lele sudice ale déluluT Mangala-Culac-Bair,
se indrépta de la N.E. catre S.V. Are 2 km. lungime.
Valea-Cura-Bair-akeac, nasce din pólele N.E. ale déluluT Elibichia-Bair, la satul
Elibichiol", se indrépta in forma de arc de cerc de la S.E. catre N.V. Are 3 km. lungime.
Este tarmurita, de délurile: ElibichioY-Bair si Curu-Bair.
Valea Ciobanisa-dere, nasce din pólele S.E. ale déluld Kiuciuk-Balbill-Bair. Are
directia de la N.V. catre S.E. si 2'la km. lungime.
T6te aceste vaï confluiaza pentru a forma valea Sarpci-dere, care din punctul de
confluenta incepe a se numi Canara-Dere ; se indrépta catre S.V.; e marginita de Wu-
rile : Bair, Ciobanisa la V. si Osmancea-Bair la E.
Lungimea totala a acesteI vaï cu indoit nume este 11 km. si se deschide in valea
Borungea (Cialic-cum-ciair) in fata comunii" Agemler-Ciobanisa. E urmata de drumul de
la Osmancea la Buiuk-B61b61.
Mica vale Kiorcia se deschide In valea Sofular (Borungea) in fata satuluT Sofular.
Ea nasce din pólele S. ale déluld Arabi-Iuk-Bair, merge printre délurile Uzun-Bair (la V.)
si Kedreanu (la E.). Are numalt 3 km. lungime si e urmata de drumul Sofular-Copadin.
Valea-Colceak-Akea, numita, catre N. Arabi-Akeala, vine din pólele E. ale délulul"
Arabi-Alceala; de la punctul trigonometric Copadin (cotat 123), se indrépta de la N.E.
catre S.V. printre délurile: Arabi-Alciala, Canen-Gurse la V.; Bair-Ciobanisa, Arabi-Iuk-
Bair, Uzun-Bair, Caraoba si Sarti-Caia-Bair la E. Are lungime de 12 km., se deschide in
valea Cultimes (Borungea) la satul Caugagi. E taiata de mal. multe drumuri, care unesc
comuna Copadin (la N.) cu diferitele sate aflate pe valea Borungea si secundarele sale.
In acésta vale se deschide pe drépta o vale quaternara:
a") Valea Besaul-Dere, ce nasce din pólele S. ale déluluT Copadin, la S.V. de satul
Copadin, are directia N.S. printre délurile Arabi-Alciala (la E.) si Copadin (la V.). Lun-
gimea el este de 4 km. si e urmata in parte de drumul Besaul-Copadin.
Mica vale Capdan-Culac (lunga de 1. km.), se deschide in valea Borungea in fata
satulur Ketic-Punar.
Pe stanga, in valea Borungea, se deschid vaile tertiare:
Wale unite Kiivan-Alceac (de la S.) si g) Muratan (de la E.). Prima vine din pólele
Nordice ale déluluT Arta-Burun, de la satul Carachiol, se indrépta de la S. la N. pe o
lungime de 4 km., pana la satul Amzacea; cea de a doua vine de la E. si e despartita

www.dacoromanica.ro
 169

de vaile Amzacea i Sanar-dere prin délul Amzacea-Bair i ramificatiile sale. Are 3 km.
lungime i unindu-se la Amzacea cu precedenta, se indrépta &are N. si dupa 1'/2 km. se
deschide in valea Amzacea (Borungea). Este urmata de drumul Uzunlar-Amzacea-Ca-
rachiot
Valea Ciorot-Ciair, care spre S. se numesce Cadmular-Alcea, are directia de la S.E.
catre N.V., e marginita de délul EdilchioI-Tepe la E. Lungimea el este de 8 km. si se
deschide in fata comuniI Agemler-Ciobanisa. Pe fundul aceste vaY incruciséza maI multe
drumurI ale satelor invecinate.
Valea Buiuk-dere, care nasce din pólele N.E. ale déluluI Cara-Iuiuk, incepe de la
satul Mustafaca, se indrépta de la S.E. catre N.V. prin satele : Erebiler, Enghez-Buiuk,
Enghez-Kiuciuk i Casakci, printre délurile : Arta-Burun la E., Bair-Karasuluk, Dikili-
Tasi la V. si se deschide in valea Sofular (Borungea) la satul cu acelas nume, dupa ce s'a
unit ad cu :
.1') Mica vale Musur-Cuiuk, lunga de 1 kilometru.
Lungimea vài Buiuk-dere este de 13 km.; prin ea merge drumul de la Sofular
prin t6te satele de pe valea Sofular si duce la Azaplar.
Primesce pe stanga:
Valea-Ciair-Carasuluk, dintre ramificatiunile déluluY Bair-Carasuluk. Are directia
de la S.V. catre N.E. Lungimea el este de I 1/2 km. si se deschide printre satele Erebiler
Enghez.
Pe drépta :
Valea Kiuciuk-Enghez, care are directia de la N. catre S. paralela cu valea Cioroiu.
Are lungime de 4 km. si se deschide la satul Kiuciuk-Enghez.
Valea Mangaci-Ciair, care catre S. pórta numirea Ghiuvenli-Ciair. Vine din pólele
N. ale déluluY Coru-Sart, se indrépta de la S. catre N.V. prin satele Ghiuvenli, Mangaci
Cavaclar i printre délurile Bair-Carasuluk i Culac-Bair la rasarit, délul de la Ghiu-
venli la apus. Are 12 km. lungime si se deschide in valea Cultimes-Ciair (Borungea), la
satul Merdevenli-Punar. E urmata de drumul ce léga intre ele diferitele sate asa,late pe
acésta vale, pentru a duce de la Merdevenli-Punar la Daulukioi.
Ea primesce pe stänga :
Culac-Ciair, ce are directie de la S.V. catre N.E., lunga de 3 km.
Jalar-Ciair, ce are 1 km. lungime.
Ambele confluiaza la satul Cavaclar-Mangacl.
Merdeven-Ciair, care spre sud se numesce Caula-Ciair, vine din p6lele Nordice ale
délulul Mezarlic-Bair, se indrépta de la Sud Cara, N., prin satul Kazil-Murad i printre
Muffle Merdevenli-Punar, Cultimes-Bair la V., Kazil-Murad-Bair i Bairam-dede-Bair
la Est. Are 12 km. lungime si se deschide in valea Borungea. in fata satuluI Carabaca,. Este
taiata de maI multe drumurI carI radiaza din Kazil-Murad.
Primesce in stanga :
a") Valea Chiogherciu-Punar-Ciair, ce are directie de la S.V. catre N.E., dupa ce a
coborit din pólele Estice ale délulul Kazil-Murad. Délurile care o tärmuresc sunt: Mezarlic-
Bair la N. si Kazil-Murad la Sud ; lungimea eI este de 3',2 kilometri i confluiaza cu valea
tertiarä la comuna Kazil-Murad.
Mica vale Kazil-Murad-Ciair, nasce din délul Mezarlic-Bair, se indrépta catre N.
prin satul Terzi-Veli i printre délurile Bas-Punar-Bair la Vest si Bairam-dede-Bair la
Est. Lungimea el' este de 2 112 km. Confluiaza in valea secundara Borungea la catunul
Ketic-Punar.
n") Valea Afighinea, vine din pólele N. ale délululuI Bair-Iuiuk si N.V. ale délulul
Caraomer, directia sa este maï lntâiù catre N. i 'Arta numirea de valea Derechiot, apoI
valea Alibichiol, Cála,si in fine Afighinea. Trece prin satele AlibichioT, Casla-AlibichioY,
Bairam-dede j Bas-Punar. Délurile earl' o tèrmuresc sunt: Cesme-Bair, Turla-Mezarlik-
Bair, Ciala-Perde, Bairam-dede, Curu-Bair, Sari-Bair si AlibichioI la Vest, Bas-Punar-
Bair, Mezarlik-Bair la Est. Se deschide in valea secundara Borungea la satul Bekter.

71890 22

www.dacoromanica.ro
1.70

Lungimea el este de 24 km., si e urmata de drumul Bekter, Bas-Punar, Bairam-dede,

Alibichiof si duce la Caraomer.
o') Crdcic-Ciair, vale care nasce din délul Bairam-dede, se indrépta de la S.E. catre
N.V., trece prin satele MalcocI si arapcea-cara-aci. Délurile care o tOrmuresc sunt : Turla-
Mezarlik-Bair, Ciald-Perde, Bairam-dede la Est, Turla-Bair si Skender la Vest. Are lun-
gime de 8 km., se deschide la satul Borungea. Pe ea merge drumul Borungea-Bairam-dede.
Mica vale Cesme-Culac, ce confluiazä cu valea principal la Ghiol-Punar. Este Vita
acoperita cu pädure si Ormuritä de délurile : Cesme-Bair la S.V., Mezarlik-Borungea-Bair
la N.E. Lungimea eI este de 2 km., iar directia de la S.E. catre N.V.
Uzum-Culac, vale pe teritoriul comuniI Enigea (cdtunul Urluia), se desface din p6-
lele S.E. ale déluld Iusufunar-Bair. Directia sa este de la N.E. catre S.V.
Taie drumul Rasova-Enige. Are lungime de 4 km. si se deschide in valea principala
Balddrnac-ciair (Urluia), la S. de ca,tunul Urluia. Iralea este fórte placuta, flind acoperitä
de verdéta smältata cu florr.
Valea Iusufunar-Ciar, pe teritoriul comunil Enigea (catunul Iusufunar), se desface
din délul Iusufunar-Bair ; directia o are de la S.E. catre N.V., trece prin catunul Iusufunar.
Are 3 km. lungime si se deschide in valea principala Urluia, pe la punctul de trecere al
drumulur judetian Ostrov-Cuzgun. Este acoperitä cu fânete si cate-va paduri.
Valea principal Urluia, primesce pe stänga urmatórele vaI secundare:
Valea Hairam-chioi, ce vine de peste frontier* pe care o tale la S. de piatra No. 21,
lângd pichetul No. 28; merge printre délurile Hairam-chioI (care forméza frontiera) si
CoroclAk-Bair la S., Acsiaslak (in Bulgaria) si Calaigi la N.
Este acoperita numar cu padurl. De la frontierä si 'Ana la confluenta el cu valea
principal la N.E. de Hairam-chiol, nu e maI mult de 2 km. Satul Hairam-chiol este asecjat
la Sud de acésta vale. Valea e putin accesibilä trasurilor, de si e urmata pe fundul el de
un drum ce trece frontiera.
Valle unite Cogea-Ciair (la S.V.) si i) ardin-Culac (la N.-V.), nasc pe frontierd chiar,
intre pietrele No. 19 si 20. Intre ele se alb', pichetul 26, ambele converg catre Est si con-
fluind se indrépta care N.E., pentru a se deschide in valea principala, in fata déluluY
Cesme-Bair. Ele sunt acoperite cu padurI dese.
Douè drumurI merg pe déluri urmänd directia \Tailor. Unul duce de la Ghiol-Punar
care S.E., pe la Sevendic peste frontlet* pe la piatra No. 20, si altul tot de la Ghiol-Punar,
insa spre S.V. si la 500m care N. de piatra No. 19, se unesce cu drumul ce vine de la
Enisemlia, drum care trece frontiera chiar prin virful unghiulul intrand al el (piatra No. 19)
si dupa ce merge 4'2 km. prin Bulgaria, trece iarasI frontiera in Dobrogia la 500m,
spre Sud de piatra No. 20. Aceste sunt amanunte fórte importante din punctulfie vedere
militar.
Mica vale Cara-Peletli, lunga numaI de 2 km., nasce din délul Ghiol-Punar, are
directia V.-E., si se deschide in valea principala in fata satului Ghiol-Punar.
Valea Nastradin-Culac, pe teritoriul comuniI Cuzgun (catunul Urluia), vine din p6-
lele N.V. ale délulul Cara-amat-Bair, sub numele de valea Cuiuc-Culac, se indrépta de la
S.V. Care N.E., printre délurile Curu-Alceac-Bair, (la S.) si Cara-aci-Bair (la N.). Are 10 km.
lungime si se deschide in valea Urluia in dreptul satulta Iusufunar. Prin ea merge dru-
mul de la Nastradin la Iusufunar. E taiata de dou6 drumurn unul de la Cara-amat la
Urluia si altul de la Nastradin la Kerim-Cuiusu.
Valea Cara-aci-alceac, pe teritoriul comuniI Cuzgun (catunul Urluia), se desface din
ramificatille S.E. ale déluluI Eki-Iuiuk-Alceac. Directia sa este de la S. la N. Are 7 km.
lungime. Confluiaza in valea lUrluia la ruinele satuld Dedebali.
u?) Valea Cara-Cialic-culac, pe teritoriile comunelor Cuzgun si Enige. Vine din pólele
S.E. ale déluluf Eki-Iuiuk-Alceac, se indrépta de la S.V. catre N.E. Lungimea er este de 6
km. prin positiunI frum6se in padurI. E taiata de drumul judetian Ostrov-Cuzgun. Prin ea
merge drumul comunal de la Cara-amat la Talasman.
Valle care se deschid in lacul Baciu sunt dou6 :

www.dacoromanica.ro
 171

4. Lunga vale Diordumgi-Orman-Ciair, care p6rtä, diferite numirI. Ea apartine comu-

nelor Mahmut-Cuius, Cocargea 0 Enigea. La origing, din p6lele N. ale délulul Sari-Iuk-
Bair, p6rtg numirea de Curt-Culac,§i apartine comunelor Mahmut-Cuiusu 0 Enigea; se In-
dréptä, cgtre N.V. printre délurile Orta-Burun-Bair, Buiuk-Mezarlik-Bair la V. 0 Caceamac-
Orman-Bair la Est. Dupg 4 km. lungime Incepe, de la ruinele satulul Sapanar, a se numi
Diordumgi-Orman-Ciair. Ea taie drumul de la Caceamac la Mahmut-Cuiusu.
Directia general a vgiI este de la S.E. cgtre N.V. 0 apoI cdtre V. printre délurile
Piriba Cann', Cesme la N., Dikilita.5-Bair-Sirti, Diordumgi-Orman-Bair, Giatri-Bair 0 Ara-
bagi-Bair la Sud. Trece prin satul Mulciova, unde taie §oseaua Cuzgun-Medgidia, iar din
dreptul satuluI Arabagi incepe a se numi Valea Arabagi,§i se indréptä, de la S.E cgtre N.V.
pan, la lacul Baciu unde se deschide.
Lungimea totala a vgir este de 17 km. 0 e urmath de drumul de la Ra§ova prin
Arabagi, Mulciova, Cocargea.
Valle c,a,re confluiazg inteinsa, pe drépta, sunt:
a) Valea Calla pe teritoriul satuluI Mulciova, nasce din p6lele Vestice ale déluluI
Can11, se indréptä, de la N.E. care S.V., printre délurile PiribeI la Sud 0 Cann' la N. Are
2'12 km. lungime. Ea se mal numesce 0 Ci,sme-Cula In partea superi6rg. Lungimea totala
a vaisi este de 5 km. Pe ea merge drumul Medgidia-Enigea.
Pe stanga :
b) lai-Ciair, vale pe teritoriul comuniI Cocargea; nasce din p6lele N. ale déluluI Sari-
Iuk-Bair, la N. de Ciflicul-Suus-Ali-Bei. Directia sa este de la S.E. ea-Are N.Y., trece prin
satul Cocargea. Are 4'/g km. lungime. Pe ea merge drumul de la Kioseler prin Co-
cargea, pentru a da In §oseaua judetiang Ostrov-Cuzgun.
c) Buiuceral-Ciair, o vale lungg, care vine din pálele N. ale délulul Kiuciuk-Cesme-
Bair, se indréptä, cgtre N. printre délurile Sari-Iuk-Bair la Est 0 Chiorcu-Bair la V. In
partea superidrg se numesce Cingltene-Orman-Ciair §i apoI Ceatirik-Ciair. Are 12 km. lun-
gime printre délurile: Su§ustarifi-Bair, Cinghenea-Orman-Bair, DikilitwBair-Sarta, Dior-
dumgi-Bair la Est, Coru-Bair 0 Geatri-Bair la Vest. Se deschide In valea Diordumgi-Or-
man-Ciair, opus van' Ci§me-Culac.
Pe acéstg vale nu merge nicf un drum, este insg tgiatg de mar multe drumurI, care
pun in leggturg satele invecinate.
Valle tertiare earl se deschid In ea pe drépta sunt:
Valea Iomer-Bd-Iutlu, pe teritoriul satelor Kioseler 0 Carabaca, se intinde de la
Virful Copadin-Vest 0 se deschide in valea secundará, in fata movileI Cherna Ea merge
paralel déluluI Sari-Iuk-Bair de la N., iar la S. e tArmuritä, de délul Kiuciuk-Cesme-Bair.
Directia sa este de la Est la Vest; lungimea de 6'/2 km. E tgiatg de drumurile comunale
Kiosseler-Ciflicul-AlibeI 0 Kiosseler-Copadin.
Pe stanga :
Kiosseler-Ciair, care In partea supericirg se numesce Muuruazliki-Akeac pang la
movila Basa-Iuiuk. Merge printre délurile Chioru-Bair la Vest, Curu-Giugiuk-Bair 0 Muur-
uazliki-Bair la Est. Ea se unesce la satul Enigea cu valea c') Tatar-Ciair. Ambele unite
a;t1 directia de la S. la N.
d) Valea Enigea, numitä. §i Curu-Culac. Ja nascere din p6lele Vestice ale déluluI Adam-
clissitarifi-Bair, se indréptg catre N. printre delurile Coru-Bair la Est 0 Adamclissi-Bair
la Vest.
De la monumentul Adamclissi, a§edat la Vestul van', incepe a se numi Curu-Culac 0
se indréptä de la S.E. catre N.V. printre délurile: Giatrl-Bair la Est s,d Iusufunar-Bair la
Vest. Se afla In intregime pe teritoriul comuniI Enigea (cgtunele Mulciova 0 Arabagi).
Lungimea el' este de 10 km. F,ii se deschide in valea principalä, in fata satulur Arabagi.
Malurile sale sunt 'nalte 0 pe alocurea acoperite cu padurI. Pe ea merge drumul comunal
Enigea-Rmova 0 e taiatä, de calea judetiang Cuzgun-Medgidia.
5. Valea Celaclar-Ciair pe teritoriul catunuluI Talmman, se desface din pòlele V. ale
movileI Tala§man. Directia sa este de la S.V. cgtre N.E., trece pe la pálele Sudice ale

www.dacoromanica.ro
172

délulur Mustana. Lungimea ef este de 2 km. Confluiaza la códa Sudica al laculuf Baal
in acela§ punct cu valea Diordumgi-Orman-Ciair.
X. Valea Mina din mijloc, care catre Sud Ora numirea de Valea Ciocanului. Nasce
din p6lele N.V. ale délulul Cesme; se indrépta de la S.E. care N.V., printre delurile Cio-
canul, Malagenilor la V., Mamele i Grindu-Mare la Est. Lungimea ef este de 12 km. 0
se deschide la Dunare in comuna Ra§ova. Prin ea trece drumul de la Ra§ova la Mulciova.
Primesce pe drépta:
1. Valea Saiana-Doice, ce are directia generala de la S.E. catre N.V., printre délurile
Ormanul lung (la Est) §i Grindul-Mare (la Vest). Forma sa este aceia a until arc de cerc
cu concavitatea catre apus. Lungimea el' este de 4 km. §i este acoperitä peste tot cu
pa§iune.

e) Dunarea !ntre Ra§ova §1 Boazgic.

a) Descriere. De la Ra§ova Dunärea ja directia Care N.E. pe o lungime de 25 km.
trecénd pe la Cochirlenf, Cerna-Vodä pana la Boazgic.
p) Ostr6vele pe acésta portiune sunt:
20. Hinogu intre Cochirlenf §i Cerna-Vodd, apartine comunif CochirlenI, are forma
lunguiata 0 70 hect. suprafata, acoperita jumatate cu pietri§ §i jumatate cu salcif. Este
despartit de tèrmul dobrogian printr'un brat 1ngust (200m) 0 putin adanc (4 5m), pe cand
bratul navigabil trece pe la Vestul insulef, intre ea §i o alta apropiata de tërmul stang §i
care apartine judetuluI Ialomita.
Cand cine-va calatoresce cu vaporul pe Dunäre, i dupa, ce a trecut in jos de cotul
Ra§ovef, privirea if este atrasa in lungul fluviuluf i catre apus peste Weil de maretia
unor gigantice constructiunf, care semänate in trel puncte, nu par a fi facute de 'nand
om enésca.
Cu cat calatorul se apropie, Cu atat mal mult curiositatea i se transforma in admi-
ratiune, §i, numar dupa ce a trecut printre colónele de piatra, pe capetele carora se
sprijina podéla maiestrit tesutá ca panza paiagenuluf, numal atuncr I§I dà séma cat de
mic este omul pe ranga fapturile mainilor sale.
Baca, curios, calätorul s'ar cohort pentru cat-va timp din vapor §i urcand cósta, ar
cauta spre frontispiciul acestuf templu al architecturif i industrief, ar citi.

Podul Regele Carol I

Da. Este una din mullimea operilor inteleptei Domnii ale acestui glorios Rege.
Doi dorobanti start de pazei de-oparte de alta a podului; cui altui ar fi incredin(at
Regele Carol, temeinicia steipeinirei ndstre peste Duncire?
Ma departe, in dreptul comunif Seimenif-Mari se allá pe Dunare cele 3 ostróve in
prelungire:
21. Troiana, ce apartine comunif SeimeniI-Mari, are 120 hect. suprafata. Insula este
nelocuitä i acoperita Cu salcif. Imediat la vale §i lânga dinsa :
Seinienii-Mari cu 50 hect. suprafata, apoI:
Ostrovul de la Vale cu o suprafata de 60 hect. Ca §i cel aceste dou6
ostr6ve sunt acoperite Cu

') Positiunile astronomice:

( 24°,57'46" long. esticd
Ale punctuluI terminus 440, 7',20" lat. nordicä
f 25°,36' long. estica
Rasova 44°,15' lat nordicd.
Inclinarea Dungirii pe meridian mire aceste dou5 puncte este de 12" latitudine pe fie-care minut de
longitudine.

www.dacoromanica.ro
 173

Bratul navigabil al fluviulur trece pe la vestul insulelor; ele sunt desp6xtite de malul
dobrogian printr'un brat ingust (1001 si putin adanc (341.
24. Cele cloud insule Boazgicul (de la
dél si de la vale), in fata comunir cu
acest nume. Cel de la dél este mar mic
(30 hect. suprafata), cel de la vale, mar
mare (50 hect.); ambele sunt nelocuite
§i acoperite Cu Weir.
Asta este partea cea mar impor-
tanta a Dunaril, atat din punctul de ve-
dere al comunicatier ce se face intre
fluviù" si Mare, cat si din punctul de ve-
dere hidrografic, pentru cá prin valea
Carasu, Dobrogia se imparte in cloud.
7) Wile ce se deschid la Dunare in
partea coprinsa intre Rasova si Boaz-
gic, sunt :
XI. Vain Caramancea pe teritoriul co-
munelor Enigea, Rasova i Cochirlenr.
Sub numele de Calfa-Dere, se desface din
apropicrea moviler Idrita, se indrépta
catre Nord, printre délurile Merea-Bair-
Cara-Iuiuk la rasarit i Caramancea la
Apus; de la drumul judetian Ostrov-Med-
gidia, care o taie, incepe a se numi valea
Caramancea, mergènd printre délurile
Ivrinez i Geam-Pa.sa la Nord-Est, Cara-
manceo. i Délul-Mare la S.V. i dupä 15
km. lungime, se deschide la Dunäre pu- Fig. 27. Capul poclulutRegele Carol In.
tin la Nord de Rasova.
In mare parte drumul Rasova-Ivrinez-Mulciova merge pe ea.
Valle secundare ce se deschid in ea, sunt, pe stanga :
1. Valea Uzun-Ciair, care resulta din impreunarea a douè vaï tertiare:
Valea Kior-Curu-Ciair (la Est) pe teritoriul catunulur Mulciova, se desface din délul
Caramancea, se indrépta mal intar catre Nord i apor Care Vest, merge printre délurile
Caramancea (la Est) si Kireslic-Bair (la V.), are o lungime de 4'12 km. si se impreunä cu :
Valea Kireslic-Culac (la Vest), pe teritoriul aceluiasr catun, se desface din délul Cann,
se indrépta catre Nord; merge printre délurile: Cisme (la V.) si Kireslic-Bair (la E); are
un parcurs de 3'A km. si unindu-se cu cea de sus, forméza valea Uzun-Ciair, care se in-
drépta catre Nord, merge printre délurile Caramancea (la Est) si Délul-Mare (la Vest) si
dupa un drum de 2 km., se deschide in valea Caramancea; pe la gura acester val trece
drumul Ivrinez-Mulciova.
XII. Lacul CochirlenT, situat pe teritoriul comuner Cochirlenr, aserjata pe tkrmul
de Nord; forma laculur este alungita, cu 4';2 km. lungime si 1 km. latime maxima in
dreptul comunir. Suprafata lur este de 60 hectare. Este tarmurit de ramfficatiile &Whir
Uzun-Amet la Nord si Geam-Pasa la Sud; comunica la N.V. cu Dunarea printr'o garlä
de 1 km. lungime, lar care S.V. cu Stuful Ivrinez, care nu este de cat o prelungire a la-
culur. Asta prelungire are 21/2 km. lungime pe 500m làime. Suprafata sa e acoperita Cu
stuf. La c6da acester WV se afla catunul Ivrinez.
Wile ce se deschid in aceste douè lacurr in prelungire, se unesc t6te inteo vale prin-
cipalä numitä: 1) Uzun-Amet.
Aceste var sunt:
a) Pegera-Ciair, care e cea mar importa.nta ; ea nasce din p6lele nordice ale délulur

www.dacoromanica.ro
174

Merea-Bair-Cara-Iuiuk, sub numele de Pestera-Dere. Este o vale larga, pe fundul cäreia se

afla satul ldris-Cuiusu, ea se inde6pta mar IntAT catre Nord si maT sus de acest sat pri-
mesce numirea de Petera-Ciair. Are o directie de la S.E. c6.tre N.V., printre délurile Ba-
arlik-Bair, Petera-Bair, Gheniz-Bair, Amzali-Bair, Uduamet-Bair i Uzun-Amet-Bair, care
o tarmuresc la Nord, délul IvrinezuluI o desparte la S.V. de valea Caramancea.
Lungimea vaif este de 12 km. si
mar jos de satul Ivrinez se deschide in
valea Uzun-Amet, care i acésta dupa o
lungime de 3 km. se deschide in stuful
Ivrinez.
Pe aceste \TAT merge drumul Ivri-
nez-Idris-Cuiusu-Enigea, incrucisand cu
calea judetiana Ostrov-Medgidia, la mij-
locul distanter intre cele douè sate Ivri-
nez i Idris-Cuiusu, aflatóre pe vale.
Valle cart se deschid pe drépta,
sunt :
a) Chiot-Deresi, este o vale care
provine din impreunarea altor douè vaT :
Derin-Aleeae la E., se desface din
p6lele S.V. ale déluld Cara-Dede-Bair, se
indrépta &Ire Nord, tarmurita de acest
. del la Est si de Tanai-Tiubesi la Vest.
Lungimea eT este de 6 km.
Cesme-Culac la Vest, nasce din
-
-
pdlele nordice ale déluld Cara-Dede-
Bair ; se indrépta catre Nord prin co-
muna Mahmut-Cuiusu, printre délurile
Tanai-Tiubesi la Est si ramificatiile ves-
Fig. 28. Dorobantul de la Podul .Regele Carol I». Lice ale délulur Cara-Dede-Bair. Lungi-
mea eT este de 4 km. si se unesce cu
precedenta, pentru a forma valea Chior-Deresi. Acésta se indrépta de la S.E. care N.V.
printre délurile: Ciacal-Bair i Petera-Bair la N.E., Baarldk-Bair la S.-V. Sub acéstä nu-
mire valea are o lungime de 4 km. si vine a se deschide in valea Petera-Ciair, putin
me la Sud de drumul judetian Ostrov-Medgidia. Pe ea merge drumul Ivrinez-Mahmut-
Cuiusu-Caceamak.
b') Va lea Cazalgic-Dere prelungita catre Est sub numirea de Perdea-Dere, Cozulgic-Dere
Ikingi-Medgidie-Dere.
Acésta vale lunga de 15 km., nasce din Ode nordice ale déluld Carachiol-Bair, sub
numele de Ikingi-Medgidie-Dere, se indrépta &are Vest printre délurile Carachioi-Bair, Vai-
vasin-Bair la Sud, délul Tabia Frantuzésca la Nord; apoT tot in directie vestica cu numele
de Cozulgic-Dere, se continua printre délurile Vaivasin-Bair la Sud si Cong,az la Nord. In
aceiasT directie si sub numirea de Perdea-Dere se continua printre délurile Perdea-Bair la
Nord si Acargea-Bair la Sud si in fine sub numirea de valea Cazalgic se deschide in valea
Pestera.
In lungul vair merge drumul ce se desface din soseaua judetiana Ostrov-NIedgidia, din
valea Pestera si merge la Endec-Carachioi.
Acésta vale cu 4 numirT primesce pe stinga:
a') Valea Vaivasin-Dere, formata din impreunarea altor douè vaT:
a"') Buiuk-Dere-Seid-Curt-Culac la Est, nasce din p6lele N.V. ale déluluT de la Murfat,
se indrépa de la S.E. care N.V., printre délurile Carachioi-Bair la N.E. i Odagi-Bair.
Lungimea sa este de 4 km.
b") Va lea prelungitä Dautlar-Dere cu Odagi-Culax, care nasce din pellele N.V. ale dé-

www.dacoromanica.ro
 175

luluI Orcen-Mezarlic, se indrépta de la S.E. catre N.V., printre délurile Odagi-Bair la Est
Acargea-Bair la Vest. Lungimea eI este de 4 km.
Ambele aceste douè val unite forméza valea Vaivasin-Dere, care indreptandu-se de
la S.E. catre N.V., printre délurile Vaivasin-Bair la E., si Acargea-Bair la Vest, vine, dupa
un drum de 4 kilometri, a se deschide in valea Cozulgic-Dere.
b") Vaile prelungite : Ciacal-Dere, Acargea-Dere, Dautlar-Buiuk-Dere, sunt o singura vale,
care catre Sud se ramifica in:
Bei-Aslan-Culac-Dautlar la Est, nasce din pòlele N.V. ale déluluI Orcen-Bair; se
indrépta de la S.E. catre N.V., printre ramificatiile déluluI Bei-Aslan-Bair de o parte si de
alta. Are o lungime de 6 km. si vine sà confluieze cu:
b'") Dikili-Tas-Dere ce se indrépta de la S. catre N., printre délurile Bel-Asian-Bair
la Est si Cara-Dede-Bair la Vest. Lungimea el este de 6 km.
De la confluenta acestor dou6 vàT, direetiunea este de la S.E. care N.V., printre dé-
lurile Acargea-Bair la Est si Ciacal-Bair la Vest, 'sub numirea de Dautlar-Buiuk-Dere,
apoI Acargea-Dere i in fine Ciacal-Dere, pe o lungime de 6 km. si se deschide in valea
Cazalgic-Dere.
Alte vaI care daa in valea Pesterir, tot pe drépta sunt :
Iuuruk-Dere, ce nasce din délul Congaz-Bair, se indrépta de la N.E. care S.V.,
printre délurile Perdea-Bair la S.E., Perdea-Culac-Bair i Ghenis-Bair la N.V. ; ea se des-
chide dupa un drum de 7 km. in valea Petera. E urmata in tot lungul ef de soseaua
Ostrov-Medgidia.
Valea Demen-Culac, nasce din pellele déluluf Perdea-Culac-Bair, indreptandu-se de
la N.E. catre S.V., merge printre délurile Amzali-Bair la N.V Ghenis-Bair la S.E. Are
4'/2 km. lungime.
Pe stanga in valea Pestera se deschide:
liri-Culac, vale care la nascere din pòlele S.E. ale délulul Ivrinez, la S. de movila
Sarapci-Culac, se indrépta de la S.V. catre N.E. si dupa 3 km. drum se deschide in valea
Petera, in fata cu gura vaiI Iuuruc-Culac. Pe o parte din ea merge soseaua judetiana
Ostrov-Medgidia.
b) $arapci-Culac, o mica vale ce vine din délul Ivrinez ; are directia de la S.E. catre
N.V. si o lungime de 2 km. Ea se deschide in valea principal a Uzum-Amet, opus eau-
nuluI Ivrinez.
2. Pe Ormul de N.E. al stufuluI Ivrinez, se deschide mica vale Mw Dinu, care nasce
din Movila Mare pe valul luI Traian. Are directia de la N.E. catre S.V. i lungime de
1.'/2 km.
Valea Mare, pe teritoriul comunif CochirlenI; se desface de la punctul numit
Movila lul Mos Oprea, se indrépta de la rasarit catre apus, merge paralel i printre cele
douè valurI numite ale lul Traian, pe la Nordul satuluI Cochirlenr si pe la sudul
Carasu. Dupa un mers de 4 km., se deschide la Dunare spre Nord de Cochirlenl. Ea este
taiata de douè drumurI, care duc de la Cernavoda la CochirlenT i Ivrinez.
Valea deschisä de lunga baltd Carasu. Este cea mal importanta din t6ta Dobro-
gia, cad prin ea se face nu numal comunicatia intre Dunare i Marea-Négra, dar pe aci
se léga orientul cu occidentul Europet Linia drumuluI de fier de la Cernavoda la Con-
stanta servesce tuturor calatorilor, earl plecând de la Ostanda, trec prin Constanta la Con-
stantinopol.
Balta Carasu a servit in timpI imemorialI de scurgere Dunaril 1). In 1862, o compa-
nie engleza construind linia drumuluI de fier, inchise garla de scurgere a acesteI baliS
printr'un dig.
Asta-OI balta Carasu e formata din douè baltI in prelungire, gatuite aprelpe la
Medgidia.
Daca Incepem a observa acéstä vale de la Vest catre Est, am putea vedea, ca ea

') A se vedea «Considera$iunI asupra cursulul inferior al DuntiriI i formatiunea Delteb.

www.dacoromanica.ro
176

se prelungesce prin valea Hasancea, panä la 3'/2 km. de basinul MariI-Negre, de care o
limba de parn8nt, ce nu are de cat 70'n inaltime, o desparte.
Este dar f6rte posibil, ca acésta limba de pämént sa se fi format printeun cutremur,
despre care vorbesce Pliniu 0 ast-fel gura Dunärir sa se fi inchis.
De alt-fel Compania englezä, pentru motive economice a construit unja urmand rigu-
ros fundul vaiI, pana la räsarit de Hasancea, urcand de la Omurcia pe o distanta de Via
km., inaltime numar de 25m, aceia ce revine la o pantä de 0m,003 pe metru.
Incep6nd de la rasarit, valea Carasu se numesce Valea Hasancea 0 se intinde printre
délurile Horoslar-Bair la Nord 0 Hasi-Diiliik la Sud.
Are directia de la Est la Vest 0 tarmurita de ambele partI de valurile numite ale
luI Traian, care trec, unul pe la Nord 0 cel-l'alt pe la Sudul vaiI. In lungul el merge
calea ferata Cernavoda-Constanta 0 drumul comunal Hasancea-Constanfa devenit acum
osea judetiana. La satul Omurcia, d.upa 9 km. lungime, incepe a se numi Cara-Cuiusu-
dere, urmand aceia0 directie Ona la lacul Carasu, de unde se indrépta de la S.E. &are
N.V., printre délurile Gherme-Bair, Tasla-Bair, Sancal, CarataI 0 Chiostel la Nord ; Man-
gala-Culac-Bair, Culuc-Bair 0 Murfat la Sud.
Lungimea acesteI par a väiI este de 13 km. ; pe ea sunt meçlate satele Omurcia,
Murfatlar 0 Alacapu. Este urmatä de valul luI Traian 0 de unja ferata, care merge pe
fundul van
Drumul de la Omurcia la Murfatlar, Alacapu 0 Chiostel merge tot pe fundul acesteI väI
In dreptul 0 la S.V. de catunul Chiostel incepe balta Carasu, gatuita printr'o 1:mba
de pamént lungä de 11/2 km. formatä de ramificatiile Sudice ale déluluI Bekiraga-Bair,
in dreptul fortaretiI vechI Acsan-Demir-Tabiasi.
Balta Carasu de reiseirit, care s'ar putea numi maI propritl balta Medgidia, de óre-ce
acest oras iI ocupg, centrul, se intinde de la Est la Vest pe o lungime de 16 km. Lätimea
el variaza, cad' merge ingustandu-se de la Vest catre Est (de la 1'/2 km. maximum la
200'n minimum). Suprafata ocupata este apr6pe de 1000 hectare, acoperite cu trestie.
Prmul de Sud al acesteI baltI este regulat, aprópe in linie drépta de la rasarit
catre apus cu nesimtite inflexuositatI; Ormul de Nord insa este f6rte neregulat, cad pre-
sintä patru mail ghebositatI: douè in dreptul vä,iI Docuzol 0 douò la délul Panaghir.
Orawl Medgidia meçlat pe Ormul sudic, se aflä in fata acestor patru marl' gheboOturI,
douë la Vest 0 douè la Estul ormulul.
Délurile care marginesc balta Medgidia sunt : Docuzol-Bair, Panaghir 0 Ciocurak-
Bair la Nord ; délul Tabia-Frantuzésca, Congaz-Bair 0 Perdea-Culac-Bair la Sud.
Cu ocazia marilor inundatiI din prima-vara anuld 1897, apele crescusera pana la
50em. d'asupra liniet
Acésta balta face ca intréga regiune sa fie nesänat6sa, din causa frigurilor ce o ban-
tuesc mal in tóte anotimpurile, dar mal ales tórnna.
Balta Carasu de apus, ce p6te fi numitä 0 balta Cernavoda, se intinde de la Est catre
Vest, de o forma maI regulata, pe o lungime de 81/2 km. cu o latime de 800-1500'n. Ea
are o suprafatä de 850 hectare acoperite Cu trestir.
0 garlä servia de scurgere a apelor in Dunäre ; cu ocasia construirer drumuld de
fier in 1862, ea a fost inchisa printr'un dig de 1200'n lungime 0 31" grosime la crésta.
Acésta in scopul de a opri apele marl' ale fluviuluI, ca sa umple valea.
Cu ocazia inundathlor din prima-vara anuld 1897, ora§ul Cernavoda '§I a datorit
scaparea de inec acesteI lucrarI artificiale de barare a apelor fluviuluI, lucrare care cu
acest prilegiti a fost intärit'ä prin stäruintele neobositulur SO' al serviciuluI de geniù din
Divizia activä, Capitanul Balaban.
Asta-01 acest dig este in stare sa resiste und cre0erl orf cat de mare a apelor flu-
viuld. Balta Cernavoda este marginita la Nord de ramificatiile déluluI Bekiraga-Bair, iar
la Sud de délurile Armut-Bair 0 Tetera-Bair situat intre Dunare 0 lac.
Linia drumuluI de fier urméza riguros Ormul de Nord al laculd, iar garla ce'I ser-
vesce de scurgere este taiata in ése puncte.

www.dacoromanica.ro
 177

Construindu-se podul de peste Dunare,.traseul acesteI portiunI a tiniest' s'a schimbat 9.

Lungimea total a vaff Carasu este de 53 km., socotita de la Dundre Ora la ori-
gina vail Hasancea ; este destul de largä variind intro 5 0 2 km. Malurile sunt 'nalte
prapasti6se, pang, la V. de Medgidia, de unde incep a fi ti;ior inclinate.
Valea forméza gatul cel maI stramt din Da peninsula dobrogiana, dintre Dunare
Marea-Négra.
Valle ce se deschid in ea, pe drépta, sunt :
Horoslar Clair, pe teritoriul comunil Palazu-Mare (cä.tunul Horoslar), se intinde
printre déltil Horoslar-Iol-Bair la S.E., Horoslar-Bair la N.V., Duran-Bair la N. Pe acésta
vale se afla satul Horoslar, de la care a imprumutat numele. Are directia generala de la
E. la V. 0 12 km. lungime ; se deschide in valea principalä, la Alacapu. Pe ea merge
drumul Alacapu-Horoslar-Palazu-1\ fare.
Horoslar-Afreac, pe teritoriul comuneI Omurcia (catunul Nazarcea). Se desface din
délul Cioban-Dere ; se indrépta de la N.E. &Ore S.V. 0 merge paralel cu precedenta.
Pe ea se afla catunul Nazarcea. Are 6'12 km. lungime s,4 se deschide la V. de Alacapu.
Este urmata de drumul Alacapu-Nazarcea-Cikracci. Ea se prelungesce c N.E. prin:
Ciobanisa-Dere, care vine din p6lele S.V. ale délulul Tepe-Bair ; se indréptA de la N.E.
care S.V. printre &Write Nazarcea la V. s;;i Duran-Bair la E. Are 7 km. lungime, panä
la confluenta sa cu Horoslar-Alceac.
Valea Caratai-Alreac, pe teritoriul comunelor Omurcia i Alacapu ; nasce din p6lele
S.V. ale délulul Nazarcea ; are directia de la N.E. care S.V., printre délurile Nazarcea la
Vest 0 CarataI la Est. Lungimea el este de 4 km. i se deschide la N.V. de Alacapu. Pe
ea merge drumul Alacapu-Caratar.
Valea Caratai, pe teritoriul comunei cu acest mime. Nasce din pálele S.V. ale dé-
lulul Amut-Bair. Directia sa generala este de la N.E. catre S.V. Pe ea se Oa aedat
satul CarataI. Délurile care o tärmuresc sunt: Chiostel i Hagi-Cabul la V., CarataI i Na-
zarcea la Est. Pe ea merge drumul, ce se desface din valea Cara,su, spre a merge la Ca-
rataI s,d Caramurat. Lungimea el' este de 10 km.
Wale in prelungire Caramurat-Ciair, Hagi-Cabul Chiostel, vin din p6lele Sudice
ale délulul Ilanlic-Bair, sub numele de Caramurat-Ciair, se indréptä. dare S.V. prin comuna
Caramurat i printre delurile Murat-Bair la Vest 0 Amut-Bair la Est, apoI sub denumi-
rea de Hagi-Cabul-Ciair continua in aceias4 directie, printre délurile Hagi-Cabul la Est .0
Derechiol la Vest ; i in fine sub numirea de ¿'alea Chiostel se deschide in valea Carasu
la catunul Chiostel, dupà ce merge printre délurile Chiostel la Est 0 Docuzol-Bair la Vest.
Lungimea totala a acesteI vaI este de 17 km.; directia el generalä de la N.E. catre
S.V. ; pe ea se afla satele Caramurat, Hagi-Cabul i Chiostel, legate printeun drum care
urrnéza valea.
Docuzol-Ciair, pe teritoriul comunir Alacapu (catunul Docuzol); se desface din Niel()
Estice ale déluluI DerechioI, indreptandu-se de la N.E. catre S.V., printre ramificatiile
délulur Docuzol-I3air, trece prin satul Docuzol i dui-A un mers de 6 kil., se deschide in
valea Carasu. Prin acésta vale curge Oriul Docuzol, care isvoresce de la Nordul satuluI
cu acest nume, dintre Casla luI Caciula i Casla lul Manasie-Jecu, trece prin mijlocul
satuluI i dupa un curs de 3'12 km. se varsä in balta Carasu. Malurile sale sunt mla§tin6se
ing ales spre cursul inferior.
Acéstä vale este urmatä de drumul Medgidia-Docuzol-DanachioI (Carol I).
Va lea Cilibi-chioi, nasce din pálele S.V. ale délulul Docuzol-Bair, se indréptA de la
N.E. catre S.V. sub dou6 numirI 0 se unesce d'asupra satuluI Cilibi-chioI. E tArmurita de
délurile Panaghirul la E., Devcea-Bair i Ciocurac-Bair la Vest.
Lungimea el este de 7 km. 0 e urmata in partea de Sud de drumul, care plecand
din valea Carasu, trece pe la Cilibi-chioI, pentru a duce la Tortoman.

') A se vedea oCaf de comunicatie».

71890 23

www.dacoromanica.ro
178

Valea Oba-Culac, care spre Sud se mal numesce Bechiraga-Cular ; nasce din p6lele
S.V. ale déluluT Oba-Bair ; are directia de la N.E. dare S.V., printre délurile Ciocurak-Bair
la rasarit i Bechiraga-Bair la apus. Lungimea eT este de 4L/2 km. Se deschide in valea
Carasu, la gatul ce desparte balta MedgidieT de aceia a Cerna-vocleT, in punctul uncle se
afla statia Mircea-Voda a caieT ferate.
Valea Cismelii, formata din impreunarea a douë val.: a) Belriraga-Gilcazar, care
vine din délul Bekiraga-Bair, se indrépta catre V. pe la pólele S. ale délulur TurculuI; are
3'12 km. lungime, ea se unesce cu b) Valea Turculut, ce vine din p6lele N.A'. ale déluluI
TurculuT, se indrépta de la E. catre V., printre délurile Turcul la S. si DermengiuluT la
N. si are o lungime de 2'/2 km.
Valea CismeliI ast-fel formata, se indrépta de la N.E. catre S.V., pe la p6lele déluluy
Sari-burun, aseçlat pe partea de N. a van', dupa, un mers de 3 kim se deschide in valea
Carasu, la 2 km. spre E. de orasul Cernavoda. Pe ea merge drumul de la Cernavoda
la Devcea.
Pe stinga (de la S.), in valea Carasu se deschid:
Valea Mahometcea-ceair-dere, formata din intrunirea vailor: Almlulah-derasi I de la
S.E. pe teritoriul comunelor Hasancea i Osman-fad, (catunele Mahometcea si Abdulah,
de unde i numele el"). Are 6 km. lungime i b) Valea Abdulah-derasi II de la S.V., lunga
de 4'/2 km. Ambele iaù nascere din délul de d'asupra TopraisaruluT, converg cutre N. si se
impreuna la catunul Mahometcea.Intre ele se allá délul Cuan-Derasi-Bair, care le desparte.
Pe Valea Abdulah-derasi de V. (II), se afla catunul Abdulah; pe fundul vaif merge
drumul Omurcia, Mahometcea, Abdulah, Topraisari.
Valea Abdulah-derasi de E. (I), primesce pe drépta (de la E.):
a) Valea Cuan-derasi, ce nasce din délul de la V. de Hasi-Dtiliik, se indrépta care V.
printre délurile Abdulah-derasi-Bair, Cuan-derasi-bair la S. si Mahometcea la N.; are
4 km. lungime si se deschide in fata catunulul Mahometcea.
Cate trele vane unite la Mahometcea se indrépta catre N., sub numirea de Maho-
metcea-Ceair-dere si se deschide dupa un drum de '7 km. in valea Hasancea la comuna
Omurcia. Pe drépta (la E.), acésta vale e marginita de délul Omurcia, iar la V. de délul
Mangala-Culac-Bair. Este strabatuta, de drumul Omurcia-NIahometcea.
c) Valea Mangala Culac, de putina importanta; are 3 km. lungime, e larga.
Valea Serpla-Culac, care catre S. se numesce Tatar-Orman-Dere, nasce din pólele
S.V. ale déluluT Mangala-Culac-Bair, se indrépta maT intAiti de la E. la V., apol de la S.V.,
catre N.E., printre délurile Mangala-Culac si Orman-Bair la E., Kticiuk-Murfat-Bair la V.
si se deschide dupa un drum de 8' km. in valea Cara-cuiusu-dere (Carasu), la comuna
Murfatlar. Pe ea merge drumul de la Murfatlar la Buiuk-B01b01.
Primesce in drépta mica vale :
a) Mezarlic-Ceair, lunga numaT de 2 km., marginita de délurile Canara-Bair la E. si
Orman-Bair la V. Ea se deschide la satul Murfatlar, care e ase(lat chiar pe acésta vale.
Valea Cara-Sufu-derea, nasce din pólele N. ale déluluI de la Murfat si se indrépta.
dare N.E. de la S.V., printre délurile Caraacic-Bair (la V.) si Kticiuk-Murfat-Bair (la E) ;
are 6 km. lungime si se deschide la N.V. de Murfatlar. Pe ea merge drumul de la Alacapu
la Kiiciuk-Murfat (care e aseçlat pe acéstä vale) si de aci la Kticiuk-Btilbill.
Valea Biringi-Medgidie-dere, e o vale ce merge paralel intre délurile Tabia-Fran-
tuzésca la S. ,.;;i Ali-Bei-Ceair-Bair la N., in directie E. la V., pe la Sudul orasuluT Medgidie.
Lungimea el este de 22 km. Se deschide in valea Carasu la 5 km. spre V. de orasul
Medgidia, dupa ce a primit pe stanga :
a) Mica vale luci-Culac, ce vine de la S.; e lunga de 1 V2 km. Valea Biringi-Medgidie-
Dere e taiata de 6 drumurI, care pun in legatura Medgidia cu comunele de la S. Cel
important este drumul judetian Medgidia-Ostrov, care taie valea pe la satul numit AlibeT-
Ceair, aseçlat pe ea.
Valea Tusu-dere, lung.a de 2 km. i 15. Cara-Durac-Culac (lung. 2'12 km). Ambele
paralele intre ele, se deschid putin maY la V. de preceden ta in Valea Carasu.

www.dacoromanica.ro
 179

16. Valea-Ghiaur-Annald, pe teritoriul catunuluI Ivrinez. Se desface din pélele N. ale

déluluI Perdea-Culac-Bair si se indrépta de la S.E. catre N.V. Merge printre délurile
Amzalá-Bair, Uduamet-Bair, Armut-Bair la V. si Cara-Durac-Bair la E. Are 3 km. lungime.
XV. Valea Tibrinul, deschisa de lacurile in prelungire: Purcdreti, Rainazan i Tibrinu.
Lacul Purcaieli, situat pe teritoriul comuniI SeimeniI (catunul SeimeniI-MicI), intre
délul Cernavoda la S. si catunul Seimenri la N.; comunica cu lacul Ramazan printr'o mica
Orla, iar cu Dunarea de asemenea printr'un canal de scurgere, la cddá de S. a ostrovulur
Troiana, In punctul numit Kerhana. Lacul are o suprafata de 60 hectare si produce mult
peste, care face un adevèrat venit locuitorilor din sat.
Lacul Ramazan, situat la 1 km. catre Est, are forma une l bbidi de peste, supra-
fata lur este aprépe aceiasI cu aceia a laculuf Purchreti. Productiunea lul in peste este tot
asa de abondentá. Délul Dermengiulur 11 desparte la S. de valea TurculuI.
Micul lac Tibrinul, a.sezat la km. catre E., are 1.5 hect. suprafata, acoperita in
intregime Cu stuf i trestie.
Valea Tibrinul pértá diferite numirI; ea nasce din pélele S. ale déluld Bilarlar-Bair,
la E. de comuna Bilarlar (Dorobantul), sub numele de Valea Lungli, se indrépta catre S.
pe la comuna Carol I (Danakid); apoI de la N.E. catre S V., sub numirea de Valea De-
reellid, pe la catunul Derechior.
La comuna Tortoman se inclina maI mult catre S.V. pana la catunul Devcea, de
unde incepe a se numi Geabac-culae, páná,' la ruinele satuluI Geabac, lar de ad i pána la
Dunare se numesce valea Tibrinul.
Ea este marginita de délurile : Bair-Paspala, Bilarlar, Tortoman, Geabac-Bair, Cara-
pat-Daga i délul din Islaz la N., ilanlik-Bair, Murat-Bair, DerechioI, Docuzol-Bair,
Devcea-Bair, Oba-Bair, Dermengi i Cernavoda la S.
Lungimea totala a acesteI val este de 35 km., este urmata de drumul ce vine de la
Ester, Carol I, Tortoman, Devcea, Cernavoda.
In ea se deschid pe drépta (de la Nord):
1. Mica vale a HotaruluT, ce nasce spre S.V. de comuna Carol I, din délul Paspala-
Bair, sub numele de Ba,s-Culac, se Indrépta de la N.E. catre S.V., sub numele de ralea Tor-
tom(lnultd, printre délurile Fifiarlar-Bair i Tortoman la S. Se deschide la comuna Torto-
man. Are 12 km. lungime i primesce pe drépta vaile unite:
Buiuk-dere, care catre N. de satul Bilarlar se numesce Mangallc-dere, vine din
délul Bilarlar-Bair, trece prin satul Bilarlar. Are directia N.E. la S.V. si o lungime de 1.2 km.
Pe ea merge drumul de la Tortoman la Bilarlar, Pazarli.
\ralea cu treI numirl: Tasla-Iuk-Dere, Buiuk-Bilarlar-Dere si Tuzla-Iuk-Dere, dintre
délurile Bilarlar (la S.E.) si Mahomed-Bair (la N.V.), are 8 km. lungime.
Ambele se unesc la comuna Tortoman.
2. Valea Geabac-Ciair, se deschide din pélele S. ale déluluI Cabla-Bair, se indrépta de
la N.E. catre S.V., printre delurile: Geabac-Bair (la E.) i Carapat-Daga (la V.). Are 4'/2
km. lungime s;i sub numele de Geabac-culac se deschide in valea Tibrinu, la ruinele sa-
tuluI Geabac.
XVI. Valea Sililtea deschisä, de lacurile:
Donnzésca-Mare, pe teritoriul catunuld Seimenif-Mari. Are aprépe 80 hect. supra-
t'ata. Comunica cu Dunarea printr'un mic brat, de asemenea i tu lacul Domnésca-Mica ;
produce peste destul de mult s,4 bun.
Doinnésca-Mica, la E. de precedentul; are apreSpe 70 hectare suprafatd, acoperita
aprépe téta Cu stuf, produce putin peste.
Valea Silistea, ja nascere din pélele S.V. ale déluluY Merzalic-Bair, spre N.E. de cá-
tunul Kior-Cesme, sub numele de valea Hagi-Virt-Dere, se indréptá de la N.E. catre S.V.,
trece prin catunul Kior-Cesme i in dreptul &luid Miulten-Tepe, incepe a se numi valea
Pon2ana-Ciair, pana, la comuna Taspunar, pastrAnd acciasI directie; catre S.V. de Tas-
punar se numesce valea Surec-Ciair, i in fine valea
Lungimea el totala este de 1912 km., délurile care o tarmuresc sunt : Cara-Tepe,

www.dacoromanica.ro
180

Panar-Bair, délul la movila Greculd §i Nadacu, la N.V.; Mezarlik-Bair, Miulten-Tepe,

Cable-Bairp Carapat-Daga i délul in-Izlaz, la S.E. In tot lungul vaiI merge drumul co-
munal Seimenir-Ta§punar-Kior-Ce§me la Ghelingek.
Primesce in drepta :
Valea C(islet, ce vine din movila Boazgik-Tepe, filtre délurile la Movila Greculul
§i Panar-Bair, se indrépta de la N. la S. §i se deschide la Tawunar, dupa o lungime de
2 km., ea e urmata de drumul Ta§punar-Boazgik.
Pe stinga:
Valea-Sali-Bei-Dere, se desface din virful délulur Mezarlik-Bair, se indrépta de la
N.E. catre Sud-Vest, printre delurile Mahomed-Bair §i Cable-Bair la S.E., iar délul Mezarlic-
Bair o desparte de valea principala. Are o lungime de 10 km. i se deschide la comuna
Ta§punar; este urmata de drumul de la Ta§punar la Dorobantul i t'Adata de drumul co-
munal Tortoman la Kior-Ce§me.
Valea Mare, se desface din ramificatiile N.V. ale &luid Movila Greculuï, se
indrépta de la E. la V. §i se deschide la Burlare la 3'/2 km. spre N. de satul SeimeniI-
Mari. Lungimea el este de 2% km. §i e tabla de drumul de la SeimenI la Topal.
Valea Boazgicului. Nasce din p6lele S.V. ale délurilor In;iiratele §i Hagi-Bai-
ram-Tepe, sub numele de Satischid-Dere, se indrépta de la N.E. catre S.V., prin satele
Satischiol Turc i Roman, pana la Baltagescl, de unde incepe a se numi Boazgilc-dere.
Directia generala a vaiI este de la N.E. catre S.V. Lungimea de 19 km. §i se des-
chide la Minare, la satul Boazgik. Este Ormurita de délurile : In§iratele, Erkesek, Zavol-
Bair la N.V., Hagi-Bairam-Tepe, Alah-Bair, Cara-Tepe, Panar-Bair §i Movila GreculuI la
S.E. Ea e urmata de drumul de la Boazgik-Baltagescr-Satischior, pana la oseaua jude-
llana Har§ova-Constanta, care trece prin satul SatischioI.
Valle ce primesce, pe drépta, sunt :
Valea Uzuncea, care merge paralel §i pe la N.E. délulul Erkesek; are directia ge-
nerará de la N.V. catre S.E. Lungime,a, el e de 6 km. i tine de la virful Capugi, pana, la
satul SatischioI, unde se deschide; e t'Adata de drumul de la SatisclaioI la TikilescI.
Pe stinga :
Valea Saragea-dere, nasce din p6lele V. ale cleluluI Ho§-Tepe-Bair ; se indrépt6 de la
N.E. catre S.V., pe la p6lele &luid Alah-bair, care o desparte de valea SatischioI. Are 7 km.
lungime i se deschide in valea principala la BaltagescI. E tirmata de drumul de la Bal-
tagescI la Saragea i Ceatal-Orman, dupa ce a taiat §oseaua judetiana Har§ova-Constanta.
Valea BoazgiculuI, ca §i secundarele sale sunt udate de micr cursurY de apa, care in-
tretin umiditatea van', facéndu-o fertila.

t) Dunärea Intre Boazgik i Ghizd'are§ti.

a) Descriere. De la Boazgik, Dunárea, dupa ce face un mare arc de cerc cu convexi-
tatea catre apus, ocupat de ostróvele Alionte i Balaban, 14 indrépta cursul catre Nord,
pana la Ghizdarescr. Lungimea intre aceste douè puncte este de 30 kilometri. Adancimea
5-8 m. In timpul apelor mijlocil.
p) Ostrdve:
Ostrovul Balaban, a§eçlat in fata comuniI Topalu; lungimea lul este de 5 km., iar
latimea maxima de 2 km.; suprafata 150 hectare, acoperita cu sala; bratul navigabil al
fluviuld trece pe la Estul Ostrovuld.
Alionte, la V. de precedentul, e desparta de ostrovul Balaban printr'un mic brat,
ca §i de Ormul judetulur Ialomita, de care amandouè ostr6vele tin.
Suprafata luI este de 30 hect., acoperita cu sala.
Intre aceste douë ostr6ve maI exista, un altul mar mic §i de putina insemnatate.
Venga, e un ostrov aprópe de t6rmul dobrogian, in fata TopaluluI, de care e des-
partit printr'un brat lung de 5 km., pe la 1-Alele movild Dragaica §i care dä, in Dunare
in fata vail Cekirgeaua. Insula e acoperita cu salciI.

www.dacoromanica.ro
 181

28. ittarnati, depinde de comuna GhizdarescY (catunul TiliilestI), e aset,lat la 6 km. la

vale de ostrovul Balaban, are o suprafata de 130 hectare, acoperita cu salcit
7) Veit :
Valea Zavolulut, pe teritoriul comuniI Topal (catunul Boazgik), se deschide din
pólele N.V. ale delulur Z-avol-Bair, se indrépta de la N.E. catre S.V., merge paralel si pc
la N.V. déluluI Zavol; se deschide la Dunare, dupa o lungime de 4 km., la 2 i/2 km. spre
N. de satul Boazgik. Acésta vale este täiata la gura sa de drumul Topal-Boazgik.
Mica vale Canara, se desface din ramificatiile V. ale délulur Erkesck, se indrépta
catre S.V. si se deschide la 1 km. spre N. de precedenta; are o lungime de aprópe 3 km. ;
PC la gura sa trece drumul Boazgik-Topal.
Valea CalakioT, nasce din pàlele V. ale deluluI Erkesek, se indrépta care S.V.
sub numele de valea Stupinei; are 9 km. lungime. Ramificatiile S.V. ale déluluI Erkesek
o tOrmuresc de o parte i de alta. E taiata la gura de drumul Boazgik-Topal i maI la
N. de drumul Baltagescl-Tikile:Ar; iar o ramurä ce se desface chiar din acest drum, o
apuca pe fundul van', pentru a merge la Topal. Malurile \lair sunt putin inalte i acoperite
In cea maI mare parte cu verdeata i fan*.
Valea OlaculuT, paralela si la 11)2 km. spre N. de precedenta. Intre gurile lor
exista ruinele satuluI Kalachiot Ea nasce din pólele S.E. ale délulul Olacul, merge paralel
cu acest dél, are 6 km. lungime si e taiata de drumurile Boazgik-Topal (la gura), BMA.-
gestl-Topal i BaltagestI-Tikilestr.
Silipea, este un ses intins coprins intre Dunare la V., valea Alvanesti la N.,
délul OlaculuI la E. si valea OlaculuT la S., apartine comuniI Topalu. Fiind acoperit cu
pietris, nu produce nimic. E taiat de drumul de la Boazgik la Topal.
Valea Alvänesci, se desface din p6lele N.E. ale déluluI Olacu i dupa un drum
de 5 km., cu directia N.E. la S.V., se deschide la Dunare, lttinga si la S. de, Topal.
E taiata la gura de drumul Boazgik-Topal.
Valea TataruluT, se deschide in comuna Topal, are 5 km. lungime; directia
N.E. la S.V.; e Ward pe la gura de drumul Topal-GhizdarestI i parcursa in tot lungul
el de drumul, care pléca din Topal i da in soseaua judetiana Ilistrsova-Constanta, pc care
o taie, mergénd Care N.E. la Erkesek i Capugi.
Valea Cekirgea, ia nascere din pólele S. ale délulur Cadi-Casla, sub numele de
valea Muslu-Bei, se indrépta de la N.E. care S.V. prin catuncle Muslu i Muslu-Bei, iar
de la TikilestI, incepe a se numi valea Cekirgea. Lungimea er este de 13V2 km. si e Or-
murita de délurile Muslu-Bei i iriu, délul Erkesek i ramificatiile déluluï Olacu la E.;
ramificatiile S. ale déluluI Cadi-Ckla i Movila Cekirgea la V.
E taiatä, la gura de drumul Topal-Ghizdarestr i urmata de drumul de la Tikilestl
la Muslu-Bet Muslu i Sara. E täiatä, de maI multe drumurt intre care la S. de Muslu-
Bei, trece soseaua judetiana Härsova-Constanta.
Pe acésta vale curge un mic paritt, care séca in timpul caldurilor mart
Primesce pe drépta:
Valea Dolapna-Culac, care nasce din virful TreI-Movile, se indréptä catre S., flier-
génd paralel cu Dunarea in sens invers insa, se deschide dupa un drum de 5 km. la ca-
tunul Tiki1eti. Movila Cekirgeaua se Oa intre acésta vale si Dunare. E urmata in partea
Sudica de drumul Tikilesti-Ghizdarestr.
Pe stinga:
Va lea Batacli-dere, ce nasce la V. satuluI Capugi, se indrépta de la E. la V. pe o
lungime de 5 km. si se deschide intre Tikiieti i Muslu-Bet La gura sa se Oa incruci-
sarea maI multor drumurr, care unesc comunele invecinate.
Valea ja nascere din pólele N.V. ale déluluI Erkesek-Bair, la movila
Erkesek, se 1ndréptä de la S.E. catre N.V. si dupà o lungime de 5 km., se deschide la
satul Tikilestr.
Piriorul Cekirgelif, e o mica vale de 1'12 km. lungime, pe care Movila Dragaica o

www.dacoromanica.ro
182

desparte de Dundre, are directla de la S. la N. §i se deschide in valca principal, apr6pe

de gura acesteia.

g) Dunärea Intre Ghizdäresci §i HAr§ova.

) Descriere. De la Ghizdarescl la Har§ova, Dunarea i§T continua al cul de cerc inceput

la Ra§ova, §i pe o lungime de 8 km., arc directia S.E.-N.V.
p) Singurul ostrov de insemnat pe acésta portiune este:
29. Ostrovut Muga ;;i la vale de comuna Ghizdarescï, are o suprafata de 70 hectare,
acoperila numaT cu stufi§urT de s'AMI; este nelocuit. Bratul navigabil al fluviuluT trece pe la
V. instila care este despartita de tarmul drept pe o lungime de 2 km. de o mica garla.
7) V& :
XXVII. 'Jalea CaimacIT-dere, este singura de notat. Se desface din virful Tret-illovile,
indreptandu-se catre V., trece pe la N. satuluT GhizdarescT §i dupa un drum de 3 km.
se deschide in fata ostrovuluT GhizclarescY. Este taiata la gura de drumul GhizdarescI-
Mr§ova, iar pe la E. gil trece drumul Har§ova-Aluslu-Ber.

h) DunArea intre HAr§ova §i Movila-Popii.

Descriere. La Har§ova fluviul i§T termina arcul de cerc lung de 63 km. inceput
a)
la Ra§ova. Aceste dota puncte (Ra§ova ,$i Har§ova) sunt a§eçlate aprápe pe aceia§T Ion-
gitudine (25%36'). Latitudinea Ra§oveT este de 44°,15', iar acea a Har§ovel de 44°,41'. Arcul
acesta de cerc ce'l descrie fluviul are convexitatea intársa catre rasarit.
De la Har§ova, Dunarea incepe a descrie un al doilea arc de cerc, maT strans §i in
sens invers precedentului, av6nd decT convexitatea intdrsa catre apus. I,ungimea cordel'
acestuT al doilea arc intre Har§ova §i Padurea-Rugindsa este de 10 km., lungimea totala
de la Har§ova la comuna GrarlicT este de 30 km. lar de la Garliciii pana la Movila-
PopiT 15 km.
Bratul Borcea, pe care l'am va(lut despartindu-se din Dunare la Punctul Terminus al
frontiereT, vine a se uni cu fluviul la 4 km. maT jos de Har§ova.
13) Ostrdvele intre Har§ova §i Garliciti sunt:
Ostrovul Kiciu la 1. 1 2 km. in jos de Har§ova; nu este de cat o prelungire a ostro-
vuluT Gasca-Mare, a§e0at la vale de dénsul, de care se desparte prin garla Zatonul Hasan-
Bey (lunga 1'2 km.), cand apele sunt marr. Ostrovul apartine comund Har§ova, are o
forma trapezoidala neregulata cu 2 km. lungime, l',2 km. latime, iar suprafata de 200 hect.
neproductive, flind acoperite cu padurT intinse de sala. Bratul navigabil adânc de 12°1 trece
printre insula §i Har§ova, iar cel care o desparte de Ormul stang (j ud. Ialomita) de ;;i
maT lat, dar impropritl navigatiuniT.
Ostrovul Gasca-Mare, apartine judetulur Ialomita, este acoperit ca ;ii precedentul
de sala' §i are o suprafata de 450 hect. Bratul navigabil lusa insula la V.
Langa punctul numit Conacul-luT-Manole, la deschiderea ga,rliT Privalul BuazuluT-
Tair, se gasesce mica insuld Puiul-Gfiscit, are o lungime de 1 km. §i larg. 100m, suprafata
15 hect., este neproductiva, acoperita cu pietri§ §i nisip; cand apele scad, ea se unesce
cu malul drept, fiind f6rte apropiata de el.
In jos (la 2 km.) de punctul numit Cetatea sail Vadul-OiT, care e a§e0at in extremi-
tatea V. a cotulul ce Dunarea descrie aci, fluviul trimete catre N.V. bratul Creinenea, iar la
alfil 2 km. maT jos de acest brat, se indrépta. catre N. bratul Valluiu. Intre bratul Cremenea
li cursul principal al DunareT vechT e coprinsa o regiune mla§tincisa, acoperita de garle
§i lacurT numita Bulto; ea cade pe teritoriul judetuluf Ialomita.
Punctul Vadul-OiI, unde fluviul i§T aduna apele diferitelor brate in propia sa matca,

www.dacoromanica.ro
 183

capäta o mare insemnatate mi1itar, fiind cel mar inlesnicios treceriI de pe un mal pe
cel-l'alt al fiuviuluri).
Mai presintä importanta i sub raportul geologic: «Dunarea la Piva-Petril, zice D-1
Gr. G. Stefanescu,2) numal de 30 anY, de la 1851-56, cAnd s'a fácut planul topograft al
terir F;i pAna in 1886, cand am studiat acéstá, regiune, a mancat din malul stang peste
700m; chcl la facerea hartiY in 1856, Ialomita curgea paralel cu Dunarea para la gura
IalomiteI, unde se värsa, pe clind asta-zr ea este unitä cu Dunarea, i Piva-PetriY forméza
un port, unde vapórele companid dunarene 1§I art statiunea lor». La 6 km. la vale de
Vadul-Oil, pe cursul principal numit Dunärea-veche, se afla padurea Bugindsa pe malul
drept; are o lungime de 6 km., i o suprafatä de 140 hect., acoperitä Cu salen' i plopl
amestecatY cu richita.
lar mal la vale, tot terenul coprins in cotul de forma unel potcáve, ce fluviul descrie
catre N., este acoperit cu padurea de salcir numita
Privalul Bäroiu este o garla ce se deslace din Dunäre la km. la vale de Hilrova
(mahalaua Varo), curge la pdlele déluluT acoperit Cu vil din fata punctelor Ceanac-cale
Tabia-Kiopru, se indrépta de la S.V. catre N.E., pe langa satul Grópa-Ciobanuld, pAnä la
balta numitä Cioroiu Hazarlic, mergênd paralel cu Dunarea-veche, de unde se indrepta
cätre N. pe lânga comunele Gâr1icii i DaenY, pentru a se uni la 5 km. spre N. de acéstä
din urmä comuna cu Dunarea-veche, in fata punctuld Movila-PopiI. Lungimea Baroiuluï
este de 35 km., largimea medie coprinsä Intre 10-20m, iar adAncimea I. -6m.
Terenul coprins intre Dunarea-veche Baroiu in suprafata de 16300 hect., este
ml4tinos, acoperit cu garle i lacurl; cAnd apele sunt micI comunicatia pe malul drept
al fluviuld se p6te face pe un drutn care pleclind din 1-16.rova, duce pe la Conacu luI
Manole i Cetatea-OiI, urrneza Ormul pe langa padureq. Rugin6sa, pdna dreptul cotuld
de la padurea Cluciu.
Privalul Tair-Buaz, este o mica garla, ce se desface din Dunare la Conacul luI Manole,
se indrépta catre E. cu directiune N.V.V.-S.E.E. i dupä un curs de 2'.2 km. primesce apele
betItif Puturdsa, formatä din miel lacurl lunguiete, ce se unesc intre ele pe o suprafata de 40
hect. Acéstä balta scade in timpul seceter.
De la balta Puturása cátre E. Tair-Buaz incepe a se numi Privalul-Botundulut, pentru
ca servesce de scurgere laculd Rotundul.
Lungimea ambelor Privalue este de 61/4 km., apa este putin adAnca i alimentará de
petele ce vine din Dunäre.
Lacul Botundu alimentat de apele ce vin din Dunäre prin cele doug privalurI descrise
mal sus, are o suprafatä de 100 hect., e inconjurat numaI cu stuf, produce putin pete
al cäruI venit apartine statuluI. LAnga FA la V. de acesta se aflä:
Lacul Slateia ce are o suprafata de 80 hect., e inconjurat cu stuf, produce putin p&A,e.
Balta Gropa-Ciobanutuï, ase0atil pe tèrmul drept al BaroiuluI in fata satulur Gr6pa-
CiobanuluI, are o suprafatá de 150 hect. i se prelungesce catre N.V. prin mica baltd
Gdrluta.
Produce pete, care servesce pentru consumatia
Lacul Belciugata, ae0at la S. padurif Rugindsa, are o forma curiósa ce sémana a
.unuI ciocan i unit prin c6da sa cu o nicovalg,, suprafata luf este de 25 hect. §i produce
putin pete.
Lacul Ciungile, cu prelungirea sa de S.E. Cernica, este a. e1;lat la N. de lacul Gr6pa-
Ciobanuld, are o suprafata de 100 hect. i produce pe. te de calitate mediocra.
Garla Venga unesce Dunarea-veche cu privalul Baroiulul, se desface din lluvia la
ostrovul Tol alzan (supr. 10 hect.), se indrépta catre N.E. se unesce cu Baroiu in drep-
tul punctuld Movila-Popli, dupa un curs de 6 km. Intre ea §i Dunare este o insulg, aco-
perita cu salciI.

') A se \rodea la partea isLoric i geografia militara.

Curs de geologic. BucurescI, 1890 pag. 70-71.

www.dacoromanica.ro
184

In lungul fermuluI drept al Privaluld Baroiu, merge drtunul Harsova, Grepa-Cioba-

nuluI, Eschi-SaraT, GarHa Den, Ostrov.
7) Lacurile, Kurile ,si väile ce se deschid in Privalul Bhroiu, stint :
XXVIII. Lactil Hazarlik-Ohiol, Cu prelungirea sa N., balta Cioroitt, este alimentat prin-
tr'o garlii, de apele Privaluld Baroiu, are o suprafata de 140 hect., si o adancime de 7m,
apartine comuniI Grepa-CiobanuluI, produce peste bun, care se consuma in localitate.
Lacul este coprins intre privalul Baroiu la N., délurile: Caraula la V., Cadi-Casla la S. si
Hazarlic la E., pe la marginea de S. a laculuI trece soseaua Harsova-Eschi-Saral.
riurile carI se deschid in acest lac sunt, la S.:
1.. Valea Bentuluf formata din impreunarea vailor a) Cask (la V.) si b) Bttleiceanul (la S.)
Prima la nascere din pellele S.V. ale déluluï Cadi-Casla, se indrépta de la E. la V.
Pe la satul Cadi-Casla i dupa un mers de 3'/2 km., se unesce cu valea Balaceanuluï. Ea
este urmath de drumul Harsova la Cadi-Casla i Eni-Saral.
Valea BalaceanuluT se desface putin maI la E. de délul TreY-Movile, se indrépta catre
N. cu directie S.E.-N.V. si dupa un drum de 2'/2 km., se unesce cu valea CasleI pentru
a forma valea Bentulul; pe co:5sta S.V. acestel vhf merge soseaua judetiana Harsova-Constanta.
Valea BentuluI are o directie de la S. la N. printre &Muffle Caraula la V. si Cadi-
Casla la E. si dupa un drum de 5 km., se deschide In co:Ma S. a laculuI Hazarlic, ea este
Mail de drumul care merge de la Harova, pe la Cadi-Casla la Casamcea.
La S.V :
Valea Dovleceluluf, se desface din pòlele E. ale deluluI Eschi-SaraI, se indreptit catre
V. si duph un drum de 2 '/2 km., printre délurile Hazarlic i Eschi-Saral la N.E., Cadi-
Casla la S.V., se deschide in lacul Hazarlic. Este Ward de ;;oseaua judetiana Harwva-
Eschi-Saraï.
La N.V.:
Ptiriul Eni-Saraf, care párta diferite numir, imprumutate de la satele pe langa
care trece.
Isvorasce din pelele padurese S.E. ale déluluI Gltiolgik-Bair, sub numele de Topolog-
Culac, curge care S. printre délurile Ghiolgik-Bair la V. ;-;i Sultan-Bair la E., pana la
comuna Topolog, de unde incepe a se numi Topolog-Dere, se indrepta de la N.E. catre S.V.
'Ana la comuna Calfa, printre délurile Kerchenes-Bair, Ceemsicu-Bair la V., Pereclic,
Cara-Misa-Tepe, Meselik-Bair la E.
De la Calfa incepe a se numi Kior-Derea, nume ce '1 pastréza 'Ana la satul Rahman;
are o directie de la N.E.-S.V., printre délurile Hagi-Kapar-Tepe la V., Sulugeak-Bair
Coru-Bair la E.
De la Rahman in jos incepe a se numi Pariul-Haidar, pang, la satul Carapelit.
Directia o pastréza de la N.E. catre S.V., printre délurile Elmelichi i Carapelit-
Bair la V., Coru-Bair, Mahometcea-Bair i délul Dulgherul la E.; de la Carapelit, pariul
se indrépta catre V. pe la satele Balgiu s,;i Eni-SaraY, purttind numirile satelor pe king&
care trece; curge printre délul BalgiuluI sesul Porumbistea la N., delul CapugiuluI la S.
Sesul Porumbistea se intinde pe teritoriul comunelor Eni-SaraI i GarlicI, fiind inchis
de delul Carapelit-Bair la E. Casla-la-nrca la N., valea cu MaracinI i délul CilibiuluI la
V., Valea Mezarlic, i delul BalgiuluI la S. Acest ses cu o suprafatä de peste 700 hect.,
este cu totul arid s.,;i nu produce nimic, afara de maracinI care 'I acoper in intregime,
alternand cu nisip si pietris, este taiat In cruce de drumurile Garlicl-Carapelit i Eni-Sare-
Rahman.
De la Eni-SaraI la vale, pariul curge printr'o vale mlastinesa de la S.E. catre N.V.
si se pierde prin papura, i rogoz, numaI o mica garla servesce de scurgere acesteI vaI
mlastinese in ceida de N.E a laculuI Hazarlic. Peste acésta garla trece soseaua judetiana
de la Harsova la Sara, Topolog, etc.
Lungimea pariului Sara ast-fel descrish, este de 38 km. Valea ce deschide este
stramta parish la satul Haidar, de unde incepe a se largi necontenit pana la Eni-Saral,
uncle se transforma in mla*ina pe o lungime de 5 km.

www.dacoromanica.ro
 1.85

De la Eni-SaraT, valea este urmath de drumul care venind de la II*,ova, trece prin
satele Balgiu, Carapelit, Haidar, liahman, Calfa Topolog; la N. de care se unesce prin
drumurY laterale cu drumul din valea Aiormanulur.
Sosco ua judetiang Hár§ova-Topolog merge ma intáiti pe valea Sarai, pánä la satul
SaraI apoT urcá pe culmea délurilor Carapelit i Ramazan, pentru a duce pe la Topolog,
Ciucurova, in valea SlaveI.
Valea deschisä de acest páriti capätä prin acésta o fúrte mare importanth
Páriul SaraI primesce pe stanga ((le la E.): .
Cesme-Culac, o mica vale ce nasce de la Papua-Tepe, are o directie E.V. §i o lun-
gime de 2 km., se deschide la satul Topologul-Tätar, este táiatä de maI multe drumurI,
carI plecánd din Topolog trec peste culmea pádurúsä a déluluI Sultan-Bair i dati in valea
riuluI Slava-ruséscä.
Dalachessen-Baca-Culac, nasce de la punctul DoeranI, se indréptd cAtre V. FA dupá,
o lungime de 4 km., acoperitä pe Ormul drept cu pädure, se deschide la Topologul-román ;
aprápe de deschidere este tálatá, de drumul de la Topolog la Doeranr.
Hagi-Oiner-Derea, ja nascere din púlele S.V. ale délulul Periclic in judetul Tulcea,
are o directie generalä de la E. la V. Trece prin satul Hagi-Omer (in judetul Tulcea, unde
prime.ce o mica vale de 11/2 km. lungime ce vine de la S. din pädurea Tauan-Orman)
prin DoeranI (jud. Constanta), curge printre délurile Cara-Mesea-Tepe, Bataclábaa
N., Meselic-Bair la S. i se deschide la 1L/2 km. spre N.E. de Calfa in Topolog-Derea.
Acéstä vale, prin care curge un pariii, de s,;i stramtd, este urmatA de drumul Calfa,
Hagi-Omer la Ba§-Punar in valea Multa Slava-ruséscA, unind ast-fel basinul Dunäril cu
acel al MariI-Negre. Lungimea acesteI v61 este de 7 km.
Mica vale Ciuciugea-Culac, este despärtitä de Hagi-Omer-Derea prin Meselik-Bair,
are o directie S.E.-N.V. §i o lungime de 2 km., se deschide in acelas punct cu valea Hagi-
Omer-Dere.
Sulugeak-Dere, ia nascere din délul Coru-Bair la punctul Silitea, are o directie gene-
ral'A de la E. la V., curge printre délurile Sulugeak-Bair la N. i Coru-Bair la S., are o
lungime de 7 km. .5i se deschide in Kior-Derea la ruinele satuluI llamazan-Kioi. Valea
este tiliata de drumurile ce merg de la Calfa la Mahometcea i Casámcea.
Copadin-Derea, ja nascere din púlele N.V. ale déluluT Turbencea-Bair, se indréplä
de la N.E. cätre S.V., pe la púlele déluluI Matiometcea-Bair, ce o desparte de páriul
Mahometcea, are o lungime de 4 km., se deschide la un km. spre S. de satul Haidar
e urmatà de drumul Haidar la Casâmcea.
Pdriul-Mahometcea, ja nascere din púlele S.E. ale Multa' Turbencea-Bair, curge
prin satul Curudgea, de unde se indréptä de la E. la V., curge pe la satul Mahometcea
la 1.''s km. spre V. de care, se varsä páriul Haidar ; lungimea cursuluI este de 7 km.,
primesce pe stánga la Mahometcea un mic pariá ce vine de la S. Délurile incunjurát6re
sunt: Turbencea-Bair, Mahometcea-Bair la N., Dulgherul la E. EA S.
Drumurile, carI unesc satele Mahometcea Curudgea cu cele inconjurät6re, nu ur-
mézti riguros acéstä vale.
Pdriul Dulgheru, ja nascere din púlele S.V. ale (Multa Dulgheru, se indrépta cätre
S.V. pausa la satul Dulgheru, avênd un curs paralel Cu valea Cartalul (din basinul MariI-
Negre), de care e despärtit prin culmea délurilor Dulgheru i Cartalu ; de la satul Dulgheru,
páriul se indréptá, de la S.E. cätre N.V. s:i se varsä in pariul Haidar, la 1 km. spre N.
de Carapelit. Lungimea IntregiI väI este de 6 km., iar acea a páriuld numaI de 3 km.
Druniul Carapelit-Dulgheru-Casámcea merge apr6pe pe acéstá vale.
Valea Cisìnelei, °plisa väiT MuslubeI, la nascere din délul Cadi-Cdsla, merge de la
S.E. catre N.V., printre movilele Panair la E. FA PlotAila la V. FA se deschide in mla§linele
de la Eni-SaraI la 1 km. spre V. de sat. Lungimea el' este de 21/2 km., este larga urmatá,
de drumurile de la Eni-Sarar la Cadi-CtIsla i Muslu. Pe la deschidere trece drumul Har5ova-
Calfa-Babadag.
Cular-Sandr, este o mica vale (lungá, de al-A 6pe 2 km.), se indréptä de la S. la N.

71890 24

www.dacoromanica.ro
186

printre délurile Cadi-Msla-la E. si Eschi-Saral la V., este tájala de soseaua judetiana

Hársova-Eni-Sarar.
Pe drépta :
/c) Valea Mezarlác, vine din sesul Porumbitea, are directie N.S., printre délurile Bal-
giil la E. si Eni-SaraT la V., se deschide la 1. km. spre N.E. de Eni-SaraT. Are o lungime
de 3'12 km., este urmata de drumul Eni-Saral la Fagarasul-Noti.
1) Valea Lunget, nasce din pólele S. ale Mullir Cilibiulur, se indréptä de la N.E. catre S.V.,
printre délurile Eni-Sarar la E. si Viilor la V. si dupa un mers de 2 km. se deschide in
mlastinele Sarar, in fata vail Culac-Sandr. Pe la N. sail trece drumul Eni-Sarar la Garifa
Valea deschisl de partid Eschi-Saral, este lunga de 1.5 km. si pórta diferite numid.
Ea este urmata de pariul cu acelas nume, ce n'are de cht jumatate din lungimea vair
se varsà,' in privalul BaroiuluT la 2 km. spre V. de Eni-Sarar.
Valea ja nascere din pólele S.V. ale &luid Cara-Tepe, sub numele de valea Nei 'no-
lesci, mal catre S.V. se numesce Yalea Shinea-Sécd, apoY Valea Petrisuluf .5i in fine Valea
Viilor.
Directia generara a acester val este de la N.E. catre S.V. printre délurile Stanciu,
Namolescl i Garlichl la V., Cara-Tepe, La Thrca, Cilibiulul, Viilor la E. ki S.E.; este ur-
mata in partea superioara de drumul Eni-Sarai la MenT; este tájala la gura de drumul
ce urrnéza Baroiu, apol de diferite drumurr ce unesc GArlicr i Den I (la V.) cu satele
de pe valea Eschi-Sarar.
Primesce in stAnga:
1. Valea ca meircicini, care incepe la punctul numit Casta tul' rárca, indreptAndu-se
catre V., merge printre délul la T'Arca (la N.), sesul Porumbistea i délul Cilibiuld (la S.)
dupa un drum de 3 km. se deschide in valea Pietrisulur, putin la N. de Movila Cinsti-
tulur; este urmata de drumul Grópa-Ciobanulur-Haidar i taiata de drumul
Valea Bertepi, pléca din partea E. a Mullir Stanciu, se indréptä, catre V.
printre délurile Viilor la N. si Warliciulul la S. s,;i dupa un drum de apr6pe 3 km. se
deschide in privalul Baroiul la 1112 km. spre N. de comuna Garlicl. Malurile sale sunt in
general j6se. Este taiata pela gura de drumul GAMO-Mea
Valea deschisi de ;Arto! Viilor, este formara din impreunarea a douè
1. Mezetultd la N.E. s,;i 2. &tinca' la E., intre care se afta movila Araclar, ambele unite
forméza valea numita Toparsciti s,;i in fine Yalea Viilor, se deschide in privalul Baroiulur
la 2 km. spre S. de comuna Den.
De si valea ast-fel descrisa este destul de lunga (12 km.), pAriul n'o urméza de cilt
pe o lungime de 9 km., pana la intrunirea celor 2 val secundare de care s'a vorbit. Di-
rectia generala a acester ve este de la NE.. catre S.V. si este coprinsa intre délurile
Cairac, Mezetulur la N.V., Movila Capitanulur numita si Araclar la N.E., délul Stanciu o
desparte de valea Namolescr, iar dOlul Viilor, de valea Bertescr. Este taiata la gura de
drumul Gdrlicr-Daeni si in diferite puncte de drumurile, carl léga comuna MenT cu satele
de pe valea Eschi-Sarar.
Valea viilor de la Panga, ja nascere din délul Cairac, se indréptá de la E.
la V. Délul Mezetulur o desparte la S. de valea pAriulur Viilor, iar Délul Mosula de valea
MosuluT la N. Are o lungime de 4 km., urmata de un 1111.15 lung de 3 km. numar,
este taiata la gura de drumul DdenI-Ostrov.
Valea Moplui, are o lungime de 2 km., directia E.V.; délul MosuluI la S. o
desparte de valea Viilor de la PAnga; iar délul Rosti, la N., de valea Rosti. Pe la gura
sa trece drumul MienI-Ostrov.

O DunArea intre Movila-Popii §i Movila-Cazacilor

Descriere. De la MenT pana la movila Popir, punctul unde privalul Baroiu se unesce
cu fluviul, Dunarea are un curs de la S. la N. de 5 km.
De la Movila-PopiT in jos, Dunarea îI urméza, cursul ski catre N. pe o lungime de

www.dacoromanica.ro
 1.87

91/2 km., pana la Movila-Cazacilor, t(Irmurita pe teritoriul dobrogian de o regiune

tinósa in suprafata de aprópe 1000 hectare. Acésta, regiunc apartinénd judetelor Constanta
Tulcea (limita judetelor trecénd pc la 4 km. spre N. de comuna Ostrov), este acoperita
Cu stuf i padurT de salcii, brazdata de diferite garle. Drumul Daenf-Ostrov-Satu-Noti, urmeza
valca DunariT pe sub c6sta.
y) !Tetile fi parturile earl se deschid pe acésta portiune sunt :
Valea deschisä de parTul Rosti.
Pa. Hut Rosa ja nascere din pólele S.V. ale déluld Ghiolgic-bair, langa comuna UrumbeY,
sub numele de Valea Urumbeilar, are o directie N.E.-S.V., pang la satul Fagarasu-Nort
unde se numesce Pinga-dere. Ad, dupa ce descrie un arc de cerc catre S., se indrepta sprc
N.V. cu numirea Aigdr-Ahmet-dere, merge ast-fel pana la satul Aigar-Ahmet, de unde
incepe a se numi Dereaua Rosti, se indrepta catre V. trecénd pe la S. Ciflicului. Tas-burun
si pc la S. ruinelor Tas-burun, pc la pólele N. ale delulu'i. Rosti, i dupa un curs de 25 km.
se varsaIn mlastina de la S. .%.4 langä, comuna Ostrov. .Malurile sale sunt rapóse i fúrte
inalte din causa terenuldi móle, ros necontenit de paritl. La comuna UrumbeT curge
printr'o regiune padurósa. La deschidere se afla drumul DgenI-Ostrov, i in diferite puncte
este taiata de drumurile, call pun in legatura satele Aigar-Ahmet, Fagarasu-Nori Urumbel,
cu cele asedate la N. si S. vail.
Pe la Fägarasu-Noa trece drumul, care venind la Eni-Saraï, merge la UrumbeY ;.4 de
aci trecénd culmea déluluT Ghiolgik-bair, se unesce in padure cu drumul ce vine de la
Topolog, pentru a duce la comuna Atmagea (judetul Tulcea) pe valea riuluï Slava (basinul
M.-Negre). Parini Rosti primesce pe drepta : 1. Ptirlul Coium-Punar, care ja nascere din
pólele S. ale culmer Ghiun-Ghiurmes (judetul Tulcea), se indrépta catre S. cu directia gene-
rala N.E.-S.V., curge pe la p6lele déluld Baba-bair (la V.) si Camber-Tepesi (la E.), trece pe
la E. de satul Koium-Punar, intra in judetul Constanta i dupa un curs de 5 km. se varsa
la 1. km. spre E. de satul Aigar-Ahmet. Malurile sale sunt rap6se, valea sa esté urmata
de drumul Aigar-Ahmet-Coium-Punar la Aiorman ; primesce pe drepta a) calm Ingi-dere,
care se desface din pàlele S. ale déluld Ghiun-Ghiurmes, se indrepta catre S. cu directia
N.S., merge pe la pólele delului" Baba-bair la E. si dupa 5 km. prin padurT, se deschide la
limita judetelor Constanta j Tulcea.
Pe stanga :
b) Pârîul Cand-Mesea, care ja nascere din p6lele S. ale délului Ghiun-Ghiurmes, se indrepta
catre S. Cu directia N.E.-S.V., curge pe la pólele E. ale deluluï Camber-Tepesi, i dupa un
curs de 4 km. prin padure i printeo vale frum6sa, se varsa in pariul Coium-Punar; valea
sa este urmata de drumul comunal Aigar-Ahmet-CarjelarY (Tulcea).
Mica vale a Ulmilor, are directia E.V. si o lungime de 2 km., se deschide la
2'/2 km. spre N. de comuna Ostrov.
Paralel Cu ea :
Valea HogR, ja nascere in judelul Tulcea, din p6lele V. ale déluluT Ghiun-
Ghiurmes-Bair, sub numele de Ghiun-Ghiurmes-dere, se indrepta prin padurT de la N.E.-S.V.,
iar de la hotarul judetuluT Constanta incepe a se numi valea MO, se largesce si se deschide
langa si la N. de movila Porculul.
Lungimea eY este de 7 km., este taiatii la gura de drumul Ostrov-Satu-Noa i la E. de
diferite alte drumurT, carY pleca din Picineaga i due la Coium-Punar i Aigar-Ahmet.

j) Dunärea intre Movila-Cazacilor i Ghecet.

Deseriere. De la Movila Cazacilor, Dunarea curge catre N., pana la Ínsula lui Mo,s.
Dobre (suprafata 58 hect.), de unde se indréptä catre E., pana la p6lele délulul Iacob
dupa ce face un cot catre N., se indóie in dreptul comuniT Turcóia, catre V. si ajunsa la
Iglita, ocupata in vechime de cetatea romana Troesmis, In faja mica invite Blasova, se
indrepta din nob' catre V., Oa, la Ostrovut Carcatiu, apoT catre N. pana la Macin s,4 in

www.dacoromanica.ro
188

fine catre V. pana la punch]] Ghecet, uncle se unesce cu brutal Va ce s'a despartit din
maï jos de Härsova si care trece prin fata Braila

Fig. 29. Troesmis. Vedere generalit. (Dupb. K. F. Peters).

Lungimea totala a bratuld numit Dunarea-veche, din punctul unde se bifurca (pichetul
Durac), pana la Ghecet, este de 98 km.
Delul numit movila Cazacilor, ale carel Ole sträng patul Dunarir, desparte regiunea
m1astin6sa de la N. de Ostrov (pe care am descris-o maï sus), de regiunea m1Istin6sa de
la N. de Picineaga.
Putin mar sus de satul Picineaga se desparte din Dunarebratul numit venga de tanga
Dunare,*care se indrepta catre N., cu directia generala S.V.-N.E., trece pe la V. de comuna
Picineaga, se desface in douè brate, din care cel de la E. este tot-deauna sec si carï apoï
se unesc aprópe de varsare, mar sus de Picineaga, dupa un curs de 3 km; gärla inchide
intre bratele er i Dunare 2 invite (suprafata 200 hect.) acoperite cu padurr de salcir.
La N. comunfi Picineaga incepe o regiune mlastin6sa, care se intinde catre N. 'Ana
la p6lele moviler lui Iacob.
Are o suprafata de 1500 hect. si este acoperita Cu salcir i trestie, brazdata de gArle
i samanata Cu lacurn
Giirla-Noroidsa, se desface din Dunare la 2 km. mar sus de Ostroved tut illo,v Dobre,
se indrépta catre N. cu directia S.V.-N.E; i dupa un curs de 4'/2 km., se deschide iarasï
in Dunare la 1 km maï sus de comuna Turcoaia. El inchide intre el si Dunare o insula
de 300 hectare supra/a(it, acoperitä Cu padurI pe jumOtate exploatate
Redeluia, gärla ce se desface din Balanul la 1 km. mar jos de gura acesteia, se
indrepta catre N. cu directia S.N., dui-A un curs de 2'/2 km., se varsä in garla Noroi6sa,
inchklind intre ele si Dunäre o insulti nisip6set de 100 ilea.
13alanu, gärlä, se desface din Dunare la N. de Picineaga, ja maï intär directia calm
E. i apor facénd un arc de cerc, merge de alimentéza, dupa un curs de 6 km. Ezerul
Turcoaia. Ea comunicä cu gärla Noroiósa prin Redeluia si o alta scurgere se pierde in
stuful, care o inconjóra de t6te partile.
Printeinsa vin din Dunare pesti in lacul Turcoaia.
Lacul Turcoaia are o suprafata de 140 hect., este inconjurat la V. Cu stuf, comunica
Cu Dunarea prin gärla Balanu, lar catre N. se prelungeste in forma de gärlti,, pe o lun-
gime de 6 km. si se varsa in co' ul ce Dunarea face la N. de Turcoaia. Produce pete mult
bun, care da un insemnat venit Statuluï.
Intre lglita i Carcaliu se intinde balta Iglip!, are o suprafata de 250 hect. ; intre
lac si Dunare sunt mlastine. Comunica cu Dunarea prin glirla Carcaliu, la S. comuniï cu
west nume. Balta produce mult pete, care se consuma in Macin, Carcaliu i Turcoaia.
La N. se allá ball« Carcaliu Cu O suprafata de 500 hect., contine 2 insule acoperite

www.dacoromanica.ro
 1.89

Cu stuf, comunica, in partea N. cu Dunatea printr'o garla ce duce la Macin. Produce mult
peste, care da un bun venit S'atulul.
1) Riurile call se varsä ,si väile call se (eseltid in braful Dundrea-veche, intre Movila Ca-
zacilor i Mücin, sunt:
XXXVII. Valea Aiormanului, ja nascere din pólele S.V. ale délulul Taslic-Bair, sub nu-
mele de Valea Capret, curge in mare parte prin padurI de la N.E. catre S.V., are ma-
lurile Malta i rap6se si un curs de 3 km., dupa care incepe a se nutni Valea Cebjelari,
se indrépta de la S.E. catre N.Y., pe o lungime de 7 km., incepênd apoI a se numi Valea
Aiormanului" saií Valea Picineaga, numire rè'masa de la poporul Pecenegilor, earl aù stapanit
aceste locurY intre aniI 950-1050 d. Chr.1), se indréptä de la S.E. catre N.V., trece pe
langa satul Aiorman, pe la 2 km. spre S.V. de catunul Hasanlar, utla comuna Picineaga
si se varsa in Dunare, putin maI la N. de acésta din urma.
Valea este urmata de riul cu acela nume, al cardi curs este de 25 km., este repede,
apr6pe de isvorul s6ii are 2'1/2m pe secunda, iar catre satul Aiorman, cursul este mal incet
(1" pe secunda).
Valea trece prin padurI, pana la satul Aiorman si de aci papa la varsare prin campie
intinsa; malurile sunt rapóse.
Basinul sari este coprins In partea despre N. si E. de culmea délurilor Bujor, Pri-
opcea, Piatra-Ascutita, Megina, Daiaman-Bair, Almalia, David, Arnzalai, Ciubucluc-Bair,
Taslic-Bair i Topolog; la S. intre délurile Ghiolgic-Bair, Canat-Calfa, Ghiun-Ghiurmes
Movila Cazacilor. Suprafata acestuI basin este de 220 km. p. 0 ocupa comunele: Picineaga,
Coium-Punar, Car.elarl, Cerna i Satul-Noil.
l'alea este taiata la 5 km. spre E. de Picineaga, de drumul Ostrov-Satu-Noti-Macin.
Din hasinul pariuluI Picineaga se p6te face comunicatia infra basinul Dunariï 0 al
Marif-Negre (riurile Taita 0 Slava), avénd drumurr earl' plecand de la Picineaga, Satu-Noti
Cerna, duc peste culmile ddurilor earl' formka linia de despartire a apelor, intre aceste
douè basine, la satele Hancearca, Balabancea, Orta-ChioI, Atmagea ì Ciucurova. Se le,ga
pe de alta parte i cu basinul SaraiuluI, prin drumul ce pléca de la Topolog la Carjelarï.
Pe valea riuluI Picineaga, merge drumul de la Satul-Noti la Aiorman, iar de ad unul
trece catre S., culmea dequluY Ghitin-Ghiurmes la Coium-Punar, altul catre S.E. pe la
Canat-Calfa, trece culmea aceluia d6I la UrurnbeI; altul ducènd cdtre Est se unesce Cu
drumul Topolog-Atmagea, dupa ce a trecut culmea déluluI Talic-Bair; unul duce pe la
comuna Ca,rjelarr pe valea pariulur cu acela§ nume in acelas drum ;;ii in fine unul pe la
satul Hasanlar pe valea IIomurlar, pe la Homurlar, trece peste culmea déluluf Ciubucluc-
Bair la Orta-Chioi.
ilul Picineaga primesce pe sanga:
L Pâru1 Canat-Calfa, care ja nascere din p6lele N. ale déluluI Ghiun-Ghiurmes, se
indrépta catre N. cu directie S.-N.V., cursul lui descrie un semi-cerc, trece prin catunu
Canat-Calfa i dupa un curs de 3 km. prin padurile delurilor Canat-Calfa la E. si Ghiun-
Ghiurmes la V., se varsa mal la E. de satul Aiorman.
Malurile sunt Malta 0 rapóse; pe valea sa merg drumurile Aiorman-Canat-Calfa
CarjelarI-Canat-Calfa, earl' se prelungesc pe la Coium-Punar i Aigar-Ahmet de o parte
UrumbeI de alta.
Pe drépta :
2. Valea Homurlar, insotita de pariul cu acelas nume, ce nasce din pólele V. ale dé-
luluT Ciubucluc-Bair, se indrépta catre V., cu directia E.V., trece prin satele Homurlar
Hasanlar, printre délurile Orta-Cairac i Kiuciuc-Cara la N., Cale-Bair i Borun-Bair aco-
perite cu padurI la S. si dupa un curs de 6 km. se arunca, la 2 km. spre V. de Hasanlar.
Malurile sunt inalte. Pe acésta vale trece drumul IIasanlar-Homurlar la Orta-Chia Pri-
mesce in stanga :
a) Petriul Cadelart, care isvorasce din pólele N.V. ale déluld Taslic-Bair, le uda pe

') Xenopol. Les Roumains au moyen-age, p. 148.

www.dacoromanica.ro
 190

o mare intindere, se indrépta catre V. Cu directia S.E-N.V., trece prin comuna Carjelarï
pe la pólele E. ale déluldi Borun-Bair i dupa un curs de 7 km. se arunca la satul Ha-
sanlar; malurile II sunt inalte ?i rapóse; pe valea luI merge drumul Hasanlar-CarjelarI-
Atmagea (pe riul Slava).
3. Pdriul Cerna, care isvorasce din pólele S. ale déluluI David, dintre virfurile Orta-
Dere i Stit-Bair, se indrépta catre S. cu directia generala N.E.-S.V., trece prin mijlocul
satelor Cerna i Satu-Noti, se indrépta catre V. s,i se varsa in riul Picineaga. Are un curs
de 18 km. Valea sa este coprinsa intre (161urile paduróse Orta-Dere, Amza1ä i Cerna la
S.E., Daiaman-Bair, Megina (ambele padur6se), Piatra-Ascutita, Priopcea, I3ujor si Délul-
luI-Iacob, la N.V. Malurile sale de la isvor pana la Satul-Noti sunt rapóse ; basinul sèti
are o intindere de 200 km. p., este coprins intre délurile Piatra-Ascutita, Priopcea, Cara-
cicula, Gorgova, la V.; Megina, Almalia, Daiaman-Bair la N.; David, AmzaldI, Carapcea, la
E.; Ciubucluc-Bair, Kiuciuk-Cara, Dijcadael i Hasanlar, la S. Pe valea sa merge drumul
Satul-Nott, Cerna, Hancearca, in basinul riuluI Taita, dupä ce a trecut peste culmea (16-
luluT David.
Primesce in drépta
a) Piirlul din valea Megina, ja nascere din pólele V. ale déluluI Daiaman, curge catre
S., apoI cAtre S.V. cu directia N.E.-S.V., uda pólele S. ale déluldi Megina i dupa un curs
de 4 km. se varsa la satul Cerna, dupa ce a mers printre délurile Daiaman-Bair i Saia-
Cula la E., Megina i Piatra-ascutita la N., Priopcea, Curt-Bair, Para-Bair la V. Pe valea
sa merge drumul Cerna-Greci.
Pe stanga :
b) Pôru1 Jaila, isvorasce din p6lele V. ale délurilor Ciubucluc-Bair i Orta-Bair, se
indrépta mal lilt& care N.V. si apor catre V. cu directie E.-V., trece pe la N. satulur Jaila,
curge pe la pólele N. ale délurilor Orta-Cairac i Hasanlar i dupa un curs de 12 km., se
varsa la Satul-Nou. Basinul sâù coprinde o intindere de 2400 hect., intre délurile Hasanlar,
Dijkadael-Bair, Kiuciuc-Cara, Ortachiol la S., Carapcea i Ac-Punar la N. Malurile sunt
rapóse 'Ana la confluenta cu Pdrful Donius-culac. Pe valea lur merge drumul Satul-Nou
la Jaila, unde se bifurca, unul merge la Balabancea (spre N.E.), dupa ce a trecut délul
Carapcea i altul la OrtachioI (la S.V.), dupa ce a trecul délul Ciubucluc-Bair.
Pariul Jaila primesce in drépta:
Ac-Pienar-dere, isvorasce din p6lele V. ale déluluI AmzalaY, se indrépta catre S.
cu directia N.E.-S.V., trece prin mijlocul satuluI Ac-Punar i dupa un curs de 4 km. se
varsa in fata pariuluï Domus-culac. Malurile sale sunt jóse, aprópe de varsare forméza
tufarisl de salciI.
Iar pe stânga :
Domus-culac WM' si vale, ce vin din délul Dijkadael-Bair, se indrépta catre N.
cu directia S.V.-N.E., are malurI 'nalte si o lungime de 2 km., se varsa la 2 km. spre
V. de com. Jaila.
Valea Ulmului, insotita de un OM, care isvorasce din délul Piatra-Rosie,
se indrépta care S. cu directia N.E.-S.V., curge printre délurile Piatra-Rosie la E. si
Gorgova la V. Taie drumul Satu-Noti-Macin i dupa un curs de 3 km., se varsa in stuful
ce inconj ura ezerul Turcoaia, la 5 km. spre S. de Turcoaia.
Parini din Valea Viilor, isvorasce din pólele V. ale déluluI Piatra-Ascutita, se
indrepta catre S. cu directia N.E.-S.V. i dupa un curs de 3 km., se varsa in garla ce
servesce de scurgere laculuI Turcoaia; taie drumul Macin-Cerna si pe cel de la Satul-Nott
la Macin, pe valea sa merge drumul Turcoaia-Gred.
Valea deschisa de WWI Calistra.
Acest WWI ia nascere din pólele Nordice ale déluluT Daiaman-Bair, se indréptA
intaI catre N.V., printre délurile Almalia, Secaru, Coslug i Piatra-Mariel pe drépta (la E.),
Megina, Piatra-Ascutita i Piatra-Rii6sa la stanga (V.), purtand, pana ese afara din padu-
rile cu carl sunt acoperite aceste délurï, numele de tunca Plopitor, iar de aci incolo Apa
Calistret; ceva mar la V. de satul Grecl se indrépta spre S.V., taie drumul judetian

www.dacoromanica.ro
 191

Cerna-OrtachioT-Babadag, pe la p6lele movileY Piatra-Rii6sa si se vars'a dupa un curs de

8 km. in balta Iglita. Este urmata de drumul, care plecand de la Gred cätre S.E., inconjura
pe la S. délul Secaru si se indrépta catre N.V. inconjurand pe la E. masivul muntos
Coslug, Piscul 'nalt i Tutuiat, cobóra délul Oltor in valea Stupiner si duce la I,uncavita in
basinul Nord-Dunarean. NumaI pe drepta primesce vane:
I. Crueelart, se desface din p6l('le V. ale délului Coslug, se indrepta catre S. cu di-
rectia N.E.-S.V., merge pe la p6lele 'naltuluT vIrf Gred si a stancosuluI dél Piatra-MarieI,
taie drumul comunal GrecI-Balabancea i dupa un drum de 4 km. se deschide langa pa-
durea satuluI GrecI. Acsta vale este inchisa catre E. de masivul muntos Piscul
si Tutuiat.
Valea Ditcov, vine din pólele apusane ale aceluias del, se indrepta care S. in di-
rectie N.E.-S.V., dupa un drum de 3 km., se deschide maI jos de satul Greet"; ca si pre-
cedenta, acesta vale este inchisa catre E. De la capatul síM Estic pornesce catre E. linia
despartitóre a apelor celor dale basinurY: Vest-Dunarean i Nord-Dunärean.
Dermut-Sirti, o campie intre delurile Greei i Piatra-Rii6sa, are o intindere de 200
hect., acoperite Cu finete i samanatua este traversata de apa Calistra
Va/ea i pirîui Grerilor, isvorasce din pólele E. ale culmil Pricopanuluï, sub numele
de Berea, nu departe si opus isvorulur pariuluT Grecilor, afluentul Jijile, se indrépta catre
S. in directie N.S., curge printre délurile Grecsi la V., Piscul 'nalt si Tutuiat la E., trece prin
mijlocul satulur GrecI i dupa un curs de 8 km. se varsa in apa CalistreY la satul Grea
Pe valea sa merge drumul GrecI peste (Nut Pietrosu, cob6ra délul OltoT la Luncavita
care E., un altul se desparte din acesta, urmeaza valea JijileI si duce la Jijila.
El primesce pe stanga: a) pariul torential din va/ea &Mood, care la nascere din
p6lele S.E. ale délulul Piscul 'nalt i Tutuiat, se indrepta catre S. Cu directia N.E. la S.V.,
curge printre peretiI 'naltI i stancosr, taie drumul comunal Grecr-Balabancea si dupa un
curs de 3 km. se varsa mal sus de satul Greet
Ceimpia Slatina are o supratata de 500 hect., acoperita, cu verdeta i sämanaturl, este
coprinsa intre delurile Carcaliu la V. si GrecT la E. Pe MO ea (la V.) trece drumul
Turcoaia-Ntacin.
XLI. Vain Valcanului, nasce din (Hui Sararia, se indrepta catre S. cu directie N.S., pe
la pólele delurilor Cheia i Vitelaru la E., trece pe la E. de ora.sul Mein, taie drumul
Satu-Noii-Macin i dupa un mers de 4 km. se deschide in garla, prin care balta Carcaliu
comunica cu Dunarea, la S. de orasul Macin. Acesta vale este urmata si de un mic Wirt.

k) Dunärea 1ntre Ghecet i Azaclätí.

a) Descriere.
De la Ghecet, Dunarea curge catre N. in directie generala de la S.V. catre N.E., pe
o lungime de 15 km., pang, la Azaclaa, sat pe tèrnaul drept in fata orasuld
Tot tarmul drept intre aceste dou6, puncte este mlastinos, acoperit cu grindurl, garle
lacurI, earl' se intind care E. pana la Macin 5i delul BugeaculuI.
Suprafata acesta de 15.000 hect. marginita la V. de t6rmul drept al Dunaril, catre
E. se intinde pang, la Garla Coticeruluï, balta Jtjila i garla Lei(imel.
p) Grindurile, gdriele fi lacurile aflat6re pe acésta suprafata de forma aprópe dreptun-
ghiulara intre Macin, Ghecet, délul Bugeaculd si Azacla sunt:
Ga'rli(a Coticerului, ese dintr'o mica balta (5 hect. supr.), asKlata langa, si la N.V.
de Macin, se indrépta, catre N.V., pe la p6lele délurilor Orliga i Aganim, are un curs de
4 km., &la la balta Ilenilor, careia 'I servesce de scurgere ; de aci se continua, catre
N.E., printre grindurile Coticerulu'i i Zgamira-mare, sub numele de Privalul Coticeruluï,
pentru a se varsa in partea .sudica a laculuI Jijila, dupa 3 km. de curs.
In partea de S. garla CoticeruluI limitéza la E.
Grindul Somova, ce are o suprafata de 600 hect., coprins intre bratul

www.dacoromanica.ro
192

veche balta Somova la V., are o forma triunghiulara. Pe dinsul merge oseaua Ma-
ci n-G liecet.
Balta Somova, w3eza1a la V. grinduluI, are o suprafata de 60 hectare, produce putin
pe0e; se scurge in Dunarea veche prin :
Privatul Somova, care curge pe grindul Somova, dupa un curs de 1';.1 km. se
unesce cu :
Gdrla Piatra-Fetii, care are o directie de la E. la V., un curs de 5 km.; pe malul
nordic merge oseaua Macin-Ghecet. Ea se desface in douè garle, una care N. duce
de la Dunare in balta Jijila, 0 alta se unesce Cu Privalul Somova, cu care se scurge in
Dunare la Macin.
Grindul Coticerulut, de forma lunguiata, este traversat in tot lungul sat de garla
Coticerul, are o suprafata de 40 hectare.
Grindul Zgamira-mare, la E. de precedentul, se prelungesce "Ana in malul S. al
laculuY Jijila -de o parte 0 'Ana' la comuna Jijila la E. de alta parte, este strabatut de
Privalul CoticeruluY; suprafata sa este de 70 hectare, necultivabile.
kJ Balta Ilenilor, in fata movild Orliga, comunica prin garla CoticeruluI cu Dunarea,
prin garla Piatra-Fetil cu lacul Jijila, are o suprafata de 120 hect., este inconjurata de
t(Ste partile cu stuf; produce pe§te mult 0 bun. La V. de acésta balta se afla:
i) Grindul alungit Otlogul, strabatut de garlita Piatra-FetiY, are o suprafata de 20 hect.
este nisipos i neproductiv. Prin garla ce curge pe acest grind se pune in comunicatie cu
Dunarea la S. 0 lacul Jijila la N.:
k) Balta Porcilor, ce are o suprafata de 90 Hectare, este ineonjurata cu stuf 0 pro-
duce pe0e, nu insa in destula cantitate. Lacul e wzat spre V. de balta Somova. Grindul
OtloguluY i garla Piatra-FetiY le despart.
La V. 0 paralel de grindul (Mogul se afla :
t) Grindul Clerea-mare, are o forma alungita de la N.E. catre S.V., comunica la V.
cu grindul Códa SpinauluY, iar la N.E. cu grindurile Off 0 PietroiuluI; pe laS. sal trece
oseaua Macin-Ghecet, este strabatut In lungul sal de garla care se scurge in balta ()id,
are o suprafata de 80 hect., este inconjurat de t6te pärtile cu stuf, este neproductiv.
Grindul Oiei, a. ezat la V. de precedentul, cu care comunica in partea N., are o
directie N.V.-S.E., servesce de legatura intre grindurile Clecea-Mare la E. 0 Baghid la V.;
are o suprafata neproductiva de 8 hect.. este traversat in lung de garla °id, care ser-
vesce de scurgere bàltii Oier.
Balta Oiei, wzata la N., are o suprafata de 80 hect., este inconjurata cu stuf,
produce pe§te pulin.
Grindul Pietroiulut, se desface din grindul Baghid, se intinde de la S.V. Care N.E.
0 se unesce cu grindurile Oid i Clecea-Mare, are o suprafata neproductivä, de 60 hectare.
Grindul Baghiet, se desface la S. din códa SpinauluI, grind care merge la Ghecet,
se intinde catre N. cu directia S.V.-N.E., are o forma lunguiata, cu o suprafata neproduc-
tiva de 80 hect., se unesce la V. cu grindul Spinauld, iar la E. cu grindurile Pietroiul
Oil, este traversat la N. de garla SpinauluI, ce se unesce cu garla luY Coea, pentru a face
comunicatie intre balta LatimeY i Dunarea.
Grindul Spinetuluï, la V., se desface din grindul care merge la Ghecet, sub numirea
de C6da SpinauluI, (care are o suprafat'ä, de 30 hectare neproductive 0 pe unde trece F;;o-
seaua Ghecet-Macin), se intinde care N., are o forma lunguiata, se impreuna la S. cu
grindul Baghid, are o suprafata neproductiva de 40 hectare, pe el merge drumul Azaclail-
Macin. In partea lul Sudica, la 212 km. spre E. de Ghecet se afla Ca'sla Spindulut.
Privalul lui Coea, pornesee din Dunare putin maI jos de Ghecet, se indrépta catre
N. cu directia S.V.-N.E., trece prin stuf pe un grind ce 'I insotesce in tot cursul sal §i
dupa 6 km. se unesce cu garla CombreY, pentru a forma garla luY Coea.
Balta tut Coea, la V. 0 MO privalul Cu acest nume, este isolata, inconjurata cu
stuf, are o suprafata de 80 hectare, produce putin pe0,e.
Grindul Combreä la V., aprópe de Dunare, se intinde paralel maluluY drept al flu-

www.dacoromanica.ro
 1.93

viulul, 'Ana' la grindul 61elor, pe o lungime de 8 km. si o latime de 1 km., are o intin-
dere de 600 Hectare, in parte acoperita cu padurea Gol4eilor, este strabatut de:
u) Garla Combret, are o lungime de 3'/2 km., comunica la N. cu Privalul Coea i garla
Coea, lar la S.V. cu Dunarea.
Garla lui Coca, servesce de scurgere lacurilor Latimel i Stanimir, comunica Cu
precedenta si are o lungime de 4 km. printre stuf.
Balta Stanimir, comunica cu garla Coea, e inconjurata Cu stuf, are 50 Hectare ca
suprafati si produce putin peste.
Spre N.V. de garla luI Coca se afla:
BON Mocanuluï, care comunica spre N.E. cu balta LatimeI, iar spre S.V. cu Du-
narea, are 112 Hect. ca suprafata.
Pe tërmul drept al Dunarff la 3 km. spre S. de Azaclaa este Padurea Golasseilor,
apartine Statulur si are o supratata de 200 hectare.
La N. s6uí se afla :
a') Grindul Oidor pe malul Dunaril, are o forma lunguiata, sta in legatura la V. cu
grindul Valcanulut are o suprafata de 40 hectare.
Pe la Sudul sè'a trece :
Garla Combrel, iar la N.
c) Grindul Valcanului, cu o suprafata de 11.0 hectare, este taiat la N. de :
Garla lut Tanase, lungime de 3 ktn. si
Garla lu Hileru, lungime de 3 km.; ele strabat i teritoriul satuluI Azaclaa.
Balta Btilasesct la N. de grindul Oidor, acesta balta Linde a dispare micsorandu-se
pe fle-care an, acum are o suprafata de 50 hectare.
Balta Plosca asedata la Vest de grindul 61elor; comunica cu baltile Latimea
Mocanul, este inconjurata cu stuf, are o suprafata de 140 hectare, produce pesce mult
si bun.
h) Balta Latimea aseçlata intre baltile Jijila la E. si Plosca la N.V., are o suprafata
de 70 hectare.
Balta Jijila este cea maI mare din OM acesta regiune mlastinelsa, ea se maY nu-
mesce i balta Garvan, comunica cu Dunarea prin garlele Coca i Combra, spre N. garla
LatimeI inconjura delul BugeaculuI pe la N., pentru a se incovoia in partea N.E. a acestuy
del; balta Jijila, care e marginita la E. de délurile Bugeac si Cararilor, are o suprafata
de 1.000 hectare. Produce pesce bun, care se exporta i da un insemnat venit Statuluï.
Garla Lti(imei este cea descrisa °data cu lacul Jijila, are o lungime de 7 km.
pang la unirea el cu Garla-Mare de pe versantul N. Dunarean.
1c) Intre Azaclati i délul Bugeaculul se intinde grindul numit al LatimeI, suprafata
200 hectare, pe care se afla drumul intre aceste 2 puncte, drum care a fost utilizat de
Rusl' In campania din 1877-78, pentru a trece pe férmul drept al DunariI.
In n6ptea de 10122 Iunie 1877, Generalul Zimmerman facu trecerea corpuluI XIV ru-
sesc in Dobrogia
La 1. km. spre S. de capul déluluI Bugeac, RusiI construira in urma un monument
comemorativ. Monumentul este de piatra, Inallimea de 3m., forma piramidala cu baza
patrata. D'asupra Ora o cruce de 50cm inaltime, iar pe fata de V. o mica cruce incrus-
tata in piatra.
Pe fata de rasarit e inscriptia in limba rusa; ea insémna :
Camaraçlif Regimentuldf Riazan.
Sub-LocotenentuluI Vasiliu Eugenia si altor maI micl 1.0 grade, ceI d'intar cklutI in
rësboiul rusesc, pe acest dél la 10 Iunie 1877.
Dómne, iarta-ne nod, sufletele ncistre de pacate, pentru acesta cauza sfanta
apol :
À la mémoire de passage du Danube du Regiment de Riazan.
18 VI77.
1°12

71800 25

www.dacoromanica.ro
194

(Deta,liI la partea istoricä).

Aprópe de délul numit cu Monument, ramificatia N.V. a déluld Bugeaculul, drumul
descris trece peste vadul Lätimea, ce servesce de scurgerea gdrler cu acest nume ; in
timpul cre0erir apelor acest vad n'are adâncime maï mare de 0.50cm
Drumurile ce straat acésta regiune m15,0in6sä, sunt :
Soseaua Macin-Ghecet, din ea se desface la punctul Piatra-FetiI, drumul care duce
cdtre N.V., pang. la S. Grinduld Clecea-Mare. Aci se bifurca : unul merge care N.E. pe la
S. bdltiT Porcilor, taie grindul Otloguld, trece pe la N. laculul Somova, apor pe grindu-
rile Coticerul i Zgamira-Mare la Jijila ; un alt drum se indrépta catre N.V, pe la C6da
Spinauluï, iar la CA0a-SpinäuluI, un drum ce merge la Ghecet, iar altul dirijindu-se cdtre
N, pe grindul Spinduld se unesce pe grindul Combrer Cu drumul care vine de la Ghecet,
urmand malul drept al Dundril, se indreptd de aci &are N. prin padurea Goldeilor la
Azaclati.
Intre Azaclati i délul Bugeaculd este drumul de pe grindul LatimeI.
y) Ultimele vai eari se desehid clitre Apus in basinul VeSt-Duneirean sued doit6 : ON si
1'a lea Nucilor.
XLII. Valea ritulull Jijila. Rhul Jijila ia nascere din pólele N.V. ale &quid, Piscu Malt
Tutuiat, se indréptd chtre N. cu direqie S.E.-N.V. si dupä un curs de 12 km. se varsd
In partea rdsdriténd a baltil Jijila, langd satul. Jijila ; cursul sal este repede aprópe de
isvor; el e la inceput prin padurl intre délurile Pietrosu, Sevatin, Milcov si Délul Cara-
rile la N.V., Piscul Malt i Tutuiat la S., Pricopanul, Cheia, Sararia, Aganim ki Orliga la S.
Basinul acestuI rill are o suprafatd de 14 km.p. Valea ce desChide este urmatä de drumul
Jijila-GrecI, e tdiatd de oseaua nationald Macin-Isaccea, si de drumurile comunale Jijila-
VdcdrenI, Jijila-Mdcin i Jijila-Luncavita.
Primesce in drépta :
Valea led Bran, ja nascere din deslul CArarilor i anume de la Movilele Sdpate, se
indréptd &are S. cu directia N.E.-S.V., trece pe la p6lele délulul Cdrdrilor, taie F;oseaua
nationalä Mdcin-Isaccea-Tulcea, inträ in comuna Jijila. E coprinsa intre Movila-Fusd
Délul MilcovuluI si are o lungime de 3 km., se sfdre0e la satul Jijila in fata vaisf Larga.
Malurile sale sunt in general j6se.
Pe stânga:
Valea Grecilor, vine din pólele de E. ale déluluI Pricopanul, de la piciorul vir-
fuluY Sulucu, se indréptä cdtre N. cu directia S.V.-N.E., si are un mers prin padurI de
3 km. Pe vale merge drumul VdcdrenI-Carcaliu, o ramtird duce la Gred.
Valea Bostanelor, ja nascere din pólele E. ale déluldí Pricopanul, se indrépld catre
N. cu directia S.V.-N.E., trece prin padurea satulul Jijila, pe la pólele délulul Piscul Das-
cdluld 0 are o lungime de 4 km.
Valea Vasilicei, vine din p6lele N. ale déluld Chela, se indrepta cdtre N., cu di-
rectia S.V.-N.E., merge pe la pólele déluluY Stubeiul, are un curs paralel cu valea urma-
t6re, si o lungime de 3 km., pe vale merge drumul Mdcin-Luncavita.
Valea Largel, nasce din pólele N. ale délultif Cheia, se indrépta cdtre N., cu directia
S.N., merge pe la pólele déluluI Sdraria, are o lungime de 2 km. Malurile sunt j6se.
XLIII. Valea Nucilor insotiti de pdriti, care isvorasce din p6lele V. ale déluluI Card-
rilor, se indréptä cdtre V. Cu directia E.V., curge printre vil, are o lungime de 3 km. 0
se varsd in balta Jijila la N. de satul Jijila, dupa ce mal IntaI a scdldat piciórele ruinelor
Ceteiluiet Gherrnea. Pe valea deschisd de acest parid merge drumul Jijila-VdcdrenI, 0 e
taiata de drumul

www.dacoromanica.ro
 195

13

BRSINUL NORD-DUNFIREFIN

Acest basin coprinde t6te apele, earl' curg 0 vaile carI se deschid In partea de N.
a DobrogieT spre Dunare, coprinsa intre Azaclati 0 garla DunavOtuluï.
Linia desptirlitdre a apelor ce curg in acest basin, incepe din partea N.V. a déluld
Bugeacul (punctul cotat 61m), se scobára catre S.E. pe c6ma acestur del, pe la punctul
cotat 83'n, apor pe culmea délulur cu Monument (pe la punctele cotate 72m 0 87m), incon-
j6ra pe la S. valea satuluT Garvan, urméza culmea déluluT Pietrosul (punctul cotat 162m),
catre S. c6ma déluluT Cararilor, pe la V. de satul VacarenT, pe la movilele Sapate (cotat
102m), movila FuseI (108m), de unde inconjurand pe la S. valea Gloduluï, ja directia, catre
E. Ora la délul Sevatin, a caruI c6ma o urméza caretrece S., pe la movila KitMO
(197m), continua catre S.E. cómele délurilor Pietrosul 0 Piscul inalt 0 Tutuiat, pana in
punctul unde ja nascere valea Ditcovul (care face parte din versantul Vest-Dundrean); de
aci se indrépta care E. pe culmea &Auld Teilor, desparte valea Luncaviter de valea
Taitel, continua a merge catre S.E. pe culmele délurilor Cadiuld, Breazuld 0 Piatra-
ro0e prin padurea TaiteI, apoI culmea d6lulul Nicolitelul, despartind valea Carbunelor
(catre N.) de valea Morilor (catre S.E.).
De aci se continua, catre N.E. pe culmea Wului"-Mare, inconjura pe la N. valea Plo-
pilor (catre S.), pe care o desparte de valea Viilor Sarica (catre N.), cob6ra catre S.E.
paralel intre vane Morilor (la S.E), 0 Valea-Adanca (la N.V.), inconjura pe la S. valea
Adanca care se desparte de valea Lunga, opusii ér spre versantul Marfi-Negre numaï
printr'o culme de 1'/I km. dintre aceste douè val, intre care nu exista de cal o ,ea de
100m inaltime, pe unde se presupune a fi curs un brat al Dunarit
Dupa ce desparte Valea-Adanca de Valea-Lunga, unja de despartire face o curba
catre N., se indrépta catre S.E. pe la Movila Sapata (cotat 227m), Cartal-Tepe (157m), délul
Tau§an-Tepe (104m), de unde urea ca,"tre N.E.,.Inconjura pe la N. valea CardonuluT, se In-
t6rce care S.E. pe culmea déluluT Redi (cotat 200m.).
De la délul Redi, unja de despartire a apelor continua catre E., pe culmea Déluluï-
Mare, trece pe la punctul Tulcea (cotat 201m), se indrópta, catre S.E. pe culmea délurilor
ImaMk (cotat 113m) 0 Ciatal-Tepe (133m), incon,j6ra pe la N. valea Sarighiol (ce se indrópta
catre S.E.), pe care o desparte de Valea-Mare (care N.V.), se, cob6ra catre S.E. Oa, la
Movila-CerdaculuI (cotat 130m), urmóza catre S.E. culmea délulur Cairacil 0 dupa ce
Inconjóra pe la E. valea Lutuld-alb, suie catre N.V. pana la delul Be-Tepe (cotat 242),
a caruI culme o urméza catre E., pana apr6pe de Mahmudia §i coborand catre S.E., ur-
méza culmea délulut Morughiol catre S.-E., 0 in fine culrnea DéluluI-cu-cetate paná la punc-
tul extrem estic numit Dunavèl, cotat 52m, pe Ormul de V. al gArler Dunav6tuluï.
Dui-A cum vedem, acest basin merge Ingustandu-se de la V. catre E., pantele Nor-
dice sunt f6rte repezr, lar riurile 0 vaile earl se cob6ra catre Dunare, din ce In ce mar
scurte de la V. catre E.
Descrierea hiclrograficel a basinului Nord-Demeirean.

a) Dunarea Intre Azacläií §i. Isaccea.

a) Descriere. De la Azaclati, Dunarea descrie catre N. un dublu arc de cerc, care se
unesc intr'un cot, acel din dreptul comunir Pisica; forma fluviulur intre Macin 0 Isaccea
este acea a literri M deschisa.
De la Reni, fluviul se indrépta care S.E. pana la Isaccea.
Lungimea luï Intre Azaclati 0 Isaccea este de 50 km.

www.dacoromanica.ro
196

Intre tärmul drept al fluviulul la N., Grindul-La(imea la V. 0 tärmul DobrogieT la

S. se inchide o regiune mla0in6sa, acoperita In revärsarile mar ale fluviuluT, cu
Acésta regiune in Intindere de 23.400 hect., este brazdata de garle, samanata de la-
grindurT i padurT.
p) Insulele fluviulur Intre Azaclaa i Isaccea, sunt:
Ostrovul Chicia in fata AzaclauluT, are o formá lunguiata incepand aprápe de Gura-
SiretuluT, se Indrépta catre N.E. 'Ana la Movila-Zat6ca.
Este despartit de Ormul drept prin garla Zeitdca sate Chicia (are o lungime de 5 km.);
ostrovul aré o suprafata de 40 hect. 0 este acoperit cu tutari . de salciT.
Ostrovul Isaccea In fata comuniT Isaccea, de care este despartit prin bratul Isaccea,
bratul nu este destul de adanc, ca vapórele sà pcita, merge prin el. Ostrovul are o intin-
dere de 100 hect., malurile sale sunt acoperite cu sâlcil, iar in interior contine iarba pentru
pa§unat. Bratul navigabil al fluviuluT, insa trece pe la N. ostrovulur.
7) Gárlele, grindurile ci lacurile acester regiunT mla0inelse, coprinsa intre Azaclaa
lsaccea sunt:
Garla La lima, care trec6nd de la vadul Lä(imei (descris In versantul Vest-Duna-
rean), curge pe sub malul déluluT Bugeacul cu o directie de la NA7.-S.E. i dupa o lun-
gime de 7 km., pana la satul Garvan, se varstí In:
Garla-Mare, care are un curs paralel 0 la N. de cea precedenta, taie grindul
Ciupitdiei, in dreptul Ceteituid Bisericu(a, se indrépta catre S.E. pe o lungime de 7 km.,
pana la unirea sa cu Garla La(imea 0 de aci catre E. Inca 5 km. 0 se unesce cu
Ciulnetu, la 1 km. spre E. de Vacaren.
Garla Ciulnetul, se desface din Dunare la cotul Pisica, movila Cardonulta, se In-
drepta In sens general de la N.V. catre S.E., pe la comuna Pisica, curge pc grindul Pisica,
apoT pe la S. laculuT Crapina, 0 se varsa In Dunare, intre muele 70-71, dupa un curs
de 28 km.
De la unirea sa cu Garla-Mare, in tot lungul cursuluT sunt plantate salciT, ast-fel ca
are aspectul une l Acésta, garla aduna, apele lacurilor Popina i Crapina.
Incepemd de la Azaclati, in lungul tärmuluT drept al DunariT,
Grindul Zatoca, de alungul garliT Zatoca in fata ostrovuluT Chiciu; e sträbatut de
drum! Azaclat-Pisica. Are o suprafata de 130 Hectare cultivate de locuitorif din Azaclaä.
De la Movila Zatoca, chtre E. se intinde Grindul Gemena pe care se afla, urmand
Ormul DunariT Padurea Gemena. Grindul are o suprafata de 240 hectare, din care 110
sunt acoperite cu padure de salciT, pe la sudul careia merge drumul
Acest grind se continua catre S.E., cu
Grindul Cluciulut, care are o forma lunguiata, o lungitne de 4 km. 0 o suprafata
de 20 hectare; la S. de care:
Grindul Gala(ilor, cu o suprafata de 2 hectare.
Aceste douè grindurT pun In legaturä, grindul GemeniT cu grindul Pisica.
Balta Cluciului, la N. de grindul cu acest nume, intre el, grindul Pisica §i Dunarea,
Cu care comunicä, printr'o garlita; are o suprafatä, de 100 hect., produce pe0e, care se
consuma in satul Pisica.
Grindul Pisica, dupa, numele comunel wzat pe el, Incepe din cotul Dunarir, este
str6batut in lung de garla Ciulnetu, are o suprafata cultivabila de 410 hectare. Spre S.V.
sta in legatura cu tärmul dobrogian prin:
k) Grindul Ciupitdier, care e traversat in lat de Garla-Mare 0 a LatimeT; pe acest
grind merge drumul de la Luncavita la Pisica. Are o suprafata de 30 hectare.
Spre N. de Pisica i de-alungul tärmulul se intinde:
1) Peidurea Pisica, cu suprafata de 100 hectare acoperite Cu salciY.
in) Grindul Gogoncei, cu o suprafatä, de 400 hectare; cea mai mare parte (320 hect.)
sunt acoperite cu padurea de la Reni.
Spre E. de Pisica se intinde:

www.dacoromanica.ro
 197

Grindul Bräilei, cu o lungime de 4 km. si cu 40 hect. suprafata ; este traversat

In tot lungul sai de:
Garla Braila, care indreptandu-se din Dunare catre E., aduna apele lacurilor din
cotul Renilor, intre earl maI mare este:
Balta Popinet, care se intinde pe o suprafatä de 220 hectare, contine in partea de
N.V. insula stan,cdsei a Popinet, cu malurile abrupte, are o circonferinta de 900m, suprafata
de 20 hectare si o inaltime de 26m d'asupra niveluld apelor.
La V., intre lacul Popina i grindul Pisica, se afla:
Mica peidure de 60 hectare, numita piidurea Popinet.
Drumul ce l'am vNut, ca merge de la Azaclá i Luncavita la Pisica, se continua pe
grindul Gogoncel pe la S. pelduret Reni, pe Ormul Dunariï, Ora la Kerhanaua de la Lata,
locul de scurgere in fluvia al laculuI Crapina.
Lacul Crapina, care dupa lacul Razelm, este cel maï mare lac al Dobrogiel. Are o
suprafata de 16 km. p., adancimea luI medie este 25m, are forma until' triunghia cu multe
intrarr i esiturl; in interiorul sòù sunt treI insule pietr6se: Popina mare, Popina
Popina Ascuns'a. Lacul este inconjurat cu stuf, se varsä in Dunare prin dou6 garlite :
Lata ,si Ghidriciu; printr'o alta comunica cu garla Ciulnetul. Pe malul sèqi sunt maI multe
kerhanale. Pestele ce produce este de tot felul si de calitate bunä ; venitul ce provine din
pescarit in suma de 60.000 leI apartine Statulut
Ghidriciu, este garla de scurgere a laculd Crapina, curge pe grindul cu acest neme,
acoperit cu padure de salciY, lungimea garleI este de 2 km., iar suprafata paduriI de 80 hect.
Spre E. de lacul Crapina, se intinde:
Lacul Piatra Ceilcatei, care se scurge in Dunare prin 3 garle: geirla nouel, lung. de
2 km., se varsa in fata mild 68, Oda Cazaculut, lung. 5 km., care (land in lacul Japsia-
Bahova, se continua catre E. prin Oda Hambarulut, lung. de 2'/2 km., se varsa in bratAl
Isaccea. Are o suprafata de 300 hect., este inconjurat cu stuf de tóte partile.
a) Rile ci riurile earl se deschid in versantul Nord-Dunärean intre Azaclaa
Isaccea, sunt :
Valea Garvan, care ja nascere din pólele S.E. ale delulul Cu Monument, se indrepta
dare N. In directia S.-N., printre delul cu Monument la V. si delul Pietros la E., dupä
un me's de 2 km. se deschide la satul Garvan, aseljat pe acésta vale. In lungul eI merge
drumul Garvan-Jijila.
Pe la gura sa trece soseaua ce vine de la Mein si duce la Isaccea.
Valea Vhdrenilor, ja nascere din délul Cararilor, intre movilele Säpate la V. si
movila Fuser la E., se indrepta catre N.E. i se deschide la satul VacarenI, dupä o lungime
de 2 km. ; este taiata la gura de soseaua Macin-Isaccea.
Valea GloduluT, vine din délul Sevatin, se indrepta catre N.E., are o lungime de
4 km. si se deschide la 1 km. spre E. de precedenta. Pe la gura sa trece soseaua A/Mein-
Isaccea.
Valea Nevestelnitel, despartita de precedenta prin delul Sevatin, are o directie
catre N. si o lungime de 3 km., este taiata de soseaua mare si de drumul Jijila-Luncavita,
peste delul Sevatin.
Valea deschisa de parful Luneavita.
Parlul Luncavita nasce din impreunarea a douè pariiase: a) Luncavita-Mare, care
isvorasce din delul CadiuluI, opus vaiI CadiuluI (valea TaiteI), curge catre N.Y., printre
délurile Teilor (la S.) si Galmele-Insirate (la N.) Lungimea 51/2 km.
b) Luncavita-Micii, isvorasce din pólele N.V. ale délulul Teilor, valea sa este opusa
Váil RahoveI din basinul Apa CalistreI (Vest-dunarean), pariul curge Care N.E. printre
delurile GogonceI (la V.) si Teilor la E. Lungimea 4 km.
Ambele aceste pariurl se unesc la Podia lut Trandafir, se indrépta care N. sub
numele de Isvorul Morilor, trece pe langa satul Luncavita asezat pe tèrmul stAng, i prin
stuf merge de se varsa in garla Ciulnet. Cursul s6a face jumätate prin padurI de teI;
positiunile ce strabate sunt sälbatice dar fermecatóre. Basinul sell are o suprafaiä de 15.000

www.dacoromanica.ro
198

hectare; valea ce deschide acest pariti pune in comunicatie basinul nord-dunarean cu

basinul MariI-Negre, prin drumul ce plécä de la Luncavita, pe la podul lur Trandafir
trecénd délul Teilor prin padurr, cob6r6, in valea Tigancef la satul Tiganca-Taita.
Valle ce se deschid In el sunt numar pe stdnga:
Valea Lunceivitioara, care nasce din Piscul Irian i Tutuiat, se indrépta care N.
In directie S.N., printre delurile Piscu inalt i Tutuiat la V. i Gogoncea la E. si dupa un
mers prin padurI de 5 km., se deschide mal sus de podul luI Trandafir. Acesta vale insotita
de pdriii primesce in stanga a) pariul din Valea ascunsti, care are un curs de 3 km.
Délul Oltoiu o desparte de :
Valea Stupind, care se deschide din p6lele N.V. ale déluluI Oltoiu, se indréptä, in
directie S.V.-N.E., are un drum de 4 km., se deschide impreuna cu vale ce urméza, in valea
ocupatä de Balta Satului, ce are o suprafata de 20 hectare. Pe acésta vale merge drumul
Luncavita, peste délul Oltoiu, in valea Grecilor.
Valea Codrului se deschide din p6lele E. ale déluluI Pietrosul, se indrépta catre N.
In directie S.V.-N.E., i dupa un mers prin tufarisurile uneI vechI padurY de fagI, se im-
preuna cu precedenta. Are 4 km. lungime.
Valea Stanchei se desface din p6lele N.E. ale déluluI Piscu-rosu, se indréptä care
E. in directie S.V.-N.E., pe MO delul Piscu-rosu si are o lungime de 2 km., se impreuna
cu precedentele.
Valea Putu-Popit, care se desface din p6lele E. ale délulul Sevatin, se indrepta
catre E. in directie S.V.-N.E., trece pe la pellele movileI CodruluI i dupa 5 km. se unesce
cu cele 3 var descrise mar sus, pentru a forma o vale larga ocupata de lacul Balta SatuluI
Luncavita. Pe la deschiderea VAT Luncavita, trece soseaua Macin-Isaccea.
Intre satele Luncavita i Rakel :
Valea Ceairulul se deschide din p6lele N.V. ale déluluI Galmele-Insirate, se indrépta
care N. in directie S.V.-N.E. Délul Movilel Cadiasa o desparte de valea Lunc,avita la V.,
iar délul Galma-Mare de valea TuriaculuI. Are un drum de 5 km. si se deschide in
soseaua judetiana Macin-Isaccea la kilometru 51. Valea este insotita de un 0110, care se
terming in stuful dintre satele Luncavita i Rakel.
Valea Turiacului intre Rakel i Monastirea TikilescI; este insolita de un pâriti,
care ja nascere din p6lele N. ale déluluI Galmele-Insirate, se indréptit de la S. la N. pe
lânga delul Galma-Mare la V. si délul Monastird TikilescI la E. si are un curs de 5 km.
numaI prin padurI. Taie soseaua si se varsa in extremitatea V. a laculur Piatra-Calcata.
In partea superi6ra, valea e taiata de drumul, care plecAnd de la Rakel, urea délurile
Galmele-insirate i CocosuluI, prin padurea Mitel si se bifurca, o ramura merge in valea
cea-l'alta in soseaua Isaccea-Monastirea-Cocosuld.
Micile vAlf Tikilesci i Recut sunt neinsemnate, ele se unesc la gura si se deschid
putin la E. de valea TuriaculuI. Valea TichilescI este urmata de un drum care merge
numaI pana la Monastire (lunginlea de 112 km.).

Dunfirea lntre Isaccea i Ceatal.

a) Descriere. De la Isaccea, Dunarea îi continua cursul cätre E., päna la Ceatal
(furca) Ismail, punctul extrem apusan al Deltel; lungimea intre Isaccea i Ceatal este de
22k.250, neavénd niel o insula.
Prelungirea délurilor, de pe tòrmul dobrogian pana in patul fluviului, eu numele de
délul ViziruluI pe o lungime de 4 km., forméza importanta positiune de la Eschi-cale,
care a servit in bite timpurile de trecere pe tèrmul drept.
(3) Care E. de Eschi-cale se intinde Ora la Tulcea o regiune rrilastin6sa, lata de 6 'h. km.
ocupa o suprafata de 12.000 hectare, samanat'ä, cu bäl,I1 fi traversatti de o garld:
a) Somova ce vine din lacul Parke§, merge catre E., cu directia generala V.E., trece
pe MO satele Parches .,;;i Somova i dupa un curs de 16 km. se varsa in Dunare la 2 km.
spre S. de Ceatal. Ea servesce de scurgere baltilor Saonul §i Parke§ i altor maI

www.dacoromanica.ro
 199

b) Balta rotunda este situata in unghiul de la S.E. positiunil Eschi-cale; este departe
de 1'/2 kw. de albia fluviulur, are o forma care 'I justifica numirea, suprafata sa este
de 107 hectare, produce peste mult si bun, care se consuma in satele invecinate.
e) Balta Capacha la V., forméza un golf in uscat, ea are forma unuI dreptunghiti
alungit, are o suprafata de 108 hectare si e inconjurata de stuf, care V. forméza o
mlastina.
Balta Saonla in fata monastireI cu acest nume, la E. de precedentele, are o su-
prafata de 120 hectare ; pestele ce se prinde se consuma de calugart
Balta Parke,s, situata in fata satuluf cu acest nume, este. inconjurata cu stuf, are o
suprafata de 15 hectare, pescele ce se prinde se consuma prin satele invecinate.
Peidurea eu seileii, e aseçlata pe malul fluviulul, are o forma alungita si o supra-
fata de 105 hect.
i) Valle ce se deschid spre N. intre Isaccea si Tulcea, sunt:
Valea Acik.dere insotita de un pariil, ce isvorasce din p6lele N. ale délulul Co-
cou1, curge prin padurl catre E. pe la p6lele délurilor Hasan si Acik-Tepe (la N.), apoI
min campie si dupa un curs de 10 km. se varsa printr'o mlastina in partea V. a baltiI
Capacha. Valea este taiata de drumurile Isaccea-Monastirea Cocosul, Isaccea-valea Viilor-
Badila in valea Parlita (basinul TaiteI) ;4 de soseaua Isaccea-Tulcea intre km. 31 si 32.
Valea Capacha insotità de un pariti, ce e format din unirea a 2 pariiase ce nase
din p6lele E. ale délului Cocosul, se indrépta catre E. Cu directia V.E., taie soseaua judetiana
Isaccea-Tulcea la km. 31 si dupa un curs de 4 km. se arunca in mlastinele Vestiee ale
laculur Capcalia.
In acésta vale se deschide:
I. Valea Viilor.Beidila, ce nasce din p6lele V. ale déluluf Breazu, se indrépta catre
N. in directie S.V.-N.E. pe la viile Badila printre délurile Breazul, Piatra-Rosie la V., Ni-
colitelu, Tugulea la E. si dupa un drum prin padurï, viI !.;i campie de 1 km., se deschide
apr(Spe de balta Capcalia.
La capatul sail S., care corespunde van' Parlita (valea Taitef), se afla un castru Roman ;
ea este urmata in lungul el' de drumul Isaccea-Valea-Parlita.
Valea Adana, ce so deschide in mlastinele de la E. MonastireI Saonul, se prelun-
gesce catre S.E. pe o lungime de 7 km.; la capatul el' cota terenulul este de 100m, cea
ce revine o panta de 0m,014 pe metru.
Daca de la capatul eI S.E. continuam drumul catre Frecatel, terenul se presinta pe
o lungime de 2 km. in forma de sea, intre délurile Armut-Conac la V. si ramificatiile dé-
luluI ComoreI (la E.).
Drumul ce merge in lungul acestel seI se mentine la aceasI cota (100m) pe o lun-
gime de 2 km. de la capatul Will* Adanca.
Valea corespunde care S.E. vaiI Lunga, care pe distanta de 5 km., pana la Frecater
(unde cota este 50m), avem o panta de 01,1,01 pe metru.
Aceste dou6 v5,I (Adanca si Lunga) una in prelungirea alteia, despartite printr'o
ea de 2 km. si la cota 100, a servit in timpI imemoriall de pat al unuI brat al Dunarir
si inchidea pe la V. Insula Peuce. Acesta justifica zicerea luI Herodot (Cart. II, par. 33):
«Istrul se arunca in pontul Euxim la locul unde coloniile Miletulul ail fondat Istria
(Casapkioi 9.»
Pe aceste 2 vaI trecea drumul cel maY principal intre Isaccea si Babadag in timpul
dominatiuniI otomane2).
insotita de paria, care ia nascere din délul paduros al Comord,
Valea OgurluT,
se indrépta catre N. in directie S.V-NE., descrie un arc de cerc cu intorsatura spre satul
Parkes, cu mi multe cotiturl, curge prin padurI si dupa ce trece pe la V. de satul Parkes

') A se vedea consideratiuni asupra cursului inferior al Dunrirri si formarea Delta

2) I. knesco. Excursion agricole dans la Dobrodja 1851.

www.dacoromanica.ro
200

se varsa in balta Parkes, strnaténd un stuf mocirlos; cursul sati are o lungime de 3
km., malurile stance:Ise acoperite Cu muschitl i padurI; catre N. valea este larga i strè-
batuta de urmatórele drumurl: Parkes-Nicolitel; Parke$-soseaua judetiana 16, km. 23;
Parkeskil. 18 si Parkes-Somova. Délul Comord (movila Chiri-Glik) o desparte de valea
Adanc5,, iar délul Stanca-Mare de valea SomoveI.
XIII. Valea Cue, insotitä de paritl, ce isvorasce din délul Stânca-Mare, se indrépta catre
E. in directie V.E. printre délurile Stanca-Mica la N. si Pietrosul la S., trece prin satul
Somova i dupa un drum de 4 km. da in garla Somova. Valea este strëbatuta de drumul
Parke-Somova, precum i de soseaua judetiana Isaccea-Tulcea.
XIV. Valea lul Moe Grigoral, se desface din délul Cortel, se indrépta catre E. pe la
pólele &WWI Coazima, in directie S.V.-N.E., merge pe la p6lele délulul Cala, are o lun-
gime de 4 km. si se deschide in garla SomoveI la V. de satul Cala; valea e insotita
de un 'Aria; taie soseaua Isaccea-Tulcea intre km. 8-9.
XV. Valea Podul-Bulgarului insojta de un pariii, care isvorasce din pelele N. ale Wu-
luI Tduan-Tepe, se indrépta catre N., in directie S.V.-N.E., trece pe la p6lele déluluI
Gas la, taie soseaua nationala Isaccea-Tulcea intre km. 5-6, si dupa un curs de 6 km. se
varsa in mlastina formata de garla Somovel; pe valea sa trec drumurile comunale :
Casla-CataloI i Casla-Frecatet
XVI. Valea Tatian-lol nasce din pólele E. ale déluldi Tausan-Tepe, se indrépta care
N.; taie soseaua judetiana Isaccea-Tuleea la km. 4; are o lungime de 4 km. se deschide
la km. 4 al soseleI judetiene.
XVII. Valea TulceT, pe care este aseljat orasul, este larga i coprinsa intre ramiflcatiile
N. ale déluluI Mare si cele V. ale de,luluI Carierer. In acésta vale converg tóte drum urile
ce unesc orasul cu Vestul, Sudul i Estul DobrogieI.

Duarea !titre Ceatal si Prislav.

a) De la Ceatal pang la Tulcea pe o lungime de 7101.1,500, Dunarea are o directie de
la N.V.-S.E. pe bratul TulceY.
De la Tulcea, bratul descrie un mare arc de cerc care N., iar dupa un curs de 11
km., tn dreptul punctulur numit Agenfia (mila 44) bratul se bifurca, in Sulina catre E.
Sf. Gheorghe catre S.E., acest din urma dupa un curs de 4'12 km. se isbesce de délul
satulul Prislav.
(3) Intre Tulcea i Prislav, exista pe malul drept o regiune mla.stinesa cu o suprafata de
2000 hectare, pe care se afla lacurile:
Balta Zaghen spre E. de orasul Tulcea, este intonjurata cu stuf, n'are niel o co-
municatie cu fluviul, are o suprafata de 125 hectare, produce putin pesce, care se con-
suma in ora.
Ghiolul Malcod in fata si la N. de comuna Malcocl, are o forma dreptunghiulara
o suprafata de 115 hectare inconjurata cu stuf, produce peste putin.
7) 0 singura vale se deschide la Dunare pe portiunea dintre Tulcea i Prislav:
XVIII. Valea satulul Maim, este o vale larga coprinsa intre délul Mare la apus
Derven-Tepe la rasarit ; ea se prelungesce care S. prin valea Mare, ce are o directie de
la S.N. pe o lungime de 7 km., pe care merge drumul de la MalcocI la Agighiol ; valea
MaleocI este strabatuta de la V. la E. de soseaua Tulcea-Mahmudia ; iar catre S. pléca
drumurile ce unesc comuna MalcocI cu Agighiol i Sarighiol.

Dunirea !rare Prislav i Cara-Suhat.

a) La Prislav délurile se opresc in tërm pe o lungime de 1'12 km., dupa care la E. in-
cepe o regiune mlastinósa pe o lungime de 5 km., pang la délul Cara-Suhat; acésta re-
giune ocupa o suprafata de 500 hectare.

www.dacoromanica.ro
 201

7) Valle cad se deschid spre N. intre Prislav i Cara-Suhat, sunt :

Valea Sofular ce se desface din pólele S. ale deluld Derven-Tepe, se Indrépta
catre E. In directiunea S.V.-N.E., are o lungime de 2'/2 km. si se deschide in brain] St
Gheorghe Intre Prislav i Parlita este Ward de drurnul MalcocI-Parlita ; primesce In
dreapta :
1. Yalea Cureusu-Mare, care se desface din pólele N. ale deluluI Mare, se indrepta
catre N. in directie S.V.-N.E., pe la pólele délulul Berli (la E.) si dupa un drum de peste
4 km. se deschide In valea Sofular la S.-V. de satul Pdrlita ; pe ea merg drumurile
earl' se desfac din soseaua comunala Malcocr-Parlita In valea Sofular i duc la Sarighiol
(catre S.) si Bes-Tepe (c5,tre E.).

e) Dunfirea !rare Cara-Suhat i Mahmudia.

a) Délul Cara-Suhat se opresce in Ormul bratuluI pe 1.200m., la E. de care o regiune
mlastinósä se intinde Cara rasarit pe o distanta de 5 km., de la pólele déluld Bes-Tepe
pana la V. de Mahmudia.
p) Suprafata acester mlastine este de 750 hectare si este strabatuta de la V. la E. de
geirla Darnoiu, care se desface din bratul Sf. Gheorghe la 1 km. spre E. de délul Cara-
Suhat, se indrépta catre S., apoI cätre E. in directie N.V.-S.E. si se varsä tot In brat spre
V. de cetatea Bisericuta. Are o lungime de 4 km. si inchide fntre ea si brat ínsula Latoca,
ce are o suprafata de 250 hectare acoperita cu stuf.
7) Pe acésta portiune se deschide care N.:
%Ilea Bef-Tepe, formata din impreunarea a 3 vaI:
Valea Turia de la V., nasce din pólele E. ale déluluI Buiuk-Beily, se indrepta catre
E., trece pe la pólele délulul Kiuciuk-Beily si se impreuna in sat cu cele douti vaI urmä,-
Ore ; are o lungime de 3t/2 km., pe ea merge drumul MalcocI-Bes-Tepe.
Valea Kior-Culac de la S., nasce din Oleic N. ale déluluI Cairacil, se indrépta
care N. si dupa o lungime de 6 km., se unesce cu precedenta i cu urmatórea in satul
Bes-Tepe ; pe ea merge drumul Bes-Tepe-Sarighiol.
3. Valea Lutuluf alb de la S.E., Incepe din p6lele N. ale délulul Cairacil, se indrepta
catre N., In directie S.E.-N..V, are malurile inalte de huma amestecata cu creta, formato
de délul Bes-Tepe, care o doming despre E. si o lungime de 2'/2 km.
Cate trele aceste vaI se unesc in satul Bes-Tepe si se deschid In golful mlastinos
format de garla Warnoiu.
P6lele N. ale déluluI Bes-Tepe se opresc in t6rmu1 bratuluI pe o lungime de 5 km.,
in centrul caruia se Oa orasul Mahmudia.

f) Dunärea It-Are Mahmudia i Dunivét.

a) Spre E. de Mahmudia, bratul Sf. Gheorghe, dupa ce descrie un mare arc de cerc
catre N., se indrépta catre S.E. pang, la varsatura garliI Dunav6tul ; tot Ormul drept al
bratuld este acoperit cu mlastine, limitate care S. prin delurile Morughiol i Delul cu
Cetate.
Lacurile acesteI regiunI mlastinóse sunt :
Lacul Mahmudia (150 hect.) acoperit cu stuf, formeza un golf in te'rm, la E. de
Mahmudia.
Lacul Morughiol Mgà si la E. de comuna cu acest nume, comunica cu brat ul
prin gelrla Priboina, are o suprafata de 200 hect., din care jumaate este acoperita de stuf,
produce peste mult si bun, care se transporta in Mahmudia.
e) Lacurile Crugli-Mic (4.0 hect.) si Mare (81 hect.), aseçlate catre E. de Morughiol,
produc peste in mica cantitate.
Spre N. de aceste douò lacurI:

71890 26

www.dacoromanica.ro
202

d) Gdrla Lipovenilor, ce se desface din bratul Sf. Glieorghe, are o lungime de 3'/2 km.
0 se varsa in bralul Dunavntul, spre N. de satul Dunavelul de sus. Niel' o vale nu se
deschide catre Nord, intre Malimudia i Dunavèl.

Marea Neagra ').

Din intregul circuit al Maril, numaY a 21" parte apartine Dobrogiei. Multimea de le-
gende, ce se léga de acest mic petic de c6sta, sunt de naturä a ne dovedi, ea pe vre-
cand istoria omenirei abia 'si-aduce aminte, aci relatiunile comerciale eran póte
cele mal intinse din tot Pontul Euxin.
Asa: la gurile Dunarii traditiunea spune, ea träia o cerbóica cu cárnele de aur, iar
mai jos, pe la Constanta, Jason aduce de pe cóstele räsaritene lina de aur a berbecelui
colchidean.
inchis de tóte partile, Pontul neospitalier (z6vtoç liestvoç) era invaluit inteun nepätruns
ingrozitor mister ; In el navigatorii se aventuran nu fära marl' pericole.
Se pare, ca den' chiar, pazian singura intrare spre Bosfor, unde ase(lasera Symple-
gadele, earl' ar fi sdrobit In mil' de bucati corabiile ce ar fi Indräsnit sà tréca printre ele.
Era dar firesc, ca bogatiile, ce atingean c6stele rä'säritene ale Pontului, neputénd
patrunde prin Bosfor, sa se fi grämädit in vecinatatea gurilor Dunarii, unde asteptati
fie duse mai departe &are apus, pänä in inima Europa
Dar intunerecul legendelor se risipesce, Symplegadele dispar, çleii sunt mai blärup,
ar la aparitia primelor raze de lumina ale civilisatiei, Marea NégraIT schimba si ea
numele In «Pontul ospitalier» (guascvog); gurile Dunarif sunt maY vizitate i coloniile de pe
cóstele apusane ale Marii, din ce in ce mai infloritóre.
Navalirile barbarilor terg ori-ce urme ale trecutuld, pare-se, 'Ana i numele ce
l'a purtat alta data acésta Mare si a imprumutat numirea Negrilor Basarabi, stapänitorii,
celor mai importante c6ste, marginase gurilor Dunarii.
Numele familiel acestor Negri Basarabi s'a dat la inceputul formarii Statulul romit-
nesc intregului tinut din stänga DunäriI, numit de Turd tara Kara Iflakilor, iar Wadi
de cätre acésta parte: Kara-Denghiz sa Marea Negrilor, iar mal tärzin Marea Négra,
numire ce s'a generalizat.
O proba: Pe la 1390, Cavalerul Johann Schildberger, fiind prins de Turd, a Wit
de la ei numirea de Kara-Deniz data acestel Mari si in memoriile sale nobilul bavarez
cautand a o traduce in limba sa, a numit-o Walachisches-NIeer, adica «Marea Munte-
nésca.»
Dominatiunea n6stra la Marea Négra, de si de scurta duratä, s'a nemurit prin nu
mele ce-1 l'a lasat acum sése vécuri, asa ca asta-01' nu sun tom ca strOini veniti pe acésla
bucata de c6sta. Ea a fast romanésed odini6rd, ci romandscd a remas.

Starea de acum a ("tAriT Negre.

Marea Négrä este aseçlata intre 41", 5', 30" si 46", 38' latitudine nordica intre
25', 8' 0 39°,26' longitudine rasariténa, dui-A meridianul Parisului.

') Asupra numeluI, originei numelul, traditiunilor i cunoscintclor color vechI privitbre la Marea
Négrit, a se vedea : Lt. Colonel Mih. Draghicescu, op. cit , pag. X §i urm. ; Hasrlett. Istoria Criticit ; Arriani
Periplus Ponti, trad. par H. Chotard; P. Derharme. Mythologie de la Grèce antique; Corréard. Guide de la
Mer Noire, etc.

www.dacoromanica.ro
 203

Cea mal mare a sa lärgime este de 612,681m (331 mile; o milä este egalä cu 1851m),
de la micul golf Penderaklia, pánä, la Nipru (in sensul meridianulur 29°).
Lungimea de la Golful Burgas, la Poti (in sensul paraleluld 42,30') este de 1.169.823m
(623 mile) I)
Suprafata eI, dupä mäsurätórea luI Strelbytzky, este de 423.939 km. p.2), adicä este
de 3,23 orr mal' mare de cat suprafata Romänier, (care este de 131.020 km. p.).
Cea maY mare adâncime o are la mijloc si este de 2.618 metri 3).

Curbe bathymetrice se! isobathe. Natura funduluT lungul

tdrmuluT dobrogean. FItteragiu14)

CURBELE BATHYMETRICE DE:

PUNCTE 7te 8m 10mi 12m 13m 15m 20m 30m 4.0m NATURA FUNDULUI
Sunt departe de Orm de:
111. m. m. m. 111. m. M. M. 111.

Ilanlik . . . . 1300 3000 3900 4700 Nisipos

Mangalia . . . . 1300 -- 3500 5200 7000
Tatlageak . . . 870 2100 4800 7000
Tuzla 650 /700 3500 5600 Námolos.
Agigea 1300 3400 6500 900 Nisipos.
Constanta (Vil) . 670 4770 1400 1650 2300 2700 La térm nisip, de la 2 km. nisip i namol.
a (Salado cura" ) 176 205 323 617 882 /176 « stances, In larg namol.
u
«
riel Carol) 323 38z 500 676 823 109
Cas. Infant.) 1088 1600 1872 2000 --
Idem.
N'amo].
Capu Midia . . . 4700 9000 13500 18200 Nisip §i conchiliI, spre N. námol i cochiliI
Perlita 4600 3500 19700 33500 N'amo] i conchiliI la lérm, in larg nisip.
conchiliI.
Sf. George . . . . 3700 4600 9000 12600 Idem.
Sulina 1600 0000 16800 41000 Nisipos §i conchiliI.
Baba-Hasan . . 3300 2000 35300 440001 Namol§i conchiliI la term conchilii In larg.

La Mangalia un vapor se póte apropia pana la 1 milä de tOrm (1851m), unde adin-
cimea apeI este de 12m, fundul nisipos. Pana la 300m (1 Lb, encâblure) se aflä adincimI de
8m, insä pentru a inainta "Ana la acéstil distantd, trebue a ocoli pe la capät vechiul dig
aenovez.
Constanta e asNatil pe un promontoriti, care apara rada de vênturile de la N. E.
Trebue evitat a se apropia de o:5sta Nordicä a acestuI oras, care e inconjuratA la
I 1/2 mile (2776m) spre larg, de stâncI. Alte grupo de ständ de F,4i maI depärtate de Orm,
insä sunt mai putin de temut, fiind sub apä la o adancime de 25-30 pici6re (10 metri,
3 piciáre =1. metru).
Capul Constanta e de asemenea garnisit de sta'ner, pänd la apr6pe 300 metri (1112
encäblure) catre Est si Sud de bastionul meridional. Nu departe de aceste stäncI se gà-
sesc adâncimI de 20-25 picióre (8m).
Pana la Siitghiol, cósta este märginitä de stAncr.
La Portita fundul este nämolos i cu conchiliI; adAncimea este de 12 metri la 2-3
mile de la teirm (5500 metri).
La gura Sf. Gheorghe, un banc de nisip se gäsesce la 2' 2 mile (46001. Acum acest
banc s'a fäcut o insulä numitä Sacalin.

') Corn'ard, op. cit , pa. 17.

Schrader. Atlas Géographique. Pl. 34 Verso.
A. de Richard. La Roumanie, p. 68.
Corréard, op. cit., Atlas planches 7 et 8.

www.dacoromanica.ro
204

La 3 mile (55001 se gases° adâmcimr de 30 picióre (10m) §i putin mal' departe, de

30-40m (15-20 brasses. 1 brasse = 6 piciáre =2'") ').
Din studiul tablould curbelor bathymetrice se vede, ca atteragiul nu este accesibil
vaselor marI in niel' o parte a t6rmulur dobrogean, de cat in portul Constanta, gratie im-
bunatAtirilor ce se aduc pe fie-care zi 2) §i la Sulina in urma lucrarilor Comisiunir Du-
n'Arene 9.

Curen t1)
In Marea-Négra nu exista flux §i reflux, de aceea tóte fluviile ce se varsh," inteinsa
forméza, la gurile lor delte; marea cantitate de namol li nisip ce fluviul Dunarea tárasce
la gurile sale, se depune aci li se formeza in deposite aluvionale. 5)
Curentul cel maI puternic ce exista in Marea-Négra ese din Marea-Azow; datoresce
originea sa varsäriI DonuluI.
E§it din stramt6rea Kertch, curentul se indrépta catre S.V., pe Unga cóstele meri-
dionale ale Crimeia iar la capul Kersones se imparte in diferite directiunI, din care cel
din spre N.V. e cel mal' puternic.
Dupg, ce inlalnesce curentele ce nasc din varsarile Nipruluï, BuguluI §i NistruluT,
acestea il silesc a'§I schimba directia catre S., unde intAlnind formidabilul curent nascut
din varsarea DunariI, Cu bite forméza un adevarat tluviii in Mare, care NI' are scurgerea
catre S., cu o iutela destul de simpa.
Partea cea mal' considerabila scapA pe Bosfor, iar prisosul i§I continua drumul pe
langa cóstele Asiel-Micl, Georgiel §i. Rusier Meridionale, pentru a face din no ri circuitul
mal sus descris.
Acest curent este dese-orr modificat de influenta vinturilor §i de circumstante locale.
Contra curentr exista pe c6stele Rumelid §i Bulgaria

FI pa PlAra Negre. Bgile de mare.

Pare' ea cea maI acreditata asupra naturfi s'arate a apeY Marilor, este resultatul primeI
actiunl a apeï asupra scórteI globulut 9
Apa MariI-Negre l'Ara, sub raportul therapeutic in categoria apelor clorate-sodice 7),
densitatea apel acestel IVlarl este de 1,013 5); greutatea specifica la 20 mile in tata Constanter
este de 1.0128 (.1380/0)5).
Dupa analisele facute, apa Maril-Negre contine 17.666 la mic sarttrI:
14.019 Clorur de soditi
0.189 » » potasiù
1.304 » » ma(Yonesiii
0.005 bromure »
1.470 sulfat »
0.405 » calce
0.365 Carbonat 0
0.209 » magnesio
1.7.666 1,0)

') Corrard, op. cit., pag. 58-65.

2) VedT descrierea portulul Constanta
n Ve0 lucrilrile ComisiuniT Duniirene.
Corréard, op. cit. pag. 18-19.
A. Delapparent. Géologie p. 236.
Contejean. Géologie p. 87. .

A. de Richard. La Roumanie pag. 135 O 360 apud Gobel.

9) Contejean, op. cit. pag. 87.
9) Dr. Antipa. Lacul Razelm pag. 6.
'9) Richard, op. cit. p. 134.

www.dacoromanica.ro
 205

Este de mare interes analiza ce s'a fäcut plantel marine, ce se vede crescutd pe
längsd tèrm ; ea incepe a fi distinsd In luna Maiti, (And presintd o col6re cdrämizie-des-
chisd, iar ajungdnd la maturitate, pe la jurratatea lunel Septembrie, colórea el este rosia-
ticd-brund.
Dupd culegere schimbä, colórea in négrd. Se numesce cystosira barbata, din clasa
algelor.
S'a analizat acéstä, plantd si s'a gdsit (Cu t6te mijlócele neperfecte pentru obtinerea
sdrurilor), cà contine 3 la mie iod, iar sdrurI 52'M grame:
Sulfat de potasd
» » magnesie
Clorul » potase
» sodiil
Clorhydrat de amonium
Carbonat de soditi
Acid fosforic
Iodure
Bromure
Nu s'a putut ajunge la analisa cantitativd. ')
Bdile de mare ati fost recunoscute i vizitate Incà din epoca Romanilor; intre altelp
se scie, cd legatul sati guvernatorul Moesiel inferi6re, Caius Prastina Messalinus, pe timpul
ImparatuluI Antonin Pius (138-161 d. Chr.) Malta la Tomi, geniuluI loculul (genio loci),
un altar de marmorg, ca aducd sandtate 2).

GENIO
LOCI
C. PRASTINA
MESSALLINUS
LEG. AUG. PR.

Mile se pot lua azI pretutindenI pe c6sta MdriT, unde existd o plaje, cestiunea numaI,
ca stabilimentele balneare maritime sa satisfacd conditiunilor higienice si economice.
De si instalatiunI se afld in treI puncte pc cósta mdrif: Mangalia, Constanta si Sulina,
totu0 cele de la Mangalia neindeplinind conditiunile economice, sunt fórte putin vizitate.
Sulina fiind Inconjuratd de mlastinI, ded bântuitA de frigurile palustre, Mile sale nu
sunt frequentate, de cAt de populatiunea localä.
PA.nd azI, Constanta a r6mas singura statiune balneard maritirnd vizitatd; e in le-
gäturd directä cu t6te punctele tëriI si bdile sale de mare sunt din an in an mal mult
frequentate.
Instalatiunea principalä se afld pe o plaje destul de intinsd la patru km. spre S.V.
de orasul Constanta, iar transportul se face cu trenul, care circulä, de mai multe ori pc
zi, in timpul verel.
Imbarcarea se face la 4 halte In ora § (Ovidiä, Thetis, Tomis si a C. F. R.) si la doud
halte la bdY.
Din nenorocire. nu tot ast-fel stA Constanta sub raportul higienic; dupd parerea celor
maI competinfi higienistY, ea este consideratd ca focarul paludismuld, din causa miasmelor
ce se degajazd din mlastinele ce o inconj6rd.
FranceziI, in urma nenorociteI expeditiunI din 1854, ail numit Constanta «un
cimitir intins».
Dacä Mangalia ar fi in conditiunI economice tot ast-fel, ca si sub raportul higienic,
ea ar deveni fárd indoiald statiunea balneard maritimd cea maI frequentatd; in adevär

9 M. Milolileanu. Studiul plantelor marine din jurul Constantel.

2) Gr. G. Tocilescu. Mitheilungen aus Oestereich. Wien 1886.

www.dacoromanica.ro
 206

Mangalia are pe Miga o plaje minunata i isvórele sulfur6se ce o Inconj6ra, aprópe la o

departare de 3 km. 1)
Daca s'ar construi o linie ferata de la Constanta sala Medgidia, conditiunile economice
ale MangalieT s'ar Imbunatati, iar baile sale ar capata importanta ce merita.

bescrierea hidrografica a basinuld MriT-Negre.

Acest basin coprinde bíte lacurile riurile care curg In Mare, precum i valle ce
se deschid catre E., fntre Malle i bratul Sf. Gheorghe.
Lungimea acestuT basin este de 171 km.

a) 05sta Mari futre frontierä §1 Mamutusta.

De la piatra frontiera No. 31, cósta Marif-Negre se fndrépta catre N. pana la Ilanlik ;
pe o lungime de 41/t kil., pana In valea deschisa de lacul Mangalia, cósta este Malta si
abrupta, cu Inaltime de 32m d'asupra niveluluI MariY; apoI se continua in aceiasI dh'ectie
Insa este jósa, in forma de plaje pe lungime de 7 km. coprinsa intre délul Mamutusta
lacul Mangalia.
Valle, mil se deschid pe acésta portiune pana aci descrisa, sunt
Valea Ilanlik este larga si se deschide la satul cu acest Mime; délurile care o
t6rmuresc sunt: Darl-Iuk, Balcik-Iuk i Tasli-Iuk la V., o despart de valea Hagilar; délul
Mamutusta o desparte la N. de valea laculuT Mangalia.
Catre S., valea se prelungesce peste frontiera pe la satul bulgar Akangi, sub numele
de valea Akangi. Lungimea el este de 14 km. de la E. la V. si merge urcand cu o pana
de 0m005 pe metru; ea e samanata de maT multe movile, din care dou'rl maï importante
fiind aseOate pe frontiera; cea pe care se afta piatra No. 30 are cota 81m, iar cea cu
piatra No. 31, chiar pe tèrmul Madi are cota 33m68.
D'alungul cósteI merge drumul care vine din Bulgaria, trece frontiera pe la pichetul
No. 45, catre N. prin llana la Mangalia.
Valea e talará de drumurile Ilanlik-Hagilar, Hagilar-Akangi, Caraci-Kulac la Akangi,
care trece peste frontiera pe la E. de pichetul No. 44.
Valea deschisA de lacul Mangalia. Lacul Mangalia se intinde de la V. la E pe o lun-
gime de 13 km., nu in linie drépta, ci descriind mar multe sinuositatr, cal-1 fac sA crésca
valórea sa militara 2). Odinioara acest lac a comunicat cu Marea printr'un canal, astazI
astupat de dune nisip6se, ast-fel ca intre lac si Mare acum exista o limba de pamant, lata.
numaI de 200m, In care pescariT inca ati Wat un sant ce servesce de scurgere 'acula Pe
la capätul E. al laculuT trece soseaua Mangalia-Ilanlic, peste un pod cu piciórele de piatra.
Natura OrmuluT fnconjurator al laculuf este stancósa si abrupta, formata din calcar
dolomitic, interpus printre straturile de calcar-grosier ale cretaciculuT, carl se tin fórte aprópe
de tOrm si la o 1naltime ce variaza, Intre 20 si 30rn d'asupra niveluluI aper i forméza ca-
verne mal mult sati maI putin lungI.
Pe te'rmul de N. al laculuI vine sh," se scurga mal multe isváre de apa sulfurósa, care
fnconjóra pe sub straturile de calcar, orasul Mangalia, pana, la 3-4 km. imprejur.3)
La extremitatea V. lacul se termina prin stuf. El are si douè insule in dreptul rui-
nelor satuld Bas-Punar.
La un sondaj ce l'am facut In vara anulur 1891, am gäsit adancimea laculuT, in drep-

') A se vadea, partea geologic&

/) Veçli geografia militara.
a) A se vadea apele sulfurese la parLea II-a a geologieT.

www.dacoromanica.ro
 207

tul bailor, de 20m, care se póte considera ea maximum, cad at& cätre V. cat 0 &are E.
acesta tifra se micsoréza treptat.
Natura funduluI laculuI este pietr6sä pe cea maT mare parte din lungimea luT; numaI
catre extremitaff este namolósa.
Peste produce in abonderita si de tot felul, speciile mar principale sunt : somnul, crapul,
tiparul, scrumbiile i calcaniI, veniti din mare sail p6te chiar r6mas1 din timpurT, and ca-
nalul de scurgere era MCA ne-napadit.
Valea ce deschide acest lac este fórte lunga i sinu6sh; ea vine din Bulgaria, taie
frontiera la V. de piatra 29, intre pichetele 41 si 42 si sub numele de Valen Popucci, se 'in-
drépta catre N. in directie S.E.-N.V., pe o lungime de 2'/2 km. de la frontierä, Ora la ea-
tunu1 Popucci, dupa ce a trecut pc la ruinele satuluf Caceamak.
I De la Popucci, valea ia numirea de Acargea-Hoscadin si se indrepta de la S.E. catre
N.Y., in forma sinu6sa, pe o lungime de 12'/2 km., pang la satul Acargea, dupa ce a trecut
prin satele Cadichio i Hoscadin.
De la Acargea valea incepe a se IIUMi Keragis,;i dupa ce face un cot pronuntat, se
dirije in unghiù drept catre E , la comuna Keragi, trece pe la satele Deleurusi, Nalbant,
Sarighiol, Acbasi, la E. de care incep mlastinele larulul pe lärmurile raruia sunt satele
Bas-Punar, la N.; CaracI-Kulak i Kerege la S.
Lungimea totalit a vaiT impreuna cu lacul este de 43 km. si este märginita de dé-
lurile: Dart-Iuk, Kosu-Iuk, Murzak-Tepe, Sarighiol, Keragi, Marnuttusta, pe drépta; iar
Pe stamp. délurile: Hoscadin, Mesarlak-Sarta, Egi-Iuiuk, Cara-Iuiuk, Copucci, Kirizi-Iuk
Arpali-Iuk. Valea este adanca, strâm' i prapasti6sa, abia atinge In unele locurI 500m
largime.
Pe ea merge druniul Popucci-CadichioI-Hoscadin-Acargea 0 la Kiragi se unesce cu
soseaua care duce la Caraomer spre V., soseaua urméza valea catre E. pe la Deleurusi,
iar la Nalbant suie cósta pe dél pentru a merge la Mangalia. ($oseaua e in proiectie).
Valea totusI e urmata de drumul, care se desface din soseaua judetianä la Nalbant,
trece pe la Sarighiol si la Arbasl, se bifurca intre Hagilar, la S. si catre N. In sosea.
De la AcbasI, valea fiind mlastinósa, drumurile o parasesc pe cósta de N. (soseaua
de care am vorbit), iar pe la S. drumul Hagilar vine la podul de la Mangalia.
In acésta vale data o multime de drumuri ale vailor secundare, dekrise maï jos:
Pe drepta (la S.):
Valea Hagilar, nasce de la Movila Kosu-Iuk, se indreapta catre N. in directie
S.V.-N.E. printre délurile Balcik-Iuk, Tasli-Iuk, Mamuttusta la E. si délul Hagilar la V.,
trece prin satul Hagilar i dupa 5 km. de drum se deschide in fata catunulul Bas-Punar.
In lungul vaiI nu merge nicT un drum, dar la Hagilar converg 6 drumuri, earl' duc la
Cadichior (la S.V.), AcbasI (N.V.), Ba.s-Punar N., pe la códa laculuI; Podul Mangalia la E.,
Ilanlic la S.E. si Akangi in Bulgaria, la S.; acest din urma trece frontiera putin maI la V.
pe piatra No. 30.
Pe stanga de la V. .,4 N.
Lunga vale, paralela frontiera Intre Canli-Cicur i Valali, ja nascere din pólele E.
ale déluluI ce vine din Bulgaria, la piatra No. 29, la punctul cotat 151 s,;i sub numele de
valea lurtluk, se indrepta spre Canli-Cicur (grópa sanger6sä), de la S.V. catre N.E. 0 de
aci catre E. pe la DauluchioI ;;i Valali, unde se terming, dupa o lungime de 10 km., intre
délurile ce vin de peste frontiera, la S. si Mezarlik-Bair, Egi-Iuiuk i Mezarlak-Sarta la N.
Este urmata de drumul ce vine din Bulgaria, pe la V. de piatra No. 29 si se unesce la
Canli-Cicur cu drumul de la Caraomer ; drumul urméza catre E. pe la DauluchioI
Valali, pang la Akargea. In acésta vale da:
Pe drépta, la S:
a) Cara-Dere, prelungitä, catre S.V. cu illurfatcea-Cairac, se deschide dupa un drum
de 51/2 km. la Valall si e urmata de drumul Valalt-Bulgaria, trec6nd frontiera chiar pe la
piatra No. 27.
1)) Kiuciuk-Dere-Culac, ce are o directie S.N., pe la pólele deluluI Hoscadin, aseçlat la

www.dacoromanica.ro
208

E.; are un drum de 2 72 km. §i e urmatä, in parte de drumul Valall-frontier'ä, intre pi-
chetul No. 39 (la V.) i piatra 28, unde se unesce cu drumul ce vine de la Hoscadin peste
délul Hoscadin la frontierä..
Pe stinga (la N.):
e) Valea Sdrti, prelungia catre N.V. cu larga vale Dauluchia-Culac, pana la Ocie déluld
Coru-Sarti. Are o lungime de 8'12 km. i e urmata de drumul DauluchioT (unde se des-
chide) la Ghiuvenli (in basinul V. Dunärean) i Dauluchiol-Mustafacá (In acela basin);
este táiatà de §oseaua Mangalia-Caraomer. Ea e märginitä de délurile Mezarlic-bair
Caraomer-bair la V., Egi-Iuiuk i Mezarlik-Sarti la E.
Tirpan-Dere, la nascere din p6lele S.E. ale (Mula Cara-Iuiuk, se indrépta catre
S.E. de la N.V., pe la pólele délului.' Egi-Iuiuk (aeo;lat la V.) i se deschide dupä un drum
de 4 km. la V. de Kiragi. Este tälata de .5oseaua Mangalia-Caraomer urmata de drumul
Kiragi-Ghiuvenli, peste délul Coru-Sárti (in basinul V. Dundrean).
Relea Casamcea, ja nascere din pólele S.V. ale déluluI Azaplar, se indréptä catre
S. cu directia S.V.-N.E., printre délurile Casämcea la E., Cara-Iuiuk la V. dup.).* un drum
de 6'/ km., se desface la Keragi, dupä ce a trecut pe la ruincle satulur Casámcea, unde
malurile sunt 'nalte i rip6se. Este täiatä de osea i urmatä de drumul Kiragi-Azaplar.
Valea Acbafi-Culac, se desface de la Movila Asan-Oba-Tepe, indreptAndu-se catre S.
In directie N.S. i se deschide la satul AcbasA, dupä un drum de 2 112 km.; este thiatä de
§osea i urmatä c drumul Acba§i-Azaplar.
Valea Viilor, ce se continua catre N.V. sub numele de Alceak-dere, corespunde
lungeI vÏ Borungea (valea secundará Kiivan-Aleeak, in basinul V. Dunärean), ja nascere
din pólele V. ale délului. Cogea-Sirt-Bair, se indréptä, de la N.V.-S.E., printre délurile Arta-
Burun i Azaplar la V., Cogea-Sirt-Bair i Kirizi-Iuk la V. s,4 dupä, un drum de 13 km.
In care trece pe la Copucci, se deschide la ruinele satulur BwPunar.
Innä, catre N.V. de Copucci valea este relativ strämtä, lar de aci se lärgesce i se
transforma in câmpie fórte putin ondulatä. Este Wat:1 la gurg de osea i urmatä de
drumul Ba5-Punar-Copucci, unde converg 3 drurnurT principale, unul de la Azaplar (de
la N.V.), al doilea de la Carachi,o1 (N.; versantul V. Dunärean) i al treilea de la Ghe-
ringik (la N.E.).
Varee Mangalia. Este o vale larga ce se intinde catre N. orawlui, pänä la Movila
Cumarova; catre V. este märginitä de délurile Koim-Iuiuk, Sira-Iuiuk i Badalar ; catre
S. se confundä Cu valea laculuT Mangalia. Lungimea S.-N, este de 6 km., iar lärgimea
E.-V. de 3 km., este constituitä din calcar dolomitic ale CretaciculuT, care ascunde bogate
ape sulfuróse, ca cele din lacul Ciukur la 1.t/2 km. spre N.V. de ora 4 *i cele de la ezerul
Mangalia, situat pe cósta Märil' spre N. de ora, de care e despärtit prin vil'.
Aceste ape inconjóra orawl de la N.E. cätre S.V. i merg a se värsa la bäile sulfu-
r6se de pe tärmul laculuT mal sus descris 1).
Pe valea Mangalia merge §oseaua Mangalia-Constanta, precum drumurile spre
Gheringik, Ascilar i Kiuciuk-Tatlageak.

b) D5sta Maril futre Mamutusta si Tuzla.

De la Ezerul Mangalia, cósta Märii, dupa ce formézä, un cap catre E., se indrépta de
la S.V.-N.E., pánä, la capul Tuzla; cósta este 'naltá' i escarpatä pe acésta lungime de 18
km., inältimea variazg intre 22 i 40m.
Catre N. de ezerul Mangalia, supr. 150 hect., se aflä, lacul acoperit cu stuf numit Cu-
marova, ce ocupa o suprafatá de 60 hectare.
Väile carl' se deschid sunt:
Varee laculur i partulur Tatlageak.
a) Pariul Tatlelgeak, ja nascere din dou6 fántanf mal-1' in satul Gheringik, se indréptä

1) A se vedea detaliat acésta, In partea geologic&

www.dacoromanica.ro
 209

catre S. in directia S.E., panà la satul Ascilar, pe care udandu-1 se indrépta care N.E.,
pana la Kilciuk-Tatlageak, spre E. de care formeaza dou# Ukulele 0 apor dupg un curs
de 8 km. se varsg. in:
Lacul Tatl(tgeak, ce are forma alungita de la E. la V., cu scobiturT marl si numer6se.
Este acoperit mar mult de jumblate cu stuf si are o suprafatg de 80 hectare. E despartit
de Mare printr'o limbg fórie ingustg 50m de dune, pe care trece drumul Mangalia-Tuzla.
Pe la extremitatea V. a laculur trece soseaua Mangalia-Constanta.
Valea deschisa de parirt si lac este fórte larga, pe ea se aflg satele Gheringik, Ascilar,
Kticiuk si Baiuk-Tatlageak. Se märginesce la N. cu délurile Dermen-Bair, Tausan-Bair,
Sart-lukler, Tasla-Iuk, care o despart de valea laculur Tuzla, cgtre V. délul Cogea Sirti-
Bair o despart de valea corespunOtóre din basinul V. Dunarean, numita Borungea
(valea secundara Sanar si Muratan-Dere), catre S. délurile Kirizi-Iuk, Arpali-Iuiuk, Kohn-
Iuk si Cumarova, o desparte de valea laculur Mangalia si valea Mangalier, cu care se
prelungesce in apropierea cóster Marir pe la Cumarova. Pe valea Tatlageak merge drumul
Tatlageak-Gheringik si aci se bifurca spre N.E. la Amzacea si Carachior, ambele due In
versantul Vest-Dunarean. Este Ward de drumurile Copucci-Gheringik-Muratan, Mangalia-
Ascilar-Tatlageak-Per veli-Muratan si Karlichior.
In valea laculur Tatlageak se deschid doué val. pe stamp, (la N.):
Valea TatIdgealc, care se deschide la Buiuk-Tatlageak, e urmata de osea.
Buiuk-derea, pe la p6lele délulur Baldaran-Iuk-Bair (aseçlat la E.), se deschide tot
la Buiuk-Tatlageak si e urmata de drumul Buiuk-Tatlageak-Karli-chioT spre N.V. si Buiuk-
Tatlageak-Tuzla spre N.E.
Valea Mangea-Punar, continuatg dare V. prin Arndut-Bostan-Derea, este coprinsg intre
délul Dermen-Bar la N., care o desparte de valea laculur Tuzla ; care V., se intinde
pang' la pólele délurilor Tausan-Bair 0 Baldaran-Iuk-Bair ; &are S. se con funda cu valca
Tatlageak.
In acesta vale se afla micul lac Mangea-Punar, aprópe de Ormul Märir.
De curind s'a format dou6 egtune, ce p6rtg acelas nume, ase(1ate pe drumul Mangalia-
Tuzla, care taie acésta vale.
Capul Tuzla, este format de ramificatiile E. ale délulur Dermen-Bair.
Inclinarea cóster Marir-Negre pe meridian, In lungime de 29 km., coprinsa tntre
Piatra No. 31 si capul Tuzla, este de 5' de la N.E. catre S.V. (Longitudinea capulur Tuzla
este de 260,20, lar accia a punctulul No. 31 al frontierir, este de 26°45'). Este unul dintre
cele 3 capurr ale Dobrogier, si se allá pe al 26°,20' longitudine orientall De curand s'a
construit pe cap un far.

c) Usta Intre capurile Tuzla §i Constanta.

Spre N. de capul Tuzla, cósta Marir se Indrépta care N., descriind o mare curburg
lunga de 231cm. 400 pang la Constanta; acésta curburg este int6rsa care V.; la jumOtate
distanta se prelungesce In Mare micul cap Agigea.
Intre capul Tuzla 0 Constanta, cósta in general este Malta,' 0 abrupta, afara de valea
deschisa de lacul Tuzla care se prelungesce pana la Mare, formand o plaje nisip6sg.
Golful Constanta este acoperit Cu nisipul adus de vénturr si curentr. Lucrarile ince-
pute de catr-va ant' ail de scop de a transforma acest golf intr'un port 1).
Valle earl se deschid intre Tuzla si Constanta, sunt :
Valea lacului Tuz1a. Tuzla-Ghiol este un lac ce se Intinde in forma alungitg de la
S.V. care N.E., de la cdtunul Ceatmalar pang' la Mare, de care '1 desparte o limba de
pamânt latA de 200m., formatä din dune, pe care trece soseaua Tuzla-Constanta.
mire satele Techirghiol (aseçlat pe cósta N.) si Tuzla (pe cea de S.), forma laculur

') A se vedea pe larg acésitt cestiune, la descrierea portuluT Constanta.

71890 27

www.dacoromanica.ro
210

este alungita de la N. la S. Dacä nu tinem sémä de numer6sele lul sinuositätI, lacul pre-
sintä, forma unuI ciocan, ce ar avea c6da catre S.V. Lätimea maximd de la N. la S. in
dreptul satuld Techirghiol, este de 41;2 km., iar lungimea de 9 km. si suprafata totald de
2540 hectare.
Intre tërmul S. al laculu i satul Tuzla, se afla un mir lac de forma dreptunghiularà
Cu o suprafatä de 60 hect., iar pe t6rmul N.E. un altul i rna inic cu 15 hect. suprafata.
Soseaua Tuzla-Constanta lasa acest al doilea lac catre E. In ccida mlästin6s5, de S.V.
a laculul se varsa, peeriul Musurat, care ja nascere din délul de la N. Musuratulur, strd-
bate comuna cu acelas nume, curge catre S. in directie N.V.-S.E., formand mal multe
cotiturl, uda satul Urluchior, la S. de care se varsa pe Ormul N. al laculul Tuzla. Lun-
gimea pariuld este de 8 km.
Valea laculuI Tuzla corespunde la V. Cu valea Borungea, iar la N.V. cu valea Ma-
hometcea (ambele din versantul V. Dunärean); ea este coprinsä intre délurile : la N. Me-
zarldk-Iuk, Bozlutak-Iuk, care o desparte de Valea Agigea ; la N.V. Telegraf-Tepesi-Bair
si délul Musurat, care o despart de valea Carasu (secundara sa Mohametcea-Ceair-Dere);
Ja V. Muffle TopraisarI-Bair j Meragi-Bair o despart de valea Borungea (secundarele
sale : Uzunlar-Dere i SAndr-Dere), la S- Tasli-Iuk, Sard-Iukler i Tausan-Bair o despart
de valea Tatldgeac, iar Dermen-Bair de valea Mangea-Punar.
Satele aflatelre pe valea acestul lac sunt : Tuzla i Ceatmalar la S., KarlichioI, Kiu-
ciuk si Buiuk-Muratan la V., Musurat, UrluchioI, Techirghiol la N.
Valea este taiata pe la cáda V. a laculd de drumul Mangalia-Constanta i mar la
V. de drumul Perveli-Nfuratan-Musurat, de unde treduld culmea déluluI, duce la Abdulah
in valea Carasu.
De la Tuzla merge rare V. pe Ormul sudic al laculd, drumul la Ceatmalar, Karli-
chior-Muratan-TopraisarI. de uncle trecénd délul duce in valea Borungea la Amzacea,
EdichioI, Uzumlar i Inge-Mahale.
Lacul Tuzla peste curènd va deveni o importantä, statiune halnearä, apa sa conti-
n6nd In mare cantitate clorurI, bromurI i sulfatr
Wile earl' se deschid in lacul Tuzla, sunt :
De la S.:
Valea Tuzla, coprinsa intre délurile Dermen-Bair la E., o desparte de Mare, Kiu-
ciuk-Tuzla-Bair (la V.), o desparte de valea Kiuciuk-Tuzla-Derea.
Valea se intinde catre S., prin satul Tuzla pang la Movila Meragi-Iuk, pe o lungime
de 3 V2 km.; in ea se aflä lacul de forma dreptunghiularä descris maI sus. In Tuzla con-
verg drumurile carr vin de la KarlichioI (la V.), Perveli (la S.V.), Biliuk-Tatlageac (la S.)
drumul care merge paralel tèrmuluI Marisi la .Mangalia.
Valea Kiuciuk-Tuzla-Derea la V., paraleld Cu precedenta, de care e despärtitd prin
délul Kiuciuk-Tuzla-Bair, are o lungime numaï de 1'/2 km.
Valea Ceatinalar, corespondenta cu valea Tatlageac, se deschide la aSda S.V. a
laculuI, la catunul Ceatmalar; pe ea merge drumul Mangalia-Constanta.
De la V.:
Valea Karlichiol, prelungitä, &are V. prin Valea Muratan, nasce din pdlele S.E. ale
délulur Meragi-Bair, se indrépta de la V. la E., pe la satele NIuratan i KarlichioI si pe o
lungime de 5 km.; pe ea merge drumul Ceatmalar-Karlichiol-Muratan-Topraisarr.
De la N.
Valle unite 1Cara-Iuk-Dere, la V. si Cuba-Dere intre comunele TopraisarI i Musurat,
ambele se Impreuna la 21/2 km. spre N. de Muratan, ail o directie N.S. si o lungime de
6 km.; se deschid la satul Kiuciuk-Muratan. Pe valea Cuba-Dere merge drumul Muratan-
Musurat.
Valea pariuluï Musurat, urmata de drumul UrluchioI-Musurat-Abdulah.
Valea deschisei Aitan-Dere, este maI mult o prelungire Nordica a precedenter si se

') Detaliat, a se vedea acésta In partea geologica.

www.dacoromanica.ro
 211.

confunda &are N. cu platoul format de Ormancik-Bair spre eulmea délulul Musurat, care
forméza unja despartit6re a apelor intre basinele Vest-Dunarean i Marea-Negra.
8. Valea Urluchioi, se deschide in valea pariuluT Musurat la UrluchieT, dupa o lungime
de 2 km., marginitä la E. de delul Ormancik-Bair i Movila Urluchia Pe ea merge dru-
mul si e taiata pe la gura de soseaua Mangalia-Constanta. (In con-
str uctie).
VII. Valea largA i ramificatA, pe care se aflA lacul Agigea.
Lacul Agigea are forma unur triunghiti isoscel cu basa spre Mare, de care e despartit
printeo limba fermata de dune, lata de 50-100m, lungimea lur este de 11/2 km., iar suprafata
de 75 hectare.
In acesta vale sunt asedate satele Agigea la S., Hasi-D010k i Laz-Mahale la N.; este
copring !litre délurile : Mezarlak-Tuk, Tuzla-Iuk i Telegraf-Tepesi-Bair ; la S. o desparte
de valea Tuzla, Pipiliga-Iuk i IucT-Iuk-Berechi la V., o desparte de valea Carasu (secundara
Mahometcea-Ceair-Dere). Catre N.V. abia cate-va movile o desparte de valea flasancea,
iar catre N. valea se deschide pang la Constanta. Délul Denis-Ialasi-Bair dintre Agige
viile de la Constanta, cu directie S.V., paralel te'rmulul MAni, abia are o inaltime de 40m.
'Me vaile secundare converg spre Agigea i sunt de putina importanta.
Cele 2 ved cart p6rtei numele Iuncatan-Dere, una are directie catre S. si e urmata
de :-.;oseaua NIangalia,-Constanta ; cea de a doua are directia catre V.
Carsi-Dere, pe care se afla satele Laz-Mahale.
La Hasi-D010k converg drumurile carr merg catre N.E. la Constanta i AnadolchioT,
N. la Palaz, N.V. Hasancea, V. Mahometcea, S.V. Abdulali i Musurat, S. Urluchiel
Techirghiol i in fine S.E. la Agigea.
Valea este taiata de la S.V. catre N.E. de soseaua Mangalia-Constanta ce trece pe
la Agige, unde se bifurc5, spre Tuzla, trec6nd pe la Sanatorita spre Techirghiol. Lungimea
van' se p6te considera de la N. la S. (intre Laz-Mahale i Agigea) este de 31/2 km.,
iar largimea E.V. de 6 km.

d) C6sta Mire Constanta §1 Midia.

Capul Constan fa, pe care este asezat orasul cu acelas nume, inchide pe la N.E. golful
Constanta '). El este al doilea cap al Dobrogiel. Spre N. de orasul Constanta celsta Mara'
este InaltA 'Ana, la 40m pe o lungime de 5 km., la punctul numit Teibeiceiria, la N. de care
t6rmul descrie un arc deschis de cerc cu concavitatea care V. pan la Capra Midia, al
3-lea cap al Dobrogiet
Distanta masurata pe ccista intre capurile Constanta i Midia este de 22 km.
Spre N. de Tabacarie c6sta este jesa i nisipisa, o limba ingusta variind intre 200-500m
fermata din dune, desparte lacul Stitghiol de Mare, care cate odata se unesce cu lacul ; pe
acésta fasie nisip6s5, merge drumul AnadolchioI-Tabacaria-Mamaia.
Spre N. de Mamaia fasia nisip6s5, incepe a se lati de la 300 pana la 1500m si continua',
a tarmuri Marea pana apr6pe de capul Midia, pe ea merge drumul Mamaia-Gargalic.
Capul Midia este format de ramificatiile S. ale déluld Movila
Va lea ce se deschide spre N. de Constan (a este larga cu putine ondulatiunT, cari abia
pot primi numirea de délurY, e samanata cu movilele Ciatal-Iuk, délul Duran-
Bair cu Movila Islam-Tepe ; t6te aceste movile servesc de puncte ale unid despartit6re a
apelor celor dou6 basine : Vest-Dunarean i M.-Négra.
In acésta vale sunt lacurile
VIII. TAbAcAria, numit ast-fel de la dou6 fabrid de t5,bacarie asezate la E. de lac, este
asezat la 3 km. spre N. de Constanta, langa satul Anadolchia are o suprafala de apr6pe
1.00 hectare. E tnconjurat de stuf si produce pesce in mica cantitate.

') Detaliat se va vorbi despre acest cap la descrierea ora§ultil.

www.dacoromanica.ro
212

El nu comunicA Cu Marea, de si este fórte aprópe de ea, de care se desparte prin

dune, pc care trece druinul AnadolkioI-Mamaia.

Fig. 30. Capul Midia. (Dup5.. Peters).

IX. Lacul Süt-ghiol (lacul de lapte), ce se intinde lärgin(luse de la S. la N. de-alungul

c6steI MäriI, de care e despärtit prin fäsia nisipósti maI sus descrisä. Largimea de S. a
laculuT este de 11/2 km. i chiar maI ingustä, iar la N. de 4 km., lungimea luI de la N.
la S. este de 8 km., iar suprafata de 20 km. p., se terminä dare N.V. printeun golf mil-
tinos i acoperit cu trestie, care se intinde pang apr6pe de satul Cogea-Ali. Pe térmurile
sale sunt asezate satele Palaz Canara la V., Cogea-Ali i Mamaia la N.
La Canara (in turc. stanch...) lacul este tOrmurit de terenurY calcar6se, cad se exploatéza
pentru portul Constanta. O linie de drum de fier este construitit anume in acest scop ').
Lacul produce peste in abondentä si de tot felul, pe tilrmul s vestic sunt i dou6
eherhanale intre Palaz i Canara. Natura Ormulul Vestic este pietr6sti., spre N. si S.,
mrästindsä; iar cel de E. este nisipos.
In lac, in fata satuluï Canara, departe de la tèrm de 100'n se aflä mica Instila
numire care dupd pärerea D-luI Opreanu (fost prefect al judetuld Constanta), i s'ar 11
fost &IA de un Englez, pe când se Mew drumul de fler Cernavoda-Constanta. Se pare
cá chiar Mommsen atribuie unui Englez acéstä denominatiune, care in orl si ce chip nu
se póte atribui, de cat unor vremurT mult maY apropiate de not
Lacul are in multe puncte o adAncime destul de mare; marginele luI sunt lipsite de
arborT, numaI la un loe se observA 7 salcit Insula e inconjuratä de trestie, i aeoperitä
Cu stejarY secularr, printre carT puff sälbaticY, fagiI si vita care dd r6de miei, impreund
Cu cucuta dati insuld un aspect fórte sälhatec. La mijlocul insuler o grämadd mare de

') A se vedea partea geologicá, economic& §*1 descrierea portuluT Constanta.

www.dacoromanica.ro
 213

pietre transportate acolo din trecut, probabil pentru vre-o constructiune In perimetrul
insuleY, care nu e maY mare de I km. p.
Populatiunea insuleY, formath din sute de vulturY, de corbi i porumbeY shlhatecI, trhesce
nesupäratä de pusca vinOtoruluY, la cel maY mic sgomot se Invartesc imprejurtil si pe
dcasupra copacilor, umpländ aerul cu glasul lor asurzitor, asa csá este imposibil a sta maY
mu1t6 vreme pe insula i).
De-a lungul cósteI V. a laculuI Stit-ghiol trece soseaua Constanta-Tulcea. Valea este
strabatutO de la E. la V. de drumurile cad duc de la Palaz la Hasancea i Horoslar
(basinul V. Danubian), de la Cariara i Cogea-Ali la Horoslar, Nazarcea si CaraLai' (In
acelas basin).
Ramificatlile S. ale déluluY Cara-kidf, desparte lacul Stit-ghiol de :
X. Lacul Ta§aul inconjurat de Muffle Tasaul la N.E., care '1 desparte de lacul Gar-
galik, délurile CicrAkcY k3i CarakioY-bair la S.V.
Forma sa 'Ate fi asemanata cu a und triunghiii isoscel cu basa (4 km.) spre S.E.,
desprtità de Mare printr'o fäsie de dune latä, de 1. km. si cu värful dare N.V. (lungimea
de 10 km.). Se terminh care N.V. printr'o regiune mlastimish acoperità cu trestie, unde
se varsä.rIul Casänicea. Adancimea sa variazä, Intre 25 si 40n1, lar suprafata de 1200 hect.
In partea Sud-Vestica, lacul contine o micà insulä stanc6s6,
Lacul produce in abondentä tot felul de peste. Peschritul forméz6 una din principa-
lele ocupatiunI ale locuitorilor satelor asezate pe t6rmul sgri : Caracoium, CikrakcY, la V.,
Tasaul la N., ahman la E.
Malurile sunt In general jóse, afarä de cele de la S.V. i N.E., uncle ramiflcatiile
lurilor CarakioY-Bair i Tasaul, fac malurile 'nalte i stancdse.
De la Canara merge spre N. drumul care lasä In drépta Cogea-Ali, duce la CikräkcY,
acest drum se continua spre N. pänä, In soseaua Tulcea.
Tot de la Canara merge catre N.V. la Caramurat (basinul V. Dundrean), soseaua
Constanta-Härsova. Acestà sosea la jumMate distanfá este tdiatA de drumul care vine de
la Alacapu-NazArcea, paralel vàiï Cioban-dere (basinul V. Dunhrean), duce la CikrakcY.
Pe Ormul V. al laculuY merge drumul Mamaia-Cara-Koium-CikräkcY la Ester.
Pe t6rmul S. trece prin dune soseaua Cicrakci-Cara-Koium-Gargafic, din care se des-
face la ccida S.E. a laculuI, drumul care merge prin ahman la Tasaul si se unesce spre
N.V. cu soseaua Constanta-Tulcea.
Pe Ormul S.V. al laculd se deschid doub' van
Valea Cikrdkei, Insotita de un mic pariil, care izvorhsce din pólele S.E. ale &lu-
lus( CarakioY-Bair, se IndreptO spre N., are un curs de 1'/2 km. si se vars6 la 1'12 spre S.
de satul CikreikcY.
Valea deschisä de acest petriti se intinde care N.-V. pe la sat si are o lungime de
3y2 km., o directie N.V.-S.E., corespunde vtilY Caramurat. Pe ea merge soseaua CikrakcY-
Caramurat.
Valea Dolufacd, care vine din pilele N.E. ale déluliff Ilan1A-Bair, se indréptä, de
la N.V.-S.E., are o lungime de 4 km. si se deschide pe Ormul N.V. al laculuY la satul
päräsit Dolufaca.. Pe ea merge drumul Dolufacâ-Ester.
XI. RTul Casamcea de s,4i este un afluente al laculul Tasaul, dar prin lungimea cursu-
lui (80 km.) si prin basinul ce ocupa (600 km. p.), fiind pus In al doilea rang dupä,
Taita, intre riurile earl' bräzdézil, Dobrogia, udänd teritoriile ambelor judete, basinul sal
p6te fl considerat separat.
Riul Casarncea (turc. sf. Dumitru), isvorAsce din douà parliase din pólele S.E. ale
&lulus( Periclic, ambele numite Aaslii-dere, se unesc pentru a curge de la N.V. catre S.E.
deseriind prin padurY un arc de cerc intors care E. Esind din pädurY la N.E. satuluI Ali-
fakâ, incepe a se numi parlul Sulfaru, strabate satul Alifaka, la S.V. de care incepe a
se numi pdriul Casdrncea, se Indréptä In directie generala N.E.-S.V., pänä la comuna Ca-

') Dupd Amante Bruto. Ovidin In exil. Traducere de Clelia Bruzzesi. Bucuresci, 1885, p. 57-61

www.dacoromanica.ro
214

samcea, printre Muffle: Alifaka i Saxancairac la E., care '1 despart de pariul Beidaut.
Délurile Coru-Bair i Turbencea la V., '1 despart de Hui Enisaral. (basinul V. Dunarean).
De la Casamcca, riul se indrépta catre S. pe la satele Caceamak i Kiuciuk-KioI, piina
la 1\16ra CocáneY. (confluenta sa cu parlurile TerzekioT pe drépta i Ramnic pe stänga),
curge printre délurile : Sulugeac si Kiuciuk-Kioi-Bair (acesta din urma 11 desparte de pa,
dui Ramnic) la E., délul Dulgherul la V. il desparte de EnisaraT, iar délul Arman-Tepe
desparte de pariul afluentele sail, Terzekiol.
De la 1\16ra CocoineY, riul Casamcea, îT schimba directia de la N.E. catre S.V., intra
In judetul Constanta, prin care curge o lungime de 4 km., formeza apor limita Intre jude-
tele Constanta i Tulcea pe o lungime de 2 km., panä la confluenta sa cu pariul Tocsoff,
de unde intr in judetul Tulcea prin care curge o lungime sinulisä de 51/2 km., udand satul
Chirislic, iar de la confluenta sa cu pariul Chiri1ic, taie limita judetelor, eurge prin ju-
detul Constanta, udä satele Seremet i Palazu-mic, la 5 km. spre S.E. de care se arunca
In partea N.V. a laculul Tasaul, dupa ce a curs in partea inferi6r6 printre délurile: Tasli-
Culac, Veli-Tepe-Bair, Cascalak-Bair (care 'I desparte de basinul riulul Duimgi), Cara-Tepe
si Cara-Oba la V.; délurile Manc-Orman, délul Tepe, Cara-Tepe-Bair, Chirislik-Bair, Se-
remet-Bair i Beris-Tepesi la E.
Riul Casamcea se maI numesce Tamul-dere, dupa numele laculuI.
Cursul sail este in privinta lungimeI (80 km.), considerat ca cel d'intaI in Dobrogia ;
sub raportul debituluT de apa vine dupa Taita.
Iutéla curentuluI in cursul superior este de 2m pe secunda, in cursul inferior de 0.50.
Malurile sale, mal ales cel drept, este 'nalt i stances, in cursul superior al rIuluI pang,
la Kiuciuk-KioI, iar in cel inferior numaI la Chirislic i Seremet.
In cursul sàù, riul forméza mal multe iazurl: La S. de satul Casamcea, la S. de Ca-
ciamak, iazul numit Mára lur Hagi-Mamet, la satul Kiuciuk-Kioï, la Chirislik, Seremet
PalazU-Mic.
Basinul riuluI Casamcea ocupa al doilea rang in Dobrogia, are o suprafata de 600
km. p., si este coprins intre délurile:
Cara-KioT-Bair, Beris-Tepesi, Bilarlar-Bair, Kos-Tepe-Bair, Hagi-Bairam-Tepe, Insira-
tele, Cartal, Dulgheru, Turbencea-Bair i Tausan-Orman la V., Ali-Faki, Saxancula, Ca-
ragea-Punar, Inan-Bair i Caskalac-Bair la E.
Pe valea acestuI rib' merge drumul, care desfacandu-se din soseaua Constanta-Tulcea
la N.V. de podul de piatra, trece pe la Palazul mic, Seremet, Chirilik, Kiuciuk-KioY, Ca-
ceamac, Casamcea, Alifaka, urea culmea délurilor Periclic i Dolama, cobelra in valca
padurdsä Periclic-Culac la Baspunar pe valea riuluI Slava-Ruséscä, dupa ce a taiat soseaua
judeténa pe la Casamcea.
Rful curge paralel cu Eni-Saral, cu unja despartit6re a apelor celor douè basine si
Cu limita intre judetele Constanta i Tulcea. Afluentir i vale acestuI rîí sunt:
Pe drépta, de la V.
1.. Sasli-Culac, vale mica, are o directie N.E.-S.V., trece prin satul Ceaus-ChioI, are o
lungime de 2 km.; se deschide maI catre N. de satul Alifaki. Prin ea merge drumul Ali-
faki-Ce,a,uschioï la Baspunar, peste culmea déluluI Periclic. Este opus a vaiI Hagi-Omer (din
Versantul Vest-Dunarean).
Curu-Derea, vale mica insotita de un pariii, care isvoräsce din pelele S. ale délu-
luI Coru-Bair, se indrépta catre S. in directie N.V.-S.E., curge pe la pelele moviler Ros-
culet, asezatä la V. saù, dupä un curs prin campie de 3 km., se varsa in riul Sulfaru
(Casamcea), la mijlocul distantef intre Alifaki la N. si Cas'amcea la S. Pe valea sa merge
drumul Casamcea-Calfa in versantul Vest-Dunarean, dupa ce a trecut délul Coru-Bair,
Valea corespunde vair Sulugeak-Dere.
Valea insolitti de parlul Caciamak, ja nascere din p6lele S.E. ale délultif Dulgherul
se indrépta. cg.tre S. in directie N.V.-S.E., si dupa un curs de 2'/2 km. se deschide in satul
Caciamak (Cala Rosculet).
Pdriul din vaile in pretungire Cartal-Terzechia. Valea Cartalut la nascere din pálele

www.dacoromanica.ro
 215

S.V. ale &Mid Dulgherul, se indréptä in forma unui arc de cerc intors are V., in di-
Feche N.V.-S.E., trece pe la satul Cartal-Seleu§, iar de la Terzechiol incepe a se numi
valea Terzechia PAriul nu incepe de cat de la satul Cartal-Seleu§ FA se varsä la M6ra Co-
cdnet, dupg ce a trecut pe la Podal lui Gogea-Amet. Lungimea totald a vailor prelungite,
este de 20 km., din care riul strabate flume 12 km.
Délurile Dulgherul i Arman-Tepe a§ezate la E., desparte valea de acoja a 01110 Ca-
scimcea, iar délurile Cartal i In§iratele o desparte de valea EnisaraY, ele sunt a§ezate la V.
Valea este urmat6 de drumul Mára-Cocenel-TerzechioI-Cartal-Seleus, trece peste linia
despartit6re a apelor pe délul Cartal FA duce in basinul V. Dunärean, la satul Dulgherul.
Ea primesce maI multe vi tertiare.
Pe drepta:
Tasid-Dere, vale mica, insotità de un petriia§, are directie S.V.-N.E., o lungime de
2 km. §i se deschide nitre Cartal-Seleu i Terzechiol.
Valea-cu-Pietrile (Tafidc-Culac), vine din délul In§iratele, are directie N.E.-S.V., o
lungime de 31/2 km. ;4 se deschide putin la N. de satul Terzechia
Pe stanga:
Valea Mandalac-Dere, are directie N.E.-S.V., lungime de 2 km., se deschide in fata
väil Ta§1A-Dere.
Micile vai intrunite Sasdc-Culac fi e) Sasa-Coral, ail o directie N.V.-S.E., se deschid
in fata väii Cu pietrile, dupä ce a läsat cätre N.V. movila Memendeni-Tepe, care o des-
parte de precedenta.
Valea Ceatal-Orman set Pantelimon, plécä din p6lele S.E. ale délulur Hagi-Bairam-
Bair, se indrépa catre E. printre délurile Man-Coru, pe sanga §i Tepe pe drépta, trece
prin satul Ceatal-Orman (sat" Pantelimon). Are o lungime de 7 km. Se deschide la 2 km.
mal la S. de Mera-CoctineY. Malurile sale sunt inalte §i rAp6se. Valea este urmatä de un
OHO Cu apä maI tot timpul anuld, precum §i de drumul Ceatal-Orman la Saragea, in
valea Eni-Sara.
Valea Chirilic, la nascere din p6lele N. ale déluluI Ko§-Tepe-Bair, se indrepa de
la N.V.-S.E., printre delurile Tepe, Cara-Tepe-Bair la N.; Ghelingek-Bair
la S. Are o lungime de 12 km., malurile in partea inferi6r6 sunt inalte i stAnc6se, se
deschide la 1 km. spre S. de satul Chiri§lic §i primesce pe drépta :
Valea Odi-Culac, care nasce dintre Ko§-Tepe-Bair la N. §i Ghelingek-Tepe la S.,
se indreptd de la S.V.-N.E., pe la satul Ghelingek §i are o lungime de 4 km.
Ghelingek este un nod de drumurY, cäcl garb,' de drumul fla,r§ova-Constanta, converg
cätre acest sat o multime de drumurI care'l légá care N.E. cu Chiri§lic, N. cu Ceatal-
Orman, S.V. cu Kior-Ce§me, S. cu Bilarlar (Dorobantul), DanachioI (Carol I), la S.E. cu
Pazarli §i Esterul.
Mica vale Seremet-Culac, are o directie S.V.-N.E., printre delurile Chiri§lic-Bair, la N.,
care o desparte de valea Chiri§lic, Seremet-Bair la S., o desparte de Visterna. Lungimea
el este de 2L/2 km., se deschide la 1 km. la S. de precedenta.
Valea deschisä de Apa Visterna, care isvoräsce din pálele S.E. ale déluluI Bilarlar-
Bair, la satul Ester, prin care curgand se indréptà de la S.V. cätre N.E. §i se varsä la 2
km. spre S. de satul Seremet.
Valea deschisd de acest ritl se numesce &Ilea Estera, care la nascere din Ghelingek-
Tepe, se indreptä catre E., pe la satele Pazarlia i Esterul, de uncle insotesce cursul pa-
riuluI Visterna.
Délurile Ghelingek i Seremet o märginesc la N., iar délurile Bilarlar, Caramurat §i
Beris-Tepesi, o märginesc la S.
Lungimea eI este de 11 km., din care pAriul parcurge numaI 5.
Pe ea merge drumul de la Dolufaki la Ester, Pazarli §i Ghelingek, este taiata de maI
multe alte drumurI, maI principal este drumul Har§ova-Constanta.
Valea Palazu-Mic, ja nascere din délul Caramurat, se indreptà de la V. la E. §i
se deschide dupä un drum de 5 km. la Palazul-mic.

www.dacoromanica.ro
21.6

Valea e urmatä de drumul Palazu-mic-Ester.

Pe stanga de la E., riul Casamcca primesce :
Valea Sulugea, nasce din délul pAduros Caragea-Punar, sub nu mole de Culakalcea,
se Indrépth de la N.E.-S.V., pc la pólele d6luri1or Saxancula i Sulugea, asezate pe partea
dréptil (N.) si dupd un drum de 16V2 km. se deschide la 2 km. sprc S. de satul Casamcea.
Este tdiatd de mar multe drumurY, earl pun In legdturd valea Casamcea cu satul
Sarighiol.
Dere-Dikili-Ta;c-Akeak, este o vale care ja nascere din pólele V. ale delulur lucr-
Tepe-Bair, se Indrépld de la N.E.-S.V., avênd pe sanga (la E.) délurile Iucr-Tepe-Bair
Kiuc:uk-Kiol-Bair, care o despart de valea Ramnicu, iar la drepta Tas-Tepe-luk o des-
parte de valea Sulugea.
Lungimea el este de 16 km., se deschide la Kiuciuk-KioY si e Wald de maY multe
drumurY, earl' pun in leghturd valea Casamcea cu Ramnic.
Valea deschisa de pecriul Râìnnic. Pciriut Minnie ja nascere spre N. de satul Ram-
nicul-de-sus, curge prin acest sat si cel de jos. Are o directie N.E.-S.V., curge prin satul
Culelia, unde face un cot cdtre V. si dupg un curs de 12 km., se varsd la Illcira-Coedner,
In fata confluente I parlulur Terzechior.
Valea acestur paritt pan la Ramnicul-de-sus, se numescc Minnic-Dere. Muffle Kiu-
ciuk-KioY-Bair i IucY-Tepe-Bair o despart de valca Dikili-Tas-Alceac, la E. e mdrginild
de délurile Zandan-Bair, Râmnic-Bair i Tasla-Culac.
La Ramnicul-de-sus converg 3 väY:
a) Sarighiol-Vest-Dere paraleld cu :
4) Valea Curt-Balde, ambele aù directie N.S. si o lungime de 6 km. fie-care.
e) Curu-Dere, care ja nascere intre Movila-de-Piatrd (la V.) si Zandan-Bair (la E.).
acesta o desparte de valea Sarighiol-Est. Are o directie N.S., merge pe la CAsla-lur-Ion,
Prin aceste väl, call nu sunt de cat continuarea Nordic:A a Will' Ramnic, merg di-
ferite drumurr, carY unesc Ramnic cu Sarighiol (la N.E.) i Cail-Dere (sat la N.). Pe valea
Ramnic merge drumul Ramnic-de-Sus-Ramnic-de-Jos-Culelia-Valea Casamcea.
d) Sarighiol-Est-Derea, ja nascere dintre délurile Caragea-Punar la V. si Sarighiol la E.;
la satul Sarighiol prin care trece, se indrépth de la N.E.-S.V. Se deschide la Ramnic-de-
Jos, dupd o lungime de 12 km., in ea curge pariiasul cu acelas nume, care nu e maY
lung de 2/2 km.
Délul Zandan o desparte de Curt-Balac i Curt-Derea, iar despäduritele délurY Sarighiol
Iaram-Meselic o despart de valea Beidaut ; Ramnic-Bair o limitézd care E.; este tdiatd
de mg multe drumurr, earl' unesc valea Ramnic cu valea Beidaut ; satul Sarighiol este
punctul de convergen.
Valea petriului Tocsoff.
Petriul Toesolf isvordsce din ramificatiile délulur Ramnic, valea ce strdbate se nu-
mesce Cuiu-Culac, ea are o directie N.V.-S.E., merge pe la Cala Zaharia TitcY si pe la
satul Tocsoff, la Nord de care este insotitd de parlii. Are o lungime de 17 km., din care
parlul parcurge numal 6 km., se deschide la 2 km. spre N. de satul Chirislic.
Primesce in drépta :
a) Taski-Culae, are o directie N.S., lungime 3 km., se deschide la satul Tocsoff.
Délul Tasla-Culac märginesce valea la V., iar Veli-Tepe-Bair si Biiiuk-Cogelak-Tepe la E.
Pe vale merge drumul Tocsoff-Inan-Ccsme.
Valea Aliehulac-Derea, la nascere din p6lele S. ale déluldi Caskalac-Bair, se in-
dréptd de la N.E.-S.V. Délul Alichulac-Bair o desparte la E. de valea Alciak-Derea. Are
o lungime de 13 km., din carY numaY 2 sunt udate de un mic pârîù, numit Apa Aliehulac.
Se deschide la 1 km. spre S.E. de satul Seremet, apr6pe In fata confluentiI apeY Visterna.
Valea e urmatd de drumul ce duce la Cogealac de la Seremet.
Valea Akiak-Derea paraleld si la S.E. de precedenta, are o lungime de 5V2 km.,
o directie N.E.-S.V., merge pe la satul Cavargic, la S. de care se deschide. E urmatd de
drumul Cavargic-Cogealak i tdialii de drumul Palazul-Mic-Cogealak.

www.dacoromanica.ro
 217

In lacul Ta4au1 se varsd pe marginea N.-Esticd :

Pdriut Ta,caul, care deschide valea cu acelm nume, lungd de 61/2 km., din care riul
nu parcurge de cat 3 km. Directia väiI este de la N.E.-S.V., merge pe la satul
care este udat i de pariti si se deschide la S. satulul.
E märginita la E. de délul Ta§aul-Sarti, iar la V. de movible Mokan-Iuglun-Oba
Cara-Oba.
Pe o parte a vail' merge §oseaua Constanta-Tulcea, iar fundul e urmat de drumul
Tasaul-Peletlia.
XII. Lacul Gargalik desparta de lacul Tasaul prin ramificatiile sudice ale &luid Ta-
1-tul numite Sahman, la E. este märginit de délul Movila Cälddril, care 11 desparte de

Maro; catre Sud o fa.,ie de dune 11 desparte de Mare ; pe aceste dune merge drumul de
la Cara-Koium la Cara-Harman.
Suprafata sa este de 200 hect., adâncimea de 10m.. Forma sa sémAnd cu o para, cu
c6da spre N. Lacul produce pete In abondentd, pe malurile sale sunt mal' multe kerha-
nale ; venitul apartine Statuld.
Satul $ahman e mezat intre acest lac fl Ta.5aul, sa(ul Gargalicul-Mic e a§ezat pe
ttirmul N.E. al laculuI.
In el se varsd :
Pdriul Gargalic, care deschide valea cu acelm nume, care ja nascere Impreunä
cu pariul la N. de satul Gargalicul-Mare pc care '1 udd, are o directie de la N. la S. :;4
o lungime de 5 km., el se varsd In c6da N. a lacula
Valea e urmata de drumul Gargalic-Peletlia.
Pe Ormul N.V. al laculul se deschide :
Valea Tagala, ce vine din délul Ta§aul-Sarti, descrie un mare arc de cerc spre
S. i are o lungime de 7 km. §1 directia generalä N.V.-S.E.
Este tdiatd de drumul Tmaul-Gargalicul-Alare.

e) Cs5sta Intre Midia §i Gura Buazului.

Intre lacul Gargalic i capul Midia se afld Colpa Bumbac (numit i Ponme), este o
veche mla§tind, care inconj6rd de telte pdrtile capul Midia. Pare a fi rärn4itele laculuI
Sinoe, care probabil s'a Intins pan& aci. Terenul ridicandu-se treptat, acéstd mla9ind
aprdpe a dispdrut i tinde a dispare pe fie-care an, din causa evaporatiunif apeI.
De la capul Midia, c6sta MariI are o directie generara' de la S.V. cdtre N.E., ea este
j6s6 i acoperità cu dune. La 7 km. 800m, de capul Midia se af15, gura Buazului, cea
de catre Sud scurgere a laculd Razelm.
Gura Buazulut nasce din impreunarea a dou6 garle de scurgere : Balta-Mare, care
incepe de la oida S. a laculur Sinoe, la 2 km. spre N.E. de satul Caraharman, udd acest
sat, se 1ndréptd cdtre S.V. i are o lungime de 9 km., iar aclancimea de 21n* ;;i ldrgimea
de 15m., ea se unesce cu garla Balta de Mijloc, cu care face catre S. un unghiti feIrte as-
cut/f, are 8 km. lungime. Amandouè se unesc la 1'12 km. mal inainte de a se varsa in
Mare la gura BuazuluI. Regiunea ce strabat aceste douò garle este nisip6sd.

f) Lagunele.
XIII. De la gura Buazuld se intinde catre N. regiunea cunoscutä, sub numele de
Laguna Razelm, pe o lungime apr6pe 90 km., pand la Sf. Gheorghe.
Sub numele generic de laguna Razelm se intelege grupul celor 4 lacurI marY,
conjurate de alte 8 mal miei cu care stati in legaturd, despdrtite intre ele §i. de Mare
prin 11.5iI de mla§tine §i dune, regiune care ocupä tótd partea N.E. a Dobrogier la S.
Deltd, cu o suprafatd de apràpe 1500 km. p.
Acésrá suprafatd se imparte apr6pe in douè partI, uscat i mla§tinI §i o parte lacurl,

71800 28

www.dacoromanica.ro
218

ast-fel: Laud RazeInt 36.000 hect.; lacul Golovila 6.800 hect.; lurid Zmeira 5.600 hect; lacul
Sinoe 16.400 hect., iar cele micl: Nod Tuzla 1.400 hect.; &end Golovija (numit ,si, Bugeak)
400; Babadag 2000; Agighiol 300; Sarinasuf 500; Dranova 2.200; Malceano 300; Pirités/ca 500
hect. Restul 96.600 hect. mla5tine si dune.
Prin origina lor, aceste lagune represintà un fórte mare golf al MariT-Negre (p6te
cel maï intins), care se intindea °data panä d'asupra orasulur Babadag. Acest golf a tost
Inca din stadiile cele mar timpurir ale formatiunir defter Dundrif separat de Mare, prin
clunele formate de nisipurile aduse de fluvia la gura sa.si transportate In urma de valurile
Wadi in directia S.V., normará, vénturilor celor puternice, earl suflä. aprópe 70 zile pc an
In Marea-Négrd.
Cóstele acestur lac not" de sigur destul de add= pe atuncr erati formate de seria
muntilor Babadag, fiind inalte si drepte.
Razelmul a servit mult timp ca unul dintre cele mar principale locurI de addpost al
coräbiilor ce veniati in Marea-Négrä, si era unul dintre cele mar insemnate porturr ge-
noveze, dupä cum ne aratd diferite ruine aflate pe malurile sale, cum Eraclea lAng6. EniWa,
Cetatea Bisericuta in dreptul capuluI Dolojman, Cetatea veche In dreptul Caranasuf etc.

Fig. 31. Vederea cetatiT Heraclea. (Pupa K. F. Peters).

Nu sciti, (filed i astä-zr in urma unor studir seri6se, nu s'ar putea face Razelmul
iarki navigabil, atuncr ar deveni cu sigurantil cel mar mare port al MäriI-Negre.
De abia in timpurile din urmä, dupä, Peters% prin secolul XV, and in locul domi-
natiunil genoveze a venit dominatiunea turc6scä si s'ati taiat pädurile, care acoperiati fru-
mo§il munt,I inconjuratorr, ne mar flind un equilibru intre precipitatiunile atmosferive si
crosiunea muntilor din prejur, CantitätT marl' de materir parnént6se erati purtate de cu-
rentele formate din plóie inteinsul, asa cà incetul cu incetul mare parte din laguna sa s'a
mat, prefacéndu-se In mla.,tinf sati säräturi nefertile.
Dar si nisipurile aduse de canalul Sf. Gheorghe, care pe atuncr se varsa In Razelm
prin 3 gurI corespunOt6re actualelor Dunavq, Tare ( i Cernel i earl formail intre ele o
mica delta, ca cea a bratulur Kilia, ati contribuit la umplerea uneI marl part)" din Razelm
si aù separat o mare buca,td din el, corespuni;lätóre astà.-zr laculuI Dranov.
Asta-zI to:Ste ace,ste lagune atí mar r*Ornas numar prin 3 deschic,16turr in legaturd Cu
Marea: Portila, Piritésca i Buazul, din care prima este cea maï principalä; ea are in
timpurr normale, cAnd apele cresc, o adèncime de 2'/2 pici6re (0m,760); prin ea se scurge

') Karl F. Peters. «Grundlinien zur Geographie und Geologie der llobrudscha».

www.dacoromanica.ro
 219

prisosul de apa, care vine din Dunare prin Dunav6t 0 din riurile ce primesce pe c6sta sa
occidentala.
Cu putin timp inainte, gura Portita era cu mult mar adénca, Lt a, ca corabir de un
mic tonagia puteaa ei prin ea in Mare, oferind ast-fel locuitorilor din satele de pe langa
Razelm o deschidere, prin care sa se pótà pune in legatura cu comerciul mare. De vre-o
calY-va anI in urma apele descresc necontenit i in anul 1894, Portita a fost cu totul inchisa
pc o distan ta de 850m.
A doua comunicatie principal a Razelmuld este cu Dunarea (canalul Sf. Gheorghe),
prin ambit Dunaat. Acest canal are o largime in tot lungul ha cam de vre-o 5m, numaI
la gurile sale 1)0:Ste sa aiba 15m. De 0 are o mica distanta de parcurs, totusI, din causa
multimei de cotiturl ce le face (47 in total), are o lungime fórte mare de apr6pe 45 km.
Cu citI-va anT in tiring Dunavètul avea destula aria, a§a cá puteaa trece prin el bard
marl, bine incarcate ; pescariI, maI cu sema de pe Razelm, îï trimeteaa vanatul lor prin
el la Sulina, Tulcea i Galati', a§a ca era de mare insemnatate pentru comerciul cu pescarit
Asta-zI acest canal este in adevèr in unele locurl destul de adanc Inca, in multe locurI insa
este a..5a de malit, ca nicl macar o iota, pescarésca u§óra, nu maI póte trece prin el; cu-
rentul despre Dunare ne maI fiind acum de cat fórte slab, alimentarea RazelmuluI cu apa
dulce prin Dunavt a incetat aprópe cu desav8r0re, i prin acésta s'a dat cea mal mare
lovitura pescdriel din Razelm ; iar transportul pe§telul se face acum cu carutele papa la
Tulcea sari Braila.
Adeincimea RazelmuluI este in termen media intre 2-21/2m la mijlocul laculuI; lacul
Babadag e ceva maI adânc. Sondagele facute pe liniile Jurilofca-Gura-PortiteI Sarinasuf-
Gura-DunavèluluY, pe un timp cand nivelul apelor era f6rte mic, aF2a ca in timpi normalY
trebuie sà socotim inc, 0.50 cm. mal mult. De alt-fel aceste adancimI corespund cu adan-
cimele date in harta de navigatiune fórte bura detaliata a capitanuluI de flotila en-
Spratt').
La Gura Dunavëtulul adancimea e ma de mica, in cat cu fórte mare greutate se
póte trece din Razelm in el.
Gradul de salinitate, depinde ca in orl 0 ce alta laguna in genere de cantitatea de
apa dulce ce inträ in el, 0 de gradul de evaporatiune. In anul 1894, evaporarea flind din
causa seceteI f6rte marl i cantitatea de apa dulce adusa prin Dunavtlt, care e 'namolit,
fiind fórte mica, chiar apr6pe nula, gradul de saraturA e fórte mare. Din nenumèratele
analise facute in vara anuluI 1893 in vre-o 30 puncte diferite ale M. Negre, comparate cu
datele geologuld rus Andrusoff 0 ale ChimistuluI Libidius, pe de alta parte, pentru Razelm
cercetariIe facute i comparate cu ale luI Peters ese, cä in termen media apa laculuT
Razelm are o greutate specifica. de 1.011, lacul Babadag mime 1.009-1.010, decI e mult
mg dulce. Observatiile luI Peters cat 0 cele mal recente asupra determinariI specifice a apeI
laculuY Razelm, s'ati facut in timpul verel, cand evaporatiunea era la maximum 0 cantitatea
de apa dulce adusa prin Dunavè't minima; de aceea se explica acésta concentrare atat
de mare, apr6pe egala cu apa Marif-Negre.
In privinta temperatura Razelmului nu s'a putut face nicI o observatiune, se p6te
spune numaY, a in timpul ernelor frigur6se póte ingheta cu totul.
Fauna ssi flora corespunde naturiI apeI, adica o fauna salmastra,. Printre plante se
gasesce mar cu sema Zosterina marina 0 Uva lactuca, ca mar principale i abondente.
Ca animale maI caracteristice sunt fórte multe conchiliI, diferite speciI de cardium,
dreissena, polimorpha, etc.; un mic crustacea, edotea emarginata, pe care pesc,a,ril ru0'
11 numesc macrusa, 0 le e mare duman, cad le mananca instrumentele de pescuit. Se
mal gasesce Palaemon squilla (creveta) Polybius, etc. etc. Cea maY bine representata este
grupa pescilor. El se divid in pescI carI vin din mare (pentru reproductie), pescI earl vin
din Dunare i pescI stabilI in lac.

') Sprati. Cartea de navigaliune a sa pe lacul Razelm, conultatti, cu mulL folos de K. F . Peters in
scrierea sa.

www.dacoromanica.ro
220

Speciile mai numPróse sunt: Cambula (Pleuronectes fiessus), Guvidiele (Gobius niger,
G. Bathracocephalus), Barbuniï (Mullus barbatus), Sardelele (Engraulis encrasicholus),
Salaul de Mare (Lucioperca volgensis), Salaul de Dunare (Luc. Sandra), Crapul (Cyprinus
Carpio), Somn (Silurus glanis), Avat (Aspius rapax), Morunas (Aspius clupeoides), Platica
(Blieca ergyroleuca), Cosac (Abrausis balerus), Babusca sat" Taranc (Leuciscus rutilus)
tot felul de pesce alb.
Din Marea-Négra intra in fie-care vara prin gura Portita pesciI migratorI: Chefalul
(Mugil Cephalus), sosesce pe la finele luI Iunie sta pana la Septembrie; Scrumbiile de
Dunare (turc. Caraghioz, Clupea Pontica), Scrumbia de Mare (Scomber), Luferul (Teumodon
saltator), etc.
In fine se mat prind, rar morunul, nisetru, viza, pa,struga. Cand functiona Du-
navNul bine, in Razelm se facea o mare pescarie cu acestr pescf. Se mar gasesce de
curand un pesce Anguilla vulgaris, prasit in Durare de la 1886, de cä,tre societatea Deutscher
Fischerei-Verein, sub ingrijirea conteluï von Behr Schmoldow.
Pesceíriile laculut. Incà," din vechime, unul dintre locurile unde se faceatl cele maY marl
pescariï de pe cóstele MariI-Negre, i póte chiar, fara exagerare, cele maï marl' din t6ta
Europa, este seria de lacurI i lagune. a laculuI Razelm. Acum 10-15 aril' in urrra (prin
1880), numërul pescarilor de pe acest lac, se urca aprópe la 10.000. Pe langa satele incon-
jurät6re, intre earl' sunt i frum6sele sate Jurilofca i Sarichia a caror locuitori se ocupati
aprópe exclusiv numal cu pescaria, maI veneati inca o multime de pescan i de prin satele
apropiate, de prin DunavOt, Mahmudia, din orasul Tulcea i chiar din Galan si Braila,
carl cu totI isï gaseati aic': o ocupatiune f6rte rentabill
Cantitan enorme de crap, salati de Durare si de Mare, scrumbite, scrumbil' i chefal,
ha chiar morunl i nisetri, se prindeati in el, intrecand prin productivitatea sa tóte cele-
lalte pescariï de lacurr din tab,' Europa.
Date statistice ne lipsesc din nefericire cu totul, pentru a arti,ta cu cifre marea pro-
ductivitate a acestor lagune, dar ca ideie se p6te cita marturisirea until batran pescar
din SarichioI, care spune ca prin 1881, numaï inteo singura zi tragand cu navodul a
scos 34.000 ocale vechl de pesce, care in majoritatea sa era .salatt de Mare.
In timpul vereI in lunile Iunie, Iulie si August, cantitan colosale de chefal strabateati
prin gura Portito din Mare in aceste lacurI, de unde, fiind pescuin se exportati próspetY,
saran sat.' afuman para pe pietele ConstantinopoluluI, OdeseI, etc.
De atuncI mncóce pescaria acestor lacuri a inceput a scadea din ce in ce, asa ca
productivitatea lor a ajuns asta-zI la maI putin de o treime din cea ce era maY inainte ; din
nefericire, acésa scddere merge progresand, asa de repede, in cat suntem amenintan chiar
ca in scurt timp sa le avem complect despopulate. Numarul cel mare al pescarilor,
cari se hrania5 din pescarie in aceste lacuri, a scazut cu totul; iar locuitoriï satelor !neon-
j urät6re, aprópe cu totiï pescan, saracesc necontenit ne mal remanandu-le ala speranta de
cat ca póte le va maï da Dumnezeti un an maï bun; mare parte dinteinsiI aù inceput
deja a se deda la alte ocupatiunI maï rentabile, ca agricultura, crescerea vitelor, etc.
Marea productivitate a laculuI Razelm se datora maï cu sérra la dou6 speciï de
pescI; eel" stabilI, earl se hraneatl i reproduceati in el, ceï earl veniati din afara (din
Dunare i Marea-Négr6,) si se pescuiatl aci in cantitan colosale.
Despopulatiunea laculuI Razelm se datoresce la dou'ë felurI de cause: modului barbar
de exploatare i actiuniI agentilor naturalI: Dunarea, Marea si vinturile.
Statul, cbiruia apartin veniturile produse de aceste lacurI, le arendeaza unor 6menl,
cari nu sunt de meserie pescan; acestora nepunéndu-li-se nicI o restrictiune asupra mo-
dulul i timpuluI de pescuire, intrebuintéza sistemele cele mal barbare de prindere, cum
retele dese, prinO6nd ast-fel pana s i eel maï mic pesce, gardurile carï inchid cumunicatia
lacurilor pe un anumit timp ; prinderea in timpul reproduceriI, cdrid pescif vin a'sI de-
pune ouOle, tóte aceste mijlóce ati secat unul din cele maI marl' isv6re de bogatie
ale tè'rir.
Lacul Babadag, care priniesce cate-va riurI, este dupa cum am aratat maï dulce de

www.dacoromanica.ro
 221

cat Razelm, pescele atras de natura apeI vine a'$I depune ou6le In acest lac; atund se
inchide gura de comunicatie $i se princle liana $i cel maI mic pesce.
Comunicatiile ce lacul avea cu Dunarea prin Dunav i cu Marea prin Portita,
asta-zI aprópe sunt inchise.
Lacul Razelm, póte fi comparat In privinta pescariilor cu lagunele de la Comachio
(langa Venetia) dar acésta comparatie este fórte palida.
Lagunele Comachio, din delta fluviuluI Padul, sunt mezate intre cele douè brate
ale acestuI fluvitl: Po di Primaro $i Po di Volano, cu carI se pot pune In comunicatie
dupa vointa; de asemenea ele cornunic i cu Marea Adriatica printr'un canal sapat
anume in acest scop «canalul Palota». Pescariile de la Comachio impreung cu cele de la
Grado, de langa Triest sunt considerate, ca cele maY marl i mal sistematice pescarif din
Europa, fiind nisce adevërate stabilimente naturale de pisciculturI.
Razelmul prin positiunea sa langa Mare $i gurile DunariI i prin comunicatia sa
Cu aceste douè, nu numaI c intrece cu mult la,gunele de la Comachio prin calitatile su-
perióre de pesce ce se prind In el, dar chiar i prin faptul ca suprafata sa este apr6pe
de dou6 orI mal mare ca acea a lagunelor din Comachio, earl' ail 39,274 hectare; inainte
productiunea sa era cu.mult superióra col de la Comachio.
Canalul Dunavòt avênd o latime de 5-6m, lua o portiune destul de considerabila de
apa din bratul Sf. Gheorghe, pe care o ducea in Razelm indulcindu-I apa.
Dupa Muszynsky trece In fie-care zi pe Dunare, in termen mediri, la un punct
inaintea CeataluluI 507,760,000 m.c. de apa, din earl I/3 (165,000,000) intra pe bratul Sf.
Gheorghe; din acestea, Dunav4u1 lua cel putin 1/1 oo parte, adica 1,650,000 m.c., pe care
II ducea In Razelm pe fie-care zi.
Din plusul de apa adus aci, se forma prin gura PortiteI un curent continuu in spre
Mare, restul de apa dulce fiind intrebuintat pentru a inlocui evaporarea.
In Mare sunt anumite specri de pescI, earl Indata ce simtesc o apa maI dulce, por-
nesc in directia de unde vine acea apa, mal cu seama in epoca reproductiuniI, cautand
loc sigur, unde sa-$I depuna ou6le, ast-fel ca cu totiI veneati In lacul Razelm, unde erati
p1,in$1 In cantitatI colosale.
Prin Dunav4 intra fórte mult pesce din Dunare, mai cu sérna in timpul apelor marl'
cand pescele cauta sa se retraga prin ghiolurt Asta-zi atat Dunavèlul, cat i Portita s'ati
inchis Cu totul namolindu-se, i pesciI din Mara nu maï pot intra induntru, aa ca pro-
ductivitatea laculul, resultata din pescele de Dunare $i Mare s'a micsorat. Ceva mar mult
prin necomunicarea laculuI cu Dunarea,apa din el evaporandu-se, gradul de salinitate
cresce, ast-Idl eh" pesciI ne mai putand suferi vor trebui sà piara cu totir.
Potmolirea bratuld Dunav6tul se datoresce formeI sale generale, cad pe un parcurs
de 45 km. are 47 cotiturI; apoI namolireI gureI sale de la Dunare; pe timpul Turcilor
exista un mic dig de lemn care impiedica acésta namolire, digul s'a rupt de apa $i nu
s'a mal reparat; In lungul canaluluI exista o multime de prib6ie, earl se alimentéza
din apa canalulul; pescariI aui sapat garle earl' conduc din canal In balt1 alaturate, ab-
sorbind ast-Idl mica cantitate de apa dulce ce mar trecea pe Dunav6t, in fine una din
causele principale a inamolireI DunavètuluI sunt gardurile facute de antreprenorI in latul
canaluld pentru a opri i prinde pescele, cum este de pilda gardul situat la l'it km. de
la Gura SulimanceI; ca ultima causa este surparea malurilor canaluld de vitele locuito-
rilor satulul Dunavèl.
Portita, gura de scurgere a laculuI in Marea Négra, era ma de adanca acum cat
va timp, ca din harta luI Spratt se vede ca prin acésta gura coräbir de mic tonaj pu-
teati intra pe ea. In aniI din urma chiar, acésta deschidere exista inca de $i f6rte putin
adanca (numa douè picióre = 0,604). Pe fie-care an gura Portita s'a potmolit Cu nisip,
aa ca acum e cu desavar$ire inchisa.
Astuparea guriï Portita depinde In prima linie astupariI canaluld Dunavèt, cad ne-

1) MiLtheilungen der K. K. Geograph. Gesellschaft in Wien, 1868.

www.dacoromanica.ro
222

fornandu-se in lac nici un curent, depositele pdmânt6se se mézä i nisipurile aduse de

vènturI i curen ti formeazd dune ; apoi Marea Négrd neav8nd jocurr maree, cari
transporte materiile pamânt6se aduse de fluvii la gura lor in interior, ele se depun la
gura chiar a fluviilor.
Dundrea care aduce zilnic 90.000 m.c. aluviuni, acestea sunt luate de curent i vdn-
turi in directia S.V. i ast-fel s'a transformat tot litoralul Sud-Vestic intr'o fa§ie de dune,
care desparte basinul celor 4 lacurr, de Mare.
Pentru indreptarea acestel star ddundtóre de lucrurl, ar trebui ea gura Dunavètulul
impreunä, cu canalul, sä fie redeschise i ast-fel formdndu-se un curent, ar forta .0 gura
Portitei sä, se redèschidd i adâncescd. SA se construiascd diguri la N. gurii Portita, ca
ast-fel sa se impedice formarea aluviunilor, earl' astupd, acéstä gurd ').
Tóte riurile ce curg pe clina Esticä a Dobrogiei spre N. de Caraharmam, se varsd
fie direct in basinul acestor 4 lacuri, fie in cele inconjurdtóre :
Apa Peletlia, ce isvordsce la V. de satul Peletlia, are o directie V.E., curge pe la
satul Peletlia 0 pe la Podul Dracului Negru pe IMO,' §oseaua Gargalic-Caranasuf dupd,
un curs de 12 km., se varsd la c6da S. a lacului Tuzla. Valea sa e marginitä, de délurile
Duimgi la N. 0 Movila din T.drld la S., este tdiatil pe la capdtul se'll de V. de §oseaua
Constanta-Tulcea, precum .0 de numer6se drumurl mai la Est, centrul fiind Peletlia.
Lacul Tuala, care comunica cu lacul Sinoe printr'o gurd ce se deschide intre
ultimele ramificatiunr V. ale délulur Caranasuf la N. 0 Cetatea Veche la S.; el este des-
OAR de lacul Sinoe, printr'o fd§ie de pdm8nt nisipos ce se intinde catre S. de Cetatea-
Veche, pang la satul Caraharman pe o lungime de 1.2 km. 0 o ldtime maxima' de 4 km.,
lar suprafata este de 3.000 hectare.
Lacul Tuzla cu o suprafata de 1.400 hectare, contine apä sdratd, care producea sare
prin captare; pa.nä in 1887 statul avea 5 deposite de sare pe tèrmul lacului.
Dupg inundatiile din primdvara anului 1.897, am vizitat acésta peninsuld coprinsa
intre lacurile Tuzla i Sinoe pAnd la Cetatea-Veche ; cu marl' greutati i cu ajutorul
om bine cunoscdtor al locului, abia am putut pdtrunde printre inundatiile cad acoperiserd
tótd regiunea, unind ast-fel ambele lacurY pang la Mare. Mal cdtre N. terenul se ridicd
u§or, a§a cà Cetatea se gasesce la o inältime de 13m, permite óre-carr culturl, servind
de pd§une vitelor locuitorilor din Caranasuf.
Am cercetat Cetatea, ale cärei ruine acum cu greti se maY pot distinge din nisipurile
ce o inconj6rd, se mai pot vedea cdte-va pärti de ziddrie ca un brat" intdrit in partea
despre uscat, de Ore-ce fortdréta e awzatd la promontoriul N.E. al peninsula facénd fatd
gurei Piritésca.
Am rèmas trite() adevèratä contemplatiune i nedumerire ! Cine scie, dacd sub ruinele
de astd-zr nu zace Istropolis, frum6sa colonie milesiand a secolulta VII inainte de Christos.
N'am nici un drept a me" pronunta cu sigurantä; rèmdne ca archeologia sè. zicd ultimul
cuv6nt.
Mi-am petrecut nóptea de 14 Iulie pe Cetate in coliba unor pästorY, unde am avut a
m'é lupta cu o multime de tantarY i tduni, carr 'mi aduceati aminte de fabulósele lupte
ale luI Alexandru ce! Mare. Póte cd i fabula 1§I are partea ei de adevèr.
In dimineata zileY de 15 Iulie, incdrcat de amintirile trecutului glorios de alta data
al CetAtii, am continuat drumul excursiunir mele.
La Duimgi, pe férmul apusan a lacului Tuzla, in locul vechilor saline ale statulta,
Ministerul Agriculturif a avut frumósa ideie de a planta o pepinierd, de salami ce ocupd
o suprafath de mai multe sute de hectare. Acum acésta pepinierd a devenit o pddure
deasd, bine aranjatd, care inveselesce tótd regiunea lipsitd de arborr, acestä Saltará cum
o numiag armatele francese din 1854.

') Acest studia asupra laculuI Razelm 11 datoresc atemoriuluI D-luI Dr. Gr. Antipa, presentat Ministe-
ruluI Domeniilor. Editie oficiala. BucurescI 1894.

www.dacoromanica.ro
 223

Päduricea Ormuresce la varsarea sa Duinigi-dereal).

Duimgi-Dere isvoräsce sub numele de Inan-dere din pólele S. ale déluluI Hagi-Avat-
Bair, se indrépta rna mntâlil catre S. cu dire .tie N.V.-S.E., trece prin satul Inan-cesme,
de unde esind ja numirea de Duimgi-dere, trece prin satul Tariverde, unde taie soseaua
nationala Constanta-Tulcea, de aci se indrépta continuti catre E., trece prin satul Duimgi,
la E. de care se varsä in lacul Tuzla.
Cursul skl este de 22 km. si are tot-deauna apa, malurile sunt jóse pana la Inan-
cesme, lar de ad "Ana la värsare, inalte rap6se i stanc6se. Basinul sù ocupa o suprafatä
de 12.000 hectare si e coprins intre délurile Inan-bair i Caskalic-bair la V., Haidan-bair
la E. Pe valea sa merge drumul Inan-cesme-Tariverde-Duimgi.
Primesce in stanga a) micul pariä ce vine din fantaa Cainac, putin la N. de satul
Tariverde ; iar pe drépta b) Pâru1 Cogealak, el deschide valea cu acelas nume, care nasce
din pólele N. ale délulut Caskalic-bair; se indrépta care E., in directie N.V.-S.E., curge
pe la pólele déluluI Caskalic-bair asezat pe drépta, trece prin mijlocul satuluI Cogealak ;
inteun curs de 6 km. face maT multe cotiturI si se varsa la punctul de trecere al soseleI
Constanta-Tulcea prin satul Tariverde ; valea pariuluI este la inceput deschisä apoI se
stramteaza in cursul luI, formandu-I malurile inalte i stanc6se, ea e täiata de mar multe
drumurr ce converg in Cogealak.
Valea insolitä de parlul Caranasu f, care ja nascere din p6lele S. ale délulusi cu acelas
nume, se indrépta de la V. la E., pe la satul Caranasuf i dupa un curs de 3 km., din
care parlul are numaI 2 km., se varsä In lacul Tuzla, sari maI bine In golful laculuI Sinoe,
care unesce aceste douë lacurI.
Lacul Sinoe se intinde in forma alungita pe o suprafata de 16.400 hectare, intre
Caraharman si gura PortiteI. Comunica la S. cu Marea prin Canalul Buazuluf. O fäsie de
dune numita Kituk cu o suprafata de 81 km. p. 11 desparte de Mare, lntre gura-BuazuluI
si gura Piriteaska, ce are o largime de 1500m, dar adancimea este fórte mica (0.50 c. m.)
Catre N. o altd fäsie de dune alungite 11 desparte de Mare, paná la gura Portita. Lun-
gimea acestor (lune este de 9 km., lar in latime nu trece peste 800m.
Lacul, dupa cum am aratat, comunica spre S.V. cu lacul Tuzla, iar car e N. Cu
Zmeica i Golovita.
De cel d'intaI se desparte prin insula Curt-bel Vest, numitä ti a lupilor, ce are o di-
rectie S.V.-N.E., o lungime de 10 km., suprafata de 75 hect.; catre S.V. un canal ingust o
desparte de uscat (Délul Cale), lar la N.E. un alt canal o desparte de insula Curt-bet Est,
ambele aceste canalurI pórta numirea de gura Sinoief.
Insula mlästinósä Curt-bel Est, desparte lacul Sinoe de Golovita, gura SinoeI aflatd
intre acésta din urma insulä i Portia, face sa comunice cele dou6 lacurI Sinoe i Golovita.
In lacul Sinoe se varsä :
a) Pdriul Casapchiol, ce isvorAsce din pólele N.E. ale déluld Haidan, sub numele de
pariul Sariurt, curge printre délurile Madem-Bair la N., Mormintelor, Coba-Iuk i Amze-
Saisi la S.; de la isvor se indréptä cätre E., trece prin satul Sariurt, apol CasapchioI ma)"
la E., de unde incepe a se numi P4rul Casapchia. Are un curs de 12 km., malurile 'T
sunt inalte, rapóse i stanc6se.
Valea e tdiata de mar multe drumurI ce converg spre Sariurt i CasapchioI, e ur-
mata de soseaua Sariurt-Casapchiol. Soseaua Constanta-Tulcea taie de asemenea acésta
vale la V. de Sariurt.
Balta Zmeica se intinde in formä triunghiulara pe o suprafatà de 5.600 hect. Baza
triunghiuluI isoscel cätre uscat e formata de délurile Cara-Burun, Acik-Suat si Cale, co-
munica spre S., dupa cum am aralat, cu lacul Sinoe, iar spre N. cu Golovita prin dou6
gurI numite Z2neica. O fasie de teren mlastinos i acoperit cu stuf desparte Zmeica de
Golovita.

9 Nu sciù" din ce causä acéstà frumòsit plantatie a fost lásatá in piirtisire, aa ea In vara anului 1902,
nicT n'am mat" cunoscut locul pe unde trecusem cu 5 anT mal fnainte.

www.dacoromanica.ro
224

7. Lacul Golovila se intinde in forma de arc de cerc, la Nordul lacurilor Zmeica

Sinoe, pe o suprafata de 0.800 hect., comunica dupä cum am aratat cu aceste douë, cu
Marca catre E. prin gura Portila, iar cu lacul Razelm catre N. prin gura Bisericula, larga
de 2 '/2 km., intre capul Dolojman ci punctul memit Bisericuta.
Tarmul sal N.V. este acoperit cu stuf, care '1 desparte de &end Golovita, numit
lacul Bugeaculuï, ce ocupa o suprafata" de 400 hect. Forma acestuia este ill unghiri drept,
a card latura, Nordica se prelungesce paralel tarmuld laculd Golovita, in forma de garla,
pe la satele Canla-Bugeak, Pasa-Casla i Jurilovca, si se unesce la capul Dolojrnan cu
gura Bisericuta. Intre Ièrmul Nordic al Ezeruld i satele Ciamurli-de-Jos si Canla-Bugeac,
se intinde un camp fórte productiv in suprafata de 300 hect., acoperit cu iarba si pasud.
El se numesce Tatld-Suhat adica Papaw dulce. In acésta campie se deschide valea
Culac, ce cob6ra din délul Visterna, catre S. coprinde satele Ciamurli-de-Jos i Canla-
Bugeac.
Intre lacul Golovita i èrmul Maril se afla lacul Malceano, de forma alungita, celsteI,
de care e despärtit printr'o fasie de dune.
Ezerul Golovila primesce dol afluentI destul de importantl prin lungimea cursuld
prin basinul lor, de aceea vom considera separat de basinul color 4 lacurI, aceste sunt
riurile Beidaut si Slava.
este important nu atat prin lungimea cursuld sí, care este de
XIV. Riul Beidaut
20 km., cat prin basinul ce ocupa o suprafata de 35 km. p., si prin aceia a pe valea
ce el deschide tree drumurI earl' unesc basinul MariI-Negre Cu acel al Dunarri.
El e format din intrunirea a 3 pariiase ce isvorasc din culmea padur6sa a déluld
Sabie : Cavaclac-Cairac de la N.E., lung de 3 km., Testemel de la N. lung de 2' 2 km. , si
Durastl-Cairac de la N.V.
T6te se intrunesc la Sud de said Testemel, de aci curg catre S.E., Lida Beidaut,
lar me la S. unindu-se cu partial llagi-Avat, se nurnesee Hagi-Avat, se indrépta catre
N.E., Lida Poturu, iar de la Hamamgi isI schimba directia catre S.E. si varsa apele
trite() mlastinä formata la 2'12 km. de Ormul laculul. Malurile sale 'Ana la Beidaut sunt
rap6se si inalte, iar de aci pana la varsare curge prin campie. Délurile care '1 tarmuresc
sunt : Iurtluk-Bair, Sari-Meselic, Durale, Movila Verde, Caraburun pe stanga (la N.);
Ce.sme, Cail-Dere, Ghiurgeamrak, Cogea-Bair, Peclic, Movila-Mare si Maadem-Bair pe
drépta (la S.).
Basinul si este coprins intre Platoul Dolama, délurile : Cesme, Cairk-Cairac, Caragea-
Punar, Sarighiol, Hagi-Avat i Maadem spre V. care '1 despart de basinul Casamcea la
N. si de acel al pariuld Duimgi la S., iar délurile Testemel, Ciamurli, Kiuciuc-Bair, Eni-
ceri, Cara-Burun la E., 11 despart de basinul Auld Slava-rusa.
Riul contine tot-d'auna apa, ; pe valea sa merge drumul Hamamgi-Poturu-Beidaut-
Testemel, catre N., peste platoul Dolama se unesce la Bas-Punar Cu drumul ce vine din
valea Calfa, pe la Hagi-Omer in valea Slava la Bas-Punar.
Valea este tAiata la Hamamgi de soseaua Constanta-Tulcea.
Riul primesce in drépta :
1.. Valea plidur6sd Ciaranct, care are o directie N.V.-S.E., o lungime de 4'/2 km., mar-
ginitä la S. de délul Cesme, este taiatA spre N. de drumul Alifaca-Bas-Punar, iar la des-
chidere de drumul Testemel-Cail-Dere.
Valea Cail-Dere, urmata de un "Aria ce merge numal Ora la satul Cail-Dere, are
o directie V.E., printre délurile Cairk-Cairac i Cail-Dere la N., Caragea-Punar i Giur-
geamrac la S., are o lungime de 5 km., din care numaI jumatate e udata de paria; pe
ea merge drumul Cail-Dere la Alifaca.
Valea plidurdsd numitel Dulgea, nasce din Will Caragea-Punar, are o directie V.E.
Délul Giurgeamrk o desparte de valea Cail-Dere, iar Cogea-Bair de valea cu acelas
nume la S. Lungimea el este de 3 km. si este taiatä pe la V. de drumul Sarighiol-Bas-
Punar.
Valea Cogea-Ceair insotita de *trial ca acela,s name, ja nascere din délul Sarighiol,

www.dacoromanica.ro
 225

se indréptá de la V. la E. pe o lungime de 4 km., si se deschide la Beidaut. Délurile

Sarighiol si Peche o despart la S. de vgile Iurtlá, i Hagi-Avat-Dere.
Valea e stramtg si neurmatá, de niel' un drum ; pe délul de la S. (Sarighiol) merge
drumul Beidaut-Sarighiol.
Petrlul Hagi-Avat, ia nascere din délul Haidán, se indréptg in directie generald
S.V.-N.E., udg ruinele Hagi-Avat, unde primesce in stánga a) valea Hagi-Avat-Dere pre-
lungita cu Mea halla.
La 1)/2 km. spre V. de Poturu, se varsg in pariul Beidaut, de unde chiar acesta in-
cepe a se numi pariul llagi-Avat.
Lungimea cursuluI este de 5 km., iar aceia a vgilor in prelungire ce primesce, de
3 km., valea este 1arg i tgiatä de mal' multe drumurr, carI converg la Hagi-Avat.
J'atea Délutui-Mare, ja nascere din délul Movila-Mare, se indréptg catre N. si se
deschide langg si la V. de Poturu. Are o lungime de 2 km.
Pe sta'nga:
Valea Eschi-Baba, la nascere din pólele déluluI Iurtluk-Bair, se indréptg catre S.,
pe la satul Eschi Baba si se deschide dupg o lungime de 4 km.; este urmatá, de drumul
ce merge din valea Beidaut la Eschi-Baba.
Délul SartA-Meselik (la E.) o desparte de valea:
Prelungittt Calaigi-Dolojan, ce ja nascere din pädurea déluluT Ceamurli, sub nu mi-
rea de ¿'alea Dolojan, se indréptg de la pe o lungime de 6 km. si se deschide
putin la N.V. de Beidaut. Valea e tgiatá de dou6 drumurI ce merg de la Beidaut la Eschi-
Baba. D6lurile Dolojan, Dalaclà, Solugean, Durale i Movila-Verde o despart la E. de:
Valea Satului udatg de pariul Poturu ce isvorgsce din délul Dolojan, se indréptá, de
la N.V.-S.E., udg Ciamurli-de-sus, iar la satul Hamamgi se varsg in pariul Beidaut, dupg
un curs de 1.2 km. Valea este urmatg de drumul IIamamgi-Ciamurli-de-sus, ce trece délul
Kiuciuc-Bair i prin pádurr duce la Camena.
Délurile Ciamurli, Kiuciuc-Bair, Enicer i Cara-Burun, despart valea pariuld Poturu
de acea a riuluI Slava.
XV. Rtul Slava-Rusésci este opus basinuluI a dou6 marI riurr de pe versantul Vest-
Dungrean : Saraiu si Picineaga, cu care comunica prin numer6se drumurI din care maI
important este drumul Hársova-Babadag. Basinul acestuI riá ocupa o suprafatä, de 80.000
hect., din care 3/4 pgrtI acoperite Cu padurI; Topolog, Baspunar si Sultan-Bair, 11 despart
de valea Picineaga, Piriclic; Platoul Dolama, 11 despart de Saral; Délurile Ciamurli, Kiu-
ciuc-Bair, Tas-Bair, Eniceri i Cara-Burun 11 despart çle basinul BeidautuluI; délurile
Atmagea, Sacar-Bair, Bak-Ciaus, Uzun-Bair, Tasli-Bair, Carada-Bair i culmea Babada-
guluI, Il despart de basinul TaiteI; Acairac-Bair i Visterna il despart de vadea
Lungimea cursulul sgá trece peste 70 km., fácut printre padurI bgtráne i positif
incántgt6re. Páriul isvorgsce din pólele Estice ale délulul Periclic, sub numele de Cal-
Culac, in care dail válle Bavunar, ce vine de la N.E. catre S.V., de la p6lele Ulula Stil-
tan-Bair, e marginitg de délul Baspunar la Nord, are o lungime de 6 km., fi valea Amutlu-
Culac de la S.V. e scurtg (numaI de 2 km.), vine din délul Periclic, dupg primirea aces-
tor val pariul curge de la N.V.-S.E., udg satul Bas-Punar, de unde incepe a se numi
Slava-Buséscii.
La punctul numit Teche descrie un arc de cerc cu convexitatea catre N., páng la
mánástirea Uspenia, de unde se indréptá catre N.E., pana la Slava-Ruséscg. De aci riul
se dirige catre S.E., aprópe in linie dréptg, udá, satul Caugagi si se varsg in ezerul Golo-
vita, lángg si la V. de Ceamurli-de-jos, unde formézá, o mla$tinä.
De la origina valea formata de acest rill este urmatá de drumul Kársova-Babadag, caro
de la Hagi-Omer, trecând culmea déluluI Periclic, dà in valca SlaveI la Bas-Punar si o ur-
mézá pâng la Slava-Ruséscd, iar de aci peste délul paduros Carada-Bair duce la Babadag.
Un alt drum de la Hagi-Omer, trece pe la sudul Platoulut Dolaina, pe la Testemel in
valea Beklaut, de aci urcá, spre N.E. culmea pädurósá a &luid Ciamurli i dg in drumul
precedent la mängstirea Uspenia.

71890 29

www.dacoromanica.ro
220

Acest drum este fárte important din punctul de vedere militar, si satul Slava-Ru-
sésca capata o exceptionala insemnatate.
Afluentif acestuY rîù, sunt pe drépta:
Mica vale peidurdsd Ericlic-Culac, vine de la S.V.-N.E., din platoul Dolama. Lungimea
eI nu trece de 4 km. si se deschide la Bas-Punar.
Pthiul Camena, care isvorasce din pólele orientale ale dequita Ciamurli, are o di-
reetie N.V. putin inclinatà catre S.E., trece pe la satul Camena si se varsa la 2 km. spre
N. de Caugagi.
Are o lungime de 5 km., valea acestul rîil este destul do larga si urmata de dru-
mul Caugagi-Camena-Manastirea Uspenia.
Délurile Sacar-Bair i Deolniuk-Bair, asec,late pe Ormul s6i1 slang, despart valea
Camena de valea SlaveY; Kiuciuc-Bair, Eniceri i Cara-Burun o despart de valea pariuluI
Poturu.
Pe stAnga :
Valea Kirissliva, ce vine din unghiul format de bifurcalia dequrilor Baspunar s,;i Ki-
risliva, are o directie N.V.-S.E., o lungime de 7 km., se deschide la satul Bas-Punar ;
este taiata de drumul din valea Baspunar la Ciucurova.
Cel mat mare afluent al SlaveY este pariul Slava-Cerkezéscei.
Acest pariti ja nascere din p6lele orientale ale délulur Sacar-Bair, nu departe spre
V. de satul Atmagea si sub numele de valea Atmagea, dupa ce uda acest sat, se indrépta
de la N.V.-S.E., Ora la pici6rele padur6se ale déluld Topolog, de unde incepe a se numi
Aram-Dere-Cesme, se indrépta "u5or catre S.E., uda Ciucurova, de unde incepe a se numi
¿'alea Ciucurova, pana la Slava-Cerkezéscit, de unde incepe a primi numele acestuY din urma
sat, descrie un mare arc de cerc &are E., se indrépta catre S. printre délurile paduróse
lbrisoru pe drépta i Uzun-Bair pe stanga i se varsa la Slava-Rusésca.
Cursul sari este paralel aceldi al SlaveY-Ruse, pe care délurile paduróse
Ciucurova i Ibrisoru le despart.
Lungimea cursului este de 27 km., in mare parte prin padurY. Pe vale sunt douè de-
flleurl: Ciucurova i Slava-Cerkezésca. Ea e urmata de drumul Slava-Rusa-Slava-Cer-
kezésca-Ciucurova-Atmagea, de unde se Vote merge pe drumurY la Ortachiol tri valea
TaiteY, sail in valea Picineaga la CarjelarY saù Jaila.
Délurile padur6se Atmagea, Bak-Ceaus, Jidini, Tasla-Bair i Carada-Bair, despart
acésta vale de acola a TaiteY.
La Atmagea se afla un isvpr de apa termala sulfurósa. ') Acésta vale primesce si ea
la randul el pe drépta:
Valea Sakar-Dere, care nasce din culmea S.V. a padurosuld del Sacar-Bair, langa
punctul Atmagea, se indrépta de la N.V.-S.E., purtand aprópe de deschidere numirca
Arman-Cesme. Lungimea el nu e maY mare de 5 km. Se infunda prin ptidurl.
Pe stanga :
Mica vale Dulgherul (3 km.), are o directie N.S. si e urmata de un drum, care
duce din valea Slava-Cerkezésca la Atmagea.
Valea Pädurósä, numitei a Ceilugclruluï, nasce din délul Jidini, are o directie N.V.-S.E.
si o lungime de 3 km., se deschide intre Ciucurova si Slava-Cerkezésca, este urmata de
un drum care suind culmea délurilor, duce prin padurr in valea TaiteY la Armutlia.
Valea de asemenea padurdsei a Jidini, paraleld cu precedenta, se deschide dupa
o lungime de 5 km. la Slava-Cerkezésca. Ea e dominata la E. de varful Jidini (341m),
Valea Dere-lol-Carl, taiata de drumul Slava-Cerkezésca-Babadag ; are o lungitne
de 4 km., este corespondenta váil Orta, care duce la Camber, in valca Taitet
Vcdea Matieva-Bc2lca, paralela cu precedenta, intre care se afla délul paduros Uzun-
Bair, se infunda in Odle, are 4 km. lungime. Peste culmea déluluI Carada-Bair, cores-
purkle vair Batacla-Alcea, care duce la Babadag.
1) Veit geologia. Ape minerate.

www.dacoromanica.ro
 227

g) Valea Lasd-Hard, paralela Cu precedenta. Are o lungime de 4 km. si se infundA,

in padurile déluluI Carada-Bair, lar catre S. se deschide la N. satuld Slava-Rusésca.
5. Valen Hribesio-Hard, intre délul Cu acelas nume, la V. si Sevaiova-Hara la E., are
o directie N.E.-S.V., lungime de 4 km., se deschide la S. satulur Slava-Rusa; pe drumul
clin valea sa se póte merge prin paduri de la Slava-Rusa in soseaua Constanta-Tulcea la
km. 40 (4 km. spre S. de Babadag).
G. Valen Caugagi, are o directie N.S., vine din padurile Mum)" PaliotnikaT-Hara si se
deschide la Caugagi, dupa 6 km. drum; pe ea merge drumul Caugagi ;;i soseaua Con -
stanta-Tulcea Intre km. 40 si 41.
7. Valea largd numitä Geatlar-Deresi, are o directie N.S., de la délul Acairac-Bair,
uncle se nasce 'Ana la Ciamurli-de-jos. Pe ea merge soseaua Constanta-Tulcea, care trece
riul Slava, pe un pod, la km. 51.
In mlastinele earl inconj6r6, pe la N. lacul Golovita se deschide intre satele Canla-
Bugeac i Pasa-Casla:
Lunge vale CeelinchioI, care ja nascere din délul Stupiner, se indréptä de la N.V.-S.E.
prin paclurI, de unde ese la Movila Visterna, ce o domina' la V., lar in ample valea se
largesce, transformandu-se catre S. intr'un adevOrat ses ; délul Buiuk-Orman-Bair, o des-
parte de valea Mil-Vel-Alciac, lar délul Bairac de soseaua Constanta-Tulcea, care de la
km. 41 cobórb," In valea Babadag. Lungimea acesteI vaI este de 14 km., corespunde Care
N. la (100 vaY: Nucilor si Visterna. Pe ea merg maY multe drumurY de la Can1A-Bugeac
Pasa-Casla, care unindu-se, conduc la Babadag si Visterna.
Vern Mil-Vel-Alciak, la nascere din Orta-Bair, are o directie N.-V., usor inclina.ta
spre S.E.; délul CaramanchioI care E., isI intinde pantele pana in lacul llazelm. Valea e
marginita pe ambele laturr de padurI; lungimea el' este de 10 km. si se deschide la Pasa-
Casla. Este urmata de drumurile, care plecand din Pasa-Casla i Jurilofca se intrunesc pentru
a merge la Visterna, urcand culmea padur6sa a délurilor Sevri-Bair i Buiuk-Orman-
Bair. La N. de capul Dolofinan, se intinde pe o suprafata de 36.000 hect., marele lac al
RazelmuluI, t6rmurit la V. de délurile Golovar-Bair, care IV prelungesce catre E. rami-
flcallunile, formând mind lancina.
E inconjurat de túte partile de m1atini, ast-fel la V.; mlaginele Enigila, se intind pe
o lungime de 10 km., pana' in golful de scurgere al laculur Babadag, catre N.V. si N.
mlaginele Sarichid-Sabangeak (unde se scurge lacul Agighiol '), Calica, Caraibil fi Sarinasu f ;
spre t6rmul de S.E. si E. dunele ce se intind de la gura Portitei pe la Punctele Pahani-
Farul Englez pana la grindul Peri,cor, despart lacul Razelm de Marea-Négra. La-
(write Piriteasca-Micd si Piriteasca-Mare sunt ase(late pe acésta fasie nisipcisa.
Spre N. de gura Dranovului (garla de scurgere a laculuT Dranov), lacul forméza ma-
rele golf Holbina, la extremitatea de N. a caruia se scurge gdrla Deveatca, ce se desface
din Dunavët la Kerhanaua aril&
Lacul Razelm contine 2 insule
Grddigea, o mica insula stancúsa, are o inaltime de 19m d'asupra nivelulur aper
ce o inconj6ra. Forma el este lunguiatä, este ase0ata in fata si la N.E. de cetatea Eraclea
aprópe de golful in care se scurge lacul Babadag. Lungimea el este de 1100m, lar supra-
fata de 20 hect.; este neproductiva.
Insula Popina. In escursiunea ce am facut in vara anuluI 1897 am vizitat acésta
insula.
Era o nepte frumcisa de vara, nóptea de 18 Iulie, luna ne servia de conducètor, mie
und viguros pescar cu care am plecat din Agi-Ghiol la orele 10. Intr'o lotca pesca-
résca ne-am imbarcat la marginea laculuI Agi-Ghiol i in maI putin de 1 ora ajunseram
la insula.
Trebue aratat tonsa, ca nu tot-deauna se póte strabate o distanta de 1.0 km. in asa
scurt timp.
Asupra apei lacultif Agi-Ghiol a se vedea partea geologich.

www.dacoromanica.ro
228

Insula nu e mare ; o stanch* ce se ridica In mijlocul aper pe o circonferinta asa e

forma insuld de 31/2 km.
Privitä din depärtare ea se infatisazä ca o umbrela colosal, are o suprafata de 110
hectare acoperite cu teren vegetal de óre-ce culturile nu lipsesc ; pepen1 destul de marl' si
gusto sf cresc pe insulä.
Päzitorul gradinariilor si 2 ciobanT, formaii tótd populatia insuleT; acestia s'ati simtit
fúrte surprinsI de vizita n6strä. Coliba lor era ase0atä pe varful insuler, ce domina cu
49m nivelul apeI. La ora 1 ne-am intors la comuna SarichioI, ase0atä pe tOrmul Vestic al
laculd Ilazelm.
XVIII. Lacul Babadag póte fi considerat ca un Golf Vestic al Razelmuld, cu care comu-
nica printr'o garld ce forméza Cotul Saraturile la varsare, in forma a dou6 mid golfurI
prelungite catre N.
Lacul are o formälunguiatO-elipticä de la N.V. spre S.E. Lungimea luieste de 11 km.,
iar ldtimea de 3; suprafata de 2000 hectare.
Catre N.V. lacul se prelungesce prin dou . bältr:
Toprac-Kiopru, formata la varsarea rIulul Taita, are o lungime de 6 km., k4 o ld-
time de 800', iar suprafata 540 hectare, este acoperitO cu stuf.
Códa Bäl,tii formatä, de phriul Isvorul Telita, are o lungime de 5 km. si o Id-
lime de 600m, iar suprafata de 480 hectare.
Délurile earl' 1ï sfarsesc ramificatfile lor pe 16rmiI laculd sunt : Calabalic-Bair, Kiu-
ciuk-Suhat, Molfa, Canara-Baba, Sultan-Tepe, Cosiu-Sol, Ghel-Tepe, Iaila-Bair i Tas-Bair
catre S., Denis-Tepe la N.Y., Tugarlea-Bair i délul din fundul Gavanulul la N.
Malurile sale de N.V. si N. sunt j6se ; cele de S. sunt 'nalte i ra,p6se ; intre Satul-
Noti i Zibil sunt mlOstinóse.
Basinul sari ocupd o suprafata de 800 km. p., pe marginea sa Vestica trece soseaua
Constanta-Babadag-Tulcea, care taie balta Toprac-Kiopru la km. 30 si de alungul Ormu-
luI de V. al códeI bälta, pana la km. 25.
Are Intre alti efluentI, pe flui Taita, cel mal mare din Dobrogia.
XIX. Sub orY-ce raport studiat acest rî presinta importanta : ca lungime a cursula
este cel maT mare din t6tä Dobrogia; ca basin, el ocupä o suprafata de 150.000 hectare
SU]) raportul economic, geologic si militar incä presinta interes, dupd cum vom vedea.
Ne ocupärn acum de descrierea fisicä.
111u1 isvorasce din p6lele pädur6se ale délulul Teilor, opus isvoruluT pttriuld Lunca-
vita Mare din basinul Nord-Dunarean, curge printr'o vale acoperitd cu tel batranT in
directie de la N.V. catre S.E., pana la mica mandstire Taita.
Cdtre S. valea incepe a se largi, riul uda satul Tiganca-Taita, la 3 km. spre S. de
care o fäsie mlastinósä de 4 km. servesce de scurgere a riulur, uditind pe drépta satul
Hancearca, iar pe stanga in fata sa Geaferca-rusd. Abia terminate mlastinele, riul se
bifurca i inchide intre bratele sale o instil& pa-durdsa lungd de 2 km., bratele se reunesc
la N. de Balabancea, pe care o uda riul pe la E., spre S. de acest sat Atli curge iarasI
prin mlastinI alungite pe Ormul sàù drept, pe o lungime de 5 km.
La OrtachioT, riul isT schimbä directia catre E. si apoI N.E., silit de délul Consul pe
care '1 inconjura pe la Nord.
Trecut de acest dél, riul dupä ce lasä la 1'12 km. pe stOnga satul Alibichioi, isI
indrépta, cursul de la N.V. cdtre S.E., udä pe drépta Cineli, mai sus de care forméza
intre bratele sale o instila' padurdsa.
In jos de Cineli, riul se imparte in douë brate Garr urméza valea aprópe paralel, in-
chiOnd intre ele maï multe insule alungite, udä pe stânga iar de la Armutlia pe
care o uda pe drépta, riul formézd o mlastinä, care se restrange la Camber, pe care '1
udil pe drépta.
La Satul-Noti, riul se varsd in balta Toprak-Chiopru i prin ea in lacul Babadag
dupä ce a taiat mar intaI soseaua Constanta-Babadag-Tulcea la km. 30.
Délurile earl tarmurese acest rig pe drépta sunt: délul Teilor, Tigancel, Almalia,

www.dacoromanica.ro
 229

David, Hancearca, Carapcea, Carlar-Bair, Ghiobilche-Bair, Dautcea, Consul, Cuzu-Mare,

Pietros, Uzum-Bair, Balar-Bair, Tas-Bair ; lar pe stanga: Ca,diulur, Taita, Parlita, Coslugea,
Geaferca, Boclogea, Eschi-Balak, Stamuni-Culac, Tatar-Bair, Gheltepe si Deniz-Tepe.
Linia despartit6re a apelor basinulur Vest-Dunarean, de la capatul \Taff Ditcovulur
pana in dreptul satulur Atmagea, desparte basinul acestur rill de acela al Igliter, Cerner
si Picineaga; lar unja despartit6re a basinului Nord-Dunarean pana la délul Mare, 11
desparte de apele ce curg in acest basin.
Catre E. clélurile Piscul-Parulur, Fundul-Burtir, Cilicul, Ghel-Tepe, Catalor, Coci-Tepe,
Sara-Tepe si Deniz-Tepe il despart de basinul rhilur Telita.
Pe valea acestur AO, merge soseaua judetiana, ce se desface din cea mare (Constanta
Tulcea) la km. 30. Trece prin Satul-No, Camber, Armutlia, Bas-Kior, Cineli, inconjura
pe la S. masivul Cineli, duce la Ortachior si de aci trecAnd culmea délulur Carapcea, co-
b6ra in valea Cerner la Jaila si Acpunar, pentru a duce la M5,cin.
De la Ortachior se desface din acésta sosea un drum comunal, care urch valea riulur
pc la Balabancea, Hancearca, Geaferca-Rusa, Tiganca-Taita, lar la manastirea Taita un
drum urea valea Tigancer, pentru a duce in valea Luncaviter care N.V., unul urea catre
Nord pe valea Taiter si culmele Cadiu-Galmele-insirate si Galma-mare, pentru a duce la
Rake!, in fine un al 3-lea care N.E. peste délul Taita la manastirea Cocos.
De la manastirea Taita aceste drumuri merg prin padurr batrane de ter.
Afluentir Taiter pe drépta de la V. si S. sunt :
1: Valea Tiganeet ce na,sce din délul Teilor, se indrépta de la N.V.-S.E. prin padurr
si se deschide la 2 km. spre N. de mangstirea Taita. Lungimea el' este de 4 km. si e
urmata de un drum de la manastirea Taita peste délul Teilor, la M6ra lur Trandafir in
valea Luncaviter.
Acésta vale la randul er primesce pe drepta, de la V.:
Valets Lupulut, lunga de 4 km. si urmata de drumul ce duce la Greer in valea
Igliter; acésta vale e unita cu:
Valea Lungd de la S. la N. printre délurile Negoiu (la V.) si TiganceY la E., lun-
gimea el' de 5 km. e urmata in partea inferi6ra de drumul, care trec6nd printre délurile
Coslug si Secaru, duce la Greer.
Délul Stubeilor desparte valea Lupului de valea Lunga.
Mica vale Cdrbundria are o lungime de 2 km., se deschide la 1 km. spre S. de
'figanca-Taita ; pe ea merge drumul de la Tiganca-Taita peste Mill Almalia la Cerna in
valea Cerner.
Sarp-derea este un mic pariii (lung de 3 km.), ce isvorasce din délul Almalia, curge
catre E. si se varsa in mlastina formata de Taita la l'il. km. spre N. de Hancearca. Pe
valea formata de acest WI, merge drumul de la Hancearca peste (IOW David, se unesce
Cu acel al välr precedente, pentru a duce la Cerna.
In acésta vale se deschide de la S. scurta vale a) (1 '/2 km. lung) David, inconjurata
de délul cu acelas nume.
Va lea Alar-Gula, nasce din bifurcatia délurilor Amzalar la V. si Hancearca la E.,
are o directie N.V.-S.E., o lungime de 5 km. prin padurr intre delurile Hancearca, care o
&spa de Taita la E. si Amzal5r si Carapcea la V., ea se deschide la 1.'12 km. spre
N. de Balabancea.
Paritil Dautcea, ia nascere din p6lele N.V. ale délulur Dautcea, se indrépta de la
S.V. catre N.E., uda satul Dautcea si pe la V. p6lele masivului Consul, se varsa la 4 km.
spre E. de Ortachior la Móra nuinitd Nicolad; pe valea sa merge drumul Dautcea-Atmagea.
Lungimea cursulur de 5 km., Ormuit pe drépta de délurile Dautcea si Consul.
Valea largti a Baschioiulut. Ta nascere din délul Jidini (Punctul Jidini), se indréptà
mar Mar prin padurr de la S.V. catre N.E., apor esind in câmpie se indrépta' catre N.V.
pe la pcilele V. ale délului Cuzu-Mare si se deschide la V. satulur Baschior. Are o lungime
de 10 km. $i e urmata de drumul de la Baschior peste Mill Jidini, in valea Calugarulur, la
Slava-Cerkezésca.

www.dacoromanica.ro
230

Délurile Jidini §i Pelitu o despart de valea Jidini.

Ea primesce pe stánga de la V.:
a) Valea Musafir-Kulac, ce ja nascere din délul Atmagea, sub numele de valea Ghio-
bikhe, e taiata de drumurile, OrtachioI-Atmagea §i Dautcea-Atmagea, de unde incepe a se
numi Canara-Ceair, apoI maI catre E. Musafir-Kulac. Valca are o directie V.E. paralela cu
pftriul Slava-Cerkezésca la S., de care e despartita prin délurile Atmagea, Canara-Ceair
§i Cu riul Taita (intre OrtachioI i Ba§chioI), de care o despart délurile Ghiobilche-Bair
§i Dautcea. Lungimea el este de 12 km., fiind in mare parte stramta; drumul Ba§chioI-
Atmagea urrnéza numaI portiunea Musafir-Culac i inconjura pe la Sud Canara-Ceair.
Ea primesce pe stAnga de la N. a') mica vale Emir-Asan-Culac, ce corespunde vtiff
pAriuluT Dautcea. Are o lungime de 2 kni.
Valea Jidini, paralela d6lurilor Jidini i Pelitu, care o t6rmuresc pe la E., d61u1
Bak-Ceau§ o desparte de secundara sa Bak-Ceau§: Directia o are S.V.-N.E., lungimea
7 km.; e urmata de drumul Ba§chiol-Chicurova (in basinul Slava-Cerkezésca). Ea primesce
In stAnga de la V. a') Valea Bah-Ceaw, pe care délurile Iasi-orman §i Eschili-orman o des-
part la N. de valea Musafir-Kulak; directia e V.E. §i lungimea 31/2 km.
Valea Armutlia, ja nascere din clina N. a déluluI Ta§li-Bair, se indrépta de la
S.V.-N.E. printre delurile paduróse Uzum-Bair i Pietrosu la E., Cuzu-Mare la V. Are o
lungimc de 4 km., se deschide la satul Armutlia; este urmata in partea inferi6ra de
drumul Armutlia-Slava-Cerkezésca, dupa ce s'a unit cu drumul din valea Ba§chioI.
'nansa vale a satuluf Gamber in care dati 3 vaI: a) Dere-Cula de la N.-V., Incon-
jura pe la E. délul Bilar-Bair; b) Cara-Cealik de la S. vine din délul Tasli-Bair §i c) Bata-
cla-Alcea, care cá,lre N. se numesce Orta-burun, nasce din délul Carada.
Cea lunga de 5 km., e taiata de drumul Armutlia-Slava-Cerkezésca; pe cea
de a doua lunga de 3 km. merge drumul Camber-Slava-CerkezéscA; pe cea de a treia,
lunga de 7 km., drumul de la Camber catre S. se unesce cu drumul dintre Babadag i
Slava-Cerkezésca.
In balta Toprak-Kiopru, dati valle:
Sanar-Dere este o vale mica, ce se deschide din délul Asmalar-Bair, se indrépla
printre Ta.-Bair la V. i Jaila-Bair la E.; se deschide pe térmul Sudic al baltiI, in fata
SatuluI-Noti. Lungimea eI de 3 km.
Ada-Tarla-Cula vine din délul Gol-Tepe, este fórte scurta (1 km.)
Ta,sla-Cula vine din délul Janchi-Bair, are o directie S.V.-N.E. §i se deschide
in §oseaua mare, futre km. 30 §i 31. Lungimea el este de 2 km.
Pe tèrmul de S. al laculd Babadag se deschid valle :
1. Valea deschisa de pariul Babadag este f6rte importanta, caci prin ea trece .§oseaua
Constanta-Tulcea.
Pariul Babadag isvorasce din délurile ce inconjura pe la S. ora.§ul, dinteo pipa in drep-
tul km. 41; forma sa este acea a und arc de cerc intors catre Vest, inconjurand délul
Orta-bair, a§eçlat la Estul §oseleI, uda in lungul sati oraul 5,4 merge de se varsa printre
vil' in lac.
Lungimea cursuld sati este de 9 km. Malurile sunt rap6se i acoperite de padurI in
partea superióra; la Babadag valea este deschisa catre N.E. spre lac.
Ora§ul capata prin positiunea sa in launtrul unuI defileti ingust la ambele capote, o
importanta, strategica de primul ordin').
Valea pariuldi merge catre S. pana apr6pe de km. 42. Ea e urmata, dupa cum aratat,
de §oseaua Constanta-Tulcea, care urméza riguros cursul pariuluT, coborand o inaltime
de 100m. intre km. 42 i 33. Acésta este partea cea mai frumósa a intregeI §osele; este
dominata de o parte §i de alta de délurI acoperite cu padurt In acésta osea debu§aza
pc drépta de la E. drumul ce vine de la Ceamurli-de-jos, intre km. 41 i 42 §i drumu-

') A se vedea Istoricul m'asida consideratiunile militare *i crochiul corespund'étor No. 4.

www.dacoromanica.ro
 231

rile ce vin din Canla-Bugeac, Pa5a-Las1a, Jurilovca, Caramanchiol, bite converg catre Ba-
badag §i se unesc cu soseaua ce vine de la En*,la, in care dd i drumul Visternei
nainte de a intra In ora., iar de la V. drumul de la Caugagi intre km. 40-41, drumul
de la Slava-Rusésca la km. 40, opseaua de le Slava;-Rusésca, la podul Duva (km. 38); la
km. 37, un alt drum ce vine tot de la Slava-Rusésca, dar inconjura pe la V. punctul 211
al d6lu1ui Carada; in oras la km. 36, drumul de la Slava-Cerkezésca i inflne soseaua
care trece pe la cap`etul vdilor Tasla-Cula, Ada-Tarla-Cula, taie Sanar-Dere, .5i se duce pe
valea Mild la Orta-Kioi.
Valea Nueilor corespunde la S. vdii Ceelinchioi. Délul Canara-baba o desparte pe
la N. de orawl Badabag ; iar pe la sudul acestui dél merge drumul de la Canla-Bugeac.
Délul Bata-Bair o tarmuresce la V., Cula-Bair i Morfa-Bair la E.
Valea Ceairelor corespunde \Tail CeelinchioI cdtre S., ea nasce din &id Stuparif
la satul Visterna, care e a§edat pe acésta vale, se indrépta de la S. catre N.E., in forma
de cerc, tarmuritä la V. de dólurile Stupari, Culacula-Bair, Morfa s5i Calabalac-Bair, iar
la E. de Samaldar-Bair. Are o lungime de 7 km. §i se deschide la satul Enisala in mlasti-
nele lacului Babadag. Ea e urmatil, de drumul Visterna-Eni§ala.
Acésta vale, ca i urmdtdrea este täiata de oseaua ce pléca de la Babadag la
Enisala, (..)sea care unesce tóte satele wdate pe tòrmul V. al lacului Razelm: Ca-
ramanchioI-Jurilovca-Pa§a-Casla-Canla-Bugeac-Ciamurli-de-jos i da in §oseaua mare la
Hamamgi.
Pe stanga, de la E., valea Taiter primesce :
Valea rage. de Est, este un pariti ce isvordsce din clina Estica a délulur Cadiu-
lui, din padurea Taitei, se indréptd mai intai de la N. cdtre S.V. i fortat de masivul
Taita, descrie un cot cdtre N.V., lung de 2 km., dupd terminarea caruia se intórce &are
S.E. i se varsa in riul Taita la manästirea Taita. Lungimea cursului este de 6 km. nu-
mai prin päduri. Délul Taita la E. desparte valea acestur pariti de valea Parlita, délul
Cadiului la V. desparte valea superióra de aceia a pariului Cadiu, iar mn cea inferi6ra
ramificatiile délului Teilor o desparte de valea principal a a Taitei de V.
In partea inferióra este urmata de drumul, care plécd de la .mandstirea Taita i pe
culmea délului Teilor se bifurca : unul duce in drumul \Taff Tigncii, carI impreund
merg la 1116ra lut Trandafir in valea Luncavitei, iar altul pe délul Cocowlui se bifurca ;
unul duce cdtre V. prin valea Turiacului la Rakel, iar altul catre E. prin valea Coco§ulur
la Isaccea.
Valea primesce pe drépta:
a) Peiriul Cadiulut ce isvorasce din délul Cadiului, curge de la N.V.-S.E. si dupa un
CUPS de 3 km. se varsa in cotul format de precedentul.
Valea Pcirlita nasce din délul Breazu, peste care se afla valea milndstirei Cocosul,
merge in directie de la N.E. chtre S.V.; délul Taita o desparte la V. de valea Taitei:
délurile Breazu la N. §i Piatra-r4e la N.E. de valea, man. Coco§ul i valea viilor Badila,
délul Nicolitel de valea Nicolitel la E., i délul Parlita de valea Holuclu la S.E.
Lungimea ei este de 10 km., in tot parcursul e udatà, de un pariii, pe care se afld Múra
rntiistirei Cocowl. Se varsa in mlastinele Taitei de la N. satului Geaferca-rusa.
Valea este urmata de drumul Geaferca la mangstirea Coco§ul.
Primesce In stinga o vale mal micd (4 km.) numita tot Peirlita, dar care nasce din
delul Nicolitel i are o directie E.V., ea se deschide la 2 km. spre N. de 1\16ra man. Cocttiul;
pe ea merge un drum, care duce la viile Badila i Nicolitel, trecand pe la un castru roman
de forma pdtratd. Urmele acesteI lucrari de fortiflcatie abia se maI cunosc in mijlocul
durii de d'asupra Nicolitelului. Numai un bun cunoscètor al locurilor p6te conduce aci. In
adev6r ea se gdsesc cärämidi romane si tot felul de buc,ati de óle prin apropiere. Sapdturi
s'ati facut de locuitori cdutând comori, cad ideia cà aci se gasesc ascur0 haul', este fórte
respandita in populatia din prejur. Cred, ca de s'ar face sdpdturi s'ar da de ruinele
une cetäti.
Valea Holuelu, ja nascere din délul Boclogea, la capätul V. al vcaulut nuinit

www.dacoromanica.ro
232

Traian, se indrépta de la N.E. catre S.V. $i se deschide dupa o lungime de 3 km. la Gea-
ferca-rusa ; pe ea merge drumul Geaferca-Nicolitel.
15. Valea Stipanulta paralela cu precedenta, are o lungime de 4 km., e Ormurita la
S.E. de délul Coslugea; se deschide ui códa mlakainelor TaiteI, la S. de Geaferca-rusä.
16. Valea Coslugea forméza cu precedenta un unghiii ascutit, avénd apr6pe acela$Y pullet
de origina; délurile Coslugea i Geaferca o despart de valea StipanuluI $i de Taita, iar
Boclogea de valea Boclogea; directia e generala de la N.E. catre S.V. Satul Islam-Gea-
ferca este ae.;lat apr6pe la esirea vaiI In. campia ce se intinde pe valea Taiter, de la Ba-
lahancea pana la E. de Ortachioï. Lungimea ace,steI va-f este de 6 km., in care nu e co-
prinsa valea Ortachioï. Drumul Ortachiol-Islam-Geaferca se opresce la acest sat.
17. Valea Boclogea, ja nascere din clina N. a déluluI cu acest nume, pe care 11 inconj6ra
pe la N. si E. Valea e urmata de un pthi2, ce curge de la N.V. u$or inclinat spre S.E.
Trece pe la: Tret-Mort, mdra lut Kiriac, nuira lut Ali Izet, znóra lut Duma George, mdra
lz4 Ivanciu Nicola, móra Ceilugarilor, indra lut Tudorache, mira lui lordache, catunul Lozova
Pe drépta morile lut Bizu si se varsa la 2 km. spre E. de Ortach!oY. Acest pariti con-
tine totdeauna apa, care pune in miscare atatea mori pe o lungime de curs de 14 km.
Basinul sari are o suprafata de 18 km. p., coprins intre délurile 13oclogea la V., Parlita
la N., Fundu-Burtiï, Eni-Ormangic-Tepe si Eschi-balac la E. Pe valea sa merge drumul
Ortachiol-Meidanchior.
Primesce pe drépta:
Pdriul Stupart, ce isvorasce din p:ílele S. ale déluluI Parlita, curge de la N.V.-S.E.
prin padurI $i are un curs de 3 km.
Valul lut Traian, care a urmat culmea déluld Boclogoa de la N.V.-S.E., pe o lungime
de 4 km. in unghiti drept, schimba directia catre N.E., taie valea Boclogea la unirea el
cd Stuparf, apol valea riuluI Meidanchiol, pe la N. clélulur Fundul-BurtiI $i se opresce in
'Jarful din valea Morilor, opus deschideriï val Plopilor.
Parictl Meidanchiot, isvorasce de la E. de Piscul ParuluY, c-urge de la N.E. catre
S.V., uda' MeidanchioT, unde délul Bostanariilor la E. Il desparte de valea Ci$meleI; se
varsa la Trel-Morr, dupa un curs de 8 km.; pe valea sa merge drumul la Meidanchiol
$i care N. la Nicolitel.
18. Scurta vale Eschi-baliik, la nascere din délul cu acela$I nume, care o marginesce
pe la V., despartind'o de valea pariulul precedent ; are o directie N.V.-S.E. $i se deschide
la m6ra lul Nicolati, in fata confluentiI pariuluY Dautcea.
19. Plielul Acadein, isvorasce sub numele de Valea Cipnelet din clina meridionala a
déluluf Fundul-Burtiï, se indrépta direct catre S.; e$ind din Oder ucla satul Amain, de
unde incepe a lua numirea de pariul Acadan, trece pe la nzorile Stan Nedelcu i Hagi
Gheorghe Dima O. se varsa putin la S. de acésta din urma in fata déluld Consul. Basinul
sat" are o suprafata de 5.000 hect., e coprins intre délurile Eschi-balak, Eni-Ormangik-
Tepe i Bostanariile la V., Fundul-Burtir la N., Cilicu i Caraman-Bair la E. Malurile sale
sunt in general rap6se. Valea deschisa de acest pariti este urmata de drumul Cineli-
Acadan la Meidanchia. Satul Ali-bel-kioï este a$e0at pe valea acestul 'Aria aprópe de
confluenta. Lungimea cursuld este de 10 km., prin padurY desfatatóre.
In valea sa se deschide pe drépta:
Valea Buiuk-Cartakik, o vale scurt,i, care se deschide la sudul satuluI Acadan ; are
2 km. lungime.
Pe stanga:
Valea Chioserelik paralela van' Ci$meleY, are o lungime de 6 km. prin pàduri $i se
deschide la satul Acadan, dupa ce a primit pe st(inga (de la E) a') mica vale Culac-Carlar,
lunga de 3 km.
20. Valea Ormangicula, ia nascere din pólele S.E. ale déluluI Carcaman-Bair, se in-
drépta spre S. in directie N.V.-S.E., printre délurile Tatar-Bair (la V) si Ghel-Tepe (la E) ;
are o lungime de 4 km. $i se deschide intro Baschiol (la V) si Armutlia (la E.). Po acésta

www.dacoromanica.ro
 233

vale merg drumurile BaschioI-Nalbant, Armutlia-Nalbant, BaschioI-Ha,g,ilar i Armutlia-

BaschioI.
Malurile sale sunt jóse i acoperite cu verdela.
21. Parlul din valea Telita isvorasce din délul Cilicul, se indrepta catre S., in direetie
N.V.-S.E. sub numele de Valea Ceirbunarilor, uda satele Trestenie i Nalbant, de 8.6 catre
S. incepe a se numi valea pdriulta MUM, trece pe la p6lele délurilor Canagic-Bair F,;
Gheltepe, la V.; CiliculuI, Cogea-Cara-Bair, Esil-Tepe, délul CataloI, Sara-Tepe i Deniz-Tepe
Il despart de valea Telitet Lungimea cursuld este de 20 km. si este urmat de drumul
de la Satul-Noti (la V. de care se varsa) la Nalbant-Trestenic si de ad poste délul Cili-
culuT la manastirea Cilicul.
Primesce pe stanga :
a) Valea Alceac-Culac-Punar lunga de 18 km., marginita la V. de d6lurile Buiuk-Cara-
Tepe, Kiuciuk-Kara-Tepe, care o despart de valea pariuluI Telita, Coci-Tepe i Sara-Tepe
o desparte de valea Morilor i Hagilar; e taiata de maI multe drumurI, cari pléca de la
Trestenic i Nalbant si due catre E. la Posta, Catalo i Hagilar.
XX. Mul Tanta, li vom considera ca un basin separat, atat prin lungimea cursulul,
cat i pentru importanta ce are de a fi servit In timpI imemoriall, in partea inferi6ra a
cursuluI, de scurgere unul brat al Dunaril. Riul isvorasce din délul IsvoruluI si sub numele
de valea Molitor, se indréptä de la N.V. usor inclinat catre S.E. pana la Catalot In acésta
parte, cursul sari este paralel cursulul Dunarri. De la CataloI, riul se indrépta care S. si
se varsa in lacul C6da bälfii. I,ungimea lur este de 60 km. Telita, manastirile Cilicul, Posja,
FrecateY, CataloY, Enichior si Congaz, sunt sate asedate pe valea sa. In cursul srti alimentéza
maI multe morI, cum: illdra lui Petcu, la Freceilet, lut Nedelcu Hagi-Velicu intre FrecateI
CataloY. Riul intre Cilic i CataloI se maI numesce i Cilic-dere, iar in jos de CataloI
Isrorul Telifa. Délurile careil Ormuresc pe drépta'sunt : Fundu-BurtiI, Selda-Kopak, Cilicul,
Ghel-Tepe, CataloI, Ghiulele-Tepe i Deniz-Tepe, iar pe stanga : Delul-Mare, Armut-Conac,
Cartal-Tepe, Tausan-Tepe, Redi, Uzum-bair, Cazalgik-Bair, Ceatal-Bair, délul din fundul
Gavanulur i Tugarlea-Bair, care 11 despart de valea Tu1ce i Cazangia.
Pe valea deschisa de acest rill merge soseaua Constanta-Babadag-Tulcea, intre km.
25 si 11, pan in dreptul CataloiuluI, iar de aci un drum conduce catre V. pe la FrecateY,
Posta, Cilicu, Telita, la Nicolitel.
De la Códa Baltil si pan la FrecateI, acest riti a servit de scurgere until brat al
DunariI, iar de aci catre N.V. prin valea Lunga, peste seaua délulul inalt de 100m, bratul
fluviulul cobora in valea Adana pentru a duce la Saonul.
Afluentil acestuI rîù, sunt pe drépta:
Parini din valea Ciliculta, isvorasce din delul Fundul-Burtil, se indrépta catre E.,
In directie V.E., printre délurile Cilicul la S. si Selda-kopak la N. Uda manastirea Cilicul
si se varsa dupa un curs de 5 km., mal la V. putin de a II-a manastire Cilicul.
Pdriul Isvorul vine din ultimele ramificatiunI S. ale déluluI CataloI, servind de
scurgere und mic lac, se indrepta care S.; delul Ghiulele-Tepe (la E) desparte de valea
TeliteI; are o lungime de 11 km. si se varsa in Telita apr6pe de Códa BMW. Pariul e
thiat la km. 23 de soseaua Constanta-Tulcea. Primesce pc drepta a) peiriul Hagilar, care
uda satul cu acest nume i pólele orientale ale déluluI izolat Deniz-Tepe ; are o lungime
de 8 km. si se varsa la km. 23 al soselel Constanta-Tulcea.
Pe stanga:
Valea Plopilor, nasce din d6lul viilor Sarica, se indrepta de la N. la S., are o lungime
prin pg,durY de 4 km., e urmata de drumul ce se desface din valea TeliteI si duce la
viile Sarica.
Importanta vale Lungei, opusa vaiI Adanca din basinul Nord-Dunarean, de care e
despartita printr'o sea padurósa, lunga de 1 1/2 km. ;;i la cota 100m, nasce din delul ComoreI,
se indrepta, de la N.V.-S.E., pe o lungime de 12 km. Delul Armut-Conac o desparte la
S.V de valea TeliteY, iar delurile Sapata i Cartal-Tepe, de basinul N. Dunarean. Se deschide

71890 30

www.dacoromanica.ro
234

la F'recatef si e urmata de drumul, care trece pe la Frecatel i da in soseaua Tulcea-

Isaccea la km. 20.
Valea Cardonuluï, nasce din p6lele V, ale d6luluI Redi, se indrépta de la N.E.-S.V.
si se deschide la Catalol; pe ea merge soseaua Constanta-Tulcea de la km. 1.1 pAna la
km. 8 Lungimea 3 km.
ralea Puturosului, ia nascere din pólele E. ale délulul Redi i converge catre
deschiderea vaiI precedente ; are aceasI lungime ca ea.
La E. comunif Zibil se gasesce CAmpia Cairacului, ce ocupa o suprafata de
600 hectare din délul Fundul-BurtiI päna in lacul Babadag; catre N. este putin ondulata
de ramiticatiile délulul Marc, päna la 68m inaltime; este fertila i acoperitä cu pa.sunI
si culturI.
La Estul s60 se deschide vain Cazangia, care nasce din délul Orta-Bair, are o
directie de la N. la S., printre délurileCeatal-Bair i Tas-bair la V.; Causul-Mare, délul cu
Cununa, Pietros i cu PomI la E., o desparte de valea TulceI. Ea se deschide in campia
CairaculuI intre Zibil i SarichioI, are o lungime de 1.0 km.; este dcschis i fórte fertila.
E taiatii de maI multe drumurI, earl unesc Satul-Noti i Zibil cu Saban-geak i Agi-ghiol;
e urmatä de un drum ce pornesee de la Sarichia
La Agi-ghiol se deschide valea cu acest nume, care ja nascere din délul Mare,
se indrépta de la N.V. catre S.E.; délul Ceatal-Tepe o desparte de valea Sarighiol. Are o
lungime de 9 km. Este o vale fórte fertilä, acoperità cu culturI. Pe ea merge drumul
Agi-Ghiol-Tulcea.
Valea Sarighiol, care cätre S. se numesce valea Nucarilor, este paralela si la E.
de precedenta, fertilä ea si ea, are o lungime de 9 km. F,;i se deschide la satele Sarighiol
Calica. Pe ea merg drumurI, cari duc la Mahmudia, Pärlita i Tulcea. Catre E. (161u1
Calicer desparte acésta vale de aceia a satelor Caraibil, Sarinasuf, Beibugeac [Ana la Dunav6t.
Délurile Caracil i Morughiol despart valea acestor sate de valea Mahmudiel i Morughiolulul.
La Bei-Bugeak sunt 3 lacurf numite seirate, care nu hranesc pescI, din causa naturif
apeI negricióse i särate, in care nu traesc de at viermisorT. N'ati comunicatie, nicl intro
ele, nicl Cu Razelm, nicl cu Dunarea.
Adancimea lor nu e mare, abia atinge 4_5m; in timpul caldurilor marl, dou'd din
ele séca, depunénd pe fundul lor o crustä särósa.

www.dacoromanica.ro
 235

Tabloil de vAlle din bobrogia.

PRINCIPA LE SECUNDARE TERTIARE QUATERNARE DE AL Vlea ORDIN

A) Basinul Vest-DunArean:
I. Regederes.i-ceair
(f.)
V. Bugeacultft.
f (Ir.
la) Gabrovi(a (f.).
b) Iaguda-Ceair.
Par. Almaliu, sad e) Sari-Mesea-Ceair.
Beilic-ceair (f.). Par. Pampur sail
V. Topci-iol (fr.).
si.
Trancovita,.
Val. Curu-Canara,
sail Hamazli-ceair
Mahate-Orman-
Ceair (f.).
Kiuciuk - Kessen -

Lacul Garlita.
1
Ceair (f.).
Ist. cate-va micI.
dr.
$aban-Ceair (f.).
Regene-Ceak (f.). { a') Punar-Ceairf, i

Esechiol (f.). b9 Kilege-Ceairr'u'g*

1 c) Tanas-Ceair.
d) Nursus, Garlita
sail Ta§11- Burun
{ Cuiugiuk fBui,
Demecian 1g.
st.
(f.). e) Cavac-Culac (f.).
i
/a) Cara-Culac (f.).
b) Culac-Punar (f.).
Cuiu - Ink - Ului, CHI-Mist.
Jeailea sail Carvan Cuiugiuc-Ceair.
(f.). st.
Caraghios.
Lamburlu.
Galita, Scorci.
Licina.
dr.
Canija. Canlia-veche.
Ghivizlicu-mare.
(a) Ironic.
Coslungea. Mic-Orman.
.1 e) Tana-Saia.
Id) Almali-culac.
Lacul Oltina, cu Ghiol - Ceair, sag
balta Ciamurli Almallculul.
lortmac (f.). Derea-Ceair.
Ceaili-Ceair, (f.).
Dermen-Ceair, Ca-
nara sail Sati-
chioY-Ceair (f.).
Cuiugiuc-culac.
i. Glituvenli. b) Calaiet.
{a)
f a) Demircea.

L. Igarleanu, Cu 1)) Derinea, Eni§emli

1dr. Nastradin.
Nligeleti safi Dii-
Balta Beilic (f.). sau Gheren-Ceair diitliik.
e') Cuzgun sail Iort-
i(f.). .. chlac i Ceair -
'. Orman.

0 Litera f aeçaLá langit sail sub o nurnire, însémnà ca valca trece frontiera.

www.dacoromanica.ro
236

PRINCIPALE SECUNDARE TERTIARE QUATERNARE DE AL Vlea ORDIN

si.
lb) Derinea, Enisemli Teche - chiol,
sari Gheren - Ceair zum-culac, Iucari-
1. Beilicu I (r.). Mahal() (f.).
0.0- e') Babuci-culac.
tt)
VII. L. MArleanu cu c) Caranlik, Cesme-
Balla lidlic (f.). culac.
si. si.
2. Beilicu a) Crisla-Punar. (t') Glienciu.
3. Voinea-Mare.
dr.
4. MArleanu, Bac - a) Orman.
cuiusu.
VIII. Carasan.
(1. Cati1a.
Tiulitiluc.
dr. (Ir.
Demircea sail Do- a') Cerkez - chic4 ,
cuzaci (f.). Cal fa, Sarapcea
Skender.
f (Ir. I a") Osman-FacA.
Pasa-Conak. lb") Uzunlar.
/ EbechioI.
Canara - Dore, Caraulac-Alcea.
Sarpci. Curu-B.-Alceac.
(1") Ciobanisa
Kiorciu.
Colcealc, Arabi. a") Besaul.
Capulan.
si.
f) Kiivan.
g') Muratan.
h') Cioroi, Cadmular.
e) Borungea, Samir- si.
dere,Amzacea,Cea- 1 a') Carasuluc,
lic - cum, Sofular, i') Buiuk-dere. dr.
Urluia, Armutlia, Cultimes. te) Kiuciuc-Enghez.
Demircea, Skender, Musur-Cuiuk.
Sevendic , Ghiol- 1
Punar, Adam-Clisi, Mangaci , Giliu - a")Culac. si.
Baldarac, Polucci venli. 0") Jalar.
IX. BOIti le Veder6sa, (f). st.
Baciu cu kIarpu 1') Merdeven, Caula. fa") Chiorgherciu-Pu-
Limpec,lisu (f.). nar-Ceair.
Kazil-Murat.
n') Afighinea, Dere-
chioI, AlibichioI,
(0') CrAcic.
d) Cesme-Culac.
e) Uzum-Culac.
l') Iusufunar.
st.
HairamchioI (f.).
Cogea (f.).
Saram (f.).
Cara-Peletli.
Nastradin saù Cu-
iuk-culac.
1) Cara-aci.
ni) Cara-Cialic.
dr.
Cal fa, Cesme-Culac.
si.
Diordunigi-Opman Iai-Ceair.
sail Curt-Culac f di..
Arabagi. a') Iomer-Bei.
e) Buiuceral-Cinghe- J si.
ne Orman,CeaLfrik. Kioseler, 11,1uuru-
azliki.
c') Tatar.
1b)

www.dacoromanica.ro
 237

PRINCIPALE SECUNDARE TERTIABE QUATERNARE DE AL Vlea ORDIN

Báli10 Vederòsa, i 4. sail

Diordurngi-Orman
Curt-Culac si d) Enige, Curu-culac.
Baciu cu arpu Arabani
Limpedisu (f.). o
5. Celaclar-Ceiar
Ceairul de mijloc dr.
sail V. Ciocanului. 1. Saiana-Doice.
Caramancea sail I. Uzun-Ceair. { Kior-Curu-Ceair.
Calfa-dere. Kireslic-culac.
I
dr. fa") Derin-Alceac.
a') Chioi-deresi. iba) Cesme-culac.
1.°
a"') Buiuc - dere-
..,,t seid-curt-culac.
b')
Dautlar cu
Cazalgic, Perde, Ire-.-- i ba')Odagi.
Cozulgic sail Ilcingi- i Is_
XII. Lac. Cochirleni 1. Uzum-Amet. a) Pestera. i Medgidie.
1 (a") Bei-Aslan-Cu-
i Stuf. Ivrinez. 5 lac-Dautlar.
, b"') Dikili-Ta..
e') Iuuruk-dere.
11') Demen-Culac.
st.
e )Iiri-Culac.
b) Sarapci.
2. Mos Dinu.
XIII. Valea Mare.
dr.
Horoslar-Ceair.
Horoslar - Alceac
sail Ciobanisa.
Caratai-Alceac.
Valea Caratai.
Caramurat, sail
Hagi-Cabul i Chio-
stel.
Docuzol.
Cilibi-chioL
XIV. Carasu, prel un- Oba-culac sail Be-
nitit cu Valea Ha-
cr kiraga.
sancea si Cara- g. CismeleI. Bekiraga-Gilcazar.
Cuiusu. b) Turcultd.
{a)
st.
Abdulah I. a') Cuan-deresi.
Mahometcea. 'a)
,b) Abdulah II.
10 Mangala.
Serpla sail Tatar- (1r.
Orman. a) Mezarlik.
12. Cara-Sufir.
Biringi-Nledgidie. a)Iuci culac.
Tusu.
Cara-Durac.
1 Ghiaur-Amzall.
{ Buiuk-dere, Man-
Tibrin (lac) cu V. HotaruluI, Bas- galilc.
Val. Lungii, Dere- culac si Tortoman. Tasli-Iuk, Buiuk-
chioi i Geabac. Bilarlar, Tuzla-Iuk.
Geabac-Ceair.
(1r.
Valea Silistea, 1. Valea
Hagi Virt,Pomana st.
Surec. 12. Sali-Bei.
Valea Mare.
dr.
Boazgicului Uzuncea.
sail Satischroi. fi. si.
Saragea.
ZavoluluI.
Canara.
Calachiol sail
StupineL
Olaculul.
Silistea.

www.dacoromanica.ro
238

PRINCIPALE SECUNDARE TERTIARE [ QUATERNARE DE AL Vlea ORDIN

Al vanes&
MartiluI.
dr.
f I. Dolawa.
Cekirgea sari si.
Muslu-bei. Raincli.
3. Tikilesci.
4. Piciorul CekirgeleI.
12.
Caimacli.
I. "V. BentuluI. atsla.
{a) Bä.laceanu.
2. V. Dovlecelutut
st.
a) Cesme-culac.
1)) Dalakesen ba§a.
r) Hagi-Omer.
L. Nazarlik ./ 3. Par. Eni-Sarai, To- Ciuciugea.
si Balta-Cioroiu. Solugeac.
polog-culac, Topo- Copadin.
log-dere, Kior-dere Pâr. Mahometcea.
si Mr. Haidar. » Dulgherul.
Val. Ci§melel.
Culac-Sanär.
(fr.
lc) Mezarlik.
I. Valea Lungit
Pa. r. Eschi Sa-
rai, V. NamolescI, si.
StAnca-Séca, Val. 1. 1. Val. cu märticinT.
Pietri§ului §i Val.
Viilor.
Bertescl.
P. Viilor Mezetulta.
V. Topärscil. k2. Stance.
V. Viilor de
la Petnga.
V. Mo§ulul. dr.
1 Ingi-dere.
Pâr. Rosti 1. PAP. Koium-Punar. st.
sag Val. UrumbeI, Pár. Cantl-Mesea.
PtInga-Dere i Ai-
gär-Ahmet.
V. Ulmilor.
HogiI
Ghiun-Ghlurmes.
1st. Par. Canat-Calla.
dr. st.
a) PzIr. CärjelarI.
Aiormanul Mr. Homurlar.
dr.
Capra CArjelari la) P. din V. Megina.
*i Picineaga. dr.
[3. Päriul Cerna. st. fa) PEtr. Ac-Punar.
lb) Pär. si.
tb) Domuz-culac.
XXXVIII.P.UlmuluI
P. V. Viilor.
dr.
I I. CrucelarI.
P. Calistra sail / 2. Ditcovul. st.
Lunca Plopilor. Partul GrecI a) Piir. RahoveL
t3. Recea.
V. Valcanului.
1(Ir.1.
V. lui Bran.
si.
R. Jijila. 2. V. Grecilor.
13. V. Bostanelor.
V. Vasilicä.
5. V. Larga.
14.
V. Nucilor.

www.dacoromanica.ro
 239

pRINCIPALE SECUNDABE TERTIARE QUATERNARE DE AL Vlea ORDIN

B) Basinul Nord-Dunärean:
XLIV. V Garvan.
XLV. V. Viiciirenilor.
XLVI. V. Glodului.
XLVII. V. Nevesteln. X'.
st. a) V. Ascunsii.
XLVIII. Per. Lunca- f i. V.
V.
LuncaviciereI.
StupineI.
vita formatti din
Mare midi. 4: V. CodruluI. V. Stanch&
ILune.
5. V. Putul-Popil.
V. Ceairului.
V. Turiacului.
V. TichilescI.
V. Recea.
V. Acik-dere.
V. Capacha. I. V. Viilor
V. AdAnca.
V. Ogurlul.
V. Cucilor.
Val. luI Mo
Grigora.,.
V. Podul Bul-
garuluI.
V. Taiwtn-Iol.
V. Tulcei.
Val. Milcocl
sag Mare.
(1r.
V. Sofular. I. Curcuztt-Mare.
(1.Turia.
Be-Tepe. 2. K ior-culac.
13. Lutul alb.

C) Basinul Märii-Negre:
LXV. V. Ilanlilc sail
Akangi.
dr.
L V. Hagilar.
Cara - Dere sail
Murfatcea (f.).
si. li) Kiuciuk-dere (f.).
LXVI.Lac.Mangalia Inriluk:(f.). st.
cu Popucci, c) Sirti sail Daulu-
Acargea-Hoscadin chioi. (jr.1a)
Keragt (f.).
Tirpan.
Casitmcea.
Acbasi.
Viilor sail Alceak-
( dere.
V. Mangalia.
st.
Lac pArlul 1. Tathigeak.
Tallageak. 12. Buiuk-dere.
LXIX.Valea Manpa-
P unar sail Arnau t-
Bostan-dere.
1 21.. KTu iuzelaiu.
k-Tuzla.
Ceatmalar.
Karlikioi sail Mu-
LXX. Lacul Tuzla ratan.
cu PAr. Musurat. Cara -Iuk - dere §i
Cuba-dere.
Par. Musu
Aitan-dere
1 8. Urluchia .

www.dacoromanica.ro
240

PRINCIPALE SECUNDARE TERTIARE QUATERNARE DE AL Vies. ORDIN

Iuntacan.
Lacul Agigea. 2. Carsi.
{1.
Val. deschis4
d e la N. Constantei.
fi. V. E,,4 Ptl.r. Ci lc racci.
Lac. Tasaul. 12. Dol ti Inca.
(Ir.
Saslet-Culac.
Par. Curu-Dere.
Par. Caciamac.

Par. Cartal-Terze-
1dr.Tasla-dere.
Taslac-culac.
st.
chioI. r) Mandalac.
I d) Sasac-culac.
ir) Sasac-corai.
Ceatal-Orman
Pan telimon.
dr.
LXXIV.R.Casamcea Kirislik. a) Odi-culac.
format din cele Seremet.
dou6 parfurI Visterna sail Val.
dere. Esteru.
Se mai numesce Par. Palazu-Mic.
Sulfaru Tasaul. st.
Sulugea saù Cu-
lalcalcea.
Dere-Dikili-Ta.
Sarighiol Vest.
Curl-Balac.
Par. Ramnic. Curu-dere.
ld) Sarighiol Est.

Par. Tocsof saii elr.

V. Cuiu-Culac. a) Tasla-culac.
V. Aliculac sail
Par. Aliculac.
Alceac-dere.
LXXV. O alLá vale
numitti Tasaul In-
solitil de un 'Aria.
LXX VI. L. Gargalfk. { Nix. Gargalfk.
Val. Tascula.
1 1. Parful Peletlia. st.
2. Duimgi sail Inan- 1 P4rful Cainac.
(Ir.
r
dere. Pariul (Jogelak.
Laguna. 1
4. Par. Caranasuf.
Par. CasapkioI sail
Sariurt.
1 V. Mil-Vel-Culac.
(1r.
I. Ciaranci.
Cail-dere.
P. Beidaut Dulgea.
format din: Cava- Cogea-ceair. a) V. Hagi-Ava t-Dc re
clac-Ceairac, Tes- Par. Hagi-Avat. sail Iurthl.
temel i Duraset-
Cairac. Délul-Mare.
El se maI numesce si.
Hagi-Avat. V. Eschi-baba.
Calaigi-Dolojan.
V. SatuluI cu Par.
i Poturu.
Rful Slava- (1r.
rusti saú Cai-culac Ericlic-culac.
format din: V. Bs* Par. Camena.
Punar Armullu- st.
culac. Kirisliva.

www.dacoromanica.ro
 241

PRINCIPALE SECUNDARE TERTIARE QUATERNARE DE AL Vlea ORDIN

dr.
Sakar - dere sail
Arman-ce.sme.
Riul Slava-cerke- si.
LXXIX. Rful Slava- zésca sail V. A tma- Dulgherul.
rust). sail Cai-culac gea, Aram - dere- Calugarula
format din: V. Has- Cesme si Ciucurova. Jidim.
Punar si Armutht- e) Dere-Iol-Carf.
culac. Matieva-Balca.
g) Lasa-Hara.
Hribesio-Hara.
Cangali.
Geatki-Deresi.
LXXX. Ceelin-chioI
LXXXI. Mil-Vel-Al-
ceak.
dr. dr.
V. TiganciI. a) LupuluI.
f,
lb) Lunga.
Carbunäria.
Sarp-clere. a) V. luI David.
Alar-cula.
Par. Dauteca.

Bas-chia nara-ceair.
(b) Jidini.
st.
fa) Musafir-culac sail
Gheobilche si Ca- 1sl.
I.
a') Emir-Asan.
si.
a') Bac-ceaus
ArmuLlia.
(a) Dere-culac.
Camber formata b) Cara-Cealic.
din : lc) Balacla-Alcea sail
Orta-burun.
Sanar-Dere.
Ada-Tarla-Cuja.
LXXXII. Blul Taita. Tasla-Cula.
st. dr.
Par. Taita de Est. a) Par. Cadiul.
si.
Par. Parlita. a) Parlitica.
Holuclu.
Stipanului.
Coslugea.
dr.
Par. Boclogea. fa) Par. Stupari.
(b) Par. MeidanchioI.
Eski-Balak.
dr.
Par. Acadan sail a) Buiuk-Cartalak.
Val. Cismelei. st. si.
Ormangicula.
lb) Chioserelik. o Culac-carlar.
st.
Par. din V. TaiteI a) Alceac - culac- pu-
sat' V. Carbunarl. nar.
I. Par. Babadag.
LXXXIII.L.Babadag. '2' Valea Nucilor.
t3. Valea Ceairelor.

R. Telita
1dr.
1. Par.Cilicul.
dr.
sail Val. Morilor, 2. Par. Isvorul. a) Par. Hagilar.
st.
Cilic-dere i Isvo- Valea Plopilor.
rul Valea Lunga.
Valea Cardon.
13. Valea Puturosul.
Cazangia
Agi-ghiol
LXXXII. Sari-ghiol.

71890 31

www.dacoromanica.ro
242

CAPITOLUL IV

DELTM

ConsideratiunT asupra cursuluT inferior al bunariT i formarea belteT.

Pe vremurT, cu mult maI batrâne existentel omuluI pe scòrta globulul, care Inca
nu-0 luase forma definitiva, apele gramadite la spatele unghiuluï Balcano-Carpatin ba-
teail Cu valurI furiòse in stancile stravectiI dintre Bazia i Or*ova, catand sa-*I croiasca
un drum catre rësarit.
Cad, la apus de Bazia$ peste tóta Mesopotamia croataF;i Alfaldul unguresc, se intindeati
apele until imens lac, numit la autoril vechr Mare albumt); iar spre r6sarit de 01.y:ova,
tcíta campia romano-bulgara era acoperita de Marea .tralo-Caspiena, din care Marea-Négra
forma un golf apusan 2).
Asemanarile dintre fauna ròmasa in depositele acestor (100 foste lacurl intre care
Dunarea a servit probabil la inceputul epociI quaternare ca o trasura de unire 5) ati
in(lemnat pe cercetatoriI de azI, sa le coprinda inteo numire generica de Marea sarmatira
(sub care se intelege In geologie ultimul etagiti al epociI miocenice) despartita In dou6
basinurY.
Barbot de Marny cel d'intAI a constatat acésta asemanare, care in urma a fost Inta-
rita de cercetarile geologice ale D-lor Suess 4), Androusoff') i Toula.
Paturile sarmatice incep de la Viena, acoper tótí Panonia pana in muntiI apus, ni
ai Transilvaniel, patrund catre Sud 'Ana In golful de la Gratz, apoI pe la marginea nor-
cliea a muntilor Bosnia ;;i se termina in Banat.
Intrerupte de lantul Balcano-Carpatin reincep in Oltenia, pentru a acopen i Muntenia
Moldova, Basarabia, tag, Rusia meridional 0 Bulgaria nordica.
In campia romano-bulgara ele sunt larmurite de o parte'din CarpatI, iar de alta de
BalcanY, unde atti fost studiate de Fr. Toula6).
Cercetarile geologice ale ha K. F. Peters') i Hochsteter 8) aù constatat, ea intre Rasova
ci constan fa depositele sarmatice se continua prin valea Gamic panli la Mare, pe cand la nor-
dul Dobrogid formatiunI mai veclif le tarmuesc, iar catre Sud se intind pana in terasele
secundare, care forméza, platoul dintre Rusciuc 0 Varna.
Dupa modul cum depositele Wadi Sarmatice sunt distribuite in basinul inferior al
DunariI 0 pe valea Carasu, din constitutia geologica a NorduluI i SuduluI DobrogeY
din depositarile de aluviunI, care acoperatót partea §ésa a Muntenia se deduce ca:
La sfirfitul epocet miocenice, apele Marit Sarmatice retragdndu-se, spre a-si lua aprdpe
configuratia lor actual& art lasat loc Dunarit, care dupli ce a pa truns prin defileul Bazia,s-
,

Onsova a curs in linie drépta pe la p6lele délurilor Muntenia ci ca un brat al s6t2 scapape valea
dintre Cerna-Voda isi Constangt pentru a atinge aci, Marea.
Parerile i datele scriitorilor vechI sunt de acord cu cercelarile geologice, ast-fel:
Tristele i Ponticele, scrise de Oviditi In ceI opt aril' de exil la Tomis, ne dati multe
detaliI pretióse asupra regiuner ce ne intereséza, detaliI care confruntate intre ele ne fac

E. Redus. Nouvelle géographie universelle. Vol. III. pag. 315.

1) A. de Lapparent. Leçons de géographie physique pag. 362.
1) A. de Lapparent, op. cit. pag. 454-5.
La face de la Terre pag. 417 §i urmtitorele.
Wm. de l'Acad. de St. Petersb. 1893.
Grundlinien der Geologie des Westlichen Balkan 1881, pag. 39; A. de Lapparent. La structure el
l'histoire de Balkans; in Revue genérate des sciences. An. VII, No. H, pag. 502-9.
Grundlinien der Geographie und Geologie dei' Dobrudscha, 1867, pag. 51-2.
Die Geologischen Verhiillnisse des östlichen Theiles der europEtischen Tiirkei, 1870.

www.dacoromanica.ro
 243

sa banuim, ca pe la inceputul ea( crestine, un brat al DunariI curgea Inca prin valea
Carasu, la, sari in apropiere de Constanta.
Mai 'nainte de-a infra in comentarff, care pot arunea o raza de lumina asupra teo-
rieI mele, trebue precizat locul uncle a trait si de unde 'si-a scris nefericitul poet «Tristele
Ponticele» sale.
Este mal mult de cat positiv stabilit, ea Tozzzis al lut Ovidia este Convtanfa nóstrlit).
Din tot ce OviditI a scris in exil se intrezaresce idea, ea in tot timpul el a stat in
Tomis, «pe prmii din stanga Ponta si nicaierl alt-undeva. Inteun pasagiil vorbesce
despre legenda fondareI orasuluI2), in alta parte descrie traiul s6t1 aci ').
Asa dar Constanta de azI este locul unde petrecut relegatul poet, ultimiI opt anI
al vietif
De aci el vorbesce despre Dunarea cu multe gull %In alta parte o numesce «Dunarea
cu 7 gull» 5).
Apoï:
«Sed dedimus poenas, Scylhirique in finibus Istri» 6)
(Dar pe lermurile Istrului Segthic indur pedepsele).
Intr'un pasagiii scris prima-véra vorbesce in acelas timp de Mare s,d de Dunare:
«Nec mare concrescit glacie: nec, ut ante, per Istrunt
«Stridula Sauromates plaustra bubuleus agit»1).
(Nict marea nu mat este incatenal4 de ghiala, lac), vacarul Sarmat nu'$i mal conduce ca pand arum, pe
Du»are, carele scarldiláre).
Tris/ele sunt serse in timpul calatorier sale (prima carte) si la Inceputul sedereI sale
In Tomis ; in cele din urma Ponticele, scrise chiar in Tomis, iata cum se adreséza luI Brutus
luI Graecinus:
Naso, Tomitanae jam non novus incola terrae6)
(Naso deja vechiii locuitor Tomitan).
51:
Tristis ab EUXP114 Naso salutal
(Naso, te salut4 cu intristare de pe fermurile Euxinului).
Cum se impaca aceste versurI cu cele adresate lui Atticus?
Accepi colloquium gelid° Nasonis ab Istrow)
(Printesce west bilet, pe care Nasone scrie de pe prmurile inghefate ale Istrului).
LuI Brutus, poetul II scrie din Tomis; luI Atticcus, de pe Ormurile Istruld; luï Grae-
cinus, de pe te'rmurile PontuluI Euxin.
Mat doveditdre sunt urm'étdrele versurr adresate luI Rufinus "):
Naso Tonzitana mittili
(Nasone (rimete de la Tonzi).
lar maf jos:
...qui sum submotus ad Istrum
(care sunt exilat pe fermurile Istrulul).

Domnul Milldbarli a avut cel onèrea a stabili acest adevër (C. I. L. 765,770).
Trig. Lib. III. Meg. IX.
a) Trist. Lib. IV. Eleg. I i X.
Trist. Lib. III. Eleg. IX.
Trist. Lib. II. Vers. 189.
9) Trist. Lib. V. Eleg. I vers. 21.
7) Trist. Lib. III. Eleg. XII.
9) Pont. Lib. I Scris. I.
9) Pont. Lib. II Scris. VI.
'°) Pont. Lib. II Scris. IV.
") Pont. Lib. V Scris. IV.

www.dacoromanica.ro
244

Era posibil ca in aceiasI scrisdre s existe atäta nepotrivire, de cat numar admiténd
cä Dunarea a curs printeun brat al sèql unde-va, la sari lingO Constanta?
Las altora sä, netediaseä, cum vor crede acest argument, care vine in sprijinul teo-
Her mele.
Asa se exp1ic6 naratiunea luI Flavius Arrianus, (lespre expeditiunea luI Alexandru
eel mare contra Geti1or2).
Bine informatul istoric, traitor In secolul I dupë Christos, pune peste Dunare, pe unde
marele cuceritor vroia sà4 atace, un grup de muntl pädurosr.
Se scie, cg., pe tot tërmul stäng, Dunarea este lipsitä de muntr (in partea inferiárA),
afarä de grupul pOduros al Babadagulur, ale cärur ramurY se cobérd pan, In valea Carasu.
Lelewel3), compilatorul geografilor arabI i italienr din vécul de mijloc, comentand
descriptia ce ne-a fost lasatä, de Edrissi, din a doua jumätate a secoluld XI d. Chr. asupra
Dobrogiel (Berdzan), Oice: Cernavoda (apei négrei) aeç1atã n punetal, de unde Duneirea in secole
depärtate sceipa un brat, care 1,4 veirsa apele sale in Pont, formänd imbucdtura cea maï meri-
(lionalä a Iluviuluï.
Iar In atlasul sí, I.elewel Insémnii1) In dreptul Constanter, Oicerea:
Os Danubil, gura Duneiriï.
Cänd se va fi astupat gura acestul brat al Dundrit, nu sail; ceea ce se scie insii este
cei acum 40 anï pe canalul Carasu (cave avea 20m leirgime fi 4 addnrime), vap6re ;Wei- stabi-
Ilan comunicalia intre &mare i Medgidia (Carasu) ') n timpul apelor
Este de regretat, ch. eruditul geograf al secolului nostru, E. Realm, nu insistà mar mult
asupra cestiuner cursulul Dundril prin valea Carasu, totusr o atinge In trécat")
K. F. Peters, o afirmä cu URA siguranta In importantisima sa publicatiune, din analele
academiel Vieneze 7); este tot ce s'a putut scrie ma,r complect asupra geografier i geolo-
gieT provincie ncistre quasi-peninsularä trans-dunäreanit
Pärerea autodidacticulur locot.-colonel de flotild, Dräghicescu, ca un brat al Dunarir
s'ar fi despOrtit de la Vadul-Oiï (I-Mrsova), ar fi curs prin lacul Saraitil, prin Bamundere,
iar de aci peste culmI s'ar fi unit la Alifael cu pârîul Twtul, ca apor prin acesta sO eurgO
in Mare la capul Midia, ImI pare pulin verosimilä i nesprijinit5,9).
Este, bine Inteles, cá cea mai insemnat5, parte a fluviuluI indreptändu-se ctitre N.
(Julia ce scapä din gâtul formal de pintenele muntilor Dobrogiel i terasele dintre Siret
Prut, schimliä brusc cursul pentru cea din urmä (Sra care rOsArit.
Din telte punctele de vedere, dar maI ales geologicesce vorbind, basinul inferior al
Diateirit trebue considerat numaï intre Portile de Fier ,si Galali, dincolo de care cursul
ap«rline lmsinultd Pontic.
Mamie arc de cerc, pc care II descrie DunArea in cursul er inferior nu este t6rmurit
de masive muntdse resistente, nicI nu este un drum Int&mplätor, pe care Il parcurge fluviul
In (lepresiunea româno-bulgarA.
El este resultatul une actiunr continue a apelor, care prin erosiunI depositArr in
decursul mar multor decenil de secole, a mutat necontenit albia fluviulur dare, miazd-zi.
O depresiune in Intelesul comun al cuvéntulur nu existil de cät pe partea stängO,
unde depositärl de löss, care all o grosime de 36m9), acopera" sesul Munteniel 'Ana la marl'
depArlitrI de albia actualä, a fluviuld.

') De aceiasl piirere este si Papadopoulos Vretos In ((La Bulgarie» p. 188.

I) Arrianus par Chossard. 1802, 3 volumes.
Geographie du moyen-ege. Vol. 3-4, pag. 125 i urm.
Planche XV.
I. Ionesco. Excursion agricole dans la plaine de la Dobrodja, 1851, pag. 38-9.
°) Nouvelle geographie. Vol. I. pag. 209.
Denkschr. K. Akad. Wiss. Wien XXII, Abth. 2 1867.
Duntirea de la Orsova la Mare, pag. 229.
A. de Richard. La Roumanie à vol. d'oiseau p. 23.

www.dacoromanica.ro
 245

Nu mult a contribuit la acésta, legea asa de cunoscula a lul Batjr1), care in nier o
parte a Europer n'a fost mar cu prisosinta demonstrata, ea la fluviul nostru.
Sub ochir nostril chiar, Dunarea surpa necontenit malul stql drept, pentru ca, sub
forma de aluviunr, depuna pe cel stang.
Intre Galai i Reni, Dui-area dupa ce descrie un dublu cot, lung de 22 km., in
forma unul M. deschis, intra in asa numita a er «delta», un triunghia vast, a carer
baza, lunga de 63 km., e sprijinita pe Mare, iar catetele aprelpe egale sunt formate din
malurr repedr.
Cea de N., e tarmurita de ultimele ramificatir ale délurilor Basarabid, in care lacurile
garlele ati sapat vaY, ce ca nisce fagase uriase patrund in inima teraselor argil6se, care
le servesc de baza.
Latura de S. este tarmurita de un munte dentelat acoperit Cu terase de argila, care
domina terasele basarabene.

Inainte d'a vorbi despre num6ru1 gurilor fluviuld, trebue sa intelegem causele caror
se datoresce formatiunea delta
In dynamica externa a globuld este stabilita legea:
Ca atunci, cad jocurile maree sitnt putin considerabile i ctind Marea, in care se varsei
un Iluvia nu e bra zdata de curenft de-a lungul cdstelor, materiile din apa linute in suspensiune
sa depun la imbuclitura fluviuluì isi forméza depozite aluvionale, in general de forma triun-
ghiulara, carora li s'a dat numirea de «delta» 2).
Orr, se scie c Marea-Mgra e lipsita de /lux ;Vi rellux ; curent, de ,si are anal destul de
puternic de la Nord la Sud, dar actiunea lur este asa de departata de c6sie, in cat n'a
putut influenta asupra namoluld pe care fluviul il aducea, in decursul atator vécurr, la
.gurile sale.
Dar despre acest curent, care a fost multa vreme o problema nedeslegata de ingi-
nerir comisiunir dunarene, vom reveni.
Trebue dar a porni de la ideia, cá la inceputul tormärel delter, era la gurile fluviuld
nostru un golf, care cu timpul s'a astupat cu namol, printre care apa sapat mar
multe canale de scurgere, din care aa r6mas gurile de azi 3).
Despre existenta acestur golf ne vorbesce i Herodot in Melpomene I).
Bine inteles, ca azr delta castiga asupra Marir Cu mult mal multa greutate, de cat in
vechime ; la inceputul form:aril' sale progresele defter trebue sà fi fost simtite i acésta se
datoresce la mar multe cause :
Suprafata, pe care se ròspandeaa depositele aluvionare, era ceva limitat atuncr
un golf pe cand azr aceste deposite se pierd in largul WHY;
In fundul golfuld adancimea aper fiind mica, umplerea luI era vadita; acésta
justifica temerea lur Polybia, ea cu timpul Pontul Euxin va fi umplut cu namolul fluviilor
ce se varsä in el, asa dupa cuM s'a intamplat cu Palus Meotide (Marea Azow) 5);
Cu cal delta inaintéza in IVIare, cu ata,t ea atinge curentul de care am vorbit mar
sus, care tarasce namolul catre Sud, nelasandu-1 a se depune la gurile
Studiile inginerilor comisiuner europene dunarene i actele conferinter din Paris, aa
stabilit ca Isaccea este crWetul deltei u); punctul de bifurcatie al bratelor fluviuld se scie
ca se afl'a, la Ceatal-Ismail, asedat la 23 kilometri mar la vale de Isaccea 1).
') Rotatiunea pamentuluI silesce fluviele emisferff septentrionale a bate necontenit in malul lor drept,
ori care le-ar fi directiunea (a se vedea aplicarea acestei legi la fiuviul nostru in K. F. Peters. Reisebriefe
eines österreichischen Naturforschers aus der Dobrudscha. Revista austriadi din 1856).
A de Lapparent. Géologie. Ed. 1885, pag 229.
A se vedea §i E. Reclus, op. cit., pag. 255.
Cap. 99.
')IV 40-41.
6) A se vedea i pdrerea mea asupra celui de-al cincilea brat al Dunitrii.
&/. Engelhardt. Les embouchures du Danube, pag. 24

www.dacoromanica.ro
246

Ineillimea triunghiulut format de delta' este azt de 74 km., iar suprafala sa de 2690 km. p.
De la Ceatal, Duna* rea curge cu o infélei de I m. 567; debitul de apei pe secunda' fiind in
acest punct de 9200 in. c. in timpul creflerilor mijlocilfi de 28.000 in. c. in timpul creflerilor ?nail 1).
Apa Dunliret confine 1 2400 materit in suspensie, in timpul cresterilor ordinare2).
Pe fie-cave an, Dunlirea aduce la gurile sale aprdpe 60 milidne metri cubict de aluviuni
formeilt ad, un deposit de cel puf in 6 km. p. suprafa(ei t de 10 in. adeincinie 3).
Pentru a stabili prin cifre si date certe progresele facute de delta', sa lam un pullet
de reper fix, de la care sä, pornim cu masurabirea; insula .5erpilor, aflata air la 45 km.
departe de Sulina, p6te servi pentru acest scop.
Strabo, bine informatul geograf traitor la inceputul secoluluI intaia, a5éza insula Leme
la 500 stadir (1 staditi =185 metri) departe de Orm, adicä, insula Serpilor se afla la 92 km.
In largul_MariI.
Ast-fel dar, delta in decurs de 19 sute de ant a inaintat in Mare cu 471'2 km.
OrI-cat de exagerate am vroi sa luä,m datele luT Strabo, totusI suntem silitI a erode,
ca pe timpul sail delta fluviuluT nostru nu
trecea dincolo de Kilia, Obretin, Calinova,
crefierea anuald fiind de 25 inetri.
E. Taibout de Marigny 4), care s'a mu-
pat si a facut studiI asupra cresteriT delta ad-
mite ca fórte probabila parerea luI Strabo ;
- I ceva maI mult, daca trebue sä, admitem
if rerea MI Ed. Engelhardt, primul delegat fran-
cez al comishiner durarene, Marea s'a intins
in vremurI nu tocmaI depártate, pang la pi-
ci6rele grupuluY Bes-Tepe 6).
Asta-zI chiar, crescerea delteI este destul
de bine simtita; la Sulina, vechiul far, care
dupa hartile rusescI era in 1829 ase(Jat
pe tärmul Mala si care in 1842, Para a i se
fl schimbat zidaria fundatleI a fost inlocuit
plate° frumósa constructie de piatra, de-
parte de Mare, In 1857, de 60 metri, asta-zr
se gäsesce la col putin 2 km. in interiorul
uscatuluI6).
S'ar putea dovedi Cu cifre, ca. la Val-
coy i Sf. Gheorghe, crescerea delta a fost in
aceleasI proportiunI.
Namolul pe care Il aduce Dunarea la
gurile sale este in cea maI mare parte luat
- de curentul Mari i transportat catre miaza,'-zi.
les din cadrul subiectuld ce-mi propun,
Fig. 32. Farul din Sulina.
a detalia diferitele incercarr facute de in-
ginerif comisiuneI dunarene asupra naviga-
bilitatef bratuluI Sulina 7), dar pentru ca am promis maI sus a vorbi despre dificultatile
comisiuneI In acésta privinta, voia atinge in mod sumar cestiunea i numaI in partile,
earl staa in legatura cu subiectul metí.

1) De Lapparent.
') Idem, pag. 226.
1) E. BMus, op. cit., pag. 225.
Hydrographie de la Mer Noire, Trieste, 1850.
Ed. Engelhardt, op. cit., pag. 25.
e) K F. Peters, op. cit.
Aceste detaliI se pot vedea in Ed. Engelhardt, op. cit.

www.dacoromanica.ro
 247

In urma studiilor hydrografice facute la gurile fluviulta, s'a constatat existenta cu-
rentuluY, pomenit deja in treI randurY, care putea fi utilizat sa duca la mall departarY
catre Sud namolul bratuluI Sulina ; insä cum acest curent nu trecea chiar pe MO, lito-
ral, trebuia fortat fluviul sa'0 impinga namolul pana in actiunea curentulul.
In acest scop s'aa construit digurile, earl strimtând albia fluviuluI aí fortat apa sa'sI
transporte pänä, la 20-30 kilometri materiile aluvionale, earl aci intra in actiunea curen-
tuluI i sunt tärite catre Sud.
A§a, s'a resolvat problema desnamolireI bratuluf Sulina, care a avut de corolar for-
marea insuld de la imbucatura Sf. Gheorghe i potmolirea guref golfului Halmyris, de-
venit lacul Razelm de azI.

Asupra numarulul gurilor fluviuluI nostru, pärerile ce resulta din datele scriitorilor
vechI fiind diferite, voiti cauta sá citez pe fe-care 0, pe GM cunoscintele imI permit, pe
totT; iar in paragraful din urma voia aräta cu care din gurile i bratele de azI cores-
pund numrrile date de ceI vechI.
In timpurile preistorire se credea a fi fost dozt6 brate principale: unul care curgea
care Apus in Adriatica, la peninsula Istria (de unde i numele el?), iar cel de al doilea,
care se despartia in alte doua secundare : Kalon 0 Arios, ce se v6rsail in Pontul Euxin.
Pe temeiul acesteI credinte imprumutate si de Aristot, cei vechI conduceaa nava Argo-
nautilor pentru a scapa de urmaririle luI Aetespe prirnul brat al iluviulul.
Apollonius de la Rodos nurn6ra treI gull ale fluviuluI1). Eratosthene, in scoliile luI
Apollonius, vorbesce despre «insula Peuce, in Dunäre, triunghiulard, nzare cat Rodos» 2).
Pomponiu de Meta (an. 43 d. Chr.) scrie, ea Dunarea are mar multe gurI, din earl tret
tenues, iar restul navigabile ; orase nu cun6sce in acésta regiune deck «lstropolis pe mal
länyd Dunäre ; d'intre insulele din delta vorbesce numal de «Peuce, cea mal cunosouta
maY mare 3)».
Pe la 1835, guvernatorul RusieI meridionale, Prinful Vorontzow, insarcinéza o comi-
shine specialä pentru a studia gurile DunariI.
Raportul el constatä numal trei brate originale, adica legate directamente cu trun-
chiul fluviuluï, impartindu-se apoI fie-care din ele in mal multe gurI secundare,
mediI 0 mid, diferind una de alta prin numirI loc,ale ; in ck peste tot s'ar putea discerne
vre-o Aise-spre-zece 4).
Tabula Peutingeriand arata patru gurt2).
«Pdrintele istorief» Herodot, vorbesce despre cinci guri ale IstruluI6). Este interesant
pentru cercetärile n6stre, un pasagia in care zice: «Ilister, dupd ce a sträbeitut t6td Europa,
se arundi in Pontul Euxin, la locul unde colonii din Milet aü fondat Istria7).
Pi.sandru8) nurnèra iara0 cinct, ca i Ephoros, dupa care a luat i scriitorul anonim
al descriarii" pdméntultd, probahil Scymnus de Chios (sec. I d. Chr.), care mal vorbesce
despre: orawl Istros fondat de o colonie de milesianT pe timpul mares( invasiunl a Scy-
lilor in Asia, de insula Peuce, mare cam cat Bodos,intre cele cinci gad ale Dundrif ci Mare"),
de Callatis, o colonie a Heracliel, care datéza de pe timpul domniel luI Amyntas; Bizone,
ora§ distrus, a fost construit de locuitorif AlesembrianY, etc.").

') Hasdeu. Istoria Critia a RomAnilur. pag. 221.

2)1V. p. 310. Midler I p. 228 nota. in lorga. Kilia i Cetatea Alba, pag. 11 iurm.
8) C II cap. 1-2-7. A se vedea, mai jos parerea mea asupra celuI de al cincilea brat al DunariI.
Troimitzhii. Ustia Dunaia in çliarul Odeskii Viestnik, 1835 No. 81-84. flasdefl op. cit.
Segmental VII.
8) Cartea IV, cap. 47.
Cartea II cap. 33. A se vedea mai jos ((Cel de al cincilea brat al Dundrii».
Fragmenta, pag. 5
°) Militer. Geogr. Graec. min. I. pag. 226. in Iorya op. cit.
1") Chotard. Periplus Arriani, pag. 216.

www.dacoromanica.ro
248

Strabo (an. 20 d. Chr.) ne spune, ea !strut se varsd in Pontul Euxin prin cinct guri, care
forméza intre ele insule, din care cea mar importanta e Peuce, care a dat numele 012 Bas-
tarnilor Pemba, locuitorii et.
Cea mai mare e gura Hieron (Santa), care se a/74 la drépta celui ce merge spre Mare,
iar restul spre Nord in trecere catre Nistru. Cea de a cincea e departe de 300 stadii (55'12
kilometri '). De la Istru la Istria, Strabo m6s6ra 300 stadiI.
Isvorul cel maI autorisat din câ,te ni s'aii pastrat asupra Nlarir-Negre, este Per iplul
lui Arrian, un militar practic cunosckor al locurilor, traitor pe timpul Imparatuld Adrian,
catre care este adresata acésta dare de sema asupra circuitulur PontuluI.
«Nu departe zice el de Odessus, se aft' balta Istrienilor la 250 stadiI, apor vine
balta (Xtv.v-fiv) Isiacienilor la 50 stadit
«De aci la gura IstruluI numita Psilon sunt 1200 stadiI (o stadie phileteriana = 211 m.);
tot acest spatiti este de§ert i far& nume.
«De la Psilon (sub(irea), pail la a II stint 60 stadit, de aci pan4 la gura numit'd Kalon
sunt -40 stadii, de la Kalon la Naracon, a IV-a gura stint 60 stadii, de aci la a V-a sunt 120
stadit, de la a V-a pad la ora,sul Istria sunt 500 stadif ; de la Istria la Tomi 300; de la
Tomi la Callatis alte 300. Aci e un port bun pentru navI2).
Geograful grec Meletic 3), scriitelrea bizantina Anna Comneana 4), ca §i istoricul E;;i Donmul
nostru, Dumitru Cantemir 5), scriii c. Dunarea are cinc'i gun.
Pe la 1768, un comerciant german, Kleeman, scriind o notita asupra petreceriI sale
in Kilia, zice
«MaI multr geografi §i chiar Misdoing sustin, ca Dunarea intra in Marea-Négra prin
§épte gurf ; eti instil& am verificat cu steirttint4 acest fapt m'ain convins ca nu sunt de cat
cincr; cad nu pot lua in consideratie bratele cele mid, earl forméza insule §i se unesc
apor cu bratele cele marl' 6)».
Doinnul Hasdel2, dupa ce discuta cu multa eruditie §i competinta parerile tutulor, nu
admite a fi fost in vechime, nicI ma:I multe, niel maY putine guri de cat cinc'i.
Regret, ca Domnia-sa n'a tipärit Meg Istoria Critia a Romania trans-duntirene, in care
promite a arunca multa lumina asupra hydrografig antice a DobrogeI 7).
Pliniu cel batran, compilator din a doua jumatate a secoluluI întâií, num6ra ,cése
gun ale Dunarif, earl de la Nord la Sud le numea : Spireostoma, Boreostoma, Pseudostonia,
Calonstorna, Naracustoma, cu insulele Peuce, Sarmatica i Conopon diabasis.
Sunt interesante pentru cercetarile nelstre, detaliile ce ne da asupra bratuld Petice :
ylcest al Féselea brat forméza d'astipra orapilui lstropolis, lacul Halmyris 8).
Enumërand ormele de pe c6sta, Pliniu pune intre Callatis §i Bizone, un ora § Heraclea,
care a fost distrus.
Ptolomeu (sec. II) imparte gurile in despartirI, care se varsa in Mare prin partI
gurr; despartirea de langei Noviodununz are dou6 p&(i: cea de Sud, copringnd insula Peuce
se varsd prin gura Peuce set Stantä, cea de Nord formand balta Thiagola se vans& prin gura
Thiagola sati Psilon.
A doua despartire coprinde o parte superielra ce se varsa prin gura Boreion i una
inferi(Sra ce se varsa prin gura Inarakion; o a treia probabil, se desparte in bratele
gurile Pseudostonzon i Calonstomon.
In delta, Ptolomeu citéza ora§ul Istropolis.

1) Kiepert. Lehrbuch der Alten Geographie pag. 7 §i Cholard, op. cit. pag. 211.
1) Chotard. Op. cit. pag. 32-35.
Ion Ghica. Dacia vechiii. Rev. rom. Vol. I, pag. 406.
Ed. Bonn I. pag. 337.
Descriptio Moldaviae.
Kteeman. Voyage de Vienne it Belgrade et à Kilia Nova. Neufchettel. 1780 pag. 34 in Hasdea
op. cit.
Hasdett. Istoria critieä. a RomAnilor, pag. 223.
C. IV, cap. XXIV.

www.dacoromanica.ro
 249

Dupe el, gurile DunariI de la N. la S. sunt: Psilonstoma, Boreonstoma, Pseudostoma,

Calonstoma, Naracustoma i Hieronstoma sari Peuce9.
Fara a maI cita pe Tacit2) Agrippa, Varron, Artemidor, etc., voiti adaoga numaY,
A. de Lapparent3) zice: acum 1800 an'i, numeral gurilor Amara" ere/ ,sése.
()India') si Statius5) vorbesc despre cele apte gun ale DunariT.
Ammian Marcelin, (un oficer la pensiune, fàrà multa invatatura), care s'a luptat prin
aceste partI, vorbesce despre ,sépte gurI ale Dunärfi pe earl' le numesce insa quit ordine:
Peace, Naracustoma, Calonstoma, Pseudostoma, apoI dou'n' mar Boreostoma, i Stile-
nostoma in fine a séptea fárte mare si négra ca o ban'.
Ammian pomenesce de «Histros, quondam potentissima civitas».
Intre gurI locuesc Troglodifit, Peucinit (Pewit) i alte pop:5re mai micI a).
Basching7) contimporanul luI Kleeman, iar cu mult inaintea sa scriitorul sas Beichers-
dmf 8), traitor pe timpul luI Petru Hares, dab' Dunarff gpte gurl.
Sà simplificam datele.
I. Numèrul cPurilor fluviuld ati fost: II. Numirile lor:
Doug Ja
In timpurile preistorice Arrian
La Aristot Psilon
t Ptolometi
Trei Spireostoma la Pliniù'
( Strabo
La Apollonius de la Rodos Fara nume Marcelin
Eratosthene
Pomponiti Mela lia
Comisia luI Vorontzow PIiniù
Patru Boreostoma Ptolometi
In tabula Peutingeriana Marcelin
Fara nume la Arrian
Gina la
La Herodot
Pisandru Pseuclostoma Ptolometi
Ephoros
Marcelin
Scymnos de Chios
Meletie
Calon la Arrian
Strabo IVa
Arrianus Pliniti
Anna Comnena Calonstoma Ptolometi
Cantenlir Marcelin
Kleeman Naracon la Arrian
Hasdeu
Ira
. ése (
La Pliniti ce! batrin Naracon Ptolometi
Ptolomeù Marcelin
Tacit si aliiI NIA nume la Arrian
A. de Lapparent Hieron la Strabo
8) C. III, cap. X. §§ I. 8--16.
German. I.
Géologie, pag. 236.
Trist. II. 189.
Silvarum. Lib. V. Carmen,2.
C. XXII. Cap. VIII §§ 41-2.
') Erdheschreibung in forga op. cit. pag. 13 i urm.
8) Chorographia Moldovee in Tesaur de monumente antice. Vol. III.

71890 32

www.dacoromanica.ro
250

.5ipte Vla
La Oviditi f Pliniii
Statius Peuce Nolometil)
Biisching ( Marcelin
Reichersdorf VIIa
Sthenostoma numar la Marcelin.
* *
*

Variat'a numèrul gurilor intre douè 0 §épte?

De sigur ca nu.
N'atl fost numar dou6, cum credea Aristot, nicr trei, ca azT, dar nicr gpte, cum spune
Oviditi.
Cer mar multr din autorir, care ari scris asupra gurilor fluviului sunt compilatorir
predecesorilor lor ; dar chiar adevOratir cercetatorr variaza intre de'rFf dupa felul lor de
a vedea.
Multi ail confundat num6rul gurilor Dunarir cu bratele ei; de aci, cred, s'a nascut
incurcatura. Asta-zr chiar, Dunarea n'are de cat trei kale, insa cede gull!
Numar bratul Kilier are vre-o opt.
Kleeman avea fórte multa dreptate, cand scria:
Blisching susfine di Dundrea intrei In Marea-NégrA prin ,sépte glut Ea insu-mi am veri-
licat cu stäruinfd acest fapt i m'am convins, ca nu sunt de (At cinct.
Ca cincY ail' fost bratele 0 gurile principale ale DunariT, ne-o spune Strabo, Ilerodot
0 mar ales Arrianus, care a vizitat 0 masurat cu de-amanuntul *mil Pontului.
Incepem Cu cel mar de N. «Psilon» (subtire), este bratul de açlr «Kilia», care trebue
sa 0 fost cu mult mar scurt pe timpul lui Arrian.
Ca ora.011 Kilia era la Mare chiar in secolul XII d. Chr, ne-o dovedesce urmatorul
pasagiii din Nicetas Choniates 2), care vorbind despre intrigele curtir bizantino de pc timpu
Imp6ratulur Andronic Comneanul (1183), ne spune: «ca acesta trimise pe ginerele se'il la
«Chele» peste hotar. Ora*elul e laud Mare, fdrte aprópe de gura Pontaluï». Ari autorul
intelege «la gura Dunärii in Pont».
In 1185 Andronic Comneanul in urma uner rescóle vroind sa WO, la Tauroscitr,
ajunge la Xaily Cu trirema sa; aci ceru o alta corabie 01-0 urmeze drumul catre N., la
Tauroscitr, dar furtuna il aruna, la mali).
S'ar putea aduce o dovada mar plausibila?
De la Psilon la a doua gura, autorul periplulur mCis6ra 60 stadir, ¡Aid, aprópe 13
km., ceca-ce coincide cu un punct (Sonda?) pe bratul Sulina, la cotul NI M; cad' orT unde
mar spre rasarit nu corespunde acésta distanta.
A doua gura se numia Boreion dup6 Ptolomeit
A treia gura Kalon (dup6 Arrian), este un punct 6re-care p3 bratul Sf. Gheorghe
Si dacA luam mtisuratórea lur Arrian (40 stadir = 8440 m.) trebue sa cautam acest punct
pe la Calinova, care pare a corespunde distanter. Azr intre Sulina 0 St Gheorghe sunt
30 kilometri.
Pentru cautarea celor-Palte dou6 brate, trebuie de reamintit, ca lacul Razelm forma
In vechime un golf, care se vede figural-id 0 in portulanele medievale. El se numea Hal-
myris 0 primia cele din urma brate ale fluviulur.
Cel de al patrulea brat (Naracon la Arrian, Calonstoma la eer-Valtr scriitorr), care se
varsa departe de al treilea la 60 stadir, adica apr6pe 13 km., trebue cautat gura sa inteun
punct 6re-care pe garla Duna Milli.

') Ptolomea o mat numesce: }heron sail Sacrum.

1) Pag. 401-2 in lorga op. cit pag. 33.
8) Nil.. Chun. pag. 453-4.

www.dacoromanica.ro
 251

Trebue sà previn, ca aceste puncte sunt numaf presupuse, cOcr cine p6te preciza In
cate felurT se va fi schimbat directia bratelor in cursul vremell
In tot cazul am araat Cu probe destul de ponder6se, cá pe timpul luT Arrian, delta
nu se putea intinde dincolo de ora§ul Kilia.
Parerea, asupra cursuluT urmat de cel din urrnA brat al DunOriT, e cu atat maï in-
drásnetá pentru mine, cu cat niment inaintea mea n'a entieo; de aceia trebue sà o sprijin
pc date plausibile i pe m6suratorT sigure.
Voiù stabili, ca punct de pornire, ubiquitatea oraisuluI Istria, Istros, Istroplis, a§a de
multe orl citat de scriitoriT grecT i romanr.
Eruditul nostru academician §i bine-cunosc6tor al geografleT antice a Dobrogel, Domnul
Gr. G. Tocilescu, ne asigura eh' cokinia milesianá de odini6r6 se Oa in apropiere de
satul Kasapkiot ').
A§a dar : Kasapkid = Istropolis.
Dar, Istropolis nu este el oraml Istrultd?
Ce legaturà putea sà aiba numirca colonieT milesiane cu fluviul nostru, dacii nu era
a§ff,lata la, sati aprópe de gura so?
Acéstá legaturd ne o &A maï intaT «pOrintele istoriei», cand Oice : «Ilister, (lima ce a
strabatut Oa Europa, se arunca in Pont la locul, uncle colonit din Milet are fondat Isfria» 2).
Herodot vorbesce aci de o guril a fluviuldi, cc tot el in altA parte') zice ca. Dunarea
se varsa in Pont prin cinci guri.
A§a dar unul din bratele fluviuluT trebue sa, fi curs in Mare nu a§a departe de
KasapkioT,
MaT precis de cat Herodot vorbesce Pomponia Mela 4), care pune Istropolis pe mal
Dunare, vrand se intelégd pe malul MdriT.
Plinia ne dà§i el óre-carT lanaurirl in pasagiul: «bralul Peuce forméza d'asupra oramlui
Istropolis, lacul Halmyris» ; ea, bratul Peuce nu se varsa la Istropolis chiar, ci ceva mar la
Nord, ne-o spune Strabone ; el are grija a ne da §i acésta. dephrtare (300 stadiT = 55 ki-
lotnelri) de la ora § panh la gura Peuce, «care e la drépta celuT cc merge spre Mare».
Oil, la cincl-zecT i cincT kilometri spre Nord de KasapkioT, mrsurati" pe laugh' c6sta
RazelmuluT, este lacul BabadaguluT.
Nu më sflesc a spune acum, bazat pe date certe i m6suratorr precise ca lucid
Babadag este gura Peuce, Hieron saa Wilt&
De unde se bifurca bratul care se scurgea aci?
Acésta ne-o spune Ptolometi: «Despartirea de langa Noviodunum (Isaccea) are dolt()
parli : cea de sud, coprimfOnd insula Peuce, se varsa prin gura Peuce 5).
Mé resum dar :
Bratul Peuce se desparlia la Isaccea se varsa in lacul Babadag.
Acest brat inchidca pe la Sud insula Peuce, mare cam cat Rodos.
Pe unde putea sà fi curs acest al cincilea brat ?
Cand ne sunt date dour, punctc ca cunoscute, problema nu pare grea de deslegat
unui observator scrupulos al formelor terenuld dintre Isaccea $1 co:kb, laculuT Babadag.
Acest brat, care asta-zi nu Mai exista, se pote urmari pe valea nisip6sli a riulefulut
MUM, prin valea «lunga» pentru a se continua pe versantul de nord prin ealea «addnetc»,
pan& la Manastirea Saonul.

') C. I. G. No. 3048; Mannert I. pag. 241; Erkhd, P. I. Vol. II, pag. 14-5; Coneorbirt litPrare XV 119-20
Cart. II. cap. 33.
Cart. IV. cap. 93.
') C. II. Cap. 1, 2, 7.
3) Ca un brat al DunäriI se despartea la Isaccea, se dovedesce f;:i din Herodot (C. IV cap. 89, 93, 97)
care naränd expeditia luI Dariu çlice : «ea a construit un pod acolo unde Duntirea se imparte In mai multe
brate». OK se scie cä podul luI Dariu a fost la Isaccea.

www.dacoromanica.ro
252

Pe acésta vale mergea rant, mar acum 30 de anY drumul cel maT important din
Dobrogea, care unja Babadagul cu Isaccea, dou6 puncte militare importante 9.
Insu-mi am verificat in douë rindurY hipoteza mea si resultatele ()Minute pe teren mr*
imputernicesc a afirma cu tótà siguranta, ca, pe aci Dunarea IsT ducea, In vremurY nu
tocmar departate, o parte din apele sale in Mare.
De la Manastirea Saonul pornesce catre S.E. valea numita (cancel, care in tot lungul
eY (7 km.) nu are o panta maY mare de 14m.m. pe metru.
Cota la capatul acesteY \TAY este 100m., lar pe drépta 0 pe stanga, o thrmuresc délurT
cu inaltimI ce tree peste 150m.
0 }sea de 2 kilometri lungime 'Y servesce de legatura cu o altä vale de pe versantul
sudic, valea lunga, care cob6ra Meet la satul FrecateY, in valea Telitet
Dou6 Vet in prelun gire stranse intre dou6 délurf de piatra vardsa,iaca bratul Peuce al tut
Ptolomea, brat care s'a astupat prin nu scia ce iinprajureiri oro genice.
Daca s'ar pune in concordanta datele istoricilor antichitatir Cu cercetarile geologilor
modernY, de sigur ea s'ar vedea card' dreptate a avut Ptolometi sà imparta bratele DunariT
In despartirT i gurI.
Prin insula Peuce, mare cam cat Rodos dupa cum spune Scymnus de Chios trebue
sa se fi coprins tot triunghiul d'intre Isaccea, Babadg i Dunavat.
NumaY asa se satisface i spusele bine informatulur geograf Strabo, cà insula Peuce
era locuinta Bastarnilor Peucinï.
Putea trai un popor in delta, acum 19 vécurY, cand in 1860, Engelhardt abia numtira
doua-spre-zece mir suflete
Si care era intinderea delta consistenta terenuluY i conditiunile de trairi, ca sit admitem
di la inceputul erel crestine, s'ata putut hrani BastarniT PeucinT?
De sigur, cà eY ami trait nu prin baltile delta ci In triunghiul coprins intre Isaccea,
Babadag i Malimudia.

bescriere topografia.
Dunarea, ingrosata de numer6sele Hurl ce primesce in cursul eY, ajunge in punctul
Ceatal sati furca Ismail cu un debit de apa de 507.760.000 M. c. pe zi.
Aci se bifurca in dou6 brate principale: cel de la Nord, Chilia, prin care se scurge
a 17/27a parte din volumul apelor, adica 5780mc. pe secunda; dupa un parcurs de peste
100 km., se varsa In Mare prin 10 gurT, earl' incepÉind de la Nord spre Sud sunt : Bel-
garod, Ociacof, Racof, Ancodinof, Otnoino, Pesceanoi, Noul-Stambul, Cubanscoie, Stari-Stambul
Baba-Hasan.
Din acestea, numaI cele douë din urma ne apartin, frontiera trecénd pe gura Stari-
Stambul, ast-fel ea la Mare avem dou6 insule: Popina Mare ti Mica.
Pe drept, bite gurile acesteT micY delte trebuiari sà rè'mana de partea DobrogieY,
incepènd de la Ociacov, cad pe aci trecea frontiera Intre Moldova 0 Turcia pang la 1878
decl cedandu-se Busid cele 3 judete din Moldova, hotarul trebuia sà fi re'mas pe gura
Ociacov.
De la Ceatal Ismail, brat,u1 Chilid se indrépta 24 km. catre Nord si pâra la orasul
Ismail descrie dou6 coturY: Patlageanca i CeatalchioY; apoT o apuca Care S.E., unde
descrie cotul dintre Bugeac Pardina, la Nord de care, bratul Chilia se imparte in maX
multe alte brate secundare, ce nu se unesc de cat la orasul Chilia-Vechie, dupa 22 km.
de curs si dupa ce ami inchis intre ele opt instile, din earl numar patru sunt ale n6stre :
Tatarul-Mic, numit si Cap de drac (supr. 600 hectare), Dcderul-Mic t Mare (ambele 380
hectare suprafata) i Ta t«rul-M«re saa Ivaneski-Tatarski (suprafata 1500 hectare).
La apr6pe 5 km. spre rasarit de Chilia-Vechie, bratul se ramified din noa, pentru

1) K. F. Peters, op. cit. Charla.

www.dacoromanica.ro
 253

a se reuni la Periprava. Patru ostr6ve sunt inchise intre aceste brate, din earl numar
Cernofra satt Meslinul i Babina sati Ciornoi apartin Dobrogier.
Pentru cea din urma 6rd, bratul se ramifica la oraselul Vilcov in cele 10 'vale despre
earl' am vorbit, formandu-se ast-fel o delta mica, a Chiller, in marea Delta a Dunarir.
Niel unul din cele 10 brate nu era propriri navigatiunir. Rusir cu t6ta opunerea
Comisiunir Europene Dunarene ati adancit gura si bratul Ociacov, ast-fel ca vapórele lor
aí acum acces din Dundre la Mare prin Canalul Ociacov.
Addncimea bratulur Chilia este coprinsa intre 7-24 metri; iar largimea sa normala
este de 300 metri.
Al doilea brat principal al Dunarir este acel al Tulcei, care p6te fi considerat ca o
continuare care rdsarit a fluviulur si care contine a 10/27» parte din volumul apelor.
Acest al doilea brat se recurbéza catre S.E., pana la orasul Tulcea; ad apa (land
de masele stanc6se ale Colnicului Horii, ca ametita in cursul el vertiginos se invartesce in
loe, mar inainte de a's1 continua drumul catre N.E.
Din acéstd causa se
forméza in fata orasulur
Tulcea un anafor, care
opune marl' piedicI navi-
gatier.
Bratul Tulcer n'are
mal mult de 7 km. lun-
gime, socotita de la Cea-
tal Ismail, pand la bifur-
catialur in al te dou6 brate
secundare la punctul Cea-
tal Sf. Gheorghe.
Brafri Sulina se nu-
mesce cel care curge ca-
tre rä'sarit; el confine a
2/27» parte din volumul Fig. 33. Colnicul «Hora Tepe» i Monumentul reanexitrii DobrogieTX(Tulcea).
apelor sad 800mc- pe se-
cundd, are in urma imbunatatirilor i tdieturilor ce-I s'a facut o lungime numar de 63
km. si o adancime in tot cursul lur de 7 metri. Este pus sub ingrijirea Comisiunir Euro-
pene Dunarene, care i-a dat o directie apr6pe in linie drépta, prin tdierea numer6selor
coturr, transformandu-1 inteun canal cu taluzele cdptusite. Largimea bratulur Sulina nu e
nica-ierr mar mica de 100 metri.
Sf. Gheorghe este bratul, care curge cdtre S.E. si contine a 8/27» parte din volumul
apelor, sail 2600mc. pe secundA. Prin numer6sele sale coturl, lungimea acestur brat este
de 105 km., iar largimea lur e coprinsá, intre 250-400m- Adancimea medie 7 metri.
Gura sa este impartita in dou6 prin insula Ostrovoc: gura principala i Olinra, in
cursul cdreia sunt treI insule; pe cea mat extrema se allá instalat un far.
In fata guru Sf. Gheorghe si la o mild departare, s'a format o insula prin deposite
aluvionale si care in 1.854 era sub apa, astd-zI este vizibild i opune marl' piedicr naviga-
bilitatir acester gurr. Insula se numesce Sacalin.
In fine ca o ultima ramificatie, se desface din bratul Sf. Gheorghe, garla Dunaalulut,
care contine 11100» parte din debitul de apa al acestur brat, sat"' 1.650.000m. pe di.
Dunavèlul curge in lacul Razelm, dupa ce a descris o multime de coturr earl ii maresc
lunginaea.
Stransä, intre douè laturr de bratele Chilia si St Gheorghe, Delta are aprópe forma
unul triunghiti isoscel Cu baza la Mare (63 km.), lar cu virful la Ceatal-Ismail si a artist'
suprafata este de 2690 km. p.; daca socotim i Insula Dranovului, avem o suprafata de
3500 km. p.

www.dacoromanica.ro
254

Inaltimea Delid d'asupra nivelulul MariI este la Ceatal-Ismail de 6 metri, as,a ca

terenul cobóra In panta de la Vest la Est cu 0.m08 pe kilometru.
Acésta cam* imensa de teren aluvional este acoperita in mare parte de mlastinI
lacurl In care creste trestia. Padurile Letea ,si Caraorman mal intrerup monotonia regiuniI,
care In decursul formatiuniI sale, nisipurile miscatóre s'ati imobilizat ;;i dat nascere nu-
mer6selor grindurl ce o brazdéza in tóte sensurile.
Totusl acum, nisipurile purtate de vénturI violente, ameninta sä acopere cele dou6
padurI din Delta; mhsurile ce s'atí luat de serviciul silvic a oprit Intru cat-va progresele
cl unelor.
Tóta Delta 'Ate fi Impartita In douë marT insule : Leti ,si Caraorman.
Cea d'IntAI este Wald In douë de Garla Sondet, care se desface din bratul Chiliel la
cotul Aliostil, pentru a se impreuna Cu bratul Sulina la punctul sonda, Intre muele 24-25.
De acei4 formatiune cu Delta este si insula DranovuluI, pentru studiul careia o vom
incorpora la cea d'intaI; asa ca in definitiv avern la gurile DunariI, patru insule: Ceatalul,
Lea si Caraormanul In Delta, Dranovul la Sud.
1.. Insula Ceatalul este coprinsa intre bratele : Chilia, Tulcea, Sulina i grla Sonder ;
este cea ma mica, dar f6rte bogata In lacurl i maI saraca in grind urI.
Cele dou6-zecI i épte de lacurI ocupa o suprafata de 3.138 hectare; maT principale
sunt noua : Fortuna (809 hectare) ase0at In coltul S.E. al insuleT; comunica cu brat ul
Sulina (la mila 32) si cu sonda prin garla Ciobanuluì ; liontul-Mic (120 hectare) e In co-
municatie Cu Sonda prin Oda Cristicof ; Honful-Mare (208 hectare), comunica Cu bratul
Chilia prin garla Aliostir, in cotul AliostiI, la apus de care : Covaciul (135 hectare), Ghido
(100 hectare) si Siminoca (148 hectare) in cotul de la Satul-Noti. Tóte comunica Intre ele
prin garle säpate de pescarl. Lacul Covaciul comuriic i Cu bratul Chilia prin garla Co-
vaciul.
in fine lacurile : Sideru (70 hect.), Savca (83 hect.) i flop (254 hect.) sunt aserjate de-a
lungul garld Veidana, cu catre comunica prin gArle.
Garla Vadand este o comunicatie a bratuluI Tulcea (mila 52) cu bratul Chilia la satul
CeatalchioI; ea parcurge de la S. la N. grindul Va. danet, pe care se afla drumul de la
Tulcea la Ceatalchio i Satul-Nott, din fata Ismailulur.
La podul Ro,m, da gArla de scurgere a laculdi How.
Garla Nip& dia se desface din bratul Sulina la punctul (mila 41) si se
scurge tot in acest brat la mila 32 (punctul numit garla Ciobanului).
Mara de grindul Vcidanet, ce pornesce din fata orasuluI Tulcea si se continua pe la
Ceatalchiol, Satul-Noil pana la cotul AIiosti i maI departe, cele-l'alte grindurI sunt mid
si de putina insemnätate : asa avem pe brat ul Chilia : grindul Aliostif, la cotul Aliostir; pe
bratul TulceT, grindul Agentid, Intre milele 45-48 si grindul Ciobanului pe bratul Sulind
la mila 34.
Singurul drum de pe acésta insula este cel care pornesce din tata TulceI, pe grindul
Vadaner, pe la Ceatalchia Satul-NotI, Aliostil i se continua maI departe pe Ormul drept
al bratuluI Chilia.
Insula are 4 sate : Ceatalchiot, Pätlägeanca i Satul-NoO, asOate pe bratul Chilia
Ilganif-de-sus, pe bratul Sulina la mila 41.
Ea apartine plasiI Tulcea, sub raportul administrativ.
2. Insula Leti, coprinsa intre garla Sondel i bratele Chilia i Sulina phnä, la -Mare.
Este cea mar importanta prin marimea grindurilor, cum si prin numèrul
aflatóre pe dênsa. Cea mal mare si mai bogata in pasiurff i pescaril.
Pe d8nsa se gasesce satul Pardina pe brat ul Chilia; oreiglul Chilia, la capètul ma-
reluT grind al ChilieI; catunul numit «la mila 23» pe stânga bratuluI Sulina, cum si cate-va
locuinte din fata or4uluI Sulina, apoI in interior, satele de curInd inflintate : Principele
Ferdinand .$1 Fantana Dulce pe grindul StipoculuT, la movila Mare i movila.RésboienT,
apr6pe de lacurile Liteanca i Vacaru ; iar pe grindul Letea, satele Letea, Sli,ctofca
Satul-NoO.

www.dacoromanica.ro
 255

Insula apartine la doué prAT: Tulcea i Sulina. De cea d'intAX se in satele : Pardina,
La mila 23, Principele Ferdinand si FäntAna Dulce; restul, de Pl. Sulina.
Lacurile i garlele lab' o insemnata parte din intinderea acestel insuln : Laturile Costin
si Bacinz, (ambele 631 hect.) se intind catre rasarit de satul Pardina; primul comunica
Cu bratul Chilia prin gArlele : Jossan, Betra, Comarnischi i Belibrof, iar cel d'al doilea prin
garla Illiboca-Suhatu comunica spre rasarit cu lacul Batacu (137 hect.).
Gtirla Batacu face sa comunice lacul Batacul cu grupul lacurilor : Babina, Matif a,
Velichi-Merhei, Jäpcile Saonul, Dovinca, Roca pi Merhei care depind de ele, prin Orle de
legatura. Grupul acestor lacurr ocupa o suprafata de 2420 hect., comunica i cu bratul
Sulina intre muele 23-24, prin gdrla Lopatna.
La Sud de acest grup, in deschizatura MareluI M se afla grupul lacurilor : Carcevat,
Triozorul, Cablovat ;;i Bogdaproste, cu suprafata totalä de 809 hect.; comunicà intre ele
prin garle sapate de pescad, cum si cu bratul SulineT intre muele 22-23.
La primul cot al Marelui M sunt douë lacud: Liteanca pi rúrarul, cad comunica cu
bratul Sulina intre muele 23-24 prin gârla Liteanca.
La al doilea cot al MareluT M, laud Irciducul, comunich cu bralul Sulina, intre mi-
lele 12-13, prin gdrla Reiducit.
Garla Pardina, pornesce din punctul Pardina catre rasärit, pana la grindul
aci se intúrce in unghia drept pe marginea apusana a acestuT grind, curgènd cätre N.
pana la 1'12 km. in sus de oraelul Chilia-Vechie. Ea servesce de scurgere grupuluf de
lacurl Babina, Matita, Velichi-Merhel, etc.
Lacul ratanir cu o suprafata de 665 hect, e inconjurat de micile lacurf : Niue!, Bi-
Bisagi-Lung Clirpeinos, t6te in suprafatä de 238 hect.
Lacul Tatanir comunica cu bratul Tätarul al Chiliel prin gdrla &Mara i cu Japca
Slaconul prin Oda ismailciuc tot cu acest brat.
MaT putin insemnate sunt lacurile: Pudulu, Maxinciu ci Baciu, cad comunicá intre
ele prin gárla lid Chiriac ;;i cu bratul Tätarul prin garla Fudulti.
Sulimanca servesce de deversoriti grupulul lacurilor: Babina, Matita, Velichi-
Merhei, etc., in bratul Cernofca, la 3 km. in amonte de satul Periprava.
Cele treT grindurI mad ale insuleT Letea represinta o suprafatä de peste 220 km. p.
Grindul Stipoca, incepe din bratul Chilia, in apropiere de Pardina 0 se intinde catre
ra'sarit pe maI bine de 20 km. lungime 0 o lätime ce variaza intre 1-2 km.; de o data
se latesce pana la 4 km., pe o distantä de 6 km., i iara0se ingusteaza länga lacul Batacu.
Pe partea cea maI lata a acestur grind se gasesc douè movile : 2novila Mare 0 Ns-
boieni. Pe cea d'inLif se afla satul Principele Ferdinand si pulin maT la apus, MO, o fän-
tanä Cu apä potabill, satul Pdnt/ina Dulce. Movila IMsboienT a fost lasata ca adäpost vi-
telor, in timpul cresceriï apelor.
Spre räsärit de lacul Batacu, grindul se strimteaza numal cat un drum, i luänd
directia catre Nord se impreunä cu grindul Chilia
In tot lungul grinduld Stipoc, un drum de carute face legätura intre satele Pardine
Principele Ferdinand, FantAna Dulce cu or4elul Chilia.
Grindul Chilia. Nica-ied in delta nu e o aparitiune maT curiósa, ca acest grind. Pä-
méntul lur nu este ca cel din restul Defter: un amestec de nisip Cu scold, ci un lut con-
sistent, ca in interiorul DobrogieT. intre imprejurimile mlä§tinóse de care e inconjurat,
grindul Chiliel apare ca o insula, lar pe marginile lul sunt numaT saraturT, cad daca nu
sunt destul de bune pentru semanaturT, produc in schimb nisc,e Aunt excelente. Mar-
ginile alchtuite din saraturT sunt ceva maT jóse; insusT grindul, nu numaT ca e destul de
Malt, dar are pe dénsul i treI movile, cad par a fi naturale.
Pe acest grind se face o bung, agriculturä i in t6tä intinderea luT este parcelat lo-
cuitorilor oräseluluT Chilia.
Forma grinduluT este ca o parä Cu virful in jos. Pe la apus curge garla Pardina.
Spre Nord se sprijina pe Dunäre la oräselul Chilia-Vechie i anume, parte pe bratul Tä-
tarul, parte pe bratul Chilia.

www.dacoromanica.ro
256

in lungul acestur grind se afla drumul ce vine de pe grindul Stipoca si duce la

Chilia.
La rasarit de el si dincolo de grupul lacurilor Matita, Babina, etcsi garla Sulimanca
se afla cel d'al treilea grind al Leta, care se intinde de la Periprava, de pe bratul Chilia,
de-a eurmezisul intregeI insule, pana aprópe de bratul Sulina,. Pe acest grind se gasesce
vestita pr-idure Letea, f6rte intinsa, care ()data era numal de stejarI, dar care asta-zI
maI mutt de plopT. Satele aflat6re pe acest mare grind sunt : Periprava, Sfi,stofca, Satul-
Noa i Letea.
Pe t6te partile impadurite ale acestuI grind se \TM nenum6rate movile de nisip,
dintre care unele sunt deja fixate, prin iarba ce cresce pe ele; altele sunt insä, miscatóre.
De la Letea In sus spre Periprava sunt nisce intinse campiI de saraturr, ce del o minu-
nata pa.sune, de aceia crescerea vitelor pe marele grind al LeteY este destul de insem-
nata si ar putea fi facuta in ma mari masurï, daca populatia ar fi mar deasa ca asta-zI.
in partea despre Mare a acestuI grind sunt de asemenea intinse pasunI de f6rte
buna calitate.
DrumurT numerése pun in legatura Periprava cu satele de pe grind, iar care Sud
sunt dour, drumurI: unul la mila 23 si altul la Sulina.
Din el se ramified o multime de alte grindurI maI grindul lid David, Caplevata,
Mitcinicul, Pocorliscilor, Calultd, Conoveica, Iteiducu, Jidanuluf i alte multe, t6te f6rte rod-
nice in pasunï.
De-alungul c6steI Mare, spre N. de Sulina se afla un grind strimt, numaI cat ar
merge 6 caruta, apoï incepe a se largi de la Clircircrna tut Gherasi spre capul Mosorali,
al patrulea cap din Dobrogia. Aci se afla iarasI un grind excelent pentru crescerea vitelor.
in lungul bratuluY Chilia, un grind se continua de la cotul AliostiI pe la Pardina,
Coliba-Popit, Tatanir, Fudulu, pana la Chilia. E strimt, numaï cat merge o caruta si e
strabatut de un drum. La Tatanir i Fudulul se prelungesce catre Sud.
Prin rectificarea bratuluI Sulina intre milele 8-27 a re'mas de partea insuld Letea
dou6 mid insule. Canalul dintre milele 8-18 a fälat capatul nordic al grindulla Caraorman,
a.sa c'a rèmas In dreptul mild 12 un nog grind In insula bucle a doua a MareluI M.
3. Insula Caraormanuluf sari a Sf. Gheorghe, coprinsa intre bratele Sulina, SI. Gheorglie
si Mare, a fost modificata prin taleturile aduse bratuluI Sulina; asa: prin taIetura dintre
milele 40 41 a rtImas insuleI Ceatal, insula de la satul IlganiI de sus; prin taIetura fa-
cuta intre milele 32-27, s'a dat aceleiasï insule teritoriul numit Monodendri i In fine prin
cele douè canale in prelungire, earl' ati scurtat cotul Mareld M, intre milele 8-27 a r6-
mas de partea insulel Letea tot terenul din cele douè bucle ale luI M.
Pe acésta a treia insula se alb,' aseçlat ora,sul Sulina ui noua sate: Ilganiï de jos pe
bratul Sf. Gheorghe In fata satuluI Prislav; Prinripele Carol, pe rectificarea bratulul Sulina,
intre muele 41-42; Uzlina, pe cotul descris de bratul Sf. Gheorghe In fata satuluI Moru-
ghiol ; Gorgova pe bratul Sulina, drept mila 29; Carmen Silva ci Floriile, pe rectificarea
buclel a doua a Marelul M., putin la apus de care se afla frumosul obelisc al inaugurariI
taieturil Weld a doua a WI M; Caraorman In padurea cu acest nume; Litcov maï la Sud
pe grindul CaraormanuluI i Sf. Gheorghe la gura bratulul.
Este tot asa de bogatä, in lacurI i garle ca precedenta; are insa mal putine i mar
micI grindurI de cat ea; de aceia este si mai saraca In päsunl. in schimb insa este bo-
gata in pescarif.
Lacul Gorgova, are o suprafata de 1200 hect.; la vestul lu sunt alte 3 maI mid
ghiolurY: Paparnicul, Catineful mare ci mic ; cate trele el 170 hect. suprafata i comunica
cu lacul Gorgova prin garle sapate de pescan.
Lacul Gorgova comunica cu bratul Sulina, intre milele 29-30 prin dou'a, mid garle:
Grecef i Simion lacob.
Lacul Obretin in prima bucla a MareluI M.; a fost taiat in douè" de canalul dintre
muele 18-27, reducêndu-I simtitor suprafata. Partea remasa spre S. comunica Cu lacul
Gorgova printeo garla.

www.dacoromanica.ro
 257

Pe la marginea de S. a laculur Gorgova, trece Oda Litcov ce servesce de scurgere.

Pare a fi o continuare a glirlet Busca ce vine din bratul Sf. Gheorghe. Litcovul a fost
probabil un vechiti brat al Dunarir; el merge, catre E. vre-o 12 km., apor se inbirce In
unghia drept catre S., pentru ca dupa un curs de 18 km. sa iasa in bratul Sf. Gheorghe
la pinata Pdrvoloca.
Spre apus el are comunicatie si cu bratul Sulina la milele 32 si 27.
Grupul de lacurt Isacov-Uzlina are o suprafata de 1564 hect. i coprinde lacurile :
Isacov, Uzlina, Uzlinet, Markel i altele mar mid.
Ele comunica de o parte prin Litcovul cu lacul Gorgova, iar pe de alta prin gdrla
tut Iosef Pavlof, cu bratul Sf. Gheorghe.
Lacul Gorgosctelul, are 60 hect. suprafata, comunica cu Litcovul printeo garla.
Lacul Erenciur, cu 287 hect. suprafata; are o forma Incovoiata i comunica cu bratul
Sf. Gheorghe prin doua garle.
Lacurile coprinse intre grindul Caraorman i Mare sunt: Puiulet (556 hect.) Lumina
(259 hect.), Puiu (400 hect.), Potc6va (44 hect.), Bomi (1291 hect.) i Bo;culet (230 hect.). Ele
comunicä, Cu bratul Sulina prin dou6 garle: a lid Tudor Vdtafu (la mila 7) 0 Burp/ea,
continuarea gdrlet imputita (la mila 2).
comunica i cu Marea prin douti ramificatiunr: g4ila Birolul ese la
mila 4 si alta g(lrla Imputitd la mila 7.
Uscatul nu e tot asa de bine represin tat.
Cel mar mare dintre grindurr este acel al Caraormanulut, care se intinde Mire aman-
douè bratele dunarene, de la punctul Ciamurlia (satele Carnien Silva si Fiorillo), 'Ana la
Cherhanaua Ivancea de pe bratul Sf. Gheorghe.
Pe acest f6rte frumos grind se gasesc trer padurr de stejarr amestecatr cu plopr:
Caraormanul, Erenciuc i Serecu; acésta din urma este ceva mar mica si mar rara.
Locurr de aratura sunt destule, dar mar ales päsunr bune i Intinse, earl hranesc
cu prisosinta, numerósele vite de tot felul i hergheliile de cal ale locuitorilor din cele
dou6 sate : Letea i Caraormanul.
in tus-trele padurile se vad sume de movile de nisip; multe din ele sunt miscat6re
ameninta a acopen i partea de S. a satulur Caraorman.
Unele, i mar ales cele din padurea Serecu, sunt deja fixate prin iarba ce a cres-
cut pe ele.
Din grindul Caraorman se ramifica o suma de arindurr mar micr, cu excelente
pasunl; cele mar de séma sunt: Lumina, Mahmudul, Mocanulut, Plop il, Solonful,
Rom, Ivancea, Erencittc, Pulule tul, Litcovul, Rotculef, Gorgoflelul, gura Lupulut i Inca vre-o
cate-va, pe care sä, gasesc sarhturr destul de intinse, Intrebuintate pentru phsunarea vitelor,
dar mar ales a oilor i caprelor.
Un al doilea grind Insemnat, lush' mar putin Intins este grindul Sdreiturile, de-a lungul
Mar% la N. de satul SI. Gheorghe.
Grindurr ramificate din el, cum si altele vecine satulur, sunt: Purcelul, Cazacul, Nicoli,
Comdrzan, La plopi, Nica, Grindugle, Zaporojent, Sterpul, Cruglic, Mo,s Cazacul i altele.
Pe grindul Saraturile sunt bogate i intinse pasunl, earl hranesc numeróse turme
de or i capre.
Nisipurile mischtóre de la rasaritul satulur Sf. Gheorghe ameninta sa acopere satul,
vechiul cimitir este deja acoperit.
Pe grind se afla si un lac numit Sdraturile. Vrednic de notat este faptul, ca pe acest
grind se gasesc cate-va fantanr cu excelenta aph de baut, de si apt-151)e pe Oa Intinderea
luT este numar saraturh.
Drumurile ce strabat acésta insulh sunt: cel de pe grindul Caraorman, pornesce de
pe bratul Sulina la satul Floriile, merge catre S. prin Caraorman si duce la Cherhanaua
Ivancea, in fata careia se opresce drumul ce vine de la Dunavat, de-a lungul malulur
drept al bratului Sf. Gheorghe.
De la Cherhanaua Ivancea e un alt drum chtre N.E., care duce la Mare, drept la mila 8.
71890 33

www.dacoromanica.ro
258

In fine drumul de pe cósta Marir, de la Sf. dieorglie la Sulina.

4. Ínsula Dranovului, coprinsa intre bratul Sf. Gheorghe, Mare, lacul RazeIm i garla
Dunavélulur.
Nu are flier un sat pe dérisa i apartine plasilor: Tulcea la apus, Sulina la rOsarit.
TotusI insula nu este nelocuita. Are si ea grindurr nu asa de marr, ca cele prece-
dente, insa tot atat de frum6se si productive; ast-fel, intre cele mar intinse: Crasnicola
Hudiul, ceva mar mic Belciugul; Cernetul-FloriI, cel mar mare din kith' insula, apor altele
mar micr dar productive: Frasinul, Priboina, Cernetul, Musca, al lid Vasile, Olinca, Ciumacul,
Perissorul, Cherhanaua-Arsä, al Greculut, Dranova, Clinelul, Gruhlia, Badului, Calinova, Duna-
velul si alte vre-o 10 mar marunte.
Lacul cel mar insemnat al acester insule este lacul Dranova, in comunicatie cu 3 sail
4 ramificatiunr ale Odd Dunav6litl cu garla Cernetul-Floriï i av6nd ca Vërsare in lacul
Razelm, scurgerea ce se chiama gura Dranovului,
Alte lacurr mar micl sunt: Zetonul-Vechiti, Ciumacul, Gruhlia, Belciugul, Priboina
alte opt sail zece, presarate paralel cu Marea pe grindurile i intre grindurile enumërate
mar sus.
Mar vrednic de luat aminte este faptul, ea prin insula Dranov 14 face drum 1)MR-
V61211 spre marele lac Razelm, pe care II alimentéza cu apa dulce din Dunare.
Garla acésta se desface din Bratul Sf. Gheorghe si, fäcênd o multime de curbe de
la obirsia er, din drepLul satulur Dunav6tul-de-sus, trece pe sub póla erester pe care se
afla acest sat si Dunavèlul-de-jos ,%;i de aci se desparte in doua: o garla, pastrandu-s1
numele de DunaWtul, pléca la S.; iar o alta catre apus pe sub cetatea Zaporojenilor, unde
se intalnesce Cu o garla ce vine din lacul Sarinasuf, i dupa ce se unesc, pléca mar intahl
spre S.. apor se inclina catre apus si se varsa In Razelm, sub numele de Ala Clineful.
Mar la S. de gura Clinelului se varsa, Dunavtltul, tot in Razelm si tot cam in dreptul
micer insule Popina, ca i Clinetul.
inca mar la S. se varsa garla Deveatca (o ramificatie a Dunavèlulul) inteun frumos
golf al Razehnulur, fórte stimat pe pescar r numit golful Holbina, iar mar la S.E. se Oa
gura Dranovului. DecI prin aceste 4 gurr primesce Razelmul, de partea rasariténa, apa
dulce din Dunav4, Clinet si Cernet prin lacul Dranova.
Daca deer acésta insula a Dranovulur are atatea pasura, atitea bàlt i garle Cu
peste si pe de-asupra, Marea, Dunarea, si Razelmul, cum de a rètnas nelocuita? Cum de
nu sunt cautate atitea avutir ce trebue sa fi avênd?
Sate, pe insula Dranov, nu sunt; dar nicr nelocuita nu este, cad cherhanalele pes-
carescr de catre Mare, pe Ormurile garlelor i lacurilor aratate sunt fórte numer6se, iar
ca.slele pazitorilor de vite de tot felul sunt abondent presarate pe tóte grindurile ce numi-
ram. Comunitatea Manastirer Cocosul are aci, la Perisor, sute de vacr i iepe fatat6re.
insa cine le scie crate sunt acele cherhanale si easier? De unde sunt venia 6menir ce le
locuiesc i unde se duo?
Nimic din to:Ste acestea nu se stie, de si, Cu durere trebue constatat, ca insula Dra-
novulur este si nu este inch' luata in stapanire, de stapanirea romanésca.
Se povestesce despre nisce pescan i eremitr, locuind pe insulele plutitóre din lacurl;
acestia es la drumurr cu vinatul pescaresc la anume date, cand nu'l vènd, ci 11 schimba
pe mancare si pe haine, temêndu-se ca daca ar avea banI ar fi asasinatr de o multime
de facatorr de rele ascunsr prin cetele de pescan.
Se mar povestesce despre rapturr de femer, carI ar fi fortate sa traiasca cu mar
mula pescan; mar mult: se povestesce despre urr sèlbatice, despre r6sbunarr infocate
despre omorurr intre pescan, ce nu ail fost descoperite flier odata. $i din cand in cand
se plimba vorba, ca intre numer6sele cele de pescan r ar fi ascunsr i unir agena i chiar
oficerr strainr. De sigur, cA vor fi exagerate aceste povestirr, totusr, to:Ste aceste dovedesc, ca
insula Dranovulur este necunoscuta.
In anul 1897 a fost trimes in insula Dranovulur sub-prefectul plasir Sulina insotit de
maI multi jeandarmr, ca sa exploreze acésta regiune; dupti cate-va zile s'a intors cu

www.dacoromanica.ro
 -M 259
Imuc:UELeU41
41,
vestea, ea a intalnit o suma de órnern, 4747FOr at-o la fuga, tildara, ce al dat cu ochii
de jeandarmi i ea nu s'ab mai intors din giuharii niel dupa repetate somatiunr, ca altir
ati sarit In lacurr i s'ati dus in not, iar acei dupa multa trua nu tiatl nicr
un cuvint romanesc, nu '*1' dedeail seama pe parnêntul carel' Oil se gaseati i nu platisera
nici odata niei un fel de dare, de íi profltati de ani intregi tara control de Vote bunurile
cate le are Statul in Insula Dranovulur.
Pentru incetarea acester stari de lucrurr, va trebui sa se coloniseze cat se "-Ate de
curind insula Dranovului Cu Romani ').

Pichete In Delta.

Numirea SITUATIUNEA I DETALIf

Sf. Gheorghe Asedat la marginea S.E. a satuluT Sf. Gheorghe, Muga pescitriI. Bine construit In 1882. Vaina.
2 Sulina A5edat In ora5u1 Salina in fata cheuluT. Omenil pazesc la debarcader. Identic ca cel de la Sf.
Gheorghe.
3 Mosorali. . A5edat la C.apul Mosoralt Construit In 1890. OmeniT pLízese gurlle ChilieT.
4 Popina A5edat In insula Popina din gura ChilieT. Casa de tara.
5 Periprava . A5edat In satul Periprava 51 In fata VlIcovuluT. Construit In 1881.
6 Chilia-Veche. A5edat la marginea ora5ultd. Construit In 1881. Punet vamal.
71
Dalerul . . . A5edat In ínsula Dalerul mare. Constrult In 1881.
8 Pardina . . . A5edat In satul Pardina. Punct vamal.
o Gura Aliostii. A5edat In cotul AliostiT, In fata BugeaculuI.
101 Satul-Noil . . Atiedat In Satul-Noil din fata Ismailulur. Punct vamal.
111 Ceatal-chiol . A5edat In satul Ceatal-chioT.
12 Pti ti agén ca A5edat In satul Pb,tl'ageanca. construite In 1889.
13: Ceatalul . . . A5edat la Ceatal-Ismail la mila 51. Construit In 1886.

Companiile de flotil'a de la Chilia i Sulina sunt insareinate: cea d'intal Cu paza

malului Dunarii, iar cea d'a doua cu litoralul Marii.

LocalitAtT in beltA.
In insula Ceatalul:
PatItlgeanca, catun ce apartine de comuna Satul-Notl ; e a5a,lat la 16 km. spre S.V.
de acesta, pe grindul Vadanei. Are o populatie lipovenésca de 28 familir sati 1.37 suflete,
locuind in 38 case §i cari se ocupa cu pesearitul. Teritoriul catunului ocupa o suprafata
de 1800 hectare.
Ceatal-chia, catuna pendinte de comuna Satul-Noa. E ase(lata pe grindul Vadand in
cotul bratuluT Chilier, la 7 km. spre sud de Satul-Noti i pe druinul ce vine din tata ora-
uluï Tulcea, trece pe la Patlageanca i duce la Satul-Noti. Catunul e locuit de o populatie
lipovenésca de 342 suflete, locuind in 85 case si ocupandu-se Cu pescaritul. Teritoriul
catunului ocupa o suprafata de 880 hect. Are o biserica cu hramul Sf. Niculae, zidita in
1870 prin osardia unei váduve Domnica Belci-Canci.
Satul-No(, comuna rurala, fondata in urma r6sboiului din Crimeia, de un lipovean
numit Zimlenschi din Ismail; inainte se cherna pe turcesce Ienichioi.
Comuna are o intindere de 1560 hect. Populaja mar mult rusésca, apoi Romani,
Bulgarl i c'áti-va Ovrer, se compune din 271 suflete, locuind in 63 case si ocupandu-se cu
pescaritul, mal* putin cu agricultura i crescerea vitelor. N'are nici scsála, niel' biserica. Un
drum de care vine din fata Tulcei i duce la Chilia.
Ilganif-de-sus, catun pendinte de Comuna Malcoci; e a.5edat pe bratul Sulina, la mila
41. E locuit de 87 suflete ce traiesc in 21 case i se ocupa cu pescaritul.
punct pe bratul Chiliei la gura Sonda e nelocuit.

') Expunerea situatieI judetultil Tulcea din 1899.

www.dacoromanica.ro
260

Garla Ciobanului, punct pe bratul SulineT la mita 34; e nelocuit.

In insula Letea:
Pardina, cätun pe bratul Chilia, la capul grindulul Stipoc, apartine comuniI Satul-
Noa, de care e departe de 17 km. catre räsarit si legat prin drumul de pe malul DunariI
cu Satul-Noil, iar cu cel de pe grindul Stipoc, cu satul Principele Ferdinand. Are o su-
prafata de 2200 hect. Populatia se compune din 261 suflete, majoritate (169) RusT, locuind
In 47 case s'i ocupandu-se cu pescaritul. Are o biserica cladita in 1860 de un anume
Stefan Belibov.
Coliba popii din Chilia, e o locuintá isolata pe malul bratuld Chilia, in fata Ostro-
vuluI Tatarul.
Tatanir o pescarle pe malul bratuld Chilia, la gärla de scurgere a laculd Ta-
tanir.
Principele Ferdinand ;si Flintilna Dulce, douè catune aläturate, infiintate la 1 August 1899
pe grindul Stipoc. Sunt locuite de 60 suflete, träind in 16 case F,4 ocupändu-se cu agri-
cultura, cresterea vitelor si pescaritul. LocuitoriI sunt RomânT. Catunele depind de co-
muna Satul-Notl.
«La mila 23», e un mic catun cu vre-o 2-3 case, in care locuesc 12 suflete ce se
ocup Cu pescaritul. Tine de Satul-Noth
Orei,celul Chilia-Veclzie, care a avut un trecut fórte sbuciumat prin luptele date sub
zidurile acesteI cetatI, cad tacutul oras de acum era fortificat inainte vreme.
Numele sí ne aduce aminte de eroul grecilor, Achille, al caruI cult se zice a
fi fost f6rte respandit ad, de unde si numele Achillea O mal'. tarlia Chilia dat acestur
oras; uniI scriitorI pretind a se fi numit Lycostomo, asa o numiail genovezir si insemna
«gura lupului».
La Chilia se afla un castel, care prin secolele XII si XIII era sub stapdnirea Bizan-
tinilor, dupa spusele scriitoruld Nicetas Choniates si era zidit de ace*tia inteo insula
probabil prin secolul al VI-lea.
Pe timpul navalirilor Tätarilor, istoria Chiliel tace si reapare pe la 1381 sub sta-
phnirea Genovezilor, care o cuceresc de la BulgarT.
De la GenovezI, Chilla a fost cuceritä de Mircea dupa 1403 ; iar maI apol inainte de
moartea luI Mircea, Alexandru reusesce sa puna stapanire pe ea, pe la 1412, nu se scie
prin ce imprejurarI. E posibil ca Mireea sä, fi stapanit Lycostomul, lar MoldoveniT,
Chilia-Noua.
MoldoveniI ail dat Chilla Ungurilor, «ca s'o apere contra Turcilor» adaoga croniea
moldo-polona ; iar UnguriI, aliatilor lor, MuntenT.
In timpul domnig lul Vlad-Tepes, Turcli atacara in 1462 cetatea. Chalkokondylas
spune, ca la acest atac ati participat si MoldoveniT luI Stefan-cel-Mare. Incercarile ati fost
infructuoase, lar Chilia a rtimas tot a luY Vlad, pä.na in timpul domniel luT Radu-cel-Fru-
mos s'i hateo SAmbata, 26 Ianuarie 1465, cetatea caOu in mainile luI Stefan.
Dominatiunea moldovéná nu fu insa de lunga durata, cad prin 1469 se re'spändi
sgomotul, ca o flota, turcesca se pregatesce s'A atace Chilia.
In cursul campanier urmata intre Stefan si Turd, in 1475, Chilia a fost ocupatä de
acestl din urma, insa reluata de Domnul MoldoveI, dupä, victoria de la Racova.
Mahomed II prepara o noua expeditie pentru cucerirea Chilig si dupä caderea Caffg.
la 6 Iunie 1475, t8ta flota turcésca se indreptA asupra cetatil moldovene, aci trebuia sa
se intrunésca cu armata de uscat, ca sa atace Chilia de douè partr. Moldovenil insa därä-
mara cetatea si se retrasera.
Stefan puse sa se construiasca o noua cetate pe malul stäng al bratuld.
Cronica de la Bistrita zice, ca constructia a durat de la 22 Iunie, pana la 16 Iulie
1479, lar in 1482 architectul italian Ion Provana, zidi in acésta noua Chilie biserica Sf. Ni-
colae, ce se vede si asta-zI.
Dar si acésta cetate cade in mäinile Turcilor, Miercurl 14 Iulie 1484; aceiasI s6rtá
avu putin mar tärzitl si Cetatea-Albä, cheile-MoldoveI, dou6 orase comerciale si tarr, carr

www.dacoromanica.ro
 261

incetul cu incetul se despärtira i economicesce de Moldova, cu care erati in stränse lega-

turI comerciale, Oa, la 1538.
Portul infloritor de odinióra al Chiller nu ma servia de cat pentru marfurile tata-
rescI sail Marilor, iar pescariile cele marl de aci fura parasite.
In tot restul secolulul al XVI, Chilia merge spre decadenta, iar in locul el' se ridica
Braila. Pescariile incepura a se maI ridica; ast-fel pe la 1599, Andrei Taranowski, Ire-
c6nd pe aci, insémna in descrierea calatorieI sale «Chilia i locul din Dunäre, la treI cia-
suri de ora, unde se prind rnoruniI».

___,_-=....

Fig. 31. Vederea (dupit Kleemann).

In cursul véculd al XVII, Chilia devine oras tataresc administrat de Turd. Archi-
diaconul Paul din Alep o descrie pe la 1659 ast-fel: «e o vestita cetate, cu un castel larg
maret din vechiti, f6r1e puternic, cu constructiunea cea maI solida; bine inzestrat Cu
turnurI. Se zice eh,' a fost zidita de FranciI GenovezI, pe care GreciI chemat in ajutor,
dändu-le acest caste], care a r6mas in mäinile lor o bucata de vreme. Aci se face cerce-
tare pentru corabiY, echipagi i marfurI. E hotarul DobrogieI si gura canaluld Marir-
Negre».
May vorbesce acest scriitor i despre pescarifie cele marl de la Chilla.
0 a doua s,i mat' preti6sä descriere, este a luI Petru Stanislavov, Episcopul latin din
Nicopol. El vorbesce Intâlli cu amanunte bogate i aflate din propria-1 experienta de Chilia
zidita, cum se spune, de GenovezY.
«Cetatea are douè portI de fier i dou6 puny care se ridica, e locuita exclusiv de
1600 Turd, in 300 case, cu 4 moscheie. Suburbiile sunt fórte intinse; in ele se coprind
500 case de 'Mari, sati 3000 de 6menI si 5 moscheie de lemn, 400 case de schismaticr de
diferite natiuni. sail 1600 ómenI, douè bisericI si 3 case de catolicI, plus 5 alte de Ragu-
zanI, de toff unil i Mil', 30 suflete».

www.dacoromanica.ro
262

In 1170, Ru0I alacará Chilia, care s'a predat la 30 August 0 o in in stapanire pang
la tratatul de la Kiuciuk-Kainardgi, ca,nd o inapoiara.
La 23 Octombrie 1790, Potemkin ocupa Chilia cu pie; derI insemnate. Dupa termina-
rea r6sboiu1uI prin pacea de la Iag, la 1792, TurciI o redobandesc i ail grije a o fortifica.
In rè:sboiul din 1806, Chilia se preda fara nicI o resistentá din partea lur Hagi-Husein-
Aga, in mainile generaluluI Zass.
Prin tratatul din 1812, Chilia-Noua fu luatil de Rug; iar cea vcche rëmase a Turci-
lor, care stateati Inca in bastelul genovez de altd-data, dcvenit un amestec saracacios de
case de pescan. Turcil o ocupara militaresce.
La 2 Septembrie anul 1817, bratul Sulina devenind hotar intre Rug 0 Turd, Chilia-
Veche devine oras rusesc.
Prin tratatul de la Adrianopoli din 1829, Rusia 10' intinse hotarele peste Delta pana
la Tulcea.
Stap'anirea rusésca asupra ChilieI-VechY duréza päna la tratatul de la Paris din 1856;
de atuncr dandu-se MoldoveI teritoriul din Sudul Basarabig, Chilia-Nouá redevine roma-
nesca, iar cea Veche cade in stapanirea Turcilor ').
In fine tratatul de la Berlin, din 13 Iulie 1878, reda Rusid parta cedata MoldoveY
prin tralatul anterior ; lar Chilia-Veche rèmane de partea Dobrogier.
D6rme acum ormul comercial de alta data, cetatea sub zidurile carcia s'a varsat
atata singe; din tot trecutul glorios, nu i-a re'mas de cat amintirea.
Acum Chilia-Veche se intinde pe o suprafata de 30.000 hectare, din care numal 150
sunt ocupate de vatra ormuluI.
Populatia lur este de 2414 suflete, majoritatea (1289) Rug, 250 Romani 0 restul &Lc
nationalitatr. Sunt in oras 475 case, 8 bordeie, 6 právaliI, 21 morr 0 59 fantaa Are o
cól mixtä, infiintata in 1879. Bisericl sunt trer : una lipovenésca, claditá in 1865 ; a
doua tot lipovenésca 0 una rusésca, cu hramul Sf. Voivo0I, cladita in 1.854.
Budgetul ormuluI se compune :
I. Budgetul ordinar :
la veniturl 44.378 leY; la cheltuielf 41.482; re'mane un exccdent de 2806 lel.
Budgetul drumurilor :
25.183 le la venit 0 24.650 leI la cheltuieli, dand un excedent de 533 leI.
Sunt in acest oras 524 contribuabilf.
Periprava, catun a§eqat pe bratul Chilid, tine de comuna Sfistofca. Ocupa o supra-
fata de 3200 hectare, din earl 80 hect. valra satuluI. Are o populatie lipovenésca de 344
suflete, locuind in 65 case §i ocupandu-se cu pescaritul. Satul e in legatura prin drumurl
ordinare cu Chilia i cu satele aflätóre pe grindul Letea.
Sfistofca (lipovenesce flueratura); e comuna rural a a5e0ata pe grindul Letea ; ocupa
6.100 hect. suprafatä (40 hect. vatra). Are o populatie lipovenésca de 697 suflete, locuind
In 121 case 0 ocupändu-se cu pescuitul i crescerea vitelor. Sunt douè coli i 2 bisericI
popovite in comunä. Ea a fost fondatä in secolul trecut de lipoveniI fugitI din Vilcov.
In timpul rèsboiuld din Crimea, Divizia franco-sardic,a-turca a suferit aci fórte mult
de frigurI, de unde i numirea de «cuibul frigurilor» data acestuI sat.
Buclgetul comuniï se compune din :
Budgetul ordinar : 4972 leI la venit 0 4781 leI la cheltuielI.
Budgetul drumurilor : 250 leI la venit 0 tot atat la cheltuielt ContribuabilT 143.
Ahmudia e o locuinta isolata pe drumul dintre Sfistofca i Periprava.
Gradina lui Omer, e o gradina cu zarzavaturI aprópe de Sulimanca-Seaca.
Satul-Noti din plasa Sulina, e comuna rurala. Satul datéza de pe la 1860 0 se zice
a fi fost fondat de calugärul Sebastian 0 un 6re-care, Pocaca.
Suprafata satuluI este de 400 hect. (25 hect. vatra). E locuit de 432 sufiete In mare

') Mai amanuntit se pote vedea istoricul acestuI ora., in: «Chitin i Cetatea Albii» de lin-ga. Din acéstä
valornsa scriere am extras.

www.dacoromanica.ro
 263

parte RománT, ce se ocupsá Cu agricultura, crescerea vitelor i pescarla. Sunt in sat 196
case, 3 pr'áváliT, 6 morT si 38 fántanT. Are douë sc.olf mixte inflintate in 1882 si douè bi-
sericT : una cu hramul Nascerea Maicel Domnului clädilá, in 1864; cea de a doua in Letea,
cládità in 1897.
E in comunicatie prin drumurile de pe grindul Letea, Cu Chifla, Periprava i Sulina.
Budgetul comuniT se compune:
Budgetul ordinar are la veniturT 7776 leT, iar la cheltuielT 7538 la
Budgetul drumurilor are la veniturT 400 leT, iar la cheltuielT 350.
ContribuabilI sunt 188.
Letea (numità de Turcr NedilchioT, de la un Pasá, guvernatorul DelteT; de RusT se
numesce Litca), e o cittuná ce tine de Satul-Noil. Are 120 hect. suprafará i o populatie
lipovenéscál de 625 suflete, ce se ocup6 cu pescaritul.
In Tata Suline sunt cate-va locuinte, ce tin de orasul Sulina.
Mosorali, o cherhana isolatá, unde locuiesc cAtT-va lipovenT din Letea. E asec,latá letng4
capul Mosoralr.
In insula Sf. Gheorghe:
llganit-de-jos, catun desvoltat din 1899, pe bratul Sf. Gheorghe in fata satuluT Prislav.
E pendinte de comuna Malcoct Are o populatie de 79 suflete, tráind in 14 case si ocu-
pándu-se cu pescáritul.
PrinciNle Carol, d'aun pendinte de comuna MalcocI. A fost infiintat la 26 Iulie 1899
pe táietura de rectificare a bratuld Sulina intre muele 41-42, pe un platoti ceva maT
intatat prin paméntul depus de draga. E un sat curat romanesc, locuit de 120 suflete,
tráind in 29 case si ocupándu-se cu agricultura, crescerea vitelor i ceva pescárit.
Mina, clitun pendinte de Caraorman. E aseçlat pe cotul ce face bratul Sf. Gheorghe
in dreptul MorughioluluT. Are o populatie de 78 suflete, majoritate lipovenT, ce se ocupil
Cu pescáritul. Case sunt 14. Inaintea r6sboiuluT, satul era mal' bine populat, ca acum.
Gorgova, d'aun pendinte de oräselul Mahmudia. E aseçlat pe bratul Sulina la mila 29.
Are o populatie de 177 suflete, majoritate Rusl i LipovenT, carl träiesc in 49 case si se
ocupa" maT mult Cu pescáritul.

Fig. 35. Cherhanaua Gorgova. (Dup.§. Licherdopol).

Carmen Silva §i liloriile, sunt douè sate pendinte de Caraorman, inflinta,te in Aprilic
1900, la mila 12, nu departe de obeliscul pus de Comisiunea Dunáréná in amintirea taie-
turif bucle'!" a doua a lur M. Populatia acestor douè sate compusá de RománI si in num'ér
de vre-o 80 suflete, träind in 24 case, a plecat acum apr6pe t6tá.
Caraorman, comuna. ruralá aseçlatá pe grindul Cu acest nume. Sa.tul a fost inflintat

www.dacoromanica.ro
264

pe la inceputul acestuY secol. Locuitorif de ad, CerkezY i Turd, peste care rrihT venira
Rw¡f, eraa inspaimAntatorY prin pirateriile lor.
Comuna ocupa o intindere de 4000 hect., din ca,re vatra satuluT are numal 100 hect
Populatia de 829 suflete, este majoritate rusa, locuiesce in 127 case 0 se ocupa cu crescerea
vitelor i pescaritul. Are o §cella inflintatä in 1881. .si o biseria, zidita in 1875 cu hramul
StDumitru.
Budgetul comuniI se compune din:
Budgetul ordinar, are la venituri 4460 leY 0 la cheltuelf 4533 la
Bugetul drumurilor are la veniturY 1330 lel 0 la cheltuelI tot atat.
Contribuabill sunt in comuna 105.
Litcovul, un mic catun situat tot pe grindul Caraorman, tine de comuna Caraorman,
cu care e legat printr'un drum. Sunt in sat numaY 7 case, in care locuiesc 90 suflele,
din care numaY copiI 72. Toll locuilorif sunt Ru0; call' se ocupa Cu pesc,aritul §i cresce-
rea vitelo r.
St. Gheorghe (in turcesce Kadirlez). E un sat fondat in secolul al XVIII-lea de nisce
pescan l ru0", carl '0 ail facut i biserica. A imprumutat numele de la acel al bratula,
care a,sa sa numia din evul mediti probabil de la Genovezr.
Satul acum e comuna rurald i ocupa o suprafata de 52.000 hect., din care 72 hect.
forméza vatra satuluY.
Are o populatie de 829 suflete, majoritate I14. Case sunt 144 0 10 pravaliY.
Sc61a i biserica sunt in sat. Biserica a fost reparata din temelie in 1880.
Cu cdtd satisfacliune ;si vdditd cinste, spun locuitorii, ca cel me mare sprifin la clàdirea
biserice l'a dat M. S. Regele.
Moravurile i felul patriarchal de trait' al populatiunir muncit6re a Katirlezula sun',
f6rte bine descrise de nuvelistul nostru Crasescu, care a trait maY mult timp intre 11u11
pescan, pentru a-Y cundsce In de ajuns.
Tot satul e o pescarie al carur stapetn este lani Milan. Katirlezul are forma until'
dreptunghiti cu strade drepte, largY i plantate pe de margine cu aninI. Casele sunt t6te
de-o potriva de 'nalte, simple 0 curate; peste tot domnesce ordinea i infratirea.

Fig. 36. Biserica, din satui St Gheorghe (Katirlez). (Dupi Lich3rdopol).

De remarcat este luxul femeilor in acest sat. La marginea tèriY, s'ar crecle ea aY de
aface cu sèlbatecr, dar nu este asa. Prin Sulina, femeile 10' comand imbracamintea t.in
striiinatate.
Budgetul comunif se compune, din:
I. Budgetul ordinar, care are 8589 lei la venit 0 tot alit la cheltuelf.

www.dacoromanica.ro
 265

II. Budgetul drumurilor, care are 3606 leï la venit 0 3000 ler la cheltuelT.
Sunt In comunä 125 contribuabilT.
Oramil &ding. Numele ormuluI, ca i existenta luT nu e tocmal noua. In secolul al
X, imparatul Constantin Porphyrogenitul in opera sa «Despre administrareajuI»,
vorbind de cursele pe apa ale Ru0lor la Constantinopol zice: «dupa ce eI at" coborat cele,
§6se cataracte ale NipruluI, pot trece in Delta Dunarir la Selinas. Rana aci el se tem de
atacurile Pecenegilor, iar de la acésta Selina, nu».
Avem probe despre existenta acestuI ora prin secolul XV. Pentru atacul Chine)"
venise tirea, ch. in Iulie 1469, flota turcésca se atla la Saline, langa Chilia.
Cu timpul, gura DunäriI malindu-se, orawl a inceput sa decada, a.a. c prin 1853
nu numara maI mult de 1(i00-1200 locuitort In cea maT mare parte IonienT, GrecT si
MaliezI. Cate-va barace de scandurI sari simple colibe de trestie, ridicate pe plaje, serviati
de adapost acestor aventurierI, a caror ocupatie consista In a despoia, pe o scab)", mare
prin asociatiunT, pe nenorocitiI capitanI, obligatT, din causa obstacolelor ce intalneari In
acest loc, de a recurge la serviciile lor.
TaMaria era organisatà, i, In mijlocul invalma§eliI ce urmarä dupa primele °still-
tall pe Dunare, el o practice" nepedepsitI. Intrebuintarea fortata a §lepurilor inlesneati cu
deosebire Intl eprinderile acestor piratI indrasney.
Barcile lor aveati de ordinar un fund indoit, care absorbiati o mare parte din gra-
nele momentan extrase din vasele de Mare i restituiati excedentul, cAnd nu puteati scapa,
Cu tag supravegherea capitanilor.
NumaT ast-fel maI multe moll de vént lucre' continutt la imbucatura, adica pe un
punct de§ert al cósteI la marginea uner campiI de trestie.
In primavara anuluI 1854, un bastiment de r6s133itl, comandat de flul amiraluluI
Parker, apart' la Sulina. El vroia s debarce In fata unor vechT redute, construite catre
extremitatea tèrmului" stang al fluviuluT.
Trecénd, urmat de cati-va 6menI inaintea acestuI uvragitt parasil, o lovitura de pucil
trasa de la un pas 11 ()molt EngleziI se r6sbunara de acest asasinat, bombardand satul,
pc care IIl prefacura in cenue.
Putin In urma, gurile DunariI fura declarate in stare de blocare exportaren coma-
lelor din Principate fu Intrerupta, pan la inceputul anuld 1855.
Cu acéstä ocasie, o Divizie de vapóre engleze, care bloca intrarea DunariT, distruse
cAte-va uvrage u.or ridicate de armata rusésca apr6pe de Sulina ')
Putin In urma blocarea fu ridicata comertul DunariT lua un av'ent extraordinar.
0 'ma populatie, compusa In mare parte din aceleas1 clemente ca precedenta veni a
se instala la Sulina i putin dupa aceia, gratie lipseI orl care autorilti pe tè'rmul fluviuluT,
o banda de piratT de Mare se fact' de fapt stdpana pe intrarea DunariT. indrasneala acestor
banditI nu maT avu margini. ineland connentia capitanilor, cArora el' se presentati ca
pilotr, nu rare orI Eiceatt sä se inamoliasca In trecere, bastimentul caruia II luase directiunea.
Lasat adesea propriilor sale mijlóce, pentru scäparea vasuluï, cäpitanul se convingea
In fine, cà t6te sfortarile sale ar fi inutile 0 atuncI i§T abandona nava, din care piratiT
faceati Indata parte.
Acest brigandagiti ne-putênd dura, comandantul trupelor austriace din Principate
trimese la Sulina un detaanient de 60 soldatT. Acesta ocupatiune destinata inainte de t6te
a ingriji de interesele supu0lor austriacT, fu o bine-facere pentru comertul european. In
urma m6surilor severe luate de Austria, disciplina fu restabilita.
Pentru buna administratie a intereselor comerciale pe fluviri, se institui Comisiunea
Europeanä Dunarena.
Asta-zI nu mal stint obstacolele naturale, care impiedicati navigabilitatea pe iluviii ;
ele ail disparut cu desavar0re. Dar dispositiunile regulamentare, care ari fost succesiv

1) Lt. Colonpl Draghicescu. Op. cit. pag. 234., dupa Revue maritime el coloniale p. 182 Vol. 68.

71890 34

www.dacoromanica.ro
266

publicate de comisiunea insärcinata la gura, atí facut sa domnésca in parcursul fluviulur,

frequentat de navigatiunea maritima, regimul ordinel, libertatea si egalitatea, carora con-
gresele din Viena si Paris le pusese inceputurile.
Regenerará, moralizará, in contactul und autoritatT europene, ale carel atributiunT
era6 pe atat de exceptionale, pe cat starea regiunil cerca activitatff sale, Sulina ha des-
vollarf repedI, care semanati a o prepara, unur rol important.
Carciumile imprasciate, care acoperiati plaja i cae serviall de vizuinI crlor d'intaI
locuitorr ar si, aft fost inlocuite cu constructiunI solide si regulate. Stabilimente marY se
ridicara pentru serviciul administrativ. Edificir religi6se represint ad cele treY principale
culte ale orientuluI. in timpul Turcilor era scaunul une amacamiI i avea o garnis6na
permanenta. Agentiï consularr sunt acreditat i vederea pavili6nelor protectóre, asigura
pe marinaril, pentru care aceste locurI erati alta data ata de neospitalierei).
In nenumèratele escursiunI ce am facul in Dobrogia, am vizitat si orasul Sulina.

Fig. 37. Sulina vedutit de la Mare. (MIN. licherdopol).

El se intinde de drépta bratuluI; numaI atelierele Comisiunii sunt pe partea ganga.

Aspectul ce-1 presinta calOtoruluI, venind despre Mare, este din cele mal marete;
palatul ComisiuniI cu turnul faruluI vestesce, din departare ca se apropie de un oras mare
si comercial.
Intrand pe canal, orasul pare a fi nestársit, de 6re-ce intinderea luI este numaI in
sensul lungimeI bratuluI (3 km.), largimea cea mal mare o are catre rasarit (500"), sub-
tiindu-se din ce in ce catre Apus.
Mlastinele de la Sud il opresc a se intitule catre acésta parte.
De la Palatul Comisiuniï, in lungul cheiuluT, strada principala strabate orasul de la
un cap la cel-l'alt; paralel si la Sud cu ea sunt alte dout.i stradI.
Doua-spre-zece altele 11 strabat in sensul latimet
Orasul in partea de Vest este expus inundatiilor, terenul fiind niai jos de catre
acésta parte, pe cand catre R6sarit, unde terenul castiga, din Mare pe fe-care an, gasini
cota de 2'.8. Mlastinele de la S. sunt un pericol permanent.
Periodicele revarsarI ale fluviuluI si umflarea mlastinelor de la Sud, (latí Suling
caracterul unuI oras ce ne amintesce nordul OlandeI, unde omul se afia continutl in lupa
cu natura, disputénd terenul Mara i castigandu-1 pas cu pas.
Cu tóte mlastinele, clima Suling este sanat6sa, gratie vénturilor MilriI.
hitinderea proprie a vetreI orasuluI este de 82 hectare.
1) Ed. Enyet/iardi. Ludes sur les embouchures du Danube, pag. 52-57.

www.dacoromanica.ro
 267

Populatia este cosmopolita i flotantä ; in timpul veril ajunge pan la 7000 suflete.
Populatia stabilä este socotitä, la 491.3 suflete (803 nornani, 5 Gagauti, 268 Turcl, 22 Ta-
taxi', 35 BulgarY, 594 RusY, 7 LipovenY, 2056 Grea 444 Armeni, 173 Evra 49 GermanY,
45 ItalienT, 117 Albanezi, 22 Muntenegreni, 24 EnglezY, 11 Francezi, 17 Poloni, 6 Dance,
4 PersanY i 211 Austro-Ungarl).
Cradirile sunt marY si solide : 1186 case, un hotel, 154 pravalii si 3 mort
La Ormul Madi sunt lazareturile Comisiunif íi carantina; mai in interior, märetul
Palat si Spitalul langit vechiul far, amhele inconjurate de un pare, frumos plantat si f6rle
bine intretinut ; in lungul cheiului, Palatul Administrativ, agentiI consulare (vice-consulii
Italia Anglia OlandeY, Suedo-Norvegiei i Austro-Ungariei), apoi magasinuri i catre
mijlocul orasului se afla plata.
Orasul este bine pavat, iluminat §i intretinut ; e alimentat cu apa.
Serviciul municipal se exercita mal mult de locuitori, fie-care in dreptul proprie-
tatii lut

Fig. 38. Palatul administrativ din Sulina.

Limba intereselor comerciale este gréca; cu greti iti vine a crede ca te alli inteun
oras rom'anesc.
Instructia se predä in dou6 §colI primare romano, dou6 elene, una germana i una
ovreiasca.
Biserici sunt : douë bisericY grecesa una cu hramul Sf. Nicolae si alta Sf. Dumitru,
sunt construite intre 1860-65; trei biserici rusesa una ovreiascä, dou6 germane, una an-
glicana si douè giamiY; cea mar mare numita Hamidia, a fost construita in 1857.
Comertul propria al orasului este förte mic in raport cu numer6sele vase ce trec
pe brat. Este un oras porto-franc. Importul se socotesce la cifra de 162.000 lei anual, iar
exportul la 208.000 la
Budgetul orasului consta din:
Budgetul ordinar, are 144.000 lei la venit si 143.000 lei la cheltueli.
» drumurilor » 28.000 » » » » tot atat la cheltueli.
Sunt in ora § 1.043 contribuabili.

Ideia de a se colonisa Delta. InceputurT de colonisare.

Numal printr'un studiil amanuntit si in urma unor cercetall minutióse, s'a dovedit
ea Delta si Regiunea Dranovului, nu sunt nisce tinuturY acoperite peste tot cu stuharii
neprod ucti ve.

www.dacoromanica.ro
268

Din contra pe multimea grindurilor destul de bogate in pasunI i pescarir s'ar putea
hrani o populatie cu mulL maI numerósa ca azI.
Si sa nu se creAO, ca kite aceste bogatiI r6mancail neutilizate; din contra, ele eran
exploatate de pescariT rusr, earl' fara nicr un control beneficiail de kite bunatatile de la
guille fluviuld nostru.
Regretatul Prefert Nenitescu, cat timp a stat in capul administratiel judetulul Tulcea
inteles, ca fraude se sav'èrsiati in dauna StatuluI nostru i avu cel d'intär ideia fericita
de a coloniza Delta si Dranovul cu populatie romanéscil.
Prin mtirtea prematura a acesita barbat cti veden l largI, se risipira ca un fum in-
ceputurile acestuI maret proiect, care prinsese raclacira in scurtul Limp de dol ara.
Modestele colibe de pescar l: Ilganri-de-sus, IlganiI-de-jos, Uzlina, Gorgova i Cia-
murlia, Nenitescu stOrui a le transrorma in sate romanescI.
Mari, de asemenea cu locuitorI adusr d:n noti, populatia satelor Patlageanca, Cea-
talchioï Pardina.
Infiinta in Deltà sate nod, ca: Principele Ferdinand, Fantana Dulce, Principele
Carol, Carmen-Silva si Floriile, inzestrandu-le cu case si cu kite cele trebuitóre unuI traI
statornic.
De un singur dor era intlacarat acest apostol al romanismuluT, vroia sí ridice in
Delta un zid de carne vie romanésca, sa puna stapanire romanésca ad, unde elementul
etnic era rusesc sail rusificat si in sfarsit s dea agricultura rodnice a grindurilor, bra-
lele ce-I lipseati.
Piedief de tot felul se opuneati acestta proiect, de locuitorir Rusr din Delta, earl vè'-
Ond, c li se vor lua din mâna o parte din bunurile de care profitati Ora acum, re's-
Ondira printre nouiI colonistI temerea, ca casele i gospodariile lor vor fi mecate de
revOrsaturile Dunitrir.
Aceste sgomote rèspandite in adins, pentru a speria pe Romana nouI ase(tatT, mal
erati sustinute si de cati-va MI-voitorY din Tulcea, earl calomniail colonizarea DelteI cu
Romara.
Pang, la un óte-care punct strigatele lor ail avut de efect, emigrarea a parte din
Romanl din satele nota infiintate.
TotusI inceputurile de colonizare att reusit in cca maI mare parte, ;;i asa s'a pus
pentru un moment stavila rusificarir Delta
Cercetandu-se grindurile din Delta Insula DranovuluI s'ar putea aseqa sato roma-
nescI in urmätórele puncte:
Pe grindul din fata Tulcer, in incovoitura ce face fluviul in dreptul orasulul.
Pe grindul de la Gura Aliostir, in cotul ce face bratul Chilia aci.
Pe acelasI grind, maY jos pe garla $ondeI, drept lacul Hontul-mic.
Pe grindul Agentia, intre muele 45-46.
Locuitorif satelor de aci s'ar putea ocupa putin cu agricultura, dar maY ales cu
erescerea vitelor i cu pescuitul in garlele i numer6sele lacurY ale insuleI Ccatal.
De aseljat sate: pe grindul de la Nordul Sulind, la punctul numiL Carciuma lui
Gherasi, iar locuitora se pot ocupa cu pescäritul, crescerea vitelor, dar maI ales cu via.
La capul MosoralY, unde se face un intins pescuit.
In insula Popina-Mare din gura Stari-Stambul, pescaria.
Pe grindul mare al LeteI pang la Periprava ar fi destul loe, pentru a se ase0a un
sat romanesc; apoI pe grindul strabatut de garla Sulimanca-seaca.
La punctul numit Tatanir i pupil maI catre Re'sarit, la Fudulu, cum i intre acest
punct i Chilia-Veche, apoI intre Chilia i Periprava.
Grindul col mare al Chilier are destule locurl de aratura i intinse pasura, iar
incunjuratóre sunt bogate in peste.
Tot cu pescaritul s'ar putea ocupa si alte 2 sate, ce ar fi bine sa se asecje in cele
dou6 bucle ale MareluI M., pe pamêntul inaltat de draga, In urma sapaturiI canalurilor.
Pe grindul rel mitre al Caraormanulta si pe prelungirile lui, inca este bine a se

www.dacoromanica.ro
 269

aseçla cAte-va sate rornAnescI, cum : In grindul Serecu si pe grindul de la Cherhanaua

Ivancea, unde locuitoriT s'ar putea ocupa cu pescdritul i cu crescerea vitelor.
Grindul SArAturilor are, cum am WOut, intinse pàiun i nu la marl depArthrI e In-
conjurat de lacurr, avénd F,;i. Marea fórte aprópe. Pe acest grind e nemerit a se aselja, un
sat mare romAnesc, cum si la mila 8 de pe trrmul Mrii. LocuitoriI se pot cu folos ocupa
Cu pescuitul i cu crescerea vitelor.
Pe grindul de la Calinova de s'ar aseçl.a un sat, inc5, locuitorif luI s'ar putea ocupa
Cu peschritul in lacul Erenciuc si pe bratul Sf. Gheorghe.
Alte douil sate romAnescI se pot infiinta: unul pe ridicatura formatd prin tAierea
bratuluI Sulina, intre milele 31-37 si altul pe grindul Rusca, la puntul numit Riau 1u Nenu.
Si In fine un ultim sat in insula Sf. Gheorghe póte fi aseçlat pe stânga bratuld Sf.
Gheorghe, pe grindul ce se formeazä, In fata MorughioluluI si se continua p5,n5, in dreptul
DunavOtuld-de-sus.
Insula DranovuluI are, dupä, cum am viWit, grindurl bogate In phsiunT, gArle s"i la-
curl pline cu peste i cu tóte acestea nicI o locuintA nu se gäsesce pe dAnsa, nicI un
control nu se exercitä, printre fugarff i stIlbaticiT rusY, earl' stab' ascunsT pc aci.
De aceia ar ti bine sä, se infi.inteze un sat pe grindul Perisorul, unul pe grindul
Ciumacul si un al tram pe grindul Olinca, iar locuitoriT Vf-ar gAsi In de-ajuns existenla
In crescerea vitelor i peschrit.
ApoT la Calinova, pe dreapta bratuluI Sf. Gheorghe, inc5, n'ar fi rèti sà se ase(le un
sat, aï cilruY locuitorY se pot ocupa cu pescAritul in lacul Belciugul.
De s'ar ase0a un altul pe grindul de la Ivancea-veche, un al doilea pe grindul Ra-
duluI sail Musca, locuitoriI ar avea sa se ocupe cu pescuitul.
Si in fine, dou6 marl' sate se pot infiinta pe cele maI intinse i maT bogate In pAsiunl,
grindul Cernetul-FloriI i Crasnicola cu prelungirea luI Hudiul. Crescerea vitelor este
princi6s6, aci locuitord" se maI pot ocupa si cu pescAritul in lacul Dranovulur.
Pânà acum Delta este locuitä, de aproximativ 13.000 suflete, decI avem asta-zI o den-
sitate de un locuitor la 2 kilometri patrati".
Aseljandu-se in Delta i insula DranovuluI coloniI In punctele ardtate maI sus, cel
putin un num'e'r de 7-9.000 locuitorT, cari s'ar putea hrAni In conditiunT indestulät6re,
am face din acéstà regiune, neromAn6scA acum din punctul de vedere etnic, un parrk,Int
cu adev6rat romAnesc si am opri tendin(ele de rusificare ale locuitorilor.
Dou6-zecI j maT bine de anl sunt apr6pe pierdutI, totuI In altT 5-6 anI de acum
Incolo, intrebuintatI hue° administratie priceputd, colonisat6re i romtmisat6re, s'ar putea
recdstiga ceia-ce s'a pierdut, sail, maI bine zis, ceia-ce s'a intArziat 1).

') Expunerea situatiel Jud. Tulcea din 1899, pag. 107-141.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL V.

COMISIUNER EUROPERNA DUNAREFINA

I. Istoric.
ldeia crehriï uner Comisiunï Europene la Dundrea de jos 10' are origina pe la ¡nee-
putul secolulul XVIII, pentru a garanta navigatiunea pe acéstd mare artera de comuni-
catie a Europa $i maï cu sérna pentru a pune stavild pretentiunilor rusescI asupra gu-
rilor eï; comisiunea insd nu V avu finta de cAt in urma tratatuluï de la Paris din 30
Martie 1856.
Cucerirea Azowuld (1696) i trecerea lul definitivd sub Ru0", in urma tratatulur de
la 25 Iulie 1702, fdcu pe Ru0" indrepta atentiunea asupra comertulur de pe Durare
0 Marea Négra, pentru care scop IV creiara o flora de 14 corabir marl', 9 galere 0 40
brigantinT 1).
Prin art. XI al tratatuld de la Kiuciuk-Kainardgi (21 Iulie 1774), RusAY obtinura
voia comertuluï in tóte ora§ele turce0Y de pe Dunare.
Pe de alta parte, Austria 0 Republicele Italiel i0 avearr fie-care interesele lor comer-
ciale angajate la gurile fluviulur 2).
Prin tratatul de la Bucurescï din 28 Mail)" 1812, Rusia deveni stApAna peste bratul
Chilieï, iar prin cel de la Ackerman, din 6 Octombrie 1826,10' impinge frontiera panä la
Sulina.
Pretentiunile rusescï se mdrira, i, cea ce insphimânta diplomatia europeand, fu art.
3 al tratatulur de la Adrianopol (2 Septembrie 1829), prin care se ceda.Rusid MO-. Delta
Dundriï, phna la bratul Sf. Gheorghe, Cu indatorire din partea TurcieY, ca o fd§ie de teren
cale de 2 ore de-a lungul maluluï drept sá nu fie locuita, i nicr stabilimente de orY-ce
naturd saù fortificatiï sd nu se construiasca pe dAnsa, Ward de carantinele puse de Rusia.
Prin reaua Sntretinere a bratuluï Sulina, singurul navigabil 2), i prin stabilirea acestor
carantinï, Ru0I loviati in comertul celor-l'ate natiunr4).
Culmea pretentiunilor ruse0T, fu tratatul incheiat la 26 Ianuarie 1833 la Unkiar-
Skelessi, prin care Rusia impunea Turcieï inchiderea Dardanelelor, pentru t6te vasele de
r6sboiti str6ine 5).
Acesta fu gerrnenele, care fricu sa isbucnéscd rt;sboiul din 1855, tertninat prin pacea
de la Paris din 30 Martie 1856.
In ceia ce privesce articolele acestur tratat, referit6re la naviga.iunea pe Dun:dye,

') Xenopol. Resbeelo dintre Ru§i §i TurcI. Vol. I, p. 13.

2) A se vedea «Comertul la Dunaroa de jos §i Marea Negra».
8) Bratul Sulina se potmolise Cu nisip in done locurI: la gurá i maI cu sernil in inieriorul Mari. A
se vedea i partea istorica din anii 1836-39 §i Voisin Bel, op. cit, pag. 45, 'Iota.
4) Corespondenta zia.ruluI Times din 2 Marti° 1836.
8) Rosen. Geschichto der Tilrkei, I, p. 187.

www.dacoromanica.ro
 271

s'a avut ca norma articolele 108-116 ale CongresuluI de la Viena, din 9 Iunie 1815, re-
lative la drepturile specialc ale navigatiunit cursurilor mail de apa, zise internationale.
La acest congres, Turcia ca una ce nu Meea parte din concertul puterilor cretine
europene, n'a luat parte; iar navigatiunea pe Dung,rea de jos, se regula prin conventiunI
speciale intre State.
In resumat, lard care erati dispositiile celor 6 articole ale congresulut de la Viena
privitóre la libera navigatiune a fluviilor internationale:
Statele riverane unut aceluia§T curs de apa sa fie obligate a nu face nimic pe
tilrmurile lor respective, care ar vat'ama navigabilitatea acestor cursurI de apa comune
tuturor statelor.
Din contra statele riverane prin delegatt sg, se inteléga asupra mësurilor i lucrä-
rilor, care ar a,sigura navigabilitatea comuna.
Navigatiunea sa fie deschisa tuturor natiunilor; taxele de transit ce s'ar percepe
precum i drepturile varnale sa fie uniforme pentru t6te natiunile.
L.egislatiunca asupra cursurilor de ape internationale, s'a aplicat asupra Durarit
(art. 15 19), in tratatul de pace de la Paris in resumatul urmätor:
Gurile Dunärir se vor pune sub regimul special al une autoritatt, care va reprezenta
Inaltele Partl Contractante, autoritate insarcinata a face t6te lucrarile necesarit, incepé'nd
de la Isaccea, spre a curati bratele i gurile DunariT, precum partite de Nlare apro-
piate de dinsele de nisipurile i alte obstacole cart le astupati.
Acéstä, auloritate speciala, este ('omisiunea Europeanci, compusa din delegatit: AustrieT.
Frantiet, Anglia Prusier, Rusiet, SardinieT i TurcieT1)
Comisiunea Europeana trebuia sa-'i termine lucrarile in curs de 2 anI, dupä care
puterea sa trecea asupra uner alte comisiunt riverane, (instituita conform art. 17 al tra-
tatulul de la Paris), compusa din representanliT statelor riverane (Wiirtemberg, Bavaria,
Austria 0 Turcia) din delegatit principatclor dunärene (Serbia, Muntenia 0 Moldova).
Acésta comisiune riverana permanenta avea insärcinarea a elabora regulamentele de
politie fluvialä in acord cu conventiunea de la Viena i tratatul de la Paris, a executa
intretine lucrarile necesariI asigurariT navigatiunit pe Dunare, de la Isaccea 'Yana la Mare.
Din acésta comisiune riverana, Rusia fu exclusa, de óre-ce conform art. 20 0 21 al
accstuT tratat, partea de Sud a Basarabief, fu retrocedata Moldovet.
Cu t6te CO art. 18 al tratatuld de la Paris, da comisiunet europene termen de 2
anI pentru ai.,.;1 termina lucrarile, de fapt insa, ea se afla functionând inch' in 1865; lar
comisiunea riverana nu arata finta de cat prin unicul act de la Viena din 7 Noembrie
1857; de óre-ce prin conferinta internationala tinutd la Paris, 'WahlAugust 1858, s'a pre-
lungit durata comisiunil dunarene pana la sfir0tul lucrarilor 2).
Puterile semnatare tratatulut din 1856 in singura §edinta tinutO la Paris in Martie-
lurtie 1866, semnara actul public relativ la navigatiunea gurilor Dunarit, din 2 Noembric
1865 de la Galatt, compus din 112 articole cu anexe i tabele 3).
') Liberiatea navigatiuniI pe Dundre era pentru tóte paviliónele 0 pe tot parcursul fluviuluI. A se
vedea §i Notice sur les travaux d'amélioration de l'embouchure du Danube et du bras de Soulina 1857-1891,
par Voisin Bey, p. 9 0 urmätòrele ; iar in extenso art. 15-19 ale tratatuluT din 1856, pag. 145-9.
') VeOT Voisin Bey, op cit., p. 149-153.
°) Anexa protocoluluT No. 175. Prin acest act se specifIcail drepturile i indatoririle pärtilor interesate ;
se determiná apoi, intre altele, cá imbuntit4irile comisiunii sá fie la bratul SulineT, amtlnetndu-se de-o cam
data imbundtatirea bratuldi Sf. Gheorghe; tärmurile DunäriT de la Isaccea la Marea-Négra s'd fie libere
de orT-ce zidirT, la Sulina térmul stäng este reservat pentru comisiune, pIectInd de la digul de N. dista.njii
de 760 m. urcand fluviul, pe o ltirgime de 150 m. de la Wm; conlrolul 11 face Inspectorul general 0 Cilipi-
tanul portului Sulina ; Inspectorul general este numit de Comisiune, iar apilanul portuluI Sulina de catre
Pòrtii, dar revocabil dupti, cererea comisiunil. Primul tarif definitiv a fost hotarlt de cdtre comisiune la 25
Iulie 1860, apoi fu revizuit la 7 Martie 1863 0 2 Noembrie 1865.
Art. 15 al ActuluI Public prevedea cá la fle-care interval de 5 anT se va proceda la revizuirea tari-
fului din 2 Noembrie 1865.
A se vedea in extenso acest act in Voisin-Bey, op. cit., p. 153-161, cum si pag. 161-169 relative la
conferinta din 1866.

www.dacoromanica.ro
272

Nid Îfl acésrd sedinta nu se reconstitui comisiunea riverana, ci din contra, dui-A
parerea emisO de Drouyn de Lhuys, comisiunii europene i se maY prelungi puterea incd
Pe 5 anY, confirmand a i se intinde functionarea pang, la GalatY.
Din protocolul acester sedinte se vede cat interes avea Rusia de a restrange, daca
nu a face chiar sä, inceteze puterea comisiunil europene de la Dunärea de jos, ki cum
Austria voia sä fad., din acestä comisiune un lucru al s6i1 propriti.
Franta, Anglia si Italia aveati interese a asigura libertatea, neutralitatea i naviga-
bilitatea DunariI.
Cu tete c Rusia perdu prin acest tractat cuceririle sale de la Dunäre i Marea-
NégrA; in urma nefericituluI rësboiti pentru Franta, Rusia gOsi momentul a face sd se
distrugä decisiunile luate contra eY in 1856.
Printul Gorciacof ridica vocea in diva de 30 Octombrie 1870 si prin inclemnOrile
diplomatid din St. Petersburg se incheid la 13 Malí 1871 tratatul de la Londra '), prin care:
Se puse capdt neutralitatil Mrii Negre. Austrid i se confirmA misiunea de a exe-
cuta lucrArile din cursul Dundrir din sus de Galati'.
Puterile comisiunir europene se prelungirä Inch pe 12 anY, cu incepere de la 24 Aprilie
1871, pand la aceasY data 1883, termen 'are corespundea cu implinirea amorlisariI im-
prumutuld contractat de comisiune.
Cat despre reconstituirea comisiunif riverane, nicY n'a fost vorbd.
Prin acest tratat Rusia a redobandit preponderanta la gurile DunäriY, lar Austria,
o pozitiune care 'I oferia ocaziunea de a pretinde dominatiunea asupra fluviuluI.
Acéstd stare de lucrurY d urd panA la tratatul de la Berlin, dupä rasboiul Ruso-Ro-
mano-Turc, cand in urma desbaterilor asupra propunerilor delegatulul Austro-Ungar, ce-
stiunea Dunarli se resolvi in 6 articole, dupä cum urmézA :
Art. 52. Spre a mad garantdile asigurate libertatiI navigatiuniI DundriI, recunoscutd
ca de interes european, Inaltele PuterY contractante decid, ca t6te cetAtile i fortificatiile
ce se gäsesc in parcursul fluviulul de la Portile de Fier 2) pand la gurile sale, se vor rade
si nu se vor maY putea ridica altele noud. Niel un bastiment de rOsbol nu va putea plug
pe Dunare din jos de Portile de Fier, Cu exceptiunea bastimentelor us6re, destinate pentru
politia fluviald i pentru serviciul vamilor. Cele stationare ale Puterilor, de la gurile Du-
vor putea Cu bite acestea a se urca OM, la GalatY.
Art. 53. Comisiunea Européra a Dungril, in sanul careia Romania va fi representatd,
e mentinutO in functiunile sale si le va exercita de acum inainte pand la Galati, cu o
compleclä independentä de autoritatea teritorialä. Tóte tratatele, invoirile, actele i de-
ciziunile relative la drepturile sale, privilegif, prerogative si obligatiunY, sunt confirmate.
Art. 54. Cu un an maY inainte de expirarea termenulur fixat pentru durata Comi-
siuneY Europene, Puterile se vor intelege asupra modificatiunilor ce vor crede necesarri
de a i se aduce.
Art. 55. Regulamentele de politie fluviald, de navigatiune i supra-veghere, de la
Portile de Fier panä la Galati, se vor elabora de Comisiunea Européra, asistata de dele-
gatiI statelor riverane si puse in armonie cu acelea ce sunt sati vor fi edictate pentru
parcursul din jos de GalatI.
Art. 56. Comisiunea Europénd a Dui-aril' se va intelege cu cine se cuvine pentru asi-
gurarea intretinereY farulul pe Insula Serpilor.
Art. 57. Executarea lucrdrilor destinate a face A. disparà obstacolele ce Portile de Fier
cataractele opun navigatiunir, este incredintatä, Austro-Ungarid. Statele riverane ale
acesteY partY a fluviulta vor da t6te inlesnirile ce li se vor putea cere in interesul lucrärilor.
Dispozitiunile art. VI al tratatuluY de la Londra, din 13 Martie 1871, relative la

Veig Voisin Bey, pag. 169-170.

2) Prin art. 52 al acestuT tratat, partea DunilriT din sus de PorOle de Fier este sceisá de sub controlul
European.

www.dacoromanica.ro
 273

dreptul de a se percepe o tax6, provizorie spre acoperirea cheltuelilor acestor lucrärI,

sunt mentinute in favorul Austro-Ungaria
La 12 Maiti 1880, o sub-comisiune se institui la GalatY, compusä din trel delegatI
(Italia, Germania *i Austria) ar ComisiuneI Dunärene, presintä proiectul de regulament
prescris de art. 55 al tractatuld din Berlin, proiect confirmat in urma interveniril Austrier
prin circulara din 9 Februarie 1881.
In resumat iaa carI erati deciziunile acestuI proiect :
A se institui o comisiune mixta, care ar avea acelea*I puterI pe Dunäre, de la
Gala tI pAna la Portile de Fier, ca i Comisiunea Europeanà, de la Galatl la Mare.
Austria, de i neriverand, va face parte din acéstä comisiune i va avea pre*e-
dentia el.
In caz de divergentä, Austria s'a aibä voce preponderana.
Acest proiect dete nascerc unuI altuia modificat, acel al d-luI C. D. Barrère, delegatul
FranteI, prin care, pe langd ceI 4 delegatl al comisiuner mixte (austriac, sarb, român
bulgar) sá, mal ja parte cate G lunl in acéstä comisiune *i cate un delegat din comisiunea
Europeanh, luat dupg ordinea alfabeticd a Puterilor.
De alt-fel propunerea d-luI Barrère era in avantagiul AustrieI, chcI: venind rAndul
delegatilor din Comisiunea Europeand in cea mixta, mal inahl al cclui German (Allernand)
apor al cela Austriac. Austria avea tot timpul, in decurs de un an, a lua masurr, pentru
a'*1' asigura dominatiunea asupra Dunäril.
Presilla' mare interes pentru noI Romanil' propunerea delegatuluI Francez **1 opu-
nerea energicä a delegatuld Romiin, colonel Pencovicf, de aceea gäsesc nu färä folos a
reproduce aci ambele propuneri Cu adnotatie in pärtile admise la congresul de la Londra,
din 10 Martie 1883:

Propunerea francezei. Propunerea romana'.

Art. 97 devenit 96 la regulament.
Executarea regulamentuld de fath-.1),
e pusá sub autoritatea una comisiunt zisä
mixtä a Dunäret, in care Austro-Ungaria,
Bulgaria, România i Serbia, vor fi repre-
sentate fie-cave printr'un delegat.
Pre,cedentia acestet comisiunt va apartine
delegatulut Austro-Ungaria.
Un inembru al Comisiunil Europene a
DunäriI, desemnat pentru o peri6d5, de *ése
lunr, prin ordinea alfabeticá, a Puterilor, va
lua parte la lucrärile comisiunif mine *i
se va bucura, in timpul acester participärl,
de bite drepturile ce apartin membrilor
permanentf.
(and ordinea alfabeticä va indica pe
delega tul uneia din Puterile representate in
cele dota comisiunT, puterea ast-fel desem-
natä va fi representaa in comisiunea mixtà
prin dor delegatr, din care fie-care va dis-
pune de un vot.
Acéstá parte este scbsä din regula-
mentul de la 10 Martie 1883).
Art. 97.
Executarea regulamentuluI de fatä e
pusä sub supravegherea une autoritätI flu-
viale zisä comisiune de supraveghere, in care
Comisiunea Europeand a Dunärit va fi repre-
sentatd prin 2 delegari i statele riverane,
adicá, Bulgaria, Romania *i Serbia, fie-care
prin cate un delegat.
Cci dor membri ai Comisiund Euro-
pene, carI vor trebui sá ja parte la lucrä-
rile ComisiuniI de supravegherc, vor fi de-
semnatr prin ordine alfabeticä a Puterilor,
pentru o perioadd de G lunI, i se vor bu-
cura de acelea*I drepturl ca i cel-l'altI
membri ai ziseI comisiuni.
Când ordinea alfabeticä va indica riln-
dul Romania, se va trece la Statul care
vine imediat dupä ansa, pentru ca ea sä
nu dispue de douh voturI, in sinul Comi-
siuneI de supraveghere.
Pre*edentia, In fle-care sesiune, va
apartine unuia din delegatif Comisiunll Eu-
ropene, ales' cu majoritate de voturt

1) ilegulamentul de navigallune, po1iie fluvialà i supravegliere, aplicat Dunarii coprinsit filtre

Portile de Fier §i Braila (Anexa tractatului de la Londra, din 10 Martie 1883).

71890 35

www.dacoromanica.ro
274
Pentru ca membrul Comisiunif Euro-
pene, desemnat prin ordine alfabeticA, sa
fie In_ pozitiune de a lua parte la delibe-
rarile Comisiunir mixte, acésta IT va comu-
nica programa lucrarilor sale, cu o luna
inainte de deschiclerea fie-carer sesiunr.
Comisiunea Europeana, cand va crede
folositor, va putea cere Comisiunir mixte
prin mijlocirea delegatuluT sati, informa-
tiunile de care va avea trebuinta In pri-
vinta acelor deciziunT, ale Comisiunif mixte,
care ar fi in legatura cu libertatea navi-
gatiunir.
(Propunerea franceza, atara* de partea
din paranteza, devenita art. 96 al regula-
m entul LIT).
Art. 08 (devenit 97 din regulament).
Puterile ComisiuniI mixte, vor avea o
duratA egalA cu ale Comisiuner Europene
a Dunaril i acésta Comisiune mixta va fi
supusa, daca va fi trebuinta, la modificarile
ce ar putea deveni necesarir de a se intro-
duce pentru intocmirea si in puterile sale,
sub reserva coexistentiT ambelor Comisiunr.
(Admisa In regulament).
Art. 99 (devenit 98 in regulament).
Comisiunea mixtec, va tine In fie-care
an dona sesiunI ordinare, carT vor fi fixate
ast-fel, In eta sa se evite intrunirea simul-
tanea a ComisiuniT mixte si a Comisiunif
Dunarene.
www.dacoromanica.ro
Pentru ca membrir Comisiunir Euro-
pene, desemnatI prin ordinea alfabetica, sä
fie In pozitiune de a lua parte la delibe-
rArile Comisiunir de supraveghere i de a
primi instructiunile necesarif ale ComisiuniT
Europene, cea d'intar va comunica celer
din urma programa lucrarilor sale, cu o
luna inainte de deschiderea fie-carer sesiunr.
Comisiunea Europeanfa, cand va crede
folositor, va putea cere ComisiuniI de su-
praveghere, prin ni iflocirea delegalilor
informatiunile de carr va avea trebuint
in privinta acelor deciziunI ale ComisiuniT
de supraveghere, care ar fi in legatura cu
libertatea navigatiunir.
(Propunerea romana neadmisA).
Art. 08.
Puterile comisiuniT de supraveghere
vor avea o durata egalA eu ale Comisiunir
Europene a Dunarir.
(Neacl misa).
Art. 99.
Comisiunea de supraveghere are mi-
siune,a, de a veghia la stricta observare a
regulamentelor si de a propune maiurile
trebuinci6se pentru imbunatatirea navigariI
riulur i desvoltarea navigarir.
In acest scop ea numesce pe inspector
IT da instructiunT i primesce rapórtele sale ;
culege elementele de natura de a o lumina
asupra modulur cum sunt executate regu-
lamentele; ea redactéza darile de sémA, pe-
riodice asupra miscarir i starir navigati-
unir ; ea da instructiunr prin mijlocirea de-
legatulur statuluT riveran respectiv, tutulor
agentilor politier fluviale, intru cat actiunea
lor se exercita asupra caer fluviale; In sfarsit,
ea judeca In apel t6te litigiile ce i se vor
fi supus de partea interesata, conform re-
gulamentuluT de t'ata.
Comisiunea de supraveghere, va tine
In fie-care an douA sesiunI ordinare, carT
vor fi fixate ast-fel, in cat sa se evite In-
trunirea simultanea a celor dota ComisiunT.

Deciziunile se vor lua cu majoritatea
voturilor ').
Ea va hotAri insAsi regulamentul in-
terior pentru ordinea lucrärilor sale, precum
instructiunile speciale catre agentii
In vederea aplicarii regulamentulur de l'ata,
afara de punctele asupra solutiunir chrora
presintele regulament a statuat el insusi.
Comisiunea va procede la cea d'intfti
sesiune la numirea agentilor desemnati de
art. 100 sub numirile 1, 2 si 4.
Cu bite acestea, regulamentul interior
si instructiunile de un caracter general
regulamentar, cum sunt cele despre care
vorbesre art. 9 din actul public de la 2
Noembrie 1865 relativ la navigarea gurilor
Dunä,ril, vor fi comunicate mal inal Co-
misiunii Europene si nu vor fi aplicate de
cAt dupá ce acéstä comisiune le va fi gäsit
conforme cu principiile ce al."' servit de
bazä presentului regulament.
(Admisä In regulament).
Art. 100 (99 In regulament).
Cheltuelile de administratie vor it in
sarcina statelor representate in comisiunea
mixta. Ele vor contribui in proportia ur-
m6bire :
Austro-Ungaria pentru 4 zecimi.
România pentru patru zecimi.
Serbia si Bulgaria fie-care pentru o
zecime.
La a doua intrunire ordinarä a comi-
siuner mixte, se va fixa bugetul ei pentru
unul viitor.
Contributiunile Statelor vor fi fäcute
Inainte pentru fie-care trimestru (semestru
In egulament). Amendele percepute pentru
rontraventiuni la regulamentul de fatä se
vor värsa in Casa Comisiunii mixte, pentru
a fi afectate la trebuintele serviciului.
(Admisä In regulament).
Acest paragraf este In contradictiune fiagrantä cu tractatul de la Berlin. La art. 55 al acestui
tractat se zice cil : «Regulamentele se vor elabora de Comisiunea Europeanä, pentru partes Dunarii coprinsa
futre Galati i Portile de Fer, trebuiesc puse In ormonie cu acelea ce sunt sau cari vor fi ediclate pentru
Dunärea din jos de Galati».
Dar regulamentul interior al Comisiunii Europene coprinde cti, decisiunile trebuiesc luale cu unani-
milatea volurilor, iar niel cum Cu majorilale.
www.dacoromanica.ro
275
Deciziunile se vor lua cu majoritatea
voturilor, färä totusi, ca Comisiunea de Su-
praveghere sá pòtä impune, prin deciziunile
sale, unta Stat riveran vre o obligatie
sarcinä noug la ct-tre el nu va fi ronsimtit
de mar inainte.
Ea va hotäri insäsr regulamentul in-
terior pentru ordinea lucrärilor sale, precum
instructiunile speciale catre agentii
privitdre la exemitarea supraveghera, M'ara
de punctele asupra carora va fi statuat
insusi regulamentul de fatil.
Comisiunea va procede in cea
sesiune, la numirea agentilor desemnati de
art. 100 sub numerile 1 si 4.
llegulamentul interior si instructiunile
de un caracter general si regulamentar,
cum sunt acele de care vorbesce art. 9 din
actul public de la 2 Noembre 1865, relativ
la navigatiunea gurilor Dunärii, vor fi co-
municate mar intilf Comisiunii Europene
nu vor II aplicate de cat duprt ce acésta
le va giisi conforme cu principiele ce
servit de bazä presentului regularnent.
(Neadmisa).
Art. 100.
Cheltuielile de administrare vor fi in
sarcina esclusivä a statelor riverane. Ele
vor fi purtate in proportiunea urmätoare
4 septimr pentru Romilnia ;
2 » » Bulgaria
1 septime » Serbia.
La a doua intrunire ordinard, Comi-
siunea de sttpraveghere va fixa bugetul
pentru anul viitor.
Contributiunile Statelor riverane se vor
face de mal inainte pentru fie-care semestru.
Amendele percepute pentru contraventiuni
la regulamentul de 11.0, vor fi v6rsate in
casa ComisiuniI de supravegltere, pentru a
fi afectate la trebuintele serviciului i vor
micpra cu atät partea contributivä a Sta-
telor riverane in cheltuielile de administrare.
(Neadmisä).
276

Art. 101 (100 din regulament). Art. 101.

AgentiI aci ardtati vor functiona, fie- AgentiI aci aratati vor funcliona, fie-
care in resortul ce'I va fi desemnA,t, sub care in resortul ce'l va fi desemnat, adicd :
ordinile comisiuniI mixte, adica :
Un inspector. Un inspector ;
Sub-inspectorr. Sub-inspector;
CapitanI de port, intru cat actiunea CdpitanI de porturY ;
lor se va exercita pe calea
Un secretar si ageng sub-alternl. Un secretar si ageng sub-altera
(AdmisdIn regulament). (Neadmisd).

Art. 102 (101 din Regulament). Art. 102.

Agenta desemnag in articolul preced ent Agentil desemnag la articolul pre-

vor fi alesI dintre persónele competing; cedent vor fi alesI clintre persónele com-
vor fi numig si retribuig cum urmézA: peting ; eI vor fi numig i retribuig dupd
cum urmeazd :
Inspectorul, secretarul i agentiI subal- Inspectorele va fi numit si retribuit de
ternI vor fi numig i retribuitl de Comi- Comisiunea de supraveghere, precum si se-
si u n ea mirtei. cretarul i agentil sub-alternl ;si e vor func-
liona direct sub ordinele sale.
Sub-inspectorif vor fi asemenea numig Sub-inspectorif i cApitanif de port vor
reiribuill de comisiunea mixtä ; ei vor numilf ci retribuiri de statele riverane res-
fi alesI de dansa din 3 candidag ce i se pective, cari vor comun:ca comisiunir
vor presenta de fie care din Statele riverane, supraveghere numirea acestor ag,eng
pentru sectiunile fluviale respective. inlocuirea lor.
CdpitaniI de port vor fi numig si re- (Admisä in parle in regulament).
tribuig de Statele riverane respective, carI
vor comunica Comisiunif mixte numirea
acestor ageng, sati inlocuirea lor.
Partea privit6re la Sub-inspectorY
CdpitanY de port, este modificath in regu-
lament dupd cum urmeazd
Sub-inspectorri i cdpitanil de port vor
fi numitI i retribuig de statele riverane
respective, despre cal-Y vor face cunoscut
Comisiunil 2nixte numirea a cestor ageng
sati inlocuirea lor.
AgentiY mal sus numitl, afara de Sub-
inspectorr i cApitaniI de port, pot fi revocati
de comisiunea mixta.

Art. 103 (102 din regulament). Art. 103.

Inspectorul e chemat a veghea pe cale Inspectorul este chemat a veghia la

administrativa la stricta observare a dis- stricta observare a regulamentuluI de fath
pozitiunilor regulamentuluI de fata si a aduce si a aduce uniformitate in aplicarea luI.
uniformitate in aplicarea
In acéstá privintd el e considerat ca
direct superior sub-inspectorilor si chita-
nilor de port. (Acéstà parte apr6pe in acord cu prima
(Admisd). parte a propuneriI franceze).

www.dacoromanica.ro

Art. 104 (103 In regulament).
Dunarea intre Portile de Fier si Galatr
va fi impartifa in patru sectiunr de inspec-
tiune :
Ia de la Portile de Fier pana la Gura-
Timoculur.
de la Gura-Timoculur la Nicopoli
inclusiv.
de la Nicopoli la Silistra inclusiv.
de la Silistra la Galati exclusiv.
(Neadmisä).
Sectiunile vor fi supraveghiate:
Cea d'intar de un sub-inspector numit
(lupa propunerea Serbia a treia de un sub-
inspector numit dupa propunerea Bulgarier.
A doua si a patra fie-care de cite un
sub-inspector numit dupa propunerea Ro-
Intuid.
(Neadmisa).
Res,wdinta fle-aruia din acosa agentr
va fi ulterior fixatä de comisiunea mixta'.
(Nead misa).
Art. 105 (104 din regulament).
Statele riverane vor da comisiunir
mixte F;;i agentilor s6,1' concursul, de care ar
putea avea trebuintä, intru indeplinirea mi-
siunir sale.
(Admisà,").
Art. 106. (105 din Regulament).
Porturile sati schelele situate pe par-
cursul fie-carer sectiunr fluviale si pentru
care Statele riverane vor institui CapitanY
de port, conform clispozitiunilor regulamen-
www.dacoromanica.ro
277.
Art. 104.
Dunarea (intre Portile de Fier si Braila)
pe t6rmul stang va 11 impartita in 4 sec-
tiunr:
la de la Portile de Fier la Bechet in-
clusiv.
IIa de la Bechet la Zimnicea inclusiv.
Illa de la Zimnicea la Calarasr si Si-
listra.
IV" Pe amandor tòrmir de la CalarasT
si Silistra pana la GalatI inclusiv (Braila
exclusiv).
Pe Ormul drept va fi impärtita in 3
sectiunr.
Ia de la Portile de Fier pana la Gura-
Timoculur.
lIa de la Timoc la Nicopoli inclusiv.
III" de la Nicopoli la Silistra (inclusiv).
(Admisä in regulament cu modiflarile
din parenteze).
Fie-care sectiune se va intinde pana
la talveg.
Politia fluvial a in fie-care sectiune se
va face de Sub-inspectorr si de Capitanir de
porturr numitr de statele respective. Pen-
tru a patra sectiune va fi un singur sub-
inspector pe amandor t6rmir, numit de
Romania. Acestr agentr vor avea a se
conforma, intru indeplinirea misiunilor, dis-
pozitiunilor din presentul regulament si
instructiunilor ce le va da comisiunea prin
mijlocirea delegatulur Statulur de care de-
pind.
(Neadmisä acéstä parte in regulament).
Resedinta fie-cäruia din acestr agentr
Va fi ulterior fixata de Statele (riverane) res-
pective, in inlelegere Cu Comisiunea de su-
pravegliere (miztet).
(Admisa ac6sta parte cu modificarile
din parenteze).
Art. 105.
Statele riverane vor da comisiunir de
supraveghere concursul de care ea va avea
trebuinta, intru indeplinireo, misiunir sale
(Nead misa).
Art. 106.
Porturile sail schelele situate pe par-
cursul fie-arer sectiunl ilu viale F;;i pentru
care Statele riverane vor institui Capitanr
de port, conform cu dispozitiunile regula-
278
ultiT de faja, nu vor fi coprinse in resortul
sub-inspectorulul sectiuner.
Porturile sal schelele vol. fi puse sub
supraveyherea Capitanilor de port, carr vor
depinde direct de inspector si vor fi datorT
a urma instructiunile sale, pentru tot ce va
privi actiunea lor pe calea fluvial..
Prin numirea de port, in sensul regu-
lamentultd de fa,, se intelege t6ta partea
riuld coprinsa intre doua liniT drepte ple-
cand perpendicular cu tIrmiT, de la mar-
ginele din sus si din jos ale ziselor porturT
sail schele i preltingindu-se pana la talveg.
Daca tòrmul opus apartine aceluiasT
stat, portul coprinde i partea riuluI situara,
dincolo de talveg, intre cele dota liniT pre-
iungi te pana la zisul Orm, in aceleasI ape, un
port sa schela avénd un Capitan de port.
Bastimentele in curs de navigare si
carr trec prin apele unuT port, l'ara a se
opri, nu sunt supuse la jurisdictiunea Capi-
tanilor de port; inspectorul i sub-inspec-
toril sunt singurI competintr de a lucra in
privinta acestor bastimente.
(Admisa).
Art. 107. (106 din regularnent).
Atributiunile speciale ale politieY jude-
catorescI fluviale, vor fi esercitate de sub-
inspectorr si de capitana' de port, fie-care
in domeniul stii.1 de supraveghere,
lar apelurile vor fi duse inaintea comisiuniT
mixte, care va judeca in cel din urma
resort.
(Admisa).
Regulamentul maT adaoga :
Dacg,, in exereitiul functiuniT lor, sub-
inspectoriT ar semnala contraventiunr co-
mise in afara de resortul lor, eT vor con-
stata aceste contraventiunT si le vor supune
cunoscinteI sub-inspectoruluT competinte.
www.dacoromanica.ro
mentulur de fata, nu vor fi coprinse in re-
sortul sub-inspectoruld sectiuniI.
Cu t6te acestea Capitanul de port cel
mai apropiat, va putea inlocui, la caz de
trebuinta, pe sub-inspectore, daca atnandor
apartin la aceasT sectiune
Porturile sal schelele vor fi puse sub
jurisdieliunea capitanilor de porturl, carl
ror depinde direct ca i sub-inspectorif, de
statul care 'si va fi numit. Ei vor urma
t6te acestea, instructiunile inspectorulta in tot
ce va privi actiunea lor pe calca fluviala.
Identica cu propunerea franceza.
ldentica cu proptuierea franceza.
Bastimentele in curs de navigare
carr free prin apele unta port, chiar l'ara
sa se oprescà in el, sunt supuse la jurisdic-
'hinca capitanilor de port.
(Neadmisa).
Art. 107.
Atributiunile speciale ale politier jude-
catorescï fluviale, vor fi esercitate de sub-
inspectorT si de capitanif de porturr fie-care
In domeniul resortuld sati.
Acestr agentI vor judeca, in prima in-
stanta, contraventiunile la regulamentul de
fatá, i vor aplica amençlile prevNute de
zisul regulament. Sentintele lor se vor
In numele suveranulur tOrif ce 'I va fi numit.
Apelurile in contra acestor sentinte
vor II duse, dupa intelegerea partif intere-
sate, fie inaintea comisiuniT de supraveghere,
fie inaintea curtiT de apel, In resortul careia
e coprinsa sectiunea al caruI sub-inspector a
judecat in prima instanta. Pe t6rmul stang
cea d'intaI sectiune e coprinsa in j urisdic-
tiunea curtiT de la Craiova, a doua si a treia
In jurisdictiunea curta de la BucurescI si a
patra in jurisdictiunea curtiI de la FocsanI
sal a Tribunalulur de la fin latY.
(Nead misa ).
 279

Art. 108 (107 din regulament). Art. 108.

Comisiunea inixtrl va avea ..reedinta Comisiunea de supwveghere va avea
la Giurgiu. re.,-xdinta la Giurgiu.

Art. 108 din regulament.

Art. 1, 2, 3, 6, 7, 8, 9, 10') precum ;,i

art. 96-108 2) inclusiv din presentul regu-
lament nu pot II modificate de cal in urma
une r intelegerr intre puterile interesate. Cele-
l'alte articole nu pot fi modificate de Co-
misiunea mixta de cal cu concursul Comi-
siunir Europene a Dunarir.

In resumat, iata ce resulta din cele douë propunerl:

din propunerea franceza, Austro-Ungaria il' insuse§te guvernaméntul Dunarir-
de-jos, exercitandu-1 cu asistenta delegatilor statelor riverane t3i a unur dclegat al Comi-
si u nir Europene.
din propunerea romana, Austria, ca una ce nu este un stat riveran, este cu totul
esclusa din comisiunea de supraveghere a Dunarir-de-jos, reservand dreptul de guverná-
mênt asupra acestel partr a fluviulur delegatilor statelor riverane Cu asistenta a dor dele-
gati ar Cornisiunir Europene.
In anul 1883, expirand termenul de 12 anr prevNut de art. 4 al tratatulur din 1871,
o nota conferinta se tinu la Londra, compusa din representantir puterilor semnatare
tratatulur de la Berlin.
Cu t6ta insistenta delegatulur roman, printul Ion Ghica, Rornania nu fu admisa de
cal ca invitata.
Acésta conferinta V termina lucrarile la 10 Martie 1883, elaborand tratatul de la
Londra in coprinderea urmat6re:
Jurisdictiunea Comisiunir Europene a Dunarir va fi intinsä, pana la Braila (art. 1).
Pulerile Comisiunir vor fi prelungite pe o peri6da de 21 anr, Cu incepere de la 24
Aprilie 1883, dupa care Comisiunea va fi reinoita la fie-care 3 anr (art. 2).
Rusia §i Romania pot, sub controlul Comisiuner Dunarene, a executa lucrarr pentru
imbundtatirea navigatiuner bratulur Kilia. Lucrarile executate insa la Ciatalul Ismail, re"-
man in sarcina ,ii sub controlul Comisiuner Dunarene (art. 3-6).
Acest drept acordat Rusia implica. *i pentru Romania facultatea de a deschide,
sub acelea.,r conditiunr, bratul Sf. Gheorghe.
Regulamentul de navigatie i politie fluviala din 2 Iunie 1882 de la Galatí (nesemnat
insa de Representantul Romanier.), va fl. aplicabil .5i pe Dunare in tot cursul er, coprins
filtre Portile de Fier §i Braila.
In fine prin art. 96 al acestur regulament (a se vedea mar sus), se mentinu consti-
tuirea comisiuner mixte.

') Titlul I din Anexele TractaluluI de la Londra 10 Martie 1883, relativ la Regimul general al Navi-
gatiuniI.
2) Titlul III. Executa rea §i supravegherea regulamentelor. .

Nold. Tillul II: Politia navigatiunii coprinde : Cap. I. Dispositiuni generale (art. 11-18); Cap. II. Re-
gurí pentru bastimen tele earI Incrucisez sail carI se intrec (art. 19-27); Cap. III. Regull pentru drumurile
la edec (art. 28-30); Cap. IV. Reguli pentru navigatiunea pe timpul nopteI saCt pe timp da ata, (art. 31-33)
Cap. V. RegulI pentru bastimentele In sta,tie (art. 34-39); Cap. VI. RegulI pentru fniimolire saCt naufragiii
(art. 40-45); Cap. VII. Reguli pentru aruncarea lestului (art. 46-47); Cap. VIII. OperatiunI la cabotagitt
(art. 48); Cap. IX. Remorcagiii (art. 49-52); Cap. X. Politia porturilor (art. 53-65); Cap. XI. Serviciul pi-
lotagiuluT in fluviu (art. 66-71); Cap. XII. ContraventiunI (art. 72-951.

www.dacoromanica.ro
280

2. Yersonnl i)
In prima §edinta a Comisiuner (GalatT, 5 Martie 1850), delegatir puterilor europene
aí tbst :
Becke (Austria).
Engelhardt (Franta).
Stokes (Marea Britanie).
Bitter (Prusia).
Baron d'OfTenberg (Rusia).
Marquis d'Aste (Sardinia).
Omer Fevzi-Pa§a (Turcia).
Prin regulamentul Comisiunir votat la 29 Noembrie 1856, se conferi Turcier on6rea
prewdentier Comisiund, avéndu-se ca norm i faptul c a '1 apartineati pc atuncl gu-
rile Dunariï.
In primir anI aï functionarir Comisiunir, diflcultatile navigatiunil fiind marl' i lu-
crarile de executat multiple, delegatir puterilor fura numig dintre 6menir competing;
numaï cand nu se trimeteati atarT pers6ne, delegatiunea trecea agentilor diplomaticr
consulilor generali din Principate.
Delegatul Turcier era guvernatorul de la Tulcea. Delegatir prima §edinte aí func-
tionat pana la 7 Septembrie 1860, cand Marquistil d'Aste, cäpitan de marina, fu inlocuit
prin Cavalerul Strambio, consul al ItalieT la Bucurescr.
Pentru lucrarile technice fu insärcinat inginerul englez Sir Ch. A. Hartley, care, dupa
executarea lucrarilor marr, fu inlocuit cu titlul de inginer asistent D. KOhl, care functio-
néza, azT, lar Sir Ch. A. Hartley, se retrase la Londra cu titlul de inginer consultant.
Pentru serviciul administraliuniT fu insarcinat francezul Edmond Mohler, ca secretar
general (mort la Galatr in 1883), iar ca comptabil E. Wolf (mort la 15 Aprilie 1891).
Pentru controlul navigatiuniT i paza regulamentelor, Comisiunea infiintä un post
de inspector general de navigatiune de la Isaccea la Sulina (aci, controlul se exercita de
capitanul portulur) 0 fu numit D. Drigalschy, care functionä de la 9 Octombrie 1861 pang,
In Noembrie 1878, cand prin intervenirile delegatuluï rus, care 'I imputa 6, in ultimul
rOsboiii Ruso-Turc, Comisiunea nu a avut caracterul de neutralitate, fu desärcinat din
acésta, functiune, dandu-i-se o gratiflcatie de 10.000 leT.
La 9 Noembrie 1863, Delegatul Turcier i Pre§edintele Comisiunil Omer-Pa§a, fu- In-
locuit cu Raid-Pma.
Dupa, unirea Italiel (1860-61), delegatul Sardinia lua numirea de delegatul 'taller ;
iar la 27 Aprilie 1860, delegatul Prusid fu numit representant al ConfederatiuniT germane
de Nord.
La 30 Aprilie 1872, delegatul Mari Britanif, Stokes, fu inlocuit cu consulul Gordon,
cu pulin inainte (12 Martie), Rusia '0 inlocuise pe Baronul d'Offenberg prin D. Zinoview.
Dui-A proclamarea independentil Romania (14 Martie 1878), G. 1-11;can, pe atuncT
prefect de CovurluT, lug parte la §edinta de la 7 Noembrie 1878, ca delegat din partea
Orir nóstre ; functionä pana la 27 Iunie 1879, cand fu inlocuit prin Colonelul (pe atuncr,
mar in urma, general i acum mort) PencovicT, caruia succese Grigorie I. Ghica.
In fine pentru complectarea tuturor detaliilor acestuï articol, dam tabloul urmator,
coprindOnd numele tuturor delegatilor, de la inflintarea er i pana, in 1900:

') Voisin Beg. Op. cit.

www.dacoromanica.ro
 PRUSIA AUSTRO- MAREA SARDINIA
(GERMANIA) UN G ARIA FRANTA BRETANIE ROMANIA RUSIA TUR CIA
(ITALIA)

Bitter Becke Engelhardt I. Stokes Marchis d'Aste G. Riiscan Baron d'Offenberg Omer Fevzi Pasa
4 -Nroembrie 1850 4 Noembrie 18564 Noembrie 1856 4 Noembrie 1856 4 Noembrie 1856 7 Noembrie 1888 4 Noembrie 1856 4 Noembrie 1856
II De Saint-Pièrre Cavaler de Kremer Baron d'Avril C. G. Gordon A. de Strambio Colon. E. PencovicI I. Zinoview Raid Pasa
11 Noembrie 1860 1 Noembrie 1862 18 Aprilie 1867 18 Aprilie 18:2 26 August 1860 21 Iunie 1879 1 Ianuarie 1872 29 Iunie 1863
III Contele Cavaler Zulaf de Herbette H. T. Siborne Techio de Bajo Gr. I. Ghica Baron Stuart Sabri Pasa
Kavserling Po temburg 23 Maiii 1877 9 Aprilie 1874 16 Decembre 1865 10 Main 1886 6 Noembrie 1886 2 Iulie 1864
11 Nwimbrie 1867 17 Octombrie 1869
IV De Radovitz Baron de Camille Barrére Percy Sanderson Comandor A. 'reriachiu A. Romanenco Ahmed
5 Ianuarie 1870 Schlechta 29 Aprilie 1880 29 Aprilie 1882 Romano Sussino 12 Noembrie 1887 24 Octombrie 1878 Razim Pasa
23 Iulie 1871 14 Martie 1867 19 Octombrie 1867
V De Pfuel Cavaler de Gröller André Lavertujon Cavaler Berio I. atilAceanu Lodygenskv Suleyman Pasa
22 Decembrie 1872 Aprilie 1874 Octombrie 1883 28 Septembrie 1868 12 Noembrie 1889 1892 1867
VI D'Alvensleben Baron de Haan Marchis de Cavaler Cesar General Pencovidi Ismail Bey
4 Ianuar;e 1876 12 Septembrie 1875 Reverseaux Durando 1890 1870
30 Octombrie 1885 2 lunie 1873
VII Dr. Arendt Cavaler de Comte d'Aubigny MarcWs Seysel Fahri Bey
27 Octombrie 1878 9oleslawskv Cogordan d'Aix de Samariva 1873
3 August 1882 1891 21 Aprilie 1877'
VIII Fr. d'Aichemberg Carol Gsiller Cavaler M. Madjid Bey si
Aali Bey
Baron de Wie-Cavaler
14 Maid 1886 22 Februarie 189.) Simondetti
9 Octombrie 1878 1876
IX Mehmed Said Pasa
genheim Nicolas Revest 1877
27 Octombrie 1889 24 Februarie 1881
X R affauff I. P. de Riva C. St.Cara theodory
1801 17 Aprilie 1887 1878
XI Pascal Corti Artin Effendi
8 Iunie 1888 1886
XII Chevalier Tesi Maxim Effendi
1890 187
XIII Azarian Effendi
1890
XI V De Lochr Sienkievicz Lt.-col. Trotter
1`.'95 1895 1895
XV Baron Czikaun Paillard Ducléré
de Wahlborn 1896
1896
XVI Contele Logothetti
1897
XVII De Borhek Marchizul
1900 Pappalepore
1900

www.dacoromanica.ro
282

Situatia financiar -Aa ConaisiuniT. I)

Pentru primele cheltuelT, Turcia s'a angajat a imprumuta Comisiunir suma de
:3.739.500 la atará de lemnul i materialele necesare, evaluate la 79.919 lei.
In urma Turcia ne maT put6nd imprumuta Comisiunea, lucrarile pareati ca trebue
sa inceteze in 1860; in acest an Banca Otomana din Galati mai imprumuta 750.000 ler;
iar in 1862, Banca Germana din Hamburg, 800.000 lei.
Aceste imprumuturi trebuiati sa se amortiseze prin taxele ce se percepeati vaselor
intrate i e§ite, a§a ca in 1865 intregul imprumut era apr6pe rambursat.
In 1866, un notí imprumut s'a facut in Londra la bancherir Bischoffsheim i Gold-
schmidt, de 3.375.000 ler cu 4°/0 ; el trebuia rambursat in 1882.
In fine, pentru complectarea acestor detaliurl, dam mai jos tabloul veniturilor
cheltuelilor Comisiunii de la 1856 pana la 1900 inclusiv:

ANf VENITTJEd 1 CHELTUELI ANf VENITURT CHELTUELÌ

Do la 1856 -1871 13.893.445 20.745.961 In 1886 1.703.700 1.423.148

In 1872 1.310.739 1.165.629 » 1887 2.007.904 1.602.129
» 1873 1.430.751 1.179.218 » 1888 2.174.938 1.653.879
» 1874 1.376.494 945.429 » 1889 1.462.619 1.860.711
» 1875 1.383.218 1.145.347 » 1890 2.232.357 2.250.774
» 1876 2.148.482 1.356.252 » 1891 2.231.746 2.453.407
» 1877 501.704 1.101.158 » 1892 2.185.274 1.990.245
» 1878 2.065.793 946 307 » 1893 3.275.884 2.409.033
» 1879 2.242.942 1.134.617 » 1894 2.416.700 3.875.878
» 1880 1.931.017 1.090.336 » 1895 2.285.149 1.059.569
» 1881 1.180.694 1.146.489 » 1896 2.645.008 2.202.389
» 1882 2.342 526 1.146.046 » 1897 2.006.809 2.435.027
» 1883 2.087.993 1.313.812 » 1898 2.101.768 2.359.745
» 1884 2.560.574 1.694.098 » 1899 1.433.046 1.892.566
» 1885 1.661.005 1.378.704 » 1900 1.728.845 1.531.129

To tal u rI 70.009.123 70 009.123

T6te lucrarile facutc de Comisiune, de la inflintarea ei, pana la sfarsitul anulul 1900,
ati costat 70.009.123 la
Acésta suma se imparte:
Adininistratia interiòra, cheltueli gen., dobangi i cheltuelile imprumuturitor 11.448.324
Serviciul technic de lucrarr intretinere, taeturi i linii telegraflce . . . 39.178.700
Serviciul farurilor, pilotogiti la gura si pe fluviti, cladiri i spitale . . . 17.272.827
Fondul de reserva si casa pensiilor 1.491.101
Sume cheltuite in compt curent si p. cump. de materiale pana la 31 Dec. 1900 221.321
In casa la 31 Decembrie 1900 396.850
Totalul cheltuclilor . 70.009.123

4. Stu.dii i lucriírI preparatorfi. 2)

Maiinainte d'a arata motivele ce ati determinat Comisiunea Europeana a Dunarii
de a'si alego i a'si concentra activitatea sa asupra bratului Suliner, sá aratam starea in
care se gasea Delta Dunarif la 1856.
Vom lua intocmai descrierea t'acula de Locotenentul General Sir John Stokes, dele-
gatul AnglieT in Comisiune, de la 1856-1871.

1) Dupá Voisin 1ky, op. cit. §i Arenilesrit. Dunarea in dreptul international public, p. 240 §i urm.
') D. Nenifescit. Op. cit. dupil. Voisin Bey, op. cit.

www.dacoromanica.ro
 283

Comisiunea Europeana, c,and s'a intrunit pentru intaia data, la 1856, se gasea in
acésta, situatie : in ceea-ce privesce mijlócele financiare necesare, pentru putea inde-
plini sarcina sa, ea depindea de Turcia, care se angajase al' procura mij16cele necesare,
refuzand in acésta privinta interventia celor-l'alte Putert
Comisiunea nu avea alt mijloc de a invinge greutatile i primejdiile de tot felul, care
sib:tear' in fata navigatiunit Comerciul era impedicat de tot soiul de obstacole. Singurele
vase care puteat1 naviga, eraù numar acele de 150-300 but6ie marine (un butol-, 2000
livre sa0 40 picióre cubice capacitate) 0 chiar acestea nu puteatt tot-deauna trece peste
numer6sele bancurI de nisip, ce erati pe fundul fluviulut 0 peste banca de nisip din
Mare, de la gura Sulinet färä, a fi nevoite sä descarce, in parte, marfa lor, in alte vase
mal mid sati In caice. Vasele maI mart care nu pot naviga fära lest, ridicatl f6rte incet
cursul cotit al fluviulut impinse cate °data de vént, trase, mal adese-ort la cdec cu
mare greutate, mai Cu séma cand véntul le batea din fata, ceea-ce era aprópe inevitabil
pe un fluviù atat de cotit. Pentru a ajunge la Galati" sat" Braila, spre a se incarc,a, cu
cereale, le trebuia adese-ort sapthmani" intregt Unele vase se remorcati, de 0 pe atund
crati putine remorchere, i cu un pret fórte ridicat. Greualile la vale ale vaselor incär-
cate erati inca i mal marl', de cat ca.nd se duceati la deal incarcate Cu lest. Primavara
apele aveaù" o adancime convenabila navigatiunit tómna insa, apele fiind in general mid,
vasele se inamoleatl, de obi§nuit, in bancurile de nisip i trebuiati s'a stea acolo pana cc
veniata alte vase 0 le descarca in parte. Porturile Sulinet Tulcel, Galatilor i Braila
continea5 flote intregI de asemenea vase, stapamite 0 marmite de o populatie de matelotY
str6inr, cad nu pretuia0 mal" mult de cal piratit
De indata ce un vas se inisipa, trebuia sa se recurga la ace§t1 6menI pentru a'l
uwra. El Il u§urati inteadevèr, furandu-i o bunà parte din graul ce li se confla.
eraù, de obi§nuit, unitl cu ei, 0 le procurati veniturt tacènd ca vasele, ce se incredintaa
conducerif lor, sa se inisipeasca, chiar atund cand le era posibil sa evite inisipirea, daca
ar fi manuit carma in mod contiincios.
Cele maI multe neorindueli i nenorocirl se intamplaii la Sulina in gura fluviulul
la e0re in Mare. Ajuns la Sulina, un vas trebuia mal intaig sa se u§ureze, descarcand o
parte din cuprinsul ski in alt vas, a.5a fel ca sa nu se adâncésc mai mult de 2m,44 in
apa ; trebuia apor s mtepte un timp frumos pentru a e0 in rada impreuna cu caicelc,
In care, in parte, se descarcase, pentru a se reincarca. De indata ce venia un vént mal
tare, caicele in care se Meuse descarcarea Li uratóre, nu mar puteati fi tinute in largul
apel, de Ore-ce nu eraù, ca in port, legate de cheiti, ci trebuiati, pentru a nu se inneca,
de a fi iute aduse in fluvií, cand f6rte adese-orl se innecati Cu marfa cu tot. Cate o-data
vasele din rada, care se aflaù sub ancora erati impinse de vènt care cósta.
Cea mar mica nenorocire, ce putea sa se intample until" vas, era sa nu plece din
rada cu atata grail cu cat sosise; in afara de acestea, putea sa i se intample orI-ce.
Bratul Sulina ales de Comisiune, era in 1859 plin de cotiturt Acest brat, dupa cum
spune Sir Charles Hartley, are la apele marl' 2/27 din volumul total al Dunarit i cand flu-
viul are 2m,75 d'asupra Maril la Ceatalul Sf. Gheorghe, atund bratul Sulina are un debit
de 680 m.c. pe secunda. Mild apele sunt mid j nivelul este de 0111,30 in acela punct,
d'asupra Marit debitul bratuluI se reduce la 150 m.c. pe secunda. In timpul apelor marl"
extra-ordinare, cand panta de scurgere a bratuluI Sulina este de 0m,048 pe kilometrul
debitul bratulul este de 2000 m.c., pe secunda. Debitul bratulul" Sulina variaza in raportul
de la 1. la 13, iar viteza curentuluI de la 800 m. la 7 km., 25 pe ord. Greutatea materiilor
paméntóse tinute in suspensie variaza intre 27 gr. minimum, la 1. kgr. 925 gr. maximum,
la 1. m.c. de apa, &ilea in raport de 1 la 70.
Mijlocia volumuluI anual de namol transportat de bratul Sulina i dus in Mare, este
de 5 milli:511e tone anual. Cand Comisiunea a ales bratul Sulinet cursul acestuI brat, in
lungime de 84 km., avea o Eerpuire de 11 curbe, avelid fie-care o raza de ce! putin 300m.
In afara de alte numer6se curbe de o raza me mare. Fundul bratuluI avea 10 band de
nisip, d'asupra carora adâncimea apd varia intre 2111,50 'Ana la 4 m. adancime.

www.dacoromanica.ro
284

Largimea partil superióre varia de la 140 metri la 250 metri si largimea jumatatil
a doua varia de la 185 metri la 230 metri.
Primele proiecte privit6re stabiliriT una adancirrii minime de 4n1,60 pe tot bratul, ail
fost concepute in vederea stramtarir fluviuluï, la lärgimea pe care insasI natura 'rea sa
'r-o fi indicat ca indestulatóre, pentru mentinerea adancima dorite.
Causele, care art determinat pe Comisiunea Europeanit Dunäreanä sä alégii bratul Sulina
Fi nu bralul Chilia sail Sf. Gheorghe, sunt:
Bratul Chilla, çlice memoriul din 1876 asupra lucrärilor de imbunatatire executate la
gurile Dunarir, a fost indepartat, la inceput, ca printr'o intelegere tacita, Cu t6te avanta-
giele aparente, pe care le presenta, prin volumul apelor sale si prin inclinarea talveguld sal.
Ceea-ce a pricinuit acésta intelegere a fost, faptul marelor potmolirl, c,are se aflail in
Marea-Négra, in fata celor 8 gurI, prin care se varsä in Mare, bratul Chilia; si fiind-ca
conflguratia acestor opt gurI este fórte miscatóre si Comisiunea s'a temut, ca pentru a
creia prin lucrarr artificiale, o stare permanentg, de bunä navigatie, la orr-care din gurile
acestur brat, ar fi trebuit sa faca cheltuelr enorme. $i stim, ca situatia financiar'ä a comi-
siunir nu era, la inceput, de loc regulata, mar cu séma ca Turcia se opusese la orr-ce
punere de taxe, fagaduind ea va procura mijlócele financiare, pe care mal tarzill nepu-
tOndu-le procura, a admis principiul taxelor pe navigatie.
Bratul Chilia fiind exclus, Comisiunea trebuia sa aléga intre ; bratul Sulina ,5.4 Sf.
Gheorghe. Bratul Sulina a atras atentiunea Comisiunfi prin faptul, ca se varsä in Mare
printeo singurä gura, si ea, de ra, de bine, tot-deauna s'a navigat pe acest brat, si se
credea ca va fi destul de a face 6re-care imbunatatirT, pentru a obtine resultate satisfacät6re.
Bratul Sf. Gheorghe era recunoscut superior bratuld Sulina. Cursul sí era maI
drept, maï larg si maï adanc. Osebit de acésta, de la Constantinopol pana la Galati era
maY scurt, pe acest brat, de cat pe cele-l'alte doua.
In Octornbrie 1857, delegatiI Mara-Britanir, Austria, Sardinia si Turcia se pronun-
tara in favórea bratuld St Gheorghe, iar acel al Franteï, Prusier si Rusia, in favárea
bratulur Sulina.
Ce e drept, delegatul Rusiel de si s'a pronuntat pentru bratul Saner, a opiniat ca
ar fi mal bine sa se alégd bratul Chiller.
Discutiunile continuara fära niel un resultat 'Ana in 1.858. Puterile semnatare ale
tratatulur din Paris, vèçlénd aceste lungi discutir, numirä, de comun acord, o comisiune
pur technicet, pentru a studia cestiunea. Acésta comisiune s'a pronuntat in favárea bratuld
Sf. Gheorghe.
Inginerul sef al comisiunil, atund Sir Charles Hartley, Meuse deja planurile, in ipo-
teza alegerir bratuld Sf. Gheorghe.
In acest scop el prevNuse la acéstb., gura doué cheurl apr6pe paralele, pana sä ajungli,
la o adancime convenabila in apele MariI.
Comisiunea technica s'a pronuntat contra acestuI plan si a opiniat, ca ar trebui sa
se faca un canal artificial Cu ecluze. Pentru acest din urma plan s'a pronuntat sése din
guvernele interesate, din fericire insä, nu s'a putut obtine unanimitatea Puterilor.
La 31 Ianuarie 1859, Sir Charles Hartley a presentat Comisiunif planurile si devizele
intocmile in vederea construira und canal cu ecluze, care ar fi costat 17'12 mili6ne let
Acésta suma pär.end cam mare, lar pe de alta parte, cum tocmaï atund se pusese in
circulatie linia feratä Cernavoda-Constanta, Puterile hotarira de a amana provizoriii °ri-
ce lucrarl, pana se va vedea ce concurenta face acésta cale ferata bratuld Sulina, la gura
caruia incepuse deja, din 1858, a se face 6re-care lucrarï, de si cu caracter provizoriti.
Inca din anul 1857, pe cand Comisiunea discuta asupra carur brat al DunariI
sä se concentreze, maï in special, atentia eI, se incepuse a se face la gura Suliner, nisce
lucrarl provizoril, mar bine zis, lucrarI de incercare, pentru a face un canal navigabil in
Marea-Négra, taind banca de nisip de la gura Sulina, provenita din depunerile apelor
Dunariï. Aceste lucrar fura incepute la 21 Aprilie 1858 si sfirsite la 30 Aprilie 1861.
Cheiul de Nord al portuld Sulina trebuia sa aka 1412 in. lungime; iar cel de Sud.

www.dacoromanica.ro
 285

915 metri. In timpul, cane.' Comisiunea technicei internalionalei, de la Paris, cerceta planurile
§i devizele pentru gura Sf. Grheorghe, i s'a supus §i planurile aceslor lucr6r1 provizoriI de
la 1::,aura SulineI.
Comisiunea technicA le-a condamnat de la inceput, zicénd ca aceste lucrarl sn, fie
imediat parasite, cad se va cheltui fan) a se ohtine vre-un resultat pentru navigatie.
In ast-fel de conditil s'ati Inceput lucrarile de la gura SulineI, cu caracter provizoriii,
rnmase maI tArziti definitive, dupa ce s'a vNut resultatele la care s'a ajuns. A fost Insa
un moment, când se credea ca. totul va rèmâne in parasire, fiind-ca Comisiunea nu se
pronuntase, pe care brat se vor face lucrarile definitive, iar In potriva lucrarilor provi-
zorff de la gura Sulind se urziati tot felul de intrigr. Se scria guvernuluI din Anglia si
altor guverne, cà de se va lucra dupa planurile IngineruluI IIartley, vor läsa a se arunca
baniI in apa.
Unele puterr representate in Comisiune dorean a nu ajunge la nicI un rezultat.
Maiorul John Stokes, pe atuncI, delegatul Anglia de la 1866-1871, In Comisiunea
Dunareana, primise chiar ordine de la guvernul ski de a face sa inceteze lucrarile. Insti
acest barbat extra-ordinar, av6nd Incredere In sistemul lucrarilor ingineruld Hartley, 11
acopen i cu marea sa autoritate, continual-id lucr6,rile, chiar contra ordinuluT guvernultff
sal. Gratie acesteI increderI si tenacitatff apostolice a MaioruluI John Stokes, lucrarile de
la gura SulineI ail Inaintat a(2 de mult, in eat In anul 1861 adAncirnea canalulur din
Mare, de la gura SulineI, printre cele douè cheurI, ajunsese la 17 pici6re, ache:a 5n),8.
AdAncimea trecntorff de la gura Sulinel a variat:
In 1862 intre 5n148 §i 4m,80
1863 » 5n1,03 » 4m,11
1864 » 5n1,18 » 4,11,42
1865 » 5m,64 » 5,1148
1866 » 5111,41 » 4111,27
1867 » 5m,18 » 4111,87
1868 » 5m,48 » 5m.03
1869 » 5m,03 » 4m,57
1870 » 5m,94 » 5111,03
1871 » 6m,02 » 5m,94
Aceste doug, cheurI, de la gura SulineI, ati fost transformate din provizoriI in defi-
nitive, incep6nd de la 1.866 §i s'a terminat in 1871.
Transformarea cheurilor provizoriI de la gura SulineI In lucrari permanente si ob-
tinerea adAncimeI de peste 6 metri In 1871, Intre aceste cheurr: «consecinta naturalh," a
acestor lucrar, precum si a prelungireI digulur de Sud, a avut drept resultat parasirea
proiectuld de fmbunatatire a gurer St Gheorghe. Dupa atatea sfortarI si cheltuelI pentru a
imbunatati gura SulineI, nu se mal putea relua chestia rectificariI bratuluI Sf. Gheorghe».
Acésta stralucita reusita, a pus In evidenta sistemul inginerulul Hartley, care a sus-
linut de la Inceput, ea trebue lasata libera gura canaluluI ce se va alege, iar nu de a o
Inchide prin ecluze. Sistemul Hartley a fost continuat si fmbunatatit de inginerul Ch. Kühl,
atat la gura canaluluï, al si pe fluvin.

5. Liu.erArile de la gura Sulina.

(Plano. No. 1).

In timpul lungilor si neterminabilelor discutiI ce se urmarn, pentru alegerea gurff,

asupra careia sa se concentreze OA activitatea inginerilor ComisiuniI, navigatiunea suferea.
ComerciantiI din Galati si Braila reclaman continua ComisiuniI de a face unele Im-
bunatatirI bratuluI Sulina, singurul pe atuncI navigabil; el cercan ca cel putin sa se in-
trebuinteze grapa de fier, cu care TurciI obtinusera maI 'nainte resultate multumitóre,
pentru adAncirea gurer Suliner.

www.dacoromanica.ro
286

Pentru a satisface acéstä cerere i pentru da socotélh de adev6rata valóre a

und mijloc asa de simplu i putin costisitor, Comisiunea In cursul anuluI 1857, nu flume
ea a plimbat vechia graph turcéscr, de 50 de orI pe zi peste bark cu ajutorul until vapor,
In timpul celor maT frum6se treI lunï din an, dar a mar intrebuintat i o dragh f6rte
puternich pentru a mica materiile pämint6se si a permite ast-fel curentuld care le tinea
in suspensiune, sä le târasch pan in apele cele maI adancI; dar curentul fiind f6rte slab,
aceste procedeurI n'ati produs nicI un efect simtitor, ast-fel Comisiunea a trebuit In
cele din urmh sh renunte la ele.
Cat timp ail durat incerchrile despre care am vorbit, Hartley, bhnuind ch Comisiunea
ar fi putut sh al6g5, definitiv bratul Sulina, a intocmit un proiect de lucrärI permanente
pentru imbunr,"tatirea gure i bratuluI si in adevèr, Comisiunea, care renuntase la adan-
cirea acestur brat prin ajutorul grape., in 1858 luh resolutia de a imbunätäti gura Suling,
prin. ajutorul digurilor construite pe urmele lucrärile permanente; insä in mod timporar.
Comisiunea luand acéstä decisiune, a voit sh vinà in ajutorul navigalig cat mal curand
cat maI ieftin, fard a aduce nicI un prejuditi5 asupra alegeriI guriT, ce s'ar fi frcut In
urmh In mod definitiv.
Proiectul luI Hartley coprindea constructiunea a douh digurl, neegale in lungime :
cel de N. care sh plece chiar din cósta formatä din malul sang al fluviuld i care sr,
WWI o lungime de 1.783 metri, inaintAnd panr, la adâncimI de 5m,50, cel de Sud va pleca
dintr'un punct inaintat al maluluï, situat la 335 metri in larg de la basa celuI de Nord E;;i
va inainta o lungime de 1314 metri, IAA la adanciml de 5 m.
Acésta din urmä era trasat In forma und curbe convexe, spre a se apropia ast-fel
de ce! de Nord, formand o palnie 'Ana la o distantr, de 183 ni. egald cu lärgimea normalh
a bratuluI, iar de aci cele dour, digurI aveati sh mérgh paralel In directie E. 'it si
jumdtate N.E. Lungimea respectiva a celor douh digurI era ast-fel determinath, in cat cei
de Nord sh intréch pe cel de Sud cu 183 metri, ldrgimea canaluld intre digurI. in sfarsit
digurile trebuiati formate pe o bazr, de anrocamente in piaträ pierdutä, pe care sä se
aseze un zid solid, ridicat cu 1m,80 d'asupra nivelu1u Märil.
Motivele acestor dispositiunI erail urmät6rele :
S'a impins digul maY mult cel de nord, la adancime de 5m,50, pentru ca c,analul ce voia
faca peste barä sä fie adancit, prin actiunea concentrata a curentuld dintre digurile
paralele i In urmh s obtinh un bun canal dincolo de digurI, fiind admis, ca atund cand
apele turburl ale riulur vor fi puse in contact cu curentul térmurilor i incrucisate la
capul digurilor, materiile rämase In suspensiune vor fi duse departe de intrare.
Paralelismul digurilor pe o lungime 6re-care panh la extremitatea canaluluI, distanta
lor unul de altul egalh cu lungimea normal a fluviulu i aruncarea acestuia fate() Mare
MTh flux, cu numer6se materiï in suspensiune, fhcea ca singura solutiune sh fie : gura
fluviulul in forma de palnie, care sh oprésch In phrtile largI cantitatea de namol i sh lase
ast-fel restul canaluluI liber i navigabil, putandu-se in urmr, sh se prelungéscä i digurile.
Directiunea Estich 1/4i jumhtate N.E. a partg extreme a digurilor a fost adoptath
Cumai preferintä de cat directiunea Estich, pentru a permite cordbiilor sà intro in canal
sub tóte vénturile din larg, adapostind canalul contra vénturilor dominante. Hartley s'a
maI servit si de observatiunea asupra cursuluI obisnuit din canalul cel maI adanc, care
traversa bara inainte de lucrärï. Intr'adevèr s'a constatat cá canalul era tot-d'auna in
directia N.E. i cà tot ast-fel se ghsea si la gura Chilig.
Pe Mgr, acésta directiunea alésä, era perpendiculard pe aceia a c6stel i prin
urmare cea maI bunh din punctul de vedere al navigatiuneI pe intrarea canalulur i ch
era bine sub raportul adâncimel barer de a indrepta digurile in directiunea vênturilor
domnitoare si a curentulur Ormulia, spre a dirije apele fluviulul In larg cat maI departe
posibil in aceiasI directiune, preservand ast-fel intrarea canaluld contra tutulor depositelor;
dar la Sulina pentru a realisa acésta, trebui sh se curbeze extremitatea digurilor spre
S.E. si In cas de prelungire, acéstä curbh trebuind dirijath spre Sud s'ar fi mhrit ast-fel,
Intr'o enorma proporlie, greutAtile intrarg navelor In timpul vénturilor.

www.dacoromanica.ro
 287

In ceea ce privesce alegerea punctuld de plecare a diguluY Sud se observa, ea daca

amAndouà digurile ar fri pornit de la acelasI meridian, pentru a merge paralel pe o lun-
gime de 183m., cheltuiala lucrarilor ar fi crescut, i ca pe timpul vénturilor de E. se afla
o mare agitatie in port din causa valurilor Indreptate in interiorul portuluI, prin cala
concava a digulul de Sud, pe cand prin dispositiunea adoptata, valurile vin sa se sparga
pe plagea curbeY interióre formate de dig. Inteadevér, la lärgimea brusca a sectiuneY
intre ultimul stävilar i partea extrema a canalutuY ar putea da nascere la reducere de
profunzime, dar un asemenea inconvenient se reducea usor prin prelungirea continua si
paralela a digurilor cu lucrarI us6re i putin costisit6re.
In fine promontoriul diguluT de Nord se justifica prin faptul, ea daca i digul de Sud ar
fi avut aceiasI lungime, partea sa extrema ar fi creat o roca ce putea, in unele casurf,
deveni pericol6s5. vaselor ce intrail pe gura sub vénturI violente. Acésta proeminenta a
diguluI de Nord era destinarä sa adapostéscg corabiile ce esiati i intrati, cand véntul
batea de la Nord si N.E. indara ce un vas parvenea ca sä intre i sà," se acopere de
digul N. i chiar când incepea sa simtä täria curentuld, digul Il apara de valurr
feresce sa-sI piarda calea in mijlocul pericul6seI barl.
Hartley primind instructiunile ComisiuneI de a executa la Sulina nisce lucrArr tim-
porare, proecta de a prelungi digurile la mare distanta, cu cat mai putine cheltuelI si cat
maI curancl, spre a obtine ast-fel o adancime de 0m,60 asupra bareY 0 o soliditate destul
de puternicA pentru a resista MIA avariT la loviturile Mara pentru o perióda de 6-8 anY,
timp socotit necesar pentru luarea une decisiunr definitive.
Digprile provisoriY erail constituite printr'un triplu ritind de pilotI legatï intre el d'a-
supra apeI eu traverse puternice si care ail fost in urma fortificatI prin doua randurI de
pilotI de aparare. In fie-care dig randul exterior a fost format de o linie de stalpY impreu-
natI, de laturile carora s'a aruncat pietre spre a forma un masiv solid cu basa largd,
ridicandu-se OM, la nivelul ape.
Incepute In Aprilie 1858, cele 2 digursi provisoriï eraii terminate la finele lui Iulie 1861.
Digul Nord dus 'Ana la adancimea de 4m,57, avea o lungime de 1412 m. si se termina
Cu un cap, pe care s'a fixat un far de al 5-lea ordin cu un foc rosu.
Digul S. avea o lungime de 914 m.
Digul N. inainta ast-fel in larg e.0 aprópe 200 m., mal mult de cat cel S.
Crescerea continua a adancimeI de la 2m,74 din 1859 la 3m,96 in Aprilie 1860, se credea
a se datori diguld N., dar revOrsärile primaverelor urmatóre fiind asa de numer6se
Ingramadit enorme materiI nisipóse la gura, scadénd ast-fel i adancimea minima 0 for-
mandu-se banca sub-marina, cunoscuta sub numele de banca de Sud; atund s'a veiOut
nevoia de a se continua digul S. pe o Intindere de 470 m. i strangêndu-se ast-fel la gura
sa o enormit masä de apa a putut sa se curete canalul de aluviunile depuse si SA se obtina
o adancime maxima de 4m,27 In Februarie 1861. Vine apoI o mare revarsare in iarna
anulur urmator, dar acum apele fiind bine orientate desfiintéza bara, lar materiele luate
se depun pe banca de S. si se obtine o adancime de 5m,18.
Dar adancimea repede care intrecea bite asteptarile, nu putea sá servésca de la
Inceput, prin faptul obstacolelor provenite din ramasitele corabiilor ce se Inecatl fórte des
la intrare, 0 care in urma observareI ail trebuit sä se extermineze cu dinamita.
De la terminarea lucrarilor i pang in Decembrie 1862, adancimea se mentine la
5m,18, dar de la acésta data a inceput sa descrésca prin faptul micsorard curentutuI,
continuand acésta stare de lucrurY, In tot timpul anuluI 1863 a ajutat la crescerea bailed
de S. in larg sub adapostul diguld N., ast-fel ca i adancimea scalu la 4m,72. In 1864,
In urma und vént violent, apele crescura i spre a Impedica pe viitor lucrurl de ase-
menea naturA, s'a decis prelungirea diguluI S. aprópe de 150m. Motivele expuse in susti-
nerea acesteI propunerY eraii urmatórele :
Experienta a demonstrat, cA intre digurY, canalul se mentinea la adancimea nor-
ma15. de 5m,20-5m,50 prin actiunea ordinara a curentuluI fluviuluï.
Ea a aratat deopotrivä ca revérsärile ordinare ale primavereI, nu produc o r6dere

www.dacoromanica.ro
288

indestuldtóre, pentru a ridica depositele formate In timpul apelor scAdute dincolo de para-
lelismul digurilor.
Era cert, cA actiunea curentilor marinï in timpul furtunilor, distrug bancile recent
formate sub Iimpurl calme, asa s'a intAmplat la 1861 cu banca care se intindea aprdpe
Cu jumdtate miUí in larg de digurI.
Crescerea bändi de S. era atuncl atilt de mare, In cat prelungirea digulta S. cu
200 m. nu oferea asa mare avantagiii navigatid.
Banca de S. se gAsea sub drumul cord,billor ce intraii i esati In port si se credea
necesarä construirea une l !jai' in pietre i lemne, plecAnd de la digul S. pand la un
punct situat direct la extremitatea diguluI N., si se spera, reducAnd cu 50 m. proeminenta
diguluI N., atuncr materiile bancile de curAnd formate glsindu-se sub actiunea violentd
a vemturilor s'ar distruge, 16sAnd ast-fel un canal navigabil ce se putea mentine ineA
cAff-va anI.
Asa dar prelungirea diguluI S. a fost decisd. V6dAndu-se mentinerea continud a
adAncitneY, care nu suferea de cat micI schimbOrI sub revdrsdrI i vênturl, s'a decis trans-
formarea lucrärilor provisoriI in lucrdr1 definitive ;4 care s'ail terminat in 1871.
In 1863, 66, 69, nefiind revärsarl, imediat banca de S. a reapdrut in fata guref;
adAncimea a sazut la 4m,57, s,i ldrgimea la 45 m., silind Comisiunea de a prelungi cat maï
curAnd digul S. cu 140 m.
In primävara urmatòre, prin transformarea In definitive a lucrärilor de la gura Hu-
viulul prin prelungirea recentä a digurilor, adincimea se mentine la 5m,94 cu o 16,r-
gime de 105 m. Dar revdrsarea anuluI 1871 mdri spre E. banca de S. si facea circulatia
dificilä, pentru care Hartley, spre a imprästia indoiala, fAcu o expunere intriun raport
despre formatiunea bänci ce se intinde spre S.
lard, principalele puncte ale acestuf raport:
Cu tòte cd imbundtätirile obtinute art intrecut orI-ce asteptare, totusI nu se putea
crede a se mentine aceste ameliordrI si de acea trebuia mar curAnd saí maI tArdiù pre-
lungite digurile, Cu cat inaintati aluviunile.
In precedentul sètit raport a fäcut o observatie, c, causele care produc bAncile la
gurile Deltel continualt sd lucreze si sub actiunea lor lentd dar sigurä, s inainteze pä-
mentul mereti spre Mare; pentru distrugerea lor s'a decis prelungirea diguld Sud, care
sub impulsiunea ingrAmäditd a apelor sà impingd aterismentele spre larg, unde tntAl-
nind curentul puternic al MOM: si sub vénturile violente de la nord si a curentulut
sei se distrugei , conservAnd un canal navigabil pe timp de cAtI-va anY.
O ridicare de plan hidrografic, fOcutd in Noembrie 1871, aratd disparitia complectA a
band de Sud.
In Mar 1872, adAncimea trecdtdreI fu de 6,10 si in Mal anul urrndtor, de 6m,2, care
trebuia de aci inainte sà fle adAncimea normald a gurer. Experienta aratd, cd prelungirea
digulni Sud, nu era suficientd, prin faptul cà in 1872 banca de Sud debordd capul diguluI
Sud, formAnd o proeminentd de 60 m., pe alinierea prelungitd a acestuI dig; aceasI stare
de lucrurI in vara anuluI 1874; dar rev6rsarea din Aprilie 1875 ridicd tóte aterismentele
precum si banca, avéndu-se in Iulie un canal larg si pe deplin liber, atAt in interiorul
digurilor, cât i afard.
Dar In ano-timpul seceteI reapdru banca, i in Martie 1876, OM largimea canaluluI
se 0-sea afectatä. Era reproducerea unor fenomene observate in 1867 si 1869 inainte de
prelungirea digurilor. Ca resultat, adAncimea canalulul era redusä la 5m,94 in Martie 1876,
dar din fericire forta curentuld din revdrsarea luI Mar ridicA banca si readuce adAnci-
mea la 6111,25.
Pentru a evita schimbarea aCIAncimilor mar sus ardtate, s'a prelungit digul Sud cu
62 m., pAnd in dreptul capulur diguluI Nord. Acéstd lucrare a fost executatd dupd tipul
provisoritl din 1876--77. Dar mar tArziO, in 1878-1886, ambele prelungirI ale diguld Sud
s'ati transformat in lucrdrI definitive. Revdrsärile anilor 1876-1879 ail mdrit profilul,
läsAnd sd aducd marl volume de apa, mdrind adAncimea la 3 m., acolo unde natura fun-

www.dacoromanica.ro
 289

duluI permitea. In Iulie 1879 adancimea cana,luluI atinse maximul de 9m,75 la capul
diguluI Sud s,d 8m,40 la capul diguluI Nord.
Dar in ace14 timp aparu in mijlocul digurilor i pe o intindere de 00 m. in afara, un
fund strimt, care avea o adancime de 6m,25. Acest fund crescu repede prin suprapunerea
anormala a aluviunilor aduse de revòrsare, reducrInd adancimea la 5m,87. Adancimea cea
mare ce era la capetele digurilor i in deosebI la cel Sud, facea sa se debiteze un mare
volum de ala *i In apropiere, lasând unja medianà impedecata de banca%
Pentru a regula profflul i a opri reinoirea acestor fenomene, o basa de piatra a
fost construita intr'o adancime de 7m,60 5i pe 30m,50 largime intre capetele digurilor
gurel Sulina care a r64t de minune, mentinènd in tóte fasele fluviuluI o adancime nor-
mala de 6m,25.
Pentru a complecta descrierea generará a digurilor, trebue sà mentionam necesitatea
de a prelungi digul Nord la spatele bares( sale, spre a mentine distrugerea luI de loviturile
Mara precum i a intretine comunicatiunea cu uscatul ; aceste prelungirl ati avut loe intre
anir 1867-1883 i ati fost de o lungime de 336 m.
Regimul normal al gureI de la terminarea definitiva a digurilor, se p6te resuma
ast-fel:
Cand Dunarea se afta in rev6rsare extraordinara, adancimea canaluluI se maresce
cate °data pana la 7m,60 i suprafata profIluluI corespunde cu 1.300 m.p.
Intr'un seson lung de secea, adancimea scade la 6m,25 profflul se micoréza la
970 m.p.

Fig. 39. Palatal ComisiuniT Europene Dunarene, de la Sulina.

Canalullnavigabil, in dará de digurY, depinde de directiunea i adancimea banci de

Sud. Ea se forméza i are o adancime de 6m,25. Acésta adancime póte sa crésca pana la
6m,45 in timpul támnel i erneI i sa, descrésca la 5m,80 pe timpul revtIrsard, dar in acest
din urma caz adAncimea canaluluI e de 6m,25, din causa' cA panta sub-marina a fundulul
este f6rte repede. Starea de acum a lucrarilor de la gura, comparata cu cea din trecut,
este aratata in plana.
6. Lu.crarT fluviale.
(Plana No. 2)

Pe lânga greutatile ce avea navigatia sa sufere la intrarea in Durare, me eral in

lungul canaluluI s6t) coturr periculóse i fundurI care impedicati circulatia.
De acea Comisiunea aproband proectul luI Hartley, a decis a intreprinde cat maI
curand posibil imbunatatirea a 8 fundurI, Mema a 3 curbe zise a luI M, situate la a 23'
mild de la imbucatura; In fine deschiderea uneY noua intrarY la Ciatal Sf. Gheorghe.
71890 37

www.dacoromanica.ro
290

Utilitatea acestor lucrärI era justificatä de consideratiunila urmAtóre

1.. Canalul navigabil al bratuld Sulina, prin micul volum de apa, ce debitézd, n'are
de cat dimensiunI relativ fórte reduse, largimea sa nu intrece de cát 183 m. i acésta e
aprópe pe jumätate practicabilä navigatid.
Pe opt puncte se gäseati marl fundurf j6se, datorite lärgimel disproportionate a flu-
viulul, fald cu volumul de apä i d'asupra cdrora adancimea in timpul apelor micl era
de 3m,67 j chiar de 2m,44. Necesitatea de a se stabili o uniformitate de adâncime asupra
acestor puncte, care sä corespunda cu resultatele obtinute la intrarea guriI, se impunea,
de aceea s'a decis a se creia i intretine in urmä un canal larg de la 30-120 m. cu o adän-
cime medie de 4111,88, in timpurile ordinare 0 de 4m,27 in timpurile de secetd.
Cele treI curbe ale luI M forme' coturI brusce, care constituiati un obstacol 0 un
pericol mare navigatia impiedecAnd vasele de un tonagiù mare, care veniati la Sulina,
sä. inainteze in susul apel. O täeturä de 500 m. era de ajuns pentru a suprima aceste curbe
periculóse, prescurtAnd tot-deodatA parcursul cu 2 km. (Thietura miculur M).
Directiunea ce lua bratul Sulina, despartindu-se de bratul Sf. Gheorghe, forma
un unghiti ascutit, ast-fel cä apele erart obligate sä se intórcä inapol, spre a Strunde in
brat ; asemenea o bancä s'a format la intrare, mal apr6pe de malul sang, märind peri-
colul cotuluI, de aceia necesitatea und deschiderr la Ciatalul St'. Gheorghe, se impunea.
Totu*I in raportul ingineruluI Hartley, lucrdrile trebuiati executate cu precautiune
succesiv, ir nu simultandl, de Ore-ce imbunätätirile aduse unur punct, putea s exercite
asupra altor puncte o actiune neprev6c,lutà," vätämdtóre.
Nesiguranta ce a durat mult timp asupra alegerer bratuld, precum i lipsa de finante,
fäcut ca Comisiunea sä urmeze sfatul inginerulul i ast-fel in timpul periódeI 1837-65,
Comisiunea a trebuit sä-V concentreze tóte fortele spre a imbunätäti cele 2 fundurI rele,
precum i Inca douä, fundurI din Ciatalul Sf. Gheorghe, prin ajutorul dragajelor provisoriI.
Proectul adoptat pentru imbunätätire consta din strämtorarea lärgimeI fluviuluI, prin
ajutorul stalpilor sprijinitl pe unul din tärmurI sati pe digurl longitudinale, legate cu
mul vecin printr'o lucrare transversalä i cu invelirea tármuld opus. Lärgimea normalt
a profiluluI transversal era atuncl de 1.37 m. dar experienta a demonstrat c trebuia redusd
la 122 m. Nu se a0eptati din aceste lucrärI la o actiune puternica a curentuluI 0 de aceea
s'a adáogat serviciä perpetuù de drage, care prin ajutorul strimtoräriI albiel, prin digurI
sä, dea curentulul o putere mar mare 0 sä mentinä ast-fel adáncimea sa.
Materialul scos in urma dragagiuluI trebuia depus in colturile digurilor, unde trebuia
sa se astupe i sa solidifice terenul. La 2 Noembrie 1865, s'a luat decisiunea de a se alege
bratul Sulina 0 a se transforma in definitive lucrarile executate pAnä atuncl in mod pro-
Scopul ComisiuneI era sä execute un sistem de lucrArI fluviale, care sä punä bratul
Sulina intr'o stare de navigabilitate identicA cu acea obtinutä la gura sa.
Acest proiect, relativ la lucrArile fluviale, cuprindea tdierea curbelor luI M, imbunA-
tätirea a patru fundurI j6se vechl 0 in fine imbundtätirea directA a Ciataluld Sf. Gheorghe.
Suprimarea curbelor lul M, mentionate ca fórte folositóre, se impuneati, cu cat flu-
viul era maI frecuentat de vase de un tonagiti mare.
Imbunätätirea fundurilor jóse, era de a obtine un canal navigabil de 61 m. lärgime
o adáncime minimä de 3m,96 in timpul apelor schOute.
In sfdr0t s'a renuntat la ideea creareI, la Ciatalul Sí. Gheorghe a uneI intrArI noud,
care ar fi costat 850,000 fr. 0 s'a continuat la imbunätätirea inträrer naturale a fluviulur.
NoI fundurl apäränd pe timpul executiund proectelor din 1865, a trebuit din causa
lipseI de fondurl, sa se amane lucrärile privit6re la intärirea tärmurilor, care nu infätiari
acela.5 caracter de urgentä ca imbunätätirea fundurilor jóse.
In resumat, la finele anuluI 1871, afard de taerea miculur M, care a suprimat treI
coturI din cele maI rele 0 a redus parcursul cu 1765m. imbunätAtirile efectuate in bratul
Sulina, erari urmätórele:
1. Zece tundurY jóse erati imbunätAtite, oferind o adáncime medie de 4m,57, care la

www.dacoromanica.ro
 291

1865 nu era de cat de 3m,81 0 in 1857 de 3m,67, de unde o crescere tota,15. de o adancime
medie de 0m,90.
2. Adancimea minima a bratulur a ajuns la 3m,96, pe cand in 1.857 nu era de cat
2m,44, de unde o crescere totala de 1m,52.
In perióda 1872-1879, singura lucrare importanta executata in fluviti, a fost imbu-
n'atatirea Ciatalulur Ismail, de la capul Delta adica prima bifurcatie a Dunarer, intre bra-
tele Chilia si Tulcea. Prin dragage continue si prin protectiunea data capulur Delta prin
digul longitudinal de 427 m., prin curba concava si paralel Cu directiunea curentulur ce intra
In bratul Tulcea, s'a putut in 1876 obtine la Ciatal Ismail o adancime constanta de 6m,10.
Lucrarile ati avut un succes complect. Dacà lucrarile executate mar inainte la Ciatal Sf.
Gheorghe n'atl reu0t, causa este ca : bratul Sulina forméza la plecare un unghia ascutit
cu bratul principal, pe and din Ciatal Ismail, bratul Tulcea pléca in unghiri drept.
De alt-minterea, lucrarile intreprinse in acésti perióda, n'atl fost de cat lucrar de in-
tretinere pentru mentinerea adancimer minime de 3m,96 asupra fundurilor vechr 0 a re-
aduce adancirnea fundurilor nor la acelas1 resultat.
In anul 1880, gratie marirer fondglur Comi&uner, s'a inceput asupra bratulur Sulina o
era de marl lucrar, a caror scop era de a pune acest brat in tot parcursul sail inteo
stare continua de navigabilitate de o potriva Cu starea sa actual&
De data asta era un minimum de adancime de 4m,57 in timpul apelor scklute, rea-
lisand ast-fel o adancime de 0.61, ce se cerca a se obtine prin no lucrarr de imbunatatire
asupra fundurilor j6se 0 prin Mum a trer sinuositatr din cele mar pronuntate ale flu-
viulur, printre care cotul Ciatalulur Sf. Gheorghe existand intre M si origina bratulur.
Programul acestor lucrarr fu supus Comisiuner de Charles Hartley, la 17 Februari6
1880 0 fura terminate in 1.886:
Aceste lucrarr at"' fost urmat6rele :
Rana la flnele anulur 1871 s'ail imbunätatit 10 fundurr jóse 0 de la acésta epoca pang
la 1886, sépte nor reaparute aa trebuit exterminate, contintandu-se lucrarl de dragaje
asupra celor 10 existente, ast-fel ca, de la origina lucrarilor 0 pan la 1.886 aa fost imbu-
natatite 17 fundurr. Pe MO, acésta, largimea normalä, a bratuld in unele puncte, facea
sä, se vaza reaparitia noilor fundurr prin maximul aluviunilor aduse de bratul Sulina si
evaluate la 135.000 tone in 24 ore, cea ce impunea intreprinderea unor lucrarr de imbu-
natatire prin strimtorarea largimer sale 0 impedicarea erosiuner malurilor, prin invelirea
lor de digurr in coturr moderate, la punctele expuse mar mult lovituret curentulul. Se
prevedea ca tmbracarea malurilor trebuia efectuata pe marl' intinderr.
Experienta castigata prin executarea lucrarilor de pang atuncr, a condus pe inginerr
la conclusiunile urma,tóre :
Strimtorarea bratulur Sulina aprópe cu 120 m. in partea sa superióra 0 1.50 m. in
josul lur M, tndestulatoare pentru a garanta o adancime constanta de 4m,57 in cele mar
soli-Jute ape, fara dragaje.
In locurile unde largimea bratulur este mar mare de cat tifrele sus mentionate,
dragagele nu constituiati de cat un mijloc slab de adancime.
Constructiunea pentru imbunatatirea trecatorilor celor rele, ale lucrärilor sub apa
pe timpurile apelor marl, nu opresc reproducerea bancilor tntinse in timpul revèrsarilor.
In sfarsit ridicarea lucrarilor la nivelul riulur aa produs tot-dauna bune resultate
0 dac,:a," ast-fel ridicate nu opresc a se forma ori-ce aluviune in canal, and delta este cu
totul sub ape, sunt cu tóte acestea agentr, care ajuta la adancimea ulterióra, cand apele
se retrag.
Pe timpul perióder celor 4 aril' din urma 1887-1890, intretinerea lucrarilor a luat un
av8nt mar mare ca in trecut 0 deschiderea noilor taeturr in vecinatatea lucrarilor a produs
schimbarl considerabile in directiunea 0 viteza curentulur, 0 ca resulta, de aci perturbatir
inevitabile in albia fluviuluT, flind necesare dragage asupra punctelor importante pentru
a restabili regimul 0 pentru a indulci intrarea taeturilor.
In general, trebuiall indreptate malurile 0 digurile ce se acopereaa de ape in timpul

www.dacoromanica.ro
292

rev6rsari1or, precum i drumul intre Ciatal Sf. Gheorghe i Sulina, ce serva ca sa tragä
la edec corabiile, trebuia curatit de plante i trestir si in sfar0t s'a Inmultit samandurele
pentru a servi bastimentelor de un mare tonagiti. In acésta perióda a inceput era marilor
lucrail de imbunatatire.
Doutl nor taeturI ati fost executate, suprimand trel coturI i scurtand canalul cu 548 m.;
In resumat, Inca din anul 1880 cincr taeturI ati fost executate, suprimand 10 coturr din cele
maI grele, ce ail maI ramas in urma exterminareI celor trer coturI ale lul M, lungimea
totala a acestor cinc l taeturI este de 5.175 m., prescurtand bratul cu 3309 m. Adaogand acestel
sume 0 1.764 ni. castigate prin täerea miculd M, se vede ea resultatul total al celor 6 taeturI
execu!ate de la inceputul lucrarilor, pana la finele anuluI 1890 a fost de 5.073 m., adica apr6pe
2 mile 7, pe un percurs de 45 mile.
T6te taeturile sunt dragate pang la adancimea de 4m.88 in cele maI scac,lute ape 0
deschise pe o largime de 91m. Minimul razeI curbelor ce exista, in susul lur M, este de
488 ni. i ast-fel de curbe nu impedeca de loc navigatia pe Dunare.
Mara de lucrarile maI sus mentionate, s'a efectuat dragarea i suprimarea celor 17
puncte in relief, care prin configuratiunea lor neregulatä abateati rureinul, producand
pagube canalulur navigabil.
In sfar0t in Iunie 1890 s'a procedat la suprimarea une" taeturI din dreptul mileI 18
pana la mila 8'i2.
Pentru imbunatatirea acester partl a bratuld Sulina, doua proecte ai fost supuse
comisiuner de inginerul Hartley, care avea de scop imbunätätirea bratuld in josul taeturel
lui M, in vedere de a obtine o crescere de adancime de O.61 0 a permite ast-fel vaselor
de cel maI mare tonagiti a urea si cobora' fluviul, Farb', s'a fle suite sá descarce o parte
din märfurile lor pe alte vase micr.
Primul cuprindea executiunea a treI taeturr prtiale, la mila 18, 12 0 9-8 0 strim-
torarea 1-luviuluI in josul luI M. Ele trebuiati sapaLe p6.na la adancimea de 5m,48 sub zero,
Cu o largime de 122 m., lungime de 3003 m. i producénd o scurtare de 1172 metri ; costu
acestor lucrarI s'a ridieat la cifra de 2.620.389 Id.
Al doilea proiect coprindea executarea unei singure taieturI dusa in linie drépta intre
milele 8' 2 0 18, stramtarea bratuluI in jos 0 in sus de acéstä taietura.
Taierea trebuia adancita cu 5m,48 sub zero, cu o largime de 107 metri numaï, iar
lungimea el de 9.708 metri, scurta bratul cu 7.827 metri sati 4 mile 23; in fine chelluiala
se ridica la 3.809.647 la
Cu tot excedentul celul de-al doilea proiect, totusg a fost aprobat prin suprimarea
color treI curbe dificile de la muele 18, 12, 9--8 i prin marele avantagiti, ca, in timpul
desghietuluI, ghetoil nu se maI opriati ca panä acum in curba de la mila 12; singurul
desavantagiti era, ca acest proiect nu putea fi pu In practica de cat dupa compleeta sa
terminare.
Cat despre viteza ce prescurtarea canalulur putea sá athà asupra regimuluI fluviuluI,
s'a calculat ca acésta vitezä nu se maresce de cat cu 5,48 la 100, 0 prin urmare erosiunea
periculósa a malurilor nu avea nimic a suferi, din constra putea sá aiba un efect folo-
sitor asupra bratuluI.
Acest al doilea proiect, fiind aprobat de Comisiune, lucrärile ail inceput in Iunie 1890
s'ati terminat la finele luI Maiti 1891; iar inaugurarea noulul canal s'a fäcut la 2 Iunie
In presenta M. S. Regeltd Carol I. Cu acésta ocasie s'a ridicat 0 un frumos obelisc come-
morativ, a§ezat la mila 18.
A doua taietura a bucler apusane a MareluI M., a fost inceputä in Octombrie 1898.
Ea are o largime la fund de 97m,54 0 o adancime de 6m,09 la zero.
Prin acésta s'a eliminat bancurile dintre muele 18 0 27, intre care este facuta taie-
tura, iar adancimea bratuld Sulina a castigat cu 0m,65.
Deschiderea acestel a doua taieturl s'a fäcut la 19 Octombrie 1902, in presenta A. 4.
L.L. Principele ci Principesa Romeinid.
Diferitele taieturI facute pe bratul Sulina, ati avut de resultat scurtarea acestuI brat cu

www.dacoromanica.ro
 293

11 mile nautice, adicä peste 20 kilometri (:1,9 kilometri); a$3, ca In loe de 45 mile (83 km.)
intre Ciatal Sf. Gheorghe i Sulina, avem acum numaI 34 mile (63 km.).
Mnà la definitiva complectare a luceärilor de indreptare a bratuld Sulina, num6ra-
t6rea a r6mas cea veche i atuncI stâlpil miliarI vor fi a.5ezatI pe noul canal. Acum s'ati
a.;,ezat noir stälpf miliarr.
lath', earl sunt in resumat diferitele lucrarI ce s'ati executat In lungul bratulta Sulina, de
la infiintarea ComisiuniT Europene i pana la sfir0tu1 täieturiI bucleI apusane a MareluI M.
Ciatal Ismail, pl. 2. (M. 54).
Un proect de imbundtatire s'a executat, consiständ din intärirea malulta stäng printr'un
dig de 427 m. lungime, avOnd o inaltime de 2m,29 d'asupra ape i adancimea medie de
4m,27-5m,49. Cheltuiala lucrärilor s'a ridicat la 368.137 Id.
Ciatal Sf. Gheorghe. (M. 45-44).
Imbunätätirea acestuf Ciatal se impunea prin exterminarea fundurilor Argagn's
Batmich-Kavak, mentinerea adâncimeI de la intrare la 3m,66, in timp de secetä, prin
dragage continue, consolidarea tèrmurilor prin imbracarea lor cu digurI, pentru a fi ferite
pc viitor de erosiune, prin neutralisarea curentulur si distrugerea gheteï ce se freca in
cursul el de Orm. Costul lucrärilor de imbunätätire la Ciatalul Sf. Gheorghe se ridica la
285.629 let
Tdierea Ciataluluf Sf. Gheorghe (M. 45-44).
In urma propunerif din 16 Maiu 1880, s'a decis desc,hiderea uneI täeturI din Ciatal Sf.
Gheorghe in bratul Sulina, inceputä la 24 Iunie 1880 0 terminatä la 9 Decembre 1882.
Intrarea cea nouä este cu 914 m. in susul celer vechY. Täetura are o lungime de 994 m.,
Cu o lärgime de 91 m. Cubul materiilor sc6se se ridicA la 67.330 m.c.; malul drept trebuia
consolidat pe 854 m. lungime, coständ 581.777 Id intréga talere.
Fundul Barage (M. 43).
Acest fund scazu la treI metri prin influenta ingrämädireI vaselor ruse0I, care aveati
de scop de a opri trecerea flotel turceA in timpul rb'sboiuluT 77, lärgimea luI era redus5,
la 137 m. prin imbräcarea maluluI drept, in lille malul stäng fu prelungit de 350 m. In sus.
Costul lucrärilor se ridicä la 48.389 let
Therea fundului Argagnis superior (M. 43-42).
Lungimea täerel avea 1140 m. cu acela0 profil transversal ca täetura Sf. Gheorghe,
avé'nd lungimea de 91 m., cu adâncimea de 4m,88, malul drept a fost protejat pe o intindere
de 987 m., cheltuiala totalä, se ridich la 463.988 let
Tot aci s'a construit un dig longitudinal de 331 m. lung. 0 a costat 66.267 let
Argagnis (M. 41).
in primdvara anulur 1857, adäncimea trecgtórei Argagnis fu de 2m,44, ast-fel cà va-
sole inciircate nu puteati trece acest fund, de cal dupä ce ail descdrcat cea maI mare
parte pe alte vase. Trebuia remediatA acestä stare de lucrurr i incepurä lucrärile de
dragage, consistand in a imbrdca malul sang, pentru a-1 feri de actiunea curentulur, ob-
liné'nd un canal de 61 metri lärgime i 3,66 adancime, aducênd canalul la aceia.5I adän-
cime cu restul bratuluI, conständ din 1189 m. de imbracare a OrmuluI, dragarea a 28.697
m. c., coständ 382.898 let
Intre cele dou6 Argagnis (M. 41-40).
O imbräcare de 610 m. lungime a fost construitä pe malul skiing intre Argagnis i micul
Argagnis sail inferior ; s'a intrebuintat 3.465 m. (;. de piaträ 0 a costat 25.561 la
Argagnis inferior zis ,si micul Argagnis ci tderea lid (M. 40 0 39).
Unele dragage s'ail efectuat asupra acestuI fund in 1864, apoI s'a Intreprins o imbu-
nätititire seri6sA de opt intdrirr asupra maluluI stäng 0 o imbracare de 213 m. lungime; s'a
Intrebuintat pentru acesta 979 m.c. de fascine, 3.668 m.c. de piaträ 0 1910 m.c. de dra-
gaj, costand 39.100 lel; el a fost täiat In linie dreptä, formänd tangent'ä la curba luI M
In susul luI M. Costul a fost de 429.173 let
ilasurale (M. 39-38).
Acest fund datéza din 1872, lärgimea funduld la acest punct a fost redusä la 122 m.

www.dacoromanica.ro
294

prin imbracarea tOrmulur pe o lungime de 515 m., adAncimea in timpul seceteT era de
4m,85; s'a intrebuintat 7A09 m.c. de piaträ, 0 7.109 dragaj, costand 63.854 ler; prin täerea
lur s'a suprimat dou6 coturl ascutite, prescurtänd drumul cu 367 m.
Veniko (M. 37).
Acest fund s'a format in Octombrie 1.872, avénd o lärgime de 1.37 m.; prin imbräcarea
malurilor de 427 m., obtin6nd o adancime de 4m,57, executiunea lucrärilor a continut 131.927
m.c. dragaj, constructiunea a 1.0 puncte i protejarea t6rmu1ul pe o lungime de 2.042 m.;
s'a intrebuintat 4.788 m.c. fascine 0 11.718 m.c. de piaträ; cheltuiala total se ridicä la
168.000 la
Ter ea Palladia (M. 36).
Acéstä, täere s'a efectuat in 1883, avênd o lungime de 890 m., o adAncime de 4m,88;
prescurtänd drumul cu 658 m., noroiul scos a fost de 622.813 m.c.; malul sang a fost im-
bräcat pe o lungime de 731 m. i malul drept pe o lungime de 488 m. 0 a costat 353.322 let
Cioban-Gdrla (M. 35).
Acest fund a apärut in 1872, avénd o adâncime de 3m,81 ; in urma lucrärilor intre-
prinse a ajuns la maximul de 5m,18, care se mentine prin continue dragage, prin cons-
truirea a 15 puncte a,supra carora s'a intrebuiniat 8,484 m.c. de piaträ, 8454 m.c. dra-
gage, coständ 79,466 ler.
Monodendri (M. 34).
Acest fund s'a ridicat in 1867 0 imbunätätirea lui a consistat in 13,645 m.c. dragage,
construirea a 8 pilotr Inve1iï Cu un dig longitudinal de 91 m. i invelirea maluluT prin
pietre pe o lungime de 884 m., s'a intrebuintat 2,261 m.c. fascine 0 11,354 m.c. de piaträ,
costand 120,121 ler.
Kolo-Ayros (M. 32).
Afarä de cele 16,937 m.c. de dragage intrebuintate pentru mentinerea adâncimer
de 3m,58, s'a execut,a,t imbräcarea malurilor pe o lungime de 3,639 m., s'a intrebuintat 4,344
m.c. de fascine, 13,514 m.c. piatrd, coständ 159,943 let
Gorgova (M. 31-28).
In 1862 s'a efectuat unele dragage cu scop de a mentine i märi adancimea acestur
fund la 4m,57, intinçländu-se intre M. 28 0 M. 31, necesiand pentru acésta prelungirea
digurilor cu 724 m. i imbräc,area lor pe o lungime de 3,475 m., 1.2,520 m.c. de fascine 0
60,438 m.c. de piaträ, evaluandu-se costul acestor lucrArr la 865,305 ler.
Intre Gorgova ,si Austria. (M. 27-26).
La M. 27 constructiunea a 11 épis i imbracarea malulur pe o lungime de 1737 m., intre-
buintändu-se 4,235 m.c. de fascine, 7836 m.c. de piatra, costal-id 58.117 let La M. 27-26
s'a executat 43,350 m.c. de dragage, imbracarea térmuld pe o intindere de 1,608 m. lun-
gime, intrebuintarea a 2,622 m.c. de piaträ, coständ 70,084 ler.
Austria-Tavola (M. 26).
Imbunätätirea acestur fund constä in adâncimea lul cu 5m,18, in imbräcarea t6rmulur
pe o lungime de 634 m., intrebuintändu-se 179 m.c. de fascine 0 5,712 m.c. de piaträ, coständ
48,423 la
Austria inferidrli (M. 24).
Acest fund a apärut in Iulie 1873 prin lärgimea normala ce oferea bratul in acesr
punct ; imbunätätirea lur constä in strämtorarea albiel la 137 m., imbracarea t6rmuldi pe o
lungime de 1,381 m., s'a dragat 61,311 m.c. 0 s'a utilisat 12,705 m.c. de piaträ, cost:And
124.101 let
Thierea curbelor micultei M. (M. 24-23).
Imbunätätirea acestor 3 coturY ail consistat prin definitiva lor suprimare, prescurtAnd
drumul cu 1,765 m. i adäncimea obtinutä era suficiena pentru a permite vaselor de un
tonagiti mare sà manevreze u§or, prin dragarea a 392,067 m.c., prin imbrdcarea Ormulul
pe o lungime de 1.097 m., intrebuintAndu-se 5,939 m.c. de piaträ, coständ 423.808 ler.
Babnich-lCavak superior (M. 22).
Un fund jos a apärut la M. 22 incä,' din 1867, pentru imbunätätirea caruia s'a dragat

www.dacoromanica.ro
 295

31,500 m. c. In josul taetureI lul M., constructiunea 9 épis, imbracarea malurilor pe o

lungime de 1,835 metri, la care se adaoga 2,277 m.c. de fascine, 9,577 m.c. de piatra
costul total se ridica la 1.13,017 lei'.
Batnzich-Kavalc (M. 21-20).
Mara de executiunea a 140,016 m.c. de dragage la mila 21-20, s'a construit 8 épis
si 1988 rn. lungime, apoY imbracarea malurilor la care s'a intrebuintat 12,621 m.c. de fas-
cine si 15,449 m.c. de piatra, costand 163,970 la
Batnzich ¡(avale. (M. 19).
Lucrarile de imbunatatire ale fundulul de la mila 19 ati consistat din executiunea
a 46,678 m.c. de dragage i In constructiunea a 17 épis, 2,361 m. imbracarea malurilor,
4,914 m.c. de fascine, 13,719 m.c. de piatra, costand 279,871 leY.
Marea TIC etura (M. 18-8).
Aci s'ati propus doua proiecte;
No. 1. Executiunea a treY taeturr 1,420,389 let
Stramtorarea fluviuld in jos de M. 1,200,000 »
Total 2,620,389 »
No. 2. Executiunea taerer 2,833,647 »
Procurarea uneY dragI 450,000 »
Stramtorarea fluviulul In sus si In jos de Were . 476,000 »
Total 3,759,647 »
Cu t6te cà cel d'al 2-lea proect era maI mare, totusl a fost adoptat, estragandu-se
prin ajutorul celor 2 drage, 657.892 m.c. de /Arno), dintre care 379,312 m.c. cu pretul
de 0,27 m.c. prima draga, 278,580 m.c. cu pretul de 0,43 m.c. secunda draga; In acéstä,
suma se cuprinde i transportul materiel* in manna cu supape, s'a prelungit acoperirea
malurilor aprópe cu 3,840 m.
Ciamarti. (M. 17, 16-12).
Lucrarile executate la M. 17 asupra acestul fund sunt : 12 épis, (pinteni), 762 m. Imbra-
carea malurilor, 4389 m.c. de fascine i 7,742 m.c. piatra, costand 69,224 1er; iar la M.
16-12 s'a construit 11 puncte pentru a stramtora fluviul la 152m, intrebuintându-se de im-
bracat malul pe o lungime de 1688 m. scos 14,800 m.c. de dragage, 7,168 m.c. de
fascine si 12,758 m.c. de piatra, costand 131,216 lel.
Tramontana (M. 11).
Obtinerea und adancimI de 4m.88, s'a facut 37.450 m.c. de dragage, 1.498 m,c. de piatra,
costand 15.601 la
Cibucci (M. 8-7).
In 1890 pe malul sang in josul mard taeturI s'a construit 5 puncte, intrebuintan-
du-se 1180 m.c. de piatra i costand 10.378 Id.
Marea Naar& M. (milele 18-27), dragata pentru a avea un profil transversal de 6.886
pici6re patrate sail 640 metri patratt Materialele intrebuintate i costul lucrarilor nu-1
cunosc. Täeturile Matte pe bralul Salina de la 1880-1900 sunt aratate In tabloul urmator
s.
O 0$
Data trice- I'd.. ca,...-, Q.)

NUMELE LOCALITA.TII ,a) s. o o L. (1)

E,....
1

peril si ter- .06 S-5 w -.: Materia

Mile unde mindriI lu- gE b2E
,..r, 2E
..,
scOsa' in 5Eg 79 .E.9

metri cubi
.

S'A F.A.CUT TAETURA critriI 0o ce Z 0 4o ` ',ce c.) ao

0-1 1-4 g-' ..,4 cn
Z° (/)

45-44 Ceatal Sf. Gheorghe 1880-1882 994 91.46 4.88 815.380 884 2
36 Papadia 1883-1884 890 91.46 4.88 581.030 658 3
43-42 Argnagi-de-sus 1885-1886 1140 91.46 4.88 939.790 1219 3
40-39 » de-jos 1886-1887 792 91.46 4.88 650.755 181 3
38 Masurale 1888-1889 1359 91.46 4.88 950.733 238 2
18-8 Buda II-a a marelui M 1890-1894 9708 106.68 5.49 5.926.136 1826 3
37-31 Gorgova-Veniko 1894-4897 6646 91.46 5.49 5.246.331 2530 4
42-401/2 Argagni 1897-1898 1982 91.46 5.49 1.622.454 306 1
27-18 Buda. I-a a mareluI M 1898-1002 10.427 91.46 5.49 nu cunosc 7096 3
Total 1 33.938 1 16.732.609 1121.028 24

www.dacoromanica.ro
296

Addneimile actuale ale bratului Sulina, cum §i cele reduse la zero, pe diferite funduri
mid, in Decembrie 1900, sunt arelate in tabloul urmä,tor :

ADANCIMEA la 4 DECEMBRIE 1900

Mile FUNDURILE MICI Actuate Red use la zero
Metri Metri
44 Mal' jos de täetura Ceatal 7.39 6.14
42 Argagni-de-sus 6.40 5.18
39 Masurale. 7.39 6.22
37 Veniko 6.55 5.43
27-30 Gorgova 6.40 5.51
24-26 Austria 6.55 5.86
18-23 Batmich-Kavac 6.09 5.64
8-18 Buda H-a a mareluI M 6.47 6.09
MijlociI 6.65 5.76

Adancimea navigabila in bratul Sulina (minimum, lunar) e aratala in tabloul urmator :

ANUL 1880 ANUL 1890 ANUL 1900

1.UNILE
metri metri metri

Martie 4.49 5.41 5.64

Aprilie 5.03 5.33 5.48
Mal 4.11 5.48 6.25
lunie 4.42 5.41 6.55
Iulie 4.26 5.48 6.09
August 3.88 5.48 5.86
Septembrie 3.66 5.48 5.79
Octombrie 4.42 5.03 5.41
Noembrie 4.65 5.33 5.56
Decembrie 4.57 5.79 6.09
Media. . 4.34 5.43 5.86

][..m.crgiri cliverse.

Printre lucrarile de al 2-lea ordin, intreprinse de comisiunc, pentru a complccta opera

de imbunatatire a bratuld i gurei Sulina, sunt:
In timpul primilor aril', 1857-1865:
1.. Suprimarea sari distrugerea unui mare num6r de bastimente naufragiate in fluviil,
care devenea zilnic un obstacol navigatiei.
Stabilirea unui sistem complect de samandure, pentru a aräta vaselor canalul ce
vor urma intre Isaccea i Mare, precum insemnarea punctelor pericul6se intre Isaccea
cerute i executate de guvernul Principatelor Unite.
Aceste amandure, care erati din lemn s'ati schimbat in 1869 in altele de fier.
Notificarea cursului prin samandure s'a complectat in urma pana la Galati.
Stabilirea de corpurl inerte si fixe in portul Sulina, spre a acosta vasele §i face
manevra mai u§6ra.
Dregerea in tot lungul bratului Sulina a drumului de tragere la edec al vaselor
punerea a 400 samandure si 50 semne miliare intre Sulina i Tulcea.
Constructiunea pe malul drept al portulur o imbracare de lemne de 700 m. lungime,
spre a servi de cheä pentru necesitatile lucrarilor si pe malul stang un cha de 70 m. lun-
gime, pentru a servi vap6relor.
Constructiunea unui far la gura Sf. Gheorghe, avénd mare insemnatate pentru
vasele ce vin din Bosfor i earl' inainte de a intra in brat, intalneail attlt banca de nisip,

www.dacoromanica.ro
 297

care se intindea departe si nu avea de cat o adâncime de 1m,80, precum si proeminenta

Märer in directiunea N. i/4 N.E., care nu putea fi evitatä prin mica sa inältime ce are
de mal.
De la 1868-1900:
Rectificarea 5i imbracarea malurilor portulur Sulina.
Constructiunea la Sulina a unuI local pentru instalatiunea definitivä a serviciilor
administrative ale portuld i biuroul de perceperea taxelor.
Reconstruirea spitaluluI fondat la Sulina pentru matelotiY marineY comercialc.
Reconstruirea in 1871 a faruluI de pe digul N. si schimbarea lumineI sale din-
tr'un foc rosu de al 5-lea ordin in al 4-lea ordin.
Stabilirea in 1882 a une liniI telegrafice intre Sulina si Tulcca. Acéstá linic s'a
executat inteun acord comun cu guvernul romän, suportänd chiar si a 3a parte a chel-
tuelilor.
Reinoirea in 1897 a une par a cheuld i construirea in susul acestuia a untlI
alt cheä de 9 m. lungime. servind ca cheti de imbarc,axe.
Inlocuirea faruluI de pe digul de Nord, cu o luminä de al treilea ordin, vizibilä
la 8 mile.
Ridicarea unuI alt far pe digul de Sud cu foc scânteietor i alterrand cu verde si
alb, sistem Lindberg.
Un al doilea foc verde, sistem Lyth, de al séselea ordin s'a instalat inteo asilla pe
in fine, o samandurä sonora «Courtenay» cu fluer automatic, s'a inslalat la 972
metri, putin spre sud de alinierea focurilor fixe a farurilor i acola al Salid, araänd
vaselor, in timpul cetelor dese, apropierea tërmuluI1).

8. Servieil Administrative diverse.

a) Paren La 1856, navigatiunea era servitil de douel farurl, tintina Sulina cu
alba, si altul in Insula ,5erpilor. Ambele depindeatí de a,dministratiunea generaFA a farelor
otomane. De la 1879, Martie 31, ambele farurI aù fost cump6rate de Comisiune. La 1859,
Comisiunea a instalat la gura bratuluI SE Gheorghe, un far de prima mArime, pentru a
putea fi vOdut la o depärtare de 14 mile.
ApoI alte douè farurI de al treilea ordin ati fost instalate la Sulina, la capOtul digu-
rilor de Nord si Sud ale portulul. In fine, intre farul Sulina i cel de la capdtul cheuluT
de Sud, s'a asezat un al doilea foc verde fix, sistem Lyth, de al séselea ordin, pentru a
putea indica canalul intre digurl.
In definitiv avem in Delta, urmäbirele farurI:

') Delata Adancimea paseI gureI e insemnata In picihre engleze pe turnul faruluI din Sulina, la tbr-
mul drept, prin cifre carI pot fi citite din radá. Prundul care se intinde spre Mare in directia prelungireI
diguld de Sud, e fusemnat printr'o huela cu clopot.
Trecerea e pe la Nordul acesteI huele.
Trec6tbrea dificilti a bratmluI Sulina e Insemnata prin bucle rosiI si negre. Roiilo insérnna ca canalul
trece futre dinsele iVérmul drept ; negrele, cä trece futre ele si férmul stang. Directia treceriI este indicatil,
osebit de acestea, prin semnele stabilite pe thrmurI.
purtatorl de ancore rësturnate, insémna locurile unde este oprit a arunca ancora sau a 16r-
mui. (l'huele miliare asezate pe térmul stang arará distanta in mile marine. Adetncimea prundurilor din
bratul Sulina e afisala In picihre engleze la Sulina, pe un punct aparent al Ormulul drept si la Tulcea, pe
una din magaziile Comisiunil, in susul Portului.
Pilotajul (acije& conducerea vaselor de pilotii comisiunii) e facullativ pentru vasele cu mai putin de
100 tone si pentru cele cu pinzä maI mult de 100 tone, care urca fluviul cu capitanul lor pe bord ; pilotajul
e obligator, fle sail nu capitanul pe bord, pentru orI ce vas cu panze cu mai mult de 100 tone ce cob6ra
fluviul. Pilolagul mal' e obligator, orI-care le-ar fi tonajul, vaselor Cu aburf, alai, la urcarea ceit si la cobo-
rarea fluviuluI (A se vedea «Carduza navigatorului pe Dundrea de jos.» p ag. 84-88).

71800 38

www.dacoromanica.ro
298

I. Farul St. Gheorghe (construit de Turd in 1861), a§ezat pe o mica insula, in fata
virfuluI meridional al insuld inferi6re de la Olinka 0 menit a lumina vasele, ca sa evite
o banca de nisip formata la gura Sf. Ghcorghe ; farul e la 41',51',5" latitudine 0 29",36',52"
longitudine re'sariténa, dupa meridianul Greenwich. Focul se intórce din minut in minut,
Cu luminf alternative ro§iI 0 albe Cu eclipse totale; duce lumina la 14 mile; e de al 5-lea
ordin, 0 se p6te deplasa usor, spre a se a§eza definitiv in punctul cel mal favorabil in
casul deschideriI bratulul Sf. Gheorghe. Costa 50.000 ler.
Farul din ínsula Serpi1or, a§ezat la 45°,1.6'47" latitudine 0 50)44',23" longitudine
Greenwich, sail 4546,31" lat. si 27°,56',42" long. Paris (Corréard. p. 65). El este a§ezat
pe un mic monticul ce are 129 '/e. picióre d'asupra nivelulta Marg.
Farul din Sulina, a§ezat pe tërmul drept al guril, latitud. 450,9',57", long. 29°,40',37"
Greenwich, sail 45°,9,35" latit., 27J,22',59" long. Paris. (Correard. p. 63).
Foc alb fix; puterea luminer 15 mile; e de al doilea ordin.
Farul din capul digulut de Nord, de la gura Sulinel; foc ro§u, vizibil la 8 mile ; e
de al treilea ordin.
Farul din capul diguluf de Sud, la gura Suliner; foc scanteietor la fie-care secunda
0 jumelate, alternativ verde 0 alb.
Pentru calauzirea vaselor, mar este un al doilea foc «Lyth» Verde; a§ezat inteo
constructie de lemn, pe o platforma de stAlpI la Est, pe alinierea corpurilor plute, care
arata partea de Sud a canaluluï, intre Port 0 Mare. Acest foc servesce ca lumina de
positiune, in legatura cu farul de la Sulina, pentru canal intre digurY.
In rezumat, se póte zice, ca asta-zl Portul Sulina, sub raportul sistemuld de iluminat,
p6te echivala cu cele mar marl' porturl din Occident, puse in acelea0 conditiunY.
b) Serviciul de pilotagia. Pentru buna conducere a vaselor care intra 0 es pe gura,
functionéza la Sulina un corp special de piloff brevetatr, in urma until' examen. Corpul
pilotilor este pus sub comanda until §ef-pilot 0 a capitanulul Portului Sulina. Num6rul
pilotilor a variat merett.
Serviciul pilotagiulur de nópte a fost regulat in 1879. De la acésta data s'a stabilit o
comunicatie directa intre farul Sulina 0 corpul pilotilor. Serviciul faruluï celuY mare in-
dica, prin nisce semnale conventionale, vasele care se apropie, pentru a intra in port. La
vederea acestuY semnal, un vaporas numit pilotinli, pleaca in intAmpinarea lur, ducdndu-i
pilotul pentru a-1 conduce la intrarea in port. Rana la 1885 s'ati platit taxe speciale pentru
pilotagiti, dar de la acesta data inc6ce, taxele de pilotagiti ati fost asimilate taxelor de
navigatiune propriti-zise .0 introduse in budgeful general al ComisiuniI.
Tot de la anul 1885, pilotiY de bara sunt platitI fix :
Capul pilotilor 8000 lel pe an
Sub capul pilotilor 6000 » » »
Pilot ul 4000 » » »
De la 13 Noembrie 1887, s'a instituit fondul de retragere al pilotilor de bard, sat"' de
la gura Sulinel, platindu-se 5000 lel pilotilor, care et servit 20 anl, 10.000 leI, capuld pi-
lotilor pentru 20 de anY servitY.
Daca insä Inaintea acestuI termen un pilot devine impropriti serviciulul din causa
de accidente, sail baranete, dupa 10 anI de serviciti, se da pilotilor o indemnisare de 2000
la capuld pilotilor de douè orY atAt, sub-capulur pilotilor, ()data 0 jumatate.
Navigatiunea ameliorandu-se la gura Sulind 0 ihcepènd sa intre vase de un tonagiti
mal mare, Comisiunea a trebuit sa instituiasca, 0 un corp de pilotl fluvialf, pus sub au-
toritatea inspectoruluï general al navigatiel de la Dunarea de jos.
Ace§tY pilotY sunt de douè clase: clasa la, pentru vasele cu vapor, clasa Ila, pentru
vasele cu panze. De la 1888, pilotiI fluvialr de cl. I sunt platitl 4000-3.500 lei anual, lar
eel de clasa IIa cu 2000-2500.
Prin regulamentul din 9 Martie acel an s'a instituit 0 pentru ei un fond de retragere.
e) Servieiul de seelpare. La 1857, s'a instituit un serviciti pentru a veni in ajutorul
vaselor §i oamenilor in caz de naufragitt (sauvetage), av8nd un vapora § Cu t6te cele ne-

www.dacoromanica.ro
 299

cesare. Acest serviciti a fost reorganizat la 1 Ianuarie 1884, si se compune dintr'un cap
pilot, un sub-cap, din piloti de bara si din toff matelotiT vaselor comisiunir. Acest serviciù
functioneaza sub directia capitanulul portuluT Sulina. Tot in 1884, comisiunea a alcatuit
regulamentul acestur serviciù, complectat prin suplimentul de instructiT din 1890.

Fig. 40. Vederea portului Salina.

Potrivit acestuT regulament pilot ii bareT, precumi toil marinariT pilotinelor cu vapor
sati imbarcatiunilor cu rame, trebuie sa se imbarce imediat pe vaporul acestuT serviciti
si sa plece in Mare pentru a da ajutor naufragiatilor de indata ce primesc ordinul ca-
pitanuluT de port. Pentru a se putea obisnui cu miscarile vaporuluI acestul serviciti, per-
sonalul trebue sa faca exercitiT, cel putin °data pe luna, in plina Mare, sub comanda
capuluI pilotilor.
Vasul acestuf servicia este in orT-ce moment gata de plecare. PilotiT, carr se disting
prin expunerea persdneT lor, sunt r6splatitr de Comisiune, in raport cu curagiul si inteli-
genta, de care ab' dat probe.
CeI care arata rea vointa, saa nesupunere, sunt pedepsiff cu suspendarea de la 15
zile pana la 2 lunT, de catre capitanul portulul. AceT carr vor fi suspendatT de maï mult
de douò lunT in cursul unuT an, precum s'i aceT care tara motiv bine-cuvêntat ati lipsit la
chemarea de a esi in Mare, fie pentru a face exercitiï, fie pentru a merge in ajutor in
cas de naufragiO, sunt destituitT de Comisiunea Europeana.
d) Serviciul San itar. Constructiunea SpitaluluT comisiunif a fost inceputa in anul 1867
si terminata in anul 1869. Pana in anul 1873 serviciul medical a fost indeplinit de doT
medid. Cea maT mare parte a marinarilor ingrijitY in spitalele ComisiuniT sunt de ceY de
pe vasele cu panze. Gel de pe vap6re ab' maT multa ingrijire pe vas. In aceste spitale se
primesc pe ranga marinan r si locuitorT din Sulina.
In anul 1871 ail fost ingrijitl in spitalul Comisiunir 3 sulinotY. Iar de la aceasta data
pana in 1885 s'ati ingrijit, anual, cate 60 locuitorT din Sulina, dandu-li-se cate apr6pe
1500 consultatiunT gratuite.
In anul 1890 s'a cautat in spitalul marinel 411 bolnavY, adica.:
Marinad ingrijitT cu plata 18
» » gratuit 90
Lucratorr al' ComisiuneT 122
Locuitorf din Sulina ingrijiff cu plata . . 33
» » » » gratuit . . . 188

www.dacoromanica.ro
300

Nume'rul zilelor de ingrijire in spital aí fost de 3375 in anul 1890. Dintre acestr bol-
navr ail murit 30, din care 14 de frigurr tifoide, toll facênd parte din populatia saraca
a ora.sulur.
In 1891 ati fost ingrijitr in spitalul mariner 546 bolnavr, din carl 18 al r6mas in cau-
tarea spitalulnr i in anul viitor.
Din acestia s'ab' vindecat 496
» ati murit 23
Spitalul a primit 1.17 bolnavl mar mult de cat in anul trecut, iar consultatiunile gra-
tuito aù atins num6rul de 6151, dublu de cat anul trecut.
In 1892, nume'rul bolnavilor ingrijitr in spital a fost de 531, dintre care 27 erati inca
in cautare la finele anulur 1891.
Din acestia, s'ati vindecat sati ameliorat 476
Ati murit 35
Ati rèmas in cautare la finele anuld 20
Numòrul bolnavilor a fost in acest an ceva mai mic de cat in anul trecut.
B6lele cele mar dese ati fost acele ale aparatuluI respirator: Bronco-pneumonia este
In capul lister, apor vine pneumonia. Febra tifoida a cauzat 3 morfi. Consultaliile gratuito
in spital si oras ata fost 5078.
In anul 1893, bolera a bantuit multe localitatI pe malurile Dunaril i mar cu seama
Sulina. Num6ru1 bolnavilor ingrijitr in spitalul marinel a fost cu mult mar mare de cat
in altl anr. In total ati fost 641 bolnavI, dintre care 88 atinsr de l'oler& Din acestia ati
murit 41; de febra tifoida, 12, de tuberculosa 6, de mizerie psihologica 5, de pneumonie
4. S'ati dat in acest an, 4811 consultatiunI gratuite. Holera a aparut in Sulina la 3 August.
Dupa cate-va zile, spitalul a devenit neindestulator. La 7 August s'ail inregistrat 27 cazurr,
iar la 9 August, 39 casurr. In oras, bóla coprinsese aprópe tóte cuartierele. Mal bine de
2000 órnenr ati parasit Sulina. Vasele care incarcati in port n'ari fost niel' ele scutite.
Steamerul Englez «Munificent» a avut 7 bolnavi, din care 6 ati fost ingrijitl la spital. Unul
din acestr bolnavr a fost isbit cu atata violenta de b61a, in cat marinarir n'ati avut vreme
a-1 transporta la spital i Par' svarlit in Mare. Nurntirul oficial al holericilor, in tot
timpul cat a durat epidemia, adica, din August pana in Decembrie, a fost 336.
La spitalul mariner ati fost ingrijitI 88. Dintre acestia, 54 ati fost vindecatI, ceia ce
face o mortalitate de 38,64%. Cer-PaltI 248 bolnavr ati fost ingrijitr, sati la domiciliti, sati
in baracele lazaretulur. Dintre el', 110 s'ail vindecat, 138 ati murit, cela ce face o morta-
litate de 55,64°/o.
Comparand acésta din urma Vrä cu tifra mortalitatir din spital, se constata o dife-
renta f6rte mare. Acésta diferenta se explica, prin faptul, ea instalatia spitalulur are un
confort mult mar mare ;;i ca ingrijirea bolnavilor a putut sa," fie mar sustinuta.
In anul 1894, bolnavr in spital 485, morfi 22; consultatil gratuite. 5102
1895 D 429 » 35 D. 5102
1896 D 436 » 26 5376
MatelotI . . . . 134
Lucratorr C. E. D. . . . 183
Sulinotr . . . 119
In anul 1897, bolnavY in spital 424; morfi 19; consultatir gratuito 4840.
Matelotr 91
Lucratorr C. E. D. . . 168
SulinotI 165
In anul 1898, bolnavr in spital 454; mortI 19; consultatir gratuite 4724
1899 » » 416 » 14 5223
1900 » o 122 » 19 4.496

www.dacoromanica.ro
 301

Dintre care: marinan l de Osboi5 0 de comert.. 127

LucratorI C E D 73
SulinotY 229')
e) Politics navigatiei 2). Comisiunea supraveghiaza executarea regulamentelor prin
intermediul inspectoruld navigatiuncI Dunitril de jos i prin Capitanul Portuld Sulina.
Reedinta inspectoruld este la Tulcea, de unde nu p6te lipsi tAra voia ComisiuniY.
Autoritatea inspectoruld se intinde de la GalatI panil la Sulina, afar5, de portul Sulina,
care se aflä sub autoritatea cApitanuld. AmandoI ace0I functionarI sunt numitI de Comi-
siune, fâr dinstinctiune de nationalitate. Ea singurdi p6te revoca.
Inspectorul este asistat de 4 supraveghetorI pe 4 sectiunI:
Sectiunea dintre Isaccea i Ciatalul Sf. Gheorghe.
Sectiunea de la Ciatal, la gura Papadier inclusiv.
Sectiunea de la gura Papadiel. la Mila 18.
Sectiunea pAnd la limita in amonte a portuluI Sulina.
Supraveghietorif sectiilor H III, trebuie s5. locuiasc5, in secliile lor. Din personalul
supraveghieriI maI face parte serviciul de pilotagiO, av6nd un sef-pilot fluvial la GalatI
un sub-ef la Sulina.
Inspectorif prin el" inFAI i ajutatI de asistentil lor, trebue s5, Oa, la curent Comi-
siunea de tot ccia ce privesce serviciul navigatiuniI i s6 raporteze in fie-care saptamânii
ComisiuniI serviciuld technic din Sulina starea adAncimeI Canaluld.
El all in sarcina lor, maI Cu seama, politia
Contraventiunile la regulamentul politieI fluviale, la politia portuld Tulcea, la serviciul
de pilotagi5 sunt judecate de inspector 0 de Cdpitanul portuld Sulina, fie-care in serviciul
luI, in prima instantd, aplicand amendele potrivit regulamentelor in vigóre.
ET ins5, nu pot judeca cestiile civile de daune interese. Pentru acésta, in afarg de
pedepsele ce pot fi date de inspectorl i asistentiI lor in numele Comisiunif, sa5 de Co-
misiune mnsài, pArtile earl' voiesc sA obtind i reparatiunl civile, trebue potrivit art. 106
din Regulamentul din 2 Noembrie 1865, sh se adreseze tribunalelor competinte. Partile
judecate de inspectorul fluvial 0 de cdpitanul portuld Sulina, pot face apel inaintea Co-
misiuniI Europene.
Conform art. 4 din regulamentul serviciuld interior al ComisiuniI, DelegatiI care sunt
presentI la Comisiune in num5r de cel putin trer, juded, ca tribunal de a doua F,4 ultima
instantii, apclurile fdcute la Comisiune contra condamnatiunilor pronuntate de Inspector 0
CApitanul portuluI Sulina in materie de politie fluvialà.

') Serviciul de pilotagiù, de scapare si sanitar, dupl. D. Nerajescu, op. cit. p. 197-203.
2) Dupät 1). Nenifescu op. cit. pag. 194-196.
Comisiunea are In lungul braluluI Sulina o linie telegrafla, cu ()Muffle el la Sulina Gorgova,
Ciatalul Sr. Glteorglie i Tulcca.

www.dacoromanica.ro
 9. Materialul flotant al Comisiaall.
DimensiunI
-
PiTerm I
lil
-
'S In eat I oo
o
bp
a.)
NUMELE DESCRIERE A MATERIALULUI g g -a .o oe.
6734-1 'd
'a 1 and §i unde s'a construit a Din ce e construit
i.o sE '"s
cd
Cd 'PE .E; N
a
c..) a
.7
.03
.1
0 E-, o .' '
Z g
A Niivi cu vapor.
1. Administrafia.
Carolus Primus. Yacht cu helice 33 50 5.49 {2.74
1.98
- 40 200 Linz-1884 101 Fier
2. Serviciul technic.
Ister. Remorqueur cu helice 1996 526 2.62 200 South-Shields-1884
Flora. Canot a vapeur ouvert
Angelus. » en partie ponté
1199 2.64
15 24 2.74 -
- 1.07
57.52 45
8 27 Sulina-1883. FostA bared,' de pilotl
8112 »
7'/2 Lemn de stejar
Sulina. Dragd, Cu vapori
Delta,
35 65 7.47 --2.74
7.80 8
40
50 Dertmuth-1890
100 Triest-1863
9
- Lemn.
- Fier
» » teck.
»
Sir Charles Hartley. Idem
»

Delphin. Canot A vapeur ouvert

»

,
37 78 8.53
37 78 8.53
9.24 2.24 1.00-
-3.05
3.05
40
50
5
180 Barrow-1881
250 » -1891
11 Londra-1880
- Otel.
6 Lemn de teck.
Percy Sanderson. Dragd de Mare portativa cu dublu helice 67.00 12.19 5.23 11168.69 - 1250 Renfrew-1894 8 Otel.
3. Inspectoratul navigafiunii. It 592.59
Duna. Vapor cu aburi
Moustique. » n »
20.34 3.28 1.98
15 08 2.55 1.63
20 -- 50 Dresda-1868 8'!2 Fier
Concordia. Canot A vapeur ouvert 10 66 1.98 1.14
Printul Ferdinand al RomAniet Yacht cu helice . . . . 29.86 4.90 2.95 l 85.76 50
10
6 - 25 »
20 Neapoli-1890
1866
300 South-Shields-1897
7 »
7 Composit.
12 Otel.
k 15.20
4. Cdpitania Portului.
Petrel. Canot A vapeur ponté
Leti en partie ponté
17 37 4.01 1.98 15 -- 40 Cowes-1869 8 Acajou
»
Samovar. » »
Mouette. » »
» »
n
»
ouvert
ponte
13 71 3.05 1.37
863 2.21 0.95
.18 28 4.11 1.37
10
4
40
-- 33
10
180
»
»
»
1868
1868
1886
712
5
10 001.
»
»
B NavI cu pAndt.. Chaland, etc.
Serviciul technic.
buelor (bouées) ........... .
Olinka. Cuter (C6tre) pentru serviciul hidrografic §i al
- - - Tulcea-1866 - Lemn.
17 Chalands deschise p. transportul pietril, 1-55, 8-45,
7-32 0 1-30 tone
. . . . . . . .

--- --- --
15.24 5.18 2.74
-- -- -- --
Un ponton de ambarcare la Tulcea
15 Ambarcarl diferite p. lucrari
8 Chalands A clapets de 100 tone - -- -- --- --- --- --
-
-
- Fier.
»
»
»
2 » » » » 40 n - Fier.

» »
Ponton A bigue de 10 tonnes
Capitdnia portului.
Embarcation complete de sauvetage avec chariot
» » » n
. . . . 8.68 1.98 -
- -- -
10 36 2.51 - - - ---» - - Londra-1879
-1883
- Lemn
-- n
»

www.dacoromanica.ro
 303

10. -Drapelul Comisiunit.

Este compus din cincr fa§iI orizontale. Colorile de sus in jos sunt: rosu, alb, albastru,
alb, rou. F4ia albastra e de dou6 ori maI lata de cal cele-l'alte, care sunt de o potriva.
Ea 'Arta initialele: C. E. D. (Commission européenne danubienne).

11. Veniturile Comisiung. rrarifele.

Veniturile ComisiuniI provin din perceperea urmat6relor taxe: dupa vechiul tarif,
vasele mal marl' de 300 tone-registru, care intrati in fluviti pentru a se incarca in vre-
unul din porturile interielre, plateaa pentru o tona de registru net LeI 3.40
In afara de acestea mal plateati o taxa de pilotagia » 0.45
Total . » 3.75
Vasele care se incarcati la Sulina, fara a naviga in susul tiuviulul, plateaa 2 lel 80.
Vaselor earl faceati numaI cursele intre Constantinopol i Sulina, sati la vre-unul din por-
turile Dunarir, li s'a facut reducen l insemnate.
Tariful maxim actual este:
Vasele earl se incarca in porturile DunariI platesc impreunä cu pilotajul fluvial . I.el 1.90
» » » la Sulina » . » 1.25
Vasele mar mid de 200 tone nu platesc nimic.
Vaselor cari fac mar multe calatoriI in acelasI an, li se acorda o reducere de 15u,o,
incep6nd de la a doua calatorie.
Vasele postale earl fac servicia regulat periodic de pasagerI, se bucura de o redu-
cere de 6%. Taxa de intrare a fost suprimata. 1)

12. Efectelelucrarilor.
Resulta din datele de mal Jos:

a) Desvoltarea navigalief. La inceput vase mid de 200 tone registru nu puteaa intra
sari esi din portul Sulina, far'd sa fi fost in parte descarcate. Dorinta cea mal mare a
ComisiuniI era atuncI, de a se obtine o adancime, care sa permita vaselor de 500 tone
registru sa p6ta intra in fiuvia.
AzI, cand la gura SulineI s'a obtinut 24 picielre sati 71,31 adancime, pot intra
vase de 3519 tone registru, adica duc6nd o greutate de 6500 tone.
Desvoltarea navigatieI se vede maI lamurit in tabloul urmator:
Cantitan de cereale ce ail trebuit sa
descarce aceste vase, pentru a putea
NUMERUL VASELOR TONAGIUL NET scoborl fluviul.
Quarters I Hectolitri

1887 1.387 860.336 537.074 1.562.885

1888 1.530 1.045.117 828.560 2.411.110
1889 1.568 1.099.098 605.700 1.762.587
1890 1.519 1.145 054 967.850 2.816.444
1801 1.416 1.128.612 579.800 1.687.218
1892 1.327 1.163.842 1.165.012 3.390.185
1893 1.577 1.578.781 1.828.667 5.321.421
1804 1.391 1.192.649 1.410.694 4.105.120
1895 1.368 1.214.658 1.378.076 4.010.201
1896 1.426 1.376.933 735.955 2.141.629
1897 1.016 962.753 477.303 1.388.952
1898 1.139 1.095.325 960.538 2.795.166
1899 834 774.542 337.609 982.442
1900 908 940.040 697.321 2.029.204
1901 1.074 1.289.675 1.079.735 3.142.029
1002 1.131 1.506.883 1.243.548 3.618.725

1) Dupa D. Nentifescu op cit. p. 237.

www.dacoromanica.ro
304

b) Erportul de cereale de la anul 1867, pand in anul 1902 inclusiv, a mers crescAnd
in urmat6re1e proportin
In anul 1867 s'a exportat prin bratul Sulina 2.300.000 Quarters, sail' 6.693.000 Hectolitri
» » 1876 » » » » » 5.488.664 » » 15.972.012 »
» » 1887 » » » 0 » 8.203 290 » » 23.871.574 »
» » 1893 » » » » » 14.392.340 » » 41.881.709 0
0 » 1897 » » » » » 9.691.468 » 0 28.202.172 »
» » 1898 0 » » » » 1.0.605.003 » 0 30.837.227 »
» » 1899 » » » » 0 6.228.649 » » 18.111.662 »
» » 1900 » » » » » 8.022.623 » » 23.328.179 »
» » 1901 » 0 » 0 » 12.892.921 » » 37.490.028 »
» » 1902 » » » » » 17.545.070 » »»51.017.555
e) Beducerea cheltuelilor de navigalie. Pretul transportulul uneI tone de la Galatl sat',
Braila, pdna in Anglia a scklut, pe mäsurd ce starea navigatieI s'a imhunatatit la gura
SulineI 0 pe fluvia.
De la anul 1856-1860, la tona greutate de cereale Ler 61.25
» » » 1861-1870, » » » » » » 52.50
» » » 1871-1880, » » » 0 » » 36.95
» » » 1881 1890, » » » » » » 23.32
» » » 1891 -1897, » » » » » » 16.29
In anul 1.898 » » » » » » 14.20
lata, ded, marile rezultate obtinute de Comisiunea Europeand a DundriI, prin emi-
nentul s611 personal, prin buna sa organizare 0 prin admirabilele sale lucrart
Din ceca ce addncimea fluviuluI, la gura SulineY, era de 2'n.74, in 1858, astdzI este.
de 7"1.31.
Din ceea ce, in anul 1.856, un vas de o capacitate de 200 tone de registru nu putea
intra sail e0 din Sulina, färä a'i u0ira sag descarca o parte din incarcaturd, in anul
1900 a putut intra un vapor de o capacitate de 3519 net tone de registra sail 6500 tone
areutate.
Din ceea ce in anul 1893, aprápe 336 vase nu puteati incarca In porturile DunäriI,
ci se incarcaa in rada Suliner, in anul 1900, numar 7 vase s'ati aflat in acéstä, siluatie.
Din ceca ce in anul 1867, s'ati exportat prin bratul Sulina numar 2.300.000 quarters
sati 6.693.000 bectolitri cereale, in anul 1902 s'at exportat 17.545.071 quarters sail 51.017.555
hect. cereale.
Si la acest imens progres al addacimeI apeI din fluviii 0 de la gura Sulina, la acest
progres al tonagiulur vaselor 0 al cantitatilor transportate, corespunde o scadere uimi-
Ore a pretuluI, sag a chirie transportuld 0 a taxelor, pe care vasele le platesc pentru
navigarea pe flu via.
In adevèr transportul une tone de cereale de la Braila sail Galati', panä in Anglia,
era in anul 1856 de 65 lei aur fi 25 cent, iar de la 1898, transportul une tone pe aceia§I
distanta, a costat in mijlociti, 14 lei 20 cent.; taxa de navigatie 0 pilotagiti ce percepea
Comisiunea Europeana, era de 3 lei 75 in 1865, pentru o tond de registru, astazI s'a redus,
la 1 led 90, pentru vasele earl incarca .in porturile Dunärif 0 numaI 1,25, la tona registru,
pentru acele care incarca in portul SulineI.
Inteun cuvgnt, de la 1867 ;si pdad astdzi, s'a dobdndit, la cota apelor miflocii, 5'12 pi-
cidre adeincime, Fi cu fie-cave picior sad 0,30c.m., ca care s'a addncit gura p bralul Suline',
exportul cerealelor a crescut pe acest bra( cu apro'pe 10 milidne hectolitri cereale.
Acesta este resultatul pe care comertul lumeY intregr, dar maI Cu séma a statelor
tèrmurene ale Dung,rir de mijloc 0 de jos, 11 datoresce lucra,"rilor Comisiuner Europene
Dunarene i).

') Dupä D. Nengescu. Op. cit., pag. 237-248

www.dacoromanica.ro
 305

CAPITOLUL VI

INSULF1 ERPILOR')
AErKil
I. Situatiune i topografie. La o depdrtare de patru ore de plutire cu vaporul din Sulina,
se Tidied in mijlocul valurilor furiöse ale WHY, a11iici6sa insuld a Pontulur negru, ospi-
taliera in mijlocul (Tier mar neospitaliere Mari.
Marea-Négra este sdrad, in insule câte-va pe MO tërm, mid i neinsemnate.
Intre acestea, ceva mar mare ,si mar indepartatd, este insula numitd in antichitate
Alba sati Achillea, de unde f6rte probabil numele de Chilia dat until brat al Dunarir, lar
astazr Phidonissi, Adassi-Ilan sag insula Serpi1o.
Ea este situata In fata bratulur de mijloc al Dundrir, la o distanta de la Sulina de
44.814 metri i asezata sub 45',15,53" latitudine nordica i 30°,14',41" longitudine rasa-
rit °).
Insula Serpilor e o stAnca compusd din gresir siliciöse, dure, conglomerate si cuar-
tite, fdc6nd parte din sistemul Pern2ic, grupa primará 3), si avènd o suprafatd de 1.7 hect. 4).
Circumferenta insuler e de 1.973 metri 5); neavênd insa o forma regulata, inveltatul ar-
cheolog H. Köhler intr'o importanta lucrare "), d urmatörele masurdtorr: de la Sud la
Nord lungimea luatä, la mijloc e de 440 m., latimea de 414 m., diametrul cel mar lung in
directlunea de la Sud-Vest spre Nord-Est e de 662 m.
Inaltimea tërmurilor se urea pe alocurea pang, la 21 m., mar ales spre Sud si Est, si
sunt in acésta parte a insuler pretipisr i prapdstiost In partea Nordica i Vesticd stdn-
cile de abia se ridicd peste nivelul Marit Niel apa in aceste p5,rtr nu este &hind- Pe
cAnd partr Marea are o addncime de 15 Ong la 20 si chiar 25 metri, pe
aci adâncimea er nu e mar mare de 4 m.7).
In apd de jur imprejurul ostrovului se véd blocurr mail de piatra, care par a fl
provenite din rostogolirea de pe insuld. Pe platoul el', pe punctul cel mar culminant, se
inalta astazr un far, inalt de 50 m. i intretinut de Comisiunea internationalä de naviga-
tiune pe Dunare si sub paza a patru gardienT, un sergent i sése soldatr. AtAtia erati in
1891. El se afla in corpul unet cladirl ce servesce de adapost ingrijitorilor sa. Cu telte cä
farul sflddnd valurile ce nu-1 pot atinge se inaltä impunator, totusr niel cea mar agera
privire nu 'Ate zäri de pe inaltimea lur, tèrmurile continentulur. Acestia, dupd cum ob-
servasera i eel vechr, sunt prea lasatY, ca sá petd fi vkutl din acésta relativ nu prea
lungä, depärtare. Un motiv acesta mat mult, ca navigatorir in vremurr de grea cum-
pang, ne zärind limanul de scapare, sä bine-cuvinteze pe Zeul, care le-a scos in cale spre
mAntuire un loe de adäpost.
De si Insula $erpilor n'are niel un port, totusi pcite ft abordatd pe trer diferite locurr.
Cordbiile neputéndu-se apropia de tärm din cauza stdncelor sub-marine, ancorézd la 6re-
care distanta, iar abordarea se face prin ajutorul bärcilor i pum punctele A, B, C, in-
semnate pe charta imprumutata de la Köhler.

') G. Popa. Revista archeologica. Vol. VII, rase. II, anul 1894, pag. 390-416. Insula Serpilor se nu-
mesce: Phidonissi in grecesce, Ilan-Adassi in turcesce, Zmenioi Ostrov in rusesce. VezI Charta No 4.
5) Corréard, op. cit., pag. 65, da situatia insuld: 450451,31", long. si 27°,56',42" lat.
5) Gr. .51e(tnesru Curs elementar de Geologie, pag. 146.
P. Oprea. Geografia JudetuluI Tulcea, pag. 42.
Punctul unde este asezat farul, are dupa Taitbout de Marigny, 129V2 piciére (43m.) d'asupra nive-
luluI Maril.
II. Kidder) Mémoire sur les Iles et la Course consacrées à Achille dans le Pont-Euxin. In Mém. de
l'Acad. de Pétersb. T. X, pag. 531, a. 1825.
Marginele sale sunt stancése si nu ail de cat doué puncte de debarcare, catre extremitatea N.E.
S'a facut de curénd In stand o scar& la S.V. Pe fata N. la 59 m. de la térm, apa are o adancime de 5-6 m.,
spre Vest 10-11 m. panä. la 16 m., spre Sud 13-23 m., spre E. 9-19 m. (Corréard).

71890 39

www.dacoromanica.ro
306

Dintre aceste trd intrarI cea mal inlesniciósh este prin punctul C. Pe aci i Ontul
este mai putin puternic i stancile sub-marine maI rarf si mal putin periculòse. 0 a patra
intrare, impracticabila de alt-fel, este insemnata pe charta cu litera D. Pe tilrmul Sud-
Vestic langa punctul A se zaresc urmele unta drum.
In mijlocul platould se maY gasesc astazI urmele unuI'Femplu, de o intindere neobid-
nuita. Pe larva acestea si afara de relrnaitele a Wei' zidurr i douè' edificir, despre care
se va vorbi maI jos cu amènuntul, se maI pot vedea pe insula treI puturI in stanca,
dintre care unul la spatele templuluI, Cu o adancime de 15 picióre i cu o deschidere
circulara de 6 picióre.
El servia probabil ca reservoriO pentru apa. Inaintea templuluI maI era- pare-se,
inca un pu t Cu aceiasI destinatie. Cele-l'alte dou6 puturr, care s'ati descoperit pe insulaail
o deschidere patrata. Pe charta sunt insemnate cu literile d si c. Apa din ele este dulce,
confirmand ast-fel notita luY Ammian Marcellin, care vorbind despre Leuce, ne spune :
ibi et aquae sunt 9.
Evident, ca istoricul roman, ne vorbesce aci despre 0,0, dulce si buna de baut, iar
nu de °TA de Mare, cad in acest al doilea caz notita n'ar maI fi fost la locul el'. Se ga-
sesce de asemenea si o cisterna.
Pe langa stancile ce imprejmuesc insula, i earl se intind peste o mare parte a el',
se Oa in mijloc un platoO, a caruia suprafata e formata dinteun strat de dou6 pici6re
adâncime, de pamênt negru i fertil.
In timpul din urma s'a semanat i secara, care rodesce.
In anul 1841, Societatea de Istorie i Antichitatl din Odessa hoarî sa faca cercetarr
In Insula *erpilor. Cu acestea fu insarcinat vestitul archeolog rus N. Murzachevid, care
intovarasit i Cu concursul lta A. D. Nordmann, profesor de stiintele naturale la liceul
Richelieu, al pictoruldi Bassoli, al unuI capitan, etc., facura importante descoperirI si in-
teresante exploran. Ele fura facute cunoscute in revista societatri Zapiski 5).
Nordmann a constatat cu acésta ocaziune trd-spre-zece felurr de plante anuale, pe
earl insa MurzachevicI uita sa le consemneze in studiul séil. intre acestea putem enumt'sra
piral (trilicum repens), laba gaga (chenoporlium), reigozul (flava carex) i tinzoftica (phleum
pratense) '). Plante mirositóre i florr nu se gasesc; de asemenea nicI arborI saù tufisurl,
de,spre a caror existenta ne povestesce Philostrat intr'un pasagiù citat maI jos4).
Stapanele ostrovuluY, se póte spune cu drept cuOnt, sunt pasarile. Sunt nenumérate
ca multime, cu to:Ste ea nu sunt de cat numai douè' specit Lad (larus cachinans), al caror
001 sémana fórte mult cu rasul de copil i cormorani negri (phalacrocorax), care
fac cuiburile prin crapaturI de stand. Larri sunt albI i frumosI, insa asa de rautaciosY,
ea nu lasa pe niel o alta pasare sa se odihnésca pe insula. Urmaresc chiar si pe 6menl.
Se nutresc Cu pestI. In timpul clocitulul nu potI face dol pasI, fara sà daI peste cuiburile
lor. Multimea lor, probabil, face ca insula sa fie rodit6re.
In okra de pasarI, insula misuna de eryi negri (coluber hydrus) de unde i numele
eI de Insula avénd capul mic, pantecele rosatic si o lungime de 4-5 piciáre.
Se nutresc cu pasart si se ascund in stand. Sunt maI mult hidosl de cat re.
In fine ultima clasa de stapanitorl aI insuld i cel maI primejdiosl in acelas timp,
sunt nisce insecte numite scolopendrae cingulatae, care in cea mai mare parte se ascund
In pam6nt.')
Nordmann a observat in apa rad negri de patru felurI: cancer maenas, thalitrus,
eriphia spinofrons i grapsus variegatus.
2. Determinarea positiunit insulel. OrI cat de imaginare si inchipuite, orI cat de plaz-
Ammiani Mareellini. Res gestae XXII, 8.
Zapiski imperatorscago odesscago obscestva istorii i drevnoslici I, pag. 594: Ciiiiitoria In insula
Leuce sail Phidonissi.
81 F. Ukert. Geographie der Griechen und Römer. III pag. 448.
Philostrati. Heroica. peg. 244.
Murzakevici, op. cit. pag. 550.

www.dacoromanica.ro
 307

muite si fictive, am fi dispusT sa socotim asta-zI In mintea nóstra rece i pozitivistA, nenu-
mëratele notite co le gasim rspandite in literatura greco-romana despre acésta insula
celebra, totusI urmele si resturile ce ati rmas neclintite, In cursul vécurilor si in mijlocul
celel maI turbate MArT, eu tóta furia valurilor ce se incérca sa le nimicesca, ne silesc, fara
voia n6stra chiar, sa admitem, ch traditiunea clasica despre Leuce este, cel putin In parte,
adevrat i ne impune in acelas timp s esaminam, tot cu date sigure i cu monumente
existente Intru cat marturiile celor vechI sunt vrednice de credinta.
Niel o altA parte a tarilor locuite azI de Romani n'a atras, athl de mult si asa de
curand atentiunea i admiratiunea celor vechI, ca Insula Serpilor. Situata Jute° Mare
de miracole, lute() Mare, care inainte de desvoltarea relatiunilor comerciale se credea
cea mai intinsa de unde numirea de Mare prin excelenta, Pontus la nordul el nemar
existand insula Leuce a devenit i maI miraculósa prin faptul, &A a fost atribuita
celuI maI mare dintre vitejiI Grecilor, luI Achille, celebrul era al IliadeI luI Homer. in
general ce l vechI nu 'sï ail putut forma niel odata o ideie exacta despre Marea Négrä si
imprejurimile eI. Spre apus lumea se Intindea pana la Columnele luI Hercule, spre rAsArit
pana la Borysthene (Dniepru) i bogatul in fasanI, Phasis. Cunoscinte maI sigure dobandira
insa, numal dui-à ce se stabilira coloniile grece pe tèrmuriI Pontuld, in Istrus, Olbia, Callatis,
Apollonia, etc., in secolete VII si VI inaintea ere l n6stre. Din aceste vremurI incepénd, tra-
ditiunea despre Insula ha Achille se respandesce din ce in ce mar mult, din acele vremurl
Leuce e privia ea sanctuarul ha Achille, comun tuturor Grecilor de pet'ërmurri Pon-
tuluI Euxin.
Cel d'intésitl scriitor, care inainte de Pindar ne pomenesce de Leuce, este Arctinus
din Milet. Acest poet, pe la anul 777 In Aethiopida sa ne povestesce cum Thetis «luAnd
de pe rug pe fiul sù, Achille, 11 duse In insula alba»1). Din aceste cuvinte ale lur Arcti-
nus resulta, ca deja pe la anul 777 a. Chr. exista traditia despre consacrarea LeuceI fiuluI
luI Peleti si al ThetideI, Cu t6te ca o suta de aril' maT th.rziti chiar, Ibycus din Rhegium
Simonide din Ceos i mal apol poetul atenian Callistrat ne spune, ch. Achille petrece In
campiile elisee impreurrA cu altI çlei i semi-OeY 2). CA Achille locuesce dupa mórte lute°
insula, nu este ceva nog, de óre-ce locasul de repaus al eroilor dupa parasirea vietiI
paméntescl, ere' insulele OceanuluI. Ast-fel gasim buna-oara pe Menelati locuind inteun
ostrov al oceanuluI. Si pentru ceI vechI 116vrog 44ndoc era tot un fel de ocean, dar maI
primej dios.
Daca insa Arctinus nu ne spune unde se aflh, acea insula alba, Pindar inteuna din
ode canta: ((In Pontus, Achillle are o insula stralucit6re»
DupA Arctinus i Pindar, cel maI vechiti poet, care face mentiune de Leuce, este Eu-
ripide. Marele tragic pune pe Thetis sa promita luI Peleti, ch. «va vedea pe Achille locuind
In locasurile insulare, pe tèrmul cel alb din mijlocul PontuluT Euxin»4), iar In alt loc
pomenesce despre tara bogata In pasërr, de tarmul cel alb, si frumósa cursa a luT Achill e
din Pontul Euxin5).
In acest ultim pasagih al WI Euripide vedem pe laugh numirea insulel de alba, amin-
tindu-se si Cursa sau dromul luI Achille. In adev6r eroul Grecilor era adorat de t6te colo-
niile elene din jurul PontuluI-Euxin. $i de aceia nu trebue s'A ne mire imprejurarea, ch."
In Marea Négra gasim inchinate PeliduluI, i Leuce i Dromul.
Mica insula din fata fluviulul Borysthene (Dniepru) numita Ropusaiq virso;, asta-zI
Berezan, cu t6te afirmarile luT K6hler, ca a fost consacratei tot lut Achille, dupa t6te proba-
bilitAtile, n'are a face cu cultul acestuI era; pe langA acestea totI scriitoriT anticl, catI ne
vorbesc de Leuce, nu ne pomenesc nimic despre Insula lul Achille si vice-versa, ceI earl'

Photius, cod. 239, la C. Matter, Geographi Graeci minores, I pag. 307.

Külder, op. cit. pag. 533
Pindari. Nemea IV. 49.
Euripidis. Andromacha V. 1249.
Euripidis. Iphig. in Taur, V. 435 Cf. ;i Ukert loc. cit. pag. 443.

www.dacoromanica.ro
308

amintesc de acésta din urmd, trec cu vederea pe cea d'intAI. Marea r6spändire a cultulul
ThetideI in Leuce i Drom i ma ales in Istrus i Olbia, unde dupd marturia lul
Dione Chrysostom, se §tia lijada luT Homer de pe rost '), s datoresce taptuluI, cd Achille
era eroul national al Ionienilor.
Arctin, Pindar i Euripide vorbind de insula Leuce ne spun numaI, cd ea se afld
In Marea Négra, dar nu-I determind situatia. De óre-ce insd in literatura clasicd, dupd
cum vom vedea indatd, intälnim acest nume dat 0 altor localitatI, ni sd impune sà cer-
cetdm, care erai pdrerile celor vechI despre situatiunea insulef ce ne preocupd.
Am observat mai sus, cd, cel vechr n'ati fost nicr o datd in stare sa-0' facd o ideie
ciará despre Marea Négrd in general 0 despre situatiunea LeuceI in special. Pe acésta
din urmd, uniI o puneati prea la Nord, in tata fluviuluI Borysthene, confundAnd'o de multe
orI cu insula ce Ora acela§ nume, altir, geografl vestiff ca Ptolometl, o aezail prea la
S., längd tOrmuril MoesieI Inferióre.
in Heroica sa, vorbind Philostrat despre Achille, ne spune cà locuiesce In Leuce, o
insult". «pe care eel ce intrd in Pont o ati la stänga» ').
Mai putin precis chiar de cilt Philostrat determind situatiunea insuld gramaticiI Ste-
phan din ByzantiO i Hesychiti. Cel d'intal autor al dictionaruld geografIc Ethnica, vorbind
pe la anul 610 d. Chr. de 'AxtXXécuç Sp6p.o;, ne spune cà «exist'd 0 o insulä Achillea, pe care
uniI o numesc Leuce»; cel d'al doilea, vestit gramatic Alexandrin de prin sec. III al ereI
n6stre, cu câte-va sute de aril prin urmare inaintea luY Stephan din Byza»iii1, se exprimii
aprópe In aceiasI termenl. La vorba 'AztXXetov Mix« ne spune, cá ar Ii identic cuvOntul cu
«insula luI Achille, numitd, Leuce»5).
Istoricul roman, Ammian Marcellin gree§te, când aF?'ézd insula nóstrd, in apropierea
TaurideI. Cad iatd ce ne spune in scrierea-I citatà ma sus: «De acéstä, Tauridd (azI
Crimeia) se tine i nelocuita insuld Leuce, consacratd luI Achille. Gel' care din intdmplare
sunt aruncatI aci, dupd vizitarea urmelor .antice, a templuluI .0 a ofrandelor, inchinate
aceluia0' eroO, plécd, séra la nave, cdcI se zice, cd nu tärd pericolul vietir inoptézd cine-
va aici. Sunt 0 ape in insulä, i pas6rI albe, asemenea halcyonilor (pasòrI marine)4).
Ceva maI precis, de cdt scriitoriI citatr a determinat positiunea Leucef, poetul Ale-
xandrin Lycophron, care vorbind despre Achille ne spune «locuiesce de mult timp
pe stânca albd de spume de la gurile m14tinóse ale fluviuluI Celtic (Istrul)»5).
Unul dintre ceI mal vechI geograff, Scylace, se exprimd in Periplul sOti : «Drumul
in linie drepta de la Istru pang la Criumetopon (Arietis frons, promontoria In Chersonesul
Tauric) e de treI zile i trer noptI. Dacd ia insa cine-va tèrmul, drumul e dublu, cdef aci
este un golf, in care se ad o insuld, deartd ce e drept, numitd Leuce i consacratd
luI Achille»6).
Scriitorul anonim al Descrierif peinientulur , probabil Scymnus de Chios, dupd, cum
de obiceiti se crede, determind i maI precis departarea insuld n6stre de continent. El
vorbind despre Istru, care se varsd pe cincr gurI 7) in Pont, zice intre altele: «Peuce se
numesce dupd marea multime de pinI (re5207), ce cresc pe ea. Drept in fatdji este a§ezatd
In Mare insula luI Achille. Acésta are o multime de pdsOrI domestice i oferd un sfdnt

') Dionis Crysostomi °ratio XXXVI. Borysthen, pag. 78 la Kühler op. cit. pag. 632.
51) Philostrati. Hrroira pag. 244.
6) Stephanus Byzant i Hesychius la vorbele respective. Imitatorul luI Homer, Quintus Smyrnaeus
(la vers. III, 671-779) i Hermias, scoliasticul luI Platon (Phaedr XIX), vorbesc despre Leuce, insit numai
n tréatt Cf. Kühler op. cit. pag. 543.
Ammiani Marcellini, op. cit., XXII, 8.
Lycophronis. Cassandra, V. 186.
Srylacis Curyandensis. Periplus, 68.
In anticitate se cunosceail mai multe brate ale DundriI, sail ale fluviuluI Celtic, care isvoriisce de
la Rhin; Ptoloinrii ne spune cá avea ca i Nilul, Opte gurI. Herodot intre altiI ne spune, cá avea numal
cincI. In general se numérail urmätérele sése brate, Incepénd de la Nord: Psilluna, Boreum, Pseudostomon,
Callum, Naracum si Sacrum (Hieron saù Peuce).

www.dacoromanica.ro
 309

spectacol celor rare ad sosesc. De pe insula nu se p6te vedea nicairea continentul, Cu

t6te ca acesta departe de cAt patru sute stadiT, dupa cum spune Demetriti» 1).
Dionisiù Periegetul in sc.rierea sa Orbis Deseriptio", a§6za insula Leuce prea spre
Nord, in fata Iluviulul Borysthene. Citam pasagiul, cad. el este important 0 pentru &le
cunoscinte ce afiam in el:
«In 'Arica, stanga a Pontului Euxin, se gasesce in Mare o vestita insula in fata luI
Borysthene. Ea este inchinata eroilor. Se numesce Leuce, fiind-ca animalele, care traesc
acolo, sunt albe. Se spune c prin vaile de§arte ale insulei ratacesce sulletul lui Achille
0 al altor era caci o ast-fel de recompensä s'a dat de Jupiter color buni pentru virtutea
lor ; virtutea atrage dupa sine on6rea eterna2).»
In determinarea positiunii Leucei, mai mult se apropie de exactitate geograful Stra-
bone. Impartind intregul Pont in doe. jum'elati, a§éza in partea vestica )51 keuxt vow. Mai
apoi ne spune: «La cinci sute de stadii departe de revtirsatul fluviului (Tyras, Dniestru),
se afla in Mare insula Leuce, consacrata lui Achille 8)». Acésta tifra de 500 stadif, autorul
Crestomatid lui Strabone, din eróre o aplica distantei dintre Leuce i Peuce: «ca insula
Leuce se afla in Mare la o distanta de cinci sute de stadii-spre rtisarit de la Peuce
consacrata luT Achille»4).
S'a aratat ma sus, Ca in determinarea positiunilor geografice, nicI o data eel vechi
n'ati putut ajunge la .precisiunea nóstra de asta-zi. OrI-cdt de desvoltat a fost in anticitate
comerciul maritim, totu§Y, navigatiunea neajungénd la perfectiunea moderna, ceI care
calatoriail pe apa, rare ori se hazardati sa plutésca pe intinsul Maril i mal ales in Pontul
neospitalier. Peste tot cei vechi aù rt:imas navigatori de Om. Directiunea nordica pentru
cel care pléca din Bosforul Tracic este fluviul Borysthene. Istrul chiar, ca sí se verse in
Mare i§i indrépta mai îritâiQ cursul spre miaza-nópte. Strabone ne spune, ea el nu se
varsa departe de gurile luI Tyras i Borysthene. De aceia geograful roman Pomponiti
Mela se exprima: «Leuce, situata la revòrsatul lui Borysthene, e fórte mica 0 Ora nu-
mele de Achillea, fiind-ca aci Achille a fosL ingropat» 5).
Trecénd peste inexactitatea, ea Achille ar fi fost inmormântat in Leuce, când se §tie, ca
cenu§a sa a fost ingropata pe t6rmurii TroadeI, trebue sa observam, ea aci nu este vorba
de mica insula Bory.sthene (Berezan), din fata fluviului cu acela§ nume, ci de Leuce, care
una singura se alfä, in intreg Pontul Euxin.
Aceiasi confusiune intre insula Borysthene i Leuce se pare ca face 0 Pliniù. Distan-
tele 'rasa ce are grije sa le dea marele naturalist, îi luminéza textul: «Apoi pe fOrm portul
Acheilor; insula lui Achille, vestità pentru mormintul acestiff eroti; la 125.000 pasi o pen-
insula numita Cursa liff Achille» 6). Si in paragraful urmator din aceia§i carte:
«In fata lui Borysthene, se afla Achillea numita i Leuce i Macaron (Maxipaw, a fe-
ricitilor)». ObservatiunI din zilele nóstre o a§éza la 140.000 de pa§i de Borysthene, la
120.000 de Tyras 0 la 60.000 de Peuce. Circuitul II are de 10.000 par.»
In vécul III d. Chr., C. Iuliti Solin, facênd in scriereaji intitulata Polyhistor, ni§te ex-
tras° dupa Phiniù, vorbesce 0 de Leuce, fara ca sa adaoge rasa vre-o noua, ideie: «In
fata lui Borysthene se alla insula lui Achille cu un templu sacru, de care templu nici o
pasère nu se apropie 0 cele care din Intâmplare ar fi sburat spre el, in graba o
la fuga» 7).
Aceia0 situatiune atribue ostrovului nostru i poetul i gramaticul Priscian in poema

9 Anon ymi (vulgo Scymni Chii) Orbis Descriplio, 789-796, in Geographi Graeci minores. I, pag. 228.
Dupd cum se vede de aci, Scymnus citézä un fragment din scrierea perdutä a luT Demetrius din Callatis.
2)Dionysii. Orbis Descriptio, 541-548. Aceia.§Y ercire face Conon in naratiunile sale. Commis. Narrat
XVIII, 257-258, la ICiihter, op. cit., pag. 545.
.3) Strabonis. Geographica, VII, 3, cf. Merl, op. cit., pag. 444.

Chrestomathiae ex Strabunis, lib. VII, 19 in Colectiunea Geograph. gr. II, pag. 568.
Pomponii Melae. De Situ Orbis, II, 7.
C. Plinii Secundi. Naturalis Historiae, IV, 26 :;;i 27.
C. lulii Solini. Polyhistor XIX, cf. f.,;i Kidder, op. cit., pag. 546.

www.dacoromanica.ro
310

sa Periegesis, tradusa liber dupa Dionysiìl, citat mal sus: «In partea stanga a PontuluI-
Euxin i in fata fluviulur Borysthene, se afla o instila, care se numesce Leuce, fiind-ca
hranesce pe ea multe pas6rI albe ca zapada. Se maI spune, c aci sufletele eroilor vestiti
petrec in ticna, frum6sa recompensa a virtutiï ').
MaI multe date asupra configuratiuniI insulei Leuce ne d Festu Rufu Avien in poema
sa Descriptio orbis terrae", tradusa dupa opera luI Dionysiti: «Daca de aci incepe cine-va
sà taie in stanga apa de marmora a Pontuld-Euxin, pe uncle fluviul Borysthenc se arunca
In Mare, va zari de departe culmile Leucet Leuce cu virfurile cele albe, Leuce reedinta.
sufletelor; cad dupa traditie aci petrec sufletele pacTnice ale eroilor, aci wide din causa
golfuld celuI intins, stâncile forméza pe§terl gaunóse, aci unde stancile se desfac prin
Macinarea pamMtulta i bolta lor scobitä Marna, d'asupra. Acestea sunt darurile celor
pio.$Y, cad Jupiter 'T-a scos pe el' din adancurile intunecate, cad virtutea nu cunósce pe
Ercb (Infernul) 2)».
Daca autoriI citatI pana aci aií fixat pozitiunea insuleI Lcuce prea la Nord, Ptolometi
imitatoriI stil o pun prea spre Marcie geograf i astronom, in cartea a trcia
a Geografid sale o admite langa Ormul MoesieI Inferióre, impreuna Cu mica Insula Borys-
thenis: «Langa trmul amintit al MoesieT Inferi6re se afl insula Borysthenis i Leuce a
luI Achille» 8).
Pe Ptolometi 11 urmeaza intocmaI Tzetzes, poet din secolul XII: ((Langa Ormul pontic
al MoesicI se afla douë insule ; una e insula Leuce a luI Achille, cea de a doua insula
Borysthenes» 4).
Jornandès in Istoria Golitor, mentionand i insula Leuce, ne spune numat ca se afla
inaintea Istrulul 5).
Intr'un important pasagiii din Laconica, important maI ales din causa multelor in-
formatiunr ce ne da, Pausania ne spunc: «La gura IstruluI se afla in Pontul-Euxin o insula,
cu numele Leuce ; periplul eI e de dou6-zecr de stadiI, acoperita t6ta de o padure i plina
de animale s1batice i domestice, avénd un templu 0. o statua. Lconim ne spune, ca a
vèzut pe Achille, pe Ajace al luI °ilea 0 pe al luI Telamon, ca se erg impreuna cu
Patroclu i Antiloc ea Elena traesce impreuna cu Achille» 2).
Ca 0 Pausania, filosoful Maxim de Tyr a,séza insula Leuce la gura Istrulul: «Achille
locuesce in insula din dreptul Istrulut in marea Pontica, templul luI Achille 0 altarele
Achille ; 0 de buna-voie nimenea nu calaioresce acolo, de cat ca sa aduca jertfe ; facénd
sacrificit intra, in templu» 7).
In fine spre a termina cu expuncrea cunoscintelor celor vechl in privinta determinarif
posiiunii insuld Leuce, trebue sa maI amintim cà generalul lul Adrian, guvernatorul
CapadocieI, la anul 1.34 d. Chr., Arrian, istoric i geograf distins, scriind dupa Menipp
Pergam al caruI periplu e perdut zice in Periplul : «Daca cam din dreptul acesteI
gurI (Psilon) se plutesce drept spre largul Màrli, Cu vêntul de Nord, se intalnesce o insula
pe care uniI o numesc insula luI Achille, altil Cursa lur Achille, altiT in fine Leuce, din
causa culoriI sale» 2). El decI a§6za insula Serpilor inaintea guriI Psilon a Dunarit in loc
s'o fixeze inaintea bratulul Calonstoma.
In resumat, din pa,sagiile de Ora aci, citate din autorI GrecT 0 Romani, s'a putut
vedea ea anticitatea greco-romana n'a avut o ideie clara despre positiunea insulef n6stre
Unif ne spun numat ca se afla in Pontul Euxin, altiI o pun prea la Nord, altif prea la

Prisciani. Periegesis, V. 557-501, cf. Dion ysii. Orb. Descript. citat.

Rufi Festi Acieni. Descriptio Orbis terrae, V. 720-729.
8) Ptolomaei. Geographia III. 10, la Milder op. cit. pag. 546; in charta IX a lucrärii sale, Ptolomeu o
pune inaintea luT Borysthene
I. Tzetzes. Chiliad. XII. Hist. 396 v. 937-940 Cf. Ukert op. cit. pag. 445.
Jornandds. De Gestarum sive Gothorum origine et rebus gestis Cap. V.
8) Pausaniae. Lacon. XIX § 11.
Maximi Tirii. Dissertatio XV. 7.
Henry Cholard. Le périple de la Mer Noire par Arrien, pag. 32.

www.dacoromanica.ro
 311

Sud, altiI o confundä cu mica insula Boryslhene, altiI In fine o aséza la giirile DunariI,
fard a-I determina rasa distanta. Adese-orr gre§elile $i aftmarile unuia se gasesc nein-
dreptate .;;i. necontrolate de altul, care '1 urmcaza. Circuitul insuld, dupa masuratorile exacte
moderne, e de 10 stadiI, dupa Pausania de 20, dupa Philostrat de 30 ;;;i dupa Pliniti de SO.
3. Traditiune. Daca scriitoriI citatI in paragraful precedent ne-ati ldsat fragmentare
notite despre acest curios ostrov, legenda intreaga despre Leuce o gasim in Flaviti Arrian
maI sus pomenit, pe care 'I citam In intregime :
«De la portul Isiacienilor, la gura Istrulul, numita Psilon sunt 1200 stadiI; Oa acésta
distanta este decArta §i fära nume.
«Daca, cam din dreptul acesteI gurI se plutesce drept spre largul MariI, cu véntul de
Nord, se intalnesce o insuld, pe care uniI o numesc insula luI Achille, altri Cursa luI Achille,
altif in fine Leuce din causa colorir sale. Se zice, cd Thetis a scos'o din Mare pentru fiul
eI, . i ca Achille o locuesce. in adevOr, ca se §i gäsesce in ea un templu al luI Achille *i
o statuie de o lucrare vechie. Insula este de§arta ; cate-va capre numaI pasc aci, §i se
zice cd aceia earl vin ad le aduc jertfd lul Achille. Mai sunt In acest templu i multe alte .

dame, fiole, inele, pietre preti6se; t6te aceste lucrurq ail fost oferite luI Achille in semn
de recunoscintä ; §i inscriptiunile, unele in grecesce, altele in latinesce, in tot felul de metre,
sunt laude luI Achille. lar unele sunt i pentru Patroclu ; pentru cd aceia earl doresc a
place WI Achille cinstesc kii pe Patroclu impreund cu Achille. Numer6se pasarl trdesc in
acésta insulä, larf (gavia), gainur, liite (mergus) de Mare, nenume'rat de multe. Aceste
pasarI ail grija de templul lur Achille ; in fie-care zi, ditnineata, sbórä la Mare, apoI cu
aripele inmuiate in apä, revin repede §i stropesc templul; cand este in de ajuns stropit,
ele- atund matura podeala cu aripele lor.
«Iacä Inca ce se maI povestesce : dintre aceia earl cob6ra pe insuld, unit, venitI
inteadins, aduc pe corabir victime, pe care parte le jertfesc, iar parte le lash. libere pentru
Achille ; altit de un num6r 6re-care, vin impinsI de furtuna ; *i acestia imprumula de la
insu§I zeul o victimä, intrebandu-1, in privinta victimeI, daca nu e mat tine s;i mat folositor
de a-I oferi pe aceia, pe care eI Ini$Y dupd chibzuinta lor V-ati ales-o, pe cand pascea,
k;i pentru care depun in acela.,,; timp pretul ce li se pare lor potrivit. Daca oracolul refuza
(cad se afla i oracole in acest templu), el' adaoga ceva la pret ; i daca refuza inca, er
maI adaoga ; cand oracolul primesce, el sciù atuncr ca pretul e de ajuns. laca atuncl
victima stand de voia el §i nu maI fuge. $i ast-fel multi banl sunt däruitl erouluI drept
pret al victimilor.
«Se mat' zice, ca Achille se area in vis celor ce se cobóra pe insula, cd el se arata
In Mare, cand cine-va se apropie de insula §i ca le arata care este partea cea mar build
pentru debarcat.
((Unit' mal zic, cd Achille li se arata cand sunt de pazd, pe catart sail pe varful antenel,
tot a.5a ca §i Dioscurir, cu deosebire numaL cd Achille mai putin de cat Dioscuriï, cd acestia
stint vizibilI §i mantuesc prin aratarea lor in ori-ce loc s'ar naviga, pe cand Achille nu
se arata de cat celor earl se apropie de insula. Se maY zice, ca .$i Patroclu li s'a aratat
In vis. Cele ce le spunem despre insula luI Achille, le-am auzit de la 6menil earl ail fost
pe insuld, sail care §i ei le-a auzit de la altil; .$i mie mi se pare ca nu sunt vrednice de
crezut. CdcI eil sunt convins, cä Achille a fost un eroti ca nimenI altul judecand dupa
nobleta si frumusetea luY, dupä taria-I sufletéscd, dui-A mórtea-I prea timpurie, dupa cum
a fost cantat de Homer, si dupa firea amorósa $i prietenósa, care l'a facut &I-a doreasca
mórtea, dupa ce-I a perdut» ').
Dinteacest citat al luI Arrian, confirmat i de alte marturiY ad use maI sus, se vede care era
mitul despre origina Insuld $erpilor $i care era traditiunea ce in anticitate se lega de nu-
mele acestuI ostrov. Neptun, puternicul zed al apelor, ar fi scos la rugaciunele ThetideI, din
valurile spumegande ale Mara, pentru flul eI, insula, cäreia 'I s'a dat numele de ÀEUrii, alba 2).

I) II. Cholartl. op. Cit. pag. 32-34.

2) In anticitate purtan acela§ nume, dat dupd colerea alba, mai mulle alle localitiiti, dintre care enu-

www.dacoromanica.ro
312

Voia anume Thetis, ca flul sò'ti sca,pkidu-se odatä de bite mizeriile lumer acesteia,
petreaca dupg, m6rte vecInicia in lini§te ticra, in indepartatele regiunr ale Nor-
duld. Pe länga numele de Leuce, mar purta In vechime ostrovul nostru numele de: Insula
Achille, Achillea i Macaron (insula fericitilor la Pliniù, in al card text, probabil, era
scris cu caractere grece§tY: Mxxipcov).
Cele d'intar trer numirr le are insula evident dupa stapanul er, Achille, care Impreuna
Cu sufletele fericitilor eror Patroclu, Ajace, Antiloc, eta., in loe sa petréca in campifle
elisee, traesc in mijlocul celer maI periculóse Mari. De unde insa, numele de Asnxt, alba?
Cestiunea n'a fost deslegata In antichitate i nedeslegata r6mane 0 in present. Cu t6te
acestea nu este fara interes sa se cunósca diteritele parerr In acésta privintä. Unir o nu-
mesc alba din causa spumelor ce forméza. valurile isbindu-se de stäncile el, de aceia Ly-
cophron in pasagiul citat o numesce paXiiptio"actv arEkov, stanch acoperita de spume; al(ir din
causa colorir albe, dupa cum ne spune Arrian; altir din causa Ormurilor e albr, dupa
cum se vede In Euripide in cele dou6 pasagir, despre care s'a vorbit mar sus, 0 dupa
cum resulta 0 din Avien, Leuce cana jugum; altir din causa nenum6ratelor pasarr, care
'1 acoper termiI, (NO, cum resulta din pasagiul tradus din Euripide, uncle marele tragic
o numesce 7roXu6pvtOos; altir in fine, 0 acestia sunt col' modera din causa constructiunilor
de marmora alba, a caror urme se vad înc i asta-zI pe insula.
Populatiunea de odini6ra, a Leucer se compunca din pasr i animale; despre ;ierpr,
cel vechr nu pomenesc nimic. Dintre cele trer felurr de pasarl mar traesc i asta-zr, dupa
mil de ad, mime larir ce l albr frumo0'. Si intocmar, dupa cum la Hiperborer, amor6-
sele lebede scoborandu-se in stolurr din muntir Ripher i sburänd imprejurul templuld
luI Apollone,i1 maturaa cu aripele lor, tot ast-fel pasèrile Leucer, dupa ce isr muiati pende
in undele Warn', &Ind ocol templulur 11 stropiati i 11 m6.turail. Nu indrasneail insa sa
shire pe de-a-supra sanctuaruld eroulur. Naturalistul Pliniù ne spune 61: «in Beotia pre-
pelitele nu pot sa sbóre peste hotarele tarir 0 in Pont, nicl o pasare peste templul cel
sacru din insula, in care este ingropat Achille ').
Pentru caprele aduse Id Achille jertfa. saií daruite 0 liberate, paméntul Leucer putea
oferi destula pl0une. Ca acestea saií alt-fel de animale aí trait mal mult timp, sail chiar
ail fost cultivate pe insula, resulta din faptul, ea s'ail gasit urme de staule, niscc construe-
tiva despre care se va vorbi mar jos.
Nu putem sci in afara de caprele lui Arrian ce fel de animale salbatice sail do-
mestice vor mal fi fost pe insula, spune Pausania 2). in afara de acest calator i geograf,
nimenca nu ne vorbesce, niel despre ulmir i plopir, mezatr pe rind In jurul templula
despre care ne spune Philostrat: «in insula cresc i arborl, plopr si ulmr, etc. 3) dupa
cum se intAmpla, carI sunt imprejurul templuld i cresc in .0r». 4)
in insula, Achille avea un templu. Multi scriitorr, chiar dintre co.( citatI Ora aci,
ne spun ea Pelidul ar fi inmormantat in Leuce si Martianus Capella confundAnd Leuce
cu Borysthenis, comite o Indoita er6re, punOnd In acésta din urma ;nor/natal id Achille;
In realitate Insa se scie, cá eroul lur IIomer a fost ingropat pe tOrmul Troader.
Insula i viaja de pe insula o aflam amanuntit descrisa in opera dilata a lur Philo-

m'éram aci cAte-va, dupä, Haler op. cit. pag. 723: 0 peninsula in Acarnania, numitä. Leucas, Leuce vis-a-vis
de Cydonia din Creta ; altit Leuce längd. promontoriul Hanum, tot din Creta ; Albion, vechiul nume al
AnglieI; cincI insule hIngit Lesbos, fle-care avéncl numele de Leuce; o insurá putin depärtatä. de Ormul
Arabiel; alta längä férmul LybieI §i maI multe in aceia§I parte; térmI de mare : Laodicea, ora § al SirieL
odinierä, .1 iunil ; Ormul de 'ALTA' Halicarnas; douä localitati, unul pe t ermul Lybiei, altul pe al Pro-

pontideI, etc; promontoriul Acarnaniel, Leucas ; altul in Bosibrul Tracic; alt promontoriti in Eubea, altul in
Lybia, etc.; muntiI albI al CreteI ; ora§ul Alba Longa, Leuce, ora § in Ionia, anal in Smirna, Aowì1 2ovr4i, ora§
grecesc in Propontida Anvil v.eup.71, ora § in Arabia, etc.
') Plinii. Naturae Historiae X. 41.
Pausaniae loc. cit. pag. 401.
Tek iìv ILMvz.
Heroica. pag. 244.

www.dacoromanica.ro
 313

strat. Vom urmari acest scriitor traducèndu-1, si pe alocurea resumandu-1: ((Cu tóte
amorul î are locuinta in °eta, zice Philostrat, i de aceca poetir canta amorul, totusI
Achille i Elena inaintea tuturora, nevrdêndu-se unul pe altul, unul fiind la
Troia, cel-Palt in Egipt, din audite numaY iubit Cu infocare. Fiind destinaff sa Ira-
iasca irnpreun i, in jurul TroieY, ne-existand niel o insula potrivita, Thetis se ruga de
Neptun sa sc6la din Mare vre-o insulà pentru fiul eY. Stäpanul Marff o asculta i in-
dreptandu-sI privirile pe intinsul PontuluY i negasind nicI o insula a scos din valurile
Marir insula Leuce, pentru Achille si Elena de locuit, pentru corabierl insa, ca loe de
rctragere.
«Neptun -- continua Philostrat maY departe creia insula Leuce din materialul adus
din Scitia F,4 depus pe fundul Wadi' de riurile Thermodonte, Borysthene i Istru. Aci se
vklura si se imbratisara, maY intaiil Achille si Elena, ad venira la nunta lor insusI Ncp-
tun si Amphitrite, tóte Nereidele, Furiile i DemoniY, totY caff se aflatí in Pont si Maw-
tida . . 6menilor, care se apropie de tèrm, insula li se pare sfânta, cad ea este un
.

liman ospitalier al navelor.

«De alt-fel nimenea nu póte sa-s1 faca aci locuinta, nicY GrecY si nicY BarbarY. lar
eel' earl' vor fi debarcat in insula, dupa sacrificití, trebue sa plece la apusul sóreluI i sä,
nu inopteze aci, lar daca un Writ contrariil iY opresce de a pluti pe Mare, sa se repau-
seze in golf pe corabil. Seara se zice ea Achille si Elena se ospateaza impreura si'sï
canla cantece unul altuia, celebrand chiar si pe Homer. CM Achille se falesce cli muza
Calliope 'i-a dat Jur darul poesid».
Philostrat laudând cantecele luY Achille, ne citeaza urmatórele:
«Tu renume, care de-alungul nenumOratelor uncle, locuescY t6rmuriI marcluY Pont,
lira te canta Cu mainile mele: Canta-mY pe divul Homer, gloria 6menilor, gloria neca-
zurilor mele, din causa cdruia n'am murit, din causa caruia Patroclu al metí traesce, din
causa caruia iubitul metí Ajace este de-o-potriva cu zeiY, din causa caruia cele invinse
celebrate sunt laudate, din causa caruia n'a perit Troia» 9.
Apol Philostrat continua,:
«Cam ast-fel ere' cantecele; melodia lor insa, admirabila divina. i asa de pu-
ternic strabatea peste valurile MariY, in cat calatoriY in loc de admiratiune erati coprinsI
de un sentiment de gr6za. CeI earl' ail fost purtatI spre acesta insula, spun ea atí audit
frematul cailor i sgomotul armelor i strigatul de rOsboití. lar daca, o corabic, mama
spre Leuce, cauta sa ancoreze in partea de miaza-nópte miaza-zi a insuler, apare la
pupa Achille, aratandu-le in ce parte sa carmesca luntrea.
«Si multY dintre ceY earl' s'atí intors din Leuce ne spun, ca indata ce ail zarit insula
indata ce s'atl abatut din nemarginita Mare, se imbratisaza maul pe altul si de bucurie
varsà," lacrimI. Dupa ce ail salutat i atl debarcat in insula, se indrépta spre, templul luY
Achille, ca sa-I aduca rugaciunY i sacrificiI, iar animalul pentru jertfa vine de 'mina voe
si se aséza inaintea altarulub.
Am putut vedea din cele de pànà aci, ca stapanul insulel era Achille, care impreuna
cu sosia sa, frumósa Elena Achille era al cincilea barbat al acesteia insotitI de eroiY
Patroclu, cci dol. Ajax .si de Antiloc, isY duceati viata dupa mórte in linistesi fericire.
Locuitorr nu se aflati in Leuce, dupa marturisirea tuturor scriitorilor chaff. De aci
insa nu resulta, dupa cum crede Köhler, cá insula era desarta de preoff, care ingrijail
templul, vitele de jertfa si in fine tesaurul crould.
Cu tóte ea nicI unni muritor nu-I era permis sá petréca n6ptea pe insula, totusY, ne
spune ea Achille, contrar obiceiurilor altor zeY, era prevenitor i ospitalier. 13un6,-vointa
s,4 ospitalitatea lui se p6te vedea din urmat6rele douLl povestirY, ce ne-ati procurat Maxim
din Tyr si Philostrat in operile lor citate: «Un vizitator al Leucer, obosit de drum, adormi
far6, voe si-1 apuca n6ptea pe insula. Achille Il vçlu, Il destepta si-1 duse in palatul s(41,

Philostrali op. cit. pag. 250.

71890 40

www.dacoromanica.ro
314

uncle in presenta Theticlel 5i a altor zeitätY, Il ospdtd, oferindu-T mâncarT alese i, in vreme
ce Patroclu 11 vitirsa vin, Achille insu5i Ii canta cu lira» ').
«Un negutätor, care venea des pe la Leuce, si pe care Achille il primea tot-d'auna
Cu bund-vointd, odath a fost insdrcinat, se zice, de stäpanul insulei sd-T aducd din I1ií, o
tandrä fata troianä, pe care 1-o indicase. Streinul mirandu-se Il intrebä : Ce trebuintd
poti avea de acéstä, sclavä din Troia ? Fiind-cä e din familia lui Hector, rnspunse Achille,
si odrasld din sangele luT Dardan 5i Priam. Negutdtorul creOênd, ea, Achille e impins de
amor pentru ténòra fatd, II indeplini cererea si se intewse dupä, câ.t-va timp cu juna troiang.
Eroului ii pdru bine de acésta, IY multumi i IT ordond sä, o tinä in corabie, probabil,
dupà cum credea negutdtorul, fiind-cä era cu desAvar5ire interzis ori-cdrer femei sd calce
pe insuld. Sera Achille invitd pe strein in incinta templuliff, ca sä, se ospäteze impreund
Cu el Si Cu Elena. Negutdtorul sosi la ora hotaritä, maned, 5i in urmä primind o insem-
natä sumd de banT, Achille 11 declarä, tot de odatd i pentru tot-d'auna 6spe al sí, asi-
gurandu-1, cà va face bune afaceri cu negotul ce-1 Ora 5i GI va avea o bund cdldtorie
pe Mare.
«Mild sosi ziva, Achille II zise: Heed acum, darurile i lasa-mi pe fOrm feciewa
troiand. Abia se departa, de un staditi, cand negutititorul si matelotri auOird vaetele
strigdtele ingrozit6re ale nefericitei, pe care Achille o sfa5ia inteo mie de bucäti» 2).
Tot Philostrat ne-a mal pästrat incd o interesantä povestire despre insula Leuce :
«Fiicele lui Marte, rtisboinicele Amaz6ne etimologia, Philostrat o reduce la a 5i
v.a6ç = fdrà mamele'si-ail gdsit sfar5itul lor in lupta cu Achille pe insula .5erpilor». Dar
sh urmärim pe autorul Heroicei :
«Ni5te negutalorr 5i constructorr de cordbff ati fost aruncatr de o furtund pe tnrmuriT
tinutuluT Amazelnelor, dintre Phasis .5i Thermodonte. Prin5T de ele, furii, aruncati in lan-
pentru ca sa Nth' fl du5T apoi i véndutr Scitilor antropofagT. Pe una dintre Ama-
zeme coprinOnd'o mila de frumusetea until ténnr prisonier, .5i din acésta näsc'endu-se
apoi o dragoste, se ruga cu stdruintd de regina, soru-sa, ca streinii &I, nu fie vOndutl.
Deslantuitr petrecemd impreund cu Amaz6nele, el incepurd sä, invete limba acestor
femel. in povestirile lor vorbindu-le despre furtunele de pe Marc, veni odatd vorba
despre bogätiile templului (luT Achille), de care nu erati departe in cdlätoria lor. AuOind
ac6sta, Amaz6nele se bucurard, cä, ail pus mana pe nisce elmenT earl sciati sd plutéscd 5i
sä fug, i cordbii. Ace5ti bärbati construird din pddurile ce le oferiati un b-.1gat material,
nave potrivite pentru a le transporta cu can' lor cu tot, c6.cT Amazemele se deciserä acum
sä invingd, pe Achille inteo luptd equesträ (pe jos, Arnaz6nele erati simple femeT). Dupd
ce invntarä, atuncl maT intain, arta navigatiuniT, imbarcandu-se la gura ThermodonteluT
pe cinci-zed de cordbiT, ajunserä la Templul luT Achille, oprindu-se in Mare la o dis-
tantA de 2000 pa5i.
((De ad poruncirä prisonierilor lor sa taie arboril ce impodobiati de jur imprejur
templul. Securile insb." se intorceati in spre capetele i gaturile tdetorilor .5i in scurt timp
toti cklurd morti langd arbort Amaz6nele strigand, se repe(lird cu furie asupra templului.
Achille insä, crunt i amenintdtor, in tocmal ca odini6rä inaintea Scamandrului 5i a IliuluT,
uitandu-se spre epele ce le purtati, le ingrozi mai tare de cat ca sä, le pad conduce cu
frinele. Scuturandu-se le trantesc jos, le mica cu copitele, ca nisce lei turball le sfa5ie,
le sfdramil pepturile i le smulg bratele, pe care le mänancd. Satule de carne omenéscd,
pline de sange i nebune, alergati pe insuld.
«Oprindu-se pe un promontoriti, uitandu-se la intinsul Marir i socotindu-1 o vastà
cam*, se aruncd in Mare. Apoi navele Arnazelnelor isbindu-se intre ele in urma uneT
gròznice furtuni se cufundard i se inecara una cate una. Multe din cele naufragiate furd
aruncate spre templu i elmenii pe jumetate vii fiind impra5tiati pe insulä, Achille facu o

') Maxim din Tyr. Diss. XV, pag. 173, la Kidder, op. cit.
2) Phdostrati, op. cit., pag. 254-257.

www.dacoromanica.ro
 315

purificatiune aträgänd apele Point]lut care tree6nd peste ostrovul s60, Il lasara nepatat
purificat» i).
Ospitalitatca lur Achille se OW vedea si din imprejurarea, ea adese-orr venia0 in
insula órnenT, earl' sà viziteze anticitatile ;;i ofrandele aduse eroulut Ammian Marcollin in
pasagiul citat mal sus ne spune: «visis antiquitatis vestigiis, temploque et donariis eidem
heroi consecratis».
Intre 6spetil lul Achille se mentionéza eroul tesalian Protesilati, care îi traia veci-
nicia In Chersonesul Tracic si de unde adese-orr vizita pe Achille in Leuce. Tot in acésta
insula Leonym, generalul Crotoniatilor, vizitänd inteuna din zile pe Achille, intalni si pc
Elena, care Il insarcina sä spuie luY Stesichor, ca daca vocsce sa-s1 redobändeasca vederea
sa compuna o palinodie.
Nu arare-orl si Achille ìi parasea insula, fie ca sa faca exercitiT in Cursa sa, fie ca
sa ia parte in rësböiele ce le purtati Grecit
4. Templul lid Achille Ei urme de constructiuni gdsite pe insuld. Descoperirile intämplatöre
sApaturile intentionate, facute in secolul trecut de catre Rusr in Insula .5erpilor, aù dat
la lumina resultate neasteptate i in acelas timp de o mare importanta. Traditiunea antica
despre insula celebra, 7C0k0610011.0q Si ELETM ?aim cloç vos, dupa cum spun col vecht in fata mar-
turiilor moderne, se pare asta-zI a fi fost adevOrata.
In anul 1823, capitanul Kritzky, din ordinul amiralului Grieg, comandantul suprem
al tloteI rusescI pe Marea-Négra, cercetand Cu de-amdnuntul Insula Scrpilor a dat de
urmele vestituld templu al lul Achille. Notitele ce si le-a cules si insernnat cu acésta oca-
ziune, precum i planul insuld 'ha impartasit Kritzky archeologuluY Köhler, care la randul
sëti le publica in Mém. de l'Acad. de Petersb. Tom. X pag. 351 anul 1825.
Templul are o intindere extra-ordinar de mare dovada, póte, de marea veneratiune
ce o datoriati GreciI erould lor national.
Forma lui este pg,trata. F'ie-care latura are o lungime nu maI mica de cat 29m,87.
Un zid de la Nord spre Sud imparte templul in doua partI egale, dintre care jurnatatea
vestica e din noti impartita in trel partY, iarasI intre sine egale i insemnate pe hartil cu
litera g. Corpul principal, adeca jumatatea rAsariteana a templuluY are in partea sudica
inca un despg,rtämènt (m) si asemenea celor-l'alte trel despre vest.
Cele treI despartaminte (g. g. g.) art o lungime socotindu-se si grosimea zidurilor
de 14m,93, pe o lärgime de 11'11,93 Despartam6ntul in, are o lungime numaI cu un metru
maY mare, ca cele-l'alte trel, lar largimea este aceiast
Capitanul Kritzky a vklut in unele párti urmele zidurilor inalte de 36 c. m. peste
pamént, in alte locurt de-abia sati de loe, nu se puteati distinge de suprafata terenulul').
In partea rashriteana a templulut in partea principala, se afla sanctuarul cu statuia lul
Achille. Templul avea o positiune rasariteana, dupä cum resulta din notita luI Philostrat:
«templul este indreptat spre Maeotida3)» si dui-A cum resultä din urmele ce s'ati 0:sit. Evi-
dent insa, ea asta-zY n'avern nicI o siguranta in acesta privintA i numal banuielt Este
förte probabila presupunerea luI Köhler, ea dispositiunea anticä a templulul a fost modi-
ficata in timpul atAtor mil' de ant S'ar fi putut chiar ca in antichitate, adoratoril lul Achille
vNéndu-I templul in aärapanare sal fi reconstruit, aclAogAndu-i páte elemente nouà; s'ar
fi putut de asemenea, ca in cursul evuluI mediO, cultul erouluI Grecilor, cd(,16nd in de-
suctudine prin introducerea crestinismulut sa se fi facut 6re-care modificarr noua. Cacl
cine p6te sti, ce fel de 6menl isI vor fi gasit refugiul in cursul vremilor in acésta insula
retrasa. In orI-ce cas nu este inadmisibila parerea, ca planul dat aci, dupa indicatiunile

1) Philostrati, op. cit., pag. 258-266. El tie spune tot de °data, ca acésta nenorocitä, expeditiune s'ar fi
intemnplat la anul 168 dupti. Christos.
') Pe hartit, liniile grOse indicá zidurile pe care le-a vNut Kritzky, iar cele puntate, zidurile presu-
puse. Cu literile d 0 e s'ati insemnat cele dou6 puturI, cu x cisterna din incinta templului i cu z, stAncile
ce par a fi provenit in Mare din ntiruirea de pe insult".
8) Philostrali op. cit. pag. 244.

www.dacoromanica.ro
316

lul Kritzky de la inceputul véculuI trecut, ar putea sä nu ae intocmal planul templuluï

erouluT national al Grecilor, de pe timpul indepartateY cucerirr a Troia
Templul si constructiunile LeuceI se reduc, pc cat se pare, la architectura primitiva
a Grecilor, la una din epocile architectureI numite Ciclopeene. Acésta se constata din zi-
durile formate din blocurl mar de piatra prea putin cioplite si din lipsa cimentulut Petrele
sunt calcare si de obiceiti de colóre alba. Peste tot, templul seamana f6rte mult in privinta
constructiund cu templele ciclopeene, ce in. mare num6r se gasesc In Thracia Tesalia.
Templul lur Achille impunator prin grandiositate, trebuia in acelas timp sä, fle si o opera
de arta; de sigur in dosul acestuI falnic monument, In opistodom, vor maï fi fost si camere
reservate pentru oracol, pentru aurul, argintul si ofrandele erouluT, pentru preotir i paz-
nicir insulet Templul era bogat impodobit cu marmorä alba, dovada resturile ce s'ail des-
coperit in timpurile noastre.
In afara de urmele templuluï, pe care insä in anul 1841, nu le-a maï putut recun6sce
inv6tatul archeolog rus Murzachevict trimes de Societatea de Istorie i AntiquitAtT din
Odessa, ca sit fad, cercetärI, se maï pot vedea pe insulä i urmele unor constructiunr, earl,
sub raportul materialulut nu se deosebesc intru nimic de cele ale templulul. Sc vede di,
origina lor este aceIast
In dosul templuluï, in partca despre apus a insuld si de-a lungul térmuluï, se p6te
bine distinge mncà i astaT urmele a doué zidurt putin rasarite din pamént si notate pe
hartä, cu literile a a si b b. Aceste zidurt dupä opiniunea lul Kritzliy, ar fi fost construite
pentru a impedica näruirea de pe insula, acésta fiind inclinará in partca apusanä a sa ;
dupa pärerea luï Köhler insä, pentru a preveni atacurile dusmanilor, care ar fi cäutat
navaléscä in ostrovul lul Achille si sä garanteze in acelas timp cele doué edificir ce ser-
viati spre a inchide vitele ì spre a pastra bucatele aduse de calätorI lur Achille pentru
jertfa, preotilor i paznicilor pentru intretinere.
De pärerea luI Köhler este si Murzachevicl, care in anul 1841 a putut inca vedca
urmele acestor zidirl. liandul al treilea de pietre, din coltul. N.-Estic al insulel si insemnat
In harta cu literele c c, nu se stie inch' ce destinatiune avea.
Pe MO, urmele templuluï si ale zidariilor de maI sus, s'atí mar gasit i desgropat
In jurul sanctuarului, si pe icï-colea pe insula, multe si interesante resturY antice. Dar e
de regretat, ca nicT cel putin solitara Leuce, din mijlocul Marit n'a putut rémilnea ne-
atinsä de mainile distrugatóre ale ignorantilor veaculuI trecut, cart tot in numele stiintet
ridicand un far pentru orientarea vapórelor, ati prapädit totul.
De ceia ce nu s'ati atins cci vechr, din causa veneratiunir pentru Achille, de ccia
ce nu s'ati atins ceI din evul de mijloc si modern, din causa temeriI de serpI, pc care II
credeati veninosI, de acestea s'ati atins tocmaY, lucru curios, contimporanif nostril. AceI
pentru care fiul Thetidel nu maï apärea sfant i insula luT sacra., vaporul bazat pe resul-
tatele stiinteY asigurându-I impotriva furier luI Neptun; aceï pentru earl' serpfi cer negril,
In urma resultatelor stiintel zoologice, nu mal apareati veninosI i vatamatort aceia tocmar,
netinénd séma de trecutul insuleY, ati sfärimat i nimicit aprópe t6te resturile falniculuT
monument. Constructoriï faruluI din 1837, in loc sh-si piar0 vremea i sa se obosésca cu
transportarea pietrclor de la tärmul insulei, aI gasit mal' avantagios sa desgrópe temeliile
vec,hiulur templu. De acea in 1841, MurzachevicI n'a maY gasit bazele templuluI, ci numaI
sfarimaturI de piatra ascazte in stânginl cubict Acest vandalism a facut, ca sä nu maY avem
asta-zt de cat numaï cate-va bucatt earl' sá ne graiasca de minunatul monument al LeuceI.
Iatä-le :
In anul 1828 s'ati descoperit numer6se fragmente de marmora si de piatra calcara,
bucatI (Mite() cornice frumos si cu Ingrijire lucrará. Dar deja inainte de acestä data, la
1814, dupä cum ne spune Köhler in memoriä$ de la 1825, capitanul uncI corabil italiene
a luat din Insuia Serpilor «les morceaux les plus considerables et un chapiteau de colonne
aussi en marbre blanc».')

') Murzachevicï, In Zapiski. Vol. II pag. 414.

www.dacoromanica.ro
 317

In anul 1839, dupä decisiunea guvernatoruluY militar din Basarabia, P. I. Teodorov,

invëtatul P. V. Soloview, corespondent al SocietatiT de Istorie i Archeologie din Odessa,
facésnd cercetliii in insulä, a gäsit multe urme vechY, blocurY de marmora, intre care o
bucatä de piaträ cu inscriptie, cAte-va bucälr de cornice, monede i alte obiecte märunte.
Anul urmätor, Sideri, un comerciant din Ismail, aduse din Insula Serpilor, cate-va
table de marmorä i diferite märuntisurf.
In anul 1841, MurzachevicY, de la care sunt imprumutate aceste date, fäcénd cercetärr
amänuntite, a aflat cate-va bucatI de marmorä, de piatra calcará a1bL intocmaY ca $i mar-
mora, o inscriptie cu câte-va litere, earl nu ne pot da nicI-o frazd, monede i obiecte micl.
inscriptiunl s'ati gäsit trel, dintre care douä se pästreazä in Odessa i una in muz6u1
nostru din BucurescI
Pe 'ADO aceste treY inscriptiunY, mal gäsit pe insulä si se aflä astazI in inuzeul
din Odessa urmät6rele resturl antice:
Un fragment dintr'un vas frumos, lucrat de Epictet, fiul luI Ikosthenos.
Aläturl cu acest fragment s'a mai' descoperit o statuä micd de lut, reprezentdnd un
copila.s $i cAteva jucäril tot de lut.
MaY multe inele de fler si cate-va de bronz, dovedesc o lucrare ordinarä. in inele
aù fost puse pietre färä pret $i chiar sticle colorate, av6nd pe ele representate in relief
zeitatI ca : Serapis, Jupiter, Diana, Pallas, Apolon, Marte, Mercur, Hygia, Victoria, etc., sal
eliiar animale, ea de pildä, lel, Tepurl, taurI, cAjnY, pas6rI, etc.
maY descoperit pe lâng6 acestea indi 6 ar.sice, miei statuete representdnd 6menI,
un cocos, cuie de fier si de bronz, petricele colorate pentru colier, agrafe, ace Cu
un olan semi-rotund de pe acoperiul templuld, o amfora i opt vase de diferite märimI,
t6te de o lucrare ordinarä 1)
T6te obiectele ail fost aduse in insulá, probabil in timpul cand templul luI Achille
era in splenclóre.
Cerceärile petnä la anul 1850 ati descoperit o multime de monede, peste 2000, dintre
care vre-o 600 putänd fi curätite de ruginä, aù fost citite 2) Ele el fost publicate de N.
Murzachevic18) i sunt din:
Megara Sicilier 2 Tios 6
Tyras 5 Adram ythium 1
Callatis 5 Lampsac 2
Dionysopolis 3 Abydos 1
Istros 3 Efes 1
Markianopolis G Heraclea din Ionia 1
Nicopolis 2 Insula Chios 1
Tomis 29 Prusia 1

A n chial 3 Cyzic 4
Byzantiu 5 Apollonia din Caria 1
Adrianopolis 1 Patara 1
Heraclea din Bithinia 3 Perga 1
Mesembria 1 Lisimac 1
Nicea 1 Roemetalches (rege Odris) . 2
Odessus 4 Inismeus (regele Callipizilor) 1
Ferae 1 5 Chanitus 3
Pylos 1 Ilios 1
Amastris 2 Kesmagaku 2
Nicomedia 2

') Murzachevict op. cit. pag. 415.

2) Cele mai vechi aü fost descrise de Mionnet in Description des médailles antiques greques et romaines,
de Blaraniberg in Choix de medaittes antiques d'Olbiopotis
Murzakevici. Zapiski, vol. III. fasc. 2 an. 1853.

www.dacoromanica.ro
318

Pe längA aceste monede grecestr, romane i callipidice (callipizir se näscurä, din

amestecul Elenilor cu Scitir i Traen' In apropierea orasulur Olbios), mar gäsit incä
cate-va tätare, turcescr i polone.
In resumat, descoperirile, ce s'al fäcut in veacul trecut in Insula Serpilor, descope-
rirr in urma unor sapaturr in pripä si p6te nu prea sistematice, aù dat la luminä un ma-
terial anticaric fárte bogat. Cänd acest material, gäsit aprelpe la suprafata pämöntulur
compartim Cu cel deslíala in alte locurr, de pildä cu cel de la Tropaeum Trajani din Do-
brogia, trebuie sá ne uimescA marea diferinth. Dou6 mil' de monede in Insula Serpilor
de-abia cate-va inteun oras Intreg l E fòrte probabil, pärerea ce o anuntä Köhler, cä, In
Insula Serpilor n'ab' fost stabilimente permanente sali de o lungd duratd. De alt-fel niel
solul expus din töte pärtile intemperiilor, nu era suficient ca sä produa, destulä hranä
pentru familir. Dach Insula Serpilor ar fi devenit o locuintä permanentA, de sigur s'ar fi
distrus Cu totul urmele antice, ca d. ex: vase, statuete, etc., si de bunä sermá marea
cantitate de monede greco-romane, ar fi dispärut prin cultivarea pärn(ntulur. Teama de
Achille odiniörä, frica de erpl' mar apor si säräcia impreunatA cu nesiguranta In totdea-
una, aù Impedecat pe 6menil sä se stabiléscä cu locuintele In solitara insulä.
In fine, inainte de a termina aceste notite asupra insuler Serpillor, sá, mar adäogam
inca cäte-va cuvinte asupra istoricului er. Cu treccrea vremer i Cu introducerea cre;C-
nismulur prerind traditia despre Achille, a prerit traditia despre Leuce. E adevërat, eh
In secolul X, Anonymul Ravennat amintesce de insula lur Achille de la Dunäre; acéstä
cunoscintä o are insä de la scriitorir clasicY, iar niel de cum din traditiunea timpulur sáù. ')
in evul medid, Insula Serpilor pörtä mar multe numirr, care de care mar arbitrare.
Se spune ca ea s'a numit Selina sal Carearia, probabil Chazaria, numire luatA de la némul
Chazarilor, carr ati stäpänit-o, sati !sola Ros ¿a, adecá rusä, sari Nisi safi Rubra s;;i Rabea.
In harta lur Fredutius de Ancona din secolul al XV-lea, insula Leuce o gäsim nu-
mitä Fidonixi, vorb5, coruptä din Phidonisi sati Fidonisi din v(5.fLq Insula Serpilor,
sali cu numele turcesc Ilan Adassi. 2)
La anul 1856, Insula Serpilor devine proprietate turcésca, iar la 12 Aprilie 1879 e
ocupatä de Romänr, fiind ministru de r6sboiri, Dabija.

') Anonym. Rayen. VI. C. 19 in KiViler op. cit. p. 007.

I) Pe la anul 1740, un Ore-care Hasan, cdpitanul unei coritba otomane, fu insärcinat cu o misiune in
Crimea. La infércere fu aruncat de o tempestä pe OrmiT insulel $erpilor, unde corabia este sfitritinalit. El
impreund cu altI 24 fi construesc ad din sfdrAmitturile cortibiei o colibä i petrecurä mal mult de un an,
disputand viata Cu elementele naturii cu nisce pe*tI marI ce le serviatl de nutriment. Numèrul lor se
reduse la patru; ceI fost de companiona lor. EI ati fosl, sciipati de o corabie ce trecea din
intdmplare pe ap'ròpe. Adu§i in Constantinopol, Hasan 1§I ardta semnele ce le avea pe corp, dinteo luptit
spunea el pe care o avusese cu un requin de 900 ocale. ( Hammer. Histoire de l'Empire-Ottoman. Vol.
XV. p. 49-50).

www.dacoromanica.ro
 CARTEA III-A

GEOGRAFIA POLITICA

www.dacoromanica.ro
 A
CAPITOLUL I

ETNOGRRFIR
Cu greù" s'ar putea numi poporul aborigen al Dobrogig, care din negura vremurilor
a fost drumul navaliril pop6relor barbare zice C. Allard i).
Din secolul al V-lea inaintea eril n6stre ca sa nu impingem cercetarile in Intune-
rieul timpurilor preistorice de la Dariil Hystaspe, pana in a doua jumatate a veaculul
al XIX-lea, Dobrogia a fost cutreieratii nu maY putin de 10 némurY de popóre ; unele venile
pe ad cu dor de cucerire, allele cu ider de stabilire 0 in timpri din urma ca colonizatort
Ma avem pe GetY, in mijlocul carora, ca oazele Inteun deert, erati sämanale colonir
de Greg; apoI RomaniI, peste care venira Gotil, HuniI, Peceneghii 0 maY in urma Bulgarit
In fine TurciI, iar acum in urma Tatarff 0 CazaciI, sunt atatea pop6re, despre care
istoria ne spune, ca s'ati a5ezat maY mult sati mal" putin vremelnic pe acest petie de forma
quasi-peninsulara, dintre Marea Neagra 0 cotul DurariI in jos de Silistra.

I. Etnografia vechid.
I. Getif.Sunt pomenitY pentru prima óra de Herodot3) 0 locuiati In partea de Nord
a Balcanilor (Hoemus), pana catre gurile DunariI. Ad II gasesce Da,riti, la anul 513 a. Chr.
In expeditiunea sa contra Scythilor.
Acest popor era Impartit In mal" multe triburY, care n'aveaù Intre dOnsele nicI o
demarcare etniea 0 av6nd fie-care cate un ef al s.
De a-lungul cóstelor Mad( erati tn0rate coloniile comerciale greceti, la Callatis
(Mangalia), Tomis (Constanta) 0 Istropolis (Kasapkig).
Asupra origineI Getilor se va vorbi pe larg la capitolul IstorieY; voitl spune numaI
c,a Herodot II numesce «poporul cel maY curagios din triburile thracice» 0 ca era gata a
muri in lupte.
Caracterul rè"sboinie al Getilor se datoria credintelor lor religióse : «ca dupa m6rte
vor trai o a doua viata ma fericita» 3).
Oviditi, care a trait 8 anI intre din0Y, ni-Y arata aspri, neumani, albateci, me cruçli
de rat ori-ce popor din lume, mast' in tot-de-una pornifi spre galceava 0 vèrsare de sange,
fac6ndull singurI dreptate cu cutitul; pe care il purtati nelipsit de la brill
Necontenit navalind 0 jefuind orwle pontice, colonir grece0I, care de frica ion erati
inconjurate cu zid 0 cu portile inchise.

') i a mission médicale dans la Dobroudja p. 17.

Cartea IV. Cap. 03-96.
Pomponift Mrla II, 2, 3 si totl scriitoriI vechI.

71890 - 41

www.dacoromanica.ro
322

Mandria lor se dovedesce din spusele luI Herodot, «ca asvArliati maniosI cu sget1
contra fulgerelor i trasnetelor» ; cum si din r6spunsu1 ce'l dal] lul Alexandru cel mare
((ea, nu se tem de cat numal de cer» 1).
Aveatl inca obiceiul de a se tatua, de a se ucide, de a ingropa impreuna cu barbatul
mort pe femeia ce-I fusese maI favoritä 3), de a sacrifica pe unul dintre dinsir zeulur Za-
molxis 3), si alte obiceiurr feroce isvorite din credintele lor religi6se.
Getil se ocupatt cu agricultura si cu crescerea vitelor, dar mar ales a cailor, care
erati de mare insemnatate la acest popor eminamente calare.
Casele lor afara de TroglodytY carr traiati in pesterI ) era!) facute din gard, lipite
Cu parn6nt i acoperite Cu trestie; ele erail departate una de alta, dupa intinderea terenuluI
de cultura a fle-caruI locuitor. Constructiile eraa vremelnice.
Totusr ei aveati i orase inconjurate cu palance de lemn. Unul din ele a fost darimat
de Alexandru ce! mare ; al doilea, Hellis, al Regelur Dromichete i in fine Genucla
Istriana, pe care unir o presupun a fi fost la orasul de mar apoI Istropolis.
Mobilierul locuintelor lop era simplu ; cu t6te acestea Getir cunosceati luxul, dovada
ospatul dat lur Lysimach.
Traiul lor era tot ast-fel, insa manca,rile alese nu le erati necunoscutc; vasele lor erati
!Acute de pamént, cum : 61e, strachinI si un fel de lampY (opaite), in care ardeati grasimI
cu fitil pentru luminat ; de acest fel de olarie se gasesce pretutindenr in Dobrogia, ca si
chiupurf de o marime neobisnuita azY, ce serviati pentru pastratul apeY.
Ovidiä ne .spune, cù femeile gete In loc de a Nrce, se ocup cu maeinatul griuluI; apa o
aduc in óle purtate pe cap 5). ,-
Hrana Getilor era mierea, legumele, laptele de 6ie si de iapä, caiul, iaurtul, faina
de griti, meit1
Carne consumail puling si unele triburY chiar de fel; vinul Il beaa amestecat cu apa,
din cornurY marl' de boa, pe care le treceati din mama, in mana.
Costumul lor era ca al Mezilor si se compunea din: nadragY, caciula de 6ie résfranta
pe spate in forma boneter frigiane, haina scurta, peste care petrecea o cingat6re de pide,
sarica numita zeira, de pide de 6ie i opincl.
Parul si barba le rasa.' a cresce lungr.
Hainele Getilor era') murdare.
Divinitatea lor era Dyonisos Sabazius; Herodot ne spune, ca Getir se credeatl nemu-
ritorY. EY awe' convingerea ca nu mor; ci se duc la Zamolxis, pe care unir 11 iaí drept
Gebeleizis. Din (Ind in cincr anr se tragea la sort, pe care dintre el trebue sacri
nee zeulur.
Sacrificiul se tacea ast-fel : unif se pun la rand tinênd in mâna 3 sulitY, iar altir apuca
de mainr si de pici6re jertfa, pe care o arunca in sus, ea sa cada pe sulitr si in casul ca
m6re, ofranda le e primita, iar de nu, o batjocoresc si se alege o alta.
Acest Zamolxis a fost sclav in Samos, robit de Pythagora. Dupa liberare, se int6rse
In patria sa, unde trai 3 mil inteo chilie sub pa,mént nesciut de nimenI j dupa ce iesi,
totl Getir 11 credeati sfant i ascultati preceptele lur
116sboiul i prada erali ocupa(iunile de predilec(ie ale Gefilor 7).

Arrian. Exped. Alex. I 4.

Meta II, 2. 3.
5) Herodot IV. 94.
Hasdeft. Istoria Criticil p. 243.
Pontica III. 8; vers. 8-12:
Vellera dura ferunl, et Palladis uti
Arte Tomilanke non didicere nurus
Femina prolana Cerealia munera frangit
Sub positoque gravem vertice portat &Nam,
°) Heredo! IV. 94, 95, 96.
7) Ovid. Pont. I, 5-6.

www.dacoromanica.ro
 323

Armele lor erall arcul, lancea, sulita, maciuca, sabia, un cutit Intors numit sica
scutul.
Nu vom vorbi mal mult asupra organizaril Getilor, acesta gasindu-se In tratatele de
istorie; de asemenea niel de MacedonenI, care ati ocupat timporal Dobrogia i care n'ati
avut spiritul de colonizatorI.
Pand la cucerirea romana, nici un alt popor n'a avut stabilitate aci.
2. Romanii. In timpul de marire al ImperiuluI eral in Dobrogia treI legiunI, earl pa-
ziati Ormul DundriI de acésta parte : Legiunea XI-a Claudia la Durostorum, a V-a Mace-
donica la Troesmis 0 a 11"a Herculea la Noviodunum. LegionariI In termenul de 25 anY
aY serviciuluI nu aveall voia sa se casatoresca, ci traiati in concubinagiti cu femeI numite
focaria, cu care se casatoreat1 In urma, In virtutea unuI conubium i obtineati o indemni-
zare «honesta MiSiO» i parn6nturr, maI adese-orI prin regiunea In care serviati.
Ace0I legionarI se grupati Imprejurul castrelor statire, formand o populatie de Cives
Romani i aa eastrul devenea cannabae, apoI virus i In fine municipium.
Aa s'ari format cele 3 orase romane, din care Troesmis (Iglita) 1;4' datoresce fiinta
sa numaI legionarilor din a V-a Macedonica.
Dupa stärpirea Gelilor, Dobrogia a devenit provincie romanä curat militara, unde pe
langa veteraniT legionarI se adunarg o multime de coloni,itY din t6te partile Imperiulur,
care avea nevoe a-sj Intari frontiera Dunaril cu elemente otelite in rèsbóle, osta.,j devo-
tatI i veteranI legaff de pamèntul, pentru care servisera de la etatea de 17, "Ana la 42 anI.
Starea provincia Srythia minor (Dobrogia) sub Romani a fost inlloritdre, oraele pontice
erati vizitate de o multime de corabiT, comertul luase un mare avênt.
Pe uscat un drum roman, construit de legionarI, unea Intre ansele tóte cetatile
opidele de pe Ormul drept al fluviuluI i ora§ele comerciale de pe marginea Pontuluï
Euxin.
Multimea monedelor batute de la Traian pan:a la Constantin-cel-Mare, cum 0 cons-
tructiunile, ale caror ruine acoper pretutindenI paméntul DobrogieI, sunt atiltea probe dove-
dit6re ale trecutul ei glorios.
Cu nävalirile barbarilor, acesta populatie romana trebue sa se fi retras i ascuns
prin pe4terf vaile muntilor BabadaguluI, liana ce furia navaliriï a trecut, ca mal in
urma sa Infiinteze sate ale caror numirl curat romanescI datéza cred din 'naintea in-
vasiuniI Bulgarilor.
Un slimbure romanesc trebue sä existat n Dobrogia,inaintea colonizarii ei ru locuitori
Romani, venitt din stanga Dunarii.
Getil dar, 0 Romanil, sunt douè popóre care ati ddinuit maI multa vreme In Do-
brogia, dou6 substraturI peste care apoI s'ati suprapus dupa curgerea puhoiuluI lumir
barbare cele-l'alte nationalitatI, care formeza asta-zr populatiunea a*a de mult
tritata a provincieI n6stre trans-dunarene.

II. Etnografia actualä.

In sinul ospitalier al DobrogieI s'ati refugiat atdtea pers6ne n"norocite, In cat apr6pe
t6ta populatia acester frum6se provinciI zicea distinsul agronom I. Ionescu In 1850 se
compune acum din 6menI lipsitr de patrie i de mij16cele de existenta. impinI de nevoia
de a-0 gasi un locas 0 o bucatä de paine, dou&-spre-zece nationalitatI atl gasit In acésta
tara, nu numaI cele necesare until bun trait'', dar chiar mijlócele de a-0 creia o avere
Insemnata.
Top" locuitorii, earl aü venit in Dobrogia n'aveaa alt scop de dit el de buna-voie
parasit patria, pentru a veni s'a colonizeze un teren deswt. Coloniile neputênd ocupa
tot terenul liber, se vkl Inc5, zilnic familiI cautand a se stabili In Dobrogia.
Nu cred a fi mare diferenta Intre cele scrise pe la Inceputul jumblatiI a doua a se-
coluluI al XIX-lea 0 Intre cele ce se petrec astazI.

www.dacoromanica.ro
324

Paméntul Dobrogid este inea lipsit de brate care sa -1 cultive, mum ea i atuna o
populatie flotanta emigréz i imigreza in fe-care an. Turcil i Tatarff se due a-si c5,uta
o nouè patrie, un noil «far niente»; Romtinii ,si Germanii vin a le lua load.
1. FlomAnil forméza astazI elementul cel mai numeros din Dobrogia.
In 1850, num5rul lor se ridica la 3,656 familir i erati dupä Turd al doilea element
preponderent
Karl F. Peters gäsesce in 1865 numerul lor de 12,000 suflete, num5rät6re luat5, dup5,
Viskovid, agent consular la Tulcea2).
Am vorbit mar sus, care era simburele elementuld romanesc in Dobrogia, Ma,* de
la dominatiunea romana.
Cu t6te invasiunile pop6relor barbare, coloniile romane nu pierira cu desavir0re, ci
ele continuara a locui provincia, dupa deertarea el' de barbarr.
Pe langí ace0I colonitT, immigratiunile din sttinga Duneiril sunt un fenomen continua
intre al V1-lea ,si al XIV-lea secol3), mal ales cand Mircea ce! Marc cuceri pentru catI-va
ani* Dobrogia.
(liar duph cucerirea el de Turd, MunteniT, carora li se acordati prin tocmelr de
buna-voie, clausele cele mal ademenit6re ne spune D. Cantemir ere' atra0 a locui
Dobrogia ').
Pe Limpid domniilor vitrege a térilor din stinga DunariI, din secolele al XVII ;,i
XVIII-lea, muly din locuitoril nefericitelor Principate gäsira mar bine a trece in Dobrogia,
unde erati mal putin despoiaft de produsul muneff lor, de cat in patria-mamá.
Tot Ormul DunariT de pe drepta se umplu de sate rornaneseI, care de sigur trebuie
sa-0 fi avut fiinta cu mult mar inainte, cad era firesc lucru, ea noir venitl sa se grupeze
acelea0 sate cu con-nationaliT lor.
Acestia ere" Cojenii de acum, pentru partile vecine Muntenia Moldovenil pentru
litoratul vecin Moldover i Bugeacula
Navalirea Tätarilor in Bugeak, nu putin a contribuit la transplantarea populatiuniI
pc drépta Dunaril, la Luneavita, Nicolitel, etc.
RomaniI transilvaned (Mocanii), sunt venir in Dobrogia din vécul de 2n2floc.
Prima revolt& inteimplatii in Transilvania la 1477, provorli o emigrare a Mranilor peste
Carpati si peste minare in Dobrogia, unde &ear' teren destul pentru cultura i maI ales
pentru p50unatul vitelor lor, ceT mal multr dinte6n01 fiind ciobad.
Miwairile ce se urmarä in 1514, 1785 0 mal apd in 1848, avura ca corolar aducerea
in Dobrogia a und insemnat num5r de transilvaned.
EY forma adevtlrata bogätie a OriT; ei dadeari Impäratiel Otomane eel maI mare
venit din Dobrogia, prin comerciul ce faceall cu Yana, bränza oile.
A se ocupa cine-va de MocanY este a atinge una din cestiunile cele mal" importante

1) lonesro. Excursion agricole dans ta plaine de la Dobrodja, pag. 81 chi urrnii.torul

:w
73. Casas .
o 73
'is 'ir
41
'a '1-_-..
.92
,
15
rc'a
,.s.2
a) 7.,
15 cs
o
cd
,..
-9.
.1)
gr
a,
(District) 4 7:3
u)
>ás'
gcl
at 4 ;= g E-4 z
w

7.3. 1 Tulcea 7 1310 1349 14601 1580 421 222 6342

1 1 Isaccea q 360 377 556 580 139 1:78 219(1
1 Niacin 9! 676 667 838 1014 196 225 3610
cf) t HArcova 8 561 581 845 962 256 301 3506
44 f Babadag 16 664 694 1409 2096 364 355 5582
;-,
ca
i Silistra
..
20 815 838 1368 1602 303 368 5294
Kustendje 5 217 226 303 120 120 95 1081
Total ' 71 4603 47321 6770 7954j 1799 1744 27611
I) K. F. Peters. Geographie und Geologie der Dubroudscha p 131.
Hascleil. Ist. Criticii p. 325.
Idem p. 235 apud Kniga. Systima iii sosloianie muhammedanskiia religii, p. 241.

www.dacoromanica.ro
 325

ale agriculturiT acesteT zicea L Ionesco in 1850. Este a vorbi de veniturile cele marl,
pe care le aduc statuluT otoman.
Industria Mocanilor este intim legatä de sistemul economieT rurale a DobrogeT; acéstä,
industrie dg,dea nascere la o multime de plangerr i abusurr, pe care Turcir abia le pu-
teati curma.
MocaniT din Rcele, Silistea, Telecea, Galicea, Resinaru, PoenarT, RedenT i alte sate
din Transilvania veniail t6mna in Dobrogia, pentru iernatul turmelor; iar prima-vera
plecati; uniI din eY insä inchiriail parnênturT i pentru varä.
Din Säcele, Silistea i Poenarr sunt dintre eel earl veniatt de mal multä vreme in
Dobrogia; din acestia, uniT intrati aci ser vitorT si se insurari Cu fete de Romani, apoT
renuntati la protectia austriacä devenind rayele turcescI, färä care obligatiune, de a se
fixa in Dobrogia, eT nu se puteati insura, de 6re-ce niel parintiT nu voiati sa-si dea fetele,
nicY acestea nu voiati sä se märite Cu tineriT, earl n'aveati stabilitate.
°data stabilit in sat, ciobanul devenia i agricultor i plätea darile c6,tre guvernul
Otoman, aceia ce provocä o multime de plangerl din partea AustrieT.
Write grele la care Mocanir erati supusr in Dobrogia pentru päsunatul turmelor,
fortat a trece de la starea nomadä la cea agricolä, stabilindu-se mal ales prin plasa
Harsova. Satul Varo s (langa Harsova) este o colonie curat transilvanéna ca si Garli6ti
si Gr6pa CiobanuluT.
La Varo, MocaniT aveati si un agent consular prin 1867, pe cel maT bogat dintre el, Circa.
Colonizarea Dobrogier cu Mari i CerkezY, pop6re care träiati aprópe numaï din
jafurT, a contribuit i mal" mull a schimba slarea MocanuluY, din nomad in agricultor.
In 1862, numal in judetul Tulcea erati 50.000 oT; peste doT anT acest num6r a fost
redus la 10.000.
In 1impul dominatiuniT Otomane, RomaniT trdiati pe tot tOrmul drept al DunäriT, de
la Ostrov panä la Tulcea; apor in interiorul DobrogieT: la Sarinasuf (20 familiY), Caraibil,
Sarighiol, Agighiol, Calica, Sabangeak, Zebil, Visterna, lenisala, Pasa-Casla, Satul-Noti
(langä Babadag), in Babadag, Catalor, Hasanlar, Cineli, Nalbant, Cilic, Frecätef, Telita,
Nicolitel, Cocos (monastire fondata de MocanT), NIeidankioi, Trestenic, OrtachioT, Taita,
Coium-Punar si Camber.
ApoT la Sud, in Mahmud-Cuiusu, lusufunar i Adamclisi, pentru a nu enumera de
cat satele, in care elementul romanesc era mal mare.
zice Allard locuesc aproPe name pe nuzturite ; satcle tor nu se deo-
sebesc de acele Mild-reset satt bulgeirescf; ci unele ca ci cele-l'alte ari acelafi a.spect mizerabil.
Sunt asezate pe fundul väilor sati pe t6rmul lacurilor, cat se póte de aprópe de apa, asa
de necesarä turmelor.
Conditiunile hygienice sunt din cele maT rele. MaT bite constructiunile sunt dupä,
acelasr sistem: niste cutiT in paiente, ale cAror gdurI sunt astupate cu pamênt amestecat
cu baligä, un fel de cdramidä nearsä, numitä
Piatra nu se intrebuintéza de cat prin localitätile, unde se gäsesc ruine grecescY,
romane saù genoveze.
Invelisul este sustinut de capriorT, carT in fatä, se prelungesc in afara, formand o
strasinä lard; este prispa c,aseT.
In dreptul usel se an o galerie de intrare (tinda). Casele sunt acoperite cu trestie,
pämênt i fórte rar cu olane.
Interiorul caselor, care sunt numaT cu un etaj, se compune de obiceiti din treT partI:
Linda, vatra si camera de locuit.
In fundul tindeT se gäsesce bucätäria saù vatra, de la care un cos conduce d'asupra
invelitoriT si pe unde vantul saù zäpada pot pätrunde in voie, cosul nefiind acoperit.
In partea lateralä a vetrer se aflä gura sobeT, care pätrunde in interiorul camerfi;
4a, dad se preparä bucate pe vatr5,, se incalzesce i locuinta.
Streinul, la prima vedere ar crede ea locuintele acestea sunt solide si higienice,
judecand dupä aspectul lor exterior. Dar se insald, cand intrd in läuntru.

www.dacoromanica.ro
326

Sticla este aprópe necunoscutä prin sate; o f6ie de lartie unsa i lipitä de cercevele,
este de ajuns.
Mobilierul sémanä cu cel din casele turcescl. Icóne rusescI impodobesc pareliI; iar
zestrea fetelor, compusd, din pänzeturI tesute In casa, este atArnatd, de päretI.
Bordeiele nu lipsesc in satele romanescl de pe malul DundriI; In ele locuitorif isï
cauta adOpost contra caldurir i frigulur.
Un fel de vestibul inclinat servesce de intrare In fundul acestor gropI, acoperite Cu
trestie, F;iovar sail chiar pärmInt.
Spre sfarsitul toamneI, satele incep s ja un aspect fate animat: se fac pregOtirile
pentru iarna, pe timpul cäreia 6menil stail jnchii ca sobolaniI In pamint, pilnO prim6,-véra.
Vara Oraniï se culca pe bOtaturä, fiind gonitI din casa de insecte, care nu sunt
putine la num6r.
AcéstA imprejurare explica usurinta, cu care bietil locuitorI cedeazd, streinulul lo-
cuinta lor, in care nu 'Ate sta de at o nópte i preferA a dormi pe afara.
Casele sunt grupate In sate, farg, nicr o regula; se vede eh% ideia de stra(II, fie ele
ori cat de intortochiate, nu le-a trecut prin minte locuitorilor.
RorniiniI nu eratl tocmaI bine vNutl de Turd; sub stapAnirea acestora. multele su-
ferinte la care de vécurI ati fost supusI, täcut tembelf i fard, energia caracteristich
rase.
Astfel era starea Romanuluf din Dobrogia, in a doua jumatate a secolulur al XIX-lea,
numaI cu cAtI-va ani inaintea ocupdril provincia de noI.
AstAzI satele k;i locuintele ronanescr din Dobrogia sunt curate si higienice.
Pranul român de aci nu maI locuesce in bordeie ca acum 50 anI, ci in case spa-
tióse si curate.
El nu'sT construesce casa, pAnä, maI intaiti n'are apa necesara pentru vite; vechile
pique atärescI Cu burdufurY i manegiti sunt inlocuite Cu 010' i cumpene.
Imprejurul locuinta sale, Romanul îi are tail gospodOria: de o parte cosarul vi-
telor, de alta phtulele cu bucate i jur imprejurul easel, grddina de pomI roditorY.
Acestea ail schimbat aspectul trist monoton de odiniórd, al Dobrogia inteo In-
tätisare vesela.
Obiceiurile RomemuluI dobrogian nu diferä, de ale aceluia din patria mamá, de
aceia nu le voitt maY arata fiindu-ne cunoscute.
RornaniI trdiesc astOzI pretutindenI pe paméntul Dobrogia, in maI mare numOr
Mg pe malul Dunaril% Expansiunea colonialä se manifestO de la apus care rOshiritul
Dobrogiel 9.
2. Bulgarii. Acest popor, care impreunä cu Românil din Dacia Aureliara a avut un
trecut asa de glorios, Ong, la supunerea definitivd de care Turd in 1396, ail ocupat centrul
Peninsula Balcanice.
In tot unghiul Nord-Estic, format de Dobrogia, s'a stabilit poporul dominant, ca o
insuld In mijlocul und marl de llomAnI i Bulgarr.
Caci in adev6r, Turcir locuiail centrul provincia, inconjurati pe tot Virmul DunäriI
de Români, iar la Sud de Deli-Orman si in Varna, de Bulgarl.

1) Cifra populatiunii rometnesci fraitere in Dobrogia, in anul 1900 era:

JUDETUL CONSTA NT A JUDETUL TULCEA
cd ca
-a- ..-1
.r) cd
cd m)
cd
ea al o TOTAL
to to Z.) PO a) c ms
11» Q Cn = GENERAL
Q cd
oo
cd '-
c) 76 .5 E. cn
o
Q. 5: Q. E-. o.

22.409 9.004 17.771 8.370 17.238 74.792 9.246117.858 15.993 2.126 45.223 120.015

www.dacoromanica.ro
 327

Imigrarea Bulgarilor in Dobrogia venir din Sudul Balcanilor, este cu totul noua.
Dupa resboiul din. 1829, Rusia volad sa coloniseze Bugeacul cu BulgarI ii atrase in
Basarabia Sudicä. In emigrarea lor, o parte a remas pe termul laculuI Razelm, unde II
gasim in 1.850 grupatI in cate-va sate, cum: Caramanchia Caugagi, Hamamgi, Ciamurli,
Sariurt, CasapchioI 0 Gargalli( 9.
Numerul lor era de 1.194 familif, din care cele maï multe in Casa (districtul) Baba-
dagulut
In 1864 era' 25.000 suflete 2).
De la stabilirea lor in Europa, BulgariI ail avut ea ocupatie de capetenie agri-
cultura i crescerea vitelor.
George Acropolita, scriitor de pe timpul luf Isacciti Angel, ne vorbesce despre oile,
porcir 0 boil, ce se gaseati in fórte mare numer la Bulgarr 8).
Bulgarul este de constitutiune robusta; in general slab, fata ovalä, nasul maY
drept de cat recurbat, ochiI mki, sprincenile bine arcuite, parul blond 0 mile.
Expresia fetiI aratä pe omul cu intcligenta mar mult de cat ordinara i f6rte seriósd.
Physionomia lur este lini0ita i dovedesce mar mult blandete de cat curagiti.
Femeile aì talia mijlocie; cand sunt tinere ati trasurI dragala;ie, frum6se chiar
forme voluptóse. Din nenorocire, ele se trec repede, din causa munciI excesive in viata
casnica.
Limba bulgara este o idioma a limbelor slave, ea se apropie mult de cea rusésea.
Imbracamin tea Bulgaruld s(L compune- d-in: ciubara (cAciuld (le-6ie), eämw cu
nevi largY, kialvarY apr6pe ea eel turce0I; el e incins cu brie, la care pórtA totdeuna un
cutit. lama se imbraca cu suman 0 o sarica de pide sae lane, de 6ie, cu capiwn; in
picióre p6rte, opind.
T6ta imbracamintea Bulgaruld e produsul industrid casnice.
Femeile ii impletesc códele imprejurul capuluT, pe care 11 impodobese Cu monocle,
cu florY i cu panglicl. Numal fetele sunt Cu capul gol; femeile p6rta pe cap un testemel
de diferitc colorl, dup. ctate. Cana01e lor sunt largI i deschise la pept, impodobite la
guler, maned 0 pe p6le cu florI, bogat lucrate de mana.
Rochia este de MA grósa, tesuta cu multa maiestrie. Cate °data p6rta doua §ort,urr:
unul in fatä i altul la spate, peste cama§e, i atund rochia lipsesce.
La mijloc ele OKA cordon cu paftale, la mainI bratarI i inele. Cerceri i salba nu
lipsesc.
Jocul favorit al Bulgaruld este hora, un dans molatec inainte i inapot EI nu ati
vioaele jocurf ale Romanulul ca: batuta, chindia, resteul i brauletul.
Indelungata servitudine le-a domolit caracterul resboinic i neastamparat din vea-
curile VIXIII, totu0 Bulgarul este bun soldat, sobru i deprins cu greutatile mar;iulur.
Traitor trite() tara accidentata ì fära ce,Y de comunicape, Bulgarul mal nicI o datAnuV
mane, boil din car, ci merge pe jos, cand langa bol, cand in urma caruluI; se p6te zice,
ca el face un drum indoit, aci alergand ca sa mane boil, aci remanénd in urma caruld.
Acésta il face neobosit, pilos i resistent, calitatI ce nu lipsesc nicI teranuld nostru.
Cantecele Bulgarilor ati in ele ceva oriental 0 lamentabil, datorit multelor suferinte
indurate sub TurcI. Ati maI mult cantece pastorale 0 eroice.
Chiar instrumentele lor musicale sunt imprumutate de la Turd.
Casele 0 gospodaria lor interi6ra difera dupä regiunr; cele din Dobrogia sunt cele
maI saracaciose; cate-va scaune de lemn i paturI comune compun tot mobilierul easel
BulgaruluI.
In curte sunt cc§arele vitelor i pätulele, pe care le pazese n6ptea cainiI, de care
nu se p6te nimenI apropia, flind aprópe selbatecI.
I Ionesro. Excursion dans la Dobrodja. Carte Ethnographique i Lejean. Ethnographie de la Turquie
d'Europo. Carte.
K. F. Peters. Grundlinien zur Geologie und Geographie der Dobroudscha, pag. 154.
Annales, Cap. XI.

www.dacoromanica.ro
328

Bulgarul este putin ospitalier si ursuz ; iY place Insä a'sY cultiva singur in grädinä
tale cele necesare pentru hranä in timpul YerniY.
Muräturile, varza acritä i slänina nu lipsesc nicY odatä din casa, chiar acelur maï
särac Bulgar ; malaiul, Mina i brAnza de asemenY.
Credintele i superstitifle
religkíse ale Bulgarulur stint im-
prumutate de la Român, cu
care a convicluit de ata,ta
vreme; ast-fel : sorcova la anul
noù; in diminéta de Boboteazä,
mamele îï free copal cu zà-
padä, pentru a fi sänäto0 tot
anul, pomana din siimbilfa mor-
tilor, etc.
BulgariY postesc de 4 °xi
pc an, in plus Miercurea si
Vinerea ale fle-eäreIsapt4mAnY.
Ou61e la PastI nu lipsesc Dui-
garuluI, ca i Romitnulut La
Sf. Glicorghe, Bulgarul injun-
ghie un miel gras si alb, ea
Fig. 41. Petreeere la C.amber. (Duptl Lielierdopol). jertfä. La 1 Man femeile, earl
nu fac copiI se tävälese pe
ia,rba udatà de roul In timpul secetiY sun!, paparudele la el., ca si la noI. La RusaliT femeile
nu lucrézil, de témä duhurilor necurate. La Craciun, colindele i tate obiceiurile,, ca ki la
naseere, botez i nuntä, stint imprumutate de la RorranY, de aceia flindu-ne cunoseute nu
voiil insista asupra lor ').
Cifra populatiuniI bulgärescI, trait6re azI in Dobrogia este de 38,839 suflete, din care:
12.665 in judetul Constanta si 26.174 in jud. Tulcea:

g:2
11- vi

to
vi
73
cd
ró
I

F.'
da
S
ra
V, 4
be
Z cd oi
CD
S
a,
V
it
13)
a
u...,.
C TOTAL
'=
o
V .173 :r4 .E..5
3's
°cci
C.) .....-.

?,
,,C.)

g
Z vs
DOBROGEA
n *CA''' " ,r1

ct. 5,' ,-1: 'cf. ii: E2u F,... iFi; ft iE.' E- E-

3086 343 771 311 8148112.665 17.876 1.473 103 6.722 26.174 38.839

3. Rue. Dupä provenienta lor pot fi impärlit,Y in douil, clase: RuleniY i Moscovilir
sail LipoveniI.
a) Col d'inttliti apartin desflintatuld Regat Polon. EY ail imigrat in Turcia, in anul
1709, sub condueerea Zaporojenilor, ordin militar si religios.
Aci incheiarä un tratat cu P6rta, care le asigura independenta i le da terenurY,
voia pescärituld pe malul drept al Duniirir ; in schimb el' se obligati a da un contigent,
In 6menI i cal, la cas de rOsboiti.
Cazacir ZaporojenY ati p5strat organisarea militäréscä stabilit in sate sati maY
bine in lagäre intarite, numite Secz2), uncle era oprit femeilor de a intra; ad traiati sub
ascultarea until Hatman al lor, ales cu consimtam8ntul tuturor.
') Estras dupa I. Ion esco op. cit., Lejean op. cit.; A. Boué. La Turquie d'Europe, Tom. II, pag. 63
107 F,d 201; Kanitz. La Bulgaria danubienne pag. 27-46; Papadopoulos Vr etos La Bulgaria pag. 175-181
si din propriele-mi cercettirI.
t) Urmele acestor uvragiI de fortificalie, construile din pamént se mai véd 1nc. i astile In unghiul
coprins Infra bratul SI. Gheorghe, lacul Razelm si Dunavë saü Bugeacul Dobrogean.

www.dacoromanica.ro
 329

AceT earl' voiati sa se casätorésca, trebuiati sa plirasésca lagarul i mergeati a locui

in sale, insa aveati obligatiunea a r6spunde in caz de r6sboiri.
Acésta stare de lucrurf a durat pana in 1828, Mild para,sesr Dobrogia i doté regi-
mente cazacescf sub comanda HatnianuluY Kladki, tradara cauza Portif i trecura in ser-
viciul Rusief, care le aseza impreuna Cu populatiunea emigrata, pe t6rmuri1e Mara de
Azow, uncle if gasesce campania din Crimeia.
Cazacif r6masI in Dobrogia pierdura avantagiele tratatclor anterióre i devin rayale
turcescf; pe langa Cazacif re'masf, venira prin imigratiunf partiale maï multe familff, chiar
In urma r6sboiu1uY din 1855.
Rutenif sunt de religiune ortodox6, fara niel o subdiviziune, dupa cum vom vedea,
pe Lipovenr.
Principalele lor stabilimente prin 1862 era]. in Delta Dunarif, uncle ail fondat maT
multe pescarif.
La Prislav exista o colonic de Rutenf retrasi din lagarile distruse de Rusf in 1828.1)
Nume'rul lor in 1850 era de 1092 familiI; de atuncY inc6ce statisticele if numWa la
un loc cu Lipovenif, de aceia nu se pa° stabill cate suflete traiaa in Dobrogea de RutenT
propriti zisT.
b) Lipovenii sati Moscovila sunt ereticif religiunif crestine ortodoxe i sunt de dife-
rite secte.
Dupa cum Biserica apusuluI a avut desbinarf launtrice, tot asemenea i Biserica ra-
sarituluT; de aceia cred, nu fara folos a trata pe scurt cestiunea schismaticilor rusescY,
ef traind in multe partf ale Ord RomanescI i maf ales in Dobrogia, unde at"' un Archie-
piscop al lor.9)
Inceputul doctrinef lipoveniste:s'a ivit in 1419 la Pscow (Rusia) i in doua secole
jumatate se re'spandi asa de mull ratacirile in clasa poporuluI ignorant, ca produse in
Rusia sguduirI puternice in Biserica, sguduirf care s'aa sfarsit printeo sch'sma ce riu-0'
are perechie in istoria pop6relor ortodoxe si care exista i astazT.
Din causa ignorantif cla,sef de jos, preotif introdusesera in cartile bisericescr o multime
de inovatiunT, de natura a schimba dogmele ortodoxiel; intre altele crab': opinia ca trebuP
a se face crucea si a bine-cuvénta numaY Cu dou6 degete, iar nu cu tref, ea este pacat
a'sf rade omul barba, ca trebue a duplica cuvéntul «Aleluia» (zicere ebraica, care insem-
neza «laudall pe Domnul»), cá adevèrata cruce este aceia care are opt extremitatf, iar
nu patru, ea trebue a se savirsi leturgia cu 7 prescuri, iar nu cu cincI, cä trebue a face
procesiunile imprejurul bisericer de la stanga spre drépta (dupa sóre, zic Lipovenif), iar
nu de la drepta spre stanga, etc.
Patriarchul Nicon indreptand cartile bisericescI Cu inovatiunile ratacite, prov6ca o
revolta, care nicl la mórtea acestuf luminat prelat (1675), nu se putu curma.
Ereticif cereati, &A se distruga cartile lui Nicon i sa se revie la vechia credinta
(slaraia viera). Acest" vechf credinciosf (Starowiertzy set Starobratzy)s'ail impartit in dou6
secte: nepopigii (Bezpopovscina), care nu admit preotia canonica, si din cele 7 mistere
ale biserice ortodoxe aù pastrat numaf botezul i confesiunea, savarsite de mirenT, bar-
batf satt femef. Eucharistia Vf-ail format-o dupa ideia sectantilor; el' nu recunosc casatoria
religiósa, ci impus viata celibatarä, traind insa la un la; barbatif cu femeile; ef
maT propagaa i impuneati arderea de viti i mórtea prin fóme.
A doua secta este aceia a popigilor (PopovFina), carr primiati popY chirotoniti de
Biserica ruseasca, pe care de si o numesc eretica, totusf pe tacute recunosc puterca chi-
rotonid
Desbinarea acestor doe; secte datéza din anul 1666.
Imigratiunile Lipovenilor in Dobrogia incep de pe timpul luT Petru eel Mare i s'ati

Dupti. Engelhardt. Les embouchures du Danube pag. 15-21 i L lonesco op. cit.
Pe larg e tratahi cestiunea de cruditul Episcop, proa fericitul Melhisedek, in scrierea sa «I.ipove-
nismul», BucurescI 1871, dupa caro extrag.

71890 42

www.dacoromanica.ro
330

continuat sub Caterina II-a; aceste imigratiunI de 0 erati individuale, tot4 se gasearr in
1783 o multime de Lipovenr aci, cand printr'o imprejurare, o parte dintee'n0I ati fost dug
in Bucovina.
In rèsboiul dintre Austria 0 Turcia, un general, ruda ImpgratuluI Iosef al II-lea, cgOu
prisonier in mainile corsarilor Turd pe Marea Neagrg. Nava, pe care plutia acest inalt
prisonier fu sdrobita de valurile I\ri i generalul a fost scgpat cu viatg de nisce pescarY
lipovenY din Turcia.
Ca r6sp1ata, Impäratul invoi Starovierilor a se stramuta in Bucovina, scutindu-Y de
recrutare, de obligatiunea de a quartirui soldatiY i dandu-le dreptul de a avea tinutul lor.
Ace0I Lipovenr s'ati stabilit la Fôntana-Albg, unde Vf-ati construit o biserica. Acolo
ati 0 un Mitropolit al lor.
Pe la 1850 ere' in Dobrogia 774 familir i traiati maY mutt in Camena, la Sarichiol
numit de Lipovenr Seriavoco ; aci eratl ca la 600 case ; la Slava, alte 600 0 in fine la Ju-
rilofca 500.
Ei erati de natura sèlbateca ; in aniY 1843-4 ati ucis, cu ocazia until complot, o mul-
time de Bulgarr numaI o0irea din Babadag a putut pune friti ferocitatiY lor.
In Dobrogia atí mal venit i alte familiY, emigrate pe vremuri din Rusia i s'atl sla-
bilit mai MUM in Tracia la gura fluviuluI Morita.
EY apartineati secteI popiste i aveatl superstitiunI, pe care le conservará pan la
fanatism ferocitate; ast-fel sunt gata maY de graba a muri, de cat a li se tia un fir
de par din barbg, sail de a permite sa se adaoge la serviciul lor divin o inchingeiune maI
mult sail un «aleluia», de cat cele prevNute in dogmele lor.
Dupa r6sboiul din Crim, ace0Y LipovenY aí venit i s'ati wzat in Tulcea, unde irn-
preuna cu un mare num6r de nepopi0Y V-ati cladit aci o biserica.
Dupg fondarea Mitropolier din Bucovina, se infiinta 0 o Archiepiscopie la monastirea
Uspenia (Adormirea MaiciI Domnuld), iar la Tulcea, o episcopie; ambele depindeati de
Mitropolitul de la Fontana-Alba. Iata in ce imprejurarr:
Dupa revolutia polong din 1830, Cialkovschy, agentul polon din Turcia, trnbrati.,And
Islamismul, sub numele de Achmet-Bel i maY apoY Sadik-Pa§a, cauta, a ca0iga pe Lipo-
venif din Dobrogia, carora le aducea marl serviciI la Pòrta.
El legg stransa prietenie cu Osip SemenovicY Gonciarov, un lipovean din Sarichiol,
om cu minte, inzestrat cu o bun& memorie, indraznet i Intreprinzator, care se bucura
de mare incredere printre LipovenY.
Prin intermediul luY Sadyk-Pa§a, el obtinu infiintarea la Uspenia a uneY episcopiY,
unde a chirotonit archieret1 pe Arcaditi I.
In urma mar multor certe, Gonciarov prin influenta sa la Constantinopol, obtinu de
la guvernul turc recun6scerea luY Arcaditi de episcop al Lipovenilor din Dobrogia, impreung
cu privilegiul exceptional de a nu pläti nimanur nimic pentru episcopatul sag, dupä cum
platiati GreciY.
Tot prin intluenta luY Gonciarov, episcopia de aci obtinu la 1.851 un firman in puterea
caruia se recunoscea libertatea credinteY sub protectia SultanuluY ca nicY o alta bisericg
sa nu aiba autoritate a se amesteca in afacerile lor bisericescI.
Acest firman a fost publicat prin bite localitatile lipovenescI din Turcia. Copir dupä
dinsul s'ati trimes a se citi prin bisericile lipovenescY ale localitatilor principale din Ro-
mania, iar de aci s'a trimes la mitropolitul lor de la Fôntana-Albg, numit Kiril, care a
ridicat eparchia de la Slava la gradul de archiepiscopie 0 pe Arcaditi l'a numit «exarc
al lipovenilor NecrasovI».
In anul 1853, Lipovenff ati dat in acest resboiti contingentul lor Turcid, iar Arcaditi
a bine-cuv6ntat pe o§tenY cu rugaciune i apa sfintita. TurciI neincrOatorr, dote ordin
inaintea treceril Ru01or in Dobrogia, ca Lipovenff sa se retragg catre Sud, ca sa nu fie
tradaff ca de CazacY in 1828.
Numal un mic numèr dintr'ên0Y s'a retras, iar ce maY multr ati rëmas la locurile
lor. Celor retra0; archiepiscopul a chirotonit pe un calugar Arcaditi II, de archiereti cu

www.dacoromanica.ro
 331.

titlul de «episcop al cre§tinilor emigratorY», pentru a se duce cu cel deci0" a se retrage

din Dobrogia
Archiepiscopul s'a sustrat de la emigrare prin ascundere cdt-va timp. In curAnd
RuiT ati trecut Dunarea i aí ocupat Tulcea. Dupa úre-care frica la inceput, LipoveniI
nevNénd niel un r'n de la Ru§Y.
Arcaditi i un alt archiereti lipovenesc, Alimpitl, episcopul Tulcel, edeati retra$I la
manastirea Slavasky (Uspenia), pAna ce li s'a spus, ea' una din capeteniile ruse,scl ar doni
sa vaçlä serviciul archieresc lipovenesc.
Acésta Ii incurajd, §i in Oiva de PastY atl liturgisit In Tulcea, in presenta generaluluY
U.5acov i a o multime de oficerY. Dupa liturgie s'ati dus cu paine i sare la generalul,
care nu ja primit, pretextând ea e bolnav.
Acésta a nelini§tit intru cdt-va pe Arcaditl, totul s'a Intors in pace la manastire. Dar
peste cale-va zile fura surprin§I aci de o companie de Cazad, 1-a luat pe amândd i 1-a
dus la Isaccea, unde fura pu§1 intrio kibitca intunecata i trimel la Kiev, iar de acolo la
Sudzal, impreuna Cu un popa lipovenesc, Teodor, acuzat ca falificator de moneda rus-ésa
Neateptata intamplare a acestor doI archiereI a inspaimäntat pe Lipovenli din Do-
brogia 'I-a intaritat contra Ruilor, mal' ales ca acum pierduserä increderea Turcilor.
Unif din eY ati lasat averile i punemdu-se In luntri cu familiile lor lasat In voia valu-
rilor Mar«, calatorind catre confratiI lor emigra. PopiI, diaconil i monachi! s'ati ascuns
prin padurY si stufarir. Frica acésta a strabatut pana la Fûntána-Alba.
Archiereli exilai fura trecutI de LipovenY In numOrul rabdatorilor de chinurY, pentru
credintä §i In °mima lor compusera un- imn. In locul lor, Mitropolitul de la F'ôntdna-Alba
a chirotonit pe Arcaditi al 111-lea, cu titlul de archiepiscop Vasluisky.
Gonciarov i amiciI sèl" de la Constantinopol intervin pe langa Pcirta, ca la incheierea
pacil sa se prevada i eliberarea celor doI prelatl ai lor. UniI dintr'ênsiI ati mers prin
intervenirea TurcieY la Moscua §i Petersburg, ca sá afle de s6rta exilatilor, iar Gonciarov
se duse la Paris, unde fu ascultat de Imparatul Napoleon al 111-lea, caruia 'Y ceru sa inter-
vina pentru liberarea archiereilor luatI. Tete incercarile lor ati rt'Mas zadarnice, cacY RIDA
pretindeati, ca ace*tia fiind supu§I rus¿I fugan, ail dreptul a-Y retine.
Dupd terminarea rësboiuluI, locul luI Arcadiil cel exilat, l'a ocupat Arcadia al II-lea
episcopul emigratilor, care se aciuiase la o mo§ie a luY Sadic-Pa§a.
El capta de la Vizirul, teskeré pentru demnitatea sa de archiepiscop.
In locul luI Alimpiá la Tulcea fu chirotonit Justin ca episcop. Dar acesta In 1.8(36, a
lásat postul Impreunä cu ratacirile lipovenismuld si s'a dus la Moscua, unde in 1868 fu
unit de Mitropolitul Philaret cu biserica ortodoxa, impreunä cu dor monachY din mánastirea
de la Uspenia.
Dupa acésta nenorocita intamplare pentru LipovenY, ei ail venit la ideia, cà Tulcca
este un loe nefavorabil pentru episcopie: «pe cel episcop, Alirnpiù, rail rapit
cel d'al doilea s'a dus de huna', voie la Ilu§1, de aceia lásat de a maY pune episcop la
Tulcea, ca sh nu se maY intample vre un scandal, cu affit mar. -Ortos ca In Tulcea, unde
este un agent rusesc, episcopiY lor sunt espu§I a fi ademenitY».
In támna anuluI 1868 a murit i Arcaditi, iar in locu-Y, Mitropolitul de la FôntAna-
Alba le-a chirotonisit episcop pe un monach din mana.stirea Uspenia, anume Irinarch, om
inferior intru t6te predecesoruld si; pe langa altele nu avea nicY barba, la care Lipo-
venil tin mult, de aceia el nu avea vre-o importanta printre eY. Irinarch este §i acum
Archiepiscop lipovenesc la manastirea Uspenia.
Numirea de LipovenY deriva de la secta philipk;tilor, carY ail emigrat ceT d'intar in
Prusia, Polonia i Moldova, pe la jumètatea véculuI al 18-lea ; acésta numire s'a genera-
lizat pentru toti rascolnicir rusesd.
Sectele principale lipovenescY sunt : Popi§tiY, Nepopi*tiY, ScopitiI i MolocaniY.
a) Popistii. Bisericele acesteI secte ab' un tip propriti, sunt maI mult construite de
lemn. Cele de zid atí forma lungaréta, putin Inalte, de forma cruciI, cu intrarY din treY
partY ; la mijloc aù cupold §i la capatul despre apus o clopotnitá La intrare ati un ibric

www.dacoromanica.ro
332

Cu al-A, de spdlat. Inlrarea de spre apus este rezervatä femeilor, bärbatir n'atl voie a intra
pc acolo.
Popistilor le place ea la serviciul lor divin sä asiste ortodoxI, mar ales cand vizita
bisericel lor se face de autoritdtr. In altar nu e permis a intra ortodoxir, nicr preotir, ci
se deschide usa, spre a privi de departe.
Interiorul este ca al bisericelor ortodoxe ; icónele sunt de cea mar próstä pictura,
numaI acestea cred er cg, sunt pravoslavnice. Càrlile biscricescr stint acele din 'naintea
patriarchuluI Nicon, MCA, corecturI. Muzica religiósd e un fel de psaltikie vechie.
Bdrbatir stall grupa tr deosebit de femer i copir, fie-care ati grupul lor.
Copiir, earl' nu stati in randuiald sunt pälmuitr i datr afarä de bdtrinT.
Dese-orl copiir stati pe längd cantAret la strand si if in isonul ; cel care gresesce e
lovit de dascal in cap cu un baston. Cel care intrd in bisericd e dator mar întàiü sä facä,
märanir la ic6ne i apor îï ja locul.
Afard de sërbdtorile ortodoxe, LipoveniI all pe ale lor proprir in memoria bArbatilor,
care ati murit in persecutiunr, pentru devotamentul lor la doctrinele secter.
Copiir nu invatà de cat Ceaslovul i Psaltiria ; alt-fel de invkáturr sunt considerate
de Lipovenr ca anti-christice.
Serviciul lor divin diferä, de ortodoxism in trer puncte principale:
1. La savirsirea proscomidier, 2. la liturghia St'. Ion Chrysostom si a Alarclur Vasile,
3. la liturghia prosAntitelor.
Nu vom intra in detaliile acestea pur dogmatice, despre care se vorbesce pe larg
In scrierea eruditulur episcop Arlelhisedek, citatä, mar sus (pag. 218-226).
Nepopista. Deosebirea intre el si popistir constä in lipsa de ierarchic bisericéscd.
Capul religios este dascälul (Nastavnic), care savirseste dupä, tipic t6te rAnduelile reli-
gi6se, cdte sunt permise until laic. Dintre mistere er aí numar botezul.
intro aceste dale' secte este inrädäcinatd o urä, mare. Nepopistir se deosibesc
prin 6re-care prescriptiunr de o mar asprd infranare; asa : el ati asuprä-le un pahar,
cäer cred ca se spurcä, dacd ar bea apd din acelas pahar cu o persónd de altd lege ;
nu manâncä zahär, pentru ea cred, cä, e facut cu sAnge i cu 6se de tot felul de animale.
Copiir lor nu primesc de la altir vre-un obiect de mancare, pentru a nu se pAngäri.
Dacä permit unni eterodox a mira in casa lor de ruedciune, cer de a nu se in-
china, &del s'ar spurca rugaciunea lor. Dacd un cterodox ar sdruta vre-o icónd, atuncr
trebue resfintitä; de aceia el isr fac rugdciunea i cultul cu usile inchise. Cultul lor constä
din acele par ale ortodoxismulur, ce sunt permise orr-cdrur crestin a le säivarsi, fdrä
preot.
Unir din el' admit nunta, altir nu ; de aci impartirea acester secte in douè sub-divi-
ziunr: nuptialI i anti-nuptialr; acestia din urmil, din causa oprirer relatiunilor conjugalr
dintre femee i bärbat, comit o multime de pruncuciderr, de óre-ce abstinenta neput6nd-o
tine, îT omor copiir, pentru a nu fi aflatr i escomunicatr.
Molocani. Intrand cine-va in casa until Molocan, totul meritä o atentiune deose-
bild. La intrare, spre drepta, e fäcutd o odditd separatä, de mar multe orl cu o ferésträ;
In dreptul er, la stanga este cuhnia, dupä, aceia vine o odaie comunä, la multi despärtitd
in dou6. Odäita cea d'intär din dreptul cuhnier, este destinatä pentru barânr: parintr,
mosr sail rude. Acolo el vietuesc deosebitI de ceI-Paltr, citesc rugaciunr, beati cear i pri-
mesc pe cer-l'altr membrir al' familier, pentru stätuirr i povèluirI. Din acésta se vede deja
respectul Molocanilor pentru bätränete.
Si la drept vorbind, bdtraniI Molocanilor merita acésta,, pentru exemplara lor con-
duitd tipul báltranuluI molocan este o exceptie in viata tèranulur rus.
Molocanir nu beati niel un fe! de Mutura spirt6sä; de aceia la densil nu ver gdsi
cdrciume nicaierr ; chiar vase de btiuturr: clondire, garafe, pahare, etc., nu ver vedea in
nicI o casa. Betia se soc6te la ei ca päcat, dupä cuvéntul scripturer i neconvenabilä,
pentru omul cel pläzmuit dupd tipul i asemAnarea lur DumneOeti. De aceia ei sunt
fúrte bogar i harnicI; mare si mic lucrézä cele sése zile ale sèptdmäner, iar Dumincca,

www.dacoromanica.ro
 333

de la orele 8 diminéta se aduna la rugaciune, care tine Ora la unu dupa amiazr. Dupa
aceia pranzesc i apoY in fle-care casa se deschide. biblia i citesce vre-unul din eel' maY
beltranY, insa asa ca toff ceY din cash, marl si mid, sunt datorY a asculta biblia si expli-
carea, a inv6ta pe de rost regulele credinteY si ale vietit
Nelucrarea (praznicul) este ridiculizata la MolocanY, care sunt deprinsY de mid cu
munca.
CopiiY lor nu cunosc jocul, nu canta, nu danséza ; niel chiar mancarea alunelor sati
semintelor de flórea &Weld nu le este permisa, pentru a nu-si pierde timpul in zadar.
Jocul arsicelor le este de asemenea oprit, pentru ca mar in urma sa nu le vina
pofta a juca pe bant
S'ar crede, ea aceste privatiuni ar face pe copiY debilY; din contra, copiiI Molocanilor
sunt grasY, rumenT i plinY de viata, cad eY sunt ocupatY tot-d'auna cu lucrarile campe-
nescY i casnice.
Fetele lor nu p6rta podóbe: cerceí sari bratarY. Ele nu cunosc obiceiul de a-si gauri
urechile pentru cercet Sunt fórte evlavi6se, bune gospodine, femer credincióse, mame
exemplare, sanat6se :14i bine educate.
Cartea este obligatorie la NIolocant T6ta viata lor privata se bazéza pe preceptele
Bibliel, s. ex.: dad, barbatul isY inséla femeia salt vice-versa, sari daca barbatul isT bate
nevasta, arata gresala adunaril bisericestY, care decide pedépsa.
d) SropiIii .3(14 castralri. Principalul fondator al acesteY secte a fost Selivanov, ce a trait
pe timpul ImparaleseI Ecaterina II-a (anul 1772). Cu t6te silintele guvernuluY rus, sectariI
se Immultiail pe fie-care an, a,a ca astazY exista scopit,Y, nu numaY in t6te guvernamin-
tele Rusid, dar si in Romania.
ET ati multe abaten Y de la doctrina religiuniY ortodoxe ; intre acestea mal principala
este «Treimea»,. care la el consta din Selivanov-Tatal, rescumptIratorul, fiul TataluY ce-
resc, fiul lui Dumnezetl, Dumnezeti peste zer, prooroc peste proorocY, imp6rat peste ini-
OratI: $ilov iubitul fií, premergaorul Domnului ; Aculina Ivanovna matusca bo-
gorodita.
Scopitil in genere sunt infranatY in mancare i lAutura ; el intrebuintéza numaY ou6,
lapte i peste ; carne nu mananca nid °data, nu beaLl be'uturY spirt6se, pentru ca sa nu
se aprinda corpul i sa nu se destepte pasiunea.
Doctrina luY Selivanov este contra amorulur corporal, cad este stiut c scopirea nu
extermina nazuintele naturalY; sunt dovezI sigure cà i scopitiI nu se pot in realitate
MIL ea nu bat la wa iadului i dupa ce ail asvarlit de la sine eheia luï (expresiunea sco-
pitilor, cu care el' desémna membriY genital°.
Cu t6te acestea scopitil tot-d'auna se arata cu fete postite, cu ochiY aparatl de a vedea
multe, cu modestie in vorbire, cu o evsevie fariseica, cu neincetata rugaciune în gura'.
Cu un cuvént pe din afara scopitiI sunt asketY i tot-d'auna monachY; eY de-apururea se
duc in biserica ortodoxa, se MO cu zel, se comunica, catre cler sunt cu respect si dar-
nicY; to:Ste acestea nu sunt de cat numaY o ipocrisie, sub care se tainueste secta.
Una din regulele lor morale gläsuesce : a nu descoperi taina nim'anuI si la cercetarY
a se scuza tot-d'auna cu nesciinta, iar in traiti a pazi o santitate aspra d de-apururl a
vorbi de virtutile invètatorilor si ale proorocilor lor, injosind pe sine-Y.
Casele lor de rugaciune se fac cu mal multe inträrl i esirY, pentru imprejurarY
neprevNute. Casa scopitulul se imparte in douè: antreul si o odaia mare curata. In prima
sunt lavitY, in a doua ic6nele sfintilor lor, cu urmat6rele desenurn tot-vè'Otorul
cu ingerf sburand imprejurul lur si Adam si Eva aplaudand, un sichastru rèstignit, a
caruI gura e inchisa cu lacat, in piept are inima deschisa, iar in mainI un pahar cu
flacarY, inchipuirea abisuluI si a cheir iadulur (organele sexualY). Selivanov desenat in halat,
seljénd in jet MO o masuta, cu o basma in mama stanga; Alexandru Ivanovid $ilov,
Aculina Ivanovna, Petru III Theodorovid i alte celebritatr ale eresief scopitilor. Inaintea
tuturor acestor icóne se aprind multe lumanarY si se afuma cu tamale.
In fie-care rogatoriti este o cruce cu un scopit rèstignit. In fundul unul rogatoriti se

www.dacoromanica.ro
334

face tot-d'auna o catacombä cu o use secretä; acolo se asézg, un trunchiti gdurit, pe care
se savärsesce operatia scopireI. Pe de läturile rogatoruluI se pun band, iar inainte o masa
sat"' un scaun. In ast-fel de rogatoriti saTh «corabie» se säväresce cultul scopitilor, numit
besedit (vor6v5,) sa0 radenie sal manca estraordinard.
Scopitiï fac cultul lor in fie-care saptAmand, n6ptea spre Duminecd i spre shrbd-
torile marl, ca Craciunul, Pastele, St Treime, etc. Scopitif ce l maI de pe aprelpe se adund
la dascalul lor i petrec la el, une-orï cale-va zile.
Intrand In adunare, n6ptea, bdrbatiI se imbrac in cdmesI largI albe si nisce haine
largI; iar femeile peste cdmes1 pun pestelce i haine; tot iaí in mäinI basmale numite
«pocrovcilci» (acoperäminte) i intränd In rogatoriO, bärbatiI sed la drépta, iar femeile d'a
stänga i cAntd o rugdciune a lor, creçlénd c. atuncI se colArg, peste eT Duhul Sfdnt.
Coniunicarea scopitilor consté, din gustarea unor bucätele de pärne pdtratd albd sat."
negrd Cu inehipuirea cruciI pe ele.
ET maï ai i botezul, iar cele-l'alte mistere ale Bisericer ordoxe, le lépädd.
Botezul se sävärsesce prin scopire.
Operatiunea scopiref se face tdindu-se testiculul cu briciul, dupd ce maï mntâiù 11
légd tare cu o ata; alt,ii merg maI departe: prin tdierea numaI a teslicululuI nu nimiceste
concupiscenta trupéscO, i eel tinerI nu perd facultatea impreundriI, de si acésta se pro-
duce f'ded ejacularea spermel, de aceia, isl taie membrul viril, «chcia abizuluI», cum 11
numesc
De aci acestd sectä impOrtitä, in douè.
Pe femeI le scopesc la tile si la partile genitalI. Titele une-orl se tale cu totul, alte
orï numaI sfOrcurile.
La partile genitalr se taie clitorisul, labia minord i Cate odatd parte din labia
major&
In Dobrogia, scopitir sub administratia turcésca eraii prigonitY, dupd afirmarile lur
Nadejdin in 1846:
«Ce se atinge de ScopetI, ei maï inainte eratt multi' in t6tO Turcia europénä, r6masI
acolo de and fuseserä ostile rusescI peste Dundre in resboiul din 1828; dar fiind-cd TurciI
urdsc pe acestI monstri mult maï tare de cat crestiniI, i sufer numaï pe eel' IntrebuintatI
la paza haremurilor, el" s'aia retras de acolo in diferite alte locurY, in cAt acum in WA
latura de peste Dunäre, numaI in Tulcea se afld treï sail patru scopitI».
Acestr scopitI neputênd träi in Tulcea, ail trecut la Ismail:
Acésta sectd a venit in Dobrogia dupd ocuparea el' de Romani. In judetul Tulcea
se gdsesc 19, la Sulina. In ,judetul Constanta e un sat anume 2 Ma, intro Ilanlik si Man-
galia, fondat de Mih. Cogdlniccanu, numaI de scopitlf din Bucurescï, Galatï
4. Turcii, popor de rasa mongolicä, numitI OtomanY si OsmanHI, apartin astdzI maï
mult raseI caucasiane, pierçlènd prin incrusare, tipul primitiv.

') Cifra populatiunii rusesd i lipovenesci trilittore in Dobrogea la 1900 era:

JUDETUL CONSTANT A JUDETUL TULCEA
ea

NATIUNÌ o
co-
a3
TOTAL
GENERAL
.v3 o
;e. .-1
e.
E-,

e.

Rusl 21 93 7 98 3 222 1,374! 3,6921 7,431

9781

13,475 14,197
Lipovern /Popov!
kBezpopovI
843 399 1,245 3,018, 1,908 1,387 736 7,949 9,194
I 173 173 1,9711 34 99 1,706 3,810 3,983

ScopitlI sunt socotiti intre bezpopovI. In plasa Macin mal sunt 22 scopiti.
Numérul Molocanilor nu se cunòsce, cad nu s'a fiicut niel o statistic& asupra lor.

www.dacoromanica.ro
 335

Origina lor trebue cautata in secolele cele maI departate; p6te ca g sunt poporul
Targitaos a luI Herodot 9 sari Togharma 2).
Numirea de Turc, este dupd cum pretind eI data dupä numele primuluI lor §ef
care era fiul luI Jafet.
Pliniti i PomponiO Mela, î cunosc sub numirea de Turd, ca i scriitoriI Bizantinr, ca
0 Aeneas Sylvius, devenit in urmä Papa Piu II-lea, ca 0 Paulo Giovio, istorieul WI Carol
Quintul.
Cunoscutul autor al analelor otomane «Tagiut-tevarich», Saadi-Effendi (1193 1293),
zice despre dén0I:
«Acest nume (Turd) se da locuitorilor din Chata saù Chaten (Kitahia set Tataria
mare), care locuiesc in sesurile CopciaculuI. ET peste tot ati fata alba, cu ochiI i sprOm-
cenile negre; de aci poetiI persanI comparO pe amorosI si pe voinid cu acestI 6menl,
îì numesc Turd»,
Nicephor Gregoras intelege sub numele de Turd, poporul care pe timpul sí era
supus luI Aladin, Sultanul IconieI:
«Pe cand Imp6ratu1 (Theodor Lascaris), la 1255 era ocupat cu aceste lucrurl, 'i-a
venit scris6re din Niceia, in care if spunea, c, Paleologu a fugit la TurcI»3).
Numirea de OtomanI ail luat-o dupa Othman, fondatorul Imperiulur Otoman, sari
Oliothman.
Osmanlif se numesc de la Osman, nepotul luï Erdogrul i succesorul lul Aladin,
Sultanul Iconief.
In Dobrogia este pentru prima órd, cAnd TurciI pun piciorul in Europa, cu o suta
de anI inaintea cucerirer
«In anul Egiref 662 (1263), dupä ce Mihail Paleologul gOsi refugiti la curtea Seleuci-
zilor dupd ce la intórcerea sa in Constantinopol puse de scóse ochiI luI Ioan Lascaris,
urmawl legitim la tronul BizantiuluI, o colonie de 10 12.000 TurcomanI, ven i sub condu-
.cerea luI Saltukdedé, a se stabili pe cóstele occidentale ale MdriI Negre, in tinutul numit
astazI Dobrogia.
MaI tOrzitl acéstO colonie a fost transportatà in Crimeia, de Berké-Khan, §eful TO-
tarilor din Kipciac 4).
DupO Ewlia, istoriograful ImperiuluI Otoman --trOitor in secolul XVI-lea, Saltukdede
era considerat ca sfant i ca dupa mórtea sa ordonase discipolilor sèl, de a-i ingropa r6-
m4itele in 7 orase depártate din tinuturile necredinciosilor, cu scopul, ca urma0I si
nesciind locul unde in adevgr este ingropat, peleriniI musulmanI venind in fie-care din
aceste locurI, ar indemna ast-fel pe Turd a incorpora Cu Imperiul t6te provinciile, unde
exista mormAntul luI Saltukdede. Urmand acéstä traditiune, el fusese ingropat intre al-
tele 0 la Babadagh 5).
Cu navOlirile ce se continuará in cursul seeolelor XIV 0 XV, numer6se colonir
otomane vin a se stabili in pà,"rtile cucerite, unde armata le sprijinea, pentru a se fusiona
ru populatia deja existAnda.
Dobrogia a fost printre cele d'inai provincir ale desfiintatuld Imperiti Româno-
Bulgar, care a fost populatil de Turd, atr4 aci de mormântul luï Saltukdede, pentru
care aveail niultá veneratie.
Apararea frontierelor nouluI ImperiO Otoman in Europa, era o allá consideratiune

') Cartea IV. cap, 5.1

Genesa X. 3. in Hammer, op. cit, Vol. I,.p. 1.
í
Canlomir. Istoria Imp. Otoman, Vol. I, p. 13-15.
Lufli. Histoire des Seldjoukides, in Hammer, op. cit., Vol. I, p. 105. A se vedea i traditiunea despre
Saltuk-Dede, din Babadag, la partea istoricii a uvragiulut
3) Hammer, op. cit., vol. XVI, p. 247. Se scie cA mormèntul turcesc ce se an% i astazi In Babudag,
unde se fac mai in totI aniT pelerinagii, este al lui Saltukdede. Cred, ca seminarul din Babadag e talintat
aci In oneorea acestui slant al Turcilor.

www.dacoromanica.ro
336

pentru care Sultanir impingeati noir co1init in valea Dunarir de jos, ma ca dupa cuce-
rirea Dobrogier de la Mircea, ea a devenit o provincie eminamente turch.
In prima jumatate a secolulur XIX-lea, Turcir format"' populatia cea mar numer6sa
din Dobrogia, care era etnograflcesce Impartitä ast-fel: Romanir ocupati malul Dunarir,
Turcir cósia MariY, iar Tatarir mijlocul ; aa ca la anul 1850, numtirul familiilor turcescr
era de 2.268 ').
Dupa o extimatie aproximativa, In 1862, populatia turceasca in orase era de 2.000
suflete, care se ocupa cu agricultura 0 crescerea vitelor ; apor organele politice, admi-
nistrative 0 ale cultuluI, aproximativ 300 suflete, la care trebuia adaogat puterea
inclusiv marina 0 corpul Kavasilor la 4500 6menl; cu totul 7000 nume In Tulcea, Con-
stanta i Sulina.
Tot atatea suflete i In Babadag.
Mara de populatia turceasca a ormelor sus arätate, mal träia fórte multa la sate,
cum : Greer, Cerna, Hasanlar, Rahman, Alifacil, Baltagescl, Terzikior, Satiskiol, Anadolkior,
Caracoium, IIasiduluk, amestecata cu BulgarT i Romilnl.
Sate locuite exclusivamente numar de Turd ere'. Canat-Calfa CArjelarl ").
La Sudul váil CarasuluI, apr6pe t6ta populatia era turcésca, f6rte rar amestecata
cu alte nationalitatr.
Populatia rurala se ocupa cu agricultura, care le da destule beneffciI, Cu crescerea
vitelor, In special a cailor, de o rasa reputata In Dobrogia.
Prin orme, TurciI se ocupaii cu comertul.
116u1 cel mare al acester populatiunr tembele era, ea multe din familiI din causa
nenorocirilor, î.i stricati casele i cadeati pe spinarea locuitorilor cre%inr, cu de-a sila.
Populatiunea turceasca, care mar anir trecuff num6ra 11,270 suflete, 4040 jud. Tulcea,
7230 jud. Constanta (1897), acum o cred cu totul mic5Orata; In acetr din urma dor
o multime de familif véndut pam8nturile, pentru a emigra In Asia.
Baronul de Totts) ne-a läsat In memoriile sale fórte interesante note despre mora-
vurile sociale i religióse asupra Turcilor i Tatarilor, In mijlocul carora a trait 23 de
anI, pentru a-I cunósce In de ajuns.
Limba turcilor este un amestec de arabh i persana, din care Vf-ati compus cincr
alfabete, In care vocalele nu sunt representate de cAt prin semne, ce nu intra In corpul
scrierit
Diflcultatile scrieriI i citiriI atl fost una din causa ignoranter poporulur turc.
Imprimeria a fost multa vreme oprita In Turcia ; pe la inceputul secoluld al XIX-lea,
acesta arta era putin cunoscuta i abia tolerata.
Artele liberale sunt oprite de Coran í declarate ca ceva nesuferit.
Coranul este cartea sfanta a Mahomedanilor; In el sunt concentrate t6te relatiunile
violet lor politice, civile i religióse, reglementate de la consciinta individulur, pdna la cele
mar miel detalir ale vietir practice').
Religiunea Intemeiatä pe basele CoranuluI s'a numit Islamismul, cuvemt care insémna
lasarea In voia lur Dumnezeti.

') loneseu, op. cit., p. 81.

') Petres op. cit., p. 133.
Baronul de Toll, militar i diplomat distin.z, a fost ambasador la Constantinop d de la 1757-1763,
apol consul in Crimeia la 1767. Ohemat In urma do Sult-mul Mustafa 111-lea, atuse servicii reale Turciei:
creiti F,;c6la de artilerie i fonderia de tunurI, organisa artileria ti corpul pontonierilor, apara Dardanelelu
contra floteI luI Orloff 0 deprinse armata turcéseá cu tactica timpultg. De la el ne-a rémas treI volume
«Mémoires sur les Tuns et les Tartares». 1785.
Laoallé. Histoire de Turquie. La anul 640, cand califul Omar arse biblioteca dinlAlexandria, com-
pusä din 6 700 miI volume, el punea urmatórea dilema: «sail ca cele scrise In cartile bibliotecil stint in
acord cu coranul t;ti atunci trebuesc arse, de Ore-ce in coran sunt concentrate tóte cunoscintele; saú ca nu
e In acord, i In acest cas un motiv maI mull. a le arde, ele flind un pericol pentru cartea misträ sfantii.».
(Durdenl. Beautes de l'histoire de Turquie, p. 45-55 0 406-410).

www.dacoromanica.ro
 337

Moscheiele stint casele lor de rugaciunT, nisce constructiunT maY mult sari mal putin
spatióse, ornamentate inhuntru f6rte simplu: patru tablourT pe care sunt serse numele celor
patru imamT, diseipolY aY luT Mahomed: Abti-lIanifalt, Malek, Chafei si Ahmed, cum si
cate-va bucatT din coran afipte prin diferite partY, mal ales ci.it re tribuna, de unde se citesce
cartea strinta, constitue aprópe pod6ba interiára a une moscheie.
La unul din eolturile cladireY sunt construite minaretele, nisce tumuli inane, In care
printeo scarä launtrica se urea Muezzinul; esirea in galeria circulara exteri6r5, trebue
tot-deauna sa fie indreptata spre Meca.
De eincl orY pe zi Muezzinul chiama pe eredinciosT la rugaciune prin strigatul:
«Dumnezeil e mare, Dumnezeil e Dumnezeti. Nu e de cat un singur Dumnezeä. Aler-
gall la fapte hune. AlergatT la rugaciune. Dumnezell e Dumnezett si Mahomed profetul saä».
La fie-care rugaciune Turcul, tre-
bue sa se spele, credinta lui fiind, ea
spalandu-si corpul isT curatä. inima.
ImamiT sunt preotiT, care citesc co-
ranul, pe and poporul stand jos Cu pi-
ciórele incolaeite, trebue sä, pastreze cea
maY mare liniste.
Femeile sunt admise in moscheie,
insa inteun Inc cu totul separat de bar-
ball.
Lunile la Turd sunt : Muharrem,
Safer, Rebiul-ewel, Rebiul-aehir, Jema-
ziul-eNvel, Jemaziul-ochir, Degeb, Siaban,
Remazan, Sieval, Silcade si Silhige.
TurciI ail patru posturY pe an.
Ramazanul este a noua luna a anu.
luT (Maiti) turcesc; In acest post eT se
Fig. 42. 'Cure. Sofia. abtin de la mancare si bäutura de la
räsaritul panä la apusul s6reluY, iar cand
apare luna noua urmat6re, incepe Bairamul, care este timpul de festivitatT i petrecerr.
AlabomedaniT nu incep niel Bairamul niel Ramazanul, pana cand nu veld luna noua;
de aceia in tot anul se trimet din partea Sultanulul pers6ne anume pe un munte Malt
(Istrangiadaghi) din apropierea Constantinopolulia, pentru a vedea aparitiunea lurid nouel
;4 tndata ce art zarit-o, ei alérga la Istambol Effendisi saù Judele Constantinopoluld si
anunta.
Adeverit rasaritul lunel noua prin treI martorY, Istambol Effendesi anunta in tot
orasul Ramazanul i Bairamul.
MuezziniI anunta din minarete prin strigatele lor. Daca cerul este nouros se asteTta
(100 zile, iar in a treia se anunta poporuluY inceperea postuluT, care duréza pana la
aparitiunea lund noua in Sieval, eand se adeveresce si se anunta in acelas mod.
MahomedaniT servesc Vinerea ca Santa, acésta hind ziva In care Mahomed a fugit
din Mecca la Medina (in nóptea de JoY spre VinerI 16 Iulie 622).
Anul 622 numit de Turd Higeret, iar de noI Egira, este inceputul evil maho-
medane.
Abstinenta de vin este unul din preceptele sfinte ale mahomedanilor; un poet
arab, zice :
«A bea vin si a vedea i'ata femeilor este pentru un Turc a pacatui de douä orY».
Dupd o lege «Namekrem», femeilor le este interzis ardta fata, de cat barbalilor
lor; ast-fel cA un Turc se ins6rd fard a vedea figura viitóreT sale sotiI, ci numaI din
spusele altor femer.
Cagtoria la Turd este numaY un act civil savarsit de Caditi satí judecä,tor in pre-
senta cator-va martorT.

71890 43

www.dacoromanica.ro
338

Un Turc pite avea in casatorie legitimL patru femeI (Nikialhus), nelegitime orl-cate
pite intretine, formand cu t6tele un harem 1).
Dota (mahr sati sodak) se inventariaza inteun act (Nikiah), incheiat in fata Cadiului".
CopiiI, nascutI legitim set din concubinagirt, a aceleaI drepturI de m4enire.
O alt-fel de casatorie la Turcr mar este, cand ambele partI contracteazd a tral im-
preuna un timp Ore-care, dupa expirarea cdruia, barbatul iT repudiazd femeia.
Actul prin care se fac acest fel de cdsätoriI se numesce Kapin.
Femeile mahomedane cunosc o cochetarie barbara, asa: IT vopsesc unghiile, dar' pe
tata cu suliman, iar genele i sprtincenile cu un fel de negréla, pentru a parea mar fru-
m6se. Unele din ele iI desemnézit pe corp diferite flgurI cu impunsáturr de ac, care maI
inainte de a se cicatriza le fréca cu iarbd de piwa (tatuaj).
Dansurile turcesa in care flexiunea corpuluI preponderéza asupra celor-lalte flgurI,
sunt molatece. Castagnetele, pe care dantuitórele i le pun la degetele mâinilor, urmézál
ritmul muzicel.
Muzica orientará este dulce i melancolica.

Fig. 4. Turcòice.

ióra cu treI córde avénd tonul dranguluI nostru, fluerul dervi.,3u1ur cu sunetul maI
dulce ca al flautuluI, toba (tambura), un fel de mandolina cu gatul lung i cu córde de
metal; daeréua, un fel de ciur negdurit cu clopoteI de jur imprejur, iata instrumentele
orchestreI turcescI.
in viaja lor sociala, coranul opresce pe bärbat a intra in societatea femeilor; chiar in pro-
pria sa casa II este interzis a intra in harem, atund cand o femeie streina e in viz:ta.
Poligamia exista si inainte de Mahomed, el o reglementá condamnand pentru tot-
dea-una femeia de a trai in conditiunr de servitudine morara si intelectuala.
Vinderea sclavelor este ceva legal in Turcia, i comertul ce se lacea pe o scala
destul de mare cu Georgienele i Circasienele '), a adus in Turcia transformarea tipuluI
mongol, apropiindu-1 de rasa alba.
Aceste targurI de carne omenéscd, in care Ovreif serviab" adesea de mediatorI, devenisera
revoltátóre. Femeile erail furate de la parintiI saù bärbatiI lor i chiar véndute de ceI d'intáI.
') Harem, apartamentul oeupat de reme! nu trebue confundat cu seraiul, care Insémml. palat. OrI-ce
Tuve pote avea un harem, nu Insá un seraiti; ambasadoriI puterilor avead un serail, nu si un harem.
Singur Sultanul are si unul §i pe cel-lalt.
') Vez! Capitolul aComertulD.

www.dacoromanica.ro
 339

Cine din Românir generatier de astäzI nu 10 aduce aminte de povestirile batränilor,

despre räpirile femeilor?
0 sclavä putea fi vèndutä de stapanul sari, ca orr-ce animal, da timp nu devenea
mamä, cäcr numaI atuncr täcea parte din familie, cu tóte acestea In cestiune de drept ea
nu putea servi de martora. nicr pentru, flier contra stApanulur sal.
Singura protectiune ce le acorda legea, este ca sä fie tratate cu bine si In cazul cAnd
stapilnul e nemultumit de vre-una, o 1)0:Ste vinde.
Care p6te fi educatia femeir In societatea turcd? zice Baronul de Tott. Färä vre-o
ocupatie de cdt gelosia, ce o et unele contra altora; expuse in bar calde la t6te incon-
venientele une transpiratiunr fortate si adesea-orr repetate, spre a'sr pdstra frägezimea
pielir si gratia formelor; nepäsätóre la mändrie, ocupatiunea lor nu e de cat a gäsi mij-
16cele de a se face mar frum6se, pen tru a pläcea stäpfmilor lor; abia unele din ele stiti a
scri 0 citi coranul.

.-

Fig. 44. CAnt.irete orientale.

Mile calde sunt fórte mult intrebuintale de femeile turce, unde star" 5-6 ore si
adese-orl li se servesce dejunul adj.
Dupd ce sunt frecate de Miesite (Tellek) pe tot corpul cu un petic de länä, i0 spalà
capul Cu säpun compus din argilä fing, amestecatä Cu for de trandafir. Pdrul, ast-fel cu-
rtitit si parfumat, este impletit *hit" multime de miel códe.
Aceste sunt in träsurr generale conditiunile sub care träesce femeia in Orient.
Lamartine ne zugrävesce destul de bine rolul femeir la Turd, prin cuvintele:
«Femeia la Turd nu e de cat un instrument de pläcere si rolul se-LI este redus la
acel de mobilä a Haremulur».
Coranul invat,ä, pe TurcI a crede inteun singur Dumnezett 0 In nemurirea sufle-
tuld. Trinitatea este opritä prin coran:
«Acel ce sustine trinitatea blesteamd pe Dumnezet1».
«Dumnezeti nu are fill, el nu Imparte imperiul cu un alt D-zetí».
«Dumnezeri guvernézä, singur cerul si pam6ntul».
Paradisul Mahomedanilor este de o conceptie materialistä: «CeI din paradis vor bea
mult din cupa fericirel, culcatr pe paturr de mätase ; LAgà el vor fi feci6re Cu privirI
rusinóse si cu ochr marr, negri».
Fanatismul religios si predestinatiunea sunt dou6 credinte, care fac pe soldatul ma-
homedan luptAtorul curagios 'Anà la temeritate; in defeusivd insä se debandeazti inainte

www.dacoromanica.ro
340

de a fi bätut, in ofensivd insä el este de o indrasneala liana la ferocitate i nimic nu i se

pite opune; aceste ca1ituíti care astàz aù dispärut, aù facut, ca oslirea turcesca sa pa-
trunda, in mima Europa pana sub zidurile Viena
In résboiul din 1769, infanteria turcesca inainta ea nebunä sub focul artilerier rusesa
Doliul, cunoscut la TatarY, nu e In uz la Tura
Datorit superstitiuna ce ail, ca pana la ingropaciune, sufletul sufera chinurile cele
mar ingrozitóre, Turcir ingrópd mortir dupd 5-6 ore; s'a vézut adese-orr ingropandu-se
6ment numat lesinatr.
Inmormantarea o fac cate-odatä, nóptea i farä niel un ceremonial.
Coboram, pe o Caldurä näbusitóre de la miezul uner zile a lui Iulie 1898, strada ce conduce
la garb-, in Constanta. Trecénd pe langä o haraba, am fost lovit de un miros cadaveric si
cautAnd sa interesez de unde vine, mare mi-a fost mirarea, cand mi s'a spus, c,a in acea
edrutà era un Turc mort, pe care cärutasul nepdsator 11 conducea la locasul de yea
Cadavrul era infdsurat inteo panza de sac. Carula nu era urmatä de nicr o persónd.
Singur carutasul Turc .si el compunea intregul cortegiù al coreligionarulur séti.
Turcir se ingr6pa gol. Mortul se invelesce numar cu o panzä noud, care se léga la
ambele capete. Gr(ipa se cäptusesce d'asupra mortulur cu scandurr, peste care se arunca
pdmént. Dupa ingropare, Lót lumea se retrage, iar imamul rr'mane i chiamd pe mort
din grópd; credinta Turcilor este, ca mortul räspunde imamulur, de aceia acesta pune
urechia d'asupra morméntulur i ascultä.
Dupä Coran, Sultanul 9 este kti succesorul Califatulta i eful guvernäméntulur mi-
litar. Puterea sa este absoluta.
Interpretarea Coranulur cade in sarcina Ulemalilor. Tot Imperiul Ottoman este con-
siderat ca mosia SullanuluT, care !sr imparte puterea sa in guverndminte (Pasalicurr),
districte (cazas), liana la cele mar mid detaliurr administrative.
Functionarir ce compun acésta ierarchie nu sunt de cdt niste arendasr i sub-aren-
dasT, earl' cu totir exploatézd Imperiul in chipul cel mar arbitrar, percepénd indoitul su-
melor ce trebue sá incaseze.
Unul din iswirele de bogätie, eraii populatiu ni le Crestine si 0 v reir, pecare Turcir Ii asupreati
numar in scopul de a-f st6rce de WAIL cu cars( se imbogdtiail funcionara administrativr,
iar prisosul destul de mare se vdrsa in caseta Sultanulur. Nimic nu se intrebuintézä,
pentru binele public. Sultanul are cunoscintd despre t(ite mäsurile arbitrara, insa nu ja
nici o mäsura de indreptare, de (5re-ce mare parte din averile adunate curg in tesaupul s65.
Baronul de Tott ne-a läsat un tabloil destul de complect dar in acelas timp inflo-
rator asupra administratier turcescr din secolul XVIII-lea.
Taxele vamale de 10 0, atuncr ca i acum, se percep in natura. OrT-cine póte vedea
réul ce decurge din acest mod de percepere, mar ales ca ea se Meea dupa bunul plac
al administratia ast-fel : din 1.00 ocale de peste se luati 10 in profitul statulur, dar aceste
10 ocale era" luate din pestele cel mar bun, care valora indoitul celur rémas negutAtorulur.
Apor Sultanul, in virtutea dreptulut «Icetirach» avea monopolul graulul tuturor pro-
vinciilor maritime, care in fle-care an erati datóre a aprovisiona capitala cu o c,a,ntitate
destul de considerabila de grail, pe care 11 transportail cu propriele lor cheltuelt
O ast-fel de administratie avu ca resultat a descuraja populatia rural, care se dele
la tot felul de crime, ce se comiteati ch ar ziva pe stradele Constantinopolulur.
Dobrogia 2) devenise inspaimantatóre prin bandele de alharr, care se adäposteati in
padurile ce alta-data o acoperiati mar in intregime.

') Sultan nu e de cat un titlu de nascere, dat Prirrtilor Otomani näscuti pe tron i celor din familia
Gingiscana. In Turcia ca i In Tataria, acest cuvint nu are insemnatatea de suveran, care la Turd' se
chiama Padi.;.ah (rege mare), dupa cum la Talan l se numesce Khan §i la Perfi, Sah.
Actele emanate de la Padi§ah se chiamii, Katti-Serif (diploma imperiala), are puterea und legi
trebue executate farii
2) Dobrogan (a§a numesce Baronul de Tott, acésta provincie) era renumita printr'o rasa de ca!
!bile estimall la Turd', diii causá ca erail buestralI. (Mémoires, vol. II, pag. 211, nota 1).

www.dacoromanica.ro
 341

Baronul de Toil, in calittoria sa prin Dobrogia, venind din 'Maria, arath eh acésth,
provincie devenise un adeve'rat cuib de Wharf.
Maf ales, eh pe aci trecea drumul cel mare de la Bazargie-Medgidie-Babadag-
Isaccea, care ducca in 1\floldova, Polonia, Rusia 0 'Prile Tätärescr.
Baronul de Tott insu0 a fost atacat de o bandd de Wharf.
De alt-fel hotit, numit haiduct, erail pu 0 sub adhpostul legilor, intru cat nu erah
prin0 in flagrant delict, de 6re-cc legiuitorul arab trebuia s prevadh acest lucru la o
natiune ce trhiesee prin jafurf.
o alt-fel de protectiune de care se bucurah hotit, era inteun mod indirect din par-
tea administratiet; a§a, dach o crimà se comitea inteun sat, Cadiul 9 nu se preocupa de
a descoperi pe fäptuitor, ci locuitorit erah obligati a plati o suma pentru r6scumphrare,
a,§a eh multe crime erati ascunse de locuitorY de térna cadiulut, care era mat periculos
de cat cea mat nemilósh bandh de hop'.
Criminalif chiar, pot schpa de pedépsa legit, atunci cand rudele celuf mort cer gra-
tiarea räptuitorulut, afacere in care gh,dele adese-orf face pe mediatorul.
Intre multele casurt citate de Baronul de Tott, voiù ardta numai unul; din el reiese
modul de aplicare al legitor la Turd §i beneficiile, pe care le trAgeah judechtorit din
asemenea cagurI.
Un turc ucisese pe tathl s00, pentru a-T mosceni o avere destul de mare; faptul era
bine constatat i sentinta data. Un amic al parintucidelut intervine pe längà judechlor
acesta if arath, ch mijlocul de a schpa pe omoritor de pedépsh, consta in a aduce mar-
tort cart sh depunä., c. adevëratul omoritor nu este fiul, ci prietenul intervenitor, i ast-
fel sentinta se schimbh, rtsmanand a se condamna la mórte amicul omoritorulut. Parint-
ucidele intervine i cere gratiarea omoritoruluf tathlut sèli, i a§a améndor sch,parh, iar
crima rëmase nepedepsith.
Principiul legislatiunif arabe este, ch orf-cine trebue judecat duph depunerile mar-
torilor; ast-fel: o persóna reclamatä, c datorézd alteia o suma 6re-care de WA dach
pretinsul creditor aduce martorf suftcientI in afacere, cel d'intét rèmâne bun dator cu
suma pentru care e chemat la judecath.
Din asemenea afacerI, judechtorul ca§tiga 10'io. Sub raportul justitiet, Ovreit Cre§-
Huff erati pu§I sub autoritatea §efilor lor, cart aù phstrat un fel de jurisdictie eclesias1ich,
thrh a fi scutitT prin acesta a fi chematt inaintea tribunalelor mahometane in materie
5. inruditt cu Turcil sunt TitariT, earl apar in istorie pe la jumhtatea véculuf al XIII.
MTh ce cutreierä i pustiesc campia Dunhrit de jos, et sunt respin0 in secolul urmätor
de DomniI Tuiril Romanesct peste Nistru. 0 parte trece Dunhrea i se stabilesce in Do-
brogia, sub conducerea a tret capi rätärescf: Kadlubeg, Dimitrie i Kaizibeg, pe la anul
1333, unde se amestech cu populatia romandsch de aci.
Greul poporulut trhi in Sudul Rusiet s,;i formh un stat, la inceput independent sub
conducerea Khanulut, apor sub suzeranitatea Portit, pan la cucerirea rusésca.
Pe la inceputul secoluld XVII, khanatul ththrese se intindea de la Dunäre Ong la
Cuban .;;i era imphrtit in 4 horde.
In partea de jos a Basarabiet locuia horda Nogailor de Bugeak, care sub ascultarea
unut marzak, ajunsese o putere de temut Domniilor tut Vasile Lupu i Matet-Basarab.
In timpul §ederit lor in Bugeak, Tätaril aù trecut in Dobrogia, iar num6rul lor este
destul de mare prin 1655, chef if vedem intrebuintati de Pasa de Silistra contra Cazacilor.
Imigrärt 0 emigran t de TatarY se continuará in tot cursul secolulut XVIII, in, 0 din
Dobrogia ; ast-fel in 1781, chnd o multime de familit furá transportate peste Nistru, o parte
trece Dunhrea 0 se a§azä, in Dobrogia, pentru a emigra putin mar thrzitl.
In 1805, Thtarit aù disphrut cu totul din Bugeak; duph. ocuparea Basarabiet de Ru§I
In 1812, o colonie de 'Mart veni a se a§eza in Dobrogia.

Cadiul era eful tribunalului numit Mehkeme; ca semn de distinctiune purta turbanul verde

www.dacoromanica.ro
342

In mal' multe rinde( si in interval de 44 anI in urma el ati parasit de 3 orl provincia.
In urma rësboiuluI din 1856, un num6r de 2225 familil tatarescI venira sa colonizeze
Dobrogia, carda II deterä numele de «tara Tata,rilor» ; el ocupara districtele cele mal
fertile. Num6rul populatiuniI tätarescI era in 1860 de 60.000 sufiete, dupä, Viskovich.
Tataril s'al" bucurat in Donrogia de o óre care independenta si eratt sub ascultarea
unuI Khan al lor, care locuia la inceput in satul Carasu, aprópe de Medgidia; distrus de
RusI in 1829, Khanul isr stramuta resedinta la Ceatal-Orman, distrus si acesta in 1877-78.
Khanul recunoscea autorita,tea guvernuluI Otoman. (Lejean Ethnographie de la Turquie
d'Europe p. 36.). La 1850 era Amurxa-bei.
Inaintea ocupariI Dobrogier de Romant nume'rul populatier atare sOzu din causa
bolilor si al nutriment.
rklui.

El' ati ocupat tot basinul riulur Casamcea, pana la capul Midia ; tótä regiunea vail
Carasuld pana la Cara-Harman, unde se amestecail cu Bulgarit

Fig. 45. Loeuinta .$i familia de TatarT.

Catre sud traiail mar multr la Mahmudkiol, pana la Cocargea si Tatlageak.

Una din ocupatiunile principale ale populatiuniY tatare este pe lana agricultura si
crescerea cailor si aceia de caraust
Tatarir vechY se ocupara si cu comertul, mal ales in Medgidia, oras fondat de Sayd-
Pasa, in urma r6sboiuluI din" Crimeia si in onárea SultanuluI Abdul-Medgid.
TatariI noI venitI in urma resboiulur din 1856, ail ocupat bordeiele de pe marginea
orasulul Medgidia si eras() o povara pentru vechiI locuitorI al Dobrogiet pe care II jefuiati
si mal ales pe crestint in satele carora se stabiliail inteadins, pentru acest fel de ocupatie.
intre satele din noil infiintate de 'Mari' In 1864 erati Dunavëtul, Beibugeac, Moru-
ghiol, Saraiul.
Femeile lor purtati inca la acésta data inele de argint la nas.
Acum TatariI emigreaza pe fie-care zi spre Constantinopol ; numOrul lor destul de
mic, descresce din ce in ce.
Cifra populatiuniI turcescI si tatarescI din Dobrogia, la 1901 a fost :
JUDETUL CONSTANTA JUDETUL TULCEA
ca as .4_,.
ce

.
a,
NATIUNI ó .J
el :47:11 t13
n
7.3
.
el
,52
II '0
n
-s
TOTAL
GENERAL
.1.3 0 a) al cd n B'
u o 2 2 E. (i) 3o
171: F. Q- E.

Turd 1,143 1,561 748 1,867 2,601 7,910 1,968 1,749 410 269' 4,391 12,306
Tiita.ri 1,466 7,352 6,461 8 ;848 1
1, 704 25 ,8311
1
962 265 1,240 22i 2,48. 28,320
I

www.dacoromanica.ro
 343

6. GligAutii sunt Gred set BulgarI de origina, de religie cresting, ortodoxa, ins)," vor-
besc limba turca. Sunt f6rte putin ospitalieri si peste masura avarI. Num6rul lor pentru
judetul Constanta, nu 1-am putut aila, de 6re-ce statisticele oficiale socotit in cifra
populatiuniI grecesd sari bulgarescI. Pentru catunul Ilanlilk, Gagautil aù fost luatI drept
Romani, de j nicI unul din eI nu scia romanesce in 1890, cand am slat acolo.
Pentru judetul Tulcea, nume'rul Gagautilor este:
Plasa Babadag 1.977
(( Niacin 1.517
Sulina 5
Tulcea 333
Total general . . 3.8:32

Fig. 44i. - 'Fatal!

Arabi!. Douë-zed de anI inaintea rësboiulur din Crimeia, prin 1834, un Pasa, anume
Hasan, aduse in Dobrogia 145 famila de ArabY, popor ale caruI aptitudinI agricole stint
recunoscute; aceste familiI furd asezate la Docuz-agad (nou6 arborI, asta-zi" Docuzad,
probabil o gresala de numire prin elisiunea silabef «ag») i in cind alte sate din prejur.
Prin 1860, acesta colonie era Inca in Dobrogia si prospera prin agricultura 1)
Nu sciri, dacd i asta-zI se maY gasesc ArabI pe la Docuza.cI2).
TiganiT, numitI de FrancezI Bohémiens, fiind venitI in Franta din Boemia i Cigains ;
de EnglezI, Gypsies; de German1", Zigeuner ; de ItalienI, Zingari sa Zingrui ; de Spaniolr,
Gitanos; de Grecil modernI, Kaliveld; de Polonf, ZiganI; de UngurY, Farao-Nemzetség
(rasa luI Faraon); de RusI, Tiganes; de Turd, Cinghene; de Olhndee, Heydens (pagan» ;
de Dame i Olandezl, Tartares; de MaurY si Arabi, HaramI (ratacitorI); iar de ei
Romnicel (flul femeil) sari Rom Omen°.
Acest popor fara patrie ca i OvreiI, traitorT ca i dénsir in tóte Orile din Europa,
dupa cum probéza fizicul, organizatiunea lor in caste si maI ales limba, o coruptiune din
Sanscrita, amestecata cu cuvinte din tdrile pe unde locuesce, este de origina
Prima lor aparitie in istorie dad. ar trebui sa'I consideram ca urmasil Syngini-

Lejean. Op. cit. p. 31.

') Papadopoulos. Revue de gòographie. 1879.

www.dacoromanica.ro
844

lor datézg cu mult inaintea lui Herodot, care ne spline cg a affat pe malurile Pontului
tuxin, la Dungrea-de-jos, o colonie egipténg.
Dupg spusele lul Herodot, uniI autorr cred cg Aegyssus (Tulcea) ar fi o fondatie tiggnésca.
In Argonautica (vers. 759), in Apollonius de la Rodos (IV, 320) si in Strabo ggsim
acelea§l parerI.
I m pOratil" Constant inopo-
MIA Constantin V Coprony-
mul (741-755) si Nicefor (803-
811), aduse din Siria, Liraonia
Phrygia o colonic de pop:5re,
pc care o a§czg pe frontiera
ThracicI, iar Ion Zimices strg-
mulg o bung parte a acesteI
rolonir in Scythia Ponticg, cu
scopul de a fi exterminatg de
barbarl. (Gibbon, op. cit., vol.
II, p. 564).
Din acéstg colonic, pare-
se, se trag TiganiI.
Fessler, imprumutAnd pg-
terea lusf Grellman, zice: «Dupg Fig. 47. Familie de tiganl.
ce Tamerlan in 1399, sub pre-
textul aboliriI idolilor, a supus
noua Indie si a sävArsit acele cruzimI marl, un popor CinganiI, loruind pe la Guzerat ;4
Tatta, a fugit din India In num6r de 500.000; bogatiI se numiag in limba din Guzerat,
horn Omen», iar din cauza Oaf lor smolite, Kola (negri)».
Se scie, cA in 1417 sub Alexandru-cel-Bun, cate-va cele
ail venit in Moldova, Ungaria si Germania, pe la Marea-
Négrg.
Totusl emigrarea lor in Europa, este si va r6metne o
enigma; 'Msà documental stabilit este, cg in Muntenia si
Moldova a par pentru prima órg, venind din Moesia.
Tot in 1417, TiganiI apar in Germania, 1418 in Elve-
Oa, in 1427 in Franta, de unde aù emigrat i in Spania.
In Moldova, Alexandru-cel-Bun le-a dat voe sA rglg-
céscä. In Muntenia ag ajuns robl.
llegulamentul organic din 1835 vorbesce (Cap. I, § 27,
Cap. II,§ i158-162; 174-179) de TiganI.
Numèrul lor era de 3.851 familiT in Moldova si 33.000
in Valachia, si se impärtiati :
a) Budarii sag aurari'i, earl aveag dreptul de a canto.
aur in Hurl' si muntY; el platea D6mneY, 3-4 drame aur. Pe
vremea luI Cantemir, D6mna primea ca tribut 1.600 drame
de aur sari cam 4 ocale aur cui al, iar D6mna luI Stefan
Racovith din Muntenia a primit in 1764, cantitatea de 1.254
drame de aur curat.
Ursarri j6cá. ursul, merg din ora§ in oras, din sat
in sat cu ursiY, pe care 'Y-a prins de mid si pe care '1"-a
Fig. 48. Igancä (Cinghene). inOtat diferite jocurI.
(;) Lingurarif fac lingua coven, fuse si chiar carbunr;
sunt eel" maI civilizatI 0 multi din el" ag locuinte imbelsugate.
d) Lãiecii, 6meni" färg, mestesug anume : sunt cel mal" rèl TiganI. EI trgesc mal" mult
din jafuri" i tâlhàrii, de cat din meseria lor de cäldäraii si fierarI.

www.dacoromanica.ro
 345

Träesc in corturI i umblä din loe in loc in cárute, in care pun t 'ttit familia, destul
de numerúsä, iar sub cArutä I§I lega purceiI §i
Femeile lor ghicesc Cu ghiocul i talmacesc visele.
Trilesc in triburr de 10-15 familir (un säla§), care stati sub asculL4rea unuI mal mare
ales dintre ddn§iI.
infäli area tiganilor e plinä de expresiune, in figura lor se citesce un spirit viofil
it i treprinzAtor.
Tiganir !fati niel o credinta, sati mar bine sunt feti§i§tY. In Europa a imprumutat re-
ligia 16riI unde stabilitcel din Romania sunt cre§tinï, cef din Turcia, mahomedanT.

Fig. 49. Loeuinte de TiganT.

Cifra populatiuniI tiganescI era in 1850 de 212 familfi.

Tiganif truitori in Dobrogia la 1900, erat):
JUDETUL CONSTANTA JUDETUL TULCEA
cd .5. S Totalul
FELUL O
cd= S
74 7... a,"0
cd cd a,
-- t. cd..) o ed
4'1.4
cr,
General
.0
CL,d
u
cd
O
E-.
,
= d

Tigani turciti . . 654 32 49 180 261 915

» cre§tinT . 136 227 441 640 1.317 1.453

Prima colonie de Germanl alsacienI a venit in Dobrogia intre anil 1848-50,

9. GermaniT.
In num6r de 59 familiY din Odessa i s'ab stabilit in MalcocY(50 familií i Tikilesd (9 fa-
k-3

milff). EI se ocupaa in special cu cre§terea vitelor §i fabricarea untulul 9.

Prin 1860, cifra populatieI germane era de 1200 suflete 2), iar in 1864 se atia5 : 30
familir in MalcocI 3), 20 familii in CataloY, 30 familff in Ciukurova §i 50 familiI in Ahnagea;
aci aveati bisericä §i un pop.
EI se ocupaù Cu transportul, comertul i täierea pädurilor. Prin constructia digurilor
din Sulina imbogätit putin.
In timpif din urmä, imigräri continue aduc din Rusia un nuniLlr insemnat de Ger-
manI, un element colonizator, care pentru fericirea Dobrogiel, inlocuesce populatiunea din
ce in ce descrescendà a Musulmanilor.
1. lonesco, op. cit. p. 81.
Lejean, op. cit. p. 12.
') Pede ca numirea acestui sal se trage de la acel al unin Comandant turc, in luptele cu Vlad-Tepe§I.
(liammer).

71891) 44

www.dacoromanica.ro
346

GermaniI stint muncitorI §i gospodarY; eT se ocupa Cu agricultura, cre§terea vitelor

§i mal ales a vacilor ;ii cailor.
Numtirul populatiunil germane träitóre azI in Dobrogia este:
JUDETUL CONSTANTA JUDETUL TULCEA
o3 o cd to a...
o3 ..,. os o
NATIUNI
76 7,s'
zOo '0 o la TOTAL
i
o o3 .,
i
ccs
o
"C3
o
-a
g
C)
o
a
'', GENERA!
C.3 cA 2 V C/3 e-
li cl
tt ii: 47.' 5.' F E. ra". pa E. I-

GermanI . . 58 2.576 361 1.483 40 4.518 2.860 24 70 1.329 4.283 8.801

Ca o plaga in corpul acesteI provinciY, traie,sc trel némurI de poi-J(5re, fara patrie, ci
deprinse a rataci de vécurl prin Virile, care le ofera cel ma bun c4tig; ele se stabilesc
acolo, unde sub adapostul legilor pot sa suga de
la sanul und mame vitrege, careia nu-Y dati ni-
mic in schimb.
Ovreir, asa de bine cunoscutY; Green', earl' din
nenoroeire sunt eel maI putin civilizatY, de cat
coreligionaril lor..5i Armenff, pe care numaY g6na
dupa ca5tig iY face a-O alege patria, acolo uncle
le convine.
Si numèrul acestor parasite cresce, dupa, cum
dovedesc statisticele.
L;;,,
10. GreciL Ati trait in tot(leauna prin orae,
unde s'ari ocupat Cu comertul. E de mirare, di
o colonie de 29 familiI venite din Basarabia, putin
inaintea rèsboiuluI din Crimea, s'atí stabilit la Ali-
beIkidf (Tulcea), uncle se ocupati Cu agricultura').
Dar acésta ocupatie obositóre nu le-a conve-
nit; azI nu se ma gasesc la AlibeIkioI de cat 2
GrecI care se ocupa cu comertul.
In 1850 eraa in Dobrogia 250 de familir gre-
cescI, cele maY multe in Tulcea, 1500 suflete, apoI
la Sulina 500, la Constanta 800, la Macin i Baba-
dag cate 50.
Fig. S. GrecI. AstazI totI Green' se ocupa cu comertul, la
care all' aptitudinI deosebite.
In Constanta tot comertul este in mainile Grecilor, Armenilor §i Ovreilor.
Grecul este tanto, speculant, camatar, in§elator chiar, fara cea mar mica dragoste
cAtre tara in care locuiesce §i exclusivist.
Cifra populatiuniI grecescI traitóre azl. in Dobrogia, este:
JUDETUL CONSTANTA JUDETUL TULCEA
as ce
os S. ....:- ../.
e *2 03 w
..cs. ae co

POPOR O
L.
o.
...3
g
V,
o
o
to
'cii
-c-a
tx.,
o
a
w
c..
...
.7.
.o
-,o
o
1-3
,o3 -6
E
-a.
,a
O TOTAL
GENERAL
= u :a :A Cl)
.-5-
A cn E-
..4 -1
C. C. C. E. C. ' .' 5-.. F. ii-.. pa E-

Greet . . . 192 3.383 3391 3181 125 4.357 171 350 2 214 1.513 4.248 8.605

1 1 I

') Acestia ere' Gagauff, carl vorbiati grece§te; de aceia au fost confundati cu Grecii, In statistici.

www.dacoromanica.ro
 347

sunt venitT prin imigratiunI individuale, unir din Romania, ceT maI multI
11. Armenii
din Turcia i Asia-Mica. EI se ocupa numai cu comertul.
In 1850 erati numaI 76 familiI, cele maT multe in Tulcea i Babadag.
Azr sunt 2.604 suflete:
JUDETUL CONSTANTA JUDETUL TULCEA
ea
cd al ed
-+
o
u ..s-
v a)

, .
a3

POPOR 2-'.- 1
.....
u)
7e
.o
ti,
a3
,..
...
a)
'O
.5.
:=1
c)
.c
o
6.
o a3
a)
o
li=
-.
TOTAL
GENERAL
,o :- o .os S o
Z 8
P. P.
1
E-.
al
F. F:
cn

F.
E -,

F.
i
E-.

Armeni 18 1.146 06 70 114 1.444 303 105 447 305 1.160 2.604

erati in 1850 in num6r de 119 familiI trait6re in Tulcea (30 f.), Isaccea (20 f.)
12. Ovreil
Babadag (69 f.). AzI traiesce in Dobrogia un nume'r de 4315 sufiete:
JUDETUI CONSTANTA_ JUDETUL TULCEA
ce
s
cd
v
aS ce
ds
.s.
ci,
td
=cd
..:-
va)o
POPOR 8
i.L. cl
ro
V
o
7s
ta
=
c.
.- to
.o
-,Z o Z
o a3
o
ca
o
.
U
.",
TOTAL
GENERAL
.ce
=
o
o o: 74
:3 nd -i.
o -Z A rh. 7s ..a cn E=
.T5
,..7: ,7- a: a.- E o â. :_r, E E
o
E-
.-.

EvreI 53 1.071 103 3 38 1.268 456 287 311 1.903 3.047 4.315
1

13. Alte NationalitAir. MaT traiesc imprastiate id si colo, printre populatiile deja enu-
merate, si urmat6rele neamurI:
1----
_JUDETE JUDETE JUDETE I

NEAMURI NEAMURI NEAMURI

Constanta Tulcea Constanta Tulcea Constanta Tulcea
___
I

ItalienT . . . 540 842 EnglezI . . . 41 25 Ungurl . . 406 260

SerbI . . . 58 Francee . . 97 24 Danez1 si Norv. 6 6
AlbanezI . . 12 564 Po1oni . . . 98 29 Elvelieni . . 10
MuntenegrenT 31 73 BelgienI . . . 11 Indien1 si PersI 1 4

De la 1850 inc6ce, de cand am date statistice mar mult satil mar patín precise, nu-
mOrul populatiuniI DobrogieY a fost: in 1850:')
NUMERUL FAMILIILOR DIFERITELOR NATIT
,03

o$. NUMELE I 74 :.
CO ..i., PLA SILOR o -9
'E 'E
o Z (Cazas) 'r. 4 zi ,... s. g ,,,0

s
-,i 9,..'
E ci)

n''
co 6 E E .
= O 1.1) o s. z O.
o.t.
'r s 9-.
Q Z E-.
cci
E- E 4 U ( E-. o 4 C/)

d 9 Tulcea . . . . 105 1.290 200 250 787 200 20 50 30 30 2.962

.1s.J
a,
11 Isaccea . . . . 183 363 163 29 23 3 20 784
18 Miicin 501 15 5011 92 93 25 20 23 1 3 1.364
1

(1)i 33 Hetrsova . . . . 165 688 496 6 8 1.363

( 33717 KB ailbsatednadgo. : : : 355527 1 440752. 264724 82761 34064 _117 _.1 _100 :7 _40
1 69 31.464426
ca 6 Mangalia . . . 405 5'
1
5 415

215 TotalurI - , 2.268 2.225 3.656 1.19 747 1.092 250 172i 59 76 119 11.858
I

I) I. I071CSCO, op. cit. p. 74.

www.dacoromanica.ro
348

Daca la aeesle 11.858 familif am socoli cate 5 pers6ne de fle-care familie, avem cifra
de apr6pe 60.000 locuitori in Dobrogia, la inceputul jumatatir a doua a vécultif al noui-i-
spre-zecelea.
In 1864, dupa o num6ratóre a luI Viskovich, tifra aproximativa a populatiuniI Do-
brogieI era socolita la 140.000 suflete, adica maI mult de cat indoitul celeI din 1850.
Ubicini, care are pretentiunea a cunósce acésta provincie, socotesce populatiunea
el' in anul 1876, la cifra ele 222.562 suflete:
ORASE, SATEi
PLASA (CASA) .5I MUSULMANI
NE-MUSUL- TOTAL
MANI
CÄTUNE

Tulcea 17 2838 15426 18204

Isaccea 10 68 5298 5366
Kilia 9 31412 30022 61434
Sulina 12 31900 602 32502
Mahmudia 10 12248 17868 30116
Babadag 58 24652 7344 31996
Macin 26 21014 1818 25862
Kilstendgé 34 2790 5196 7986
H Eir§ova 39 326 1700 2026
Medgidie . . . . . . . 56 4384 2626 7010
Total 271 134662 87900 222562

La acés(a cifra Ubicini adaoga 20.000 locuitorY, care dupa el, era cifra populatiuliiI
de la Sud de Mangalia li de la rásarit de Silistra.
A§a dar ajungea la un total de 242.562 suflete 1).
Acésta cifra era cu mult exagerata. Dottain din contra da pentru acela§ an cifra
de 136.632.
Alai aprópe de adever pare cifra data de D-1 Dumitru Sturdza, pentru acela§ an, de
150.295 locuitorI8).
In urma r6sboiu1ul din 1877-78, acésta cifra s'a mic§orat prin emigratiunI, a§a Kolb
In uvragiul sal 3) evalueaza pentru anul 1880, populatiunea de 123.320 suflete:
Tulcea 43.000
Babadag 41.000
Kustendge
1\1acin
...... 23.320
8.000
Medgidia §i Cernavoda . . 8.000
Total 123.320
Dupa Baronul d'Hogguer, care a cules datele statistiee in 1880, cifra populatieI Do-
brogieI era:
Revunosc
bis-rica
T... .2.
'E
w
_ ca . z-
DISTRICTE a3 .:1 > ,-, a> ,- ,-. , cs E , - ;..
,-. T.., TOTAL
w E S 0 8 E E
d.
L..0
U
. 0.> 1-,.
S
,cd . 59 = tt4
n n n -a o 4 o 4 o' - r.D E-. E-. E-. A

Tulcca, ora 3256 1668 1876 1736 324 1601 304 3488 3636 224 300 976 17948
Tulcea, district . . 1117 6539 3360 298 67 6 175 146111 9622 603 464 520 24295
liabadag . . . . . . 13136 2047 1012 4073 246 256 163 1427411 2167 1227 516 63 1192 10 41063
Kilstendge. 1470 177 252 8 32 147011 177 4024 144 1388 9920
Cernavoda, FlEtrova. 440 6028 16 280 136 44I 6180 180 264 13961
Niacin. 9161 7264 376 1126 56 75 216111 7696 304 126 1052 22397
Sulina. 36 444 896 796 608 8 32 36I948 12 112 8 96 116 5148
Total . . . 21916 24167/ 7546 8883 1437, 438173-1 n330 31726 1842 6424 341 4812 1102 134735
1 i 1

Nadan. Dobroudja, p. 40, apud. Revue de geographie, an. 1870.

Narian. Dobroudja, p. 40, apud. Revue de géographie, an 1870.
5) The condilion of nalion social and political.

www.dacoromanica.ro
 349

Districtul Mangalia, cum si o parte din plasa actuala Silistra-noua, nu intra in cifra
de 134.735 suflete.
In aceste dou6 districte numgrul populatig era evaluat la 15.825 sullete ; asa cä, po-
pulatia total era in 1880 de 150.560 locuitorI.
Densitatea populatieI in Dobrogia este de aprópe 17 locuitorr pe 1. km. p.
Acésta densitate impartita pe judete, e de 16.28 pentru judetul Constanta ki 17.51 pen-
tru judetul Tulcea.
In raport eu cele-l'alte judete din Romania, Dobrogia are o densitate f6rte slabd.
Intre conditiunile indispensabile desvoltarif provincieI nóstre cis-dunarene, de care
depinde progresul sgti economic si social este popularizarea el, i, daca consideram ra-
portul dintre sol si om, pulem zice ea gruparile de populatiunI aù trebuit sa calce pe
urmele unur izvod dat de naturd, asa : Orile cu ploY rarY sag cu productiunI r6spandite
cum de ex.: stepele, ati facut ca popórele ce le locuesc sa fie nomade ; câmpiile fertile
formate din rev6rsdrile flu viilor a creiat pop6rele sedentare, decI agricole ; iar
Morale i insulele ati favorizat comertul.
Dobrogia reproduce pe o scald maI mica bine inteles aceste treI modurI de viata
a popórelor ce ati locuit-o ; ast-fel daca facem o privire inapoI asupra istorieI acesteI pro-
vinciT din prima jumRate a secoluluI al XIX-lea, am vedea, cà pc cand MocaniI, care
cutreerati Dobrogia in lung si in lat Cu turmele lor pentru pasune, duceall o viata no-
madä, RomaniI, TurciI, BulgariI i Mari)", locuitoriI centruluI Dobrogier se indeletniceati
Cu agricultura, iar populatiunea t6rmulur Dunarit i maI ales aceia a litoraluldr Marif
Negre se ocupa cu comertal.
Una din cauzele principale, care a impiedicat popularea Dobrogid a fost, cd ea (find
asezatd in calea navalirilor tuturor pop6relor barbare, lar maI in urmà pe drumul obli-
gat al tuturor rgsb6elor dintre Romani*, Polora i RusI cu Turcir, a suferit in numer6se
randurl devastarile poporuld navalitor.
Orasele i satele ere' distruse ; mime cimitirele rr.mâneati, ca singurul indicig al
numer6seI populatiunI care alta data* locuia acéstd provincie.
In urma rgsboiuluI din 1829 nu se maI gaseag de cat cate-va sate ; pretutindenI nu
se intalniati de cat mine ale (mop orase alta data destul de inflorit6re si care in 1850 nu
maI numèrag de cat cate-va case.
Din acéstä, cauza, din 35 de sate ale districtuluI Kiistendge nu se maI aflati in
1850 de cat vre-o 12 si acestea cele maI multe deduse dupg, cimitire, care de alt-fel i asta-zI
nu sunt putine la num6r.
Numal in timpul primilor 50 de ani ai veaculd al XIX-lea, Dobrogia a fost de treI orI
(levastata i arsa. LocuitoriI ati pärgsit-o In mar multe randurr i acer care s'ati reintors
ag infiiintat sate nou6, dupa relsboiul din 1828.
Acestg urmare de fapte, distrugerea i reconstruirea satelor aù lasat pe suprafata
provincief un numër insemnat de cimitire, care contin resturI de la diferitele popóre care
ati locuit-o i numaI dupà numrul lor putem deduce pe acel al populatiuneI odiniárd
existente a Dobrogief, care pe suprafata sa, jumdtate din aceia a Belgid, póte hrani un numär
de pang, la un milion suflete.
Reproducem dupg distinsul agronom I. Ionescu tabloul satelor, care in 1850 nu mar
figurati pe hartile de maI 'nainte '). Unele din ele sunt ingropate i astazI sub ruinele lor
póte pentru tot-deauna.

1) I. Ion est.°. Excursion agricole dans la plaine de la Dobrodja. p. 15,70 §i urm.

www.dacoromanica.ro
350

Z6 SATE D1SPARUTE 6
Z SATE DISPARUTE 6
Z SATE DISPARUTE Z° SATE DISPARUTE

1 Prislav. 18 Rosesti. 35 Erkesek. 52 Alibei

2 Bes-tepe lure 19 Caladuka. 36 Ciauskioi. 53 Caradurat
3 « a romAn. 20 Rumbeca. 37 Cirini. 54 Nalbant.
4 Dunav6t. 21 Melodita. 38 StElncele. 55 Ghiaur-Amsali.
5 Tort-Karaboni. 22 Gaidar. 39 Batac11. 56 Turc-Amsalf.
6 Cernasuf. 23 Karakla 40 UssubeI 57 Ivrinez.
7 Caraibil. 24 Canoski. 41 Visten. 58 Pesterea.
8 Amofalki. 25 Eekirgé. 42 Hasanesti. 59 Akargea.
9 Micomanti. 26 Topolog. 43, Cali-chioI. 60 Dautlar
10 Clardac. 27 Cartal. 44' Tas-punar. 61 Caciamac-Mare.
11 Satu-nou. 28 Dulgerul. 45 Tortoman. 62 Caciamac-Mic.
12 Sgrita. 29 Caclamac. 46 Mongol. 63 Ciacal.
13 Suiakli. 30 Cadicetsla. 47 Berdari. 64 Dradaular.
14 Cerni-chioI. 31Fental. 48 Cilibi-chia '65 Amet-Uzum.
15 Crucea. 32 Staja. 49 Kustell
16 FAntema Nedeli. 33 Zaval 50 CarataI
17 Mangina 34 Cheilbaseh 51 Carasu

Pe langli nesiguranta proprietatiI locuitoruluI dobrogian se maI adaoga nesiguranta

averiT si a vietiI in acésta provincie, unde aplicarea legilor era lasata, sub Turd, pc mana
unor functionarI venitI numaI pentru a se imbogati.
Talhariile i hotiile erall in Dobrogia mal dese, páte, de cat in oil care alié. parte a
Im peri uluI Otoman.
Baronul de Tott, a fost atacat in timpul zileI de o bandä de alharr, pe cand traversa
muntiI pilduro.;;I aI Babadagului, in drumul de la Tulcea la Constanta, de 0 era inconjurat
de o gardä
Pana in ultima decenie a véculd al XIX-lea, Dobrogia era reputata pentru bandele
el de alharr, pe care cu multa greutate a ajuns guvernul roman a le sarpi.
TâIhriile lur Licinski, Deli-Ali, Asan-Pehlivan, pentru a nu enuni6ra de ea pe cele
maI de semd, bagasera spaima in populatiune.
Popularea Dobrogiel azl, cand elementul musulman emigreaza, cand progresul eco-
nomic depinde de numb-rul bratelor, este o problema pentru guvernul nostru, care o pc5te
resolvi in doub- felurl, dat fiind ea popularea prin sporirea locuitorilor din nascerI nu p6te
da un resultat repede si multamitor.
Ilèmane mijlocul prin colonisare, care se p6te face cu Romani din patria-mama si
In acest cas resultatul obtinut este negativ, pentru ca popularea Dobrogie ar fi in detri-
mentul Romanier trans-dunärene; cel maI bun mijloc ar fi sail a se coloniza provincia
cu Romani din cele-l'alte partY ale Dacia cu RomanI din Macedonia, sati cu elemente de
ginte latinä, cum buna-ára italieniI, popor muncitor, industrios si care s'ar asimila masi
repede cu Romanit
Numal in casul de neajungere s'ar putea admite pop6re germane, agricultorI, inte-
ligentr, muncitorr, industrial i comerciantI indemanatecl, care departe de a fi un pericol
pentru provincie dupa cum crede D-1 Nacian 2) ca neavênd stabilitate, din contra se
vede la cci care art venit in urma rèsboiuluI din 1877, ea totl stabilit aci.
Germanul nu are spiritul de exploatare al Bulgarulul, care se imbogatesce vara in
tara nástra si iarna trece frontiera, sail baniI castigatI in Tara Romanesca II trimete in
Bulgaria, cum vedem pe fie care zi exemple.
ApoI popularea satelor de pe frontiera de Sud cu elemente neo-latine, este o ches-
tiune la care niel o data administratia judetuluI Constanta nu s'a gändit. Daca deslegarea
acesteI chestiunr era aat de usára alta-data, acum presinta multe dificultatI, de áre ce
BulgariI locuitorif satelor, cu greä ar maI putea fi transplantatI in Nordul provincia
Avem pe frontiera de sud: Almaliu, Asarlik, Canija, Carvan, Dobromirul din deal

') Alemoires sur les Turcs Vol. II. p. 211.

2) Dobroudja p. 105-6.

www.dacoromanica.ro
 351

si din vale, Cuiugiuc, Esechior, Galia, Garlita i Lipnita, sate populate numaI de Bulgari.
Avem in plasa Silistra-nouè numal o populatie bulgareasca indoita numèrulur intregii po-
pulatiudi bulgarescI din cele-l'alte 4 plas1 ale judetuIui Constanta.
Cea malf sigurg garantie pentru paza frontierii de acésta parte a Dobrogiei, ar fi
popularea satelor märginase cu elementul romanesc.
Sa studiem dupg, D-1 Nacian') mijlócele prin care s'ar putea ajunge la o bung.
colonisare in provincia nóstra cis-dungreana, in care putin s'a lucrat sub acest raport
In eel 25 an de stapanire.
Lucrarile preparatorii, scrie un mare economist francez Leroy-Beaulieu 2), sunt trei:
viabilitatea, mäsurarea i delimitarea terenurilor, care, sail trebuesc concedate sail v6n-
dute colonistilor i in fine lucrärile porturilor.
«Flea CO de comunicatiune, inceputurile colonisarii sunt grele incete ; cultura nu
se p6te intinde, din causa lipsei mij16celor de transport si relatiunilor inlesnicióse ; numaI
prin construir l de drumuri se p6te atrage o populatie numerósg si da nascere la sate.
Drumurile el o mare putere de atractiune si cand ele sunt numeróse in bung stare,
nasc cultura i forméza orasele. 0 bung retea de drumurl este decl primul interes al co-
loniei, conclitiunea de cgpetenie pentru progresul
Sub raportul cdilor de comunicatiune, in Dobrogia s'an facut progrese insemnate,
totusr nu s'a ajuns nicr la jumatatea acelora ce trebuiati facute, mal trebuesc car ferate
la Tulcea i Isaccea, la Mangalia si Ostrov; numai asa s'ar putea exploata boggtiile de tot
felul ale acesteI provinciI, cum pescgriile lacului Razelm, vinurile de la Sarica, piatra de pe
valea Casamcei aprópe de pe tot centrul Dobrogia grânele regiunii din Sud-Vest, etc.
Campia nepopulatg odini6rg. a Bargganulul, ne ofera un bun exemplu de influenta ce
pot avea calle de comunicatie asupra populgriI uneI regiuni, de si Baraganul nu are
atatea bogatii .;.;i de tot telul, ca Dobrogia.
In al doilea rand vin lucrarile de imbungtätire ale porturilor, pentru care s'ail facut
si se fac sacrificil, póte peste puterile tariI nóstre.
Avem construirea pod uluI de peste Dunare, care sta in legg.tura intimä cu aceia a
portului Constanta, a carei desvoltare de 3.360 metri cheiurI, ar permite acostarea a 25-30
vapóre pe un singur rand 3).
La terminarea lucrarilor, cerbóica Cu córnele de aur, despre care povestea poetul Pindar,
ca träia la Istropolis, va renasce la Constanta.
Mal trebuiesc insä lucrari de imbunätatire la portul Mangalia, care cu putine chel-
tueli s'ar putea transforma inteun port, care sa servésca nu numar exportuld cerealelor
din Sud-Estul Dobrogiei, dar si din Bulgaria mgrginase MariI Negre.
Cele cloud lucrarr preparatorii trebuesc sà mérga mana in maná cu delimitarea
impartirea päménturilor la noii colonistI, i acésta este cestiunea asupra cgreia s'a pus
mai putin interes de cat celor-l'alte doug.
S'ar putea imparti pam6ntul Dobrogiei in parcele de câte 1.5 hectare de fie-care
locuitor 4).
TerP.nul parcelat se va distribui noilor colonisti prin licitatie, la care sa nu concure
de cat popórele de ginte latinà, sag la neajungere, Germani.
In niel un eas nu se vor conceda terenurI gratuite ; procedeul dupa economistul
francez sus citat «n'are nici o atractiune asupra colonistilor, ci din contra se vt,k1 acestia
alergand in tgrile, unde terenurile se vénd.»
ApoI colonistri depinz6nd de ordinele administratia concesionarul se vede impus la
dári adese ori prea grele.
Colonistul e strans in intreaga luI activitate i plätesce tot-d'auna concesiunea prin

') La Dobroudja p. 109 si urmetterele.

De la colonisation chez les peuples modernes.
Ve1 construirea portuldi Constanta.
A se vedea detaliat acéstä cestiune in conclusiuni.

www.dacoromanica.ro
352

numer6se umilirY, fie catre administratiune, fie catre functionariY administratia care
iaù aiere de stapanY, de 6re ce trebue ca concesionarul sä lucreze dupa ordinele sale.
Inteun cuvént, administratiunea lucreaza, pe cand concesionarul e un automat, o
ma5ina, care trebue sa, se conforme unor regulY, adese orI in opositie cu interesele luI.
Procedeul prin licitatiI a dat resultate destul de satisfacatóre, maif ales In Statele-Unite,
In coloniile engleze si Algeria.
Pentru terenurile din Dobrogia, s'ar fi putut combina aceste doua procedeurr, din care
ar fi resultat cumpararea de terenurI platibile inteun numèr de rate egale anuale pe timp
de doua decenisf.
Prin acest mijloc cred, colonistiI s'ar fi legat maY bine de pamèntul cumparat, pentru
care trebuia sh platésca cel putin jumatate din pret socotit din 1886. In plus statul ar fi
fost in profit, de 6re-ce daca se socotea pretul unuY heetar la 90 la ar fi Incasat Oa.
In 1900 suma de cel putin 26 mili6ne leY anual, ceia ce n'ar lì fost imposibil und locuitor
a plati cAte 4.50 leY de fie-care hectar anual, admitênd ca jumatate din populatiunea azY
existenta, avea proprietate de pe timpul dominatiuniI Otomane.
De la inceput preparata i apoI efectuata colonisarea Dobrogil, maI relmann de zis
ceva in privinta personaluluI insarcinat eu administratia provincier.
AceslY functionarI nu trebuesc numitI la inttimplare; eI trebue alesI printre 6menif
capabilY de a indeplini diferitele insarcinarY grele si delicate ale colonieY. ET vor fi numitY
pe un termen mal lung, cad numaY oferindu-le o garantie de stabilitate, putem fi sigurI
a avea functionarY devotatY i desinteresatI.
Arestia vor fi luatI de preferinta dintre persónele originare ale colonieY ')
Sub acest raport, iaca parerea und economist, Courcelle Seneuil:
«Primul personal al une colonil trebue compus din 6menY In stare de a conduce
agricultura, minele sari exploatarea padurilor, dupa natura teritoriuluY, comerciany care
sa importe Cu cel mal mic pret posibil marfurile si procluctele manufacturiere si care sä
exporte in conditiunI bune produsele colonieI.
Un mic personal al guvernuluI si unul maY numeros, insarcinat cu instructia primara
complectéza societatea nasc6nda» 2).
Numal ast-fel se va putea ajunge a avea functionarI, earl sa cunósca bine meca-
nismul administratieY; din contra, Inlocuindu-I continua si fara motiv, trebue sA ne as-
teptam la consecinte rele.
Sub guvernul nostru s'a pus tóta solicitudinea, pentru Indeplinirea a dour. din punctele
programulur de lucru In Dobrogia.
S'ati imbunatatit i inmultit caile de comunicatie, inlesnind in parte viabilitatea; s'ati
luat masurI pentru construirea portulul Constanta, debuseul produetelor nóstre agricole
In schimb, s'a cam negligeat colonisarea provincieY nóstre cis-dunarene; iar In
locul populatiunif emigrate (in majoritate Turd i TatarY), nu s'a cautat a se aduce ele-
mente noua.
Terenurile emigratilor ati fost cumparate aprópe pe nimic de un singur proprietar,
asa cA in loc sa avem terenul imbucatatit In parcele de câte 15 hectare, acum avem
mosiI de sute de hectare in stapanirea unuI singur proprietar.
S'a nimicit proprietatea mica, favorabila cresceriI populatier si s'a incurajat proprie-
tatea mare, care nicY ea nu póte fi prospera, din causa lipser bratelor de munca.

3) Narittn. La Dobroudja p. 142-3

') Traité d'économie politique. Tom. II, p. 485-6.

www.dacoromanica.ro
 353

CAPITOLUL 11

b NISTRFITIVII

I. Administratia sub Turci. Imperiul Otoman, din punctul de vedere administrativ, se

impartia In guvernaminte, numite vilaieturt
Vilaietul SilistreI coprindea Bulgaria actual, cu Dobrogia *1 era administra t de un
valid cu re*edinta In Rusciuk.
Vilaietul se Impartia In departamente, numite sangiacurY. Dobrogia forma un sangiac
s..;i era administrat de un mutesarif, cave I*I avea re*edinta In Tulcea.
Sangiaeul DobrogieY, numit dupa orawl de reedinta, sangiacul TulceI, era impartit
in districte administrate de mudirr. Ele se numiall cazas salícàimcàmii i erali In num'ér
de 9, pentru provincia ce ne intereseaza 9.

No.
NUMIR EA No. No.
TOTAL
(Cazas) SATEI.OR FAMILIILOR

1 Tulcea 9 2902 2.962

2 Isaccea 11 786 786
3 Mäcin 18 1.364 1.364
4 Harsova 33 1.404 1.404
5 Babadag . 71 3.928 3.928
O Mistendgé . 37 1.068 1.068
7 Mangalia . 36 415 415
8 Balcik . . 84 1.104 1 104
9 Bazargik . 89 2.733 2.733
Total . 388 15.764 15.764

Fie-care comuna rurala era administrata de un primar (muktar saa subao,), numit
de guvern; iar In comunele, unde populatia era compusä din nationalitatI diferite, se
numiaù doI sats1 treI muktart
Cel din urma slujba* al satuluI era chehainua (vata*elul).
Mutesariful sangiaculuI era ajutat In luerarile sale de un consin, numit medjlisi-
compus din representantiI caimacanaiilor, de muftiul, cadiul, muhasebegiul
(perceptor), takrirat-mudiri (secretar) *i archivar.
Mudirul, de medjlisi-idarei-caza, consi1ií compus din delegatil eazalelor.
Un consiliù compus din batrinI din sat, ales1 de locuitorI, ajuta pe muktar In admi-
nistratia comuna
Mutesariful era platit anual cu 44.000 leI turcescI, plus 33.000 leI diurna de la Comi-
siunea dunareana, adica total 14.400 frand.
Un Caimacam, cu 7.200 ler salariii, plus 12.000 leI diurna, Mica 3.840 francI anual.
Muktarif se platiall de locuitoriI satuluI, (lupa
Administratia oraselor marI, cum era Tulcea,se facea de un Tabur-agasi (politaiti),
iar In ora.5e1e micI, de un Mufeti§' (comisar).
La resedinta fie-carel caimacamiI se afla cate un iuz-base (capital)), care dispunea
de mal. multe Zaptiele (JandarmI), pentru a Ostra ordine in district
Prin hatti-humaiunul din 18 Februarie 1856, reinoit prin firmanul Imperial din 12
Decembrie 1875, totI supt4 ImperiuluI Otoman din t6te clasele, aveati dreptul a alege el
insig, l'ara Intervenirea autoritatilor, pe membril
Eral alegatorl toti locuitori , carI aveat1 etatea de 20 anI i platiart o contributie
statuluI, fdrä deosebire de nationalitate.
Persóna alesa trebuia sA Indeplinesca urmatórele conditiunI: a) sa alba cel putin 25

1) loneseo. op. cit., p. 13 si 75.

C. Teorlorescu. Din trecutul DobrogieI, p. 8 si urm.

71890 45

www.dacoromanica.ro
354

anI, b) sä nu fi fost condamnata, c) sit nu fi suparat vre-o data populatiunea prin con-
duita sa.
Districtele eratl impartite In colegiurl electorale. Fie-c,are colegitl era compus din clout"
sute familir (I-fané) cel putin i avea doI delegan, earl' reunin la re§edinta judetuluf (caza)
la conak, proceda0 la alegerea membrilor tribunalulul civil si consiliuld districtuld.
Nume'rul membrilor era indoit de cat eel trebuinciosI i mutesariful alegea.
ConsilieriI unul caza se reuniati la reedinta Sangiaculuï, spre a alege pe eel desig-
natI consiliulur provincia
Lista intocmita In acela,.; mod, ca 0 la district, se supunea parerif ValiuluI.
In acela.%; mod se alegea i membriI consiliulul Vilaietulur, care se supuneati la
sancnunea Su!tanuluI.
In orI-ce consilií, numelrul membrilor nemusulmanI era totdeuna egal musulma-
nilor ').
Cu tot sistemul acesta complicat de functionarI, cancelariile erat'l in cea mat' mare
neregula. Corespondenta i orl-ce alte acte se Arab' in sacl, Garr erati atarnan pe peren.
Po ace0I sad era lipild o banda dc hartie, care arala numele autoritatir; cu care se gasia
in corespondent'd.
Daca cine-va avea nevoie de vre-un act, trebuia sA restórne sacul s,4 sí caute cine
scie cat, pantt sal giisiasca, daca cumva se maI gäsia actul trebuincios.
Cu t6te ti atributiunile functionarilor administrativI erati bine definite prin legT
regulamente, tolusI hotiile jafurile prin sate !:;i orae, talhariile i crimele ce se comi-
teari pe druniurile marl', nu faceati sa se misce funclionarir administrativr, care chiar erati
ocrotitorif lor.
Pricina era, ea talharir Hind dintre credincio0Y profetulur, in deosebI CerkezI si Tit-
tali, cari îi exercitati meseria .numaI contra raialelor (supu0lor), administratia nu voia
sa auda. OrI-ce persóna streinä religieI lur Mahomed putea fi ucisä.
Baca faptul se petrecca contrariti, era o curata nenorocire pentru streinI, care pld-
teati adese-orI f6rte'scump Indrasneala unuia din a
Siguranta pers6nelor, maI ales streine, era dubiósa. In ajunul rèsboiuluI din 1877 s'a
intémplat, ea un cre*tin sd om6re un turc in Constanta. Bande intregI de Turd arman
cutreératí stradele vociferand : Kesselim ghiaurlarin ba0lari (sa tdiem capetele ghiaurilor).
Populatia cre0inti a scapat prin interventia consulilor i prin energicele rnasurr ale cal-
macamuluI.
Locuitoril denuntail de multe orI abuzurile, Msà erati expu$I persecutiunilor, pierderiI
averif i chiar a vietiI.
lath* un cas petrecut in Dobrogia, pe cand era muta*erif la Tulcea Fahri-Bei, iar ca
valiù Midhat-Pa5a : Acesta primind o reclamatie semnata de cre.0inr 0 de Tura prin care
i se aducea la cuno0inta nisce abuzurY, Midhat o triniete lur Fahri, In contra cdruia
se Meuse reclamatia. El pe data inainteaza sub escorta la Rusciuk pc ton reclamantiI, iar
pe de alta silesce pe can-va locuiturr din Tulcea, a semna un act de protestare, prin care
se lauda administratia sa. Reclamantil ajun0" la Rusciuk, v6zénd cA valiul le cere sa
dovedeasca abuzurile Mutwrifula aù cerut sa se triméta- o ancheta iii localitate, care
insti li s'a refuzat. ReclamantiI, in neputintd de a proba la Rusciuk faptele petrecute la
Tulcea, aù fost condamnan la cate 5 anI inchis6re i trimesif in diferite puncte ale im-
periulta.
Cu tótti buna administratie a luI Midhat-Pa*a, care se da ca amic al dreptatiI 0 re-
formator al provinciel, dreptatea se Impartia pe hair 2).
Said-Paa, valiul provincier RusciukuluI pe la 1850, aduse In Dobrogia o multime de

') F. Crousse. La péninsule greco-slave, p. 220 urm.

2) I. Teolloresru, op. cit., p. 10 *i urm. Asupra activilàii luI Midhat-Pma a se vedea Kanitz, op. cit ,
pag. 21, 77, 94, 121, 122, 132, 133, 141, 161, 172, 181, 205, 208, 225, 231, 270, 286, 295, 299, 316, 334, 361, 364,383,
401, 416, 437, 448, 477, 509, 513 i 527.

www.dacoromanica.ro
 355

imbundtätirr: construi drumul de la Silistra la Ra,-,..ova-Mahmudehior-Medgidia. La Mah-

mudchior, unde avea moia sa, puse a se construi, cu cheltuiala sa, fantAna satulur, apor
podul de piatrd de la Niedgidia peste apa Carasulur, inflintä crawl edruia î dete numele
SultanuluI Abdul-Medgid; inflintd satul Saidia ; fondd colï i giamil in Lae aceste sate,
construi giamia de la Mahmud-chioI, ineurajazd, agricultura i in sfarit contribui f6rte
mult la (lesvoltarea sangiarulur Tulcer, pentru care i1" atrase laudele agronomulur I. Io-
nesco in scrierea sa ').
Sub raportul juridic, dupd reforma lur Mahmud al II-lea, exista la Silistra un tri-
bunal prezidat de un mola, retribuit ca.te 3O aspri pe lunä, iar la Babadag,
Mangalia Isaccea, alto o judecdtorie2).
Acéstd impdrtire se modified in 9 Decembrie 1875.
Prima instanta judechtorésch era la Tulcea, un tribunal (Medjilissi), presidat de un
retribuit cu 24.000 le l turcesAr pe an (4800 fr.).
In fie-care caza (district) era o judecdtorie condusd, de un cadiri, pldtit cu 6200-1200
turcesA anual, dupd grade.
l(-1

Mola cadiul erati insolitr de judecatorT a1e dintre notabilI musulmanI i resginI,
cdrora nu li se pretindea cuno*tinta legilor.
In capitala Vilaetulur, era un tribunal de apel presidat de un mola.
Mar exista un tribunal mixt de comert, compus din 20 judecdtorr (10 musulmanr, 10
curopenr), care resolva procesele comerciale ; apor consiliile de politie corectionald com-
puse in acelw; mod i insdrcinate cu urmdrirea crimelor i delictelor comise de streinI in
prejudiciul indigenilor sari vice-versa.
Contestatiile dintre membrir une r comunitatI: cre$tine, ovreescr, etc., erail judecate
popr sail rabinY ; in cas de nemultumirl, acetia recurgeati la autoritatea tribunalulur otoma.n.
Coranul este baza legislatiunir turcc*I, deer personalul judechtoresc se alegea print re
membriI clerulur, din corpul ulemalelor, al chrui §ef este Seik-ul-Islam.
Judecdtorul examinAnd afacerea punea urmdtorul chestionar : olur (se face) sal
olmaz? (nu se face); dupd ce se r6spunde intrebarilor, se ia majoritatea i la urnid se in-
cheie Cu zicerea: «Dumneze6 scie care este mar bine» a).
Prin Tanzimat (noua lege) de *i se prevedea, ca cretinii sti p6td lua parte ca mar-
tori in justitie, insd. judecatorir Turd se conduceall dupd," vechile obiceiurr, neprimind pc
crektinr ca martorl, pentru chi in fanatismul lor credead, ed nu s'ar face deosebire intre
raja cuceritor.
Modul cum se Mew, dreptatea a r6mas o maximd in lhnbagiul Romanulur: «Jude-
catd Turceaseä».
Ne-musulmanir nu aveati dreptul a fi militarr, ci plätia6 pentru acésta o dare nu-
mitt", «bedelul».
Schimbdrile dese In functiunile judechtorescI ndscead bacurile, pe care personalul
Il strângea pentru vremurr, ca.nd rtImAnea MIA functiune.
Poporul era convins, cá dreptatea era de partea celuI care da bac0;; sari avea
Turcul mar bine calcd legea, de cat sh," strice hatArul.
Judechtorul turc, asezat a lene pe sofa, cu pici6rele incrucisate i sorbind din cafca,
impartia dreptatea aruncand'o cuI voia.
Se zice, cit un cadiù avea sd judecé un proces civil. Unul din imprichmtI venind
cu cate-va zile mar 'nainte de Infatisare a dat o suma de banr, pentru ca cumpdna drep-
ttitir sh se aplece de partea sa. Dupä acésta venind cel-l'alt impricinat a preseniat i el o
sumd, de bull', cer8nd ca dreptatea sd se dea luI. Cadiul insd refuzandu-I suma, 'i-a zis :
«N'am cell face, dreptatea va fi a celur-l'alt, cad a venit mar 'nainte. DI nu pot fi *ar-
latan sd iaù banr de la an-andor».

') Op. cit., p. 99 §i urm.

Iftwourr, op. cit., vol. 17, p. 15 i urm.
Crousse, op. cit., p. 245.

www.dacoromanica.ro
356

Cate crime si jefuirr nu se ocrotian, iar vinovatir scgpar, nepedepsitI!

Politia In Dobrogia era apr6pe nuld; politia rurald i forestierd nu exista. Pentru
urrndrirea vinovatilor, comunele era"' rèspunzdt6re de crimele i delictele comise in raza
circumscriptiel lor.
In orase i capitalele districtelor, kaimacamir avean pentru ordinea publicd, trupe de
politie numite zaptie, care in timpir din urm6 mar eraii insg,rcinati. i cu strangerea im-
pozitelor.
In aceste functiunI de incredere, prin firmanul din 12 Decembrie 1875, zaptielele
ere' recrutatl In fie-care localitate, printre persónele cinstite si de increderea locuitorilor.
Serviciul de pazn, n6ptea in orase era fórte ilusoriti, fie-care cetatian era obligat a
umbla cu felinar ; gardistil eran armatr cu nisce ciomege mart cu fier la unul din capete.
Serviciul municipal nu exista, fie-care locuitor avea obligatiune a face curatenie din
'naintea proprietatir 1u i acéstd obligatiune nu era strict phzitd. Incendir eran dese i mart
sacagir orasuld faceati cm randul de servicin la conak ; de pompierr nicI vorbd nu era.
Exista in Dobrogia un fel de diligente Intre Cernavoda-Constanta i Tulcea, nor de
la Silistra prin Cuzgun la Medgidia. Ele erari infiintate de Valiul de la Rusciuk, Midhat-Pasa.
Reteua telegrafica se compunea dintr'o linie Tulcea-Constanta-Bazargik i Silistra-
Medgidia la Harsova.
Posta apr6pe nu exista. Vapórele de pe Dundre ale companier «Lloyd» facean i ser-
viciul postal oraselor telrmurene.
Instructia publicd se resuma in cea religi6s6, incredintatd ulemalelor.
Limba turcescd este tin amestec de persand i arabd; alfabetul arab servesce de
bazd. TurciI intrebuintézd 27 semne, pentru a exprima 33 consune; pentru vocale n'an
semne. Scrisul turcesc nu e acelas in t6te clasele sociale. Poporul de jos, comerciantul,
omul inveltat, legistul, intrebuintézd fie-care caractere particulare.
Isi p6te cine-va inchipur dificultatea ce intampind un strein, pentru a 'nviita bimba
Turcd, de aceia literatura lor e apr6pe In intregime necunoscutd Europenilor.
Turcir suit" de la dreapta spre stanga.
Prin ordonanta Imperiald din August 1846, s'a pus baza invètn.méntuluI In Turcia si
coprindea : instructia primará, secundará si superiárd.
Instructia primard era gratuitd si obligatorie. Logea prescria fie-cdruI parinte
inscrie In registrele mektebiulur copir de 6 ant In fie-care sat exista pe langd moskeie si
cate o sc616 primard.
Mektebi (scólele) erail intretinute de stat. Instructia superi6rd se da in Dobrogia numar
la Seminarul din Babadag, inflintat in 1837 de Mahmud II-lea. Era intretinut prin veniturile
sale proprit chef avea mal multe mosit Intre care Zebil. Acest seminar subsista si azt
Mosia Zebil a fost a luI fondatorul giamier; acésta se intretinea cu veniturile mo-
sier d6ruitd de Ali-Pasa, al cdrur mormént se and si azI in curte. Veniturile eran suficiente
si pentru seminar mar In urmä.
Cele-Palte nationalitdtr n'avean scóle, ci numar cate-va institute private.
Impositele la care ere' -supusr locuitoril Dobrogier sub Turd, aí fost: capitatiunea,
ce se plätea numar de cdtre rayale; impositul direct si progresiv in proportie cu averea
fle-cdrur contribuabil si In fine dijma datorird Sultanulur, care de drept este proprietarul
pdmêntuluI cucerit.
Capitaliunea e contributia pe cap, ce fie-care raya era obligat sd pldtéscd. Acestd
contributiune se numia haraciti, fixat la. 15 piastri minimum si 60 maximum ; mijlocia
era 30 piastri.
Clasificatia se Mew., dupá averea fie-cdrer raya, asa cá cel mar shrac phitea 15, iar
cel bogat 60 piastri pe an.
In Dobrogia 15 piastri equivala cu douè" zile de muncd.
Autoritdtile awe.' un registru, in care se inscrian näscutir de partea barbätéscd;
acestia ajunsI la etatea de 12-15 ant incepean pdrintir a plati haraciul, cate 15, 30 sari 60
piastri pe an, dupd avere.

www.dacoromanica.ro
 357

DecI numar barbatiï plateati acest fel de dare.

Contritntlitinea directa era repartisatä pe sate, dupa numèrul carutelor locuitorilor.
Pentru fie-care caruta se platea 500 piastri pe an, a, a, de exemplu: Rasova platia ca con-
tributiunI directe 4246 pia,stri ; ChochirlenI 1.700 ; BogazkioT (Cernavoda) 2800 piastri ; adica
peste tot cifra de 8746 piastri. Acésta cifra se repartiza pe num6ru1 familiilor, care eratí
de 167, de cl fie-care familie platea pe an dte 54 piastri (un piastru = 0.20 bani).
Dijma era de douè felurI: acea pe produsele agricole, care se numia um. i cea pe
animale numitO beylik ; acestA din urma dare privia numaI oile $i porciI; call i vitele
cornute erati scutite de beylik.
Dijma se lua in natura 0 in proportie de 10%. Cel maT mare profit il trägeati TurciI
de la darea pe vite, cad Dobrogia din causa lipseI de brate era Mlle putin cautata pen-
tru agricultura.
LocuitoriI se dedati maI mult cresterif vitelor i in special al oilor. Mocanil veniati
in fie-care iarna cu oile lor in Dobrogia; de la ace§tia guvernul Otoman tragea cel maI
mare venit.
II. Administratia sub RomAnT. La inceputul ocupäriI, Dobrogia a fost impartita in treI dis-
tricte : Kiistendje, Tulcca i Silistra-Nou6.
Judetul Tulcea era impartit In patru p154: Sulina, Mach], Tulcea Babadag.
Judetul Constanta coprindea Constanta, Mangalia $i Harsova; iar judetul Si-
listra-Nouè, a card reedinta era la Raova, coprindea dou6 p14I: Medgidie i Silistra-
Nou6. Plasa Medgidie era formata din vechiul caimacamlik de Medgidia $i dinteo parte a
murdiclikulur de Cernavoda. Re$edinta plasiI era la Medgidia. Plasa Silistra-Nou6 era
formata dintr'o parte a vechiuluI sandjak Rusciuk, muediclikul Ra5oveI cate-va sate
a$ezate intre frontiera i Ra.sova.
Judetul Silistra-Nou6 a functionat fórte putin, del dupä raportul prefectuluI, Generalul
Tobias Gherghel, acest judet fu alipit In 1880, la Constanta, formal-id dowl plasY: Medgidia
i Silistra-Nou6, impartire pe care Dobrogia o are $i acum.
Limita intre cele dou6 judete: Tulcca si Constanta, incepe de la gura Piritésca (co-
municatia laculd Sinoe cu Marea), se indrépta catre S.V. panä la ruinele cetaliI Istro-
polls, inconjura pe la dsarit i miaza-zi lacul Tuzla, trece pe la gura riuoruluI Peletlia,
urea spre N. pe Orinul apusan al laculuI o lungime de 2 km.
De aci se Indrépta catre apus, pe la movila Duimgi, urd pantele déluluI Cascalâc-
Bair, 'Ana la movila Pericli-iol-tepe; de aci cobera catre S.V., paralel cu soseaua Tulcea-
C.onstanta, pAna In valea Alciac-dere, se indrepta dtre N.V., Ora In dreptul 0 la N.
satuluI Scremet, uncle face o tntorsätura catre Nord, apuca catre S.V., pe la movila
Túder, tale riul CasAmcea la 2 km. spre N.V. de satul Seremet.
Cobed, catre S., pana la pelele déluld Kirislic-bair, urca i cobera delul Scremet-
hair, se indrépta catre apus, taie délul Kirislic-bair, urea Ghelengik-bair, merge catre
N.V, Ora In vArful déluluI Cara-tepe-bair, de aci in linie drépta catre N.E., pang in riul
Casamcea la 11011.500 de satul Kirislik, in punctul de confluenta al vaiI Curu-culac.
De aci urdnd riul CasAmcea, ajunge la confluenta acestuI rîù Cu valea Ciatal-orman,
de unde se indrépta catre Nord, face un arc de cerc pe muchia délulur da
iaraF3I in Hui Casamcea la confluenta sa cu pariul Ramnic, in punctul numit podul
Gogea Ahmet sati M6ra Cuceing. Urea spre N. N.V. délul Arman-Tepe, trece pe la movilele
Manka-tepe-dermen i Kiuciuk-kioI; in dreptul satulul Kiuciuk-kioI se indrépta dtre
apus, iar de la cap6,tul vaiI Mandalac-dere o ia catre N., pe la pelele déluluI Dulgherul,
trece pe la movila Turbencea, printre satele CasOmcea (la E.) 0 Curugea (la V), urd, délul
Turbencea, de unde o ia apoI catre rasarit, 'Ana langa satul Ciauskiot
Se indrepta apOI cafre N., 'Ana pe délul Mi*elik-bair, de aci se indrepta catre N.E.,
taie pariul Hagi-Omer si délurile Batac16,-Ba$a,, Periclic, se indrépta catre N. taind valea
CaI-clac, apol valea Bas-punar sati Slava, merge pe muchia déluluI Ba$-punar in direc-
tiune N.V., taie délul Kirisliva si se opresce In padurosul del al Topologula
De aci hotarul se indrépta catre apus pe muchiile délurilor Sultan-Bair, Ghiolgik-Bair,

www.dacoromanica.ro
358

apoI catre S.V., urea cobelra délurile Canat-Calfa i Ghiunghiurmez, pAra in dreptul
satulur Urumber, de uncle pornesce dare N.V. paralel cursulur pariulur Aigar-Ahmet,
trecênd prin satele Coium-punar t;;i Aigar-Ahmet, taie délul Sarar-tas-tepessi, merge pe la
púlele sudice ale délulur Ghiunghiurmez, pe care la capAtul vair Ulmilor o urea si cobòra;
tale valea Hogir i in fine se indrépta care apus, pentru a se termina la Dunare, la 2 km.
mar jos de satul Ostrov, la p6lele sudice ale Moviler Cazacilor.
Imidayire administrativd. Dobrogia coprinde dou6 judete: Tulcea la Nord si Cons-
tanta la Sud.
A. Judetul Tulcea ocupà o suprafata de 8626 km. p., din care 6143 km. p. este terca
neproductiv (203 km. p. vetrele satelor si izlaz ; 1748 km. p. drumurI, ape si stand";
1066 km. p. padurr, 3.126 stuf); iar 2813 km. p. teren productiv.
..11.1

Fig. 51. PrimarT dobrogenT.

Judetul e coprins intre 28°,06' si 32°,1.0' longitudine orientala (Ghecet, ins. ;ierpilor)
Mire 44°,30', 45°,40' latitudine boreala (Kilia, Duimgi). El se imparte in patru
Babadag, Mach', Sulina i Tulcea, (Cate ()data s'a impartit in 6 plasr, care pe kinga acevte
patru mar erail Isaccea la Isaccea i Istrul la Cogelac).
a) Plasa Babadag ocupa tótA partea de Sud a jud. Tulcea.
Se marginesce la S. cu plasa Constanta, jud. Constanta (vec,11 limita judetelor, de la
gura Piriteasca, pAra in virful délulur Cara-Tepe-Bair). La apus se marginesce cu pl.
Harsova, din virful délulur Cara-Tepe-Bair, pima in varful déluluI Ghiolgik-Bair, (veOr limita
judetelor) si cu pl. Macin (o linie aprelpe drépta, ce ar pleca catre Nord, din virful délulur
Ghiolgik-Bair, Ora in punctul Jaila Nord).
Catre Nord cu pl. Niacin (hotarul intre aceste pl4T, este de la punctul Jaila Nord
care rdsarit, o linie drépt5, pe 4500m lungime, Ora la Nordul satulur Ortachior).
Tot &are N. si N.E. se marginesce cu plasa Tulcea. Limita intre aceste douë pläsI
este : de la N. satulur Ortachiol, hotarul pornesce in linie drépta care N.E. pe o lungime
de 2' g km.; de aci urca culmea délulul Boclogea, cätre N. pang, aprepe de Merdanchior,
cotesce catre rksarit 12 km., pang la S. de satul Posta, de ad in Buie drépta dare S.E..
Ora la movila Coci-Tepe, apoI cal re E., pilia la capiitul vair IsvoruluT, merge ciltre S,

www.dacoromanica.ro
 slisUore04
359
- hnitsliciP:tzul.
pe acésta vale, pana in dreptul ihif$1) iz-Tepe; de aci cotesce catre E. in linie
drépta, pe la N. satuluT Congaz, cobúra \ralea Cazangia, catre S.; atinge catre S.E. Vrmul
lactad Razelm, pan la Maro in punctul Baliza Engleza
Suprafata plasfi este de apriipe 2699 km. P. (269.888 hect.); repartitia suprafetii este:
NEPRODUCTIV HECT. PRODUCTIV HECT.
COMUNP) Vatrii
DrumurI, Al Al Suprafatd.
Hect.
Izlaz ape, stuf §i locuilorilor S. tat.tiluT
std,nd paduri

AlibeichioI 24 439 812 1796 3581 6652

Armutlia 38 191 1866 2955 851 5901
Atmagea 13 48 809 1288 6272 8430
Babaday . 513 __ 4756 2566 1623 9458
liaschioi . 57 1735 4451 4279 909 8431
Beidaut 51 379 613 8161 5017 14221
Canli-Bugeac 44 220 6803 4771 865 12703
CaramanchioI . 42 208 3035 2704 2419 9008
Caranasuf . . . 41 443 4728 6726 837 12775
Casa.pchioI 59 295 5365 8767 1598 16084
CasElmcea . . . 159 1022 812 11178 071 141(2
Ciamurli-de-jos . 7 34 3983 3917 618 8559
» » sus 77 611 618 4545 3083 9834
Ciucurova 31 473 971 3002 5305 9842
Cogelac . . 03 2206 1598 11950 4728 20545
Congaz . ,. . 54 471 837 7103 6803 15271
Enisala 23 119 2419 1951 3035 8147
Jurflorca
Nalbant
OrtachioI .
.. ....... 59
35
17
296
462
141
5017
865
909
529
3090
1245
812
613
1451
0713
5665
3763
Poturu
SarichioI .
Slava-rush
. ..... 41
92
73
204
240
274
1623
6272
851
6347
2540
3141
4756
809
1866
12971
9953
0205
Toxof . . . 00 702 1351 15454 8073 26570
Zebil 30 152 3581 3461 812 8036
Total. . 1742 11368 62545 124066 70167 11 269888

Populatia plak;fi Babadag este de 42970 suflete ; repartitia pe comuni, este:

0.
cc. 0
SATE 0. z r_
o
a" W
cd 'E E Cd ST-3
.a)
UOMUNE o ea
o
A W
cd
g
12. o W u0 o

Acaddm 81 150 54 22 9 5 3 4
10 -
1- -- 741 72 183 70 329
AlibichioI . . . 21 6-18 4 8 7 _- 129 132 407 131 668
Total . 102 618 150 58 22 17 12 3 14 1 _- 203 204 500 201 997
Armutli 259 - 22 44 316 10 _- 134 127 390 138 651

-45- 466
-
Camber 58 20 10 384 _- 88 87 297 00 474
Total . 32 44 700 10 _- 222 2/4 687 228 1123
A imagea
317
9 91- 368
20
93 300 103
--5
91 484
Babadag 984 28 1108 10-4 103 236 258 24 22 715 754 1886 705 3345
-
Bawhiol
Cineli
Total.
16
29 -
45 -
10 1375
10 1687
312 ---5
- 253 222 931 284 1406
71 72 198
324 29 1129 355 1747
71 341
-- 6-
Beidaut
Caildere
Sarighiol . . .
6-
13 1094

35 65 587
5
_-
_-
5
144 14
- 14
225 237 656 299 1118
400 129 687
6
Total. 541159 6 --- 374 380 1057 362 1811
Can1I-Bugeac
Pa§a-Cetsla
.
.
286 -
372 -- - 587
357 157
243
_-
_-
10 13 171 169 491 180 831
141 135 348 147 624
- - 10
.

Total . 658 1971

600 157 312 30 839 327 1455
Transport . 2169 1888 518 120 721 3994 279 - 123 241 178 5031-1"2-2 2241 2243 c488228110962
I I

I) Parai la un cadastru regulat §i o verificare riguriis.d a stariI proprietAtiI rurale din Dobrogia, nicI
autorul, niel Prefecturele 71 niel Administratia Domeniilor din Dobrogia, nu garanteazÉL exactitatea mésurä-
torilor ; In orI-ce cas aceste tifre sunt apropiate de adevër, ele flind date oflciale. Aceastd nota servesce pentru
tete

www.dacoromanica.ro
360

..
c.5 ti. >
o
164
o
al. 4
I 1

SATE
... ..q t.
1= 4
O C/2 .= :-.o
O
r,..
z .-. T...
sm. W
dO 'a 'E
,a.
'gi 1.
- CO O) .-o-
=2
5
11 ,0;.-4
OS cA 1-,r,
Fii ..s , ,a. 2-. . CI
a E .2
COMUNE § en ;., 1 r's) sk A
'E')
CP
'E')
E-. i. -+
cd
,C/
41
C.,
`) ='.
p. ,-.
p. E Oe
fg 'f.4 ET. 'E- 4 CC1 14 -.1 c !.-7 :4- 1 ES° g. 4 g a 8 8 g

Transportat . . 2169 1888 518 120 22 721

1 22 2241 2243 3994 279 - - 123 241 178 5031 88V22811092
CaramanchioI . 43 - 7 - - 98 1075 16 - - 6 - 16 - --I- 238 248
882- - ----- 5- - -1511
Caranasuf. . . .
Duimgi
.
O ----178
33 - - - - 540 - - 8 - - - I- 189 191
156
686 250 1172
52- 190
452 160 '759
904
Total . 42 - -178 - 8 1422 - - - -
2 - - 5 - 1228' - - - 2 - -8 5
- - -- - - 30I
268
3741
270 976 351 1663
Casapchiol . .
Sanurt . . .
32
21 3
5 -
- -- 5- 22
795
2023
- --------
---4------ - 432
1
441
171
1219 47
731 298 1269
588 172 823

----------
Total .
Alifac
Caciamac . .
1 53

371
1'721 '78
--- - - - 125 - - - - - - - - - 49 52 140 52
81 81 216 8
2092
241

810 15 - - - 11 245 - - - 1 5 -
. 378
Casflmcea . . .
CiauFhioI . .
Chiuciuckiol . .
.
--
512
6 87
242 1 - - 18 227 64
- - - - -I - - 2 - - - - 44 51
- - 4 - -1 - - 4 - - - - 131 126 155 350 12
607
23 -, 1088
51 250
Total .
.
. 1710 36 381 - - - 11 - 1 - - 523 537 1514 542 2564
84 329 - 11
9 - - - - 8 1047 - - - ------ 214 22 1

152- -- -----
- 8-1212
165 ---------
---------27460
Ciamurli-de-jos . 1064 21
Caugagi
Total . .
143

10 - - 5 - 977 282
4 - -- - 225 249
62 186
816 277 1372
61 808
Ciamurli-de-sus
Camena
. 17

100 - -
------ - 503 - - - .1 - - - - 110 109
260 - - - - 6 - - - -
4
539 23 1013

118 --------
10 3 30 11 521
Eski-Baba . . 68 76 222 71 366
Hagi-Omer .
Testemel . . .
Total .
.
.
14
160- -- - -- - -4 -- --- 485
- - 8181-- -5 -- 1900 - 44524 1310 504 2329 3
38 42
481
108
14
i 188
241

Ciucurova . . .
Cogelac . . .
.
.
315
41
143
-- 16 135 - 2
-- 11
37 5 222 - - 1 - 13 464 - - 176 178
------- 4 259 811 ----177 190
7
54 182
653 177 1020
899
Tariverde . . .
.
. 4 ---
- - -- -- -- 8013 ----- 628,
---------- 141 115 116
147 42, 115 655
Inan-Cesme . .
Total .
12----- ---- 34 812
1511 -- -- -- -- -4 - 1439
48 - - 433 453
--I - - 178 181
81, 34
517 141 805
1594 433 2480

2 - - -----
Congaz 865 552 177 911
Hagilar
Satul-Nod . . 407 - - - - 6
7
- - - 11 -- --- -17304172 6 480 167 825

Eni§ala
Total .
Visterna . . .
.

.
858 ----------- 7
426 - - - - 46 1679 - - - - - 11 -- -- -- 445
269 -----------------
- - - -- - 43
97 23 97 426
450 1267 441 2162
162 169 5 16! 865
48 178 48 269
Total .
Jurilofca . .
. 1127 - - - - - 7 - - - 205 217 712 217 1134
61 - 5 -, - - 17 - 1828 - 2 - 28 - - 401 415 1125 421 1941
Nalbant . . 543 21 - 2 - 7 33947 - - -- -10
26 - -65- 14 ----194 1871 547 1: . 028
11 93 322 10, 531
Trestenic . . .

O rtakioI
Total .
Dautcea . . . .
.
167 13 228 - - 40
710 34 228 2 - 47 386 26 - - 10 6 5
11 - 45 - - -
269 - 204 - - -
5 - - 310 280 862 288 1459
- 88--------
1 --
--22 - 4 - 142 - 130 135
8 7 41 8
36 131
56
630
Hamamgi .
Poturu
Total .
. . . 30-- 249
280 ---
------- 604 - - - 7
4 - 142 - - 138 142
-----109
- - - 700 - - - 2 - 4 - - - 11110701
1 40i 138
42 109
686
641

SarikioI
37
19 -- -- -- -- -- 304
Total .
7
- - - 9 - 4 - - - 219 217 918 219 1354
.
26 - 787 1456 7 - 16 - - - 515 319 1477 58' 2311
11 49 110 713

Bawunar
Slava rusa . 169 -- -- -- -- - 17
.112 . . . 399 - - - - - - - 12.
.
2- 899 222 1 - 2 ---264 2761 629 288 1166
11' 113 35 580
» cercheza 20--- -- -- -14
.
4 4 - 404 293 - 1 2. ---2153163
. 41 '
10
1 , 173 732

Chireslic
Culeli
Total .
.
FIctmnic-de-jos .
» sus
37 - - 1 - - - 78 - - - 2 - 305- - .,.,
-
.
.
.

186 - 1 -
7
.

- - -
.

458-
.
.

.
. - - - 8-64 -------------
201

261
- 2 541 552 1394 518 2487

- - ----------- 7 'I
1 - - 152 146 437 15
6
23 31)9 1303 5151 1
62
61
141
244
o, 267
369
735
»
- 597 --- - 108 - - - - 68 195 62

-------------------55
. 331
13 - - - 170 178 432 172
Toxof
Atoara cocemel
Total . 936 - 748
- - 71
317
50 - - 644 - - - 2 21 - 306 - - 581 572 1654 566 2807
. 57 205 55
780
317

Zebil
.
773 - - - 8 280 28 - - - - 7 - - 210 224 662 213 1006
Total pe plasit . 9246 1977 19681962 32 227 178761978 3918 1971 303451 -8601 g8707 8641125622 9017142070
I I ll I

Densitatea populatieI este de aprépe 19 locuitorY, pe un kilometru patrat.

Re$edinta sub-prefecturer este in ormul Babadag; acésta plasa se compune dintr'o
comuna urbana (Babadagul) $i 24 comune rurale.
1. Comuna Alibet-Chiot (chior= sat, AlibeI.AlibeT,satul lui Ali-Be0 formará din satele
Ac-cada'n. Comuna e a$ezata in basinul riuld Taita (pe afluentele acestuia
Ac-cadan), la 30 km. spre S.V. de orawl Tulcea$i la 28 km. de lsaccea, in drépta soseleY
Babadag-Macin.

www.dacoromanica.ro
 361

Hotarul comuniT incepe din vetrful déluluI Consul, se indrépta cg,tre räsarit, cobóra
délul, trece prin Hui Taita, nu departe de satul Alibei-chioT, liana la Ode délulul Sta-
municulac; de aci se indréptä, catre miaza-nópte, prin movila Patra$cu, pe muchia délu-
Carcaman-Bair, pan aprópe de origina ver Carbunaria, In dreptul satuld Meidan-
chiaapoI se indrépta care S.V., piina in värful dó1ulu Eni-Ormangik-Tepe, de unde apoI
o cotesce catre S. pe muchia déluluI Eschi-balak, o ja apor catre apus pan ajunge in
Hui Taita, urmeaza catre S.E. cursul riuluY, pan, la confluenta sa cu pariul Dautcea.
De aci urea iar délul Consul. Lungimea perimetruluI comunel este de aprópe 35 chile-
metri, iar forma sa aceia a until trapez neregulat.
Se märginesce la Sud cu catunele: Cineli (com. Ba$kioI) i Dautcea(com. OrtachieI),
de care se desparte prin riul Taita 0 délul Consul; la E. cu comuna Nalbant i catu-
nul eI,Trestenic, de care se desparte prin délul Carcaman-Bair; la N. cu eomunele Telita
MeidanchioI, iar la V. cu comuna Balabancea, de care se desparte prin délurile Or-
mangik-Tepe i Eschi-Baläc. Suprafata i populatia, sunt aratate la plasa.
13udgetul comunil este In mediti de: 3656 leI veniturI si 3543 leI la cheltuelY, dand un
escedent mediti de 565 la. Sunt in comuna 203 contribuabilY.
CAI de comunicatie sunt: Calea vicinalä Babadag-Macin, ce trece pe la Sud ; apor
drumurile comunale ce duc din Alibel-kiel la Cineli, Balabancea, Accadan-MeidankioI,
Coco$-Telita, Trestenic-FrecateY-Tulcea, Nalbant-Catalol.
Comuna are o singura $c615, fondatä In 1882 de locuitori, 0 costa 4.500 la, are un
inv5tater.
Num5rul eleviler in 1894-95 a fost 58; are venit 10 hectare teren cultivabil.
Comuna are o bisericä fondata in 1859 de locuitorI, e deservita de doI preotI 0 un
clintäret; a fost reparará In 1894 0 a costat 2.400 lel.
Satul a fost fondat in 1833 de locuitoriI: Burlacu $tefan, Dumitru Ivanciií, GurneI
Ilie, lvanciti Dobre, Niculae Peiciu, Panait Tanase, Stoian i V5,lean Ilie. Se vorbesce aci
mutt limba greaca flind un sat locuit de Gagautl; Romänif sunt venitI le curänd. In
AccadAn se afla o giamie cu un imam.
Primaria este in Alibel-chioT, de care depinde i catunul Ac-cadetn, asezat la 3 km.
spre N.V. de re$edinta comunit (Ac = alb, cadetn = nevasta). Primaria cladita in 1894
$i costa 2.400 let Sunt in comun5, 154 case, 15 bordeie, 2 cArciuml 0 12 morI. Num6rul
fäntânilor este 16.
2. Armutli. (Armut =p5r, satul cu per1), comuna fermata din satele Armulli §i Camber
(probabil: Haber .= stire) a$ezate In basinul inferior al riuluI Taita, la 10 km. spre N.V.
de Babadag 0 36 km. spre S.V. de Tulcea. Ambele sate sunt awzate pc $oseaua Ba-
badag-Macin.
Hotarul amanuntit al comuneI incepe din värful E01-Tepe al déluluI E01-Tepe,
indrépta catre S.V., taie päriul Telita la confluenta sa cu valca Alceac-punar, trece
pe la p6lele d6luluI Ghel-Tepe, taie valea Ormangicula, rIul Taita i urea pe vetrful
déluluI Curu-Bair, de unde se indrépta putin Care miaza-zi, pana pe muchia déluluT
Pietrosu, in urmä, o la catre S.V. $i ajunge in varful déluluI Ta$1à-Bair ; de aci- se
indrépta catre rasarit pe muchia acestuI dél, pe care 11 parasesce, luand o directiune
catre Est, taie drumul Camber-Slava i ajunge la värful luI Caragidi-Bair, de unde o ja
spre miaza-n6pte, pe la pólele déluluI Asmalar-Bair, printre débil Ta$bair $i Iaila-Bair,
pAria ajunge in balta Toprac-Kiopru, pe care o ocolesce, trece prin satele Camber 0 Satul-
Noti, taie riul Taita, urea putin valea pariuluI Telita, pe care o parasesce spre a merge
In linie drépta in délul E01-Tepe.
Forma sa este aceia a unuI dreptunghiti, lungimea sa este de 48 km., iar marginele
sale sunt: la N. $i V. comuna Ba$-chioT ; la S.V. catunul Slava-cerkezésca; la N. 0 E.
teritoriul ora$ulur Babadag; iar la E. catunele Satul-Notz i Hagilar (ale comund Congaz).
Traditiunea vorbesce despre movila Kislegic, c in interiorul ei s'ar afla ruinele
und bisericr cre0ine acoperita cu pamènt de Turd, call ail °merit pe calugaritele ce se
afla5 aci. La 50 metri catre rasarit se afla un tunel zidit in piatra i var de buna cali-

71800 48

www.dacoromanica.ro
 362

tate, ce se zice ca ar corespunde tocmar la cerátuia Eraclea de la Enkala; el s'a stricat

0 s'a astupat.
Locuitorir spun, ea in movilä s'ar gäsi comorr; altii, c sunt ingropate arme. Despre
acéstä, comunä se scie numar, ca. a fost fondatd in secolul trecut de cdtre Tätati, care
inaintea resboiulur din 1877-78 ati fugit mar to si aí fost în1ocuii In mare parte cu
Romant
Suprafata i populatia, sunt ardtate la plasä.
Bugetul comunir este: 4622 le la veniturr 0 4178 ler la cheltuelY, dänd un escedent
in mediti de 2219 ler.Sunt in comunä 230 contribuabilY.
Case sunt 192, bordeie 15, carciumï 3, morY 2.
Instructia se predä, intr'o sc616, claditd in 1887 de locuitorr 0 costa 2400 ler, cu 10
hectare teren ca venit (600 ler); are un invelator ; elevr 54.
Bisericä are una cu hramul Sf. lije, ziditd de locuitori pe timpul dominatiunir Oto-
mane 0 reparata in 1887 coständ 2400 ler; are 10 hectare de pdmént dat de Stat, e deservitä
de un preot 0 un cdntdret. In Camber este de asemenea o biserica, deservita de un preot.
Primäria este in Armutlia; a fost construitd in 1887 0 a costat 2400 ler.
La Camber in fie-care an la 20 Tulle (Sf. lije) este sbor, la care se adund lume din
salde invecinate. La sunetul rag,u0t al cimpoiulur, fide:Air ifetele j6cd hora monotond. Satul
este mar mult bulgares Femeile pe aid ati obiceiul a'si väpsi pdrul cu câna, amestecatd
Cu scumpie. 11*dri1e lor sunt stângace çi lipsite de orr ce gratie ').
Cdi de comunicatie sunt: soseaua vecinalä Babadag-Mäcin i drumurile naturale ce
due spre Ba§-chior, Slava-cerkezéscd, Hagilar, Satul-Noti i Catalor.
3. Atmagea. Comund wzatä in basinul superior al riulur Slava-cerkezéscd, la 30 ki-
lometri de ()raw' Babadag spre N.V. si la 45 km. spre S.V. de orasul Tulcea.
Positiunea sa este una din cele mar pitorescr 0 mar stintítése din Dobrogia, In mijlocul
pädurilor, la capätul väil Slava 0 la 300 m. inältime d'asupra nivelulur
Numireasatulur insémnd c)im; satul a fost fundat in 1849 de Adam Kiihn. Un fir-
man impdratesc dat sub marele vizir Raid Mustafa, ir hardzia dreptul pe vecie de a
stabili colonir germane in acest sat 0 a fi capul comuner ce va intlinta (Const. P. Seheleti.
Literatorul din 1883, No. 11 si 12, pag. 655).
Hotarul comunir, incepilnd din vArful délulur Topologul, la limita judetulur, pornesce
càtre N.E., cobórd délul, taie valea Arman-ce§me (ape sulfur6se), väile Atmagea i Dulghe-
rul, pänd la 2 km. spre Sud-Est de sal; de aci se indréptä Care räsdrit, pe muchia
délulur Bac-ceau$ pAnd in vArful Sivri-tepe; se ridicd spre Nord, cobórd in valea Bac-
ceau,$, urea délul Iasi-Orman, cob6r5, iar4Y in valea Musafir-culac i urcä, apol in värful
&WWI Dautcea; de aci se indréptd spre apus pe muchia délurilor Dautcea i Canara-
bair, cob6rä in valea Canara-ceair, merge in susul eY 0 al väii Ghiobilche, pe la pélele
délulur Gliiobilche, pftnä, in vârful Ciubucluc-Bair; cob6rd apor care miazd-zi pe mu-
chiile délurilor Ciubucluc-Bair, Cale-Bair, prin vtlrful Hagi-Tepe, isvorul
pilriulur Ai-Orman s,;i apor la p6lele &WM' Topolog, de unde urcii acest dél, pang in
vârful ha. Forma satulur este aceia a unur exagon neregulat, iar lungimea perimetrulur
de 25 kilometri.
Se märginesce cdtre N. cu comuna Orta-chior i ciltunul ei Dautcea, de care se des-
parte prin vhile Ghiobilche i Canara-ceair si prin délurile Canara Dautcea; la E. cu
comuna 13a§-kió:; la S. cu Ciucurova, de care se desparte prin délul Bae-ceau i prin
valca Dulgherul ; la V. cu comuna Cärj'elarr.
Suprafata i populatia stint arätate la plasä
Bugetul comunir este 2.941 ler la veniturl .;ti 2665 leY la cheltuelf; excedentul mediti
de 1.381 let Sunt in comunä 83 contribuabili.
Case sunt 74, cärciumr 1, morr 3, fontilnY 52.
Instructia publicä se predä, in dou6 §colr: o grading de copir (frébelianä), in care se
') Lirlsi.rilopol. Excursiuni in Dobrogia p. 30 i urm.

www.dacoromanica.ro
 363

invatd numal limba germana, cu local separat; si o sc616, mixta romana, in care limba
germana' se predä de invèlätortil comunitätil, cate o ord pe zi; acésta din urrnd e fun-
dará, de stat in 1883, si are ca venit 10 hectare teren, n'are local propriii; e frequentatil
de 64 copiY. $c61a germana' fondatä in 1884 e frequentata de peste 20 copa.
BisericY sunt douë: una protestantä fondatA in 1864 de comunitate; n'are veniturl de
cat 10 hecta,re date de stat, e deservir de un preot si un diacon; a doua este capela
anabaptista zidird in 1870, n'are niel un fel de venit; e intretinutä numaY de anahaptistl,
are un predicator care indeplinesce acésta functiune si la cele-l'alte capele din j ud. Tulcea.
Serviciul religios se face de totl coreligionariY, cantand in cor.
Cäile de comunicatie, care pun in legAturä, comuna cu satele invecinate sunt dru-
murile naturale: spre Bas-kioY, spre OrtachioY, spre Dautcea, la Mäcin cu o ramificatie
la Carjelarl, spre Topolog si cel de la Ciucurova, care este in maY huna stare. Spre Ciu-
curova CarjelarY se va construi o sosea, vecinal d din valea Slava si Ai-orman.
4. Comuna urbanä Babadag (baba=ta,td, dagh=munte). Oras insemnat pe timpul do-
minatiuniY Otomane si de tAtea ori citat in cursul scrieril.
Vom complecta cu istoricul ce '1 face acestul oras, Durnitru Cantemir:
«TotY Pasa' insärcinatI cu apararea frontierel de Nord a Imperiulut Otoman, vecino
Polonia se numesc in adevOr Pasa de Silistra.
«insa lorul lor de resedintit este la Babadag, oras f6rte aprópe de Pontul Euxin i in
dreptul IsacceY, pe care ceY vechY o numiati Oblucita. Zidurile acestor douLl cetAti arald
veeltinted lor i dupd modul de constructie sémánd mal mult a Romane de cal. TurcescI.
De ad i se Oto deduce, cd ati fost construite de Romanr, pentru a opri incursiunile bar-
barilor si maY ales ale Scitilor. ')
«Seraschierul de Babadag avea sub comanda sa t6td regiunea coprinsä intre Haemus
(BalcanY), Marea Négrd, Dundre i Tyras (Dnistru). Acest cuvênt de Babadag, dupd eti-
mologie insémnd muntele tata', de ore-ce in fata orasuld se Malta un munte maY 'nalt de
cat ceY din prejur.
«imprejur se gdsesc vulturY, de o mdrime care intrece pc tóte cele-l'alte pil.srY; el se
nutnesc «Giujigien» la TurcI si la TatarY. )»
Babadagul a servit ca lagdr ostirilor TurceseY in maY t6te r6sb6iele contra Polonia
MoldoveY si Rusia de aci desvoltarea sa merge fórte repede, ca i decadenta. in secolul
XVIII-lea era cel mar inseninat ora§ la gurile Dundrir si numëra pana la 100.000 suflete.
in timpul din urmd a decäzut, asa cd astd-zI n'a r6mas (fin vechia luY splend6re, de cal
giamia, proba trecutuluY glorios de odiniórd al Babadaguld, care a fost odatd capitala
provincia a)
in 1867 ora.sul avea 1000 case, din care Vs in ruina; populatia de 5000 suflete, cer
mai multI Turc': (600).
Positiunea sa este inciintät6re: inconjurat de trel pgrlY de munir, acoperitY cu padurY,
de pe care se zäresce in departare Marea; catre miazd-n6pte se deschide valea acope-
rird Cu viY, ce se prelungesc parid in Ormul lacula NumaY venind cine-va despre Tulcea
póte vedea din depiirtare Babadagul, din (mi si care alta directie, fie despre Enisala, Mäcin
sati Constanta, orasul este ascuns vederiY.
VO.Out din depärtare aI crede, cd te apropiI de o localitate mare, cu strade largY,
clitidirY märete; numal intrand ve0Y cat de departe era realitatea: Strade strimte i in-
tortochiate, pavate cu piatrb," de riti i nereparate de vremurY. E un chin a merge cu
trdsura pe pavagiul Babadaguliff. Casele in mare parte ruinate, &Silo putin higienice. Abia
de cal-va timp s'ata construit cate-va cladirY nou6. TotusY are intOtisarea unuI oras
turcesc.
') Histoire de L'Empire Ottoman, vol. II, pag. 147.
Idem p. 160.
3) K F. Peters, loc. cit. La Babadag, Hagusanii aveau un stabiliment inseninat, comercial si o paro-
chie ai càrei preMI aveafl un fel de autoritate eclesiastica asupra IsacceI, TulciI si altor orase, unde se aflau
populatiunI catolice (ICanitz. La Bulgarie danubienne p. 417-8)

www.dacoromanica.ro
364

NumaY construirea und caY ferate ar maT putea inlesni transformarea BabadaguluI,
care sub raportul clintatulul nu lasa de dorit.
Daca pornim de pe ttIrmul N.-V. al baltiI Toprak-kiopru, de langa Satul-Noil si ne
indreptam catre S.S-V., urcand valea Sanar-Der.o, pe la p6lele délurilor Tas-Bair si As-
malar-Bair; urcand apoI délul Caragidi-Bair spre apus pe muchia kif, pana la pólele
&luid Tasla Bah.; de ad i catre S., täind valea Cari-iol-dere si urcand délul Carada-Bair.
Daca' ne indreptam catre rasarit pe muchia acestuY dé!, apol catre S. E. taind valle
Hribesio-hara, Sevaiova-hara; iar de la p6lele Mula Camena, daca pornim catre E. ;4
taiem soseaua ce vine de la Constanta pe la km. 47, apoI valea GeatlaY-deresi, ajungem la
p6lele déluluY Visterna. De aci catre N. pe la p6lele Multa Bairac-Bair printre débirile
Balta-Bair si Stuparu, ne int6rcem catre N.E., urcant ;4 coborim délul Culacula-Bair,
taiern valea Ceairelor i in curmezis délul Calabalak-Bair, trecem pe la p6lele movileY
Kiuciuk-Suliat si ajungem la Ormul laculul Babadag, pe care daca 1 trecem pe malul
opus la Kerhanaua satuld Zebil si de aci ne indrepta,"m catre N.V.V.,trecem inapol lacul
de a lungul, pe care 11 parasim apoI pentru a tala soseaua nationalä, la km. 30 si in fine o
ludm de a lungul malulur sudic al BaltiI Toprak-kiopru pana la Satul-Noti, de unde am
plecat, facem inconiurul teritoriuld orasulul.
Forma luI este aceia a unuI trapez neregulat. Lungimea perimetruld este de 110 km.
Limitele sunt: la N. comunele Zebil si Congaz, de care se desparte prin lacul Ba-
badag si balta Toprak-kiopru; la S. comunele Ciamurli de jos, Canli-Bugeac ;4 Jurilaca;
la E. comuna Enisala; la V. comunele Slava-rusésca si Armutlia.
Orasul apartine basinuluY laculuI Babadag, langa care e asezat ;4 se afla la 31 km.
departe de Tulcea.

Fig. 52. Glamia din Babadag.

Suprafata si populatia, sunt arätate la plasa.

Case sunt 765, bordeie 4, hanurY 10, bacaniY 21, morT 13, fantan't 201. Primaria a fost
cladita in 1882 si a costat 20.000 la Instructiunea publica se da in dou0 scolI primare:
una de baietY si una de fete, fie-care cu cate 2 institutort Sc6la n'are cladire proprie.
Mal' e si seminarul mahomedan, o sc8la bulgara, ;4 una arména. Seminarul s'a mutat la
Medgidia.
Sunt in Babadag: 1 biserica ortodoxa in constructie si va costa 80.00010; o giamic si
o sinagoga. Giamia, unde se afla seminarul, a fost constiuita de Ali-Pasa la 1622. Mor-
méntul lul se pastréza s,4 acum in curte.
Budgetul are in media: 64.690 leY la veniturY si 53.796 leY la cheltueff, cu un exce-
dent de 54.481 ler. Contribuabill sunt 820.

www.dacoromanica.ro
 365

Orasul este resedinta sub-prefecturiT, cu local propriO, are o companie teritoriala din
Reg. Tulcea No. 33 cu local propriO, oficiO postal i telegrafic, farmacie, dou6 hotelurY
Cu birt.
Serviciul politienesc este apr6pe nul ; municipal de asemenea.
Caile de comunicatie sunt : Soseaua nationala Constanta-Tulcea i oselele vicinale,
care due la Atkin, Enisala-Jurilofca i Slava-rusesca; In plus 3 drumurl naturale prin
padurI, dar care sunt f6rte putin frequentate.
5. Comuna Ba,c-Kioi. Formata din dou6 catune: si Cineli, este asezata In
basinul mijlociti al riuld Taita, la 29 km. spre S.V. de orasul Tulcea si la 20 km. spre N.V.
de Babadag. Numele sOti Insémna satul din cap (Wscap, kioi=sat). Ambele catune sunt
asezate pe soseaua Babadag-Macin; Bas-kioi pe stanga, Cineli pe drepta TaiteI.
Hotarul amanuntit al comunef este: plecand din varful deluluI Consul, se Indrépta
catre miaza-zi, cobóra delul Consul, urea ;;i cobóra peste Mu] Dautcea, pentru a taia
valea Musafir-culac, trece peste muchia delulul Iasi-Osman, taie valea Bac-ciaus, pentru
a urca delul cu acelasY nume si se opresce in varful Sivri-Tepe ; de aci se indreptd catre
S.E., taie valea Jidini, urca (161111 cu acest nume, de uncle se Indrepta catre E. oprindu-se
intriun varf al déluluI Tasla-Bair.
Din acest pullet se Indrépta catre N.E. pe la p6lele delurilor Tasla-Bair i Uzum-Bair,
pana da In drumul comunal Armutli-Ciucurova, pe care 11 urmea.za putin [Ana la p6lele
delulul Pietrosu, de uncle se Indrépta catre N. si da in valea riulur Taita, langa satul 13as-
kioI; de aci se indrépta catre N. E., taie valea Ormangikulac, pe la pólele déluluI Ghel-
tepe, taie valea parlutur Telita, la confluenta sa cu valen Alceac-punar i urea Mill Sari-
Tope, pana in varful Esil-Tepe ; de aci se Indrepta catre N. pe muchia déluluI Sari-Tepe,
pana In vdrful cu acelas nume, de unde o ja catre V., taie valea Alceac-punar, riul Taita,
urca si cobóra délul Ghel-Tepe, urea delul Stamuniculac, din vdrful caruia se indrepta
cutre S.V., taie rIul Taita la confluenta ILA Cu pariul Ac-cadan i in fine urca (IOW Consul.
Forma generala a conturulul comuniI este aceia a until' patrat, lungimea perimetrulul
de 47 kilometri.
Marginele comuniI sunt : La N. comuna Nalbant; la N.V. comuna AlibeI-chioI; la
V. catunul Dautcea (comuna Ortachioï) si comuna Atmagea ; la S. comuna Ciucurova
catunul Slava-cerkezésca (comuna Slava-rusa); la E. comuna Armutli i catunul Hagilar
(comuna Congaz).
Suprafata i populatia, sunt aratate la plash...
Case sunt 350, bordeie 3, carciume 3, mope 10, fantanI 17.
Instructia se da Inteo scóla la Bas-kioI, fondatA In 1899 de locuitarI, costa 34.237 la
are 10 hect. pam6nt, 2 InvatatorI si 90 elevT.
In Bas-chioI se afla o biserica, la care servesc doI preoff si un cantaret ; biserica din
Bas-kioY a fost improvizata In 1844 de locuitorI, are ca venit 17 hectare teren. Acum se
reconstruesce o biserica mareata, care va costa 27.000 lg. Primaria a fost construita in
1883 si a costat 8000 let La Cineli e o biserica, reparata In 1898, costa 1000 la
Satul Bas-kioi e din vechime bulgaresc, In Cineli traiaa In 1850 förte multi Romanr,
earl acum s'ati rOspAndit.
Din batrinl se povestesce, ca InfiintatoriI comuniI sunt venitY din Basarabia Intro
aniI 1828 -30 si ca s'ati asezat printre DITTO' acestuI sat. AcestI din urma vòdénd. cà Bulgariï
se Inmultesc, ati plecat In alte sate locuite de coreligionariI lor. Pe valea Bac-ceaus a fost
odinióra un sat turcesc Inflintat de o sémà de luptatorr contra crestinilor, eI primira
teren gratis de la guvernul Otoman. Satul In urma a dispärut, din causa vre-uneI emigrarI,
probabil.
Mile de comunicatie sunt: soseaua vicinala Babadag-Macin, apoI drumurI naturale
care duc la AlibeI-chia la NaIbant, la Armutli, la Ciucurova i Satul-Nott. Soseaua este
In fórte bina. stare, drumurile sunt In teren natural.
Bugetul comuniI are In mediti 7.075 leI la primirI si 6893 ler la cheltuielI, cu un ex-
cedent de 1,109 let Sunt 335 contribuabilr.

www.dacoromanica.ro
366

(3. Comuna Beidaut (Daut-bel) compusä din treI cätune : Beidaut, Caddere (nelocuit) j
Sarighiol. Este asezata in basinul mijlocirt al pariuluT Beidaut, la 25 km. de BabadaL,Y, catre
S.V. j la 57 km. de 'rulcea. Se marginesce la-N. cu comuna Ciamurli de sus, de care se
desparte prin délul Solugean ; la E. cu comuna Poturu; la V. cu comuna Casamcea si la
S. cu comuncle Toxof i Cogelak.
In a doua jumátate a secoluld XIX-lea cele douë dítune : Beidaut i Sarighiol erati
locuite numaI de BulgarI, iar Caildere de 'Pura Acestia din urma ati emigrat de catI-va
anI, asa ca satul acum este nelocuit. Cail-derc e asezat pe valea cu acelas nume, la 7 km.
spre N.V. de Beidaut, iar Sarighiol la 5 km. spre V., pe valea Sarighiol-dere. Suprafata
populatia, sunt aratate la plasa.
Budgetul comuniY este: 6415 leI la venit i 5.447 leI la cheltuelI; cu un excedent de
4.836 leI. Contribuabill sunt 287.
Case sunt 277, bordeie 10, hanurI 6, carciumI 1, morI 26, fontânI 67.
Invèläméntul se precia in doué scolI intretinute de stat, cu doI invèlatorl si 92 elevI.
N'al."' local propriti. Primaria s'a dada in 1883 si costa 10.000 leI.
BisericI sunt treI: una in Beidaut cu hramul Aducerea 1\165telor Sf. Niculaie, dou6 in
Sarighiol cu hramul Sf. Haralambie; ati 10 hectare teren ca venit; fle-care are cate un
preot si un cántäret.
DrumurI: Soseaua vicinalä, ce se desparte din soseaua Tulcea-Constanta la Hamamgi,
trece prin Ciamurli-de-sus, Beidaut, prin Sarighiol pentru a duce spre Casamcea si Toxof ;
cum si drumurile naturale la : Hatnamgi, Ciamurli de sus si de jos, la Eschi-baba, Cail-
dere, Casamcea, Ramnic i lnan-Cisme.
Sari-ghiol insemna lacul galben, pentru ca in vecinätatea satuluI este un lac a carel
aria are col6rea galbena, din causa lutulul ce contine.
7. Comuna Canti-Bugeac. Asezata pe tèrmul N.-V. al laculul Golovita, la 55 km. de
orasul Tulcea spre S. $i la 20 km. catre S.-E. de orasul Babadag, e formatä din dou6 sate:
Canli-Bugeac (canli=sangeros, bugeac =colt) si Pafa-casla (ferma Pasel). Cel d'intAI sat a
fost locuit numal de Mari, care a"' emigrat dupá rèsboiul din 1855 si ati fost inlocuilI
de BulgarI; satul Pasa-casla a fost fondat pe o mosie a PaseI din Tulcea prin 1832. Era
locuit de Turcl si Bulgarl. TurciI ati emigrat in 1862.
Hotarul amänuntit al comuniI: incepénd de la poalele movileI Visterna, se indrépta
direct catre S., taie délul Visterna, urmeaza valea Mil-Vel-alceac, trece printre satele
Ciamurli-de-jos $i Canli-Bugeak, taie campia Tata-Suhat, iezerul ce! mic Golovita $i stu-
ful s'a inconjurator, oprindu-se la pólele nordice ale déluluI Cara-Burun, de aci o la
direct catre rasarit prin stuf, intra in marele iezer Golovita si dupa 8 km. lungime se
indrépta catre N., taind iezerul Golovita, trece printre satele Jurilofca si Pasa-casla, de
unde o la catre N.-V., taie valea Mil-Vel-Alciac, (Hui Buiuk-Orman-Bair, valea Ceelin-
chiol si de aci la movila Visterna.
Forma lur este a unuI patrat neregulat; lungimea perimetruluI este de 35 km.
Marginele comunil sunt: la N. catunul Visterna (comuna Enisala); la S. ezerul Golovita ;
la V. comuna Ciamurli-de-jos; la E. comuna Jurilofca.
Suprafata si populatia sunt aratate la plasa.
Budgetul comuniI este de 6.955 leI la venit $i 6 506 la cheltuelI, dand un exceden t
media de 2.242 leI. ContribuabilI sunt 236.
Case sunt 262, bordeie 4, praváliI 5, morl 11, fontânI 169.
Instructia publica se precia in dou6 $colI mixte fondate de locuitorI; cea din Canli-
Bugeac in 1880, a costat 5.000 leI; cea din Pasa-casla reparata in 1898, a costat 1.000 leT;
ata ca venit cate 10 hectare pámnt; att dol invèlatorI si 120 elevI.
BisericI sunt doue' : una in catunul Canli-Bugeac, cu hramul Sf. VoievozI, cladita in
1882 de locuitorI, a costat 30.000 leI, are ca venit 10 hectare de pamènt, deservirá de un
preot $i un cantaret ; a doua in Pasa-Casla, cu hramul Aducerea Móstelor Sf. Nicolae, e in
huna stare, fondata de locuitorI in 1842; e deservirá de un preot si un cantaret..
Primaria din Canli-Bugeac reparata in 1900, a costat 2.000 leI.

www.dacoromanica.ro
 367

8. Comuna raraman-kioi este aseazta pe Ormul de Vest al laculuI Razelm, la 53 km.

catre S.-E. de orasul Tulcea si la 19 km. spre S.-E. de Babadag. Nutnele s?Iti insémna
satul de la rasarit (caramanrasarit, Prohabil prima colonistI turcIstabilitY aci
erati rasaritenI (caramanlaI).
Satul a fost odinioara port pe t6rmul RazelmuluI. Pe la 1850 era locuit in mare parte
de BulgarI si catI-va Turd.
Ifotarul amanuntit al comuniI: plecand din marginea Razelmulul, la 1. km. spre r6-
sarit de Jurilofca, se indrépta catre N.-V. pe la Oleic déluluI Ivan-Bair, pana in varful
Jurilofca; de aci se indrépta putin catre N., 'Ana In dreptul satuluT Caraman-kidf pe cul-
mea déluluY Caraman-kioI-Bair; apoI taind culmea o la catre V., trece prin valea Mil-
Vel-Alciac i urea in délul Buiuk Orman-Bair, de unde se indrepta catre N. pe muchia
acestuI del, pang In varful Sevri-Bair.
De ad se dirige Care N.-E. pe cumule Orta-Bair, Padurea mare $i Golovar-Bair,
oprindu-se langa, varful Enisala, de unde se indrépta dare E., taie valea Cesme-culac
pe la paele varfulul Iuk al délulul Ta.;i-Burun, trece peste délul Kasavet-Bair, infra
in lacul Razelm. taie balta Piritésca i se opresce pe marginea MäriI, la locul numit
Farul englez; de aci tinend malul WHY o ja catre S.-V. 'Ana la locul mama Pahani-
Hrani, de undo se indrépta catre N.-V., taie lacul Malceanu, intra in lacul Razelm s,i apoY
In linie drépta prin el se dirige catre apus pang, la t6rm, IfInga Jurilofca.
Forma sa este a unuI poligon neregulat, al &Arta perimetru este de 50 km.
Marginele sale sunt : la N. comuna Eni$ala, de care se desparte prin délurile
Golovar-Bnir, Orta-Bair, Sevri-Bair; la V. cu catunul Visterna (comuna Eni-Ala), de
care se desparte prin délul Buiuk-Orman-Bair i u comuna Canli-Bugeac; la S. cu
catunul Pa*a-casla (comuna Canli-Bugeac) i cu comuna Jurilofca; la E. cu lacul Razelm
cu Marea.
Suprafata i populatia, sunt aratate la plash.
Mara de satul de reedinta, alte catune n'are.
Budgetul comuniI are 4.319 lel la venit $i 4-05 leT la cheltuerf; d'a un excedent
mediti de 1.371 lel. ContribuabilY sunt 230.
Case sunt 211, bordeie 2, pravali'l 2, moil 18, fontanT 126
Inslructiunea se pueda intr'o sc(')16. mixta fondatil de locuitorl in 1887, are 10 hect.
pamint de cultura; e frecuentata de 76 elevl, are un inv6tator. Scella e in aceia0 via-
dire cu primaria si ati costat 11.000 Id.
Biserica este construita in 1845, e maY mult o casa de rugaciunI. Are hramul Sf.
Gheorghe; deservita de un preot cu un cantaret. Ca venit are 10 hect. teren.
CAI de comunicatie are: Soseaua de la Babadag-Eni$ala-CaramanchioI-Jurilofca-
Ciamurli-de-jos ì diferite drumurI naturale, care o pun in legätura cu comunele:
Jurilofca i Can1I-Bugeac.
9. Comuna Caranasuf. E a§ezata pe tèrmul apusan al laculuI Sinoe, la 47 km. de Cons-
tanta 0 la 36 km. de Babadag. Comuna se compune din dou'e sate: Caranasuf i Daimgi,
la 5 km. spre S.V., pe pariul Duimgi.
Caranasuf insemna Nasuf cel negru; iar Duimgi, nunta0'. Cel d'intál era locuit de
BulgarI In mare parte $i putinI Turd; Duimgi, de Mari, care acum aù emigrat.
Comuna se marginesce la N. cu Kasap-kia; la E. cu lacul Sinoe; la V. cu comuna
Cogelak; iar la S. Cu comuna Caraharman, din judetul Constanta. Suprafata i populatia
sunt aratate la plasa.
Budgetul comunir are: 7519 ler la venit si 6817 lel' la cheltuelI, dand un excedent
meditl de 3,513 la ContribuabilI sunt 239.
Case sunt 242, hanurl 3, pravaliI 3, morl 18, fontanI 162.
Instructia publica se predä in douë scoff, cate una de fie-care sat; sunt inflintate de
locuitorl; art cate un inv6tator 0 82 elevi. Venitul a 10 hectare teren. Sc6la din Caranasuf
cladita in 1881 a costat 3,300 lei.; cea din Duimgi, In 1895, a costat 2,000 la
Primaria din Caranasuf construita in 1882 a costat 10,000 let

www.dacoromanica.ro
368

BisericI sunt dou6: una in Caranasuf, zidita in 1873 de locuitorl, are hramul Sf. Me-
toditi si Ciril: ca venit are 10 hect. pamtInt; e deservita de un preot si un cantaret. Cea
din Duimgi este cladita in 1870, are acelas venit i personal ca i cea-lalta. Hramul este
Buna-Vestire. La Duimgi e i o giamie cu un imam. Caranasuf este in legaturä prin
soseaua vicinala cu CasapkioY si Peletlia; iar prin drumurY ordinare cu Caraharman,
Tari-verde i Sariurt.
Comuna Casapkini. E asezata la 6% km. spre N. de precedenta, la 65 km. de orasul
Tulcea si la 29'/2 de Babadag, pe cdstele apusane ale lacurilor Zmeica i Sinoe. E com-
pusa din douè sate: Casap-Icioi (satul macelarilor) si Sariurt (ripa galbena). Ambele sate
ari fost locuite de Bulgarl pe la 1850.
Hotarul comunir, incepènd de la gura Portita, se indrépta catre V. prin lacul Razelm,
prin lacul Golovita, trece prin gura Zmeica, ir-Ara in lacul Zmeica, pana la púlele delulul
Cara-burun; de aci se indrepta catre S.V., taie delurile Maadem-Bair si Movila-Mare,
de la púlele caruia se indr6pta catre S., taie delul Haidân si merge pana in apropiere de
satul Tani-verde; de aci se dirige catre NE., pe langa drumul comunal Tari-Verde-Casap-
kia trece printre Mutile Haidan i Caranasuf, de unde pe muchia celuf din urma se
indrépta spre S.E., pana in varful Coba-Iuk, de aci o ia catre E., taie lacul Zmeica, pana
la gura Pisitésca s,;i apoI pe malul Mara pana la Portita.
Forma sa este aceia a unur dreptunghiti neregulat, lung de 55 km. Marginele sale
sunt: la N. comunele Jurilofca, Canli-Bugeac i Ceamurli-de-jos; la V. comunele Potur
Beidaut; la S. comunele Cogelac si Caranasuf; la E. Marea.
Ambele sate sunt asezate pe pariul Sariurt.
Suprafata i populatia sunt aratate la plasa.
Budgetul comunil are 16,408 le l la veniturY si 13,118 leI la cheltuelY, dand un excedent
medir] de 16,450 lel. Contribuabill sunt 322.
Case sunt 295, bordeie 3, pravalif 3, morI 39, fontanY 171.
Instructia publica se preda in dale' sea', cate una de fie-care catun, cu 20 hect. teren.
Mí doI invèlatorI si 112 elevI. Scoala din CasapkioI cladita in 1899 a costat 11,737
leI; cea din Sariurt n'are local propriti. Primaria a fost cladita in 1882 si a costat 8,000 la
Bisericl sunt douè: una in CasapkioI cu hramul Sf. Voievozl, cladita in 1875 si una
In Sariurt cu hramul Sf. Dumitru cladita in 1884, a rostat 22,000 leY; ati cate un preot
un cantaret. Venit at.1 cate 10 hect. teren.
Drumurl sunt: soseaua vicinala ce vine de la Sariurt la Casapkia pentru a duce
la Caranasuf i drumurr naturale la Hamamgi, Sariurt, Tan-Verde i Caranasuf; alle
douel duc la tèrmul lacurilor Sinoe i Zmeica.
Comuna Casamcea (Sf. Dumitru, pe turceste), e asezata in basinul superior al raulur
Casamcea si e formata din catunele Alifacl, Caciainac, Casanwea, Ceau,c-kiot i Chiuciuk-Kia.
Departarea sa de Bqbadag este de 36 km. Se marginesce la N. cu comuna Slava rusúsca ;
la apus cu comunele Calfa i Dulgherul (jud. Consta,nta); la S. cu comuna Tocsof si la E.
cu comunele Beidaut si Ciamurli-de-sus.
Ahi-fac (Ali evlaviosul) e asezat la 5 km. spre N. de Casámcea pe stanga riuld Casam-
cea; Caciamac (fugar, iute la fuga) pe acelas riri, la 6 km. spre S. de Casamcea, Ciaus-
kiol (satul sergentulup, la 1'/2 spre N. de Ali-faci, pe valea Sasli-cula, iar Chiuciuk-KioY
(satul mic), la 3 km. spre S. de Caciamac pe riul Casamcea. Asa dar catunele sunt
zate in sir de la N. la S. pe valea superiára a Casamcd.
Ciaus-kia Alifaci i Casamcea erati locuite numaY de Turd in 1850, iar Ciaus-kiol
Chiuciuk-kior, de Tatarf. Cea mal* mare parle din populatiunile musulmane a emigrat.
Suprafata i populatia sunt aratate la plasa.
Budgetul comunir are la veniturl 11,810 leI si la cheltuelI 11,285, cu un excedent
mediù de 2,627 leY. ContribuabilI sunt 428.
Case sunt 439, bordeie 26, 7 carciumI, 18 morl, 103 fontanI.
Invé'tam6ntul se preda in 3 sco11: una in Casamcea, fondata de locuitorr in 1886, la
un loe cu Primaria si a costat 18,000 lel, una in Caciamac, care n'are local proprill $i a

www.dacoromanica.ro
 369

treia in Chiuciuk-kid, fondath de locuitorI in 1896, a costat 7,000 Id. Fie-care are 10 hectare
teren ca venit; att cate un invritätor. Totalul elevilor este de 175.
Biserid sunt douil: una in Casamcea cu hramul Sf.Dumitru, construith in 1900, costa
13,000 leI; a doua in Kiuciuk-kior cu hramul Sf. Niculaie, construith in 1900, a costat 8,000
Amandouse sunt zidite de locuitorI. AO cate 10 hectare teren; sunt deservite de cate
un preot si un canthret. In Kiuciuk-kid este o giamie cu un hoge. Are 1.0 hectare ph-
ca venit.
Chile de comunicatie, care pun in leghturA comuna cu alte sate sunt: $oseaua vici-
nalh ce vine de la Hamamgi, Beidaut i Sarighiol, apof drumurile naturale care due din
chtunele Casameg spre Ba§-Punar, Testemel, Eschi-baba, Caildere, Sarighiol, Ramnicul de
sus si de jos, Culelia, Ceatal-Orman, Terzichid, Dulgherul, Curudgea i Kalfa.
De acesta comunh apartin i satele disphrute: Siligea,Saxancula i Turbencea, asezate
la 1 km. spre N. de Casamcea. Acestea aí fost distruse de incend ì, iar locuitoriI s'ati
r6spandit.
Ciamurli de jos. Comunä a.5ezatä la varsarea riuluT Slava, la 18 km. spre S. de
Babadag, in stanga soseleT Babadag-Constanta. Se eompune din dou(' chtune: Ciamurti
(Nhmolósa) i Caugagi (Wahl's), acesta din urmií asezat pc stanga riuluY Slava, In sus la
8 km. de Ciamurli de jos.
Satul Ciamurli a fost locuit numaï de BulgarI In 1850; Caugagi s'a tbrmat In urmh,
cam pe la 1858.
Comuna se märgine0e la N. cu orasul Babadag, la V. cu Ciamurli de sus, la E. cu
Canli-Bugeac, la S. cu lacul Golovita i cu comuna Casapchior.
Suprafata si populatia sunt aratate la plash.
Budgetul comunir are 6,888 id la veniturI si 6.065 ler la cheltuelr, (land un excedent,
mediti de 4,116 leT. ContribuabilI sunt 250.
Case sunt 201, prAvAlir 1, morl 18, fontanI 159.
o singurä coarh, este in satul Ciamurli de jos, fondath In 1897 de comunh, a costat
10,000 lel, are ca venic 10 hectare de phraInt; are un inOtator 57 elevI. In Caugagi
e o §coalh bulgarh. PrimAria a fost construith In 1882, a costat 10,000 leI.
Biserich, una In Ciamurli de jos, cu hramul Adormirea MaiciI DonmuluI; cladith in
1866, are 10 hectare teren ca venit; e deservith de doI preotl 0 un cantäret.
Chile de comunicatie sunt: $oseaua nationalä Babadag-Constanta; soseaua vieinalh
ce vine de la Canli-Bugeac, trece prin Ciamurli de jos si duce in seaua mare; maI
sunt 3 drumurl ordinare, care due la Babadag i Visterna; lar de la Caugagi e un drum
care vine din $oseaua mare pe valea SlaveI, pentru a duce la satul Slava rusésch, alte 3
drumurl duc la Ciamurli de sus,'Camena i Babadag.
Comuna Ciamurli de sus. Coprinde tot terenul intre riul Slava-rush la N.-E. 0
Tariul Beidaut. Catunul de resedinth (Cianzurli de sus) e wzat apr6pe de isvorul pariuluI
Poturu, la 19 km. care S.-V. de Babadag, in drópta soseld Babadag-Constanta. El se nu-
mia inainte Ieni-kazak (CazaciI-nol) 0 era locuit de cazad zaporojenI, ear' ati emigrat
Inaintea rèsboiuld din 1855 0 atl fost inlocuitl de Bulgarl. Afarh de chtunul de re*edinth,
comuna ma cuprinde u. mAtórele 4 chtune: Camena, pe partial cu acela4 nume, afluent al
riuluI Slava, la 6'12 km. spre N. de Ciamurli de sus, era locuit de BulgarI si putinI Turd
In 1850; TurciI ati emigrat totI; positia acestul sat este incantht6re, Inconjurat de phdurr.
Eschi-baba (eschi = vechiti, baba = tatä; tath bAtran) la 5 km. spre V. pe valea cu
nume, era locuit odinioard flume de Turd, earl' acum ati emigrat, lasand loe Bulgarilor ;
Ilagi-Omer la 15 km. spre N.-V. pe valea Hagi-Omer, pe drumul Babadag-Harwva, la ho-
tarul judetuluI Tulcea, e inconjurat de phdurI i viI, era locuit numaI de TurcI odath,
acum ati emigrat i In fine chtunul Testemel, la isvorul 'quid Beidaut, la 7 km. spre N.-V.,
era locuit de TätarI, acum emigratt
Comuna se märginesce spre N. cu Slava-rusä, spre E. cu Ciamurli de jos, spre V.
cu jud. Constant.% (comuna Calfa), iar spre S. cu comuna Beidaut.
Suprafata i populatia sunt arhtate la plash.

71890 47

www.dacoromanica.ro
 370

Budgetul comuneI are 14.781 leI la venit si 13.925 le la cheltuelI, dand un excedent
de 4282 lel. ContribuabilI sunt 401.
Case sunt 385, bordeie 6, pravaliI 4, morI 34, fôntani. 170.
Instructia publica se preda In dud scoff; cate una in fie-cave catun, ele sunt fondate
de Stat, fie-care are venit cate 10 hectare teren.
Sunt cind invelatorl si 189 elevI. NumaI scella din Ciamurli-de-sus are local propritl,
dada in 1898, a costa, 21.438 la
Primaria a fost cladita IF1 1883 si a costat 10.000 la
Bisericl sunt tref: una in Ciamurli-de-sus cu hramul Sf. Gheorghe, cladita In anul
1875 ; una in Eschi-Baba, cu hramul Metodiri i Ciril si una in Camena cu hramul Sf. Mina.
Aceste doua din urma sunt case de rugaciunI.
Fie-care are cate 10 hectare parnênt, cate 1 preot si cate un cantaret.
In Testemel se afla o giamie cu un imam.
Mara de soseaua vicinala, care vine de la Hamamgi si duce la Esehi-Baba, maI sunt
FA drumurl comunale ce duc la Slava, Caugagi i spre IIagi-Omer.
14. Citicurova. Comuna rurala asezata pe cursul superior al Huila Slava-cerkezésca,
la 16 km. spre N.V. de orasul Babadag. Nu are alLe catune.
A fost un sat vechia rusesc; numele sëïi insemna grópa si at- trebui zis: Cicurova ---
GropenI. Are pozitle fárte frumósa.
Hotarul amanuntit al comund este: Plecand din vâxful Sivri-Tepe (al déaluluI Bac-
ceaus), se indrépta spre S.E. printre délurile Jidini s,d Pelitu, 'Ana la varlul Jidini ; de aci
apuca care S. pe la pálele delulur Jidini, taie valea Jidini, urmeza putin valea Caluga-
ruluI, pe care o parasesce pentru a taia, riul Slava-cerkezésca, numita in acésta parte
valea Ciucurova, printre satele Ciucurova i Slava-cerkezésea, urea délul Ciucurova;
urméza catre V. muchia acestuY dl, pang, in dreptul satuld Ciucurova; de aci o in care
S.V. pe drumul comunal Ciucurova-Topolog, taie valea Kiri1iva, urea délul Bas-Punar
da la hotarul judetuld Constanta (comuna Topolog).
o ja apoI care N.V. pe muchia déluluI Bas-Punar, trece peste délul Iiriliva i se
opresce in délul Topolog, de unde o ia catre N.E. pe la p6lele délulur, taie pariul Arman-
cesme (Slava-cerkezésca), valea Atmagea, valea Dulgherul, pana in dreptul satuluI Atmagea,
de unde o ja catre E. pe muchia déluluI Bac-ceaus, pana in varful Sivri-Tepe.
Forma hotaruluI este aceia a unuI trapez neregulat; lungimea perimetruluI de 44 km.
Marginele comunel sunt: la N. si N.V. comuna Atmagea, de care se desparte prin
délul Bac-ceaus, valea Dulgherulul i délul Topolog; la V. comuna Topolog (jud. Con-
stanta) despartita prin délul Bas-punar; la S. si E. comuna Slava-rusä, despartita prin
délul Ciucurova i valea CalugaruluI; la N.E. comuna Bas-kioi despartita prin délul Pe-
litu. Suprafata i populatia sunt aratate la plasa.
Budgetul comung are 4277 leY la veniturI si 4247 lel la cheltuelY, cu un excedent de
273 let ContribuabilI sunt 185.
Case sunt 156, bordeie 7, pravalir 2, morI 1, fòntânI n'are.
In comuna se afla o sc6la fondata in 1881 de locuitorr, costa 3000 la are venit 10
hectare pamènt. Are un invOtator si 66 elevI. Primaria claditä in 1893, a costat 4.000 lei%
Biserica este de lemn, ortodoxa-rusesca, e zidita in 1820 de un Ore-care -Naum. E
deservita de 2 preotr si 2 cantaretI. Are 10 hectare teren.
Comuna a fost fondata in 1.765 de un Ore-care Naum. La 1832 ati venit aci .nisce
familiI turcesa care certandu-se cu RusiI deja existentI, TurciI aií fost mutatI in comuna
Topolog din ordinul caimacamulul din Babadag. In 1.862 at"' venit Germanir, care cautara,
a goni pe RusI, cearta lor s'a terminat in 1882. GermaniI all ad o biserica a lor.
TatariI ail o giamie curun imam.
Cane de comunicatie su-nt in teren natural : drumul ce vine de la Topolog pentru a
duce prin Baskioi la Tulcea, apoI drumul ce vine de la Urumbet de la Atmagea, de la
Bas-punar, de la Slava-cerkezésca, de la Slava-rusésca si Camber. E in proiectie soseaua
de la Harsova pe la Ciucurova spre Baschioi.

www.dacoromanica.ro
 371

15. Comuna Cogelac compusg, din 3 cgtune: Cogelac, Inan-ceme i Tariverdi. E aseçlata
in basinul superior al pariulur Duimgi, la 78 km. de orasul Tulcea si la 46 km. de l3a-
badag. Mild se simia nevoie, judetul Tulcea se impartia in 6 plasr, care pe langa cele
stiute mar era5 Inch cloud : Isaccea si pasa Istrul, a carer resedinta era la Cogelac si co-
prindea comll nele Beidaut, Caranasuf, Casapkioi, Cas'amcea, Ciamurli-de-sus, Cogelac,
Potur i Toxof.. Plasa Istrul s'a desflintat, iar resedinta s'a mutat la Babadag.
Satul Cogelac este asecjat pe pariul Cogelac, afluent al luI Duimgi ; numele sari este
tatilrese si vine probabil de la numele propria «Gogi», pe care il purtati Tataril, care ail
fondat satul acum 100 ant'. Ei aù emigrat dupg, rè'sboiul din Crimeia i ail fost fnlocuity
Cu Germanr.
Inan-Cisme (Inan = credinta; Cisme = femtana), a fost sat tatarese intemeiat de
Demir-Bey, tatal luI Giura-Pasa, care a avut de MI pe Ali-Ber. Acesta era unieul
eel mar mare proprietar de mosie din jud. Tulcea in 1879. La Inan-Cisme se afla la acésta
data ruinele palatuld lur Giura-Pasa i mormintele membrilor familier Tribuld tataresc
CobailT, din care se tragea si Ahi-Bey. Mormintele lur Giura-Pasa s;i Demir-Bey a fost de
frumusetea. Cu retragerea Turcilor si Tatarilor in r6sboiul din 1877-78, Bulgarir
sfaramat piatra mormintuld lur Giura-Pasa, pe care era scris epitaful acestur descendinte
al mArzalelor Cobailr.
Tari-verdi (Tahri =a tot puternic, verdi = a dat), asezare tatarésca tot din tribul
Cobailr. Aid era in 1879 resedinta lui Ahi-Bey i conacul luT. Acesta a fost ultimul descen-
dinte Cobail, stranepotul lur Giura-Pasa si se iscalea Ali-Bey-Bini-Giura-Pasa (Const. Seheletti.
Literatorul, anul 1883, No. 11 si 12, pag. 656).
Dupa plecarea Tatarilor, satul Inan-Cisme a fost ocupat de BulgarI, lar Tan-Verde
de German'''.
Satul Tari-verdi a urmat in totul sewta Cogelaculd. El e asedat la 2 km. spre E. de
Cogelak, pe soseaua Babadag-Constanta. De Cogelac sine i localitatea isolata Cainac-Bass
(cainac = isvor, bas = cap).
Hotarul amanuntit al comund este : PlecAnd de la p6lele movild Joe, situata pe o
inOltime a délulur Mmnic-Bair, se indrépta care S. pe muchia déluld taie
délul Iarim-Iuk, de unde o ja spre S.V., pe langa drumul Inan-Cesme-Toxof, pana apròpe
de ciiss/a lui Tifei ; de aci se indrépta catre S., trece prin varful Buiuk-Cogelac-Tepe si
ajunge la hotarul judetutur Constanta (Cavargik).
Urméza apor acest hotar, taie vaile Aliculac-Dere Alciac-Dere, de unde se ridica
spre N.E., paralel cu soseaua nationala Tulcea-Constanta, panà pe muchia délulul Cascalak-
Bair, urméza acésta muchie spre S.E., iar de la un varf al seIrr, cotat 115 m., se indrépta
catre N., taie pariul Duimgi printre satele Tari-verdi i Duimgi, dà In soseaua nationala
Tulcea-Constanta, de unde o la putin catre N.V., apor care N.E., pe langa drurnul Tari-
verdi-Potur, taie délul Haidan, pang in dreptul satuld Sariurt, de unde o ia spre V. pe
la p6lele délulur Haidan i taie valea Hagi-Avat.
Forma generala a conturulur este a unuI trapez lung de 50 km.
Marginele comuner sunt : la N. cornunele Beidaut i Poturu; la E. comunele Caranasuf
si Casapkid; la V. comuna Toxof si la S. jud. Constanta.
Suprafata i populatia sunt arätate la plasa.
Case sunt 437, pravalir 5, moil 10, fantanI 279.
Budgetul comuner este de 14.614 leI la veniturr si 10.855 ler la cheltuelY, cu un exce-
dent de 18.791 ler in media. ContribuabilI sunt 881.
Instructia publica se preda Tr' 3 scoff: cea din Cogelac fondata in 1880, cea din
Inan-Cisme in 1889, cea din Tari-verdi in 1892. Fie-cave are 10 hectare teren ca venit,
si cate un invèlator. Scolarr sunt 148. Numar la Cogelac, se6la are cladire proprie, care
s'a inceput a se reconstrui in 1900 si va costa 22.000 ler. Primg,ria cradita in 1883 si a
costat 20.000 leI.
Biserica ortodoxa este numar la Inan-Cisme, Cu hramul Inaltarea Domnuld, clddita
In 1892, CostA 16.000 la are un preot si un cOntaret ; ca venit 10 hectare teren. In Co-

www.dacoromanica.ro
372

gelak i Tari-verdi sunt cale o casa de rughciunI; germaniI sunt protestantY. In Cogelac
e si o giamie Cu un imam.
Chile de comunicatie sunt numer6se i straat comuna in t6te sensurile. .MaY
este soseaua nationala Tulcea-Babadag-Constanta, apoY drumurile naturale ce duc la:
Beidaut, Potur, Casap-kior, Toxof, Seremet, Cavargic
Mar e si soseaua vicinalä Tariverdi-Cogelac.
Comuna Congaz asezatä pe riul Telita, la 12 km. spre N. de Babadag, pe s,;oseaua
Tulcea-Babadag, In dreptul movileY Deniz-Tepe; afard de satul de resedinth maY coprinde
alte douil catune: lIagitar la 5 km. spre N.V. pe pariul Hagilar,la p6lele movileY Deniz-
Tepe i Satul-Nort la 7 km. spre S.V., la vhrsarea Taitel in balta Toprac-Iiiopru.
Congaz, al chruY nume Insemnil satul ga5tilor, era locuit de TAtarY prin 1850; el ati
emigrat dupd rè'sboiul din Crimeia, ca i eel' din Hagilar, care se zice V-ar trage numele
de la maY multi TurcY Hagri. Dar, In limba turca, insémnh sat m;c.
Satul-Noill a fost locuit de Romani, carY i astdzY se gäsese locuind.
Numele sà ra Bedje, care Insémnä, cort.
Comuna se märginesce la N. cu CataloI; la E. cu Agi-ghiol s,i Sarikia; la S. cu Zebil
Babadag; lar la V. Cu Armutli i Nalbant.
Suprafata i populatia sunt arAtate la plash.
Case sunt 365, bordeie 3, prävalif 3, morl 16, font:Aril' 150.
Buclgetul comuneY este de 9.531 lei la venit si 9.065 le Y la eheltuielY, dfind un exee-
dent mediri de 2.330 let ContribuabilY sunt 560.
ScolY sunt treY, in fie-care sat cate una, fondate de comuná, aù cate 10 liect.
3 invèlhtorY si 168 elevI. Numar In Satul-Noit sc6la are local propritt, clädit In 1898 si a
costat 16.000 leY.
BisericY sunt 3. una in Congaz cu hramul Nasterea Maicir DomnuluI, a doua la Ha-
oilar ziditä de locuitorY in 1858, are hramul Adormirea, acum se reconsiruesce o hiserich
nouh, care va costa 27.000 Id, a treia In Satul-Noti cu hramul Intrarea in Biserich, a fost
clhdith in 1894 si a costat 9.000 leY. Fie-care are cate 1.0 hectare teren. Sunt deservite de
tre preotY si tot atatia canthreff.
Chile de comunicatie sunt: Calea nationalh Tulcea-Babadag-Constanta.
Congaz este punctul de convergen th al drumurilor comunale ce vin de la Zebil,Sari-
chior, Sabangeak, Agi-ghiol, Eni-kioY, FrechteI, Nalbant, Bas-kiof si Camber.
Comuna Enisala este asezatä intre lacurile Babadag i Razelm, la km. spre
rhshrit de orasul Babadag, pe soseaua vicinalh ce vine de la Babadag, pe la Enisala,
Caramanchia Jurilofca, Pasa-Casla, Canla-Bugeac, Ciamurli-de-jos la Hamamgi.
Comuna coprinde douë chtune: Eni,cala (noul phm6nt Wait), care ea si Visterna
fost locuite de multh vreme de RomanY; acesta din urrnh este asezat la 4 km. spre S.V.
de satul de resedintä, pe valea Ceairelor.
Sc marginesee la N. cu SarichioY i Zebil; la V. cu Babadag; la S. cu Caraman-
chioY i Jurilofca; iar la räshrit cu lacul Razelm.
Suprafata i populatia sunt arätate la plash.
Case sunt 150, bordeie 1, prä'väliY 2, morY 7, fontanY 21.
Budgetul comuneY este de 3.457 leY la veniturY si 3.191 !el la cheltuieff, dand un exce-
dent mediil 1.329 let ContribuabilY sunt 164.
Comuna are o singurh se6lä la Enisala, clildith la 1883, a cosla.t 4.000 leY, are un
invOtator si 77 elevY; poseclii venitul a 10 hectare teren. Localul prim:arid se construesce
si va costa 3.000 let
Bisericr sunt douë: una la Enisala, inceputh In 1897, va costa 30.000 leY, are hramul
Sf. Treime si a doua in Visterna cu hramul Sf. Ion. Fie-care are cate un preot si un
canthret; ca venit are 10 hectare pä.ment fie-care.
Comuna este asezatit pe soseaua vicinalä, ce vine de la Babadag, are drumurI
naturale, care pun In leghturh ambele sate cu Caramanchia Jurilofca, Pasa-Casla,Canla-

www.dacoromanica.ro
 373

Bugeac i Ceamurli-de-,jos. Allele due pe Ormul laculuY Razelm la Insula Cazil-Cum i la

Caput lancina, cum si drumul cc duce la cetAtuia Erarlea ').

') La un km. spre rasarit de satul Enisala, pe virful until mamelon de piatra jurasica, stau f7i acum
in picióre ruinele uneI vechT cetätul, Heraclea.
Positiunea sa, pe tórmul laculuT Raze1m, In fata guriI PorLita, arata ca ea a fost e instruita ca apa-
rare vechiuluT golf Halmyris, dupa cum e si parerea erudituluI geolog K. F. Peters (loc. cit. p. 141).
Este forte posibil, ca cettiquia sa fi rest consiruita pe timpul imparatului I3izantin, Heraclius(61(J-641
d. Chi'.), do la care a mostenit numele; totusi niel un autor nu vorbesce despre ea.
Dupti. caderea ImperiuluT, Heraclea a rest ocupata de GenovezT, earl* au reconstruit-o; numirea s'a
pastrat, Cu Lóte nävälirile barbare, chiar si sub Turd, care in timpul stapAniriT Ion au schimbat aprópe tote
numirile.
In slarea de asliizi, cetatea are forma until poligon Cu 7 laturl neegale. Cea niaT lungkeste laturea
de apus, unde zidul este de tot därlmat; lungimea acestei laiurl este de 60 metri, grosimea ziduluI la
temelie do 3 metri; a fost construita din piaträ cu mortar. La jumatatea acesteI !alum si In a.fara, se Oa
un turn de wit, lat de 2 metri De acéstä parte, atacul cetAtil era imposibil, de ore ce la piciorul zidului
stAnca e taiala natural drept in jos, pAnä la 70 metri adeuicime.
Latina de Nord privesce spre lacul Bazelm, ale carui ape bateati odinióra la piciorul skInciI, pe
care e construitä. acésta 'Wadi.; si pc aci decI atacul devenia imposibil, do Ore co maltimea d'asupra ni-
veluliii apei este de 115 meiri.
Doué turnurI erail de acésta parte: until la unghiul format de latura vestica cu cea !de Nord, iar
al doilea la jumittatea laturiI de nord, ce era lungá de 40 metri. Forma turnurilor era pairata, de 5*pe 2' 2
metri de laturd.

Fig. 53. Huinele:dejayEnkala. Vederea portifaprincipale.',

Intrarea in cetate se fticea pe:douil portl: una la Nord si.altaj la Sud; una in p relungirea
si in directie paraleld laturii de Vest la"5 metri depärtare.
Latura. de Est, e compusä din treT parti, fe-care de ate 10 marl, ;Imbinate mire ele sub unghiuri
de 1(M)... La fie-care colt si in afar& era ale un turn de paid de forma unuI poligon cu 6 latir!, din care
cea maTilunga (de 7 metri) films parte din Incingdtore4ceta4uiet; cele-l'alte de cAte :31metri, frAnte sub
unghiurT de 1500-1600.
Zidul este ras Omit in temelie de partea räsäriténa. Accesul decAtre acésta parte este mal inlesni-
cios; stAnca cobórä. In pante line la o sea formata de povirnisul iinuT al doilea mamelon (dealulf gras), la
300 metri departe de cel
Cea maï bine pastratä este latura de miaza-nópte, unde se afla poarta principala a cetAluidi, lAngit
care e un turn de pazit de forma celor mal sus descrise.
Porte are 3 m. largime, pe 4 m. tnAltime; Ittngä ea se afla turnul.
Intrarea In el se face pe o pórtä 'Italia de 7 metri i largä de 2 m.; ea este facutd In "paretele
cinteT, dare interiorul cetätii.
Inältimea turnului este de 10 metri d'asupra zidului inconjurator, caro era 'nalt de 5 metri. Taw?'
din turn lipsesce de la partea superiórä, asa ca nu se póte sci Inaltimea luI de alLä data.. furnul are In

www.dacoromanica.ro
374

Comuna Jurilofca. Asezatá pe Ormul N.V. al laculd Golovita. la 20 km. departe

de Babadag, se compune dinteun singur sat, Jurilofca, locuit din vechime de BulgarI,
rdtarr i cAtI-va RusI. rdtarii aù emigrat i al' fost inlocuitI de Lipovenf. Numele s0 se
spune, ea ar veni de la acela al infiintdtoruld, Jurilca.
Se márginesce la N. cu comunele Enisala, Caramanchiol i cu lacul Razelm; la apus
Cu Canld-Bugeac ; la S. cu iezerul Golovita; iar la rdsárit cu Marea-Négrd. Suprafata
populatia sunt ardtate la plasd.
Satul este flirte regulat si are infiltisarea unuI ordsel curat.
Are importante cherhanale, care alta data se alimentaa cu pestele prins in Razelm si
lacul Golovita, chiar acum se maI prind ChefalI si Cambute (o specie de Pleuronectes).
Chefalif de Jurilofca se trimet i la Bucurescl, sub numele de licurinI de Constan-
ti rtopol.
La Ju.rilofca este si un centru fdrte insemnat de export al icrelor negre si al pestelul
afumat; filtre altele, mal* importantä este afumatoria luf Saya Zaharia 9. Case sunt 416,
pravalif 4, mori 15, fontánr 17.
Budgetul comunir este de 11,936 leI veniturI i 10,638 leI la cheltuelI, ddnd un oxee-
dent in media de 6,490 la ContribuabilI sunt 440.

Fig. 54. Jurilorca vézutri, de la Cherhanale. (Dupà. Lieherdopol).

Jurilofca are o bisericà lipovenéscd, crádità in 1871, are venit 10 hect. teren; e de-
servitd de 2 preotT, un diacon si un canaret; se oliciaza rusesce. Are hramul Indltarea
Sf. Cruel (Rus. Pacro).
LipoveniI ab' o scdld a lor.
$cáld românéscd nu existd. Primdria construitd in 1883, a costat 10,000.
Comuna e asezatä pe soseaua ce plécd de la Babadag, pe la Enisala, CaramanchioI,
pentru a da in soseaua mare nationald la Hamamgi. Afard de acésta, mal sunt diferite dru-
murI comunale, carI duc la Babadag, Visterna i Enisala.
Comuna Nalbant. Se compune din dou6 sate: Nalbant i Trestenic. E asezatd in

prelungirea usil de intrare, doug ferestre: cea inferibri, 'naltà de 5 metri i lata de 2 m., cea de d'asupra
el e piitrata. de 0m,50 pe laturit.
Lungimea feteI interiepre a turnuluI este de 10 metri ; cele din afará ati Me 3 metri lungime. Grosi-
mea zidäriei turnuldi este de 1m,50.
In fine pentru a termina descriptia acesteI bine asezate si bine fortiiicate cetatT, lángá turnul portiI
de Sud, existá in interior o gròpà captusitá Cu piatrii, care se zice cá, ar corespunde pe sub pilmént cu o
alta cettitnie ce se zice a se fi aflat pe vEtrful Consul de ItInga salul Armutlia, aceia ce este putin de crezut.
') Lichenlopol, op. cit. p. 27.

www.dacoromanica.ro
 375

basinul riulul Telita, la 20 km. spre N.V. de Babadag, iar la 3 km. in sus pe rill este
Trestenicul. Nalbant, pe turceste potcovarul, e un vechiti sat romanesc, fondat de MocanT
MoldovenT in secolul trecut. 0 parte din populatie a format in urma rOsboiuluI din
Crimeia i satul Trestenic, de óre-ce nu figurézä pe harta lur I. Ionescu din 1850.
Se märginesce la N. Cu comuna Telita; la S. Cu comunele Armutlia i Bas-kid; la
V. Cu comuna Aliber-kior ; iar la E. cu Fred,ter i Congaz. Suprafata i populatia sunt
arätate la plash.
Case sunt 225, bordeie 34, carciumr 2, fontanI 15, morr 5.
Budgetul comuniI este de 4,392 ler la venit si 3,801 le r la cheltuell, cu un excedent in
mediri de 1,956 leI. ContribuabilI sunt 267.
In comunh e o singurh, scólh cladith de locuitorr in 1882, cu 1 invëtätor si 69 elevI;
are ca venit 10 hect. phm6nt. A costat 8,000 la Local de primärie n'are.
Biserich este una in Nalbant, clhdith in 1890 de locuitorl 0 a costat 16,000 la are
hramul Sf. Haralambie; e deservitä de dor preotr 0 2 cantärett Are 10 hect. phmant.
In Nalbant e si o giamie cu un imam.
Comuna Nalbant e asezath la 6 km. spre N. de soseaua vicinalä Babadag-Baskid 0 pc
soseaua CataloI-Ortachid. Tot din Nalbant mar pornesce o osea spre Basachio i Ciucurova.
De acestä comund tine i locuinta isolath numitä Teke-Trestenic (Teke inseamna mä-
nästirea dervisilor, o secta religiósh de chlughrl otomanr, care se invârtesc in Ice pand
cad jos in spasmur1). Probabil aci a fost o asemenea mängstire sail mar bine o casä de
rughciune. E asezatä la 2'12 km. spre N.V. de Trestenic.
Comuna Ortakiot. Asezath in basinul de mijloc al Tager, in punctul unde Nu' face
un unghiri apr6pe drept de la N.S. chtre V.E. i pe soseaua ce duce de la Babadag la
MAcin, la 26 km. spre N.V. de Babadag; comuna se compune din dou6 sate: Orta-/ciot
(orta de mijloc, kid = sat) 0 Dautcea (satul lur Daud). Am'anclou6 aceste sate eral
mar mult de Turcr prin 1850, in Orta-kid era0 i lIomanr. Dautcea e asezat la 2 km.
spre S.E. de Ortakid, pe riul Taita, la pólele muntelur Consul.
Se märginesce la N. cu comuna Balabancea; la E. cu Aliber-kior; la V. cu CarjelarI
si la S. cu Atmagea.
Suprafata i populatia sunt arhtate la plash.
Case sunt 130, bordeie 22, carciumr 2, morl 1, fontanT 37.
Budgetul comunil este de 5,066 lel la veniturr 4,750 id la chelLuelY, (land un exce-
dent de 1,579 lel. ContribuabilI sunt 150.
Sc61h are una in Ortakid, (n'are local proprii1), cu 10 hect., 1 inv6tator 47 elevI.
Primäria construith In 1899 a costat 9,600 leI.
Biserich, una in Ortakid Cu hramul Sf. Gheorghe, Cu 10 hect., 1 preot si un cantAret.
Cladithde locuitorr; e mar mult o cash de rughciune. in fie-care sat se aflä, cate o giamie
Cu cate un imam.
Mara, de soseaua vecinalä Babadag-Macin, mar sunt drumurile comunalc, care pun
in leghturh satele cu comunele invecinate Balabancea, Meiclanchid, Ac-cadan,
Atmagea ì Homurlar.
Comuna Potur. Este asezath in basinul inferior al riulur Beidaut, apr6pe de vhr-
sarea lur in lacul Golovita, pe soseaua Babadag-Constanta, la 21 km. spre Sud de Baba-
dag. Comuna se compune din douti sate : Hamaingi (bäias) i Potur (un fel de pantalonI
turcestY numitI i in românesce «poturr»). Ambele sate erati locuite pe la 1850 de Bulgarr,
ca ;;i acum. Hamamgi e asezat 4 km. la Nord de Potur, la incrucisarea soseler nationale
Babadag-Constanta, cu E,4oseaua vecinalá de la Ciamurli de sus la Poturu.
Hamamgi se zice a fi fost fondatä de locuitorif Dumitru Exar, Cosguliti i mos Stoiu
Dimitrof, la púlele celor 3 movile din apropierea satuluI i ch mar pe urmh locuitorir s'ati
mutat in satul phräsit numit Juciutteuzi, chruia 'I-a dat numele Hamamgi.
Se marginesce la N. cu Ciamurli de sus si de jos, la V. cu comuna Beidaut; la S.
cu comunele Casapkid i Cogelak; iar la E. cu lacul Golovita. Suprafata i populatia sunt
ardtate la plash.

www.dacoromanica.ro
376

Case sunt 219, pravaliT 3, morl 17, fontänI 17.

Budgetul comuniI este 7.336 Id la venituri si 6.768 leI la chelluelr, Cu un excedent de
2,840 la ContribuabilI sunt 197.
Scoff sunt dou6: cea din Hamamgi fondata de locuilorl In 1890, costa 4.000 la cm
zece hectare parn6nt, 1 invelator si 79 elevr. Cea din Potur are 10 hectare Omen! 1 in-
v6lator si 43 elevI, a fost cladita In 1880, si a costat 5.000 leI.
Primaria a fost construita in 1883 si a costat 4.000 leI.
Bisericr de asemenea douLt: cea din Hatnamgi cu hramul Adormirca Maicer Dom-
nulul, claclita In 1860 de locuitorr, are un preot si 2 cântarell; ca venit, 10 hectare pfuntInt ;
cca din Potur claditä in 1891 de locuitorI, si a costat 20.000 la are Itrantul Sf. ApostolI,
are 1 prcot, 1 cantäret si 10 hectare teren.
Mara de soselele de care am vorbit, sunt drumuti naturale care pun in legaturä
cele dou6 sate cu cele invecinate adica: Sariurt, Inan-cestne,Mmnicul de sus, Eselti-baba
Ciamurli.
De la Hamamgi mar pléca spre V. o . osea vecinal a ce duce pc la Ceamurli de sus,
Beidaut, Sarighiol spre Casiuncea.
De acestä, comunä tine si ruinatul sat llayi-Aval, locuit de BulgarI prin 1850; púle
ct purta numele de Turchiiriamila, probabil Ciamurli 'fiercest:.
22. Comuna Sarichioi. Asezata pc fe'rmul apusan- al laculuf Bazelm, la 12 km. spre
N.E. de Babadag si la 22 spre S.E. de Tulcea; comuna se compune numaI dintr'un sat.,

,
-

ìuIÌl irri
" 1/1i i-Olf
4."

Fig. 55. $eála din Sai1chio. (Dupt Licherdopol).

ftrte frumos, curat i regulat construit. Primitria i cdla din Sarichiof pot rivaliza eu
multe primariI kti sc6le brine din unele orase ale Romanier trans-danubicne.
Aci ca si la Jurilofca sunt vil vestite pentru struguriTlor, mat' ales pentru mäncare,
cu tA5te ea vinul lor e ft5rte mult apreciat.
Dupà o legenda, o corabie care pe langa alte märfuri avca i vita, s'a innisipat in
apropierea Jurilofcef. Locuitorir acestuI sat, toll' pescan, ara zärit acea corabie, al carer
cehipaj vorbia o limba necunoseuta Ion. Corabia stand in mare mar mult timp, Jurilofcenif
duceati 6menilor din echipaj d'ale mancarif, in schimbul ctsirora el' le da marfurI, intro
care si vi, care s'a sädit In Jurilofca, de uncle s'a rèspandit in satele vecine '). Se zice,
ca ar 1'1 vita de Bordeaux.
Numele Sarichiof inséunna satul galben. Holarul amanunlit: plecAnd de la p6lele
movilel Toc-simiu se Inclreptg. spre S., pilna In valea Cazangia, o urrnézA cat-va timp, o
Lit henhopol. op. cit. p. :33.

www.dacoromanica.ro
 377

parasesce pentru a se epri in golful laculuT Razelm numiL Cotu, de aci o ja direct catre
rasarit intrand in ezerul Razelm, pana la o 6re-care distanta, de aci catre N.V. pana da
la ti,lrm, trece printre satele Sabangi i SarichioT, pe la p6lele déluluI cu pornT, taie «dru-
mul paduriT», valea Cazangia, pana la movila Toc-simiu.
Forma este aceia a unid' triunghiii dreptunghit'i ; lungirnea perimetrulul este de 85 km.
Se marginesce la N. cu catunul Sabangi (com. Agi-ghiol); la V. cu comunele.CataloT
Congaz; la S. Cu comuna Zibil si la E. cu lacul Razelm. Suprafata i populatia sunl
aratate la plasa.
E cel maT populat sat din Dobrogia.
LipoveniT aù venit din Rusia, in urma persecutiunilor religi6se din secolul trecut si
s'ati asezat in Sarichiol, unde se ocupa' cu pescuitul, fürte pulin Cu agricultura si creste-
rea vitelor.
Cherhanaua de langa lacul Babadag este a locuitorilor satulur.
Case sunt 536, bordeie 1, carciumï 3, morI 24, fontanr 111.
Budgetul comuniT este de 15.577 leT la veniturT si 14.745 'el la chelluelT, cu un exce-
dent lu cinci anT (acest excedent este socotit pe 5 anT pentru t6te comunele) de 4.157 la
ContribuabilT sunt 631.
E o scóla mixta lipovenésca cladita in 1899, a costat 22000 leT, are 10 hect. pam6111,
2 invetatorT si 76 elevT. Primaria cladita in 1882 a costat 16.000 leT.
BisericT sunt douè: una a popovetilor, fondata de locuitorl In 1873, are hramul Actor-
mirea si alta a bespopovetilor, cladita pe limpia dominatiunif Otomano. Fie-care are 10
hectare parnênt, 1 preot i 1 cantaret; sunt frumos zidite si bine intretinute.
Comuna este asezata pe soseaua ce vine de la Zibil, spre a duce la Sabangeak, Agighiol,
etc. MaT sunt drumurT comunale, care duc la Congaz, EnichioT Agi-ghiol. Strázile sa-
tuluT sunt bine pavate, ingrijite si curate. Din SarichioT mal porneste isoseaua spre Enisala.
23. Comuna Slava-rasa. Asezata in basinul superior al riulul cu acelas nume si pe
soseaua Babadag-Slava-rusa, la 10 km. spre S.E. de Babadag; acésta comuna se compune
din treT sate: Ba,c-Punar (bas=cap, punar=put), asezat pe riul Slava-rusa, aprópe de isvorul
luT, la 13 km. spre apus de satul de resedintá, pe drumul Babadag-HarsoVa; satul de re-
sedinta lava-rusci, la confluenta celor dou6 Slave si Stava-cerkezéscd pe riul cu acelas
nume la 6 km. spre N.V. de precedentul.
Positiunea acesteT comune asezata in muntl, este din cele mal' frurnóse s,;i sanát6se;
aclapostita de bite partile de arsita sóreluT i vinturile ierniY, se bucura de o clima dulce
curata.
Slava-rusä, se numia pana acum 50 anr Kazil-Sar si se zice a fi fost fondatg, acum
vre-o suta anT de o fatá (Kaz) numita E;cara. La 1754 ati venit aci lipovenil bezpopovetT,
iar in 1804 ceI popovi, aflatorT i acum in Slava-rusa.
Slava-corkezésca a fost fondatá de un 6re-caro 4silt Epsihof i a fost locuita de
CerkezT venitT prin 1863 si plecati inaintea r¿IsboiuluT din 1877.
Bas-Punar a fost fondat de asemenea de CerkezY in a doua jum6,tate a véculul al XIX-lea,
el ail fugit in 1876, si inlocuitY cu RusT, in urnia r6sboiuluT din 1877. Acestia sunt fostiT
locuitorf ar desffintatuld sat Te/ce, asezat filtre Bas-Punar i Slava-rusá. Numele Teke
insémna manastire de dervisT, o secta religiósa mahometana, despre caro am vorbit mal sus.
De comuna Slava-rusa tine i mandstirea Uspenia, asezata intre Teke si sat, la 3 km.
spre V. de Slava-rus6,.
Este cea mal frumása biserica din tot judetul (nu numaT dintre cele lipovenescY, ci
crestine sati giamil").
Este de calugg,rT (o alta de calugarite se allá, in sat).
ACi este reseclinta episcopuld lipovenesc, al secta popovilor.
Din istoricul acesteT manastirT se scie, ca pe la 1821 satul Slava-Rusá, cape era fondat
numaI cu catI-va anT mal 'nainte cam pe la 1802 ave,a, numaT vre-o 20 case si 30
familiT; din acest sat plecara vre-o 20 credinciosT i Marra mal sus de sat o bisericuta de
lemn, ce se p6te vedea s:i astazI in curtea bisericeT celeI marT; placându-le positiunea

71890 48

www.dacoromanica.ro
378

loculuY, r6rna.serg aci ; incetul cu incetul numOrul lor se ridica, aa ch pe la 1843 ail fost
destul de numerosr, pentru a core Sultanulur de atuncr, Abdul-Aziz, a li se acorda prin
firman (ce se pastréza i acum printre Maine mOnhstirer) sa li se dea diferite privilegir,
a fl scutiff de birurr, etc. Sultana urmatorr inthresc i er aceste privilegir, lucru ce atrase
si pe altr 6nienr a se face chlugarr, asa ch in 1877 erati in Uspenia peste 200 cälugä'rr;
azr ati r6mas abia 60. Guvernul roman in virtutea vechilor acte a phstrat milnastireY pri-
vilegiile obtinute sub Turd. Biserica este fiirte bogata si are veniturr insemnate. Este cons-
truità," in zid, cu 2 turle; in cel d'intaI sunt 8 clopote a cgror mgrime merge succesiv; ele
sunt trase de jos prin resorturr. Sunt aduse acum 1.2 ara.
Mänästirea s'a reparat in ultimir timpr, lar bisericuta veche s'a pgstrat.
Hramul er este Adormirea Maicer-Domnulur, pe lipovenesce Uspenia.
Multimea averilor adunate a facut ca Mangstirea sg fie in mar multe randurr prädata
de re-facaorr. Un ultim cas s'a intamplat la 25 Iulie 1897 Diptea, and ail fost omoritY
do chlugarr.
Comuna se invecinesce la N. cu comunele Armutlia i Bas-kior; la S. cu comunele
Ciamurli-de-sus i Beidaut; la V. cu comuna Ciucurova ; iar la E. cu orasul Babadag
Suprafata i populatia sunt aratate la plash.
Case sunt 492, bordeie 29, hanurY 6, prä.valir 8, morY 9, fontära 232.
Budgetul comunir este de 18.253 ler la veniturY si 17.035 ler la cheltuelr, cu un excedent
de 6.093 ley. Contribuabilr sunt 444.
Instructia publica se preda in urmat6rele scolr: in Bas-Punar o sad mixta fondata
In 1.893 de locuitorY, are 10 hect. pamént, 1. invelator si 24 elevr; n'are local proprili. In
Slava-Rusésca sunt 3 scoff: una fondata de Stat in 1898, costa 31.888 ler, are 10 hect. pg-
m6nt, 1 inv6tator si 40 elevr, si 2 lipovenescr cu cate un invNgtor.
Lipovenir nu 's1" trimet copiil la sc615, ci cu inveTátorir lor citesc numal psaltiria
ceaslovul. In Slava-Cerkezeasca sunt 2 scoff lipovenescr ale celor 2 secte. Una din scoff
construitä, in 1894 costa 3.000 leY. Primgria cladità in 1897, a costat 15.000 la
BisericY sunt: una in Bas-Punar ziditá in 1886 de locuitorr, n'are veniturY; are preot
roman si cantaret rus, e mar mult o cash' de rugOciune ; in Slava-Cerkezéscg sunt dou6
bisericY lipovenescI ale celor douè secte ; cea a bes-popovilor ziditg in 1881 are 500 ler ven it,
un preot si un cantare t; cea a popovilor zidita in 1880 are 50 ler venit, I preot si un
cantare.
Mar sunt si cele douè manästirY: una de calugarr «Uspenia» si alta de calugarite,
asezata in sat, ziditg in 1804.
Am argtat mal sus, ca comuna este asezata pe soseaua Babadag-Slava, osea care
incepe din soseaua nationala la Sud de Babadag, in punctul numit podul Duva, trece prin
pgdurile délulul Carada, panä, la salmi Slava-Rusa. Pe valea Slava-Cerkezésca merge un
drum natural, pe la satul Slava-Cerkezésca, iar de aci la Ciucurova; tot din Slava-Cer-
kezéscg un drum urea délul Uzum-Bair prin padurr la Bas-kior i Armutlia.
Mar sunt alte drumurr comunale spre Testemel, Camena, Caugagi, pe valea Slava-
Rush% Babadag si Camber.
24. Comuna Tarof a.sezatil in basinul de mijloc al Huhn' Casetmcea, la 43 km. de Ba-
badag spre S.-Vest; la 10 km. spre apus de Cogelac si la 43 km. spre N.E. de Constanta ;
se compune afara de satul de resedinta, locuit pe la 1850 de Bulgarr, si din urmat6rele
chtune: Chirislik (vgrgrie), numit ast-Idl dupg o pesterä de piaträ var6sä, ce se afig In
apropiere si care a servit multä, vreme la trebuintele locuitorilor, e asezat la 3 km. spre
sud de Toxof, pe riul Casarncea, e un sat mizerabil, loeuit altg data de Tatarr (1850), earl'
ati emigrat in mash' ; Culeti (satul cu turnurr) ase,zat pe still-1ga pariulur nämnic-dere, la
6 km. spre N.V. de Toxof, sat de asemenea cu un aspect trist i mizerabil, era locuit in
1850 de l'urcr Ramnicul de sus fi de jos, pe riul Rämnic, la N. de Culeli, la
7 si 8 km. de Toxof erati numite: unul ramnicul tatar (cel de jos) si cel-l'alt Ramnicul
Turcesc, de i in acest din urma locuiati in 1850 si Romani s,;i in fine lifòra Coc6nei, la
confluenta riulur Rämnic cu Casarricea, aci se mar numesce i Podia lui Hogea-Ahmet. Inainte

www.dacoromanica.ro
 379

acest din urma sat nu exista, ci s'a format in timpir din urrra sub Romani i se numcsce
ast-fel de la o móra, posesia unel D6mne ce avea moie aci. Comuna ast-fel compusa din
6 catune, din care unul de resedinta, se mArginesce la N. cu comuna Beidaut ; la V. cu
comuna Casamcea; la S. cu comuna Pazarli (jud. Constanta); lar la E. cu Cogelak. Su-
prafata i populatia sunt aratate la plasa.
Case sunt 499, bordeie 31, prOvAlir 5, morr 9, fontanr 116.
Budgetul comunir este de 16.408 lei la veniturI si 9.806 ler la cheltuell', (land un ex-
cedent de 19.499 ler. Contribuabilr sunt 581.
Comuna are trer scoff: una in Toxof, fondata de locuitorr in 1.8 4, costa 3.000 leI; alta
In Ramnic-de-jos, fondata de comuna si a treia la Móra Coc6ner; fie-care are cate un
inv6tator si 10 hec. pamént. N'ati local propriti. Mar e o aà germana in Culeli si una
turca in Toxof. Primaria cladita, in 1.882, costa 10.000 ler.
Bisericr sunt douë: una in Toxof cu hramul Sf. Paraschiva, cladia de comuna in
1900, costa 12.000 leI; a doua in Ramnic-de-jos cu hramul Sf. Niculae, e casa de rugaciune ;
fie-care are cate un preot si un cantaret. La Toxof i Chirislic mar exista i eke o giamie
Cu eke un hoge.
Comuna e asezata pe soseaua ce vine de la Sarighiol, prin Ramie, Toxof, Chi-
rislic la Pazarli.
Drumurl naturale sunt in t6te directiile.
25. Comuna Zebil. Asezata pe Ormul N. al laculur Babadag, la 28 km. spre S. de
orasul Tulcea si la 6 km. spre N. de Babadag; acésta comuna se compune dintr'un sin-
gur sat.
Din spusele batranilor, se zice, cà satul a fost fondat de un Turc bogat, care a venit
din Turcia de Asia cu mar multr 6menr a lur, prin secolul al XVII-lea. El a dobandit un
act de stapanire asupra satulur, iar locuitorir plàtiaù lur, dijma. F'iind epitrop al giamier
color mail din Babadag, intrebuinta cea mar mare parte din dijma pentru intretinerea
giamier si de aci numele satuluI Zebil, care in limba araba insémna pomana.
Actul de stapanire se zice, ca exista i azi la un urmas al 1nfiintatoruluI satuluI
ca multr din Turcir traitorr azI zic, cá aí vèçlut acel act, ce era intarit prin semnaturile
a 7 sultanr.
Romanil aí venit in sat cam de vre-o 160 anI, din Basarabia si din Moldova; in 1850
satul era romAnesc. Bulgarif sunt venitI in urma re'sboiulur din Crimeia. Locuiatl Turd
in sat; er ati emigrat inaintea rsboiulur din.1877.
In délul gura Smeului de MO sat, exista o petera; locuitorir spun, cà ar comu-
nica cu Enisala si Bes-Tepe. Póte cà acésta pesterä era una din locuintele Trogloditilor,
popor al Dobrogier cu mult inaintea cuceririr romane.
Lelewel identified Zebilul cu vechiul Salsovia.
Hotarul amanuntit al comunir este: din c6sta rasariténa a laculur Babadag, se in-
drépta catre N. pe langa golful laculur Razelm numit Cotu, ajunge in valea Cazangia,
pe care o urea, putin, apor pe movila Toc-Simuiur, de unde se indrépta catra S.V.
prin movila cu Sod, pe muchia déluluI din Fundul Gavanulur, trece pe la V. de comuna
Congaz, urea in varful délulur Turgarlea-Bair.
De aci o ja catre N.V. pe lánga pariul Telita, pana la confluenta lur cu valea Isvorul
urméza pariul Telita, pang la varsarea sa in partea Códa BMW a laculul Babadag, apor
Ormul Sudic pana la balta Toprae-kiopru, la km. 30 al soseler Tulcea-Babadag. De aci
peste lacul Babadag, 'Ana la punctul numit Cherhana.
Forma hotaruluI este a unul trapez neregulat, lungimca perimetrulur lul este de
30 km.
Marginele comuniI sunt: La N. comuna Congaz, de care se desparte prin movilele
Toc-Simuiui, cu Socr i délurile Fundul Gavanulur i Tugarlea-Bair; la S. cu Babadag
Enisala, despartitä prin lacul Babadag; la E. eu comuna Sarichior, de care se desparte
prin valea Cazangia; iar la V. cu catunul Satul-Noil al comunir Congaz, de care se des-
parte prin riul Telita. Suprafata i populatia sunt aratate la plash'.

www.dacoromanica.ro
380

Budgetul comuniI este de 3.693 ler la veniturI si 3.641 leI la cheltuelr, cu un exce-
dent de 260 Id. ContribuabilI sunt 172. Case sunt 165, bordeie 2, bacaniI 1, morI 19, f6n-
tanI 38.
Comuna are o scóla mixta Cu un invtitator si o inv6tatóre, e construita de locuitorI
in 1880 si costa 10.000 la frequentata in mediri de 93 elevr. Local de Primarie, n'are.
Biserica exista una, cu liramul Sf. Dumitru, fondata in 1874 de locuitorI; are ca
venit 10 hectare pamént si o vie; are doI preotI i dol cantarett
E asezata pe soseaua vicinala Congaz-Zebil-Sarichiol, etc.
MaI sunt i drumurI naturale spre Congaz, Agi-Ghiol i Sabangeak.
b) Plasa MAcin, ocupg, tot coltul N.-Vestic al Dobrogiet Se marginesce la Sud cu plasa
Harsova, din judetul Constanta, de la p6lele sudice ale movileI Cazacilor, pe limita dintre
judete pana in punctul cel mal 'nalt al d6luluI Ghiolgik-Bair, cotat 306; la rasarit se
marginesce cu plsile Babadag i Tulcea i anume: o Buie apr6pe drépta ce ar pleca
spre N. din varful déluluI Ghiolgic-Bair, 'Ana in punctul Jaila-Nord, iar de aci catre ra-
sarit pe o lungime de 4.500 m. pana la N. satulur Ortachior formeaza limita intro plasile
Macin Babadag; din acest punct catre N. pe delul Boclogea, pe urma valuluI hil
i
Traian; pe langa si la rasarit de manastirea Cocosul, catre N. pana pedélul Teilor; pe
valea Capacha, catre rasarit pana la lacul Rotund si in fine catre N. la Dunare, la p6lele
déluluI pe care e positiunea Eschi-Cale.
La V. se marginesce cu jucl. Ialomita, Braila si CovurluT, de care se desparte
Dunare, de la Movila Cazacilor liana la gura Prululul; iar la N. cu Rusia, de care flu-
viul o desparte de Basarabia.
Suprafata plasiI este de 1346 km. p. sat 131.669 hect., iar populatia, de 27.9i3 suflete.
Repartitia pe comune si sate este:
NEPRODUCTIV HECT. PRODUCTIV HECT.
COMUNI Islaz
DrumurI, Al Al Suprafatit
Hect.
Vatrit, ape, stuf locuitorilor StatuluI si
stand' pädurI

Balabaucea 54 777 711 3158 2844 7544

Carcaliu 67 335 3815 1172 1902 7291
CitrjelarI 60 729 781 4179 3365 9114
Cerna 65 427 610 5127 1238 7476
Coium-punar. . 41 421 725 2860 8553 12603
GrecI 69 346 875 2807 1750 5847
Isaccea .. 341 3080 3397 1516 8331
Jijila 42 210 1451 2080 3398 7181
Luncavita 64 658 1008 1841 16100 19671
Macin 478 1815 3498 2452 8243
Picineaga .. 41 530 902 3014 2100 6887
Pisica 8 210 n 4115 1070 223 5626
Satul-Noil 27 132 2681 2735 3373 8948
Turco5la 36 180 1015 1857 5175 8263
VacärenI 72 360 2619 3352 5238 11641

Total. . 1468 5315 26212 42147 59527 134669

Populatia plasiI este de %7.943 suflete, repartizate pe comunI ast-fel:

www.dacoromanica.ro
 -o.. . E ,

-1 t
o

o,
'E' .co Isi)
SATE ,-,, -
7$ 0
p.
g ás
c... =
cn .
J..
-- :-
c.
o
6
c. . a C6
S' cu
,._, C.-
,-.
t4 cu
C
'r, .-.
e ,- -7
0 :::- a) w _6
4. ne 4o ..., o 'E..
-e - g ,-. g e c O
'Zz
O 0
4>
E. CS Z.': r. CS
COMUNE § tis E .5 th a 19 %2'. a d. E E f'..' s. =. 2 o I'D % o ) ' it. 1 "E g L_, a . 6.E 5o
E-
r. r. p. 0- i cc :3 : 3. r : - .7 .'. ' C 'D' 1 74. Ct :" P -Ci t ci3 4 a: 8 8 i'2.

Balabancea . . 230
- -- -- 11- -
-- 113 ----------
_ 117 153
- - -- _- _1 111 280 129 508

- - 22 - - ----------- __ - - -
Geaferca rusa . 3 9 119 28 27 '76 29 131
Hancearca . . .
- ------ - - -
57 60 231 63 348
Islam Geaferca. .
Taita.
Tiganca . . .
330

66
-- ---73 - 1905 -
-- -- -- 149- -------- 221
7

81 1 57
76 72

53
211

143
80

63 253
359

Total
Carcaliu . .
. . 635
105
-- - -- -- -- - - - -- -- -- 15- - _ -
113 - - 106 16 691
-
1 22 1 335 323
479
941 364 1599

-- ------- --------
. . 440 1106 469 2025
Ac-Punar . .
CarjelarI . . .
. 395
669
-- - --133
62
13
- - - - - - - -
44
41 8
91
173
94 267 90
172
452
851

------------------
. 17 5041
Hasanlar. . . .
Jaila
. 138
162 26 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
-106--
-- 101 -8
50 51
4
09
98
49
46
200
188
Omurlar .
Total .
Piatra roOe .
. . .
.
.
1364
38 - -22-- -
-.
106 - 133
- -- --
2
87
1
-- -- -2 -- -1-- 46
- --- 3-- -5-- -11-- -- 54
.z3
81
20
385
20
05
1033
33
21
378
54
1799
107
108

Cerna . .. . 239 1444

- - -
22 -
-
33
-- 19- -1 -- -464- 3 - 5 - 11 - -
7 171 36 17 387 394 1188 410 1969

-- -- ----- -- - - --- - - - -------------- 57

Total . . 277 1444 33 7 172 36 441 414 122(1)1 464 2076
Ai-orman . . 558 - 1 1 126 118 32 126 564
- - - -
.

-- - 11---
Canat-calfa .
Coium-punar .
Gred
Total .
.
.
.
287
310
1155
1365
-- -
168
- --
- - 10 -1 -- 111
- 10 - - - - - -
14 82 19
1 1
6
4 247
383
64
59
60
237
401
,
171
186
677
1022
59
62
247
433
287
310
1161
1806
Isaccea . . .
Coco . . . .
.
.
1399
48
-- ---17 _ - - -
675
-
- - -- 31-129- -18 104 14 --------- 902 - - -
- 31 129
72 44
72 44
17 229 555 18 104 14 854
48
745 1688 886 3287
48
_ _.: 2 - 17 - --------- --2732787312841282
Total . . 1447 675 17 229 555 745 1688 886 3335
Jijila
Luncavita . .
1246
1404 -
- --.---- - - - 27 -
- - - - - -- -- --321-- -- -- -- -- -- ----4 - -- -- --
73
_J
- - - 42 362 346 859 347 1567
Tichilesci
Rachel .
Total .
.
.
.
. .
.
.
406
1810 -- ----- -27- 8 -- - -- 362 42 ----------- 457 -' - /3
86 21
92
3
95
441
232
1091
103
450
3
419
1989
Ghecet . . . . 61 11 6 48 29 71 52 148
1 - 88 6 47 --- -- 11
11 -- -- 1414
Macin
Total .
Picineaga . .
. .
.
.
2615
2676
1341 --- ---22
9
9 645
656

-- -- -- - - --
54
-- 54--- 14
1 - 150
54
5
5

- -
32

--- --
32
395
- - - 3---- ----- --
403
33
5
5
26 107
32 107
4
4 6 47 -
1
877
925
297
1037
1066
306
2150
2221
812
980
1032
331
4064
4212
1415
Azaclau . . .
Pisica
Total .
Salu-Noil . . .
.

.
.
357
465
822
365
-- ---
63-- ----135 -
--5
-2-- -
- --- -31 - - -
--- 5
5 350
7

7
48

48
12 5
1
101
102
203
175
100
103
203
177
219
266
485
448
107
109
216
165
420
471
891
800
Turcòia . . . . 1154
-- -- -- - - - - 2-- - - - -I66 185 182
3 --------- 5 --- ------14
1 14 5 14 370 310 716 336 1396

- - - - - - - - - - - - - --
Iglita 55 -- I 16 13 29 14 58
Total .
Garvan . . .
.
.
1209
681 - 1-- --
13
2
1

-- -_ -
5
1-
14 - 386
143
323
151
745
389
350
136
1454
683
VacarenT . . .
Total.
.
.
1361
2041
1
1
2
3 - -- 43
41 7
7
3
3 -1
305
448
328
479
783
1172
316
452
1416
2009
Total pe plasa . 17858 1517 1749 265 49 441 1473 1374 1908i34 350 105 287 24 348 70 3 1 13 12 11, 22 29 6293 6257 15393 6521 27943
I

www.dacoromanica.ro
382

Densitatea populatid este de 20 locuitorI pe un kilometru patrat.

Acésta pasa se cornpune din douil comune urbane $i 13 comune rurale.
Re$edinta Sub-prefecturiI este in crawl Macin.
1. Comuna Balabancea ocupa Oa valea superi6ra a riuld Taita, e asezata la 29 km.
spre S.-E. de Macin si la 22 km. spre S. de orasul Isaccea. Se compune din urmat6rele
cat une : Balabancea (coruptie din Balaban-kid = satul luI Balaban), sat locuit nu maY de
Turd prin 1850, acum ail emigrat In mare parte, e asezat pe malul drept al Taita la
púlele déluld Carapcea, e satul de resedinta; Giaferca rusa (Giafer, nume propriO) pe va-
lea Holuclu, la 6 km. spre N. de Balabancea, a fost fondata de RusI In urma ee'sboiulul
din Crimeia; Hamcearca, fosta manastire rusésca asezata pe drépta Taiter la 5 km. spre
N. de Balabancea; Islam-Giaferca sail Giaferca-Turoiscei pe valea Coslugea la 3 km. spre
E. de Balabancea, a fost odinióra locuit de Turd, emigra tl acum cu totiT; Taita locuita
mula vreme de Rug, 'Ana la rësboiul din 1877, e asezata pe valea Tiganca in muntI;
asta-zI catunul este nelocuit $d face parte din catunul marginas numit Tiganea; este la de-
partare de 9 km. spre N. de Balabancea ; Tiganca pe riul Taita la 8 km. spre N. de Ba-
labancea, a fost locuita de Ru$I prin 1850.
Tot de acésta comuna maI in : meindstirea Taita la 1 '/2 spre N. de Tiganca, In sus
pe cursul Taita a fost manastire romanésca prin 1850, acuna nu ma are calugarl, ci In
ea deservesce preotul din Hamcearca $i vin locuitorir din Tiganca. Nu se scie de cine kii
cand s'a fondat acésta manastire ; mara 2iiiineistiref Coco,sul, a$zeata pe valea Parlita la 2
km. spre rasarit de Tiganca peste dealurI, apartine Manastirer Cocosul e la 6 km. spre S.
de Manästire ; Crucea lid Jon Agian o locuinta isolata pe délul Daiaman-Bair. Positiunea
comuniI Balabancea este pitorésca si higienica, aerul curat; muntiI, care o Inconjura aco-
peritI de padurI Milne de teI, ir indulcesce clima atat vara cat ;,i iarna.
Hotarul amanuntit al comuniT : plecand din varful déluld Breazu, d'asupra manastirel
Cocosul, se indrépta catre N.-V., trece prin apropierea manastirer, pe la pólele déluld
Cocosul, pe muchia déluld Cadiul, pan. In varful déluld Galmele ---insirate; in tot acest
parcurs a sträbatut de a lungul padurea TaiteI. De la Galmele insirate se indrépta catre
V., cobóra In valea Auld Luncavita, pe care o insotesce pan la confluenta sa cu Lunca-
vicioara, la locul numit podul NI Trandafir ; se indrépta putin catre S.-V. si urea In varful
déluluI Gogoncd; de aci aprópe in linie drépta se dirige spre S.-V., tale valea Luncavi-
cioara, trece peste délul Feruld, prin vaiea Lupuld, pe la p6lele déluld Stubeilor si urea
In délul Negoiù a card muchie o urméza 'Ana in varful Almalia ; de aci urmand
aceiasI directiune cu 6re-care cotiturl, pe muchile délurilor David si Amzalar, pe la pólele
déluld Carapcea ajunge In riul Taita la 2 km. maI jos de satul Balabancea. De a,ci urea
putin spre N. pe langä riul Taita, pan aprópe de satul Balabancea, se indrépta catre E.,
pana la p6lele déluld Boclogea, d'asupra comuniI Orta-kid, de unde apoI se indrépta
care N. pe muchia déluld Boclogea, pang la valul luI Traian, pe care II urméza.
Urea apoI délul Pârlita, cobóra in valea Parlita, la Móra ManastireI Cocosul; de adi
se indrépta catre N.-E. urcand In susul vair Parlita,, panä, In délul Breazul d'asupra viilor
Badila.
Forma perimetruld comunir este aceia a und exagon $i un pentagon impreunate
pe una din laturI; lungimea perimetruld este de apr6pe 110 km., lar suprafata de peste
75 kmp., adica 7.544 hectare.
Marginele comunif sunt : la N. Isaccea, de care se desparte prin délurile Breazu,
Cadiul $i padurea Taita; comuna Luncavita, de care se desparte prin valea LuncaviteI si
délul Gogoncea; la S. comuna OrtachioI; la E. comunele Ali-bel-kior, despartita prin délul
Boclogea; Meidanchid de care se desparte prin Valul luI Traian si cu comuna Nicolitel,
de care se desparte prin valea Parlita si délul Breazul ; la V. cu comunele Gred, despar-
tita prin délul Negoii1; cu Cerna despartitä, prin délul luI David si Amzalar; cu catunul
Ac-punar (al comunif Carjelarl), de care se desparte prin délurile Amzalal si Carapcea.
Repartitia suprafetir si populatiel este aratata la plasa.
Case sunt 291, bordeie 23, carciume 5, mori 2, fontanI 39.

www.dacoromanica.ro
 383

Budgetul comunir este de 6,278 lei la veniturT si 5,497 ler la cheltuelr, cu un excedent
mediù (pe cinc l anT) de 3.908. ContribuabilY sunt 268.
In tea comuna sunt douè *c6le mixte, in Balabancea si Islam-Giaferca inflintate de
judet in 91 *i 97, n'ati local propriii ; ail ca venit in fie-care catun cate 10 hectare ph-
mént; ail do r inverátorr si 80 elevr. Primaria n'are local propriii.
Cultul religios este representat prin 4 bisericr crestine si o giamie. 0 biserich este in
catunul Balabancea instalata inteo casa cerkezesca, in urma rtisboiulur din 187/-78, are
hramul Sf. Apostolr Petru si Pavel. In 1897 s'a construit biserica no, care a costat 12,000
ler; e deservita de un preot, care slujesce *i la chtunul Islam-Giaferca *i un cantaret ; ca
venit are 10 hectare pamént; o a doua Biserica e in catunul Islam-Giaferca cu hramul
Acoperam6ntul Maicir Domnulur, fondata in 1859 de o rusóica din satul Giaferca-rusa, are
un cantaret ; are 10 hectare teren; o a treia in catunul Hamcearca cu hramul Adormirea
MaiciT Domnulur; la acesta Biserica vin .si locuitorir din catunul Giaferca-rusa, care n'are
Biserica; este fórte veche, la inceput a fost manastire calugaresca, fondata nu se scie de
cine *i cand.
Catunul Tiganca n'are biserica; locuitorir din Tiganca se duc la Manastirea Taita,
la care servesce preotul din Hamcearca. Are 14 hectare teren ca venit. Nu se scie de
Gino a fost fbndata.
Giamia din catunul Balabancea, fondata dupa ultimul relshoiù", intr'o casa veche cer-
kez6sca de catre Turcil locuitorT din catun; are un hoge *i 10 hectare de parnênt date
de comuna.
Comuna Balabancea se allá la 2 km. departe de Ortachior, pe unde trece *oseaua
Babadag-Macin.
Pe valea Taiter e o osea vicinala, care lega intre dilnsele diferite catune ale co-
muner, a*ezate aprópe tóte pe vale.
Mar sunt *i alte drumurT, care pun in legaturä comuna Balabancea cu : Ac-Punar,
Cerna, Greer, Luncavita, Isaccea, Manastirea Coco*ul *i Nicolitel. Me drumurile duc peste
delurr prin padurr incantatere de tel.
2. Comuna Carcaliu, (contras din cara-cale =fortareta negra) e a*ezata pe thrmul
Dunarri, pe un bot de del ce inainteza catre apus prin baltile Carkaliii la N. *i Iglita la
S., era odinióra locuita numal de 114, care in naintea r6sboiulur din 1855 einigrard *i
venira apor in 1858. E departe la 8 km. spre S. de ora*ul Macin.
Se zice, ca acesta comuna a fost innintatà pe la inceputul veculur al XIX-lea de
nisce pescan l Ru*r *i. ea purta la Inceput numele de Camena. In 1825, satul era destul de
mare, Turcil i-aii schimbat numele vechiti, in acela pe care 11 Ora astazr.
Hotarul comunir incepend de la Movila Carcaliii de pe delul cu acela* nume, se in-
drepta catre S.E., cobóra delul *i merge paralel cu drumul comunal Macin-Turaa, pang
la capatul rasariten al baltiT Iglita; de aci se indrépta catre apus, urmeza putin malul
baltiT, o taie curmezi* *i merge pe canalul er de scurgere pana la Dunare, de unde In-
dreptându-se care N.V. urmeza malul Dunarir, coprinzend *i insula Carcaliti; la 2 km.
spre N. hotarul parasesce fluviul, spre a se indrepta care E., taie pe din douë balta Car-
caliti, urea delul Carcaliti, Ora la movila Cu acela* nume. Forma sa este aceia a unur
trapez neregulat; lungimea perimetrulur de 117 km.
Limitele comunir sunt : la N. Niacin; la E. comuna Greer, de care se desparte prin
delul Carcaliti; la S. catunul Iglita al comuner Turceia, de care se desparte prin balta
Iglita; la V. cu Dunarea, care o desparte de judetul Braila.
Repartitia suprafetir *i populatid este aratata la plash.
Case sunt 397, pravalil 6, morI 10, f6ntâ,nr 5.
Budgetul comuniT este de 9.340 leT la veniturr *i de 7.631 ler la cheltuelr, cu un ex-
cedent media de 8.542 la ContribuabilT sunt 295.
Sunt In comuna treT *corr.: una rom'ana cladita de locuitorr in 1887, costa 3500 leT,
are un invelator, 25 elev1; venit are 10 hectare teren; douè *coil' lipovenescl cu dor in-
vkátorl. Primaria cladith In 1883 a costat 3000 ler. Acum se reconstruesce.

www.dacoromanica.ro
 384

Biserica e una lipovenésca, fondata In 1874 de locuitorr, are hramul St. Treime, 10
hectare teren de la Stat, un preot, un diacon si un rat-A(1.1'4
Comuna este in legatura prin drumuri naturale cu: Macia (la acest oras exista
sosea judetiana), Greer i Iglita.
Comuna Cadelari. A§ezata in basinul superior al riulur Picineaga, pe afluentul luI
numit Carjelarr, la 34 km. spre S.E. de Arkin; acésta comuna se compune din urmit-
t6rele sate; Alc-Punar (put alb) asezat pe soseaua Babadag-Macin, intre Ortachior i Cerna,
la 8 km. spre N. de Cilrjelarl, era locuit numar de TurcI in 1850, acum aù emigrat mar
14" i inlocuit1 Cu Romani din Basarabia; Cadetart, satul de reedintä (póte ca numele
.s6i1 vine de la CarjaliI), era locuit de Turd si Romanr; Turcir ail emigrat toff; Hasanlar
la 2 km. spre apus de Carjelarr, nutnele sal insémna satul luI Hasan, probabil fondatorul
lur, in urma relsboiuluI din Crimeia; Jaita, sat eminaminte turcesc in 1850, asezat la 6 km.
spre N. de Carjelarr, aprelpe de soseaua Babadag-Mhcin i Homurlar, asezat pe 011111 eu
acelas nume, la 3';2 km. spre N.V. de CärjelarI, inteo positiune pitorése i sanatòsa.
Comuna astfel compusa se marginesce la N. Cu comuna Cerna; la V. cu Coium-
Punar; la E. cu Atmagea si Orta-kior; lar la S. cu comuna Tirumber, din jude¡ul Constania.
Repartitia suprafetir i populatier pe catune este aratata la plasa.
Case sunt 287, bordeie 65, pravälir 4, Milani 24.
Budgetul comunil este de lei. 6.605 la veniturr si de 6.061 ler la cheltuell, Cu un exee-
dont de 2.722 ler in mediii. ContribuabilI sunt 286.
In comuna sunt 2 scoff: in Ac-Punar i Carjelarl; ail 3 inveitatorr .0 115 elevY. Cea
din Chrjelarr cladità in 1898 costa 10.000 ler; cea din Ac-Punar in 1899 costä 4.500 la
Primäria cladita in 1882, costa 4.600 ler.
Bisericr sunt douè: una in CarjelarY, cu hramul Adormirea Maker Domnulur, cladita
in 1869 si alta in Ac-Punar Cu hramul intampinarea, cladita 1893, costa 12.000 lel. Fie-
care are 10 hectare teren, cate un preot si un cantäret. Sunt si 3 giamir cu 3 imamI in
Hasanlar, Jaila i Homurlar.
Comuna e asezata Cu douè din satele sale (Jaila i Ac-Punar) pe soseaua vicinala
Babadag-Macin. Mar sunt in coprinsul comunir drunturI, care pun in legatura diferitele
catune intre ele, cum si cu satele invecinate, ast-fel spre: Cerna, Balabancea, Ortaeltior,
Atmagea, Ciucurova, Urumber, Canat-Calfa, Coium-Punar, AY-Orman i Satul-Notl.
Comuna Cerna. Este asezata pe riul Cerna si pe soseaua Babadag-Macin, la 25 km.
spre S.E. de Macin. Numele sat este slay i insémna «négra», nu sciil prin ce impreju-
rare; era locuita in 1850 de BulgarI i Turd. Se compune din satul de resedinta si un
mic cdtun Piatra-rofie, fondat in 1896 de colonistl Italienr i alte nationalitatI, care se ocupa
eu exploatarea pietriI din délul Piatra-rosie ; satul e asezat la p6lele délulur Piatra-rosie,
pe drumul Macin-Härsova.
Hotarul comunir: plecand din värful Almalia al délulur Negoiti, se indrépta catre S.E. pe
muchia délurilor David si AmzalaI, ODA, in apropiere de Balabancea; de ad o ja catre S.V.,
trece pe la pólele varfuld Cerna, taie valea Jaila i urea délul Hasanlar, de unde se indréptä
care N.V., taie iar4Ivalea Jaila, apor valea Cerner, trece pe la N. comuner Satul-Nort,
aci se indrépta catre N. pe MO drumul Macin-Harsova, pe la pdlele délulur Piatra-ro0e,
taie valea UlmuluI, trece printre délurile Priopcea, Caracicula i Bujor, o ja spre E. pi'
muchile délurilor Megina i Daiaman-Bair in fine urea in värful Almalia.
Forma luI este aceia a unur patrulater neregulat. Lungimea perimetruld de 32 km.
Marginele comuniI sunt: la N. comuna Greer, de care se desparte prin &ludic
Priopcea, Mègina, i Daiaman-Bair; la E. comuna Balabancea, despartita prin délul Am-
zalaI; la S.E. catunul.Ac-Punar (comuna Carjelarr); la S.V. comuna Satul-No; la apus
comuna Turketia, de care se desparte prin drumul Macin-Harsova.
Repartitia suprafetir i populatier pe catune i nationalitatr este aratata la plasa.
Case sunt 366, bordeie 15, hanurr 3, pravalif 6, morr 6, fantänr 11.
Budgetul comunir este de 9.519 ler la veniturr si de 8.989 leT la cheltuelY, dab- un ex-
cedent maliti de 2.647 leY. ContribuabilY sunt 294.

www.dacoromanica.ro
 385

In comuna e o singurd sc61a, cladita de locuitorT in 1880-81; costa 22.000 la are 10

hectare teren, 2 invOtatorT i 176 elevY. Primaria cladita in 1886, costa 10.000 le.
Biserica are: una, fondaiá locuitorY in anul 1841, are hramul SfintiT Arhanghe
Alihail i Gavril. Inscriptia e in limba bulgara. Are un preot s,.;i un cantaret; ca venit
are 17 hectare date cu tapir] si 10 hectare de la Stat. Biserica reconstruità," In 1897, a
costat 74.000 let
Mar e In comuna si o giamie deservita de un !loge; are 10 hectare teren.
Prin comuna trece soseaua vicinala Babadag-Macin i drumul Alácin-Hársova; maY
sunt i drumurT comunale, care o pun in legatura cu satele invecinate: Turcóia, GrecT,
Tiganca, Hamcearca, Balabancea, Ac-Punar, Hasanlar, AT-Orman si Satul-Noti.
Comuna Coium-Punar. in basinul superior al riuluT Picinéga si la pellele Sudice ale
déluluT Ghiun-Ghiurmez, la hotarul judetuluT Tulcea, se afla comuna Coium-Punar, la
36 km. spre S.E. de Niacin. Ea se compune din 3 sate: Coium-Punar (fAntana oiT), ca re-
sedinta, pe valea cu acelas nume; Canat-Calfa la 3 km. spre E., pe valea cu acelasT nume
i Af-Orman (pädurea ursuluT), la 4 km. spre N.E. de satul Coium-Punar, pe riul AY-Orinan
saù Picinéga.
Comuna nu datéza de cat de förte putin timp; t6ta valea Al-OrmanuluI era odini6r1
acoperita cu padurf dese si locuita de TatarT din Crimeia; n'aveail locuinte stabile, ci
se ocupati cu brigandajul.
Peste acéstá populatiune vin RomaniT basarabenT i moldovenT, probabil mire 1860-1877
fondara aceste 3 sate, care nu se OA figurAnd pe harta luT I. Ionescu din 1850.
In urma resboiuluT din 1877, Rom:Anil se adunará In maT mare numtir si ast-fel se
popula valea AT-OrmanuluT.
Comuna se marginesce la N. Cu Satul-Noti i Picinéga; la V. cu Ostrovul; la S. cu
UrumbeT si la Est cu CarjelarI.
Repartitia suprafetiT i populatieT este aratata la plasa.
Case sunt 207, bordeie 19, pravalil 4, morT 1, fontanT 11.
Budgetul comunif este de 4.530 leT la veniturI si 4.417 lef la cheltuelT, cu un excedent
In meditl (pe 5 anr) de 565 leT. Contribuabilr sunt 232.
In comunti, sunt 3 scolT de ambele-sexe, In fie-care cdtun cate una ; ati venit 10 hect.
teren, 3 invOtatorT si 143 elevI. Scella din Coium-punar cladita In 1898, costa 3.600 leT;
cea din Al-Orman in 1881, costa 600 leY; cea din Canat-Cala, in 1898 si costa 3.200 leT.
Primaria claditä in 1882, costa 8.000 1(10 biserica este In Coium-Punar, cladita de locuitorl
in 1880, costa 2.000 leT, are 10 hect. pam6nt dat de Stat, e deservità de doT preolr si 2 can-
tarett Erati i douè geamiT In Coium-Punar i Canat-Ca,lfa, dar acum sunt parasite. La
Al-Orman i Canat-Calfa sunt douè case de rugaciunT.
Comuna n'are nicI o osea, ci numaï drumurI ordinare, care pun in legatura, intre
ele cele 3 catune, cum si comuna cu satele inconjurat6re; ast-fel sunt drumurT: spre Pi-
cinéga, Satul-Noti, Cerna, Hasanlar, arjelarT, Ciucurova, UrumbeT, Fagärasu-Noti, Aigár-
Ahmet si Ostrov.
Comuna Gred. Asezata la pòlele celor mar 'naltI masivI din Dobrogia, la 10 km.
spre S.E. de Atkin, acésta comuna compusa dinteun singur sat a fost locuita de RonanT
si Turd pe la 1850.
De la imprejurarea, cà locuitoriT eT se ocupati cu gradinaritul, TurciT iT maI ziceati
Soanliik = ceparia. Nu se scie prin ce imprejurare Ora numirea de azT. In unghiul mun-
tilor la locul numit azT Cuzluk, se zice a fi fost un vechitl sat turcesc, aï earn' locuitorI
retras la Greet RomaniT sunt venitT de vre-o dou6 secole in sat, unde Wale' In
buna intelegere cu TurciT, care azT ai rOmas prea putinT, In schimb sunt colonistI Ita-
lienT, call se ocupa cu exploatarea pietriT din muntele Iacob i insula Blazova.
Hotarul amanuntit al comuniï: Plecand din varful Sulucu al déluluT Pricopanul catre
räsIrit, cob6rà acest dé], trece pe la origina van' Grecilor, pe la Isvorul Jijiler, urea
Piscul 'nalt i Tutuiat i dupa ce '1 cobbra taie valea Luncavita-mica h urea' in délul
Gogoncea.

71890 49

www.dacoromanica.ro
 386

Din acest dél se indrépta care S.E., 11 cobóra, tale valea Luncavici6ra, trece peste
délul Teilor, taie valea Lupulul, trece pe la pellele déluluT Stubeilor i urea. In v5,rful &Au-
lul Negoiu, pe care dupa ce'l cob6rá spre vale, pana In vdrful Almalia, se indrépta ca-tre
V., trece peste délurile Daiaman-Bair, Megina, pe la Ode déluluI Piatra-ascutità,
da in drumul Macin-Harsova, pe care 11 urrnéz5, spre N. pe la p6lele déluluI Piatra-
rAiosa, p5,na in drepLul movileI RAi6sa..; aci face o cotitura &are V. i se indréptrcatre
N.V. paralel Cu soseaua, urea, délul Carcaliti In vArful CarcaHa; de aci o la catre E.,
p5.na la p6lele délulul Grecilor, pe care 11 urea in directie spre N., continua pe muchia
déluluI PricopanuluT, piina In varful Sulucu.
Forma luI este a unuI
patrulater neregulat; lun-
gimea perimetruld e de
57 km.
Marginele comunir
sunt: la N.V. comuna ur-
bana Arkin, de care se- - ,
.1)
desparte prin délul Prico-
panuluf ; la S. comuna
Luncavita; la E. comuna '4
Balabancea, de care se ,4isi ' f
desparte prin délurile Go- :
goneea, Teilor, Negoiu iv
Almalia; la S. comun a ,
Coma, despartitä prin
drumul Nlacin-Harsova si , !,

cu comuna Carcalia. Re- 1-1,4

partilia suprafetilsi popu-

Fig. 56. Cariera alarob-Dél»
latieI este aratata la plash'.
Case sunt 339, bordeie 3, hanurI 1, pravaliI 8, morf 3, fontAnI 31.
Budgetul comunif este de 9.107 lei' la veniturr si 8.219 leI la cheltuelI, excedentul
media (pe 5 anI) flind de 4.442 Id. Contribuabia sunt 330.
In comuna este o sad cladita de locuitorf In 1893, costa 12.500 Id, are 2 inv6tatorI
FA 68 elevl. Primaria &Mira. In 1889, costa 8.000 la Biserica e una cu hramul St. Hara-
Iambic, cladita, de locuitorr in 1883, costa 16.000 lel, are un preot i do f eantilreff. Mar e
si o giamie Cu un imam.
$c6la si Biserica ati fle-cave cate 10 hectare teren ca venit.
Pe la marginea comuniI trece soseaua Babadag-Macin i drumul Macin-HArsova. Mar
multe drumuri comunale pun in legaturà satul Greer cu cele inconjuratcíre: Carcaliu,
Macin, Luncavita, Balabancea, Cerna, Turcdia i Iglita.
7. Gomina urband Isacrea. Numita in antichitate Noviodunum, mar in urtna Oblucita
(vedl aceste nume la partea istorica). Isaccea este asezata pe Dun5.re intre muele 66-67,
la 35 km. de Tulcea. Numele sal a trebuit sa fi fost Isak-KioI= satul lui Isak, un pa..s5
turcesc din secolul XVI-lea. Morméntul luT se vede si astàzi intro ruinele cetatiI, nu de-
parte de casarma, vechiul conac turcesc.
Pe la.rigd comuna urbana Isaccea, mar coprinde i 11Einatirea Cocopil.
Hotarul orasuluI este: plecand de pe malul drept al Duatrif, din dreptul miler 71, de
la gura Ciulnetul, se indreapa cAtre S. prin stuf, tale lacul Piatra-c,alcatä, se continua. pc
lângà Valea-Rece, pe la p6lele délulul Galmele-insirate, urea délul CadiuluI; de aci pe
muchia luI prin Padurea-Mare, se indrépa catre E., urea, si cob6r5. délul BreazuluI pe
15.nga Manastirea Cocos si se opresee intre Muffle Tugurlea i Piatra-rosie, de aci o ja
care N. E. pe langa viile Bädila,, pe valea Capacha, p5.na da de balta Capaclia, urméza
putin malul el .5i apor Il parasesce, trecénd pe lAnga lacul Rotundu si se opresc,e la Du-
flare In dreptul mileI 65.

www.dacoromanica.ro
 387

Forma conturuld este aceia a una trapez neregulat, lung de 70 km.

Se marginesce la N. cu Basarabia, de care se desparte prin Dunare; la S. cu comuna
Balabancea, despartita prin culmea Isacca; la V. cu comuna Luncavita; lar la E. cu
Nicolitel ul.
Cand judetul Tulcea se impartia in :Ase plasY, orasul Isaccea era resedinta sub-prefec-
tura plasiI Isaccea, care coprindea comunele: Isaccea, Aliber-kior, Balabancea, Frecater,
Luncavita, Meidanehia, Nicolitel, Parkes, Somova si Telita.

Fig. 57. Portul Isaccea.

Prin 1850 orasul era locuit de Bulgarr, RomanY si Turd.

In ziva de 22 Iulie 1897, am vizitat Manastirea Cocosul. Daca pléca cine-va pe jos
din Nicolitel, peste dél prin padurY batrane de tel, face Para multa oboséla s,d pe r6c6re,
chiar la miezul-zild luY Iulie, o ora lana la Cocos. Din varful "la se zaresce manas-
Urea In vale catre apus, cu clopotnita er rosie, e varita inteun ungher al vaiY i incon-
jurata de délurY acoperite cu padurr.

'
I
...i4.c.;- -
I

Fig. 58. Miin&stirea aCocoaulo.

Acest sfant locas este imprejmuit i cu cladirY, e ca o cetatuie in launtrul carda se

p6te mira pc singura Ora din t'ata; d'asupra acesteY por(Y, numai sub linistita stapanire
a Romanilor, a mar indrasnit calugariI a ridica o clopotnita Mala de 20 metri, ce se p6te
vedea din departare. Pana in 1883, manastirea nu se putea vedea, de cat numaY dupa ce

www.dacoromanica.ro
388

cine-va strabatand padurea ajungea la I-Arta ei. Sciuse fondatorul el s'o ascundä, privirilor
banuitóre ale Tureilor.
La frontispiciul portil se citesce urmä,t6rea inscriptie: «Sub Domnia M. S. liegelut Ro-
maid, Corol I, ,ci a Sotiei Sale, Regina Elilabeta, sub episcopatul Prea-Sfantulur Episcop
Iosif al DunariI-de-jos, s'a zidit acésta clopotnita ,si paraclis, cu hramul Adormirea MaiceI-
DomnuluI, prin staruinta i cheltuiala soboruluI SfinteI ManastirI Cocos, in timpul stare-
prea cuvio$ieI sale Archim. Daicul, In anul al 23-lea al staretier sale, in anul man-
tuireI 1883».
De si acèsta clopotnita a fost Inceputa In 1864, ea nu s'a terminat de cat in 1883.
Interiorul mangstireI este destul de spatios, are cam la 5 pogóne suprafata.
Pe latura din fund a curtir sunt chiliile calugarilor, ca vre-e 50 la nurn6r, In mijloc
se inalta biserica cea noua, pe frontispiciul careia se citesce:
«Acesta Sf. si Dumnezeiasca biserica s'a, zidit In timpul staretieI prea cuviosieI sale
Visarion archimandritul, incepatorul acestul sfant locas; iar cu cheltuiala Dumnisale Hagi
Nicola°, Ghita Poenarul s'a zidit acesta sfanta Biserica in anif de la Hristos 1853». Inte-
riorul bisericef este fórte modest ornamentat: cate-va icóne, tampla, sfesnicele, ico-
nostasul i tronul episcopal, constituiesc tot mobilierul bisericd, ;4 acesta daruit de per-
s6nele pióse.
La intrare, in curte, este mormantul fondatorulul bisericel celeY nou6, Visarion.
In stafiga bisericel nouè, este cea veche; este mal mult o casa dreptunghiulara cu
o cruce d'asupra i acoperita cu olane.
Interiorul este impartit in douè: la stanga sunt 4 camere mid, chiliile lur Visarion
$i a celor patru calugarl, care ati fondat acésta biserica in 1842, cu cheltuiala luI Ignatie
Irodeanul, unul din calugarI; la drepta este biserica propriii zisa, curatä vruit i Cu
cate-va ic6ne atarnate pe pareff. Alaturr cu biserica este o camarula, In care se pastréza
craniile calugarilor mortI. In fata bisericel celel nou6 sunt camerile staretuluI manastireI,
ale administratieI ;;i arhondaria.
Mi s'a aratat condica manästird, In care am gasit scris: «1835. Visarion archiman-
dritul, fondatorul manastirel, venit din Sf. Nlunte (era Transilvanean din Fagaras), impreunä,
Cu do ucenicI, Gherontie i lsaia, atí cumparat tarlaua de la o cadlna; :aci maI tarziti
(1842) ail pus fundamentul bisericutri vechI. Mal In urma cu catI-va anI vine de se calu-
garesce aci Niculae Hagi Ghita Poe,narul (din Poiana, Transilvania), care aduse cu sine
15,000 galbenI, 500 oI si 15 cal. Cu acestI banr s'a construit biserica cea not16 In 1853».
Staritul manastireI maY povestesce, cä biserica veche, care acum nu maY exista, ar
fi fost fondata de cati.-va din eel 70 apostolI ai luI Antipa, fugitI din Constantinopol din
causa persecutiunilor, cà acea biserica avea d'asupra un cocos, In amintirea celul ce 'I-a
anuntat Sf. Petru lepadarea de Christos, i ca de ad ar veni numele manastire si a
satuld acum disparut.
In spatele ManastireI este o cismea construita In anul 1875, de un 6re-care Theodor
Moruian.
Mal inainte manastirea avea o avere insemnata, ast-fel prin daniile calugarilor, care
intrati in ea si a altor pers6ne evlavi6se, ea ajunsese sä, aibä, 800 hect. plIdurr, 416 hect.
pamént cultivabil, herghelir, turme de oI, bol, capre i pord.
Statul, i-a intentat proces si staritul de atuncl Cornila Sabarenu, ne aparind bine in-
teresele manastireI a perdut tóte averile, lasandu-I numaI 100 hectare pam8nt cultivabil,
din care 20 hectare viI la Badila, douë morn una in valea Lozova si alta la Parlita,.
Manä,stirea e prev6Outa In budget cu 10.000 ler anual. Acum sunt ad 48 calugarI,
totI sunt Romani, mal ales din Transilvania. Biserica cea nou6 are hramul Sf. Treime;
cea veche, Intrarea In Biserica.
Este murdara i räti intretinuta, ea mal are nevoie de multe reparatiunY; trapnza
bucataria e inteo stare de murdarie de nedescris; calugaril sunt murdarY, neospitalierl ;;i
rär. Acésta manastire ar trebui pusa sub o administratie maS severa.
Drumul la manastire este prin padurI, prin care m'am intors; o ora'mf-a trebuit sa

www.dacoromanica.ro
 389

strabat drumul din padure, dupa care am esit In câmpia de pe valea Capacha, acoperita
Cu o frum6sa cultura de Whin, apoI viile de la Wadila, care se in lanj prin Gurg6ia, pana
la Nicolijel, uncle am ajuns la oree 7 séra, dupa un drum de tref ore pe jos.
In nóptea de 22 Iulie am remas in Nicolitel, lar a doua zi am pornit spre Isaccea, unde
am vizitat importanta positiune de la Eschi-kale.
Orasul Isaccea este vechiti, intretinut, Cu strade strimte. E port la Dunärei debuseul
produselor regiuniï, cum lemnarie, grit' i maï ales vinul din intinsele vil ale Sarice. In
faja orastilur, flind ostrovul Cu acelas nume, debarcaderul e asezat la 2 km. maï jos, in
drepiul movilel Vizir-Tepe. Incingatórea fortificata se maY pastréza pe alocurea, de ase-
menea i maI multe magaziI de pulbere subterane. Era un insemnat punct militar.
Case sunt 618, bordeie 41, hanurl 1, pravalir It, morï 10, fontiinf 21. Repartitia su-
prafetiï si populalieI sunt aratate la plasa.
Buclgetul comuniI este de 42.216 le l la venit si 39.062 leY la cheltuell, cu un excedent
media de 15.772 le. ContribuabilI sunt 914.
Instructia publica se preda in doue scolf una de baetl cu 3 institutorI i una de
fete cu doue institut6re; ambele fondate in 1882, costa 18.000 leI; sunt 303 copiI
TurciI aa o sc6la alipita pe langa giamie. Primaria cladita in 1886, costa 13.000 let
BisericI sunt doue vechr si in rea stare: una cu hramul SE Gheorghe i alta cu hra-
mul Sfintif VoevozI; ail 2 preotl si 3 citintaretl. Mal' este si o giamie f6rte vechie, nu se
scie de cine e claditä; e deservita de un hoge.
Orasul este asezat pe soseaua nalionala, Tulcea-Macin; maI sunt i sosele vicinale
spre: Nicolijel, Cocos si
In timpul véculuI de mijloc drumul principal militar era la Isaccea, el se despartia
la Congaz, trecea pe la Nalbant, FreckeY i Telita,. Era drumul tuturor invaziunilor tur-
cescI in Moldova, `Maria, Polonia si Rusia ').
8. Comana Jijila, coprinde tot basinul rIulul Jijila, satul este asezat la varsarea
In mlastinele de la S. laculul Jijila, la 6 km. spre N. de Niacin, pe soseaua nationala
Macin-Jijila, care de la acest sat se continua spre VächrenI-Lucavita la Isaccea.
Din bAtrinf se povestesce, ca satul a fost fondat de Mara' din Crimeia gonitl d Bus)",
acum vre-o 200 anI. Romani': venitI in sat sunt Basarabenï, care nu maï puleaa suferi
dominatiunea rusésc,a,. Pe la 1.850, satul era locuit numaï de Romani*, earl gonisera, pe
Tatarff de alth data.
Comuna n'are de-cat un singur sat, Jijila. Numirea e slava. Hotarul amanunjit al
comunff: plecand din balta Off se indréptä, care S., taie balta, grindul Otlogulul, balta
Ilenilor, Ora in balta Somova; de aci o ja catre S.E. pe muchia délurilor Cheia i Pri-
copanuluï, prin v'arful Sulucu; de ad i care E. pe la origina \Tailor GrecI i Jijila, pAna in
délul Piscul 'nalt Tutuiat; se indrépta apoI catre N. pe inu3hia délului Petros, panä, in
vârful Kitlati, de uncle o ja care S.V. pang da In valea Jijila, urméza cursul acestuI ria
cam 2'/2 km. i dupa ce 11 paräsesce, urea catre N.V. pe délul Milcovulul, taie valea
Bran, trece nu departe de satul Jijila, urméza valea Nucilor, ta,ie lacul Jijila i ajunge
in balta
Forma conturuluI este aceia a unuI dreptunghiii frAnt, lung de 60 km.
Marginele com Una' sunt: la N. comuna VacArenI; la S. s,;i S.V. orasul Mach], de care
se desparte prin délurile Cheia i Pricopanul; la S.E. comuna GrecI; la E. comunele Ba-
labancea i Luncavija, de care se desparte prin Piscul 'nalt si Tutuiat i Pietrosu.
Case sunt 249, bordeie 3, pravalif 1, fontânI 22. Repartitia suprafetir i populatid
este aritata la plasa,.
Budgetul comunif se compune din 4.869 leY la venit si 4.442 leY la cheltueff, dAnd
un excedent media de 2.135 la ContribuabilI sunt 223.

') A se vedea harta ce 1nsotesce scrierea luI I. lonescu: «Excursion dans la plaine de la Dobrodja»,
Baron de 7'ott, op. cit. vol. II, p. 213 *i harta luI K. F. Peters.

www.dacoromanica.ro
390

Instructia publicä se preda intrio scóla mixta, cladita in 1879 de locuitorl, cos% 10.000
ler, are un inv6tator si 95 elevI; ca venit, 10 hectare pament.
Primäria cladita in 1888, costa 8.000 let
I3iserica e una cu hramul SI'. Gheorghe si SE Dumitru, zidita in 1859 de maiestrul
Alexie cu parintele Mihal i cu locuitorir; are un preot si un cantaret ; ca venit are 10
hectare pament.
Mara de soseaua de care am vorbit, mai stint drumurY naturale calm: Garvan;
Vacarent Luncavita, Greer si Mein.
9. Comuna Lunravita, coprinde tot basinul Hula Luncavita, se compunc din 2 sate
(Luncavita Rakel) i llifindstirea
Satul de resedinta e asezat pc drepta riuluT Luncavita, aprópe de varsarea luT in
garla Ciulnettil, e departe de Isaccea de 18 km., de Tulcea de 55 km., lar de Macin de 17 km.
Satul a fost fondat de Romani din Basarabia, nu se scie ⩓ a fost locuit numat
de Romant earl ata suferit ferte mult din causa nävalirilor tatarescI din Bugeak.
Rakel asezat la 3 km. spre rasarit de Luncavita, pe soseaua Lunravita-Isaccea,
aprepe de gArla Ciulnetul, e un sat de asemenea infiintat ì locuit de Romani basarabent
cu mult inaintea jum6t5tiT a doua a secoluluT al XIX-lea.
Manastirea Tikilesci, asezata in fundul uneT var seurte,spre Sud de cherhanaua Me-
lentie, la 1/2 distanta intre Isaccea i Rakel. E o mica hisericuta, care alta data avca maT
mbltT calugarr lipovenr bespopovr, azY sunt 3 calugarite bespopove, plecate de la Cilicul,
nemaT putend trai intre calugäritele rusóice.
Hotarul comunil ast-Idl compusä este: Inrepend de pe malul clrept al DunariT, in faja
mileY 76, se indrepta catre V., trece pe MO halla Crapina, taie in dotte' balta Popina
si merge Tana MAO insula Popina-mica i (IA pe grinclul cel mare numit Pisica; de
ad o ja catre S.V. tot pe MO, halta Crapina, taie grindul Pisira i gArla Ciulnetul, de
unde apoT se dirige catre S.E. pe langa ban, trece pe langa insula Popina ascunsa.
De aci se indrepta catre S., taie garla Ciulnettil, urea valea Nevestelnita, taie §o-
seaua nationala Isaccea-Marin, valea Putul-Popir i urea in varful Kitlis al deluluf Pietrosu;
de aci o la catre S.E. pe muchia delulul Pietrosu, 'Ana in varful delulul Piscul 'nail
Tutuiat, de uncle se indrepta spre E., taie valea Luncavicióra, urea si cobóra delul Go-
goncea si (la in valea Luncavita, la locul numit Mera lul Trandafir, de uncle urmeza,
cursul vaii Luncavita-mare, pang in delul Galmele-Insirate; de aci o ja care N., trece
pe langa manastirea Tikilesct taie soseaua nationala Isaccea-Macin, taie in douò halta
Piatra-calcata si se opresce la Dunare, la gura garleT Ciulnetul, in dreptul mild 71.
Se märginesce la N. cu Basarabia, de care se desparte prin Dunare; la S. cti co-
muna Balabancea, despartindu-se prin valea Luncavita-mare si dealul Gogoncea i cu
comuna GrecT; la V. cu comuna VacarenT; la N.V. cu comuna Pisica si la E. cu Isaccea.
Forma conturulur comunil este aceia a unlit dreptunghiii neregulat, lung de 78 k.
Repartitia suprafetir i populatief este aratata la plasa.
Case sunt 376, bordeie 38, pravalir 12, morf 15, fontanr 12.
Buclgetul comunil este de 10.965 ler la veniturr si 7.680 leT la cheltuelr, and un
excedent media de 16.424 in curs de 5 ant ContribuabilT sunt 561.
Instructia publica se preda in dou6 scolf: una in Luncavita, cladita de locuitorT in
1890, costa 5.700 le", are 10 hectare pamént, 110 copir si un invelator; a doua in Rakel,
cladita de locuitorY in 1899, costa 11.582 let are un invëtator, 34 elevl si 10 hectare teren.
Primaria cladita la 1880, costa 10.000 let
BisericI sunt treT: una in Luncavita cu hramul Sf. Dumitru, e cladita de locuitorT
in 1827, are un preot, doT cantaretT si ca venit 10 hectare teren; a doua in Rakel cu
hramul Sf. Niculae, zidita in 1859 de locuitorr, are un preot i un cantaret; ca venit 10
hectare pamént ; a treia tot in Luncavita fondata in 1898, costa 45.000 let
Mara de soseaua ce vine de la Isaccea, comuna maT e in legatura prin drumurT
ordinare cu satele invecinate: Nicolitel, Manastirea Cocosul, Tiganca, Taita, Greet Cu
orasul Macin, cu Jijila i Garvan.

www.dacoromanica.ro
 391

10. Orapil Mein de care depinde cätunul Ghecet, asezat in fata Braila la unirea
bratuluT Dunarea-veche Cu Dunarea-no0.
Macinul este asezat in cotul ce Dunarea-veche fare &are apus; e departe de orasul
Tulcca de 60 kilometri. Trecutul acestuf oras este aratat la partea istorica. In 1850 era
locuit de Turd si RomanY, iar in Ghecet erati numaT Turd. Numele acestuY din urma
insémna trecere, propriii acestuT punt.
La ocuparea Dobrogier de Romanl, crawl numOra 400 case si o populatie de 2.000
sullete.
De si asezat pe un platoti 'nalt, ce domina Dunarca Cu 50 metri, positiunea lur este
frumós i sänatesa, totusT orasul e murclar, re'it pavat i re"ti intretinut, strade stramte
intortochiate, pravaliT cu invelitorT late, ce se prelungesc in strada, In fine totul are
infatiarea unur ora s oriental. Ferte putin a progresat de la venirca Romanilor si de sigur
va r6mane multa vreme in acesta stare. Langa oras sunt ruinele unef vechr cetatI, pro-
babil Artebietin; nu se mar cunesce de cal fundatia i santul, are forma until' exagon
stelat.
Holarul orasuluT, incepend de pe malul DunariT, de la locul de
scurgere al,laculul Mocanul, se indrépta catre S.V. pana la Ghecet,
de aci catre E. pe bratul Dunarea-veche pe langa oras, o ia catre S.-
S.V., oprindu-se la 4 km. mar sus de oras, de ad tale in.linie drépta
catre E. Nita Carcaliu, urea (161111 Carcaliu pana in vâxful sál numit
movila Carcaliu, cob6ra délul catre N.E., tale drumul Macin-Ostrov
se opresce la pelele déluluT
Grecilor ; de aci ocolesce acest
del, urea' muchia déluluT Prico-
panulur, din piscul Sulucu se
indreptä, care N.V. pe muchia
aceluias del si pe aceia a de-
hiluT Cheia; o la care V., peste
délul Sararia, tale soseaua Tul-
cea-Jijila, trece printre délurile
Aganim i Orliga, taie garla Co-
Licerulul, pana la balta Somova,
langa grindul cu acelas nume;
de aci In linie drepta se dirige
catre N., taind balta Ilenilor,
grindul Otlogul, balta Off, grin-
dul i garla CombreT si se o-
presce pe te'rmul sudic al la-
culuT Latimea, de unde se in-
drépta. cátre S.-V.-V., pe tanga
balta Mocanulur, prin padurea
Golaseilor si se opresce la Du-
flare, la varsarea baltii Moca- Fig. 59. Giamia din Mitein.
nuluT.
Se marginesce la N. cu catunul Azaclatt (com. Pisica) i cu com. Jijila; la S. cu'com.
Caracaliu ; la S.E. Cu com. Satul-Noil; la E. cu com. Greer; iar la V. Cu Dunarea, care it
desparte de jud. Braila.
Forma lur este acoja a clout': trapeze neregulate, unite intreele ; lungimea perimetruluT
este de 80 km.
Repartitia suprafetiI i populatier este aratata la plasa.
Case sunt 753, bordeie 27, hanurI 7, pravalir 34, moil 8, fonta.nr 22.
Budgetul comuniT este de 73.068 leT la veniturT si 57.223 leT la cheltuielT, dand un
excedent mijloc ti pe cincr anT de 21.316 leT. ContribuabilI sunt 788.

www.dacoromanica.ro
392

ScolI sunt douò: una de baieti 0 una de fete, cu (1°1 institutorl i doua institutoare,
ambele sunt fondate In anul 1879 de locuitorY. Acum se recliidesce un alt local.
Biserica ortodoxa e una, cu hramul Sf. Niculae, &Mira, in 1863; are un preot 0 un
cantaret; ca venit are 1.0 hect. teren de cultura.
GiamiI sunt dou6 : una este reconstruita in 1860, in locul alteia arsa in rësboiul din
drimeia; ea a fost construita de Berber Hagi Ahmet, la anul egirer 1177.
Po inscriptia celeI de a doua se citesce: «Este facuta acésta geamie de Mustan Aga,
pentru binele obstesc i sa dea Dumnezetl sà maT fac i alte bungtatI. La anul egireI 1163.»
TurciI ag o §c615, de baletY i una de fete.
De la Macin la Ghecet este o osea nationalA; intro Ghecet i Braila e un vapora§
ce face curse locale. Tot la Ghecet e 0 cablu telegrafic in Dunare.
Macinul e a§ezat pe §oseaua judetiana ce merge la Isaccea.
Intre Jijila i Luncavita, acéstA sosea se continua spre Isaccea; mal sunt drumurl
earl' pun In legatura ora§ul cu : punclul Orliga, Jijila, Luncavita, Greer i Carcaliu.
11. Comuna Picineaga. E a§ezata la varsarea riulur AI-Ormanul sati Picineaga, la
p61e1e MovileI Cazacilor; depärtarea sa de Macin este de 26 km. spre miazä-zi. Numele
sèí amintesce poporul Pecenegilor.
Prin secolul XVIII era un sat turco-latar, distrus In 1775.
Positia sa era pe Mu] Carierelor .0 era port la Dunare, pana la care era un drum
a§ternut Cu piatra, numit drumul luI Justin (p6te Justinian); urmele acestul drum se veld
astAzI.
Pe la 1828, un Mo§ Petru Pelin, din judetul Braila, a venit 0 a facut ad un bordeiti,
apor at mal venit din Basarabia: Ma§ Craciun, Simion, Ion Tulimeti i ati format satul
actual, care a pastrat numirea celuI vechiù. 'Mara venitI din Bugeac ati fondat eI,
probabil pe la 1838-40, un alt sat pe drépta riuluI, a§a ca la 1850 existati dou6 sate cu
numele Picineaga: unul roman pe stanga, care e cel de azI, i altul War pe drepta
riuluI; acesta din urm5, a fost phrasit inaintea ultimuluT
Hotarul amanuntit al comunil este: plecand de la confluenta garlir Miami cu Du-
närea, se Indrépta Care E., pana da in valea UlmuluI; de aci o ja catre S. pe vale, pang,
la confiuenta eI Cu Cerna, urea spre rasarit cursul riuluI, 11 parasesce 0 se indrépla
catre S., trecénd prin movila Breazulur, taie riul Al-Orman, urca i cobóra délul Ghiun-
Ghiurmes i ajunge In hotarul judetulur la pólele déluluI; de aci o ja &are V., taie drumul
Ostrov-Satul-Noti, urmand hotarul judetului, pant, la Dunare, in locul unde se varsa vir6ga
comuniI Ostrov ; urméza cursul DundriI in jos, pang, in punctul de unde am plecat.
Forma conturulul este a unuI dreptunghiti neregulat, lung de 37 km.
Se märginesce la N. cu comuna Turcóia ; la E. cu Satul-Nori; la S. cu com. Ostrov
(jud. Constanta) 0 la V. cu Dunarea, care o desparte de judetul Braila.
Case sunt 264, bordeie 8, pravaliI 4, morI 2, fontanI 5.
Repartitia suprafetiI i populatid este aratall la plash'.
Budgetul comunil este de 6.201 lel la veniturI 0 5.483 lei la clielLuelY, dAnd un excedent
mediti de 3.591 le, in timp de cincI ant ContribuabilI sunt 309.
Comuna are o §c616, fondata In 1880 de locuitorI, costa 14.000 la are un inv6talor,
o inv6tatóre .0 100 elevi; ca venit are 10 hect. teren.
Primaria fondata In 1881, costa 12.000 lei.
Bisericä e una, fondatà In 1900, costa 35.000 la cu hramul Sf. Voievozi; are un venit
de 250 leï, 10 hect. de pa.mént; e deservita de un preot 0 un cAntaret.
Comuna e a§ezata In apropiere de drumul Macin-Mr§ova. Mai are 0 drumuil
comunale care o pun in legatura cu satele : Turcóia, Cerna, Ac-Punar, Jaila, Hasanlar,
Al-Orman, Coium-Punar, Aigar-Ahmet i Ostrov.
1.2. Comuna Pisica. Comuna este a§ezata in mla§tinele DunariI, in cotul dintre GalatI
0 Rani 0 se compune din douè sate : Pisica, sat vechiti romanese, fondat in secolul XVIII-lea
de refugiatiT din Basarabia 0 Moldova, e a§ezat chiar pe Dunare in Cotul M, dintre Galati
si Reni, la 24 km. spre N. de Macin i itzac1it2 in fata Galatilor, pe grindul Mika, la

www.dacoromanica.ro
 393

11 km. spre V. de precedentul ; el se numia ~al §i era locuit pe la 1850 de RománI

.5i Bulgarr.
Hotarul amanuntit al comunir este : plecánd de pe malul Dunarif in fata Brailer, la
scurgerea baltir Mocanul, se indrépta catre E., ocolesce balta Mocanulur, pana da in baila
Latimea, de unde o ia catre N. la Vadul Làimea, apor putin catre N.E. se int6rce catre S.E.
prin stuf, taie grindul Pisica ; de ad i o ja catre E., taie balta Popina .5i se opresee la Du-
nare in fata miler 76. Urrnéza malul drept al fluviuluI in sus, pana In fata Brailer.
Forma hotarulur este a unur poligon neregulat, ce sémana cu douë romburr unite
pe una din laturr ; lungimea perimetrulur este de 112 km.
Se marginesce la N. cu jud. Covurlur, de care se desparte prin Dunäre; la E. cu Basara-
bia, despartirá tot de fluviti ; la S. Cu comunele Vacarenr i Luncavita i la V. cu j ud. Braila.
Repartitia suprafetir i populatler este aratata la plasa.
Case sunt 176, bordeie 2, pravaliI 8, morY 2, fontánr 12.
Budgetul comuniI este de 8.519 leI la veniturr §i 7.799 ler la cheltuell, dand un eX-
cedent medir' de 3600 ler. Contribuabilr sunt 92.
In comuna sunt douè §colI : una in catunul Pisica, fondata in 1888 de locuitorf, costa
1500 la are un inv6tator §i 40 elevr, ca venit are 10 hect. teren; o a doua in Azac,latt, fondata
de locuitorr in 1898, costa 3500 ler, are o institut6re s,;i 20 elevr. Local de primarie, comuna n'are.
Biserier sunt douè : una in ditunul Pisica, cu hramul Sf. Nieulae, fondata in 1881 de
locuitorr pe ruinele alteia vechI, costa 5.000 la are 600 ler venit i 500 ler spese, e deser-
vitkt de dor preotr i dor cantaretr; o a doua biserica e in Azaclati, zidita de loeuitorr in
1834, are ca venit 230 lei §i 10 hectare teren ; e deservitä, de un preot 5i un cantaret.
Hramul bisericer este Sf. Niculae.
Comuna este legata prin drumurr ordinare cu Cherhanaua de la Lata, de-a lungul
malulur Dunarir, cu Azaclati i Ghecet. De la Azaclati e un drum ce vine la Garvan, de
la Pisica un altul ce vine la Vacaren Mar are legaturr peste Dunäre cu barca, la Galatr.
Comuna Satul-Noti . La varsarea riulur Cerna in mla5tinele de pe Vrmul drept al
Dunaril se aflä a5ezata comuna Satul-Noti, compusa numar dintr'un singur catun, la 24
km. spre S. de Macin, pe drumul Macin-Har5ova. Nu e fondata de cat in urma r'esboiulur
din Crimeia, de Itomanr, venitY din Basarabia, impreuna cu BulgariY.
Se invecinesce la N. cu comuna Turc6ia ; la E. cu Cerna ; la V. eu comuna Piei-
neaga; iar la S. cu comunele Coium-Punar i Cárjelarr.
Cél,cla tul Teodorof, este o localitate isolata la N. de Satul-Nott ; nu e locuita. Satul este
abia in formatie, de 5i datéza de mar bine de 45 anr; e curat 5i bine intretinut.
Case sunt 136, bordeie 6, pravalir 2, mor'''. 4, fontanY 5. Repartitia suprafetir i populatier
este aratata la plasa.
Budgetul comunir este de 3.806 ler la veniturI §i 3.563 lel la cheltuelr, dand un oxee-
dent media de 1.213 leY. ContribuabilY sunt 165.
In comuna e o singura 5c6la, cladita de locuitorr in 1882, costa 6.000 ler, are un invOlator
42 elevr, are venitul a 10 hectare pamént. Primaria construita in 1884, costa 10.000 ler.
De asemenea are o biseriea cu hramul Naseerea MaiciI Domnulur, zidird de locuitorr
In 1875, are venit 10 hectare parnént ; e deservita de un preot 5i un cantaret.
Atara de drumul care pune satul in legaturd cu Turcóia i Ostrov, mar sunt s,;i drumurr
comunale spre Cerna, Ak-Punar, Jaila, Homurlar, Hasanlar, Cárjelarr, Ar-Orman i Picineaga.
Comuna Turedia, este a5ezata pe Dunare, la pólele délulur lacob, la 18 km. spre
S. de Macin. Ea se compunc din dou'é sate : Turedia Iglita, la 6 km. spre N.V. de cea
d'intaiti, pe Dunare, lana ruinele cetatir romanP Troesmis.
Turcóia e fondata pe la 1830 de Románir venitr de peste Dunare, fugind de asupririle de pe
atuncr. Se spune din batranr, ca mai 'nainte prin aceste locurr eralí padurr intinse dese i pe
la marginile lor se gäsiail bordeie locuite de Turcr i Tatail; ca satul nu era pe locul ce-'l ocupa
azI, ci peste bratul DunariIvechr; ca pe la 1834., 11 u5illuand Bráila, locuitorir din aeest sat, ce apar-
tineati domeniulur Brailer, ati trecut Dunarea i s'ab' a.,5ezat in satul de azr, distrugènd colibele
Turcilor i facéndu-5I case chiar pe cimitirele lor. La 1850, Turcóia era locuit numar de Romanr.

71800 50

www.dacoromanica.ro
 394

Comuna se invecinesce la N. cu Macin ; la V. cu Dunarea-veche, care o desparte de

jud. Braila ; la S. cu comuna Satul-N&1 ; iar la E. cu comunele Cerna §i GrecI. In 1898 s'a
inflintat un noil sat numit lacob-Deal, la pdlele munteluI cu acela§ nume, alcatuit, din lv-
cratorir, ce se ocup cu exploatarea granitula
Repartitia suprafetir si populatid este aratata la plasa.
Case sunt 276, bordeie 93, pravaliI 4, fontanI 13.
Budgetul comunir este de 13.888 ler la veniturr i 10.525 ler la cheltuielI, dänd un ex-
cedent de 16.786 la In timp de 5 aril'. ContribuabilI sunt 290.
In comunä e o singura scóla mixtä, fondata la 1882 de locuitorf, costa 10.000 ler, are un
invätator si 92 elevI; ca venit are 10 hectare teren. Primäria claditä in 1882, costa 6.000 ler.
Are o bisericä, cu hramul Sf. Niculae, claditä in 1862 de locuitorr; are ca venit 10
hectare teren ; e deservitä de doI preotI i dol cântäretI.
Comuna e asezatä. pe drumul Mäcin-Harsova. MaY sunt si drumurl comunale ce ser-
vesc de legatura intre Turaa i Carcaliu, GrecI i Cerna.
15. Comuna Veuhreni, e wzatä, pe pintenile muntos cel mar de miaza-n6pte-apusan
al DobrogieT, la 15 km. spre N. de Mäcin si la 63 km. de Tulcea, pe soseaua nationala
Isaccea-Macin. Ea se compune din douè sate: cel de resedinta i Garvan, asezat la 1 km.
spre apus de VacarenI.
Ambele aceste sate erail locuite numal de Romänl i probabil'ati fost fondate tot de
er, pe la inceputul veaculur trecut.
Se märginesce la N. cu comuna Pisica ; la S. cu comuna Jijila ; la E. cu comuna
Luncavita si la V. cu Macinul i cu Pisica.
Repartitia suprafetiI i populatid pe sate si nationalitAtI este aratatà," la plasa.
Case sunt 419, bordeie 3, prävaliI 7, moil 14, fontänI 21.
Budgetul comuniI este de 9,473 Id la veniturI si 8,694 16' la cheltuelI, dând un exce-
(lent mediù de 3,894 Id in timp de 5 anr. ContribuabilI sunt 360.
Sunt in comuna douë ea', in fie-c,a.re catun cette una; ail trer invätatorI si 108 elevI;
ca venit ail cette 10 hect. pamént. Sunt fondate de locuitorY in 1884.
Sunt douä bisericT: una in VacarenI cu hramul SI. Niculae, ziditä in 1826 de Ale-
xandru I, imparatul Rusier; a doua In Garvan cu hramul Sf. Gheorghe, fondatà." de locui-
torI in 1875. Fie-care are ale un preot si un cântäret. Ca venit ail 10 hect. teren, fie-care.
Comuna fiind asezatä pe soseaua nationala Isaccea-Macin, e in legatura cu aceste doné
orase, intre care e asezard. Mai sunt i drumurI comunale, care duc la: Azaclail, Pisica,
Luncavita, In valea Taitel, la Jijila i Mein.
Pe drumul dintre Jijila i Garvan se afla ruincle uneI cetatuI numita Ghermea, despre
care nu se scie nimic.
r) Plasa Salina coprinde partea rasariteana a Dead si a tinutuluI lagunelor. Ea se
desparte de plasa Tulcea printr'o linie, care plecand de la Baliza Engleza pe Marea-Négra,
se indrepta pAna la tärmul laculuI Razelm, pe care 11 urméza panä la gura Dranovuld,
apoI pe garla Dranov si pe tärmul S.E. al laculuI Dranov, pana la gura Cernetu.
De aci se continua pe gärla Cernetu-Florea, 'Ana la punctul trigonometric Cernetu-
Florea, de unde paräsind garla se indreaprä catre bratul Sf. Gheorghe la Calinova, urrnéza
In sus bratul Sf. Gheorghe, pänä la gura garleI Litcov, apoi pe gärla in sus pang la cotul
despre vest, merge In linie dréptà pe tärmul laculur Obretin, pana In bratul Sulina la
mila 22, cob6rä pe brat Ong la mila 21 si de aci catre N. pana la gárla Lopatna, ia
directia catre V. pe grindul Stipoc, pana la cdda laculuI Bacin, de unde se indrépta &are
N.V., panà in bratul Chilia la ceda de V. a ostrovulur Tatar.
Se mhrginesce la N. Cu Basarabia, despartita prin bratul Chilia; la V. cu plasa Tulcea;
la S. si E. cu Marea-Négra.
Suprafata acester plasT este de 2.263 km. p. sail 226,369 hectare, iar populatia de
11,161 suflete.
Repartitia suprafetiI pe comune si sate este :

www.dacoromanica.ro
 395
_
NEPRODUCT1V HECT. PRODUCTIV HECT.
COMUNI Drumuri, Al Suprafata
Vatra Al
Izlaz ape, stuf si locuitorilor
stemei Statului Hect.
si pädurl

Caraorman 18 45000 5500 50514

Chilia-Veche 81 640 27000 1704 4507 33932
Satul-Noti 41 23800 8317 32158
Sf. Gheorglie 40 38045 1625 39719
Sfls,tofca
Sulina . . . . .....
Total. . 266
33
57
640
35000
92000
200845 1704
1590
1375
22014
36623
33432
226369

Repartitia populatieI, pe comune, sate i nationalitiitT, este:

.-.
o o ti,
a. ,- 4tp
1 1

COMUNE a. c., ci aS Z c.,

,11
G
,,_,
tr, , g.
O
a w
A0 ,0 , trj 0 ç .'2 . <1.) CV ,... 7,4
N
.
CI)
§i ,.... a) O 7.7.... O .;..1
''''S ,r, ;-. cd ,... P: ,- E ct 52 o 8 g
SATE §
Icid'
to ;. 5 :I° a ' E; '1,
E E
.:1
.0 o
.52
ti) 2.1 =
Ir.;
.1 76
1.-..
E '5..,5 lb:
ggge,
«.. g., 74 U) L. *E.
x pc .., o :4- A 'c.'". 74 g9 p?.I 8 a: c ..0 5 a, 8 8 i?«,

Caraorman . 1 632 7 55 191 g3 156 170 503 161 829

Uzlina . . . . 17 131 1 13 13 52 14 78
Total . . .21 93
Chilia-Vechia . 580.
Latea . . . . 92
1 421280' 351
42 508
64 7 99 20
17
6
3 129 ---------- 57169 1831 555 175
481 1350 513 2414
115 114 396 119
7
007

625
Satul-Noti . . 405
Total.
SI: Gheorghe .
Periprava
ktfistofca
Total. .
.
.

Sulina . . . . 803 5 268 22 35 59

.

.
.
1018
497J
102

7
11
121
231--
2056 173
--
12 519
14 592
11

4
333
685
--------6
7
13
108
9
9
9
7

5J117 22 24 17 611 4 211 1211 986 2716 1290 4913

83

6
76 273 87 432
198 190 669 206 4057
154 157 518 157 829
63 215 85 344
133 1 430 15 607
190 197 645 244 1041
Total Po plasä, 2126 7 269 E O 3642 387 99 2214 447 Ti! 7 117 E N 17 7 T1 I 211 2515 2194 64,6212591 11161
l

Din causa prea multor mlastinT, bältY, lacurI si garle, densitatea populatiel este f6rle
slabA, de 4 locuitorl pe 1 km. p.
Resedinta pläsil este in orasul Sulina. Coprinde 2 orase ;;i 4 comunc rurale.
Thte localitatile din plasa Sulina, aí fost descrise la Capitolul «Delta».
d) Plasa Tidcea. Ocupa partea de N. a jud. Tulcea. Se marginesce la N. cu Basarahia,
de care se desparte prin Duntire si bratul Chilia; la V. cu plasa MAcin; la S. cu plasa
Babadag; iar la rds6rit cu plasa Sulina.
Suprafata acesteI plasI este de 2,316 km. p. saii 231,674 hectare.
Repartitia acesteI suprafetY pe comune si sate, este:
NEPRODUCTIV HECT. PRODUCTIV HECT.
COMUNI DrumurI, Al Suprafaia
Vaträ Izlaz ape, stuf Al Statu
locuitorilor Hect.
stanci si pädurT

Agighiol 65 328 10805 6112 1506 18816

Restepe 54 270 5528 4009 2039 11900
Cetsla 31 150 8047 2198 402 10018
Catalor 36 1412 3812 3856 1461 10577
Frecayi 30 568 2815 3233 918 7564
Mahmudia 231 12709 2177 157 15274
Malcoci 41 48-6 10030 2347 1500 14674
Meidanchidi 34 208 2775 2135 4805 9957
Morughiol 62 310 10700 2330 830 14232
Nicoliel 197 140 2815 2268 3825 9255
Parkes
Sarighiol
.. 22
64
112
320
6700
15080
1048
5378
1510
137
9401
20979
Sarinasuf 60 361 9300 4176 3828 17725
Satul-Noti 24 19238 514 256 20032
Somova . 44 220 6053 2253 2812 12282
Telita 40 140 2857 2284 1815 7136
Ttilcea 738 2239 12678 5297 20952
Total. . 1773 5025 132673 58996 11 33207 231674

www.dacoromanica.ro
 396

Populatia plaisiT este de 41369 suflete ; densitatea locuitorilor este de 21 pe km. p.

Repartitia populatier pe nationalittitt comune si sate, este:
o on.
COMUNE Cfr
n.
o
P.
,F
ti)
n. .C2
cd o ad
SATE o o ad
tri .o
A a)
P.
-
LoW

,03 A a. ad
CC 4.1 c:;) C.J U E-.

Agighiol
Sabangia
.

.
Total.
. . .

.
1091 300
455
1546 300
-- 2029 10

10,
18

18
'7

7
10
19
29
283 289
90 86
893 314 1465
298
373 375 1191 409 1939
95 474

- 16 254
Be-Tepe
Parlita
. . . . 815
41
1-4
- 35 286
8 5 5 231 221
87
665 241 1117
76 19 90 362

CataloT
'l'otal . . 856
356 72 -- -
14 - 10 289 294
213 49
5 5
9 332 431
_
318 297
204 280
8 331 1479
825 328 1399
Enichioi
Total.
. . . 1
357 72
395 0 65
-- - 583
796
67
50
1

6
9 3329431
122 117 346 129 585
416 3J7 1171 457 1984
149 121 35 156 626
Frecatel. 156 3 154 - 4 549 65 187 195 542 192 931
2 ---
. . .
Mahmudia . . 516 1.. 120 - 80 213 93 328 12 71 322 307 808 366 1437
Carasuhat . . . . 25 122 10 44 35 7846 157
Gorgova . .
MalcocI
Total
. .
.
20
561
4
- 120 80 43
95

2
93 393
55
18 71 2
656
1 45
411 375
113 126
33
98
4
09 461 177
4581 1771
124 685
Prislava 479 13 93 104 295 99 492
Romula 79 15 16 48 16 79
Ilgani-de-jos . . 16 10 1 14 51 15 79
»SUS . . 14 1 15 57 15 87
Principele Carol. 120 28 29 63 29 120
Total . . 712 13 1 10 650 278 3 2981 1542
8
Meidanchioi
Morughiol
.

.
.
. .
717
112
3
78
353 109
2 559
13
11 -- 261 247
155 115
696 290 1204
462 163 762
Danav'et-de-sus
» jos
.

. 6474
27
-- '72
99 98
196 73 332
283 109 480
Mon-Saon .
Nicolitel
Tole!
. .
. 168

1759
1
3
78

143
8130é

60 3 11 2
11

o 11 16
-
3-
_ 326 307
32
941 345 1574
445 412 1103 495 2020
32

Total. . 1760 3 143 60 3 11 2 o 11 16 3- 477 412 1163 495 2052

2 -- 3 159 141
Parke§ . . . 460 2 :,28 113 31 169 612
Sarighiol
Calica
.

Total.
. . 942
6751
1617
130 65
23 57
153 122
11
3
14 2-
- 251

41 41
655 269 1150
170 103 425 192 758
1080 461 1908
-
.

Sarinasuf . . . 327 7 123 2 1 105 102 277 111 484

Caraibil 366 80 94 192 98 366
13e1-Bugeac . . 128 183 74 71 166 8 311
Total.
Satul-Nat . . .
.

.
455
188
542 7 123 26
17 50 -- 8
1
8
259 267
57
635 28
151 65
1161
271
Ceatalchicif
Pardina
. . 101
86
237
109
57 80 -
- 4 --
_
61
49
57
4
22
163
s

50
342
261
Patlagénca . .
Princ. Ferrlinand.
.

6 - 25
16
27 85
28
27
1
137
60

-8
Total . 435 17 513 88 - 4 14 211 206 651 222 1071
Somova
Telita
Pota . . . .
101
6
145
19

_
33 102
49 567
2 325
1- 252 262
147
90
1
87
663 276 1177
386 169 677
2951 95 472

Sarica .

Total
.
. .
.
.
.
1
18
236
60 3
111 100 11 --- 52
2

2
3
23
345
9/
72
1

381 51
31
95
113
1357
Tulcea 4544 186 479 180 76 4276 3102 544 1311 1403 289 1826 333 15 352 39 2-6 4270 10142 168 8081 4256092

Total general 15003 33 10 1240 180 649 6722 7431 736 1706 1513 305 1903 1320 448 353 39 29 9355 8935 38695 0334 41309
11

Resedinta plasiT este in comuna Catalot Plasa coprinde douë comune urbane: (Mah-
mudia si Tulcea) si 15 comune rurale.
1. Comuna Agi-Ghiol e asezatä, in basinul laculd Agi-Ghiol, la 15 km. spre S.E. ele
orasul Tulcea. Se compune din douè sate : Agi-Ghiol (agi = amar, ghiol = lac), la caphlul
de Nord al laculuI Agi-Ghiol, e resedinta comuniI i Sabangia (s6lbatec), asezat pe teirmul
laculd Razelm, la 5 km. spre S.V. de ce!
Ambele aceste sate ati fost fondate de Turct prin secolul al XVIII-lea, insá, cu ocazia
rësboiultif din 1829, TurciT ata pà.tisit satele i ati fost inlocuitY de Romant pe care iT
oisim locuindu-le la 1850.

www.dacoromanica.ro
 397

Comuna se marginesce la N. cu ormul Tulcea ; la S. cu lacul Razelm; la V. Cu

comunele Congaz i Cataloi ; la E. cu comuna Sarighiol.
Repartitia suprafeliI i populatiel comuniI este aratata la plasa.
Case sunt 348, pravAlif 11, moll- 20, fantanY 114.
Budgetul comuniI se compune din 6.441 leI la veniturI si 5899 leY la cheltuelY, dand
un excedent de 2.718 leI, in timp de cincI anI.
Sunt in comuna 523 contribuabifi.
Comuna are 2 scoff: una mixta in Agi-Ghiol fondata in 1892, costa 12.000 1(4 0 una
mixta in Sabangia, fara local propriti ; fie-care are cate un invOtator. Totalul elevilor este 180.
Venit are fie-care cate 10 hect. parn8nt. Primaria fondata tu 1892, costa suma de leI 9.400.
BiserieI sunt dou6 : una in Agi-Ghiol cu hramul Sf. VoievozI, cladila in 1860; a doua
In Sabangia cu acelas hram. Fie-care are cate 10 heet. pamênt si sunt deservite de cate
un preot si un cantaret.
La Agi-Ghiol este o osea nu tocmaY in bung stare, ce vine de la Tuleea si se con-
tinua pe la Sabangia, SarichioY, Zebil ; mai sunt i drumurr comunale, care leaga cele
do0 sate cu comunele invecinate : Sarighiol, SarichioY, Zebil, Congaz i CataloY.
2. Comuna Be-Tepe asezata la pólele apusene ale masivuluI muntos eu acelas nume,
care insémna rind movile, cad in adev6r masivul are cincI mamel6ne inlantuite de la
V. catre E.
Comuna coprinde afara de satul de resedintd, asezat la 24 km. spre E. de Tulcea
la 5 km. spre V. de Mahmudia, pe soseaua vicinala Tulcea-Mahmudia i satul
de pe bratul Sf. Gheorghe, la 5 km. spre N.V. de Bes-Tepe.
Comuna a fost fondata in secolul al XVIII-lea de Turd, ea se numia Bes-Tepe tur-
eesc, in opositie Cu Bes-Tepe romanesc, care maI in urma s'a numit Mahmudia.
In r6sboiul din 1828, satul a fost golit de locuitorI si darimat de Rusl, nu s'a restaurat
de cat In 1856, de aceia nu'l vè'd figurand la 1850.
Hotarul amanuntlt al comuniI este : Plecand din grindul Stipoc, se indrépta spre S.,
taie garla sonda, apuca putin catre V. si apoI catre S., taie garla Ciobanul, de unde se
indreptii spre S.V., taie bratul Sulina la mila 40, trece printr'un mic lac, tale bratul SI.
Gheorghe la 2 km. maI jos de satul Prislav, ajunge in valea Sofular, pe care o urea ;d
dupd putin drum o parasesce, pentru a urca valea Curcusu-Mare i da in calea vicinala
Tulcea-Mahmudia.
De aci se indrépta catre S.E., pe langa osea, o parasesce, pentru a se 1ndrepta spre
S., ocolesce ramificatiile apusane ale déluluI Cairacil, oprindu-se la 3 km. spre E. de satul
Sarighiol, de unde se indrépta catre E., apoI catre N., taie délul Cairacil, o ia spre E.,
pe la p6lele lui Nordice, se Indrépta catre N., taie soseaua vicinala Tulcea-Mahmudia,
de unde se dirige catre N.E., taie délul Bes-Tepe printre al treilea 0 al patrulea \Taal,
apol taie bratul Sf. Gheorghe, la un km. spre V. de Mahmudia, pe la p6lele ruinelor ce-
tatueI Bisericuta, intra in stuf, lasa lacul Cara-Suhat la stânga, taie garla Markel, garla
Litcov, urrnéza férmul rasaritean al laculuI Fortuna, din capul nordic al caruia se In-
drepta care N.E., taie garla sonda i ajunge la grindul Stipoc, In dreptul uner tarle; de
aci o ja catre V., pe langa grind, pana la lacul Bacin.
Lungimea acestul botar, care are forma unul poligon neregulat, este de 85 km.
Marginele sale sunt : la N. comuna urbana Chilia-Veche, de care se desparte prin
grindul Stipoc ; la V. catunul Prislav (com. MalcocI); la S.V. comuna Sarighiol, de care
se desparte prin soseaua vicinala, prin valea Curcusu-Mare i movila Cerdaculd; la S.
cattinul Caraibil (comuna Sarinasuf), de care se desparte prin o parte a déluluI Cairacil ;
la E. comuna urbana. Mahmudia.
Repartitia suprafetir i populatieI este aratata la plasa.
Case sunt 275, pravaliI 4, moll 15, fantanI 32.
Budgetul comunfi este de 4.421 ler la veniturI i 4121 leI la cheltuelI, dand un ex-
cedent de 1.497 leI.
Sunt in comuna 398 contribuabilI.

www.dacoromanica.ro
398

Instructlunea publica se preda In dou6 scoff mixte, una cladita In anul 1879 de locui-
torn' de Bes-Tepe, a costat suma de 4.000 leY; are 20 hectare pamènt, care 'I aduc un
venit anual de 120 lei; este In buna stare; are un invetator plait de Slat ; numarul elevilor
este 84 ; a doua In Parlita innintata In 1897, are un invetatoor 0 58 elevl; n'are local propriO,
Sunt In comun dou6 biserid ortodoxe : una in Bes-Tepe, cu hramul Sf. Dumitru,
fondata de locuitorI in 1860; e de lemn ; are un venit anual de 450 leI i arenda a 10
hectare teren; e deservita de un preot, un paracliser si un cantaret, acum se recon-
struesce si va costa 55.000 lel. A doua iii Parlita, cu hramul Sf. VoevozI, fondata de
locuitorr in 1869; e in build stare ; are 520 leI anual venit, cum si arenda de la 10 hectare
teren; e deservita de un preot, un cantaret si un paracliser.
Mahomedanil ati o geamie in Bestepe, deservita de un hoge; e intrelinuta de core-
ligionarY si de Stat cu 60 ler anual.
Mara de soseaua vicinala Tulcea-Mahmudia, maI sunt i drumurY ordinare, care
pun in legatura comuna cu Caraibil, Sarighiol, Agi-Ghiol i cu soseaua nationala Tulcea-
Babadag.
Comuna Caga este asezata la apus de 'Drawl Tulcea 0 se compune numaI din
satul de resedinta, Cala, care se zice ca a fost intemeiat de un turc bogat Husein Efendi,
ca loe de tarla de ol. Pe la 1844 vine Niculae ToIoIoiù, Roman din Basarabia si se sta-
bilesce aci, impreuna cu alliï, deschide carciuma i cladesce biserica. Pe la 1850 satul
era locuit de Turd si Romani'.
Hotarul amanuntit al comuniY este: incep6nd de pe malul drept al Dunaril% mila 55,
se indreapta cb,"tre S., taie prin stufariY garla Somova, apoI la uscat, soseaua nationala
Tulcea-Isaccea, intre km. 9-10, urea i coboara dequl Coazima, de. la p6lele caruia o ja
putin catre V., pana la délul Cortel, de langa care face un mare arc de cerc, o la care
S.E., pe la N.E. de satul Frecatel, prin délurile Cartal-Tepe, SOL-Bair si pe la pòlele apu-
sane ale déluluI Tausan-Tepe, o ja catre E., ocolind acest (161 si ajunge laugh soseaua
nationala Tulcea-Babadag, In dreptul km. 7, de unde se indreapta catre N., urmand valca
Tausan-Iol, intra in stuf, taie lacul Cala i garla Somova si se opresce la Dunare In
punctul Ceatal-Ismail.
Forma hotaruluI este aceia a unul trapez neregulat, lung de 32 km. 'Repartitia su-
prafetir i populatiel este aratata la plasa.
Marginele sunt: la N. Basarabia; la S. comuna Frecata de care se desparte prin
délurile Cartal-Tepe i SOt-Bair; la V. comuna Somova; la E. orasul Tulcea, despartit
prin valea Tausan-Iol.
Case sunt 121, pravaliI 1, morY 8, fantani 4.
Budgetul comuniI este de 2.123 leY la veniturY si 1.891 'el la cheltuelY, Cu un excedent
de 1.162 let
Sunt in comuna 102 contribuabiti. Comuna are o scála mixta fondata In 1883 de lo-
cuitorY, costa 4.600 le; are 10 hectare teren dat de Stat,, un Invetator si 42 elevY. Primaria
n'are local propriti.
Pe ruinele vechir bisericY din 1844, s'a reconstruit in 1.880 o biserica noua, de catre
locuitorl, a costat 30.000 lel; e in buna stare; are 1.0 hectare de pamént de la Slat ; e de-
servita de un preot, un diacon si un paracliser. Terenul II produce 380 leY venit anual,
maI are 120 Ief de la primarie; cheltuielY sunt 332 la
Mara de soseaua nationala Tulcea-Isaccea, comuna maY e push' In legatura prin
drumurr ordinare Cu salde invecinate: CataloY, Frecätef, Posta i Telita.
Comuna Catald e asezata In basinul mijlociii al riuluI Telita, pe soseaua Tulcea-
Babadag, la 12 km. spre S.V. de orasul Tulcea. Ea se compune din satele Cataloi si Eni-
chid (Satul-Noil), asezat maI la Sud de precedentul, pe aceia0 osea la 4 km. spre Sud.
CataloY este un sat de tot not'', fondat in urma resboiuluY din Crimeia, de RomanY
BulgarY, venitl din Basarabia. Eni-chioI este mal vechiti si a fost infiintat de TatariY din
Bugeac, eY aù emigrat In mare parte, inaintea resboiuluI din 1877-78.
Hotarul amanuntit al comuniI este: plecand de la pálele déluluI Silt-Bair, se Indrépta

www.dacoromanica.ro
 399

catre S., trece printre satele Catalof i Frecatel, tAind riul Telita, pe la méra luI Hagi-
Velicu, urca si cobéra délul Catalol, dupa care se indrépta catre S.E., pana la pélele Multa
Ghiulele-Tepe, urrnand putin valea lsvorul, de unde se indrépta cAtre E., taie délul Ghiu-
lele-Tepe i riul Telita, printre satele Enichio i Congaz, merge pe muchia Multa'
Ccatal-Bair, oprindu-se in virful délului Orta-Bair ; de aci se indrépta catre N., pana intr'un
vid al délulul Desli-cairac, de unde o ja putin spre V. pentru a se indrepta jaral spre N.,
printre délurile Redi i délul Abre; pornind apoI catre N.Y., taic valea CardonuluI i soseaua
nationalä Tulcea-Babadag, si dupa cate-va cotiturI ajunge la pélele déluluI Sat-Bair.
Forma sa sérnana cu acoja a unuf patrulater neregulat ; lungimea perimetruluf este
de 54 kilometri.
Comuna se invecinesce catre N. cu Casla; la N.E. cu orasul Tulcea, de care se des-
parte prin délul Mare; la E. cu comuna Agighiol ; la S. cu comuna Congaz, de care se
desparte prin délul Ceatal-Bair; la V. cu comuna FreckeI i c5.tunul IIagilar (al comuniI
Congaz), de care se desparte prin délul Ghiulele-Tepe i valea Isvorulut Repartitia supra-
fetiI i populatiei este aratata la plasa.
In comuna sunt 306 case, 1 borde, 5 pravaliT, 10 morI i 139 fantani.
Budgetul comuniT se compune din 7,267 les( la veniturI si 6,475 ler la cheltuelY, dand
un excedent de 3,961 leI.
Sunt In comuna 411 contribuabilT.
In Catalor este o sc616. mixtá Cu dof inv6tatorf, e fonclat5 In 1880, a costat 5000 la
Numilrul elevilor este 1.07. In EnichioT e de asemenea o scéla fondat5. In 1900, a costat
3000 Id, are un inv6tator si 59 elevI. Primaria a fost cladita in 1.890 si a costat 3,500 leT.
BisericT sunt douè: una in Cataloi cu hramul Adormirea MaiceI Domnulur, fondata de
locuitorI in 1874, acum se reconstruesce si va costa 45,000 leT; are 10 hect. teren arabil,
un preot si un cantaret; a doua In Enichicl cu hramul Sf. Treime, e ziditá de locuitorI In
1869, are 10 hect. teren; are un preot si un cantare. Mai sunt In CataloI 3 bisericI rusescI.
Mara de soseaua nationala Tulcea-Babadag, pe care sunt asezate ambele sate, comuna
maI e pusa in legaturä prin drumurI ordinare cu: MalcocI, Bestepe, Mahmudia, Sarighiol,
Agighiol, Sabangeak, Sarichior, Congaz, Satul-No5, Hagilar, Nalbant, Trestenic, Frecater,
Casla i Tulcea. La CataloI se afta resedinta p1àii Tulcea.
Comuna Frecalet e vecina despre apus a comuna precedente; e asezatá pe valca
riuluI Telita, la 14 km. spre S.V. de orasul Tulcea; se compune numaT din satul Frecatel,
care pe la 1850 era locuit de Turcl i RomanI.
Se invecinesce la rasarit cu comuna Catalol; la V. cu Telita; la N. cu Casta; iar la
S. cu Nalbant.
liepartitia suprafetil i pepulatiel este aratatá la plasa.
Case sunt 154, bordeie 20, pr5,valiI 2, morl 7, fantanI 17.
Budgetul comunir se compune din 3,242 ler la venitud si 2,838 leY la cheltuielf, dand
un excedent de 2,021 la In timp de cincI anl.
Sunt In comuna 154 contribuabilT.
Comuna are o sala* fondatá in 1898, costa 600 lel, cu 10 hect. de la Stat, un invè-
Olor si 52 elevI. Primaria cladita in 1883, cost5. 10,000 lei.
Biserica e una, cu hramul Aducerea méstelor Sf. Nicolae, zidita In 1879 de locuitorl,
cu 10 hect. de pamant date de Stat; are un preot si un cantaret. Acum se reconstruesce
o nota biserica si va costa 35,000 lef.
Filiala acesteI bisericl este cea din catunul alaturat, Posta. Biserica s'a construit in
1900 si a costat 40,000 lef.
De la CataloT se desface din soseaua nationala, o osea vicinalä ce trece prin Nal-
bant, Ortachia Cerna, MAcin. O altá osea e in proiectie pe valea TeliteY la Telita. S'a
lucrat numal pana la Cilic. Mara de acestea mal sunt i drumuri naturale spre : Posta,
Somova, Casla, Tulcea, EnichioI, Hagilar, Nalbant si Trestenic.
Comuna urbana Mahmudia este asezatá, pe bratul Sf. Gheorghe, la pélele rasad-
tene ale déluluf Bes-Tepe, la 29 km. spre S.E. de orasul Tulcea.

www.dacoromanica.ro
 400

Pare-se, ca orasul de azY este zidit langa ruinele vechiulul Salsovia, din caro n'ati
mar rëmas de cal, temeliile c3tatir. Ea avea 125 metri lungime si tot atata latime. Are forma
unuI exagon Cu 6 laturr; asezata pe un platott de pe bratul Sf. Gheorghe, pe care
domina cu 50-70 metri.
In 1872, zidurile de piatra ale cetatiI ayear' in partea bine conservata, o inaltime de
3 metri si o latime de 2. In d'ara zidurilor, de jur imprejurul cetatiI, se afla un sant
pam6nt, ce o inconjura ca o cingatóre; acest sant avea pe la 1872 o adancime nu in
tóte partile pastrata de 5-6 metri. In multe locurr antul astupandu-se, s'a tranfor-
mat in val.
E posibil, ca acest sant sa fi fost opera Genovezilor, care atí stapanit in vécul de mijloc
pe ad. CercetatoriI de comon ail gasa in aceste ruine nisce vase do pamént colosal de
marI, facute din pamént ars si ingropate la un stat de om. Ele erati pe din launtru cap-
tusite Cu pâflZ i erati pline cu malaiti ars, cea ce insémna caai fost arse, de ad i se
deduce, clt cetatea a fost distrusä, printr'un grásnic incenditi, probabil in timpul navali-
rilor barbare.
In rèsboiul din 1828-29, o lupta, ale carel detalif sunt necunoscute, a avut loe in
apropiere de Mahmudia.
Din timpI necunoscutY, orasul a fost fondat de o colonie de RomanI, care IT dete
numirea de Bes-Tepe romanesc, spre deosebire de ce! turc.
Sultanul Mahmud II, pe la 1832, declara localitatea oras si o numi Mahmudiolt; aci
fonda o giamie, care s'a reconstruit de Abdul-Haziz. Tot cam in acest timp, o familie
romaneasca, numitä Gasea, a zidit biserica cretina. Mobilierul acester bisericr a trecut in
urma la Biserica Sf. Niculae din Tulcea, claditA in 1846 de aceiasI familie.
In ajunul resboiuluI din 1877-78, orasul a fost fortificat in partea sa apusana prin
dou6 uvrage mar< semi-permanente, dar care n'att folosit la nimic.
AstazI orasul are forma und dreptunghiti, Cu basa cea mica rezemata pe bratul Sf.
Gheorghe. Terenul e in panta, dulce spre brat.
Are o strad5, principalä, prin mijloc i cate douè laterale paralele, in drépta si stanga
acesteia; cele transversale sunt scurte, stramte i neregulate.
Pe strada principala sunt asezate pravaliile Cu stresinr prelungite i sprijinite pe
stalpï, atí un aspect cu totul oriental.
Orasul este nepavat, murdar; iluminatul este ilusoriti, paza i serviciul municipal,
de asemenea.
In administratia orasulul maI sunt coprinse i catunele Gorgova (doscrisa la Delta)
Cara-Suhat, asezat pe bratul Sf. Gheorghe la 3 km. spre Vest de oras.
Hotarul amanuntit al orasuld este : plecand din grindul Stipoc, se indrépta catre S.
prin stuf, taie garla $onda, garla Ciobanul i ajunge la bratul Sulina langa mila 36, taie
bratul, se indrépta catre S.V., taie grindul i garla Rusca, garla Markel, trece pe langa
lacul Cara-Suhat, taie bratul Sf. Gheorghe la l'/2 km. mal sus de oras, urca. délul Bes-
Tepe, printre al 4-lea si al 5-lea varf drept spre rasarit; de la p6lele déluluI se indrepta
catre S., pana in varful déluluI Cairacil; de ad se indréptà catre E., urmand muchia de-
lulul, oprindu-se in delul Morughiol, d'asupra laculuI Sarat, de unde o ja catre N., pana
la bratul Sf. Gheorghe, apoI prin stuf catre N.E., trece bratul la Kerhanale, taie garlele
Markel si Litcov, trece pe la räsarit de lacul Gorgova, pana la lacul Obretin, urmaresce
malul apusan al acestuI lac catre N.V., pana la bratul Sulina, pe care 11 trece la mila 22,
urrnéza catre rasarit bratul pana la mila 21, il parasesce, se indrépta catre N. pe langa
lacul Triozor i da in garla Lopatna, urca cursul acester garle spre apus pana la grin-
dul Stipoc.
Lungimea perimetruluI este de 120 km. Repartitia suprafetiI i populafeI este aratatá
la plasa.
Case sunt 436, bordeie 3, pravaliI 4, morI 10, fontanI 1.
Budgetul comunil se compune din 15.520 ler la veniturI si 14.731 leI la cheltuelr, dând
un excedent, in tittip de cincI anI de 3.944 la

www.dacoromanica.ro
 401

Sunt in comuna 299 contribuabilr.

Instructia publica se preda inteo sc6la mixta, cu dor inv6tatorr, fondata de locuitorr
In 1883, costa 4.000 leI, are 10 hect. pam8nt ca venit, e frequentata de 142 copir.
Primaria n'are un bun local.
Bisericr sunt : o biserica cretina, despre care am mar vorbit, ea a fost reediflcata
in 1864, s'a reconstruit in 1899 si a costat 35.000 leI; are Hale in Gorgova si Cara-Suhat ;
are un preot si un cânaret; mar e o biserica a lipovenilor bespopovitI, una a lipovenilor
namoliacr i una a lipovenilor popovr; se mar afla i o giamie despre care s'a vorbit,
deservila de 3 hogr, cum si o sinagoga cu hahamul el.
Ora§ul este wzat pe §oseaua vicinala ce vine de la Tulcea si se continua Orla la
Dunavsét ; mar sunt si alte drumurr comunale spre : Bei-bugeac, Sarinasuf, Caraibil, Sari-
ghiol, Agi-ghiol li Catalor.
7. Comuna Malcod, intemeiata pe la inceputul véculur al XIX-lea, de o colonie de
GermanI, sub ascultarea unuia, Ignatz Hoffart, ucis de Turcr in r6sboiul de la 1855; crucea
lur se póte vedea si astäzI, (Const. Scheleti. Literatorul, anul 1883. No. 11 li 12 pag. 655),
e a*ezata pe bratul Sf. Gheorghe. la 7 km. spre rasarit de Tulcea. In 1850 ca si azr satul
a fost locuit de GermanY.

.,/.
11.. :

Fig. 60. Satul Istalcod.

Pe lângä, satul de resedinta, comuna mar coprinde : Prislav, despre care se va vorbi
la partea istorica ; Ilgani-de-sus, Ilgani-de-jos, Rornula §i Principele Carol; aceste din urma
4 sate de curAnd infiintate in Delta, de prefectul judetuluI, reposatul Nenitescu.
Hotarul amänuntit al comunir este: plecand de la p6lele nordice ale Multa Imalac,
se indrépta catre E., taie valea Sarighiol si dupa mar multe cotiturr ajunge la origina
vari Curcusu-Mare, de unde se indrépfä, spre N., pe lAnga acésta vale, da in valea Sofular,
pe care o urméza catre N.E., pdna la bratul Sf. Gheorghe, taie bratul la 2 km. mar jos
de Prislav, trece printr'un mic lac, taie bratul Sulina la Mila 40, o ia putin cAtre N.
vre-o 4 km., apor direct catre V., taie bratul Tulcea la mila 46, ocolesce lacul Malcocr,
o ia spre S.V. de-a lungul Vair-Marr, pAna la p6lele délulur Imalac.
Forma sa este aceia a unul dreptunghiù neregulat, lungimea de 48 km.
Se invecinesce la N. cu catunul Pardina (al comuna' Satul-No5); la V. cu ora§ul
Tulcea ; la S. cu comunele Agi-ghiol si Sari-ghiol ; la E. cu catunul Pdrlita (al comuner
Bes-Tepe).
Repartitia suprafetir si populatier, este aratatil la plasa.
Case sunt 273, pravälir 3, morr 5, fontanr 52.

71890 51

www.dacoromanica.ro
402

Budgetul comuner se compune din 4440 leY la veniturr si 4.179 ler la cheltuiefi, dand
un excedent mediù de 1.308 ler.
Sunt 209 contribuabilr in comuna.
$coll sunt doué : una privata in Málcocr, &Allá, de locuitorl in 1891, costa suma de
1.500 ler, are 10 hect. pamént, un invétator si 60 elevr; una mixta romanésca in Prislava,
inflintata in 1879, are 10 hect. teren, un invòtator si 40 elevY. N'are local propriù. Pri-
maria cladita in 1883, costa 10.000 la
BisericI sunt doué : una catolica, fondata de locuitorY in Malcocr la 1880, are 10 hect.
teren si un preot, una ortodoxa in Prislav, zidita de locuitorr in 1.850 ; are 10 hect. teren,
e deservirá de un preot si un cantaret. Tot la Prislav mal e o biserica ortodoxa construita
In 1885 de locuitorr. Are Hramul SE Dumitru si e deservirá de personalul precedenter.
Cea din 1880 se reconstruesce si va costa 35.000 ler.
Mara de soseaua vicinala, mar sunt drumurile naturale spre: Sari-ghiol, Agighiol
si Catalor.
Comuna Meidanchioï (meidanloc viran, chior=sat) e asezata in basinul superior
al riulur Taita, la 90 km. spre S.V. de orw?ul Tulcea si la 35 km. spre S. de Isaccea.
Nu coprinde de cat satul de resedinta, infiintat cam pe la anul 1823 de familiile ro-
mânescr, Tuslarescir, Sendrescir si Mutilescir. A fost tot-deauna un sat eminaminte roma-
nesc, chiar sub dominatiunea Turcilor.
Hotarul amanuntit al acester comunl este : plecand din virful d6lulur Boclogea, se
indrepta catre E., taie délul Isvorul .,;;i indreprándu-se catre S.E., dupa mar multe cotiturr,
ajunge la Valul luI Traian, de unde se dirige catre S., pe muchia déluluI Fundul-Burtir,
pana In virful Cilicul ; o ja catre S.V., taie valea Cismeler, urdí. délul Ormangic-Tepe, de.
unde pornind catre S., taie valea Boclogea si in fine urca délul Boclogea.
Forma conturulul este aceia a unta romb neregulat, lung de 38 km.
Se marginesce la N. cu comuna Nicolitel, de care se desparte prin délul Isvorul ;
la E. cu comuna Telita ; la S. cu comuna Ali-ber-kior si cu catunul Islam- Geaferca ;
iar la V. cu comuna Balabancea, de care se desparte prin (161u1 Boclogea.
Repartitia suprafetir si populatier, este aratata la plasa.
Case sunt 195, bordeie 34, pravalir 2, morl 10, Mutan' 10 Budgetul comunil este de
6.210 ler la veniturr si 6.140 la cheltuielr, dand un excedent In timp de 5 anl de 347 let
Sunt in comun6, 215 contribuabilr.
Instructia se preda intr'o scóla fondata in 1899 de locuitorl, costa 25.910 ler; are 10
hectare pamént, un invétator si 67 elevr. Primaria construirá in 1883, costa 4.000 ler.
Comuna are o biserica cu hramul Sf. Voevozr, fondata in 1844 de locuitorr; are 10
hectare teren ; e deservirá, de un preot si un cantaret.
Comuna e legará prin soseaua Nicolitelul s't prin drumurr ordinare cu satele inveci-
nate : Nicolitel, Telita, Cilicu, Posta, Trestenic, Ac-cadan, Ortachior, Balabancea, Islam-
Geaferca, Geaferca-rusa, Hancearca si Tiganca.
Comuna Morughiol ocupa t6ta partea peninsulara, coprinsa futre bratul Sf. Gheorghe,
Dunavétul Si Mlastinele laculur Razelm.
E asezatá la 36 km. spre S.E. de orasul Tulcea si la 8 km. de Mahmudia.
Se compune din urmatórele sate : Morughiol (moru =albastru, ghiol.lac), asezat
apr6pe de bratul Sf. Gheorghe, pe cósta laculuI Morughiol; Dunlivelul-de-sus i Dundatul-
dejos, una la N. si cea-l'alta la S. pe garla Dunavétulur, la 5 si 7 km. spre S.E. de Morughiol.
I.a Morughiol este asa numita Cetù luia, formata dintr'un zid de piatra gros de 2-3
metri si cam 180 200 in perimetru.
in corpul acestur zid, din distanta in distanta, se afta urmele a 1.6 -20 turnurr, de-
partate 'filtre ele de 2-10 metri, avénd astäzI 1-2 metri d'asupra zidulur. Zidul perim e-
trulur e acompaniat de un sant, care, cu tóte depunerile inundatiunilor, a rémas suspendat
in aer, caer paméntul de sub temelie a fost scos de cautatorir de comorI. Zidul presinta
o legatura neregulatà de pietre calcar6se, lipite cu mortar de var amestecat cu cara-
mida pisará.

www.dacoromanica.ro
 403

Cercetdrile facute pana aeum dat niel un resultat.

In localitate p6rta numirea de Geneviz-Kaleh (cetatea genoveza) s,;i este posibil, ca
ea sá fi fost o cetate zidita de GenovezI, in timpul marireI lor la gurile DunariI, pe rui-
nele vre-unur castru, cea din urma. santinelO de pe telrmul drept, la N.E. ImperiuluI, la
punctul de intalnire al'maluluI drept al van' DunariI-de-jos, cu acel al c6stelor apusene ale
MariI-Negre.
La 2'/2 km. la E. 5i S.E de cetätuie, pe malul DunavétuluI, se afta in apropiere de
satul Dunaveltul-de-sus, intre el *i Dunavèlul-de-jos, o cingatoare de pamênt ridicata
de o incapere considerabila, inconjurata spre N.V. spi Sud cu un *ant de 5 m. latime, iar
spi e Est, are rnalul DunavtituluI de 10-15 metri inalt. Nicl o urma de pamênt ars sail de
piatra.
Se credea, ca acestea din urmti, sunt constructiunI preistorice '); ele insä sunt
numitele lagare ale Cazacilor zaporojenT, pe care el le chiemail Setch i despre care s'a
vorbit la etnograffe.
Satul Morughiol pare a fi fost de cur(Ind infiintat de catre coloniti Tátari, venitI
din Bugeac, ace§tia ata emigrat inaintea rOshoiulur din 1877-78 5i inlocuitr de Ru0'.
De comuna Morughiol mal apartine i Cherhanatele de pe bratul Sí. Gheorghe, de
la Caciatna i alte douè" 150, nume, apol" una pe tOrmul laculuI Dranov, dou6 pe
tOrmul laculuI Razelm, la gura DranovuluI §i gura DunavOtuluI.
Hotarul amanuntit al comunil este: plecand de pe malul Sudic al laculul Obretin, se
indrépta putin catre V., apoI catre S.V., taie o mica garlita, trece pe ranga lacul Gor-
gova, taie garlele Litcov si Markel, trece bratul Sf. Gheorghe pe la Kerhanale, urmézä,
putin malul drept al bratulul, pana la 4 km. maY jos de Mahmudia ; de aci se indrépta
catre S., taie mal multe garle, urca si cobdra délul Morughiol, trece pe la apus de lacul
Särat si se indrépta spre S.E., pana la p6lele (Multa Cara-Bair, de unde o ja catre S.V.,
intra in stufäril, taie garla Clinet, de langa care se indrépta putin spre S., pan5, da de garla
Dunavel, urméza acésta, garla, pana la varsarea sa in Razelm; apoI de la garla Dranov
urméza limita intre plasile Tulcea i Sulina, pana la Obretin.
Forma conturuluI este aceia a und dreptunghiii neregulat, lung. de 180 km.
Se marginesce la N.V. cu Mahmudia; la E. cu Cara-Orman, de care se desparte
prin garla LitcovuluI; la S. cu comuna Sf. Gheorghe, de care se desparte prin garla Cer-
netu ; iar la V. cu cátunul Bei-Bugeac al comuniI Sarinasut.
Repartitia suprafetif i populatid, este aratata la plasá.
Case sunt 327, borde 1, pravaliI 11, morI 8, ffintanY 2.
Budgetul comunif este de 8.948 lel la veniturf i 8.050 leI la cheltuelr, (latid un ex-
cedent de 4.490 leI, In timp de cincI anI.
Sunt in comuna' 249 contribuabilt
Instructia publica se preda in dou6 scolI: una in Morughiol,inflintata de locuitorI in
1884, are 10 hec. pamènt, un invélator i 58 elevI, n'are local propriri. A doua, e rusésca
In DunavOtu-de-jos, la care vin copiiI din DunavOtul-de-sus, ftind intre catune numar
2 km. depärtare; e inflintata in 1892 de locuitorl, cu 10 hectare pain6nt, un invOtator
50 elevI; n'are local propriO.
Primaria a fost cladit5, in 1883, costa 10.000 la
Sunt in comuna patru bisericI: una in Morughiol, cu hramul Sf. Gheorghe, cladita
In 1.883 de locuitorl, a costat 22.000 leI, cu 10 hect. pain(,Int, un preot i un cantare; a
doua in Dunavëtul-de-sus, cu hra,mul Acoperaméntul MaiciI DomnuluI, cladita in 1900 de
locuitorr, cosa 28.000 la cia 10 hec. pamént, un preot i un cantaree, dou6 in DunavOlul-
dejos, zidite in 1881 5i 1895, acésta din urma a costat 10.000 leY; ail cate 10 hec.pamOnt,
un preot i un cântaret. Mal* e *i o giamie in Morughiol, cu un imam.
$oseaua vicinala ce vine de la Tulcea-Mahmudia, trece prin Morughiol duce la

') Draghiceseu, op. cit., p. 201-2. Editia 1885.

www.dacoromanica.ro
404

Dunavèlul-de-jos, apoI o ia catre V. prin BeI-Bugeac-Sarinasuf, Calica, Sabangiak, Sari-

chioï, Zebil, pentru a se uni cu soseaua nationala Tulcea-Babadag la Códa BAWL
Mai suuI i drumurY comunale spre: Mahmudia, Be-Tepe, Bel-Bugeac, Sarighiol
Agi-Ghiol; catre rasarit porneste de la Dunavèlu!-de-sus un drum comunal, pe t6rmu1
drept al bratulul Sf. Gheorghe, pana la Cherhanaua Ivancea, iar de aci daca trecem bra-
tul, drumul se continua pana la mila 8, de pe Ormul MariI-Negre.
Alte drumurI in regiunea mläIstiniisa a Dranovulur sunt, dar ele sunt expuse la
inundatiI.
10. Comuna Nicolifelul. Se crede, dupa intinderea valurilor ce 'I inconjura, ca satul
Nicolitelul e cladit pe locul vechiulul Traianopolis. El era legat pe sub parnênt cu Novio-
dunum, ce era un punct inaintat al acestuia.
SatuluI i se atribuia nu de mult o populatiune de 30.000 surlete. AstazT se maI nu-
mesce F6nt2na Nedelea, Satul McInttstird Nicolitel.
Intre Nicolitel i Manastirea Cilicul se gasesc o multime de zidurf antice: In padu-
rea, mal cu séma, ce desparte aceste douë localitati se gasesc multe fe)ntanY i apeducte
romane, .ase sunt de pamént ars, ca la 4 metri dimensiune, ingropatc, d'asupra carora
aù crescut arbort
In padure pe munte, la V. satuld, se afla ruinele und mare lagar roman de forma
patrata, avênd 150 m. de latura.
Printre lucrurile gasite aci, este de remarcat un vas desgropat de calugariI manas-
tirer, de sub radacinele unu stejar, la o adancime de dol metri. Acest vas era acoperit
Cu o placa de piatra, pe care crescuse arborele; vasul se crede a II continut vin
ereale.
Monede antice (romane, elene i bizantine), precum i ruine de tot felul, acoper maI
Ord regiunea din jurul acestor manastirr. Asupra templuld roman se va vorbi la partea
istorica.
La Sudul satulur se allá un valum de pamênt, lung de 2'/8-3 km.; el incinge pe o
mare departare Nicolitelul. In el s'a gasit cate-va monede, ca de marimea celor de 50 bull',
dar rnal grose i dupa, asigurarea luI Fr. Weickum, ele aveall inscripliune romana.
Tot aci s'a gasit i o terma romanä., care exista pe la 1857; era zidita in piaträ,
cioplita i caramida, sub pamênt la 2'12 metri.
Pietraria a fost salsa i terenul nivelat; cu pietrele scése se zidi biserica, romana
din Nicolitel.
Peters (dupa asigurarea luI F. Weickum), crede ea aci a fost sediul uneia din legi-
uncle II-a Flerculea sail I-a Jovia, ce paziati trecerea de la Noviodunum. In acest sat se
Mew, ()data pe an targ la 2 Mail)", care atragea multa lume. In acesta zi esia dintr'un
put apa c'äldacica, car*, locuitoril ii atribuiati proprietatI terapeutice. Se numesce azI
Fôntana Smeulur.
Comuna de azI a fost din vechime locuita de RomanI BasarabenI, earl' ail i fon-
dat-o, se crede, pe la Inceputul veaculul XVIII; se scie positiv ca la 1850 satul era emi-
namente romanesc.
Mal cuprinde sub a sa administratiune i Meindstirea Saonul, claditä, in urma rèsbo-
iuluI din 1877-78 de 3 calugarI rusI venitI de la manastirea Cilicul, el inftintara maI
intaiil o mica manastire de lemn; maI târziù ail reconstruit pe cea actuala In 1882, e
locuitä de 14 calugarr si 6 fratI. Mänastirea se intretine de Stat cu 1.000 leI; are 84 hect.,
din care 16 hect. viI.
Manastirea e murdara in general; biserica de asemenea; calugariI sunt tot asa de
neospitalierr, murdarI i raI, ca i cer de la Cocos.
Comuna se invecinesce la N. cu comuna urbanä, Isaccea i cu Dunarea; la Vest cu Ba-
labancea; la S. cu Meidankiol i la E. cu Parkes si Telita.
In apropiere se afla renumitele viI de la Bádila, Gurgoaia, Sarica i viile Oachese, care
data yin in abondentä, si de feIrte buna calitate, maY ales negru.
Repartitia suprafetir i populatier, este aratata la plasa.

www.dacoromanica.ro
 405

Case sunt 377, bordeie 19, hotel unul, pravalif 3, morl 10, fantanY 19.
Budgetul comunir se compune din 1.2.387 ler la veniturr si 10.977 leT la cheltuelY, dand
un excedent de 7.048 ley, in timp de cinc r anr.
SunL in comuna 337 contribuabill.
Instructia publica se prQda tuteo scela, cladita in 1881 de locuitorr, a costat 10.000
ler; are 10 hectare teren, 2 invelatorT si 170 elevr. Primaria claditä, in 1884, costa 10.000 ler.
Bisericr sunt doua: una ferte vechie, cladita pe ruinele unur templu roman, nu se
scie cand, ea a fost ingropata sub o tnovird; legenda spune, ca s'a deschis singura in ziva
de Sf. Athanasie, a doua zidita de locuitorr in 1892, are hramul Sf. Paraschiva, a costat
39.000 ler; acum se restaureaza, are 10 hectare teren, 2 preoll si 2 cintaretì.
oseaua nationala Tulcea-Isaccea trece pe la Nordul satulur, care e legat cu ea prin-
tr'o osea vicinala, la Podul Ghencir; mar sunt alte drumurr ordinare, care duc spre :
Geaferca-rusa si Tiganca. osele vicinale o lega cu Cocosul, Telita, Cilic si Meiclankior.
Comuna Parke,s. Este asezata pe garla Somova, la 16 km. spre apus de orasul
Tulcea, in dreapta soseler Tulcea-Isaccea.
Se invecinesce la N. cu Dunärea, care o desparte de Basarabia; la V. cu orau1
Isaccea; la S. cu Nicolitelul si Telita; iar la E. cu comuna Somova.
Comuna coprinde numar satul Parke,s, fondat de Romanir Basaraberir, pe la inceputul
veaculur al XIX-lea si a fost totdeauna locuit numar de Românr.
Repartitia suprafetir si populatier, este aratata la plasa.
Case sunt 133, bordeie 3, pravalir 2, morr 2, fantânI 2.
Budgetul comunir se compune din 2.519 le r la veniturr si 2.506 la cheltuelY, (M'Id un
excedent de 64 ley.
Sunt in comuna 105 contribuabilr.
o singura scoala e in sat, zidita de locuitori in 1899, a costat 600 la are 10 hecLare,
1 invëtator si 38 elevr.
Primaria cladita in 1897, a costat 1.000 ler.
Biserica este una, fama de locuitorr in 1898, costa 21.700 id, are hramul Sf. Apostoli,
Cu un preot si un cântaret.
Satul e in legatura printr'un drum comunal, pe marginea garler Sorhova, cu comuna
Somova la E. si cu manastirea Saonul la Vest; de la manastire, drumul conduce in .[)-
seaua judetiana Tulcea-Isaccea.
Alto drumurr ordinare leaga satul Parkes Cu soseaua mar sus arätata.
Comuna Sarighiol. Este asezata pe férmul nordic al laculur Razelm, la 17 km. ske
S.E. de orasul Tulcea. Ea se compune din dou6 sate vechr romanescr: Sarighiol (sari = galben,
ghiol = lac) si Catira, la 2 km. spre S. de precedentul. Hotarul amAnuntit al comunir este :
plecand dintr'un varf al délulul Ceatal-Tepe, din N.V. comunir, se indrépta catre S., de-alun-
gul acestur del, face cate-va cotiturr, trece printre satele Agi-ghiol si Sari-ghiol, se opresce
la V. de satul Cauca; de ad o ja catre V., pana la lacul Agi-ghiol, pornesce catre S. pe
malul laculur, pana la comunicatia luI cu Razelm ; de ad o ia spre S.E, strdbatand lacul
pana la hotarul plasir, coprinde insula Popina, ese din lac, trece pe la apus de satul Caraibil,
oprindu-se la pélele sudice ale Mullir Cairacil, apor se indrépta catre N.V., pe la pélele
délulur Calica, pana la pelele moviler Ceardaculur, de unde o ja catre N., pana dä in s,ioseaua
vicinala Tulcea-Mahmudia, pe care o urméza, apor o paräsesce, spre a se indrepta catre
S.V., taie valea Sarighiol si In fine se opresce in virful Mullir Ceatal-Tepe.
Lungimea perimetrulur ast-fel descris e de 35 km.
Se invecinesce la N. cu comuna Malcocr si catunul Parlita, de care se desparte prin
soseaua vicinala, la E. cu comuna Bes-Tepe si catunul Caraibil al comunir Sarinasuf si
Cu lacul Razelm ; la S. cu acelas lac, lar la apus cu comuna Agi-ghiol.
Repartitia suprafetil ;4i. populatier, este aratata la plasa.
Case sunt 370, pravalir 2, morr 2, fantan1 149.
Budgetul comunir este de 4.946 ler la veniturr si 4.486 lel la cheltuielr, dand un es-
cedent de 2.301 leY, in timp de 5 anr.

www.dacoromanica.ro
406

Sunt In comuna 334 contribuabill.

Instructia publicä se predä in dou6 co1i, cate una in fie-care sat, fle-care cu cate
un inv6tator; ele ail fost construite de locuitorI. Sunt ajutate de comuna cu 30 leY i cu
venitul a cate 10 hectare teren. In ambele scoll sunt 125 elevI. , coala din Sarighiol, c15-
dita In 1887, costa 8.000 leY; cea din Calica, cladita In 18801 costa 8000 let
Primaria cladita in 1880, costa 10.000 la
In comuna sunt 3 bisericY: doua In Sarighiol, cu hramul Ináltarea Domnuliff i Sf.
Nicolae, sunt construite de locuitorY, una in 1860 si a doua in 1898, a costat 28.000 ler ;
sunt deservite de 2 preoff, un diacon i un cintaret; are venit 1967 lel anual, cum i 10
hectare teren ; a treia este in Calica, e construitä In 1860; acum se reconstruesce i va
costa 27.000 Id, are hramul «Aducerea moa0elor Sf. Nicolae», are un preot, un diacon,
un cintaret, 1571 lel venit, 408 leI cheltuielk anuale 0 10 hectare pament de cultura,.
Comuna e wzata pe oseaua vicinala ce vine de la Dunavèlul-de-jos, pentru a merge in
soseaua nationalä Tulcea-Babadag. Mai sunt i alte d rum urIc omunale, care léga cele douè sate
cu: Morughiol, Caraibil, Agi-ghiol, Tulcea, Malcocl, Prislav, Parlita, Bes-tepe i Mahmudia.
Comuna Sarinasuf, wzata la rasarit de precedenta, pe tilrmul laeuld Razelm, se
compune din urmatórele sate : Sarinasuf ---Nasuf cel galben, pe oseatia. vicinala DunavN,-
Códa-BaltiI, la 35 km. spre S.E. de orasul Tulcea, Bei-Bugeac (coltul beiulul), la 3 km. spre
E. de precedentul, pe osea intre Dunave't Sarinasuf, 0 al treilea Caraibil, la N.Y.,
departe 3',2 km. de Sarinasuf.
Comuna se marginesce la N. cu Mahmudia; la V. si N.V. cu Be;i-tepe; la S. cu lacul
Razelm si la E. cu comuna Morughiol.
Ea a fost fondatä In 1864 de locuitorI Romanl i BulgarY din satele Visterna i Bei-
daut, plecall din causa lipseY de teren cultivabil i s'ail stabilit la pólele déluluI Cairacil;
dupa ansif ail venit TatariY.
Repartitia suprafetiI i populatiei este aratatä la plasa.
Case sunt 267, bordeie 1, pravalfi 1, morI 15, fontanY 87.
Budgetul comunil este de 3.400 lel la veniturr 0 3.338 lel la chelluiell, dand un exce-
dent de lel 314. Contribuabill 305.
Sunt in comuna 3 scoff : una romana In Sarighiol, fondata de locuitorr, cu 10 hectare
pamênt, un invètätor 0 56 elevI; dou6 seal private mahomedane, cu 2 invëtätorI 0 20
hectare teren; aceste din urma, sunt In Caraibil i Bei-bugeac.
Nicl-o sc61à n'are local propriii. Primaria construita in 1890, costa 1.000 ler.
Biserica e una ortodoxa, construita de locuitorl la 1874 in Bei-bugeac, are 10 hectare
teren, un preot si un cantaret. In Sarinasuf, biserica e construita in 1892, a costat 15.000
lef; e deservitä, de un preot si un cantaret; In Caraibil i Bei-bugeac se afla ale o gia-
mie cu cate un imam.
Mara de soseaua vicinalä Dunavèl-C6da-Baltil., maf sunt drumurr ordinare care pun
In legatura cele 3 sa e intre ele, cum 0 cu cele invecinate: Calica, Sarighiol, Tulcea, Mal-
cocY, Prislav, Parlita, BeOepe, Mahmudia, Morughiol 0 cele doue' Dunavete.
Comuna Satul-Noii, compusä din c,atunele Ceatal-chid, Pardina, Wald geanca
Not I, flind t6te In Delta, s'a descris la acel capitol. De acesta comuna depinde i satul
fondat, numit Principele Ferdinand.
Comuna &mom, compusa dinteun singur sat, asezat pe gärla Somova, la 12 km.
spre apus de Tulcea, pe soseaua nationala Tulcea-Isaccea, a fost inflintat se zice de
treY pescan Y Romanr-BasarabenI, acum vre-o 400 anf.
In 1850 satul era locuit numal de RomanY.
Comuna se invecinesce la N. cu Dunarea, care o desparte de Basarabia; la E. cu
comuna Cala; la S. Cu comuna FrecateY si la V. cu comunele Parkes si Telita. Repar-
titia suprafetiI i populatiei este aratata la plash.
Case sunt 233, bordeie 3, pravaliY.3, morI 6, fontanr 6.
Budgetul comunif este de 4.518 10 la veniturl si 4.296 le la cheltuielY, dând un ex-
cedent de 1.110 lel in eincY anY. ContribuabilI sunt 282.

www.dacoromanica.ro
 407

$cóla din Somova este fondata de locuitorI in 1880, a costat 10.000 leI, are 10 hectare
teren, do inv61atorI (fiind mixta) si 150 elevl. Biserica are una, cladita in 1880, costa
35.000 leI, cu un preot si un cantare. Primaria cladita in 188.4, costá 20.000 leY.
Pe langa soseaua nationalä Tulcea.-Isaccea, mal sunt i drumurile comunale spre :
Parkes, Telita, Nicolitel, Cilicul, Posta, Frecgtel, Catalof soseaua nationalá Tulcea-Babadag.
16. Comuna Telita. E asezatá in basinul superior al riuluI Telita, la 20 km. spre S.V.
de Tulcea, se compune din urmatórele sate: Telita, inflintath" de RomanI, nu se scie cánd,
ea era locuita de llusI i llomanI pe la 1850; Po,cta, numità ast-fel, pentru ca. aci era un
punct de schimbat can', in timpul cánd drumul cel mare de la Babadag spre Isaccea mergea
PC valea TeliteI, satul fiind la jumátatea drumulur intre aceste douá orase importante alta-
data; e asezat mal jos pe riul Telita, la 7 km. spre rasara de satul Telita; Sarica, de
curand infliintat, in mijlocul una regiunI acoperite Cu vii, intindere de 400 hectare ; pro-
duce cel maT bun vin din Dobrogia i cel maI mult. Satul e compus din mar multe chrame
de pazitorI al" viilor, casele sunt r6spándite intre Telita i Nicolitel.
Cele doua má.nástirl
de maicI, Cilicul, asezate
pc valea TeliteI, intre Te-
lita si Posta apartin de -t)
IE -.PA
Com. Telita. 9...-
r . Vi
Aceste manastirI atí a
..........is. ... 7

tbst infiintate de Archi-

mandritul Otet Atanasiti
originar din Chilia-Noua, -
tz:`
PC la anul 1843-45. Hra- "

mul este Adormirea Mai-

ceI DomnuluI. o
-g

'
In timpul r6sboiuluI , - -
din 1854 s'a retras de aci, i'"it
calugèrul Atanasie cu 4
monachI si 8 monallie
apoI trec6nd Dunärea o
stabilit la Ismail in maha-
laua Matrosca, cu scopul
de-a infiinta o chinovie
mixta de barbatI i femel Fig. 61. Manastirea Cilieul.
la un loc.
Consistoriul roman de pe a.tuncI, nu numaI ca nu a permis, dar a obligat acésta
de derbedeI, ca: sati sa se rèspandé.sca pe la diferitele manb.stirI din tara, sau sal se ducá
de unde a venit. Dupál maI multe uneltirI ale luI Otet,, ca sa póta ramáne in Ismail si dula
o täragánire de 10 anI, acest corupt monach trece cu ceata sa de desfranatI in Dobrogia,
unde ca.patá invoire a se stabili din non' la locul Cilic-dere.
Aci Atanasiti a infiintat o chinovie dup6. placul sù, compusa dirf barbatI i femer.
ApoI trimese emisarI In Basarabia, ca sa atraga adeptI.
In adevér, t'eme fanatisate isI lásatí barbatiI, copilele parintif, chiar familiI intregI
isI vindeatl avutul si se duceati a se stabili in raiul luI Otet Atanasiti, depuind averile in
mana luI i supuindu-se Cu totul ordinelor
Cu modul acesta, in decurs de catI-va anI s'a adunat la Cilic o populatiune de 400
indivizI, de ambele sexe si de t6te varstele.
Ata.nasiti" îi alege o suita din femeile i fetele cele maI tinere i frum6se, cdrora
s'a silit a le procura t6te placerile putincióse, in cat ele sa p6tä, crede cA ab gasit raiul
pe pamOnt, impreuna cu dénsul; restul insä, barbaV i femel ati fost pusr la o munca
obosit6re i necontenitá, spre a putea procura mijlóce indestulatóre fericitilor i neav6nd
spre résplata, de cat o hrana si o imbracáminte miserabila.

www.dacoromanica.ro
408

Vestea traiuld fericit al lur Atanasid s'a rèspandit in t6te imprejurimile; o multime de
curio V crWinT TurcT de prin ora§ele dunarene, se ducea s vadä acésta minune neau-
Oita pana acum in coprinsul hisericer ortodoxe. Paa de la Tulcea ihca, o vizita adese-orr.
Intre acestea, partea cea nefericitä a chinoviel, mal ales femeile, ad devenit gelóse;
ad inceput a iscodi i ghici secretele nouluY monachism i s'ati desilusionat de raiul lul
Otet Atanasiti i in fine s'ati revoltat : Otet a devenit pentru ele diavolul impelitat. Pä-
rasind mänästirea cea necurata, ele Pad denuntat la OM lumea. Mal nenorocite ad fost
mamele ale caror fete cac,lusera in sárta fericireY, cad nu le puteati smulge de acolo. In
acésta invalmä§ala, o mare parte din barbatT i femel s'ati adresat Cu suplice la episco-
pia de Ismail, rugandu-se a fi primite sa se intórcd. In Romania i sa li se dea voie a-§i
forma aci manastire, unde sa-§Y petréca viata. Neacordandu-li-se de Minister acéstä ce-
rere, multe din ele s'ati descälugarit. Gate-va ad cerut concursul guvernuluI roman de
a-si putea sc6te fetele i banil ce ati depus in mainile luY Atanasiti, la care ocasie
aratat in consistoriul episcopiel maT multe trasuri din viata chinoviala a acestuT impostor.
o femeie a arätat, ca causa pentru care a pärasit manästirea luY Atanasid, este con-
vingerea de necuviintele i scandalele ce se fac acolo de are acest om ; ca el este fórte
corupt moralice*te ; ca are relatir neiertate cu unele din calugd.rite; ca este de-apururea
inconjurat de o suita din femeile i fetele cele maY tinere, al cäror traiti este indulcit in
tóta privirea, pe cand cele-l'alte sunt redu.5T la strictul necesar i supu§Y la
mund grele ; c chiar suplicanta, in calitate de iconóma, urmarita de brutala pasiune a
aceldf individ n'a avut alt chip de scapare, de cat departarea de acolo.
Alta a aratat, ca a dat doud fete ale sale la acea manastire, dar convingéndu-se ca
acolo este un loc, nu de mantuire, ci de coruptiune, a voit sä4 ja copilele acasa, insa
nu p6te, fiind-cd Otet Atanasiti, nicY nu-Y permite a se intalni cu dênsele.
A treia suplicanta a arätat, ca ea impreuna cu bärbatul i cu 5 copiY mid s'a dus
sa rtimana pentru tot-deauna la manästirea lul Atanasid, uncle mal din'nainte daduse o
filch' a lor. EY ad petrecut acolo numal 4 saptamanr, dar vè'zênd scandalele, s'ati des-
gustat de manastirea aceia, 'ï-ad luat copiil i s'ati reinturnat in tar& Nu pot insä, sc6te
din mainile ILA Atanasiti pe flica lor cea mal mare, care este sub apr6pe paz a a servitórelor
manastireY. Despre conduita lul Atanasiti, ea a spus, ca pentru chInsul i ale luY se prega-
tesc in deosebY mancarY de carne, pe cand cu totul le opresce acesta; ca el
are in chilla sa petrecerr cu calugaritele cele tinere, ea' vorbesce cu dénsele lucrurY neier-
tate, le imbrati§eza, §écle intre dénsele desbracat numaY in camw, ca el a sadit in ele
nisce obiceiurr i superstitiunY injositóre, s. ex.: a se socoti ca o apa santitd, apa cu care
el i§r spala piciórele, precum i carpele Cu care se §terge de sudóre, etc.
Tóte aí arätat inca urmätóreie despre modul disciplinar §i administrativ al acelel
chinoviY: 1. de §i in acea mandstire se tine la arätare 6re-care oranduiala calugarescä
bisericésca, superiorul lor nu participä la acele oranduielY; 2. spre ajutor In admi-
nistrare, Atanasid a numit egumenita pe una din calugarite, care e a doua pers6nà dupà
dênsul in manastire, cä, primesce instructiunY de la dênsul, este nedeslipitä de el vi-i se pre-
tinde consideratiune de mare sfintenie, ca i superioruluï; 3. ca afara de acea egume-
nita pe langa superior este o suita de 50 de tinere ; 4. ca pentru a popula acea manas-
tire sä trimet femel §i un calugar, care umbra prin satele de prin Basarabia, descriti
cu culorY visf sfintenia man'astireY lur Atanasita, indemnand pe locuitorr, ca daca nu pot
a se duce cu intregile lor familiY spre a se mantui acolo, sa triméta macar pe una din
filcele lor. Gel simpli fac ceea-ce facead cre§tiniT primitivI: vênd tot ce ail, pretul doban-
dit i persónele lor propriY le depun la dispositia luY Atanasiti, numaY sa le mantuiasca
sufletele. Anil se duc eY maY Intâiti spre vizitare i incredintare ; calugaritele propagan-
diste in§tiinteza pe Atanasiti de asemenea vizite i In mandstire se iati mòsurile necesare,
pentru ca vizitatoriT sä r6mana pe deplin multumitY cu manastirea.
Suplicantele acestea incheiad, cerénd ajutor spre a/-si sc6te fetele din leghturile corup-
tiunel, precum i banil ce depuseserà in mainile corupatoruld-impostor una 200 gal-
boa alta 50.

www.dacoromanica.ro
 409

Tóte acestea s'ab* adus la cunoscinta guvernuluI romAn; s'a cerut, ca sd se ia masurI
prin a(lministratiunile judetelor dunärene; a nu se permite in tara.' bärbaff i feme pro-
pagatorI de monachismul luï Atanasiti i totdeodatä sa mijlocésca la Patriarchia ecu-
menicä, a ridica acest scandal de la c6stele Româniel si se propusese : 1.. ca pe Ata,
nasiti sa '1 trimc,'.tä, la o mangstire de la Santul-Munte, unde dupg spusa luI s'ar fi calu-
gárit; 2. femeile sá se scóta din mänästirea CiliculuI si care va voi sO se consacre vietir
monachicesa sa se a§eze intr'o mänastire deosebitä, in departare cel putin de 4 ore de
Cilic, iar care ri'ar voi a se deosebi de barbatl, s'a se trimétä la lume, de unde atí venit;
3. atat femeilor cal i barbatilor ce ar rèmâne la viata monachicésca, sá li se puna su-
perior superióra, nisce pers6ne inzestrate Cu adevèrata cuvia5ie, care sa puna pe calca
cea drépta pe acele nenorocite, jertfe ale imposture lul Atanasiti.
Guvernul romAn a luat in tót5 seriositatea acésta afacere. Pe de-o parte, a dat ordin
la t6te administratiile judetelor dunarene, a nu tolera pe emisariI luI Atanasiti, sA faca
propagande prin comune si pe care 1-ar prinde cu asemenea fapte, sa-I predea tara, in-
tarziere inaintea justitieI, ca pe nisce impostorI, iar pe de alta a comunicat in copie
adresa Episcopiel, Agentulul t6riI la Constantinopol, spre a atrage seriósa luare aminte a
autoritätilor bisericescl de acolo, a,supra scandalelor aratate, contra can6nelor si a bunelor
moravurI i totdeodatd a mijloci inapoierea ce se reclama, cum i a averilor depuse
acolo de catre persónele suplicante.
Patriachia s'a ocupat la inceput serios
de acéstä, afacere, a chemat pe Atanasiti
la Constantinopol, unde l'a retinut mai mult
timp.
In fine l'a liberat cu hotOrire de a
dcosebi femeile de bárbaff, destinindu-le o
altt locuinta. Atanasiti s'a reinturnat de
la Constantinopole, cu drept recunoscut de
proprietar al mOnastireI, dupg legile Im-
periulur turcesc, i ca inviolabil in acésta
calitate. El s'a wzat la locul sati de mal
'nainte in mijlocul femeilor.
Spre a arata, cá sine cont de decisiu-
nea PatriarchieI, de a deosebi calugaritele
de cOlugarI, a fäcut pentru acetI din urmá
o deosebita locuintä, la o mica departare
de locuinta femeilor, r6maind insä, aman-
douä. aceste locuinte sub administratia chi-
noviala a aceluial superior, Atanasiti. Ne-
multumirea Insá continua *i filtre ba,rbatI
intre rema COlugariI intre altele sunt
cä Atanasiti fiind recunoscut de
proprietar al manästirel i avutulur el', pro-
curat de da,n0I prin banI depu.,,1 in mainile
id i prin ostenelile lor, póte sa-I alunge Fig. 62. Otet Atanastu.
Fondatorul ManttstireT Cllieul
de acolo, ca,nd va voi, sati p6te a lása prin
clironomie orl a vinde acel loc cul va voi. O parte din calugArite 'nesuferind a maI fi
conduse pe calea moralà de Atanasiti, s'a dus in Rusia spre a se aeza la mängstirile
acolo. ') COlugärif ati fost strOmutatI mal' in urma de la Cilicul mic, la o nota mAnastire
fondara in 1882, la Saonul.
Aa s'a urmat la mAnastirea Cilicul, sub ad ministratia lur Atanasiti, protejat de Turd.

') Metkisedek. Lipovenismul p. 469-478.

71890 52

www.dacoromanica.ro
 410

El a murit la 1880 Noembrie 15, dupti cum se citesce pe piatra mormantala din stanga
intrarif in bisericä.
AstäzI mändstirea se afla trite° curte mare de 9 pogóne, inconjurata cu gard de
. nuiele; in fata intrarif este biserica de lemn, larva care, clopotnita ; in drépta, o clädire
lunga,terminata Cu o mica capelä, in fund alta clädire lunga, pentru locuintele calugarile-
lor ; la stringa In fund, grupurl de case, fie-care apartinénd uneY maid, care este si proprietara
easel. In fata bisericer alt grup.
In biserica, in stanga este epitaful, care se zice ea costa 3.000 de *galberif si ea a
fost däruit de un general rus, apor tampla í icónele aurite aduse din Rusia. Sunt apol
36 strane i scaunul staritel, tot de lemn.
Intrand in linda bisericer, avem in stanga locuinta stariter mändstirel.
Pretutindenr domnesce ordinea i maI ales o curatenie, ce póte servi de exemplu mä-
nästird Cocosul.
Am intrat prin chiliile i uneia i celel-Palte manastief i sunt in masurä a spune
de visu 5i fara nicr o exagerare, ca amandouà pot servi de exemplu: Cocosul pentru
murdarie, Cilicul pentru curatenia sa.
Sala de mancare de la Cilic servesce de paraclis.
Biserica este invelitä cu tinichea vopsita verde; cele-Palte cladirY cu tinichea négra.
Guvernul luase initiativa a orindui in manastire o invelatóre pentru limba romanä,
insa putine r6de a dat in timp de doI aril, cat a functionat
Calugärilele sunt fórte recalcitrante si nu voiesc a inväta limba romanä.
Oficiul divin i tóta slujba bisericeasca se face in limba rusä; preotul este rus; s'a
maY numit si un diacon roman, insd cu mare greutate p6te sta in manastire, care numòrd
astäzI vre-o suta calugärite.
Langa biserica cea mare se allá o pe0era lungä de cate-va sute de metri; aceastä
pesterä a servit pentru morminte.
Acum calugäritele nu se maY ingr6pa in pesterä, ci numaI capetele mórtelor se
pastréza inteo lada.
Intrarea in manästire se face pe un pod peste apa
La 2 km. mal jos, pe acelas pariti, se alb', mandstirea Cilicul filiala.
Acésta a fost cldditä pentru calugdrY, care ad stat in ea pana in 1885, &and aí fost
mutall la Saonul, iar aci sunt astazI tot calugarite.
Mandstirea Maid, este un singur corp de clädire, la capatul de rdsarit al careia se
aflä paraclisul; restul servesee de locuinte calugäritelor, care mal art i deosebit trel case
in curtea manastirer.
Si aci ca ì dincolo este ordine i curatenie. Posiliunea acesteI din urmä este s61-
batecä, inconjuratä de padurl, din care nu se vede, de cat fórte de apt-151)e.
Prin situatiunea el pe fundul vair Cilicul, manästirea, maY ales cea mare, este dese
orY supusa inundatiunilor provenite din apele délurilor ce o inconj6ra.
De aceia din fondurile, de care manastirea dispune, din donatiunl si din stransura,
s'a proiectat a se cladi o alta mandstire, pe un platod situat langa si la intrarea in mä-
nastirea cea mare.
Dupä plan, constructiunea este mareala, dupa fondatiunI, earl' in anul acesta s'ati in-
ceput (1.901), acéstä noua mändstire e destul de spati6sa i solida, flind construitä in
piaträ extrasa din nisce carien l din apropiere.
Se crede, eä intréga cladire va costa, impreunä cu chiliile, vre-o 200.000 lei% Biserica
va fi cu doug etage, unul in jumätate sub-sol si va servi de cavott al osemintelor caluga-
ritelor i ca bisericä de oficiat earna, etajul de sus va servi pentru a se oficia vara.
Inaltimea biserice d'asupra terenuluI va 11 de 52 metri, iar adancimea sub-soluluI
12 metri.
Manästirea are ca venit 150 hectare de pamént, din care 15 hect. viI, in plus CA
are subventie de la Stat de 5.000 lel anual.
Mat are si trer morY pe apa

www.dacoromanica.ro
 411

In comuna Telita stint 347 case, bordeie 4, prayaliT 3, morY 7, fesmanl 17. Repartitia
supratetiI i populatid comuniI, este aratata la plasa.
Budgetul are 4.850 lel la veniturf §.1 4.641 leI la cheltuelY, dand un excedent de 1.045
leI, In cindi
Sunt in comuna 191 contribuabilr.
In Telita e o biserica fondata In 1803 de Romani; are hratnul Nbscerea Maicer Dom-
nuld; are tO hect. pamènt, un preot 0 un cantaret.
Scòla exista una tot in satul Telita, innitata in 1879, are 10 hect. pamènt, un MO"-
tator si 23 elevI. In Po§ta este de asemenca o 5c615., Cu un Inv6tator §i 37 elevI. Niel una
din §co1I n'ati local proprii.l. Primaria cladita in 1.884, costa 9.000 lel.
17. Comuna urband Tufrea. Ora§ul Tulcea e construit langa ruinele vechiuluI castru
roman Aegysus, care se va descrie la parta istorica. Trecutul ora§ulnI, inainte i dupa
cucerirea otomana, se confunda cu acela al IntregiI provinciI, numita sub administratia
turceasca «Pa§alicul de Tulcea», a card re§edinta era in ora§ul Tulcea.
Nu sciti, de unde I§I trage numirea pe care o "Arta astazI. El a fost cucerit de
Turd in 1418, ()data cu Isaccea, de catre Sultanul Mahomed
In secolul XVIII-lea, Tulcea a jucat un rol important in resbedele dintre Ru§Y 0 Turd.
In 1770, Turcil adusera pe la Salina mar multe vase de ròsboiri, pe care apoI le pusera
sub adapostul zidurilor cetatiI.
Ru§iI, sub generaliI 'Weissman i Mecnop, tree Dunarea, pun mana pe ora§ul si gar-
niaina Tulcd, apoI datl asalt cetatiY, ard vasele ce le gasesc in port, arunc tunurile ce-
tatil in Dunare, apoI dupa ce fac un macel ingrozitor, incarcatI de prklI trec Dunarea la
Ismail, la 10 Decembrie.
In anul urmator, la 12 Martie, generalul Weissman trece de la Ismail la Tulcea, cu
720 grenadirI 0 30 artileri§tl, bate pe Samsongi-Aga i Arnaut-Pasa, ce aparati cetatea
Cu 500 osta§1.
In acela§ timp Turcil sunt bombardatI 0 de pe apa. Weissman se int6rce biruitor
la Ismail cu prada de 29 tunurI 0 51 prisonierl. Opt §lepuri turcescl ati fost arse, iar pe
alte 15, Ru§iI ail pus pe MoldovenI 0 pe GrecI, carI locuiati aci §i trecut in Ismail,
la 13 Martie.
La 3 Aprilie, Weissman trece din nor' Duuarea cu 1400 grenadirI, 40 artileri§tI, 200
muschetarI i dou6 tunuri si se indrépta spre Isaccea.
In luna Maui, Ru§il trec'end Dunarea la Tulcea, sunt batuti de asta-data, goniff
dupa insula din fata ora§ulur; de aci Ru§iI impiedicati trecerea Turcilor din Dunare in
Marea-Négra.
Weissman trecu din nor' fluviul la Tulcea, bate 8000 de Turd, arde casele i vasele
lor. in acésta lupta cad mortY 1000 Turd 0 se fac 100 prisonierY.
Generalul rus trece din noti Dunarea, supune lagarul turcesc din fata cetatiI, bate
t6ta puterea turcésca venita de la Vizirul din Isaccea.
Dupa dou6 zile de lupta, Weissman se intárce la Ismail.
El maI bate, putin maT in urma, un alt corp, care venia de la Babadag.
La 7 Octombrie, Weissman pléca iara§I de la Ismail 0 se repede asupra Tulcd.
Invinge o§tirea turcésca, pune mana pe lagarul otoman, le ia tunurile, da asalt ia
cetatea Tulcd, apd puncInd mine, o salta cu totul in aer i distruge orasul, dup5, ce a
luat de aci maI tóte munitiunile, tunurile, 1ä1ile cu banI i pulbere i dupa ce a umplut
cu pam6nt bite §anturile de prin prejur, tacute de Turd.
Dupa aceia repeOtndu-se spre Babadag, face minunI de bravura, batiind pe TurcI
in bite partile, in urma se int6rce la Tulcea §i de acolo la Ismail, duc6nd cu d6nsul pe
toti cre§tinfi ce fugiatl de rohia Turcilor.
La 24 Aprilie 1773, Potenkin tredt Dunarea la Tulcea, distruge un corp de 6000
Turd', arde podurile, vasele, munitiunile ;;i ja multi prisonierI.
In 1789 Tulcea fu luatä cu asalt de care amiralul rus Ribas.
La 9 lunie 1791, Ru§iI, sub comanda luf Repnin, batura crunt langa acest ora, pe Turd.

www.dacoromanica.ro
412

Vechiul oras Tulcea, cum i cetatea a, (9, de renumitä in trecut a fost distrusä cu totul de
Rut4, in rèsboiul din 1828-29. Orawl actual s'a construit la räsdritul celd vechiii, In urma
acestd r6sboiä, pe o vale ce cob6rd la Dundre prin maí multe terase In forma und am-
fi teatru.

Gratie positiunil" sale, noul oraa. Tulcea se desvoltd feIrte curand. Cäldtorul francez C.
Allard, care l'a vizitat prin 1856, iatä, ce zice despre Tulcea : «Este cel maT mare ora, din
acéstä, regiune a Turcid; construit In amfiteatru pe vOrsantul N. al *fruid muntos Be-Tepe,
Tulcea este situatä, intr'o positiune incantiit6re, In fundul und golf format:de fluviä. Portul
sèti este fiirte frequentat tt;i face un mare comer. Populatiunea sa esteZuna diecele mar

www.dacoromanica.ro
 413

amestecate din orient. TurciI constituie3c colonia administrativa si militarä" ; BulgariI Im-
preuna cu Moscovitir i RusniaciI forméza grosul populatiuner; se Intalnesc aci si multi
..

Românr :;;i Moldovent 0 suta de familir germane locuiesc In imprejurimile orasulur; acestia
sunt fugan l din coloniile germane, pe care Rusil le-ati stabilit in Sudul Basarabiei si ca.-
rora guvernul le cerea imposite si soldatr. Colonia comerciala o forméza Ovreir polonezl,
Grecir si Armenir; ea e destul de insemnatä, In Tulcea.»
Dupa, 8 anl un alt calator, eruditul geolog K. F. Peters, In de-atatea orr citata impor-
tantisima sa lucrare, zice despre Tulcca :

_CAROL,'

-
-.!
.
Fig. 65. Monumen tul reanextirit2Dobrogier.

«Orasul are 2800-3000case, Si In afar& de garnis6na, functionarr, consulate si func-

tionarir Comisiunir Dunarene, are o populatie de 30.000 locuitorr, care In ordine &seen-
denta se Imparte In urmat6rele nationalitatr: Cel maI multi" $i mal bogar sunt consideratI
Grecir, apor Bulgarir. Dupa el" vin Rusir (fara deosebire de confesiune), Romanir din Mol-
dova, Ovreir, ArmeniI, Turcir si In sfarsit Tatarit
Dupa informatiile guvernatorulur, dupa spusele lur Weickum, domiciliat de mar
multi anI In Tulcea, populatia este cea de sus. Dui:A Viscovicr cifra este de 22.000 suflete.»

www.dacoromanica.ro
414,

In ajunul rOsboiuluI ultim, AlLPaa, Comandantul trupelor turcescY din Dobrogia,

pyse a seaforLifica Tulcea cu mal multe uvragir de pamènt; unele din ele exist i astazI.
Dit pa clip rom vedea la partea istorica, aceste fortificatif n'ari ajutat intru nimio la ocu-
pare § orasulul de Rusl.
Dupa luarea in stapanire a provincieI de catre Statul Roman, sosesce in Tulcea cu
vaporul Arpad, In ziva de 15 Octombrie 1879, A. S. Regalii Carol 1, insotit de regretatul
M. Kogalniceanu, Ministru de Interne, de doctorul Davila, de Colonel Leca, Ministru de
Rësboiri si de P. S. Iosif, Episcopul DunariI-de-jos.
Callcand pe pam6ntul dobrogean, A. S. Repa14, Ojee : «Multumesc pentru frumósa in-
tampinare ce'rnI facetr; void iubi Dobrogia, precum iubesc Romania, din care astazY face
parte; tóte silintele mele vor fi indreptate, spre a da acesteI provincil desvoltarea rea
mai intinsa i fericita, la care are drept prin importanta i positiunpa sa.»
MiercurY 17 Octombrie 1879, A. S. Regala pune piatra fundamental a a monumentuld
reanexarir, pe stanc,a de lânga Dunare, numita de atund Hora-Tepe, °Ala. Colnicul horeI.
Monumentul a fost executat de sculptorul roman Gh. Vasilescu i costa impreuna Cu
instalatia 64.000 leI. El a fost naugtirat in ziva de 14 Septembrie 1900, sub intelépta ad-
ministratiune si prin staruinta reposatuluI prefect al judetuluI, I6n Nenitescu.

11

Fig. 65. Portul Tuleea.

Cifra populatiunir orasulul Tulcea era in 1879, de 17.948 suffete, impartita ast-fel:
6.744 Bulgarl, 5.304 RomanI, 1.876 RusI,1.736 LipovenI, 324 GrecI, 160 Armeril, 304 IsraelitY,
224 'Mari', 300 TurcI si 976 diferite nationalitatr.
Hotarul amánuntit al orasulur este: Plecand de la Ceatal, se indréptä catre S., trece
pe la p6lele déluluI Tulcea, urca apor pe valea Tau§an-Iol, pana la §oseaua Tulcea-Babadag ;
de aci pornesce catre S.E., taie *oseaua, o ja pe la p6lele déluluI Redi, apoI catre S., pe la
p6lele déluluI Uzum-Bair, de unde se indrépta spre E., taie valea Tulcea, trece pe la
pólele délurilor Imalac, Ciatal-Tepe, taie valea Sarighiol, se indrépta catre N.; trece prin
movila Iacob-Mog, urméza pe Valea-Mare, taie 1)seaua vicinalä, Tulcea-Mahmudia, trece
pe langsä, satul MalcocI, taie bratul Tulcea la mila 46 0 dupa 6re-care distanta, o ja catre
V., prin lacul Rosu, apoI catre S.V. la bratul Tulcea, mila 56 0 apoI urméza in sus cursul
bratuluI, pana la Ceatal. Forma sa este aceia a unuI dreptunghiti neregulat, lung de 80 km.
Se märginesce la N. cu Satul-No, la V. cu comuna C41a, la S. cu comunele EnichioI
Catalor, la E. cu Malcoct

www.dacoromanica.ro
 415

Orasul se imparte in doua colorI: galben la apus, rosu la rasara.

LocuitoriI cunosc mal' bine vechia sub-impartire pe mahalale, ast-fel: mahalaua ta-
taresca la V.; turcésca la E.; bulgarésca, lipovenésca, germana i ovreiascä. Romanif
Grecif sunt raspanditI peste tot orasul.
Administratia e in sarcina unuf primar i a 9 consilierI. Orasul numard 5.500 case
si 80 strade.
Intre stradele maI principale sunt: Carol I, Elisabeta, PortuluI, Babadag, Isaccea,
Mahmudia i Stefan ce! Mare. Are treI barierT spre orasele: Isaccea, Mahmudia i Babadag,.
Privit de la Durare, ora.sul are aspectul unuI amflteatru in evantaliti, ale citruI strade
radiaza catre un punct central, portul, i taiate transversal, dar inteun mod neregulat,
de altele mid si stramte.
De o parte si de alta a extremitatilor sale, semicercul se sprijina la Dunare pe doua
movile de piatra: colnicul Horir la rasara si délul TulciI, la apus.
Intinderea orasuluI este proa mare pentru numarul locuitorilor sál, iar casele sunt
inconjurate de gradira intinse, cu pomT roditorI, vie si legume.

41.

t;
ir ir i

,0 ud.:J.4r
Mo.
1111 114 , °

Fig. 66. Biberica i colele bulgare dan Tuleea.

Centrul, care este partea despre port a orasuluI, este bine intretinut. iluminat si pavat ;
aci este concentrata t6tà activitatea i viata sub t6te raporturile a orasulta.
Din causa prea marel intinderI, edilitatea publica si serviciul municipal este gra de
indeplinit. Multe din strade sunt nepavate iluminate; noroiul i praful domnesc pre-
tutindenr prin mahalalele marginase si daca orasul n'ar II in pana catre Durare, ajuand
ast-fel scurgerea apelor, acestea ar deveni nisce focare de miasme, prin stagnatiunea lor.
Plantatia i gradinele ajut fárte mult la salubritate i datr mahalalelor orasulur un
aspect pitoresc.
Partea de jos este supusa inundatiunilor apelor Dunaril, carT csáte-o data se revarsa
pá'na la 2 km. departe de matcA.
Tóta acésta parte a orasuluI e formata din 16ss, care patrunde in forma de golf pe
valea strader BabadaguluI, pana la Biserica Sf. Niculaie, care in 1864 era la bariera de S.
a orasulut
Desvoltarea sa, ora.sul a luat-o in timpif din urma, cacr dula un plan din 1864, giamia
se afla la bariera despre Mahmudia, iar catre apus cladirea ComisiuniI Dunärene era cu
mult in afara orasulul.
Sub administratiunea noastra, Tulcea 'i-a schimbat aspectul oriental de ala datá,
numer6se constructiunr publice i particulare, infrumuseléza orasul. Palatul administrativ

www.dacoromanica.ro
416

e o cladire maréta, in fata careia s'a ridicat statuia gloriosulur stäpanitor al Dobrogier,
Mirrea cel batran, langa parcul municipal, locul de distractie al orasenilor.
Apor scoalele de baieff si fete, spitalul comunal si militar, bisericele i constructiunr
ale particularilor, se intrec prin eleganta i curatenia lor. Ora.sul are acum 5.500 case, 35
bordeie, 10 hanurr, 71 pravalir, 54 morr si 165 fantanr.
Cazarmile ocup marginele orasulur, pe délurile inconjuratáre. Sunt destul de inca-
patóre si higienice.
Piala satisface telte trebuintele locuitorilor, carr duc o viga iefcina, gratie imbelsu-
garir a tot felul de alimente. E de mare necesitate a se construi o hala.
In oras este resedinta autoritatilor administrative si judiciare ale judetulur Tulcea,
a RegimentuluI No. 33; scaunul episcopatuluI grecesc, sediul protoiereulul judetulur. Pri-
maria orasulur a fost construita in 1897 si a costat 32.000 ler. Consulatele existente in
Tulcea sunt: Rusesc, Grec, Austro-Ungar si Turc.
$colI sunt: un gimnasia romanesc infiintat in 1889; un gimnasia bulgaresc intretinut
de comunitatea bulgara; sapte scolr primare, de baetr (No. 1 a fost fondata in 1872; No. 2
in 1876), 5 scolr primare de fete (No. 1, fondata in 1877), o scoala mixta; doua scolr bul-
crare, una rusa, una greaca, patru ovreiescl si una turcésca.
Sc6la primara a fost cladita in 1889 si a costat 80.000 let
In oras sunt mar multe
bisericI ale diferitelor natio-
nalitatI : Biserica catedala
t cu hramul Sf. Niculaie, zidita
In 1846-47 de familia ro-
manésca «Gasa», are ca
hale, biserica elenä cu hra-
mul Buna-Vestire i cea ru-
seasca cu acela. hram ; apor
biserica româneasca Acope-
raméntul Maicil Domnulur,
biserica ruseasca cu hramul
Schimbarea la fatal, biserica
bulgareasca cu hramul Sr.
Gheorghe.
Mar sunt : o giamie fon-
Fig. b. Biserica olicoperdméntul MaleiT Domnululn din Tulyea. data in 1847, trel sinagoge, o
biserica a lipovenilor popovr,
una a lipovenilor bespopovetr, una catolica, una luterana, o casa de rugaciune a llamo-
liacilor, una a anabaptistilor, un schit lipovenesc de calugarite si o biserica armeand.
Budgetul orasulur este de 526.054 ler la veniturY si 479.955 leI la c.heltuielr; dánd un
excedent de 46.099 leI.
Marca orasulur este aceiasI cu a judetulur, dor delfinr.
B. Judetul Constanta ocupa o suprafata de 7150 km, patratr.
Judetul e coprins intre 24,58' i 26°,36' longit. orientala (dupa Paris) si intre 43°,44'
si 44°,58 latitudine boreal,.
Se marginesce la N. Cu judetul Tulcea, la V. cu judetele Braila i lalomita, de care
se desparte prin Dunare; la Sud cu Bulgaria, de care se desparte prin frontiera conven-
tionala si la E. cu Marea Négra, de la frontiera pana la gura Piriteasca.
Marca judetulul este o corabie. Se imparte in cincl Constanta, M'edgidia, Man-
galia, Harsova i Silistra-noug.
(Cate °data s'a impartit in 6 plasI, pe lana cele de sus, mar era plasa Traian cu
resedinta la Enisemlia i coprindea o parte din comune de la plasile Mangalia si Si-
listra-noua).
a. Plasa Harfava ocupa USO', regiunea de N.V. a j udetuld Constanta, in basinul

www.dacoromanica.ro
 417

riuluT Saraiul, de a lungul DunAril de la Movila Cazacilor, pAnä la satul Boazgic. Se mAr-
ginesce la N. cu plasa MAcin; la räsArit cu plasa Babadag; la miaza-zi cu pläsile Con-
stanta i Medgidia; la V. cu DunArea.
Limita despre Sud a acesteT pl4T este: din hotarul judetuluT, la movila cotatA 170
la V. de satul Kirislic, o linie apr6pe dréptá catre apus pana la délul Zavol-Bair, pe
drumul de la BAltAgeseT la Capugi, lAngA punctul Erkesek de sud ; de a,ci catre Sud-Vesi
pe culmea, déluluT Zavol-Bair, pAnii la punctul cotat 89 de pe linia telegrafleA, apoi tAind
valea BoazgiculuT, pAnä, in délul Panar-Bair i in fine cdtre V. pe culmea acestuT dé!, pana
la DunAre, intre ostr6vele de la vale si Boazgik.
Suprafata plAiT este de 134786 Hect., repartizate ast-fel :
NEPRODUCTIV PRODUCTIV HECT. I

COMUNI DrumurI, Ptiduri Suprafatit

Vatra Izlaz ape, stuf Hect. Al Al Hect.
sletnci locuitorilor Statului

Call'a 97 482 827 1400 9476 1782 14064

Ciobanu . 48 241 2081 439 2605 4685 10039
DetienI 55 275 591 81 5649 4517 11108
. . 34 171 382 205 3507 5261 0640
Ghizdtiresci 41 153 101 50 3360 3740 7445
Har§ova 272 -- 1107 354 2056 3274 7153
Ostrov
Sarain .
42
79
149
209
468
744
702
322
654
---
160 5952
9056
21104
3314
1315
3057
10469
11240
25708
Topal 50 205 420 538 8841 1763 11016
Topolog . 28 142 241 1840 3382 2247 7880
UrumbeI . 78 391 102 1210 3677 2486 8034
Total . 982 3571 7740 6367 78605 37471 134786

Plasa HArsova are o populatie de 26748 suflete, carT repartizate pe comune si sate, sunt :

COMUNE -_ , -
1

= ,..
,,, ,,,
SI
SATE
'E
-os
g
,.
e,
r.
ca
,,,,
'74

E
E: >,-.
e
'F.'.
g
, T,
w
W g.
FL,
= wTii,
cc i5 g i°2. iii 33 ttc-44 8 g

i- -- -- -
'- .. 71 74*

Calla 478 478

Curudgea '
Haidar - -- - - - -
579
331 I I
579
331
Rahman
RamazanchioI 208 - - - - -
666

--------------------
2
-
669
208
Mahomelcea ......
Total .
. .
. 2
192 -
- -- -- - -114
- -- ---
1481------------------137
2454
356
571

--------------- -
.
Cioban 1481
Cadi-CEI,§la . . . . . . . 135
'iota!1
. . . 1616 , 1618
DiiienI
GArlicill
GhizditrescI .....
1313
22-- -1---36
1716 1
----- - - 843
48
-------- - - - --24-
1 5 51 1822
1373
TichilescI
. . .

398 - 1 - - - -
376 - - - - 843 - -
865
383
224 - 291-- 13 32 16 - 44
Total . . . 61 1248
Fhlrf,4ova 1640 177 216 14 638 45 3088
Ostrov . . . .
465 - -33---114 14 - - - - - - --
1013 4 5 1026
1
Aistlx-Ahmet . . . . . . 14 593
Total . . . 1478 4 115 51 1610
Balgiu
Sarai
Carapelit
Dulgherul
. . . . . ._

Total .
. . , 265 ---------------
1027 - - - - 15 - - - - -
2261 ----------- 15 - ----2431
- 74 -
153
1116
346
816
Carta! .
Capugi
. . .
. .
1019
476 - -- -- - -- 144 - - - - - - ---I - 8 1027
620
Transport . . . 14371 184 3J4 15 753 661 - 35 - 28 33 Ti 843 49 120 17417
1

71890 53

www.dacoromanica.ro
418

COMUNE ,
0 á «...
1

a'e
á 'y.
'á ed
C .-,
o -03
..,
.
W
§i '"
SATE 1
gi, 4' Z :5. a t.-
o 0 -s-
.a rs ,,,, t., 3. ti o o .f.. o
a rb cla E-, E-, (/) .. 4. C.7 a .9...
a o >..

T ransportat . . 14371 184 8041 15 753 661 35 28 33 21 843 49 120 17417

Erkesek 315 4 319
Muslu-Bel . . . . . . . 489 489
Siria 67 99 358 524
Muslu 4 106 277 387
Pantelimon 799 1 7 807
SatiskioI 702 53 755
TerzikioT 388 107 495
Total . 4259 259 89i
Topal
. .
1494 2 11 3 4 8 20 8 23
1
7
14 4
5423
1577
Boazgic
Topoloq
Doerani
Total . . .
844
2338
1087
480
2
2
13 3
90
4
63 -------
8 20 8 23

63 --------
4
846
2423
1240
480

Urumbei .
Rigäras .
.

.
.
.
.
.
.....
Total .
. .
.

.
.

.
1567
543
826
6
90
37
1720
586
826
'Total . . . 1369 6 37 -- 1412
Total pe plasä . . . 22409 192 317 18 1143 1466 8 55 8 58 37 21 843' 53 120 26748

Densitatea populatieï este de 20 locuitorï pe un kilometru patrat.

Resedinta sub-prefecturiï este in orasul Harsova; acésta plasa se compune din o
comuna urbana (Harsova) si 11 comuna rurale.
1.. Comuna Calla. Este asezatá in basinul superior al riuluï Saraiu, la 15 km. spre N.E.
de Harsova si la 40 km. spre N.V. de Constanta. Coprinde urmatòrele alune: Calfa, pe
riul Saraiii si In drépta soseleï Harsova-Ciucurova, a tbst multa vreme locuit de Tatarir
venitT din Bugeak; mal' jos, pe cursul riuluï, satul Ramazan-Chioti, (Ramazan = post,
KioT = sat), la 3 km. spre S.V., a fost odini6rá f6rte populat de TatarI i distrus de ma.-
välirile Cerchezilor, acum a Inceput a se reinfiinta; apoï maï jos la 2'12 km. pe cursul
aceluia rîù, satul Rahman (cal), de asemenea tátaresc, pe la 1850, azï are un aspect mi-
zerabil ; la 6'12 km. maï jos de Calfa, este satul lIaidar (nume proprit1), innintat de Mari,
in urma re'sboiulta din Crimeia, acum este putin populat; pe pariul Mahometcea, afluent al
Saraiuld, alte dou6 sate : Mahonietcea, la 12 km. spre S. de Calfa, a fost un sat tataresc
In 1850 si distrus in ri.'sboiul din 1855, acum a inceput sä renasch si In fine Curudgea la
origina van' Mahometcea, pe malul stang al pariuluï, a fost inflintat de Madi Bugecenï,
in urma relsboiuluï din Crimeia, numele sù Insémnä sec, adica rara aph, de la riusorul
care adese orT séca. De acéstä comuna tina ,si satul distrus, numit Osen-Bel, pe vale, la
rásarit de Ramazan-Kior, astäzï se numesce Silistea; satul nu s'a mal' reinflintat de la 1855.
Comuna se invecinesce la N. cu Topolog i UrumbeT; la E. cu CasImcea (jud. Tulcea);
la S. cu comuna Saraill si la V. cu comunele Daienï i Grarliciii.
Positiunea el' este f6rte pläcutá, terenul fertil, satele neregulate. Sunt In comuna. 636
case, din care 26 bordeie. Repartitia suprafetiï i populatieï, este aratatit la plasa.
Budgetul comuniï consta din 10.311 leY veniturT si 4.877 leï cheltuielY, ceea ce da un
excedent de 5.434 leï. Sunt 479 contribuabilï in comuna.
Are treï scolï, cate una In catunele Calfa (local cu chirie), Curudgea, cladita In 1899
si Rahman, cládita In 1885, fie-care are 10 hectare teren, dat de sta,t, cate un inv6tator
totalul elevilor a fost 115 elevï. Localul primarieï a fost dada in 1893.
Biserica este una in Calfa, cu hramul «Adormirea Maiciï Domnuluï», claditá In 1890,
are 10 hectare teren, un preot si un cantiret; In Mahometcea si Rahman se afla si cate
o giamie, cu cate un hoge.
Comuna este asezatä pe soseaua Harsova-Ciucurova si pe valea Saraiulut Maï sunt
alte drumurr ordinare spre: Topolog, Hagi-Omer, Ciaus-Kioï, Casamcea, Dulgheru, Ca-
rapclit, Garliciu, Daenï i Fagaras.

www.dacoromanica.ro
 419

Comuna Ciobanu numita si Grópa Ciobanulut, ocupa basinul inferior al riulur Saraiu,
pe drépta garlif 13aroiii, intre lacurile Ciobanul si Hasarlik-Ghiol. E asezata pe soseaua
Harsova-Ciobanul, la 8 km. -spre N.E. de Harsova si la 96 km. spre N.V. de Constanta.
Se compune din douè sate: Ciobanul, vechia sat rorramesc, pe férmul de sud al laculul
Cu acelas nume 0 Cadi-Cdfla (Cala Cadiului), pe ambele malurr ale van' cu acelas nume,
la rasarit de Harsova, intre soselele Harsova-Ciucurova si Harsova-Constanta.
Acest din urna sat nu s'a format, de cat sub stapanirea romanésca, mal inainte nu
era locuit.
Se marginesce la N. cu jud. Braila, de care se desparte prin Durare ; la E. cu co-
munele Grarliciu si Saraiu, de care se desparte prin Baroiu, lacurile Cioroiu si Hazarlik,
oselele Ostrov-Harsova si Harsova-Saraiu, prin drumul comunal de la Eschi-Saral la
Muslu si prin délul Cadi-Casla ; la S. cu comunele Siriu si Ghizdarescl, de care se desparte
prin délul Cadi-Casla, délul la Tre Movile si valea Caimacli-Dere ; la V. si S.V. cu Mr-
soya, de care se desparte prin valea Bentulul, délurile Caraula si Ciobanul:
Conturul hotaruluI e lung de M kilometri. In comuna sunt 371 case, din care 46 bordeic.
Repartitia suprafeliI si populatig, este aratata la plasa.
Budgetul omunir este de 3.222 leI la veniturf si 2.816 leI la cheltuelr; excedent este
de 406 leI; sunt 258 contribuabilf.
Sad este una in Ciobanul, cladita. In 1881, are un invOtator, 10 hectare teren si 74 elevl.
Localul primarieT a fost construit In 1882
Biserica, una, cu hramul «St Ion», zidita in 1886 si intretinuta de locuitorr, are 10
hect. teren, un preot si 3 6men1 de serviciti.
Comuna este asezatä intre dou6 sosele judetiene, care o pun In legatura cu Harsova,
Saraiti si Satischia Mal sunt si diferite drumurI comunale, care t6te dart In aceste dou6 sosele.
Comuna Ddieni. Este asezata pe garla Baroiti, apr6pe de varsarea In Dunare, ocupa
ambele vaI Toparscea si Panga, intre care e situata, la 26 km. spre N. de Harsova si la
102 km. spre N.V. de Constanta.
Comuna nu coprinde de cat satul Mica, care la 1850 era populat numaI de Romani'
venitI de peste Durare.
Se marginesce la N. cu Ostrovul, de care se desparte prin garla Baroiu, valea Mo-
suluï si délul Cairac; la E. cu UrumbeY, de care se desparte prin valea Cairac, valea Me-
zetulta si délul Stanchel; la S. cu Garlicitl, de care se desparte prin valea BertescI; la V.
Cu Dunarea.
Lungimea perimetrulul hotarulul este de 40 km. Sunt in comuna 459 case, din care
64 bordeie.
Repartitia suprafetif si populatier, este aratata la plasa.
Budgetul comuneI este de 11.911 lei la venituri si 5.306 la cheltuelI ; excedent este de
6.605 leI ; sunt 335 contribuabilI.
Comuna are o sc6la mixta, cladita In 1830; are ¡iota invëtatorI si 97 elevI. A fost
cladita de locuitorr. Are 10 hect, teren de cultura. Primaria clh'dita In 1902.
Biserica este una, cu hramul «Sf. Paraschiva», are un preot, 2 cantaretI kii 10 hect.
teren. A fost construita de locuitorT, in 1873.
Afar& de drumul Harsova-Macin, maI sunt drumurr comunale spre : Aigar-Ahmet,
Fagaras, Calfa, Ramazanchig, Rahman, Haidar, Carapelit si Balgiu.
Comuna Gdrliciu este asezata pe garla I3droiu, ocupá taa valea Pietrisuluï. E de-
parte la 21 km. spre N.E. de Har.sova si la 96 km. spre N.V. de Constanta, pe drumul
Harsova-Macin.
Comuna se compune dintr'un singur sat, care In 1850 era ron-anesc ; ea se inveci-
nesce la N. cu Merit; de care se desparte prin valea BertescI; la E. si S. cu Eni-Saraiu,
despartitä prin délurile Erkesek, CilibiuluI, Viilor si privalul Baroiul ; la V. cu comuna
Ciobanul si cu Dui-area, care o desparte de jud. Braila.
Forma hotaruld este aceia a unuf trapez alungit, lungimea luI este de 43 km. Satul
are 341 case, din care 27 bordeie. Repartitia suprafetiI si populatig, este aratata la plastl.

www.dacoromanica.ro
420

Budgetul comunir este de 3.811 ler la veniturr si 3.314 ler la cheltuelr, excedentul flind
de 497 ler.
Sunt 253 contribuabilY.
Comuna are o scóla mixta cladith in 1880, are un invëtator si 79 elevr. Primaria
cladita in 1882.
Biserica are una cu hramul Sr. Niculaie, zidita si intretinuta de comuna, cu 10 hect.
teren date de Stat, are un preot si 3 cOntaretl. Biscrica a fost claditit in 1865.
Pe MAO drumul mare Hdrsova-Alacin, mar sunt i drumurl comunale spre: Aigar-
Ahmet, Fagarasu-Noti, Calfa, Ramazanchior, Rahman, Haidar, Carapelit, Balgiu i Eni-Saraiu.
Comuna Gbizclarescf. Asezata pe Duniire la 9 km. spre S.E. de Hdrsova; acésta
comund se compune din satele : Ghizdaresd, care pe la 1850 era locuit de Rusr
la 6 km. spre S.E. de precedentul, pe riul cu acelas nume, a fost locuit de o colonie de
Germanr, in 1850.
Se marginesce la N. cu HArsova, de care se desparte prin valea Caimacli-dere si cu
comuna Ciobanul ; la S. cu Siriu, de care se desparte prin délurile Muslu si Erkesek; la
S. cu Topalu, de care se desparte prin délul Olacu s,i valea Cekirgea ; la V. cu Dunarea,
care o desparte de jud. lalomila.
Forma hotarulur comunir este aceia a unur patrulater neregulat lung de 28 km. Am-
bole sate ail 338 case, din care 20 bordeie. Repartitia suprafetir i populatier, este aratata
la plash'.
Budgetul comunir este de 4.423 ler la veniturr, 2.381 ler la cheltuelY, excedentul thud
de 2.042 ler.
Sunt in comuna 238 contribuabilr. Primaria n'are local propriO.
Are douè scoir, una in Ghizdarescr, cladita, in 1882, are un inv6tator si 43 elevr.
in Tikilescr, scóla are local cu chirie.
Biserica este una in Tikilescr, cu hramul SE Gheorghe, zidita in 1895 si intretinuta
de locuitorl, cu 10 hect. teren de la Stat, un preot si 5 6menr de servicitl.
In Ghizdarescr se afla, o biserica lipovenésca.
Satul Ghizdarescr este asezat pe drumul Hdrsova-Cernavoda. In comuna duc i dru-
murile vicinale de la Tikilescr i Gbizdarescr spre Cadi-C41a, Muslu-bel, Siriu, Capugi,
Erkesek i Topalu.
Pe la nordul comunir trece soseaua Harsova-Constanta, cu care e in legatura printeo
sosea comunala.
Comuna urbana Harsova. Acesta cetate vechie, asezata in punctul uncle Dunarea
ii unifica bratele, pentru a se ramifica din flora, ocupa o posiliune s'rategica insemnata,
de aceia sub dominatiunea turcésca a fost teatrul mar multor lupte sangeroise intre TurcY,
Romanr si Rust
Modul ocuparir el' de Turd este aratat in partea istorica. In timpul re'sbólelor lur
Mihar-Vitézul, Albert Kiraly, dupa ce bate pe Turd in dou6 bätälir, pe uscat si pe Du-
narea inghetata, desface un corp de soldatr eel' forma garnis6na, arde si prada orasul, ja
cu asalt cetatea, in ziva de Sf. Vasile 1594, si apor se intórce triumfator in tara. Pracjile
fura a.sa de marl, ea Romanir abia putura sa le duca cu
In 1595, Mihar trimete un detasament din armata sa, sub comanda Spatarulur Preda-
Buzescu si a Comisulur Radu Calomfirescu, asupra Harsover.
Turcir din acest oras, aflOnd despre sosirea Romanilor, le esira in inampinare, dar
Românir if bat, '1 trec Dunarea, facdndu-le mult rù, in g6na ce le dete 'Ana la Hârsova,
pe care o luara i arsera.
Cu acésta ocasie Kiraly, prada, t6te orascle turcestr Oa, la Ismail si Varna.
In 1659, Rakotzi, printul Transilvanier, facénd alianta, prin juramént, cu Mihnea
al III-lea in contra Turcilor, incepu a preda i jefui orasele turcestr dupa marginea Du-
narir; trecénd fluviul in Dobrogia i ajunend la Hârsova, Rakotzi fu incoltit asa de bine
de Turd, ca abia scapa din mainele lor.
Pana in 1771, istoria nu mar vorbesce nimic despre HArsova.

www.dacoromanica.ro
 421

In acest an, colonelul rus Dumasev, pus sa paziascii, gura riuluT Ialomita, se repede
la Harsova i pune mama pe fortificatiile turcestI si pc 8 tunuil; apoT ataca pc Turd la
haioneta. O bombd rusesca cade in cetate peste un deposit de praf, zidurile sar in aer,
impreunä, cu comandantul turcesc.
fluiT profitand de momentul favorabil, se reped asupra Turcilor zapaciff, 'I ucid ¡Ara*
milà si pun mana pc intarirI; eT gäsesc in cetate 70 tunurl i 2000 prisonieri.
Opreso pe serna lor tunurile us6re din tabard, iar pe cele din cetate fiind prea
grelo, le cufund in Dunäre, apol art.' magasiile i bagajele turcestf.
In 1773, Iunie 21, liomantzov trecénd Dunárea, este Inlampinat de o armata de 10.000
úmenT, sub comanda luI Osman-Pasa. Dupä, o lupta crancena, Rush' r6man biruitorl, co-
prind Harsova i dupa ce intaresc pe Potenkin ad, pun mana pe tabara turcésca si se
tac stápanI pe 30 de tunurI.
In 1809, MOT pun man°, pe castelul, ce se ridieä i astäzI in ruine in punctul, uncle
inaltimile HarsoveT intalnesc tOrmul DundriT. Fortificará orasul, prin uvragiT de campanic,
stabilira un cap de pod si apoT retrecurä, Dunärea, catre starsitul aceluias1 an.
La starsitul lui Multi 1810, un corp de 60.000 RusI, sub comanda generaluluT Ka-
mensliy, trecelDunarea la Ilarsova, servindu-se de capul de pod, deja facut.
Acestá manevrä, destipla
atentiunea Turcilor, earl' ridi-
cará aci in 1822, uvrage regu-
late.
In 1828, generalul Mada-
Lof,cu 4 batalióne i doa: " -
-ad
_
escadr6ne, 1u destinat a lua 1-47)--04
Z
_ r
Harsova.
Orasul fu investit de
call '1 bombardara, far& mult °. ,

efect, cu cate-va bateriT slabe,

stabilite la mare dista.ntä, de
cetate.
Cu tóte ca uvragele sale
nu fura distruse si ca cetatea _

abunda in munitif i provi-

ziunI, ea ceru a capitula de -

indatä, ce at* de predarea _Fig. 68. Hb.r.,ova. (Dupi K. F. Peters).

Braila Tot asa fu si cu Tulcea
si Constanta.
La 5 Iulie, tóte cetat,ile la vale de Silistra, pang la valul lui Traian, erati in mainile Rusilor.
Caderea acester cetatI fu atribuita, orT cat de tarT ar fi fost uvragele saí positiunile
Ilusilor, causer urmatóre: Nita neput6nd trimete multe trupe in ele, päzirea Ion trebui
a fi incredintatii populatiuniI, care fiind slaba la numen, se emotiona usor de scirile ce
veniati i perendu-sT moralul se preda.
Din nenorocire, dupa luarea cetätii de Rusl, in acest oras isbucnesce ciuma.
Cu t6te acestea, el tot servi ca punct de trecere peste Dunäre si de comunicarea
armatei cu Imperiul, in care scop statul-major ordona constructiunea peste fluviu a unuI
pod, la inceputul luI Maid 1829. In 1850 orasul era populat de Turd, numaI mahalaua
Varo s era locuita de RomanI Transilvanenr.
In 1854, RusiT räusesc a trece Dunarea prin acest punct.
In vara anuld 1877, Harsoya, Tulcea, Isaccea, etc. sunt ocupate succesiv de RusI, fara
vre-o opunere din partea Turcilor, care se retrageaä de bund-voie spre Sud, inapoia Valulul.
In jos de lIarsova este punctul numit Vadul Off, de,spre care vom vorbi la partea
istorica. Se numia ast-fel, pentru ca pe aci treceart oile, care veniati pentru päsunat din
Transilvania in Dobrogia.

www.dacoromanica.ro
422

Astazr orasul este lipsit de intarirY, ruinele zidurilor inconjuratelre si a cetatilor mar-
ginase se mar vgd Inca. Orasul a perdut caracterul oriental si tinde din zi in zi a deveni
mar românesc. Strad°le sunt largr, binisor intretinute i iluminate. Pe malul Dunarir
exista o grading, publica destul de bine aranjata.
Constructiunile aù inceput a se ridica din nog pe ruinele fostelor bordeie turcestr.
Totul reinviaza In acest oras.
Este asezat pe o Inaltime ce domina Dunärea, si se atla la 80 km. departe de Constanta.
Se marginesce la N. si V. cu Dunarea ; la S. cu comuna Ghizdarescr, de care se des-
parte prin valea Caimacli-dere ; iar la E. Cu comuna Ciobanu, despartita prin délurile
Ciobanul, Caraula i Bentul.
Repartitia suprafetir I populatier este aratata la plasa.
Sunt in oras 1.073 case, din care 86 bordeie.
Budgetul se compuue din 90.294 leI la veniturr si 56.786 ler la cheltuielY, ramilnênd
un excedent de 33.462 lei. Sunt In oras 561 contribuabilr.
Orasul are: o scag, primara de MO' si alta de fete, ail un institutor si dou6 institutòre ;
sunt frequentate in mediti de 246 elevr. Mar sunt i doté scolr turcescr.
Biserica cu hramul SI. Niculaie, a fost cladita de locuitorI in 1857, are un preot
3 dmenr de servicitl. Mar sunt i doug giamir, deservite de doi hogi.
Harsova este In legatura prin sosele vicinale cu Ciucurova, Constanta i Medgidia,
cum i prin osea cu satul Ciobanul.
Comuna Ostrovul pe care o vom numi Ostrovul de jos, spre deosebire de comuna
urbana Ostrovul de sus, nu departe de frontiera. Acésta comuna ocupg, tot basinul riuluI
Rosti, este asezata pe garla Venga, la 35 km. spre N.E. de Harsova. Se compune din
dou6 sate: Ostrovul la varsarea riulur Rosti, este sat vechig romanesc i Aigeir-Ahmet (nume
proprig de perainä), odini6ra tatärasc, asezat pe riul Rosti, la 6'/2 km. spre E. de Ostrov.
Intre ele se afla ruinele satulur tataresc de alta data numit Tapintrun (nas de pialra).
AO mar existat In 1.850 pe teritoriul comunir Ostrov de azr, alte doug sate tatarescr: Ara/c-
tar i e,smiler, care ari fost cu desavarsire distruse in resboiul din 1855 si nu s'ag mar
ridicat, niel urmele lor nu se mal cunosc.
Se marginesce la N. cu comuna Picineaga; la E. cu Coium-Punar; la S. eu comu-
nele Urumber i Daienr; iar la V. cu Dunärea.
Repartitia suprafetir i populatier, este aratata la plasa.
Sunt in 'comuna 386 case, din care 76 bordeie.
Bugetul este: 13.107 leY veniturr, 4.101 ler cheltuiell, excedentul fiind de 9.006 ler ; sunt
297 contribuabilr in comuna. Primaria cladita la 1880. colI sunt doue", cate una in fie-care
sat, a g cate un inv6tator si 116 elevr. Cea din Ostrov. cladita In 1884. In Aigar-Ahmet
are localul Cu chirie.
Bisericr sunt douti: una in Ostrov Cu hramul Adormirea Maicer Domnulur, cladita
in 1896 si alta in Aigar-Ahmet, cu hramul Sf. Ghorghe, cladita In 1887; fie-care ag cate
un preot si un cantäret.
Comuna de resedinta e asezata pe drumul Harsova-Macin, mar sunt i drumuri
comunale care lega cele doug sate ale comunir cu Picineaga, Ai-Orman, Coium-Punar,
Urumber, Fag raul-Noi i Daienl.
Comuna Saraiu ocupa tot basinul inferior al riulur Saraiu; e asezata la 18 km.
spre N.E. de orasul HArsova si la 86 km. spre N.V. de Constanta. Se compune din
urmatelrele sate: Eni-Sarat, de resedinta, pe ambele malurr ale riulur Saraig si pe soseaua
Harsova-Ciucurova, se deosebesce de Eski-Sarat (vechiul Saraig), sat distrus de Rusr in
1828, ruinele lur se vè'd pe t6rmul laculuI Hasarlik. Eni-Saraig era pe la 1850 locuit
de Mari; Balgiu, pe malul drept al riulur si la 3 km. mar sus de Eni-Sarar, sat
de curand infiintat, in urma resboiulur din 1855; apor Carapelit mar in sus pe rig, la 2 km.
de precedentul, a fost locuit de Mari care rag inflintat prin 1842 i in fine Dulgherul
pe valea cu acelas nume, la 3 km. spre S. de Carapelit; acest sat e fondat prin 1860 de
RomanI-Transilvaneni.

www.dacoromanica.ro
 423

Comuna se invecinesce la N. Cu Garliciu i Daienr; la E. cu Calla; la S. cu Siriu;

iar la V. cu comuna Ciobanul.
Repartitia suprafetir i populatier este aratata la plasa.
In cate patru satele sunt 524 case, din care 30 bordeie.
Budgetul comunir constä, din 15.850 ler veniturr si 5.718 ler chelLuielr, excedentul flind
de 10A32 Id; sunt 440 contribuabilr. Primaria n'are local propriù.
Stint in comuna doue- scolr: una in Saraitl, cladita in 1902, are 10 hect. parnant, cu
un invkator si 95 elevr ; a doua in Dulgherul, cu un inv6tator si 80 elevr. A fost cla-
dita in 1887.
Bisericr sunt iarasr dou6: una in Saraiu cu hramul Sf. Gheorghe, e zidita de locui-
torr prin 1888, are dor preotr si 4 6meni de serviciti; a doua in satul Dulgherul cladita in
1869, cu hramul Sf. ImparatI Constantin si Elena, deservita de un preot i do cantaretr.
In Carapelit se aflä, o giamie, cu un hoge.
Comuna este in legatura cu 1-16,rsova prin soseaua din valea Saraiti; alte drumurr
comunale mat sunt spre: Garlicr, Daienr, Fagarasul-Noti, Curudgea, Cartal-Seleusu, Muslu
Cadi-Casla.
9. Comuna Siriu. Pe o clinä i pe alta a délulur Insiratelor si la 24 km. spre S.E. de
Harsova, in stilnga soseler ce duce la Constanta, se intinde in formä, alungitä, comuna
*iti, care coprinde afara de satul de resedinta, fondat de MocanT prin 1858 ;$ urmaVirele
alte opt sate de prin imprejurul acestuia i anume: la 3 km. spre S. salmi Capugt, locuil
de multa vreme de Marl', asezat trite° positiune frum6sa, pe valea Capugi (numele sati
insemna portar); Coital Seleu,s, pe valea pariulur Cartal, alluent al Casamcer, la 5 k. spre
räsarit de Siriu, era locuit pe la 1850 de 'Marl; Pantelimon, sat infiintat de Romanr pe
ruinelc fostulur sat tataresc Ceatal-Orinan (furca-padurir), distrus cu desavarsire in res-
boiul din 1855; aci era resedinta Chanulur Tatarilor dobrogenr, satul e la 1.4 km. spre S.E.
de Skit!, pe pariul Ceatal-Orman, intr'o pozitiune salbateca, care amintesce ,calatorulur
pustietatea de odinióra a Dobrogier i pc fundul vair, la raspantia mar multor drumurr,
loe de adäpost al talharilor de alta-dará; Erkesek mar mult o gramada de ruine printre
care abia se zaresc cate-va locuinte mizerabile; satul este asezat pe délul Erkesek, la
8 km. spre S. de Siriu; Muslu, sat la isvorul petriulur Tikilescr saù Muslu, la 4'18 km. spre
N.V. de Siriu, trite° regiune fertila in cereale, a inceput sa renasca; are case bune
higienice; Muslu-bel, mai jos pe valea Tikilescr, la 4 km. spre apus de Siriu; Satislcid
compus din Satis/cid Bornein i Mar, ambele.fórte apropiate si la sorgintea riuluI Boazgik,
la 7 km. spre S de Siriti, la pólele &WWI Alah-Bair, asa de mult venerat de Turd i in
fine. satul Terzi-kid pe valea pariulur Carta], ceva mar jos de satul Cartal si la 6 km.
spre S.E. pe Siriu.
Ast-fel compusa, acésta comuna destul de ,mare, se invecinesce la N. cu SaraT; la
V. Cu comunele Ghizdarescr i Topalu; la E. cu comuna Casamcea; iar la S. cu comunele
Taspunar i Pazarli.
Repartitia suprafetir si populatier, este aratata la pla,sa.
Cele noua sate art 1196 case, din care 90 bordeie.
Budgetul comunir contine: 48.175 ler veniturr si 13.735 ler cheltuieli, (land un ex-
cedent de 34.340 ler; sunt in comuna 867 contribuabilr.
Primaria a fost cladita in 1879.
Exista acum sése scolY in satele: Capugi, MARA in 1899, Carta], &WM in 1899, Pan-
telimon (Cu chirie), Erkesek (Cu chirie), Satiskioi claditä, in 1899 sd Terzikior (cu chirle);
fie-care cu cate 10 hectare parnênt, cu un invètator si un total de 295 elevr. In Carta!
mar e si o invèt,M6re.
In Muslu i Siriu se afla cate o scóla turcea,sca.
Bisericr sunt: una in Cartal cu hramul Sf. VoevozY, cladita in 1890; una in Panteli-
mon, cu ltramul Sf. Pantelimon, cladirá in 1889; una in Satiskior cu hramul Nascerea
Maicer Domnulur, cladittí, In 1880. In Erkesek. i Musu-bel se afla cate o casa de ruga-
dune ; fie-care din ele are cate 10 hectare pamént de la Stat, cate un preot si 2 oamenY

www.dacoromanica.ro
424

de servicia ; maT sunt si 5 giamil in: Capugi, Satiskior, Siriu, Muslu i TerzikioT, fie-care
Cu cate un hoge.
Comuna este asezata intre cele douë sosele ce pléca de la Harsova, una duce la
Ciucurova si alta la Constanta; mai sunt i drumurr comunale care léga intre ele salde
comunil, cum 0 comuna cu satele invecinate, ast-fel sunt drumurT spre: Cadi-Casla, Sa-
rani, Dulgheru, Curudgea, Casamcea, Caciamac, Kiuciuk-kioT, Toxof, Chireslik, Ghelingek,
Saragea, BaltagescI, Boazgik, Calakioï, Topal, TikilescT i Ghizdaresa
Comuna Topyog este asezata in basinul superior al riuld Eni-Sarai, in mijlocul
une regiunr delur6se acoperita cu padurT, la 44 km. spre N.E. de Harsova si pe soseaua
Harsova-Ci ucurova.
Comuna se compune din douè sate: Topolog (care la randu-T coprinde Topologul War
la N., a fost locuit pe la 1850 numal de Mari, si Topologul roman la 300 m. maT jos pe
riul Topolog, a fost tondat de Romani, in urma rò'sboiuluT din 1855; azT ambele forméza
acelas sat), si Doerant pe pariul Hagi-Omer si pe drumul ce vine de la Harsova prin
valea Saran'', pentru a duce la Babadag, la 4 km. spre S.E. de Topolog. Positiunea acestur
din urma sat este din cele mal pitorescI i maT placute din Dobrogia. Probabil el a fost
inflintat de RomanT prin 1860.
Comuna se invecinesce la N. cu Atmagca; la E cu Ciucurova i Slava-rusa; la S. cu
Calfa; iar la V. Cu comuna UrumbeT.
Repartitia suprafetiT i populatieT este ardtata la plash.% Satele ail 446 case, din care
90 bordeie. Budgetul comuniT consta din : 9145 leT veniturT si 4128 ler cheltuielT, re'manénd
un excedent de 5017 leT. Sunt 288 contribuabill. Primaria cladita in 1899.
Instructia publica se preda in dou6 scol, cate una in fie-care sat, ati 2 inve'tatorT
71 elevr. Cea din DoeranT cladita in 1833, iar cea din Topolog In 1884.
La Topolog maT e si o scóla, turcésca.
Bisericr sunt douë: una in DoeranT, cu hramul SE Gheorghe, claditzsi, in 1900, i una
In Topolog cu hramul Sf. ImparatT Constantin si Elena, cladita in 1899, fie-care are cate
un preot 0 2 oamenT de servicitl ; in Topolog se maT afla 0 o giamie.
Dupa cum am arMat, comuna se afla pe soseaua Harsova-Ciucurova; afara de acòsla
sosea maï sunt i drumurT comunale, care o pun in legatura cu satele: UrumbeT, Car;je-
larT, Atmag,ea, Ciucurova, Bas-Punar, Hagi-Omer, Calfa i Fagarasul-Noti.
Comuna Topalu este asezata pe Dunare in sus de Harsova la 22 km. si pe dru-
mul Harsova-Cernavoda. Ea se compune din dou6 sate: Topalu, resedinta comunir, este un
vechiti sat romanesc, i Boazgik, sat WA-rose In 1850, maT sus pe Dunare, la 10 km. de
Topal 0 la varsarea riuluT Boazgik ; intre ele pe drum 0 aprópe la jumò'ta.te distanta se
afla ruinele de la Cala-kiosi, care chip& vechimea lor par a fi resturf dintr'o constructiune ro-
mana; sapaturT nu s'ati facut de cat intamplator, s'ati descoperit sarcofagiT ;;i pietre cu
inscriptiunT, unele romane, altele grecestl.
Probabil aci sunt ruinele vechiT cetati Capidava.
Comuna se invecinesce la N. Cu comuna Ghizda,"rescl, de care se desparte prin vane
Cckirgea i TikilescI; la E. cu comunele iriu (de care se desparte prin délul Erkesek)
k.d Taspunar (despartita prin Muffle Zavol-Bair i Panar-Bair); la S. cu comuna Seimeniï-
marT, de care se desparte prin délul la Movila GreculuT i prin Valea-Mare ; iar la V. cu
Dunarea, care o desparte de judetul Ialomita.
Repartitia suprafetiT i populatid este arOtata la plasa.
Sunt In ambele sate 657 case, din care 78 bordeie.
Budgetul comunil se compune din 13.218 leT venituri si 6658 leT cheltuielT, r6manOnd
un excedent de 6560 leT. Sunt In comung 460 contribuabilT. Primaria s'a dada in 1880.
*colT sunt dou, in fie-care sat cate una, ambele ati fost construite in 1880 0 ati Ira
invèlatorT si 71 elevT. La Boazgik se afla maestru pentru lucrul manual.
Bisericl sunt douè : una in Boazgik, cu hramul Inaltarea Domnulul, cladita in 1888,
0 una In Topalu, cu hramul Adormirea Maicel DomnuluT, cladita in 1865; fie-care are
cate 10 hectare date de Stat; ambele a5 3 preotI si ti oamenT de serviciti.

www.dacoromanica.ro
 425

Comuna e asezata pe drumul Harsova-Cernavoda, care merge d'alungul th-muluI

DunariI; maY sunt i alte drumurI comunale spre : TikilescY, Capugi, Erkesek, SatiskioY,
BaltagestI, Chiorcesme i Taspunar. De la Boazgik se ramified' din drumul Warsova-Cer-
navoda, un altul, care duce prin Taspunar i Tortoman la Medgidie.
12. Comma Urumbet. La origina riurilor Rosti Picineaga si la pàlele delurilor
Ghiun-Ghiurmes i Ghiolgik-Bair se Oa comuna Urumber sari Orumber (Oruni=nume
propriii, beYtitlu de noblete la Turd).
Ea se afla departe de HOrsova la 44 km. spre N.E. si se compune din dou6 sate :
Urumbei, care prin 1850 era locuit de Turd s,i Romani', e asezat in mijlocul une l regiunY
padur6se i stilbatece i satul Higäraptl-Nott, la origina vaiI Rosti, la 3 km. spre S.V. de
UrumbeI, e un sat de curénd fondat de MocanY, care ari case destul de bune, asezate pc
o singura ulita. Pe teritoriul comuniI si pe valea Aigar-Ahmet sunt ruincle vechiuluI sat
distrus. Era tataresc in 1850.
Comuna se invecinesce la N. cu CarjelarY; la E. cu comuna Topolog; la S. cu comuna
Can si la V. cu comuna Ostrovul-de-jos.
Hepartitia suprafetiI i populatieY este aratata la plasd.
Ambele sate ail: 369 case, din care 41 bordeic.
Budgetul eY consta din: 7018 le i' veniturl, 2872 leI cheltuielI, r6rnanènd un exccent de
4146 let Sunt 271 contribuabilr. Primaria cladita in 1899.
Fie-care sat are cate o scoala cu un inv61ator; totalul elevilor in mediù 110. Sc6la din
UrumbeI &Mira in 1880, iar cea din Fagaras in 1891.
Comuna are dou6 biserid: una in UrumbeY, cu hramul Sf. Dumitru, cladita in 1886, deser-
vita de un preot Cu 2 cantAretY si a doua in UrumbeY, &Mild in 1890. Are un preot i un cantaret.
Pe teritoriul comunir nu trece flier o osea, are Irish' drumurI comunale care o punc
in legatura Cu satele: Aigar-Ahmet, Coium-Punar, Canat-Calfa, CdrjelarY, Atmagca, Ciu-
curova, Topologul, Calfa, Rahman, tótá valea SaraiuluI i drumul de pe malul Dunarif,
de pe la GrArliciii, Dàien i Ostrovul-de-jos.
b) Plasa Constanta ocupa t6ta partea N.E. a judetuluI Constanta, pe litoralul Marif,
mire gura Priteasca i lacul Tuzla-Ghiol, coprinde basinul inferior al riuluI Casamcca,
basinul laculuY SOt-Ghiol, basinul rasaritean al Carasuld si acel de N. al laculuI Tuzla.
Se marginesce la N. Cu plài1e Babadag i HArsova (limita intre plàilc Constanta
Babadag este descrisa la limita intre cele dou6 judete, limita Mire plasile Consanta si
Harsova este numal de 6 km., socolite spre apus de la punctul cotat 170, de la V. de salmi
Chirislic); la apus se marginesce cu plasa Medgidia; iar la S. cu plasa Mangalia. Hotarui
despre aceste dou'O' din urma plasY incepe de la 6 km. spre V. de movila cotata 170 (des-
pre care am vorbit), catre S. pe délul Dorobantul, pe la movila Bilarlar, pe culmea dClu-
rilor Tortoman i Payala-Bair, de aci se intdrce catre E., trece pe la movila Derekia
taie valea DerekioI, urea délul Carol I si in linie aprópe drépta cdtre S.E., taie délul Hagi-
Cabul i cob6ra in valea Ciobanulur.
De aci se indrépta catre V. Ora la 1 km. spre S. de satul Caratai, inconjura pe
la apus satul Nazdrcea, taie valea Horoslar, face un arc de cer cu convexitatea catre
apus, trece pe la Eski-Duran-Iol-Tabiassi, d'a la linia de drum de fier, la S. de Alacapo
dupì.,1 ce taie valea Carasu se indrépta catre S. pe la rasarit de Kiuciuk-Murfat, i in
dreptul Billbfilulul o ia care E. pang la valea Omurcea, se indrépta catre S. printre Osman-
facd (la V.) si Mahometcea (la E.).
Aprópe de satul Abdulah se indrépta catre E. si dupa maY multe inflexuositatI, da
de lacul Tuzla, pe care Il urrnéza 'And la Mare.
Mar coprinde afara de acésta teritoriul comuniI Copadin, departat de plash si co-
prins intro plàile Mangalia i Medgidia. E o anomalie administrativa acesta impartire,
ca un sat din teritoriul altor pla*Y, sh fie dat la plasa Constanta, de care e departe ca la
10 km.
Suprafata pläsiI este de 133211 hect.:

71890 . 54

www.dacoromanica.ro
426

NEPRODUCTIV HECT. PRODUCTIV HECT.

MI /3
COM3UNIO DrumurT, PddurT Suprafata
Izlaz ape, stuf §i Al Al
Vaträ, Hect. locuitorilor StatuluT Hect.
stAnd

Caraharman . . 36 179 471

-

-- 9666 6567 16919

Carol I
Caramurat . . .
81
40
305
200
312
253 - 11379
7299
3128
3413
15205
11205
Cicretcci
Copadin
.
.
.
.
.
.
.
.
125
46
416

-
232
2926
75
- --
256 12732
3362
-
2997
1788
19452
5503

--
Constanta . . . 190 2138 2328
Gargallc . . . . 41 208 518 6031 857 7655
Hasancea . . . 153 616 295 6295 1517 8876
Murfatlar . .
Omurcea . . .
Palaz
. 29
30
56
48
152
223
145
263
2368
--
310 1837
4076
9019
2375
2259
1344
4744
6780
13010
Pazarlia . . .
Techirghiol . .
.
.
92
54
202
291
509
627
264
- 8449
10535
498
13
10014
11520
Total . . 973 3072 11 8762 830 90680 28894 133211

Populatia p1;1,iI este de 31159 suflete; repartifia pe nationa1itä41 i comune este:

1

COMUNE ,.:
to ,._.
* O c.,
a2 0
,a. '7
§i
SATE ''g V
' .4

V°
.a.

g r, Z
o
2-
C.)

51'a
w ' ,'J .x.
S

t
0
W
=
?, 7.!
7' 53
'
o
8 2 ET. il 3,, .- 4-.. rq &) 3 8 1 g

- 10 - - -- --
,

1
Caraharman .
Peletlia .
Traian
.
.
.
38
771
7

-
180
395 - - --
12
- - - -
204
-
-1 - - - - -- -, - 2 - - - -
25,
76 2 529
497

Total .
16

5
3
--------- 76 - 769
- - - 2- --12- --- -- -- 1101 165

--- - - --- 51356

275 7 578 12 229
Caramurat . .
.
. 803
- - - - - 3 - - - - 1860
Carol I
Dorobantul . . .
777
573 1 159- - - - -- -3---- -- - -- -
8 5 1149
733
Total .
Caracoium . .
.
.
1350
3 13
1 8
- -- -- -- -- --
--- - --- - -,-127 - -- -- ---- 350 74 381
5 1882
471

-- - - - - - -- -- - 70------- 12 - - -200-
Covargic . . . . 243 1 1 1 240 .
Cogeali 31 7 672
CicrAcci
Mamaia
210
18
--
10

- - 15 10 65
- - - - -- -- 93
Palaz-Mic
Ta. a.i.il
Do1ulacti., .
.

.
.

.
.

.
91

Nep
68
55
32
p
--- - - - - - - -
35 -- 143
- -
o el a536 - 14 - - 430 - 12 382 - - - 2340
117
3 198
364

Total. - 117
Copadin
. 654
32 29- 630 - - - - 368 -----------
13
12
182
163
3536 3068 082 1008 107 1391 26 375 71 41 553 208 51
2 1236
Constanta . . .
Gargalic-Mare
.
. 51 2 - - 17
456
14 -
- - - - 3 28
- -- -- -- -- --
8 13046 70
526
»
Sahman
Mic . .
- -5 1005 - - 174
17 3 540
9
205 - 1
- 1

-- -- -- -- -- - - 8- -- -- --1285
576
183

Hasancea .
Mahomedcea .
Total .

Total .
. .
.
.
.
.
68
91
19
110
11

13
304 ----------------
2
12

42
594
168 -
1
4

- - -
1
6
6 8
2846-- --
64
--93
- 29
1 29

1151
756
395

Murfatlar . . .
Nazarcea . . .
.
.
41- ---------------------
240
207 - 28
- - - 6
221 - -1
- - - 3
6 - - - -406 1 4 453
434
Omurcea . . .
Total . .
.
248 - - 676 - -1-- 231 -- 6 2 -
- --- - -- 930
AnadolchioT
- 8------
- - - 164-
. 506 118 145 58 280 250 1 4 1 1 1598
- -11- --- - 15
-- 100- 256
. .
Canara
Horoslar . . . .
236
10 -40 65
2 37 3
115
222 - 7 - - 16 ----- 15
6 640

- - - - 69 - - -1 -1- - - -8 -- -- - -
Palaz 47 20 21 538

Ester
Total.
Ghelengic . . .
Pazarli 234 10
.

. 251 ---------------
799
67
178 233

-- - - -- 97 80
61

-
- - -
476

-----------
461
341
- - - -
765

-- -- -- --
1 22 377 2 1 16 2940
136

Semeret
Total . 617
65 30
30 10 - 456- -- -- -- - 2- -- -- -- -- --- -1113
-- -- 302
175

35 - - - - - 0 - - - - -
Agigea 9 7 14 334
Hasi-Duluc . . .
Laz-Mahale . .
Techirghiol . . .
159
79
25
15
17
11
3
33
.

42
16
253
27
114
106 -- - - - 74, - - 14 - - -
471
366
561 362 - - 22 --H 5 - - - - -
Total . . 2i72 60 92 16 394 805 - -1 76 11 - 14 --L_I-- 1732
Total pe plase. . 90041 3383 3086 1146 1561 73521 27 411 741 41 25761 263, 93 399 28 107111 6441 32159

www.dacoromanica.ro
 427

Densitatea populatid este de 23 locuitorY pe un kmp.

Resedinta sub-prefecturiT este in comuna Caramurat.
Acésta plasa coprinde o comuna urbana (Constanta) si 12 comune rurale.
Comuna Caraltarman. La códa laculuT Sinoe, la gura BuazuluT se intinde comuna
Caraharman (arie négra), la depärtare de 42 km. spre N. de Constanta.
Ea coprinde tot basinul riuluT Peletlia si se compune din urmatórele sate: Cara-
harman, ca resedinta, era locuit prin 1850 de Turd, Peletlia, pe riul cu acelas nume, la 6
km. spre N.V. de Caraharman, a fost locuit de Turd si RomanT inainte vreme i Traian,
infiintat in 1885 de RomanY, la 4 km. spre S.V. de Caraharman. Se invecinesce la N. cu
Caranasuf i Cogelak, de care se desparte prin délurile Cascalik-Bair, Duimgi i lacul
Tuzla; la E. cu Marea; la S. cu comuna Gargalik, de care. se desparte prin délui
Peletlia, iar la V. cu comuna Cicracci, de care se desparte prin movila CtldáriY, Ciacal-Bair
délul Gargalik.
Repartitia supraf'ei i populatieT este aratata la plasa. Cele 3 sate ati 260 case, din
care 22 bordeie.
Budgetul eT se compune din: 4,427 leY veniturl si 2,908 ley cheltuielY, (land un exce-
dent de 1.519 leY; sunt 203 contribuabilY. Primaria n'are local propriti. colï sunt douti
rurale mixte: una in Caraharman, cladita in 1881 si una in Peletlia; aí treT invOtatorl
89 elevr.
Bisericä, este mama o casä, de rugaciune in Peletlia, cu hramul Acoperamèntul MaiciT
DomnuluT, are 10 hect. teren de la Stat, un preot si un cantaret; in Peletlia i Carahar-
man se afla cate o giamie, fie-care cu cate un hoge.
Comuna este asezata pe soseaua ce vine de la Cogeali i aprópe de Peletlia trece spre
N., pentru a duce la Caranasuf. MaY sunt i drumurI comunale spre: Duimgi, Tariverde,
Cogelak, Seremet, Cavargik, Palaz-mic, Tasaul, $ahman i Gargalik.
Comuna Caramurat. La p6lele déluluI Dorobantul 0 la incrucisarea mal multor
drumurl importante, ce conduc de la Constanta i Medgidia la 'Harsova Babadag, la
26 km. spre N.V. de orasul Constanta, este asezata bogata comuna Caramurat, compusa
numai dintr'un singur sat, locuit odinióra numaT de TatarT, care all emigrat in timpiT din
urma i inlocuit cu o harnica colonie de GermanY i Romani, care a transformat cu taut
starea satuluY, devenit azT apr6pe un orasel, bine aranjat cu case higienice i so1id, strade
largY, drepte 0 curate.
Se invecinesce la N. Cu Pazarli, de care se desparte prin délurile Ilanlik-Bair i Dolu-
faca-bair; la S. cu comuna CarataY, de care se desparte prin dequrile Hagi-Cabul Murat-
Bair; la E. cu comuna Cicracci, de care se desparte prin délul Caramurat-Bair ; la V. Cu
comuna Carol I, de care se desparte prin délul Carol I.
Repartitia suprafetif i populatieT, este aratata la plasa. Case sunt 439.
Budgetul comunir este de 7,428 lei' veniturl, 4,973 leT cheltuielf, remanênd un excedent
de 2,455 leI; sunt in comuna 4.45 contribuabilT. Primaria cladita in 1882.
Comuna are o sc6la cladita in 1895, cu patru invtitatorT i dou6 inv6tatóre, e frequen-
tata de 120 elevI in media; maT are si o sc6la catolica.
BisericI sunt: una ortodoxä cu bramul Sf. Gheorghe, cladita in 1884, are un preot ;;i
2 cantareti si una catolia cu douT preotT. MaY e si o giamie.
Comuna e asezata pe soseaua Canara-Harsova.
Prin drumurr comunale, Caramurat maY e in legatura Cu: Carol I, Ester, Palazu-Mic,
Dolufaca Cicracci, Cogeali, Hagi-Cabul si Docuzol.
Comuna Carol I. La 6',8 km. spre apus de precedenta si la p6lele sudice ale délulur
Dorobantul, se intinde comuna Carol I, la 34 km. spre N.V. de Constanta.
Ea se compune din doe., sate: Dorobanful, numire data de Romani fostuld sat exclu-
sivamente tataresc, Bilarlar, asezat la 4 km. spre V. de Carol I, si satul de resedinta, care
era de asemenea locuit numaY de Mari prin 1850 si se numia Danakioi (satul viteilor).
Se marginesce la N. cu comuna Pazarli, de care se desparte prin culmea déluld Do-
robantul; la S. cu Tortoman i CarataT; la E. cu comuna Caramurat, de care se desparte

www.dacoromanica.ro
428

prin délul Carol I (Danakid); iar la V. cu com. Taspunar, de care se desparte prin délul
Mahomet-Bair.
Repartitia suprafetif i populatid este aratata la plasa. Cele clouL-1 sate ati 447 case.
Budgetul el contine, 9,016 leT la veniturI, 5,218 ler la cheltuielr i rmane un excedent
de 3,798 ler; sunt 366 contribuabilL Primaria cladita in 1882.
Fie-care sat are scóla ILLY; sunt trel inv6tatorl si 115 elevl. Sc6la din Carol I cladita
in 1899; cea din Dorobantul, in 1886. In ambele sate se afl i cate o sc616, turcéscä.
Biserid sunt: una in Carol I, are hramul Sf. VoievozI; are 10 hect. teren dat de Stat,
e deservita de un preot si 2 cantarett A fost cladita in 1888; cea din Dorobantul are
hramul Sf. Vasile, a fost cladita in 1885. Fie-care sat are k4 cate o giamie.
Prin satul Carol I trece drumul Medgidia-Carol I-Ester-Seremet-Cogelak; iar la Do-
robantul incruciséza 10 drumurl comunale; asa dar comuna e in legatura Cu: Ta.-punar,
Kior-cesme, Saragea, Ghelingek, Pazarli, Ester, Caramurat, Hagi-Cabul, Kiostel, Docuzol,
Medgidia i Tortoman.
Comuna CicrIlcci. Este asezata in basinul inferior al riulul Casamcea, la värsarea
sa in lacul Tasaul; e la 26 km. departe de Constanta, spre N.V.
Mara de satul de resedinta, Cicreccri, locuit numaI de Mari in 1.850 si asezat pc
ttirmul apusan al laculuI Tasaul, comuna ma)." coprinde: satul Cararoium (se numia
'nainte Memet), e aprdpe de Mare pe tOrmul sudic al laculd Tasaul, la 5 km. spre S.E.
de Cicracci, a fost locuit de Turd; Cavargic pe stanga riulur Casamcea, la 11 km. spre
N. de Cicracci, a fost locuit de Mar odini6ra; satul Cogeali, vechid sat tataresc, se numia
Stit-ghiot prin 1850; e asezat la 6 km. spre S. de Cicracci, aprepe de tOrmul de Nord al
laculuI Siit-Ghiol, pe soseaua Constanta-Tulcea ; putin mal la rasarit, satul Mamaia, pe tOrmul
Maril; la capul nordic al uner limbl de nisip, care desparte lacul Sill-Ghiol de Mare; sat ul
Palazul-Mic, care prin 1850 era locuit de Bulgarr, e asezat pe stanga riuluY Casamcea, in
stanga soseleI Constanta-Tulcea, e un sat mizerabil, departe de 8 km. spre N. de Cicracci,
Tamul, locuit odiniiira de Turd si Bulgari, azI abia p6te merita numirea de sat, fiind mal
mult o grupare de bordeie, Lard nicI o regula asezate; se aflä pe Ormul laculuI Tasaul
la värsarea riuluI Casamcea si in fine satul parasit DolufacIl la 2 km. spre N. de Cicracci,
era locuit o data de Mari, caro se ocupad mai mult cu talhariile. Si acum locuitorif
vorbesc cu grdza de omorurile ce se faceaii pe valea Tasaul, la satul Dolufaca.
Comuna se invecinesce la N. cu Cogelak, de care se desparte prin délul Cascalak-
Bair; la S. Cu satul Canara (com. Palazul-Mare), de care se desparte prin soseaua Cara-
murat-Canara i lacul Siit-Ghiol; la E. cu Gargalik, despartindu-se prin lacul Tasaul,
valea Tas-culac i délul Tasaul-Sirti, cu Marea-Négra, Cu catunul Peletlia (com. Carahar-
man), de care se desparte prin délul Peletlia; la V. cu Caramurat, de care se desparte
prin délul Caramurat i valea Dolufaca i cu catunele Ester si Seremet (com. Pazarli),
despartindu-se prin délul Dolufaca, Beris-Bair, apa Visterna valea Ali-culac-dere.
Repartitia suprafetil i populatieT este aratata la plasä. Comuna are in total 536 case,
din care 14 bordeie.
Budgetul comuniI are 15.547 lei la venituri si 6.213 la cheltuielY, excedentul flind de
9.334 leI. ContribuabilY sunt in comuna 458. Primaria cladita in 1881.
Scoff sunt: una in Cavargic, cladita in 1902, are un invëtator ; una in Cicracci, da-
dita in 1902, are un inv6tator; in Caracoium e o sc615, lipovenésca; in Caracoium i Co-
geali se afla câte o scella turcésca, lar in Tasaul sunt douë scoff turcesd. Numèrul copiilor
ce frequentéza aceste scoll, este de 212.
In Cogeali e o casa de rugaciunI protestanta; in Caracoium, o biserica lipovenésc6,.
Iar in Caracoium i Cogeali se maI Oa i cate o giainie; in Tasaul, douè giamiI.
Comuna este asezata pe soseaua nationala Constanta-Tulcea, cum si pe cea vicinala
Cogeali-Sariurt. O osea vicinala duce de la Cicracci la Caramurat. Drumurr naturale o
pun in comunicatie cu satele invecinate: Ester, Pazarlia, Seremet, Cogealac, Caraharman,
Sahman, Horoslar i Caratai.
Comuna urharn ConstanN. Orasul i portul mariLim Constanta este asezat pe capul

www.dacoromanica.ro
 429

Cu acelas nume, la 44", i0', 15" latitudine nordicä si 26, 21', 25" longitudine ròsariténá,
dupa. meridianul Parisulur.
Holarul amanuntit al orasuluI, este: plecárad de pe malul Madi la miaza-nópte de
Tabetearia vechie, la 5 km. spre N. de oras, o ja mar intaiti catre V., pe malul nordic al
'acuita Anadolkior, apor inconjurä acest lac pe malul st;ii apusan, pe la p6lele r6säritene
ale &luid Anadolkiol, pe la rè'sarit de satul Anadolkior i urca' pe movila Talina-tepe;
de aci o ia catre S.V. pe pantele rashritene ale &luid Constanta, pana la locul de intre-
taiere al valulur de zid, numit al lur 'fraian, cu calea ferata Constanta-Cernavoda; de adi
In linie dréptä se dirige spre S.E. catre Mare, taie muchiile délurilor Laz-Mahale si al
Viilor, cum si soseaua vicinala Constanta-Mangalia si se opresce pe malul Marir la des-
chiderea vair Sara-iuk. Urméza apol t6rmul IVlärii, pana la Tabächria vechie.
Forma hotarulur este aceia a unur romb neregulat; lungimea totalä este de 20 km.,
suprafata totala a teritoriuluI apartinänd orasulur este de 1.189 hectare.
Se märginesce la N. cu catunul Anadolkior; la V. cu teriloriul aceluias catun ; iar
la S. cu catunul Laz-Mahale.
Vatra orasulur se compune din dou6 partr: cea peninsulard prelungitä in Airare in di-
rectiunea S.-Estica, are forma unur trapez eu baza cea mica (S.) la Mare (desvoltarea
c6st(r fiind de 700 m . de la Varmà la d'airea Institutulur Geografic), iar cu baza cea
mare (N.) se léga cu partea conthlentald (pe o lungime de 950 m., o linie care ar pleca
de la Ormul vestic, in dreptul Spitalulur Militar, pana la t6rmul de est la 200 m. spre N.
de biseriea gréca.)
Cele-l'alte doull laturr (de E. si V.) sunt seäldate de Mare (cea de E. cu o desvoltare
de 1050 m., iar cea de V. cu o desvoltare de 1500 m.).
Ambele aceste din urmil. laturr presinta sinuosilatr mar mult saa mar putin pronun-
tate. Cea de V. inchide Golful i portul Constanta. Malul formézá, aci douel terase pänä
la Mare, aceste terase aù fost taiate In taluz de lucrarite portulur.
C6sta, de sud este aptiratá, contra rupturilor i därimärilor, de un postament de piatrá,
ce inaratéza, in Mare pe o distanta de 450 m. si la o adancime sub aplt din 20-25 pici6re.
Cósta de re'särit este mar abrupta si expusa adese orI rupturilor causate de bájala
valurilor. Postamentul de piatra e pulir' vizibil de acéstá parte, afara de dou6 promontorir,
la Biserica Armén i cea Elenä, in colo pretutinden1 acésta, c6stä se surpä neincetat.
Partaa peninsularä ast-fel ineadratd, are o suprafalä, de 892.500 m.p.
A doua parte este cea continentala, tot de forma unta' trapez, in care numar latura
r6stiriténä (lunga de 1.250 m.) este udatá de Mare.
Acéstä parte ocupa o suprafatä de 1.260.000 m.p.
Suprafata totala a vetrer orasulur este aproximativ de 2.152.500 m.p. sati 215 hectare
2.500 m.p., cu o uesvoltare de c6ste de aprópe 4.500 m., din care numar 500 m. ser-
vesc de port.
Cota la coltul Bulevardulur Elisabeta (spre Hotel Carol) fiind cea mar jósä, de 9 metri,
iar aceia din virful moviler Avrettik (länga casarma Cavalerier) fiind de 55 m., avem, pe o
lungime de 2 km. distantá, ce separa, aceste douè' puncte, o diferentä, de nivel de 30-35 ni.
(socotit la pólele movileY); acésfa revine a zice, ca terenul cobórä, de la N. la S. cu o parad
de 0m,016 pe metru; In directia E.-V., panta este abia simtitä.
Constanta datoresce existenta sa, naturir fericite a "terenulur pe care este claditä
care Ir servesce de soclu.
Dacä observam stratele de piatra regulat suprapuse ce o inconjura si care sunt destul
de pronuntate in Mare, la Biserica Elenä, Biserica Arména, la Hotel Carol si pe t6ta
cósta, sudica pana la port, daca asemenea constatam máncaturile si surparile ce se fac
pe trmul de E: chiar sub ochir nostrir, ne vom asigura cAt de mult se datoresce existenta
Constantel, numaY postamentulur format in epoca tertiarä din teren miocen.
De aci cred, ca orasul in vremurr depärtate se Intindea mult In Mare; ruine se vè'd
astäzr In aproprierea Hotelulur Carol, la câtr-va metri In Mare.
Stratul acesta de lespezI supra-puse si destul de bine unite intre ele, se intinde ori-

www.dacoromanica.ro
430

zontal pe sub oras; sondagiY fsdcute art dovedit cd cu cdt Maintain cdtre N., cu atilt stra-
tele de piatrd sunt la maY marl addncimr.
In partea continentald miocenul lipsesce si e Inlocuit cu quaternar-diluvic, ac6sta In-
sémnd ca la sfirsitul ereY tertiare, Constanta forma o insuld in mijlocul
De numele orasuluI Constanta 1), de care se léga acel al poetulul roman Ovidita, de
istoria si ubiquitatea acestuY ora s s'att ocupat timp de mar multe vécuri 6menl eruditY,
care n'ail putut deslega problema identificarir Tomis-uluI cu Constanta, de cat In a doua
jumätate a secoluluI al nou6-spre-zecelea.
Asupra numelul, pe care l'a purtat orasul vechiiI, sunt douè parerY; unil numismaticY
11 deriva de la un eroil eponim TOMOC, ce se dd ca fondatorul luI; altiI, de la verbul
Tiv.vo = a imbucdtäti, referinclu-se sail' la te'rmul dentelat al orasulur, sail la traditiunea,
ad Medea a täiat i aruncat membrele frateld el, Absyrthe, dupd cum povestesce Ovidiù :
«Inie Tomis diclus locus hie, quia fertur in ill°
Membra soror fratris consecuisse sui»2 .
(Acest loe fu numit apoI Tomis, fiind-cd ad se zice, cd o sord a tdiat membrele
fratelul s6t1).
Sigur este, cä Tomis a fost o colonie milesiariá, fondatd pe la 700 a. Chr., intre
Istros (la 250 stadiY) i Callatis (la 280 stadil); asa ne spune Strabo, care arath cd pe tim-
pul sätt (domnia, luY Tibet-RI), era un oräsel 3).
Dupä cum probézd monedele, Tomis era independent si facea, parte din confedera-
tiunea celor cincY orase elene, de pe cóstele PontuluY-Euxin 4).
Tomis, ca i cele-l'alte orase confederate a fost supus de Romani, cati-va anY inaintea
caderil republiceY.
Limba vorbitd de Tomitanl era cea elend, in care dupd spusele lur Ovidii1 era0
amestecate multe cuvinte Getice 5).
Nenorocitul poet se plangea acum 19 vécurY despre clima si maY ales des'pre lipsa
apeY In oras:
«Nu pot suporta clima, nicY sà naè obisnuesc Cu apa de aid. Nu se gdsesce in Tomis
apd de Mut, de cdt aceia din lacurl, amestecatà cu apd gratd de Mare».
Cat de mult simtitd trebue sä fi fost lipsa apeY In Constanta, de la inceputul ereY
n6stre, se vede din aceia, cä plângerea sa, poetul o repetd In dou6' rindurY.
Din nefericire, nicY astä,zY orasul nu std maY bine sub raportul apeI (1900).
El trebue sá fi fost intdrit cu .santurY i portt pe timpul luY OvidRi, de óre-ce in douò'
rindurr aratd, cá intdririle nu maY pot pune stavild ndvalirilor barbare.
Si pentru ch.' e vorba de poetul, care a trait 8 anY in orasul nostru, gäsesc ea nu ar
fi de prisos a-Y schita biografia.
Publius Ovidius Naso s'a ndscut la Sulmo (azY Sulmona), In AbruzzY, la 13 ale Calen-
delor luY Aprilie (20 Martie) anul 711 A. U. C. (753 a. Chr.), adicd 43 a. Chr., dintr'o veche
familie equesträ, care se bucura de o pozitie onestd.
Porecla de Naso (ndsosul) o mostenise de la un stramos al sèqi, dupä cuna Cicero,
mostenise acésta porecld de la tatAl sal, care avea in virful nasulul un neg de mdrimea
unuI näut (cicer ndut).
Oviditt, ca ì fratele sù mal mare, Luculus (mort in etate de 20 anY), si-a fácut edu-

Dupb. Gr. G. Tocilescu. Monumentul de la Adam-Klissi. A. Papadopoulos Vretos. La Bulgarie an-

cienne et moderne. Mich. Soutzo. Coup d'oeil sur les monuments antiques de la Dobrodja. Publ. dans Révue
archéol. Fr. 1881 p. 201-15. Ntissard. Oeuvres d'Ovide. Duruy. Histoire des Romains. Amante Bruto.
Oviditi In will. Lt. M. D. Ion escu. CercetdrI asupre. orasuluI Constanta.
Trist. Lib. I. Eleg. X.
Geograph. Lib. VII., Cap. VII.
Mionnet. Description des médailles antiques Greques et Romaines. Tom. I, p. 3M-3. BoPek. X Section
des inscriptions de la Macédoine et de la Thrace sous le No. 2050, p. 79.
3) Trist. Lib. V. Eleg. VII.

www.dacoromanica.ro
 431

catia la Roma, unde, conform dorintelor tatald sal', s'a destinat advocaturir, insa voca-
tiunea sa era poesia, cc:
«Cuvintele zice el se asezati in masura i devenia vers orr-ce scriam.»
Tatal sal se opunea tendintelor poetuluI, II pedepsia chiar; Oviditi cerea ertare
rinteld sèl.1 in versurt
Mai' toll, earl' ati scris despre biografia poetuluI, dat ca profesorr pe Plotius
Grippus, cel mar mare gramatic al timpulur pentru elocinta, pe Aurelius Fuscus pentru
retorica 0 pe Portius Latro.
intru tarziti, Ovidiù se perfectiona in Athena, unde invòtä, filosofia cu poetul Macer,
ruda sa, cu care vizita apor Grecia, Asia mica si Sicilia.
Dupa o biografie &Ha la inceputul until manuscript din operile sale, Ovidiii pare a
fi servit in armata, sub Varron in Asia, lush', acésta asertiune nu se gasesce in nicr una
din scrierile poetuld; contrariii, in multe din poesiile sale vorbesce despre neexperienta
sa in de-ale militaria
De 0 preocupatiunea poetuluI nu era magistratura, totusr el a ocupat functiunr In-
set-I-mate si in aceasta ramura, ca arbitru, judecator, triumvir, centumvir si In fine decemvir.
De si era laticlavius '), totusr nu la, parte in Senat.
«N'ascult zicea el de cat vocea muze,lor, care ma povèluiesc la dolce far niente,
cad zilele imr tree in lenevire, patul i lenea imr slabesc deja sufletul, pe cand dorinta
de a placea uner frumusetf tinere pune capat rusinóser mele nesimtirr».
Ovidiù s'a bucurat de amicitia 6menilor celor mal ilustri ai timpuld sí, ca
HoratitI, Propertiu, Gallu Tibul.
Cu acesta din urma, Oviditi era in fórte strinse legaturr, asa ea la mórtea acestuia,
poetul compuse la morméntul amiculur sai una din cele mar frum6se elegir.
Esit dintr'o familie ilustra, Oviditi se maI bucura, de amicitia i protectia imp6ra-
tuld, care in ziva quinquinalelor cavalerilor romanr, August tr (lard un cal si 11 num6r5,
intre cavalerl, prima distinctiune publica.
Acésta e viata lur Ovidií, ca om public. Ca om de litere, Ovidiri a scris mult 0 de
diferite genurl; lur i se atribuie i onórea dupa unir biograff a fi fost intemeietorul
tragediel romane.
Casa sa din Capitolitl i vila dintre cäile Claudiana i Flaminiana era deschisa tu-
turor barbatilor distinsr, printre care, afara de eel mar de sus citaff : Varon (cel mar
savant dintre Romani"), Hygin (mitograful i bibliotecarul palatulur imperial), Celsius
(Hippocratele latin), Carus (preceptor), M. Cotta (consul), Rufin (questor), Suillius, Sextus
Pompeius, Brutus (póte fiul omoritorulur lur Cesar) 0 Maxima, ruda sotier lur Oviditi 2).
Sunt multe si diferit comentate causele, care ati indemnat pe August sa triméta in
exil pe poet. Daca trebuie sa credem pe Sidonius Apollinaris, causa a fost relatiunile
amoróse dintre Ovidiù si Julia, fiica luI August. Sidonius intrevede in «Corina», cantata de
OvIliti in poema sa «Amores», pe Iulia. Epitetele, pe care Oviditi le atribue Corina se po-
trivesc in adevèr cu caracterul desfranater fiice a lur August.
Parerea luI Sidonius este insa putin fondata, de 6re ce exilul luliel precedéza cu 11
anr pe acel al luI Oviditi.
Daca ar trebui sa credem, cá motivul exiluld era, pentru ca Ovidia intretinea rela-
tiunI amoróse cu Julia, fiica fiicer lur August, pentru ca acésta a fost exilata la mica insula
Tremurus, In acelas an in care Oviditi pleca la Tomis 3); insä, deosebirea de etate intre
Oviditl i Iulia, face sa, cada i acésta parere.

Trist. X. 39. Laticlavius purta la Ilan& o band& de purpurä, ca semn cá e fill de senator (Gr. G.
Torilescu. Rev. archeologica. Anul I. Vol. I. p. 119).
2) Dintre scrierile poetului r'émase Omit la noI, sunt : Heroidele (21 cap.), Amorurile (3 6141), Arta
iubireI (3 cAntece), Vindecarea amoruluI,'Cosmeticele, Haleuticele, Metamorfosele (15 carp"), Fastele (6 dir(f),
Tristele (5 cii,rt1), Ponticele (16 carp), ConsolaVune Liviei Augusta, Ibis, Nucul i Epigramele.
1 Tacit. Min. IV. 71.

www.dacoromanica.ro
432

Mai lesne este a se crede, cl, conduita JulieT, trädAnd moravurile sale stricate, ar fi
de0eptat in August ideia gre0td, aceia cd óre care relatiunI amor(Sse ar fi existat intre
ea 0 Oviditi.
Unif scriitorI sustin, cá amorul ru0nos al luI Ovidid cu Livia, sotia luI August, ar fi
causa exiluluT, sari dl Ovidií cunoscea incestul impäratuluT cu flica sa Julia ; destul numal
cd August ludnd de pretext licenta poemulur «Arsamandi» '), de 0 el fusese publicat Cu
10 aril' inaintea exilulul, MrA. a-I se face vre-un proces, ci numal In virtutea unuT edict
imperial, in anul 763 A. U. C. (10 d. Chr.), lar dupä altiI, 761 A. U. C., se ordond luI
Ovidid a pleca Indatd la Tomis.
Poetul avea atuncI peste 50 anI4).
Exilul poetulur era numaI o relegatiune, de aceia el nuV perdu speranta reintoarcerir
prin relegatiune nu 's1 perdea nicI dreptul de «cives romanus».
La plecare, poetul i0 exprimd desperarea inteo frurnósä elegie.
Era In niiptea de 19 Noernbrie 3) anul 763 A. U. C.4) sail 8 d. Chr.; casa sa resuna de
plAnsetele amicilor r6ma§r credincio0. poetulul; Rica sa, Perilla, se afla atuncl in Africa cu
sotul eI, insirircinat cu 6re-care afacerl. Desperarea sotier poetuluT fu la culme. Ovidid voi
&LI se omóre, insd amiciI i ferneia II retinura; Celsius Il incredintd, cd nu trebue a pierde
speranta reintoarceriI.
In desperarea sa, poetul arse maI multe din scrierile sale, intre care Metamorfosele;
din fericire 'MA, ele erati r6spandite 0 In public.
Cum, iarna fiind, navigatiunea era intreruptd, trebui dar puternica vointd a luI
August sti silésed pe Ovidid a infrunta pericolele drumulur.
El trebui sá plece la Tomis in luna lui Decembrie, de aceia ne spune, cá suferi fórte
mult din causa furtunelor5).
El se imbard, la Ancona sail' pentru a trece in Grecia, insd furtuna 11
arund, din mil pe cósta Italia de care pdrea cd nu se putea despdrti.
Din mil traversand Marea Ionicd a trecut Isthmul 7); apd pe la Samotrake, la Tem-
pyra, ca sd traverseze in fine tara feroilor BistonienI (Tracia), pe cdnd corabia î.i Irma
inainte drumul pe Iângd litoral, la Tomis.
Drumul ski prin Tracia nu putea facd de cat nume prin frumósa vale a EbruluI,
pAnd la Uscudama-Adrianopolis, de aci peste muntele Idrantscha (fie cd era maI comod
prin valea de aliiturl a Tundjd sati maI direct prin Sadama), la trwmul Pontulul 0 pe
urmd prin defileul litoral, peste ultima ramificatie a Balcanula
Acest drum era ca o córdd la arcul depärtat ce trebuia sá descrie corabia sa, i 'I
fdcea sä evite intemperiile calatorid pe Mare in Pontul Euxin.
Pe timpul exiluluI poetuluI se afla prefect al Moesid, Cecina Severus, iar ea rege al
Getilor, Cotys. (Xenopol. op. cit. vol, I. 101. 0 Ponticele, scrisoarea IX).
Traiul sai aci este bine descris de poet in Elegiile III 0 X din Tristele i Epistola VI1I,
din cartea III-a a Ponticelor, traduse in românesce de D-1 B. P. Hasdeti.
El ne-a ldsat un tabloti yid 0 incarcat de natura imaginativd a until poet, despre
clima 0 populatiunea Orilor de la gurile Dundrii i litoralul invecinat al MdriI-Negre.

') Causa exiluluI a rémas dupti, 19 vécuri o problem& pentru Omenii de litere, care s'ail ocupat cu
biografla poetuluI, de Ore-ce niel el inswg In speranta zadarnicti a uneI ierttirI din partea luI August
sail a succesoruluI acestuia nu o aratii., precis.
6) Trist. IV. 10 Vers. 93-4.
Domnul Tocilescu sustine, cá plecarea luI Ovidiil s'a Intàmplat In Decembrie. (Monumentul de la
Adam-Klissi). Comp. Tr. I. 11-2.
gelido trernerem cum mouse Decembris.
Scribentem medias Adria vidit aquis :
Burn y. Vol. IV. p. 141 note 3.
Trist. L 11. 1-4.
lar nu la Brindisi, dupti cum pretind uniI autorl (Tocileseu. Adam-Klissi p. 144).
Trist. I. 4,3. 19, I. 11.5.

www.dacoromanica.ro
 133

Poetul a murit la Tomis, in primiT anI al' domnie luT Tiberirt, la anul 17 d. Chr.,
trei anl in urma mortil lul August, intamplata la 19 August, anul 14 9.
Eusebiti ne spune, ca. GOY iI (Acura o inmormanta.re onorata, in castelul de la To:nis3).
Statuia ce s'a iniiltat de Romans( pe piata Constanter, este opera distinsuluI sculptor
italian Ettore Ferari. Ea are inaltimea de 2.50, asezata pe un piedestal de marmor5. alb&
Pe fata piedestaluluI stab- scrise patru versurI din elegia III-a a Tristelor (vers. 73-6). A
fost ridicat5. in 1887.
Sub Caracalla, Tomis era Me-
tropola Scythief, Hierocles in Sy-
nocdemus si Tabula Peutimgeriana,
11 arata ca unul din orasele marl%
Ad i a fost i sc,aunul until epi-
scopat numit al TomisuluI3).
Cea din urma mentiune despre
orasul nostru o face Constantin Por-
phyrogenetul, In «De Thematibus»4).
Asupra distrugerif Tomisulul
istoria tace, este sigur insd, ca el a
fost d5.rimat de BulgarI; cand
cum, nu se §cie.
Cele-l-a]te detain' asupra istorid
orasuluI se gasesc in istoria gene-
ral& a Dobrogia a care s6rtä, a
impartasit-o.
De si se pierdusera ori-ce urme
despre existenta orasuluI, totusI nu-
mele sLIO r6mdsese nepieritor, prin
exilul i mertea luI Oviditi.
La inceputul secoluluI XVI-lea,
C.aelius Calgagnini, egumen la cate-
drala din Ferara, unul din 6menir _

eruditI ai timpuluI, vorbind despre '

Oviditi, 1ntr'una din poemele sale
asupra Sarmatid, pe care o vizitase,
zice cA vechiul Tomis se numia de
catre locuitorI, Tomisvar. .

CatI-va anI in urma, un alt om

de litere Italian, Hercule Ciofano de :40
Sulmone, inteo biografle, care inso- -
tescemetamorfosele lui Ovidiù, arata Fig. 69. Statula luí Ovidiu.
chi locul mortif poetulul este Tomis,
«numit acum Kiew» i cA locuitoril numiati un lac vecin Ovidevizero, adich lacul luI Ovidi5,
De atuncl ì pana astazT, s'ati emis nenum6rate paren asupra orasuluI Totnis, uncle
maY nefondale ca allele. Ast-fel: Sarnicki (Sarnicius) ca si Cara, pun orasul la Ceta.tea-
Alba ; pe cand Sultzer, la Tulcea 5)
Ortelius, in lucrarea sa de geografle 6), luandu-se dup& Gaspar Bruchius, afirma ca

') Ditruy. Hisloire dos Romains, Vol. IV, p. 115.

1) A. Bruin, op. cit., p. 22.
Veii «Istoria eclesiasticd.P.
4) Lib. II.
) Imp. Chilla i Celatea Alba, p. 12 13.
6) Thesaurus Geographicus, 1596.

71800 55

www.dacoromanica.ro
434

la 1508, acesta din urmä a gasit la Sabaria (azI Stein-am-Anger, Szombathely in Ungaria),
in nisce sapaturI, mormäntul luI Ovidiil i ea pe piaträ era scris un epitaf, ce sé crede a
fi fost al poetuluI.
Hofmann, in «Dictionarul Universal» ') adoptand pärerea luI Burman, zice cà vechiul
Tomis, Turcff Il numesc Babba (Babadag).
«Tomos, Aelian et Strab.; Tomi. Ptole.; Tomis. Marcellino ; Tomiswar, Caelio Calgag-
nino, Kiow, Ciofano Nunc Babba Turcis ; etiam nunc munita cum portu percapaci in
Bulgaria regione. Hic lacus hodieque Ouvidoune-Jezeore.»
In dictionarul de Istorie al lui Moren '" 9) citim: «Tomi, Tomiswar, ville de la Turquie
en Europe. Elle est sur la côte de la Bulgarie entre la ville de Varna et celle de Chiustenze.
Quelques géographes prennent Tomiswar pour Pancienne Tomis, Tomi, Tomara, Tomos,
que l'exil et la mort du pote Ovide rendirent célèbre, mais les autres mettent cette an-
cienne Tomi à Babba, situ& sur la méme côte, au nord de Tomiswar».
Compilatorul Villeneuve, in articolul sal despre Oviditi 3), scrie: «In 1.802, Monitorul
alte ziare din Paris anuntä, sapiindu-se la fondatiile uneI fortarete la gura DunariI,
BusIaù descoperit un mormänt, ce se crede a fi al luI Ovidiii, pentru caL acolo a
fost orasul Tomis, cad aceste locurI era!' cunoscute de rnulIí vreme sub numele de La-
culi-Ovidoli, lacul luI Ovid. Tot aceste ziare adzIogail, ca s'a gäsit in mormänt un bust si
câ noua fortäreatä s'a numit Ovidopol.
MO in urma (21 Martie 1803), un colonel german, fost in serviciul Rusid, desminti
stirea; numele laculuI despre care era vorba, nu era dat in memoria poetuluI, ci se numia
lacul oilor, cad aci se spalaii oile inainte d'a fi imbarcate la Ackerman; acésta numire
data eu mult Inaintea s'ápaturilor facute».
VechiuluI Tomis s'a maI dat i numele de Tritonice i Constantia. dupä Ortellius:
«Tomis, Teq.14, Straboni ; Tomi, Topo, Ptolomaeo ; Tomeus, Top.sk, Stephano et Tomos, Plinio;
Aloesia inferioris oppidum Ovidii nobilis poetae exilio Tritonicem apud Pomponium,
Constantia apud Mare Nigrum vocatur.»
Mannert comite aceiasI er6re, ca Caelius, când zice c Tomis se numesce acum To-
misvar 4), pe care Montraye Il asézh intre Varna i Kiistendge (vechia Constantia 5), la
S. de Mangalia «exista un sat numit legni-Pangola sail Tomisvar», ia,r Bruzen la Marti-
ni0e, in marele sôù dictionar de geografie critica 9), 11 aséza chiar la orasul .Temisoa,ra,
luAndu-se dupä Calgagnini, afirma cä aci a fost exilat Oviditi.
Schaffarik in 1829, as6zä Tomis la Mankalia. Ami Boué zice «lesne p6te recun6sce
cine-va Histropolis in Karaharman, Constantinea in Konstendsche, Calatis in Mangalia,
Bizone in Kavarna, etc.» 7)
Kepert in Atlasul Topografic al PontuluI Euxin, plana 17-a, ase,za Constantia
Constantiana intre Istropolis i Tomis:
D. Papadopoulos Vretos, consul grecesc la Varna, descoperi in 1851 la Anadolkior, o co-
16nä de piaträ, lunga de 3 pici6re i lata de douh, ce a servit ca piedestal unelstatuI ridicata In
on6rea MI Lucius Verrus. Inscriptiunea de pe colónä scrisä in greceste, zicea: «NoroculuI. Cor-
poratia armatorilor din Tomis, onoréza pe fiul Imperatorulul Marcu Aureliti, pe Verrus Cesar
cu statuia sa, ridicatä prin ingrijirea luI Publius Titus cel tânàr, cu propria sa cheltuialä».
Bustrul archeolog, Th. Mommsen adoptând parerea D-lui P. Vretos, admite la inceput,
ca Tomis este la AnadolkioI8), pana and d. de M0h1bach, dupa douà inscriptiunI des-
coperite i copiate de dänsul 9), identifica Tomis-ul cu Constanta de astazI.
') Lexicon Universale. Genevae, 1678, Vol. IV.
9) Paris, 1740, Tom. VI.
Bibliographic universelle. Tome XXXII, p. 306, Paris, 1822.
Geographie der Griechen und der Rijmer von Mannert. Tom. 8. 1822.
a) Voyages en Europe, Asie et Arrique. 1727. Tom. II. p. 208.
Venise. 1741. Tom. 10.
9) La Turquiò d'Europe, 1843 Paris. Tom. IL p. 389.
C. I. L. p. 144.
C. I. L. 111, 765, 770.

www.dacoromanica.ro
 435

D-niY Ch. "Robert 9, Jules Michel2), Ern. Desjardins1), G. Perot ') si Mich. C. Soutzo5)
s'ati pronuntat Cu drept cuyant, pentru identitatea ConstanteI Cu Tomis.
Situatia acestuI oraszice d. Soutzoa fost multa vreme discutata si s'a c,autat
f6rte departe de locul adevarat. Acum t6ta lumea erudita e de acord aseza la Con-
stanta; cad AnadolkioI este un sat in interior, apr6pe de balta Stitghiol, unde se gasesc
f6rte putine urme (probabil pietre cu inscriptiunI aduse de vremurI din Constanta, nu
insa fondatiunI de zidarie).
Din contra la Constanta, la fiecare constructie noua se scot pietre i monede antice,
care pórta adesea numele orasuluI MIITPOIIOAES/C IIONTOT TOMES/C.
Fondatiile monumentelor vechT sunt inca vizibile in multe puncte; astfel aproape de
Mare, in transeia drumuluI de fier s'a deseoperit baza unor serir de colóne ale ctiror sfa-
ramaturr s'ati gasit in apropiere.
Escelenta lucrare a sculptorilor indica un uvragia din epoca Antonina, probabil un
templu de ordine corintiana si de dimensiunI considerabile.
Dupa spusele locuitorilor, s'ati gasit nu departe de aci statui i inscriptiunI, care s'ati
trimes in Anglia.
Resturile bizantine nu sunt mal putin numer6se; se gasesc la fie-care pas funda-
tiunI de zidarie in caramida din acésta epoca si se stie, ca la Tomis Constanta de azI
peri6da bizantina s'a prelungit fórte tarziti.
Chiar numele de Ktistendje, dupa cum observa Desjardins, nu este de cat o coruplie
turca a cuytIntulur Constantia, ce orasul a purtat in secolul IV-lea.
Se póte dar considera positia TomisuluI, ca definitiv fixata la Ktinstendge.
In sapaturile ce s'ati facut in port, pe tarmul Mara', langa spitalul militar, s'a dal
In 1898 de ruinele une constructiutil imense daca socotim dupa marimea searilor
este probabil un templu; este curios, ca colónele ce s'ati gasit sunt pe jumatate Cu sculptu-
rile terminate, acesta insémna, cá constructiunea nu era Cu desavirsire terminata, cand vre-o
navalire a barbarilor, s'ati vre-un cutremur de pamant a daramat-o.
In fine pentru a incheia acésta parte asupra ubiquitatiI orasuluI, nu se p6te maI bine
de cat citand parerea luI Desjardins, din 1867:
«Supraveghiându-se t6te daramaturile i construetiunile Kastendge-, dupa cati-va anI
ar putea cine-va sa'sI faca un muzati si un corpus de inscriptiunI locale».
«Un mare numèr de moue s'a gasit la Tomis din epoca imperiala, de la August
para. la Filip; pe revers sunt variate si multe din ele art conservat imaginea monumen-
telor orasuluI vechiti».
«De semnalat, un templu al luI Bachus, pe piesele din timpul lui Caracala i Geta ;
templul luf Jupiter, pe piesele lul Geta i Plautila».
«0 moneda a luI Titus, rerezinta un alt templu».
Jupiter si Bachus par a fi fost de o veneratie deosebita a orasuluI Tomis.
Muzeul din BucurescI poseda cate-va piese de la Tomis.
Orasul a fost de mal multe orr distrus i reedificat; istoria luI se p6te urmari in is-
toria generala, Oa, in secolul al X-lea, cand Bulgarff clistrus cu desavarsire.
Aprópe nicI o mentiune despre orasul nostru nu maI gasim in urma; TurciI ocu-
pand Dobrogia infiintéza pe ruinele Constantier, nume ce purta de la Constantin-cel-Mare,
portul Kiistendge, care in 1787 era resedinta sefuluI unuI departament comandat de un
Aga; aci se incarc,a, grati pentru Constantinopol; portul sal era f6rte nesigur 6).
Nimio nu maI rèmasese din splendórea Tomis-uluI i Constantier, nicI urmele mare-
telor constructiunI, nicI numele.

') Note sur les debris antiques récueillis en 1855 it Kustendjé p. 4.

2) Les travaux de defense des Roumains dans la Dobroudcha (Mein. des anliq. de Fr.) XXV 219-29.
') Lettro a M. Henzen... pub!. in Annalli delr instituto, 1868 p. 271.
4) Mémoires d'archéologie, d'épigraphie et d'histoire, p. 182.
a) Cuup d'oeil sur les monuments antiques de la Doborudja. Rev, arch. fr. 1881, XLII p 287.
6) Peyssonet. Commerce de la Mer Noir, 1787, p. 159, vol. 11.

www.dacoromanica.ro
436

In adevër, ca. prin vécurile XII-lea i XIII-lea Genovezif faceari un intins comert aci,
insa portul genovezilor, ca FA orasul, fusesera distruse. Urrnele acestuI port se vedearr pana
maï de-unazI, in fundul golfulur Constanta.
TurciI facusera ad o fortaréta, care nu le servi la nimic,, in r6sboiul din 1828; in
1.850 intäririle erail rase, portul era fórte putin frecuentat din causa nesiguranteI, abia
8-10 corabiI veniari pe an sa incarce in Constanta grail sari orz.
«Kastendjé zice I. Ionescu ') in 1850, a fost un vechia oras comercial, fondat
de Genovezi. Portul avea cheiurl construite in piatra ciop1it, insa a fost asa de neglijat;
In cat astäzI vasele nu se pot apropia din causa darâmaturilor; din acésta causa este
nesigur.
El a trebuit sa 1=1 fost f6rte infloritor alta data, daca s'ar judeca dupa, multimea co-
16nelor de granit, marmor i ornamente, care forméza, grámeç1 de pietre in ruina.
Kastendjé gasindu-se pe tarmul MariI, numaI la 10 ore departe de Dunare, este rile-
mat a juca un mare rol in comertul dintre Orient si Occident.
Din nenorocire el nu este la adapost natural, si pentru acesta trebue construit
dig de 150 metri in Mare, incepênd din locul uncle maI exista inca fondatiunI vechï.
NumaY Cu arenda districtulul, s'ar putea construi un port, care sa adapostésca col pulin
300 vase.
Acum importanta luI este asa de neinsemnata, in cal nu percepe Wei' un drept de
va.nra asupra productelor ce se incarca aci».
In 1859, starea orasuluI i portuld nu era mal buna.
«Constantza, numita de Turd Kastendgé zice Papadopoulos Vretos 2) - este un mic
oras, cu o populatiune ce nu trece de 3000 suflete, din care 500 sunt supusf gred si se
ocupa cu comertul.
«Are un mic golf, unde vin cate-va corabir, care incarca grab' si land pentru Con-
stantinopol.
«lama este aprópe tot-deauna furtunósa, de aceea se intrImpla aci numer6se naufragiI
vaselor, care ar indrasni sa parasésca porturile dunarene, pentru a merge la Constanti-
nopol.
«De si era in primele zile ale luI August, cand am vizitat Constanta, totusï tempera-
tura era rece si un vént de Nord sufla Cu putere. Aianul, care sedea de maI multa vreme
aci, ne asigura ca iarna e f6rte aspra i lunga.
«Locuitorif (led trebue sa sufere mult, micile lor case fiind f6rte r6r1 construite F.4
Cucálçlite balega de vite. Acest mod de incalOire e de alt-fel comun in Dobrogia, din
causa lipseI de lemne si a mareI departan a padurilor.
«Aerul este sanatos, insa apa nu e nicI abondenta nicl sanatása. Legumele sunt grea
de gasit, gradinarfile lipsesc Cu totul. Arborif fructiferl sunt de asemenr putin numerosI
t6ta regiunea 'Ana la Cernavoda e,te stérpa.
«NumaI catre sfarsitul primaverir campiile devin maI vesele.
«Dintre t6te edificifie publice ale vechiI Constanta, n'a mar re'mas astazI de cat doua
mid col6ne de granit verde, cazute la pamént si la Ore-care departa,re una de alta, spre
Ormul Will% sub o mica, movila i fórte apr6pe de cate-va hlocurI marl de piatra patru-
unghiulare, frum6se resturr ale ziduluI construit de InaparatiT bizantinI.
«In launtrul orasuluf se afla de asemenca, inaintea portiI uner carciumI, o lespede de
marmora cu un baso-relief din timpul Cruciadelor, iar vis-à-vis o bucata de marmora
alba, pe care sunt scrise cate-va litere i cifre grecestI, ce credem a fi tacênd parte din-
tr'o inscriptie bizantina, sub domnia Imperatorilor latinI».
In anul 1850 orasul avea 80 case 3).
In 1861, Constanta era cel maï neinsemnat satuc turcesc; cate-va colibe de lemn

') Excursion ngricole dans la plaine de la Dobrodja, p. 34-35.

La Bulgario ancienne et moderne, p. 186-188.
lunesco. Op. cit., p. 18.

www.dacoromanica.ro
 437

formata tele ediflciile sale, cAte-va zed de suflete, populatiunea sa. Nimic nu fAcea a se
crede, ea acest sable ar 11 putut vre-odata aspira din noti la importanta vechif coloniI
milesiane, pe ruinele careia se ridicase de atatea orI darftmata si de alatea orI reediticata,
niel la consideratiunea comerciala, de care se bucurase sub stapAnirea Genovezilor.
Cu tre anT mai 'nainte o companie englezA, cere de la guvernul otoman voia de a
contrui o linie de drum de fler, intro Cernavoda i Constanta, cu dreptul de exploatare.
Compania, sub conducerea ILA Trevor Bareley, se pune pe lucru : linia se construesce
cu marl greutatI prin valea Carasu i Constanta e legata cu Dunarea.
Acista data se pelte con-
sidera ea epoca de reinviere a
Constantel; in maI putin de 10
anI un mol solid este zidit
periculása rada este transfor-
mata inteun port sigur, se con-
struesc cheiurI, in lungul carora
vasele incarc eerealele ad use
cii drumul de fler dela Cer-
navoda.
Lipsa de apa a orasuluI
se remedia, cum ;;i clifleultatea
de a o avea de la fûntilnI, prin
mijlocul vagònelor speciale,
care aduceatl apa de la Mur-
fallar.
Mizerabilul satuc se aco-
pera cu ediflcir i magazinurI Fig. 70. Co,pul Bulevurdulut 1 Fund, Conittnt
Cu multe etagiI. De la apari-
tiunea companieI, un far con-
struit pe Ormul Maril tneepe a inlesni navigatiunil atteragiul. Constanta se transforma
in tr'un oras, care nu m6ra maI binede 400 cladirI solide in piatra. Kira a eoprinde popu-
latiunea tatarésca respàndità in departare pe latura de N. a orasulul, populatiunea sa
era de 6000 suflete.
De jur imprejurul
eústeI de V. se formà ma-
halaua separala, Cu lo-
cuintele elegante ale En-
glezilor, autoriI acestor
transformatiunI.
In 1869 orasul nu se
intindea maI departe de
Biserica. Gréca.
Rasboiul din 1877 nu
ad use nicl o stricaciune
Constante, pe care RusiI
o ocupara fara lupta".
La 25 Noembrie 1878,
Tomis al Romanilor, Con-
stantia a Bizantinilor
Genovezilor, Kfistendgé a Catedrala din Constanta.
Turcilor, devine ora § ro-
mAnesc. cu numele de Constanta.
In timp de 21 anI orasul s'a marit i infrumusetat cu o repeziciunf. demna de t6tA
lauda, nu atat conducètorilor se, cAt initiativeI private.

www.dacoromanica.ro
438

Numer6sele constructiunP) dal Constanter infati.$area unul oras din occident, cu care
o gasesce in legätura prin drumul de fier, ce vine de la capätul apusuluY Europa'
de la Ostenda.
De 14 anY urmaresc progresele ora§uluY Constanta, chemat a deveni cel mal mare
port pe cóstele apusane ale Maril-Negre i mi-ar fi greti sa descriti desvoltarea sa an cu
an, voitl arata partile mai importante:
Ski construit in 1880 bulevardul, pe férmul WHY, de a lungul c6stel de sud ;. ar trebui
ea cel putin de acésta, parte,sa se consolideze Ormul printr'un dig; s'a construit in 1892
Sala de Curä, pe bulevard, cu privire la Mare, e un local frumos 0 solid.
La unul din capetele bulevardulul se Tidied maréta catedrald in stil frumos bizantin,
inconjuratd de gradina destul de spatiósä.
La cel l'alt capat: Hotel Carol 0 Palatul Printuld Gr. Sturza, pe terase la malul
Warn', sunt douè constructiunl vaste.
S'a ridicat pe piata Independenter, trum6sa statue a poetuluI Oviditi (din subscrierl
publice); s'a construit un local al PrimarieY, elegantd clädire dar neincapat6re; s'a cladit
.;;c6la «Printul Ferdinand», local destul de higienic, solid 0 spatios i in fine Spitalul Co-
munal, destul de suncient, pentru a satisface trebuintele ora§uluY.
Sub raportul stradelor trebue sa deosebim doua pary: ora.u1 \rectal, Cu strade
slrAmte, intortochiate, bine intretinute i pavate; oraFpul modern, cu strade drepte, largY,
plantate, Insa nu t6te pavate 0 nu tocnial bine intretinute.
Ora§ul este lipsit de c,a,nale pentru scurgerea apelor; (End in panta, apele se scurg
cu f6rte mare inlesnire.

') Tabloù de construcfille aflate in °rapt Constanfa la finele anului 1895:

CASE CU: CASE CU: .0 W o
f2 4:6-0 g g.os
STRADA PC
T44
C,
03 0
STRADA cp
ce72
81,7,
s co 51' M
CS
'5
*G"::
ea cd
co
c's
P.
os
ts,
os P:1,7
ej

.0
E V) c:;)

en 01c.E
f=1
2 cd
co es

Report . 499 609 3 609 40 73

Agriculturii 37 2 39 2 - - -LibertatiI 50 12 - 62 7-
Aleon 2 5 7 Luminei 7 1 - 8 2
Aurora 17 17 - Mahometana
- Maior
21 6- 27 4
Bajel
Basarab
Brasoveni
3
2
5
3
2 -- Mangalia
10 Maiu
orrtu
. .
8
-8 --170 1-2 3 --
1 9 2

2 ---
5 162
Brutus . .
Bulgarti
12 12
-3-.. Marcu Aureliu .
Militará
25
34 -
5- 30
34
5 4- --
1
Calarasi 12 4 16 Mircea ce! Mare 62 18 80 7_
CaramidarI 26 26 - Muzelor 9 o
Carol I 97 40 137 3 Neplun 2
Comerciala 5 1 _ Ovidiü 7 11 18 3 _
Concordia 46 3 49 11 - Pescanl 7 4 11
Ceres 4 5 Plevnei
Cuza-Voda 2
-._
1
- 2 1 Portului
9 1 10
--
Daciel 12 12 Remus Opran 12 3 2 17
Decebal 18 18 Remana 21 8 29 10
DianeI 1- 1 Rosiori
DivizieI . Casete numerotate pe strnda Carol -la Sabinelor. . -
Dorobang
DreptatiI
4-
10 3 -
4
3-. *MO 29 15 -
-- 2
13 14 Septembre
Elena 410-
5 4 -
14 7 - - LoIan ce! Mare 3
-- 3
Elisabeta
Stradela Engleza
Fructelor
.

.
.
. 2--
132- 2 --- -
9

15 - - Tomis
Tatar&
Thetis
38

13 1 -
38

23
1
1

14 4 - -- Traian
Garll
Germana -102-
-- 121 - I
19 2
2
111
Uniril
Véntitori
11
39
7
1
2
33
40
9
3 17 -
2
Piata Independelita 5193 2 -- -
Infanteriei
11 Iunie
452-
75 3 -
27
47,
78, 23 -- - VV ierngui lsi
Constructli pe strade
1

Justitiel 12 - - 12 nedenumite . . . 55 7 - 62 28 - 4
De reportat . 499 106 3 6091 40 7 3 Total . . 1128 24.4 6 13780, 32
I

www.dacoromanica.ro
 439

Curatitul slradelor si serviciul incendiuld se face de 20 pompierI i sacagil si 40

.maturittorI. Mara de iluminatul electric destul de ilusoriti oraul se iluminó/11 cu
359 lAmpi.
Sub raportul administrativ, orasul se imparte in dou6 colorl: Galben i Rosu. T6te
autoritätile sunt legate prin fir telefonic.
Alimenta,rea orasuluI cu apà este ca pe timpul luI Ovidií, cu t6te proiectele ji studiile
ce s'ati facut in acésta privintd, pentru care s'a cheltuit, numal in cursul until an, suma
de 81.000 let

"",

1,DR:1:mite,

rah -.1" a

*-su
.

Itirere le
tevi:r
'
E *- V.r. - e
Li
. .1 !

1-44,7440 Po, ...AU

oère '

Fig. 72. Primaria din Constanta.

In anti; 1000 s'a imprejmuit terenul fosteI pietY Belidie si s'a transformat lute() fru-
in6sd grùdin, nurniI grädina «Mircea cel Mare».
Lipse,sce orasulul un abatoriti, o hard, un local de prefecturà, unul pentru Heel. Lip-
sesce comuniY, apa.

t;

"_L":486,4
44
,
Fig. 73. ceda primara «Principele Ferdinand i Principesa Maria*, din Costana.

Budgetul comudf este desechilibrat cu 20.753 leI, pe anul 1900.

Marca orasuluI este o corabie Cu panze, MO, un far Cu steg in via
Kepartitia populatieI este aratatà la plas1 Prinaria a fost clädità in 1896.

www.dacoromanica.ro
440

Instruciia publica se precla in urmätoirele scolY: un gimnazia cu 4 clase, 2 seoll pri-

mare de Metr si 2 de fete; o scellá a comuni-
tátif bulgare, una Elena, una Armeanä, una
Mahomedaná, i douë OvreiescI. $c61a Primará.
«Principele Ferdinand i Principesa Maria» a
fost clädità in 1893. Sade: bulgarä, elena,
arrneaná, i mahomedang, a local propritl.
Sunt in oras M'ara de Catedrala, urea-
t6rele bisericr, sinagogY i giamiI: Biserica
Elena (din 1867), Biserica Bulgará, una Cato-
Ha, una protestantd, una Armeaná, douë
sinagogIsi 7 giamiI, din care douë marY : "Mali -
mudia (din 1822) i Azizia (din 1860). I)
6. Comuna Copadin. Cu totul isolatä de
limitele prásiI, comuna Copadin e a.sezatá pe
un plata inalt de 137 m. d'asupra niveluluI
MáriI, la tncrucisarea mai multor drumurI
importante din S. Estul DobrogieY, departe de
45 k. spre S.V. dC Constanta.
Se invecinesce la N. si V. Cu comuna
Malimut-Cuiusu; la E. cu la S. cu co-
munele Carabacá, i Agemler, táte din pläsile
Medgidia (cele d'intasI 3) si Mangalia.
Comuna coprinde numaI satul Copadin,
locuit alta datä de Turcr.
Repartitia suprafetiI i populatieI, este
aratatä la plasá. Satul are 244 case, din care
Fig. 74. Glamia KAzizia», Constanta. 2 bordeie.
Budgetul comuniI constá din 9.380 leY la
veniturI si 3.03S leI la cheltuiell, and un excedent de 6.342 leI. Sunt 287 contribuabilI. Pri-
maria construirá in 1882.

Fig. 75. Cercul militar din Constanta

Comuna are o sc615., cládita in 1899, are un inv6tator si 95 elevr, sunt, si 4 scolI
turcescI. In sat e o casa de rugáciune protestantá si 6 geamiY.
') Detalii a se vedea: «Cereelari asupra Ora*uluI Conslanta», 1897.

www.dacoromanica.ro
 441

Comuna e in legatura prin drumuri Cu Cernavoda, Medgidia, Mangalia ;,i Bairam-

dede, asemenea si cu: Caciamac, Mahmut-Cuiusu, BOHAI, ElibichioI, Enige-Mahale, Os-
mancea, Agemler, Sofular, Bezaul, Carabaca si t6ta valea Borungea.
7. Colimna Gargalik. E asezata in basinul laculd Cu acelas nume si ocupa tot Lori-
toriul, liana la capul Micha.

Fig. 76. Vederea portuluT ConstanTa.

Se compune din urmat6rele sate: Gargalicul-mic, ca resedinta, e asezat pe tï:rmul

N. al laculd cu acelas nume, la 28 km. spre N. de Constanta, a fost locuit in 1850 de
'Marl, Gargalicul-mare, la 2'18 km. spre N. de precedentul, pe pariul Cu acelas nume si
, a/unan, intre lacurile Tasaul si Gargalik, la 4 km. spre S.V. de satul de resedintA.

7..4,,,:ys,

Fig. 77. Constanta. \retie' e din port.

Se marginesce la N. si E. cu Caraharman, de care se desparte prin délurile Gar-

galik, Ciatal-bair si movila Caldarif; la V. si S. cu Cieracci, de care se desparte prin
délul Tasaul-sirti, valea Tas-Culac, Mu! Sahman si lacul Tasaul; la S.E. cu Marea Négra,
In care se prelungesce capul Midia.
Repartitia suprafetil" si populatiel, este aratata la plasa. Case sunt 359.
Primaria e instalata in casa cu chide.

71800 56

www.dacoromanica.ro
442

Budgetul comuniI constä, din 7.316 lei la veniturT si 4.417 leï la cheltuielT, ramanénd
un excedent de 2.899 let Sunt 202 contribuabilr.
Scoff sunt dou6: in Gargalicul-mare, construita In 1885,0 mic, construitä in 1881, cu
2 invèlätorl, un maestru si 90 elevI. In Sahman e o sc615, turceasca.
Biserica exista in Gargalicul-mic, cladita In 1894, are hramul inaltarea. La Sahman
e o giamie.
Soseaua, ce vine de la Cogeali prin Caracoium, trece prin comuna, pentru a duce
spre Peletlia i Caranasuf, soseaua este In bunä stare.
Mai sunt i caI ordinare spre Peletlia, Cavargic, Palazul-mic i Tasaul.
Comuna Hasancea. E asezata In extremitatea räsariténa a vi l Carasu si se In-
linde catre S., pana la valea Omurcea; se afla pe linia drumulul de fier de la Constanta
la Cernavoda, departe de 13 km. spre apus de Constanta.
Ea se compune din douë sate: Hasancea ca resedinta, locuit pe vremurI de Tatarl
Mahometcea la 6 km. spre S., pe valea Omurcea, la confluenta sa cu valea Mahometcea-
ceair-dere, a fost locuit de asemenea de Marl, prin 1850.
Comuna se invecinesce la N. cu Palazu-Mare; la E. cu Tekirghiol; la S. cu Os-
man-faca si la V. cu Omurcea i Osman-faca.
Repartitia suprafetiI i populatier, este aratata la pima. Case sunt 259, din care 6 bordeie.
Langa calea ferata, te nu are aci statiune, e asezata frum6sa vil a proprietaruluI
mosier, D-1 Pariano, langa o fantana pentru apa, sistem american. Acest Domn are .;;i
ferma din Mahometcea, unde intretine si se ocupa cu imbunatatirea rasel cailor dobrogenl.
Primaria a fost construita in 1882. Budgetul comuniI are: 1.3.6M leI la veniturI si
1.761 le i' la cheltuiell; dä, deci un excedent de 11.880 leI; are comuna 190 contribuabilt
Biserica isc616, nu exista in comuna, stint 2 giamif In Hasancea si una in Mahometcea.
Hasancea e esezata pe soseaua, care vine de la Constanta spre Murfatlar.
Mara de acésta mal sunt drumurile comunale, care due spre: Alacap, Nazarcea, Horoslar,
Palazu-Mare, Anadolkia Laz-Mahale, Abdulah, Osman-faca, Billbül i Murfat.
Comuna Omurcea. Alaturr si la 2 km. spre apus de Hasancea se aflä, comuna
Omurcea, pe unja drumuluI de fier, care n'are statiune aci.
Ea se compune din satele: Omurcea i Nazarcea., ambele locuite de Mari prin 1850.
Nazarcea, e asezat pe valea Horoslar-alceac, la 5 km. spre N. de Omurcea.
Se marginesce la N. cu Alacapu i Caratar; la E. cu Hasancea i Palazu; la S. cu
Hasancea i Osman-faca; la V. cu Murfatlar.
Repartitia suprafetiI i populatiel, este arätata la plasa. Sunt In comuna 259 case.
Primä,ria a fost cladita In 1881.
Budgetul comunir are: 11.824 lel la veniturl si 2.742 leI la cheltuielI, deer da un ex-
cedent de 9.062 let Sunt 190 contribuabilY.
Giamif sunt 4 (2 in Omurcea, 2 In Nazarcea).
Sc615, este una mixta, in Nazarcea, claditä, in 1891, cu un inv6tator si 41 elevl.
In Omurcea si Nazarcea se afl i cate o sag turceasca.
Soseaua, care vine de la Hasancea trece si prin Omurcea, pentru a duce la Murfatlar.
DrumurI comunale léga cele douti sate ale comunil Cu: CarataI, Cogeali, Canara, Ho-
roslar, Mahometcea, Osman-1'mA MINH, Kiuciuk-Murfati Alacapu.
Comuna Murfattar. La 5 km. spre apus de Omurcia si pe calea ferata Constanta-
Cernavoda, ce are statiune aci, se afla comuna Murfatlar, compusa numai dinteun singur
sal, locuit in 1850 de Turd.
Se marginesce la N. cu Alacap; la S. cu comuna Osman-facet; la E. cu Omurcea
la V. Cu comuna Wan
Satul a inceput a se tran,forma in timpil din urma, casele sunt higienice i solide,
totusI asezate in mod neregulat, d'a lungul soseleY ce vine de la Constanta. La capul satului
este vila proprietarulul mosieI, frumos construita in stil elvetian.
Repartitia suprafeliI i populatief, este aratata la plasä. Case sunt In comuna 233, din
care 2 bordeie.

www.dacoromanica.ro
 443

Primaria a fost clädita In 11181.

Budgetul comuniT consta din 8,667 lei a veniturT si 4,628 leT la ch 11uicli, excedenIul
1

Hind de 4,039 leT. ContribuabilT sunt 102.

Sc61ä are, i a fost construita in 1898, frequentatá de 26 elevT, are un invtitator. Bi-
seria, nu existä In comuna; este o giamie cu 2 hogT.
Murfatlar este aseza.t
pe calca fera.tá," la 20 km.
de Constanta, pe soseatia ce
vine de la Constanta spre
Ostro V .
Alte drumuri sunt cele
eomunale spre: Alacap, Ho-
roslar, Osman-faca, Bii
Kiuciuk-Murfat Endec- Fig. 78. Valea C.a.rass, la Murratlar. (Dupti K. F. Peters).
Carachia
11. Comuna Palazu-Mare. Intre valea Ciobanuluï, valea Horoslar i titrmul apusan al
laculuT Siit-Ghiol, se Intinde comuna Palazu, compusa din urmat6rele sate: Pa/am', pe
ftmul sud-vestic al laculuT, In drepta soseleT nationale, ce vine de la Constanta, la 7 km.
spre N. de acest oras, era locuit de Turd in 1850, Canara, satul de resedinta, e asezat in
drépta soseler, filtre ea si lacul StIt-Ghiol, a fost de asemenea locuit de Turd, numele
Insémna cariera i In adevèr aci sunt cariere de piatra, ce servesc acum pentru construhett
portuluT Constanta, Cu care este legata printr'o linie de drum-de-fler, care da in unja prin-
cipala la Halta Medea. Acest brat de cale ferata servesce numal pentru transportul pietriT.
In fata acestuT sat se afla, In lacul Stit-Ghiol, insula nunzità a Ni Ovidiei, ce n'are nimie
aface cu poetul roman ; e o insula cu 2 hect. suprafaibi Inconjurata cu stuf, e departe de tilr-
mul din spre sat ea la 200 m., e plantará cu arborT secularf; ca stejarY, ulmT i aninT, printre
care se cultiva tot felul de zarzavaturY. Coliba pazitoruluf grädinariilor este singura locu-
intà," a insulef. Acum e proprietatea luT Movilà, care o ingrijesce fórte raí.
Numele ac,estur ostrov ar atrage multI curiosT de a'l vizita, si e de regretat starea in
eare se gasesce acum. Inainte se numea Ibraim-Adassi, (lupa numele proprietarulur insuleT.
Horoslar, e un alt sat ce depinde de comuna Palazu, e asezat pe valea Horoslar-ceair,
a 4'/g km. spre S.V. de Canara, are locuinte mid i mizerabile.
Anadolkiol. S'a crezut multa vreme, ca acest sat ar fi fost vechiul Tomis, dupa o ins-
criptie gasitä aci de Papadopoulos Vretos ). Numele sal In turcesce Insémna sa.tul oriental,
cacr a fost fondat pe la Inceputul véculuf XIX-lea de TurciT venitr din Anatolia. E asezat
la 2 km. spre N. de Constants., pe soseaua ce duce la Tulcea.
Satul a crescut considerabil in ceT din urma 10 anT (1890-191)0) si Linde a se im-
preuna Cu Constanta. S'a construit aci térgul de vite, care pana acum nu da niel un be-
fatä, de cheltuielile acute de Stat.
Pana la acest tArg e un brat de linie ferata, ce pléca din gara Constanta. Aci se thc.
de dou6 orf pe an (dar maT ales t6mna) alergarT de cal l.
La 2 km. spre N. de sat, pe soseaua Constanta-Tulcea, este locul numit «la Cionele» ;
In adevOr se gasesce aci o cismea destul de vechie, care alirnentézà, tot orastil Constanta cu
apà adusa de sacagir; de aci este vorba a se aduce apa In oras. StudiT facut de 20
anT i ati costat f6rte multi banT, insä lucrarile de aducerea apeT, nu sunt iiici incepute.
Gara Constanta si tot personalul C. F. R. din oras, se alimentéza cu tipa adusa pin
conducte de @Alga lacul Anadolkiof, in care scop are instalata o inasina Cu pompa In spa-
tele targuluT de vite. Satul Anadolkiol are case destul de solide si higienice. In sat se mar
allä, si o fabrica de bazalt, mal multe t'abrid de cdramida si de tabricatiuunea varuluT, de
Ore-ce terenul din tre sat si lac este f6rte propriti fabricatiuniT caramizel. i varuluT.

') La Billgarie ancionne p. 134, 1411, 141.

*) Vez! ogeografia econornica».

www.dacoromanica.ro
444

Comuna asl-fel compusa se marginesce la N. cu comunele Cicracci i Caramurat;

la E. cu Marea-Négra i cu ora§ul Constanta; la S. cu comunele Tekirghiol, Hasaneea
Omurcea; la V. cu comunele CarataI i Alacap. Repartilia supratbler i populatier este ara-
tata la plash'. Case sunt 1176, din care 66 bordeie.
Budgetul comunif este de 12,019 Id la veniturI 0 7177 leI la cheltuell, (land un exec-
dent de 5,842 leI. ContribuabilI sum 448. Primaria cladita in 1888.
Comuna n'are niel o biserica cretina, sunt insa 6 giamiI in satele Anadalkior (1), Ga-
nara (2), in Palaz (2) 0 in Horoslar (1); fie-care are cate un hoge.
$coll sunt douò, In satele Canara (cladita in 1902) 0 Anadalkiol (clädita in 1902), cu
3 invòtatorr 0 176 elevI.
La Anadalkid Canara se OA ale o §c61a turcésca ; lalPalazul-Mare, douë.
Soseaua nationala ce pléca.din Constanta, trece prin satele AnadalkioI s,;i Canara;
spre N. de acest sat pléc i oseaua vicinala spre Caramurat §i Har§ova. Mal e 0 §oseaua
ce duce la Cogeali 0 care se desface din .$oseaua mare.
Alte clrumurI ordinare sunt spre CarataI, Horoslar, Hasancea, spre Hasi-Dulue i Ma-
Itometcea.
Comuna Pazarli este a§ezata pe délul Dorobantul i in drépta §oseleI de la Cons-
lanta la flarova, la 43 km. de Constanta 0 la 10 de Caratnurat, in directia N.V.
Se compune din urmat6rele sate: Pazarli, ca re§edinta, era locuit odini6ra de Tatari;
Ester la 1'12 km. spre S.E. de precedentul, Cu care e legat printr'o osea vicinalä; Ghe-
lengik, la 4 km. spre N.V. de Pazarli, pe drumul ce duce de la Caramurat la Har§ova,
pe valea Odi-Culac i &I emet, pe riul Casamcea, la 5 km. spre N.E. de Pazarli.
Telte aceste sate erati locuite pe la jurnatatea secoluluI XIX-lea de 'Marl', earl' i§I avea5
Khanul lor in apropiere, la Ceatal-Orman.
Se märginesce la N. cu comunele Toxof i Cogelac; la E. cu comuna Caraharma,n;
la S. cu comunele Caramurat 0 Carol I; iar la V. cu comunele Ta§punar
Repartitia suprafei i populatiel, este aratata la plasa. Comuna are 361 case, din care
10 bordeie.
Primaria a fost cladita in 1898.
Budgetul comuniI se compune din 7.372 lel la veniturI 0 2.423 Id la cheltuielY, avénd
un excedent de 4.949 let. ContribuabilI sunt 309.
Biserica cre§tina se afla in Pazarlia 0 a fost cladita in 1902, are hramul Sf. Niculae)
sunt 4 giamiI in cele 4 sate, cu cate un hoge fie-care.
Instructia publica se preda in douè scoli mixte: una in Ghelengik, cladita in 1898 0
una in Pazarli, cladita in 1890, fie-care are cate un inv5tator. Totalul clevilor este 81. In
. crentet se alla 0 o §cála musulmana.
Comuna se al-15, la incruci§area mal multor drumurI ce duc spre Ceatal-Orman, Chi-
Toxof, Cavargik, Palazul-Mic, Cicracci, Caramurat, Carol I, Dorobantul, Chior-Ce§me,
Baltagescr, Saragea i Satischia
Comuna Techirghiol e a§ezata in basinul MariI-Negre, intre Gonstanta lacul Tuzla-
Gltiol sail* Techir-Ghiol, la 17 km. spre S. de Constanta, pe oseaua ce duce la Mangalia.
Comuna se compune din urrnatelrele sate: Tekirghiol, ca reedint,a, e a§ezata pe tèrmul
nordic al laculuI cu acela§ nume 0 pe §oseaua Constanta-Mangalia, are un aspect fórte
trist, casele semanand maI mult a ni§te mo§oroaie de pamént; Agigea, la c6da apusana
a laculuI Agigea (amara), la 1'/2 km. departe de térmul Maril, langa o movila numita
Ordu-Tabia, fost lagar turcesc in campania din 1854; satul se compune din cate-va casute
mizerabile; Hasidtillik, pe §oseaua ce duce catre Osmanfaca, la 5 km. spre N.V. de Te-
chirghiol; aci se incruci§éza maI multe drumuri cornunale; Laz-mahale, sati mahalaua La-
zilor, un popor care n'avea nicI locuinta, niel ocupatiunI speciale, ci se indeletnicea la
inceput cu taierea lemnelor din padurile BabadaguluI 0 le vindea la Tulcea, ComisiuniI
Europene Dunarene; mal tarziti ne mal avand alta, ocupatie, se dddura la talharff. Erati
spaima vecinatatilor Constantd. Pare a fi fost Turd adu§I din Asia-Mica, nu se scie cand,
de sigur prin emigraliunI individuale. A5 disparut aprdpe cu totul astazI.

www.dacoromanica.ro
 445

Satul are un aspect mizerabil, printre bordeie se Malta casa proprietaruluI mosier
domnul Alexiu, care se ocupa f6rte mult cu agricultura, apicultura, cresterea vitelor,
gradinaritul si arboricultura. Un noti sat este acum In formatie intre lacul Techirghiol
Ivfare; el se va numi Carmen Silva.
Comuna se invecinesce la E. cu Marea-Négra, la N. cu Constanta cu Hasaneea
la V. Cu satele Mahometcea i Abdulah, ce apartin comunelor Hasancea i Musurat; la S.
Cu comunele Musurat i Tuzla.
Tóte satele acester comune erail locuite de Turd pe la 1850, azr ati cam disparut
prin emigrare.
RepartitiasuprafetiI si populatia este aratata la plasa. Case sunt 417, din care 141 bordeie.
Primaria cladita In 1880. Budgetul comunir este de 8.119 lelf veniturI si 1.193 le chel-
tuelY, are un excedent de 6.125 leI. Sunt In comuna 349 contribuabilI.
in t6ta comuna nu e nicI o biserica, sunt 5 giamiI: 3 In Techirghiol, 1 In Lazmahale
si 1 In Hasi-dink, fie-care cu cate un hoge.
Exista o scóla in Hasi-d616k; n'are local propriti, are un invtlator s,i 24 elevr.
La Agigea, Lazmahale se alibi eke° scóla turcésca, iar in Tecliir-ghiol, dou6,
Dupa cum am aratat, comuna este asezata pe soseaua vicinala Constanta-Mangalia;
mal sunt i drumurI ordinare catre: Constanta, AnadolkioI, Palazul-Mare, Hasancea,
Omurcea, Mahometcea, Abdulah, Musurat, UrluchioI s,;i care converg t6te catre un pullet
central, Hasi-dfiliik. De la Tekir-ghiol pe marginea laculuI, intre el si Mare este soseaua
ce vine de la hanul din dreptul satuluI Agigea, trece pe la Sanatoria! Terhirghiol, penLru
a duce pe la Tuzla la Mangalia.
c) Plasa Medgidia este asezata in basinul DunariY, intro Valea Boazgiculur i Veder6sa
ocupa basinul vailor Silitea, laculur PurcaretI i valea ce se deschide aci, basinul apusan
al van' Carasu, valea Pestera cu secundarele sale, valea Caramancea, valea Diordumgi-
Orman si valea Urluia.
Se marg'nesce la N. Cu plasa Harsova (limita intro aceste dou6 plasI e descrisa la
plasa Harsova); la E. cu plas,;ile Constanta (veçll limita plasil Constanta) i Mangalia (de
la N.E. de Bülbül, limita pornesce &are S.V., trece pe la punctul trigonometric Copadin,
eotat 128, de pe drumul Copadin-Mangalia, Inconjura pe la rasarit i miaza-zi comuna
Copadin, care e a plasil' Constanta., se indréptA care S.V., aprópe in Hine drépta, pana in
valea Borungea la satul Besaul, de ad se dirige catre apus, pang, la 3 km. spre N.E.
Bairam-dede); la S. se marginesce cu plasa Silistra-noua, de care se desparte apr6pe prin
vaile Borungea i lunga vale a UrluieI, ce se deschide In lacul Veder6sa; la apus cu Du-
narea, c,are o desparte de judet,u1 Ialomita.
Suprafata plasil este de 160.910 hect.
NEPRODUCTIV HECT. PRODUCTIV HECT.

COMUNI DrumurT,
Pfulurf
Hect. Al. Al.
Suprafata
Hect.
Vatrzi Izlaz ape, stiff, locuito- StatuluT
stancI rIlor

Aln.capu 72 317 399 9.094 231 10.113

BMW
Carabaa.
77
38
385
221
273
187 -- 8.889
3.989
2.724
4.168
12.348
8.603
CarataT
Cernavoda . .
Chioseler
.
28
206
56
-
137

283
167
690
147 ---
20
4.944
2.115
4.153
1.065
4.308
1.904
6.341
7.339
6.543
Cocargea
Cochirlenl
19
47
95
231
94
819 - 4.338
4.440
2.868
1.314
7.414
6.851
Enigea
Mahmut-Cuius
Medgidia
108
113
319
485
559
184
220
317
639
--
1.210 11.424
24.341
4.650
861
933
844
14.308
26.263
6.636
Rasova 61 308 1.777 2.190 3.680 2.301 10.317
Seimeni
Taspunar
Tortoman
39
107
90
196
540
403
584
423
401
--
165 3.944
12.336
10.374
2.786
2.302
3.144
7.714
15.708
14.412
Total . 1.380 4.344 7.137 3.585 112.711 31.753 160.910

www.dacoromanica.ro
446

Populatia pldsif este de 26.399 suflete, care repartizate pe nationalitatT, comune si

sate, sunt:

3171 .a. 3 al S) 1-
,a o
COMUNE SATE
)E
-ce ,--
L.
cs cu ,-E '7'..,
.5 ,_, u
s
ce ,F..,
o <1.)

o -o
Ct)
Cd o.4

E
o
^^".
8
;..
cD
!

14
6D
o
-4
o
E-
o
E-
.8
Cl)
._,
7:8
,-, H..
1::, (»
(.D
60
g
'D
,17,..
o
Z
.E.1..
4 ,._,0
1-1
>
ITI
-
o
-4
f-
O
e-

A lacap
Chiostel
80 -1 -7 -;-,-- 177
325
204 -1 7
- 7 -
61- ------ - - -
304
-- - 2 - --- -- --- -- 1732 151

Doeuzol
Total . .
814
1219
3
2 10
2 - 85
1
2 - 466
-1
10 --
10 7 7 2 7
917

Ihilb(il-Mare
» Mic
46
484 -- - -- -- -- 5 - 535 - - - -
3 331
-
380
- - --1 -- 1024
EndecarachioI
Turc-Murfat
.

Total .
.

.
100
34 -
6641 - -
- 35 - - -- - - - -
-1148 ---------- 1820
- --1
8
247 347
69

Beaul
Carabactl.
Caugagi
481
28
--- ---- -----
-1
5
270
1 1
270
488
28
Chetic-Punar
CarataI
. .
Total .
. . .
. 513
20
41

-
5 ----- -219
490 - - - - ---- 12
- - - - - 1019
1
2
223

583
Hagi-Cabul
Total . . 20- 2 24- 455
- 549 ---
40 - 65
2
12 2 -- 3- -- 26- -- 2257
20
2
585
Cernavoda
Chioseler .
Borungea
. . . . .
1334 146 110
693
46
22 7
3
2 - 6
1 33
1 730

AlibeI-Ceair
Total . . 739
129
31
53 1() 2- 1
7 811
129
81

Cocargea 270 3 18 336

Cochirlen1
Total . . 399 -
770
111
3 - 4545 1 465
770
Ivrinez
Adam-Clissi
Arabagi
Enigea
.
Total . .
548

455- - - -
1318
207
371 - 5
12 ------------
60
66 3
548
1318
467
267
445

- -- -- --
Iusufunar 94 94
Mulciova
..... 342 -- 9 42 224 617
Polucci . . 266 --- 266
Tala.,,man
Medgidia
Total . . 1735 -
995 130 129
- - - ----- - 2188
9 212 227 - - - -12 5
35
32

-1825 6 8 13 20 77 1
32

3251
Amzalia
Caciamac
Id ris-Cuiusu . .
41351 - - 6 - 326 - - - -
41
25, 13
----- 271
1
38
818
312
--- ---- -- --
. . .
Mircea-Vodà 138 3 141
Pe(Aera 813 1 1 1 1 817
Saidia
Mahmut-Cuiusu . . .
Total .
.
.
33
1839
4
2
3
58
71 13
7 -
35

35 964
366, 1
1
3
3 -- 11
8 11
13 - -- - -- --
-
1
39
789
2954
Rasova , . 1535 3 1 1539
VlahchioI 439 439
Total . . 1974
666 -
-- 3 1 1978
SeimeniI-MarI 666
» . . 615 615
- -_ --1281
. .

Flállägesci
Ciormme
MicI'Total . . 1281
344 -
698
3 -- 23
4 351
932
Saragea 400 400
Ta§-Punar . . .
Total .
. . . 374
1816 -
214 -- 3 - 202
I
576
2259
-- -- --
. .

Azizia 214

126- -- - - -
CelibichioI 496 540
Defcea
DerechioI
Facria
Geabacu
Satul-Noti
172
330
31 ----------278------
9
--- ---
---- .
--
252
126
309
172
330
Tortoman 547 547
Total . . 1925 - - - - 287 278 2490
Total pe plasà . 17771 339 313 96 748 6461 171 3 14 361 50 7 3 1 103 2 26399
1 1 1 1

www.dacoromanica.ro
 447

Densitatea populatieY acester plasY, este de 17 loruitorr pe un km. patrat.

Resedinta sub-prefecturiT este in orau1 Medgidia. Acésta plasä. coprinde 2 comune
urbane (Cernavoda i Medgidia) si 13 comune rurale.
1.. Comuna Alacapu, este asezatá In basinul mijlociil al \rail Carasu, la 12 km. spre
rasarit de orasul Medgidia si la 24 km. de Constanta, in drepta Enid drumuld de fier
Constanta-Cernavoda. Se compune din urmatórele sate: Alacapu, de resedinta, asezat In
drepta si f6rte apr6pe de unja feratá Constanta-Cernavoda, care nu are statiune aci; era
locuit de TatarT pe la 1850, numele stla insémna usa luT Dumnezeii; Chiostel, asezat tot
pe drépta liniel ferate si la 3 km. departe de ea, futre Medgidia i Alacapu, la 6'.2 km.
de acesla din urma catre N.-V.; acest sat se numia in 1850 Rortak si era locuit de Mari";
al treilea sat este Docuziol (docuz = nou'é, iol = drum), adica nour, drumurI, cacT in acle-
Or pe valea cu acelas nume, pe care este asezat satul se intalnesc maT multe drumurT,
earT duc a Medgidia, e departe la 6 km. de Medgidia catre N.E.; ca precedentele, acest
sat era locuit de TatarT, odiniórá..
Comuna ast-fel alcatuita se invecinesce la E. cu comuna °murria; la N. Cu Caratar;
la S. cu Murfatlar si la V. cu orasul Medgidia. Satul are 366 rase.
Repartilia suprafetiI i populatieT, este aratata la plasa.
Primáxia a fost cladita in 1881. Budgetul comuniT consta din 5.162 leI la veniturl
3.989 leT la cheltuielT, dand un excedent de 1.175 leT. Sunt 310 contribuabilT.
.$colT sunt: 2 la Docuziol, construite in 1892 si 1899, ati 2 invèlà,"torT si 133 elevI; o
sc6la in Chiostel, MARA In 1897, are un inv6tator si 53 elevT.
Tot la Docuziol se allá si o biserica cretina cu ltramul Sf. Gheorghe, cladita In anul
19o, are 10 hect. teren de la Stat, un preot si 2 cantaretT; In Re-care din cele 3 sate se
afla cate o giamie, fie-care cu cate un hoge. In Alacapu este o casá de rugariunT protestantd.
Calca ferata Constanta-Cernavoda trece pe la sudul comunil, n'are lusa niel o static
PC teritoriul eY. -

Comuna e legata prin drumurT cu: Panair, Tortoman, DerechioT, Hagi-Cabul, CaraiaT,
Nazarcea, Horoslar, Murfatlar, Kiuciuk-Murfat, Endek-CarazhioT i Medgidia.
2. Comuna Bùlbül. Ocupa tótá rOgiunea déluluT BO1b01, la 16 km. spre S.E. de orasul
Medgidia si la 34 km. spre S.V. de Constanta, pe soseaua de la Constanta la Ostrov. (So-
seaua e In proiectie).
Se compune din satele: Buiuk Btilbiil (buiuk = mare, btilbill = privighetóre), ca re-.
sedinta, asezat chiar pe soseaua Constanta-Ostrov, la 16 km. de cea d'intairi; se numia
pe la 1850 Eski &jibia (eschi vechia) si era locuit de Tatarl; Kiuciuk Mida, la 3 km.
spre S.V. de precedentul; se numia mar nainte Eni &jibia (kiuciuk = mic, eni = noti)
era locuit de Tatarr; Endek-Cara-chioi, numirea acestuT sat se potrivesce f6rte bine posi-
tiuniT sale, cacT Endek insémna pe turcesce sant, satul fiind asezat ranga valul cel mic
de pam6nt, apoT Cara-chioT inshnna satul negru, probabil cuvêntul cara este o prescurtare
din Carasu, asa ca In definitiv avem satul negru de langa sant. Era odinióra locuit de
TátarT ; Rosian, o tarta la 2'12 km. spre N.V. de Kiuciuk-IMilbill, e locuita de 25 Románl-
Transilvanenr; Turc-Murfat, la 5 km. spre N. de resedinta. CiobaniT de la Rosian sunt
socotitT In populatia de la Buiuk-Bi111301, unde s'art stabilit acum.
Comuna se invecinesce la N. cu Alacapu si Medgidia; la S. cu comuna Osmancea; la
E. cu Murfatlar i Osmanfaca si la V. cu comunele Mahmut-Cuiusu i Copadin. Sunt in
comuna 451 case, din care 49 bordeie.
Repartitia suprafetir i populatier este aratata la plasa.
Budgetul eT contine 6.230 leT la veniturT si 3.590 leT la cheltuielT, dánd un excedent
de 2.640 la Comuna are 320 contribuabill. Primaria e instalata In casa Inchiriatá.
Este o scóla in satul Kiuciuk-Biilbtil, Cu un invètator si 44 elevY si una In Buiuk-
BOlbtil, cu un invélator si 28 elevi. N'el local propriti. La Buiuk-Billbill i Endek-Cara-
chiol se afla cate o scóla turcésca; iar la Kiuciuk-B01b01, dou6 scolT turcescl.
Biserica n'are; sunt Insa 2 case de rugaciunT la Endek-Cara-chioT i Kiuciuk-B61b61;
giamiT stint 6: cate dou6 In Buiuk-Billb01, Endek-Cara-chioT i Kiuciuk-Btilbill.

www.dacoromanica.ro
448

Soseaua vicinalä Constanta-Ostrov va trece prin satele

Drumurr ordinare pun in comunicatie cele 4 sate ale comunif intre ele, cum si cu
satele invecinate: Chiostel, Caratar, Alacapu, Murfatlar, Omurcea, Osmanfacd, Elibichior,
Osmancea, Copadin, Caceamak, Cocargea, Mulciova, Idris si Mahmut-Cuiusu.
Comuna Carabacet. Acéstä, comund, ocupd, valea mijlocie a Borunger, e departe de
Medgidia la 30 km. T6te satele sunt insirate pe valea Borungea i ere' locuite de Turd
In 1850. Aspectul acestor sate este miserabil, casele micT, bordeie, strade murdare, in fine
totul e sdlbatec In acésta regiune, pe unde tillhariile se fitceati chiar ziva.
Satele comunir incepénd de la räsärit sunt: Be,caul (cing curt° in drépta soseler
Constanta-Kioseler, Caugagz (bdtäusI) la 2 km. spre apus de precedentul; Carabacti (f6rte
probabil carabasr =berbecT) e satul de resedintä, asezat la 2 km. spre V. de Caugagi
si in fine Chetilc-Punar (putul stirb), la 3 km. spre apus de Carabacd.
Se märginesce la N. cu comuna Mahmut-cuiusu; la E. cu Copadin; la S. cu comu-
nele Agemler, Cavaclar i Cazil-Murad.
Repartilia suprafetiT i populatier, este ardtatil la plasä. Case sunt 272.
Primäria a fost cläditä In 1805. Budgetul comuner contine la veniturT 5.813 iar
la cheltuielr 2.873 leT, (land excedent de 2.940 lg. Sunt 295 contribuabilT In comund.
Comuna are o bisericd cu hramul Sf. Niculae, cIditá in 1898, are un preot; sunt 3
geamil : 2 in Besaul si 1. in Ketic-Punar.
Sc616 este numaT in Carabacd, claditd in 1897, are un inv6tittor si 54 elevr.
Principala cale de comunicatie este soseaua comunald de la Constanta la Ostrov ; ea va
trece pe la Sud de Besaul, de unde un drum comunal pornesce pe valea Borungea, spre a lega
cele 4 sate ale comuner; mar sunt si drumurI ordinare spre: Bekter, Kiosseler, Susus-
Aliber, Caceamac, Copadin, Agemler, Sofular, Merdevenli-Punar, Kazil-Murat, Bairamdede,
Bas-Punar i Malcocr.
Comuna Kiosseler. Se intinde in valea superióra a Borunger, pand la gura er, la
apus de precedenta, departe la 34 km. spre S.V. de Medgidia.
Se compune din douè" sate mizerabile, insirate pe valea Borungea: Kioseler (satul
din colt), chcr In adev6r aci valea face un cot, In care se afla satul; Borungea coruptie
din Derindgé, care insémnd adanca, la 2V-2 K. spre V. de precedentul, care este si satul
de resedintä. Amandou6 satele acestea eraii locuite de TurcT ; In Kiosseler locuiati i cdti-va
Bulgarr, pe la 1850.
Se mdrginesce la N. Cu comunele Enige i Mahmut-Cuiusu; la E. cu Carabacd"; la V.
cu comuna Asarld,k si la S. cu comunele Cazdl-Murat si IIairam-Kioi.
Repartilia suprafetir i populatier, este arata,td la plasd. Comuna are 237 case, din
care 17 bordeie.
Primaria a fost cläditd in 1882.
Budgetul comunif constä din 3.168 lel la veniturr si 2.025 leT la cheltuelr, Cu un, ex-
cedent de 1.143 leT; sunt 151 contribuabilr in comund.
Nu existä niel o bisericä, niel geamie; in Kioseler este o sc61A cldditä, In 1882, are
1 invèlätor si 63 elevT.
Comuna se OA pe soseaua Consta,nta-Ostrov; are si drumurr comunale, care o pun
In legaturd Cu:Ghiol-Punar, Enigea, Cocargea, Susus-Aliber, Caceamac, Copadin, cu títe
satele de pe valea Borungea, cu Bekter, cu Sarapcea-Caraaci i cu Sevendic.
Comuna Cocargea. Tót regiunea coprinsa intre vdile Diordumgi-Orman i Cin-
ghinea, e ocupatä de comuna Cocargea, departe de Medgidia la 28 km., spre S.V.
Ea se compune din trer sate: Cnrargea, ca resedintd, pe valea Cu acelas nume, a fost lo-
cuit de Turd in 1850 0 Susus-Alibei (su=apä, sus=färd), a fost mosia unur Ali-Ber, acum
e un cdtun Cu cd,te-va case, la 5 km. spre S. E. de precedentul. La N. de Cocargea pe
valea Diordumgi-Orman se aflä ruinele satulur Turc de odini6rd numit:Spapunar (de sigur
cultmtul «Spa» e gresit scris pe hartä, cäcl punar insemrand put, ar fi trebuit ceam-
bele sä aibä o Ore-care semnificatie; mar lesne cred a se fi numit Sahpunar = putul din
drepta). Alibet-ceair, un sat nob- format, in drépta soseler Medgidia-Ghiuvegea:

www.dacoromanica.ro
 449

Comuna se marginesce la N. si E. cu Malimut-Cuiusu ; la S. cu Kiosseler; la V. si

N.V. cu Enige.
Ilepartitia suprafetif i populatieI este aratata la plasa. Sunt in comuna 166 case, din
care 50 bordeie.
Primaria a fost cladita in 1882.
Budgetul comunir consta din 2.405 leY la veniturr si 2.228 !el la elieltuelr, cu un plus
de 277 leI. Sunt 88 contribuabilf in comuna.
Scóla este in Cocargea, cladita in 1882, are un inOtator si 36 elevI ; biserica are
ca hram Sfanta Treime in satul Cocargea, are un preot i doI cantarett A fost cladita
in 1856.
NicI o osea nu trece prin comuna; sunt insa drumurI ordinare, care o pun in le-
gatura cu satele: Enige, Adam-Klissi, Iusufunar, Muleiova, (unde trece soseaua Medgidie-
Cuzgun), Mahmut-Cuiusu, Caceamac, i t6te satele de pe valea Borungea valea Sken-
deruluI.
Comuna Caratai. Ocupa t6ta regiunea din stanga vail Carasu acoperita de d(.lul
Hagi-Cabul, pana in valea CiobanuluI, departe catre relsarit de 9 km. de orasul Malgi-
dia; se compune din dour. sate: Carate, de resedinta, pe ambele malurI ale vaiT CarataI
Ilagi-Cabul, la 5 km. spre N.V. de precedentul, este apr6pe nelocuit, fiind parasit
din 1877.
Ambele atí infatisarea s6lbateca, case miel si bordeie grupate imprejurul mai mul-
tor fantanl, din care odiniára se scotea apa cu burduful. Satele ere] 'oculte de Mari.
Se Invecinesce la N. cu comunele Carol I i Caramurat; iar la E cu Cieracci ; la S.
cu catunul Nazarcea (al comunif Omurcea) si la V. cu comunele Alacapu i Tortoman.
Repartitia suprafetiI i populatier, este aratata la plasa. Case sunt 152.
Primaria a fost cladita in 1882.
Budgetul comunii consta din 4.185 !el' la veniturl si 1.874 cheltuielY, ramanènd un ex-
cedent de 2.311 lei. Sunt in comuna 89 contribuabilI.
Biserica i c6la nu are comuna; sunt 3 giamil in CarataI, unde se afla si o scóla tur-
césea. Calea ferata Constanta-Cernavoda trece pe la 4 km. spre S. de sat si n'are statie aci.
DrumurI ordinare, care pun in legatura comuna cu alíe sale invecinate sunt, spre:
Medgidia, Panair, Tortoman, Dorobantul, Carol I, Caramurat, Cicracci, Cogeali, Callara
Nazarcea, Alacapu i Endec-Carachiol.
Comuna urbana Cernavoda. Este asezata in locul, unde valea Carasu se varsa in
Dunare; e departe de Medgidia la 32 km.

Fig. 79.- Cernavoda. DupA K. F. Peters).

Numele ora5uluI prin vécul al XII pare a ti fost Mighali Thermae si era o cetate
inconjurata cu zidurI ').
Sub dominatiunea turcésca, orasul se numia Bogaz-Kioi (boga? =gura. Kioi=sat) din
causa pozitiunI sale la gura laculuI Carasu si era in vechime f6rte populat, «daca am j u-
deca dupá intinderea viilor i gradinelor ce apartin locuitorilor».') Mal in urma, satí p6te
1) Lelewel. op. cit. Vol. III-IV, p. 124 §i urm.
') loneseo. op. cit. p. 38.

71890 57

www.dacoromanica.ro
450

In acelas timp s'a numit slavoneste Cernavoda, adica .ap6, négrä, dupii numirea turca
Cara-su a laculuT.
«Lacul Carasu,adaogd agronomul I. Ionescu, comunicä cu Dungrea printr'un canal
natural de 20 metri largime si 4 adäncime. Acest canal sierpuesce lute° vale frumdsä, for-
matä de douil lanturr de muntï paralele, care porriesc de la Dunäre i forméza valea, in
fundul careia se gäsesce canalul, avänd o lungime de o ord de la Dunäre, Oat la Ca-
rasu. CAnd apele fluviulul sunt marl, tree prin acest canal In lacul Carasu, care se umple
cu apd si se Intinde panä la satul Bulbular (?).
«Mid apele Dundrif descresc, se scurg din lac In fluviLl, pâná cAnd li se stabilesce
nivelul i atuncr adAnchnea canaluluI r6mtlne de 4 metri, cela ce e suficient a 1iisa sa
trécd mier vap6re, care stabilesc comunicatia intre Dundre i Carasu, al doilea centru
(primul flind Bazargik) de schimb, unde de clout,' orT pe an se tin doué din cele maT
importante tArgurl din Dobrogea.» In 1850, Cernavoda nu numè'ra mar mult de 40 case. I)
De la constructia air ferate Constanta-Cernavoda, de Engleif, in 1858-60, importanta
orasuld a inceput a cresce din an in an; deposite si magazif de gräne se construesc pc
malul Dunä,riï; populatiunea,Turcä din 1850 incepe a se Impestrita cu EnglezI, Greer,
Armenf i RomanI; orasul este vizitat de 2 orT pe saptämilnii de vapórele companid Lloyd,
care 14 stabilesce debarcader aci.

Fig. 80. Biserica din Cernavoda.

Cea maY mare si maT repede desvoltare a luat-o Cernavoda de la 1880 panä in 1896
de dre ce pe aci fácändu-se aprdpe tátd legätura Dohrogid cu tara-mamá, era punc-
tul obligat de trecere de la Fetesel pe Ormul drept al DunäriI. Mai ales In timpul con-
struirel poduluI de peste Dunäre, orasul a fost In apogeul märirif luI, numerdse construe-
tiunr publice si private II Ihfrumusetézä; intre acestea sunt-Biserica, Scdla, Spitalul
frumos situat pe un platou ce domina orasul, apoI Cazärmile inchipatdre unui batalion,
diferite fabriaintre care una de ciment, etc.
Stradele sunt regulate, bine pavate, intretinute i luminate.
Acum importanta orasuluI stagnéza i probabil va descresce, de cand cu construirea
Mies( de drum de tier dintre statia Saligny i podul de peste Dundre, tottIsI vechiul brat
de linie dintre Cernavoda i Saligny a rèmas, servind numal' pentru interes aprdpe local.'

') iunesco, op. cit. p. 18.

www.dacoromanica.ro
 451.

Orasul se märginesce la N. cu SeimeniY, de care se desparte prin lacurile PurcaretY,

Ramadan, Tibrinu, prin valea Tibrinu i prin delul Carapat-daga; la E. cu Tortoman,
despartindu-se prin valea Geabac-culac, delul Geabac-bair, dOlul Oba-bair i vana Oba-
culac Bekiraga-culac; la S. Cu CochirlenI, de care se desparte prin muchiile délurilor
Cara-Durac-Bair, Armut-Bair, Carasu, malul sudic al baltir Carasu i valul luI Traian ;
la V. cu Dunarea, care '1 desparte de jud. Ialomita.
Repartitia suprafetiI i populatieY este aratatä la plasä. Sunt in oras 687 case, din
care 193 bordeie.
Budgetul consta din 68.228 1e la veniturI si 47.589 leI la cheltuiell, cu un excedent in
plus de 20.638 lel; sunt in oras 422 contribuabilI.
Instructia publica se predi)", in douè scolI: una de baietf si una de fete, cu un insti-
tutor si 3 institutóre; e &aguantad, in medir) de 147 elevI. Mar este si o sc61a mahome-
dana. Localul scoleY romanescI a fost cladit in 1882.
Biserica cu hramul Sflntir Imparatl Constantin si Elena, e con-
struita de Stat in 1894 si intretinuta de comuna, are 2 preotI si 3 6menr
de serviciii.
Giamie este una, cu del hogr.
Orasul este legat prin statia Sa-
ligny cu linia Cernavoda-Pod la Con-
stanta.
O osea vicinala duce spre Ra-
sova-Aliman-Cuzgun si o alta spre
SeimenI. Aceste car importante de
comunicatie sunt de ajuns pentru ora- I
sul i portul fluvial Cernavoda.
8. Comuna Cochirlent. Se intinde
intre lacul CochirlenI, balta Carasu,
pana la Dunare; e departe de 23 km.
spre S.V. de orasul Medgidia si la (3
km. spre S. de Cernavoda.
Se compune din douè" sate: Co-
resedinta comuniI, e asezat la
c6da N. Vestica a baltiI CochirlenI,
filtre ea si Dunare, e un sat emina-
minte romanesc, frumusel, Cu case
solide si higienice; Ivrinezul mare ;si
mic la códa de S.E. a laculur Ivrinez,
o prelungire a laculuI CochirlenI, a fost
distrus in 1877 si s'a reconstruit in
timpil din urma. E asezat la 6 km. Fig. 81. Giamla din Cernavoda.
spre S.E. de precedentul.
Ivrinezul-vechill era asezat pe valea Caramancea.
Comuna se rnarginesce la N. cu Cernavoda; la E. cu Mahmud-Cuiusu ; la S. cu
comuna Enige; iar la V. cu comuna Rasova i cu Dunarea.
Repartitia suprafetiI si populatieT, este aratata la plasa. Case sunt 314, din care 87
bordeie. Primaria MARA in 1882.
Budgetul el consta din 9.370 leI la veniturI si 7.005 leI la cheltuielI, r6manênd un
excedent de 2.365 leY. Sunt 210 contribuabilr.
Biserica din CochirlenI a fost construita de locuitorr in 1899, are hramul Sf. Dumitru
si e deservita de:un preot si 2 cantaretr.
c(515, este una mixta, cu un inv6tátor i frequentata de 56 elevI. A fost claditá in
1882. La Ivrinez e o scóla in local inchiriat, are un inv6tator si 49 elevI.
Satul Cochirlenl e asezat pe soseaua judetiana Cernavoda-Ray)va, iar Ivrinez pe

www.dacoromanica.ro
452

drumul Cochirlenr la Mahmut-Cuiusu. Alte drumurr, care pun in legaturd acesta comuna
cu salele invecinate, sunt spre: Ivrinezul-veclii i Rasova, la Mulciova, la Mahmut-Cuiusu
sI pc t6tA partea apusana, a Nair Carasu.
9. Comuna Eniye. T6la regiunea coprinsa intre partea myjlocie a vailor Diordumgi-
Orman si Urluia, e ocupata de comuna Enige, asezata la 28 km. spre S.V. de Medgedia
compwza din urmat6rele sate:
Enige ca resedinta, pe valea Enige-dere, intr'o positiune sr.lba.teca dar pitor6sca;
fidain-IClissi pe délul cu acelas nume, la 3 km. spre V. de precedentul si la 2 km. sloe
S. de monumentul oTropaeum-Trajani»; apor mar la N. satul lus-Fanar, lusuf-Funar
sail mar bine, cred, lusuf-Punar (putul lur Iusuf), pe valea Urluia, la 8 km. de satul Enige;
Tatapnan i Mulciova, doué sate pe soseaua Medgidia-Cuzgun, la 9 km. de Enige, spre N.
la 3 km. departe unul de altul; spre N.V. de Talasman, pe \Taw, Urluia, satul Polurei
la departare de 12 km. de Enige, ia.r la N. de Mulciova, pe yak°. Diordumgi-Orman in
ios, satul Arabagi la 13 km. de Enige. Dedebali sunt ruincle until sat parAsit, pe osea,
intro Talasman i Cuzgun.
T6te satele acester comune
eral locuite de Turd' prin 1850;
acestia s'ati cam rarit i inlo-
cuit cu Romanr.
Aspectul lor general, pe
impadurite cu arbustr, este
sflbatec dar placut; casele in
general incapatóre i higienice;
din causa lipser de apa, care
se gasesce la marl' adancimr,
Fig. n.- Monumentul de la Adain-Clissi, in 1867.
aceste sate nu sunt tocmar bine
inupa K. F. Peters).
populate.
Se marginesce la N. cu comuna Baova; la E. Cu Cochirlenff, Mahmut-Cuiusu si Co-
cargea; la V. cu Asarlak, Cocargea, Beilie si Allman; iar la S. NI Kiosseler. Repartitia
suprafetir i populatiel, este aratata la pima. Comuna are 533 case, din care 133 bordeie.
Primaria a fost cladita in 1882.
Budgetul comunir consta din 7710 leT la veniturr 0 3,272 leI la cheltuielr, r6manènd
un excedent in plus de 4440 la Sunt in comuna 334 contribuabilr.
Biserica comuna n'are; acum s'a construit o biserica la Adam-clissi; sunt 2 giamir
la Mulciova, Cu cate un hoge *coif sunt: la Enige, &Mail in 1882, are un invOtator
42 elevr; a doua In Mulciova, cladita in 1901, are un invadtor si 73 elevY.
Dupa cum am aratat, calea vicinald Medgidia-Cuzgun trece pe la satele Mulciova
Talasman; drumurr comunale sunt destule, care légá satele comunir hare ele, cum si
eu cele invecinate, asa avem spre: Allman, Vlahchior, Rasova, Ivrinez, Mahmut-Cuiusu,
Cocargea, Copadin i tótá valea Borungea, i Urluia. De acésta comuna depinde i satul
parasit Ghiol-Baseu, de la códa S.E. a laculuf Baciu.
10. Comuna Mahmut-Cuiusu. Tótà valea superi6ra a Pesteril cu secundarele sale este
ocupata de acesta comuna, ce se intinde pana in balta Carasu. E departe la 14 km. spre
S. de Medgidia si se compile din urmat6rele sate: Afahmut-Cuiusu, ca resedinta, in stanga
soseler de la Medgidia la Cuzgun, in valea Cesme-Culac; a fost proprietatea lur Sayd-Pa.sa,
care construi aci o flint:Ana si o giamie. Idris-Cuiusu la 2'. km. spre V. de precedentul;
Caeiamo.c, f6rte aprópe de Copadin (la 21/, km. spre V.) si la 7 km. spre S.E. de satul de
resedinta, pe valea Caciamac-dere; Mircea-Vodei, sat de curind inflintat pe valea Acargea-
Dere, la 6 km. spre N. de satul de resedinta; Petera, pe valea cu acelas nume i in stAnga,
soselei de la Medgidia la Cuzgun, e de asemenea de curind inflintat; se numesce ast-fel,
pentru cA, aci se afla gura uneY marY subterane naturale sail pesterä; Saidia, dupá nu-
mele until pasa, Sayd, ce avea mosie aci, pe la anul 1857, e a.sezat pe valea Pestera,
satul Petera, la 6 km. spre N.V. de satul de resedintA; Caradurat este nelocuit, o WO, in

www.dacoromanica.ro
 453

fata garir Mircea-Voda; Ghiaur-Amzali pe délul Amzali, la 3 km. spre S. de Acsan-demir-

Tabiasi.
Se marginesce la N. cu Medgidia, Tortoman i Cernavoda; la E. cu comuna!bill i cu
Copadin ; la S. Cu Carabaca, i Kioseler ; iar la V. cu comunele Cocargea, Enige i Cochirlenr.
Satele acester comune ere' locuite in 1850 de Turd; aspectul lor este ca al unor
oaze in mijlocul une r pustir, mar ales In timpul verif; nicr un arbore nu umbresce pe ea-
lator in acésta regiune, afara de catr-va salcamr ar satelor. Nu se p6tc mar caracteristic
zugravi acésta regiune, de cat Cu cuvintele «o Sahara fara nisip». Abia in timpir din urma
casele mar semana a locuinte omenescr; odini6r5 te credear in tara Troglodytilor.
Repartitia suprafetir i populatia este arata,ta la plash', Comuna are 659 case, din
care 73 bordeie.
Primaria a fost cladita la 1.883.
Budgetul acester comuniI consta din 13,371 ler la veniturr 0 7,863 ler clieltuielr, &And
un excedent de 5,508 lei; are 435 contribuabilI.
Comuna are cate o biserica la Caciamac i Pe0era, cladite in 1902; sunt, 0 5 giamir:
douel in Mahmut-Cuiusu, douè in Caciamac 0 una in Idris-Cuiusu.
Scoff sunt dou6 mixte: una in Mahmut-Cuiusu-, cladita la 1883 i alta in Petera, cla-
dn., la 1899; fie-care are cate un invNator; numèrul elevilor este in mediti 56. Scoff tur-
ce0r sunt: 2 la Caciamac, 1 la Idris-Cuiusu 0 1 la Mahmut-Cuiusu.
Soseaua Medgidie-Cuzgun trece pe la apusul comunir, prin satul Pe0era ; iar dru-
mul Cernavoda-Copadin trece pe la Mahmut-Cuiusu; numer6se drumurr cot-nunale pun in
legatura intre dênsele satele comuniI, cum .0 Cu cele invecinate, ast-fel sunt drumurr spre:
Ivrinez, Cernavoda, Cilibichia Medgidia, Endec-Carachia Kiuciuk-Murfat, Bii11)01, Copadin,
Kiosseler, Carahaca i OM valea Borunga spre Cocargea ;4 pe t6ta valea Urluia i in fine
pe OM valea Dunarir, intre bA1ile Vederósa i Cochirlenr.
11. Comuna urbanli Meclgidia. Prin positiunea sa in centrul Dobrogier, localitalea a
jucat in timp de dou6 vécurr un mare rol comercial.
«In interiorul Dobrogia zice L Ionescol), nu sunt de cat doué térgurr, care servese
ca debtwil productelor provincier: Bazargic i Cara,su, acestuia din urma nu 'i-a rëmas de
cat numele, cad niel o casa nu se gasesce aci».
Abia fondat de Talan, satul Carasu, a fost distrus de Ru0 in r6sboiul din 1828 29.
In urma r'ésboiulur din 1855, guvernatorul provincia Sayd-PasA, avu ideia sa stranga la
olalta mar multe familir de Tatarr refugiate din Crimeia i fonda in apropiere de ruinele
vechiulur sat Cara-su, un noti ora, pe care Il numi Medgidia in on6rea Sultanulur Abdul-
Medgid. Acest Pa4.4 construi peste balta Carasu, podul de piatra in finta i astazr, nu-
mit podul lur Sayd-Pa§a. Cu tad situatiunea lur nesanat6sa, orau1 prospera Mrte iute;
cate-va lunI numar de la intemeierea lur num6ra mar bine de o mie de case, avend
15-20000 suflete 2). Intre edificiile publice era mareata moscheie, cea mar frum6sa 0 mar
mare din Dobrogia, cum 0 Wile publice lucrate in interior numaI in marmora. Giamia
a r6mas, iar bäile s'ati parasit i ruinat cu desPvir0re.
In 1874, populatia ormulur era de 20-25.000 suflete, din care cer mar multi Talan,
apor Bulgarr, Greer, Ovrer, etc.
PutinY anr in urma, frigurile i typhusul decimara acésta populatie i in 1876 nu
mar rèmäseserä, de cat 7000 suflete, iar inaintea r6sboiulur din 1877, prin emigrarea
rilor, num6rul a fost redus la 3000.
Ormul datoresce existenta sa drumulur de fier de la Dunare la Mare ; aa dupa cum
portul Constanta,, tot a.,;.,a ;4 Medgidia, puteni zice, e o creatiune a &air ferate.
2ezata la jumittatea drumuluI intre Constanta i Cernavoda, compania drumului de
fier a stabilit aci o gara, pentru a inlesni transportul cerealelor din regiunea invecinata,
la Kustendge.

') Excursion agricole p. 18.

2) Gr. G 7'orilescu. Monumentul de la Adam-Clissi, p. 16.

www.dacoromanica.ro
454

Guvernul turc construise pe colina din fata orasuluT un mare numòr de magasinurr,
un t'el de Bazar, ce servia de targ, care se facea de cloud orr pc an, primgvara i t6mna
i care dura 15 zile fie-care (este Panairul de astaz1).
Aci se fareati transactiunr comerciale considerabilc ; negutgtoriI locuitorir din cele
mar depártate sate ale Dobrogieï, veniaù aci; chiar tribunalele de comert din Constanta
Tulcea., pe timpul cat dura térgul, se stabiliati ad.
Din nenorocire, transactiunile acestur térg nu le avem, cad t6te documentelc ati fost
luate de autoritatile turcescr, la pgrdsirea Dobrogier 1).
In 1880, crawl abia numëra 1500 locuitorr i acestia in mare parte mocanr, casele
ere' recluse la 2-300, din causa frigurilor, locuitorif abia mar puteail sta..
Aside orasul 'i-a schimbat cu totul aspectul, transformandu-se radical. Are cladirr
destul de marr si higienice, strade curate si pe alocurea pavate i iluminate ; numar printr'o
continua ingrijire, b6lele at"' dispdrut, mortalitatea a tncetat populatiunea cresce din
an in an.

Fig. 83. Valul tut Tralan la Medgidia. (Imp& K. F. Peters).

Comuna se invecinesce la N. si N.V. cu Tortoman, de care se desparte prin délurile

Docuziol-bair, Panaghir si valea CelebichioI; la S. cu comunele Biilbiil i Mahmut-Cuiusu,
despartindu-se prin delurile Vaivasin-bair i Tabla frantuzesca, i prin délul Congaz-
hair ; la V. Cu cgtunul Aliber-Kior al comuner Cocargea, de care se desparte prin delul
Aliber-Ceair-Bair ; iar la E. cu Alacapu, despartindu-se prin délurile Docuziol-Bair si Med_
t,
Repartitia suprafetil i populatie, este arata.ta la plash'. Case sunt in oras 879, din
care 15 bordeie.
Budgetul cornunir are la veniturI 71.200 ler, iar la cheltuelr 53.636 la rémanènd un
excedent in plus de 17.564 ler. Contribuabilr sunt 736.
Biserica cresting de curtnd ridicata, pe ruinele unul castru roman al valuluT lur
Traian, trite° positiune frum6sa, e deservitg de un preot si 2 cantaretl. Are hramul Sfintir
ApostolI Petru si Pavel. A fost clädita la 1890.
Giamil sunt 6, din care aceia a Sultanulur Abdul-Medgid e cea mar mare din WA
Dobrogia ; sunt deservite de cate un hoge.si at' fie-care cate o sc615. mahometanä.
Instructia publica se predb" In 2 scoff: una de baetI si una de fete, ail dou6 institut6re
si 2 institutorr; numérul elevilor cart' frequenteazg aceste scoff este in mediti de 126. Cla-
direa s'a facut in 1880. Sunt i cincr scoff turcescr.

') D'Hogyuer, op. cit. pag. 41-2.

www.dacoromanica.ro
 45

Orasul este asezat la incrucisarea tuturor drumurilor, care vin din táte partile Do-
brogier, de ad i importanta comerciala de odini6ra a luI; acum a cam decadut. MaY Wain
are statia drumuluI de fier, departe mama la 1 km. spre N. de oras, dincolo de podul
Sayd-Pasa, peste balta Carasu; apoI sunt sosele de la: Harsova, Taspunar i Tortoman;
soseaua de la Medgidia la Ghiuvegea, prin Cuzgun.
Comuna Raova. In punctul, unde Dunarea descrie marele sail arc de cerc catre
N. este asezata comuna Rasova (care in turcesce insémna loc, unde se ingr6pa vitele
mcirte), ea se intinde pe malul drept al DunariI, Intre balta Vederlisa i valea Caramancca ;
se compune din urmatdrele dour! sate: Ra,sova, eminaminte romanesc, asezat pe drépla
DunariI in forma de amfiteatru, format de pantele délulur Mare; are case frum6se, bine
construite i Ingrijite; inconjurate de gradinT i viI, e departe de 28 km. de Medgidia;
Vlah-Kiot (satul romanesc) pe Ormul apusan al baltiI Vedercísa, la 12 km. de precedentul,
este un sat de asemenea cu infatisare placuta, case bune si curate.
Se invecinesce la N. cu Dui-area; la E. cu Cochirleni; la S. cu comuna Enige; la V.
Cu Aliman.
Repartitia suprafetiI si populatief, este aratata, la plasa. Case sunt 521, din care 63
bordeie.
Budgetul comuniI consta din 7.827 leI la veniturr si 6.080 leY la cheltuieli, excedentul
fiind de 1.747 la Sunt 362 contribuabilY.
La VlahchioI e o casa de rugaciunI.
Scoff sunt cate una In fie-care sat, cu 3 invtitatorY ;;;i 141 elevY; sunt intretinute
fiintate de Stat. Cea din Rasova cladita in 1898; cea din VlahchioI in 1882.
oseaua Cernavoda-Cuzgun trece prin Rasova; alte drumurI comunale sunt spre:
Ivrinez, Mahmut-Cuiusu, Mulciova, Talasman, Arabagi, Polucci i Aliman.
Comuna Seimenit. La 7 km. spre N. de Cernavoda, pe malul drept al DunariI
pc soseaua Cernavoda-SeimenI, se afla asezata comuna Seimenif, In valea inferióra a SilisteI;
se compune din satele: Seimenii-Mari, care sedinta, iar maI la Sud pe Dunare in sus, Sei-
menii-Mid, la 2 km. de precedentul. Ambele sunt sate vechT românescI, cu aspect placut,
Cu case bune si curate.
Comuna se invecinesce la N. Cu Topalu, de care se desparte prin valea Marc si
delul la Movila GreculuI; la E. Cu Taspunar, despartita prin délul Carapat-daga; la S. cu
Cernavoda, de care se desparte prin délul Carapat-daga, valea Tibrinu i lacurile Tibrinu,
Ramadan si PurcaretY; iar la V. Cu Dunarea.
Repartitia suprafeliI i populatieI, este aratata la plasa. Case sunt 356, din care 67
bordeie. Primaria a fost cladita In 1881.
Budgetul comunir consta din 6.263 leI la veniturI si 4.461 leI la cheltuelI, cu un ex-
cedent de 1.802 id; sunt 220 contvibuabilI.
Biserica e in Seimenif miei, cladita, in 1902, cu hramul Sf. Dumitru, are un preot
3 6menY de serviciil.
scoli sunt douè, In fie-care sat cate una; fie-care are cate un invOtator; ambele sunt
frequentate in mijlocita de 90 elevi. Ambele sunt clädite in 1880.
.5oseaua Cerna-Voda-SeimenI se termina aci; maI stint i drumurI comunale spre
Boazgic, Taspunar i Tortoman.
C'omuna Ta-Punar. Intre valea de mijloc a riuld Boazgik .td cea superiórg, a vaiI
Silistea, se intinde comuna Tas-Punar (tas=piatra, punar = put), locuita odinióra de po-
pulatiune tatara, care acum a cam dispärut.
Comuna se compune din urmateirele sate: Tac-Punar, ca resedinta, pe valea, Silistea,
la 19 km. spre N.V. de Medgidie, pe soseaua Medgidie-Harsova, asezat la confluenta a
dou vái, satul are un aspect frumos, cu case bune ; pe aceiasY vale, la 5 km. spre N.E.
de precedentul se allá satul 1Cior-Cesme roman, langa care (500 m. departe) Chior-Cesme-
tdtar, dou6 sate cu case miel, asezate In mod neregulat, maI ales acele ale Tatarilor ; 1341-
Vagegt, la i.onfluenta BoazgikuluI cu pariul Saragea, la p6lele délului Alah-Bair, a fost
locuit de Turd prin 1850, are case mid, dar bine ingrijite; In fine pe valea Saragea in

www.dacoromanica.ro
456

sus, satul Saragea, pärasit multä vreme dupa rè'sboiul din 1877, de calY-va anT a inceput
a renasce; totusT are 84 case ; posiliunea luT este f6rte placuta.
Comuna se invecinesce la N. cu iriu ; la E. cu comunele Pazarli si Carol I; la S.
Cu Tortoman si la V, Cu SeimenT i Topal.
Repartitia suprafetiT i populatiel, este aratata la plasa. Case sunt 510, din care 27
bordeie. Primaria n'are local pro:51)60.
Budgetul contine 10.955 id la veniturY si 5.545 leT la cheltuelT, r6manënd un excedent
in plus de 5.410 leI; sunt in comuna 360 contribuabilT.
BisericT sunt trer: una in Saragea, cu hramul Inaltarea Domnulul, cladita in 1897;
una in Taspunar cu hramul Sfantul lije, cladita in 1888 ; a treia in Chior-Cesme, Cu hra-
mul Sf. Treime, cladita in 1899, fie-care are ate un preot si 2 órnenT de serviciti ; in
Chior-Cesme-iatar i in Tas-Punar se at% cate o giamie.
Scoff sunt trer rurale mixte : in Chior-Cesme, roman cladita in 1899, una in BaltageseT
si una in Tas-Punar, cladite in 1902, fie-care cu cate un invelator ; numòrul elevilor in
mediti 190.
Calea vicinala Harsova-Medgidia trece prin Tas-Punar ; diferite alte drumurl ordi-
nare pun in legatura intre ele cele 5 sate ale comuneT, cum si Cu satele invecinate; ast-
fel sunt drumurI spre: Boazgik, Topal, Erkesek, Satiskicir, Ghelengic, Dorobantul, Carol I,
Tortoman, Defcea, Geabacu si SeimenI.
15. Comuna Tortoman. E coprinsa intre valea Silistea la N. si Carasu la S., in regi-
uliea \rag Geabacu i a secundarelor sale, la N. de lledgidia, de care e departe de 12 km.
Se compune din urmatórele sate: Tortornan, ca resedinta, pe valea Tortoman si pe
soseaua Medgidie-Harsova, e un sat regulat, dar de o infatisare trista, fiind in centrul uneT
regiunT lipsitä, cu totul de arborT i gradinT; maT la räsarit la 5 km. de resedinta este satul
Derechiot satí Deerinchia, pe valea cu acelas nume (dere vale, kioI= sat); apoT spre
apus la 4 km. de Tortoman este satul Deccea ; Azizie, nume imprumutat dupa acel al Sul-
tahuluT Abdul-Aziz, pe timpul caruia s'a fundat; apoT Geabacu, maI la rasarit ; Cilibichioi
la 3 km. de statia Mircea-Voda spre N.E. Faena la 13 km. spre S.V. de Tortoman,
statia Saligny si in fine Satul-Nort la N. de Medgidia in stanga soselef ce duce la Tortoman
si'pe valea CilibichioT. Tortoman, Devcea, DerechioT, Geabacu Cilibichior ati fost locuite
de TatarT, care art emigrat inaintea re'sboiulul din 1877. Derechio i Geabacu erati pusLiT
numaT de cati-va ant s'ati reinfiintat. Azizie incepuse a'sr lua fiinta cu putin inaintea
rësboiuluI din 1877, iar Facrie este fondat, ca i Satul-Nori in urma pe la 1880-1884.
Comuna ast-fel alcatuita din 8 sate, ocupand o regiune tristä, lipsita de arborT si
apa, se invecinesce la N. cu comunele Tas-Punar si Carol I; la E. cu CarataT i Alacapu;
la S. cu Medgidia i Cochirlenr; iar la V. cu SeimenT i Cernavoda.
Repartitia suprafetE i populatieT, este aratata la plasä. Case sunt 497. Primaria a
fost cladita in 1902.
Budgetul comuniI consta din 10.041 leT la veniturT si 6.252 lel la cheltuielf,reman6nd
un excedent cte 3.789 leT; comuna are 407 contribuabilt
Biserid sunt: in satul Tortoman, cu hramul Sf. Paraschiva, clädita in 1893 si e de-
servita de un preot si un cantaret ; a doua la Azizie, cu hramul Sf. Stefan, claditä la 1898;
in Devcea se afla o giamie cu un hoge; iar in Facria, o casa de rugaciunT protestantä,
pe langa care functioneza o scóla.
Scoff rurale mixte sunt dou6: una in CilibichioT si alta in Tortoman, cu 2 inv6tatorT
si 90 elevI.
Prin comuna trece soseaua Medgedie-Harsova, pe la Tortoman; maT sunt si diferite
drumurT ordinare, care MO intre densele cele 8 sate ale comuniI, cum si cu satele inve-
cinate, ca : Tas-Punar,Kior-Cesme, Dorobantul, Carol I, Docuziol, Valea CarasuluT, Cerna-
voda, SeimenT i Boazgic.
d) Plasa Mangalia este mezata in basinul MariI-Negre, de la lacul Tuzla, pana la
frontiera bulgarä. E partea cea maf s61bateca i arida a DobrogieT, lipsita Cu desavarsire
de arborl si ape; chiar f6ntanile sunt rarT i adancl.

www.dacoromanica.ro
 457

Se marginesce la N. cu plasa Constanta ; la apus cu plàsile Medgidia i Silistra-Nouë,

la Sud cu Bulgaria, de la piatra frontierä, No. 23 pan la Mare; la rgsgrit, o tOrmuresce
Marea-Négra.
Suprafata acesteT pl4T e§te de 142.105 hectare.

NEPRODUCTIV HECT. PRODUC'l IV HECT.

COMUNI DrumurT, Pit duri Su prafata

Hect. Al Ileet.
Va tilt IzIaz ape, stuf, lo-lor
Alcuitori StatuluT
stâncT

Agemler 33 165 259 2720 733 3910

Azaplar 70 340 118 -- 7274 1348 9150
Caraomer 205 994 611 21832 698 24340
Cavaclar 29 145 295 4346 1232 6047
Cazil-Murat 63 259 250 4499 1033 6104
Chiragi 77 386 250 4948 3684 9345
Editcluol . . 46 231 153 5934 1520 7884
Enghez 34 170 158 3735 649 4746
Ghelengilc . . . . . . 64 323 838 11884 880 13989
Mangalia . . 97 1843 330 1792 142 4204
Musurat 41 202 216 6610 902 7971
Osmancea 30 199 156 2858 1176 4410
Osmanthed, . . . . . . 41 207 171 6550 444 7413
Sarighiol 63 329 949 7993 34 9368
Tatlageac . . 32 161 246 -- 6363 357 7159
Topraisari 61 304 106 4377 1541 6389
Tuzla 31 153 106 12(1 761)1 1566 0067
Total . . 1017 4568 6815 II 450 111316 17939 112105

Populatia plgsiT este de 22.064 suflete, dupg cum se póte vedea in tabloul de ma jos
Densitatea populatid este de 16 locuitorI pe un km. p.
Resedinta sub-prefecturiT este in orkselul Mangalia. Acéstd plasg se compune din
comuna urbang Mangalia si 16 comune rurale.
1. Comuna Agemler. Ascunsä, in cotul uneT väT stânc6se, acéstä, comunä, e cea maT sM-
batecg din Dobrogia; departe de o cale de comunicatie maT importanla, in mijlocul celeT
mal aride regiunT, te crezT aci isolat de restul lumeT. Din orT-care parte ar veni cgratorul,
nu p6te vedea satul, de cat apropiindu-se de ddnsul, pand la 200 metri; numal dupä, mo-
rile de \Tint te potI orienta, chi pe aci trebue sä fie locuintl omenescI.
Cu gra itT vine a crede, cä, te afli in tara romandsc,ä, cand dupä, o cälatorie lungh
obosit6re de la Mangalia, Constanta sai Medgidia, coborand intr'o vale apr6pe peg-
pastiósä, zgrescI d'asupra une case maT de sémg, tricolorul romanesc ; aci este primäria,
la mica departare de care sunt sopr6nele, magaziile i conacul D-luT Mandrea, proprie-
tarul mosiet
Singurul om cu care te potI intelege este vechilul, cad notarul era, pe timpul cand
am vizitat comuna, un betiv, card de diminétd duhnea a rachiti.
Vechilul mosiel era un austriac din Tirol ; el se ocupa fórte mult Cu cresterea pOsä-
rilor, cu care facea o bung afacere. Sunca de gascà era preparatd cu deosebire si cas-
tiga pe fie-care an, numaT din acest comert, pang la 3000 la Dacg locuitoriI acesteT re-
giunT zis s'ar ocupa cu cresterea i comertul pasärilor, n'ar träi in mizeria in
care 1-am ghsit.
Resedinta comunif este in Agemler, departe de 35 km. de cele 3 orase sus citate,
langg Agemler este satul Ciobanisa, nu maT putin miserabil ca el, al treilea sate est, Sofu-
lar, la vre-o 4 km. spre S.V.
Casele sunt intr'o. miserie de nedescris, murdäria satelor de asemenea.
NicT arborT, nicI apg nu se gdsesc in acéstä, parte cu adevdrat stqbatecg, unde lo-
cuitoriI se hränesc cu paine de orz.
Aci crezr, cg te afli cel putin pe la inceputul véculul al X1X-lea, sub abministratia
nepOsilt6re a Turcilor. B6lele i mizeria traiesc nesupärate de media.

71890 58

www.dacoromanica.ro
 458

Tabla aritind populatia plAse7 Plangalia, repartizati pe sate si nationalitätT:

capT de
Suflete
COMUNA CATUNUL
, N
famine

cc, tu o .(So
o
Cd co
o
,os 7)
c` ) E-. CD tZ rn o 4r4

Agemler Ç
;
1 Agemler
Clobamsa
. . . 2 24 5 25273 52
16
2 127
51
134 261
. . . 32 83
( Sofular . . . . 121 191 1 62 59 121
( Azaplar . . . . 12 2 1-31 -- 498 1101 15 258 267 525
Azaplar J Carachiol . . . 20 122 106 10 511 2 130 129 259
Erebiler . . . . 87 20 48 39 87
Mustafa-aci . . 170 86 8 64 3 136 1391, 275
AlibichioT . . . 19 17 17 19 36
Calfachiol .
Canti-cicur
.
.
.
.
358
-- 11 275
7571
46
4
4
188
142
1701
1331
358
275
Caraomer 1
Caraomer .
Cerkez-chiol
.
.
.
.
489
467 -- 220
8
156
96
3
3
395
265
325
210
720
475

--- 1
. . 414 146 116 292 268 560
Docuzaci . . . 212 45 55 1 141 116 257
Ghiuvenli . . . 722 224 185 4 508 439 947
Mamuslu .
IDauluchioT . . 187 36 98 89 187
Cavaclar Cavaclar . . . / 571 4 3 209 6 188
1 Mangaci .
7 466 4181 884
Beeler . . . . o 19 5 52 42 94
191'1
Cazil-Mur. f Cazil-Murad . . 435 8 131 13 339 299 638
i
Merdev.-Punar 97. 19 1 54 43 97
, Terzi-Veli . . . 70 13 1 38 32 70
Acar ea . . . 2 -- 2 9
CadictioT 111 50 15 32 29 61
0
. . .

Kiragi 1
Casimcea
Kiragi
Deli-Oruci
Hoscadin
Nalbant .
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
2971
N e
141
3 15

66
283
141 35

a
123
33
13
3

2
10
308
100
30
286
79
38
5 15
594
179
66

1
Popucci . . . . 10 2 5 5 10
, Valalci, . . . . 414 10 1 44 102 2 247 222 460
Amzacea . . . 6 3 136 104: 52 3 '129 120 249
EdilchioT EdilchioT . . . 15 2 2111 46 3 106 123 299
Enge-Mahale . 176 5 24 160, 74 199 166 365
i Uzumlar . . .
351
2 ¿CO 46 2 110 101 211
Castcci . . . 101 . 49 1 119 1111 230
Enghez f Kiuciulc-Engez 228 . 5 6 203: 97 5 259, 239,1 498
1 Enghez . . . .
Ascilar
N
. . . . 211 1
e
- 36 41 971 97 194
Gheringec 1 48 124, 127 251
241 0411 615 1250

Mangalia f
C. U.
1
13 2-
74
336 29
93
811
80 173
648 1459
24 2 65 59 124
1
3911 1 5 6 11
Musurat 10 98 121 219

120 14 342 340 682

1 5 4
Osmancea 143 14 400 384 793
Abdulah . . . 5 471 2 142 125 277
Osmanfacii, EbechioT .
1 . . 17 8 77 2 204 180 384
l Osmanfactt . . 178 10 171 3 463 417 88o
Acbasi . . . 8 42 2 120 103 223
Hagilar . . . . 2 711 7i 193 163 356
Caracicula . . 602 29, 2 330, 292 622
Sarighiol / Ceciqe
Ilanlik .
Mustegep
. .
.
.
.

.
.
.
.
.
N
120D
N
e
e 1 o e
u a
t
I I II I I II 241 I 63, 65 128
Sarighiol . 32 5 '190 306 914 6 267 266 533
Tatlagealc Taileigeak-IVIare 78 5 75 140 2 65 1 158 142 300
mic 3 20 423 95 5 238 217 455
Topraisari Mangea-Punar 10 128 23 138 85 53
TopraisarI . . 290 575 1 1691 6 865 459 406
Mangea-Punar

--1---1
232 41 1 232 124 108
Tuzla ! Perveli . . .
( Tuzla . . . 42j 116
12
--1
7
---1
547
86
109 5
109 1
566
536
312
275
254
261
Total . . . 8370 318 771 70 1867 8848 1483 41 7 98 173 31 2 13 4382 238 11614 10450122064
II 0 I

www.dacoromanica.ro
 e
131BLIO T. e
459
MuNiciPruLui
Nimic bun nu s'a introdus in a -616ittMeEloc tí comuna, läsala, uitarir de °amera i
de Dumnezeti.
T615, comuna nu numërí mar mult de 80 case (sati mar bine musurede de cartit().
Repartitia suprafetir i populatier, este arOtatä la plasä.
Primaria a fost clädita la 1.882.
Comuna se invecinesce la N. cu Copadin i MINE ; la S. cu comuna Enghez ; la E.
Cu Osmancea; iar la V. Cu Cazil-Murat s,i Carabaca.
$ceSld i biserica n'are; sunt 2 giamir, in Ciobanisa kd Agemler, ati 2 hogr.
La Sofular e o casä de rugAciunT protestanta.
Budgetul abia se urca la suma de 2761. ler la veniturr, din care se cheltuiesc 1358 Id,
r6män'end un excedent de 1.403 ler.
Sunt 137 contribuabill.
Soseaua vicinald Constanta-Cavaclar trece pe la 5 km. spre S. de Agemler ; dru-
murr comunale sunt mar multe, atat intre satele comunir, cat §i de legäturd cu cele inve-
cinate, cum : Copadin, Osmancea, Edilkior, Amzaci, Enghez, Casacci, Merdevenli-Punar
Besaul.
Comuna Azaplar. Pe un podis inalt i putin ondulat, in drépta soseler Caraomer-
Topraisarr se aflä asezat salul Azaplar, resedinta comunir cu acest nume, care mar co-
prinde inca, i satele: Mustafa-aci, pe osea, la 3 km. spre apus de precedentul, in valea
Cu acela§ nume; lana el la 192 pe aceeas vale, Erebiler. Alai isolat de resedintä este sal
Carachioi, intre cele dou6 sosele ce pornesc din Mangalia i Caraomer, pentru a se in-
talni la Topraisarr.
Satele ati fost paräsite de locuitorr i ruinate in rtSsboiul ultim; abia de cat-va timp ati
inceput a renasce din vechile ddrimaturr, totusr nimic nu atrage in acésta parte, fard
arborr i apd, o populatie mar numer6sä. Casele sunt asezate grupurr-grupurr, färd nicr o
randuiald; din cauza vOnturilor violente si arsiter sufocante, mar t6te locuintele sunt nisce
bordeie, construite de pdmé'nt i acoperite cu lipiturá de balegä. Fantanele ati marr adan-
cimr, de aceia sunt 5 in bita comuna; productia solulur este nesigurä, din causa lipser
de plor ; populatia se hränesce prost.
Comuna se invecinesce la N. Cu Edilkid; la E. cu Topraisarr; la S. cu Sarighiol
Kiragi; iar la V. Cu Caraomer i Enghez. Case sunt 333.
Repartitia suprafetir i populatier, este ardtatd la plasd.
Primaria a fost cladità In 1880.
Sc615, nu exista,, de asemenea niel bisericd. Sunt 4 giamir: 2 in Azaplar i cate una
In Erebiler i Carachior; pe langa, cea din Azaplax functionézd o sc61d mahometanä.
Budgetul are la veniturr 4918 ler s,d la cheltuelr 2176 Id, rOmänènd un excedent de
2742 la In comuna, sunt 135 contribuabilr.
Afarä de soseaua vicinalá Constanta-Caraomer, care trece pe langd Azaplar, mar
sunt si drumurr ordinare spre: Ghiuvenli, Mangad, Enghez, Amzaci, Gheringek, Copucci,
Deleuruci, Keragi i Caraomer.
Comuna Caraomer. La 30 km. spre apus de Alangalia, aprápe de frontierd, se ga.-
sesee comuna Caraomer, a carel desvoltare se datoresce positiunir sale, ca punct de pazd
din partea armater, care are aci o cazarma, inchät6re pentru douti companir; ad se aflä
vama, avénd pe frontiera o cladire clestul de marétä, se mar afta, si o statiune de tele-
graf i postä.
Pe langa sa tul de resedintd, Carcomer, departe de frontierd, ca la 5 km., in dreptul
pietrei No. 27, comuna mar coprinde urmalkele sate: Docuzart, pe funde! uner val' ce se
deschide In Bulgaria, in dreptul pietriT 24, departe la 12 km. spre apus la Caraomer, e
un sätue mizerabil, care din cauza bandelor de hotr ce-I pradézá, dese-orr, locuitorii
traiesc eu frica; apor pe valea Cerkez-kior, la 1.0 km. spre apus de Caraomer, stati insi-
rate micile cdtune de la N. la S.: Calfachiailamuzli, Cerkez-kioi i Dere-kiot. Acest din
urmd este päräsit. Valea este adancá, pietr6sä si prapdsti6sä, ehlatorul chiar in mijlocul
ziler trebuia se mérgä cu grija, de t6ina bandelor de talharr, care insphimantaserá popu-

www.dacoromanica.ro
460

latiunea acestor locurI pustil i sellbatice, pe unde domnesce tacerea, cucuvaia vulturil
peste mòsura de marl', ce stall agatatT In stolurl pe stand. Tabloul este inflorator acum,
ce putea fi cate-va decenir in urma?
Iatä pentru ce satele acestea aù progresat f6rte putin, de la stapanirea nóstra.
MaI catre rasarit, ruinele unul alt sat : Ali-bei-kia, care abia de cal-va an s'a repo-
pulat Cu Romani 0 Turd, e departe de 5 km. catre N.V. de Caraomer ; apd Ghiuvenli,
un catun maT mare, mezat pe oseaua vicinala de la Cavaclar la Caraomer, a inceput a
lua un aspect mar romanesc, Cu case bune i incapatóre; la rasarit de Caraomer, alte
dou6 catune: Canti-cicur i Dauluchia, pe o vale intortochiata, art case mid: grupate im-
prejurul a douò puturl, ce par ca nisce obiecte sfinte in acésta parte, unde apa e asa
rara, de aceia locuitorif le ingrijesc ca pe nisce móste.
Mara de Caraomer i Ghiuvenli, totul e s'Olbatacie i pustictate, ierburile cresc in
voie nesuparate de plugul agricultoruld; calf pasc in hergheliI, disputand cu oile nutretul.
Séra pang, tarziti abia aii randul sa se adape la fantanI.
Comuna ast-fel alcatuita din nouä, sate, se marginesce la N. cu Cavaclar Enghez;
la S. cu Bulgaria; la E. cu comunele Azaplar s);i Sarighiol 0 in fine la V. eu Bairamdede
Hairamkid.
Repartitia suprafetil i populatid, este arètata la plasa. Case sunt 1058, din care
186 bordeie.
Budgetul comunil consta din 16.115 id la venitur i 5349 leI la cheltuielY, dand un
excedent in plus de 10.706 let Sunt 851 de contribuabilY.
NumaI in Ghiuvenli se allá o ;;e6la cladita In 1899, are un invOtator 0 95 elevI. In
Caraomer Canli-cicur se afla cate o §c61a turcésca.
In Caraomer se gig o casa, de rugOciune românésca ; iar in Mamuzli, una protes-
tanta. Acum se construesce la Ghiuvenli o biserica frum6s. GiamiT sunt : una in Caraomet.,
una in Canli-cicur, una in Dauluchid, una in Docuzacr 0 una in Ghiuvenli.
Comuna este strabatuta de 3 tosele: cea de la Mangalia, cea de la TopraisarI cea
de la Cavaclar. DrumurI naturale duc spre: Canli-cicur, Valali, Frontiera, Cerkez-kid,
Mamuzli, Calfa-chid i Bairamdede.
Tótá populatia 06,01 Mangalia era in 1850 compusä, numar de Turd, care art emi-
graL In urma r6sboiu1ul din 187Y-78 0 emigrézä, Inca, lasand loc RomAnilor i Germanilor,
ce vin pe fie-care an a popula acésta regiune arida i morocanósa.
4. Comuna Cavadar. La bifurcatia mai multor v rmurite de stand salbatice
prapa.sti6se, pe oseaua ce vine de la Constanta, departe de satul Ghiuvenli la W km., iar
de Mangana la 35 km., sta ascuns satul Cavadar, langa care Mungaci forméza ca o ma-
hala ; numaI morile de pe déluti tradéza calatoruld, ca pe aci se atla locuinte omene01,
cum de alt-fel pretutindenl in judetul Constanta, maI ales morile de vênt sunt nede,slipite
de sate.
Ambele aceste dou?.i sate forrnéza comuna Cavaclar, in care nu maf putin ca in su-
rorile eI, salbatacia i mizeria domnesc; casele sunt de acciasj faptura : bordeie saí c15,-
dill mid de pg,m6nt amestecat cu balega, f6rte intrebuintat ca material de constructie
In acésta regiune, care nu tie ce insémna caramida.
N6ptea inteun asemenea sat te cuprinde uritul 0 frica de canteeul cobitor al cucu-
vaielor, care se intrec cu latratul cainilor, tot ma de salbaticI i neprietin4, ea i localitatea.
Comuna Cavaclar se invecine0e spre N. si V. cu Cazil-Murat; la E. cu Enghez; iar
la S. Cu Caraomer.
Primaria cladita in 1880.
Repartitia suprafeliT i populatier, este a ratata la plasa. Sunt 284 case, din care 34 bordeie.
*c6la cladita in 1882, are i invaator 0 69 de elevI. In ambele sate se and cate o
se615, turcésca.
Biserica in comuna, nu e: in fie-care sat se afla cate o giamie.
Budgetul acestd comunI coprinde 2.311 lel la veniturI 0 1941 10 la cheltuelY, r6ma-
nènd un excedent de 390 lei; are 120 contribuabili.

www.dacoromanica.ro
 461

E In legatura cu Cazal-Murat, Merdevenli-Punar, Sofular, Caskci, Enghez, Erebiler,

Ghiuvenli si Bairamdede, prin drumurI naturale, afara de soselele: Constanta-Cavaclar
Cavaclar-Caraomer, Inca neexecutate.
5. Comuna Cazil-Murad. Langa si la N.V. de Cavaclar, pe valea Borungea si pe §o-
seaua ecinalä Constanta-Kioseler, se MIá resedinta comunfi Cazal-Murad, departe de
Mangalia la 43 km. catre V. si compusa pe langa satul Ca:al-Mead si din urmat6rele 3
catune: Bekter, un catun de 53 case, a§ozat la 6 km. spre N.V. ,pe valea Borungea la con-
iluenta sa cu Borungea; Merdevenli-Punar la 2 km. spre rasarit de resedinta, Terziveti,
catun de 8 case, asezat pe valea Cazal-Murad, la 4 km. spre NV. de resedinta.
Case mid, bordeie insirate In lungul drumuluT, rára alte strade, iata tot aspectul sa-
telor ce compun comuna, ce se marginesc la N. cu Kiosseler si Carabaca ; la E. cu Agemler ;
la S. cu Cavaclar; iar la V. cu Bairamdede si Hairamchioi. Primaria a fost construita
In 1882.
Repartitia suprafetiI i populatieI este aratata la plash. Case sunt 1.74, din care 19
bordeie.
Biserica, comuna n'are; sunt 4 giamil, In pie-care sat cate una. La Cazal-Murat e o
sc6la, cu local Inchiriat; are un inveltator si 40 elevI.
Budgetul comunil consta din 4.749 lel la veniturI si 2.037 leI la cheltuelY, dand un
excedent de plus 2.712 leY; are 146 contribuabilY.
Dupa cum am aratat, soseaua vicinaI Constanta-Kiosseler trece prin Cazal-Murad ;
ce!e 4 sate sunt legate intre ele prin drumuri ordinare, care merg i la satele invecinate,
ast-fel spre: Kioseler, Ketic-Punar, Carabaca, CAugagi, Besaul, Sofular, Enghez, Cavaclar,
Ghiuvenli, Cialma-Argea, Bairamdede 1 Bas-Punar.
(3. Comuna Keragi. Pe t6tà valea superióra Intortochiatd, prapastiósa i sclbatica, ce
se prelungeste &are apus din lacul Mangalia, sunt asezate Lae catunele ce compun co-
muna Keragi si care sunt: Keragi, ca resedintä, pe soseaua Mangalia-Caraomer, la 18 km.
spre V. de Mangalia, apoY catre räsarit de resedinta, pe sosea: Deleuruci la 2 km., catun
insirat de a lungul soseleY; Nalbant,lAngA i la 1 km. de precedentul, a fost din 1877 pa-
rasit, locul s60 se cun6ste prin pietrele cimitiruld turcesc ; Casamcea, la 3 km. spre N.E.
(le Keragi, a stat multa vreme parasit, de vre-o 4 anI cate-va familff s'ati stabilit aci re-
infiintand satul In fundul uneY prapastiT, prin care nu exista nicI un drum; apoI pe vale
la Sud de Cheragi: Acargea la 6 km., Valet la 4 km. de precedentul, Hoscadin la aceiasI
departare de Acargea; Cadichini i Popucci, pe drumul ce vine de la Mangalia, pentru a
trece frontiera la piatra 28.
Un necunascelor al loculuT, odata intrat de la Sud pe valea Popucci, cu greti '1 ar fi
sa maI iasa pe dél; in vara anuluI 1890 am ratacit 4 ore Cu trasura, de la Popucei
la Keragi.
Cate-va pietre de cimitir mal insémna locul fostuluI sat turcesc, Popucci, care acum
10 anr nu era locuit de cele dou6 familil bulgarestr, ca'acum ; era o sérä r6corósa dupa
pl6ie, In luna August
In drépta si in stânga, stand ascutite îi aratati din distan ta In distanta coltiI, pe care
start in liniste o sumedenie de vulturI de o marime neobicinuita; trec prin Cadichioi
apucand pe vale inainte, me" Infund intr'o valcea din care cu grea am putut sa mà intorc
inapor; se inoptase bine i intunerecul facea tabloul sèlbatec de o infatisare infloratóre :
id un colt de stanca alba ce parea ca se prabuseste, maI dincolo o mätahala négra: un
put parasit. Niel o fiinta omenésca, care sa ne indrepte; atat ea cat i vizitiul un oltean
puternic i curagiosam fost coprinsf de fiorl, maI ales ca pe acele vremurI, de si nu
tocmaI dep5.rtate, valea Cheragi era reputata ca adäpost al bandelor de talhart OrI in-cotro
ne indreptam, vale, stand, prapastie i pustie. Niel un latrat de caine, nicI o liearire de
lumina nu ne da vre-un semn, ca suntem pe lume.
Valea este a$a de intortortochiata, In cat nu maI sti1 pe unde sA apucI; de aceea dupa
multa horbocaiala prin intunerec, am urcat pe un povarnis maI dulce in del, de unde
zaresc in departare lumina unur foc, spre care in6 Indrept.

www.dacoromanica.ro
462

Erati orele 12 n6ptea, can(' am ajuns la o tarld, lava care Inca' mar ardeati câte-va
gitteje de lemne.
Am fost intämpinaff de o haitä de câini rig si sälbaticI, c :91 numal prin intervenirea
cdtor-va ciobanI am putut sä ne apropiem.
Cu ajutorul unuI pastor ne-a servit de calauza, abia la ora i n6ptea am ajuns in
Keragi, unde am remas.
Nu se p6te ceva maI sälbatec i inflordtor, ca valea Keragi; numar a doua zi'mr-am
continuat drurnul spre Mangalia.
Comuna alcatuitä din cele 9 sate, se invecinesce la N. cu Azaplar; la E. cu Sarighiol ;
la S. cu Bulgaria; iar la V. Cu Caraomer.
Repartitia suprafetiI i populatia este al-AIWA la plasä. Case sunt 355.
Casele sunt mid, f6rte multe bordeie, nehigienice i murdare; stradele satelor rai
intretinute; populatiunea se hränesce f6rte ròù. Primäria s'a clädit in 1882.
Comuna n'are bisericd; TurciI i Tätaril a cAte o giamie in CadirhioI, Keragi, Deli-
oruci si ValalA. Giamiile de tarä se compun chine() singurd clâdire adese-orI pAtratd,
av8nd la unul din unghiurl un foi or de lemn i f6rte rar de piatiä, ce servesce de mi-
naret. Interiorul e tot ce póte fi maI simplu: inteun colt un tron in tbrrna uneI platforme,
de pe care hogea fare predica i rugäriunea.

Fig. 8L Giamie de (ara.

Cine nu e obisnuit, nu cred sä p6tà suferi duh6rea dinteo giamie de tarà pe tiinpul
serviciuluI; pe un spaliä f6rte resträns se adunii toff credinciosil lui Mahomed, cu pici6-
rele incrucisate i g6le; el" sunt de o murdärie, care exalá un miros insuportabil. Prin
pärtile pe unde apa e asa de rara, numaI la imbäiat nu se gändesce Turcul s'o consume.
In Chiragi e o sc6lä cläditä in 1901, are un in \relator si 83 elevI. Tot aci e si o sc615.turcescä.
Budgetul comunif are un venit de 5.569 leI, din care cheltuesce 1.745, rèm.lnénd un
excedent de 3.824 le; sunt 257 contribuabilf.
$oseaua vicinalä, de la Mangalia trece pe la Nalbant, Delioruci i Keragi, pentru a
duce la Caraomer.
Satele din comunä sunt legate intre ele prin drumurl f6rte rele i impracticabile ;
cu cele l'alte sate, ca: Copucci, Azaplar, Erebiler, Caraomer, Canlicicur i Dauluchior, sunt
legate tot prin drum de oirute.
7. Comuna Edilchioi. Departe la 28 km. spre N.V. de Mangalia, pe soseaua ce duce
la Cavaclar, se alb', comuna EdilchioI, compusá din urmatórele patru sate: Edilehiol, ca
resedintd, Annacea, pe soseaua Constanta-Caraomer, la 5 km. departe de precedentul cätre
S.E.; Uzumlar i Enge-Mahale, la 5 km. spre N. de satul de resedintä.

www.dacoromanica.ro
 463

Aspectul acestor sate nu se deosebesce de al celor-l'alte din plasa, mizeria domnesce

aci In t6te casele; primaria sémana maI mult a un grajd de cat a clädire publica, cel
putin asa am gäsit-o in 1894, tómna.
Mar de séma este casa proprietaruld mosid, D-nul Colonel Candiano.
Nor6iele intrerup apr6pe cu desavirsire comunicatia; arborI nu se gasesc prin sat
sati imprejurimI, pana la deph,rtarI de mile; de cat-va timp a inceput a se planta salcaml,
dar se pare ch, locuitoriI nedeprin i ignoren, nu numaI ch. nu '0" plantéza pe langa
locuintele lor, dar si pe ce l comunir î rup, fár ca funcionari s oprésca acest
PretutindenI domnesce nepasarea i desgustul de tot ce este higienic, frumos, dar
putin costisitor, din acésra pricina pe ad i e o clima excesiva iarna ca 0 vara, lipsh, de
ploI, lipsa de apa i diferite malada.
Comuna se Inverinesce la N. cu Osmanfaca; la E. cu Topraisari; la S. cu Gheringek
Azaplar ; iar la V. cu Enghez i Osmancea.
Repartitia suprafetiI i populatieI, este aratata la plash... Case sunt 231.
Primaria construita In 1880.
Biserica ;;i sc6la nu exista In comuna; sunt 6 geamil: 2 in Amzacea, 2 in Enge-
Mahale ale una in cele-l'alte catune.
Budgetul comuniI are la veniturI 3.215 lel i la cheltuielI 1.558, r6manênd un ex-
cedent de 1.757 leI; sunt 160 contribuabilI.
Mara de soseaua Constanta-Cavaclar, maI sunt ;;i drumurI ordinare, atat intre satele
ComuniI, cat :;;i de legatura cu satele invecinate, cum: ElibikioI, Abdulah, Musurat, Toprai-
sari, Aluratan, Perveli, Gheringek, Carachid, Enghez, Casacci, Sofular, Agemler, Osmancea
Copadin.
8. Comuna Enghez. Pe soseaua Constanta-Cavaclar se afla comuna Enghez ; soseaua
netlind executata, drumul este f6rte 6,15 ;;i pe timp de pl6ie intrebuintezI 8 ciasurr din
Mangalia,ca sä ajungr in comuna, care este asezatä pe cósta nordica a vaiI. Nu poll'
denni care sunt stradele satuld, de Ore-ce casele sunt grupate ale 4-5 la un loe, par
a fi facute dintr'un singur corp de clh,dire, despartite in atatea compartimente,cate familir
sunt; t6te casele sunt apr6pe la fel; primaria numar, sta isolata in mijlocul unur maidan
compusa din 2 camere i un antra; era cladirea cea maI de serna a satuld, in Oc-
tombrie 1894, cc localul e construit din 1882.
N6ptea am fost gazduit de primar, o namila de tatar, de vre-o 35-40 anI. Fiind cu
suprefectul plasir, am fost bine tratatI: la masa ni s'a adus pilaf preparat cu carne si sell de
6ie, un puiti fript i paine de secara, négra ca paméntul; din acest ospet n'am putut suferi
nicr macar mirosul i spre Indestulare am sorbit tétA n6ptea cafea, pe care o faceam sin-
gur pc o vatra, In care vecInic ard taciunr acoperitI cu cenuse,pentru a nu se stinge.
In odaia ce ni s'a dat pentru dormit, era' de jur Imprejurul peretilor nisce prispe
de pämént, peste care erati asternute velinte; pe peretI atarnate diferite arme turcescI:
pist6le, iatagane i pusd vechY.
Casa primarulul era construità jumatate sub-sol ; tavanul era asa de jos, In cat nu
putea sta In picióre. Niel un mobilier altul de cat prispele, care serviati i ca paturr
ca scaune. In colt era un cotlon de pamént, unde am facut cafelele. Un singur ochiti de
geam dedea Oa lumina camera. De urit n'am dormit tóta nóptea; dimineta am plecat
buimacit de neodihna.
Mara de satul de resedinta: Enghez, comuna maI coprinde alte douè sate: Kiuciak-
Enghez, paräsit de locuitorl, ruinat i Caseicci, mal la N.V. la 2' 2 km.
Departarea, acestd comune de Mangalia este la 28 km. si se marginesce la N. cu
Osmancea i Agemler; la E. cu Edilkid; la S. cu Azaplar i Caraomer; iar la V. cu
Cazal-Alurat.
Repartitia suprafetiI populatid, este aratata la plash'. Case sunt 192.
Niel c61a, nicr biserica nu se afla prin acesta salbatacime; Germanff ail o casa de
rugäciune, iar musulmaniI 4 giamiI: 2 in Enghez i doife" in Casacci. La Casacci e o
sc6la turc6scq, lar la Enghez, doub'.

www.dacoromanica.ro
464

Budgetul consta din 3.215 leI la veniturI si 1.558 leT la cheltuiell, cu un excedent in
plus de 1657 leI; sunt 166 contribuabilf.
Cal importante de comunicatie nu sunt ; drumurl ordinare duc catre: Soffular, Agemler,
Osmancea, Edilchia Amzacea, CarachioI, Azaplar, Eribiler, Ghiuvenli, Cavaclar
Besaul.
9. Gheringek. MaI ingrijita, cu case marr, higienice este comuna Gheringek, asezata
numaI la 14 km. spre N.V. de Mangalia, pe soseaua ce duce la Topraisart Pe ad si apa
este maI abundentä, locurile mai putin seThalice, populatiunea maY ospitalier i maI
apr6pe de civilizatie. Comuna se compune din satele: Gheringek, ca reedinia, bine si-
tuat la isvorul riusoruluI Tatlageak, cu puturY multe, apa burla, case mal omenescI, pri-
inarie si local pentru scólä, mai presentabile; Ascitar sat tätaresc, murdar i urit, pe osea
spre Mangalia, la 3 km. spre S.E. de Gheringek ; Haidarchioi, e un sat pa.rasit de mult
de locuitorl, nu se maI cunósce de cal cimitirul, dupä pietrele pe care musulmanif le pun
PC mormintele mortilor; e asezat la 2'it km. spre S. de Ascilar, inteo vale; apoI pe ;,o-
seaua de la Mangana la Caraomer, satul parasit Baspunar, pe tèrmul de N. al laculuI s,4
la 7 km. spre apus de orasul Mangalia; la Bas-Punar se bifurca', un drum spre Azaplar ;
pe el se aflä frumosul catun Copucci, la 12 km. spre V. de Mangalia. In mijlocul una
campil" fara arborI i sterpe, satul acesta sémana cu o oaza; loeuitoriI ati plantat sal-
cana de jur imprejurul satuluI; iar in launtru arborl fructiferI, in m jlocul carora casele
stati adapostite de vênturile ierniI si temperate de arsita veril. Satul are o bisericd, de
si mica dar frum6s6 si bine intretinuta. Casele nu sunt mal* multe de 50, dar 16le de o
curatenie, ce p6te servi de exemplu prin prejur. Populatia e bulgareasca.
Comuna se invecinesce la N. cu Topraisarr i Tuzla; la E. cu Tatlageac s,d Mangalia;
la S. Cu Sarighiol si la V. cu Cheragi i Azaplar.
Repartitia suprafetiI populatid, este aratata la plasä. Case sunt 530. Primi-tria cla-
dittl la 1880.
In Copucci exista o bisericá, cu un preot si 2 ómeni de serviciti; are hramul
VoevozI. La Ascilar, e o giamie.
Sc616 este in Gheringek cladita in 1894, cu un invätator si 87 elevI. La Aschilar
Gheringek se aflä, cate o sc616, turceasca.
Comuna este destul de bogatä, avénd un venit de 11.230 la din care se cheltuesc
8.209 la rämaind un excedent de 3.021 le':; sunt 331. contribuabilf.
Prin comuna trec douè sosele, carr duc spre Topraisarr i Agigea. Ambele nu sunt
inca executate.
DrumurI ordinare sunt spre satele: Amzaci, TopraisarY. Muratan, Perveli, Tatlägeak,
Comarova, pe t6ta valea laculul Mangalia, apol la Casamcea, Azaplar i Carachioi.
10 Comuna urbana Mangalia. Strabo ') asézä orasul Callatis (azI Mangalia) la 280 stadiI
de Tomis; el era o colonie a Heracleienilor. Distanta nu pare exagerata, cacI astazI intre
Constanta si Mangana sunt 43 km. in linie drépta, pe cand Strabo masóra 51.800 metri.
Numele sí se gasesce inca in itinerarul ha Antonin, Hieroclès i in scrierea lui Cons-
tantin Porphyrogenetul ((de Thematibus».
Ammian Marcelin2) il scria cu un singur 1, pe cand Ptolometi, Procopiti, Tabula
Peutingerianä si pe inscriptiunI se gasesce scris KAAAATIANSM.
Scymnus de Chios pune data fondariI orasulul pe timpul domnieI regelur MacedonieI,
Amyntas, pe la anul 507 a. Chr.
Schaffarich gresesce, cand pune Mangalia in locul Tomisulul, asemenea zice Papa-
dopoulos Vretos ") greseste i geograful grec Meletius, ca i Coray i Grosselin, cänd
zic, ca s'a mal numit Pangallia.
Dupa o moneda r6masa de pe timpul lui Caracala, se vede ca orasul a fost fortificat

') Lib. VII. Cap. VII.

3) Lib. XXVII. Cap. V.
3) Op. cit. p. 189.

www.dacoromanica.ro
 465

Cu portI, ceea ce insémna, ca sub Romani era destul de mare si ca portul se'a era vi-
zitat de o multime de vase.
Genovezif in vécul de mijloc, facusera, din Malagalia un port destul de mare, daca
judecam dupa lungimea cheuluI, ale card ruine se OA i a.stazI si nu e de necrezut, ca
cifra populatiunif sa fi fost prin vécurile XII si XIII de 30.000 suflete. 9
Urmele intaririlor ce ail inconjurat orasul se pot vedea inca i sunt destul de pro-
nuntate, maY ales in partea de Nord, laugh' Gazarma infanteria 2)
In 1850, orasul Mangalia era resedinta districtuld Cu acest nume si nu num6ra maY
mult de 80 case, locuite de 75 TurcI si 5 rayale (BulgarD, in total cana vre-o mie suflete. 3)
Acésta populatiune se ocupa maI mult cu pirateria, de cat cu comertul granelor.
Portul expus vénturilor de Nord, naufragiile erati dese vara, si me eu sema
iarna, din causa ceteI i vaI de nenorocitiI navigatorY, earl cadeati in cursele Mangalieni-
lor, renumitI prin hotiile lor pe Mare.
Aga din Mangalia avea sub jurisdictiunea sa maI multe sate locuite de Turd, care
se ocupail cu agricultura. Caza coprindea 35 sate locuite de 393 familiI TurcY :;;i 5 Bul-
garY, producea pana la 40.000 kite grail, din care nu se exporta anual de cat 7-8 navI.
In 1829, orasul a fost distrus; ciuma se Incinsese; se crede cà a fost adusa aci cu
munitia luata de la 6menl, care murisera de al-ésta 1361a, in alte partI ale teatruluI de ope-
ratiunI. 4)
Hagi-Mehmet-Aga, un batrin de 80 anl, afirma in 1850, ca bunicul sí a v6c,lut digul,
care apara alta data vasele din port, contra .vènturilor. Acest zid avea o lätirne asa de
mare, cà douè earute puteati merge alaturI pe el.
Din batrinr, bunicul luI Mehmet scia, cà acel dig era ornat d'asupra cu statuI de
marmora.
Constructia diguluï adaoga I. Ionescu se urea la o vechime inaintata, acum (1850)
e la 2 picióre sub apa, ;;i cand Marea e linistita, se zaresce in cate-va par. Incepe din
partea oras,ailuY numita Kisle-Buroa (azY este biserica greaca) si merge in Mare, panä, la
o departare de 80 metri, lasand intre zid i e'rm un loe gol (portul).
Intrarea nOvilor in port se prelungesce pána aprópe de lacul Mangalia, care co-
munica cu Marea (1850).
Pe una din pietregasite in Mare se zice ca un armean ar fi citit o inscriptie
In limba armeana, cum ca portul a fost construit de Arment TurciI hash,' nu cred spu-
sele luI. 5)
In raboiul din 1877, Mangalia de 3 orI devastata si arsa de basI-buzucI, a fost re-
(lush', la o gramada de ruine, iar populatiunea fugise in masa.
Numar dupá venirea Rusilor, cate-va familiI incep a se reint6rce si s'a putut
evalua populatia orasuluI la 1600 suflete apr6pe
Ast.5.'zr orasul rèsare din ruine; are cate-va strade curate, case marl; vechiul co-
nak turcesc s'a prefacut din 1890, lute° maréta cladire incapat6re sub-prefecturif i jude-
catoriI; totusl orasuluI Il maI trebue mult, ca sá lash-, din starea mizerabila, in care a zacut
In decursul véculd al XIX-lea.
Se crede, ca Mangalia va deveni un port marithn de 6re-care importanta, de aceea
se construise un solid pod de lemn lung de 150 metri in Mare (capatul de la t6rm trice-
pea de la Primarie); dar in urma vtizêndu-se ca nu aduce niel un folos, s'a lasat in pa-
rasire, iar acum nu mar exista.
In timpul veril, orasul este vizitat de cate-va familiI, pentru bäile de Mare si cele
sulfur6se. PretutindenY in Dobrogea, Marea nu are o plaje mar intinsa i maI frum6sa ca
Drdghirescu, op. cit. p. 210 apud D'Hogguer, op. cit. p. 38-39.
O descriere amtinuntild, e ilicutä de autor In «Buletinul publicatiilor militare» din 1892
Papadopoulos, op. cit p. 189 i Ioneseo, op. cit. pag. 32.
4) Moltke, Campagnes des Russes en 1829 Vol. II.
6) f. Ionesro, op. cit. p. 32-33
6) D'Hogguer, op. cit p. 39

71890 59

www.dacoromanica.ro
 466

la Mangalia la inchizdtura laculuI, apof apele sulfur6se ne-avénd instalatiunr, sunt fórte
putin cäutate.
Numal Fácilndu-se o linie feratä de la Constanta sari Medgidia, Mangalia ar putea
capata imporW.nta ce merit& Lacul sat ar oferi un excelent ad:4°st marine!' nóstre de
rilsbolit i portul Mangalia cu putine chelturelt reparandu-i-se digul genovezilor, ar putea
sä, fie frequentat de vap6re. De s6rta orasuld ar depinde aceea a intregff plà.si Mangalia,
cAcT comertul flind mai activ in port, populatiunea ar e$i din starea de acum inapoiatd,
agricultura $i crescerea vitelor ar lua un maT mare avént.
Ca constructiunY, orasul ar putea fi impartit in douò: partea de pe cósta Ilärff Ora
la Conak, are case maT marl, spati6se $i higienice, strade largr, drepte, curate $i pavate;
a doua este mahalaua tätäréscA cu case mid, pe alocurea bordeie, strade stramte, intor-
tochiate i murdare.
Ruinele da6 un aspect trist, care unit cu cantecul cobitor al cucuvaiel, t'ac cälato-
ruluf impresia until cimitir locuit.
De administratia Mangaliel depinde i ditunul Dotal Me, la 4 km. spre S. de ora,
pe drumul ce duce la Ilanlit; e un sat compus din scopitT adust din Bucurescr, Ia$I
GalatI i stabiliti aci de Mih. Cogälniceanu, fondatorul satuld; apol la Nord de Manga lia,
cate-va colibe de grädinarI compun satul Cumarova, la 4 km. spre N. de ora., intre $osea
$i Mare.

Fig 85. Glamia din Mangalia.

Spre Cumarova sunt vitle ora$ulur, care produc strugurl de pr6stä calitate; despre
ace.$a struguri vorbia Peyssonnel 9 in 1787; a$a dar aceste vil sunt fórte vechr.
Comuna se invecinesce la N. cu Tatlageac; la V. cu Gheringek; la S. cu Sarighiol
$i la re'tslirit cu Marea.
Repa,rtitia suprafetir i populatie, este ardtatà la plasä. Case sunt 461.
Budgetul are 31.291 lel la veniturf i 26.948 leI la cheltuiell, remanènd un excedent
In plus de 4.343 lel; sunt 342 contribuabilt
Orasul are dou6 scoff: una de fete $i una de bäieff, Cu 2 invtitatorf $i 95 elevr.
Bisericl sunt douè: una greceascd foarte vechie, are hramul Sf. Niculae $i una ro-
maneasc,ä, cu ltramul Sf. Gheorghe, claditä in 1881; fie-care are preotul eT $i cate 2 can-
taretT. Protestantil al o casa de rugäciune. GiamiI sunt douò cu treI hogf; pe langd douè
din ele e cate o $c6lii.
') Traité sur le commerce de la Mer Noire, Vol, I, p. 93.

www.dacoromanica.ro
 467

La Mangalia converg 3 sosele : de la Constanta, Topraisarl i Caraomer.

1.1. Comuna Musurat. Asezatd in basinul laculuI Tuzla, comuna Musurat este maI
apr6pe de Constanta (23 km.), de cat de Mangalia (28 km.) Ea se compune din urm516rele
sate: Musurat, ca resedintd, la isvorul riusoruluI cu acelas nume, e maI bine ingrijit ea
cele-l'alte din plasä, gratie stdruintelor proprietarului mosiel, D-luT Hagi Pandele, care
posedd In sat o f6rte frum6s6vila. Ar trebui sä se dea ma( mare impuls populatiunir
sd'sI planteze salcarnI arborI fructiferI. Pe ri5 mg jos, satul UHuchiol, multä vreme pä-
rdsit, a caqut In ruinä; acum e locuit de o familie; la 2 km. de el spre Sud, pe soseaua
Constanta-Mangalia, satele Ceatmalar i Carli-kia, in drépta i stanga soselet Ceatmalar e
pal-Asa din vremea ultimuluI relsboi5 si nu se mal cunelsce de cat cimitirul.
Carli-kioI a inceput de can-va anI a fi locuit de Romanr. La 2 km. spre apus de
Carli-kioI, sunt alte doue sate: Bub& i Kiuciuk Muratan, formate din bordeie tatArescI,
grupate unul lang5, altul imprejurul a douè giamiI.
Comuna se invecinesce la N. cu Osman-faca i Tekirghiol; la E. cu Tuzla;.` la S.
cu Tatlageac; lar la V. cu Gheringek.
Repartitia suprafetiI si populatig, este arätatä la plash. Case sunt 244. Primaria cld-
ditä, la 1880.
Budgetul are 5.470 id la veniturY s,4 2.449 leI la cheltuell, remantInd un excedent in
plus 3.191 leI; sunt In comuna 271 contribuabilI.
Are o sad In satul Musurat, cu un inveidtor si 37 elevI. Sunt 4 giamiI: douè' In
Musurat s,4 cate una In cele dou6 Muratan. Pe MO, Re-care giamie se afld cate o sad.
Prin comun5, trece soseaua: Constanta-Topraisarr-Cavaclar, apoI maT sunt drumurI
ordinare spre : Topraisarr, Uzumular, Elibichio, Osman-faca, Abdulah, Hasiduluc, Tekir-
ghiol, Tuzla i Perveli.
Comuna Osmancea e formatd numaY dintr'un singur sat, 0s2nanrea, asezat In pantä
pe e6sta une l vál. ce se prelungesce spre Agemler, In drépta soseleI Constanta-Cavaclar;
satul e departe de 33 km. cdtre N.V. de resedinta plasit
Satul n'are nimic deosebit de celel'alte, case mid, lipsd de ap i plantatiI, dab' In-
fatisarea salbated, intregiI vAI, pe care se mg afld Agemler sj.4 EdilkioI.
NumaI primdria Osmancel nu sémanä Cu a vecinelor sale; ad avem un local maï
presentabil, construit In piatrd i Invent cu olane, pe cand casele sunt invelite cu pdmént
sa5 sovar. A fost clddit5, In 1882.
Se invecinesce la N. cu Balb(11; la E. cu EdilchioI; la S. cu Enghez si la V. cu
Agemler.
Repartitia suprafetrf i populatier este, ardtatd la plash'. Case sunt 177. Sunt in sat 3
giamif. $cála e cladita In 1896, are un in v6t6tor s);i 29 elevl. Mal sunt i clout; scoff turcesa
Budgetul ei const5, din 1.775 lei la veniturl si 939 lei.' la cheltuelT, rOmanC,,nd un ex-
cedent de plus 835 leI; contribuabilI sunt 150.
Soseaua vicinald pune In legsáturd comuna cu Musurat s,4 Cavaclar ; drumurI ordi-
nare sunt spre: Agemler, Copadin, B511351, Uzumlar, TopraisarI, EdilchioI, Enghez, Casacci
Sofular.
Comuna Osman-facd. Pe platoul monoton al Topraisaruld, pe soseaua ce vine de
la Hasidilluk si la 21 km. spre S.E. de Constanta, se at15, comuna Osmanfaca, compusä
din satele: Osman-facd, un grup de case si bordeie dogorite de arsita s6reluI i bdtute de
vésnturile ierniY, fdrd addpost i fdrä plantatiI; Ebechio la 4 km. spre S.V. de reledintd, e
un sat tatdresc, miserabil, ca si Abdulah, asezat la 5 m. spre S.E. de Osman-faca.
Se invecinesce la N. cu Murfatlar i Omurcea; la V. cu BOA; la S. cu Edilchior
TopraisarI; iar la E. cu Tekirghiol.
Repartitia suprafetil i populand, este arätatd la p!asä. Case sunt 312.
Budgetul comuniI constä din 12105 Id la veniturI si 7823 le la cheltuell, rèmaind
un excedent In plus de 4382 ler; sunt 362 contribuabilY.
In satul de resedintd se aflä o bisericä cu hramul Sf. Impdran Constantin si Elena,
cläditä in 1890, are un preot si 2 cantdren; mai sunt si 5 giamiI: treI In Osman-faca

www.dacoromanica.ro
468

cate una in cele-l'alte douè sate ; sunt deservite de 5 hogT. In Osman-facti, este si o casa
de rugaciunI protestanta.
$cóla romaneasca, nu este ; in cele 3 sate Se afla cate o sc61a mahomedana, cond use
de hogI.
La Osman-faca se incruciska maI multe drumurI ordinare, ce vin de la :
Kiuciuk-Murfat, Mu rfatlar, Om u rcea, Hasancea, Mahometcea, Hasi-duluk, Tekirghiol,
Musurat, TopraisarT, Uzumlar, Osmancea, Agemler i Copadin. Are i oseaua
spre Hasi-Dillak.
Pe la Elibeichiol saì Ebechioi, mai trece si drumul Mangalia-Copadin.
Comuna Sarighiol. Tot coltul S.-Estic al DobrogieI, intre lacul Mangalia i portiunea
de frontiera de la Mare 'Ana la ruinele satuluI Careamac, in dreptul pietril No. 29, e ocupat
de comuna Sarighiol, care coprinde : Sarighiol, satul de resedinta, pe valea prelungita a
laculd Mangalia, la 17 km. spre apus de oras, e cladit pe panta \rail% are case mid si
bordeie din care miseria si murdaria a facut cuib la o lalta cu populatia; mal la
rqlsarit, tot pe vale, un grup de cate-va bordeie, Ora numirea de satul Arbasi; un alt sat
la respantia druinurilor acesteI regiunI este Hagilar, la 4 km. spre S.E. de resedinta; pe
Ormul de sud al laculuI, cam in fata bailor sulfuróse, se za,resce satul Caracicula, cu case
maI binisor ingrijite ; MAIO el spre rèsarit se afla ruinele a dou6 sa,te Mustegep i Cerige,
locuite vara de cate-va tarle de oI ; intre ele se afla o petera f6rte lunga i curiósa (vezI
partea geologica); Careamac e de asemenea un fost sat paräsit, din care n'a r&nas de cat
cimitirul, care sa-Y p6rte numele; in flne la frontiera, satul Ilanllk, saí maI bine un grup
de vre-o 38-40 case si bordeie, locuite de cea maI putin ospitaliera populatie 'a Dobrogief,
de Gagautt
Am stat in acest punct al frontieriI douè lunI, in care timp am suferit ingrozitor de lipsa
de alimente, pe care trebuiam sa mi le procur din-Mangalia; flier lemne, nicr apa nu potT
gasi cu inlesnire; populatia se servesce ¡ama Cu turte de balega si cu bJàriT uscate, iar
vara nu 'I-am vklut facénd foc, ci se hranesc cu branza.
Un singur pu t e in tot satul i apa se sc6te cu vartejul de la marl adâncinil; in
timpul zileI numal cainiI rèmân in sat, t6ta populatia pléca la munca ; terenul este pietros
abia póte sà dea existenta nenorocitelor suflete ale Ilanlikuld. E gresita statistica, ce
numesce Romani, pe locuitoriI neospitalierI al acestuI sat.
Se invecinesce la N. cu Mangalia i Gheringek; la V. cu Keragi; la S. cu Bulgaria;
iar la rasarit cu Marea-Négra.
Repartitia suprafetiT i populatiel este aratata la plasa. Case sunt 437, din care 27
bordeie.
Primaria a fost cladita in 1882.
Budgetul comuniI consista din 8093 leI veniturI si 2603 leI cheltuielf, r6manOnd un
excedent de 5490 leI; sunt 316 contribuabill
BisericI ortodoxe, nu sunt. Acum s'a construit o biserica la Caracicula.
In Sarighiol e o casa de rugaciunI protestanta. Sunt si 3 giamil, in Acbasi, Ha,gilar
Sarighiol.
.5c615, este una in Caracicula (fara local propriti), cu 29 elevI ;;.i 1 inveltator. La Hagilar
e sail. turca.
Pe la Nordul comuniI trece soseaua Mangalia-Caraomer, din care se ramifica do0
clrumurl comunale spre Sarighiol i Acbasi.
Diagonal de la Mangalia spre Copuci trece un drum pe la Hagilar, unde se 'Meru-
ci.s6za drumurile venind dinspre Ilanlik, Caracicula, Aebasi, Sarighiol, Acargea i Hos-
eadin. Peste frontiera este drumul Mangalia-Dou6 ;;i drumurile de la Akargea
(trece pe la piatra No. 30) si Caceamac.
Comuna Tatlageak. E asezata in basinul laculuI cu acest nume, calare pe soseaua
Constanta-Mangalia, la departare de 13 km. spre N. de cel din urma, oras.
Comuna se compune din : Tatlageacul-Mare drepti soseleI, venind de la Man-
galia) i Tattagearul-Mir (in stanga), la 3 km. departe unul de altul. Casele sunt mid

www.dacoromanica.ro
 469

grupate imprejurul giamiilor ; satele sunt maI mult tatarescI, de cat-va timp s'ati stabilit
cate-va familif de Romani.
Se invecinesce la N. cu Tuzla Musurat; la E. cu Marea; la S. cu Mangalia; iar la
V. cu Gheringek i Tuzla.
Repartitia suprafetiI i populatieT, este aratata la plash'. Case sunt 217, din care 38
bordeie.
Primaria a fost construita in 1881.
Budgetul comunil are 3705 leI la veniturI si 1716 leY la cheltuiell, rilmanOnd un ex-
cedent de 1989 lei; sunt in comuna 206 contribuabilY.
§cól i biserica, comuna n'are. Sunt 4 giamiI, cate 2 in fie-care sat.
In fie-care sat se afla cate o sccila turcésca.
Dupa cum am araLat, soseaua Constanta-Mangalia trece printre cele doué sale, care
se mal leaga prin drumurI comunale cu satele invecinate : Ascilar, Gheringek, Perveli,
Mangea-Punar i Tuzla.
Comuna Topraisart. La poilele de miaza-zi ale déluluT Topraisarf si pe soseaua
Constanta-Amzaci, la depärtare de 23 km. spre S.V. de Constanta, dam peste satul Toprai-
sari, reSedinta comunir. Se cunósce din departare de 10 km. venind din orI-care parte,
dupt varfurile a (tor stejarY secularI, singuriI in tót pla,sa Mangalia. Presenta lor aci de-
nota, cal pe vremuri de demult regiunea sterpa i monotona a suduluI Dobrogiel era aeo-
perita de padurY intinse de stejarT, pe care numar taiereä, fara control a Turcilor le-a dis-
trus Cu desavarsire.
Satul este o exceptiune fericita de restul plasif; are case marl', strade regulate ce
c,ad perpendieulare pe osea; lipsa de apa, e si pe aci fárte mutt simtita.
Pendinte de comuna maI e si satul Mangea Punar al Topraisarului, inflintat de curind
(le o colonie germana, muncitóre i Cu o viata ce póte servi de exemplu populatid mar-
ginase; are case frumáse, sanatóse si curate.
Comuna se marginesce la N. Cu Osman-faca; la E. cu Musurat; la S. Cu Gheringek
si la V. Cu EdilkioI.
Repartitia suprafetfi i populatier, este aratata la plasa. Case sunt 219. Primäria are
local inchiriat.
Budgetal comuniI nume'ra la veniturI 2630 le l si la cheltuielI 2513 leI, avênd un ex-
cedent de 117 leY; sunt 209 coutribuabilt
Comuna are o casa de rugaciune; giamil sunt trel.
See:11a exista in comuna, cladita," la 1892, e condusa de un inv6tator i frequentata de
35 elevr. GermaniI ail o scála a lor.
Soseaua judetianà trece prin Tropaisari, care se léga, prin drumuri ordinare cu satele :
Uzumlar, Osman-faca, Abdulah, Musurat, Urlukiol, Karli-kioI, Muratan, Amzaci i EdilkioI.
Comuna Tuzla. Tot litoralul Maril, intre lacurile Tuzla Tatlageak, e ocupat de
comuna Tuzla, compusa din 3 sate: Tuzla,pe soseaua vicinala de pe MO, tOrmul MariI,
la 22 km. de Mangalia si la 24 de Constanta, in apropiere de vechiul Stratonikia, pe rui-
nele chruia s'a ridicat azY frumosul far, Cu lumina ce apare o secunda, dup5, 15 secunde.
Satul se afla pe osea, e neregulat, constand din mai multe grupurI de case insirate
pe osea i vre-o 5 strade laterale. Pe osea se afla Primaria cu local bun, langa ea sc615,
higienicä, i spatiósa; in fata lor hanurI marl, care de cand s'a construit noua sosea
prin Tekirghiol i Urlukiof, ati Cam decazut; Perveli la 10 km. spre S.V. de re§edinta., e
un sat format dintr'un grup de Case mid. Pe drumul Tuzla-Cumarova, la 6 km. spre sud
de resedinta", s'a inflintat de vre-o 10 anI satul german Mangea-Punar al Tuzlet, tot asa ca
al Topraisaruld. LocuitoriY ail transformat Cu totul acésta regiune. Comuna se margi-
nesce la N. cu Tekirghiol; la E. cu Marea; la S. cu Tatlage,ac si la V. cu Musurat.
Repartitia suprafetiI i populatie+, este aratatä la plash. Case sunt 330, din care 7 bordeie.
Budgetul comunfi constä, din 6,002 leI la veniturY 0 2,527 lel la. cheltuielI, reman6nd
un excedent de 3,457 leI; sunt 295 contribuabilI. Primaria reparata in 1900.
In Tuzla e o biseriva cu hramul Sf. Ecaterina, dacha in 1887, are un preot 0 2 can-

www.dacoromanica.ro
470

täretY. Tol aci se mai af1 i cloud giamil si una in Perveli. Germanil all o casa de rugl-
chine in Mangea-Punar.
Scóla are un Invtqator si 36 elevt. A fost cladita in 1892. Sunt si 2 scoll turcescl in
Tuzla i Perveli.
Soseaua Agigea-Mangalia trece prin Perveli; iar cea vicinala trece pe la Tuzla; alle
drumurr ordinare sunt spre: Gheringek, Amzaci, Muratan, TopraisarI i Musurat.
e) Plasa Silistra-Noui. Acésta e regiunea de transitie intro Dobrogia i Deli-Orman.
Acoperita de padurl intinse, prin care serpuiesc micI paraiase cu apä, cristalina, plasa
Silistra Nouè diferä sub bite raporturile de plasile Medgidia si mat' ales Mangalia.
Aci avem o populatiune mat bogata si mal ospitaliera; satele aa infatisarea unor
locuinte omenescY, cu case marf, spati6se si curate; hrana diferitä de a Marilor; apa
este ma abondenta si la mai mid adancirnY, precipitatiunile attnosferice, mat" dese din
causa padurilor.
Pe aci insa hotiile i talhariile sa faecati chiar la mijlocul zileI si la adapostul padu-
rilor, ce se in lan pânà dincolo de frontiera.
Desele pradaciunI ce se faceaa la drumurile marl, aa obligat administratiunea in
multe randurI sa inflinteze la Enisemlia o sub-prefecura, numitä «Traian», care dura [Ana
cand taltariile se starpiali. Potere nenutnarate art cutreierat ant' intregf padurile Dobrogiel"
de sud, care ne avénd o limità naturala spre Bulgaria, banditif treceaa frontiera printre
pichete, sari se adäposteaa prin padurt Acum s'a stricat Cu desavarsire cuiburile acestor
talharf, devenill spaima Dobrogia Ora mal acum catI-va ant".
Pariiasele ce nasc din Mutant', dupa un curs de catf-va chilometri, se pierd pe sub
pamênt, ne-avand niel o scurgere spre Durare.
Positiunile sunt sèlbatice dar Incantatóre; väile, de si fara niel un curs de apa, totusI
Ormurite pe drépta i stanga cu tufarisurI i padurI, daa tabloulut un farrnec deoscbit,
calätoruluf o priveliste frurnósa, locuitorilor adapost contra intemperiilor i intregiI regiunl
bogatia din Nordul provincier.
invecinesce la N. Cu Dunärea; la E. Cu plài1e Medgidia i Mangalia, de care se
departe prin lacul Veder6sa, valea Polucci, délurile Polucci, Uzum-culac-Bair, valea Bal-
darnac-ceair, iar la S. cu Bulgaria.
Suprafata plasiI este de 1.19,988 hect.
NEPRODUCTIV HECT. PRODOCTIV HECT.
PadurT Supralata
COMUNI DrumurT,
Hect. Al AI
Vatra Izlaz ape, stuf Hect.
stand locuitorilor StatuluT

Almaliu . . . 87 415 61 2062 1390 4024

Miman . . . 21 105 84 1739 1093 3042
Asarlic . . . 52 257 159 1440 3523 042 6373
Bugeac . . . 21 107 1113 67 481 625 2414
Bairamdede . 70 349 325 4263 1839 6846
Beilic . 49 241 394 60 3905 1104 5933
Canija 28 142 135 10 2239 1080 3634
Caranlic . 37 183 364 720 2506 2182 5992
Carvan . 15 75 77 840 2073 2208 5378
Cuzgun . 35 178 122 2630 2531 300 5706
Dobromir 56 213 181 1030 3464 414 5358
EsechioT . 54 272 118 357 3505 1124 5430
Eni§emlia 74 367 247 1015 3574 205 5482
Garlita 49 245 122 _ 3436 1388 5240
Ghiuvegea . . 26 129 59 2343 1027 3584
HairamchioT . 101 F07 195 4540 8100 423 13866
Lipnita . . . 54 261 585 139 3777 851 5667
Marleanu . . 25 126 1000 2016 723 3890
Oltina 62 230 2404 492 2393 329 5910
Ostrov . . . 120 -- 1569 1228 1300 132 4349
Parachioi . . 30 147 72 1680 1673 224 3826
Regep-Cuius . 28 142 36 1180 1753 1259 4398
Satul-Noii . 26 127 84 243 2064 1012 3556
Total. 1120 4018 I 9506 17671 64810 21963 119988

www.dacoromanica.ro
 971

Populatia este de 30A63 suflete, carT repartizate pe comune i nationalirätT, sunt:

bb
COMUNE N N.
§i o
SATE o
sE1.) t3D
1:11)
o
cn rti fr4

Almaltu 11 1664 2 1 -- 1678

Miman 608 7 20 _- 635
Asarltc 31 9 424 _- -^ 468
Cherim-Cuiusu . . 406 2 2 _- 410
Gliiol-Punar . . . 286 301 _- 587
Total . 723 9 727 2 1465
Bugeac 329 86 415
Bairamdede . . . 402, 6 5 708 10 1136
Cialmargea . . .
Total .
.
402 6
13 38
74 10
38
1174
Bac-Cuiusu
.
Po4 pu 5
a
Beilic
Demircea
. .
N
10481
120
e
211 5 11 - -
1070
120
Tolal
Canija . . . . .
1168
23
2 4
1031
5 11
29 5
1190
1088
Carvan-Mare . . 21 143 -^ 35 20 15 234
» Mic . . . 106 144 25 10 285
Velichiot . . . . . 270 139 400
Total 397 287 199 25 928
Caranlic 496 4 8 52 26 -- 586
Curu-Orman . . . 143 3 168 _- 348
Total . 630 7 8 220 60 _- 934
Caraamat 336 -- _- 336
Cuzgun 659 2 15 4 _- _- 10 693
Urluia ..... . 323 _-
_-
_-
_-
323
Total . 1318 2 2 10 1352
Dobromir-din-dél . 117 6 230 6 96 21 _- 476
» vale 12 514 120 _i 34 686
Total. 129 6 744 216 27 3 1162
Cuiugiuc 5 573 182 764
Esechiol 13 576 177 183 949
Total 17 5 11149 359 1831 -- 1713
Bazarghian 274 9 2 88 78 _- 451
Ciucurchioi 1 110 91 _- 202
Enisemlia 66 90 90 2 _- 248
Nastradin 187 16 68 48 22 _- 344
Techechiol 286 2 2 118 46 31
_-
-- _- 454
Total . . 814 16 169 4 454 239 1699
Galita 2 421 -- _- -- 423
Garlita 24 1004 _- _- 1 _- 1029
Total. . 26 1425 _- _- 1 _- 1452
Calaigi 10 _- 278 98 _- _- 386
Ghiuvegea . 270 1 _- 31 17 1 _- 27 347
_- _-

---61
TOtal 280 1 309 115 1 27 733
Baspunar 35 180 215
Caraaci 342 75 417
Demircea 286 67 353

'
Hairamchioi 514 4 3 3-6 551
Malcoct N e o u a
Sevendic
Skender
Total .
N e
4
Io u
37
322
a
57
124
94
1630

137 -----137
. 1177 3
Cosluge 676 11 2 693
Lipnita 13 7481 --
7

I
Total . . 689 752 11 2 1 454
Metrlean .1 1100 2
C4la
Oltina
Total . .
1392
1529 1
1 1
1
8
8'
I 1
1
1403
1540
Ostrov . . . . . . 2805 57 60 46 27 1 24 5 3 2 37 21 3097
Parachi I 4 --I 964
Begep-C iiusu . .
Techede .esi . . .
.
.
916

1401
3
14
5
3
4,
246154,
172 36
11 1 1 3
-
10
408
351
Total . . 143, 8 418 190 759
PArj6ia
Satul-No ti

Total pe plash'
Total. ----1
17238
.

.
2001
7091
909,
125 8148
2 2
2,

114 2601 1704 6 1 40 15 3 2

,
38 1291
711
913
30163
1 ! 1 i

www.dacoromanica.ro
472

Densitatea populatier este de 25 locuitorT pe kilometru patrat.

Resedinta plasil este in oräselul Ostrov.
Coprinde douè comune urbane (Cuzgun i Ostrov) si 21 comune rurale.
Comuna Aliman. Pe Ormul apusan al laculur Veder6sa, la 6 km. departe de Du-
flare 0 la 46 km. spre N.E. de Ostrov, se intinde frum6sa comunä Alunan, compusA numaT
dintr'un singur sat, awzat in amfiteatru pe clina déluluI ce cob6rO in lac; are case spa-
ti6se, higienice si curate, inconjurate maI t6te de grädinï cu arborl fructiferT Fini legume.
Se invecineste la N. cu Ra.sova, de care se desparte prin gArla Venga; la E. tot cu
acéstO comung, despartitA prin bältile Veder6sa, Limpezi.0110 Sarpu i prin valea Polucci;
la S. cu Beilicu, de care se desparte prin délul Kiorcuiusu; la V. cu comuna MArlénu,
desphrtindu-le délul Zbreia.
Repartitia suprafetir i populatier, este arAtata la plasO. Case sunt 167, din care 9 bordeie.
Primäria a fost cladith, in 1.883.
Budgetul se compune din veniturY de 2.077 lel i cheltuelile sunt de 1.595 leI, re'mA-
nénd decI un excedent de 482 leI; sunt in comunh 103 contribuabilt
Biserica are hramul Adormirea 'Waled DomnuluI, e cldditO de locuitorI i intretinuta
de comunä, are un preot i 2 cAntäretY. A fost clAdita in 1880.
$c6la este ruralä,mixtà, cow:lug de un inv6tator i frequentatä. de 96 elevr.
Comuna se gOseste la depOrtare de 7 km. spre N. de soseaua vicinalä. Medgidia-
Cuzgun-Ostrov.
Pe malul drept al DungriI vine de la Rasova o osea vicinalà pe lAnga lacul Ve-
der6sa, pAnO la Cuzgun; in acéstO sosea duc de la Aliman treI drumurt $oseaua nu e
incä, executata. Aliman maI e in legaturä prin drumurI naturale cu Arabagi, Mulciova,
Polucci, Dedebali, Bac-cuiusu, Demircea i MArlenu.
Comuna Almaliu. Intre délurr acoperite cu vir, earl' dail un vin negru fórte bun,
stä ascunsa comuna Almaliu, compusä numaI dintr'un sat, departe la 5 km. spre S.V. de
Ostrov, pe riusorul Almaliu. E locuitä de BulgarI; are case frum6se inconjurate de grO-
dinI Cu arborI, strade drepte si curate; aspectul satulul in general e din cele mal placute
si reproduce intru cat-va pc acel al satelor din Nordul Dobrogiel.
Se invecineste la N. cu Ostrov, de care se desparte prin délurile Icral-ceaia-Bair,
TrAncovita. i CarOmida; la E. cu GArlita, de care se desparte prin ezerul GArlita; la S.
cu Bulgaria, despärtitO prin valea Regederesi-ceair i cu comuna Esechioi, de care se
desparte prin valea Canara-Ceair.
Repartitia suprafetir i populatieY, este arAtath, la plash. Case sunt 385.
Primaria a fost cläditä. in 1.880.
Budgetul eI este de 6.366 leI la veniturI 0 3.518 leY la cheltuelY, r6mAnênd un excedent
de 2.847 leI; sunt in comunA 357 contribuabilI.
Biserica comuniY are hramul Inältarea DomnuluI si e deservitO de 2 preotY 0 2 cAn-
taretI. A fost claditO in anul 1828.
$c6la ruralA mixtà e intretinutd de Stat, are un inv6tator si o invkátóre; frequen-
tatil de 68 elevï. Localul clädit in 1881.
De la Ostrov duce la Almaliu o osea vicinalA, nu tocmaI in bunA stare. Ea a fost
construitO sub Turd; maI sunt i drumurr ordinare spre Ostrov, Bugeac si peste frontiera.
Comuna Asarlik. De la piatra frontierä No. 19 spre Nord, pAnä, in valea Urluia, se
intinde in forma, alungitä comuna Asarlik, departe la 43 km. spre S.E. de Ostrov.
Se compune din satele: Asarlik, pe fundul unel vOI pOdur6se ce vine din Bulgaria;
aci se Wflà un insemnat punct de pazd cu cazarma pentru o companie ; in fata cazOrmil
s'a ridicat in 1881, biserica, prin stäruintele i aprópe cu cheltuiala cOpitanuld Lerescu. Sa-
tul are cAte-va case maI marl, brutarie, maI multe cArciumI; bordeiele i cäsutele nu
lipsesc, totusI infätisarea satuluI este plOcutd. LAngd cazarmO se Oa o cismea ce dä, nas-
tere unuI mic curs de at* care udAnd satul se duce a se pierde prin pOdurI.
Ceea ce face .0 mal placutà positia satuluI, sunt padurile care tèrmuresc valea si se
intind lant pe frontiera; väile secundare sunt asa de intortochiate, in cAt adese or.'" te

www.dacoromanica.ro
 473

poll rätaci prin ele. Drumurile sunt cotite ca i frontiera, asa ea de o data te vezr pe le-
ritoriul bulgar, fara sa, tir. Din varful unuT dél plesuv un tabloti incantator se desfasúra
In Lae partile. Pe aci s61baticia este unita cu frumosul.
Asarlik este satul de resedintä ; la N. de el pe valea lunga a Urluier i la 6 km.
departe, se afla satul Ghiol-Puna' i langa el la 2 112 km. spre N., satul Nargilar in coLul
vair, de care trecand maT la Nord la .3 km. se aflä satul Kerim-Cuiusu. Numar valea im-
padurità pe c6ste da acestor catune un aspect placut prin positia lor; interiorul este mi-
serabil, cu case mid i bordeie.
Comuna ast-fel alcatuita se invecineste la N. cu oräselul Cuzgun; la E. cu comuna
Enige; la V. cu Enisemlia; iar la S. cu Bulgaria si cu comuna HairamchioT.
Repartilia suprafei i populatier este aratata la plasa. Case sunt 369, din care 71
bordeie. Nargilar este parasit.
Primaria cladita In 1893.
Budgetul comunir consta In 4332 ler la veniturr si 3440 le l la cheltuell, r6mânênd un
excedent de 791 lel; sunt 208 contribuabilr.
Biserica are hramul Adormirea Maicer DomnuluT si e deservita cke un preot si un
cantare.
Scóla rural, mixta a fost cladita la 1884, e condusa de un invelator i frequenlata
de 56 elevr.
Satul de resedinta e asezat in apropiere de soseaua Constanta-Ostrov, din care se
bifurca o osea, de la Enisemli la Asarlic. Din Asarlik e un drum care duce spre salde
cele-l'alte ale comunir, cum si mar multe altele care duc peste frontiera i spre salde:
Dobromir, Teke-kioi, Nastradin, tab,' valea Urluia, pe valea Borungea, la Sevendic F,;i
Hairamchioi.
Comuna Bugeak. Unghiul coprins intre lacul Garlita i Dui-Are este ocupat de co-
muna Bugeac, compusä numar din satul Bugeae, asezat pe tërmul nordic al laculuT, la 6
km. spre räsarit de Ostrov. Satul are aspect placut, cu case bine zidite, higienice 0 in-
conj urate de gradinr.
Se invecineste la N. cu Dunärea; la E. si S. cu comuna Garlita, de care se desparte
prin lacul Garlita i garla Dervent; la V. ,cu Almaliu i cu orasul Ostrov, de cai e se
desparte prin délul Carämider i délul Bugeaculur.
Repartitia suprafetir i populatiel, este aratatà la plasa. Case sunt 111.
Primaria cladità In 1880.
Budgetul are 2632 lei la veniturr si 2593 lel la cheltuiell, rtimandnd un mic exceden-
de 39 lei; sunt 90 contribuabilr.
Biserica are hramul Sf. Atanasie, a fost construita in 1862 si e intretinuta de comuna;
are un preot si un cantaret.
Comuna are o scella ruralä, mixta, cu un inv6tator si 43 elevr. Cladita in 1880.
Prin Bugeac trece soseaua Ostrov-Medgidia. Satul maT e in legaturä, prin drumurT
naturale cu satele Invecinate.
Comuna Bairamdede. La incrucisarea mar multor drumrrI ce vin de la Aledgidia
Mangalia, departe de 60 km. spre S.E. de Ostrov se intinde comuna Bairamdede, com-
pusa din urmatérele doua sate: Bairamdede, trist, lipsit de arborT i apa, are case mid'
r6spandite fàrá nici o regula; Cialma-Argea saù Ciabnargea, pe valea ce vine de la Calfa-
chior; e un grup de vre-o opt case asezate in fundul acester vái séThatice.
Se invecineste la N. cu satul Bekter; la V..cu comuna HairamchioI; la S. cu comuna
Caraomer 0 la E. cu Cazal-Murad.
Repartitia suprafetiT i populatier, este arätata la plasa. Case sunt 299, din care 26
bordeie.
Primaria claditä In anul 1882.
Budgetul eT consta In 5843 leT la veniturr i 3423 leT la cheltuielT, Ornanénd un exce-
dent de 2420 ler; comuna are 318 contribuabilr.
Scéla are 46 elevr. Alar e si o.scéla turcésca.

www.dacoromanica.ro
474

Biserica nu e; sunt cincl giamin 4 in Bairamdede i 1 in Cealmargea.

Afarg, de soseaua Cazal-Murat-Cavaclar-Conslanta, mal sunt drumurI comunale spre:
Cazal-Murat, t6te satele de pe valea Borungea, Bas-Punar, Skender, HairamchioI, Demircea,
Armutlia, Docuzacl, CalfachioI, Ghiu venu i Cavaclar.
Comuna Beilicul. In drépta soselei Cuzgun-Ostrov, pe t6rmu1 sudic al laculuT Mar-
leanu i tóIà valea ce se deschide spre lac, este ocupata de comuna Beilic, la 38 km. spre
N.-E. de Ostrov.
Ea se compune din satele: Beilie, asezat pe fOrmul apusan al laculd Beilicul, care
este o prelungire a laculd Marleanu; satul are infatisarea unur amhteatru, pe clina de-
luluI, casele sunt frum6se, marl i inconjurate Cu gradinI; Demircea, la 4 km. spre N. de
Cuzgun, 1âng oseaua ce pléca de la acest °awl spre N. pe malul drept al DunariI la
Rasova, e un grup de case frumusele inconjurate de vir; maI la apus de Demircea la
3 km. peste dél se afla satul parasit Bac-Cuiusu, chiar pe soseaua Cuzgun-Rosova-Cochirlenl.
Comuna se invecinesce la N. cu Dunärea; la E. cu Marleanu, Aliman i Enige, de
care se desparte prin lacul Marleanu, délurile Kior-Cuiusu, Polucci, prin valle Uzum-Culac-
Ceair i Ekii-Iuivk-Alceac; la E. cu Cuzgun i Caranlik; la V. Cu Oltina, despartita prin
délurile Oltina, Calburgina si Tuna-Orman.
Repartitia suprafetiI i populatiel, este aratata la plasa.
Case sunt 299.
Budgetul comuniI consta din 4375 leI la veniturl si 3035 leT la clieltuelI, rOmane.nd
un excedent de 1340 leI; sunt 391 contribuabilr.
Primaria cladita in 1882.
Comuna are dou6 bisericI: una in Beilic, cu twamul Sf. Haralambie, cladila la 1856,
i a doua in Demircea crádita la 1874, cu hramul Sf. Treime.
Sunt cladite de locuitorI i intretinute de comuna. Aí doI preolI si 3 6menI de serviciii.
Sc61a este una rural a mixta, cu un inv6tator i o invètatóre; a fost cladita in 1880;
e frecuentata in mediti de 125 elevT.
Soseaua Ostrov-Cuzgun, trece pe la Sudul ComuniI. De la Cuzgun se ramifica spre
N. o alta osea vicinala, ce trece prin Bac-Cuiusu, pentru a o duce spre Ra.sova.
DrumurY naturale pun comuna in legatura cu satele invecinate.
Comuna Canlia. In fundul vaiI Canlia si pe soseaua Ostrov-Cuzgun, intre lacurile
Garlita i (Mina, la 12 km. spre E. de Ostrov, se afla comuna Canija, compusa din sin-
gurul sat, Canlia, destul de mare, cu case bine construite pe strade regulate.
Positia lul este fórte frumósa; e inconjurat de viI si fie-care casa are gradina ei cu
pomI roditorl si legume.
Se marginesce la N. cu Satul-Noti; la E. cu Lipnita; la S. cu Garlita si la N.V. cu
Dunarea.
Repartitia suprafetiY i populatid, este aratata la plasa.
Case sunt 221.
Veniturile comuniI sunt de 5.651 leI, iar cheltuelile de 2.281, rèrnan6nd un excedent
de 3.370 leY; sunt 185 contribuabilY.
Biserica are hramul Sf. Voevozl, a fost zidita de comuna in 1862 i intretinuta tot
de ea; un preot si 2 cantaretI o deservesc.
Sc6la are un invèlator i e frequentata in mediil de 70 elevI. Cladita in 1881.
Prin drumurl comunale, Canlia e legata cu satele: Lipnita (aci trece soseaua Cuz-
gun-Ostrov), Coslugea, Satul-Noti, Parj6io, Bugeac, Galita i Garlita. Prin Canlia trece so-
seaua Ostrov-Medgidia.
Comuna Carantik. Pe soseaua Cuzgun-Ostrov, la 4 km. numaI de Cuzgun spre apus
se deschide o vale frumoasaacoperita cu padurI, ce se ti n lant pana la frontiera. Acésta
este valea Beiliculut
Daca urmam soseaua care S.-V. pe vale, dam, dupg, 2 km. de drum, de satul Caranlik,
resedinta comuniI cu acest nume. De jur imprejur degurile acoperite cu padurI, daù sa-
tuluI un aspect pitoresc, de i interiorul nu corespunde positiuniY, de 6re-ce are case

www.dacoromanica.ro
 475

micl, pe alocurea bordeie. Mal bine ingrijit, de si maY mic, este satin Cunt-Orman, asezat
nu departe de c6da laculuI Oltina.
De la Cuzgun la Curu-Orman sunt 12 km. Acest sat a fost multa vreme spaima
calatorilor, jefuitI chiar la miezul-zilet Códa laculuI se numesce «la M6ra Pagt» ; aci s'ati
comis, 'Ana maI aniI trecutt jafurY i chiar omorurI de Tiganil din Curu-Orman.
In vara anuluI 1895 am insotit in calatorie pe regretatul nostru unchias, V. A.
Urechia. Am fost la Adam-Clissi i veniam spre Parakiot unde trebuia sa manem nóptea.
Nu mare ne-a fost térna, cand am traversat satul Caranlik, pentru ca apoI pe un drum
prin padure s ne indreptam spre Parachiot Se inserase bine i fara nicI o arma ne-am
expus prin intunerecul noptit cu tóte ca ni se spusese, ca Cu cate-va zile maI 'nainte se
facuse o talharie la drumul mare. De la Caranlik la ParakioI sunt 3 ore de drum ; n'am
avut nicI un pericol. La ajungere am fost intampinatI de Sub-prefectul plasit care nu
mult s'a minunat de indrasnéla n6stra de a traversa o padure dese-orI calcata de hotI
in timpul noptit
Prin 1899 am ma trecut pe la Moira PaseI; era stricath i mutata spre Lipnita;
mi s'a spus ct prin Martie, morarul a fost pradat si omorit de hop'.
Aci, la Mora Pasei se infiintéza, cand sunt calcarI de banditX, un post de soldatI pen-
tru paza drumulut
Comuna Caranlik formata ast-fel din dou6 sate, se invecinesce la N. cu comunele
Beilicu si Oltina; la E. eu orasul Cuzgun i cu Enisemlia; la S. cu ParakioI si la V. Cu
Ghiuvegea.
Repartitia suprafetiI populatid este aratata la plash'. Case sunt 189, din care 41
bordeie. Primaria cladita la 1880.
Veniturile ating tifra de 3.481 lei, iar cheltuielile 2.281. ContribuabilI sunt 1.32.
In Caranlik se afla o giamie i in Curu-Orman, alta.
Scóla e condusa de un inv6tator i frequentata de 56 elevI. Claditä in 1881.
Comuna e asezata pe soseaua Medgidia-Cuzgun-Ostrov.
Mal sunt i drumurI comunale prin padure spre: Cicur-chiot Bazarghian, Parakiot
Ghiuvegea i Curu-Orman.
Comuna Carvan. TWA zona padurósa a frontieriI intre vaile Garlita i Canara-ceair
e ocupata de comuna Carvan, ce e departe de Ostrov la 25 km. care S.E., la piatra
frontiera No. 10. Ea se compune din treI sate: Carvan-Mare i Carvan-Mic, amandou6 f6rte
apropiate, sunt asezate pe valea cu acelas nume, inconjurate de padurI ce se continuä,
pana peste frontiera; casele nu sunt tocmaI presentabile, mid si ref intretinute ca ;;i
stradele. Aci se MI6 i un punct insemnat pe frontiera, in cazarma se Oa o companie
insarcinata cu paza granitef; la 5 km. ma spre N.E., satul YelikioE compus din cate-va
case, are impre urimf frum6se, casele insa sunt mizerabile.
Se invecinesce la N. cu Lipnita, de care se desparte prin délurile Scorci i Sirt-iol-
bair; la E. cu ParakioI despärtindu-se prin valea SatikioI; la S. cu Bulgaria; lar la V.
cu Garlita, despartita prin vaile Regene-Ceair i Caraghios-culac.
Repartitia suprafetiI i populatiel, este aratata la plash'. Case sunt 222, din care 52 bordeie.
Budgetul are la veniturI 3481 let lar la cheltuielr 2991; contribuabilI sunt 215. Comuna
n'are biserica; sunt dou6 giamiI cu 2 hogt (Carvan-Mare i Velikior).
Scóla este rurald mixta cu un invèlätor si 47 elevt E la Carvan-Mic; localul e inchiriat.
Numar prin drumurI ordinare cele 3 sate sunt in legatura Cu: Lipnita, Parakiol,
Calaigi, Ilegep-Cuiusu, Cuiugiuc i Garlita. De la Carvan pang la soseaua Lipnita-Ostrov
sunt 5.-6 km.
Peste frontiera sunt drumurr la: Cranova, Kutuclu, ZarnicI si Kiuciuk-Kainardgi.
Comuna urbana Cuzgttn. In Calatoria sa din 1840, Ami-Boué numera Cuzgunul printre
cele 16 targurI ale Dobrogid astazI nimic n'a r6mas din maretia acestuI important
Récueil d'ilinéraires dans la Turquie d'Europe. Tom. I. p. 107 (Cuzgun, Hasova, Kustendge, Man-
galia, HAr*ova, Mach), Isaccea, Tulcea, Babadag i alte 7 care apartin Bulgariel: Eslci-Stambul, Koslagik
Misivri, Ieni-Bazargik, Cainardji, Kavarna §i Balch:).

www.dacoromanica.ro
476

oras turcesc, care dupä traditiunile locale era pe la inceputul véculul trecut, pavat,
iluminat i förte bine intretinut.
Cat de insemnat a fost acest punct de incrucisare al maI multor drumurT ce veniati
din Silistra Bazargik, se dovedesce din resturile de fortiflcatie ce inconjuratl orasul, care
avea forma until dreptunghiù' cu latura cea mare de 700 si cea mica, de 450 metri; la
fle-care din cele patru unghiurI se afla cäte un uvragiii de fortiflcatie, numite cele 4 tabir.
Tete lucrärile eratl fäcute de pam8nt i piaträ grämäditä fdrä legaturä.
Parapetul a re'mas astazI incä destul de gros (10 metri) i antul din afarä de 7 m.
lärgime.
Strada principal ä (azI numitä str. Cogälniceanu) se zice, cä era un-adevërat bazar de
prävälif, din care astäzr n'ati mafi re'mas de cat patru carciumI.
Acum orasul are 17 strade, r6ti pavate i maI req.' intretinute.
Afarä de orasul Cuzgun, mal apartine comunil alte dou6 sate; Caraamat pe valea
impaduritä a Ciair-ormanulta, la 4 km. spre S.E. de Cuzgun; e compus din 29 case mi-
serabile; Urlecia, pe valea cu acelas nume, la 7 km. spre S.E. de Cuzgun, are 39 case,
positiunile sunt incântat6re, väile fertile si apa abondentä.
De la Ostrov la Cuzgun sunt 38 km.
Se märginesce la N. cu Beilicu, de care se desparte prin délul Cuzgun si pädurea
Bac-Cuiusu; cu comuna Enige, de care se desparte prin valea Cara-aci-alcea i prin §o-
seaua judetianä, Ostrov-Medgidia; la E. cu Enige despärtitä prin délul Balarnac-ceair
délul Adam-Clissi-bair; la S. cu Asarlak i cu Enisemlia; iar la V. cu Caranlik.
Repartitia suprafetil i populatiund, este arätatti, la plasä. Case sunt 367, din care
45 bordeie.
Budgetul comunif are la veniturl 19.357 lel, iar la cheltuiell 4617 lel, cu un excedent,
de 14.740; sunt 131 contribuabilI.
Biserica are hramul Sf. Gheorghe si a fost cláditá in 1881, e deservitä de un preot
si 2 cAntäretl.
Sc61a, a fost cläditä in 1882, are un local incäpätor si solid; e condusä de un 'My&
tittor si frequentatd de 127 de elevl. Cea din Urluia, cläditä, in 1899, are un in \relator si
49 elevI.
Orasul este asezat pe :,-;oseaua Ostrov-Megidia, apr6pe la jumètatea distantel ; cele-l'alte
(1°1.16 sate (Caraamat i Urluia) sunt legate prin drumurY ordinare cu soseaua, cu Cuz-
gunul i Cu satele invecinate: Iusufpunar, Dedebali, Bac-Cuiusu, Demircea, Cicur-ChioY,
Bazarghian, Nastradin, Kerim-Cuiusu si Ghiol-punar.
11. Comuna Dobromir. In stänga soselef Azarlak-M6ra PaseI, se intinde comuna Dobro-
mir, pA,n6 la frontierä, intre pietrele 16 si 18. De i positiunea este pitorésca intre dou6, dé-
lun totusY interiorul este neingrijit. Se compune din douò sate: Dobromirul
din vale, ca resedintä, e departe de Ostrov la 35 km. spre re'särit, are case bune incon-
j urate de grädinY, stradele insa sunt murdare; Dobromirul din del, la 3 km. spre S. de pre-
cedentul, are pozitiune i mar frum6sA,, dar tot murdar in interior.
Cuväntul e slavon i insémnä: dobro=bunä, mir=veste.
Se invecinesce la N. Cu Caranlic, de care se desparte prin (Muffle Aslama-sirti si
Sinir-Bair ; la E. cu Enisemlia, despärtitä prin délurile Baspunar-Sirti,
Mezarlik-Bair i Tekekiol-Bair, cum si cu Azarlik ; la S. Cu Bulgaria ; iar la V. Cu
Regep-Cui usu.
Repartitia suprafetir i populatie, este aratatä la plasä. Case sunt 329, din care 124
bordeie. Primäria cläditä in 1894.
Budgetul comunif este de 6038 leI la veniturf si 3187 ler la cheltuelr, &Ind un exce-
dent de 2851 leI; contribuabilf sunt 223.
Comuna are o casä, de rugaciunr la Dobromirul din vale.
Scella este in Dobromirul din vale, are local bun si incapator, clädit in 1901; e con-
dusä, de un invètätor i frequentatä de 158 elevI.
Afar:a de !-,4oseaua judeténa Azarlik-M6ra PasiY, care trece prin Dobromirul din vale,

www.dacoromanica.ro
 477

pe celel'alte drumurI se pdte compta fcirte putin, ele neflind permanente ci facute duptt
bunul plac al locuitorilor; in vara anuluI 1898 am ratacit 3 ore prin padurea dintre Ba-
zarghian si Tekederesi; de unde acest drum se p6te face in 3 ore prin padurI i lumi-
nisurI, era pierzéndu'l din causa araturilor, pe care locuitorif le fac nerespectand drumu-
rile, am inoptat prin padure. Dincultatea era si mal mare, mai ales ea venind o ploaie
torentiala, vaire se transforma in nisce adevarate riurI, pe care cu mare greutate le potI
traversa; gratie numal until bun cunoscator al locurilor, am putut ajunge la Dobromirul
din vale 0 de acolo la Tekederesi. La intórcere 'ml'-am dat séma, cat de grea se pòte
face comunicatia prin aceste regiunI acoperite Cu padurI, prin care din distanta in dis-
tanta fantanI fórte vechl si bine ingrijite dati o apa cristalina. Pe aci fantanile sunt de
o ingrijire deosebita i pòrta fie-care numele celul care a cladit-o, asa am intilnit in
cale: fantana lul Veli, al luI Ahmed, Tascesme, Berechet-su-cesme, etc.
Positiile sunt admirabile i pitorescI, vane reicor6se chiar la mijlocul une zile din Iulie.
Din Dobromir duc prin padurI drumurY spre: Asarlik, Eniseinlia, TekekioI, Bazar-
gitian, Calaigi, Regep-cuiusu si Tekederesi, iar peste frontiera drumurile pe la pietrele
No. 17 i 18, cum si pe la jumatatea distanteI intre aceste dout4.
Comuna Esechioi. La 10 kni. spre rasarit de Ostrov, din valea Esechior pana In
vztlea Garlita se intinde frum6sa comuna EseéhioI (esek magar, kioI sat), important
pullet pe frontiera, intre pietrele No. 9-10; aci se afla o cazarma in care e instalata o
companie, ce pazesce frontiera pana la piatra No. 12.
Comuna se compune din satele: Esechioì, frumos asezat. intre dou6 délurl impadurite,
are case bune ;;i curate, cu gradinI de arborI fructiferl; CuiUgiuk, dincolo (spre E.) de
valea Garlita, la 5 km. spre N. S. de Esechiof, satul de resedinta; ambele sunt bogate
frum6se.
Comuna se invecinesce cu Garlita la N; la S. cu Bulgaria ; la V. Cu Almaliu si la
E. Cu Carvan.
Bepartitia suprafetil i populatieI, este aratata la plasa. Case sunt 378, din care 48
bordeie. Primaria cladita in 1892.
Budgetul are la venilurI 3772 leI si la cheltuen 3445. Contribuabill sunt 248.
In fie-care sat se afla cate o cast'', de rugaciune, cu cate un preot.
Mai sunt i douè giamiI, cate una in fie-care sat.
Fie-care catun are soila sa, cu cate un invkator i a1 fost frequentate in 1898 de
137 elevI. Cea din Esechioi cladita la i868, iar cea din Cuiugiuk la 1898. La Cuiugiuk
maI e si o .sc615, turcésca.
Daca de la aida laculuI Garlita mergem care E.S. 3 kilometri, coboram la Múra
(le la Nadi, unde un drum de chruta duce in comuna Esechioi.
Satul Cuiugiuk, e asezat pe druniul ce suie délul Garlita, cobóra in valea Cuiugiuk.
Din Esechioi, un drum duce pe vale la Garlita, iar din Cuiugiuk, la Galita.
Spre sud sunt patru drumurI prin padurI peste frontiera, in dreptul fie-caruia se
afla cate un pichet.
Väile sunt destul de intortochiate i acoperite cu padurI, care dati acesteI regiunï un
aspect pitoresc.
Comuna Eni,cemlia. Langa si la N. de Azarlik, pe soseaua ce duce spre Ghiuvegea,
se intinde catre Aliaza-nópte comuna Enisemlia, compusa din urmat6rele sate: Eni,semlia,
ca resedinta, la 43 km. spre S.E. de Ostrov, e asezat in valea cu acelas nume; are case
nu tocmaI bune, aci se afla casa sefuluI ocoluluI silvic, o via frumdsa inconjurata de arbor'''.
In Enisemlia a fost in cate-va randurr resedinta sub-prefecturer plasir Traian. Positiunea este
pitorésca; pe osea Inainte intAlnim satul Teke-kioï la 4 km. spre apus de resedinta, e un
grup de 25 case curate cu gradinile lor ; in apropiere se afla Cimeaua lui Ibraim, care
alimentéza un mic fir de apa ce se pierde prin padurI; de la Teke-kioI, pe un drum
care apuca, spre Cuzgun se afla, satul Bazar ghian, nu tocmaI presentabil, dar positiunea Id e
1'16'110'16re in apropierea pädurilor seculare, e departe de Enisemlia la 9 km. spre Nord;
langa el si la 2 km. spre N.V., satul mire Caranlik si Bazarghian, e un grup

www.dacoromanica.ro
478

de case asezate pe o vale impaduritä i frum6sa; Nastraclin, un alt sat in mijlocul paduril,
prin care duce drumul de legatura cu Eni§emlia, care e departe la 8 km. spre S.; langa
Nastradin se aft& frumlisa Cionea Ta,s-Uluc.
Comuna Enisemlia ast-fel alcatuita din 5 sate se invecinesce la N. cu Cuzgun; la E.
si S. cu Azarlik ; la V. cu Dobromir si Caranlik.
Repartitia suprafetir i populatier, este arata,ta la plasa. Case sunt 436, din care 104
bordeie. Primaria a fost cladita, in 1882.
Budgetul comunir este de 9154 ler la veniturr 0 5746 la cheltuielr, cu un excedent de
3408 lel; sunt 234 contribuabilr.
Biserica si scóla nu exista, in Enisemlia ; sunt 5 giamir, in fie-care sat ale una.
Comuna e asezata pe soseaua vicinala Constanta-Ostrov; mar sunt i drumurr ordinare
intre diferitele sate ale comunif, cum si de legatura cu cele din prejur, cum : Caranlik,
Cuzgun, Caraamat, tótà valea Urluia, spre Sevendic, Dobromir, Calaigi, Parachioi i Kuru-
Orman.
Comuna Garlita este asezata pe tèrmul de rasarit al laculd cu acela§ nume ; se
compune din douè sate : Geirlita ca resedinta, in stanga soseld Cuzgun-Ostrov, la 15 km.
de Ostrov, pe térmul laculur si la debuseul \Tail Garlita ; are casele marl', solide, incon-
jurate de gradinl cu pomr ì legume : Galita la 3'4 km. mal la Nord, tot pe Ormul ra-
saritean al laculd Garlita, e mar mic, dar tot asa de frumos ca precedentul.
Comuna se invecinesce la N. cu Dunarea; la E. cu Canija, Lipnita i Carvan; la S.
Cu Bulgaria ; la V. cu Bugeac, Almaliu si Esechid.
Repartitia suprafetif si populatier, este aratata la plasa. Case sunt 265.
Budgetul comunir este de 4335 ler la veniturr si 3710 ler la cheltuielI, (land un excedent
de 625 Id; sunt 420 contribuabili.
Biserica Cu hramul Sf. Dumitru din Garlita, e construitä de locuitorl in anul 1866 si
Intretinuta de comuna, e deservita de un preot si 2 cântaretr. in Galita e o casa
rugaciunr.
Fie-care catun are sc6la lul, cu cate un inv6tator ; numèrul elevilor in mediti 130.
Ambele sunt cladite in anul 1885.
Mara de soseaua vicinala Ostrov-Cuzgun, mar sunt si drumurr comunale spre Canlia,
Parjáia, Bugeac, Almaliu i Esechid.
Comuna Ghiuvegea. Pe soseaua Ostrov-Cuzgun, este asezata Ghiuvegea, comuna
ce se prelungesce care Sud, pana la frontiera la piatra No. 13 0 se compune din satele:
Ghiuvegea, ca resedinta, bogat, cu case marl, higienice, asezate pe o vale incantat6re tar-
murita de padurr, din Ghiuvegea se desparte catre Sud pe vale un drum ordinar, care
duce in satul Calaigi, un grup de 23 case asezate la capatul \Taff fmpadurite.
Positiunr s'elbatice, dar frum6se si bogate in tot felul de cereale, sunt in tot coprinsul
comunir Ghiuvegea, ce e departe la 27 km. spre E. de Ostrov, iar Calaigi la 4 km. de
reedinta spre S.
Se invecinesce la N. si E. cu Caranlik ; la S. cu Parachiol; iar la V. cu Lipnita
Carvan.
Repartitia suprafetil i populatiel este aratatà la plasa. Case sunt 145.
Budgetul comunir are la veniturf 2667 ler, iar la cheltuielr 1655; contribuabilr sunt 124.
E de regretat ca nu exista nieT c6la nicI biserica in acésta, frumása comuna; se
afla numar 1 giamie cu 1 hoge, la Calaigi.
Mara' de soseaua de la Meira Pasil spre Azarlik 0 care trece prin Ghiuvegea, mar
sunt si drumurr comunale prin padurr spre : Curu-Orman, Caranlik, Cicur-Kid, Regep-
Cuiusu, Velichior i Lipnita.
Intre Ghiuvegea si Parachior se afla frumosul spital «Parachior».
Comuna Hairamehia. Plecand din Azarlik spre Bairamdede pe un drum ce taje
de dou6 orr frontiera la pietrele No. 19 0 20, dupa ce trecem de piatra No. 20, dam la
4 km. spre rèsarit de o vale adanca, prapasti6sa, sèlbateca, cu padurr dese 0 feIrte in-
tortochiata.

www.dacoromanica.ro
 479

Pe fundul acesteI vaT se afla drumul ce duce la comuna Hairam-chia ce se intinde

crttre Sud, pana la cotul ce face frontiera la piatra No. 23; care N. atinge valea Borungea.
. T6t5, acésta regiune, cu vane 0 padurile el, in care te pierzT ca inteun labirint, a
fost multa vreme cuibul banditilor, ce inspaimantasera pana acum catI-va anT populatiunea
SuduluT DobrogieT.
Comuna coprinde urmatórele sate : Ilairainchioi, pe valea Cu acela nume, in dreptul
kd la 2 km. spre rasarit de piatra frontiera No. 21, e numaI un grup de 55 case micT,
carT abia se v6d printre padurT pe fundul vaiT, e departe la 58 km. de Ostrov 0 la 45 km.
de Nlangalia; apoT dare S. drumul se continua pe la Demireea, un grup de 12 case, la 21,2
km. spre S.E. de reFxdinta', pe valea cu acela* nume, lar pe valea Armutlia douè sate,
acum parasite, Armutlia si Ald-Sadde, locuite odinióra de Cerkezl sMbatecI ;ii ferocr, care
stapaneatl prin hotiile lor kite satele din prejur ; mi s'a povestit de localnicT, ca din causa
acestor bandit)", locuitoriTsatelor ere." ziva 0 maT ales n6ptea in garda 0 va T de nenorocitiI
ce cadeaii in mainile lor, dupa ce'T mutilati, taindu-le urechile sari nasul, ii" lasaa liberl
pentru a duce veste in sat, 6, de nu va da o contributie ce se cerea de *eful bandeT, satul
trebuia sa fie expus calcarilor.
Am fost fata in tórnna anuluI 1894, dupa ce o banda de hotI a atacat satul Docuzacr;
toff locuitoril era" adunatT la cafenea : barbatiT inteo camera, iar femeile intealta. BanditiI
inconjurara casa ::d ridicara pe cel maT de séma dintre locuitorT, pe turcul IIagi-Talip,
pe care dui-A ce'l legal* l'ari dus acasa la el; aci hotiI torturéza pe dou6 ferneT, taie
urechia luT Hagi-Talip, fura ce g6.sesc ;;i iail impreuna cu eI pe victima, lasând Ospuns
rudelor, ea nu o vor Inapoia, de cat cu un pret de rescumparare.
Acest procederi era cel mal intrebuintat de banditiT Dobrogier; astazY multumita
armatel 0 administratiel, bite talharifie sunt cu desavar0re starpite.
Spre N. de reedinta sunt satele: Skender, cate-va case in0rate pe drumul ce vine
de la Bairam-dede, la 5 km. spre apus de acesta ; maT la N., de la Bairam-dede un drum
care duce la Ba,c-Punar, 21/2 km. spre N. e un grup de case miserabile a§ezate lute°
vale fara apa; la N. de Skender se afla ruinele satuluI Malcori, langa care micul catun
Sarapcea Caraari 0 in fine mergénd pe drum spre apus, dm la 1 km. spre N. de piatra
frontiera No. 20 in padurT, peste ruinele satuluT Sevendic.
Comuna acésta, a.,3a, de mare, ce se intinde de-a lungul frontieril de la piatra No. 19
la 23, se invecinesce la N. cu Asarlik 0 Kioseler; la E. cu Bairamdede, Caraomer; iar la
V. ;4i S. cu Bulgaria.
RepartitiasuprafetiT 0 populatieT este aratata la plasa. Case sunt 422, din care 129 bordeie.
Primaria cladita in 1882.
Budgetul comunir e de 5113 leT la veniturr 0 2742 Id la cheltuiell; contribuabill
sunt 175.
Biserica comuna, n'are; sunt numaI 2 case de rugaciune la Demircea 0 Hairamchiol ;
maT sunt 0 cincI giamiI cu hogiI lor.
*c615, este in Hairamchior, dacha in 1882; la Caraaci, cóla are local Inchiriat. Sunt
2 inv6tatorI si 75 elevI.
Reteaua drumurilop e tórte incurcata ; maI Intaiti e (:)seaua de la Cazil-Murat la
HairamchioT (in proectie), de aci se continua in drum ordinar, catre N. 0 S., cum 0
peste frontiera.
Satele comuniT HairamkioT sunt legate cu satele vecine prin drumurT ordinare, a*a,
sunt drumurT spre: Cialma-Argea, Bairamdede, Cazal-Murad, tóta valea Borungea 0
valea Urluia.
17. Comuna Lipnita. Pe 5oseaua Ostrov-Cuzgun, la 20 km. de Ostrov 0 la sudul laculuI
Oltina, intalnim pe vale comuna Lipnita, compusä din dou6 sate: Lipnila, sat mare, cu
case bune, spati6se, populatiune bogata, apa in abondenta 0 infati*are placuta; din osea
un drum duce catre N. 0 la 3 km. intalnim satul Coslugea, important odini6ra, acum
decazut, totuT are case bune inconjurate de gradinT; locuitoriT bogatI. Aci se afla mosia
0 conacul lur Ali-pa.;ia, in prima jumatate a secolulur XIX-lea.

www.dacoromanica.ro
480

Comuna se invecinesce la N. cu Satul-Nott ; la E. cu Oltina, Caranlâc i Ghiuvegea;

la S. cu Carvan; lar la V. cu Garlita si Canija.
Repartitia suprafeti i populatieT, este aratata la plash. Case sunt 384, din care 32
bordeie.
Budgetul el numëra 5673 leT la veniturT si 4484 la cheltuielT, dand un excedent de
1189 leT; sunt 469 contribuabilT.
Fie-care sat are biserica, cea din Lipnita are hramul Sfintif Imp6ratT, iar cea din
Coslugea, Sfanta Treime; fie-care are preotul el' si cate dour 6menT de servicil Ambele
reconstruite in 1903.
Sc6le sunt iarasT doe, fie-care cu cate 2 inOtatorI si 2 inv6tatóre; num6ru1 clevilor
In media este 100. Cea din Coslugea cladita 'la 1880, iar rea din Lipnita in 1882.
.$oseaua vicinala léga acésta frumós i bogata comuna cu Ostrovul s;;i Medgidia,
Cu Asarlicul i Mangalia; prin drumurT ordinare se léga cu: Parj6ia, Canija,
Calita, Garlita, Cuiugiuk, Carvan, Ve1ikio i Calaigi.
Comuna Milrlearnt. TÓt regiunea coprinsa intre lacurile Marleanu (la V.), Vede-
r6sa (la E.) si Dunarea, e ocupata de frum6sa i bogata comuna romanésca Marlearnt, care
coprinde numaT satul Marleanu, asezat pe panta déluluT Marleanu si pe tërmul N.E. al
laculuT. E departe la 37 km. spre N. E. de Ostrov. Satul are o infatisare placed, cu case
marT, strade curate, gradinT de pomI si legume, locuitorir bogatY i ospitalierl.
Se invecinesce la N. cu Dunarea; la E. cu comuna Aliman; la S. cu Beilicu si la V.
cu lacul Marleanu, care o desparte de comuna Beilicu.
Repartitia suprafetil i populatiel, este aratata la plash:. Case sunt 259.
Budgetul comuniT are la venituri 2718 lei si la clieltuien 2397; contribuabilr sunt 237.
Primaria cladita In 1880.
Biserica are hramul Sf. Dumitru, e fondata de locuitorl in 1881. si intretinuta de co-
muna; e deservità de un preot si 2 cantaretT.
Scóla e conclusa de un invèlator i frequentata in mediti de 50 copiT.
Din sosoaua Rasova-Cuzgun se desparte la ruinele satulul Muzait, o osea pe malul
Dunärir si care duce la Marleanu. Satul mar e in legatura prin drumurr ordinare i cu
satele: Aliman, Polucci, Baccuiusu i cu WA, soseaua Cuzgun-Ostrov.
Comuna Oltina. Din soseaua Cuzgun-Ostrov se desparte un drum de la M6ra-
PaseI spre N., pentru a duce in comuna Oltina, de pe Ormul rasaritén al laculul cu
acelas nume, i compusa din douè sate: Oltina la 28 km. departe de Ostrov; e sat mare,
frumos, bogat, bine intretinut i cu case solide sanatelse i asezate pe panta déluluT spre
lacul Oltina; maT spre S. la 4 km. satul Cd,sla la co:Ma laculuï, e inconjurat de viI i gra-
dinr cu arborY fructiferr, case mediocre, dar curate si bine ingrijite.
Comuna se marginesce la N. cu Dunarea; la S. cu comuna Cavanlac; la E. cu Bei-
licu; lar la V. cu Lipnita i Satu-Noti.
Repartitia suprafetiT i populatieT, este aratata la plasa. Case sunt 390.
Budgetul comuniT este de 3484 leT la veniturI s't 3187 la cheltuielT; sunt 337 contri-
buabilY. Primaria cladita in 1882.
Biserica din Oltina are hramul Sf. Gheorghe; e cladita de locuitorl in 1852 si Intro-
tinuta de comuna, e deservita de un preot si 2 cântaretI.
Cea din Msla cladita in 1870, e deservita de un preot. Are hramul Sf. Nicolae.
Sc61a este de asemenea numal in Oltina, are un invOtator si o invèlat6re, e frequen-
tata in meditl de 115 copit A lost cladita la 1880.
$oseaua Cuzgun-Ostrov trece pe la 6 km. spre S. de resedin,a si la 4 km. spre S.
de Ca.sla. Ambele sate sunt legate intre ele printr'un drum comunal pe tërmul laculuT
Oltina; tot prin asemenea cat comuna e legata cu satele: Marleanu, Beilicu i cu Ord
soseaua Cuzgun-Ostrov. De la Oltina la malul DunariI e o osea comunala pentru schela
de ad.
Comuna Urban& Ostrov, pe care o vom numi Ostrovul-de-sus, spre deosebire de cel
de jos, din plasa Harsova.

www.dacoromanica.ro
 481

Nimic n'a contribuit mar mutt la Inflorirea acestur orasel, ca armata. De la 1880--
1891 a stat continuu aci un regiment de infanterie de linie, iar de la 1891 inc6ce
numaY rate un batalion, in cazarma numita «Traian». Aceste trupe aù lasat in Ostrov, banr,
de care Ostrovenir ati tiut sä. profite. O multime de soldatY, dupä, terminarea armater att
rtimas in Ostrov, unde, s'ati Insurat cu fetele or*enilor, inradacinand ast-Id, aci peste Du-
flare, sentimentul j modul de traiä vesel al Romanulur.
Chiar infati;area ora5e1ulur este veseld, cu casele lur mid dar spatióse, curate, ingri-
jite i avénd fie-care gradinita (-u florr ji pomY.
V(s,Vut de la malul fluvitiluI se presinta in forma unur amfiteatru pe cósta délulur ;
are strada principalä, paralela cu flu viul, e lunga de 3 km. s:d taiata perpendicular de
alte 14 strade.
In interior, orawl este destul de curat, din firea sa Romanul îY matura din 'naintea
ca.ser sale, pana la mijlocul strader ; pe langa grija locuitorilor, mar e si serviciul municipal,
care de 0 mic, tot4 satisface trebuintele orawlur. Imprejurimile sunt i mar frum6se, pe
tot drumul ce duce la Silistra sunt inlantuite yule, carY dati un vin bun 0 in destula
cantilate. Din Ostrov pang la Silistra sunt 5 km. Un vapor local face zilnic curse intre
aceste douè orae i Calara*Y.
Comuna se invecinesce la N. cu Dunarea ; la E. cu comuna Bugeac ; la S. cu Almaliu
0 la V. cu crawl Silistra.
Repartitia suprafetir i populatier este arätata la plash'. Case sunt 752.
Budgetul are 65.407 ler la veniturr i 44931 ler la cheltuelY. Contribuabilr sunt 650. Bi-
serica are hramul Sf. Niculaie 0 e deservita de 2 preotY si 3 cantaretr. A fost cladita la 1861.
Instructia se preda in douè colr: una de MAW 0 una de fete; at 3 institutorr
douë institut6re. Nurnärul copiilor in mediti este de 320.
La Ostrov vine soseaua de la Medgidia-Cuzgun 0 se continua pana la Silistra. Mar
sunt i alte drumurr comunale ce due la Bugeac, Almaliu 0 peste frontiera in Bulgaria.
Ostrovul este resedinta Sub-prefecturir Silistra-Noug.
Comuna Parachia Pe oseaua ce cotesce la Móra Pa0Y, pentru a duce la Asarlik,
dupa ce trecem de Ghiuvegea, la 2 km. intalnim bogatul sat Parachiot, in vale; are casele
frum6se, solide 0 higienice, inconjurate cu gradinr. El singur forrnéza comuna, ce se in-
vecinesce la N. cu Ghiuvegea; la V. cu Carvan ; la S. cu frontiera i Cu Regep-Cuiusu ; iar
la rasarit cu Caranlik.
Repartitia suprafetir i populatier este aratata la plasa. Case sunt 198, din care 16
bordeie.
Budgetul comunir consta. in 2793 ler la veniturr s,d 2154 ler la cheltuelY; sunt 175 con-
tribuabilr.
Biserica are hramul Adormirea Maicir Domnulur, e deservirá de un preot 0 2 can-
taretr. A fost cladita In 1857.
c6la e conclusa de un invätator sj o invätat6re, nind mixta; are 150 elevr. Cladita
In 1881.
Mara de oseaua despre care am vorbit, mar sunt drumurr comunale spre satele :
Calaigi, Dobromir, Bazarghian, Cicur-kior, Caranlik, Curu-orman, la Velichior i Lipnita.
Comuna Regep-cuiusu. In regiunea padurósa de pe frontier* in dreptul pietrelor
No. 13, 14, 15, 16 0 17, pe drumurr ce conduc prin padurr i var, spre S. de Parachior,
se intinde comuna Regep-Cuiusu, compusä, din douä sate : Regep-cuiusu, ca reedinta, la
29 km. spre S.E. de Ostrov, un grup de 106 case mid, tatarescr; positiunea este Mean-
tittóre pe fundul uner vai inconjurate de padurr; Tekederesi, fost timp de 15 anY punct
insemnat militar pe frontiera; aci se afla o cazarma pentru o companie; acum e in pa-
rasire ; satul este nu departe de unghiul format de frontiera, la piatra No. 14; drumul
pana la sat e prin padurl, vàï rap6se sälbatice, dar fórte pitorescr. In fata cazarmir se
aflä, douè fontanr, care der nascere until mic fir de apa, care dupa ce alimentézä, móra
uner gradinaril, se pierde pe valea ce duce in Bulgaria. Cat timp armata sta la Teke-
deresi, satul incepuse a se desvolta, acum e in decadere.

71890 01

www.dacoromanica.ro
482

Comuna se invecinesce la N. cu Ghiuvegea ; la E. eu Dobromir ; la S. .5i V. Cu frontiera.

Repartitia suprafetiI i populatid, este aratata la plas:-1,. Case sunt 142, din care 11
bordeie.
Budgetul num6ra la venituri 1816 lei i la cheltuielI 1406 lei. Sunt 137 contribuabili.
Comuna n'are nicr c151a nici biserica; sunt 2 giamii i 2 hogI. Sunt clod;
turcesci.
Cele dou6 sate sunt länga frontiera i departe la 6 km. de oseaua Asarlik-Wra-
cu care e in legatura prin mal multe drumurI comunale, ast-fel: din Techederesi,
douè drumurr duc prin padurI la Dobromir .%4 un altul la Regep-cuiusu, de aci un drum
duce la Dobromir i Calaigi.
Peste frontiera sunt 3 drumurI: unul de la Regep-cuiusu i douè de la Techederesi.
23. Comuna Sabi-No& Tot unghiul coprins intre cotul Dunàrii i érmul apusan al la-
culul Oltina, departe la 20 km. spre N.E. de Ostrov i la 6 km. spre N. de Lipnita, se
intinde comuna Satul-Notl, compusa din douò sate: Satul-Noti, pe telrmul V. al lacului
Oltina, are case micI dar curate ki inconjurate de grädinl, populatia bogat5,; Paridia spre
apus, la 4 km. pe malul DunariI in fata ostrovuluI S'oimu. Are rase saracaci6se, mid
neregulat wezate.
Se invecinesce la N. i V. cu Dunärea; la E. cu Oltina; la S. cu Lipnita i Canlia.
Repartitia suprafetil i populatiei, este aratatä la plasä. Case sunt 245.
Budgetul el' consa din ven'turi 3545 lei i 2995 lei la cheltuieli. Sunt in comunO 183
contribuabiii. Prinaria cladita in 1881.
Biserici sunt douè: cea din Satu-Noù' are hramul Inaltarea DomnuluI, iar cea din
Parjòia, SfintiI Apostoli; a doI preoli i 5 6meni de serviciù. Cea din Parj(íia e cladia in
1859; iar cea din Satu-Noù in 1860.
In Satul-Noù e . cella cladita in 1882, are un inv6tator i 127 elevr.
COI marl' de comunicatie nu sunt prin comuna; din Canlia s,d Coslugea sunt drumurI
ordinare spre Satu-Noti i Parkiia ; pe malul Dunarri e un drum, care vine de la 011ina
duce la Bugeac.

Noti. 1. De Ore ce la descrierea comunelor, n'am avut o dare de searrat a editor de comunicatie din Do-
brogia, m'am servit de harta Statului Major din 1887, in care drumurile marI i micI sunt gresit ardtate ;
de aceia cititorul se va orienta pentru cáile marl de comunicatie de capitolul «CAI de comunicalle» din
uvragiii, cum t;i de hart& care e pus& la curent. Pe cat 'mi-a fost posibil, am rectificat grasala relativa la
caile de comunicatie dintre comune.
De asemenea privitor la diferitele bisericl si giamii, se va vedea maI detabat la capitolul «Biserica».
Pentru distantele de la o comunit la alta, a se vedea departbrile exacte, In tablourile de la capi-
tolul «CM de comunicatie»

www.dacoromanica.ro
 483

CAP1TOLUL 1H

POLITICli
Nu voiti intra in detaliile lee de organisare a Dobrogig, votald la 9 Martie 1880 F.;i
modincatd la 30 Ma,rtie 1886; de asemenea nu voiti vorbi despre regularea proprietateI
imobiliare, prin legea din 3 Aprilie 1882, modificatd in 1881, 1885, 1889 i 1893.
Acestea se pot citi în Monit6rele oRciale corespunzaóre datelor.
Voiri atinge numaï câte-va puncte ne-aratate prin lege earl' 1mI par de un inieres
general, pentru cun6scerea provincieI n6stre de dinc6ce de Dundre.

a) Gradul de instructie.
Este ardtat In tabloul de jos, 1ntocmit dupd recensämIntul fAcut In luna Decembrie
1899; cifrele sunt bate dupd Buletinul MinisteruluI AgriculturiT, Industriel, ComerciuluT FA
Domeniilor, din anul 1900 (No. 1-2 pag. 68 FA urm.).
ALFABETI ANALFABETI
Barba.tT FemeT Total Barbatl FemeT Total

JUDETE "cD 0 0 w To 0
.*rn'E
t3
. = E7i5
crs=ciz = r.

cs=Ern=es=t
C`j

7-6
c. '
w
?)

co
P'
al

z
C-1.
C=
173
.7'
.2.1
B'
E
13.
.3.:
v.
ce
Z
E
z
c.) z o z z o z z El E3 F.) z

Constanta . . 21 17487 12 6407 16 23894 21 53535 25 57621 23 111156

Tulcea 22 17472 7 7297 15 24769 26 45653 28 52770 26 98423

Total. . 24959 13704-48663 99188-110391-209579

Repartitia pe felul populatieï, este:
POPULATIE URBANA POPULATIE RURALA
Alfabetf Analfabeti Alfabe/T AnalfabeTT
ORASE ce
7.71.
cd cd
.0
`)
cd o o Kr3 o -#)
E. cia

Cernavoda . 382 152 534 866 859 1725

Constanta . 3735 1869 5604 3558 3563 7121
Cuzgun . . 189 63 252 516 584 1100 11016
3172 14488 44888 48443 93331
u) 1-blivva . 625 297 922 969 1197 2166
Mangalia . 348 140 488 463 508 971
o Medgidia . . 531 186 723 1173 1355 2528,
Ostrov 655 228 883 1102 1112 2214
Total . 6471 2935 9403 8647 9178 17825 11016 3472 144881 44888 48443 93331

Kilia-Vechie 116 24 140 1226 1199 2425

Isaccea . . 459 228 687 1309 1339 2648
Mitcin 687 336 1023 1352 1688 3040 9316
Mahmudia . 196 62 258 737 839 1576
2670 11986 334.46 38090 71542
Babadag . . 757 521 1278 949 1149 2098
Sulina 1634 1062 2696 1267 1648 2915
Tulcea 4307 2394 6701 5367 6812 12179
Total 8156 4627 12783 12207 14674 26881 9316 2670 11986 33446 38096 71542
Total general 146271 75621 221861 208541 238521 44706 20332 61421 26474 78334 86539 164873

') Clasificare Intre cele 32 judete ale Téril.

www.dacoromanica.ro
484 485

b. Situatia financiará a celor dou'i judete dobrogene resultá din tablourile):

Fondul zecimilor.

0
voo '2
SITUATIA DUPÄ BUDGETE

VenIturT Chel tue IT Exceden t

DrepturT
constatate
la
SITUATIA DUPX CONTURI

DrepturT
constatate
la
-Resultatul

Excedent
4-
CJ
co
IncasarT
SITUATIA

efectuate
BÄNEASCX

PigT
efectuate
Resultatul

Excedent DefIcIt
DREPTURI IN FAVOREA JUDETULUI

Drepturf
constatate
la
IncasarI
efectuate
Ramas
a se
DREPTURI IN FAVOREA CREDITORILOR

DrepturT
constatate
la
PlatT
efectuate
Remas
de
.4 veniturf cheltuielT a; veniturT lncasa chel tuelf plata o
-,
..._

1897 614382,5 586526,90 27855,69 380158,34 248412,19 131746,15 - 299170,84 232949,54 66221,30 380158,34 299170,84 80987,5011 248412,19 232949,54 15462,65
-4-
o 1898 608625,5 596298,65 12326,88 364560,27 231996,60 132563,67 - 293095,77 231883,60 61212,17 364560,27 293095,77 71464,5011 231996,60 231883,60 113,-
1o
o 1899
c.J
751392,05 695029,- 5930,65 512692,48 365832,73 146859,75 - 423943,45 365799,23 58144,22 512692.48 423943,45 88749,031 365832,73 365799,23 33,50
1900 470383,5 454939,- 15444,52 496177,92 329655,49 166522,43 - 350174,31 320617,89 20556,42 496177,92 350174,31 146003,61 329655,40 329617,89 37,60

Total 1 2447784,29 2332793,55, 114990,74 1753580,01 1175897,01 577692, 1366384,37 1160250,26 206134,11 1753589,01 1366384,37 387204,64 1175897,01 1160250,26 15646,75
1

1807 186098,22 170870,10 6227,82 220209,17 184309,93 41800,24 - l

217115,78 181259,93 32855,85 226209,17 217115,78 9093,391 184309,93 184259,931 50
os
a) 1898 177565,00 170055,06 7510,- 189784,03 172376,53 17407,50 - 187735,5 172366,53 15369,06 180784,03 187735,59 2048,44/ 172376,53 172366,53 10
e.)

o 189 221355,85, 222890,10 1465,45 227145,09 212716,10 14128,09 - 223138,75 212716,10 10422,65 227145,09 223138,75 4006,34 212716,10 212710,10
E-.
1900 219360,061
I
219369,06 - 223638,26 205583,34 18054,92 - 204385,4 205557,44 1171,99 223638,26 204385,45 19252,81 205583,34 205557,441 25,901

Total 807388,191 792184,92 15203,27 866776,55 774985,00 91790,65 - 832375,57 774900,- 58647,56 1171,99 866776,551 832375,57 34400,98 774985,90 774900,- 85,90

Dobrogia 3255172,481 3124978,47 .130194,01 2620365,56 1950882,91 669482,65 - 2198759,04 1935150,26 264781,67 1171,9g 2620365,56 2198759,941 421605,62 1950882,91 1935150,26 15732, 651

Fondul drumurilor.
SITUATIA DUPÀ BUDGET
_ _ SITUATIA DUPA. CONTURT SITUATIA BANEASCA DREPTURI IN FAVOREA JUDETELOR DREPTURI IN FAVOREA CREDITORILOR
Resultatul ...1

I; DrepturT Drepturf ... Drepturi Drepturl ..ii.

v constate
H

constatate Incasild Platl constatate Incasarf Ramas Remas c.

cc'
73 constatate PlafT
p, - VeniturT Cheltuelf Excedent la la Excalent
P efectuate efectuate Excedent Deficit la efectuate a se la efectuate
a se op
A
veniturf cheltuelT veniturT Incasa platl o
cheltuelf

1897 4.41902,30 301540,- 140362,30 203082,34 163618.25 39464,09 - 189357,- 163618,25 25738,75 - 203082,34 180357,-- 13725,31 163618,25 163618,25!
-
-.1
- -
i Inird le
veuitun

--
1898 480983,06 330250,- 150733,06 551545,28 191000,23 360545,05 537389,10 191000,23 346388,87 551545,28 537389,10 14156,18 191000,23 191000,231 o lel
io
o 189 398178,75 314640,- 83538,75 260219,81 248174,97 12044,84 - 245014,31 248174,97 - 3100,66 260219,81 245014,31 15205,50 248174,97 248174,97
138ca llik

(...)
396845,81 347940,- 48905,81 479947,26 396697,- 83250,26 - 454998, 396697,- 58301,54 ,

1
- 479947,26 454998,54 24948,72
1
396697,- 396697,-
ibin o
1
1 (1,51.

Total 1717909,92 1294370,- 423539,92 1494794,69 999490,45 '495304,24 - 1426758,95 999490,45 430429,16 3160,66 1494794,69 1426758,05 68035,74, I

1
909400,45 900490,45 -
1897 146500,- 128080,- 17820,- 172222,30 83907,55 88314,75 - 161335,89 83907,55 77428,34 - 172222,30 151335,89 10886,41 83907,551 83907,55 -
os
co 1898 130500,- 133140,- 3360,- 127797,24 103312,40 24484,84 - 121695,65 102872,40 18823,25 - 127707,24 121695,65 6101,59 103312,40 102872,40 440,-
C)

-0 1899 205928,34 199094,66 6833,68 207428,04 157497,45 49930,59 - 201475,26 157497,45 43977,81 - 207428,04 201475,26 5952,78 157497,45 157497,45 -
E-,
1900 135823,25 135823,25 - 153909,83 116998,20 36911,63 - 142028,02 116998,20 25029,82 - 153909,83 142028,02 11881,81 116998,20
I

116998,20 -
Total 624751,591 596737,91 28013,68 661357,41 461715,61 199641,81 - 626534,82 461275,60 165259,22* - 661357,41 626534,82 34822,59 46I7l5,OGt 461275,60 440,-

Dobrogia 2342661,51 1891107,91 451553,60 2156152,10 1461206,05 94946,05 2053293,77 1460766,05 305688.38 3160,66 2156152,10 2053293,77 102858,33 1461200,05 1400766,05 440,-1
1

') Situal.a financiara a judetelor de la 1897-1900 inclusiv, de Ministerul de interne. 1903.

www.dacoromanica.ro
486 487

Fondul ca sei pensiilor.

SITUATIA DUPA BUDGET SITUAT1A DUPÀ CONTURI S1TUATIA BANEASCA I DREPTURI IN FAV6REA JUDETELOR DREPTURI IN FAVOREA CREDITORILOR
Resultat Resultat
.-ww = DrepturT Drepturl DrepturT Remas
DrepturT Remas
ta-
>
c.
.z constatate constatals constatate
-.z 44
VeniturT CheltuelT Excedent constatate T3 IncasAd PlatT Incasarl a se KW de a)
07
la la = la la .0
Excedent
w
Excedent Deficit lncasa cheltuelT
PlatA o
VeniturT Cheltuell A Venit
_

1897 9686,- 3100,- 6586,- 13238,39 193,95 13044,44 - 13238,39 103,95 13044,44 - 13238.39 13238,39 - 193,95 193,951
-5.
1898 10500,- 3100,- 7400,- 10075,01 - - 10075,01 - 124,79 124,70 -
too
51

1899 24294,44 3100,- 21194,441 25212,58

124,79

11.3, -
9950,22

25109,58 -
10075,01

25212,58
124,70

103,-
9950,22

25109,58 -
10075,01

25212,58 25212,58 - 103,- 103,- -

C...3

1900 11850,- 3100, - 8750, -I 19314,07 125,43 19188,64 - 19314,07 125,43 19188,64 - 19314,07 10314,07 - 125,43 125,43 -
Total 56330,44 12400,- 43930,44 67840,05 54747 67292,88 - 67840,05 547,17 67292,88 - 67840,05'784O,05
840,05 I 547,17 54747 -
_

1897 12668,-' 9300,- 33Q8,- 5773,05 953,90 4810.15 - 5773,05 053,90 4819,15 - 5773,05 5773,05 - 953,90 953,90 -
e
".' 1898 0080,- 4500,- 4580,- 5602,65 390,- 5212,65 - 5602,65 390,- 5212,65 - 5602,65 5602,65. - 390,- 390,- -
- -
c.)

o 1899 6674,45 3700,- 2074,45 5804,25 200,- 5604,25 - 5804,25 200, - 5604,25 - 5804,25 5804,25 200,- 200,-
F.
1900 18802,16,
1

I
11250,- 7552,16 18203,65
I
10240,50 7954,15 - 18203,65 10249,50 7954,15 - 18203,65 18203,65 - 10249,50 10249 ,50 --

- -
.

Total 47224,61 28750,- 18474,61 35383,0 H703,40 23590,20 - 35383,60 11793,441 23500,201 - 35383,60 35383,60 11703,40 11703,41

-
I

Dobrogia 103555,05 41150,-

62405,051I
103223,65 12340,571 90883,08 - 103223,65 12340,57 00883,08 - 103223,65 103223,05,1
II
- 12340,57 12340,57/11

IV. Fondul Spita lelor rurale.

SITUATIA DUPA BUDGET SHUAT1A DUPÀ CONTURIII
I_ Resultat
SITUAT1A BANEASCA
Resulta7
I
-
DREPTURI IN FaV6REA JUDETELOR DREPTURI IN FAV6REA CREDITORILOR
ztus
vf
DrepturT DrepturT Drepturl DrepturT Remas :-..
,E.
4 Remas constatate
z VeniturT CheltuelT Excedent constatate constatate ... constatate IncasiirT a se PIAII de gi
Ine.astirT PlAyl
la la Excedent
Ts'
co Excedent Deficit la -.
Incasa
la plat& o.0
VeniturT Cheltuell i-li Venit cheltuelT

1897 30000,- 30000,- - 32310,57 26146,44 6164,131 - 32310,57 26146,44 6164,13 - 32310,57 32310,57 - 2M46,441 26146, -
5--
1898 32310,57 32310,57 - 30018,- 28594,39 1423,61 - 30018,- 28504,30 1123,62 - 30018, - 30018,- - 28504,39 28594,39 -0
.5
w
o 1899
o 31164,13 31164,13 - 31214.85 31057,37 157,4 - 31214,85 31057,37 157,48 - 3214,85 31214,85 - 31057,37 31057,37 -
C...)
1900 26423,61 26423,61 - 2(1423,61 26320,25 103,36 - 26423,61 26320,25 103,36 - 26423,61 26423,01 - 26320,2 5 26320,25 -
Total 110898131i 119898,31 - 119967,03 112118,45 58 - 110967,03 112118,45 - 110967,03 119967,031 - 112118,45
112118)45
-
7848,I 7848,I58,
11

1897 30000,- 30000,- - 30027,82 28992,20 1035,621 - 30027,82.

'
28992,20 1035,621 - 30027,82 30027,82 - 28992,2 01 28992,20 -
03

1898 33865,35 33865,35 - 33809.40 33865,35 - 55,95 33809,40 33865,35 - 55,05 33809,40 33809, - 33865,351 33865,35

0 1899 31035,62 31035,62 - 31065,62 30888,67 176,95 - 31065,62 30888,67 -

176,05 31065,62 31065,62 - 30888,67 30888,67 --0

E-
1900 30000,- 30000,- - 30155,10 29089,35 1065,75 - 3015540 29089,35 -
IO6575II
30155,1 30155,10 - 29089,35 29089,35 -
- -
,

Total 124900,97 124900,97 - 125057,94 122836,51

I

2278,321 55,951. 125057,94 122836,57 2278,95,32 11 55 125057,94 125057,94 122838,57 ,

I
122836,571

- - -
I

Dobrogia 244798,28 244024,97 231955,02 90 55,95 244024,97 234955,02 244024,97 244024,97° 234995,02 234995,02
244798,28I , 10126,90 55,95111

10126,I I

www.dacoromanica.ro
488 4.89

Zecimi adiVonale.
BUDGETUL ZECIMILOR BUDGETUL Dit um urtiLorc
s.
..9 Prevédute Constatate Rémase
s..
o PrevOute Constatate Rémase
JUDETE ANI Incasate a se
' 'R
Z .8
in
budget
prin
compt
Incasate a se
incasa
gi E3
a)
in
budget
prin
compt incasa
3.3 N

1807 3 140000 192961,37 185631,16 7330,21 2 65000 105666,43 101784,35 3882,08

i1808
I:( 1899
3

3
140000
175000
200084,46
208300,19
193105,14
199967,58
6979,32

8332,61
2

2
65000

65000
110684,07

114370,46
106250,69

110394,69
4433,38
3975,77
oo 3 111267,70 102509,84 8757,8(5
1900 190000 195860,46 177090,57 18769,80 2 70000

Total 3 II 645000 797206,48 754793,45 41412,03 2 265000 441976,66 420939,77 21049,09

I

1897 3 150000 168547,71 168020.50 527,21 2 90000 100403,17 99953,35 449,82

ea
cp 1898 3 160000 167540,93 167540,03 - 2 00000 100142,50 100142,50 -
;C.)

1899 3 165000 170122,55 170122,55 - 2 100000 100559,50 100559,5(1 -

E-(
1900 3 165000 . 159735,78 159735,78 - 2 100000 91381,00 94381,90 -
Tota1 3 640000 065946,97 095419,76 527,21 2 380000 395488,66 I 395037,25 449,82
I

Dobrogia 3 1485000 1 1463153,45 1450213,21 527,21 2 645000 837405,32 415077,02 449,82

1

TFIBLOU
Desvoltarea budgetului (venituri) zecimilor judetiene pe anul 1901.
V ENI TUR I PROPORTIA IN RAPORT CU TOTALUL VENITURILOR, PE CAP DE POPULATIE SI PE KILOMETRU PATRAT
ORDINARE EXTRAORDINARE VENITURI ORDINARE VENITURI EXTRAORDINARE
s.. co I, gs Zeciml adttion. C oti . comun. Total Excal. banes° CapitalurI IMprUMUtUll Ranas de di d. ven. Total Total gen.
o ^Co.
JUDETE cd
o 0. f-0
a)
u)
>,. .5? E o. o. =L.;
o.
at
o.
o.
E
04 o.
v'E P.
o. C.,.3
a4 Ci. P..; re). o...J
:GE 0.
d.
Q.
Eg
Q.
-fs-E
o
57,*
a) 5
W
o
o
.03 7.1
gg
cd
.01
vEi
,a)
a.-->
os
c.) E
;Er *E
c3
C) a-> 8
..-a-a.
-,,
-
a .. ...,

.4
",a--4.

:cps .
8°' .5
o 8
0 g 8
6)
N E o
cd
E gE! 13. cr3.i
a)
a.
.hrl
d) a. 03." a. ..a a.. w ilo d) 4
.42 a. 0
a. L°' a..
4.)

Û.. a. .5:41

Constanta 107601,75 38542,50 230234,25 58144,22 50173,17 200005,05 83757,89 492070,63 728304,88 27,14 1,44 28,61 5,29 0,28 5,58 32,42 1,72 34,19 7,98 0,42 8,41 6,891--0,30 7,26 41,19 2,18 43,41 11,50 0,61 12,12 67,56 3,58171,21 5,20 105,41
Tulcea 163854,26 19450,40 183310,61 10422,65 08500,- 30000,- 10550,94 140473,59 332784,25 40,24 1,31 10,- 5,84 0,16 2,26 55,08 1, 54 21,25 3,13 0,08 1,21 29,500,70 11,42, 0,01 0,24 3,18 3 1810,09i 1,22 44,01 1,11117,33 2,661 38,58
I I I I

TF1BLOU
Desvoltarea budgetului (cheltuell) zecimilbr judetiene pe anul 1901.
CHELTUIELI OBLIGA TORII EFECTUATE
PERSONALUL M A T E- A ,o3
4-'
t.
o O
o3 czi Q. cd

cd,,,s
4.) 4)5 o o o sp.0 71) o ai a. C.)

JUDETE 03,cd
;..- 6 t- s..
c.
E3 o t"' -61.3
o
o 9%9. ST; E cd E 5 co 4) 4.)
ca. o cd
"e5 o TOTAL
t/32.3
ti u ,q. S32. z TOTAL OC-O cd a) 4) 5)..;1 o o
:OA 0 u
,§8 W"c7i
6. 6.
arrg s.T2,
ca r-
2 'it o. c"..
-45
a)".4 a) a) MS o o
C/) in 4,

Constanta 25170,- 81356,- 5760,- 1834,- 114120,- 21856,35 31596,66 5315,42 30061,00 2220,- 7150,- 13862,86 118003,10 400370,51 33160,63 50,85 0447,32 3779,4711 1480,- (380480,97
Tulcea 24465,45 55313,30 7740,- - 87518,75 13594,55 13138,95 7541,50 24931,80 5449,10 7357,951 4984,65 76998,501 98500,-1 9120,40 5091,20 34699,05 3905,- 315832,901

71800 62

www.dacoromanica.ro
490 401.

TF1BLOU
Desvoltarea cheltuelilor budgetului zecimilor judetiene, pe anul
Proportiuni In raport Cu totalul cheltuelilor, pe cap de populatie si pe km. patrat.
Admin.
central&
PER SON AL
Servio.
sanItar
Servio.
penitenc.
Serv.
teleg. post.
telef.
TOTAL
Admin.
central&
Servio.
sanitar
M A TE
Servio.
penitenc.
Serv.
teleg. post.
telef.
RI AL
Instr.
publ. Ell
ulte
Armata
terItor.
Geandarm.
rural& TOTAL
- Alte
cheltuelT
gener.
Anullatea
pentru
plata
datorIeI
to 1
1v
C.3
ChedlLeuelT

percep.
Credite
extraord.
Credite
facult.
.5 t,
o=
E-. co
to

JUDETE o o o
...;
o . ...; ...
o
.io «c
O
.1
O
... ... ... ... ...
o.
'O .1
Q. o
ra
o Q. C Q. o 0. a. o ci. o 4o4 ..
4o 0. C 4o A_o ci. c 4o ai. a.
..2.

"'S a6715..-i=676-'0.d
P. 0.
8 ce
C.
Q.
ce
4-4
P.
ce
,z:g>
Q.
os
Q.
g''' a8
a?-7(il
6 F P. d V 4. P. d V ".1 P.
.4".
44 -z A 8 e-fá 8 .,4 e-2, 8
g :el': P.
...
- ...; C.' V '.2: P.
e l, 8 _ . .-;1> 8 .,4 :11 8 .,,e, el, 8 ' .,1, 8 e:1 8
P. g
8 :.
4 1 Q 4. 4 IQ 4. 4. .1 ° 4 4 .1 `) 4 4 1 4
co t)
a.
ce
o.
co
o. o. o. o. o. .1 o. o.
ce cd
o. o. o. .,- A.° 4 1'1 4 4 1° e. au. 11' 4 4 1° 4 4 1 u 4`>.

Constanta. 3,70 0,18 3,61111,96 0.59 11,77 0,85 0,04 0,83 0,27 0,01 0,27 10,77 0,83 16,51 3,21 0,16 3,16 4,64 0,23 4,57 0,78 0,01 0,77 5,30 0,27 5,22 0,33 0,02 0,32 1,05 0,05 1,03 2,04 0,10 2,01 17,35 0,86 17,09 58,84 2,91 57,94 4,87 0,24 4,80 - - 1,39 0,07 1,37 0,56 0,03 0,55 0,22 0,01 0,21 4,95 98,18
Tulcea . . 7,75 0,19 2,84117,51 0,44 6,41 2,45 0,06 0,89 27,71 0,70 10,15 4,30 0,11 1,5 4,16 0,10 1,52 2,39 0,06 0,87 7,89 0,20 2,89 1,72 0,04 0,63 2,33 0,06 0,85 1,58 0,04 0,58 24,38 0,61 8,93 1,19 0,79 11,42 2,89 0,07 1,06 - - -- 1,61 0,04 0,59 10,99 0,28 4,02 1,24 0,03 0,45 2,52 36,61
O

TFIBLOU
Desvoltarea veniturilor budgetuluI drumurilor judetelor pe anul 1901.
VENITURI ORDINARE VENITURI EXTRAORDINARE PROPORTIUNI IN RAPORT CU TOTALUL VENITURILOR, POPULATIEI .$1 SUPRAFETII
VENITURI ORDINAR E VENITURI EXTRAORDINAR E
o TOTAL
ZecimI Cotisatia Excedente Ritm4ite GENERAL
TOTAL Gi TOTAL
adillonale comunelor banesci dif. venIturi
JUDETE o
Q 2 o 2
ce
e- Q. o
ce 79..; 0. *.E-3 Q. 76-s P.
o o 6
7&"

,r cd ce
'
o
E- ce
o. 124 o. o. o. o. n. o. o.

Constan-1a, . . 113507,03 12935,20 126442,23 22720,01 22720,01 149163,14 76,10 0,82 16,43 0,09 1,87 84,77 0,92 18,30 - 15,23 0,17 3,29 15,23 0,17 3,29 1,08 21,59
Tulcea 96664,03 7800,20 104465,13 13997,81 1629,28 15627,09 120092,22 80,49 0,77 11,20 0,06 0,9l86,99 0,83 12,21 11,66 0,11 1,62 1,36 0,01 0,19 13,01 0,12 1,81 0,96 12,76

TFIBLOU
Desvoltarea cheltuelilor budgetului drumurilor judetelor, pe anul xgox.
MATERIAL PRO PORTIUNI IN RAPORT CU TOTALUL CHELTUELILOR POPULATIEI I SUPRAFETH
PERSONAL MATERIAL Cheltuell
Credlte
Diferlte TOTAL
De De de alte
7.) TOTAL extraordin. GENERAL
administratie IntreIlnere percepere cheltuelI
JUDETE
o
4.1
o o o 4.1
o (3. o Q. o 0. 0. 4
T." 0. Q. . a. .E Q. Q.
6 ce ce .4 ce ..L.1 ce ce
w ;T'Al CD C)
.0 ore OVO
o. n. o. o. o. fj a. a. o. a. n. a.

Constanta . . 85,240 6300,20 7188,97 13480,17 5364,89 11250,301 3160,66 118505,08 71,03 0,62 12,34 5,32 0,05 0,91 6,07 0,05 1,04 11,38 0,10 1,05 4,53 0,04 0,78 9,49 0,08 1,63 2,67 0,02 0,47 0,86 17,15
Tulcea . . . . 75057,25 2482,65 7166,60 0649,25 3013,25 38,701 87758,45 0,60 8,70 2,83 0,02 0,291 8,17 0,06 0,83 11,00 0,08 0,02 0,35 0,04 0,70 10,17
185'53 1,121 3'43

De situatia soselelor judetiene si vid

TFIB LOU
nale Intretinute de judete pe anul ¡gox.
KILOMETRI DE$OSELE JUDETENE KILOMETRE DE SOSELE VICINALE NUMÄRUL ZILELOR DE PRESTATIE DATORITE
Valoarea
JUDETE In curs de
Ne-
In curs de
Ne-
Totalul
Cu bra- In
. oseluite ex ecu- TOTAL $oselulte execu- TOTAL sumelor Cu vite Cu 4 vite Cu 6 vite banT
tare g)seluite
tare pseluite tele

Constanta -^ - 294,571 77,344 337,065 708,980 5587,88 7,88 5587,88 31425 25020 15700 11750 259,460
Tulcea . . . . - 306,711 18,690 357,186 682,587 7162,60 10,56 7162,60 33605 19070 2275 560
o
213,735

www.dacoromanica.ro
492 493

TABLOCI RE CFIPITULFITIV
Veniturile i cheltuelile judetelor pe anul i9oi, In raport Cu populatia §i suprafata.
VENITURILE INCASATE DE JUDET CHELTUELILE FAC.UTE DE JUDET
Suprafata
JUDETE Populatia
k. p. In bloc Pe cap Fe k. p. In bloc Pe eap Pe k. p.

Constan* 137592 6910 877468,02 6,38 126,98 798995,05 5,81 115.62

Tulcea 125221 8620 452876,47 3,40 52,50 403591,35 3,22 46,78
Tabloil de situatia domeniuluI privat al judetelor la i Aprilie igoi.
BUNURI IMOBILIA R E BUNURI MOBILIARE
Imobile aflate la serviciT publice : Imobile neafectate Rente 5 i capitaluri
PrefecturI, sub-prefecturl, tribunale, etc. Mobilier
JUDETE material
Avénd destinatie speciala
lIonatiunT NeavAnd OBSER V A TII
Valdrea I ValArea Venit
afectat la 0 Fondul easeT destinatie
Numele fle-citruI imobil aprox. Numele fie-caruT bun aproxim. anual serv. publie Capital Venit
pensiilor special&
detiene

Sub-prefectura Mangalia . . 45000

a Henova 40000
a Medgidia . . . . 25000
Spitalul din Cernavoda . . . . 50000
Constan ta . . . i Arestul preventiv 40000
1 18 cantene judellene 58122
9 puturi 18262
Loe viran al fosteI pro-
fecturl 60000 80000 Mobilier la tete autoritätile.
Total . . . 276384 II 60000 80000

Palatul administrativ 223000 20000

Sub-prefectura din Babada g . 40000
Sub-pref. §i oflciul po§tal Tulcea 8000 2000
a Macin 40000
Cazarma ctilitra§ilor Tulcea . . 110000
a infanterie Tulcea . . 110000
0 a Babadag . 50000
Grajdul cailor ciiliíra.,I MAcin . 200
Tulcea . . . .
Cazarma geandaria Babadag . 6000
a a Cataloi . . 4000
Serv. technic judetian 25000 15000
A restul preventiv 160000 2000
33 cantene judetiene 108000
2000 La sub-prefectura Sulina.
2000 La compania geandarmI.
Loc viran in Tulcea . . 1800
9548,90 In numerar consemnatil.
28840,70 din fodul drumurilor.
Total . . . 1
884200 1 1 1800 1 43000 9548,90 1 28840,70 11

_
Datoria publica a ju detelor pe anul 19oz.
Suma realisata din impru-
Cifra Impru- muturi contractate rapar-
tisatpe fondurT
'Cl)
.e» P.
o
os Anuitatea
ce se
Capital
amortizat pan&
Capital t'Amas Total gen.
de amortizat pAnet al venit.
.
C.
1

o c..
cn o
ce".
muturilor con- Actul prin care s'a E InstiLutia Sc Dpul plitesce la 1 Apr. 1901 la 1 Apr. 1901 Incasa.te ss
tractate Comptul asu- "°.- de unde s'a 8.4 pentr u Care .0 V
JUDETE Comptul asupra pra fondulul autorizat contrae- c
.01-, o contracta.t s'a fa Jut Itm-
=-. OBSER V ATII
fondulul zecimilor drumurilor c.) as .. In parte a)
tarea Imprumutuluf st =E
=
Imprumutul 5.,.) ,_..
....:: pru nutul &entra In
In parte
In
In parte
In
In parte
t. C.
rd 8
-... )
es 0
In In In In ce a) ni! MI
In parte to tal In parte total parte total 15 O niprunt. total total total CJ C.3 ,-,
o.
Legea publicat& In Mon. 1893 Constr, p. adm.
Constanta . 300000 300000 -- Ofic No. 39 din 1892. 15 Noemb. Casa denunee 15 si al e t prev. 31609 114688 185312 877468 2,18 3,60
(IR5312 s'a conve, lit In Turne 1002,
;fu '234100 en care B, (m'un/wat ori
1p. ornia. S'a rainl ursat I82197.
Inalt Decret No. 1137 din 1891 onstr, cazarm.
Tulcea . . 110000 110000 1887 Apr. 1. Sept. 1 Idem 20 calara 5flor 89701 26689 73310 452876 0,80 1,98

Tabloil de numérul personaluluI administratiel judetelor, salariat din fondurile judetiene, pe 1901.
) Personal dup& quantumul retributiet
I .. . - _. .c g I 1-1
,, .
,.. ..

.0
,.., E . i
- '
g E
o 'z .
g
. 'g
.
E -4
"1. ..9=
Func tened retrlbuip mensual
:E
E

oSa
;1.-
. - .; e. Perrril:nidgehsitretic7lelresi
i, a
''''...P § 3 5
II

, . E d
.
''e ,g,
JUDETE ,z
r. c 8
.. 4 4. .
r.
.
t:
r. S t
° r.:
s o .5
-S

4 e
tg. gi.

OBSER VATII
ti '
11
g
g tts s -
...;
E
, N. c c,. 4
13
r,
f, 2 E c E - . ale-5 rt s .6 g
v .
.. - g t 4 4
.6
-.
.
bi
alt d '4
2 s-
,,T,

$ 4 0 .4 3 t
..3
RE
44 .t§
7,.'
V, .
-5 2
T,74 t. ., .
g . el >,.. .. .. g.
t--
F.

o
14111= ,1-aa% 4 4 4 X 4 a -' x 8 2, :I° e 'Ae
-9. :-.. 12 ..s.
;t.. 4g8erf,
E
re
; r-'1'

g.
C. 1.5

Constan*
Tulcea
I 17 1 3 1 1 1 1. 1 1 1 1 3 3 112 1 6 1 319 228 2 2
1 1 4 1 3 1 1 11 1 1 1 1 1 3 61 110 1 1 8 350
1. 3 12 1V 116,11
1 11111
14
11
5
4
31
24
50
39
56
66
10 66
72 3
www.dacoromanica.ro
494

e) &mata. lstoricul bivizie Fictive.

Divizia activa, asa s'a numit comandamentul insarcinat a ocupa militaresce Dobrogia
'0 avu fiinta in ziva de 5 August 1878, la Pitescr si se compunea din :
Batalionul 4 Vênatorr,
Regimentul 4 Linie,
5 »
7 »
o 2 Rosiorr,
1 Artilerie,
Compania II Geniii,
Escadronul II Tren,
O sectie de infirmerie si
Ambulanta Divizionard.
Ast-fel constituita, Divizia a fost pusa sub comanda GeneraluluI Anghelescu Gh. i, ..

dupd ce ia parte in ziva de 8 Octombre 1878, la intrarea triumfald a armater in Bucu-

rescr, se indruméza catre Braila, unde ajunge la 24 Octombrie.
Aci, Divizia a fost trecutá in revista de A. S. R. Principele Carol I, care recomanda
truper si oficerilor rabdare, prudenta si mar ales bandete, rata de populatiunea dobrogiana.
La 14 Noembrie, Divizia pornesce de la Braila in 3 col6ne, destinate a ocupa cele 3
puncte importante ale provincier: Babadagul, Constanta si Tulcea.
Deosebit de trupele acestor trer colóne, se mar. forma o a patra, pentru ocuparea
frontierif de Sud a Dobrogier.
Acésta colónä comandata de Colonelul Marculescu, era compush din.:
" Regimentul de Calarasr din mil infiintat,
Regimentul 2 Linie, si
Batalionul I Vénatorr.
Ea trebuia s'a' tréca Dunarea, pe la CalarasI la Ostrov.
Mar 'nainte de a descri starea miserabila, in care gdsira Dobrogia trupele nóstre de
ocupare si vicisitudinile cu care ari avut ele de luptat, din causa releI starl a drumurilor,
lipser de proviziunr, locuinte si chiar al:a in multe partr, sá aratam in scurt mersul fie-
carel col6ne si modul cum acestea aii ocupat punctele de destinatie.
Coldna I, insarcinata a ocupa Babadagul, era pusa sub comanda Colonelulur Bora-
nescu si coprindea:
Regimentul 5 Linie,
Un escadron din Regimentul 2 RosiorI,
Douò baterir din Regimentul 1 Artilerie,
O sectie de ambulanta divizionara si
Trenul regimentar al trupelor.
Acésta colóna trece Dunarea pe la Ghecet si ajunge la Macin, in séra de 14 Noembrie,
unde cartiruesce, iar a doua zi, dupa ce lasa aci o companie, isr continua marv.il pe la
Ortachioi (unde lasd o companie si dou6 plotóne de rosiorr, pentru urmarirea talharilor),
pe la Baschioi si Armutlia si ajunge la Babadag in ziva de 17 Noembrie 1878.
Populatiunea primesce armata n6stra in strigate de bucurie; autorit'atile comunale
intampinara trupele la podul Toprak-Kiopru, urAndu-le bina venire.
Tricolorul romAnesc pentru prima óra Mala in vestitul ora, al Babadagulur, unul
din stAlpir stapdnirir otomane, scaunul saraschieratulur de la Dunare, de a carta putere
s'ati temut, timp de atAtea veacurr, Tarir, Regir Polonier si Khanir Tdtarilor din Crimeia.
Acolo unde ostirea romaneasc,ä," a luI Mihar intrase pentru prada si vrajmasie, acum
armata A. S. R. Principelui Carol I, este primita, cu incredere catre un viitor pacinic
,si civilizator.
Acésta colóna detaséza o companie la Sarichior si un post la gura Portitet

www.dacoromanica.ro
 495

CoMna If, cu destinatia pentru Constanta, era pusa, sub comanda Colonelulul Gorjan
coprindea :
Regimentul 4 Linie,
Batalionul 4 VénatorT,
Dou6 Escadróne din Regimentul 2 Ro.-jorI,
Doué Bateril din Ilegimentul 1. Artilerie,
o sectie de ambulanta divizionara
Trenul regimentar al trupelor.
Acésta co16na se imbarca in diminéta de 15 Noembrie, la Braila pe 4 slepurI si 2
remorchere si la 5 ore séra ajunge la ITársova, unde lasa o companie si un escadron.
Restul, se indruméza pe jos spre Topal (16) i ajunge la Seimenr i Cernavoda in
ziva de 1.7.
Regimentul 4 Linie opresce aci Statul sal' Major si 3 companiY, lar un Batalion
trimete Cu trenul la Medgidia, unde o companie se detaséza spre Cocargea, pentru ur-
marirea hotilor. Tot la Cernavoda maI r6mane si una din bateriI.
Cu drumul de fier este trimes la Constanta, Batalionul 4 VênatorI s,;i o baterie, care
ajung la 23 Noembrie, iar mal in urma (1 Decembrie), vine la Constanta din Tulcea un
escadron i Stat-Majorul Regimentului 2 RosiorI. Din Batalionul 4 VènatorI se detaza
o companie la Mangalia.
Pretutindenr trupele nústre ati fost primite cu urale de bucurie. Comanclantul deta-
amentuluI arata, ch. la Constanta s'a facut o primire entusiasta din partea locuitorilor.
Oras,411 era impodobit cu tricolorul românesc; in port, sute de drapele ale diferitelor state
falfaiati pe catartele vap6relor, peste 5000 persóne ab' luat parte la acésta s6rbat6re ').
Coldna Cu destinatie pentru Tulcea coprindea:
Stat-Majorul DivizieI, cu serviciile sale,
Regimentul 7 Linie,
Un escadron din Regimentul 2 RosiorI,
O baterie din Regimentul 1 Artilerie,
Escadronul II Tren,
Compania II Geniti
Ambulanta Divizionara.
Generalul comandant insotia acésta col6na, pusa sub ordinele ColoneluluI Cantili.
Ea porni din Braila in diminéta de 17 Noembrie, imbarcata pe 3 vapbre 1.1 4 :;lepurl
ajunse la Tulcea séra, la orele 5.
Primirea ce s'a facut acestel coldee a fost o adevèratá sèrbat6re. Sosind, Comandantul
Divizier, este Intampinat la vapor de autoritätile provincieI, care ii ureza 'puna venire pe
un fost pamént românesc.
Orasul era peste tot impodobit cu steagurI romanescI. Generalul Anghelescu, insotit
de guvernatorul rus si de comisariI romanY, insarcinatI a lua in primire autoritatile pro-
Ancieï, ati mers la Catedrala orasuluI, unde s'a oficiat un Te-deum, pentru buna sosire a
noilor stapanitorI. ApoI in sala PalatuluI Administrativ, Comandantul Divizier primesce
Ola notabilitatea orasuluI si pe fruntasiI diferitelor religiunI, care depusera juramént de
credinta i supunere guvernuluI roman.
Intrarea triumfala a armateI s'a facut a doua zi la orele 1.1 diminéta, cu mare
pompa, dupa un Te-deum oficiat in fata trupet
Capitala Sangiaculul, Tulcea, devine in ziva de 18 Noembrie 1878, resedinta militara
a provincieI Dobrogia, pana la 22 Maiti 1883, cand Cotnandamentul Divizier a fost mutat
la Constanta, acolo unde incepuse sa graviteze interesele economice ale 'PHI nóstre.
Din trupele acester a treia colcíne s'a trimes: un pluton din Regimentul 7 Linie la
Satul-Notí, din fata IsmailuluI si cate o companie la Isaccea, Sulina i Chilia.

') Telegrama ColoneluluI Gorjan, No. 28/78.

www.dacoromanica.ro
496

CoIdna IV, trece Dunarea la Ostrov, numaI cu Regimentul 2 Linie si cu Batalionul I

V(InatorI, iar Regimentul de CalarasI este trimes la Cernavoda.
Regimentul de Linie ocupa punctele de pe frontiera de Sud, care nu era Incà trasatd,
iar Batalionul de Vénatorl a fost imprastiat in urmarirea bandelor de talhari, c tre ban-
tuiati satele partiI de Sud a Dobrogia
Comisiunea de delimitare a frontieriY ineepéndu-si lucrarile, Regimentul 4 Linie a
fost chemat la Cuzgun cu Statul still Major, ca impreuna cu Regim. 2 Linie, Batalionul I
r6natori i cu Regimentul de Calarasf, sa-1 imparta frontiera, pentru pazd, in trel zone:
1-a de la Mare pang la DocuzacT, a fost ocupata de Batalionul I V6natorr.
2-a pand la drumul de la Garlita la Kiuciuk-Kainardgi, de Regim. 4 Linie.
3-a pana la Dunare, ocupata de Regim. 2 Linie ; iar Regimentul de Caldras1 servia
de legaturd i pentru patrulare.
Pichete nu eratt nicd-IerI in Dobrogia i maI ales pe frontiera de Sud, care inca nu
se stia pe unde are sa fie trasatd.
Ast-fel s'a pus temelia stapanirg românescl dinc6ce de Dunare, dar Oita sa se ci-
menteze, a trebuit sá tréca maI multi anI de muncd si de sacriflcil banescl.
Cuvintele rostite de A. S. Regala in ajunul trecerir trupelor in Dobrogiaforma lo-
zinca armatel n6stre de ocupare, era o profetie de privatiunile ce ea trebuia s5, infrunte,
de obstacolele ce avea de invins; sfaturI pentru rabdarea, cu care urma sä, se inarmeze
maI presus de tóte, de bldndetea, cu care trebuia sa trateze pe noiI nostri supusI.
Ocuparea Dobrogig nu trebuia sá aka caracterul de cotropire.
Chiar de la inceput, trupele se isbira de douè piedicl, pe care numaï datorita pru-
dentil s,;efilor i discipling aù putut sa le ocoleasca, fara conflicte serióse: era armata
rusd, care punea dificult5,0 autoritatiI militare la darea in primire a cazarmilor, din
care nu vroia sá iasa; maI era si populatiunea bulgarésca neprimitóre i in unele
rebela chiar.
In douè randurI, Primul Ministru Bratianu, telegraflaza Comandantuld DivizieI, ca
certurile se intimplati cu oficeriI Rusr, SI se aplaneze in mod pacInic, pentru a nu da nas-
cere la conflicte mal grave. 1)
In Medgidia i Sulina, RusiI devenisera agresivI, el refuse' sa evacueze cazarmile,
sub cuvént ca n'ati instructiI de a preda autoritätile militare, ci numal pe cele civile.2)
Populatiunea bulgara din Dobrogia privia cu ochI re stapanirea n6stra, de aceia in
centrele marl' bulgärescI, nu numaT ca nu se da cartiere trupelor, dar in cate-va locuri a
fost nevoie de intervenirea armateI, spre a stämpara pe rèsvratitorI contra autoritdtilor
civile. CasurI maI serióse s'a5 intamplat in pláile Babadag i Silistra-Noua 3)
Talharir cutreiera5 in bande Dobrogia i nu putine ostenelI aù pricinuit primele
tre trupe de ocupare. Am vèzut cum de la inceput chiar, Regimentele se imbucatatiata
pentru a trimete in tóte directiunile detasamente in urmarirea talharilor.
Dar pradaciunile i omorurile abia erati starpite inteo parte, ca sä, se ivésca aiurea
Cu maI mare furie.
Siguranta publica era periclitata chiar in orase; drum urile marl' erati tot-deauna
expuse calcarilor banditilor; acestia atl atacat inteun rand posta, de aceia prin telegrama
No. 20.909, Domnul C. F. Robescu, cere ca deligentele s5, fie escortate de trupe caldrT.
Ar fi sa citez 1.2 casurI de cdlcarl petrecute numaI in scurtul timp de o lund i junta-
tate, ca sä, arat catà munch', a pus armata pentru starpirea bandelor de talhar1.4)
Sate intregI fuseserä, distruse in rèsboiul trecut. Se trimeteart escadróne In recun6s-
cerea localitatilor insemnate pe hail, dar nu se gasia5 de cat ruine; asa cá pe gerul

') Telegrama datá de la Bucuresci in urma rapórtelor ce se primiserä, din Constanta in dou6 rindurT.
(Telegr. No. 760 §i 775 din 1878).
Telegr. No. 24 ei 320 din 1878.
Telegr. No. 132 §i 617 din 1878.
Telegr. No. 109, 275, 157, 76, 77, 75, 67, 44, 15, 17, i nota Prefectului Remus Opran ciiire Gen. A»gelescu.

www.dacoromanica.ro
 497

lamer, nenorocitif caldret1 erau nevoitY sä facA marsuri lungT i obositóre, färä ca sä tie
de vor da peste un loc de addpost.1)
Majoritatea satelor nu coprindeati de cAt câte-va bordeie miserabile, cad nu puteati
gäzdui trupe asa de numer6se, ca cele ce se trimeteati pentru paza frontieril de la Sud, sati
pentru urmärirt. SoldatiI, ca i oficera, rebegiti de frig, scursT de obosélä i lihnitt de
fóme, dese ori eral)" nevoiff sä se culce nemâncatT, färä, c1dur i erati multuma daca
gäsiati o colibá, unde sä se pótä adaposti, pentru ca a doua zi sä nu scie de vor träi
maf bine.
Numer6se raporturi i telegrame gläsuiesc dureros, de suferintele indurate de ar-
mata n6strä, in primul an de ocupare al Dobrogier, din causa lipser de locuinte, tirana,
lemne i furagiti.
Ratia de hranä a urna soldat era de 75 bala pe zi, iar aceia a unuI cal de 1,20, si
totusf cu f6rte mare greutate se putear] aproviziona alimentele,2) asa cá, Ministerul tri-
metea de la Bucuresd pesmetY.3)
Starea drumurilor era neinchipuic de rea, ne-existand sosele, comunicatia se Meca
pe slealiud, dar si aceste eraù desfundate de pla deteriorate din r6sboiul trecut, asa ea
acum transportul era cu desävirsire anevoios, dad, nu imposibil. 4)
Si pe deasupra tuturor acestor privatiura i greutatf, trebue s'a* socotim si apa, din
a carel' lipsá, trupa i caff ati suferit amarnic.
Cu sacrifica morale si materiale, cu duren trupescI i sufletescf, am putut inchega
Inceputul stäpanireI n6stre dinc6ce de Dundre.
Armata pite fi mändrä azi, cá numaT sub ocrotirea i prin suferintele eI, provincia
nósträ, astigatä cu sacrifica de sange a renäscut in acesa dou6 zed :;;i unul anI de stä-
pänire românesca.
Lucrad' de amenajamente in cursul anului" 1878, nu s'ati tacut. 6menif eraa carti-
ruitf pe la locuitod si la neajungere de case, se säpall bordeie.
T6te clädirile militare foste ale guvernuluI otoman, erati ocupate de RusI, asa cá
pentru instalare de spitale, Divizia a fost nevoitä sä inchirieze
Prin Inaltul Decret No. 2721 din 21 Decembrie 1878, s'a prev'kut ca Divizia activä
s'a* depindä de Divizia III.
Acéstä dependentä, duréza pänä. la 22 Februarie 1879, cand prin Inaltul Decret
No. 373, Divizia activä avu un comandament separat i independent..
Iatä cum erati repärtite trupele in Dobrogia la inceputul anulur 1879 si dislocarile
facute In cursul
CorpurT de Data disloedriT:si localitatea
Trupd PUNCTE OCUPATE unde s'a dus corpul

Bata.l. I Watt. Stat Majorul I 2 Companil la Mangalia I cate una la CadiehloT i Caraomer. La BueureseT, 22 Februari .
IV » 3 Comp. si un ploton la Constanta, un ploton la Medgidia, Inloeuesee Bat. I VéndtorT.
Reglm. H Unte 6 Comp. la Ostrov si cdte o companie la Almaliu t Esekiol. Placa la GalatT, la 6 Martie.
IV n 2 » » Cali% l 'àte una la Cernavoda, Asarlic, CadlchioT,
C rvan l douè la Cuzgun. fnlocuesce Regim. II Linfa.
y » Stat Majorul 5 Comp. la Babadag t cate una la Macin, Jurilofca l Mah- jOeupd Bat. IV, care
mudia. 1. pléeá la BueurescT, la 6 Sept
VII » Stat Majorul 5 » » Tuleea I cate una la Isacrea, Chilla i Sulina.
)) 11 RosiorT eseadron la Constanta i cdte unul la Mangalia, Iuedri-Ma- I Placa la Bucur. la 8 Noem-
hale si Gdrlita. I brie; inlocult cu I divizIon
idin Reg. i Ros.
u Ciildrag per. Stat Majorul 2 escadrane la Tulcea l cáte unul la Constanta. l Cernavoda.
» I ArtIlerie 1) I baterle D una la Mdein, Babadag, Cons-
tanta, CokirlenT.
Comp. II Gentil La Tulcea.
Escadr. 11 Tren » Mdcin.

') Telegr. No. 76 §i 2128 din 18, 78.

I) Telegr. No. 1228/78.
4) Telegr. No. 16.872/78.
4) Telegr. No. 49, 55 i 114 78.

71890 63

www.dacoromanica.ro
498

In cursul luna Aprilie 1879, trupele rusescI evacuéza cazarmele, care re'man
dispositiunea armatel n6stre, dar inteo stare deplorabila. Pentru a putea fi locuite, loca-
lurile aveati nevoie de reparatiunI marl; ast-fel in Tulcea : cazarma «Marina otomana»,
o cladire numitá «arestul femeilor», magasia de sa,re i c61a musulmana. Acésta din
urma avea numaT pereliI exterioul, lar cele-Palte ruinate. S'ati mal construit din noti aei
o cazarma, pentru artilerie-cu doue' grajdurr i dou6 remize.
La Sulina, cazarma turcésca s'a reparat radical, flind desvclit i ruinata; s'a luat
In primire i reparat spitalul marineI otomane, cazarma de pe sano bratuluI Sulina,
arestul turcesc, cum i dou6 case ale Capitaniel Portula
La Macin, s'a reparat vedhia cazarma turcésca §i s'a construit un grajd de scandurY.
La Cernavoda, s'a reparat radical fosta capitanie a portuld.
La Constanta, s'a luat in primire i reparat douë cazarml turce§t1.
In fine s'ab' construit pe frontiera de Sud 28 bordeie, pentru pichetele de paza.
Localurile din punctele aratate maI sus ati fost ocupate de trupe, iar in cele-l'alte
6meniI eraù cartiruitI pe la locuitorI.
Hrana, lemnele, furagiul i in unele partI, apa se procurati cu mare greutate.
Paza drumurilor forma ocupatia de capetenie a armateI; bandele de talharI aù durat
pana tarzia inc6ce ; Cu tela staruinta arrnateI ele n'all putut fi starpite.
Populatia bulgara nu incepuse a se convinge, ca framantarile eI relman zada,rnice.
Si anul 1879 se incheia ru suferintf din partea armater, totto.,ff acum aveatí cel pulin
cate-va localurI, pe care de bine de rè"ti le-a ocupat.
Repartitia trupelor la inceputul anula 1880 §i schimbarile de trupe t'acule in Dobrogia
In cursul anuluI :

Corpurf
Aflate CorpurI
DislocarT
de de Data dislocarli. Garnisena unde pléca.
trupa Puncte ocupate trupi InloeuirT.

R. 4 Linie Cu 3 Comp. la Ostrov l cate una la Asa die, Reg. 1 Linie lnlocuesee R. 4 Linie In Aprilie, placa la Bu-
CadiehioT, Carvan, EgerbloT :31 Almaliu. eu
» 5 » Cu 3 Comp. la Constanta si cate una la Ba- Reg. 6 Unte Inlocuesce in Mal R. 5 Linie, care pléca la
badag, Mangalia, Ilanlic, Caraomer pl Cer-
navoda.
» 7 » Cu 4 Comp. la Tuleea pl cate una la Mavin, Reg. 3 Linie Inlocuesce In Martie Regim. 7 Linie, care
Isaccea, Sulina, Kilia pléca la Ia.g.
12 C6.1ar. Cu I ese. la Constanta l cate unul la Ostrov
pl Tulcea.
Div. I Ro$lorT Cu I ese. la DattluchioT pl unul la luearT- Reg. I Ro$. Vine la 31 MaI In Dobrogia, eu Stat Major
Mahale. 2 ese, la Constanta.
Bat. 3 Artil. La Tulcea. Bat. 2 Al t. Este trimésa la Mangalia.
Ese. II Tren La Tulcea,

Gramadirea acésta de trupe dinc6ce de Dunare, unde conditiunile de traiti erati a*a
de grele, iar cheltuielile f6rte marI; a fost neeesara pentru a sc6te noua nóstra stapanire
din starea de barbarie, in care o adusese imprejurarile i administratiunea turcésca.
construit in cursul anuluI 1880, douè pavili6ne pentru 1210116 companfi i douti
escadróne, cum i un grajd in Constanta. De asemenea Cazarma «Traian» din Ostrov.
Prin cele-Palte puncte, unde nu existati cazarmI, trupa statea in localurr inchiriate
Cu preturl enorme. Pe frontiera de Sud 6meniI eraa cartiruitt
Starea de luerurI incepuse a se mal imbunatati, populatia devine mal' ospitaliera;
irisa drumurile fiind tot rele, comunicatiile se faceati cu greti. Se simia in unele partI
lipsa alimentelor, cu tot pretul lor scump §i a combustibiluluï.
Positiunile trupelor la inceputul anuluI 1881 i schimbärile tacute in cursul anula
ab' fost :

www.dacoromanica.ro
 499

AFL ATE DISLOCA TE

R. 1 L. la Ostrov Cu 3 Companir si cate 1 la Harsova, Cad-
kioi, Carvan, EsekioI 1 Almaliu.
R. 3 L. la Tulcea Cu 4 Companir si cate 1 la Isacera, Maein,
Sulina, Kilia.
6 L. la Constanta 2 » » » 1 » Babadag,Cerna-
, oda, IlanlIc, 2 Mang,alia si 1 la Caraomer.
)) 12 C.alarasi la Constanta cu i escadron t;i cate unul la
Ostrov si Tulcea.
» 1 Rosiori la 2 escadrbne n »
7) la
Carvan I Dobromir.
O baterie din Reg. 2 Artilerie la Mangalia. Regim. 5 Artilerie vine la 1 Aprilie la Tuleea
» u » 8 )) Tulcea si Ese. H. Tren.

Generalul Anghelescu, este inlocuit pe ziva de 1 Aprilie, prin Generalul Racovitd, care
sta pana la 3 August 1881.
Pentru paza fron.tierir de Nord se construesc, in cursul acestuI an, s6se pichete In
punctele: CeatalchioI, Satul-Noti, Pardina, Daler, Kilia-Veche i Periprava.
Se mal fac cate-va addogirI Cazärmilor din Tulcea i reparatif la Cazarma din Str.
Elenä. din Constanta; vechiul conac turcesc din Isaccea, se ocupa provizoriti de trupe.
Cu concursul administratieY, starea trupelor din Dobrogia s'a imbimatatit, totusI hrana
se procura prin marY sacrificiI banescr, maY ales ca trupele erari r6spandite, pentru urma-
rirea banditilor, prin localitätI lipsite de resurse i chiar de locuinte.
Proclamarea RegatuluI s'a särbatorit in Dobrogia cu mare entusiasm.
Positiunile ocupate de trupe la inceputul anuluI 1882 si dislocarile facute In acest an
ari fost :

AFL A TE DISLOCARI
Regim. 1 Urde ca $i In anul trecut. La 18 Apr. Reg. 5 Linie Inlocuespe Reg. 1, (are pléea la
Bucuresef.
3 » tot ast-fel. La 8 Apr. Reg. 8 Linie inioeuesee Reg. 3, care pléca la
Bueureser.
6 tOt ast-fel. La 28 Apr. » 2 l) 6, eare Meã la las'
Reg. de GeanclarmI (fost 12 Cillarasi). La Const. en 2 ese.,
1 Tulcea, 1 Mangana.
Regim. 1 RostorI, ea In anul treeut. Reg. 2 Bosiori Inlocuesee la 22 Apr. R. t R , vare pléca la
Rucuresci.
Regim. 5 Artilerie la Tuleea. La 18 MaI 2 baterii sunt trimehe la Slohozia, la 12 Oet. o
baterie la Braila.
Escadronul II Tren la Tuicea. La 1 Aprilie Ese. 3 Tren Foesani) vine la Tulcea. Al II-lea
Rucuresel.

S'ari construit in cursul acestia an cincI pichete in punclele : Ostrov (oras), Ghecet
Sulina, Sf. Gheotghe i Jurilofca. La Cernavoda i Caraomer s'ati construit 2 cazarmI,
fle-care incapat6re pentru 2 companit S'a maI dada o infirmerie la Tulcea, cum si
cate-va dependinte la Cazärmile din Constanta ,si Ostrov.
Starea trupelor in Dobrogia se imbunatatesce treptat; cheltuielile de intretinerea
armateI se maY micsorézd; totusl In cate-va puncte de pe frontiera de Sud, din causa
lipser cailor de comunicatie si a hraneI, trupele se aprovizionari cu greil ; cládirile erari
in rea stare si combustibilul lipsea.
Aprovizionarea cu lemne se facea In dou6 puncte: la Mangana i Ostrov, de unde
trebuiati transportate cu greri, pe drumurI rele si accidentate.
Companiile detasate pe frontierä t'Y facead singure painea.
Anul 1883 aduce schimbarI marl armateI din Dobrogia. Comandamentul DivizieI se
muta la Constanta; tri acest scop, Directia cailor ferate, cedéza armateI urmat6_ ele cladirI
cu terenul inconjurator :

www.dacoromanica.ro
500

Casa Haris No. 1, fosta locuintd a DirectieT CompanieT Engleze de drum de fier, este
destinatd pentru localul Comandamentuld i locuinta Generalulul Comandant ; in aceia§1
curte, Casa Blundt, fosta c(51d a CompanieT Engleze, este ocupará de Serviciul de Geniù ;
lar capeta, de Consiliul de Rèsboii.l.
Casa Haris No. 2, fost Hotel al CompanieT Engleze, servi pentru instalarea Spitalu-
I uf Militar.
Pe ziva de 16 Martie, se numesce Comandant al DivizieT, Generalul Barozzi.
De la 3 August 1881, Divizia a fost comandatA de ColonelT.
LucrarT insemnate de amenajare a ca,zarmilor, nu s'ad fdcut.
Repartitia trupelor i dislocdrile in cursul anuluT, ati fost:

AFL A TE DISL OC2i111

Regim 8 Llnie, ea In anul 1882. La 26 Aprilie Regim. 4 Linie Inlocuesee R. 8 L, ra.re pléeft
la Buiurescf.
5 Linie tot ast-fel
2 a hiena
Regimentul de GeandarmI tot ast-fel
2 Ro5iorI idem
Regla). 5 Artilerie eu o baterie la Tuirea O baterie din R. 4 Art. si 1 R. 8 A. vin la 18 Maiu a In-
locui R. 5 A. pleeat la TilrgoviAe.
Eseadronul 3 Tren la Tulcea. Vine la Constanta.

Prin mutarea ComandamentuluT la Constanta s'a lasat paza garnizdniI Tulcea, unta
Regiment de infanterie, care avea aci 4 companil.
Noul local ocupat este destul de incäpdtor pentru serviciul armateT, Spitalul de ase-
menea a fost a4ezat in partea cea mal higienicd a ora§uluT, pe malul
De la mutarea ComandamentuluT aci, depindea ferte mult inflorirea Constanter, care
In caff-va anT lud o desvoltare neinchipuitd.
In anul 1884 se pune in aplicare cap. VII din legea organizdril DobrogieT, relativ la
armatd, §i prin Inaltul Decret No. 963 din 20 Martie, se inffintézd un batalion de doro-
bantI i douë escadr6ne de caldraT, recrutate din locuitorT dobrogenT.
Batalionul avea re§edinta in Constanta, impreund, cu o companie; iar celel'alte trel la
Cernavoda, Babadag i Tulcea; escadr6nele erati : unul la Constanta i al doilea la Tulcea.
Nid-o lucrare importantd nu s'a fdcut cazdrmilor in cursul anuluT acestuia.
Repartitia trupelor pe teritoriul Dobrogiel dislocdrile din cursul anulul, ali fost:

AFL ATE DISLOCAR'

Regim. 4 Linie aflat din anul trecut la Tulcea La 3 Mal e Inloeuit de Reg. 7 I.inie. El plécil la Bucuresci.
a 2 K aflat la Constanta E inlocuit la 9 MaI de Reg. 6 Linie. El pida. la Craiova.
a 5 a aflat la Ostrov E lnlocuit la 12 Mal de Reg. 3 Linie. El pléea la Galatl.
Regim. de GeandarmI aflat la Constan% E Inloeuit la 21 Mal de Reg. 1 RosiorI. El pide& la Bucuresel.
Regim. 1 RosiorI trimete doue eseadroine la Tulcea, lar a te doné rèrnan la Constan% co Regimentul.
Regim. 2 RosiorT din Conslanta 1sT aduce escadronul de la T urea, lar pe cel de la Doblomir la Mangaiia.
Batel.% Regim. 8 Artllerie e trimésá. la 11 lunie de la Tulcea la Mangalia.

Prin creiarea BatalionuluT de Dorobany i color douò escadr6ne de Caldral, se tindea

la infiintarea a douè Regimente de infanterie 5i un Regiment de Cavalerie dobrogene
a se 'meta prin acésta dislocdrile destul de costisitáre ale corpurilor de trupd din tard,
pentru paza provincid i pentru buna ordine administrativa.
Incepuse a se construi caT de comunicatie, a59, cá transporturile devenird mal Inles-
nici6se, aproviziondrile, hrana trupeT i cailor, mal putin costisit6re ca maT 'nainte.
Populatiunea era maT pdtrunsd de respectul legilor ; bandele de tálharl se mal im-

www.dacoromanica.ro
 501

putinara. Cu un cuvént ostenelele i privatiunile armateI dadeati acum rede, pe care ad-
ministratia sciu sa le utiliseze penLru fericirea Dobrogia
flidicárile topografice, facute de Institutul geografic al armateI, erati terminate. Pro-
vincia mistra do dincdce de Dunäre, nu ma era tinutul necunoscut de 'Ana acum.
Anul 1884 se incheie sub bune auspiciI, marca lucrare de peste Dunare, podul ce
trebuia sá unésca Dobrogia cu Tara-Mama, se recunoscuse ra trebuil6re i unja Bucu-
rescl-Cernavoda era in lucru.
InceputurY realisate inteun dint) uimitor de scurt aveati sä desava*scä, opera
armateI.
Repartitia i dislocarile de trupe in cursul anuld 1885 ail fost :

TRUPE AFL A TE DISLOCARI

Regim. 3 !Jule Oat la Ostrov E Inlocuit la 17 Apr. prin Reg. 1 Linie. El plée& la BueureseT.
« 6 « Constants (I 18 « « Bat. 1 Vénat. El pldea la FoesanT.
a 7 («c a Tuleea a 22 (I « Reg. 8 Linie. El WO, la Ia-sT.

5
sunt trimese In Delta, pentru stárpirea Ideustelor, de la 22 Maiu !Ana la 1 lulie.
Bateriile Regim. 4 si 8 Artilerie aflate la Tulvea sunt inloeuite la 3 Maiu prin 2 hateriT Reg. 3 Artilerie.
Cele 2 BateriT ale Reg. 3 Artilerie sunt trimese la Niedgidia la 4 Noembrie sunt Inloeuite prin 2 Bat. ale Reg. 7 Art.
Regimentul 1 Rosiorr ramain in garnisemele din anul treeut.
cc 2 «

La 20 Aprilie acest an se numesce comandant al DivizieI, Gencralul Dunca Iulius.

Ivindu-se conflictul Bulgaro-Sèrb, Divizia este intarita cu trupe. La Panairul de la Med-
gidia at"' fost trimese douè BateriI ale Regim. 3 Artilerie, care s'ail instalat in baracele
targulul, amenajandu-se pentru locuinta trupeI i cailor. Pe vreme de iarna, 6menir atí avut
sa sufere foirte mult, din causa frigulul.
Tot in acest an se nascu conflictul pe frontiera DobrogieY de Sud. Comisiunea de de-
limitare terminandu,si lucrarile, BulgariI aveail veleitatY asupra fortuluI de pe inaltimea
Arab-Tabia. Colonelul Crutescu ocupa fortul cu un post intarit, unde a§éza 0 un oficiti
telegrafic, pentru a comunica mi§carile trupelor bulgare, in cas de agresiune. Intregul
Regim. 1 Linie se aria gata sa respinga pe usurpatorI. Conflictul s'a aplanat insa, dui-A
intervenire diplomatic&
Lucrad de amenajament cazarmilor, nu s'atl facut, de cat miel reparatiunI.
Starea provincid se imbunatatia vadit i cu dènsa, bunul traI al trupelor. Bandele
de talharY maI continuará eAta-va vreme. Se simtia insa nevoie de cazarmI pe frontiera
de Sud, in punctele ocupate de companil, maI ales acum and traseul frontierif era defi_
nitiv stabilit. In mal multe ON', armata ocupa localud inchiriate. Aprovizionarile se fa-
coati Cu 6re-care greutate.
Anul 1886 este maY bogat in constructiunr de tot felul, ast-fel: la Conslanta se cla-
desce un pavilion pentru trupele de infanterie, unul pentru cavalerie, cazarma artilerig cu
douil grajdurr 0 o remiza, inchis6rea militará i manutanta, cu localul trupeY i magazia.
La Sulina s'a ridicat un pavilion pentru o companie. La Carvan, o cazarma cu de-
pendintele eI, pentru o companie, cum 0 ma multe reparatiunI, maI ales la Medgidia in
baracele ocupate anul trecut de artilerie.
Comunicatia Dobrogiel cu restul tèrif se putea face maI inlesnicios pe linia ferata Bu-
curescI-FetescI, terminata in anul acesta.
O schimbare radicala in bine se facea pe fie-care an. LocuitoriI din stanga DunariI
vin sa populeze satele de§erte de Mari 0 Turd'. Cheltuelile de intretinerea trupeT se mic-
orara, in fine stapanirea nástra dinc6ce de Dunare, devenia maY temeinica.
liepartitia trupelor dislocarile survenite in cursul anuluY, aù fost:

www.dacoromanica.ro
502

TRUPE AFLATE DISLOCÄRI

Reglin. 8 Unte allat la Tutees. E Inlocuit la 18 Aprilie prin Reg. 5 Linie. El placa la la51
» 2 » n Ostrov y) Mal 2 N » la Craiova
N 6 » vine in Delta pentru starpirea larustelor 51 sta pana la 12 lunie, de la 10 Apr11.
Bat. 1 VénaLori anal la Constanta. II
E inlocuit la 7 Mar de Reg. 4 Linie. El plrã la Craiova.
Reg. 2 Ro5loti atlat la Constanta. 1 E inlocuit la 30 MaI eu Reg. 3 Ro5iorT. El Meca la Bucuraser.
1 » Fornesce la 13 lunie la Slobozia.
Divisionul 7 Art. (le la Tulvea pide& la tirada, lar Divionul 3 Arillerle se duce la Tulcea de la Medgidia.
O haterie Reg. 3 Artilerie ( vin la Constanta,
» 7 »
la 8 Octombrie.

In anul 1887, revoltele din Principatul Bulgariel incep sa nelini.st6sca frontiera n6stra
de Sud, de aceea se trimet trupe pentru supra-intarirea acestel partI din granita; ast-fel:
dolui Companif din Regim. 4 Linie allat la Constanta, douò escadr6ne de RosiorI din
Mangalia si Constanta, Compania de Dorobantï din Cernavoda si o sectie de artilerie din
Regimentul 3.
Aceste forte ati stat la Ostrov si prin punctele apropiate, de la 18-23 Februarie, asid
linistea restabilindu-se, trupele s'ab' intors la garnis6nele lor.
Trupele de pe frontiera de Sud se instaléza in noile Cazarmr, ce s'a construit n cur- tti

sul acestul an, la Esekior si Asarlik. In punctele Ostrov, Silistra ;;i la Asar& se cons ruiese
douë pichete in forma de blokhaus; cele 45 pichete de pe frontiera de Sud se repara, sa,ri
se ridic din noil. Ast-fel acum trupele de paza ati adaposturl atat la Companic, a, :;ii
In pichete.
La Babadag se construesce de Administratie o cazarma, pentru compania de Doro-
bantI de aci.
Repartitia si dislocarile trupelor In cursul anuld all fost:

REP AR TITIE DISLOCARI

Regim. 5 Linie de la Tuleea.
Compania de Dorobantl din Tulcea Trirnese la lamiste in de ta. Sunt inloculte Cu cate un Bat. din Reg. 6 51 7. Aü stat in
Babadag Delta de la 16 Aprilie pana la flnele lul bille. Fie-care D'upa .l-a reluat garnisòna.
Regia]. 4 Linie anal in Constanta. E Inloeuit la 17 Mal eu Reg.. 3 Linie. El placa la Bururesef.
» 2 » Ostrov. E inlocult prin Bat. II Vénatorf la 19 Malo. El pleca la Bu-
curescl.

In anul urmator (1888), Batalionul de DorobantY din Dobrogia este marit si devine
la 1 Aprilie, Regimentul de DorobantY; el avea resedinta In Constanta; fiind cu schimbul,
trupa nu avea nevoie de localurI marl, de aceia Regimentul se instalka In case inchi-
Hale, iar concentraxile se faceati In tabara, la Anadolkia
Se construesce la Mangalia o cazarma incap6t6re pentru o Companie; la Cazarmile
de Cavalerie din Constanta, grajdurile.
In vara acestul an se construesce si curi6sa cupola de pe Movila Avretiik-Tepe din
Constanta. Din acest punct s'a0 facut In 1882, observatif astronomice de Lt. Colonel CA-
pitäneanu, pentru determinarea azimutulul longitudinel acestul punct geodezic.
Observatiunile astronomice erati necesare pentru determinarea directa, iar nu prin
calcul, a situatiel movilel Avrettik.
Pentru ca acest punct sa, nu se piarda, s'a construit, d'asupra pilastruluI de baza
observatiilor, cupola de acum, din ordinul D-luf general Barozzi. (Scrisórea D-sale din
5 Maiti 1903).
Vedem, CA din an in an dislocarile trupelor sunt mai putine, dovada ca Dobrogia se
indrumase pe calea progresulul si a civilizatier, asa avein pentru anul acesta:

www.dacoromanica.ro
 503

A F L A TE DISL O C ÄR I
Regim. 3 Linie la Constanta f La 16 Maiu Regim. 4 Linie inlocuesce la Constan% Regim. 3 Linie, care plécs. la
Batallon din Reg. 6 Llnie la Tulyea Bueuresei. Din Regim 4 Linie se trimete un Batalion la Tulcea, unde se Inlocuésea
» » 7 » o » Bat. 6 si 7 Linie.
Batalionul 2 Vènatort la Ostrov. E inlocuit Cu Regim. 8 Linie la 18 Mar, Batalionul 'Mea la
BucurescT.

Dou6 evenimente, unul maY important ca altul, se intampla in cursul anuluY f889:
Pentru prima Ora se trimete din Dobrogia o companie de musulmant, ca M ia parte la
parada de la 10 Mai12, n Bucurescf.
Pentru prima (irti M. S. Regele vine in Constanta; pentru a doua 6ra Dobrogia, primesce
pe iubitul ei steipanitor.
Zilele de 15 Octombrie 1879 i 10 Septembrie 1889, vor rè'mâne ni§te amintirl scumpe
dobrogenilor. Suveranul vine la inceput sä, vada starea noiY sale stapanirY, vine peste 10
anY, s'a constate progresele ce s'ail Faca de administratie, sub ocrotirea armater.
Pentru acésta a doua 6rä, M. S. Regele srà pana la 13 Septembrie, interesandu-se
In 3 zile de starea Constanter §i de oportunitatea desvoltärif portulur, ce avea sá j6ce un
as:A de insemnat rol economic, in viitorul tärif nóstre.
Lucrärr de amenajare pe la cazärml facut i in anul acesta; maY construit
dou6 pichete la Phtlageanca i Ceatalchioi.
DislocarY de trupe s'ari fäcut fórte putine: numaYRegimentul 5 Linie inlocue;ite la Os-
trov §i pe tótá frontiera de Sud, Regimentul 8 Linie, care la 16 Aprilie plécil la FocanY.
Asemenea §i o baterie din Regimentul 3 Artilerie, vine de la Tulcea la Constanta.
In 10 anY de stapanire románésea, Dobrogia se transformase uimitor; starea de si_11-
batacie incetä, prin introdueerea elementuluY romanesc dine6ce de Dunare. Calle de CO-
municatie se inmultesc. Se lucra la podul de peste Dunare cu mare staruinta. Bunul traiä
al trupelor era asigurat prin aprovizionärl ieftine i prin cazarmI construite in punctele
cele mal importante de paza.
Anul 1890 aduce putine schimbarl militare in Dobrogia. mire cladirl, mentionäm ca
mal* importantá, baia i etuva de la Spitalul militar din Constanta.
Tru pele erati repartizate dislocat in chipul urmator:

TR UPE AFL ATE DISLOCARÏ

Compania de infanterie din Sulina. Sunt inloculle prin (tolla% companiI de flotila.
Chilla.
Reginientul I Linie de la Constan% i Tulcea. E inlocuit la 10 Apr. prin Reg. 1 Linie. El pléca la Bucurestf.
3 » ») OStrOV. a 14 » » 5 u » » D GalatT.
3 RosiorI de la Constan% i Tulcea. D o u 12 ,») I Ros. » o » BucurestI.

Anul 1891 aduce marY schimbarY in armata, decr i la trupele din Dobrogia.
Regimentul de DorobantY din Constanta se mula la Tulcea, la 1 Maiti, iar la 1 lulie
'Y se marete efectivul, aclaogandu-Y un batalion. Pe aceia.g zi se inflintéza la Constanta
compania 5 Subsistenta.
O companie de musulmanY dobrogenY ja parte in BucureA, la jubileul de 25 anY al
Don/niel III. S. Regelui Carol I.
Regimentele 1 §i 3 de Linie schimbä intre dansele garnis6na.
In luna August se face fusionarea infanteria Cele dou6 Regimente de Linie se duc
la Severin i Térgovi te, pentru a se fusiona cu Regimentele Diviziilor
Frontiera de Sud e ocupata de un Batalion din Regimentul liämnicul-Sarat No. 9 (care
ocupä, Techederesi, Asarlik, Caraomer i Mangalia) de Batalionul cu.schimbul al Regim.
Tulcea No. 33 (la Ostrov, EsechioY i Carvan).

www.dacoromanica.ro
504

Batalionul 2 VènätorI inlocue§te la Constanta Regimentul 3 Linie i trimete o com-

panie la Çernavoda; maT tarziù" acest Batalion in1ocue0e la Ostrov, Carvan i Esechioi,
Bata!lentil Regimentuld Tulcea No. 33.
Cavalerie se afla, afara de cele cloud escadr6ne dobrogene, i Regimentul 1 Ro0orl
la Constanta, cu un divizion la Tulcea.
Artilerie : 2 baterif din Regimentul 7 Artilerie la Constanta 0 una din Regimentul
3 Artilerie la Tulcea.
Catre sfar0tu1 anuluI (la 1 Decembrie), Generalul Dunca este inlocuit pria Generalul
Ipatescu.
Constructiunr ati fost in cursul acestur an de mare importantä: Manutanta 0 de-
positul de furagiti din Tulcea, depositul de furagiti din Constanta i fantana «Grivita», la In-
chisórea Militara din Constanta.
Anul ce Lima' nu aduse aprópe nicl o schimbare de trupe, Batalionul 2 Vénatorl a
ocupat garnis6nele Regimentulur Ramnic-Sarat No. 9 0 vice-versa.
ConstructiunI atí fost douè mal importante : Cazarma de la Techederesi i aceia a
C1lara0lor din Tulcea, apoI un pichet la punctul Pisica, cum 0 mid adaogirI pe la lo-
calurile deja existente.
Vara anuld 1893 dete mult de lucru armatd. Bande de talharY bantuiati padurile Ba-
badaguld i Sudul Dobrogid. Renumitul bandit Licinschi speriase Nordul, pe and Deli-
Ali, Sudul provincier n6stre.
In urmarirea acestur din urma se trimete un Batalion din Regimentul Ialomita No. 23
0 un escadron din Regimentul 3 Ro0orr. Pana t6mna, banditif ata fost prin§f, cuiburile
lor sparte.
Gel' de la Nord ail fost impra§tiatI de asemenea de trupele din Tulcea, atpul ban-
dei prins.
Schimbarile de trupe atí fost: Un batalion din Regimentul No. 28, inlocue0e pe fron-
tiera de la Sud batalionul din Regimentul 9; iar Batalionul 3 Vênatorl, pe Batalionul 2
Vénatort
Regimentul 3 Ro0orI inlocue0e Regimentul 1 Ro0orl, la Constanta.
construit in acest an douë pichete : la Crapina 0 la Mila 78, cum 0 maI multe
adaegirl la cele douë Manutante, deposituld de furagiti din Tulcea 0 la cazarma Cavalerid
din Constanta.
La 21 Aprilie 1894, Generalul Ipatescu se retrage din armata 0 este inlocuit prin
Generalul Cantili, la 5 Malta'.
Se creiaza in acest an un regiment de Infanterie la Constanta, recrutat din regiu-
nea judetuld, r6manênd judetul Tulcea pentru recrutarea Regimentuld Tulcea. Cele douë
escadróne cu schimbul sunt permanentisate.
In luna Aprilie, un Batalion din Regimentul No. 22 inlocue0e pe frontiera de Sud
Batalionul RegimentuluI No. 28; iar la 25 August, Regimentul 3 Ro0orI pléca la Tecud.
S'ati construit In acest an patru pichete: Saonul, Eschi-Cale, Lata 0 Piatra Malta;
de asemenea i cate-va adaogirI la cazarma Cavalerid din Constanta i Manutanta Tulcea,
Generalul Cantili se retrage din armata la 10 Malt" 1895, 0 pana, la numirea -Gene-
raluluY Pilat (30 Mlle 1895), Divizia este comandata de Colonell. Generalul Pilat comanda
pan. la 4 Octombrie 1895, 0 este inlocuit prin Generalul Poenaru.
Se inflintéza la 1 Aprilie acest an (1895) Regimentul 9 Calära§1, recrutat de pe intreg
teritoriul Dobrogid i compus din 3 escadróne permanente i unul cu schimbul.
In luna Aprilie, Bateria de Artilerie din Tulcea se duce la FocanI; iar in Noembrie,
o baterie din Regimentul 11 Artilerie vine la Tulcea.
Tot in Aprile, Batalionul 3 VènatorY paräse0e Constanta, pentru a merge la Bucure0Y,
iar Batalionul I inlocue0,e la Ostrov 0 pe frontiera de Sud, Batalionul Regimentuld Dam-
bovita No. 22.
construit in acest an un pichet la Macin i unul in fata orawluI rusesc Reni.
Localurile militare din Constanta ati fost imprejmuite cu gard.

www.dacoromanica.ro
 505

Dar evenimentul cel mal important din acest an, a fost vizita Melad la Constania de Au-
gusta* Noptri Suverani, insolift de A.A. L.L. R.R. Principele pi Principe.sa Romfiniel.
Se terminaserà lucrArile de la Cernavoda si, cu ocazia inaugurAril podulur de peste
Dunäre, Familia Regalá vine si la Constanta, unde stA In zilele de 15 si 16 Septembrie 1895.
De acum vizitele Suveranilor sunt din ce in ce mar dese la Constanta dovadA de
solicitudinea ce purtati, pentru desvoltarea acestur debuse0 economic al l'Arif nóstre.
In tórnna anulur 1896 (1 Octombrie) se inflint,éz6,Bataliónele 5 si 6 Vènátori, recrutate
din Tara. Col d'intAr se instalézA in cazArmile construite in cursul anuluI la Cernavoda,
pentru acest scop; lar cel d'al doilea, in cazArmile construite la Constanta.
Se mar inflintézd i douò companiI de flotilA: una la Constanta si a doua la Isaccea.
De la 26 Maití, pánál la sarsitul lur August, Bata-
liónele permanente ale Regimentelor Constanta si Tul-
cea 8.0 fost trimise
In Delta, pentru star-
pirea lAcustelor.
Alte dislocarr (le
trupe, nu s'a(' fdruf.
.44.1

--

Fig. 86. - Vaporul ,Regele Carol lo.

Mará de cazArmile Vénatorilor de la Cernavoda i Constanta, alte constructiunr marY

nu s'ati fAcut in ac,est an.
o nouù vizitä avu fericire Constanta set" priméscei la 16 Octombrie din partea M.1I. L.L.
Regele pi Regina, Insofiti de A.A. L.L. R.R. Principele pi Principesa Romdniei.
Venia(' acum sa puna piatra fundamentan la lucrArile portulur, incepute din prima-
vara anulur 1896.
Anul urmator incepe sub auspicil rele; ploile continue umflaserA apele DunAriI, asa
cA amenintati sa inundeze nu numal cazArmile de la Cernavoda, dar si intregul oras;
scAparea se datoresce armater. Serviciul de geniti ingr6se i Malta digul de la Cernavoda,
oprind cu modul acesta revársarea apelor nemal pomenite de marr.
Dila A. S. R. Principele Ferdinand respAndise grija i tristetea in inimele tuturor
RomAnilor.
Telegramele oflciale aflpte in t6te unghiurile Prir, tineati la curent plpulatiunea, despre
starea sAnAtAtiI Mostenitoruld Tronulur.
Generalul Poenaru este inlocuit in Comanda Divizia la 1 Aprilie, prin Generalul Po-
pescu Mihail.
DislocArr miel de trupe s'at) faca in cursul afluid 1897. Batalionul Regim. No. 23
inlocuesce pe frontiera de Sud Batalionul I VéndtorI, care vine la Constanta;iar Batalionul
permanent al Regim. 34 plécd la Bucurescr.
Constructiunr ati fost de micA importan* Cazarma flotiler din Sulina, treY pichete
pe frontiera de Sud, in punctele Ilanlic, Caraomer si Docuzacr.
S'ati mar fAcut pe id pe colo miel' reparatiunl, adilogirl i transformärI.

71890

www.dacoromanica.ro
506

In anti] 1898, Constanta avu on6rea a primi vizila a doné capote incoronate: Saveranri
insofifi de A.A. L.L. MR. Principele fi Principesa Romania, asislard la botezul vap6relor
de pasagert «liegele Carol» i «Principesa Maria» i la inaugurarea Servicialui Maritim Roma,
in ziva de I Ialie.
A.A. L.L. Principele ,si Principesa Bulgaria tree pe aci, in ziva de 27 Iunie.
La 1 Malt' 1898, Generalul Popescu Mihail este inlocuit in comandamentul DivizieI
prin Generalul Jak Lahovari.
La 1. Iulie se creiazb. la Constanta Comandamentul Diviziel de Mare.
Dislocarile facute in cursul anulta aù fost: Batalionul I Vênalorr pléca la Craiova,
Batalionul VI Vénatorl la Bucuresd ; Batalionul permanent al Regim. 34 vine la Constanta,
Bataliontil V Vdnatorl vine la Constanta, lar in Cernavoda e inlocuit prin Batalionul perma-
nent al Regim. Rovine No. 26.
Aceste mutarr se fac intre
1 15 Aprilie.

177
112/0'7-7'l
. 77731
. major.
"k _
4 7. AA -
...."... .

L' _
7

-a

Fig. 87. Vaporul oPrincipesa Marta.

La 7 Octombrie, Escadronul 3 Tren parà."sesce Constanta, pentru a se duce la Fockan

in fine la 25 Oetombrie, Batalionul Regim. Buzila 8, inlocuesce pe ',frontiera de Sud
Bataliontil Regim. Ialomita No. 23.
S'aa construit in acest an maretele cazarmI ale Regimentulta Constanta No. 34 .0
s'ati facut alte cládiri maY putin importante, intre care o baraca pentru soldatiI bolnavI
trimesr la Techirghiol.
Anul 1899 n'are de semnalat niclo constructie, in schimb este f6rte bogat in dislocar
si excesiv de sarac in ploI.
Pe ziva de 1 Aprilie, vine Comandant al acesteI DiviziI Generalul Al. Candiano Popescu.
Tot atund se inflintéza Escadronul V de Tren, la Constanta.
In luna Aprilie: Batalionul V Vénatorr plea. la BucurescI, Batalionul permanent al
Regim. Tulcea la Pkrlad, Batalionul permanent al Regim. Rovine No. 26 plécA la Craiova,
Batalionul II Vdnatorl vine la Constanta, Batalionul permanent al Regim. Prahova No. 7
vine la Constanta, Batalionul permanent al Regim. Cant,emir No. 12 vine la Tulcea i in
fine Batal. Regim. Dolj. No. 1 vine la Cernavoda.
In Octombrie alte dislocarf: Batalionul permanent al Regim. Constanta. No. 34 este
trimis de la Ploiesd la Ostrov, Batal. Regim. Prahova este trimis la PloiescI, Batalionul Regim.
Tulcea vine la Tulcea, Batal. Regim. Cantemir pléca la Bérlad si in fine Batalionul permanent
al Regim. Buzeitt No. 8 se duce la Buz66.
In schimb anul urmator (1900) incheie istoricul DivizieT eu fórte putine dislocarI si nid
o constructie de cazarmi.

www.dacoromanica.ro
 507

Batalionul permanent din Regim. Constanta No. 34 este inlocuit pc frontiera de Sud
§i la Ostrov, de Batalionul permanent al Regim. God No. 18, care vine de la Tirgul-Jiti.
Batalionul de Constanta vine la Regiment.
Principatul vecin devenind agresiv i temerI de atac flind din spre Sud, se dele ordin
trupelor de pe frontierä sa pästreze prudenta, dar in acelas timp sa fie gata a respinge
orI-ce atrupamente de turburatorI sa bande armate.
S'ail mar luat serióse masurI de paza, poduluI «Regele Carol», in acest scopo companie
din Batalionul 2 VénatorI patrula ziva i maI ales nóptea, pe tot parcursul dintre Cer-
navoda i FetescI.
Santinele paziaa In permanenta capetele poduluI.
Dad. am sta sa facem bilantul activitata armateI In Dobrogia, in acetal 21 anI de la
ocupare, ar trebui Cu nepartinire constata:

\
:70"---"t\ s's c
Ar`

."

° " "v.

Fig. Crucittitorul aElisabeta».

Ca de unde in 1878, trupele ocupaa locuinte mizerabile i in multe partr ail trait
prin bordeie, avénd ca asternut cate-va brate de paie, dad, i acestea le puteati gasi prin
apropiere, astag fara exagerare se póte zice, ea, soldatul locuesce in palate, cad Cu ce se
pot compara mä,retele cazarmI din Dobrogia, inzestrate cu sal6ne spatióse, curate, higienice
si bine indlzite, prevèzute cu t6te necesarele unuI traiù comod i sanatos?
Hrana i furagiul, asa de grett de 0...sit inteo provincie scursa de o administratiune
vitrega, pradata de talharI ,si pustiita de re'sboiul trecut, acum se aprovisionézä, inlesnicios
cu preturi neinserrinate, comparandu-le cu cele de alta data.
Prin creiarea Regimentelor dobrogene, s'a pus capat dislocarilor atat de dese si
costisitóre de odiniára si de unde la inceput, pentru paza DobrogieI trebuia sa se recurga
la trupe aduse din Tara, acum propriele-i forte sunt o garantie, pentru buna ordine
siguranta publicä.
Gratie armater, liniscea i respectul legilor domnesce pretutindenr aci peste
Dunäre. Bandele de talharI, spaima locuitorilor, aù fost starpite cu desavirsire. Drumurile
stint tot asa de sigure, ziva ca i n6ptea.
Cu ajutorul armatel s'a curmat maY miff anI flagelul ce ar fi putut aduce läcus-
tele din Delta; ele ail fost localizate i In mare parte distruse.
In rezumat, armatef se datoresce repeOile transformarl ad use provincie n6stre cis-
dunarene, care a esit in scurta vreme din sta.rea de barbarie, in care am gäsit-o si s'a
indrumat spre civilizatie.
Dobrogia se pdte Cu drept cuant numi astdzi: «provincia militara a Romdnieb).
Actualmente Divizia activä are resedinta in Constanta i coprinde urmat6rele ser-

www.dacoromanica.ro
508

vicif: Stat-Major, Intendenta, Artileria, Sanitar si Geniti. Consiliul de rèsboiti face parte
integrantä din Comandamentul DivizieT.
Teritoriul Dobrogiel este impartit militäresce intre cele dou6 Regimente de Infanterie :
Regimentul Constanta No. 4, compus din douò batali6ne permanente (ambele in Constanta)
si
., un bata,lion teritorial, avênd cele 4 companir la Medgidia, Caraomer, Asarlik si Cogelac.
Regimentul Tulcea No. 33, constituit ca si cel de sus. Companiile sale teritoriale sunt
la Mahmudia, Isaccea, Cerna i Babadag.
Osebit de aceste dou6 Regimente de infanterie, mar sunt urmät6rele trupe dobrogene:
Regimentul 9 CäldrasT cu resedinta la Constanta, are 3 escadróne aci (2 permanente
si unul Cu schimbul), cum si unul teritorial la Tulcca.
Compania 5 subsistenta la Constanta, cu o sectie la Tulcea; sectia Sanitarg si Esc.
V Tren, la Constanta.

Fig. 89. Brieul ahlircea».

Corpurl de trupä ce nu apartin Diviziel active, ci stmt trimise din Tara:

Un batalion de VèratorT la Constanta; un batalion de Vemdtorr sail de Infanterie la
Cernavoda si un batalion la Ostrov.
ApoT: Comandamentul Diviziei de Mare, cu dou6 vap6re de rLlsboiti : Crucisetorul
«Elisabeta» si bricul «Mircea». Companiile de flotilä de la Constanta, Isaccea, Chilia si
Sulina.
Paza frontieriT de Nord se face de Companiile flotilel din Sulina, China si Isaccea;
de Regimentul Tulcea, pentru garnis6na Tulcea si de Compania teritorialä din Isaccea.
Pe frontiera de Sud : Batalionul de la Ostrov are douè companiT aci .;;i câte una in
punctele Asarlic si Carvan; apoI cele douë companiT teritoriale de la Caraomer si Asarlic,
ati fle-care pentru pub,' o zond de frontierä,.
La Mangalia si Caraomer se mal trimet *i douò CompaniI de la Batalionul din
Cernavoda (insärcinat cu paza poduluT). Aceste douë Companil isT impart intre ele zona
de frontierä, dintre punctele aratate.
Ca trupe complimentariT, pentru paza drumurilor ;,i buna ordine interiórä, stint cele
douil Companif de Geandarrig ruralT.
Compania de Constanta, are 9 sectiT, in urmät6rele puncte: Constanta, Hasi-cllinic,
Mangalia, Ostrov, Härsova, Caramurat, Medgidia, Eni5emlia si Topolog.

www.dacoromanica.ro
 509

Compania din Tulcea are de asemenea 9 sectiT, in urmAt6rele puncte:Tulcea, Catalot

Telita, Morughiol, Babadag, Cogelac, Mäcin, Sulina §i Periprava.
Stransä de tóte &lile inteun cordon militar, cutreieratä in t6te sensurile de trupe,
lini§tea domnesce pretutindenT in Dobrogia, aci unde acum 25 de anT locuitorul nu era
sigur de viaja luT, chiar in timpul zileI i la drumul mare.

d) Colorile O mArcile judetelor

Colorile DobrogieT sunt acele ale Regatuld RomânieT (art. 69).
Marca DobrogieT, ea i aceia a judelulul Tulcea, este un scut, pul-18,nd doT dona' cu
trupul ridicat.
Marca judetulur Constanta este scutul, purand o galera romana (art. 70).

www.dacoromanica.ro
 I.
CAPITOLUL

ISTORIR
A. Timpurile preistorice.
Legenda este Inceputul istorieI popórelor. Din lungul sir al legendelor grece, accia
de care se léga inceputul primelor coloniI feniciane I), de pe c6stele vestice ale PontuluI,
este «Expeditia argonautilor» (ilary.v.6X00aa) presentul amintirel tuturora» al luI HomerI
Hesiod, Odell i altI poeff; scopul acesteI expeditiunI era de a cäuta si aduce in Grecia
lana de aur a berbecelul luT Phryxus.
inceputul acesteI legende se pierde In nóptea timpurilor si asa cum ne-a fost pas-
trata de autorif vechI 2) in intregul ei este:
Un nil al luI Lolos, numit Athamas, regele Mynienilor, din Orchomenos (Beotia)
se casatorise cu zeita Nepheles, cu care a avut doI copin pe Phryxus si pe Helles.
Dupa catl-va anI, Athamas abandonand prima sa sotie se recasatori cu fiica luI
Cadmos, anume Ino, care cauta cu orf-ce pret a se scapa de copiiI luI Athamas din
prima casatorie. Ocasia nu intärzia de a veni, cad' o seceta ivindu-se in Orchomenos,
Regele trimise o deputatiune, care sa consulte oracolul delphic, asupra causelor ei i mij-
16celor de indreptare; la intórcere, deputatiunea, dupa indemnul mel, denaturand rès-
punsul oracoluld, spuse RegeluI ea trebuie sa sacrifice pe cel doI copil zeuluI Jupiter.
Nepheles, intelegand intriga vitriger mame, rapi misterios copiiI, in ziva sacrificiulur
si7 incaleca pe berbecele vorbitor cu Una de aur, pe care il avea in dar de la Mercur
(Hermes). Berbecele era fiul luI Neptun si al TheophaneI.
In calatoria lor, Helles cazil in Dardanele (de atuncI Hellespontus), iar Phryxus
ajuns la /Ea 3), resedinta lur yEetes 4) (in Colchida, Mingrelia), sacrifica berbecele luI Zevs
p6i,tog (protectorul fugarilor), iar pielea o därui luI iEetes, care o Marna Inteun copac din
padurea consacrata luI Ares, unde o pazia un balaur neadormit.

') CA Fenicianil aù fost primii colonistl pe cestele Pontului, se dovedesce din urmittorul pasagid al
lui Ammianus Marcellinus: «Civitas Tyros (Tyras), Colonia Phoenicum, quam praestringit ihivius Tyres»
XXII, 8.41. Tyros este de sigur o (mire, tn loe de Tyras, si nu pete fi vorba de orasul Fenician, ci de co-
lonia de la gura fluviului cu acelas nume.
A se vedea Scgmuus Cihus fr. 55. Movers. Die Pliönizier, III, pag. 306-307; G. Eirhwald, pag. 53-93.
In Gr. G. Toeileseu: Dacia inainte de Romani, pag. 26, nota 2. lonja: Kilia, pag. 12.
Pind., Pyth. IV passim. Apollod. I, 9, 1, Apollon Rh. 120-128 II, 1144. Hyg. Fab. 3 si 188. VeOI
Derharme: Mithologie de la Grèce antique. Paris, 1886, pag. 606.
1) Pe malurile océnului, acolo undo razele sereliii staa 1nchise Intr'o camerit de aur (Mimierine fr. 11).
4) Fiul WI Helios si al Perseis.

www.dacoromanica.ro
 511

Phryxus luti In casatorie pe Chalciope, tuca regeluI ').

Pe la anul 1351 a. Chr.(?), domnea In partea de Nord a ThesalieT, la bicos, un (la
al Jul' Chreteus, numit Pellas, care usurpase tronul frateld s6i1, ¿Eson.
Pelias ingrijat de fiul luï YEson, numit Iason, pe de o parte Il dete In ingrijirea cen-
tauruluI Chiron (educatorul ha Achille), lar pe de alta consulta oracolul delphic, care 'I
prezise, ca va fi re'sturnat de un om incaltat numar cu un singur pantof (rô5 p.ovenivacaov).
Profetisarea se implini, cand Iason ajunse la varsta de 20 anI, cad (dupa Apollodor 2),
acesta vroind sá tréca rlul Anauros, scapa un pantof in apa 3). Pelias amintindu-Sf pre-
zicerile oracoluluT, puse luI Iason Intrebarea: «Ce-aï face, daca cine-va ti-ar spune, ca
veT muri ucis de unul dinteaï t(1?»
«L'as trimete sa caute lana de aur», rèspunse Iason, inspirat de zeita Hera. Con-
ventiunea se fact): Pellas sa abdice In favdrea lui Iason, numal dupa ce acesta va aduce
pielea berbeceluI luI Phryxus.
. Iason In scopul calatorig ce avea sa Intreprinda, cherna la sine pe toff eroff grecI
aï timpuluI4), earl primira a lua parte la cutezätdrea «expeditiune argonautica», numita
ast-fel, fie dupa cuv'èntul apyk (repede), fie dupa numele constructoruluI, Argos, fiul luI
Pl iryxus.
Athena (Intelepciunea) ajuta la construirea navel, punéndu-I o carma de st ejar din
padurile DodoneT.
Dupa o lunga piing de intamplarI calatorie pe Marea ilEgea, Propontide i Pontul
Euxin5) ArgonautiT urcara Hui Phasis ajunsera la ¿Ea, resedinta luI iEtes.
Acesta fu fdrte ingrijit de visita unor ast-fel de dspeff necunoscutT i maI Cu séma
cand afla, ea scopul calatorid lor era de a lua Irma de aur a berbeceluI nasdravan,
pentru care impuse .ca conditiune luï Iason, sa are campul ha Ares cu doI taurr cu pi-
cidrele de amnia i cu närï de foc.
Campul trebuia semanat cu dintfi balaurulul luI Cadmus.
inamorata', de Iason, Medea, fiica regeluI ./Etes, 11 ajuta a lmblândi tauriI, iar dintrf
semanatl detera nascere la dmenI noIG).
Tot prin indemnul Medeiel, Iason aruncti, o piatra In mijlocul acestor gigantI (ina-
micil sèl"), stramuta departe de el lupta ce trebuia sa aiba cu el' si o aprinde Intre
AcestI fraff iesitI din pamênt se omorIra mutualmente intre dénsiI, printeo lupta
nelegiuita 7).

1) Se gasesce sub o altit forma acéstO, legendd, intr'o multime de basme la Romani, Greci, RusT
MaghiarT. (A se vedea «Tipul Phryxus». Basmele RomAnilor de d-1 L. Sein ranu, BucurescT, 189g, pag.
'740-749.
l) I, 9.16 Apollon ; Rh. I, 5-15.
Sémänit cu aTipul Cenuserésa» L. tSeineanu, op. cit. pag. 724.
Griech. Myth. § 681 dá lista complectá a tuturor eroilor, carT ail luat parte la acésta expeditiune.
4) La ins. Lemnos, in Hellespont, la ins. Cyzicos, etc. La intrarea In Bosphor, ArgonautiT avurd a
intOmpina ma.rI greutitli, did era de temut ciocnirea Symplegadelor, earl se isbiail in mijlocul valurilor
spumegAnde:
«. . ...... timuit concursibus Argo
«Undarum sparsas Symplegadas elisarum»
( Ovid. Metam. Cart. XV, vers. 336-337).
Homer incä serie: «Pe acolo dar niel o corabie de 6menT, c,are ar ajunge la ele n'a scApat Omit
acum, cäcï valurile Mdril i valvetrtejurile focului därimator, duc totdeodatit sandurile coriibillor i tru-
purile 6menilor. In adev6r, singura corabie caltitóre pe Mare, care trecu pe !Ong& ele, fu aceia Argo, de
care top' se interesag, cAnd plu tea la Ales. i pe ea p6te ar fi isbit-o stincile cele marl, dar Hera o pe-
trecu pe din'aintea lor, pentru ci Iason II era prietin (Odys. X, 37-142).
fiunt sati nova corpora dentes ( Ovid. Mel. Lib. VII, vers. 124).
7) Ille, gravem medios silicem jaculatus in hostes,
A se depulsum Martem convertit in ipsos.
Terrigmae pareunt per mutua vulnera fratres,
( Ovid. Metam. Lib. VII, vers. 139-141).

www.dacoromanica.ro
512

/Etes, cu t6te acestea, refuzand al da com6ra, Iason cu ajutoruI Medeier,adormi ba-

laurul pazitor, flirt]," 'Ana de aur ') i fugi insotit de Medea si de fratele acesteia, Absyrthe.
Mes urmarindu-I, Medea Indemna pe Iason a Oh, In bucatl pe Absyrthe si a-I
insira membrele pe Ormul Mariri), i numar ast-fel, Ates oprindu-se a aduna mem-
brele fluid sù, Argonautir putura scapa de furia Regelur 9).
Justin afirma, ca Colchir earl' urmarira pe Medea furà ceT d'intal colonistI in Scythia
Pontica 4).
Corabia se adaposti In imbuchtura unuI fluviti, pe care Grecir nu'l maI vt.izusera
pan atuncI. Acesta era Istru, ce se varsa in Mare prin 5 gurr 5).
Argonautir suira cursul fluviuld, pentru a se int6rce In Thessalia.
Acestä ultimä parte a calatorier Argonautilor e descrisa de autorif vechr In raport
cu progresele cunoscintelor geografice; ast-fel Pindar") (an. 462 a. chr.) duce nava argo-
nautilor din Pontul Euxin in Marea Erithrea si In lacul Tritonis, in fundul Sirtelor, pe
cand urmasir si, pe temeiul und vechr credinte, Imprumuta,ta si de Aristot, ca, un brat
al Dunarir ar comunica cu Adriatica (probabil Saya; de aci numirea peninsula Istria, de
la Istru), conduc nava Argonautilor pe acest brat al fluviuluI.
Justin afirmä, c4 dupa ce Colchil urcara Dunarea si Saya, purtara nava pe umerI
pana la Aquilea, unde fondara o colonie, Istria, si mar In urma republica Polensis sail a
exilatilor, cad Pola in limba sciticä insemnA, exilat 7). Scymnus de Chios imparte Dunarea
In dou6 brate, din care unul curge in Adriatica; pe acest brat scapa Iason de urmarirea
luI iEtes.
Acestä legendä contine 6re-care elemente curat feniciene, Intelegêndu-se prin ficti-
unea aparenta a land de aur, bogatiile tri1or aurifere din jurul Pha,sulur, bogatir despre
care Grecil nu puteati avea sciintä de cat prin SidonianI9); este f6rte probabil dar ca
primele colonir de pe tërmurile Pontulur sa fi fost ale Fenicianilor, popor comercial si
intreprinzator, «principir Manir i ai paméntulur», dupa cum if numesc profetir Ebrer 9).
Homer (sec. X a. Chr.) avea cunoscinte fórte marginite asupra pop6relor, earl' ata
locuit pe timpul stí cóstele vestice ale Pontulur (116wcoq i'uscvor,;). El le enumerä numar, fara
a indica regiunea ce ail ocupat, ast-fel zice:
((Mal la Nord de Peonienir si Ciconir, douè triburi Thrace venite ca ajutóre la r6s-

Somnus in ignotos oculos advenit, et auro

Heros ih'sonius potitur ; .
(Ovid. Met. Lib. VII, vers. 55, 56).
Arrianus, (anul 134 d. Chr.) crede, cá membrele lui Absyrthe ad fost insirate pe tdrmul Estic al
Pontului, aprépe de vdrsarea riului Apsarus (azi Adjara), cá zice autorul periplului : «acest rid se numia
altd data Absyrthus, dupti numele frateluT Medeiei, pe care '1 omori aci». Arriani, Periplus. traduit par
Henry Chotarcl. Paris 1860, pag. 19).
8) «Inde Tomis dictus locus hic, quia fertur in illo.
Membra soror fratris consecuisse sui
(Ovid. Trist. Eleg. 9 vers. ultime).
Acest loc fu numit deci Tomis, pentru cá ad se zice, cá o sord táie membrele frateluT gr.!. Tomis de
la cuvéntul Tip.VW a imbucdtdti.
Peyssonel. Observations historiques sur les peuples barbares, qui ont habit& les bords de la Mer
Noire, pag. 165.
5) Pisandri fragmenta. Edit. Dilbner. Paris 1840, pag. 5.
8) Pith. IV, vers. 447-448 si 58.
Spon. Lib. II dupa poetul Calimach (Pegsso»nel op. cit. pag. 15). Navigatiunea Argonautilor pe Istru
o consacrd Apollonius de la Bocios in poema sa scrisd pe la 220 a. Chr. (Lib. IV, vers. 282), iar dupd el Va-
terius Flacus. A se vedea si nota, 104 din Istoria Criticit de D-nul Hasdeit p. 203: «anticitatea credea, cd un
brat al Dundrii se Orsa in Marea Adriaticd.» Asemenea i E Beaus, Géographie, vol. III, pag, 253.
Ukert, pag. 321. Ch. Levésgue, tom. V, pag. 4. O. Mailer, vol. I, pag. 425. Vivien de St. Martin,
pag. 42 i Gr. G. Tocilescu. Dacia inainte de Romani, pag. 27.
8) Isaia XXIII, 8. Ezekiel XXVI, 16.

www.dacoromanica.ro
 513

boiul locuiesc Hippemolgil i Abienii, iar CimeriI ocupa locuinta noptif vesnice
si a intunereculuI2)».
Hesiod (sec. IX a. Chr.) este primul care face mentiune de fluviul Istru 8); istoricul
mal vorbesce i despre alt rî nurnit Ardeskos, tara a'indica Ora prin care curge. Hal-
ling4) j Schuller 9) Ii identifica cu Argesul, pe cand Domnul Tocilescu9) cu drept euvént
e de pärere, ca Ardeskos al luI Hesiod nu pote fi altul de cat 'Apttax65 al 1111 Herodot
(astazI Tundja), ce curgea prin Ora Odryssilor, de la Sudul DunariI 7).
intre popOre, Hesiod mentioneza de ScythiI «mulgatorr de epe» i lEtiopf, prin carI
trebuie sä se Inteléga AssyrieniT, cari pana in Secolul VII a. Chr. 8,6 fost puternid pe
Ormurile PontuluI.
Ileproducénd pe Homer, Strabon 9) arata, eh" inaintea secolulul X-lea al PHI nOstre,
tot versantul septentrional al Balcanilor, pana' la Dunäre (ded i Dobrogia) era ocupat
de triburI tracice, care vorbiati o limba comuna 9).
Dupä Inceputul secolulur VII, relatiunile comerciale fiind mai intinse, decI si cuno-
scintele geografice, Pontul neospitalier deveni prin eufemism Euxinos1°).
De a lungul cóstelor PontuluI si in mijlocul acestor pop6re barbare, divisate In mal
multe triburI, avênd fie-care cate un sef satl rege al lor si duce,nd o viata pastorala ;;;i
rtsboinica " MilesianiI, inlocuind pe FenicianiT de alta-data, ayear] nenumò'rate i puternice
colonif: Odessos (Varna), Callatis (Mangalia), 'Tomis (Constanta), Istropolis (azI dispärut),
Olbia, etc.").
Erail statiunI comerciale fondate de ElenI, pentru a inlesni traficul cu populatiunile
indigene, cárora le aducea produsele uneI industriI Inaintate i luati de la dènsiI in schimb
materiile brute si granele regiuniI; comerciti care se asérnana aceluia, pe care marile
TrArl manufacturiere ale occidentuluI 11 fac inca si astazI in aceste porturI, in care pop6rele
navigatóre ale evului-mediti, GenoveziI i PisaniI, Par) practicat un lung sir de anI").
Aceste coloniI eral locurI intarite, pentru a putea resista loviturilor barbarilor ce le
inconjural ; ele plätiati un tribut sefilor celor mal' puternice triburI, care s'a le apere contra
celor-Palte; numaI asa se explica existenta Ion un sir atat de lung de secole 34).
Aceste triburI Thracice, ca,rIlocuiati la N. Balcanilor erati mar stilbatice si mal feroce

') lijada II, vers. 844.

2) Odyssea 11, 14
Theogonia, 339.
Geschichte der Deutschen I. 67.
Siebenbfirgen von Herodot.
5) Dacia Inainte de RomanI, pag. 28, nota 18.
Herodot, IV, 92. Rful Artiskos. care curge ;ict Npocricov, traversézfi Ora Odryssilor. (A se veaea mai
la vale expeditia lui Dariil in Scythia).
Lib. VII, cap. III, 2.
2) Lib. VII, cap. III 10 j 13 In AL Soutzo. Coup d'oeil sur les monuments antiguos de la Dobroudja.
Révue archélogique française 1881, Octob. et Novemb., p. 205-215.
'°) Eratostenes: gt4etvoç IT6IPC0;.
") Herodot. Lib. IV.
") Scymnus Chius. V. 747 j 804-807, citat de Forbiger pag. 41 nota 56.
Ovidift zice :
«Hunc quoque Mileto missi venere coloni,
«Inque Getis Graias constituere domos.
«Sed vetus hic nomen, positaque antiquius urbe,
«Constat ab Absyrthi caede fuisse loco.
Tristia. Eleg. IX vers. 3-6.
colonie a Miletulul a venit pina aci i a fonda!, un stabiliment Grec In mijlocul Getilor. Insit nu-
mele loculuI este farte vechiä i anterior fondäriI ora§uluI (Tomis), so urcá urmänd traditiunea autentieä(t),
pänä la martea lul Absyrthe).
12) M. Soutzo. loc. cit.
14) Conversatiunea lul Heraclid de Maronea cu trimi§ii luI Parium Xenophon. Anabas, ne araiä na-
tura raporturilor coloniilor grecesci cu si;eflI Thracl. Asemenea a se vedea Thucydide Lib. II, XCVII.

71890 65

www.dacoromanica.ro
 514

de cat cele de la Sud, care imprumulaserä ceva din cultura elena. Cer d'intár in lupte
continue Cu Scythir de pe stänga Dunaril' adoptasera de la er imbrachmintea, armele,
modul de lupa si chiar apucaturile lor sO1batice1).
Odryssir era cel mar puternic trib dintre Thracir superiorT, iar Tribalir si Getir, cer
mar tarr dintre pop6rele de la gurile Dunarir2). Acestora le platira tribut coloniile pontice
in schimbul protectiunir ce le da.
Poetul Arktinos din Milet, tráitor intre anir 760-708 a. Chr., e:Anta insula Leuee.'),
ca fiind patria lur Achille si a ceter sale de ero14).

B. Inceputul timpurilor istorice.

Istoricul, care ne de tirl mar precise asupra tinutulur ce ne interes64 acela care
ne trece de la legendä la aclev6r, este rara indoialä Heroclot din Halicarnas (nascut intre
490 sati 480, mort dupa anul 408 a. Chr.)
Multa vreme acest mare istoric era poreclit «parintele minciunilor», in urma ihsa
controländu-se datele ha cu scrupulositate, i s'a recunoscut rneritele de «párintele istorier».
In descrierile ce face, Herodot deosebesce datele controlate de dènsul, sait tarile pe
care singur le-a vizitat, de acele pe care le serie din spusele altora; si tocmar ca regiunea
ce se intinde spre N. de Balcanr, ca o ,peninsula strinsa intre Dunare ,,;i Marea-N6gra,
samanata cu colonii grecescr, este una din cele vizitate de istoric, care a calatorit si mar
departe spre Miaza-n6pte, pina la Boristene (Dnipru).
Sil cercetam dar cu tot interesul cartea IV a istorier Id Herodot, consacratä in rea
mar mare parte (143 paragrafe), espeditier lur Darirt contra Scythilor,;;i numar controländ
datele geografice, vom gasi numirea regiuner si a poporulur ce locuia pe la anul 513 a.
Chr., Dobrogia de azr5).
«Thracia zice Heralot ") ce se tino de Pontul Euxin este inaintea Scythier (sä se tina
sema, ca el seria, ca fiind in Asia Mica), care nu incepe de cal in punctul, unde se sfarsesce
golful dependinte de Thracia si ca decr Istrul trece prin Scythia, pentru a merge in Mare».
Prin urmare limita Scythier spre Sud, era cam pe la muntir Balead (Golful Burgas).
Ilèmâne pänä la un punct nesigur, daca trebuia sa se fi nutnit partea de la Sudul
Dunarir pAna la BalcanY. Scythia nouh, care pe tirnpul ha Strabon se numia Scythia minor
(pe la anul 50 d. Chr.), in opositie cu &axil Excatxt (Scythia vechie), cu care pare a se
fi denumit tara de la Nordul acestur fluviti1).
Poporul ce locuia acésta parte a Scythier (Dobrogia) il gasim iara4 In Herodot, la
descrierea drumulur urmat de Darius:
«Dupa ce strabate Thracia, Darius ajunge la un riti ce se numesce Artiscos, el tra-
verska tara Odryssilor». Mar departe:
«Inainte de a trece Istrul, Darius supune mar inlär pe Getr ce se cred nemuritorr»s).

1) Thurydide. Lib. II, XCV1.

8) Mich. Soulzo, op. cit.
8 A se vedea: Insula S,erpilor.
4) Legenda despre acest erod se afifi pe larg descrisa In Decluirnie: Mythologie de la Grèce antique
pag. 603 si urm. 597, 604, 431, 500 si 662.
8) Histoire d'Herodote. Trad. par P. Moca. I. 105, II. 103, IV. 5, 7, 8, 16, 27, 46, 58, 60, 67, 70, 74, 75,
81, 82, 92, 93, 9, 100, 110
°) IV. 99 si .kenopol. Istoria Romdnilor. Editia Saraga. Vol. I, p. 22.
8) D. 7'ocilescu (Dacia inainte de RomanI pag. 541, nu gdsesce denumitä Dobrogia pänd la Strabon
cu numele de Scythia nouä sail minor. D. Xenopol (op. cit. p. 22) fusil este do pdrere, cd pana pe timpul
Romanilor, In vechime, Dobrogia puna numelo de Scythia minor.
Strabo o numesce Scythia minor (VII 5 § 5 si 12). Plinitt cel &tiran serie pe la inceputul erel cre*tine,
ca Dobrogia era ocupatä de ScythiI plugarI (Hist. Natur. IV, 18) In Hascleù. Istoria criticii pag. 212.
8) IV. 92, 93, 98 (Hastleii op. cit. pag. 203 nota 102).

www.dacoromanica.ro
 515

GetiI dar era poporul, care locuia pdrtile de azI ale DobrogeI, pand aprópe probabil
de BalcanI, la Sudul cdrora locuiati Odryssif, a cdror tar& (Rumelia de azI) era strabdtutd
de riul Artiscos (Tundja)1).
Acéstd pdrere e imputernicith si de alte isvóre tot asa de vrednice de credintä8): asa
Thucidyde (471-400 a Chr4, in istoria Peloponesuld ne spune 3) :
«Sitalces plecAnd din tara Odryssilor tidied, ma'i intiliti pe Thrad din muntele Hemul
i Rodop, peste care domnea el, pan. la Pontul Euxin si Hellespont, apoI pe Geff de din-
colo de Hemus si alte natiunI, earl' locuiati maI ales dinc6ce de Istru, pe langd Pontul
Euxin.
Acestia sunt Getir si alte popóre vecine cu acestia, care ati acelas nume si tots( trag
Cu arcul pe cal».
Dio Cassius de si posterior aratä de asemenea, cd in vechime: «Myssfi Cu GetiI
locuiatl in t61-á acea regiune, care se osterne intre Hemus Fg Istru» 4).
Poporul Getilor, se invecinea la S.V. Cu:
TribaliI, In partea S.Vestica pe langd Dundre, pe la riul Oescus (Iskerul), care se
numia si Oescus al Tribalilor 8) .si CrobyziI pe la sorgintea IantreT, in BaleaniI rd-
stiritenY.
Mar locuiati Troglodytil, popor din familia Seythica a) la centru DobrogieT 7).
PeuciniI, popor din familia Thracicd, in Delta DundriY 8).
GetiI venird in Europa gonitI de BastarnY, dupd malurile riuluT Oxus (dupd Haer-
nius), 9) pe la anul 1200 a Chr. si ocupara' tara unde-i gäsim pe timpul lul IIerodot; aci
eraù guvernatr de regff Thracia cad Homer face mentiune de Teleph, care hid parte la
rèsboiul Troia").
Sunt cloud paren T in privinta origind Getilor: aceia a Id Pliniil ce! bdtrin (23-81
d. Chr.), care II numesce Tyrangitae Sarmatae; si cea maI vrednicd de crezut, aceia a
lur Herodot, care le dd origind Thracicd: «GetiI sunt privitI ca eel mal onestr si mar vitejr
dintre Thracl» 41).
GetiI fiind de aceiosI origing Cu DaciI, care locuiati in Rodop, ") uniI scriitorr latinI
amestecd pe GetY Cu Dad ").
Strabo Irish' face deosebire intre aceste doud popóre:
«GetiI sunt aceia ce se Indina cdtre Pont si rdsdrit. DaciI, aceI ce vin cdtre Ger-
mania si isv6rele Istrula Partea superiórd a fluviuluY, care std care isv6rele luI, "Nina'

') D. Tocileseu (op. cit. pag. 150) pune pe Geti ca locuind intro Ann s (Osma), Oschios ?), Duniire
0 BalcanI.
Cu tòte cit Epkoros (posterior cu 50 de anI luI Herodot) a§éig aci tot pe ScythI (Tor. op. cit. pag. 54)
Lib. IV. C. I.
Xenopol op cit. vol. I. pag. 45.
Ion Ghica. Dacia vechiä. Revista RomAnti, anul 1801, pag. 386 §i Rev. Tin. Rom. vol. II 1800 p.180-90.
Pliniu cel inUrin, IV. 25. &rob() (VII 5. § 12) a§ézA, pe Trogiodyll ca locuind pc lAngii Tomis 0
jur tinprejur, intre Pont 0 Dunäre; el locuiaA In bordeie,dupA deducerea D-lui Hasdett (1st. criticA p. 243),
format& dupii, douti, pasage ale luI Strabo.
Gr. G. Tocileseu op. cit. pag. 64 0 charta. Strabo (VII. 5. § 12) cuneisce pe Troglody1,1 locuind
in Dobrogea, pe lAngä, Tomis, Callatis 0 Istros (To^ileseu op. cit. pag. 281 nota 56).
6) Ion Ghica op. cit. pag. 401. Tocilescu op. cit. pag. 64. Almnian. Marc. zice (XXII. 8): ((Deuce
promitet insula, quam circumlocunt Troglodytae et Peuci, minoresque aliae Gentes; et Histros quondam
potentissima civitas, el Tomis, et Apollonia, et Anchialos et Odyssos.»
Strabon, Eustalhie, Melelic 0 dupA din0I Stephan Bizantinut, '1 aratii ca venitl din Margiana, 0
din pustiile Bigului mal la S. de Oxus ; Lazius, dintre M. Caspicii, 0 Golful Persic (I. Ghica op. cit. p. 389).
Iliada. II. V. 844.
Lib. IV. 93.
'6) Thucyclide fi numesce Dii, iar Strain) explicAnd zice: «Cred, di DaciI ail fost numili Dai, In vechime».
") Dio Cassius. D. Xenopol (op. cit. vol. I. pag. 52) zice: «ast-fel ea numirile de GeV §i Dad sunt
pentru el sinonime». Ma flind, regiI Dacilor sunt aceia*1 cu Ai Getilor (Ovitliii). «Cu t6te ca Getil 0 DaciI
aft putut fi douà triburI deosebite, ele eratl atAt de asemAnAtóre, in cAt erail in de comun arnestecate unul
cu alto!» (Xenopol. op. cit. vol. I. pag. 53 i 61).

www.dacoromanica.ro
516

la cataracte, se numesce Danubius si trece mal' &es pe lima Dad; partea inferi6rd phnii
Ja Pont, de care sunt vecinr GetiY, se numesce Ister 9.
Dupá, ce am stabilit, care era poporul cel mal de semd ce locuia Dobrogia, pe la
flnele secoluluI VI a. Chr., precum si origina luI, sä reluOm flrul istoric al expeditiuniI
luI Dariä:
Duph ce regiI PersieI cuceriserä Assyria, Phenicia, Lydia, Egyptul i coloniile gre-
cescr ale IonieLincercarä a supune si Europa. Dariti, in fruntea unel armate i cu o nota
pulernica fenicianh i greacO,navali in Thracia, la anul 513 a. Chr.
Tóte pop6rele ce inthlni in calea sa 'I se supusera; OdryssiI i coloniile grecesd
de pe cóstele Pontulul avurä aceiasI sórtd; numar GetiI locuitorI in Dobrogia opuserd o
resistenta energich, insí in cele din urmO furd invinsI, iar dominatia Persilor se intinse
de-a lungul c6stelor pontice, pAnd la gurile DunäriI 2).
Duph nenorocita espeditiune contra Scythilor, de pe tOrmul sthng al fluviuluI, Daritl
fu nevoit a trece in graba inapoI pe podul ce'l rOcuse in sus de insula Peuce (zice
Strabo)3), acolo unde fluviul se imparte in mal multe brate
Regele Penilor l'Osa pc Megabysse cu o armará destul de puternich, penlru a supune
t6te pop6rele de pe malul drept al DunOriI.
In cuceririle lor,PersiI ca i TurciI maI thrziù se multumiatt numaI cu tributul
cu suzeranitatea ce impuneati pop6relor subjugate. frträ a le asimila; de aceia sthphnirea
lor pe c6stele Pontulul si pe malul Istruld, fu de scurtil duratti.
infrangerile suferite de Xerxe la Salamina (486 a. Chr.) i Mycale (479 a. Chr.), de-
termina emanciparea coloniilor pontice i pop6relor balcanice de sub jugul Persilor.
Odryssif furh ceI d'inthI, carY aruncard jugul si sub caducerea regilor lor, Teres
Sitalces (478-422 a. Chr.), ajunserh a reinflinta un puternic stat, care supunand pe GetI,
regatul lor se intindea de la Abder (in fata ins. Tasos), Vana la gurile DurariI, coprin-
zénd decl i Dobrogia de azI5). Coloniile pontice urmAndu-si politica lor de maI 'nainte,
isI aveati o independentii relativa, in schimbul unuI tribut pe care '1 platiati regilor OdryssI.
AcéstO suprematie a Odryssilor asupra popórelor tracice nu se obtinu !Ora o resis:.
lenta din partea acestora; ast-fel Trybalff, carI dupà cum am vtizut, forma un puternic
trib pe térmul drept al DunariI, îT pastrara multa vreme independenta, iar Sytalcès, Cu
L6te fortele de 150.000 6menY, fu invins ;;i muri inteuna din blítáliile ce avu Cu acest
popor doritor de independentO u).
GetiI, dupá ce opuserO rezistenta,furä bdtutT i supusI
Istoria regatuluf Odryssilor e putin cunoscutO, sati apr6pe de loc; se scie numaY,
regatul fu imbucOtätit In mal' multe rândurl si cO triburile supuse se rescularA dese-ort
Asa Xenophon 5) ne aratä. pe Seuthès, mostenitorul mareluI Sytalcés, redus a face un rès-
boitl de partisanI in chiar centrul statelor ereditare. Acesta avea in ajutor mercenarI
GrecI i reusi a se restabili pe tron. GetiI, care scapaserli de sub dominatiunea odryssica,
furä din nott supusI de el, sati de succesorif tul i rémaserd ast-fel, ciliar dupO slabirea
puteriI odryssice, sub loviturile macedonenilor i pana in timpul Romanilor. Acestia sunt
Getir träitorY pe drépta Dunárir.

') Xenopol. op. cit. vol I. pag. 8. AItfI auLorI nurniaù contrariu; Danubius }maca inferiOrift, Ister
pe cea superiórii.
3) Herodot Lib. IV. V.
Acest punct este vadul de la Oblucita, numit de TurcI Isaccea (Can' emir. Cronic. Romàn. Tom I
pag. 32.3; in Hastial Isteria Critica Tom. I. pag. 210-212).
Herodot. Lib. IV. 89, 93, 97.
Thuelplide Lib. II. XCVII.
Thucyditle Lib. IV. C. I.
Istoria nu ne-a pastrat nimic despre aceste lupte zice D-1 Mili. .99111.10 (loc. cit.), dar un monu-
ment considerabil ridicat la 20 km. de Rasova §i cunoscut sub numirea de Adam-Klissi esle probabil imul
din martoril marilor victoriI ale Odryssilor contra Getilor i Trybalilor. Monumentul e descris In Rev. arch.
Novembre 1881, pag. 280-290. VezI Monutnentul de la Adam-Klissi, maI jos.
Anabas.

www.dacoromanica.ro
 517

Filip II-lea, Regole Macedonieï,(359 336 a. Chr.), avénd a intra in luptá cu Odryssir,
cautá alianta poporuluI Get, care pe atuncY se intindea pe Itingti gurile DunáriI, avénd
s(ápánire §i asupra coloniilor grecescI Tomis §i Odessos. Pentru intärirea acesteI aliante,
Filip luá in casätorie pe Medopa, fiica regelui Get, Cotelasi).
Puterea macedonianá, sub regcle Filip se intinsese pána la Dunare, pe partea stangii a
cAreia, GOT fondaserä un stat puternic, sub reg,cle lor Sarmis, fondatorul SarmisagetusiI2).
Aci '1 gasesce Alexandru cel mare, In 336 a. Chr., (336-301 a. Chi'.), cánd cu ajutorul
Trybalilor pe care 'I supusese, trece Dunárea pe un pod a§ezat pe burdufe.
Getif aveati un ora § intárit, o parasanga (1/3 - 314 mile geografice) departe de Dunäre;
MacedonieniI coprinzèndu-1 Il ddramara §i se intórserh peste Dunáre 3).
Po când Alexandru repurta victoriI in Asia, Zopyrion, un loc-tutor al sal', vroi
intinda marginele imperiuluI peste Dunáre, insá pieri cu t(50," armata sa sub loviturile
Getilor 4).
Dupg mórtea marelui cuceritor, imperiul se impárti intre generaliI si. Lysimach
(301-281 a. Chr.), care domnea peste Thracia, pang la DunAre, spre a pedepsi s,;i pe GO,
carI aù ajulat pe Thrad inteo revolta contra regelul, trimese cu o§tire pe fiul se'ti in
contra luI Dromichete, regele Getilor. Fiul luI Lysimach fu prins §i nu 'i se dote drumul,
de cal dupd ce Dromichete lug, in casátorie pe sora regeluI Macedonian.
Dupá catI-va anI (cam pe la 295 a. Chr.), rèsboiul isbucni din nat. Lysimach trecu
Dunärea §i fu prins de Dromichete, care in ice d'a '1 trata rè.ti it ospátézil la ora§ul Eli(?)
Cu mancárile cele maI alese §i in vase pretióse, pe cánd regele Get era servit cu mân-
cäri in vase de lemn, dand ast-fel a intelege cumnatuld sù, cä, GetiI sunt un
popor, care cunosc luxul, dar le place sobrietatea 5).
Coloniile pontice din Dobrogea, de i fäcurd parte din regatul Macedonian, ele, ca
§i sub OdryssI, i§I pastrará o Ore-care independentá, dupá cum o probCzá, monedele de am.
batute §i cari purtati efigia luI Lysimach Î cu initialele TO pentru Tomis, [(AA pentru
Callatis, I pentru Istros.
Privilegiul de a bate moneda, o aveati numaY ora§ele, ce'§I conservaserá autonomia,
tárá vre-un semn de vasalitate 6).
Po la 280 a. Chr. noI mi§chrl se agitará in lumea barbará; bande galice, dupá ( e

1) Xenopol. op. cit. Vol. J. pag. 45.

3) Ion (hica op cit. pag. 406-407. Stabilirea Getilor pe stanga Iluviului, are loe in urma distrugeril
statuluI Get al lui Atheas (Tocilescu op. cit. pag. 150).
Positiunea acestui eras, cum si punctul pe unde Alexandru a trecui Dunarea, nu se plite determina
cu sigurant,A. Este probabil insd, cA, trecerea a avut loc cam pe la Silistra, cAci punctul convine cu pre-
alabila intelegere ce avusese Alexandru cu escadra byzantina, de a veni sá inlesnéscA trecerea. Ori-ce
punct mai la apus de Silistra e de respins; cdcI nu se peite concepe, cum acébtA escadrA era sa vina pAnd
la Nicopoli i Incá mal In susul DunAriI, cum pretinde Bessel, care a.sazá trecerea pe la Portile de Fier
(Am. Schaefer.)
Niebuhr, I, 376 se indoesce, chiar daca Byzantinii, vor fi navigat pe Dundre mai sus de Galati. In
MLA parte (II, 429) Niebuhr pune insA trecerea lui Alexandru maT departe de Silistra. Orasul Get ar urma
dupa acesta, cäutAm la o mica distantti de orasul CAlarasl. Barbier &wage, pune satul CornA4el, iar
locul unde a 'nAltat Alexandru altarele, pe lAnga canalul Borcea. Comp. Van de Chys., comentarii geo-
graphici in Arrianum. 1828. pag. 5.
(7'ocilescu op. cit. pag. 5(3 nota 13.)
Bonin& Xenapol, Ins°, pare a pune teatrul luptelor pe la gurile Dunâril, sail in apropiere: «In luna
Maiti 335(?), el plecti din Amphipolis, trece prin pasurile muntelul Haemus si ataca pe Trybali, carI fug
sub regele loe Simms in insula Peuce, dinire gurile Dunarii. Alexandru dupti ce ataca fara izbAndA
cu ajutorul unor corabii ce veniaii din Byzant, trece Istrul pe malul stAng, pentru a lovi pe GeV, caro
surprinsi sunt bä,luti i fugariti, pAna la un oras al lor de term], care este luat si ars de Alexandru. (Isto-
ria BomAnilor. Vol. I. pag. 46). CO. greul stalului Get se afla la Nordul Dunaril, ne-o spune i Arrianus (De
expedition° Alexandri I. 2-4.) si Justin (XI. 1).
Justin Lib. XII. II.
Strain). Lib. VII. cap. III. 8, 14.
Ma h. Soutzu, op. cit.

www.dacoromanica.ro
518

devastasera Grecia 0 Macedonia, Ming malul Dunärir. Getir ;;i Trybalif incercara in zadar
a se apara; strivitr inteo mare batalie 1) fura sili(r a lasa tara lor inamiculur. Aceste lupte
de aparare sanger6sa, precum çi atacurile popórelor ilirice (Auriates) 2) determinara, emi-
grarea unur mare numtir de Getr pe malul slang al Dunarir, unde se unira, cu fratil lor
de mar mutt timp stabilitr aci.
Ast-fel stramutarea poporulul Get, de pe malul drept pc cel stang al Dunaril, deveni
tot mar deplina, in urma navalirir pop6relor celtice a).
CAmpiile Dunärir eraù proa sarace, pentru a rctine multa vreme bandele jefuit,6re,
de Gall"; er le abandonará repede i ';ff continuara drumul devastator care orient.
Regatul Macedonian reconstituit, dupa plecarea Cellilor, era Inca o putere destul de
preponderenta, care parvenise prin politica sa a tine sub stapanire regatul Odryssilor,
dcvenit un stat de al 11-lea ordin, iar diferitelc triburr tracice a le tine desbinate.
AU-It unir, cal i altir (Odryssir i Thracir) servia rt ea auxilian r in armata mace-
doniana ').
Daco-Getir din stanga Dunaril 01110 inch aliatil regilor macedonianr, in timpul lup-
telor lor cu Romanir'). Rholu 0 mar in urma Ozol, regir Daco-Getilor, ajut pe Persa,
ultimul rege macedonian (186-178), in balalia de la Pydna, in contra ha Paul Emilian,
general roman. In acésta luptä, Persa este luat prizonier, pierde batalia ;;i regatu19) la
anul 168 a Chr.
Puternica republica introduse ad influenta sa asupra Macedonia devenita, de la
146 a. Chr. provincic romana, eareia §tiura, a face sa 'I se respecte trontierile de triburile
jefuitóre din peninsula balcanica (Thracl, Ilirienr, Scordiscr, Odryssi), cum 0 de Geto-Dacir
de pe stanga DunariT. La 110 Scordiscir fura strivitr; mar mult,r generaff romanr:
Marcu, Liviù Drusu, incercara, fard succes a tine in respect pe Getr; proconsulul Mace-
donier '), C. Scribonius Curio, in anul 75 ajunse Ora la Dunare 9); atuncr fu primul contact
al Romanilor cu Moesia.

C. Dominatiunea Romana.
La anul 71 a. Chr., dupa o lupta, sanger6s6 in contra Bessilor i Odryssilor, Luculus
supine nu numar regiunea de la Nordul Balcanilor regatul Odryssiac, care deveni tri-
butar, dar chiar anexarea ora§elor pontice: Callatis, Tomis i Istros, datéza de la acésta
epoch'. 9).
Aceste ora§e primira cu bucurie dominatiunea romana, protectóre mar sigura de cat
regir barbarl 0 care acorda elinismulur o mar mare fav6re. Ele se bucurara sub domi-
natiunea romana de cea mar larga autonomic 0 rnonedele batute atuncr pu aratil nicr
un semn de vasalitate.
De 0 invinse, rèsboinicele triburr thracice, ineerrara adese-orr a se scápa de sub
jugul roman 0 Mithridate parvenise a le uni cu sine, cand ataca rcpublica ; sórta lor
urma pe aceia a lur Mithridate.

9 Justin, XXV. I.
2) Strabo, Lib. VII cap. V.
Xenopol, op. cit. pag. 48 Vol. I.
4) Titus Livius, citeazá résbolul lui Filip i Perseu contra Romanilor.
8) Titus Livius. XXXIX, 35. XL si XLI.
Ion Ghtietz op. cit. pag. 393.
ProconsuliI guvernau provinciile ce puteau fi Inca teatrul luptelor ; acele provincii pentru care
Romanii intrebuintad forte spre a le pästra. (Mommsen. Organisation de l'Empire Romain Vol. II. p. 534
§i nota 2).
Eutrop. VI. 2, Oros. V. 23. 7i1. Lip. Ep. XCII. Rufus Been. VII. D. Xenopol op. cit. vol.!. pag. 98
arala anul 80.
Mommsen. Histoire romaine Lib. V. Cap. II.

www.dacoromanica.ro
 519

Victoriile lui Sila, Luculus, Pomper asupra Iu Mithridate asigurarh," definitiva domi-
natiune romanà pc drépta Dunarif.
Thracia duiìárón i c6stele 111arii-Negre, verme gurilor fluviului, tbrmarA o pro-
vincie separata, impartita mal tarzin in dou. Dobrogia tacu parte din Moesia inferi6r5.
Regatul Odryssilor subsista ca stat aliat Romanilor si nu fu incorporat cu Imperittl,
de cat sub Gaudin ').
Am vaut cum, Incetul cu incetul Romanii îï intinsesera dominatiunea lor 'Ana la
Durare .2), pe stanga careia puterea Daco-Getilor devenise ingrijit6re, sub Boerebiste, pe
la anul 50 a. Chr.
Iulin Cesar proiectase a domoli furia ace,stor popóre r6sboinice, care invadan pro-
vinciile Imperiulur, mártea insa 11 rapi (44 a. Chr)., mai 'nainte d'a 's1 indeplini planurile
sale de cucerire pese Dunare; nu mull dupa el muri i Boerebiste.
M6rtea lui Boerebiste, fu semnalul unor lupte launtrice, care avura de resultat des-
binarea puteriT Daco-Getilor, intre ceT trei serf ai lor: Rholu (Orolcs), Dapyx i Zirax.
Dar niel Imperiul roman nu fu mai fericit, din causa luptelor dintre Antonin si Octa-
vian, in care Oroles cautand alianta lui Octavian, acesta IT trimese in ajutor pe Marcus
Licinius Crassus '), cu care supune mar ¡Altai pe Dapyx inchide intr'o cetatc, uncle ca-
pitul6za, prin tradarea unul Grec; iar pe Zirax 11 bate chiar in capitala tribului
Genucla, un oras nu departe de gar& Dunarif (?), la anul 39 sati 30 a. Chr. ').
Definitiva supunere a Moesiei se clatoresce lui Licinius Crassus, la anul 29 a. Chr. 5) ;
iar doi ani mai in urma 6), August preface Moesia In provincie romana.
care a trait in exil la Tomis, opt ani (9 -17 d. Chr.) ne-a lasat un labia
vií si incarcat cu natura imaginativa a unuT poet, despre clima si populatiunile teirilor
de la guille Dunâril ) i Marea-Négra.
Frigul extrem, care face sa inghete tóte riurile, Dunarea, chiar Pontul Euxin; bipe-
dele impietrite de frig; zapezile care stati netopite câte (100 ierni; furtuna teribila, care
desvelesce case, tumuli"; pustietatea lipsita, de arborl; cAmpiile sierpe acoperite numai
Cu pelin; baltile i miasmele lacurilor din prejur; barbaria locuitorilor, acestea forméza
obiectul continua al plangerilor nefericitului exilat 8).
LuY i se pare a fi la capétul lumii, in Sinul muntilor" barbari ai Scythiei i Sar-
matieT9), la Ormurile Getilor 10) sari Sarmatiei "), la cele 7 guri ale Danubiului"), clincolo
de care nu mai sunt de cat gheturi i inamic i Mari ce inghiata de frig;"), printre Besi
Geti 14)
Numele regiunilor i natiunilor de la Marea-Négra, ce se alibi in Ovidin sunt: Pontul

') Mich. Soutzo. op. cit. A se vedea anul 46 d. Chr., supunerea Thracia
6) Primul contact al Romanilor Cu Moesia fu la anul 75 a. Chr., cänd Proconsulul MacedonieT, C. Scri-
bonius Curio, pätrunse pänä la Dunäre (Eutr. VI 2., Oros. V. 23; Tit. Liv. Epit. XCII ; Refus Brev. VII. In
Jloninasen. Org. de L'Empire romain Vol. II p. 53i §i nota 2).
Dio Cassius. LI. 25-27.
Xenopol op cit. pag. 98 100 vol. I. Papadopot Callimach (Dunärea In literatura, nota 3 pag. 20)
zice: «Cetatea Geplor, Genucla, Grecil o numiah Istria, Istropolis i Istros, dupti numele fluviulul Istru
( Erod. II 33. IV. 78. Plinitt Lib. IV cap. 24. Anonymi. Pemplus Ponti Euxini Cap. 70 in Geographi Graeci
-

minores Tom. I. pag. 420. Dio Cassius Hist. Rom. Lib. LI cap. 26 Tom. VII, pag. 194. Rev. Tin. Rom.
Vol. 11 1899 p. 101)
Tit. Liv. Epit. CXXXIV. CXXXV. Dio Cas. LI. 25-27. Floras II. 26.
Dio Cas. LXXX, 7 i 12.
Prefect al MoesieT se afla la Cecina Severas ( Xenopol. Vol. 1. pag. 101), iar rege al Getilor, Cotys,
(Pontic. Scris. IX.), pe timpul exiluluI luT Ovidiu.
13) Trist. III. X VI. XII, 14, 16. Pont. III. 8. I. 8. IV. 10.
6) Trist. V. 12. Vers. 10. I. 8 Vers. 40.
) Trist. I. X. Vers. 14.
") Trist. IV. El. 8. Vers. 16. IV. 10. Vers. 10.
12) Trist. II. Vers. 180.
") Trist. II. Vers. 105, 190 comp. Trist. III. 4 Vers 47-51.
") Trist. IV. I. 67.

www.dacoromanica.ro
520

Euxin ; popórele in general ale Moesier i Thracier : Scythir, Sarmatir, GOT, Colchir (i magi nati v).
Meterer, lazigiT, Bastarnir, Besir, Cora11I, Heniochir, Taurir.
insä nu gäsim vre-o demarcatie ethnicä, intre aceste diferite clemente 9.
Numele scythic nu'l dä, nicr odatä vre-unui popor, ci numar regiunir, Märir, ceruluI, etc.,
este Mica geografic, iar nu ethnografic.
Prin Scythia se intelege partea superi6ra de la gurile Duntirir9, cätre räsärit i nord.
OvicIií numesce inteun loe 8), Dobrogia «Cimmerium litus», 16rm cimeric.
Numele Sarmatic 11 intrebuintézä in sensul general, pentru mar multe triburr, nu
Insä ca nume propiii de tara 4).
Sarmatir par- dupä Oviditi - a fi fost cu Getir nu numal vecinr, dar si in legaturl
strinse 5).
Getir sunt mar ades pomenitI de el si mal tot-de-una insotitI de un epitet, vorbind
despre el, ca de un popor in sdnul cäruia träesce ").
El deosebesce pe GOY cel din colonia Tomis (imprej urul orasulur), amestecall cu Grecir,
de Getir nomazr de pe ambele malurr ale Dunärir
Ovidiù numesce pe Thracl la ripa dréptä a Dunärir, numind pe Besi deosebil, tot aci;
iar malul sting al riulur Il atribuie mar cu séma. Sarmatilor, numiti mar tot-d'auna alil-
turea cu Getir.
Numele Dad nu ne intimpinä in Ovidiù, iar Dunärir Ii zice Ister i Danubius,
deosebire 8).
Scrisorile luI «Ex Ponto)) din Tomis, aruncä o razä, de lumina peste intunericul istorier
Dobrogierr), pe la inceputul eriI crestine.
inteo epistolä a sa, scrisd la Tomis i adresatä 1(11 C. Pomponius Graecinus, care fusese
designat consul, dupä ce'l felicita pentru numirea sa la o dregätorie asa de Malta") si
pentru fericirea, ea dupä esirea sa din consulat la finele luI Decembrie, va urma in locu-I
fratele sèqi Flacus, deplange sórta tristd, care l'a osAndit sà trdiasca sub clima Scythia
In mijlocul barbarilor GeV, care inm6ie vd'rful sägetilor lor us6re in fiere de sarpe
jertfesc pe altare victime omenescr, zice sà intrebe pe fratele s65 Flacus, despre tot ce
Ovidiù indura, despre greul traiti al zilelor sale de nenorocirr, in nisce locurl, uncle silnicia
brutalä a armelor are mai multä putere, de cat legile; chid Flacus a guvernat odatä in
aceste locurr ;;i sub stapänirea sa, malurile s'elbatice ale Istrulur erati linistite. El a Oita
tot-deauna sä Vilà sub ascultare si sub liniste t6te némurile Moesier si sabia sa Meuse pe
Geti, eel prea mult increzatori in puterea armelor lor, sä, tremure. Prin vârtosia sa inva-
päiath a luat inapor Troesmis, care cäzuse in mainile inamiculursi a rosit Istrul cu sangele
barbarilor ").
Acest eveniment s'a petrecut la anul Romer 769 (16 d. Chr.), inainte de consulatul luI
C. Pomponius Graecinus ") i deer fratele sèù, Pomponius Flacus, consul ordinar in anul

') Ilasdeu. 1st. Critica pag. 352.

7) Trist. I. III. Vers. 61. III. XII. 55 comp. Trist. IV. IX, 17.
Pont. IV. 10.
Trist. III. X. 5. 34. IV. I. 01.
8) Trist. V. 7 Vers. 12-13.
8) Trist. V. 10. Vers. 38. V. I. 46. V. III. 22. III. XIV. 42. VI. VII, 11. V. X. 38. Solus in extremos jussus
abire Getas (Aci 1ntre exilat singur la extrcniitatilc lumil. Trist. V. 12).
Trig. V. 10. 11-12. V. 10. 27. II. 104. III. 14. Vers. 41-42.
Trist. II. 189, 192, 203. III. X. 29. III. XII. 29. In Tocitesru. Dacia Inainte de Romani, pag. 61-63
8) Dobrogia facea parte din Moesia inferiera, pana la Diocletian; iar dc la acésta data s'a dcnumil
oficial Scythia minora (Ammian 27. 4. 12.13. Notitia Dignitatum partibus Orientis p. 10.11 §i 131. Rev. arch.
Vol. I. an. I. p. 97).
") Pont. 4-9, 1-4.
") Ex. Ponto IV. 9.75 seq.
") C. I. L. Vol. I pag. 475. In Fastele de la Antium, sub anul 769 e scris: C. POMPE1VS GRJECINA
care e de sigur pentru Pomponius Graecinus, a.,a cum figuréza in Ovidia (Pont. I. 7; II. 6; IV 9; amor II.
10. a Borghesi Oeuvres complete, IV. 485. II. 26 no(a).

www.dacoromanica.ro
 521

urmator 770 9, era, nu guvernator al Moesiel (legatus Augusti), ci ca comandant de legiune

insarcinat Cu apararea malulur drept al Dunhill', reinase cetatea Troesmis din mainile
Getilor.
C. Pomponius Graecinus intrase in legaturI amicale Cu Rhescuporis, regele Thracilor,
cad Thracia era in acest timp independenta, ea nu a fost supusa dominatiunir romane dupa
cum am artitat de cat sub Clauditi, la anul 46 d. Chr., dupa mórtea regelul Rhoemtalkes
II, ucis de femeia sa 8).
Ca sa termin Cu citatiile lulOvidio cu dreptul insa d'a reveni mal pe larg la isteria
oras,mluf Constanta voI adäoga numaI, a poetul a murit 3 anI in urma lul August, adia,'
la anul 17 d. Chr.3).
Strabo, traitor cam in acelas timp cu Ovidií (anul 20 d. Chr.), ne-a transmis prin Geografia
sa, date destul de importante asupra istoriel, religiunI i culturir Getilor.
Fluviul Dunarea Ora la cataracte, Strabon Il numesce Danubius; iar pe locuitorl, Dad;
de la cataracte in jos, Istru ; iar pe locuitorI, GetI4).
Istrul, dupa Strabo, se varsa in Pontul Euxin prin cincI gurr, care forméza intro ele
insule, din care cea maT importanta este Peuce, care a dat numele sí locuitorilor Delta
Gura Sacrum (Sfanta), cea maY considerabila conduce la acésta insula, e cea maI
despre miaza-zi; cea de la Nord nu e departe de cat aprelpe 300 stadil, adica 55.500 metri.
De la Callatis catre Sud, Strabo citéza Bizone, pe care un cutremur de pätnênt
l'a distrus.
Mara, de Peucinr, Strabo mai pomenesce de urmat6rele pop6re, locuind pe langa
Dunare, pana la BalcanI: Tryballi, Troglody0I i Crobyzir 5).
Naturalistul Pliiìiü cel bätran (28-81 d. Chr.) e in desacord cu Strabo. El da Du-
tiara sése gurr. Cea d'intar, Peuee, MAO insula cu acelasr neme. Acest brat formeza
d'asupra orasuluT Istropolis, lacul Halmyris; cea d'a doua gura se chiama Naracustoma ;
a 3-a, Calonstoma; a 4-a, Pseudostoma ; Boreostoma i Spireostoma, sunt cele din urma.
MaI complect de cat Strabo, Pliniù aséza intre Callatis a)i Bizone un ora', Hera-
clea, care a fost distrus de asemenea prin cutremure.
Sá relnam firul istorie.
Am v6zut cum puterea romana atinsese, malul Dunarri, pe stanga careia traiati
GetiI i Dacit
De aci, el faceati dese incursiuni" in Moesia, provincie romanä 7) aparata de legiunile
1V Scytica i V-a Macedonia, 8). Aceste incursiunr silesc pe Romani a intreprinde mal multe
expeditiunr in contra Daco-getilor ; ce,a d'intaf fu sub August, and generalul Aelius Catus

') C. I. L. I. p. 475. Fastele de la Antium sub anul 770e scris: C. CiELIVS L. POMPONIVS FLACCVS.
Schrader Atlas historique. Carte 12. huruy. Histoire des Romains Vol. IV. p. 114.
huruy. op. cit. vol. IV pag. 14]
Strain) VII. cap. 305.
Strabo, VII, cap. 12, 15, 17.
Numit maI inainte Acervetis (Hist. Natur. IV, 18. in Hasdeft. Ist. Crit. p. 232).
Moesia fu guvernatä la fnceput de un legatus consularis; de la 15-44 d. Chr., Moesia impreuna
Cu Macedonia §i Achaia fur& puse sub auloritalea unul legatus Augusti. Sub Domitian, Moesia conserva
o administratie particulard §i fu impartitä in Moesia superiòrä ii inferièrd, despärtite prin Ciabarno. De
Moesia inferiérti tinea §i Dobrogia. Fie-care din aceste provinciI primirä un legalus cons.ularis (Twit. Hist.
II. 86) i un procurator (Spartian. Hadr. II, III). Guvernatoril Moesiei inferiòre au fost : anul 99, Q. Pom-
ponius Rufus; 106, A. Caecilius Faustinus; 112, P. Calpurnius Macer; 113, Q. Roscius Pompeius Falco ;
dupd 127, L. Minicius Nalalis; 134, lulius Major; dupa 133, Antonius Hibernas; dupa. 138, T. Vitrassius
Pollio ; Intro 161-172, M. Servilius Fabianus; dupit 195, A. Pollenius Auspex; anal 201, L. Ovinius Ter-
tulias; sub Eliogabal (218 222) T. FI. Novius Rufus; anul 238-240, Tullius Menophilus; dupä monedele de
la Marcianopolis (Pravadi).
Ftträ indicatia timpului: T. Flavius Longinus; M. Pontius Aelianus; P. Vigellius Raius Saturninus;
L. Iunius Faustinianus; L. Annius Italicus Honoratus (sub Caracalla).
GuvernatoriI Moesial interière erail i proteguitorii directi af coloniilor grecesci de pe ceslele nordice
ale Pontului. (Montmsen i Marquardt. Org. de l'Empire romain, Vol. II, p. 180-189).
Sr/in/den Atlas hist. Cart. 12.

71800 66

www.dacoromanica.ro
522

strämu(ä, vre-o 50.000 GetT pe drépta, fluviuluT '); a doua (dovPdi1tl. printr'o inscriptiune),
sub Nero, de catre propretorul MoesieT, M. Plautius Silvanus Aelianus, care aduse- in
drépta Dunärir 100.000 GetY3). El avu grija nu numaT a popula dr(,pta iluviulta, dar a
impg,rti pe barbarY prin orase, unde amesteca,t1 cu co1oniIiT romanr, se obisnuirg cu ar-
tale pheir. Prosperitatea acestor regiunradaogg Duruy fu intr'un secol jumgtate
forta ImperittluT, care pgrea a se transporta aci 8).
Sub Vespasian (69-79), Rubrius Gallus, dupà ce respinse pe Daco-Geff, earl MAIrà
incursiune pe drépta Dundrif, fortificA malul fluviulur4).
Sub Decebal5), puterea Daco-Getilor ajunse inspäimgrität6re, maI ales cg pe tronul
imperial se afla Domitian.
Decebal, dupg ce puse capät luptelor lguntrice, reuni pe Daeo-GelI inteun singur
popor si la anul 86 trecu in Moesia. P. Oppius Sabinus, guvernatorul MoasieI6), fu Whit
ucis; aceiasr sártil avu si prefectul pretoriulur, Cornelius Fuscus7), care dupg mgrtu-
risirea luI Juvenal 8), fu ingropat inteo pgdure u) la anttl 87 d. Chr.
Sdrta armelor päru maï fericitä Romanilor sub conducerea luT Calpurnius Iulianus 10),
In tiring insg tot Dacif printeo stratagemg a luf Decebal
Domitian pun6ndu-se in relatittnY hostile cu poportil Ouazilor kti Marcomanilor, fu
nevoit in cele din urmg a incheia o pace rusinàsg, eu conditittne ca RomaniI sá plg-
téseg tribut cate dou6 ob6le de fle-care Roman "). Pacca tinu 12 anI, piing la suirea pe
tronul ImperiuluI, a luI Traian.
Este de mare interes, pentru regiunea ce cade in eadrul studiuld nostru, expeditiu-
nea Imp6ratuluI in al doilea re'sboita dacic 12).
Anul 105, cand fratiI Arvali se adunati la inceputul Jul Iunic: «ad vota suseripti-
[enda pro it] u et reditu [imp. CJaesa[ri]s Nervae Trai[anii» este pus ea Inceputul celtif
d'al doilea re'sboiti daeic '8).
In scopul acesteI expedi(iunI, Traian îi imbareg armata la Ancona, care ineg din
Sec. II a. Chr. servia marineI romane ea bazg de operatiune ") i luAnd drumul care
Orient, traversézd istmul Corint intre Lechaion si KenehreaI (dupg, scenele rcpresentate
pe baso-reliefurile 2-4 ale monumentulur).
Dupg ce strgbate Archipelagul i Propontidea, Traian debarch armata la Traiano-
polis, de unde suind cursul EbruluI, ajunsc la Adrianopolis 15).

Sirabo VII, 3, § 10.

') Oreli No. 750.
Dura y. Op. cit. Vol. IV, pag. 492.
Duruy. Op. cit. Vol. IV, pag. 641 apud. Tacit. Hist. III, 46
Martial. Epist. IX, § 93. Dio Cassius L. LXVII, 6.
Jornandes, de res get. C. XIII.
Pet rus Patricius, Frag. histor. Graec. IV, 185, fr. 14.
5) C. III, c. 4, 12 si 13.
Duruy IV, 708.
Dio Cassius LXVII-10. «Legiunea V-a Macedonia, era comandata de Calpurnius hilianus, guver-
natorul MoesieT». Din acésla mentiune a lui Dio Cassius, se deduce a pe limpul r'ésboiuluI lui Domitian
cu DaciT, Moesia forma o singura provincie; Impartirea ei a avut loc atre finale domnieT acestuT impe-
rator in Moesia superiora i inferiòra, stabilindu-se ca limita riul Kibros (Zibru). VezT M. Zaharescu: Leg.
XIII geminii, i V-a Maced. pag. 180.
") Martial, C. V, c. 3.
'5) Se daloresce acésta mare descoperire isioricii, caro där1ma bite teoriile relative de panti, acum,
Dolanului Gr. G. Tocilescu, In cercelarea causelor, care au dat nascere ridicaril Monumentului de la Adam-
Klissi, pag. 131 si urm.
15) Gail Henzen. Acta Fratrum Arvalium p. CXLVII, 40-43; p. 117.
2'h. Alontinsen. C. I. L. IX. p. 572.
In acest al doilea résboiù, Traian nu maï ataca pe Dad direct In tara lor dupa cum l'acuse in
primul r6sboiù ci prin Thracia j cursul inferior al DunariT, acolo uncle presenta impératului era ncce-
sera, pentru a stimpara revoltele ce se iscaserä la popérele din Peninsula Balcanica, ad in primä-vara
anuluT 105, Barbara' din 11,1oldova, trecénd fluviul nu departe de Mare, indémnä la r6soilti triburile thracice.

www.dacoromanica.ro
 523

Aci locuiaù Odrya ai cáror principl, inca de multá vreme staii in legáturä de va-
salitate cu Roma l).
'nainte de a trece BalcaniT, Traian isI imparte armata in douä: infanteria de
gardá sub comanda, pe, a lul' Adrian 2), strabate pasurile Balcanilor i infrAnge pe bar-
bari in campiile MoesieI, unde in onórea htà1ieY clstigate se fondézá in urmá, orasul
Nicopolis ad Istrum 3), iar cea d'a doua colega compusä, din cavaleria gardeT, sub co-
manda impáratuluI, av'ènd pe Lucius Quintus Maurus4), dupá ce urmé7.5, catea cea
comodá pe lángä tärm, cátre Marcianopolis (Ekrene), inamping si bate pe barbarI in
pártile de Sud ale Dobrogig, unde in on6rea victoriel repuriate, se ridicà putin mal in
urrna, (108-109), falnicul monument, cunoscut astázI sub numirea de «Tropaeum Trajani5).
I) Th. Momutsen. Römische Geschichte. V. 21 seq ; 192 seq, 276 seq.
3) Ion Chiva. Dacia vechie. Rev. Romänd. Anul I, p. 397.
Victoria repurtatä de Traian contra Dacilor, despre care vorbesce Ammian (Anchialos capta et
tempore eodem Nicopolis, quam indicum victoriae contra Dacos Trajanus condidit imperator. XXXI, 5, 14)
If;1 gasesce pentru prima kti explicatia aci ; tot ast-fel se explica si fondarea orasula despre care men-
tionézti Jornandes (M. Nicopolim accedit, quae iuxta Iatrum fluvius est constituta notissima; quam de-
victis Sarmalis Trajanus et tobricavit et appellavit victoriae civilatem. Gelica. c. 18, p. 83, 2(i).
Dontnul Xenopol (op. cii. vol. I, p. 131) fria vorbesce despre fondarea acestui oras.
Ruinele orasuluI se gasesc azi la 25 km. spre N. de Tfrnova, pe rfusorul Rusita, afluent din stänga
al Iantrei, la poilele ultimelor ramifica-poni ale Balcanilor.
Eruditul eLnograf Kanitz, in scrierea sa: «La Bulgarie danubienne»11 153-7, face ast-fel descrierea
ruinelor orasula aflatère la satul
«Niel odatd n'ara fntAlnit, in nuiner6sele calétoriI ce am l'ami, in Tkile locuite 0(1111k:irá de Romani,
urmele unui asezämént asa de märet Prelutindeni buciitl de architecturd, sämänate la fritämplare pe amp,
ne spun gloria trecuta. Am inlrebuintat peste o ord, ca s'ÉL fac calare, circuitul liniei de circumvalatie. Cel
mal mare diametru al orasuluT a trebuit sa fi fost de la E. la V. Stradele desemnail paralelogramo regu-
late ; directia lor primitiva era in de-ajuns artitata prin hätisurile i scaietii ce le acopereaii. Cate odatä,
chiar fnfdtisarea ator-va constructiunf marI era lesne de distins. Continuand cercetä,rile, väzul pe margi-
nele de N. si S. ale cingdtoriI, resturile a doué porti, care corespund una cu alta; ele trebuiau sä fi fost
la capdtul uneT strade mar!. in partea de Vest, pilastrii unei a treia portl se ridicau maret in albastrul
cerului; aci gdsiI zidurile micului propugnaculum, In curtea cdruia trebuia sä, se fi deschis pkta exte-
ri6rd. FuseI condus a crede la vederea acestui tnsemnat uvragitl cd, m allano aci pe ruinele praeto-
rium-ului saü cetatuieI orasului.
Prin acéstä iesire ajunsei la necropolä, dominatii de un vast sarcofagiu.
Ca pretutindeni, pol'ta barbarilor se inversunase asupra acestor locuri de pietate. Exemplul dat de
ei a lbst urmat de Bulgari i Turci, cari nu mal putin sunt avizT de comori. Ptiméntul era sdpat prín prejur,
In unele locurT chiar ridicat.
In directia Esticä, cingtitkea oferea la fie-care pas sfdrimäturi nouä,. Aprépe de pkta Vesticd, rui-
nele une i constructiuni importante frnI atraserd atentiunea. Avea 22 pasl lungime; zidurile exterike se ri-
clicaù In unele partí la o Indltime considerabild i Vota lärgimea sub-teranei era strdbfituld de mici bolti
paralele, strfmte i in formd de canaluri. Melle enorme, carI formad aptusala interigira a zidultfl de E.,
aveati, la Inältimea unui om, o linie orizontalä de miel gduri asezate la distante regulate una de alta, prin
care probabil treceail altá data tevi de metal. Aci, fárá indoialä, a fost un stabiliment de MI meiret
fmpodobit.
Aprepe la junitttalea spatiuluI acoperit cu sfärimiituri de colOne, pida bucati de frizä, am descoperit,
cdutänd inscriptiuni si ardmizi stampate, capatul uneI cornisa iesite din pftmänt, la care se distingeau
primele litere ale uneI inscriptiuni pe maI multe linil. A trebuit cu mare greutate sa cura t pilmöntul ce
astupa inscriptia, a o spala si a o avea Intréga pe 14 rInduri. Ultimele doué rindurI 'mi ardtad dala din
anul 203 d. Chr. Numele orasultfi se putea citi irle bine, era Niropolis ad Istrum, fondat de Traían, In
amintirea victoriei sale contra Sarmatilor.
Acest, oras nu trebue confundat, fiel cu Nicopuli, zidil de acelasi impkat pe Negus (Kara-su), niel
cu Nicopoli, zidit pe marginea Dunärii.
Acéstd inscriptie pune capät discutilor tisupra situatiunii orasului Nicopolis ad Istrum.
Resultd cu sigurantd, cd acest nume, ce se citesce asemenea i pe monede, nu trebue luat ad-litteram,
el aratä, cred, cä ora.sul si-a tras supra-numele de «Ister», limita provinciei nicopolitand, a carel ca-
pitald era.
(A se vedea §i Al. Papad. Callimarh. Domnita (ilena, pag. 12).
Ion Ghica, op. cit. pag. 397.
Monumentul in starea lui actuald are forma unul turn circular masiv, de piatrd i ciment, cu un
diametru de 27 metri indltime de 10.
Nu se scie prin ce finprejurdri, monumentul a fost desbracal, de acoperaméntul i imbracamintea lui

www.dacoromanica.ro
524

Dupit distrugerea puteriI 1)acilor, lini.tea teritoritiluT fu asiguratit, oraTle pontice

o mare desvoltare; Tomis maY ales se imbogAtesce printeun comert Julius, popu-
latia sa se m6,ri i importante monumente se ridicarä, pe zidurile sale; ora§ul era fortificat

fdcuta din blocurT de piatra, care parte a rest transportate de locuitoriT satelor de prin prejur, iar o forte
build parte s'a naruit la pólele cladiriT. Cu timpul,pa.mentul adus do venturI formase o moviltt improjurul
monumentuluT, lar d'asupra acesteia crescuse tufis, asa era prin 1882.
E curios, ea nief imul din
scriiloriI vechi nu pomenesce
de acéstii maréta constructie;
liana pe la Inceputul veacului
al nouh-spre-zecelea, istoria ca
,21.-Z.° kal e
si calhlorif tac. "

Pentru prima Ora, doT 41.4*-.1"

oficerl prusieni, Carol Baron
de Vincke i Marefalul de mal - - - -sr,
,
tàrziù Moltke, verbose despre ,
monumentul nostru. Cel &in Uhl - 4+. ,
9
intr'o publicatie a sa din 1840, F7.-

al doilea In a 32-a a sa scrisóre < -2)

..Z(-4.
. -Zri, .
,
-
din 2 Noombrie 1837. Amandoi
pp
clan' monumentuluT caracterul
unuT mansoleil, construit in
onorea vre-unal Impérat safi
general.
Putin mai tàrziu, Lalanne,
in scrierea sa: «Les travaux
de defense des Romains dans
la Dobroudeha» pe langa pa- Fig. 90. Monumentul:de la Adam-Clissi, in starea actuate.
rerile celor de sus, mal atribuia
monumentului i insemnalate militara, ca turn de observatie al celatiI din vale.
Profesorul Mazer, credea cà monumental a fost ridicat de pe timpul expeditieT lui Dariu.
Eruditul Goolog K. F. Peters il numesco un monument funeral,.
1)0111111d Remus Opran,
lara sa fi cunoscut scrierea lui
Wutzer, era de aceia0 parere
cu el si In fine savantul nostru
n um i smat , Donmul
Matzo, atribuia constructia mo-
numentuluI tribului Odryssilor.
Eruditorul nostru archeolog,
Domnul Gr. G. Tocilescu, prin-
Leo mime& neobosita de cerce-
tarT continue In limp de 8 -In
anI, face cunoscut lumeI Ire-
cutul glories al acesteT con-
structiuni =wet.% care parea
acoperila pentru vecinicie de
tértina ignoranteT.
Starea monumenluluT in- ---111".arranicerAt.
MI IMO Net Ili MG .
nainlea cercetärilor, aceia de
.L77-7...ti-
acum si restaurarea luT, sunt
aratate In flgurile No 82 No 90
-.4 No. 91. iFete_,,,
rgl 9 li--
Restaurat, monumentul k-...............-.......... _...,.,.-_,..,-...,.........._.s,w.=r
. oart-r....armraimelmrso ...ii",-..........,
.4 r no _A ' Wi
.. 'Pm ......,.......
:-..,,,..,...2:......, ....,,,,,

tram+ sit fie avut 34 metri dia- -

metru si 32 Inaltime. Fig. 91. Monumental de la Adam-Clissi restaurat.
Incepend de la baza spre
virf, cladirea In Intregul el, avea:
al fundatia In sub-sol, peste 1m,50 grosime beton, d'asupra careia doue rindurT de pietre regulat die-
plite, forméta poslarnentul
b) !.,,éple scarf de piatra, tote 'nalte de 2m,40, serviau de tweet pe platforma;

www.dacoromanica.ro
 525

si deveni unul din cele maT prospere de pe c6stele Marir-Negre, «Metropola Pontulul»,
asa se intitula pe monumente i moneT.
-wr
: Simbolul fecunditillif, epis, divinitate
o.., purtând cornul abondentel", este adesea
..

. .., giisità pe medaliile cetältilor pontice, si

m°
;pa... [ .. ?

.(
r-- ,...,0:.,
marturisesee prosperitatea lor.
Numer6se centre de populatie se
''''' '' ;
..; -.
, .0 "Pit.-°
-
....'.

--..
,
forméza in provincie:
Tomis (Constanta), Callatis (Man-
''. galia), Troesmis (Iglita) verhiti orw-,; get,
Fig. 92. Moneda ora.5ululTomis, Cu trofeul monumentului de la
Adam-Klissi. (I)upa «Revista Archeologica«.
a devenit municipal' roman important,
Durostorum (Silistra), Noviodunum (Isac-
cea, Eski-kale), Arrubium (NIAcin), Cius (IIisarlil: ?), Carsium (II6.r*ova), Sucidava (?), Capi-
clava (Calachioll) Istropolis (Casapkiol) O Civitas Tropacensium (Cetatea monumentuld) ')
r) platforma latä de lm,75, putin Inclinata in afarä;
fl) soclul 'nalt de /0,56, cu profilul e4ind;
imbracämintea clädireI, formata din .ese rinduri de lespezI de piatra. Inaltimea eT este de 3 0,56;
friza 'naltá de 0.060 ;
53 pilastri, cari despartiall 54 metòpe. Primele 27 metope representatí întàiul résboi dacic; a 28-a,
pe Impératul Viclorios, iar restul, al doilea résboitl. D'ata monumenlului (adicä Jalara cu inscriptia) final
catre nord spre cetatea din vale, 5iru1 metOpelor incepea de acéstá parte, t;:i prin orientarea lar fäcea pe
vizitator F.4-1 ocoldscá monumentul spre drépta. Indltimea metnpelor i pilastrilor a fost de 1.0,40.
) d'asupra sistemuluI de pilastril i mettipe, era archilrava, 'naltä de 0m,65 ;
cornicea Malta de Out,67. Ea sustinea:
parapetul crenelat. Crenelurile ayear' 1m,48 iniltime 5i 0.0,85 lätime. Pe fie-care era sculptat un
barbar in picinre. Parapetul fntre crenelurt _nalt de 0m,9, deschiderea futre crenelurI de 1.,61; in dreptul
t:0110 fie-careT deschiderI se afla calle un le0 culcat cu
gura deschisd, prin care o tova, probabil de metal,
servia de scurgere apelor de ploI de pe coperislul
clädirel. Numerul crenelurilor pare a fi Inst 30.
Odatä cu imbracämintea se ridica i miezul
cladireI;
-
Inveli5u1 de d'asupra era fäcut din lespezi
de piatri dispuse In tornaá de solzT;
/) soclul circular;
in) constructia exagonalä, malta de 4,0,53.
Lungimea unel laturl a exagonuluT era de 3.054.
Pe una din fete era inscriptia care dovedesce,
4 7
cá, monumental a fost ridicat In (n'Ores zeuluI
-
Marte résbunatorul, pe tinipul Impératului Traian,
1-
PORT., W.
sir intre anii 106-100;
n) trofeul a5ezat pe un postament d'asupra
Oww. construc(iuniI exagonale, era lucrat de o potrivti
tr': in raid ca si in dos; el se compunea dintr'o loricd,
o tunica, 4 perechl de scuturT i doué perechI de
pulpare, fixate pe trunchiti. In fine In vfrful tro-
feului trebue sä ti existat coiful.
(Extras dupit lucrarea D-lut Gr. G. Torilescu.
\e, Monumentul de la Adam-klissi. Viena, 1895).
1) La cittI-va chilometri spre S.V. de Tro-
PORTA O.
-
paeum, pe un bot de del, se gasesc ruinele unei
.11-\\;, cetäti, ziditä de Traian sub numirea de Munici-
fl
/ pium Tropaeum Trajani. Constantin-cel-Mare o
:51( rezidesce, la 316 d. Chr. i II dá numirea de Ci-
vitas Tropaeensium Dupi sipaturile fäcute
SPInta No. 2. Civitas Tropaeensium.
Starea sapaturilor In 1891. acum, s'ad descoperit 3 poni: cele de la rasitrit
apus, se aflati la capätul via principalis
porto de miazii-zi. In interior se véd resturi de zidarie bine conservate.
Pe incinta de Vest s'Eta piistrat fondatiile a cinci turnurI exteriore.
In launtru, ora5u1 care avea 12 l'ociare suprafttiii, coprindea numer&e edificil, ale caror ruina se

www.dacoromanica.ro
526

pentru a nu vorbi de at de punctele a c6ror positinne moderna s'a fixat erati Cu mull
maT intlorit6re in epoca romanii, de cAt astitzI t).
Pentru paza frontierif formatil de Dunitre erati opt legiunT, de la Vindibona pdnd la
Troesmis').
Pe Marea-NegrA plutia6 40 cordbil cu 3.000 soldatI, care aprtra0 cóstele").
In decursul domnieI Antoninilor, prosperitatea DobrogieI crescu, acésta fu epoca de
aur a ora.selor pontice i monumentele cele maI importante construite de RomanI, apartin
acestor timpurI i acelor ce urmara innediat4).

PLAN UL

CET411 TROESM1S

Plana No. 3.

Dar dominatiunea Ronianilor nu se mArgini flume Ora la gurile DunäriI, ci actiu-

nea lor politicti se intinse si pe c6stele septentrionale ale PontuluI Euxin.

giísesc astd7I i fntre care trei basilice: una byzantind Cu crypt& In ca.re se pote scoborf pe o scard Cu 12
trepte; a doua mal vechid (basilica forensis), are 28 m. lungime si gra,38 ldrgime, in fatd se gdsea un por-
tic Cu 5 sciirI si de fle-care parte, camere; a treia (care date& probabil de la Traian), are 56 m. lung. si
23 m. láime, e Impiirtild In treI tinçil prin dotal) aliniamente formato flo-care de alto 18 soclurI bine con-
servate. Doub porti, una la E. si alta la N., Cu lirgime ce variazil Intro 2 m. 2,22. In fine basilica cimiti-
rialis. (A se vedea schita No. 2).
La 200 m. catre rdsdrit de Tropaeum se aflii. un Tumulus de 2.n,50 fnaltime si de un diametru de
20 m. In lduntru s'a gasit o constructie patratd. Fie-care zid are O m. inälime, 11n.,67 lungime si de fie-
care parte se péte cineva sui pe o scard Cu 6 trepte.
Partea de rasdrit trebuia sd fi fost fatada principald. Pe lAnga buctitl de archilecturti: architrave,
frise, soclurI i pilastri sfärimatI, s'aií ma! giísit pe treptele scdriI patru Odd de calcare, pe care std scris:
«Imperatorele Cesar, flul divului Nerva, Nerva Traian, August, Germanic, Dacic, Tribun pentru a 13-a órd,
consul pentru a cincea Ord, fatal patriei, a construit acest monument In onérea i pentru memoria bravilor
soldatI, care in r13sboiul dacic ail murit pentru patrie». lar sub acestd inscriptie erati numele ostasilor mortl
In acésta bátálie (Dupi Gr. G. Tocilescu. Fouilles et récherches archéologiques pag. 63-78, 80-91.)
1) Mich. Soutzo. Loc. cit. din Revue archéolog. franc. 1881, pag. 205-215.
e) Duruy. Hist. des Remains, vol. IV, pag. 705.
e) Gibbon. Decadence de l'Empire Romain, vol. 1, pag. 11.
4) Mich. Soutzo, op. cit. pag. 205-15

www.dacoromanica.ro
 )
.
-
Safi% No. 3. Fortiréta Troesmis. (Restauraite de A. Baudry).
(Dupt). V. Duruy).

www.dacoromanica.ro
528

La nord de gurile fluviuluT, intre Siret i Nistru, pe unde incercara RoxolaniT

tréca, facea parte, sub autoritatea unuT procurator, de guvernaméntul Moesief inferióre.
Acésta slapanire le era f6rte necesará, cu tóte ea nicif odata Imperiul nu 0-a hazar-
dat colonil prin aceste partT, de 6re-ce trupele wzate in tot lungul DunariT puteati tine
in respect lumea barbará.
A$3, legiunea V-a macedonica, stabilita la Troesmis (Iglitza), nu departe de delta
DunariT, servia ca o santinela intre Braila 0 Isaceea,.maT ales acest pullet de o mare im-
portanta militara, care a servit in bite timpurile, ca trec6t6re peste fluviti.
Printre numer6sele inscriptiT gasite la Troesmis, una, din timpul luT Adrian, ne
arata pe viitorul ora.s in stare de formatie (vieus), constand din barace. Prin positiunea
sa pe un promontoriti, care domina Dunarea Cu 100 de pici6re, era propriti pentru trecerea
ca i pentru apg.rarea t6rmuluT. La cel mar mic sgomot de invazie, legiunea trecénd din-
colo fluviul inapoia Siretulul, se punea in calea navalitorilor, saù IT ameninta de a le taia
retragerea ').
Vechia i bogata colonie milesiana de la gura NistruluT, Tyras (Akerman), Inca de
pe timpul lui Neron (50-57 d. Chr.), fu ataata la Moesia inferi6ra, de catre tnteleptul gu-
vernator al acesteT provinciT, Plautius Helianus2). Ea depinse de Imperiti pana la 237,
cand Maximus o dete barbarilor.
Un al doilea punet sprijin in afara, RomaniI Il aveati in Chorsonesul Tauric (Cri-

') Cetatea Troesmis se aft' pe locul numit azi Ig intre satele Grecl i Turaia. Primele cerceLari
s'au filcut aci de atre IMsiré More fn 1861; ele atrasera pe archeologI si pe turistI: Ed. Engelhardt, Dr.
Béthier, L. Renier, Baudrg, BoissiOre, E. Desjardins i in fine D. Gr. G. 7'orilescu, de la care frnprumuLdiu
acestä. notitä.
Prima mentiune despre Troesmis o gdsim fn Ovidifi (Pont IV. 9).
De la Ponticele luI Ovidid ì pand la Ptolomed nu maI gäsim nicI o mentiune despre acest municipiu,
pe care in urmd it arald Tabula Peutingeriand, Itinerarul Antonin, Notitia Dignitatum i Procopid
Plana No. 3 si schita No. 3 aratä, in de ajuns situatia si restauratia
CAnd s'aC.I stabilit aceste castre, nu se 'kite sci exact. Ranier crede, cá lagarul de nord a fost ridicat
do Pomponius Flacus, dupd ce a luat cetatea din mAinile Getilor i a a asezat, aci leg. V Macedonicd.
Sub Adrian si Antonin (117-161), Troesmis era canabele legiuniI V Macedonice, cu 2 magistri si un
edil; iar locuitoriI se numiad «Feterani et cives Romani consistentes ad Ganabas legionis qui»tae Maredoniae».
La sffrsitul secoluluI al 111-lea, Troesmis devine municipium, cu s.enatul sad, duovirI, quastores, pon-
lifices i augustales.
Probabil. dupd rèsboiul marcomanic, Marcu Aurelifi mutänd Leg). V. Macedonia la Potaisa (Turda)
in Dacia, canabele legiuniI de la Troesmis au cdatat dreptul de municipiurn si aü devenit scaunul oficial
al sacerdoteluI provinciei Moesia Inferiórá cu exceptiunea Hexapold.
Epoca stabilirii acestor castre stative si a prefacerilor suferite in cursul vremff, este de presupus:
Cd la inceput, fn thnpul luI Ovidifi, exista numaT lagdrul ar usan, pe care Nile insusi L. Pomponius
Flaccus, ca legat legionar, il va 11 ridicat dupä, luarea cettitil din mäinile Getilor, spre !Asa in metna
Odryssilor, care trdiad in legitturä, de clienterd cu RomaniI;
In timpul luI Domitian se forma un al doilea castru, la sud de cel pentru legiunea V Ma-
cedonia, care stete aci petnti la rdsboiul cu Marcomanii;
In secolul IV, dupti. ce (intre miff 337-340 d. Chr.) Troesmis se intdresce prin constructiunea unei
lucrarT de apdrare, este apoi distrus de Goff, carI fl deterd foc de tóte partite. Ast-fel se expli cá stratele
grae de cenuse si alta urme vizibile ad ale unuI lincendid ingrozitor;
Impératul Justinian reconstrui cetatea, reindltä, cele doud castre, transformändu-le in fortdrete gi-
gantice, cu turnurI i cu ale 3 sirurI de intdrir1, intrebuintänd ca materiale de constructiune, monumentele
romane, luate in grabii dupá intimplare si sub amenintarea unui mare pericol: morminte, monumente ho-
norariT, altars, fragmente architectonice, basso-reliefurI i altele, care s'aft scos si se scot la lumina* numai
därtmAnd zidurile; probit invederatd cd lagdrele In forma lor actuald, nu datégi, de al din epoca luI Jus-
tinian si cá ele s'ad indltal. pe, si din ruinele vechilor lagdre legionare si ale municipiului;
In fine, dupd diírtmarea castruluI ostic si a cettitiI justiniane, rémd,ne un singur post militar la
castrul apusan, care este apdrat de doué valurI paralele, vizibile pAnd In ziva de astäzI.
(Extras dupd: Revista pentru Archeologie Vol. I, p. 97-132., 293-330, si Vol. II p. 248-282 de Gr.
G. Toeileseu: Revista Tinerimea Romdnit de acelas Vol. II p. 67-82, 1899; M. Zültdreseu. Legiunile XIII Gemind
si V. Macedonia., Bucuresci 183).
Plolomaeus III, 8-10. Munimsen op. cit. Vol. II, p. 187.

www.dacoromanica.ro
 529

mea), la Panticapea (Kertch). O statiune milliard aveail la Heraclea Kersonesus (apr6pe

de Sevastopol); iar maI care apus, Olbia (Ociacovul) la gura Borysthenelul (Nipru), orawl
cel mar comercial al regiunif.
Flota PontuluI Euxin lega aceste ora4e cu cele din Moesia, Tomis, i Odessus (Varna).
Adrian (117-130), fost tribun legionar pe timpul 1 ur Domitian in legiunea V Macedonica '),
intelese mar mult de cat predecesoriI necesitatea, fortificarif acester partI a DunariI, cea
maI vulnerabila a ImperiuluI. in anul 117-118, el vizita frontiera formata de cursul in-
ferior al fluviuluI, §i pe care o intäri, trimeténd In Moesia inferi6ra : Leg. I Italica la Duro-
storum, iar mat' In urma §i pe a XI-a Claudia; Leg. V Macedonicá era la Troesmis
in fine la Noviodunum trimese Leg. II Herculea, sail dupa alte isv6re Leg. I Jovia.
Legionarir, earl' pazea6 frontiera de acésta parte, eratl dintre ceT mar bravI i mar discipli-
natI ; in lupta dintre Licinius §i Maxim (1 Maia 313), cel d'intaiù ìi avea armata compusa din
legionarI dunarenI, cArora atacurile barbarilor le intretinea disciplina §i le intaria curagiul.
Pe malul drept al DunariI, de la Durostorum [Ana la gurile el, Romanil construisera
un drum, care la Aegyssus (Tulcea) se intalnia eu un altul, cc venia de pe c6sta Mari)",
de la Callatis.
Acest drum militar samanat cu e,astella i oppida, se numia limes Srythictis.
Punctele intarite erail : Sagadava (Ostrovul ?), 2) Sucidava (?), 2) Axiopolis, 4) Capidava
(CalachioI ?), 5) Carsium (Harwva), 6) Cius (Hizarlik ?), Bero6 (?), 8) Troesmis (Iglita), Arru-

Sparlian, Hadr. 2 §i C. I. L. Tom. III. No. 765.

Harta peutingeriand a§ézá aeésta cetate la 12 mile (M. P = mille passus = 1481m,75) sad 17.781,
metri de la Durostorum (Silistra). De §i distan ta e prea mare ara-
tata ; Sagmlara cred, cá pote fi indentifIcatá cu ord§elul Ostrov, unde
pe fle-care zi se gdsesc monede romane. Positiunea acestei ceati
chiar, este problemalicd azI, neftiandu-se nici o cercetare asupra ei.
Suridara este a§ezatd. de Ptolomcu la 18 mile spre S.V. de
Axiopolis, care astäzI se scie a fi in dreptul Ostrovului Hinogul. Deci
Sucidava la 26,858 metri In susul Dunaril, trebue cáutatá unde-va
Intre lacurile GOrlita §i Oltina (pote Satul-Noti sad PärjOia). Aci
unit autorI pun sediul legiunii VII §i lagdrul leg. V-a.
Asiopolis. Positiunea acesteI cetatl este deflnitiv stabilia azI,
prin sapriturile acute. Pe ea s'a sprijinit mal arziti capätul de la
Durare al valuluI celuI mare de piatrii. (a se vedea mal jos descrierea
valuluI).
6) Capidava, unii autori o a§ézd gre§it la Cernavoda. Dupa
mdsuritúrea din Tabula Peutingeriand, ea se OA departe de pre-
cedenta la 18 mile (aprópe 27 km.). Distan(a ar corespunde cu
ruinele de la Calachia
Carsium departe de 25 mile (adicd. 37 km.). Depdrtarea e
cam mare de la CalachioI la flär§ova, care positiv era vechiul Car-
sium i unde aù rdmas pand astrizI resturl de ziddrie romana. Cc-
tatea a fost inconjuratá de un vallum larg de 20 metri, cu escarpa
§i contra escarpa de zid gros de 2 m. Capelele acestuI vallum se
sprijineall pe Dundre §i erati apdrate de cloud castre In acesta
parte. Forma incintel era aceia a until trapez cu o desvollare de
3 km. Castrul de la Sud e mal bine pdstrat; el are forma Wyatt',
§i una din laturi este formald de thrmul sancos §i escarpat al Du-
awn. Zidirea are 5 m. grosime la bazi.
Cius pare a se fi gdsit pe térmul lacului Hizarlik-Ghiol, unde
se gäsesc ruine de constructie roman& Kiepert a§ézifi Cius, la Vadul
Oil. Aci zice Teofilactpe la 590 d. Chr., Priscu er,4ind din Duros-
torum, merse contra Slavilor de la Ialomits, dupa ce trece Dunärea, Schita No. 4. ForLireta Dinogetia.
(Dupa Duruy).
armata s'a incurcat in a§a fel, in cat ar fi pierit, daca tribunul Alec-
sandru nu reu§ia s'o scetá din aceste locurl Mate:Ise. Peste crI(i-va
ani, trece din nofl Dundrea mal la Apus de vadul Off. De astá data, armata nemeresce peste ni§te locurI
fare.' ape.", rdacind vre-o trei zile (HastleU. Istoria criticii, p. 269).
e) Beroé e a§ezat pe Tabula Peutingeriand la 21 mile (31 km.)departe de precedentul. Distants ar co-
respunde ruinelor aflate intre Ostrov §i Dâienl, mal aprépe de cel d'intaid.

71890 87

www.dacoromanica.ro
530

bium (Macin),1) Dinogetia(?), 2) Noviodunum (Eski-Kale), 6) Aegyssus (Tulcea), ') Salsovia

(Mahmudia?),5) Ad Stoma (?)6).
Cu apararea c6stelor, Adrian insarcina pe omul sal de incredere, generalul Flavius
Arrianus din Nicomedia, care ne-a lasat in importanta sa scriere: Periplus Ponti Euxini,
o recunóscere asupra cóstele MAriI Negre.
Arrian nu se multumi numaI cu studiul c6stelor, ci exercitéza garnis6nele ora-
$elor pentru aparare, el punea sa manevreze legionariI in vederea unuI atac al ina-
miculuT.
Am zis maI sus, cà sub domnia Antoninilor fu epoca de aur a orwlor pontice, ju-
decand dupa, multimea monedelo.r ce s'ail batut in acest timp; prin unele se celebréza
venirea luI Adrian in Moesia la anul 117 7), lar pe altele este representat ImptIratul
tin6nd o haranga legionarilor.
Metropola PontuluI, Tomis, batu o moneda, cea maT vechie ce s'a gasit pana acum

Arrubium este identificat cu cetatea de längä Mäcin, de si clistanta din Tabula Peutingeriana, de la
Troesmis, este cam mare (26 mile=38.500 m.).
Aces', oras era renumit in vechime prin cultul special al lui Jupiter Arrubianus. D-1 Tocilescu II iden-
tifica cu orasul medieval Vecina, uncle era un episcopal (Rev. Tinerinea Romana Vol. 11,00 pag 68).
D. Jonja nu admite acéstä, identificare, de ere-ce pe portulanele medievale, orasul Vicina este pus
intre Isaccea i Tulcea (Chilia si Cetatea-Albd, pag. 47 nota 5).
Dinogetia nu se gasesce in Tabula Peutingeriand; dar dupä mäsuratúrea data'. in Rinerariul lui
Antonin, acéstä cetate se gäsea la 20 mile (30 km.) in sus de Noviodunum. Distanta corespunde Cu cetä,luia
Bisericuta, unde in 18(35 Ed. Engelhardt a gäsit ruinele acesteI cetätl romane pe un platoù isolat. Supra-
fala el era de 7.800 m. p. si avea 12 turnuri depä.rtale intre ele de 27 metri.
(Schita No. 4 este luatii dupä Duruy, op. cit Vol. V, copiat dupit Engelhard).
Noviodunum. Plolomett este primul scriitor, care ne-a pästrat numele cetätiI Noviodunum,
Satul-Nou (Hastlett. Istoria Critica", pag. 21.) Diva, mäsuratOrea luI, ea era asezata la 26 mile romane de-
parte de Arrubium si la 41 mile de Salsovia. Itinerariul luI Antonin pune la Noviodunum sediul LegiuneI
II-a Herculea, in primif ani ai ImperatieI luI Diocletian t;i Maxim; insä dupd Notitia Dignitatum, aci era
sediul Leg. I Jovia, iar Leg. II Herculea se afla la Troesmis. Ori-cum, Noviodunum era un punct important
de pazii. al Imperiulul Roman.
Noviodunum nu se afla, tocmaI pe positiunea ocupatà azi de Isaccea (Hastleh, op. cit. pag. 315), ci
ceva mai la vale, la pelele déluluI Eski-Kale, unde se gäsesc time de constructiunI vechi. Chiar numele
localitätil inseamnä «fortäréta vechiä».
Intre aria 367-9, Impératul Valens, voind sà," isbescit pe Gol in propria lor tarä, face un pod peste
Dunäre längt% Noviodunum. Ammian Hamelin spune, ca podul era fAcut pe bärdi si pe ponteme (XXVII, 5).
In legäturd Cu positia de la Noviodunum era Vote castrul roman alldtar astazi. la Nicolifel, pe delul
de la Sud-Vestul satului, cum i cu Valium, care Inconjurä Nicolitelul de tOte pärtile. Castrul este de o miti-
rime neobisnuitti, dovadä de insemnatatea lui.
Aegyssus corespunde, dupa mäsuraterea din Rinerarul lui Antonia (24 mile, 35V2 km.), cu pintenile
stäncos de la apusul Tulcei, uncle se gä.sesc numertse urme de ziddrie veche.
Prima mentlune despre Aegyssus o gäsim In Ovidih (Pont. I, 8) «Länga térmurile Istruldi cel cu¡dou6
nume se allá un oral vechifl, care prin positiunea i zidurile sale este aprópe inexpugnabil. Daeä este sit
credem pe locuitorif séI, fondatorul acestuI oras a fost Caspianul Aegyssus, care ii dete numele
Getil II ocupaserä prin surprindere de la Odryssi, pe care II mäceltiresc. Pare-se, cä Getii orasului
Aegyssus LráLaú independentI si de aci tl indreptail atacurile contra Regelul Cotyso. Acesta fi inconjurä cu
o armatä numeresä si nu se retrase, de cEit dupä ce se scald& in stngele lor.
Tot Ovidiu (Pont. IV, 7) ne spune despre ocuparea ora_sului de Vestalis, pe la inceputul ereI crestine.
Mannert asezä Aegyssus pe locul Tulcei. Spruner, dupà care a luat si Peters, II asézii la Priclav.
Cetatea vechiä. era pe locul ocupat de Tulcea pänä in 1828, orasul a fost cu destivirsire distrus de
Rusi fa résboiul din acest an. Pe timpul lui D. Cantemir castelul roman exista (Hist. Imp. Otom. Vol. I, 79).
Salsovia. Dupä mlisurtitòrea lui Ptolomeg (41 mile romane de la Noviodunum, &lied 60/2 k.), am
putea a.seza acéstä cetate vechiä, la pélele muntilor Bes-Tepe, länga Mahmudia. Urme de zidärie se gii-
sesc i astäzi. SäpäturI nu s'afí fäcut, dar pe fle-care zi se gäsesc monede i obiecte vechi in cetatea de
forma exagonalä.
°) Ad Stoma. Tabula Peutingerianä asézit acest oras vechig, la 9 Mile romane departe de Salsovia,
adica la aprópe 14 km., cam pe la Morughiolul de azi.
Pe aci Peters, a giísit in 1864 resturI din zidariI vechi, «care formail un patrat bine profllat, cu fetele
aproximativ 60 stingeni». (Geologie und Geogr. der Dobroudscha p. 140).
Medalie mare de bronz. Cohen No. 622 cu inscriptia: ADVENTUI AUG. MOESIE.

www.dacoromanica.ro
 531

cu inscriptie latina, purtand data 129 si «Senatus populusque Totnitanorum» '). Pe altele
din acela§ timp sta scris MlITPO RON (Too) TOMEStl: (Tomi, metropola PontuluI).
Septimiti Sever vizita garnis6nele de la Dunare, iar succesorul acestuia, Caracalla,,
arata Herodian duprt ce reorganiséza armata frontierelor, facu numer6se regulamente
pentru cetatI.
Nu ne-a r6mas despre viata politicA, rnilitarä, sociala i religiósa a acesteI provinciI,
sub domnia Antoninilor, a Imparatilor AfricanY §i SirienI, a
celor din timpul anarchieI militare si Imparatilor IliricI, in
timp de doua secole (96-305), de cat f6rte putine notite
respandite prin diferitY autorI at timpuluI; aces;tia se limitati
la partea dominat6re, la Senatul roman si arare orI se in-
tindeati asupra Italici cel mult.
De cele petrecute in provinciY, afara de evenimentele
marI, ca invaziile earl' amenintati frontierele, autoriI latinI Flz. 3. Moneda fie la Toad.
Monisda de bronz. Jupiter f3elku1.
nu s'a ti preocupat. (Duruy, Vol. V).
Fintanele epigratice aù r6mas astazI singurele luminI
ale timpuluI, ele ne introduc In mijlocul vietif zilnice, politice, militare, sociale i religi6se
ale cetatenilor i supu§ilor romanI.
Ba ele de multe orI ne arata, cA chiar sub ImprratiI cei mal ri, provinciile Infloreatt
sub scutul legilor §i cA daca Roma avea sA sufere de tirania i estravaganta, Imprratilor,
provinciile erati administrate cu intelepciune si tArie ).

D. Way&lirea barbarilor.
GOY apar pentru prima 6ra in istoria romana la anul 215; coboritorr din peninsula
scandinavica, unde lasat numele, la o epoca necunoscuta. Ptolometi if citéza ca
locuind, pc timpul Antoninilor, tèrmurile Vistula Aci se impart: Visigo(iI, dupa ce
supuserä pe AlanY §i HerulI, se a§ezara de-a stinga cursuluI inferior al DunariI, pana la
crurile fluviuluI.
llegatul Bosphoric, care pana la jumatatea secoluluI al Ill-lea SP bucura de protec-
tiunea romana, fu supus de barbarr. Olbia disparu din acest moment din istorie. Pe Marea-
Négra, comertul ora...elor incetéza, i Inlocuit Cu pirateria.
in zadar Romanif cautara apere marginele ImperiuluI, barbariI trec Dunarea
pe la Noviodunum, pe timpul ImptIratuluI Maxim, la anul 238; ora§ul Istropolis'), unul

I) C. I. L. Tom. III No. 765.

') Gr. G. Torilescu. Revista pentru archeologie vol. I. pag. 98.
In Moesia inferiera, in special aci In Dobrogea, eratl doué organisatiuni separate,corespum,h1t6re celor
dou6 elemente etnice sail mal bine zis, celar douè culturI existente: romanismul si elinismul.
Coloniile i municipiile romane f0 atl dieta lor separatá si sacerdotele imperial la Troesmis; pe cilnd
Pentapolea (Tomis, Istrus, Odessus, Mesembria si CaHalls, (acesta din urmA inlocuind pe Apollonia) si mal
In urmá Hexapolea (pe king& cele 5 de mal sus intra Dionysopolis, mal probabil de cAt Marcianopolis) 10
are dieta el proprie i sacerdotele la Tomi. Presedintele dielif i pontificele suprem al cultuluI imperial In
Troesmis (se numesce Sacerdos provinciae), la Tomis (se numesce Pontarlds); adunarea la Troesmis se nu-
mesce Conventus; la Tomi se numia oLvóv 'FAxTc6Xsoç To5 ElAuviStiou 116,Tou; una nu exclude pe cea
falta, ci ambele sunt organisatiunI separate, ale uneia i acelia0 provincie romanii (TuftLevu. Rev.
Tin. rom. vol. II. 1899.pag. 68).
8) Duruy. Op. cit. vol. VI pag._350 si 339 nota 4. Niel un ores modern nu s'a ridicat pe locul entice
coloniI milesiane; locul pe care fl ocupa odiniárá nu era !ilea sigur fixat.
Desjardin a crezut,c11 se gAsesce apr6pe de Gargal1c, unde s'a observe urme de zidiirie. Dar dupA
distanta data' de Sirabo, trebue a a.,eza orasul Istros mal. sus (de la Tomis la Istros, Strabo num6ra 270
stadil = peste 40 km.; pe and depArtarea GargaliculuI de Constanta este de 25 kilometri.)
D. Mirk Saul zo (Revue arch. Franc. 1881 p. 302) crecle, dupA o fnscriptie grecesca, cA Istros ar co-
respunde cu Caraharman. La Istros era un Lemplu ridicat de ores tn onclrea luI Apolion Aristagoras, fiul

www.dacoromanica.ro
532

din cele mat' bogate din ora§ele pontice, a fost distrus; aceia0' sórta avur i cele-l'alte,
cacl Alanil patrunsera [Ana in valea EbruluI, unde bat la PhilipopolI un corp roman ')
pradara 4 aril'.
Gordian Ill, batu i goni peste DunOre pe jefuitorr in anul 241, de aceia pc morméntul
acestuI Imp6rat era sapata inscriptia: «Victor Gothorum», zice Capitolin.
Sub Filip Arabul, CarpiI, popor Getic, ce locuia intre Prut i Dunare, pradéza, Moesia.
Imp6ratul il respinge peste Dunare, in dou6 campanil (2'15 0 246) 2).
lornandés, in istoria Gotilor, povestesce cà Regele Ostrogotha trecu Dunarea cu 30.000
barbarI probabil pe la Giurgiu pentru a jefui Moesia. AltI barbarI se unira cu el,
chiar legionariT romanI luara parte cu bandele de jefuitorI, iar populatiunea peninsuleI
balcanice le servea de calauza. Marele 0 bogatul ora, Marcianopolis (Pravadi) scapa de
macelul jefuitorilor, dandu-le insemnate sume de banT. 3)
Invazia a fost a§a de dezastr6sh pentru Moesia, ca seria monetara a ora.5elor pontice
se opresce lalip Arabul.
Sub Decid (249-51), Kniva, succesorul luI Ostrogotha facu o invazie i mal mare;
el îI imparte fortele in dou6: una, prada Moesia parasita de armata romand, care se
concentrase prin ora*ele intarite, iar o a doua parte (70.000) ataca, Ad-Novas (Rusciuc),
ora important la v6rsarea luI Janthrus. Respinsa de Gallus, guvernatorul MoesieI (viito-
rul ImptIrat), acésta parte se indrépta catre Nicopolis ad 'strum 4), unde armata romand
se adunase sub Decia.
NeputOnd resista fortelor rotnane, Kniva lasa pe Impilrat la Nicopoli, iar el se in-
dréptO catre BalcanI, ale caror trec6tori nefiind pazite, cobori in valea Hebrulul la Phi-
lipopoli, fara a se neliniti, dacá retragerea sa va fi taiata.
Decitt 11 urmari, 0 la Bero6 (Eschi-Zagra) crez6ndu-se destul de departe de barbarT,
Kniva cazu asupra-i, fac6nd un mare mace], iar. impelratul abia avu timpul a fugi peste
BalcanI. BarbariI apor ocupara Philipopoli in intelegere cu guvernatorul Macedonia Priscus.
Pe cand Kniva se retragea spre Dunare, intalni pe drum pe Decia, care voind a se

luI Apaturius, pentru serviciile aduse acestui oras, cu ocazia InconjurtiriI luI de barbari. Templul de sigur
apartinea epociI de autonomie a orasuluI.
D. Gr. G. Tocitescu a crezut la inceput, ca Istropolis s'ar gäsi la Caraharman. In urtnii descoperindu-se
Mire Caranasuf i Casapkiol ruinele orasuluI, ubiquitatea luI a r6mas in afard de orl-ce indoiala (a se
vedea hidrografia).
Primul scriitor, care face mentiune despre Istropolis este Herodot (H, 33). T6te ptirerile autorilor vechi
sunt citate la capitolul Delta. UniI cred a fi unul §i acela§ oras cu cetatea Genucla.
Peters o asézii, fòrte bine pe promontoriul ce Inaintézit in lacul Sinoe.
Colonia milesianii a fost fondatii in secolul VII Inaintea ereI crastine,
Srylax de Car yandra scrie, cit pe timpul ski (510 a. Chr.), Istropolis fiicea cel mal trains comer t din
Pontul Euxin. Ca alegorie al nenumëratelor bogatfl adunate aci, traditiunea spune,a, in Istria tralia o cer-
beicit cu cérnele de aur, däruilii de nimfa Taigeta si pe care a cucerit-o Thesefi.
Geografut Memnon, ne spune cit.' a fost un mare résboid intre Byzanlini de o parte, Istrieni si Cal-
latieni de alta, pentru comercIul TomisuluI, paste care Callatienil voiafi sá facá un monopol (Al. Pop. Cal-
lima& In Columna luI Traian. An. IV No. 2).
Era un Limp, and Istropolis fticea parte din confederatiunea «Pentapolis» i mal In urmti. «Exapolis».
Istoria sa, si a celor-l'alte orase pontice, se légti de istoria generald
Orasul a fost cu mult mai bogat de cell surorile sale si a baLut monede cu 'mutt maI
Pe recto al uneia din monede sunt douà capete de barball asezate in sens invers; pe verso, un vultur
atactind un delfin si inscriptia «Istris».
Ca §i Tomis i Callatis, orasul a bätut monede de aur luI Lysimach, cu efigia RegeluI i cu inscriptia «Is».
In timpul Romunilor, orasul a /3E/tut monede de bronz, Insa mal putine de cál Tomis i Callatis ; coja
co insémnii,o1 prosperitatea sa sctizuse In cele din urmti.
1) Capitolin, XVI.
1) Duruy. op. cit. vol. VI pag. 346
1) Post longam obsidionem, accepto paemio ditatus Gota recersit. (Veçli Xenopol. Vol. I pag. 220).
Marcianopolis fusese construit de Traian, In numele surorii sale si era' acum capitala MoesieT secunde.
(Jornandès. Cap. XVI in Gibbon op. cit. vol. I. pag. 150 nota 1).
4) Xenopol. vol. I pag. 220. Nicopolis de pe Iantra. (D'Anville. Géographie anciennc. Tom. I pag. 307).

www.dacoromanica.ro
 533

re'sbuna, se decise a'l ataca sub zidurile uneY cetati in Moesia, anume Forum Terebronii (?).
Armatalor era asezata pe treI linif s,;i, sail din intimplare, sati dintr'o intelépta dis-
posilie, o mlastinä acoperia unja a treia. La inceputul actiunir, fiul luI Decií, cklu stra-
puns de o shgetä, lar total sal cauta a incuraja pe soldatI. Socul fu teribil, era lupta
desperarir contra dureriI. Prima linie a Gotilor fu invinsä, a doua avu aceiasI s6rtd, a
treia trig re-mänea neatinsa i dispusa a opri Romanilor trecerea prin bà1i. Acestia
facura imprudenta de a forta acésta trecere. Norocul se schimba, dupd, infructu6se efor-
turf, armata romana fu gramaditä in baits'', din care nu s'a maI putut cun6sce corpul
1mp6ratu1d. Acesta batalie s'a intämplat in Noembrie 251 '). Succesul Gotilor se datoresce
Vadarit luI Gallus, care devenind Imp6rat, permise barbarilor a trece Dunarea Cu prazï
§i e,aptivl si in schimbul unuf tribut anual datorit de Romanr.
Invadatà de barbarI, orasele sale distruse, Scythia minor., sub Imp6ra,tul Gallien (268),
tinder), a se desparti de Imperiul Roman.
In iarna anuld 268, Gotif se preparara pentru o mare invazie; eT construirá zeee
mil' bard') si in primavara anuluT urmator, o horda de 320.000 combatantI, fära femel,
copiI i sclavI, trecu Dunarea i inainteza piina la Tomi.
Ora.sul insä era bine fortificat, inca de pe timpul luI Ovidiii, se puse in stare de apä-
rare, inchise portile, iar locuitorir paziati zidurile, in care Gotil nu fura in stare, cu t6te
atacurile pe useat i pe apá, a face bree.
Aceia4 resistenta intámpina si din partea orasulur NIarcianopolis.
Dupä ce GOT pradosera clof anI Peninsula Balcanied, Claudio II, supranumit, Goticul,
inttunpina pe barbarr in cOmpiile riuluI Nlargus (NIorava), pe cand acestia eaulari sä se
relraga, si In batalia, de la Naissus (Ni), omori 50.000 din el. Restul fura decimatI de
16me si frig in strämtorile 13alca,nilor. CeI earl' scapara a fost täcutI sclavI, sad inrolatI
in legiuiiile romane, lar femeile lor bale in easatorie de legionarr ').
Acestä campanie ca,re dura doI anI (269-70) asigura pentru un secol linistea Moesien.
Aurelian (270-75), retrase dupa
cum se scie, legiunile din Dacia, pe
care o lasa in prada barbarilor, iar
Dunarea deveni limita ImperiuluI de
acesta parte.
Fig. 95. Moneda de la Tomi. Golif incercard, a se re-
Tom Er 'I'52N.
Moneda de bronz, representand pe scula, pe .timpul ImpératuluT Fig. 94. Moneda de la Tomi.
Jupiter In picioire. (Duruy, Vol. \rm. Probus (278), insä, aceste re- lut Tomus. Pe revers: TOMI
TiMO o ;Anna intr'o coròna de stejar.
volte fura indata sufocate de Moneda de bronz. (Duruy, Vol. VD.
legiunile din Moesia.
Sub Diocletian, Imperiul Roman se impartI in douë: in Occident, Maximian; in
Orient, Diocletian.
Diarchia tinu 9 anY (284-293), iar la 1. Martie 293 ceI dor Cesar-I, Constantiti Clorul
Galerin, imphrtira Cu cci doI Augu.stI, puterea romana si asa lua nascere Tetrarchia.
Scythia, care avea de capitald Tomi, apartinea diocesel Thracia una din cele cincI
diocese ale PrefecturiI OrientuluI, ce avea de capitalä Nicomedia.
Provincia Scythia corespunde azT DonrogieI. insä, care Sud limita sa era o linie dreptä,
cc pornia de la Durostorum la Dionysopolis (Ekrene).
Impt5ratul vizita fórte dese orI frontiera Dundril i, daca am crede pe Idacius, o
multime de turnuri intärite de pe tèrmul stäng al fluviuluI, se datore,sce luI Diocletian.
Eumene in disoursurile sale ((pro restaurandis scholis», vorbesce despre fortific,area
frontierelor, intre care si cea dunaréna.
Gibbon Vol. I, p. 12 apud fornancVs C. 18. Zosimr L. I p. 22 Zonar L. XII p. 627 i Aur. Victor.
2) Zosim I. 42.
4) Drxippus. (Exeerpta legat. p. 12) Aurelian easiitori pe generalul Bonosus Cu Hunilla, o Gota (Gibbon
Vol. I p. 178 nota 1).
4) A. Morcellin XXXI. 5.

www.dacoromanica.ro
534

Dup6 Notitia se num6ra 103 piete intarite sati posturT fortificate, numaT in Imperiul
de Orient.
Numal ast-fel a sciut Diocletian a tine in respect pe barbarT, carT bateati la portile
ImperiuluT, in care intrara dupa putin timp.
De la 305-332, Constantin-cel-Mare se ocupg cu unificarea ImperiuluT, cu organisarea
luf interi6ra §i cu certurile religi6se 1).
Dup6 cum am argtat, Imperiul era impartit intre ceT patru impOratI; la 23 Octom-
brie 312, Constantin in bgtälia decisiva de la Pons Milvius (la portile RomeT), Invinge pe
Maxe,ntiu §i ast-fel unifica occidentul cu centrul ImperiuluT.
Un an in urma, Licinius, dupe' cc ocupase partea luT Maximin Daia, unifica Orientul.
Timp de 10 anI, Imperiul fu guvernat de dol Augusti: Constantin-cel-Mare in Occi-
dent si cumnatul sat (Constantia, sora Jul Constantin, era nevasta luT Licinius) in Orient.
In bataliile de la 3 lulie si 10 Septetnbrie 323, Constantin invinse pe cumnatul sa,"0
unifica tot Imperiul Roman ').
in acelas an, Constantin respinse pe SarmatI, care sub regele lor Rausimond trecu-
sera Dunarea. La atacul uneT cetatI(?) Rausimond cadu prizonier 3).
Crestinismul de trel secole persecutat, isT gasi sub acest lmpòrat un demn apitrator,
pentru care Biserica il num6rg intre sfintr.
La ocuparea tronuld (in Nicomedia),1upta in contra Arianismulul era deja incinsa;
Constantin conv6ca la Nicea in 325 un consiliti ecumenic, la care luarg parte 318 epis-
copT, care Wed insarcinatT sg, statueze asupra doctriner lur Arius si consubstantialitatiT Sf.
TreimI.
Lupta insa nu se opri aci 4).
Dupa ce certele religkíse se maT potolira, Constantin, pentru motive strategice, stra-
muta scaunul Imperial in Constantinopole5), la 11 MaT 330.
Got% pe care RomaniT iT credea5 pentru tot-deauna supusT de Clauditi 11, traind,
oca maT mare parte dinteensiT in bande ratacitóre, se resculara si dupg ce atacara pe
SarmatT, inconjurä la 332, Marcianopolis.
Constantin trimise pe fiul sí Crispus la Dunarea de jos. Acesta Ii astampara, tara
multa greutate. Dupg, Eusebitl 5), Constantin subjuga t6ta Scythia, tara imensa, impartita
in atatea natiunl asa de diferite i cu moravurT asa de sinatice. Marginele monarchieT
romane furg duse pang la marginele SeptentrionuluT 7).
Cu ocasia acestuT wilsboiti, Constantin cresting o multime de Gotr, cu t6te ca in
Scythia minora, inch' de catf-va anT exista un episcopat la Tomi
Cu locuitoriT Chersonesulul, ImpOratul incheia un tratat de comert, prin care se des-

') Asupra certurilor refigiése a se vedea la Cap. «Biserica».

A. de Broglie. L'église et l'Empire Romain au 4-me siècle, vol. I, p.326 apud chronique Alexandrine
ed. Migne. Tom. XCII 702; conf. Tillemont. Histoire des Empereurs (Constantin p.194; Clinton. Fasti Romani
vol. I, p. 375-6.
Broglie, op. cit. vol. I, p. 318 apud Zosime II 21.
Detaliat se va vedea acéstä cestiune la Cap. «Biserica».
Asupra dateI precise a fonddriI ConstantinopoluluI sunt paren l diferite: Tillemont (notes sur C-tin
LX), Durange (Constantinopolis christiana I, 2), Socrat i Sosomen pun ca data anul 325; de aceia..;:i parer°
este §i Theophan (p. 17). Cronica pascalä, a AlexandrieI pune anul 334; Philostorge (III, 9), anul 33E
332. Condinus (orig. Const.) zice asupra fonddrii oravluI: «Anul lumeI 5837, la 26 Septembrie, sèrele fiind
In zodia segetatoruluT, in primul an din a 265-a olimpiadä.». Aceste indicatiunI insä ale lul Codinus nu se
potrivesc: primul an din a 265-a olimpiada corespunde cu 281 d. Chr., pe cänd 5837 cores.punde cu 329
Segetätorul corespunde luI Noembrie, iar nu luI Seplembrie. Dupa cronologia coduluI Theodosian, p. 27
ajungem la data luI Codinus cea mal apropiatä 328 sail 320. Acésta e data inceperfi transformärii
In Constantinopol. Data terminarii, dupä cronica Alexandrina este: primele ide7ale lui Mai 330 (Tille-
mon, Tom. IV. Durange, pag. 26-27. Clinton, vol. I, p. 384. VezI Broglie, op. cit., vol. II, p. 444-5.)
Vita Constant. Lib. I, cap. 8.
Gibbon op. cit, vol. I, p. 20 §i nota 3.
Vezi Cap. «Biserica».

www.dacoromanica.ro
 535

chidea acestora trecerea Bosfbrulul, asigurandu-le o mare desvoltare comercialä ce faceati

cu grìù, uleI si fier ').
Constantin-cel-Mare se ocupa frtc mult cu organisarea acestesi provinci i cu re-
construirea celatilor devastate sub predecesoriT sc".Y.
Imp6ratu1 dete o organisalie separata ScythieT pontice, formand o provincio deose,-
bilä de Aloesia secunda i stabili aci pe GOY ratacitorr 2).
Metropola Scythia pontice, Tomis, lug numirea de Constan Liana, dupa numele surorif
ImpOratuluf 3). Ad i era i scaunul until episcop numit al GOlor.

Zosime, H, 31.
n PPyssonnel. Observations historiques sur les peuples barbares, qui ont habité les bords du Pont-
Euxin, p. 34-5.
3) Peirerea lul Chousserie asupra nunielui Constaniii. Nurnele Kfistendje, dat de cdtre Turd f,4i Con-
stanta, dat de Romani capitalei Dobrogia fmi pare o eróre, ce trebue semnalatä, azi, cand numeróse des-
coperiri archeologice aü probat 'Ana la evident,a, ca acest oras nu este altul de cat, vechia metropoth a
Pontutui, Tomis
Denumirile cele false de mai sus, ah' fost datorite acesteI credinte, ca orasul Constantiana, fondat
sail rezidit de catre Constantin-eel-Mare, in onórea suroriI sale, se ridicii tocmai pe locul actual al Con-
stantii.
Ast-fel italianul Mario Myer i invétatul archiepiscop grec Meletios, a cäruI geografie a fost publi-
cata in Venetia, in anul 1728 si retipiiritii in 1807, fac confusie futre Tomis i Constanta.
Hellert, in charla generalä, a Bulgariei i Romaniel, aparutä in 1839, scrise In paranteze numele
ConsUinta sub Kustendge.
Boué, care a vizitat cu cea mai mare bagare de séma furcia Europénä,, cade In aceiasi eróre, cand
zice: Uor recunósce cine-va pe Istropolis in Cara-Harman, Constanta In Kustendgé, Callatis in Alangalia.
Bouillet, in dictionarul universal de istorie si geografie, zice: Kustendgé sail Constants,.
Larousse, marele dictionar universal al secolului XIX, serie vorbind despre Tomis: «Alai tärziri,
orasul ja numele de Constantia, dupti, numele surorii lui Constantin-cel-Mare».
Kiepert incerca de a abate acésta credintä in atlasul topografic al Pontulul Euxin, ce publica in
Berlin 1846; el aseza Constantia intre Istropolis i Tomis, dar adopland iar opinia comunä, fntruni in a
doua a sa editie, aceste done orase intr'unul singur.
Si tot4 Tomis i Constantia eraii deosebite, dupa mä.rturisirea liff 'erodes, care seria pe la sfärsitul
secoluluI al IV, sub domnia Impératilor Arcadia i Onoriil, o notitä asupra provinciilor oraselor de cape-
tenie ale Imperiului de Orient.
Dupà acest scriitor, Constantia era un eras In Scythia, provincia VI a Imperiulul, a care! capitala
era Tomis.
Constantin Porphirogenetut, care domnea la Constantinopol pe la inceputul secolului X, stabilesce
aceiasI deosebire fntre cele doué orase ale sale, In opul sail «De Thematibus».
Cele doué opere sus mentionate pot fi regasite in «Imperium Orientale», publicat in 1711 la Paris, de
catre AnseImo Banituri, calugar din Ragusa, devenit membru al Academiei inscripliunilor i bibliotecar al
Ducelui de Orleans.
o chartä venutianä, lucratä in secolul XIII, ce o putem vedca in palatul Dogilor, aratä Tomis pe
locul unde se aflä, Constar-4a azI, iar orasul Constantia mai la Sud.
Formaleoni in «Istoria fisiologicä politicä a cornertului, navigatiunil i coloniilor calor vechl la
Marea-Negra» pare a fi mostenit de la Venetiani date certe asupra localitätilor din evul mediii. El face
deosebirea liare Tomis i Constantia i a.sézti, acest oras in positia, in care fl arata charta de mai sus.
Cdluyetrul Nestor, cel mai vechirl istoric rus, in lucrarea sa principalä, o cronica de la 862-1106,
care este isvorul cel mai bogat al Istoriei primitive a Slavilor, nu intrunesce Tomis cu Constantia, ci din
contra, el citéza aceste dou6 orase intr'un mod deosebit.
Acésta cronica publicatä in Petersburg in 1867, dupii, un manuscris gäsit in 1716 de Petru-cel-Mare
la Kilnigsberg, a fost tradusa la Paris de dike Louis, in 1834.
Butkow, in apararea «cronicei liff Nestor» menline aceiasi deosebire futre cele doué orase.
Macariii, episcopul Venetid, In opul séil Intitulat «Istoria cre§tinilor In Rusia» publicata in 1864, serie
urniatórele, vorbind de eparchia ScythieT i capitala ei: «Tomis nu trebue a fi confundat cu Constantia,
fondatä, de Constantin-eel-Mare, aceste doué orase ah trait pana in al X-lea seco], ca orase deusebite».
Minis al lui Ovidifl i Constantia a WI Constantin s'Etti prehicut Ore inteun oras? Cand si cum?
Isloria sta muta In privinta acestel alipiri suspecte, din contra le aratit traind amandoua cu traiul lor
propria, Nina la därimarea lor de Bulgari.
Probabil, cä Genovezil, dupä ce pe la sarsitul secoluluI XIII, contribuiserd puternic a restabili pe
Impératii Greci pe tronul Constantinopolula stabilirä, comptuare pe malurile Máril-Negre, ei se asezara
pe locul unde se afla azi Constanta, prob.& portul lor situat la 300 metri spre V. de portul noil i gasind

www.dacoromanica.ro
536

T6te orasele pontice refnviara, iar cele de pe Ormul drept al Dunarif, carY ca
maI 'nainte serviail ca puncie de reazim armatelor romane cc aparaii fluviul, fura re-
construite.
Civitas Tropaeensium fu reconstruit. Inteun cuvént epoca de aur a provincia de
sub Impératir Antonini, renascu.
Prosperitatea provincia nu linu de cat fórte putin, cad dupä m6rtea la Constantin-
cel-Mare, la anul 337, puterea Gotilor devenise amenintatóre Imperiulul.
Daca trebue sa admitem aratarile istoriculuI got Jornandès care cate o data tre-
buiesc puse la banuiala sub regele lor Hermanaric, GOY ocupad t6ta Europa rasariténa,
intre Baltica F;.d Dunare. El era supranumit Alexandru Nordulut
inflorirea statuld Got sub.Hermanaric se datoresce in mare parte episcopulur lor,
Ulfilas 1).
Cat timp trai Hermanaric, GotiI staturaIn bune relatiunï cu RomaniI si o multime
din a se inrolail ca legionarI2); dar dupä m6rtea acestuia, regatul se desbina: OstrogotiI,
eu greul statuluI intre Prut i Pontul Euxin, sub regele lor Fritigern, ca aliat al Roma-
nilor i Visigotil sub Athanaric, vrasmasul acestora 3).
Imperiul Roman se imparti in 364 Intro Valentinian I, care guverna lumea latina
sad occidentul si fratele sëii Valens, peste lumea Gréca, sad orientul.
La 367, Gold' invadéza Imperiul luI Valente, lug sunt respinsI. Valente dupa ce ier-
néza la Marcianopolis, trece apoI Dunarca pu un pod de vase la Noviodunum i bate
tribul Got al Getruzilor 4).
Athanaric, intrio intrevedere ce avu cu Impdratul pe un vas in mijlocul Dunarri, ceru
pacea.
La intórcere, Valente exila pe Bretannion, episcopul din Tomis 5).
For(atY de navalirea Hunilor, GOT cerura, prin episcopul lor Ulfilas, voia de a se
stabili in Imperiul Roman.
In támna anuluI 376, un milion barbatI PM a socoti copiiI si femeile) din care
200.600 luptatorI, trec Dunarea si se stabilesc in Scythia si Moesia 6) sub seflI lor Alavivus
Fritigern.
Modul cum erati trataff in Imperiul Roman, nu intarzia a porni pe GO la revolt&
Din causa multimeI, cele necesare traiuluI lipsindu-le, ohcerir romanI li vindead ca sclavI.
Lupicinius, guvernatorul Moesia invita pe eflI Gotilor la o superba serbare In
Marcianopolis.
O cérta se ivi intre barbarI i legionarI, acésta fu scanteia care aprinse focul ureI
rdsbunariI, mult timp inabusit.
Ca prin miracol Fritigern scapa pe portile cetatiY; afara in camp, armata gola se
adunase la 9 km. departe de oras; Lupicinius nu avu timpul a'sr aduna fortele, asa eh" un
singur atac puse pe góna pe general ;;i legionariI
Acésta infrangere zice istoricul got Jornandès e pusä ca inceputul
drepturilor de cetatenI a Gotilor in Imperiul Roman. De aci incolo ei fura consideralY, ca
stapanI absolutI in provinciile marginite de Dunäre.
Drept r6sbunare, barbariI pradara, provinciile ocupate, incendiara orasele, masacrara
populatia i véndura sclave pe fema

cateva ruine, sari mal bine negäsind nid-o urmA vechia, uitand Cu total pe OvidiA i readucènduti mai
bine aminte de Constantin, al cAruI Imperia fi scapaserA, ei reinviaza vechiul nume Constantia, pe care
TurciI 11 schimbarit In Kustendge,dupA cucerire, pe care RorminiI '1-au prefA,cut iar in Constanta, In urma
anexitriI DobrogieT.
1) BI oglie, op. cit., p. 8-9 din Vol. IV. VezI Cap. «Biserica».
3) Broglie, op. cit., Vol. V, pag. 317.
Pegssonnel, op. cit., p. 36. Hemmer, Vol. I, p 184. Broglie, op. cit., Vol. V, p. 310.
Xenopol, Vol. II, pag. 6.
A se vedea Cap. «Biserica».
Eunap, Fragm. 42

www.dacoromanica.ro
 537

Victoria Gotilor se rèspandi indata. Valens prin imprudenta sa porni spre revolta
o colonic traibire, cu mult inaintea mareI migratiunI, in Balcad i ast-fel mari nurniirul
armatel luT Fritigern.
Acésta colonie se afla in lag*, conclusa de Suerit i Colias, sub muril Adrianopo-
luld. Valens temanclu-se a nu se uni cu Fritigern, care inainta, dete ordin luI Suerid sí
se retraga catre Sud si sa treaca in Asia.
Acesta se supuse si ceru o lntarziere de 2 zile, pentru a se pregati de drum; guver-
natorul Adrianopoluld nu-I acordä, ci armand contra Gotilor pe cetated, î forta a pleca.
Mind maltratatT de populatie, iar rabdarea Gotilor trecénd peste marginT, el se na-
pustirä asupra multimeT, rracelarind o mare parte.
Collas Suerid se unirä apol cu Fridigern, care nu intarzig, a se apropia. Adria-
nopoli fu atacat i luat de barbarl, eu care se unira i lucratorif minelor de aur din
Thracia.
Valente cert.' ajutor nepotuld sèí Gratian, care dispunea de bite fortele din orient.
Comanda armatelor imperiale tu Incredintata la dol general slabY i incapabilT, Trajan
Profuturus. Intr'un consili5 de resboiti, se decise sä atace pe GotT, retrasI in lagarul lor,
la Ad-Salices, localitate aflata apr6pe de cea mar meridional a gura a DunariT').
Bivuacul lor era inconjurat cu carute i In acésta incinta, a se bucurati in tega
nitea de fructul depradatiuniI lor. In mijlocul petrecerilor, Fridigern observa miscarile
inamiculd. El vedea, ea numérul Romanilor se rraria i cA acestia aveati de gand
atace trupele puse de paza. In timpul noptiY, barbarir erati decisT a'sT ridica tabara; la
lumina tortelor trupele lor se adunara. Mafia parea eminenta i decisa pentru a doua zi.
Gotil certira prin strigatele lor sälbatice, Mafia chiar In acea nelpte, iar prin cantece ce-
lebrati succesele stramosilor lor. RomaniT be rèspunsera prin strigäte militare. Fritigern
octipa o inaltime vecina. Cele douè armate îT aratara deopotriva val6rea. Legiunile din
Armenia cu tot eroismul lor, fura sfärimate de numér. Barbarir infransera stinga Roma-
nilor i acoperira campul Cu mortX i ranitT. Acésta infrangere fu compensata cu victoria
la ceal'alta arip5,. Lupta tinu din zorr de ziuä pang séra. Intunericul facu s inceteze ma-
sacru de o parte si de alta; ambiI luptätorI se retrasera in lagäre, fara ca vre-until sa
onlirea victoria. Perderile insa fura maI marl de partea Romanilor; dar si barbariT
fura asa de intimidatT, in cat nu esirä sapte zile din lagarul lor. Se ingropara principaliT
oficerI, atat pe cat mijIlicele permiteall..Corpurile soldatilor rémasera intinse pe campul
de hipta, iar osemintele lor acoperira multa vreme campiile, Infatisand ochilor luT Am-
mian general roman un tabloti Inspaimantator, despre batalia de la Salices2).
Acésta s'a intamplat in t6mna antiluI 377.
Progresele Gotilor s'ail stavilit, iar armata romana imputinendu-se prin pierden, se
retrase sub muriI Marcianopoluld, cu intentiunea d'a se reconstitui i strange pe barbarl
intre Durare si Mare, para cand prin fómete le vor slei puterile i curagitil. Acest plan
pus in executare de generalul Saturnin, reusi In parte, cad de peste Dunare un no grup
de barbarT, sub conducerea luT Alatheu i Saphrax, vin In ajutorul coreligionarilor Ion.
Mal venirä in ajutor TafaliI i SarmatiT i cu totil se pusera sub comanda luI Fridigern.
RornaniT incurcatI cu résboiul in contra Germanilor, nu puturä resista navalitorilor,
ci se retrasera sub murif Adrianopoluld, sub conducerea generaluld Sebastian.
Valente ha insusI comanda armateT, la 9 August 378 si dupä ce lash o gardà pentru
paza bagajelor, pleca pentru a intimpina pe GotT, care tabarisera la 12 kin, departe de
cetate. Cavaleria ce se afla la drépta era in atingere Cu barbaril, pe cand stinga era Inca
departe. Cu teta caldura, soldatil grabira pasul, pentru a se forma in linie, insa cu mare
confuzie.
Cavaleria fiind cea d'intaY gata, Fridigern alerga la o stratagemä trimese soli' de
pace, cu scop de a intarzia si tine in arsita sereld pe legionarir deja obositT, pâra (And

i) Itinerarul lui Antonin (p. 22(i, 227), insémnd acésta localitate aprópe la 60 mile spre N. de Tomis.
2) Indicant nunc usque albentes ossibus campi. (Ammian, XXXI. 7).

71890 68

www.dacoromanica.ro
538

cavaleria luY Saphrax i Alatheti, adapostita terminä' miscarea inva1uit6re asupra stangiI
romane. Infanteria atacata fara veste, fu macelarita, iar cavaleria din spate si din fata
loyita de barbarY, abia putu resista. Impèratul cazu ranit, iar corpul luI nu mal putu
gäsit dintre multimea cadavrelor. In acésta dezastru6sä batalie cazura i generaliI Victor,
Traian i Profuturus i).
In urma acesteI yictorir, GOY pradara peninsula Balcanicä pana in Grecia. Gratian
Theodositi isbutesc a curati peninsula de nayalitorY, acestia primira a rèmetne definitiv
stabilitY in Dobrogia, intre Dunare i valul numit azY al luY Traian, construit anume ca
botar despartitor. Aci GOY se stabilira i an format colonir agricole.
In anul 380, eI incercara a jefui Tomis, unde se afla ca episcop Gerontius, care cand
yoi s gonésca pe navalitorl, soldatil inspaimantatY refusara a'l urma. Pentru a'Y imbar-
bata, Gerontius se arunca in mijlocul inamicilor, aprópe singur i ast-fel mari curagiul
armateI, care puse pe Onfí pe navalitorY.
Insä in loc de a-1 recompensa, Theodosin II condamna la m6rte, si nu putu scapa,
de cat lasandu-si tad averea in mainile eunucilor palatuld3).
Protectia de care se bucuran GOY in Imperin, aduse repede ruina luI, cacIcea mai
mare parte din legionarY, earl pazian frontiera DuiìArii erati recrutall dintre Goff.
Impartirea Imperiulg la mórtea luY Theodositi (395) nu schimba situatiunea.
Orasele Scythig minore indata ce se bucuran de liniste, prosperan prin comert care
le procura ayerr.
Un non popor maY barbar de cat Gotif ameninta Imperiul; acestia eran Hunif, care
fondasera in stanga DunariY un puternic stat, sub conducerea lui Atila. Bogatiile de pc
drepta fluviuld atrasera pofta de jaf a acestor nol barbarY. La anul 447, septe-zecI de
orase, intre care i metropola pontulul, Constantia, fura distruse 3).
Mórtea lui Atilla (453) lasa Ore-care repaus ImperiuluI de Orient ; insa prin politica
bizantina se incuraja stabilirea multor barbarl in Aloesia; ast-fel Hernak, nut luY Atilla
aliatul Jul Alain Condax, obtinu pentru poporul hun pam6nturI Iii Dobrogia 4) si o palie
din el' aù fost intrebuintatI in special cu apararea valurilor luY Traian, devenitä atuncY
frontiera Imperiulul; el primesc numirea de Fosatici 5).
Gibbon. Vol. I, p. 026-644.
Zosim. IV, 40 in Duruy, op. cit., Vol. VII, p. 446.
a) Lebeau. Histoire du Bas-Empire. XXXII, LVII. Constantia. Prosper Tiro «Septuaginta civitates de-
praedatione vastatee».
Gibbon. Op. cit., Vol. I, p. 838. Thierry Histoire d'Atilla, II, cap. I. Amanda. Res Goth. 49 si 50.
Yalurite dinlre Cernavoda i Constanla. and cine-va pornesce cu trenul din Constante, daca prin
dreptul deposituluT de gaz «Steaua Romänä.», li aruncii privirea pe partea stänga a linieI, va vedea dou6
marl transeie aprépe paralele, indreptate cätre apus. Putin mal incolo, santurile se desunesc: unul r6mäne
pe stänga si altul pe drépla liniei. Aces!. din urme se vede crestat din distan/1i In distant.á si se pote urmäri
cu privirea pänä, in dreptul HasanceI; lar cel din stänge, nu se pierde din vedere pänd la statia Saligny,
ci se desemnéza pe teren ca o dunga albiciòsa, din cauza sfärämaturilor de pietre si mortar, vizibile pe tot
parcursul.
Acestea sunt lucrä.rile de fortificatie, numile in limba popularä. «Valurile luI Traian» i care se intind
intre Constanta i Cernavoda, pe o lungime de 00-70 km.
Observate pe teren, se disting trei lina de inlitrirI: un vellum mic de pemént, construit de un popor
barbar; un vellum maI mare de ptim6nt (sati mal bine un lent de castella de parn6nt, legate cu sent) si in
fine un al treilea rind de castella de piatra, legate printr'un zid de asemenea de piaträ. Aceste dou6 din
urmä Naluri, aú fost construite pe limpul Imp6ratilor Romani, pentru apärarea frontieriI ImperiuluI de
acéstä parte.
Acesle lucrär! militare de aparare, au atras de multh vreme atentiunea calétorilor i Omenilor de
sciintii; asa Mollke le pomenesce in trecat in scrierea sa: «Lettres sur l'Orient» la pag 135; un alt oficer
prusian, l'inke, vorbesce mal mulL in lucrarea sa «asupra vä.iI Carasu»; inginerul francez, Jules Michel,
doctorul C. Allard, geologul Peters, Domnul Mich. Soulzo, i in sfersit doctorul Schwhardt s'ati ocupat de ele.
Jules Michel, participAnd intr'o misiune francezä din 1855, care a trasat i deschis primul drum dintre
Basova Constante, a urmat traseul valurilor. Michel crede, ca cele 3 santurT formail un sistem complect
unic de aparare, ca ele au fost execulate odala, pe timpul ha Justinian, sea cel mai tärziä sub succe-
sorul acestuia.
Allard atribuie constructia valurilor, generalului Traian, de pe Limpul Imp6ralulul Valens. Domnul Soutzo

www.dacoromanica.ro
 539

La acésta epoca Scythia mica' pärea a avea maY ales pentru Imperil)", o mare impor-
ta*" militara.
crede, ca ele ail fost construite de Impératul Theodosiil I; fn fine Doctorul Schuchard descrie maI amanuntil,
valurile Cu aprépe Vote lagdrile.
Domnul Gr. G. Tocilescu, ajutat de inginerul Polonir, ad urmä.rit valurile dupti. Harta Statulul-Major
romdn. D-sa le descrie cat se péte de detaliat.
Vallum eel nzie de pamiint are un parapet cu inaltime ce variaza Intro 0,50 si 3 m.; grosimea la baza
de 4-10 m. 0 un sant Inapoi (la Sud) addric de 0.50m.-2.00, larg la gura de 5-6 in. si care trebue sa fi fost
Cu mult mai larg Inainte; din dispositivul santuluI se vede, cd vallum acesta avea de scop apararea contra
unuI atac de la sud. Probabil el a fost construit de un popor barbar ce locuia Nordul DobrogieT, contra Ro-
manilor. In tot lungul lui, vallum este lipsit de lagare, castella, turnurl sau alte lucretrI de fortificatie. Mo-
vilele afitítére astii,z1 pe el e posibil sa fi fost construite ca puncte de observatie tnainte. Principalele tumulus
sunt: Kara-Iuk-Tepe (30 m. larg 0 5 m. Inalt) aprépe de un alt tumulus mal mic ; apoI In lungul valului, catre
Dunä.re, Endek-Tepe (nalt de 6 m.) sémanti a fi fost legat cu o serie de alte tumulus asezate mal" la Nord;
Kara-Tepe; doué alte tumulus inalte de 2.50 In fa* satului Endek-KaralcioI; Karaciku saú Medgidia Cu
un grup de mosoròie mal mici ; Tabia frantuzescit (un uvragiil de aptirare de forma rotundd, ridicat de
Francezi la 1854, pe un Tumulus inalt, de 50 m. diametru), tumulus aprépe de Hosa-Iuk i Ivrinez, tumulus
numit movila luI Mos Oprea, etc.
Acest vallum, care este 0 cel mdf vechiù i mai simplu, incepe aprépe de Constanta, se indrépta mai
intdiù catre S.E. pe délurI, unde este taiat de cele-l'alte doué valuri. Captitul s'éll la Constanta s'a astupat
de numerésele constructiuni noud, care 1-ail sters urma ; ast-fel la Sud de oras, este un crampeid de vallum
de 150 m. lungime, dar el este mai noü, dupti cum probéza stipaturile. In cmpie acest vallum se vede maI
bine la bifurcatia soselelor spre Mangalia cu cea spre Hasancea, el merge pima in gardul deposituluI de
gaz «Steaua Romema», unde se intretaie Cu calea ferata si cu cele doué valuri: cel mare de pamint si col
de plat* carI trec pe de-asupra, ceea ce probéza, aà ele sunt de o constructie maI noué.
Micul vallum trece apoI prin micul sat de pe mosia generaluluI Doctor Georgescu. Acum cu greu se
mal pOte urmäri din cauza taieturii Meta& pentru accesul la Port ; din dreptul unul castru de piatrti, vallum
urea pe dl, strabate vaile Omurcea si Mahometcea-Dere, urea délul Mangala-Culac-Bair 0 se Indréptti
catre Cara-Murfat si Endek-KarakioI. Une ori abia se cunésce din araturI. La cimitirile ptirtisite de la Ebeça-
Mezarlik i Erghiven-Mezarlik este mdi pronuntat. De la Endek-KarakioI, vallum este trasat pe panta unor
&slur!, de pe care vederea este libera catre Sud. El e intrerupt acum de la valea Medgidie-Dere pana la
Tabia-Frantuzéscd, de sigur fiind astupat de aräluri si de vremuri. De aci vallum se indrepta pe la Movila
mare 0 la Movila lui Mo§ Oprea 10 schimba directia, coborind in vale. La 2 km. de aci el se confunda cu
vallum cel mare de pamént, care e construit d'asupra celui d'intdiù", cu care se confunda pana la Dunare.
unde se termina la cetatea Patulului. Lungimea luI este de 60314 km. kiantul aprépe pretutindeni cu
acelasl profil.
Vafium cel mare de pament...Are un relief maI mare si doué §anturi : unul fnaintea (adanc. 3 m., larg,
la gura 10 m.) i unul inapoia (2 m. adanc.) parapetuluI (gros de 7-12 m., nalt de 4 ir.). De sigur acesi
vallum s'a construit stipand in acele4 timp cele 2 santurI, iar pdméntul a fost aruncat la mijloc.
El pornesce de la Dundre (cetatea Pittululul), la 1 km. spre N. de lacul CnkirienI, dupä, 71/2 km.
parcurs dispare la gura Ghermeli, la 121/2 km. pilna la Piatra. De aci panà la pélele déluluI Kiostel, acest
vallum merge paralel celuI de piatra. La Medgidia este intrerupt ; apoI maI departe se incruci§ézil cu vallum
de piatra si In linie dréptä se sfarsesce la Constanta.
Are o lungime totalä de 41 km., si dacti s'ar socoti intreruperea, 54 km. E cel mal scurt, dar col
mid" bine asezat.
Din distantd In distantit, la intervale regulate aprépe de 1 km., vallum are inapol" si In comunicatie
cu el, castella de ptimént i casteIla manipulare de formä, piltratit. Aprépe de Constante, vallum ca si cas-
Lelia ail pierit sub constructiunile si tdielurile filcute. In resumat sunt pe acest vallum 25 castella de pamént
marl', un castellum de piaträ. la Dundre 0 26 castella manipulare §i daca am adaoga pe portiunea distrusti
de la Constanta, Inca 5 castella mar! 0 5 manipulare, avem peste tot 62 castella, plus doua castella marl' In
dreptul satulul Alacap, de o parte si de alta a valului, pe céstele vail pentru apararea ConstanteI de un
Mac venind din btiltile MedgidieI. NIal. este de remarcat, cá pe mtisura ce ne apropiem spre Constante,
iagáriie devin ma! numerése; fn fine vallum este maI bine conservat de cat lagarile, care Lind a dispare
sub artiturl, din distanta In distan* acest vallum este taiat de numerése drumurl.
Vallum sal zidul de piatra este format dinteun zid de pietre, cu o bancheta inainte si cu sant inapot
S'a inceput a se construi vallum din'nainte, stípilnd un §ant, de aparare de 10 m. largime 0 3 adan-
cime ; fnapol la o distan* de 10 m. s'a stipat un all, stint, pentru a scéte pärnéntul necesar la constructia
valulul; acest din urma s'ar putea numi «siantul pentru material».
Aprépe peste tot, zidul e darimat, in cilte-va locuri n'a rémas de cilt fondatiile. Pe téte lungimea
valuluI se OW observa si acum locul fundatieI zidultif. La Hasancea, zidul a fost relativ mai bine pastrat ;
fondatia are aci 25 cm. Intiltime 0 2-2,10 m. grosime, e compusa din pietre mai mid. Zidul propriil zis are
1,70-1,80 grosime. La Medgidia grosimea lul" a fog de 1,55 m.

www.dacoromanica.ro
540

Sub Imptratul Anastasie (491-518), discordia Mire calugitril' din Scythia mica i Ti-
moli ieí, Patriarchul Constant inopol uluI, dote nascere uneI revolte religi6se degeneratil in lu
Vitalien, fiul luI Aspar, se puse in fruntea une armate de nemultumitl, revoltalI de
In general, dupd resturile existente, trebue admis cit zidul nu era peste tot compus din pietre Wale re-
gulat. Ori-ce fel de pietre ad servit la construirea WI; cum d. ex.: la Constantas'au intrebuintat slarimaturi
provenite din darimarea monumentelor vechT scèse din cladirile vechiului Tomis. Acésta insémnit, ca pe
timpul constructieT acestuI vallum, Constanta intrega, sau cel putin principalele sale ediflcii, erau in ruina.
La Medgidia nu se maT vede de cat baza zidului, inaintea cdreia se constatä aci presenta uneI ban-
chete largä de 2,06 m Lungimea acestui vallum era de 61 km. aprópe. PortI pe toRá lungimea valului nu
s'a5 gasit, asemenea nicT Lurnurile de pazd dintre castella.
Acest ultim vallum cepeidoeloillaillioDitu;;;Ililiao 3 2 km. spre S. de Cernavoda. Capätul de aci era spri-
jinit pe cetatea Axiopolis, mentionatd, in itinera -
rile vechI, in Ptolomeil, Hieroclbs, Constantin Por-
4' phyrogenitul altir. Vallum incepea de la Sudul
, I

cetätiT, se urca pe ddlul CernavodeI i cobóra in

valea Carasu. Urca apoT i iaràl cobóra la gura
Ghermeli, undo se intEllnesce cu vallum cel mare
de pam6nt. Vallum de zid urea, apoi deul Cara-
:_k Durac-Bair (;;i scoborind lin spre vale, intAlnim
in faja gard Mircea-Vodd cetatea Axandemir-
Tablussi, undo se pote distinge via principalis,
cdte-va strade laterale, portile de la S. si E. cu
turnurile lor.
' Probabil aci sunt ruinele vechil cc1ai ¿al-
pedda. Valium se continua pe la gura väilor
: Cara-Durac-Cula si AlibeT-Ceair. La localitatea
Matra se intAlnesce cu vallum cel mare de
men', paralel cu care merge pd.na apr6pc de
Alacap. La Medgidia vallum este distrus; pe locul
Ili
liisericei era un castalla. In dreptul Kiostelulul
urea panta (1611111(i Kiostel si aci se incruci(6za
cu vallum cel mare de pdmènt, caro trece pe la
afoui N., pentru continua traseul apr6pe in linie
dréptä. spre Constanta, pe cand zidul r6mAne la
Sud, paralel drumuluT de fler.
De la drumul Alacap-Endek-Karakioi, val-
._-'_ a' lum urcti délul Ta.sli-Bair, apol cobóra putin in
Iffff V.
'f 1 Vffkilar- ..ps vale, face repede un cot, ja directia paralelä cu

Salta No. 5. Un castru de pe vallum; la Nledgidla.

vallum cel mare de ptim6nt, lärd a se confunda
(Dupa K. F. Pele' s). cu el si amilndou'd se sfArsesc la Mare, 1V2 km.
spre sud de Constanta.
In tot parcursul ú, acest vallum are un num6r de 26 lagäre intärite Cu piatra, cele mai multe av6nd
forma patrata i construite apr6pe de vallum.
(Extras din Revista «Tinerimea Romand». Vol. V. pag. 14-54. A se vedea i charta No. 5).
Tumuli. Multimea movilelor din Dobrogia atrage privirea orI-carui cäldtor. Profesorul Szalni din Pesta
crede ca ele sunt resulta.tul deluviilor. Agronomul I. Ionescu le atribue originó. vulcanic& &motel de Toll
este mai aprópe de adev6r. In Vol. Iha al Memoriilor sale, e de parere ca aceste movile at/ servit ca mor-
minte generalilor antiquitatii, sail maI bine, cd ele erau jalóne barbarilor in t6rile necunoscute lor.
Cá unele din aceste movile (turcesce «Tepe))) all servit de morminte, se dovedesce din sdpalurile l'acute
intr'un tumulus de langd monumentul de la Adam-Klissi. La Mangalia, stipAndu-se unul, s'a gdsit un sarcofagiu.
Cele mal multe serviau ca jalóne i ca puncte de observatie. Am végut, cd pe vallum cel mic sunt o
multime de aceste movile.
Spre nord de vallurT, intre HEIrsova i Razelm, movilele sunt dispuse pe dou6 rindurT ; rindul al doilea in
dreptul intervalelor color din intdiul rind. 0 a doua linie se aflá pujin la Nordul WIT Carasu. Acdstä dis-
positie m6 face sit presupun, cd linia Harova-Casapkioi servea ca posturT inaintate de lucia i observatie
apárdril organisate fnapoia valurilor din valea Carasului
Imprejurul oraselor antice marl, cum: la lsaccea, Harsova, Casapkia Constanta Mangalia, movi-
lele sun', dispuse in semicerc, la depärtare de 3 - 5 km. de oras; ele serviad ca paza i ca puncte de obser-
vatie, pentru aperarea punctelor tarT.
Inaltimea acestor movile variazti fare 3t0 metri d'asupra terenului din prejur; adese orT cele mari
sunt fnconjurate de alle movile mai mid.
(De aceiasI parere este (;(i Â. Bruto in SClierea sa «Ovidiu in Exil)) pag. 43 nota 1).

www.dacoromanica.ro
 541

opresiunile guvernuluT i coprinse la anul 510 Moesia, Thracia si ajunse pana sub murfi
Constantinopoluld, dupa co invinse o armata imperial de 60.000 6menr ').
Succesele luT Vitalien, obligara pe Anastasie sit cumpere pacea (514), promitandu-I
a rechema pe prelatir exilatr 0 a wza pe scaunul patriarchal, pe Macedonius.
NumaI ast-fel Vitalien depuse arrnele, cu kite ca. impt"ratul nu'4 indeplini pro-
misiunea.
Justin, succesorul luI Anastasie, cherna pe Vitalien ca consul la Constantinopol, unde
li omori la 7 NIartie 520 prin mete§ugirile lur Justinian, nepotul impelratuluT, pentru a
se scapa de el ca de un inamic periculos iubit de popor, catre care se bucura de mare
reputatie 0 de o incredere fara marginT, impartind cu impratul t6ta autoritatea.
Domnia lur Justinian (527-565) fu insemnata printr'o reactiune puternica a Impe-
Hula contra barbarilor vecinr; partea drépta a Durarir fu curàitita de barbarI fluviul
redeveni frontiera romana.
Stabilimente numercise se refacura in Dobrogia, ora4ele reie0ra din cenu$a lor
furä, inconjurate cu inalte ziduri 2).
Mande imp6rat incerca a inlocui slabiciunea Romanilor, prin formidabile aparan;
puternicele intarirl de la Troesmis, ale caror ruine domina Inca cotul DunariT, datéza
din acésta epoca.
Procopiti ne-a pastrat In uvragiul ski, lista constructiunilor militare ale ILA Justinian,
din care cele maI multe apartin acester provincii; de la Saya 'Ana la gurile Dunarir
ere' 89 cetatil. insa aceste fortarete nu reu0ra de cat imperfect a apara Imperiul con-
tra invasiunilor barbare, ce se succedara fara intrerupere in timpiI din urrna 4).
AvariT, popor de ginte hunica, tree Dunarea in Dobrogia, pe la 557 0 voind a se
stabili aci, cerura paménturT de la Justinian. Acesta neacordându-le, se inbirsera care
N. pang pe malurile Elba sub conducerea luI Boian; aci intrara In alianta cu Sigebert,
succesorul lur Clotar (561) 5).

E. Sfäpftnirea Bulgar5, §I Imperiul RomAno-Bulgar.

Timp de un secol, Scythia pontica pare a fi trait in liniFk, pana la 679, cand Bul-
gariT ocupara Dacia s,>i tèrmiT Pontulur Euxin, stabilindu-se In stanga DunariT, sub re-
gele lor Cubrat 6); cu tdte ea el aparusera de maI 'nainte la Dunare 0 la 559 ail de-
vastat Scythia pontica i Moesia, bat armata ce Justinian trimisese contra lor i ajunsera
la zi(lurile Constantinopoluld 7). Belisaritiii batu, BulgariI pierd 40.000 6menT 0 se retrag
In Kersones, unde traiesc OM la 626.
Asparuch, unul din fliI luf Cubrat, ce'§I avea re§edinta, pe la 681 aprelpe de gurile
Dunarir 8), trece fluviul i cuceresce t6ta partea oriented a peninsuleT balcanice.
Orasele pontice fura pradate 0 devastate de acetI barbarT pentru ultima 6ra; ar-
matele luT Consiantin Pogonatul sunt invinse i imp6ratul este nevoit a rescum-
para. pacea, platind tribut i (land Bulgarilor paménturT in Scythia pontica i Moesia,
pana la BalcanY.
Asparuch intemeia statul bulgar in Moesia la 689, (And isT mula re$edinta la Ter-
nobum (Tirnova), care deveni capitala regatuluT9).

7) Séyur. Histoire du Bas-Empire, Vol. I, p. 360.

Peyssonnel, op. cit. p. 48.
Gibbon. Vol. II, p. 50.
Mich. Soutzo. Rev, arch. fr. 1881, Octob. et Nov. p. 205-15.
Xenopol. Vol. I, p. 39.
°) Segur. Vol. I, p. 557.
Rantbaud. Histoire générale, Vol. I, p. 182.P. Vretos. La Bulgarie, p. 15.
Segur. Vol. II, p. 558; detaliI asupra luptel lui Constantin Pogonat, yell Vretos, op. cit. p. 18-19.
8) Rambaud. Vol. I, p. 720.

www.dacoromanica.ro
 542

In scurta vreme Bulgarif ajunserä fárte puternicr, de óre-ce vedem in 706 pe im-
ptratul Constantinopoluld, detronatul Justin II, venind din Kazariasi dupä ce infruntä
pericolul unuI naufragiti la gurile Dunarif cauta azil la curta WI TerbeliO, cu ajutorul
cdruia, reusesce a reocupa tronul Imperial 1), de la Apsimar, care domnea sub nurnele
de Tiberiti.
Atacat pe la Sud de Sarasinr, Imperiul Bizantin cu ajutorul Bulgarilor, despresurd
Constantinopolul la 718. Dupä, Terbelius urrnézä, la 749, Cormesius.
La 757, Leon IV inträ in luptä cu Bulgariï, pe carel bate; iar la 763, acestia cerurä
pace la Anchialos, la 30 Iunie. Bulgarif eratl sub comanda lul Teletzis, succesorul luI
Cormesius 2).
Sub impèratir earl urmarä, luptele ¡rare BizantinY si BulgarI al continuat ; ast-fel
Constantin VI Porphyrogenitul I, fu bätut de Cardam, in anul 792 la Pravadi ; iar Crum,
dupä ce invinse pe Nicefor, la anul 811, if taie capul, din care fäcu o cupg.
E de semnalat colonisarea frontierelor Thraciel, pentru pazà, cu un noi.1 ném de
pop6re träitor in Siria, Lycaonia si Phrigia, adus in Europa de impOratiI Constantin V
Copronymul (7M-755) si Nicefor (803-811).
Aceste némurI eral de religiunc,. Paulienr; el sunt strämosil Tiganilor, carI träiesc
azI in cea mal mare parte in bande rätäcit6re prin Romania.
Ion Zimices stramutä multY dinteinsiI in Scythia pontica, cu scop de a fi exterminatl
de barbarI; aci eI obtinurd toleranta religi6s6, 3).
Crum, regele Bulgarilor, ocupa Mesembria si AndrianopolI de la Mihail Rhangabé
(811-813), dar este °morn miselesce de Leon V Armémil (813-821) si prin acésta intd-
ritä furia Bulgarilor, call jefuiesc Thracia. IstoriciI nu sunt de acord asupra mortiI
luf Crum.
Bulgaril se crestinéza sub regele lor Bogoris, contimporan cu 1mp6ratul Bizantin Mi-
hail Ill zis si Betivul (842-867), in anul 864 sari 865. EI impuserä limba lor populatiunilor
subjugate si le asimilarä4).
Pe c,and BulgariI pätrunseserä, in inima Imperiuld Bizantin, pe tOrmif nordicI aI
Märil-Negre, KazariI intraserà in relatiunI amicale cu Mihail 11 (821-829) si cu flul sOrr
Teophil (829-842), ImpilratiI ConstantinopoluluI. Acesta din urma le trimese pe Petronas,
care le ajutä, la construirea orasuld Kerson.
Relatiunile amicale se strica si la 863 Rusil cu bard usóre ajunserä panä la Constan-
tinopol, unde at`i Merit mult jaf si de unde aduserä, in tara lor pe un episcop grec, primul
care le introduce crestinismul').
Pe timpul ImpOratuluI Vasile Macedonicul (867-886), Bulgarif faceail parte din Im-
periO; Bogoris trimese la conciliul de la Constantinopol, episcopI earl' cerurä, ca si sub ra-
portul bisericesc, eY sä depindä de Patriarchie.
De aci se isc,ä, numer6se certurI intre Papi si PatriarchI.
Sub tarul Simeon (888 932), regatul Bulgarilor se intindea spre Nord, de la gurile
Dunäril, panä, la Varna.
Un pasagiO din opera Impératuld bizantin Constantin VII Porphyrogenetul «Despre
administrarea Imperiuluï», ne dä, importante lamurirI asupra tinuturilor de la Nordul si
Sudul gurilor fluviulur.
Constantin vorbesce de curscle pe apà ale Rusilor la Constantinopol si descrie calea
ce o urmézä, barbarit
((ET cob6rd Niprul, 0 se ciocnesc cu Pecenegir, care sth,'Onesc regiunea Niprulur 0
Nistruluï, 0 sunt urmarifi pAnä la Sulina, In delta DunäriT.

') Peyssonnel, p. 81. Gibbon, Vol. II, p. 312. Vrelos, op. cit. p. 20.
Rambaud. Vol. I, p. 620 30. Pap. Vrelos, p. 23.
Gibbon. Vol. II, p. 564.
1) Rambaud, Vol. I, p. 643 §i 731.
' b) &gar, Vol. II, p. 83.

www.dacoromanica.ro
 543

«De aci el' nu se maI tem de atacurile Pecenegilor, ci cob6ra in liniste prin tara Bul-
garieI, pe la Conopa, Kostantia riul Vara, t6te aflat6re in Bulgaria 0 dail in starsit
de regiunea MesembrieI» ').
Asa dar Dobrogia de azI, 'Ana la gurile Dunarir facea parte din regatul Bulgarilor,
a caruI capital a Samuel o stramuta la Presba.
Acest prim stat 2), cunoscut in istorie sub numirea de primul Imperiti bulgar, tinu
Oa, in 1014 in continue lupte cu Bizantinfi cu PecenegiI. El fu distrus de Impelratul
Vasile II Bulgaroctonul, care bate pe Samuel. Data caderif se socotesce in 1018, cand móre
Vladislav, cel de pe urma, rege Bulgar, a card sotie se retrage la Constantinopol impreuna
Cu copiiI s612). Vasile II intinse marginele ImperiuluI Bizantin Ora la Dunare, stramutand
o multime de BulgarI in Armenia si aclucând aci colonir grece i armene.
Sub BizantinI s6rta DobrogieI nu fu mal fericita, de 6re-ce necontenit era devastata de
PecenegI i RLi.i, pe cand imperiul se clatina sub loviturile Turcilor si ale Cruciatilor.
Pecenegii, popor de rasa Turca, venit pe la sfarsitul secoltilui IX-lea la Nordul Du-
trec fluviul coprind Dobrogia, uncle de si nu forméza o dominatiune durabila,
totusI traesc aci din jafurI aprópe timp de dou6 secole. Numele lor a relmas pana astazI,
dat riuluI Picinéga.
La 1036 a vedem facênd causâ comuna cti Rusii, prädand Thracia si Macedonia. Bil-
tutr in 1048, in aniI urmatorT dadura mult de lucru Impelratilor Bizantinï pana in 1088, cand
having armata luI Alexis Comneanu la Dristra (Silistra). EI duréza in istorie ODA in se-
colul XII-lea, cand se stabilesc si contopesc cii pop6rele peninsuld Balcanice4).
venitr de pe tòrmurile Volga, ocupara frum6sele si bogatele orase de pe lito-
ralul nordic al MariI-Negre: Olbia, Panticapea, Phanagoria i Tanais; prin secolul IX-lea
e'í oral in relatiunI cu Constantinopolul, pe care Pal)" atacat in 865, 907 si 941.
In 967, Nicefor Phocas in luptele sale cu Bulgariï. ceru ajutor lul Sviatoslav, care in
urma devastézä, lmperiul. Ion Zimices incheie cu Misr( un tratat, al canal text ne-a fost
pastrat de cronicarul Nestor.
Vladimir, flul lur Sviatoslav, ocupii la 988 Chersonul, avant-garda civilizatiunir Bizan-
tine pe cóstele Nordice ale Pontulta, i obliga pe Vasile II de a-I da pe sora sa in casa-
torie; prin intermediul solid sale, Vladimir se botéza ast-fel se pun bazele crestinis-
muluI in Rusia.
Cruciatii. Bande eteroglote i fârâ nicY o organisare cutreierand Europa, venira parte
pe uscat, parte pe Mare, sub conducerea luI Raymond IV, Godefroy de Bouillon, Bo6mond
de Tarent i Hugue, pentru a se uni la Constantinopol in anul 1096, si a merge la Ie-
rusalim.
Impèratul Alexis Comneanu, crezu un moment ca cu ele sa 0tâ tine in respect pe
Turd', insa cand simti speranta ce cruciatiI aveati, de a inflinta un imperia la Byzantia,
Alexis cauta a se scapa cat maY repede de nisce ast-fel de 6spetI i ti trecu in Asia-Mica.
Ana Comneana,'cronicara timpuluI, fiica ImpèratuluY, descrie cu culorile cele maI negre
conduita acestor bande de jefuitorY, earl' se faliati cà ail a lupta pentru, si sub egida cruciI.
A doua cruciada (1147) devasta Thracia pana la Constantinopol. Impèratul Emanuil
Comneanu reusi prin inselaciune a se scapa de dénsiI.
A treia, a luI Frederic Barbarossa (1190) ataca Constantinopolul, dar obtinénd vase
trecu in Asia-Mica.
Atacat necontenit de eruciatI, Imperiul Byzantin cade la 1203; el fu organizat de cu-

i) N. lorga, Kilia i Cetatea alba, p. 24.

') Comertul tariI era In mainele Grecilor, cari serviati ca intermedian In orasele maritime ale Pon-
!mini, cum Mesernbria si Anchialos (7'heophanes, ed. Bonn. I, p. 775).
Intrigele acestor negustorI facu sa se nasca un résboid Intro regele Simeon si Impératul Leon VI
(VezI Heyd., op. cit , Vol. I, p. 81).
8) VezI Papad. Vrelos, op. cit., p. 68, delaliI asupra supuneril reeatuliff bulgar
Rambaud, op cit., Vol. I, p. 645.

www.dacoromanica.ro
544

ceritorr, Cu numirea de Imperiul Latin, sub Bauduin I; iar Imperiul Grec se strämutä la
Nicea.
Imperiul latin durä de la 1204-1261, cand Mihail Paleologu ocupd Constantinopolul,
gonesce pe usurpatorr resta,bilesce Imperiul Byzantin ; de astd-datä insä numaI coprindea
de cat Thracia si Macedonia, cad in timpul luptelor dintre Latinr i Bizantinr, se interne-
iazd intre Dundre i Balcant pe la inceputul secolulur XIII, un al doilea Imperial Bulgaro-
RomAn, sub familia Asanizilor.
Dobrogia, dupd ce scapd de ocupatiunea Pecenegilor, face parte din Imperiul nod in-
temeiat si a urmat sdrta Jul, pAnd la cucerirea sa de cdtre Turd.
La 1200, Imperiul RomAno-Bulgar era in fldre, sub gloridsa domnie a luI Ioan Asan I,
care stabili capitala in TArnova.
El intrd in luptd cu Impèratul Latin Bauduin, la 1205. Armata sa compush. din Bul-
Valachr si 14.000 CumanI (acestia trdiad in stAnga Dunri i aù trecut tiuviul pc
la Calafat) se intAlni cu armata Imperialilor, la Adrianopoli, unde se dete lupta in care
aù cilzut Louis, contele de Blois, Étiènne, contele de Perche, Renaud de Montmirail, Ma-
thieu de Valaincourt, Pièrre, Episcopul de Bethldem si 300 cavalert Chiar Bauduin fu prins.
In urma acester victorir, Ionitd devastd Imperiul latin, peste care domnia acum Henric
de Fland ra.
Ionità a fost ucis in 1207, iar tronul usurpat de un nepot al s65, Phlorilas, care a
fost bdtut de Henric de Flandra, la Filipopoli in anul 1208.
Ion Asan II-lea, ad luI Asan I, era mic la mdrtea takílul sí, de aceia tronul fusese
usurpat de vOrul sáí ; in 1220 insd, cu ajutorul Rusilor inconjurd TArnova, prinde pe Phlo-
rilas cäruia if scdte ochit i ocupä tronul 9.
El este cel mar strdlucit representant al dinastier Asanizilor. Pe timpul sí, Imperiul
se intindea de la Dunäre pAnd la Adriatica i dincolo de BalcanI; coprindea tad Moesia,
parte din Serbia cu Belgradul i Ni, Thracia cu Dimoticul i Adrianopoli, Macedonia in-
trég i tóth, tara Albanezilor, pAnä, la Durazzo2).
Se intitulézd singur i primesce de la veciniI sè'I titlul de domn al Vlaho-Bulgarilor.
Domnia sa fu blAndä i omendsd, in cAt ldsä intipdritrt in memoria dmenilor, pe lAngil
amintirea une inalte mdretir si pe aceia a une figurr dulce 0 blind, care atrase bine-
cuvAntarea contimporanilor i pdrerile de raj ale posteritatit Acropolit (1220 - 1282), ne
spune despre dénsul, cä «mi vdrsa, sAnge si nu intrebuinta sabia in. statul s60». Supusil
nu'l numiati de cAt mare si pios 3). El construi mandstirr si le infrumusetri cu darurr.
Asan II se cdsätori cu Maria, fiica lur Andrer II-lea, regele Ungarier. Pe fiica sa, Elena
o märitd dup. fiul WI Ion Duca Batate, Impëratul grecesc de la Nicea, cu care apoI se
160, a ataca Imperiul Latin, care mar ducea o existent-6 efemerd la Constantinopol
Papa Grigorie IX escomunicd pe Asan II (1236), pentru cd nu introduse catolicismul
In statul s'éd ; el indemnä, chiar pe Bella IV, regele Ungarier sà porndscd o cruciadd contra
luI Ion Asan, insä, a fost impiedecat de ndvälirea Tatarilor.
Alianta intre Caloianes i Batate se stricd, din causa pretentiunilor, ce fle-care din el'
aveati asupra Constantinopolulut
Imperiul RomAno-Bulgarilor pierdu prin mórtea lul Asan II-lea (1241), nu numaI un bun
organisator, dar si un apdrator al frontierelor statulul sù, tocmaI in timpul cAnd ndvdlirea
Tätarilor ameninta marginele Imperiulut
Trebue a intrerupe firul istorier, pentru a vorbi despre acest noti soid de pdpore barbare,
ce veniserd in contact pe la gurile DundriI cu Dobrogia, cu care in nenumerate rindurI a
avut lupte, colonisärI i relatiunl de comer, pA,nd la desfiintarea statulur lor de care Rust
dupä cum se va vedea.

') Banibaud, op. cit., Vol. II, p. 331-3.

3) Xenopol, op. cit., Vol. III, p. 213.
lianibaud, op. cit Vol. II, p. 801.
Xenopol, Vol. III, p. 213

www.dacoromanica.ro
 545

Tatarii veniti din Mongolia, sunt inruditY cu TurciI. El' sunt adusl pe rnalurile Volgel
de Khanul lor Gengis, la 1227. Succesorul acestuia, Batu, pustiesce Moscua í Kievul. Dupa
cronicarul Fazel-ullah-Rasid, In primavara anuluI 1241, TatariI inaintéza prin valea Du-
nariI, sub conducerea a patru serf: Cadan, Buri, Bugek i Orda, care intrara in lupta Cu
Radu Negru Basarab, ce domnia in partea apusana a Muntenier ). li vom urmari si pe
eI, In partile care sunt In atingere cu istoria Dobrogiel.
Cruciatele dadura un mare av8nt comertulur In Orient; de atuncI VenetianiI, Pisanir,
RaguzaniI s;;i maI in urma Genovezii, faceati un comert intins in porturile ImperiuluI Byzantin.
Acestia din urma ajutara pe Mihail VIII Paleologu a goni pe LatinI din Constantinopol
si a resta.bili aci Imperiul Byzantin. Genovezir adunara fructele acestor succese, cad in-
locuiesc pe VenetianI in comertul pe Marea-Négra, pe cóstele careia isI stabilesc eomptuare
cornerciale. Mal' mutâií li se designa Galata, ca prim asezamMt al coloniilor lor. incetul Cu
incetul eY devin o putere In Imperiti, cacYGrecil lenesI si fara marina nu erati aprovizionatI
de cat de Genovezl. El singuri faceart traflcul tare cóstele nordice ale MariI-Negre i Capitala.
Prin alianta lor cu Paleologu pretinsera acestuia de a goni pe Venetianr, i ati reusit.
Ast-fel stapiniïMàrii, favorizatI de privilegiile ce li se acordati, Genovezif, Intrebuintara Cu
dibacie aceste avantagiI. Chiar pe cele maY riguróse iernI, vasele lor Infruntati cu curaj
pericolele, i cóstele Marif erati in orI-ce timp vizitate de GenovezI, care ail intrat in le-
gaturr comerciale cu t6te Wile marginase Pontulur, pana In Maria, unde aù fondat Caffa,
intre 1256 -1266, dupa cum ne spune Stella, istoric din secolul XIV-lea 3).
Despre rarele atingerY, ce ni s'ail pastrat de cronicarI si istoria ale Genovezilor cu
Dobrogia, trebuesce a vorbi acolo, uncle aeestea. ati avut loc.
R6'mâne ca la capitolul «Comertul» s'a se trateze mal in extenso cestiunea.
Sa inodarn flrul istoric, intrerupt prin aparitiunea Teitarilor i toga:mile de comer
ale Genovesilor.
Liff Ion Asan II II succese flul sal mai mare, Caliman, care m6re In 1246 i ir
urrnéza frateleacestuia Mihail, care este omorit In 1247 de care v6rul sí, Caliman al II-lea.
Acesta, pentru a'sr legitima dreptul la tron, vroi sí ia in casatorie pe sotia luI Mihail, flica
regeluf Serbiei, Stefan Uros (mort in 1272). Uro. il ucise, i cu dênsul se stinse familia
glori6sa a Asanizilor, in 1250.
Tronul r6man6nd vacant, a fost ales ca Imp6rat al Romano-Bulgarilor, Constantin,
descendinte din familia Nemania, intemeiet6rea statuluI st.rbesc i pentru Intari dreptul
la cor6na, se casatoresce cu o nep6ta a luI Ion Asan, luand numele de Constantin Asan.
Dobrogia continua' a face parte din Imperiul Romano-Bulgar, a card (apitala era
tot la T6rnova.
Constantin Asan domnesce pana in anul 1258 E,;i murind II urméza Constantin Tech,
care intra in legaturr de prietenie cu Lascaris II, Imptiratul Grecesc de la Nicea, caruia
ir lua pe flica sa In casatorie 3).
Relatiunile intre ImpèratiT Bulgari i Grecl se rupsera cu Mihail VIII Paleologu, care
cucerind Constantinopolul de la LatinI NI stabilise capitala ImperiuluI aci.
Prin intervenirea SultanuluT Alaedin din Iconium,Tatarir din Kipciak i Crimeia, sub
comanda ha Berke-Khan, un urmas al Id Gengis Khan, dart ajutor luI Constantin Tech.
FavorizatI de o iarna frigurása, Tatarisi tree Dunarea pe ghiata i inaintéza pana sub zidurile
ConstantinopoluluI, de unde liberéza pe Azeddin, print Seleukid, pretendent la tronul Im-
periului Byzantin. Paleologu neavênd timp a se apara, fi ingropa averea, pe care in
urma o ridica, o transporta, cu flota sa, i fuge.
Azeddin, In drumul spre Crimea aduse cu sine o colonie Turca de 10-12 miI
suflete, care sub Saltukdede se stabili pe t6rmuri1e apusane ale Marir-Negre, In Dobrogia 4).
') Hasdeft. Negru-Vodä p. 103.
E. Vincens. Histoire de la république de Gènes. pag. 328 35.
Ségur. op. cit. Vol. 2 p. 365.
Hammer. Histoire de l'Empire Ottoman. Vol. I. pag. 46 si 104. Putin timp lii urrnii, acésta colonie
emigrézd, in Crimeia. p. 165.

71890 69

www.dacoromanica.ro
546

Acésta, pe la anul 1270; Constantin Tech móre la anul 1277, iar sotia sa Maria lud
ins4I frdnele guvernulul, dui:a ce maI intaiti omorise pe Venceslas, o ruda a bärbatuluI
sí, care domni putind vreme.
Maria perde cor6na, in urma uner revolte,;4i un porcar anume Lacanas ocupd pentru
putin timp scaunul Imperiulul, in anul 1278; 0 acesta a fost commit de Ion Asan al 111-lea,
ginerile Imp6ratuluI Byzantin, Mihail Paleologu.
Cu ajutor tdtAresc, Asan III ocupd tronul timporar, Cild este gonit In 1278 de un
6re-care George Terter. Acesta amenintd pe Impr.ratul Byzantin, Andronic II, care ceru
pace In conditiunile impuse de Bulgarr, in 1282 9.
Terter este isgonit in 1293 0 dor pretedentI la tronul Bulgar se presintd: unul, Sfen-
dislav, ce era ajutat de Tatarif KhanuluI Nogaya 0 de Dan Vodii, domnul 'PHI Munteneri
0 altul, Mihail, un fill al luI Constantin Asan 2), care avea de sprijin pe ByzantinI.
Cu ajutorul tataresc, Sfendislav ocupd tronul 0 acésta imprejurare favorizil stabilirea
Tdtarilor in Bulgaria orientará 0 in Dobrogia. Este pentru prima órd, cdnd acest popor
colonisézd Dobrogia, la 1293 3).
Sfendislav era in legdturä cu regele Serbig, Stefan Milutin, care dupd marturisirea
lui Nicefor Gregoras, tinca in cdsdtorie pe o flied a imp'ératuluIBulgar 9. Sfentislav domnesce
pand in anul 1323.
Tronul rämänénd vacant, II apucä Mihail, sustinut de Alexandru Vodd, Dornnul
Muntenia care i-a trimes o insemnatd. 6ste de Romani F,4 de CumanI, serie cu acéstd ocazie
contimporanul Cantacuzen.
Nepotul 0 urmawl luI Mihail 5), Alexandru, primi la 1331 un puternic ajutor de la
RomänY, in lupta lur contra Imperiuld Byzantin.
Alexandru, Imp6ratul Bulgarilor, domni numaI peste partea orientalä, la Térnova,
pe cilnd la Vidin, gdsim in 1356 pe Strasimir, care luase in cdsätorie po o flied a DomnuluI
Muntenia La Térnova, Alexandru e gonit de flul sM, Sisman, in anul 1365"), iar el fuge
in Muntenia la Vladislav, care '1 dd sd trdiascd, din venitul Iguscelulut

F. Starea térilor de la Dundrea de jos, pe timpul nävälirii Turcilor In Europa.

Dobrogia sub Turci.
Pop6rele peninsuleI Balcanice nu erati pregatite in a doua jum6tate a secolduI al
patru-spre-zecelea din causa desbindrilor lduntrice 0 al luptelor d ntre ele sd (Tuna
resistentd ndvdliriI Turcilor. .

Imperial Byzantin, din care nu maI remdsese de dit Thracia, era sf4iat de luptele
dintre thAirl loan Paleologul .0 fostul 415 regent, Cantacuzen, care chiamd In ajutor pe
Orkhan kii ast-fel (ladu ocasie Turcilor a se amesteca in afacerile Imperiula
In anul 1356, un cutremur devastézd orwle de pe cóstele Thracig; Turcil gdsesc in
elemenlele naturiI un puternic auxiliar 0 crezènd cd Dumnezeil chiar, le vine in ajutorul
indeplinirif proectulul lor 7), Suleiman, flul luI Orkhan, ordond luI Adjebeg Gazi-Fezil
sd ocupe Galipoli, cheia HelespontuluI8). Aci se vè'd fried 0 astdzI morrnintele acestor doI
generalI OtornanI, vizitate de o multime de pelerinl musulmanI, pentru respectul ce ail
cdtre prirnif cuceritorY in Europa ").

') Ségur, op. cit. Vol. II p. 381 2.

5) Parhgmeres.
a) Huseleu, Negru-Vodii. p. 152 3 §i op. cit. pag. 174.
Xenopol op cit. Vol. III. p. 57.
Mort in lupta contra luI steFan Du§an, regele Sérbilor,ia 1330.
Hastleu, op. cit. p. 275
Cantacuzen. C. IV cap. 34 p. 845 Tom. III.
5) Seadeddin in Bratutti p. 63.
9) Hammer, op. cit. p. 197. Tom. I.

www.dacoromanica.ro
 547

Cucerirea Galipolel, deschise Turcilor portile Imperiulul Grec 0 a intregir Europe.

Sultanul Murad sari Amurat I, continu5 opera inceputd de fatal sè'tl, o noud serie de
cucerirr in Europa, incepénd cu valea riuluf Manta. Adrianopoli i Filipopoli art fost
ocupate de Beglerbegul (printul printilor) Lalaahin ; In Adrianopoli, Murad puse sä se
construiascd o giamie, care existd i astdzY, sub numirea de Muradie '). Aci se strdmutd
capitala Sultanilor (1365).
sd ldsät-n pe Turd, cu spiritul lor de cucerire, la Adrianopoli i sd ne aruncdm pri-
virea peste Dundre, la un popor abia rendsc6nd, RomaniI, apardtoriI eres,4tindtatiT, contra
Turcilor, In interval de mar multe vécurr In urmd.
Muntenia. De atatea orI citat, Domnul Hasdert, stärämänd traditiunea despre descd-
licatul unul Radu Negru, venit din Fagara5 la Campu-Lung, ne (lemonstréza cd silmbu-
rele nAtiuniI românescI a incoltit in partea cea maI apusand a Oltenia In Mehedintl,
cä, dupd plecarea Cumanilor la 1239, puterea banilor de Severin coprinsese teed Oltenia,
dupd ce se unise mire ele diferitele voivodate din drépta OltuluI.
Gonirea rátarilor a fost treptatd de la apus catre rdsdrit, a.5a cd in lunga domnie,
de o jumätate de secol, a luI Alexandru Basarab (1310-1363), Muntenia coprindea
panca de Sud a Moldover, din jos de Bärlad. Ne oprim la anul 1364, cu domnia luT Vla-
dislav-Basarab.
Moldova. Se Intemeiazd in 1358, de care Bogdan venit din Maramure, el era co-
boritor din vechia familie a Basarabilor din Oltenia. Cu Moldova ajungem la domnia luI
Petru Muat, In anul 1380.
Teitarii goniff de Alexandru Basarab, II gdsim trdind pe la 1320 spre rdsdrit
de Nistru; ei stapâ,niail Cetatea Alba. De aci faceatI dese incursiunr in Thracia Po-
dolia. Olgerd, Marcle-Duce al LituanieI, Ii bdtu In 1.333 la gura NistruluI; treI eIT nu-
mitI de Sarnicki: Kadlubeg, Dimitrie i Kaizibeg se refugiará in Dobrogia2). In drépta
DundriI:
Bulgaria. Dupd mórtea tzaruluI Alexandru, Bulgaria merge spre decadentd. El este
cel din urmd, care meritä, sd p6rte numele de tzar al Bulgarilor, pe care scriitoriI occi-
dentalI il numesc Imperator de Zagora 3).
Dupd mórtea luI, Bulgaria se imparti In 3 principate independente unul de altul.
La Vidin domnea Strasimir, cumnatul luI Vladislav Basa.rab ; el fu bdtut de TurcI
tara supusd, la 1398.
La Tarnova domnea fratele vitreg al luI Strasimir, anume Sisman, a Carta s6rta, o
vom descrie maI in urmd.
Cel care ne intereséza maI mult a fost Dobrotitz, care inch' de pe timpul tzarulul
Alexandru stäpanea regiunea cóstelor i avea douë castele intärite la Mesembria 4). Domnia
luI se intindea i prin Dobrogia, cdreia ii lasd numele
Persána i istoria lur Dobrotitz sunt förte reql cunoscute, din lipsa de isv6re ; el ita
forma despotatul In ImprejurdrI necunoscute.
Despre acest despot vorbesc treI isv6re : Schiltberger, care a cunoscut prin sine pe
seniorul din Kalliakra (Kallacekra); Chalkokondylas, care povestind espeditiunea de la
Varna, descrie itinerarul lul Vladislav peste Dundre «In tara Impè'ratuluï», «pe la malul
MdriI-Negre, prin tara BulgaruluI Dobrotikes, cdtre Kalliakra 0 Varna» 0 in fine dupä
isv6re turcescI, Leunclavius, care afirmd, cd fiul lur Dobrotitz, Ivanco, Dobritaogli pe tur-
cesce, domni peste «Varna 0 regiunea vecind, zisd Dobritze». Kalliacra medievald este
astAzI numele unuI 'cap, la Nord de Varna.
Genoveza. Intre 1373-74, Genovezir intrard In lupte cu Dobrotitz. Consulul din Can,
Aimone de Grimaldi, trimese contra Bulgarilor o corabie sub Martin de Mare. Rèsboiul

Cantemi.r. Istoria Imperiului Otoman Vol. I. p. 48.

lorya. Kilia p. 38, apud Sarnielci. Annales pag. 1134.
Heyd. Commerce du Levant au moyen-Age Vol. I. p. 531, apud Sanuto. Istoria del regno di Romania.
Heyd, op. cit. vol. I. p. 532.

www.dacoromanica.ro
548

dura maI mult, cad o socotéla din 1375 vorbesce de corabia WI Paul de Reza, armata
«ocazione guerre Dobritze». La 13 Martie 1.375, o galera se armä contra luI Dobrotitz 7).
In 1.383, Giovani Muazzo, guveraator de Tenedos, se resc61a, ajutat in taina de
Venetia, care nu voia sa indeplinésca pentru acésta, insula prescriptiunile tratatuld din
Turin. SHitA. insa flind sa ja mäsurr contra luI, Muazzo capituléza i «fuge pe o corabie
la Dobrotitza, Domn de Zagora», pe care II atita contra Genovezilor. E prins insä in 1381
Dobrotitza, care incepuse lupta, se impaca cu Genovezif in 1385.
Murind intre 1385 si 1387, Dobrotitz, î urméza fiul sí Ivanko. El ne este cunoscut
prin tratatul sal cu Genovezil, din Maiti 1387.
Silvestre de gacy 2), care a publicat acest tratat, ne spune ca Ivanco dorea sa atragä
pe GenovezI in statul sal i pentru a exprima acésta ideie, redactorul tratatulur a im-
prumutat cuvintele profetuluI Ezekiel : «DintiI copiilor se strepezesc de agurida, pe care
ati mâncat-o parintil lor» 3), cc l GenoveziI traisera in relatiunI ostile cu Dobrotitz.
o conferinta se reuni la Pera, in palatul podestatelul Giovanni de Mezzano ; ea se
compunea din do l trimesI ai luï Ivanko, Costa si Jolpani, podestatele insusI i dol delegatI
aI Genuel, Gentile de Grimaldi si Giannone del Bosco ; cu ajutorul unul interpret ajunserä
a se intelege asupra redactiunil tratatulul, al card continut in resumat, era : cele dou6
partI 1i promiteaa mutual a uita trecutul. SupuiI luI Ivanko vor fi tratatI bine s..4 terito-
riul luI nu va fi atacat de «Coräbiï Genoveze sat)" trimese din Genua», ceia ce insémna
ca el pastrase litorarul Maril. Ivanko p6te adaposti GenoveziI fugan, dar va restitui lu-
crurile satl märfurile aduse de aceslia ; tot asa i pentru supui si retrasI in teritoriul
genovez, decì. er erati la liotar. Domnul bulgar promite s protéga pe GenovezI «pe uscat
k;i pe apa». Va priini «in tara sa un consul Genovez, care sa dea dreptate Genovezilor»
in cause civile, criminale i rnixte, daca paritul e Genovez. Consulul póte decreta con-
ditiunea de Genovez a cui-va. Ivanko va trata bine «pe orI-ce consul genovez ce ar fi pe
teritoriul sal». Se va da loe pentru loggia (deposit) si biserica. Nu va fi responsabilitate
colectiva : martorif ce vor depune contra Genovezilor «Grecl, BulgarI, saü altir orI
care» vor jura intaiti. in caz de rèsboiii Cu Genua, Ivanko nu va rapi averile supusilor
el, ci le va da coräbiI, pentru a'sI scdte «lucrurile i märfurile märunte» inteo luna;
sarea i corabiile vor fi sc6se in sése.
Exportul Genovezilor din tara sa va fi liber, grânele puténd fi retinute numaY in timp
de fòrnete, i Inca daca nicl un alt strein nu va exporta. Ivanko va libera prinsir. Se va
plati vamá MO la intrare, i tot atat la esire, dar vor fi scutite : aurul, argintul, marga-
ritarele, giuvaerele, coräbiile i marfurile de transit. Genovezir nu vor fi supusI la dart
Tratatul va fi confirmat inteo lunä i cine Il va calca va plati o amenda de 100.000 de
perperl 4).
Mal 'nainte de a vorbi despre cucerirea Dobrogier de Turd, trebue descurcatä ces-
tiunea stapanird Muntenid asupra acesteI provinciI. Cestiunea a fost discutata de doI eru-
ditI scriitorI RomanI, Domnir Hasdar i Iorga.
Dupa D-nul Hasdai5), Vladislav-Basarab in r6sboiul ce avu cu Sisman i TurciI, inainte
de 1372, a cucerit Dobrogia «mal corect zicénd gurile Dunarif, farä, regiunea Varna cacI
si ea se numia Dobrogia».
Dupa un crisov din 1379 4), D-sa atribue luI Radu, tatal lur Mircea «stapttnirea pe
ambele laturT ale DunariI, panä la Marea-cea-Mare (Mare Maius) si stapan al SilistreI».
MaI 'nainte, inteo lucrare a D-sale 7), zice : «dupa crisovul din 1379, acesta provincie

1) forya. Revue de l'Orient lain, IV p. 34-5 si Hryd. op. cit. p. 532. Tom. I, nota 2.
1) Memoires de l'Acad. des inscript. et belles-lettres. Tom. VII p. 292 si urm.
1) E. Vincens, op. cit. p. 378 no's, 1.
A se vedea i «Comerciul».
Negru-Vodii, p. 220 si 275.
Idem p. 261.
La Valachie jusqu'en 1400, p. 114-5.

www.dacoromanica.ro
 549

(Dobrogia) coprindea Silistra §i de aci Ora regiunea pana la Mare, adica pang la capatul
valuld luI Traian la Kustengia, de Ore-ce nu ese din nicI un text, ca partea despre Varna
a apartinut vre-odata Romanilor.»
«In jos de Kustengia incepea o alta provincie, uncle domniati vasaliI tzaruluI Sisman,
intre Mil «dominus Ivanchus filius domini Dobrodize», care a incheiat in 1.387 un tratat
de comer t cu GenoveziT».
Contra acestd teorir, Domnul N. Iorga ') opune spusele BavarezuluI Schiltberger, despre
existenta Bulgariel maritime, care se intindea «uncle Dunarea se varsa in Mare», in 1372.
ApoI in titlul, pe care Il pórta Vladislav inleun document, care mentionéza chiar
succesul contra ha $isman, nu se vorbe§te de stapanirea 'Ana la Mare §i a cetatii Silistra2).
Discutiunile intre ace§tI doT corifeI aI istorieI n6stre, iml aduce aminte de un pasagia
al DomnuluI Hasdtitl :
«DI unul, daca a§T sci ca RomaniI sunt tiganI, sail ca Ungurif dil descoperit Ame-
rica, 'mi-ar parea rù, f6rte r6ii, din punctul de vedere al simpatiilor F;;i antipatiilor mole
personale ; totu§I nu m'aI sfii o singura clipa de a spune adev6rul in %la tuturora3).
Cu tail antipatia personal pe care un istoric ar avea-o contra Bulgarilor, docu-
mentele §i isvórele timpuluI ne dovedesc, ca, Muntenia sub Vladislav ii Radu-Negru Ba-
sarab n'a stapanit Dobrogia, ci dupa 1386, sub domnia lui Mircea.
Dou'6* documente din anul 1387, dail Domnuld Tarri Romanesd stapanirea ((poste
ambele malurY ale Dunaril, pana la Marea-cea-Mare §i cetatiI Silistra»4).
Trer arli maI târzliu, inteun act 'Min, din 20 Ianuarie 1390, incheiat cu Polonia, titlul
lul Mircea este «Despot al Orilor luI Dobrotitz §i Domn al Silistrd»,5) de §i Ivanko traia
la acésta, data.
Ca stapanirea luI Mircea asupra SilistreI era efectiva, ne o dovedesce unul din do-
cumentele din 1387, care coprindea ordinul dat capitanilor din Durostor, sa respecte dania
Mena de el manastireI Nucetul 9.
La 6 Iplie 1390, o confirmare a tratatuluI din 1387, coprinde t6te tillurile de maY sus,
care nu se mar vad in documentele de la 27 Decembrie 1392 §i din 1395; ele reapar in
documentele din 1406, din 23 Noembrie 1406 FA 1409.
In fine o scris6re, din Giurgiii, fara an, din 10 August, catre Regele Polonid, co-
prinde o forma noua ((de stapan al maI multor orme turce§t1».
Pentru a intelege de ce in unele documente dintre 1387 §i 1418 lipsesce in titulatura
Domnilor Muntenier stapanirea asupra Dobrogid §i cetatiI Silistra, trebue tiut ca in 1392
Mircea a fost tinut de Turd la Brusa i inlocuit in scaun prin fiul sèql Mihail ; iar in
1395, fiul sal Vlad avu un moment ideia de a se declara domn al Muntenia
Ast-fel dar, o parte din tOrmul BulgarieI Tarnovene §i o parte din mo§tenirea
Dobrotitz, a trecut in stapanirea luI Mircea, dupa mórtea saí slabirea Despotulul de Kal-
liakra §i p6te dupa lupta de la Plocnik, in care TurciI ail fost invin§T de o coalitiune bal-
canica
Cuceririle acestea aù fost luate Muntenid de TurcI in 1392, redobandite nu se OW ,ti
In câta intindere §i pentru câtá vreme de Nlircea, dupa restabilirea la In sfar§it ora§ele
turce§tI stapanite de Mircea, in a doua perióda a vietiI sale, le tinea póte, nu flind-ca, le
cucerise, ci fiind-ca fusesera date de Turd vasaluluI lor.
Dupa cucerirea AdrianopoluluI, Papa Urban V cherna cre§tinatatea la o cruciada,
la care loara parte regiI Bosnia Serbia UngarieI §i Domnul Tërii RomanescI, Vladislav.

3) lorga. StudiI istorice asapra ChilieI i Cetatil Albe, p. 60 i urm.

Hurmuzaki. Documente privitóre la letona Rometnilor. P p. 144-5.
Strat i subslrat in Rev. nouEl. Anul V (18o2), p. 5.
Cipariu. Archiva pentru filologie §i istorie, (Blaj 1867) p. 77-8. Hasdeft. Isloria critica, p. 5.
Hurmuzaki op. cit. P. p. 322.
Xenop4. op. cit. vol. 3, p. 70.
Jirecek. Gesch. der Bulgaren, p. 310.

www.dacoromanica.ro
550

Armata fiind rèti pazitä, este surprinsa nóptea de un corp de akingif a luf Hagi-Ilbeki,
generalul luI Lalasahin.
«Surprinsf ca animalele salbatice in vagauna lor zice Seadeddin alergara care
Ilaita i pierira in valurile riuluf». Campul acesLuT mácel nocturn se chiama i astazI
Sirf-Sindughi, adica «infringerea Sérbilor» (1363) ').
Ma in 1371,.Amurad ocupa tóta valea rîulur Manta si afluentuluT s6t1 Tundza, iar
In acest an bate in campia Ciamurlu, apr6pe de Samakov, pe tzarul Serbia Lazar, unit
Cu principele Sisman al Bulgarief; in 1375 if bate din no tt la Ni, unde atacul tinu 25
de zile.
Serbia se supune la plata unta tribut de 50 ocale aur dupa Nesri 8), iar Sisman
lasä pe flica sa in mainile invingatorulur.
Insä in 1387, Bulgaria nevoind sa dea contingentul sat millar Tureilor, Amurad I
trimise pe Ali-Pasa, ca sa navalesca in teritoriile luT Sisman i Ivanko. Dup. Nesri, seful
Turcilor, ocupa Venzina 3) j incérca in zadar sa ja Varna, care era a fiuluf lui Dobrotitz,
si se gräbesce a alerga in intampinarea SultanuluT, care, prin singura presenta sa, aduce
inchinarea luI isrnan. Acesta vine la Iamboli i °fug, lui Mitrad, «Silistra, cea mai in-
semnatä dintre ceta(ile i orasele sale si ea marime si ea alte insusirf, precum stralucirea
cladirilor, multimea locuitorilor i chiar intariturile er».
$isman nesupunéndu-se, se inchide in Nicopoli «eel mai tare oras de la Dunare»; aci
fu asediat de Ali-Pasa; se preda i plati sultanuluI restul tributulut maI promise Tur-
cilor, Silistra.
Dupa Seadeddin ì Leunclavius, tzarul Bulgar, in loe s'o predea, incepu s'o fop' tifice.
Ali porni din nott in potriva-I, luí fortul Drigiasa(?) i Harsova4), apof se indrépta catre
Nicopoli, pe care Il inconjóra.
Straits de tóte partile s,4 vazênd ca ori-ce resistenta ar fi fara folos, Sisman se su-
puse impreuna cu t6ta familia sa. Sultanul 11 iert i if asigura un venit potrivit rangulul
s65, insa if lua tara i dependintele sale, la anul 1390.
Nesri d i lista oraselor cucerite de Ali-Pasa, intre care numara i Silistra; apol
vorhesce «de castelele i ceta(ile de la Dunare, acelea pc care alta-datä le ocupase Mun-
tenif in Bulgaria 5 ).
Ast-fel s'a ocupat Dobrogia de Turcii Izti Ali-Papa in mud 1390. Silistra a me fost vre-
melnica a Românilor, sub domnia lui Mircea, dupä cum s'a aratat ma sus.
in 1397, teritoriul tzarulul de la Vidin, Strasimir, a fost ocupat de Sultanul Baiazid
ast-fel in maI putin de o jumatate de véc, Turcif ocupa peninsula Balcanica, pang la
Dunare, afara de Constantinopol.
Dup6, cum sstim, Sullanul Amurad I m6re in b5,"talia de la Kossovo (1389), ucis de
Milos Obilicf si if urméza fiul stitt Baiazid, supranumit Iildirim, adica fulgerul. Acesta
trimese un corp peste Dunäre, bate si prinde pe Mircea in 1391 si tara devine tributara
Turcilor din acest an 6). Mircea este tinut la Brusa, Ora in anul 1392.
Repezile izbänzi ale Turcilor trezira crestinatatea. Sigismund, Regele Ungarief, tri-
mese o misiune in apusul Europa indemnand'o la o nouä cruciada. Pana la venirea
ajut6relor, incheia cu Mircea un tratat de alianta impotriva necredinciosilor i trece in
Mali 1395 pe la Bran, indreptandu-se d'a lungul Oltulul, cätre gura la
Aci Turcil, aveail pe stanga DunariT, positiunr intarite cu zidurf, din care fura scosI
aruncatT peste fluviti.
Insa incurcaturile din Ungaria impedecara pe Sigismund a maT continua campania,

1) Hammer, op. cit., p. 227, vol. I, si Xenopol, op. cit., vol. III, p. 69.
8) III, p. 438, din Muradjea d'Ohsson.
11) Care duptt unii autori pare a fi
4) Hammer, op. cit., p. 276, apud p. 138.
a) Hammer, op. cif., i h)rga, op. cit., p. 64.
8) Muradjea d'Ohsson. Tableau de rempire otloman, col. tom. III, p. 438 du pa Rauzalul-ebrar din 793 (1391).

www.dacoromanica.ro
 551

Ora ce Regele nu regula afacerile din launtrul statului, eu gänd a o reincepe mai
tärziti si când Ii vor sosi, ajut6re mai insemnate din apus ').
SoliT trimisT de Sigismund la curtea Regelui Frantei, Carol VI, ea sí céra ajutor
cavalerilor i baronilor francezi in contra Turcilor spuneati in discursul lor, ca Sultanul
despretuesce cavaleria cretina. La aceste cuvinte; vitejiT francezi se aprind de manic si
totT, formaff la scála luT Duguesclin, iati armele i pornesc contra pagAnilor. Acésta armed
de 1,400 cavaleri si 1,400 écuyers, plus 6000 simbriasi &Mari i pedestri, se pun sub con-
ducerea unui tânar indrasnet de 24 ani, Ion Comite de Nevers, hut DuceluT de Burgundia,
Ion de Nevers; pentru hidraznéla i vitejia sa in -lupte, fu numit Intre
ceT-lalti sefi francezT se deosebiati, in acesta expeditiune: Comitele de La Marche, Henri
si Philippe de Bar, ruda cu Regele Franciel; Philippe d'Artois, conetabii al RegatuluT, Jean
de Vienne, le Sire de Coucy, Guy de la Trimouille i maresalul de Boucicaut, un vechiti
luptator de la Kosova si al caruT nume se ande in istoria tuturor r6shliielor epoceT.
Acestia îi jertfira averile, ca sa faca pregatirile expeditieT lor i ca sa uimésca
Orientul prin stralueirea lor. La pornirea acestor vitejT, lumea sta in admirare: niel se
credea, in Franta, ea Turcir vor indrasni sà le stea impotriva.
Armata franceza pornita prin Aprilie de la Dijon 0 ajunsa la Ratisbona se intAlnesce
Cu trupele germane, concluse de Ruprecht, palatinul Rinului si de Frederic VI, Comite de
Zollern. Cand ajunsera pe malurile Dunarii, la Buda gasira túla nobleta UngarieT F,;i Bo-
emiel in picióre. Aci venira a se uni i fortele trimese din Anglia, Italia, Boemia i Stiria;
In vreme ce Franta i Venetia trimeteau vasele lor in Marea-Négra, 8,pre a urmari, pe
la gurile Dunarii, sortii rèsbolului. 6stea ungurésch, tare de 70.000 lupt4tori trecu Dunarea
pe la Portile de Fier, inconjura Vidinul i Behove, care se predara dupa mai multe zile
de lupte crâncene i inainta, 'Ana la 12 Septembrie, inauntrur Bulgariki, la cetatea Nico-
polea-Veche (Stari-Nikiup), länga BalcanI. Aci se impreuna cu armala muntenésca si
moldovenesca, comandatä. de Mircea-Voevod. Comanda suprema a armatei intregi de 130.000
de &ilea o lua regele Sigismund, om lipsit de pricepere de a comanda o ostire a§a
de mare F,4 asa de amestecata.
El inconjura celatea Nicopole, al carel comandant, Toghanbeg, sustinu atacul 15 zile,
Ora când veni Baiazid Cu 200.000 emeni.
FranceziT mändri si increzandu-se in superioritatea lor, se cletera la betiï si tot felul
de petrecerT cu curtisanele ce '1 insotiati; el despretuiati pe Baiazid, pe care '1 credeati, ca
niel nu va trece Bosforul. Eratl asa de rèti paziti, ea nu .avura .tire de apropierea Tur-
cilor, de 61 cänd acestia se aflatt la 6 mile departe. Maresalul Boucicaut toLusT nu
credea, ci ameninta cavaleria de paza, cá 'T va täla urechile, pentru stirile gre0te ce aduce.
CAnd primii azabY turcescl se aratara, coalisatii alergara la arme. Comible de
Nevers ceru, ca sa lase cavalerieT franceze orliírea de a incepe lupta.
Sigismund, care stia rnodul de a combate al Turcilor, observa ca e maT bine sa
pastreze cavaleria contra ianicerilor i spaliiilor Turcesci; iar lupta s'o deschida Mircea
cu ostirea lur.
Ordinea de bataie a fost urrnatárea: pe linia intaia cavalerir francezT i burgunzT;
pe unja a doua BoemiT i Bosniacii; pe a treia, GermaniT, Unguril i altiT, sub comanda
Palatinului Ruprecht i a Comitelur de Zollern. La aripa drépta, Mircea cu Românir, la
stänga, Stefan LascovicT cu Croatil.
In seara de 27 Septembrie, armata lui Baiazid se afla intrunita inteo mare tabára,
la 7 km. de Nicopoli. A doua zi ea era gata de luptä. Sultanul era la centru cu 20-30.000
ienicerT, adapostitl prin palanci 0 30.000 spahil; In dosul délurilor stateati ascunsi inca
25.000 etilaretl, Inteo padure.
Mafia se incepe (28 Septembrie 1396), avantgarda si prima linie a infanterieT turcesci
este respinsa; 10,000 Turd rämAn pe câmpul de lupta. Si a doua linie era in dezordine,
inca 5.000 Turd cad. imbarbatatT de acésta isbanda. Francezir descaleca, dupa obiceiul

3) «Nicopole». CuvAntare rostita. in Academia Romitna de M. S. Regale Carol I, la 21 Martie 1904. Pag. 7-8.

www.dacoromanica.ro
552

lor, Inainteza pe jos, da ti palancelc la Omani, pun pe fuga ieniceri i calarimea turcesca.
Coucy si Jean de Vienne consiliara pe aliatl, sa nu urmaresca pe Turd, care racepusera
a se retrage, Ora' ce nu se va apropia infanteria unguresca.
FranceziT rasa, In loe sa se interca Inapol i sa incalece, merg orbesce inainte si se
departéza In urmarire, liana pe varful une l coline i cand credeart s'a nimicesca pe dusman,
de ()data se ye-A atacatI de eel 25,000 calaretI, fl6rea ostirel luI Baiazid, ascunsI rate° padure.
Fu atuncr un adeve'rat mace]: Jean de Vienne, cam In lupta; cel-lalt1 sefi. francez1
ail fost, luati prisonierr. Armata luI Mircea sustinu retragerea, rasa fu aruncata in Istru ;
20.000 coalisaft eérran pe campul luptel. in ravalmasala luptel, calaretil dusmanI patrund
pana aprópe de Sigismund, caruia II scapa viata Comitele de Zollern, aparandu-1 cu trupul
s`dfl. Sigismuncl i Friderich Comite de Zollern fug pe o corabie muntenésca, sub o pl6ie
de sagetI, pe Dunare in jos, pana la gurile eI; aci se pun sub scutul unel flote venetiane,
Cu care tree in Dalmatia si apor in Ungaria.
Cruzimele Turcilor, dupa victoria lor de la Nicopole, art fost descrise de un nobil
bavarez, Iohann Schiltberger, care stete sclav 31 anY.
Dintre prisonierl, numar ComiteluY de Nevers i altor 24 principalr cavalerI le dete
drumul.
Schiltberger a scapat ca prin minune; flind prea tinar, atrase atentiunea fluluI luI
Baiazid ; cad era in uz la Turct de a nu omort prisonieril, care Wart varsta de 20 de anI ').
Coca ce ridica iarasY situatiunea luI Mircea, tY restitui p6le ceva din teritoriul de la
Sudul DunariI i tI dadu, de sigur, Chilia, fu catastrofa din 1402 a Id Baiazid, Infrangerea
de la Angora si prinderea ha de Tatarr.
In anul urmator, (WO batalie chiar, la 16 Septembrie 1403, Mircea da o diploma
«din orasul nostru Giurgill». Se stie, cá dintre fliI SultanuluI prins, Soliman, ocupa 'MORI
«Romania», adica Turcia europera.
Prin 1409, un concurent i se ridica in pers6na fratelul sari, Muza.
Acesta, care se gasea la curtea emiruluI de Castamuni, Isfendiar, se imbara, la
Sinope pe o corabie a acestuia si e dus in «Tara Romanesca peste Marea-Negra,
Pontul Euxin», la «Mircea ilIak, barbat ferte puternic i ager». Acesta II primesce ;;i
da mij16ce sa tréca Dunärea, pentru a incepe lupta. Dupa o versiune mat' hogata, care
explia si o confusiune de forma, ce se intampina in cea dintaiii povestire turcescä, Mircea
cherna insusr pe Muza, trimetend la el un sol, care fagadui pe fala DomnuluI i jurratate
din tara ca zestre.
13atut de Soliman, in August 1410, Muza se refugia iarasI la Mircea, de unde intre-
prinse o a doua expeditiune, care fu norocósa.
Dor anI, Mircea avu In Turcia un prieten, sub care, daca nu i s'atí dat feude
orasele turcesd el a pastrat malul MariI, pe unde venisc Muza in 1409.
Un alt fapt, destul de interesant pentru istoria Dobrogier, este si cel povestit de Sea-
deddin, care l'a Imprumutat de sigur din Idris:
«Odata, cu Muza, veni la Dunarea de jos, un alt protejat al luI Mircea, fostul judecator
militar (cadi-asker), Bedreddin, care «plea, n6ptea peste Marea-Negra in Tara Romanesca».
suind Durarea Ora la «Silistra, se refugiaza in nemarginita pad ure Deli-Orman», 2)
ca sa agite Zagora (Bulgaria).
In anul egirel 819 (Martie 1416Ianuarie 1417), spune Leunclavius, 3) Sultanul Mahomed
cu ajut6re asiatice, ar fi facut la Dunare «Sagzim (Isaccea) i Ieni-Suben (Sale), care
apoI s'a zis Sule-Nota» (póte Sulina).
Dupa Seadeddin 4) «Sultanul Mahomed pune sa se drégg. fortaretele Isaccea i Ieni-Sale»,
') Dupti: Cuvintarea M. S. RegeluT Carol I., «Nicopole», pag. 8-12. - Hammer, op. cit , Vol. I, p. 329 si
urm. i Al. Papadopol Callimach. Sofia Paloplogu i Domnita Olena, pag. 11-13.
D. Iorga op. cit. p. 69 credo a fi Teleorman ; dupá espunerea imprejurarilor, in care s'ati petrecut
faptele, mal lesne s'ar lua Deliorman din Dobrogia.
Hi st. col. 463-4. §i Nesri 157 (Hammer op. cit. vol. II. p. 176).
p. 343-5. Cred mal nemerit a se identifica Ieni-Sale cu actuala pozitie Eni-Kale.

www.dacoromanica.ro
 553

Din aceste relatiunI se vede, csá in 1417 dominatiunea Muntenier asupra Dobrogier
era redusà mime la stäpanirca gurilor Dunärir ').
S'a crezut, ca. UnguriI stapaniati Chilia in 1408, si cg, deer stävänirea lur Mircea asupra
Delta incetase. Un italian, Guilelm de Prata, venisP la Venetia din partea lui Sigismund,
care cerea intre altele incheiarea une r HO' in contra Turcilor si se ruga: «sä-1 ajute Cu
cäteva coräbir marl, pentru a ridica si duce de la Licostom la Galipoli, trupele sale. El
se ruga nu numar de Venetia, dar si de altr principr crestinr, decr se adresä, i lur Mircea,
care era dusmanul Turcilor 2).
Se mar adeveresce stäpanirea muntéra asupra DelteI inteo scris6re raguzanii, din
1410, in care se spune cä, Muza bätut de Soliman, este dus de coräbir grecescI la gurile
Dunärir, unde Mircea Il primesce bine si Il petrece pänä la Golubac.
Dula atätea probe documentate, Domnul N. Iorga afirmä, ca, pe tirnpul domnier luI
Mircea, granita turcéscä se intindea pan la Isaccea ca Delta, dominatä de castelul
din ostrovul Leti, Kilia, era in stapânirea MuntenieI.
Dupä cum am v6zut, Baiazid este prins in bätälia de la Angora, din 20 Iulie 1.402
m6re in captivitate peste un an.
impòrätia turcéscd e disputata de cer patru fir: Iza, care móre peste putin timp,
Soliman ocupg, posesiunile din Europa, iar Mahomed pe cele din Asia. Muza, am vOzut
ca cere ajutorul luI Mircea contra lur Soliman, care e ucis de fratele sù, in 141.0 la
Dugundgi 3). Muza este prins i ucis de Mahomed in 1413.
Am v6zut mar sus, care era stäpanirea Muntenier in Dobrogia de la 1402, pära la 1413.
Am v6zut de asemenI, c. Mahomed I puse sä, se construésca in Dobrogia ceatile
Isaccea i Ieni-Sale, care devenird nisce cuiburi, de unde ar putea mar bine sá prade
Muntenia, aceia ce se intämplä in 1417, cand akingir aduc o multime de robI i roabe
din Muntenia.
Mircea se obliga pentru a doua órä sä platésca tribut Turcilor trimétä pe
fiul sal ca ostatic4).
La 1412 erail dou6 Chilir zice Domnul Iorga Licostomo, era impreunä cu tótà
Delta, a lur Mircea, care o luase de la Genovezr, nu se stie cum, ;;i cea din stAnga bra-
tulur, Chilia-noug, care era a Moldovenilor.
Mohamed I m6re in 1421 si IT urrnézä, fiul sat Amurad II; in 1424, sub domnia lur
Dan II, Chilia era tot a Muntenia dupg. istoricul Phrantzes 5).
Dan este atacat de Turcr in 14.25, esi aduceati contra ILA pe Radu Prasnaglava i in
1426, Radu sprijinit de Turd re'mase domn al TOrir Românescr, Ora in Aprilie 1427,
câ,nd Dan e restabilit de lingurr. In acest an, Dan atacd Silistra.
In 1429 gura Chilier era sub ascultarea Domnilor Moldover, cäcI in acest an Sigis-
mund, regele Ungurilor, puse s5. se construésca o palisadd «ad Danubium, ubi mare
intrat», pentru ca coräbiile sä nu se mar p6tä sui pe Durare» 6).
Din 1427, Alexandru cel bun ocupase de la Muntenr tinutul Chiller, c,are .fu prädat
de Dan in 1429, Cu scop de a'l recupera, dar nu reusesce.
Asa dar din 1427, Moldovenil devin sapilnI pe gurile Dunärir, la Sud de care stä-
pänesc Turcil, cu care vin in contact.
Dupä m6rtea lul Alexandru cel bun (1433), Ilie dä la 1 Septembrie 1435 fratelur sal
Stefan «Chilia cu vama i bältile ce se tin de d6nsa» (delta) impreunä cu alte mosir,
pentru intretinere.
Locurile date lur Stefan nu constituiatt un Principat deosebit, (Ad amändor fratir
') lonja, op. cit. pag. 70-71.
6) Ibrga, op. cit., p 71.
8) Hammer, op. cit., Vol. II, p. 143 apud Divas XIX si Kalkok. Cartea IV.
Chalcon, IV, p. 58 si LILO, p. 40, a se vedea Hammer, op. cit., Vol. II, p. 175. Cantemir (Ist. Imp.
otoman, Vol. I, p. 98, nota 9) presupune, cä cetatea Ieni-Sale (ctireia zice Cale), ar fi Tulcea.
P. 118-9; In forget, op. cit., p. 8.
Iurga, p. 86.

71890 70

www.dacoromanica.ro
554

erati DomnI al Moldova para la 29 Maiä 1444, cAnd IIia este orbit de fratele s'étl, care
r6n-ane singur Domn poste tara Moldovell).
La 10 Noembrie 1444, se (lete la Varna o biltälie lot aa de sanger6stl, intre crestinI
Turd, ca i cm de la Nicopoli.
Amurat II i§l aduse armata pe malul MANI. Negro. Ajunsä la Hut Kamcik, puse sä
se constru6scä, 28 navT, destinate a intra in Marea-Négrit," si a urea cursul Dungril.
Ac6s15, flotä, fu arsä, pc Duniire 2).
Regele UngarieY Ladislas (Vladislav) III) si Ioan Corvin de Hunyade, strAlatand
Bulgaria ocupara Balcik, Cavara i Constanta, insä, sunt invinsI; Regele réntase mort,
iar armata abia putu trece in desordine Dural-ea. In acéstä, memorabilä, bAtAlie móre
lian Cesarini, legatul Papa Eugeniä al IV, sfAtuitorul acesteI cruciade nefericite.
In 1448, Petru, Domnul Moldova a§ezat in scaun de Ungurl, pentru. a se mentine,
instratase Chilia acestora; cronica moldo-polong adaogä, explicatia, cä, a facut acésta,
«ca s'o apere impotriva Turcilor» 3).
Chilia de fapt n'a fost daa Ungurilor, ci Domnilor MuntenI4).
La 11 Octombrie 1448, Hunyade este invins din noti la Cosova, de Amurad II.
BAIAlia tinu treI zile 0 fu un adevgrat mace].
TreI anI in urma acestel victoriI, Sultanul Amurat II m6re la Adrianopoli, de un
atac de apoplexie (5 Februarie 1451).
Când Mahomed II ocupg tronul, nu avea de cAt 21 ani.
In ziva de 29 Maiii 14.53, Sultanul Mahomed II titarea palma sa de singe pe Ore-
tele Mittel Sofia, i dus prin value( de singe, in mAretul §i stralucitul palat al MI Con-
stantin-cel-Mare, improvisa, gänditor, aceste versurI, in limba persand:
Paianjenul tese panza in palatul Ces.arilor
Bulina VIA jalnic pe turnurile de la Efrasiiap6).
Prin aceste versurI, Mahomed intelegea palatul RomeI verhl si al Rome nota,
palatul Persan, tinta cuceririlor sale. Per0I erati privitl 0 el de Turd ca du§manI
erelicI, mai ales ta acum ahul lor, Uzum-Hasan, era aliat inrudit cu imp6ratiI Con-
stantinopoluluI i Trapezuntel.
In mijlocul risipurilor si al macelurilor, Mahomed cugetá sá fiirttme sub piciórele
sale, Imperiul Byzantin, Vechea i Noua Roma, st cuceréseä, Asia si Europa intréga.
Pentru sufletul sèqi vitejesc, pentru mintea i vrednicia sa, pentru fanatismul si pornirea
vitezeI sale ostiri, totul se putea; «De 6rece in cer nu e de cAt un Dumnezeti 0 de cat
un Prooroc, pe tamént sa nu mai fie de (-At un stkan, Padisahul Otomanilor». Acesta
era manifestul luI Mahomed 112).
La auzirea cäderiI ConstantinopoluluI Mama lumil, Europa, incremeni.
De ar fi sarit atund Europa cretina, de ar fi sä,rit lute° unire Spania, Anglia, Ger-
mania, Franta, Polonia, Ungaria, Italia, Moscova i), Maltotned II n'ar fi haladuit aci. Dar
nicI silintebe papilor, nicI staruintele unora din republicele Italici, niel acele ale luI Stefan-
cel-Mare al MoldoveI 0 ale vitejilor Skenderbei si Uzum-Hasan, pe,ntru a pune in mis-
care, a intocmi o ligá ob06sca a puterilor cre0ine contra Turcilor i a-i goni din Con-
stantinopole 0 din Europa, n'ati putut isbuti.
NumaI cAteva cuiburr vitejescl ati indraznit, in acole zile intru inceput de batjocurä,

lorga, op. cit, p. 100.

6) Engel. Geschichte von Ungarn, III, p. 79.
/orya, op. cit., p. 102.
lorga, op. cit, pag. 103
Conlemir. Istoria Imp. Otoman, Vol. I, p. 141 (Efrasiiap, este palalul regilor persani). Haninter, op.
cit., pag. 1, Vol. III.
Felix Julien. Papes et Sultans, p. 73, 94.
Starea Europei in a doua jum6tate a secoluluI XV e aratatä, de D-nul Xenopol (1st. Rom.,
Vol. IV, p. 44-8).

www.dacoromanica.ro
 555

0 de peire, sa-§I pue pepturile impotriva potopuluI turcesc: RomaniI din Moldova 0 din
Muntenia, Voevodul TransilvanieI, loan Corvin Huniade, Roman de ném 0 de nascere,
pe care Turcir 11 numiaù cu spaima i Cu infrico§are, lar Europa cu admirare: Cavalerul
c,el alb al ValachieI, Voda Huniade; Arnautil lui Skenderber, poreclit de Turd, Dracul eel
alb al Valahia Uzum Hasan, *ahul Persia Papa 0 Venetia. Dar 0 ace§tia nu tot-deauna
luptat unitI in acela timp. Mahomed II jur6. pe Alah, ca va face din acez3tI Impo-
trivitorI praf cenw, i repezi hangerul luI spre eT. Lupta a fost crancena, indelun-
gatä: Europa avu timp sa se descepte. Mahomed zice Gibbon n'a putut trece nicI
Eufratul, niel Marea Adriatica, pentru ca Huniade, Skenderba Cavalerir de la Rodos
Sahul Persia Uzum-Hasan, s'ail pus stavila inaintariI sale 1). El uita sa pomenésca
lamurit in primul loc pe RomaniI din Moldova 0 din Muntenia, cad istoria nestra Cu
arhivele Venetia ale RomeI 0 ale PolonieY, erail prea necunoscute.
In acole zile, marl erati vitejide Românilor, sabia i mintea luT Stefan-cel-Mare,
mare era numele sù in lume. Moldova a fost un stavilar puternic contra valurilor tur-
bate ale Turcilor.
SoliI Printuld Lituania trime§I la Moscova, la Tarul Ián al 111-lea, in 1499, ziceati
din partea DomnuluI lor: «Dupa sfatul tí, noI am incheiat tratat de iubire .0 de prie-
tenie cu *tefan, Voevodul MoldoveI.
ca Sultanul se inarméza Cu tete puterile sale contra liff, ca sa cuccrésca
Moldova. FratiY ma RegiI Ungaria Boemia Poloniel eti, voim s'o aparam. MI tu
Cu nor contra obtesculuI factor de rele, care acum a pus stapanire pe mar multe 1('IrI
cra5tine. Moldova liff Stefan este aparare pentru nor toff; daca Sultanul o va supune, va fi
de o potriva ral i pentru trile nestre i pentru tara ta s)».
Baiazid II scria in 1502, Hanuluf Tatarilor, indemnandu-1 sa navalésca cu t6te urdiile
sale asupra Moldova ca s'o supuie; cad «daca tu ve l avea in mana Moldova, drumul
ne va fi deschis in tete partile lumiI»').
Cu greil s'a desceptat apusul Pagane14) serie : «L'Occident, qui avait laissé briser
le rempart de la Chretienneté, ne fut pas longtemps sans reconnaitre son irreparable
mute; pendant plus d'un sièlce, l'Italie, la Hongric, l'Allemagne meme, frémirent à l'idée de
dévenir bient6t des pachaliks».
Vorbe late, banchete simbolistice, de§antate, se faceati mulle, dar cand venia
tréba la fapte, Turcil rè'mâneati nesup6ratI. Olivier de la Marche, poet ;;i cronicar con-
limporan francez, ne-a lasat tabloul acestor inganfarY, descriind co martor ocular, ban-
chetul dat la Lille, in Flandra, de Ducele Burgundia Philippe le Bon, cate-va lunI dupä,
caderea ConstantinopoluluI, nobleteI din statele sale, jurand acolo cu totfi, dupa riturile
cavalerismulul «pe Sfanta Cruce, pe Maica Domnuld, pe damele frumese 0 pe fazanI»,
«ea vor porni cu totri in contra Turcilor, ca nu se vor opri, pana ce nu vor prinde pe
Sultanul Mallomed viù sail mort, afurisindu-se ea la din contra, sa n'aiba parte de spada
lor, sa nu édà Martea la masa, i jurandu-se ca, nu se vor interce de la r6sboiti, pana
când nu vor svarli pe Turd Cu pici6rele in aer».
Dar niel Ducele Burgundia niel Regale F'ranteI n'ati plecat la relsboiti : unire nu era,
nimenI n'a plecat, nimenI nu gandise serios sa piece!
Cincr stincI neurnite intimping Mahomed in calea pornireI sale selbatice : Pe loan
Voda Huniade, Voevodul TransilvanieY; pe MoldovenY 0 pe Muntenr; pe cavaleriI din Rodos,
pe Skenderber 0 pe Uzum-Hasan, Sahul Persia ginerile Impèratulul TrapezundeI, loan
Comnen Caloianes i inrudit cu S'tefan-cel-Mare al Moldova
Papa, Venetia, atineail calen nävälitoruld pe Mare, dar despre acesta parte, Maho-
med se mangaia zicand : ((Alah a daruit apele ghiaurilor, pamentul otomanilor. Cine se

') Gibbon, op. cit , T. II, p 871

2) Karamzin, 1st. RusieI, Tom. VI, pag. 179.
4) Hurniuzaki. Documente Tom. II, partea II, p 492.
4) Turcs et Chréliens au XV sièccle, p. 227.

www.dacoromanica.ro
556

póte impotrivi darurilor lur Alah?» si el se silea ca prin Moldova, prin Valachia, prin
Transilvania si prin Ungaria, sa strahata in inima.EuropeT, s mice Germania F,4 Italia
Cu Enicerir, cu Timariotir si cu Spahir Mr, i sa mature tot. De. aceea Papir, Venetia,
1,cfan-cel-Mare si Uzum-Hasan, puneari t6te silintele lor pentru o HO,' a marilor Puterr
de uscat contra Turcilor.
Pe uscat acésta liga, pe apa Puterile maritime, l'ar fi strans pe Mahomcd II ca in-
tr'un cerc de fier, l'ar fi svarlit din Constantinopol t.A din Europa, si l'ar ft ingramaclit in
fundul Asier, batut i ametit. Dar acesta liga mantuit6re pentru crestinatate i pentru ci-
vilisatiune, nu s'a putut intoemi flier °data, din causa luptelor, a neunirer si a neasezariï
statelor crestine.
Romanir (Moldovenir i Aluntenir) aù stat scut si aparare crestinatätir din capul loculur,
eu cu sangele lor ').
Dupa caderea Consta,ntinopolulur, Mahomed II in primul moment de belie se gandi
la o lovitura analóga la Nordul Marir-Negre, cad c6sta apusana era de mult a lor. Aci
dou0 puterr i se opuneati ; Moldovenir si Genovezir, care stapaniati, Chilia
gurile Dunarir, iar eel' d'al doilea, Cafa.
Turcir pentru a impiedica trecerea vaselor genoveze in Marea-Negra, asezase in
Bosfor 16 bombarde, asa ea' de la Decembrie 1455, scrie solul milanoz din Neapole, «acuma
se p6te privi ea perduta t6ta Marea-Négra i insusr Cafa,, Tana si cele-lalte ceta,tr, pentru
ea nicr o corabie n'ar mar indrazni sa infrunte atatea tunurr2)».
Lar nicr intre Moldovenr i Genovezr nu exista unirc, cad in ncchibzuita Domnie a
luT Pctru III Aron, locuitorir din Cetatea-Alba ocupara castelul Lerici de la gura Niprulur
ce era stapanit de Genovezr, si pe care II gasim la 3 Septembrie 1455 «inta,rit in numele
lur Petru Voevod, Domnul Moldover i Moncastrulur, care nu vrea restitue».
Castelul nu putu fi luat, «ci sà v prefacetT mar bine scria oficerilor din Cara, gu-
vernul genovez sa zabovitr pana vor veni timpurT mar bune i starea lor v va in-
demna, sa v ganditT la redobandirea localitatir Lerici».). Asemenea imprejurarY bune nu
venira, cad in 1475 Cafa cazu in puterea Turcilor. Chilia gurile Dunarir avura aceia.sr
s6rta, dupa 9 anr, cum von' vedea.
Nlahomed II infuriat de ofensele ce aduse solilor sT, Vlad Voda Topes, nurnit de
Turd, porni din Constantinopol la 26 Aprilie 1462, dupa ce mar intaiii pra-
(lase orasele de pe Dunare si din Delta, pana apr6pe de Chilia in 14614).
Am v6Out, cum Petru dase Chilia in 1448 Ungurilor, iar acestia, Tërir Românescr.
Ungurir insa aveati aci armata lor, de óre-ce In cronica putneana se vede, ca la 22 Iulic
.1462, Stefan este ranit la picior de Ungurn.
In Maiti 1462, Vlad Tepes tia ca o flota turcésca se indrepta spre gurile Dunarir.
Prin Iunie, flota ataca Chilia pe apa, iar Stefan-cel-NIare, aliatul lor, pe useat. Resultatul
luptelor de sub murir acester celar a fost negativ 6). E destul a arata ea acest atac nu
isbutesee. Restul campanier din 1462 nu ne intereséza. Vlad Tepes biruit fuge in Ungaria
si e inlocuit cu Radu IV cel Frumos (1462-1471), de la care 5tefan-cel-Mare ocupa
Chilia, in 1465.
Turcir aù fost rugar de Radu a pregati o expeditiune contra Moldova dar v6Ond
Sultanul, ca Stefan pusese in picióre tara intrega, renunta se vede, de óre-ce nicr un
isvor italian nu pomenesce acesta7).
Pe la 25 Martie 1475, Mahomed da ordin NIarelur Vizir de a porni din Constantinopol

') A. Papadopal Callimach. Sofia Paleologu i Domnita Olena, pag. 1-18.

Makusrew. Montim. Slavorum meridionalium I, p. 153.
Vigna. I, p, 490-1.
Dupa cum reiese din scriserea publicata de D. Bogdan, in Vlad-Tepe, p. 71 f.,;i urm.
6) Xenopot. Vol. IV, p. 11.
6) Hammer op. cit. p. 88, vol. III.
Numai un document ardelian pomenesce, la 28 Septembrie 1499.

www.dacoromanica.ro
 557

Cu o flotd contra Cara, care nu se ascepta. Keduk-Ahmed-Pasa debared la 1. Iunie Cu

40.000 6menI i dupd patru (*We de asediti, la Cafa din rn1inile Genovezilor. Cafesil furd
transportalr la Constantinopol, pentru a popula orasul '). O mie cinc I sute de tined geno-
vez l reusird sä. scape Cu un vas si debarcard in Chilia, uncle sunt primitI cu bucurie de
locuitorI 2).
In timpul campania din 1475, Chilia a fost luatd de Turd, in urma victoria lul Stefan
de la Podul-nalt sat) Racova, ea a fost reluatd de MoldovenT, dupä cum afirmd cronicarul
polon Dlugosz 3).
Dupd campania din Crimeia, Mahomed supdrat de ospitalitatea pe care ChiHenn* o
dase Genovezilor, la luarea Cafer, 1'4 indreptd flota catre Chilla; aci gdsi orasul ruinat,
cdeI 11 ruinaserd Moldovenit
Vlad Tepes renuntase la pretentiunile sale asupra ChilieI, care r6mase a luI Stefan.
In vederea luptelor ce se urmard in anul 1476, Stefan se adresä nu numaI vecinilor
srf Polonr i UngurI, dar si Papa Sixt IV, care ddruesce ertarea pdcatelor tutulor acelor
ce vor vizita cele dou6 bisericI catedrale din NIoncastro i vor da ajutor Jul Stefan, Voe-
vodul Moldova, contra Turcilor, flind-ca acesta, zice Papa, ca un adev6rat luptator al
credinter crestine, este gata a se bate contra lor.
Sixt IV calif-Ica pe Stefan al Moldova: «dilectus filius nobilis vir, Stephanus Wayvoda
Dux Moldaviae eiusque dominia, verus cristianae fidei athleta». $i tot in acel an, Papa
Sixt IV ddruesce ertarea pdcatelor lu Stefan, Voevodul Moldova, i tuturor locuitorilor, cart'
vor vizita biserica cea mare a Moldova si vor depune darurY in lada bisericiI; iar baniI
ce se vor aduna, Pontifele autorizd, ca sd-I intrebuinteze Stefan Voevodul,MoldoveI, pentru
rtisb6iele sale contra Turcilor4).
In primd-vara anulul 1476, armata, otomanal era in mar. la Vara, pe cAnd o Mid
se indrepta pe Marea-Négrd asupra ChilieI. Pretentiunile luI Mahomed erati, ca Stefan
plittesca tributul din urrnd (de la 1455); Pctru Aron este primul Domn Moldovean, care
platia tribut Turcilor5). plätescd si de acum inainte si sà restituie prinsir si orawl
Chilia, care se tinea de Tara Homânéscd.
La refusul lui Stefan, 6stea inaintä impreund Cu flota i podurile furä aruncate peste
Dundrea de jos. Atacul Turcilor au reusi. 500 IenicerY furd top' prinsI. Stefan afländ,
un ciambur tdaresc a trecut Prutul pc la SterdnescI. se retrase cä.tre Sueiava j dete
lupta din 26 lulie de la II6sboienI, in care marele luptAtor al crestinätätiI este invins.
TurciI pradä, tara pand in August, cänd vestea apropieriI la Stefan, cu ajutor de la
PolonI, II fLicu sd se retraga peste Dundre, fdrd a mar ataca Chilia, dupä cum se astepta
Stefan, care 14 redobAndi impreund Cu teritoriul cdlcat de Tura i cetatea, unde 'bleed
in Dunäre 8000 de Tura «venitY cu cordbff i galere, pentru a dobändi o cetate ce film,
Stefan la Dundre» 6).
El intäresce cetatea, pAnd in 1482 7).
Mahomed II, móre la 3 Maiti 1481, in etate de 52 anI i Ii urméza la tron fiul
Baiazid II.
In 1484, Baiazid II trimite artileria de a,sedit1 pe Marea-Négrd, la gurile Dundrir, la
Orasul este 1nvestit, cazu Inteo MiercurI, la 14 Iulie9).
Armata trecu Dundrea la Isaccea, unde se uni cu Muntenil luI Vlad-Vodd Cdlugärul,
la 27 Iunie 1484 9).

Hammer op. cit., vol. III, p. 105-7 F)i E. Vincens, op. cit. 287-8.
9) Hammer op. cit. Vol. III, pag. 202 apud ilberlus Folie(a XI. p. 027-8.
Editia II, vol. XIV, p. 621.
Pap. Callimach op. cit., pag 49-50 apud Harmuzaki, Documente, vol. 113, p. 237-243.
Iorga, op. cit., p. 108.
Col. Traian, VII, p. 380. larga. Acte i fragmente IP, p. 90, 98.
larga, op cit.
6) Idem.
9) Hammer, op. cit. p 12, Vol IV.

www.dacoromanica.ro
558

Dupa luarea AckermanuluI Hammer, spune la 24 Iulie Baiazid II revine la Chilia,

pe acelaF,A drum pe care se dusese, adica prin Tataria Dobrogiana. unde inainte de fon-
darea ImperiuluI Otoman, Saltukdédé stabilise o colonie de Turd seleucizY ').
De la 14 Iulie 1484, intréga Dobrogie, impreuna cu gurile DunariI, a fost supusti Im-
periuluY Otoman.
In ¡ama anuld 1486, Turcif stapanf pe Chilia, tree Dunarea in contra WI Stefan-cel-
Mare, voind sá puna In scaun pe Hronet-Hruet-Hromot; dar sunt 13514 la Scheia, In ziva
de 6 Martie 1487. Stefan taie capul pretendentuluil.
In 1492, Stefan-cel-Mare, care timp de un patrar de Ark, lupta singur contra Turcilor,
este obligat a plati tribut acestora.
UnguriI PoloniI se desteptara tocmal in 1499 si incheia un tratat cu Stefan, ca sa
tréca' Dunarea contra Turcilor, prin vadul de la Oblucita (Isaccea) saù aiurea. Insa In
urma se stricara legaturite intre eI i Domnul Moldova
In cursul amid 1498, Balibeg-Malcociogli, guvernatorul Silistra facu douel expeditiunf
peste Dunare in Moldova ; una primavara i cea de a doua tAimna. In cea trecénd
Dunarea cu 60000 6menf, aduse 10000 prisonierr; In cea de a doua trece Nistru In Polonia,
devasteza totul Oa, la Halitz i ar fi mers i maf departe, daca frigul nu'l impiedica. El
se inteIrse apol la China :;;i Ackerman.
Baiazid II abdica la 25 Aprilie -1512, In fav6rea fluid sat Sam I, iar el voind a se
retrage la Dymotica, máre pe drum la 26 Maitl.
Pana s'cl, ocupe tronul tataluf sa, care voia dea unur alt fiù, Achmet, Selim avu
sa lupte mutt. Teatrul actiunif sale a fost Chilia3).
In tot timpul domnief sale, Selim a facut cucerirf In Asia si Egipt; ast-fel ca nitnic
nu s'a petrecut important In Dobrogia si la gurile Dunarif.
El m6re la 22 Septembrie 1520 si Ii urmézii, fiul sal Soliman ').
In 1521-22, frica de Turd reapare in Moklova. Soliman avea 6ste gala la Chilia
Cetatea-Alba, pentru a ataca Moldova 0 a prada marginile regatuld Polonia -
Sangiacul din Silistra, care avea paza Dunarri, suparat pe Steranita-Voda (1517-1527),
ocupa, partea de jos a Moldova pe care Domnul trebui s'o rescumpere, corup(Ind pe tri-
mesul luY Soliman 5).
La 1523, póte ca m'ésura, de aparare, gasim pe Carabat, capitan al MoldoveI de jos.
In anul urmator, un sef Turc «Thasule», aduna trupe in Chilia i Cetatea-Alba, contra
Polonilor 6).
In 1526, pe and Turcil se pregdtiati sà dea UngarieI lovitura, se svonise ea el vor
ataca Ardélul, prin Moldova. In Martie, se vorbia ca art facut pod la Oblucita; apof se
Oa, cal treY podurr aù fost aruncate la Nicopoli; In fine, de la insusI Domnul Muntenia
ca ati sfaramat acestea i materialul dus la Dunarea de jos, unde fac pod la Chilia7).
Vom spune numaY in trécat, ca Suleiman ocupa Ungaria in campania din 1526 si 1531.
In 1538, Petru Hares, lovi Chilia i if arse marginile 8). Cantemir ne dà i causele
acestuY ata,c. Tatarif din Bugeak venira impreuna Cu nouI colonistI turcestI, ca sa taie lemne
dintr'o padure. S'a iscat cérta intre el' i locuitorir din Kiegeci, care all alungat pe Turd
din padure; acestia se intorc a doua 6ra, lar locuitoril îi pun iara4 pe fuga .si ii urma-
resc pana la Chilia, careia Ii da b' foc.
Acesta fu pretextul invocat de Suleiman, care porni de la Constantinopolf o expeditie
formidabila pe Mare 0 pe uscat, in potriva necredinciosulur Moldovean.

Seadeddin, III, 477. Lufti Paselia, pune venirea seleucizilor fn Dobrogia, la 1263
Cron. de la Bistrita, p. 58 In Iorga, op. cit., p. 169.
Hammer, op. di,, Vol. IV, pag. 123 si preced faro, op. cit., p. 181.
Hammer, op. cit, Vol. IV, pag.. 357.
6) Hurniuzaki, Ills, p. 715-6.
Idem, 113, p. 724.
low, op. cit., p. 183-4
3) Cantenvir, Descriptio Moldaviae, p. 42 si Ist. Imp. (toman, Vol. I, p. 296, nota 87.

www.dacoromanica.ro
 559

El traversa Dobrogia, la Babermantul luI Saltukdédé, care de pe timpul

sultanilor seleucie, veni cu o colonie si se stabili in Dobrogia ').
De aci puse sa. se construiasca un pod la Oblucita, lar nu la Silistra saù Chilia,
cum cred unii 2 Dupa ce gonesce pc Rare, puse in scaun pe Stefan Lacusta. Soliman
trecu Dunarea inapoI, spre a petrece iarna la Adrianopoli. Stefan se obliga sa platésca
glad, pentru necredinta luY Petru ; apoI otA laturea de la Nordul DunariI, trecu sub sta-
panirea turcésca. Maiacul, Ciubarciul i Cau$a,niI devin proprietate turcésca. Para,labia
moldovenésca stramutata in 1484 de la Chilia la Ciubarciti, se mutà in 1538 la Soroca.
Tot atuncI se anexéza i Tighina, raieleI format!), de TurcI in acest an3). Soliman puse
sa se reconstruiasca Chilia, distrusa de MoldovenI, i fiind ca padurl nu ere,' in aceste
partI, darui lemnaria poduluI ce se construise pe Dunare 4). Sangiacul fu incredintat lul
Hasanbeg.
Intalnim ca Sangiac al ChilieI in 1511, pe MalcocI-Oglu. Suburbiile ora.$uluT a fost
arse de Alexandru III Cornea, Domnul MoldoveI 5).
Infrangerea luI Rares a tost anuntata in t6te provinciile ImperiuluI Otoman, prin
lor, ce venisera la Isaccea 6)
In campania din Ungaria, de la 1551, Tatarir din Dobrogia, luara parte sub comanda
lui Mohammedbeg, sangiacul de la Nicopoli 7).
Pe cand Soliman era ocupat cu r6sboiul din Asia, in anul 1555, apare in Dobrogia,
un pretendent la Tron, un fal Sultan, cu numele Mustafa, care adunemd o banda de vre-o
patru-zecI 6mera depravat,I, incepu sa devasteze in modul cel maI crud, nu numaI Do-
brogia, ci i tóte provinciile invecinate. Baiazid, un fiti al Sultanulur, printeo stratagema,
puse mana pe Mustafa 0 il trimese luI Soliman, care avea de gand sa triméta, din Asia
PC Mehmed-Pa5a, ca prinda 8).
Soliman, supranumit Magnificul, me:we la 13 Safer 1566, la atacul Sigetulut El este
cel maI mare dintre SultanY; «in timpul sù, Imperiul Otoman, nu numaY cá alinsese
maximum de eXtensiune teritoriala, dar 0 cea maI mare desvoltare sub raportul arlelor,
legislatiunif i literilor».
Tronul a-fost ocupat de fiul sal Selim II-lea, supranumit betivul, in timpul domnieI
caruia, TurciI trec pe la lsaccea in contra lur Ion Voda, Domnul Moldova in 1574 9).
Selim II m6re in 1575 §i Ii urméza Rul sù, Murad III.

Hammer, op. cit. Tom. V. p 200 apud Ali. Rumelia de Hagi-Kalfa, p. 27-30.
Traditiunea spune, ca, locul unde fusese 1ngropat Saltukdédé, nu se maI cuno0ea si In cercetarea
mormintuluI, Sultanul Soliman gäsesce un cioban batrin, care pdzia oile prin imprejurimile ora§ultil.
Acesta intrebat, ii réspunde ca nu 1,ie unde ail fost ingropate rärn4itele eroului Turcilor, Saltulcdédé;
dar a observat la oile sale un fapt curios, di existä un loe hinga, oras, unde oile ajtingènd 11 inconjurä
numal dupä, ce tree de el, de se readunä, ferindu-se ast-fel a trece peste acel petic de pämént.
Verificat acest fapl, de insusI Sultanul, a dedus cá locul pe care oile Inconjurail, trebue sd fie loe
slant si di acolo trebue ssi fie Ingropate rämäsitele luI Saltukdédé.
In acel loe, puse Soliman a se construi un monument funeral., in onerea primului colonizator al Do-
brogieI, din \recut al XIII-lea, luI Saltukdédé, care e 0 un sfänt al Turcilor. Aces', mormint se vede §i astäzi
MAO% osea, apreope de bariera de Sud a orasuluI.
Langá mormint, Soliman construi o giamie, care azi e in mina'.
MunteluI din fata mormintuluI luI Saltukdédé, ii dete numirea de muntele Koium-Baba, adicá tatal
oilor, dupä numele ciobanului; acéstä numire s'a pästrat pänd azi.
Miner. Mon. Slavor. merid. I, p. 643.
6) form op. cit., p. 187-8.
Cantemir. Istoria Imperiului Otoman. Vol. 1, p. 297. Istoricul crede c21, podul a fost construit la Chilia
larga, op. cit., p. 190, apud p. 215.
Hammer, op. cit, Vol. V, p. 292.
Hammer, op. cit., Vol. VI, p 20.
Canlemir. Ist. Imp. (=toman, Vol. I, p. 309-10. Cu acéstä, ocasie, istoricul face (1escriptia Dobrogiei
(nota 123), pomenesce de pädurea Deli-Orman i despre locuitorii, pe car! Ii numesce Citalci, de originä Lured.
2) L. Goreeii. Descriptio belli Juoniae Voivodae; anno MDLXX1V, in Tesaur de monum. antice, Vol.
III, p. 236 si urm.

www.dacoromanica.ro
560

In 1576, Murad III Incheie cu Bathóry, regele Polonia un tratat, prin care Turcia
se obliga a da ordin begulul de Silistra $i Ackerman, ca sa oprésca pe Tatarir din Do-
brogia a face incursiunI prin Moldova in Polonia ').
Totusr pradaciunile Marilor nu incetara, ci s'ati continuat i in anir urmatorT.
Sfarsitul domnier lur Amurat III corespunde timpurilor de glorie ale Muntenia sub
Millar-Bravul.
Murat III móre in 1594 si Jr succede fiul sèti, Mahomed 111-lea.
Starea Europer in timpul lul Mihar-Vitézul era urmatórea : Succesele Turcilor puseserd
pe gandurI lumea crestina. Rudolf II, impòratul Germanier, iesind din toropiala, in care
11 adusese viclenile uneltirl ale Jesuitilor, conv6ca o adunare generala la Ratisbona. Papa
Clement VIII trimite nuncir la Filip II, la Moscua, la Sigismund-Batbóri, Printul Transit-
vanier si Aron, Domnul Moldova in contra .Turcilor. Era a 40-a cruciadd a Puterilor
crestine contra Semi-luner.
La 15 Iunie 1593, TurciI suferira o mare infrangere la Sissek. Anul acesteT infran-
gerT se chiama in istoria otomana, anul peirer; de la acésta data incepe decadenta Im-
periuluI.
Domnia luI Mihar fu o lovitura nou5, dat5, ostirilor turcescI ale lur Sinan Pasa, care
distigase mar multe victorir in Asia si Ungaria.
impreuna Cu ostirea ArdéluluT, comandata de Albert Kiraly, ataca la 10 De-
cembre 1594, Orasul de Hoer, pe care'l rase din temelie; apor trecu Dunarea pe ghiata
si la 1 Ianuarie 1595 se apropia de Harsova. Aci î ¡ese inainte o 6ste de 7000 TurcI, al-
catuita din garnisóna cetatir si din altr TurcI din Dobrogia. Pe ghiata Dunarif se dele o
batalie sangerósa, pentru ambele WV, in care TurciI fura sdrobitI i imprastiatl.
Romanir biruitorr se suira pe scarI, sarird in cetatea Harsova, o arserd si o pra-
dar5,. Prada faced in acest oras fu asa de mare, in cat Romanir trebuira sa tréca Du-
narea, spre a'sI duce in tara lor avutiile impovarasera; dupa ce'sr mar Intari puterile
slabite de frig, Millar cu ostasir si, la 6 Ianuarie, trecu iarasr Dunarea si se indrepta
spre Silistra, oras mare si frumos, locuit de negulatorT bogar, earl traiari fdra grije, bi-
zuindu-se pe puterea cetatir. Dupa un atac gróznic, in care asedialir nu luptara mar putin
vitejesce de cat asediatorir, Romanir o coprinserd si o detera in foc i pradd. Romanff
gasira atata prada in acest oras, in cat isT dobandird vestminte pentru vecie, zice con-
timporanul scriitor, Montreux 2).
Romanir sunt respin$1 de Mustata, sangiacul SilistreI, care le causa o pierdere de
4.000 6menr 3).
Pe (And MihaT ataca pe Turci in Dobrogia de Sud, in anul 1594 i inceputul
1595, pe la Nord un corp de Cazad aï luI KomulovicT merse spre «gurile Dundrir
Nistru pentru prada». Un om trimis prin Aprilie pentru stafete, de palatinul din Kiew,
aduse vestea «ca el sunt la Marea-Négra, asteptand vre-un prilej sä, intre In gurile Du-
narir; cari nu sunt nicr 2.000 de 6menr».
Prin luna Iulie venira sub zidurile Chilier i altT Cazad r de la Nipru. Un alt corp de
8.000 cazad l bate pe Aren Voda, Domnul Moldova si lila tunurile, ((cu care aveart a se
indrepta asupra MoncastruluI, Chilier si altor cetatI ale Sultanulur».
Aron se impach cu CazaciI, Cu care In iarna anuluI 1595 incepu o campanie de re-
cuperare a Basarabier Sudice, cuceresce Tighina i Moncastro i ajunge pana la Dunare.
in Martie ataca Ismailul, Andrer Barcsa, un comandant al trupelor transilvanene
si la 22 II ocup5, ').
in acest timp Mihar porni din noù pe Banul Mihalcea spre Silistra, pe care o arse

Hammer, op. cit. Vol. VII, p. 45.

Balrescu. Istoria luI Mihai-Vitézul Rev. Romanti, anul I, p. 287 §i Baltazar Valter. Descrierea fap-
telor luI Mihal. in Tesaur de monumente antice, Vol. I, p. 16.
a) Hammer, op. cit. Vol. VII, p. 299.
4) Iorga, op. cit. 209-10.

www.dacoromanica.ro
 561

si o pustii. Mihalcea apol se intórse de asedia Braila. AsediatiY gäsira mijloc de a scri
Muza, ciaus din Dobrogia, cerAndu-I ajutor. Muza stranse vre-o 4.000 de 6menI si
trecènd Dunarea pe ghiatä, isbi tabära romanésca i ornorindu-le dupä märturia Tur-
cilor 10.000 de 6menr, ir sili a ridica impresurarea.
Mihaf trimise pe Spatartil Preda si pe comisul Radu, asupra Harsovir. TurciI din
acest oras, afland de sosirea Rornanilor, se grabira a trece Dunarea si le iesira In intarn-
pinare; dar Romanir a bat si II trec Dunarea, face.ndu-le mal mult rf In g6na ce le
dote pana la Harsova, pe care o si ciadura prada foculut
Vitézul Albert Király, cu o iutime neauzita, cu foc i Cu fier pra,"dand si pustiind,
îi rotesce armele fulgerand prin tóta Bulgaria i Dobrogia, unde ocupa Cernavocla, Ba-
badagul i Oblucita. El îï impinse pustiirile pana la Marea Négra, de la guille Dunaril
pana la Varna si inainta pana apr6pe de Constantinopol
Mihaï unindu-se cu Aron Voda, acesta ocupa Macinul i alte cetatI, reisc6la tóta Do-
brogia, aI carel' locuitorY urand tirania Turcilor, se ridicara cu totiI i curatira tara lor
de dérisff; douti escadróne de Moldovera, bat In doué findurI dour, cete insemnate de
Turcr si le iati stindarde. Apoï MoldoveniI se Impreuna cu Dobrogenil revoltatI,
Chilia i Benderul, unde taie in bucatI pe Beiul cu 600 de Turd, apoI ara mers asupra
AckermanuluI, de unde Tiafel abia putu scpa, lasand In mainele Moldovenilor mal multe
trofeie.
MihaI termina campania din ¡ama anulul 1595 din Dobrogia, inainte de a se des-
gliela Dunarea, pe care o trecu pe ghiata, dula cum afirma De Thou9).
Braila este luata cu asalt, In ziva de 10 Aprilie 1595, lar Turcif a,bia putura scäpa
Cu corabiile pe Durare de mania cuceritorilor.
Marele 'Vizir Sinan-Pasa, insarcinatul SultanuluI cu expeditia In Muntenia, IF¡f ad use
armata pe la Sudul Dobrogiel; se afta pe la ineeputul luf August 1595 In Hasgrad, ve-
nind de la Adrianopoli prin pasul Cialicavak. La 13 August 1595, hile() MiercurI, se dote
memorabila batalle de la CalugarenY, in care Sinan abia fu scos dintr'o baltä, in care
cazuse 3).
Sépte galere cu munitiunI de artilerie suia Dunärea pe la gurile el, pana la Rusciuk.
Pe cand la Constantinopol se discuta despre se:orto, Moldover, pe care TurciI vroiaü
s'o imparta In douè, o parte Tatarilor si alta sangiaculul de Tighina.
Pe cand Polonif aveati térna, pentru ocuparea MoldoveI de Turd si Tatarl, de 6re-ce
sperati s'o aiba pentru el, Mihal-Vitézul gonesce In 1600 pe Ieremia Movila i intrupéza
Moldova la confina sa, dupg, cum t'acuse l cu Ardélul in acelasr an4).
Mihar este °mora miselesce In anul 1601; peste doY anI máre i Mahomet III, la 22
Decembrie 1603.
intre 1603 si 1622, se succede la tronul Sultanilor: Ahmed I, Mustafa I si Osman I.
in timpul acestora, necontenitele campanil tatarescI contra Cazacilor, MuntenieI i Ar-
Ulula aduserä asezarea Tatarilor in Bugeac. inca de pe la inceputul secolulul XVII II
vom gas' fixatI in acésta provincie, fixatI pana la un óre-care punct, pana la exprima-
rea de plangerl mal energice din partea Polonilor, pana la staruinte mai dibace si mal
bine intovarasite de darurI din parlea Domnilor moldovenI, inspaimanta,t1 de o asemenea
vecinätate. PrimitI sa se aseze la Durarea de jos, rara o autorizare limpede, ci erati scosI
solemn din noua lor tara la asemenea imprejurarI. Tataril bugecenI se intelegeati insa
In totdeauna cu ceI carI primiati insarcinarea de al' goni si stiati sa faca ast-fel, in cat

1) Baiceseu, loc. cit. p. 374-5, apud Campana, Istranli, Walter. in Tes. mon. Vol. I, p. 22.
3) Tom. XII, p. 514. Tirare ora§elecucerite de MihaI figure/1, fn Dobrogia: Isaccea, Hánova,
Chilia, Babadagul; Babadagul este descris de Ia'cob August de Thou (Tesaur de monumente anlice, Vol. 1,
p. 219) ca oral negusioresc §i avut, Cernavoda; lar la Sud: Basgradul i Dobricea. Despre aceste ora§e
vorbesce i Vistierul Stavrinos (Tes. de mon. ant. Vol. I, p. 292).
Hammer, op. cit. Vol. VII, p. 304.
larga, op. cit. p. 212-15.

71890 71

www.dacoromanica.ro
562

evacuarea sä fie o satisfactiune maï mult formal. De altmintrelea, i cel gonitI se intor-
ceati usor inapoI, trecAnd simplu Nistru din «ctImpiile bialogrodene», saù rrnAind la in-
torsul din vre-o expeditiune. Fertilitatea nout-lor asezArY Ii atrAgea, .5i ea II influentase
inteatilta, in cat prtrasise vechiul obiceiä mongolic- de a trdi din produsul turmelor
mdnate tot inainte pe stepd i incepurä a lucra minunattil pärnênt moldovenesc. Basa-
rabia savdrsi ace-stá minune: fact] din veciniï drumetï si din phstoriT exclusivI, nisce lo-
cuitorl in sate si nisce plugarI.
Mud de functionarir turd, coruptI, prin baesisurr, pentru a se face, cd uita pe TAtarY in
teritoriul, de unde trebuiail sd'I se6tA, statul turcesc insusI, Imperiul Otoman, avea nevoie de
rátarI in Bugeac. Apd, 6stea de pradil turcd putea spiona in fie-care clipä i respinge orI
cdnd 6stea de pradd polond. Pentru a avea hotarele pacinice i cethtile de granitA asigu-
rate, nu folosia nicI un tratat: Tätarul trebuia sa se gds6scä in fata Cazaculuï, pentru a'l
opri, satt pentru a rilsbuna imediat asupra patronuluï acestuia, niivalirea
Si nicI ()data Cazacil nu ar6tarA atata indräsnélä, ca pe vremea când populatia td-
tard incepu a pdtrunde in paleurï, 'Aleut-I in pustiile basarabene. In 1601, eI mdeeldrese
pe locuitoriI din Soroca; In 1602 eI pradd Constanta i cetätile basarabene; in 1603 se
ast6ptä, o ndvälire a lor in Moldova, pe lAngd cea din Crimeia; eI venird inteadevtlr spre
Dundre i Matra cenuse Ismail si Oblucita; in 1606, prtiddcitinT in Basarabia, in 1612,
sés.se-zecï de seicr de ale lor prädard Babadagul, arzénd, de a hingul Marir, 'And la Varna
Mesembria; in 161/k, eT jefuese Sinope, pradd in Moldova s,;i spre Marea-Negra, untie
bat pe Turd; in 1616 eï se infatisézd iar5.5I la Nistru, dar stint respinsI de MoldovenI
de Tdtarr; in acelasI an o flotd intrégd porni contra lor sub Cigalazade; in 1617 es,ird
de lAngä Ociacov 80 de seiel s,d prAdard.
Cu t6te tratatele incheiate intre Polonï si Turd, CazaciI nu Incetard a prada gurile DundriI
Marea-N6grd; promisiunile Turcilor de a goni pe Tdtarï din Bugeac ri_imaserä cuvinte g6le.
TätariT din Bugeac stint mentionati chiar de la inceptitul secoluluI XVII; un raport
venetian din ConstantinopolI spune, cä la 15 Iullie 1601 s'a dat ordin Sangiacilor din Si-
listra, Ack.erman si Bender si Tatarilor ce locuesc acolo, sd trécd in Muntenia.
In Mairt 1602, PoloniI aveati pretentiunl asupra a douè saí treI ceidlI de la gurile
DundriI: Chilia, Akermanul, Ismail si dupd unele versiunï, Benderul.
Dupd un raport din Praga cdtre Archiducele Maximilian, TurciI erati dispusl sä. dea
HanuluI tiltdresc pe OM viata, Principatele cu Vita' tara de la Nicopole "And la Chilia,
daed acesta va supune Tara RomAnéscd.
rätariI durará in decursul vécurilor 16, 17 i 18 in Bugeac, uncle Ii vedem in nenu-
rate rAndury.
La 1620, TdtariI din Bugeac sub Mirzea Cantemir, deveniserd o putero de temut, de
care tremurail RegiI Poloniel.
Cronicarul nostru, Miron Costin, ni'l aratd ca un mic Suveran independent '). El e
confirmat in urmd de P6rtd, ca Pasä s:i guvernator al c6stelor MariY-Negre, in spre
gurile DundriT2).
In campania din 1621 a Sultanuluï Osman I contra Polonilor, TátariY luT Mirza Can-
temir sunt intrebuintatT ca eclerorY. TurciI ati parcurs Dobrogia, iar la Isaccea a trebuit
sil. stea opt zile, pentru construirea poduluI pe care voiati sil. tr6c5. (de la 12-20 Iulie). In
acest interval de timp, Husein, beglerbegul Ociaeovulur, prinse 18 caice cazdeeser, care prada0
c6stele, iar Kalil-Pasa luase prisonierI 200 Cazad, care furd lasatI pradd ostiril tureescI.
Sunt prea interesante pentru istoria provincid n6stre, detaliile ce ni le-a ldsat Ham-
mer asupra acester campanII, pentru a fi trecute cu vederea.
Aci Sultanul trecea adese-orI Dundrea in bard mieT, pentru a inspecta ttirmul opus;
inteo zi el trase cu arcul pe ttirmul sting si in locul unde a dtzut sdgeata, puse sd se
construiased o colónd de piatrd.

') Magasinul istoric I. p. 293-5.

2) Hurnauzahi-Etila», I. p. 194.

www.dacoromanica.ro
 563

La Isaccea, Osman ordona de a se cladi un castel nob", care spune Hammer exita
astazr (1837)'). Restul campanier la care a luat parte $tefan Torna, Domnul Moldover
si Radu Serban, Domnul Muntenia nu ne intereséza.
Sultanul Murad IV se sue pe tronul ImperiuluI Otoman la 10 Septemhrie 1623. In
1624, Sabin, Hanul Tatarilor din Crimeia, pradéza Ormir Dunarir, incepénd de la Chilia
prin Ismail. Pe cand se prepara sa atace Babadagul, Mirza Cantemir cu 3000 Tätarr din
Dobrogia, fugaresce pe Tàtari luT $ahin.
Macelul fu ingrozitor, in cat apele Dunarir fura rosii de sangele lor, iar Hanul abia
putu scapa pe o barca peste fluviil 2).
El apara Dobrogia de incursiunile Cazacilor din 1630, pe cand Kenaan-Pasa apara
c6stele Marir-Negre, dintre Vara i gurile Dunärii, de devastarile lor 3).
Acésta fu perióda cea mar glori6sa, din viata puternieulul Tatar: prada cand voia
FA uncle voia. In mar multe randurr, provinciile vecine ale Polonia fura devastate de el
Insus,;r, sati de fiul sâù, in fruntea unor ostr numer6se. Fata de Virile vecine ale Moldover
si Muntenia el juca un rol de protector sail stapan de ternut. El aduse cu o 6ste de bu-
gecenr, firmanul de mazilirea lur Noise Movila in intaia domnie; tot el puse in lanturI,
atuncr la 1632, pe acela,. Domn, care se credea, ca are sa fuga.
PoloniI gandiati sa '1 oprésea printeun tratat, incheiat in 1633; el prevedea cLt mar-
zacul cu ar sal «vor parasi tara BugeaculuI,pentru a pune cap& navalirilor ce faecal) in
Polonia. $i daca e n'ar vrea sa plece, Turcir i Hanul sa unésca puterile pentru a'r
goni». Natural ca in sehimb, s fagaduia liniste din partea Cazacilor4).
Ordine de plecare s'ar fi dat luI Cantemir, inca din Noembrie 1634, dupa ambasa-
dorul francez la Constantinopol. In 1636, un sol polon veni la P6rt5, anume pentru a cere
pedeapsa i stramutarea de fapt al lur Cantemir.
Dar Sultanul trimise cam pe aceiasY vreme o sabio si un caftan temutulur Tatar
«eu un firman care II intarea in guvernul sail de la gurile Dunarir». Totr eral conviw;,1
câ solul polon staruise de géba, ca, toll predecesorir se in acésta privinta; pe langa fol6-
sele celel'alle pe care le aducea, Cantemir putea servi la intamplare contra Hanulur, cd-
ruia IT era dusman vechiti i neimpacat. Caimacanul rOspunse trimisulur, ea lucrul nu
se pap asa in graba, dar câ se gandesce fürte serios sa departeze pe marzac «unde-va
dincolo de mare» si acésta cat mar iute. Când Polonul pleca in August, 11 intovaraAa
un ciaus turc, care trebuia sa invite pe Cantemir a nu mar prada in Polonia.
Asa de tare era situatia guvernatorulur «gurilor Dunarir» in 1636. Totusr diderea sa
se apropia i zilele batrinuluI sef Tatar erail num6rate. Pr5,daciunile sale IT creiati dus-
manr pretutindenr i er gasira mijloc sa se faca ascultalr de P6rtd. Polonir, care nu 11 pu-
teat) ierta nier °data, nu sciatl, ce e dreptul, sA vorbeasca cu TurciI. Sciu insa Hanul, si
mar bine de cat dinsul, Domnul Moldova pe atuncr Vasile Lupu, care insinua la Turd,
cA prea multa 6ste se aduna in Bugeac, cA prea multr supusr tatarr se rapesc Impara-
tulur i cA p6te aceste silinte de intarire ale luI Cantemir ati scopurr dusmanescI fala cu
Pócta: ()data, marzacul refuzase a se supune la un ordin de pornire in rtisbor; ce ar fi
acum, cand se simte asa de tare si de sigur?5). Din partea lur, Hanul expunea cauzele
sale de nemultumire,cu scopul sal" revoltat i rasa afacerea la aprecierea Sultanulul.
Acesta era decis sA faca liniste intre TAtari, suprimand si pe Cantemir si pe rivalul
Hanul. Cel d'intar fu chemat la Pórta, pentru a se indreptati, dar el trimese numaI
pe frill sail', care fu ucis.
In Aprilie, dupa somatiunT nou6, Cantemir insusr veni, ca sa'§I plece capul inaintea
Imp6ratulur2). $ahin Ghirar fu adus din Rodos i afacerile marzaculd pareatl cA merg
') Hammer, op. cit. Vol. VIII, p. 276-7.
2) Hammer, op. cit. Vol. IX, p. 54.
5) Idem op. cit. Vol. IX, p. 162-3.
Bissacrioni, in Sansovino fol. 433. Vedi lorga op. cit. p. 226.
Bandini p. 203.
61 Familia o lash', in Chilia. Hammer Vol. IX p. 300.

www.dacoromanica.ro
561

bine, cad se vorbia sá fie trimes in Persia. Sultanul lovi cu pietre in cadavrele celor doI
fran aI HanuluI, ucis,4 la vitnat de un nepot al luI Cantemir, 0 puse sit le arunce in apil.
ahin fu proclamat apoT, i vechiul Han, care veni supus la Constantinopol, fu gatuit. Can-
temir plecase spre guvernul sàù asiatic, cand trimisul imparatesc 11 ajunse. Adus inapoI
la Constantinopole, i se Cale ghtul inaintea SultanuluI, ciare se gasia la o petrecere ').
A.5a r6splatà avu Cantemir, care timp de 18 ari apara Dobrogia i Gurile DunariI,
In contra navalirilor cazace0I.
TatariI din Bugeac trebuira sa afle, cu o a(lAnca durere, mcírtea tragica a aceluI, care
dusese pe copiiI stepeI in Canaanul Bugeacului. El se gramildira imprejurul fratilor luI
Cantemir, anume Selman 0 Orak 2), in numèr de 6000 de familil de Nogal, cu care ridi-
cara stégul revolutiet
Sultanul era insa decis sa mAntuie cu nesupu0Y de la Dunare. Un fost Mare7Vizir,
Mehmed-Pa§a, capata porunca sa vie in aceste parn, pentru a sfarima r6scella, care putea
da nwere la complicatiunI pericul6se. Sosit «la gurile Dunaril» in Octombrie, Mehmed
putu sa anunte In curind, ea épte .5efl at primit sà parasésca lara, pentru a trece, ca
supu*I ai nouluI Han, in vechia patrie, Crimeia, 0 la Don. TreI alian fugird, probabil, in
Polonia. Pornirea populatiuniI Ware din Bugeac incepu fàrà zabavg..
Pe drum, o MA se oferi Polonilor, cerêndu-le, cu «crucea de lemn pe piept, ca
semn de inchinaciune» parnAnturI roditóre, i el fura wzati la Nipru. AltiI i1 gasira
aceia4I apa, mat' in jos, 0 petrecura acolo iarna ; dar in prima-vara, Pa0I i DomniT
salape
RomanT fura convocan la Cetatea-Alba, pentru a-i goni. Insa, luan cu biniorul de Han,
ei se indemnara a pleca. ;;;eiff lor de odini6ra, CantemiresciI 9, fuseserit uci§1 ton, afara de
unul, i generalul polon, care asista la hotare, in fruntea und armate, la stramutarea
Tatarilor, avea dreptate sa multuméscO luI Mehmed, «pentru ca a scos din cuibul lor de
la granita, pe aceI care alta data pradasera atht de salbatic Polonia» 1).
Stramutarea Tatarilor din Bugeac 0 de la gurile Dunarl s'a intamplat in Ianuarie
1638, dupä nisce sciri din Ardeal
Sultanul Amurad IV máre la 9 Februarie 1640 i fu inlocuit cu fratele sèql, Ibraim.
In 1642, Mehemed-Pa.$a de la Silistra, pornesce cu armara pe uscat contra Azovultn,
care se afla in stapânirea Cazacilor, pe chnd Piale-Pasa se indrepta cu o flota contra aceluia4
punct, pe care it ocupara. Cucerirea AzovuluI este descrisa de calatorul muezin Ewlia 8).
La 1644 inthlnim pe un Murad-Pasa «sangiac i paznic al malurilor DunariT». Paza
Jul 0 a succesorilor ce va fi avut peite, era insa f6rte putin efectiva. Chn-va anl trecura
abia, i Bugeacul se umplu iara§I de 'Marl, atra$1 de dorul samanaturilor man6se, pe care
nu le maT gasiati aiurea. «Dupa cht-va timp de pace senina» serie Bandini, care vizita
aceste pärn tocmar pe atuncl, «Tatarff venira iar4I in Bugeac, Dumnezeil tie de ce, de
sigur ca nu pentru binele, ci pentru peirea tOrilor cre0ine 0, in inthiul rhnd al vecineI
Moldove» 7).
In 1645, Regele PolonieI se plângea Portil de pradaciunile Tatarilor, pe chnd CazaciI
faceail calcarI pe teritoriul turcesc, pentru care Vasile Lupul avea ordine de la 1VIarele
Vizir sä, paziasca frontierele 8).
In 1648-9 «BugeceniI» prada iar4I ca in timpurile luI Cantemir, in Polonia 0 Mol-
dova, 0 Vasile-Voda se rescumpèra, indatorindu-se a plati vecinilor si un dar anual,

)) 167W op. cit. p. 226-7 §i Hammer op. cit. Vol. IV p 299 i urm.
5) Hammer op. cit. Vol. IX p. 300.
5) Dupil Naima p. 521 (citat de Hammer op. cit. Vol. IX p. 300 nota 1), familia luI Cantemir se com-
punea din: Selman, ()Pak, Weli.ah, Nebrid, Kollugvah, 1naieLali, Alibeg, Aitimur i Kelimbeg.
_Conga op. cit. p. 228. Cantemir 1st. Imp. ot. p. 539 nota 98, amid cd din unul din ace§ti CantemirescI
se trage familia istoricului i Domnului Moldovei de maI
Hurmuzaki IV', p. 639 No. 566.
Hammer op. cit. pag. 20-1 Vol. X.
Amp op. cit. p. 229 apud Bandini pa& 203.
8) Hammer, op. cit Vol. X p 119-120.

www.dacoromanica.ro
 565

halcibeslicul '). Pe acel timp, se infälisä inlr'o dielá poloná, o scris6re de la un TobaY-Bel,
mirzac, caro se intitula «Principe al Tätarilor din Bugeac».
Macarie, Patriarchul de Alep, gäsi tot locul intre Soroca si granita Bugeaeultil ars
de nävälirile rátarilor, de sub Vasile Lupu.
TurciT niel' nu se maY gändiati sä-T gonesca, mar ales acum dad svonurile despre
inlentiunile Polonilor Rusilor asupra Ackermanuld, 13enderulul i Ociacovuld fi' Meca"'
necesarT Imperiuld °toman.
rätariI din Bugeac apärati confiniile turcescY contra nävälirilor rusescI; intrio plán-
gere a Rusilor, Ibraim le trimete prin Hanul tätáresc r6spuns «cä de Ore-ce si &latí ocu-
pat doug forrärete In Anatolia, nu vor fi lasalT in pace, cAcT dacg in acest an Tätaril s'ar
linisti, RusiT ar supune Ackermanul i terá, Moldova» 2).
Sultanul Ihraim este omorät In palatul säti, In ziva de 18 August 1648 si ocupà tro-
nul flul stí, Mahomed IV-lea.
In MaitI 1649, gäsim ca beglerbeg al Silistrer i guvernator al Dobrogier pe Dervis-
Pasa "), iar In 1654 pe Siavus-Pasa4).
In 1655, TätariT din Crimeia, Dobrogia i Bugeac sunt intrebuintatT de Pasa din Si-
listra, contra Cazacilor 5).
in 1656, fostul Marele Vizir,Melek-Ahmed-Pasa, este numit guvernator la Silistra 6).
Seraschierul de la Silistra avea obligatiune a apára Babadagul, unde î avea resedinta
marginele ImperiuluT Otoman despre Nord 7).
In 1657, rátaril sprijing pe PolonY, contra Domnilor coalizati a color 3 principate.
In 1658 era seraschier la Silistra, Fazli-Pasa, care primind ordin a intra in Muntenia
st mazaleasca, pe Constantin Serhan, el intärziazá, fiind cumpArat, ea8',1-T dea (imp aves-
tuja sà." fugó. in Transilvania. Pentru acesta fu decapitat la Adrianopoli.
In acelas an, Tätaril din Dobrogea insotesc po seraschierul SilistreI In campania
contra luT Rakotzi, Domnul Transilvania unde asezä pe Barcsay Acat 8).
Dupä, o informatie, el eral) in numèr de 25.000 de 6menT armatI9).
Apol. 50.000 Tätari din Bugeac ajutil sub Calga, Hanul din Crimeia, pe Domnul
Moldova bätrinul Gheorghe Ghica ").
in 1659 este numit Seraschier la Silistra, Mohameclbeg "), iar in 1661, Mus(afa "),
eare e inlocuit In acelas an cu Suleiman-Pasa 18).
ExpeditiunT tatarescI, poruncite de Turci, se intampinä In 1661, 1663 i 1664 ").
In 1661, guvernator al SilistreI se gäsesce Ali-Pasa 15).
in 1664, intr'o scrisdre din 24 Decembrie, Gheorghe teran reveieza tratatul, pe caro
Il incheiase ca Don-in al MoldoveY cu Marele Duce al Moscovel. Acesta se obliga a nu
cere t6rif niel un tribut si a reuni cu dinsa, Bugeacul. «Locurile, teritoriile si cetätile pe
care Turcul le-a desbinat de Moldova, precum sunt Cetatea Alba, Chifla, Tighina i pro-
vincia bugecianä, le va recupera Marele Duce Cu arma si le va inapoia Principatuld
Moldovel pentru tot-deauna"). Aceste promisiunT insg nu V-ati avut fiintá.

Hurmuzaki, IV', p. 569, in Iorga op. cit. p. 229-

Hammer, op. cit. Vol. X p. 161.
Idem, p. 218.
Idem, p. 337.
Hurmuzaki, V8 p. 19 No. 28, in Iorga op. cit p. 229.
Hammer, Vol. X p. 396.
Cantemir, Ist. Imp. Otoman p. 427 nota 16 444 nota 27.
Hammer, op cit. Vol. XI p. 34.
Kraus, I 367, in Iorga op. cit. p. 230.
I(raus, I 369, in Iorga.
'1) '3) Ilammer, op. cit. Vol. XI p. 79, 107, §i 108.
Kraus, II p. 152.
Hammer op. cit. Vol. XI. p. 119.
Hurmuzaki. IX' p. 217, In larga op. cit. p. 230.

www.dacoromanica.ro
566

in 1666, Hanul Tatarilor din Crimeia, Mohamed Ghirar este destituit de Turd, pentru
ea suparase pe Nogai din Bugeac i inlocuit cu Aadil Ghirai.
Satele Hanescl din Bugeac, redobändite nu sciù" cum i cAnd, de catre Mari, furä
snise de sub adtninistratiunea Hanulur nob" 0 prefOcute inteun voivodat turc, arendat
Nogailor '). Ace§tia, pe cAnd stateail réti cu «Crämlenir», se gändisera sa faca o BO cu
Cazacir, i el impacatf acum cu Tura', ajute a ocupa in primä-vara anulur 1666
nisce cetà."II turcPsei de la hota.rele MoldoveT» 2).
intr'un tratat Cu Poloaf din 1667, Hanul ja indatorirea de a infrina «pe Nogal din
Bugeac FA din Cetatea Alba, turburAtorI indräznetr ai pacil i arlor RepubliceI» 3).
Hammer insa arata, ea in acela* tratat prin articolul 4 se prevedea, ca «Polonia nu
se va mal ingriji de Tatarir NogaI din Bugeac 0 Ackerman, earl erati sub ascultarea
Hanulur Crimeer» 4).
In 1668, Pa. a din Silistra, autoritate turcésca supremä la norclul Dunaril", sc6se cu
ordin Imperial, din Moldova, o horta de 2000 de Nogal, care sa mezase dincolo de ho-
tarele Bugeacul ur 5).
In tot decursul secolulur XV11-lea, Bugeacul i gurile Dunaril era o provincie
résca, sub autoritatea Sultanilor (in special a SeraschieruluI Silistrer).
In anul 1670, Tatarir ar fi fost sec:10' din Bugeac, de un trimes special al Sultanulul,
ceau011 Saribec-Mohamed-Aga i eg, o noua descalicat6re s'ar fi fäcut, numai pe la sfàr-
ituI sub un nob" Cantemir, pradalnicul Gazi-Ghirai, fratele Hanulur Devlet, spune
Hammer 6), dar, adaoga D-1 Iorga, niel o alta marturisire nu intaresce acésta afirma-.
thine, basata, MIA indoiala, pe interpretarea vre unor confuse isv6re Otomane, dovada
este ca in acela.$ an TatariI din Bugeac pradara in Polonia 7).
La ineeputul anuluI 1672, boierir moldoveni, in cap cu Hincu i Durac se resculara
contra lul Grigore Duca. Acesta fuge la Turd, care se aflail cu 6stea in Dobrogia la Carasu,
avénd a merge in contra Polonilor 8).
Duca cu ajutorul lur seraschierul BabadaguluI $i a lur laliga sail inspector
al iïrmurilor fiuviulur i c6stelor MariI-Negre din Dobrogia i Basarabia, bate pe Häncul
se restabilesce in scaunul Moldova El e detronat in cursul acestur an.
La inceputul campanier Turcilor contra Polonier, Stefan Petriceicu, Domnul Moldover,
adresa RegeluI Polon, Mihail, in numele séti 0 al vecinulur s, Grigore Ghica din Mun-
tenia, o scrisóre, in care vedem aparind iarài dorinla de a avea Bugeacul. ((Dar cu aju-
torul lul Dumnezeti» scrie Domnul ar trebui chiar acum iarna s adunatr oFAI la Du-
pare, wzéndu-le in ora,011 duniirean Beni 0 de acolo in sus de-a lungul Prutulur, incon-
jurat tot Cu ora§e 0 sate avute, unde armata se OW mentine in tóta multumirea, avénd
Nine muIl i destulä. hrana pentru cal'.
Pc data s'ar putea coprinde t6te ormele : Cetatea-Alba, Tighina, Ismail, 0 apor desghe-
jändu-se Dunarea, 6stea fara pericol, cu sabia in märia, ar inainta Ora la Constantinopol ;
iar daca Sérbil" ar afla despre trecerea Dunarir i el' inca s'ar rescula contra Turcilor»6).
Pe la inceputul lur Iunie 1672, Sultanul Mahomed IV-lea se afla cu 6stea la Babadag;
la Isaccea puse a se construi un pod pe barer i trecu Dunarea contra Polonilor, iar paza
podulur o incredintéza lui Mohamed-Pa5a ").

9 Hammer op. cit. vol. XI. p. 252.-3 §i lonja op. cit. p. 230. &Niel explica denominatiunea cuvèntuiuI
Bugeac, care insémna unghia. (Hammer loc. cit. nota 2).
Hurmuzaki IX' p. 236 in Iorga p. 230.
Zaluski, Epistolae I. p. 10, 14, in Iorga p. 231.
Hammer op. cit. vol. XI. p. 257.
Hurmuzahi. Fragmente III. p 271 In Iorga p. 231.
Gesch. der Krim p. 150-1, 176, in lorga op. cit. p. 229.
Zaluski I p. 243, in lorga p. 231.
Xenopol op. cit. Vol. VII. p. 228 i Hammer op. cit. vol. XI p. 367.
°) Arch. Istorica I. p. 25-6, In forga op. cit. p. 231, care pune data scrisorif la 1673.
1°) Hammer Vol. XI. p. 381.

www.dacoromanica.ro
 567

La Chilia, Turcii gramadisera o flota importantg de 29 galere '). Aci vine si sangeacul
de Kangri cu artileria 2).
Turcii merg asupra Camenitei, cave capiLuléza. Polonii cer pace.
Dar abia terminata campania din 1672 i TurciI se retraseserä, la Adrianopoli (21
Octombrie), un no() rilsboiä trebuia s'A inc,60, in anul urmAtor contra Poloniei, care nu
voia sg platésca contributiunile de 6-isba si in contra Rusia Armata se intórse la Isaccea
pe la inceputul lunei Octombrie 1673; aci se aduce scirea, ea Azovul cucerit de Cazad'
fusese luat din máinile lor. Tot atunci Marele Vizir trimese la PolonI pn muteferica
Husein cu o scris6re din partea Sultanului, prin care ti anunta, cí daca nu vor plati
120.000 ducati, rcl,Isboiul va reincepe In primávara anului urmator i cá armata stA la
DunAre, gata a nävali in Polonia.
Turcii satura 61 zile la Isaccea, in care timp Sultanul se alla la Babaclag. Petriceicu,
Domnul Moldovel, se dete de partea Po1oiuie i fuge la Hotin, unde se alla otairea luT
Sobieski. El e inlocuit cu Dumitrascu Cantacuzino.
Pasa al Silistrei se afia Husein. Marele Vizir, Ahmed Koeprilii, inaintézg páng la Hotin,
dar este bgtut la 11 Noembrie 1673. Mgcelul a fost, ingrozitor ; Koeprilti abia putu sciipa
eu putini din ai sa si a trece Dunarea la Isaccea si de aci veni la Babadag, unde Ma-
homed IV astepta resultatul campanieT 3).
Polonia scapá de tributul de 220,000 galbenr, pe care '1 platea pana atunci PortiT.
Marele Vizir stete la Babadag, uncle Nr pregatesce armata pentru noua campanie,
care trebuia sg incépa in primg-vara anuluf 1674, aci primesce pe Siekierzinski,
nunciul noulul Rege Polon, Sobieski, cu scrisorr de scuze din parLea acestuia.
Catre mijlocul lui Iunie, Sultanul plécä din tabAra de la Hagioglu-Bazargic t;i vine
la Babadag. 1) Fie-care cazan (familie) a Tätarilor din Crimeia i Bugeac era obligat s'A
dea cáte clour ostasr (numar in Crimeia erati 70,000 cazane) 5).
Pe cánd Turcii eral). la Isaccea, Polonii inconjuraserg Camenita; contra lor, Turcii
alergarä, in graba si in cate-va zile se al-latí la Hain, pe care il ocup. La Camenita, Sul-
tanul Jasa pe Sisman (grasul) Ibraim-Pasa, iar el se M'Arce la Adrianopoli cu grosul
armatei, 8) la 18 Septembrie 1674. 7) *isman e ucis de Poloni, iar Scitan-lbraim-Pasa
incheie pace, prin tratatul de mar tárziu, din 1679.
Prin articolul 17 al tratatului, se prevedea cA Tätarii din Dobrogia nu vor mai
prada teritoriul polon 8).
Rsboiul isbucnesce din noù intre Turcia si Rusia, de astA-data in 1678. La 15 Aprilic
armata Sultanului se concentrézA iaräsi in Dobrogia, pentru a trece Dungrea pe la Isaccea.
Cuartierul lur Mahomed s'a stabilit la Silistra, unde se afla Seraschier . eitan-lbraim-Pasa,
chruia i se incredintézä comanda.
Prima isbire fu nenorocósä, Turcilor, cari se retrag la Dunäre. In a doua parte a
campaniel Cara-Mustafa-Pasa, Marele Vizir, avu comanda.
Obosita s;;i lipsitg de proviziuni, ar[nata Vizirulur se int6rce la Adrianopol 8).
Ast-fel se termina lunga campanie contra Polonilor i Rusilor, in care timp Dobrogia
a servit de lagar armatelor turcescY, de la 1672-1679.
In t6mna afluid 1683, Bugeacul era gol de Tatari, dintre care cei mai multi sub
Hanul Murad-Ghirai, insotesc pe Turci in campania din Ungaria ").

I) Burmuzalci. Supl. I' p. 257, In Iorya p. 231.

9) Hammer op. cit. vol. XI 382.
a) Rammer op. cii. vol. XI p. 391-95.
Hammer op. cit. vol. XI. p. 398.
Cant emir. Ist. Imp. Otom. p. 421 nota lo.
) Idem p. 425.
) Hammer op. cit. vol. XI. p. 403.
9) Cantemir op. cit. p. 434.
9) Idem p. 443 §i urm.
1°) Mirun Cosan p. 25, In lurya p. 25.

www.dacoromanica.ro
568

o expeditiune combinata, moldovenésca F,ti cazkésca, fu pusd la cale de PolonI.

PribegiI, cu Petriceicu i bocril sal, Die Motoc si Savin Smucila, intro altir, emit in numè'r
de 10,000 de càltrTsi 1000 pedestri. El se gaséti, la 28 Noembrie la ChiperescI, de unde
instiintati pe Cantemir, viitorul Dumn, i altI tovarasI de exil, sa incalece i sa vie cu aI
lor «sa farimam pagemul, sa ne re'scumparam päméntul nostru, care dinte6nsa ne strei-
nasera paganiI» 9.
Kunicki, eftiI suprem al cazacilor, veni prin Basarabia cu 6.000 de 6menI, pe cand
un alt corp, sub polcovnicul Tirasco 21,000 de cazadi cu 28 de tunurI se cobora pe
malul sang al NistruluT. La ChisinM, cele dou6 némurI se infratira; pradand, 6stea co-
muna inaina spre Bugeac. In grad «comandantul ramuluf», Iali-Agasi, .5efu1 Liar din
Bugeac, stranse la 30,000 Turd j Marl' i iei inaintea navalitorilor, la un sal cu numele
«Tilgrotin».
Crestinil Invinsera: prin0 de viscol, Talarif batutI nu puturä . fugi. Iali-Agasi cdzu,
impreuna Cu el, Aza-Bei de Tighina si Aga spalliilor, apoI zece marzacl.
Tighina fu arsa i scapa numar castelul, in care se refugiarg 1000 de ienicerI. CazaciI
MoldoveniI strabatura apoI Ora la marginele BugeaculuI, pe care Il gasira de o ad-
mirabila fertilitate: «plin peste masura de griù, orz i melt), cu adevarat rivalul EgiptuluT
granarul ConstanlinopoluluT».
Caff furd, ruati, robilor li se dete drumul, familiile tatarescI duse in locul lor; batrinil
si bolnaviI, ucisI. Osrea crestina se presina sub zidurile CetatiI-Albe, uncle se refugiasera
6menii cu averile, i avea de gand st, atace apoI Ismailul i Chilia i sa se loviasca chiar
cu Hanul, care alergase in pripa, dar trebuise sa se oprésca, obosit de drum, la Giurgiti 2).
Wesbunarea Tatarilor fu grabnich, Hanul se ciocni cu Kunicki la Tobac i acesta,
nemultumit de auxiliariI sal MoldovenY, Sc int6rse inapoI, de si Petriceicu Il indemna la
o noug expeditie contra Bugeaculut 10,000 de TatarI intrara in Moldova, pe and Hanul
ierna la Chilia, gonira pe Domnul pus de PolonI, pana la DorohoI i Suceava, in Aprilie
1684, si ocupara IaiV. Dar, in t6mna, Regele Polonief se decise a veni in pers6na pentru
a ataca Bugeacul, legatura dintre Turd si TatarI, a-I goli de MusulmanI 0 a-1 alipi la
Moldova, reserved, pentru anexare la Regatul sail. El veni in Septembre la Nistru, avu
cate-va lupte uscSre cu TatariI i TurciI, in tabara carora veni apol i Hanul, dar fu snit
sä se retraga in Octombrie, din cauza ploiI continue, bolilor i lipself de provisiunI.
Nistru nu fusese trecut, de si Sobiescki visa sa ajunga la Cetatea-Alba. A doua campanie
de recuperare a Basarabid se mântuie mai ra de cat intaia, care fusese mkar insemnata
prin victorif 2).
In 1685, Soliman-Pasa era Seraschier la Babadag 4). In acest an, de si Sc scia, ca
Ilegele PolonieI n'a renuntat la planurile sale asupra Bugeacultfi, nu inalnim de cat cioc-
niri de Turco-TatarT in Moldova, asa de pradata de acestia, in cat, de la hotarele PocutieI
pand la Iasi, Dupont, un om al luI Sobieski, nu gasi niel un locuitor )
Seraschierul Babadagulur, Suleiman Pasa, informat de apropierea Polonilor, isl strange
6stea si trece Dui-area pe la Isaccea in Moldova, contra lor. Dar v6zand ca Polona nu
vin, Suleiman dupa ce asézd in scaunul MoldoveI pe Constantin Cantemir, se retrage 6).

Tanoviceanu. Arch. Soc. Stiint. i Lit. din Iatg VIII p. 715 6. In [ma op cit. p. 236.
Arch. Istorick I. part. II p. 28. In Iorga p. 2.6.
') Hurmuzaki VIII p. 311-2, in Iorga p, 237.
Babadagul. Re§edinta Pawl din Silistra, care era insarcinat cu apérarea provinciilor septentrionale
ale Imperiului; sub jurisdictiunea lui stau túte tdrile dintre Balcani, Dundre, Marea Négrii. ;ti Nistru. Cu-
véntul instfanna «tatal muntilor» t;ti acésta localitate so numesce aa., din cauza cà in partea opusda celatii
este un munte, care este mai 'nail, de cat 10 Scraschierul de Silistra t;;éde la Babadag, flind mai
aprópe de Dundre (numai doué ore de la Isaccea). Cantemir afirmit, cá dupd vechimea zidurilor, Babada-
gul, ca i Silistra, ar fi de origine roman& maI mult de ctit turcéscii. (Ist. Imp. Otom. p. 444 nota 27
506 nota 72).
Dupont p. 197$, 204; Hurmuzaki V I p. 109 i urm., in Iorga p. 237.
Cantemzr op. cit. p. 506-8.

www.dacoromanica.ro
 569

In anul urmator 1686, se facura, marl pregatirt Tataril se adunara in mare nurnOr,
din Bugeac 0 din alte provincff ale Hanuld, sub Nureddin Sultan.
Sobieski din parte-I, manifesta intentiunea «de a navali asupra Tatarilor din cetatca
Alba 0 Chilia, pentru a se stabili la Marea-Négra». Se credea, ca Polong ar putea sa
c,ktige «cel putin» hotarul Dunarit O navalire a Cazacilor de la Don in Crimeia era
proiectata 1).
Wéti aprovizionata, o (5ste polong,, sub conducerea personal a a RegeluY, porni Meet
prin Iulie, ridicand intarirI in calea et La 9 August, Sobieski era la Iai, pe care 11
fortifica. In Septembrie, 6stea ajungea la hotarele BugeaculuI, pe care se pregatea sa '1
prade. Tatarff se retrasesera din 'naintea navalitorilor, care se gasira Cu totul lipsitY de
hrana. O seceta de 3 anI, serie Regele luI Teleki, la 16 ale luniI, golise riurile i Meuse
sterpe campiile. Cerceta0I care inaintarg Ora la Dunare, gasira un parnant gol, dogorit
de s6re «prefacut in cenu§e i carbunI». LocalniciI erati mortI de fóme i mancati crud
graul, pe care li se intimpla sa '1 descopere. Polonil murira eel mal infanteria fu
perduta kita. Prin Octombrie, Regele mantui nenoroc6sa campanie, intorcandu-se spre
Lemberg. Vina neisbandeI o arunca asupra climel i lipseI de sprijin serios 0 sincer din
partea Domnilor din Principate 2).
In 1687, TatariI, devenitf indrasneff, aparura, sub Nureddin, la Nistru, pe la Came-
nita, Polona trebuira sa ja masurI de aparare 3). La o noua tentativa in Bugeac, dupa
ce le merse aa de I'M in expeditiunile precedente, nu se maI gandeaii PoloniI. Domnul
MoldoveY se adresa in zadar flegeluI in 1688, oferindu4 concursul sù «pentru a goni pc
TatariI din Bugeac4). Sobieski se convinsese, ea el nu se pot scríte de dânsul singur cu
armele. Cantemir insu0 facea propunerea, fiind-ca scia ca nu va fi primita; in fond era
convins, i o 0 spuse luI Serban Cantacuzino, ca niel o expeditiune Ora la BalcanI n'ar
fi in stare sa sc6ta pe Mari din mezarile lor dunarene 5).
In vara anuluI 1689, iesuitul misionar francez, Ph. Avrit, in scopul une calatoriI in
China, venia de la Vargwia pe la Ia0", pentru a merge la Constantinopol. In cartea a
cincea a scrierff sale, iesuitul arata cá sosit la Galati', gasesce o barca cu care cobewa pe
Dunare, cale de 5 ore 0 vine la Seraschierul Soliman, care se alia in lagarul sati w.,;ezat
pe malul fluviulul (probabil Isaccea) 2).
i Papa, de care
Telte intervenirile, facute in 1689 pe langa Leopold al Germanie
Sobieski, de a se da ajut6re pentru a goni pe TatarI din Bugeac, remasera fara niel
un resultat.
In acest an se incep negocierile de pace. Regele PolonieI cerca restituirea CameniteI
PodolieI ocupate de TurcI, Moldova (sail In locul el', Muntenia) 0 Bugeacul ; la nevoic,
consimtia, ca, in ceea ce privesce acéstä provincie, TatariT sa fie numaY gonitI dinteinsa.
Din partea sa, Imp6ratul cerca ca Bugeacul, evacuat de Talan, A. fie dat Moldovel, care
ar fi redobandit vechile hotare, dar se scia cA Bugeacul ar fi cedat Polonilor, care
erail consideratY ca avénd drepturI asupra luI, numaI Muntenia sa remaie Turcilor ').
Mahomed IV-lea este detronat in 1687 0 inlocuit cu fratele sa,"ti Soliman II-lea, care
imptiratesce pana in 1691, cand moire, iar Ahmed II-lea fratele sèrr rf ia locul.
Acesta meire la 6 Februarie 1695 0 Mustafa II-lea, fiul lul Mahomed IV-lea ocupa tronul.
Petru cel Mare, Tarul rusesc in expeditiunea din 1696 cuceresce Azovul.
Prin tratatul de la Karlovitz, din 26 Ianuarie 1699, se prevedea ca TatariI, care in
tirnpul resb6ielor ce s'atl tinut ;4ir din 1683, cu PoloniI, se awzasera in diferite puncte din

Zuluki, I partea II p. 962, 988, in Iorga p. 237.

Coyer. Histoire de Jean Sobieski III, in Iorga p. 238.
5) Iorga. Acte §i fragmente I. p 302 nota I.
Hurmuzaki IX 1 p. 340 No. 482.
D. Cantemir. Vita Constantini Cantenririi. p. 46, in Iorga p. 238.
Papiu Ilarian. Tesaur de monum. antics vol. III p. 192.
Iorga op. cit. p. 239.

79
71890

www.dacoromanica.ro
570

Moldova, sa le paräsesca si sä vietuésca in pace, farti, a maY face vrP-o suparare, in

locurne lor de origina ').
PoloniY credeati, ea prin acest tratat Mull' din Bugeac vor fi mutaff in Crimeia,
penlru acésla se plansera la P6rta in 1700, ca Tatarii, Inca parasil, Bugeacul.
Bugeacul fu locuit de Mari, apr6pe in tot decursul secoluluI XVIII. EY nu parasira
asezarile lor, de cat atuncY, cand provincia nu mal fu supusa unuY potentat musulman
irecu in stapanirea Rusid. LocuitoriI statornid aY vechiY Basarabil., Bugecenil, nu maY
avura ins& ca in secolul XVII-lea, o existenta aprópe independenta, sub marzacY, care
nu dadeati socot6la nimènd de faptete lor. Tara pe care o locuiati, vecinatatile acesteia,
noua ocupatiune agricola pe care o imbratisara sAlbaticif vênatorY de robY Ii domolira,
civilizara, dar le slabira in aceias1 vreme nota rzboinic i revoltata. Tatarir din Thigeac
sunt, dupa inceputul secoluld al XVIII-lea, in directa atarnare a Hanilor; acestia, care
intraù alta data in provincie numaY in fruntea une ostirr de CramlenY, capataraatâta
putere, in cat pronuntaii ordine de stramutare fata cu supusiT lor basara-
benT, (Ara nicl un pericol. Asa, numaY putin de 800 familiI fura trimese peste Nistru in 1701,
in urma uneY scurte revolte. CapiY miscariY fura dug la Orclie. Ienicere iernarA in Bugeac.
spre pedépsa Tatarilor, «rizandu-sY aevea de femeile i de fetete lor». Cu acesta insa,
m6sura era intrecuta: o noua re'scóla, condusa de fratele unuY Han mazil, isbucni in
1701; «olatul» Chilid fu pradat, Reni ars1 i Seraschierul din Silistra trebui sa se in-
chida in Ismail inaintea barbarilor indignalY. Apd lucrurile se potolirà," fara vre-o strasnic5,
varsare de sange2).
o noua rèsc6la a Tatarilor din Bugeac prada Ismailul i Chilia in 1703. 0 comisiune
compusa din mola i muftiul din Babadag, din judecatoriI oraselor Chilia, Ismail si Acker-
man, se institue pentru a da inapd proprietarilor terenurile cálcate de TatarY3).
Mustafa II m6re, iar Ahmed III, flul luI Mahomed IV ocupa tronul, la 22 August 1703.
In vederea rOsboiului ce avea s. urmeze intre Turd si RusY in 1711, Dumitru Cantemir,
Domnul MoldoveY, se dete de partea acestor din urma, cu care incheie un tratat in anul 1710.
In articolul I se prevedea, ca sa i se dea Moldovel, Bugeacul pana la Dunare, cu con-
ditiune ca pana la inflintarea ostiriY moldovenescY, tara sa fie ocupata de muscalY. O danie
maY mestesugita, nicY nu se póte.
Inca din 1709 Hatmanul Mazepa emigréza din Rusia Cu o data de cazad zaporogr
vine a se stabili in Dobrogia, unde incheia cu Seraschierul BabadaguluY, Iusuf-Pasa, un
tratat prin care Yi se asigura independenta i li se da pam6nturr i pescariY. In schirnb,
cazaciI erati obligatY sa dea un contigent de armata Turcilor, in cas de rèsboiti 4). EY perd
privilegiul acesta in 1828, cam] ai tradat causa Turcier.
In campania din 1711, Tarul era sfatuit de uniY sa, atace Ociacovul, iar de acolo sa se
indrepte asupra CetatiY-Albe, orY sa suie Nistrul contra TighineY. Carol X11, care atitase
expeditiunea turcésca, se retrase la Chilia, lar familine tataresd fugira «tormaY la ghiolurr,
dupa Cetatea-Alba, despre Marea-Négra» 5).
Rusil trec Prutul i sunt batutY de Vizirul Baltap,i-Mohamed la Stanilesd, uncle Petru-
cel-Mare pierduse ori-ce sperante de scapare.
Vizirul este corupt prin cate-va pungY de banY, pe care insuY 1inp6ratésa, Caterina
le adusese in cortul sèt1 si, cu tóta opunerea luY Carol X11-lea, pacea se incheie la Hui,
In ziva de 21 Iulie 1711 5). Azovul rèmane al Rusilor, carY se obligara a nu se maY ames-
teca in trebile Cazacilor, nicY Tatarilor.

9 Hurntuzaki VI p. 226, in Iorga op. cit. p. 242.

Necutre p. 271-2; Costin Nec., p. 47-8, in Iorya p. 243-4.
Hammer, op. cit. Vol. XIII, p. 93.
4) Hammer, op. cit., Vol. XIII, p. 214 :;1i M. Engelhardt, Les embouchures du Danube, p. 37. CazaciY za-
porojenT din Dobrogia sunt intrebuintatI de Nazirul din Braila contra lui Pasvantoglu, in anu11801 (Urerhin.
Istor. Rom., Vol. VIII, p. 166).
Costin Me., p. 98 - 0. Necutce, p. 305, in Iorya, p. 245.
6) Xenopol, R6sb6iele futre RIO §i Tura Vol. I, p. 38

www.dacoromanica.ro
 571

In 1713, TatariT din Bugeac pretextara ca nu pot incapea in hotarele vechT dintre
Dunare «hotarul Halil-PaF;a» (probabil cel fixat in 1700). EY aratara c satele 'ecine
ale Moldovd sunt pustiY i ea n'ar supra decY pe nimenY asezelndu-se acolo. Geaun-Marza,
care locuise 0 el cand-va in locurile pustiite peste hotar, iar acum 1361 de Oceacov ;;i
de Tighina, un a-tot-puternic functionar otoman In aceste Ora, le dadu sprijinul
granila fu ast-fel calcata. Sub Mihail Racovita, acésta latire a BugeaculuY fu rectmos-
cuta in chip solemn : Tataril capkatI, pentru cultura i pavnat, bucata «de la hotarul
lul Halil-Pa0-L i 'Ana la Nistru», o f4ie de teritori0 moldovean, lunga de 32 ciasurY
lata de douil '); pentru a da un caracter provizoriti cesiuniI, Domnul dobandi de la incal-
catorY (lijma bucatelor 0 o dare anume pentru pawne: alamul.
Lirma apoI rèsboiul terminat prin pacea de la PasarovicY. Prin tratatul de la 1718,
GermaniI capataa voia de a naviga pe Dunare, dar corabfile lor trebuiati sa se oprésca
la Vidin, Rusciuc, etc., 0 nu puteaa trece In Marea-Négra in nicl. un chip. NegutatoriI
cre0inr, puteati insa face comert cu Crimeia, Trapezunt, Sinope i alte porturY ale acestd
Mari, (lar pe imbarcatiunY turcesd, care trebuiaa naulisate la Braila, Isaccea, Chilia «t;ti
alte porturl»2). Comertul cre0in pe Dunare incepu, serios, de la acésta data 5).
Sub Domnul MoldoveY Grigor:e Ghica, Muff BugecenY maY ca0igara o bucata din
Moldova, intre 1727-17294). Boerir MoldovenY oferiatt HanuluI In 1730 OM tara de la
Prut incolo, care va fi de aid inainte «loc tataresc» zice Niculcea numal daca Flan tu
ar consimti sä-1. sprijine, a-s¡f alege Domn dintre de'n0Y. In acest an, Ahmed III abdica
In fav6rea nepotulul sü Mairmud I.
Inaintea rOsboiuld ce avea sa isbucnésca Intre Austria 0 Rusia, cu TurciY, un con-
gres se tinu la Nimirov, in care se decidea: ca TatariI sa tréca, sub stapanirea rusescá,
Principatele sa fie neatèrnate sub protectia RusieY insa, 0 libera navigatie pe Dunare
Marea-Négra.
Congresul se disolva in Noembrie 1736, fara nicr un resultat, r6mase ca arrnele sa
hotarasca.
Inca din Iulie, Marcie Vizir se afla la Babadag5). RusiY sub ordinele Feld-Mare:.A-
lulusf M(inich eral din Maiti pe Nipru; el patrund in Crirneia, uncle ocupara mal multe orae.
Un congres se adunä la Soroca, pentru pace in 1737. Marcie Vizir îl transporta quartierul
de la Babadag la Isaccea "). Dupa terminarea congresului din Soroca, pe la 25 Maiù, am-
basailorff puterilor maritime sunt primitY in audienta la Babadag, unde se reträsese Ma-
rcie Vizir.
Resultatul acestd campanil a fost cucerirea CrimeeY i Azovula
Feld-Marealul Manich se cobóra 'Ana in Bugeac; dar nu ataca celatile, de ;;i1 se
auzise ca va asedia Ackermanul.
Prin tratatul de la Belgrad, din 3 Ocrombrie 1739, se prevedea daramarea AzovultiY,
interzicerea Rusid de a avea flota pe Marea-Négra i Marea Azov. Rusii pot Ice co-
mert pe Marea Négra, insa, numaY cat pe corabiY turcescr, etc. Privitor la Bugeac: cele
«dou6 cesurY» rëmasera in stapanirea Tatarilor; uwrgiif continuara sA percepa pe pa-
mênturile cultivate, dijma i painea domnésca7).
Intre 1750 0 1753, Peysonnel este trimes ca consul al FranteY In Crimeia, la Hanul
Tatarilor. El face o descriere amanuntita a Dobrogid i mai ales a Tatariel i BugeaculuY.
Termina scrierea sa In 1762.

Amiras, p. 138-0, fn fowl, p 247.

Sturm, I', p. 42, in Iorga, p. 247.
Xenopol, I-Vésbniele dintre RIO i Tura Vol. 1, p. 55.
Hammer, op. cit., Vol. XIV, p. 172.
Hammer, op. cit., Vol. XIV, p. 358.
Idem, p. 373.
1) Hammer, op. cit., p. 467 §i preced Xenopol, licsboiele dintre Ru§1 §i Turd, Vol I, P. 48-63. Ghiba-
nescu, In Arch. soc. sc. §i VIII. p 360 i urm. N. Iorga, op. cit, p. 249.

www.dacoromanica.ro
572

Taiarir Nogal locuiati inca in Bugeac, coprins intre Minare, Nistru, Marea-Négra §i
holarele Moldova
Mea ce zice Peysonnel in scrierea sa, despre ora§ele maritime ale DobrogieI:
«Mangalia e un ora§ mare, are un titrg public §i un mare numOr de magazine de
grati ; portul e destul de spatios i pite primi vase orf cat de marI, irisa este nesigur in
timpul ierniI. Importa mai putine articole ca Varna. Exporta grata, orz, secara,
brAnza §i strugurI, carl sunt in mare abondenta, insa nu sunt bunr de mAncat, ci se in-
trebuintéza la fabricarea tuiceI1)».
«Tuzla-Burum, intre Mangalia §i Ktistendj6 ; e un loc de§ert, unde exista o rada des-
coperitä §i nesigura».
«Ktistendj6, e un ora§ mare comandat de un Aga, care e insarcinat in acela§ timp
cu transportarea grAuluI, ce se aduna in marl' cantitatI, la Constantinopol. Portul este ne-
sigur. Importul §i exportul este aprópe acela§ cu al localitatiT, de care voI vorbi maI jos
(cred ca Karaharman)».
«Sild-Ghiol e un loc de§ert, care are o rada reá, unde vasele vin cAte °data vara,
iarna insa nu».
«Caraharman e un destul de mare ora, in care se afla mal multe magazine de
grati. Aci se incarca multe cereale».
«Principalele ora§e ale Dohrogiel sunt: Silistra, Babadag, Tulcea, Isaccea si Timar-
Ows (?)».
Vorbind de Moldova, autorul arata ca vasele care vin pe Minare nu iernéza la Ga-
latI, ci vin la Sunié, una din gurile Dunaril, pe care chartile o numesc Sulina i unde se
afla un bun port 2).
Sultanul Mahmud I, m6re la 13 Decembrie 1754 §i in locul sal' se numi Osman 111-lea,
fratele acestuia, care domnesce 'Ana in 1757, când murind, este inlocuit Cu Mustafa 1II,
flul lur Ahmed III, la 30 0,Aombrie 1.757.
In acest an, mire Seraschierul din Bugeac, Hagi Ghiral. Succesorul sèi, Seadet-Ghiral
se revolta contra Turcilor, este batut i respins la Bender, de ienicerI, §i sta la Chilia
ascuns, pana la mazdlirea tataluI AlAm-Ghirar. Sultan Nureddin administra provincia
011a la venirea nouluI Han, Crim-GhiraI §i el fost Seraschier al Bugeaculd. Acesta prada
tinulurile vecine ale MoldoveI si Muntenia3).
In Octombrie 1768, Marele Vizir Hamza Pa§a, declara rèsboiti RusieI §i in iarna
acestuI an T'abril' prada Rusia.
In Maiti 1769, Ali Pa§a, acum mare vizir se afla la Bahadag ; i§I stramuta lagartil
la Isaccea, unde intArzie 20 zile, pentru a'§I complecta materialul necesar de rèsboitt. Turca
trec Dunarea de la Isaccea la Cartal pe la 27 Maifl 4) §i se indrépta spre Hotin; eI sunt
batutI la 17 §i 18 Septembrie, ast-fel ca numaT putinf dintein§iI putura scapa cu viata.
Armata se int6rse in mare desordine la Isaccea §i de aci là Babadag.
Daghistan Ali-Aga, intendentul armatel, rèmasese la Isaccea, el este atacat de Ru§I.
Marele Vizir este inlocuit la 12 Decembrie 1769, cu Kalil-Pa§a. RusiI ocupasera Prin-
cipatele.
Noul Vizir cherna in lagarul satt de la Babadag pe dervi§ul Kalveti, spre a excita
fanatismul soldatilor, aci unde legenda pune unul din cele 6 sari 7 morminte ale luI Sal-
tukdédé, primul seleucid venit in Europa la 1263 5).
In vara multa 1770, Ru§iY trecusera Prutul la ; Romantzov ataca §i gonesce
un corp de TurcI, care trecuse Dunarea la Cartal-Isaccea. Grosul compus de 30.000
') Traité sur le commercee de la Mer Noire, Vol. I, p. 93
7) Idem, Vol. II, p. 58, 59, 60 :7i 195. Asupra comertuluI a se vedea capitolul respectiv.
Idem, Vol. II, p. 341-374.
Bammer. Vol. XVI, p. 219.
Idem p. 247. Traditiunea spune cä Saltukdédé lasá, ca dupa m6riea-I sä fle ingropat in §iáple din
ora§ele cele mal departate ale necredincio0or, a*a cá nesciind in care parte e ingropat, Turcii se vor sili
sa le ocupe pe Une, pentru a avea in Imperiul otoman osemintele stramo*uluI lor.

www.dacoromanica.ro
 573

6menI, abia atuncI trecuse fluviul, pentru a primi sfäramaturile avant-garde (la 26
lulie 1770).
Romantzov, cu t6te ea avea In fatd pe Mamie Vizir, iar la spate pe hanul cu 100.000
de 6menI, ataca Cu 3 divizil pe Turd si II pune pe fuga, luandu-le 140 tunurI, la Cahul.
o resistenta maI Ineercara la Carta], Insa sunt respi4 peste Dundre (1 August).
La 6 August, Principele Repnin se Indrépta asupra Chilid cu 13 batalióne de in-
fanterie, douë escadr6ne de carabinierI, 3 regimente de huzarI i unul de Cazad, In total
15.000 (merit Cetatea era aparata de beglerbegul Mustafa-Pasa cu 20.000 6ment La 6
S(ptembrie cetatea se preda i Repnin puse mana pe 01 tunurI, 400 de but6ie cu praf de
pusca ;;i alte muhematurI si zaherele. Garnisóna fu petrecuta pan la Tulcea, conform ca-
pitula1iuni i predata muhasebegiuld Anatolia care era insarcinat a dirige lucrdrile
fortifteatie, si a se incredinta de locuitorff orasuluI, amenintat de RusI1),
In urma acestor InfrangerY, Vizirul aduna un consiliti de r6sboira, in care Intre altele
se delibera cestiunea aparariI gurilor DunariI, pe care le Incredintéza luI Eyub Ahmet.
Acesta anunta, ea gura Sulina e inamolita i i se dete ordin sa ocupe un retransament
construit aci, pang, la venirea trupelor luI Abdi-Pasa de la Tulcea.
Rush' Ineercara a lua Ociacovul, Insa sunt respinsT de Hanul Crimeia eu un corp
de armata format din remasitele de la Cartal.
Banitilor din ba(dlia de la Cartal, care se aflail In spitale la Isaccea, Mamie Vizir
le Imptirti recompense banesd de 10.000 piastri.
TurciI se Inarmara din noù : un hatiserif imperial preserise Rumelia s trintéta la
Isaccea pe toff' 6meniI In stare de a purta armele.
Daghistan Ali-Aga, care sustinuse lupta de la Isaccea, primi distinctiunea de Vizir al
acestut ora.', cu Insarcinarea de a pdzi Ormul Dunarir i magazinele ce aveati instalate
aei. Pe Abdi-Pasa Il Insarcinéza Cu paza Macinulul; iar pe Abaza-Pasa, cu aceia a Harsova
Sarim-lbraim-Pasa din Silistra murise de angina, care se manifestézd si la Bender,
uncle facu ravage Insemnate. Rusir ocupara orasul.
Ocupate Benderul i Chilia, mal le reMasese Braila, care primia ajutóre de la Abdi-
Pasa din Mdcin; el ridicase aci dode" redute, pentru a bate stanga Dundrit Dupa un atac
viguros, orasul capituléza, la 5 Noembrie 1770.
Pesta ce se Ineinsese la Ackerman, Bender, Chilia, Ismail si Braila, puse capdt pri-
mef partI a acestel desastr6se campanil; micul num6r de trupe ce mal r6masesera la Isaccea,
eraii lipsite de hrand. Mamie Vizir IsI retrase quartierul s6t1 la Babadag, In 22 Noembrie
1770. Ajungénd aci, avu satisfacerea, ea noua fântânI din oras si din ImprejurimI, con-
struite de Hall Efendi cu 30 de anI mar 'nainte si care de cat-va timp secaserd, aù fost
aduse In stare a reda apa, pentru care se cheltuise 1.000 de piastri.
Aceste fantanY secard din noti In 1806, dupa cum afirma Hammer, care a vizitat
orasul Babadag2).
inteun consiliti de re'ssboitt, tinut la Babadag, se decise ca trupele sa ierneze aci, adu-
ceind .si pe Hanul, care luà cuartir la Camber, la 24 Decembrie 1770. Pe Mare, patru-zecI
de corabil transporta 10.000 ianicerI, destinatI a pazi gurile Sulina i Portita, In a doua
parte a campania care trebuia sà urmeze In primdvara anuld urmator.
Generalul Weissmann, vine la 1 Martie cu 7550 6merff la Vadul Morilor, In apropiere
de Tulcea si care era pazit de beglerbegul Firaselizade Mohamed-Aga si samsungibasa
Kalilaga.. Dupa o luptà «In care 300 necredinciosI fura trimesl In infern», cetatea deschise
portile inamiculul (4 Aprilie). Weissmann se Indrépta asupra Isaccd Cu 1.600 6menI, arde
magazinele i lua cetatea, la 25 ale aceleiasI lunI.
Apol atacd cu sépte batalióne si 6 tunurI de calibru mare, Tulcea, aparatd de 8 000
de 6ment La Bes-Tepe o colonic de 100 de Cazad de Don, tributara PortiI, este gonita

') Hammer, op. cit. Vol. XVI, p. 257-282 §i Imyt, op. cit. p. 250.
2) Histoire de l'Empire Ottoman. Vol. XV, Cartea LXXIII.

www.dacoromanica.ro
 Erplicafia alaculut Generatuba Weissmann, contra Turcilor, la Tul-
cea si liabadag
Trecerea corpulul GeneraluluT Weissmann peste Dunare, spre Tulcea.
IntAririle turcescT atacate de Maiorul Meeknow.
Ordinea de bAtaie a Generalulu! Wei.smann asupra TulceT.
IntAririle i tabara turceasca de la Tuleea.
Retragerea Tureilor spre Babadag.
Ordinea de batae a GeneraluluI Weissmann.
Lagarul Turcilor 1 diferite InAltiml la Babada.g.
Hetragerea Tureilor.
Islarsul GeneraluluI Weissmann la atacul NaeceT.
K intaririle tuieesci de la Isaceea.

Plana. No. I. Dim& V. A. Urechia).

www.dacoromanica.ro
 575

de Rust Din trupele MareluI Vizir, aflate la Babadag, desertaserä in cea maI mare parte.
In zadar WM' t6te masurile luate de a le opri fuga.
In tórnna anulur 1771, generalul MiloradovicI ocupa Macinul, apärat de o divizie de
7.000 6menr, iar generalul Weissmann, Tulcea.
Ast-fel se termina campania de la Dunäre. Selim-Ghirai pléca de la Babadag, pentru
a se imbarca si duce la Baccescrai, vechia resedinta a Hanilor.
Maxele Vizir se retrase la Hagioglu-Bazargic s,;i da ordin luI Abdi-Pa.sa de la -Niacin,
sä se retraga la Carasu si luI Daghistan-Ali-Pasa, de la Isaccea la Kastengé, la 11 De-
cembrie 1771.
Mamie Vizir este inlocuit cu Mulisinzade, care cautand se mentina disciplina trupelor,
pedepsi sever pe soldatiI care fugiserä din Babadag, iar oflcerir fura decapitatI. Babadagul
este ocupat de RusI la 16 Ianuarie 1772.
Dupä congresul de pace de la FocsanY, congres care nu avu flier un resullat,
reincep in primävara anulur 1773. Cu t6te ordinele Seraschierilor Osman-Pasa, Abdi-
Pasa i beglerbeguluI Cerkez-Pasa, de a tine in respect pe Rusl, acestia inaintara pana
la Carasu. Ostirea turcésca fugea in masa spre l3azargic, la apropierea 11ui1or ; Bakt-
GhiraI, care petrecuse iarna la Carasu se retrase la Bazargic.
RusiI pun sil (Warne fortiflcatiile de la Caraharman i pradéza, t6ta Dobrogia.
la Isaccea pana la Bazargic nu se vedeati de cat case arse 0 campiI devastate.
La Carasu, generalul -Weissmann respinsese pe Turd comandatI de Bakt-Ghirai,
Abdulah-Pasa i Cerkez-Pasa, care sunt respinsl p-anä la Bazargic, la 7 Iunie 1773.
Weissmann se indr6pta apoI catre Silistra, pentru a ajuta pe feld-maresalul Roman-
tzov, care trecuse Dunärea pc la Gurobala (32 km. de Silistra). Aripa drépta a Rusilor
era comandata de generalul Stupischin, stanga de Potemkin, iar centrul de insusï Ro-
mantzov. Avant-garda luI Weissmann este atac5. de Osman-Pasa, care flind bätut se re-
trase la Silistra.
Acest oras asezat pe o inaltime, era inconjurat de santuri &land. In urma maI
mulLor atacurY, RIOT sunt respinsI cu pierderI de 9.000 ónwn i nevoitY a se retrage, fortatI
de Osman-Pasa, numit cu acésta ocazie Gazi.
Nuuman-Pasa se indréptä catre Kainardgi, pentru a taia retragerea Rusilor i a-I im-
piedica de a trece Dunärea pe 16rmu1 stang. Contra luI a fost trimes generalul Weissmann.
In lupta de la Kainardgi, Turen sunt batutI, insa acéstä victorie costa pe RusI o multime
de pierden, intre care si aceia a WI Weissmann, care cazu ranit de mórte de un glont.
In acest timp (21 Iulie 1773), RusiI sunt invinsr la Ruseiuc. Nuuman-Pasa se indr6ptil
de la Kainardgi, catre Nord spre Carasu, impreunä cu 3000 voluntarl aI lui Elhagi-Isperaga,
cu gand de a lua Harsova din mainile Rusilor. Planul sail insa este dejucat de generalul
Suvarof.
Pentru a termina campania; Romantzov dete ordin printuluI Dolgoruki sä tréca, Du-
närea la Harsova, iar generaluluI Ungern sa inainteze de la Babadag, catre Carasu. Ambir
se intalnesc la Caramurat, atacii pe Daghistan-Ali-Pasa care fuge la Bazargic, lasand in
mana invingatoruld lagarul de la Carasu, impreunai cu munitiile i aprovizionärile de aci.
RusiI urmaresc cu o divizie, ocupa Bazargicul, a card populatie suferi un masacru
ingrozitor.
Dolgoruki se indrépta spre Varna, iar Ungern &are Sumla, unde NIarele-Vizir sta.
nemiscat.
Inteun consiliii de r6sboiii, fu insareinat energicul Abdurizak, ea &I, se opuna inain-
tareY Rusilor; acesta le respinge avant-posturile la Coslige i mergand asupra BazargiculuI,
surprinde pe Misr, pe cand aceslia îi faceati mancarea.
De la Bazargic, Abdurizak se ja pe urma luI Ungern, care se indrepta catre Varna
in ajutorul lui Dolgoruki. Dupä mai multe atacurI, RusiI sunt respinsI cu pierden l de 1.500
mort.I, la 24 Octombrie 1773.
Dolgoruki se retrase spre Carasu i Babadag, iar Ungern urmand cósta Mara pe la
Balcic, Cavara si Mangalia.

www.dacoromanica.ro
576

Sultanul Mustafa III, moire la 24 Decembrie 1.773; tronul fu ocupat de fratele

Abdul-Hamid I, om frà niel o calitate.
In anul 1774, norocul favorizezil pe RtNI, care bat pe Abdurizak; apof Suvarof unit
cu Kaminski atacd lagdrul turcesc de la Coslige, apärat de 25.000 6ment impr4tie pe
Turd 0 pun mána pe o multime de arme 0 munitiunr. TurciI sunt fugaritt Ru0I ajun-
serti in Balcant pe earl if tree in vara anuld 1774 0 pe cand se indreptati catre Adria-
nopoli, plenipotentiariI turcescI vin in lagdrul luI Romantzov de la Kainardgi cu propuneil
de pace. In memoria mortif generaluluI Weissmann in lupta de la Kainardgi, Romantzov
inadins alese acest mic sat pentru incheierea tratatulut compus din 28 articole, din 21
Iulie 1774.
Prin articolul 3 al acestuI tratat, Tätarri devenird independentI; prin art. 11, Ru0I
obtinurä libera navigatie pe Dunäre i Marea-Négrä.
Articolul 16 sunä: imp6rätésa RusieI dá InapoI Portit Basarabia OVA, cu orwle
Cetatea Albg, Chilia, Ismailul i cu tárgurile i satele 0 tot ceca-ce coprinde acésid pro-
vincie, precum i cetatea Bender. De asemenea se restitue PortiI i Principatele romanc.
Vaina Galatilor va fi perceputá de agentiI Domnu1u, iar nu, ca pána acum, i de ghium-
rucgiir naztruluI din Chilia i efuluï turc din Isaccea ').
Teritoriul bugecian revenia decI Portit dar TätariI dispäruserd, in cea maI mare
parte, dinteinsul. La 6 August 1770, 26 marzact delegatI de Tätaril din Bugeac, se in-
chinarä, la Tighina, luT Repnin, Cu conditiunea ca se vor pasira natiuniI vechile sale
privilegit Ei oferiail sä supuie imperatesii. §i pe conationaliI lor din Crimeia. Pe cánd eI
lasari ostaticI i trimeteatä o deputatiune la Petersburg, Ru0Y se ocupari de trimiterca lor
peste Nistru, ceea-ce se 0 fäcu, pentru mulft de sigur
Dupä incheierea phciI de la Cainargi, boeriI Munteniet cereall de la Pórta revenirea
tëriI la vechile sale drepturt Ei redactará douè arzurl coprinzat6re de tóte päsurile;
intro altele cereatä ca «venirea vitelor ogeaculuI de bostanga spre väratec de la Mon-
golia, in tarä sä nu maI fle» 3).
Cu aceste arzurI furä insärcinatI Slugerul Cocoräscu i Medelniceru Durnitrache, a
le duce MareluI Vizir, Izet-Mehmed-Paw,, imputernicitI fiind de o carte de recomanda-
tiunI a luI Romantzov.
Cererile deputatiuniI muntenescr se indeplinira ; ele fura aprobate prin firman.
In 1777, Martie 21, Alexandru Ipsilante däruesce la douè bisericI cretine din Ba-
badag i Cernavoda, cAte 25 talen I pe an, din venitul vämilor4).
Prin intrigile urzite de agentri muscalescI-aI Caterind II, se prov6ca in Crimeia o
revoltä, care avu de consecintà anexarea acesteI peninsule la Imperiul rusesc, in 1784.
inteo intrevedere pe care Caterina II o avu cu Iosef II, se decise de s6rta Impe-
riuluI Otoman, de a fi impärtit intre Austria 0 Rusia, aceia ce provóch un nob' mäsboiti,
declarat la 13 August 1787. Austria invadéza Muntenia, iar Rusia lupt6, pe cósta de Nord
a MtiriI-Negre 0 la gurile Dundrit Suvarof ataca Kilburnul, Romantzow coprinde Ho-
tinul, iar Potenkim asediazd Ociacovul.
Turcit earl NI impartisera fortele, trimet pe Kapudanul Hasan-Pa§a de a veni in
ajutorul Oceacovuld. Escadra este atrasä intr'o luptä la gurile Dunärif, de R4, care o
bat, distruendu-I 15 vase om6rá 11.000 de 6menI 3).
Acéstä victorie a Ru01or decise de sórta Ociacovulut care este luat la 17 Decern-
brie 17886); 25.000 locuitorI furä spanzuratt
Acesta infrángere causeza mórtea Sultanulul Abdul Hamid, la 7 Aprilie 1789.
Rësboiul continua sub Selim 111-lea. in prima-vara anuluI 1790, pe când Ru0I,
9 hop, op. cit. p. 251.
2) tenake Ifogalniceanu, p 265-6, In Iorga, p. 251.
8) V. A. Urechia, Istoria Romtmilor. Vol. I, p. 17.
4) Idem p. 61.
8) Jon quiere. Istoire de l'Empire Ottoman, p. 387.
6) Xenopol. Résbniele Rusilor cu Turcil. Vol. I, p. 166.

www.dacoromanica.ro
 577

dupa ce ocupasera Ackermanul (in August 1789) se pregatiatt sa atace Chilia, flota tur-
césea se afla la gurile DundriI, la 19 Iulie; 36 vase fura batute de contra-amiralul rus
Uschakow si nu putura scapa in parte la Sinope, de cat fugind, favorizate de intune-
recut noptiI..Lupta nu fu decisiva, dar fortele turcesof nu se mal incercara la lupta
mutt timp ').
Potemkin ocupa Cetatea Alba, In August 1.790; fu ocupata apoI Chilla, la 33 Octom-
brie 2) de generalul Gudovia
La 1 Noembrie, Rusir intrara In Tulcea; de si era aparatil, de 6.000 cavalerie turca,
400 de museaff temerarI intrara In ora. i TurciI speriatT, fugira fara de a incerca
lupte.
0 parte a armateI rusescI trece Dunarea i se indrépta Care Babadag, care era
ocupat de un numtir Insemnat de Mart Acestia luara fuga catre Sumla, unde Marele
Vizir sta nemiscat.
La 12 Noembrie, flota rusésca strabate Dundrea pana la Isaccea, pe care o ocupa
fara lupta; aci Rusif aflara 48 de tunurl si multe munitiunI i proviziunI de r6sboiil, ea
si la Tulcea.
De la Isaccea, flotila morse de organiza asediul Ismailulul, dupa ce sustinu o harta
pe Dunare eu flota turd., care se retrase sub bataia foculd din Ismail, ale earuI fortifl-
catir erati facute dupa Indemnul Domnuluf Moldova Moruzi. Orasul este luat In n6plea
de 10 spre 11 Noembrie i Rusil treeura prin flerul spadel 2.700 ostasI turcl aI garni-
&Ina
Fratele HanuluI tatarese i doI PasI pierirä, eel d'intaI3).
Cu luarea MacinuluI, aparat de Seraschierul Iusuf Pasa, la 19 Iulie 1791 4), se puse
cap6t celuI de al patrulea rèsboiä dintre Rusl si Tura care dura de la 1784 pana la 9
Ianuarie 1792.
Rusia castiga prin tratatul de la Iasi, Crimeia, isI intinde hotarele pana la Nistru
dobandesce cetatea Ociacovula Austria, libertatea de navigatiune i comer t pe Dunare
Marea-Négra si pe telte marile, fluviile, porturile, scalele i radele turcesc18).
Este de semnalat inflintarea flotiler de comer t a Muntenief pe Dunare, in anul 1793,
Noembrie .23; de si deja sub Alexandru Ipsilante, Tara avea un galion pe Dunäre. In
1793 zice Urechiadrapelul Tèril MuntenescI flutura pe tot cursul Dunaril, de la Ru-
sava la GalatI, cu destul timp inainte de organisarea LloyduluI Austriac
Celor douè bisericI crestine, din care una la Babadag (hramul Sf. Dumitru), iar cea
de a doua la Cernavoda (BoazuchioI) cu hramul Sf. Niculae, Domnul Muntenia Ale-
xandru Moruzi, le ridica dania la 50 talen l pe an din venitul vamiler, In anul 1793
Iunie 16v).
Aceste douè bisericI tineaii de Mitropolia din Darstorul (Silistra).
Relsboiul din 1806 surprinse pe Turcia cu totul nepreparata: ienicerff se revoltaserä.
contra SultanuluI Selim, cetatile de pe malul Dunarif ere] ruinate si cele mat' multe din
ele cazuse In mainele unor briganzl resculatI8).
Cetatile Hotin, Ackerman, Bender si Chilia, depun armele farä, nicY o impotrivire.
La Ismail, unde se afla banda de talharI a lul Pehlivan, un cap de bandilY, luerurile nu

9 Beeallini, VIII, pag. 140, In Urechia Istoria Romanilor, Vol. III, p. 315, nota 2.
I) Idem.
Ureehia, op. cit. Vol. III, p. 323-4.
4) Urechia, op. cil. Vol. III, p. 437, zice: Principele Galitin, sub comanda lui Repnin, cu 25.000 RIO
mai bettu pe Turd', la Maid in 17, In anul 1791. Aci Rusii luard 500 de corlurI, 26 tuning, 5 stégurI, 20
bandiere i alte trofeie i numerosI prisonierI. Repnin amenintit Varna.
VezI acest tratat In Urechia, Vol. IV, p. 429-33.
V. A. Ureehia. Vol. V, p. 96 dá Hrisovul-- inedit ptInit acum pentru coräbile 'pull ce sunt a
umbla pe Dunitre. A se vedea i «Comertul».
Uredtia. Vol. VI, p. 245.
N. D. Popescu. Calendarul pentru toi RomAniI pe anul 1893, p. 94.

71890 73

www.dacoromanica.ro
578

se petrecurá asa de usor, cad acestia se fortificara in cetate, uncle aù resistat tre ,anI,
causand Rusilor marl pagube ').
Ocuparea Principatelor de RusI, trezi pe Turcia din toropéla eT, i dete ordin
concentrarea armatel in Quadrilater. Wsboiul fu declarat la 12 Decembrie '1806.
Dar nicl Rusia nu trimesese la Dunare, de cat armata de a doua mana; cc T partea
aleasa, era concentrata pe Vistula, pentru a face fatä, Francezilor, earl ocupasera Polonia,
iar Napoleon isrstabilise quartierulla Varsovia, de unde la 1 Ianuarie 1807 a(lresa Sul-
tanuluI Selim,..o-scrisáre de felicitare, pentru ch a declarat rësboitt Rustlor 2).
In Basarabia de jos, corpul generaluluT Maiendorf, ajunsese in primele zile ale luI
Decembrie 1806, cu avant-garda comandata de generalul Zass panä, la Ismail, uncle am
vtizut ca se inchisese Pehlivan, aianul Silistre, cu banda de talharI, toff venitY din Do-
brogia;cu putin inaintea venire Rusilor.
Nu voni urtnari desele ciocnirr ale luY Pehlivan cu RusiT In Basarabia de jos, vom
spune numaI ca RusiI, prin Martie 1807, voira sa atace Ismailul pe uscat si pe apa;
a(eia;Maiendorf îi imparti armata de uscat in tre whine: Zass la stanga, liottboff la
(Irépla si Voinof la centru, iar pc Generalul Langeron Il trimese la China, ea de acolo
sí via, pe brat In fata Ismailulul.
incercarile"acestea nu reusesc, iar Langeron se gandi a ocupa Sulina i maY ales
Tulcea, pe unde Pelilivan primea ajutor In iimenY i proviziY din Dobrogia.
Sulina, care nu dispunea de o garnis6na numertisa, se preda fan)", lupta in ziva
28 Martie.
La Tulcea insa, lucrurile nu merserä asa de lesne, cad aci Pelilivan construise un
fort puternic, care domina Dunarea i asezase In el 3.000 6menT i in oras alte 2.000.
Langeron nu putu lua Tuleea, el se retrase ;-;i se intari la Sulina, de uncle eere torte
indestulattire din Odessa, pentru a merge din nor] contra Tulce.
Generalul sef Michelson, ce se afla la BucureseT, vaz6nd intarzierea ce se punea in
luarea IsmailuluT, veni InsusI sa puna capat operatiunilor de aci i sa silésea pe Pehlivan,
sari sá se predea, saù sa, tréca Dunarea.
Langeron primesce si el forte din Odessa si inaintéza spre Tulcea, uncle incerca
ocupe in insula Ceatalul o positiune in fata orasuluT.
El dadu ordin floteI ce venise at el sa incépa bombardarea cetatiI Tulcca, pe and
cate-va bare' canoniere se vor incerca sa treed pe sub zidurile eetatil, ocupata cu raspunsul
la bombardare, sa urce cursul fluviuluT i sa debaree ostire in insula Ceatalul, in partea el
apusana, care nu era pazita de Turd.
Cetatea insa, isTindrepta focurile i asupra barcilor rusescI; comandantul cetatil Tulcea
garnisi malul drept al fluviulul Cu col6ne dese de puF,4casl, 6'10 Bosniac-aga, locotenentul
luY Pehlivan, care era instalat In insula Ceatal si care flind vestit de Impuscaturile despre
Tulcea, Impanase si el stanga fluviuluT cu puscasT.
Apucatl intre douè focurI, RusiI a avut pierden T simtit6re, In ziva de Dumineca 21
Aprilie 1807. Ciad l sute de soldatT ati relmas morti, multi se inecara, 22 salupe fura scufun-
date, sail luate de TurcY.
Langeron in urma acesteI infringen se intárce la Sulina.
Pe cell'alt teatru de operatiunI, pe Vistula, RusiI sufereati intringerI marl si In
tratatul de pace de la Tilsit, din 27 Iunie 1807, Napoleon impunea intre alte conditiunT
Taruld Alexandru, .si pe aceia ca RusiT sà evacueze Principatele.
Sosird scirea la Ismail, la 29 Iulie, Michelson insciintéza pe Aianul Pehlivan despre
acésta, insarcinéza, pe Langeron sA incheie armistitiul provizoria cu Turcul, cherna pe
Maiendorf, ce plecase la Iasi sä vinA a'1' relua comanda trupelor, iar el pléca spre Bucuresa
in ziva de 10 August 1807'). Armistitiul incheiat la 24August 1807 pe limp de sase lunY.

1) N. D. Popesru. Calendarul pentru toll RomitniI pe anul 1803, p. 99.

') Efurmuzaki. Supl. I. Vol. II. SerisUrea DXV, p. 372; in N. D. Popescu. Calendar pe 1894, p. 55.
3) N. D. Popescu. Calendarul pentru toff RomAniI pe anul 1894 pug. 63 - 7.

www.dacoromanica.ro
 579

In revolla ienicerilor din acest an, Sultanul Selim III este omorit chiar in palatul
sal, pe Sultanul Mustafa il arestéza Bairactar, care proclama padisah pe Mahmud al II-lea,
la 28 Ianuarie 1808 1).
o urmare a campanieI din 1807 a fost parasirea BugeaculuI pentru totdeauna de
Mari. MultI din el trecura in Dobrogia2).
Generalul comandant al armatelor rusescI din Principate, Michelson, este inlocuit la
21. Oetombrie 1807, prin Principele Prozorowsky, care isI imparte armata in maI mulle
corpurY: unul la Craiova (Isaiev), al doilea la Bucuresd (Miloradovici), unul la Buzeu (Platov),
unul imprejurul Brad (Kamensky), un detasament la CalarasI (Zass), un detasament in
Basarabia de jos, imprejurul Ismailuld, sub generalul Conte de Langeron si era compus
din 12 batali6ne de infanterie, 12 tunurl si 3 regimente de CazadI
Langeron avea cuartierul la Frum6sa.
Un detasament la gurile Dunarif sub comanda Generalul Rothoff, compus din 9
batali6ne infanterie, o companie de pioniert 5 escadr6ne de cavalerie si un llegiment de
Cazad, cu quartierul la Chilia5).
Aceste douel din 'Irma detasamente ne intereséza mal mult in operatiunile lor.
Pehlivan isI inmulti fortele i repara intaririle IsmailuluI, in iarna anuluI 1807 si in
tot cursul anuluI 1808.
Fortele de care dispuneati TurciI in Dobrogia erati: 8000 armata regulata, i vre-o
12.000 neregulatI, maI toy fostI banditI, paziati latura Dunärii de la Rahova pana la Tulcea.
Cetalea Brag dispunea pe 12.000 6menf, aparatI de intarirI puternice i comandatI de
Nazirul Ibraim.
Se maI &earl la Isaccea 1.500 omenI comandantI de Hassan-Ali-Pa5a si in sfarsit
la Ismail se afla Pehlivan cu 4000 de luptatorl hotariff.
Avem dar 80.000 RusI, contra 30.000 Turd, din care majoritatea armata neregulata
compusa din fostI banditI 4 ). Si de o parte ca s,4 de alta se mari in cursul anului 1803 num6ru1
fortelor, totusI RusiI intreceaü cu mult pe adeversarff lor.
Armistitiul incheiat la Slobozia in 1807, se prelungi tacit pan in anul 1809. De o parte
si de alta se faceall inarmarr pe teatrul operatiunilor, ceca ce facea sa se intrevada ca
acest armistititl nu va aduce pace. $i in adev'ér Osboiul se declara din no ti la 13 Martie 1809.
Pe la inceputul luI Aprilie, un mil corp de armata rusesc vine in Principate, sub
comanda generaluluI Kutuzoff. Cu aceste trupe Cu corpul deja existent al luIKamensky,
Prozorowsky se decide a asedia Braila. In acest scop construesce un pod peste Siret la
Barbosr, ja dispositiunI ca trupele din Basarabia sa se apropie de GalatIsi sa ocupe terenul
smarcos dintre acest oras, care nu era pazit de Turd, si Braila; iar armata de investire
o-imparti in 3 corpurI: la stanga intre Braila si GalaT aseza corpul generaluluI Essen III,
la centru corpul luI Kutuzoff, care avea ca locotenent-general pe Platov si uncle se in-
stalase i cuartierul general, iar la drépta Ora la Dunare, in apropiere de gura Ialomiter,
corpul locotenentuluI-general Sergiti Kamensky.
Fortele rusescI de impresurarea Bràilei erati: 38 batalióne, 20 escadróne, 10 baterri,
pionierI i cazacI, in totul apreppe 34.000 omenI.
TurciI nu puteati opune de cat 15.000; insa intaririle cetatiI indoia nunArul i valórea
luptatorilor 5).
Nu ne vom ocupa de atacurile neisbutite ce ROT indreptara contra Braila care dupa
cum scim, era comandata de Nazirul Ahmet Efendi. Acestea es din cadrul subiectulut
Prozorowsky se decide a inconjura Braila i despre partea drépta a Dunarff, de
aceia chemä, de la Galatl pe Generalul Zass, cu 3 batalióne si '1 insarcina sá treaea fluviul

') N. D. Popescu. Calendarul pentru toP Ron-Anil pe anul 1894 p. 108-111 ei Jonquiere op. cit. pag. 406.
2) forga, op. cit. pag. 254-5.
8) N. D. Popeseu. Calendaru pentru Lop RomAniI pe anul 1895 pag. 25 26.
4) Idem pag. 52 3.
N. D. Popescu. Calendarul peniru top Ron-IA.11H pe anul 1806 pag. 31.

www.dacoromanica.ro
580

ceva maT jos de aripa stanga a corpulul luI Essen, sa inainteze numal pana la Niacin
sa-1 ocupe.
In 1'4a BraileI se afla o mare insula, j6sa, m14tinósa, acoperita cu trestie i braz-
&AA, de mal multe canalurr, când apele sunt jóse, inundatil peste tot in timpul apelor
Acésta campie, spune Langeron i), se numia Kutzephane, este insula mla.,gin6sa
dintre bratul DunariT, numit Dunarea veche i Iluviul propriti zis. Dincke, pe malul drept
al DunariI, se afla ormul Niacin aezat pe o inaltime f6rte ridicata. De aci incepe un lant
de muntI inaltI ce se intinde pana la Flar§ova i me departe. Pana la Macin nu se p6te
duce cine-va, de cat pe canalul cel f6rte stramt, care se desparte de cursul principal al
fluviuluT, la o mica departare de cetatea Brailel, in cat treeerea prin el era pe atund
expusa nu numaI foculuI artilerieI eitadeleT, ci 0 al puseilor. Acest canal lung apr6pe
10 kil. ocolesce tóta partea de sud a GhecetuluI.
Oratfttl Macin era destul de bine fortifleat, in cat nu se putea lua prin surprindere,
dar Ru01 nu'l credeati aparat, ci mal mult ca. nu e ocupat.
De acésta credinta fu animat generalul Zass, eand pleca spre Niacin sa facá rem-
n6scerea i, de-i va fi posibil, chiar sal ocupe. Cu Wald indrasnéla sa, intreprinderea nu
era posibila numaI cu o mana de 6menT ce i se dase.
La 17 Aprilie, Zass trecu Dunarea sub focul citadelif BraileI, care nu-I cauza un urea
mare rki, cobori riul pe partea dreaptit, improwat fiind inteuna de tunurile inatnice,
debarca in baltace i merse pang, la 2 kilometri departe de Niacin. Mersul sat pe o pl6ie
torentiala i printeun noroI adanc pana la genuchI, fu cat se p6te de penibil, dar maI mult
nu putu sa inainteze, pentru ea in curind se convinse cá Macinul era aparat, i bine
aparat, prin pl6ia de obuze ce incepu sá cada. In adevar acest oras intarit era aparat
de un brigand, de Giuge-Aga, ginerile NaziruluI BraileT i avea sub ordinele sale 800 de
6ntenr ale; treI sute i-ar fi fost de ajuns.
Vazindu-se atacat cu atetta violenta i Inteun loe anevoios de circulat, generalul
Zass, comunica printr'un curier PrincipeluT Prozorowsky positiunea in care se gasea 0 '1
ceru ordin de urmare; comandantul klef ii &Mu ordin sa se intórea inapoI i sa lase
pentru alta data luarea MacinuluT, pe care s'o indeplinesca cu mal mula s,4ansa de reu0ta.
Zass se retrase in ziva de 21 Aprilie i trece Dunarea pe malul el stang, fara sa
aiba vre-o pierdere de cat pe Printul Galitzin, seful de stat-major care fu rO'nit.
Flotila, comandata de Iakimow, tare de 22 bastimente, era asezata apr6pe de Braila,
pe care o bombarda neincetat. Se trimese cincI miel bastimente pe canalul Kutzephane
patrunse 'Ana la Niacin 2).
Asediul BraileI costa pe 200 oficerT 0 5000 soldatI; acele ale Turcilor nesemnifleative.
Pehlivan din Ismail avènd nevoie de banI, pentru a'§I intretine ostasiT, de órece de
la Constantinopol nu primea niel un ajutor, niel in 6menT, niel banY, se decise in Noembrie
1808 sa calce casa aianuluT din Babadag a§a, dupa cum era deprins in viala sa
a'l st6rce de banI. Aianul din Babadag, pentru a se scapa de un mosafir asa de perieulos,
iT dete o insemnata suma de banT maT fagadui Inca pe atilt peste o luna.
Dupa trecerea termenuluT, Pehlivan ne-primind niel un réspuns, se duse din no ti la
Babadag i in ziva de 10 Ianuarie 1809, taie fara niel-o vorba capul aianuluI de ad, iar
orasul fu dat jafuluI si flacArilor de catre 6meniI sg, pe care II scim cá in majoritate
erati fosAI banditI.
In lipsa luI Pehlivan din Ismail, Celebi Mustafa iT ocupa locul si (And acesta se
intórse de la Babadag incarcat de proviziunI i banI, garnizóna Ii inchise portile cetatiT.
Pehlivan se intórse la Babadag, se declara de aianul acestuT ora.? 0 se decise a raja
din Dobrogia orr-ce aprovizionare a Ismailulur.
LuT Mustafa insa Ii veni aprovizionarl pe bard pe bratul Sf. Gheorghe. Langeron
pentru a forta pe Celebi Mustafa sé se predea, strange lantul de impresurare al orauluI,

I) Hurmuzuhi, Supl. I, Vol. III, pag. 167:

2) Idern, pag. 108

www.dacoromanica.ro
 581

dete ordin flotiler Matti la gura SuliniI sit urce cursul bratuluI i sa ocupe Ciatalul
printeun post tare de infanterie, artilerie si cazacI. La Cartal (in fata Isaccer), RusiI con-
struir a o recluta, pc care dupa ce o armara bine cu tunurI, detera in paza a 3 bata-
Herne si ung sotniI de cazacI de Ural, puse sub comanda LocotenentuluI-Colonel Stege man.
Turcri din Ismail se marginesc a trimete mime cate-va cete de basi-buzucr, care sa neli-
nistesca stabilirea anteposturilor rusescI.
Insa dinc6ce de Dunare, Pehlivan, care se stabilise in Tulcea i prin imprejurimI
trece fluviul la Cartal, dar este respins. Pehlivan isI indrepta atuncY trupele la Reni, dar
aci este respins peste Dunare de Regimentul ColoneluluI Abdulin.
Aceste miscarr ale luI Pehlivan in alte directiunI, de cat spre Ismail aveatr de scop
sa atraga atentiunea Rus,ilor aiurea, i a-r impiedica sa profite de imprejurarile petrecute
In Ismail, uncle ar fi putut pune mana pe cetate. Ori planul luI Pehlivan era de a prinde
pe Mustafa, caruia sa-I dea lectia ce merita i sa devina iaras1 aparatorul cetatir. Cad
la Ismail se intamplase o revolta; partizanir luI Pehlivan reusira a artmca in inchis6re
pe Mustafa. Revolta se curma, CelebistiI inving pe PehlivanistI i dupa 24 ore de fierbere,
I ucrurile se linistesc, in fav6rea luI Celebi Mustafa.
Incercarile Rusilor rOmasera ;Cara succes, generalul Langeron este trimes la Falciir
ea sa ia comanda corpulur luI Essen I retras la pensie, iar ca comandant al trupelor
de investirea Ismailulur fu numit generalul Voinof. Niel Pehlivan nu maI putu pune mana
pc vechia sa comanda.
Prozorowsky i indrépta atentiunea In alta parte i anume sa tréca Dunarea pe la Ga-
latI-Azaclata-Vacareni. De aceia dete ordin flotiler din Sulina sa urce curshl fiuviuluI cu cele
o stria ;4 maI bine de pont6ne cc lucrase i sa villa la punctul ales pentru trecere. Pont&role
fura aduse inteo nópte i ascunse vederiI Turcilor din Vacaren, printre sälciile din mal.
In a doua nópte, generalul Harting, insarcinat cu construirea podulul, incepu sà insire
pont6nele, sa aseze traversele i platforma i pang la ziva reusi sa ajunga la cel-l'alt,
mal, sa-I lege solid c,apetele cu malul sa intarésca ambele intrarI ale poduluI cu fascine
redute aparate de maI multe bateriI, fara ca pe inaltimile Vacarenilor sg, se simta cea
mal mica miscare. Se vede ea TurciI parasiserd de mult inaltimile, fará ca RusiI sá scie
acésta. Podul fu terminat in n6ptea de 25 spre 26 Iulie 1809.
Primul detasament rusesc, care trece Duná,rea in ziva de 27 Iulie, fu acela al gene-
raluluI Zass; al doilea la 28, fu detasamentul generaluluI Bulatov i in fine la 29 tree ;4
trupele generaluld Platov. Cate trele detasamentele se intainesc la 29 Iulie pe platoul
Vacarenilor, de uncle se indreptara: primul spre Ciatal Ismail, al doilea spre Tulcea F,4
al treilea spre Babadag.
Sa urmarirn col6na luI Zass, care acum devenise i comandantul trupelor de inves-
Urea IsmailuluI de pe stanga fluviuluI, in locul luI Voinof retras la Tecucï, fiind bolnav.
Dupa ce Zass se asigura de impresurarea cetatiI despre uscat, inca de la 20 Iulie, inaina
ru detasamentul s6ii pe drépta fluviuluI si la 3 August ajunse in fata IsmailuluI, goni
bandele de Wiwi ale Id Pehlivan, care jefuiall loealitàtile dintre Babadag, Tulcea
Ismail ;4 complecta investirea cetatiI i despre partea DunariI.
Col6na luI Bulatov inainta spre Tulcea; la 2 August ajung6nd in dreptul IsacceI se
pregati s'o bombardeze, dar &nand de la nisce Bulgari, cà Turcir a parasit-o de cate-va
zile i ati fugit, unif pe uscat spre Babadag i altiï pe ;10," spre Ismail, Bulatow intra
intr'énsa si o ocupa militaresce. Aci gasi 7 tunurI i o mare cantitate de munitiunI
provisiunI abandonate de Turd. Isaccea era pretutinden1 inconjurata de un zid inalt,
prevëzut cu santurl adanc,I ;4 in mijloc avea, un castel mare de piatra, vechiù, dar in
stare Nina de a sustine o aparare indelungata. Acest oras este situat pe malul drept
DunariI inteo pozitiune incantat6re; el se ridica in amfiteatru incepênd de la Dunare
era pe atuncr inconjurat de padure, de gradinr si de viI. Aspectul sal e placut, la vedere ;
despre apa e deschis1).

3) Hurmuzaki, Sup]. I, Vol. III, fase. I, p. 176.

www.dacoromanica.ro
582

La cA(f-va kilomelri de Isaccea se aflä mänästirea Cocosul '), RusiT o ocupara pe

data si gasirA inchisT in ea de frica Turcilor peste 1.200 BulgarT, pc care Rusir tri-
mes in Basarabia.
De la Isaccea, Bulatov plea, la 3 August spre Tulcea, pe care o gasi pustie, cad
garnizóna fugise la Babadag. Aci RusiT gasira 18 tunurl i o imensä cantitate de provi-
ziunT i munitiunT. Afländ, di mai bine de 1.500 BulgarT sunt fugariff de basibuzucT spre
Babadag, cu vitele lor, se lua dupä eI i ajungendu-T, in loe de a-T scapa i urmari pe
prigonitorI, BLOT din contra IT considerä ca prizonieri de rtizboiti i ir trimet impreuna
Cu turmele lor in Basarabia.
La 3 August, generalul Platov ocupa Babadagul, pe care Il paräsise de curind Peh-
livan, care se reträsese spre Harsova. Rusir gasesc aci 10 tunurY i putine proviziunT.
Babadagul situat la 40 verste de Isaccea si la 10, de marele lac Razelm, care comunica
Cu Marea prin trel canalurT. Era un oras destul de mare, bogat i f6rte comercial. In
1791, Kutuzof ocupandu-1 Il därima, insa TurciT reconstruit ; acum era din noil in
ruin, 2)
Platov ajuns la Babadag îT imparti cavaleria in treI; o parte o porni spre HArsova,
o parte spre Sulina si a treia spre Constanta, ca sä curete provincia de talharir luT
livan. Infanteria i artileria o trimese spre Ismail, ca sä, se unesca cu colóna luT Zass,
caruia i se incredintase comanda generala a operatiunilor din jurul lsmailulur.
Voinof primesce ordin sA vinä cu artileria la Ismail si sa inconjure orasul, cu cele
12 tunurI de asediti ce avea, despre partert stAnga a fluviulur, in acelas timp Prozorowsky
dote ordin capitanuluT Papadopol, eful flotilel ce stationa la Sulina, sä vinä, la 'Fulcea
sà blocheze Ismailul. Flota Rush puse pe góna cateva vase turcescY, impiedica lucratoriI
unuT uvragiti, ce Tura' incepusera sä construiascä in insula Ceatal. Astfel la 6 August,
Ismailul era blocat si pe apä despre partea rèSariténa.
Flota rusa de la Galan, a luI lachimov, primesce ordin sä cob:5re fluviul, dupa ce
va descheia i incheia poclul de la Azaclati i sä, se aseze in punctul, unde Dunarea se
desparte in mal multe brate. Lucrarile s'ati terminat la 8 August, dupa ce prinse dotiä
vase de rèsboiti turcescT. Flota de la Kilia urea fluviul IAA, la gárla Sonda.
Pentru sucesul operatiunilor, se mal trimese peste Durare detasamentul generaluld
Markoff, in ajutorul luI Zass, care fu insarcinat cu comanda superióra a blocariT IsmailuluT,
iar luT Voinof, dou6 Regimente de Infanterie. Prozorowsky trecu insui Dunärea la 6 August,
la VacärenT. In ziva de 7 trecu in revista trupele luI Markoft, care mergea spre Tulcea,
iar la 8 August, cäzu greti bolnav la pat, din care nu se maT sculä, cad muri la 9 August,
ora 5 sera, la satul Protoc (?) 3) probabil Jijila, nu departe de MAcin. Cadavrul a fost
dus in Rusia.
Zass, stabilit in Tulcea, trecu cea maI mare parte din armaa in insula Ceatalul,
rase t6te intäririle täcute de Turd, goni dinteinsa cateva detasamente si se apuca sá in-
linda un pod peste Dunare, adica peste bratul Chilia, la vre-o 6 km. maY jos de Ismail.
Un alt pod fu aruncat peste bratul Sulina i fle-care cap de po(1 11 Intári cu cate o redutti,
armatA cu 4 tunurT. Apr6pe de cetate, ca la 150 metri, Zass puse sa se construiascä o
recluta, pe care o arma in graba; Turcir o atacará la 10 August, insa RusiT, comandan
de Maiorul Vasilev, o apärara cu multa bravura.
Acesta baterie arunca un foc omorator in oras, la 12 August si fortil pe Celebi Mu-
stafa, sA ridice stegul alb. Cetatea capituleza, lar luptatoril desarman, fura läsatr a se duce
uncle vor voi.
Actul de capitulare fu subscris la 13 August, RusiT gäsesc in celate 221 tunurT, 9 co-
rabiT, armate cu tunurl micI, 21 drapele si o mare cantitate de munitiunï. Din cetate esira
4500 armatä, regulatä, 2700 locuitori arman. Nesuparata de MO, garnisóna trece Dunarea

') Langeron n'o numesce, fiind-ca pe atund nu purta o denumire, de cat in urmä, prin 1813.
Descriplia tul Laugeron, op. cit, p. 176.
3) N D. Popeseu, Calendarul pentru Lop Romanfi, pe anul 1896, p. 55.

www.dacoromanica.ro
 583

In Dobrogia i se indrepla spre HArsova, nevátámata. Celebi Mustafa se duse la Constan-

tinopol, unde dreptLyásplata energiceI sale aparart fu exilat.
In locul tul Prozorowsky este numit eomandant sef Printul Bagralion.
La 11 August 1809, generalul Platov, porni din Babaklag spre HAr.sova, ca sá taie
linia de comunicatie a acestul ora, cu Macinul i trimese mal' multe detam.mente de ante-
garda, pana la Valul lu TraYan, astfel ca peste cAteva zile, CazaciI incepura Sà furnice
pretutindenI imprejur i TurciI sá fuga In tóte partile.
ApoI Platov, trimese detasamente suficiente care sa ocupe Cernavoda, orase] desehis
parasit de locuitort Dupa aceia Cazaeir incep a se räspAndi in cete mati
Dunarit atät pe drumul HArsoveI i al 'Silistret cal si pe al ,Macinulul i incepura a co-
de-aluncrr'ul
linda ziva n6ptea t6te drumurile, ca s opréscá orr-ce ajutor ar merge spre MAcin, pe
uscat sata pe apa.
In ziva de 16 August, el stabili o comunicatie cu Markof, care se apropiase de Macin
asezase baterir pe marginea Dunarit atAt in sus cAt ;ti in jos de oras ;4i incepuse a se
apropia de zidurile orasulut 'Bite zweste misearl le terminase la 14 August. TurciT cum
11 vzurá cä se apropie atAt de mult, dadura foc mahalalelor j se retrasera in intaririle
castelulut
Macinul avea un bun castel de piatra, inconjurat cu zidurI puternice isantuI adAncl;
mai avea inca trel salupe canoniere, trase in bratul Dunarii vecht din naintea orasulur
cave nu putettit ina'nla maT departe, Ilind apele miel', dar eare puteati servi de minune
drept bateriI flotante, contra or!-cáruI atac, venit despre apa sati despre Ghecet. I'nul din
aceste vase fu luat de dragonil i cazacil luI Markov, care 11 surprinserá inteo n6ple pe
cAnd TurciI dormiati. Acest vas fu dus in triumf pe canal, la GalatI i dat in primirea
flotileT ruseset
Generalul Harting, puse sa se sape in ostrovul Ghecet sal-10H de aparare cu fascine
pe marginea Dunarit paralel cu orasul ;;i le arma cu tunuti de cAmp, care bateail pAna
la castel. Aceste baterii deschid focul in ziva de 15 August i demontara trel tunurl tur-
cesct fácura 6re-care stricáciunl unul bastion i detera foc und miel magasiT cu pulbere.
Vïiz6nd pericolut in care se gasea Macinul, Nazirul BrAileI se incerca sá Minera, pe apt,
ajut6re celor inconjuratt dar o baterie asezata de-alungul Dunarit del km. mal jos de
MAcin, le impiedica de a inainta si de a trece in canal, orY de a debarca in Ghecet.
strAnsera cAt se putu de mult unja de inconjurare, bombardará cetatea zitta
si 'tópica. Bagration conducea In pers6na acest asediti.
Garniz6na Macin, constrânsade bombele ce cadeati ca grindina asupra et fu silird
sa so predea la 18 August, dupa 4 zile de asediii; ea fu facutd prisoniera de r6shoiä
himesa in Basarabia. Num(Tul luptatorilor era: 28 oficerI si 800 de solday; populatiunea
orasulut de i fusese armará si luase parte la aparare, nu fu facutä, prisoniera, ci lasatá
libera. In cetate, Huil gasira 13 tunurt 500 puscl, 600 perechI pist6le, 80000 cartuse
proviza indestuldt6re.
Ginge-Aga, Aianul Macinulul i ginerile Nazirulul Brand, nu se precia, ei fugi n6ptea
prin baltile Dunárit dupa ce subscrise capitula(iunca, si se refugia la HArsova. Langeron
spune, ca Ginge-Aga primise in mal' multe rAndurI banT de la RuY, promiténdu-le a ataca
pe Pehlivan si a da ajutor acestora la luarea Ismailutur i ea nu-si indeplinise fagäduiala ').
Luarea Macinulul costa pe Rusl numai 20 mortY ;;i ranitt Braila fu astfel cu desä-
vArsire blocata i luarea sa asiguratä.
Bagration adresa apoI o proclamatiune populatiunfi bulgare din Dobrogia, asigura
pe locuitorT sá stea linistilY pe la casete lor si le garanta, ca nimio din avutul lor nu va
fi Milis. Vorbe i promisiunil NumaI cAteva zile in urma acesteI proclamatiunt CazaciI
lui Plalov, se napustira ea nisce lupY flaminzI asupra pradd ion, asa ki Muscalif asupra
populatiunir; devastara s,i pustiirá intréga Dobrogie, (tetera foc la o multime de sate, in-

') Betruzuzuld. Supi. I, Vol. III, faso. I, pag. 178.

www.dacoromanica.ro
584

destul de bogate, care ar fi putul, hrani armata nava1it,6re ma multe lunf; luara peste
50000 capete de vite, pe care oficerff superiorl le impartir intre CT, ca ,jaf de rOsboiil ;;it
le trimese in Rusia ca averea lor proprie. Aceste jafuri sunt descrise de InsusT Langeron.
Platov, dupa ce ocupa Cernavoda, impräscie, in juru-1 in tóte detasamente
puternice, scobori spre Härsova, pentru a se pune in legatura cu cef care inconjuraa Ma-
cinul s,;i ajunend, in ziva de 16 August, in dreptul acestuf oras intarit (Harsova), a doua
zi inconjura de tóte partile i incepu sa sape santurr. In ziva de 18 August aseza maf
multe baterii i incepe a bombarda Harsova ; Turcif rtispund f6rte slab, pentru cá el
pastrati munitia, pentru casurr de asalt.
In ziva de 19, Rusif deschid o noua, baterie maf in apropiere de cetatuia asediata
somara garnisóna ca sa se predea. Turcir consimt, dar cu conditiune de a se retrage spre
Silistra cu arme si bagaje. Platov raportéza luf Bagration aceste conditiunI; el nu primesce.
Harsova este un oras situat pe marginea DunariI, ca la vre-o 40 km. maI sus de
Macin si cam la 45 maf jos de Silistra. Douè stand enorme domina o mica esplanada,
pc care e asezat ora.sul, mal la nivelul Dunarif. Pe una dinteinsele se afla construit un
caste' mare de piatra in stil gotic si pe cea-Palta, care e mal putin Malta, se afla pe
atund un turn de piatra. Acest turn era dominat de o inaltime vecina cu orasul, pe care
Rusil se gra,bira a aseza o baterie la adapostul resturilor de intarirf, construite acolo la
1773, de catre Maresalul Romantzov i rèmasesera Inca in fiinta (A se vedea crochiul po-
sitiunif Harsova).
Vëzéndu-se astfel stransI din bite partile, Turcif ne-avénd in cotro, se predara ea
prisonierf de r6sboiti, in ziva de 22 August. Un comandant, 15 oficerl, 330 soldar si 800
locuitorf armatf, precum i 3 mortiere si 27 tunurl, acestea fura prada de rOsbolli gasita
In Harsova. De asta-data fura consideratI ca prisonierf i locuitorif i furä, trimesf in Rusia.
Numar batrinif, femeile i copiil fura lasatf in pace si ingaduitY sa rèma,na, la casele lor.
Luata Warsova, Bagration dadu ordin Divanuluf Tèriï Românesa sa construiasca un
al doilea pod la 6 km. maT jos de Harsova, in dreptul guref Ialomiter. Rusir îi stramu-
tara centrul aprovizionarif lor de la BuzGi la Slobozia, ca astfel sa fie la egala distan,
intre Braila si Silistra, unde comanda un cap de banditr de temut, Elik-Oglu.
l3agration, dup. ce 'Asa la Harsova o garnisóna indestulahire, cum si cea maT mare
parte din echipagele sale, îï impärti armata de care dispunea, in trel detasamente
porni catre Constanta. Aceste tref colóne aù fost incredintate : prima generaluluf Markov.
a doua generaluluI Sergiti Kamensky si a treia generaluluI Platov. Acésta din urma com-
pusa maf numar din Cazad, merse maf iute ca tóte si ajunse In dreptul Constanter in ziva
de 30 August. Cum o zari, Comandantul garnis6nef trimise parlamentarY si propuse Ru-
silor predarea orasuluT cu intarirT, arme si proviziunT si if ceru in schimb numaï voia
de a se retrage in interiorul Bulgaria impreuna cu eel'. 2000 briganzI ar srf. Platov primi
propunerea, cu conditiune ca aianul Constantef si cu briganzif si sa fagacluiaseä, a nu maT
lupta contra Rusilor, timp de un an. Turcil primesc si se retrag din Constanta spre Varna.
Constanta, pe atuncl ocupa numaf stanca care inaintéza in mare si forma o peninsula,
care se tinca de uscat ca i acum numaI printr'o limba de pamént lata de vre-o 200
metri. (Este &Ell din piafa Independenta, de la Hotel Terasa, 'Ana la podul drumuluI de fier).
Ea avea asezata pe limba de pamént o fortarkä inconjurata de un zid tare si de
un sant larg, iar in colo niel caste], nicI fort, niel un turn, nimic care s'o apere cu efi-
cacitate despre uscat, de tunurile inamice. Dupa ce se retrasera eel 2000 briganzr, Rusil
dadura foc fortaretif i intregulul oras, darimara i risipira ce maY rèmasese in viata,
dui-A ce jefuira pe locuitorr si if lasara MTh', adaposturf, fara bucate, fara nimic, if na-
pustira in voia sàrter, si'sr urmara drumul, fara sa lase vre-o garnis6na, ne-avénd trupe
indestulat6re. Cand sosi colóna de aprovisionare, care insotia armata, gasi Constanta
pustiita ; iar col6na luf Platov, in diminéta de 31 August parasise orasul, pentru a se in-
drepta spre Baz-argic.
Bagration, care se oprise la Carasu (Medgidia) si care avea nevoie ea trupele sale
sa nu se risipésea pe o intindere prea mare, trimese ordin luf Platov sa se indrepte catre

www.dacoromanica.ro
 585

Silistra. Plalov, care ocupase imprejurimile BazargiculuI bagase spaima In Turd, pang'
la Varna se inapoie care Silistra ocupa satul Kiuciuk-Kainardgi, pe drumul Silistra-
kiumla i vestit prin tratatul incheiat aci, in 1.774.
Markov, dupa luarea MacinuluY, cutreiera Dobrogia In lung si lat, puse mana fara
lupta pe t6te satele dintre Dunäre si Mare i ajunse pan la malul Wig maY sus de Cons-
tanta, farg s intampine cea maY mica resistenta. El primesce ordin de la Bagration sa
se indrepte catre Cuzgun i Silistra. MuIt regreta Markov, ca nu putu sa pradeze satele
bogate de pescan Y de pe malul Marif, totusI trimese spre Galat,I peste 3000 BulgarY
LipovenY, iar pe ceI rèrnasI liberI in Dobrogia Ii puse pe Ong, le confisca avutul pe
s6ma tesauruluI Imperial si Insarcina pe un grec anume Komeli, consilier de Stat si
functionar la Ministerul afacerilor streine din St. Petersburg, cu strängerea tuturor pro-
ductelor de pe camp i cu depunerea lor In magasiile ImparätescI. Komeli se instala la
Cuzgun, aduse din Tara Romanésea locuitorY luatl de beilic, care if secerarg si'Y treierara
bucatele fara plata, iar cand fu la depunerea lor In magasiI, intrara in punga luI Komeli,
Markof, Platov i alti generalY, earl jefuira fara mustrare de cuget aceia ce erutase ban-
ditiI lui Pehlivan i altiI ca eI.
Bagration afland de acésta hotie pe fata voi sí deschida o ancheta, dar Bezac, care
isr bagase si el mäinile pang' In dote la acest furtisag, stgrui a face lucrurile musama.
La 9 Septembrie, Rusif ocup Derventul si la 1.0 inaintara Oa la aprópe 4 kilometri
de Silistra.
Kamensky ocupat cu distrugerea i jefuirea oraselor, scapate de col6nele precedente,
sari me bine complectase aceia ce nu putura face ele, primesce ordin a se indrepta cat
maY iute spre Constanta.
Kamensky de térna ca cele 17 bastimente turcescY aflate pe Mare sa nu debarce la
Constanta trupe, ceru ajutor luI Bagration, iar acesta Ii rOspunse cá nu-Y trimete ajut6re,
ci sa vinà Cu trupele de care dispunea. Ajungénd la Constanta o gäsi jefuita i pustiita
de predecesorn sèT ; el dete o raja' pe la Mangalia, care scapase téfara pan arum si
numaI dupa ce o prefacu in ruina, numaY atuncY se indrépta catre Silistra i ocupa partea
de apus i miaza-zi a cetatir.
Cercul de investire al SilistreI era compleci in prima jumatate a luY Septembrie 1809.
Pehlivan, fostul aian al IsmailuluI, pierzénd orY-ce speranta de recapatarea comen0,
se reträsese treptat Cu invazia Rusilor in cadrilaterul bulgar, unde Mamie vizir 11 insar-
cinéza cu un corp de armata, sa faca incercare de a patrunde in Silistra, ca sg" dea ajutor
garnisóniI cetä,tiY.
La 20 Septembrie, dupa ce trecuse pe la Turtucaia nesuparat de RusI, Pehlivan ajunse
la Popina, 40 kilometri departe de Silistra si la 21 se apropie si mal mult de cetate,
unde facu o miscare spre drepta armateI luI Platov, printeo recunóscere executata chiar
de dènsul si de locotenentul s Mahmud Tiranul, In fruntea a vre-o 4000 calaretI. La 23,
RusiI Ii resping pang in laggrul turcesc, asezat cam la 20 kilometri inapoI, le omori
apr6pe 1000 6menI, pusera mana pe 108 prisonierI, intre care si pe Mahmud si 38 oficeri.
Turcil din Silistra nu sciati de afacerea luI Pehlivan, si pe data ce aflarg, facura o
noua esire, la 26 Septembrie, insa fara reusita.
La 27, Bagration se hotari sà ja dispositiunI pentru bombardarea SilistreI; penlru
acest scop trimese in insula Chiciu, din dreptul Calarasilor, care e inconjurata de apele
Dunara si ale Boren, pe generalul major Printul de Meclemburg-Strelitz, cu dragoniI s61
i sase tunurr. Aseza in imprejurimile Calarasilor si pe marginele Boren in bateriile cons-
truite la 1807, tunurY marl de asediti si la 1 Octombrie 1809 incepu a bombarda Silistra,
Acest bombardament nu produse, din causa departariI Ora la cetate, nicI un
Turcilor si nu stria,' de cat cate-va morY din prejurul orasuld.
Rusii se aflati putirn in fata Silistrel i maY aveall in spatele lor pc Pehlivan, de care
nu putin se temeail, de aceia Bagration dete ordin luI Zass, care sta prin Dobrogia fära
nicY un scop i luI Kamensky, care pazia litoralul Mara, intre Constanta.Mangalia si Ca-
vara, sa se indrepte catre Silistra.
71890 74

www.dacoromanica.ro
586

La 3 Octombric, Markov puse sa, se construiasca in dreptul sal o reduia, care esle
alacalä Cu 1,6titi furia de Turd i numai gratie bravuriI ColoneluluI Papadopol, Tura sunt
respin0' Cu pier(Jeri de 500 motif. RusiI avura, er 200 morel, dupa marturisirile luI
Langeron ').
In acest timp, TurciT se concentrari mereil la Popina 0 se inmultiall prin ajutóre ce
veneati zilnic de la Rusciuc. La 9 Octombrie, Ru,iï athrA ca Tura' de la Popina art in-
ceput sa se misce spre Caracli i Tatarita, pentru ca s puna inIre dou6 focurr trupele
Platov, departe numaY de vre-o 8 km. 0 ale luI Bagration, care se aflati numar la o de-
partare de 15 km. Pehlivan se apropiase la opt km. de Silistra, Cu 20.000 luptatori de
t6te armele, regulaff §. neregulatI. El se afla la Tatarita, unde se intarise.
Tatarita zice Langeron este situat pe o campie, cc se Intinde de-a lungul Du-
narir de la Silistra in sus 0 e situat la o depärtare de Ph verstä, de fluviù. Acesta câmpie
lunga cam de 20-25 verste, nu e ma( larga de cat de 1-2 verste i intro Tatarita
Aidemir, situat cam la 2 verste mal jos, se aflä cate-va bältacurr.
Cam la 2 verste de la Dunare, acestä cAmpie este marginita, de muff, care domina
malul i sunt cam repezr. Delul dintrc riuletul Calipetro i Tatarita, i care se numcsce al
AidemiruluT (délul pe care stint mezate forturile Medgidic-Tabia i Kiuciuc-Mustafa-Tabia
de azI, iar nu Arab-Tabia, dupa, cum afirma D-nul N. D. Popescu In calendarul pe 1897
pag. 22), este prea inalt i acoperit cu maracira; o vale ripósa marginesce délul la stänga,
paralel Cu Dunarea (este valea Calipetrovo), iar dincolo de acea vale se allá un del aco-
perit iarâi Cu marachil f6rte de4 cu paclure. (Este délul pe care s'ail construit maY in
urmä, forturile Ordu-Tabia, Arab-Tabia i Ban-Tabia. A se vedea crochiul frontieriI nóstre
dintre Silistra i Almaliu). El este maI e0t afara ca cel-ralt 0 are Inaintea sa dou . val
largY, din care una e continuarea celeI descrise maI sus 0 alla se indrepta perpendicular
pe Dunare (probabil una din vane lasi-Tepe-Ccair sail Regederesi-Ceair. A se vedea ct o-
chiul No. 1).
Aceste val sunt f6rte aclancr .;;i se terminii printeun lac mare, ce se gasesce la
spatele déluluI Tatarita
Acest del se ridica in forma de amflteatru ; la piciorul s0 a construit Pehlivan intr'o
n61)te un *ant care adäpostea i satul. EI mar Merl i o recluta d'asupra deluluI, de care
am vorbit mal sus.
Pchlivan dispunea de 17-18.000 6menr cu 18 tuiturIsi atepta pc Muclar PasA, fiul luf
Ali-Pw-A din Ianina, care-I aducea 4 5.000 arnautY.
O incercare de e0re a trupelor din Silistra in legatura cu cele ale lta Petilivan, avu
loe la 9 Octombrie, dar tärä Hid un succes.
La 10 Octombrie, Rusir sufera o infrangere, pe cat (le ru0n6sa pe atilt de pagubit6re,
care de 0 trecuta törte repede In desc,rierea luI Langeron, reiese din alte scrieri contim-
porane demne de t6ta increderea 2).
11u0I care pierd 2000 6meni se rctrag in dosul cleluluT de la Kalipetrovo, iar Peltlivan
ocupetnd positiunI maI in apropiere de Silistra, le intari i 4epla sosirea Marelul Vizir,
care 'I promisese printeun curler special, cà va sosi in f6rte scurt limp in truntea a
30.000 6menl.
De ;;i 13agration primise ordin de la St. Petersburg sa'§Y mentina positiunile ocupale
in Dobrogia, inteun coiisiliù tinut la 13 Octontbrie, decise din causa asprimeI timpuluI
ingreunarea mij16celor de comunica(ie drumurile thud desfundate sà tréca in Muntenia,
pentru a ocupa cuartiere de lama i sa mentiet paza numaI a poduluI de la Här§ova,
iar Turcilor sa le céra un arinistiiiii pentru timpul ierner.
POnä la punerea in executare a acestuI plan, Bagration ma era decis sa se oprésca
inapoia valurilor luI Traian i aci s'ä dea o batalie decisiva Mareld Vizir, in casul cAnd,

') Burmuzaki. Supl. I. -vol. III fase. I. pag 210.

2) Hurmuzaki, op. cit. Vol. I. Supl. II. pag. 555 §i Istoria DacieY de Faino. trad. ?ion Vol, II P. 264,
in Ar. 1) Popeseu, Calendar pe anul 1897 pag 22- 23

www.dacoromanica.ro
 587

acesta ar veni sa-I atace. Se maY ascepta dinteo zi intealta, ca generalul Essen sa puna
mana pe Braila, pe care, credeati fluiï, o va constrange prin f6me.
La 14 Octombrie 1809, RusiI se pun in miscare spre Harsova. Turcil fac o noun. esire
In directia TurtucaieT, unde se afla corpul luI Platov, dar sunt respinsT.
Greutatile intampinate de Rusr in retragerea lor spre Harsova fura marl, drumurile
desfundate, localitatile parasite.
Baca Bagration ar fi asezat aprápe de Silistra zice Langeron podul de la Har-
soya, trupele ar fi putut trece maI repede in Muntenia, asa ca la 16 Octombrie am fi
putut lua cuartierele de iarng, iar trupele nu ar maY fi fost supuse la ostenelY.
Dar se vede, chi Langeron uitase, en, o zi maI nainte, tot el aprobase parerea luI
Bragation, ca sa se retraga spre Harsova, pentru ca eventual sa ocupe positie pe val u!
lul Traian, In casul and ar fi atacati de Marele Vizir.
La 14 Octombrie, Bagration trimise regimentul de Slusselburg In insula Chicin, ca sa
protégg retragerea tunurilor de asedin spre alarasY. La 9 ore séra, Langeron retrase
t6te tunurile, puse sa se distruga lucrarile, sa se astupe santurile si la 12 ore nelptea,
infanteria, de camp i cavaleria plecara spre Harsova ; iar artileria de cetate ramase pana
despre ziug pe partea stanga a DunäriI, pe care n'o parasise.
Dupa ce merse aprópe vre-o 40 km. tgra sa se oprésca, Bagration poposi trupele
sale in dreptul satuluI Oltina, Platov bivuaca la 18 km. maI la vale.
Despre ziug artileria de cetate porni de la CalarasI spre Ramnic.
Turcir, care nu sciati de retragerea Rusilor, a doua zi diminéta trimesera cate-va
isc6de, ca sg afle situatiunea inamicului i rnmaserä, fórte uhnifi gasind campiile Ole de
RusI. Abia cand apucara sä cerceteze ostrovul din fata, dadurá peste un convoT de care
pline cu raniff, care nu apucase sä. tréca Dungrea i sg grabira sa-1 atace, dar fura
respinsi de focul artileriei flotileY, care proteja retragerea convoiuluI, ce pierdu numaI
cate-va care.
Rusil mersera spre Rasova, unde aù ajuns la 18 si aí rtImas pang la 19 Octornbrie, lar
la 20 se opresc la Cernavoda, In urma valurilor luI Traian, ocupa Inaltimele ce clominéza
orasul, care pe atuncI era un sat miserabil, dincolo de rluletul mlastinos Carasu, peste care
MIA' aí aruncaL un pode t gren de aparat.
Platov ocupa valul luI Traian i asézá in diferite puncte posturr inaintate, iar Zass, care
abia acum ajunsese trupele luI Bagration, ocupa positie la Carasu (Medgidia) din centrul
valulul. Kamensky, cu tóte cá era asteptat sa la In 'ma podul de trecere de la Harsova,
ocupg Constanta i stete aci maI multe saptamanI.
Positiunea ocupatn. de RusI nu era rea, avènd valurile lui Traian In fata, iar in spate
balta Carusu, ce se tinea lant de la Cervavoda pana la Murfatlar, aprópe. Zass era tabarit
la o distantä, cam la 20 km. de Cernavoda, pe o inaltime ce descinde in panta dulce
spre balta Carasu (probabil Medgidia) i avea inaintea luI un pod lung si stramt, prin
care inamicul n'ar fi cutezat sa se strec6re. Distanta dintre Cernavoda i Constanta, lunga
de vre-o 60 km., era ocupata de 23,000 6meni Cu 130 tunurI.
Turcif nu facura nicI o urmarire, fu numaI vorba a trimete pe aianul SilistreI, Elik-
Oglu, care facuse o primire rece MareluI Vizir si luI Pehlivan, sa.'1 triméta cu 20,000 ca-
laretY In urmarirea Rusilor, pana la Harsova; dar Pehlivan sciind cá inamicul este aparat
inapoia valuluI luI Traian, induplecil pe Marele Vizir a nu expune armata la ()boson'
zadarnice.
La 18 Octombrie, Platov puse sa distruga Cuzgunul, resedinta luI Pchlivan si nu lash'
In pici6re niel o casg, fara numaI giamia, ca sa arate Turcilor, ca ;;i Ru.iì respectail tem-
plele religiunff lor, ast-fel ca Pehlivan nu gasi cand veni acolo din maretul luI palat
din frumósele luI sate, nimic alt de cat un musoroI de cenuse.
Óre Pehlivan ar fi facut mar bine, daca ar fi intrat In Rusia? zice Langeron.
De la 20 Octombrie timpul se inaspri maI r60, frigul se Mai fórte simtitor, i cu
tóte ca nu inghieta, pe la 1-in Noembrie Incepu sá cadd o zapadà atat de mare, in cat
drumurite devenira Cu totul nepracticabile i viata in corturi cu totul imposibill Pe

www.dacoromanica.ro
588

aceste, proviziunile i nutretul incepusera sa se imputineze ómeni i caiT ince-

pupa sa sufere in mod oribil. Din causa zapezii celeY marl', care cädea inteuna fära a in-
gheta, cad nu dase gerul, si -a neprecurmatelor strapaturi, drumurile care nu erati sose-
luite (pe atunci nu era nici pomenéla de osea), se desfundara si convoiurile soseati cu
multa greutate. Din acésta causa vitele de povara luate de beilic din t6rile Romano, ca-
dear' pe drumurr cu totul obosite i mureati cu sutele, atat de oboséla, cat si de molima
ce se incinsese In ele, din causa cadavrelor neingropate.
Acum se convinse Bagration de enorma gresala ce Meuse, lasaud pe Cazad in tre-
cerea lor spre S. sa pustiasca Dobrogia, cc parte din locuitorif co scapasera de faptul
nav'älirilor, emigrasera cu averi i vite in Bulgaria.
Reaua stare in care se aflati Rusir indemna pe Bragation sa ordone desertarea Do-
brogieI i sa tréca Dunarea, ceca ce se .5i fact', cad la 14 Noembrie Rusii parasesc valul
luI Traian, lar la 15 se Oat' la Harsova.
In ajunul trecerii, un vdnt violent rupse podul, asa ca trecerea fixata pentru 14 Noem-
brie, devine imposibila. Abia dup6 douë saptamani de munca pe vreme de iarna, podul
putu fi reparat, asa ca tocmal la 21 Decembrie, Bragation putu s.-si strec6re armata pe
ti.Irmul sang. Langeron, lasat Cu paza podului, nu putu pleca din Harova de cat la 4 Ia-
nuarie 1810, dupa ce veni Kamensky din Constanta.
Norocul fu pentru Rusi capitularea Brad in 21 Octombrie 1809, ca sä maI acopere
putin nesuccesele ce avura in acest an. Generalul Kamensky este inlocuit la apararea
podului de la Harsova prin generalul Titirew, fOst comandant al pietii la Bucuresd, Zass
inlocuesce ca conaandant al corpulur de armatà de la Bucuresci, pe Miloradovici; iar in
locul lui Bragation ca comandant sef fu numit la 1.2 Martie 1809, Contele Nicolae
lovici Kamensky, frate mar mic al Id Sergiii, dar mar mare in grad, cad era general de
corp, pe cand Sergiù, general de divizie. Platov, care era mal vechiti fu trimes la Don.
lard care era situatiunea armateY rusesci din Dobrogia la sarsitul campanier din 1809:
Sergifi Kamensky se aila la flarwva si avea 15 batali6ne: 6 la flaxsova, 2 la Macin,
4 la Cernavoda si 3 la pod.
Flotila era impartita : 26 bastimente la Sulina, 6 la Kilia (aci mal erati si 2 batali-
6ne de reserva), 5 la Isaccea, 5 la Ismail (Cu 5 batali6ne de reserva), 12 la 1\1ein, 22 la
Galati, 26 la Harsova, 13 la Braila.
Fortele rusescY, earl trebuiati sa opereze in Dobrogia in campania din 1810, emit' :
Corpul locotehentului-general Conte de Langeron la °Wesel', compus din 4 regimente de
infanterie, dou6 batali6ne de vénatori, douè' de dragons'', douè de Cazaci, .'ase batali6ne
de reserva, 12 tunurI de 12, tot atatea tunuri camp si cincI companir de asediti; in total
18 batalióne, 10 eScadr6ne, 2 regimente de cazad, 46 tunuri, fára a socoti artileria de
aseclitt. Acest corp avea insarcinarea a supraveghia si apoi a bombarda Silistra, de pe
malul stâng al DunariI.
Corpul Locotenentului-general Conte Sergiii Kamensky I, la Harsova si era compus
din: 8 regimente de infanterie, trei batalióne de vénatorI, un regiment de UlanY, unul de
Dragonl, unul de Grenadierl, 4 de Cazaci, 6 tunurl de 12 si dou'l baterir de artilerie
calaréta cu cate 12 tunurr; in total 24 batalióne, 15 escadróne, 4 regimente de Cazaci,
54 tunuri. Acest corp avea insarcinarea de-a pazi podul de peste Dunare si de a apara
valurile lui Traian.
Aceste douë corpuri servia0 mai mult ca trupe de paza, mareI armate puse sub or-
dinele directe ale lui Niculae Kamensky, generalul ef, care de o cam data î.ï stabili
cuartierul la Slobozia si care avea adev6rata misiune a opera in Dobrogea contra armatel
turcescr. Marea armata se compunea dintr'o avant-garda si 4 corpuri:
Avant-garda sub ordinele generalului Uvarof fu compusa din: 5 escadróne de hu-
zarr, 7 regimente de Cazaci, un batalion de vénatori calari i dou6 baterii artilerie cala-
reata. Mai era alipit i detasamentul generalului Kulniev, compus din : 3 regimente de
Cazad, un batalion de vênatorI i o baterie calaréta cu 6 tunurY. Totalul avant-gardei
era: 4 batalióne, 5 escadróne, 11 regimente de Cazad si 30 tunurl.

www.dacoromanica.ro
 589

Corpul L sub ordinele locotenentuluT-general Markov, compus din : 2 regimente de

infanterie, 2 regimente de dragonT, 2 de grenadierI si 2 bateril de arlilerie calaréta, cu
12 tunurI si 16 de camp; adica in total 8 batalióne, 10 e,scadróne si 28 tunurI.
Corpul II-lea, sub ordinele locotenentuld-general Essen 111-lea se compunea din : 4
regimente de infanterie, 2 de dragonr, 2 de cazacl, dou6 batalióne de OnatorI calarI cu
12 tunurl si 16 tunurI de camp ; adica, in total : 8 batali6ne, 10 escadr6ne si 28 tunurl.
Corpul 111-lea, comandat de locotenentul-general Raiewsky era compus: din 4 regi-
mente de infanterie, 2 de dragonI, 2 de cazad, dou6 batali6ne de v(Inatorl, 2 bateril de
artilerie calaréta Cu 12 tunurI, plus 12 tunurI de camp. in total : 8 batali6ne, 10 esca-
dróne si 24 tunurr.
Corpul IV comandat de locotenentul-general Lewis, era compus din : 4 regimente
de infanterie, unul de dragonr, unul de huzarI, unul de grenadierr, un batalion de v6n5-
torI calarif, 4 regimente de cazad, 12 tunurl de 12, alte 12 de artilerie calaréta si 16 de
camp ; in total : 8 batali6ne, 15 escadr6ne si 40 tunurf.
In fine reserva. sub ordinele locotenentuluI-general OlsuRem- ;;i se compunea din : 23
ba,iali6ne de reserva, un batalion de garnis6na, 3 regimente de Cazad, 34 tunurY, plus flotila.
Totalul mareI armate era : 36 batali6ne, 50 escadróne, 11 regimente de Cazad, 24
tunuii de 12, artileria calaréta 66 tunurI si 60 tunurI de camp (150 tunurp.
RusiI ati avut in acésta campanie 125.000 6menI. Niel' o data zice Langeron
inarmat RusiI atatea forte contra Turcilor.
Campania din 1810 incepu la 15 Aprilie, printeun servicth divin oflciat in tabara
de la ObilestI. Aprovizionarile insa mergeati greti, din causa desfundarlY drumurilor
umflariI riurilor de ploI; din acesta causa se amanä trecerea armateI peste Dunare In
luna Mal
Elik-Oglu din Silistra, trimise comandantuluY sef al armate rusescl la Slobozia, o
scrisóre prin care 11 felicitä de comanda ce-I se incredintase i 11 ruga sa nu atace Silis-
tra, cad i Elik nu are gand a face vre-un rù Rusilor, ci sa se indrepte contra MareluI
Vizir la umla. Kamensky primesce deputatiunea turcésca s,d rOspunse printr'o scris6re,
cat se póte de echivoca asupra planurilor Rusilor relative la Silistra. Scrisóre fu Mere-
dintata delegatilor turcY, care stint condusT InapoI la Silistra, insotitI de capitanul de vè-
natorI Vorontzov, care cunoscea limba turca. El avu ast-fel ocazia sa viziteze orasul i sa
raporteze la 1ntórcere, ca nu era aparat de un numèr mare de ostire.
o recunóscere indreptata in directiunea Varnel, i conclusa de generaliT Voinof, An-
seim i Printul Dolgoruky, nu avu alt resultat de cat, ea Anselin patrunse 'Ana la Cavara
facu catI-va prisonierI.
La 3 Mal' 1810, Marea Armata de la Slobozia se puse in mars spre Harsova si la
5 Mal' trecu fluviul peste podul construit in anul trecut, lar séra bivuaca pe platoul ce
domina orasul, unde deja de maI 'nainte se afla taba'ruit corpul generaluluI Sergiti.
Podul de peste Dunare, care fusese stricat de furtuna la Inceputul ierner, fusese in-
tins din nob' i legat bine, slep de slep prin otg6ne gróse de canepa i lanturr de fer,
ast-fel cà putuse resista tuturor furtunelor ce batusera in cursul ierner, cum si gerurilor
cumplite, care transformasera apele fluviulul inteun mare sloiti de ghiata, ba MCA i isbi-
turilor sloilor ce 1ncepura sá curga prima-vara la topitul ghieturilor. NumaI cand se im-
primavara, desghetul si apele marl din primele zile ale prima-veref aruncasera incetul cu
incetul umpluturile de pamént ale oseler din ambele capete ale poduld, luasera soseaua
Cu totul pe distanta de mg multi metri i formará in locul el nisce baltacurr adancl
impracticabile. Aceste stricaciunI, de si mall, fura iute reparate de colonelul Berlie, ajutat
de maiorul de pontonierf Magnenco. El puse sa se arunce in baltace fascine de nuele
umplute Cu pietre; peste fascine aruncara nuiele verzY de salcie, peste nuiele, bolovanI
de pietre ì in fine pamént, pe care puse 4-1 bard bine cu maiul.
ApoI asternu pietri i nisip i ast-fel reusi, ca in cate-va zile sa formeze o osea
resistenta, pe care trecu intréga armata cu tunurI, convoiurr de aprovisionare si mu-
nitiunr, fara ca acea sosea sa se maI strice.

www.dacoromanica.ro
590

La 17 Malt'', armata inaintéza de la Harsova pang la valul lul Traian, unde se in-
tari; iar la 19, generalul-sef dadu ordin fratelul s611 sí piece impreuna cu corpul lul FA
Cu al generaluld Markov, in directiunea Bazargiculd si VarneI si sa ocupe maI intaiti
satul Betirkiii (cred ca Bekter), localitate ce era asezata cam la vre-o 30 kilometri spre
Sud de valul lul Traian. Satul nefiind aparat de Turd, Sergiti 11 ocupa la 20 Maiti, iar
a doua diminéta se indrepta, dar Meet si cu t6te masurile de paza, spre Bazargir, unde
sosesce la 21 Maiti.
La 18 Mali)", comandantul-sef, dupa ce lasa la Harsova si pe valul luI Traian cate-va
detasamente, porni cu marea armatA spre Silistra. El nu urna drumul din dr6pta
Dunaril, tern6ndu-se de revarsaturile fluviuluY, ci se indrepta pe drumul ce trece prin
Cuzgun, spre Kainardgi si Sumla.
Drumul acesta era fórte r65, gloduros, noroios, fórte accidentat, strimt, in fine
apr6pe impracticabil ; cu t6te acestea, armata rusa deprinsa cu oboselile marl', invinse
t6te dificultatile si la 21 Maiii se gasi la 6 kilometri mar jos de Silistra (probabil la Os-
trov F,4 satele invecinate). La 22 Maiti vine si comandantul-sef, care dupa ce'sI Mari bine
positiunea (probabil pe délurile de la Sud-Vestul Ostrovulul), lua dispositiunI de a face o
recunóscere spre Silistra si pleca el insusl catre cetate, intr'o träsura trash de doI cal'
precedat de o numer6s5, avant-garda de cavalerie.
«Acésta recun6scere zice Langeron ') nu era de fel necesarä, pentru ea tot ce
privea asediul acesteI cetaff, era cunoscut pana la cele din urma detalir; cu t,ite acestea,
volt"' spune ceva despre ea, dei nu merit5 sí, m6 ocup de dinsa, mime pentru a zu-
gravi in culorr cat se póte de vir, mirarea tuturor acelor ce nu cunoscea5 slabiciunea luI
Kamensky.
«El plec5, inteo drosca in fruntea a douë regimente de vénatorI c5,16rI, a o multime
de cazad I si a und negure de voluntarr si de oficerf de ordonanta. in acest scop trecuI
i eti Dunarea de la CAlarasI, unde sosisem de maI multe zile, si m6 apropiaiti de cetate
impreuna Cu generaliI Harting, Resvory si Papadopulo, ca sit vedem uncle trebuia sa ne
asezam redutele nóstre, la o departare de 300 stanjenl.
«Niel' un turc nu iesi din cetate si nu gash-Am in drumul nostru pe nimenï, fara
numaI pe un turc batrin, care ',I cultiva via (decI viile de la Ostrov erarr in 1810). De
odatA v6zuram, ca la o versa in urma nóstra era o mare miscare in trupele si lumea
care inconjura pe Kamensky si care nu'l parasi. Mirat de acésta miscare, de care nu
puteam sa'rnI dail séma, cad nu-I ghiciam causa, me apropiai5 de conte: il gasii palid,
coprins de spaimä mare si in acelasI timp in prada unel furff cu anevoie de descris,
care era pe atat de ridicola, pe cat era lipsita de motiv.
«Se restea la usa lumea, certa pe totI, maltrata pe orI-cine se apropia de dinsul,
si adresa cuvinte grosolane respectabilulul general Paul Hovaitzky, pentru ca cazaciI stil
nu inaintati prea repede. in fine, 11 vézuI refugiindu-se cu drosca sa inteun care5 de
vésnatorl. il intrebal de causa acestuI sgomot si el imI rèspunse: Cum? nu sciT ca
cavaleria turca a iesit din cetate? Nu vreati sä am o batalie in asta diminéta.
«Unul din voluntarI, nu scitl care, a vèzut sari a crezut ea' vede 4 sail 5 cavalerl
Turd, earl' s'ar fi aratat pe o inaltime si acest june Petersburgez a luat pe aceI 4 sari 5
TurcI drept o armat5,.
«il asiguraI pe conte, ca n'a iesit din cetate un singur om si ca chiar daca 10.000
ar fi venit sä ne atace, eu fortele de care dispunern noI, puteam sä-I batem, maI ales
ca aveam maI mult de 50.000 aparatorr la 4 verste. El imI r6spunse: Chiar a$1.1 s'a fle,
ell nu vreati lupta azY. Renuntä aVf termina recun6scerea si se reinturna in tabara, mer-
gOnd tot in mijlocul careulul sè'il, ca cum ar fi fost inconjurat de inamicr.
«AcéstA scena e cu anevoe de crezut si totusr este adev6ratA; sunt martori 20 de
generalI, precum si 4-5000 soldatI. Prin nimic nu se [Ate descri uirnirea ce ne cauza.

') Hunnuzahi. Supl. L Vol. III. Fasc. I, p. 23(5-237.

www.dacoromanica.ro
 591

Fie-care se uita la vecinul sti si In whir fie-caruia se citea explicatiunea acestuY

fenornen. Creaturile ConteluI, rosiati.
«Aeest mic episod din viata sa militará, 11 desconsidera In mod absolut in ochiI
tuturor ne facu sa aflam acoja ce nimera n'ar fi putut crede».
inainle d'a asedia Silistra, Kamensky dete ordin generaluluI Zass de la CopacenI, sa in-
(Tree a arunca un pod intre Oltenita i Turtucaia, sa tréca o divizie pe drépta fluviulul
coopereze la asediri, Mind coinunicatia fortelor ce TurciI ar voi sa triméta din Rusciuc.
Lu Langeron ji ordona sä, tréca grosul trupelor sale si artileria de asediä in insula
din fatalarasilor sa se instaleze in uvrage puternice, din care sa bata cetatea Si-
listra, iar el Cu o divizie sí trécti Cu bastimentele in drepta uìuviulu i sa, ocupe malul
In panca de rësarit a Silistra pe drurnul Silistra-Hitrsova (probabil de la Ostrov in jos);
pod si nu fac6,' in acésta parte, de térna a nu 11 sfarimat de art.leria cetatir.
Langeron trecu Borcea in dreptul Ostrovuld, ocupa insula cea mare din dreptul
acestur or4e1 (probabil Ostrovul vechiä sari Tilchia) i cele douè ostr6ve din dreptnl
Silistrer (Pastramagiul i Hopa), unde stabili tunurile de asediä, le intäri bine cu santuri
lasa ad si la CalarasY o divizie sub comanda generaluluI Stetter, care respinse peste
cate-va zile un detasament turcesc, ce voia sí stabilésca in dreptul OstrovuluI cel mare,
pc malul drept al fluviuluI, o redutä, care ar fi facut mult rèí Ru§ilor.
Langeron 'men Dunarea la Ostrov, ocupa orasul i imprejurimile sale si aseza
printre viI in baterie cele 36 de tunurI de 12 ce avea, ca cu ele sa bata forturile de la
Arab-Tabia Medgidie-Tabia. Tóte aceste miscarI i Intáriri, ftirà executate n6ptea
la adapostul salchlor, Mph- ca Turcil din Silistra sit afle, cacr p6te ar fi facut iesirI carI
ar a intarziat lucrarile. and Kamensky sosi la Ostrov, Langeron era de treY zile instalat
aci, iar comunicatia Cu tèrmul stiing se facea pe un pod statator peste Borcea, la Soca-
rich"; prin balta se construise o osea, lar Dunarea se trecea cu bastimentele flotileI.
Zass cu marl' greutag, abia putu trece o divizie pe malul stâng al fluviuld,
jos de Turtucaia, dar cu slepurile, nu pe pod, pe care nu'l putu construi din causa born-
barcla.mentuluI Turcilor din Turtucaia, care chzu dupa ck-va timp.
Langeron, dupa ce primi In ajutor corpul lui Raiewsky, inconjura Silistra la 23
Patru col6ne, comandate de Raiewsky, care avea sub ordinele sale pe generaliI
Bakmentiew, Printul Mih. Viazemsky, Papadopol si Hamper, plecara din patru puncte
deosebite si se indreptara asupra cetatiI, pe care o Investirá complect. Trer din colóne nu
intampinara nicr o resistenta; aceia a lul Viazemsky avu o mica ciocnire cu TurciI In
nisce gradinaril" din apropierea SilistreI; RusiI pierd 50 6nrenT; TurciT luptat mo-
lalec; cacI de ar fi fost mar energicT, ar fi repurtat o victorie ca aceia pe care Peldivan
o avusese In anul trecut, in acelasY loc.
Comandantul-sef remasese la 6 kilom. inapoï, generalul Levis lua positiune pe
drumul RasgraduluI, Zass pe al RusciuculuI i Uvarof cu CazaciI, pe al irrnleI.
Fortele rusescl imprejurul SilistreY erail de 20.000 6menr; el le imparti in dou6 cor-
purr si 7 detasamente, ast-fel: M. Viazemsky, la Sudul cetatiI despre Dunare; spre stAnga
pana la drumul ce mergea la Harsova, MO el de la drumul Harsovel Ora in al
SumleI, Papadopol ; Hampel cu spatele spre drumul 5umlei. Aceste colóne formati un
corp, sub ordinele luï Langeron, care stabilise cuartierul la mijloc, intre drumul Här-
soveY si al SumleI. Venea apor Bekmetiev, intre drumul Sumlei i al Rasgradulur; con-
tele Paul Strogonof, intre drumul RasgraduluI i acel al Turtucaiel si In fine Crusov pe
câmpia dintre drumul Turtucaiel i malul Dunarir. Aceste treI col6ne eral puse sub or-
dinele generalulur Raiewsky, care 'sr avea cuartierul la mijloc, intre drumul RasgraduluI
acel al TurtucaieI. Generalul Stetter forma a séptea col6na, care ocupa insulele si
malul stftng al Dunarir si care lucra independent.
Luarea Silistrer iese din cadrul subiectuld mert; este descrisä, in memoriile
Langeron, publicate in «Documentele lur Eudoxiu Hurmuzaki», de A. I. Odobescu, in vo-
lull-MI 111-lea, suplimentul I, fascióra I, la p. 238-243. Cetatea s'a predat la 30 Maiti 1810,
Ja orele G dupa amiazI.

www.dacoromanica.ro
592

Cu putin mar 'nainte, Sergiti Kamensky luase cu asalt (la 24 Maii1) Bazargicul
Meuse prisonier pe vestitul Pehlivan, speranta Turcilor din Silistra, de a7 despresura.
Operatiunile ce se continuara spre Sud de frontiera actuala a Dobrogid, nu ne
privesc.
Acest r6sboiii, care a durat sépte anI, se termina prin pacea de la BucurescI, din
28 Moira 1812, in coprinderea urmat6re:
Art. I stabilesce, ca hotarul MoldoveI despre Rusia sa fle Prutul, iar nu Nistru, ca
pana acum.
Art. IV sung: Prin hotaraxile art. I s'a asezat hotar intre aceste dou6 puterI apa
Prut, de uncle infra In tinutul Moldover i pana unde da in Dunare si de acolo malurile
cele mat' de sus numite garlI, pang la Chilia i pasta unde intra in Marea-Négra s,d ostró-
vele cele mid ale DunariI, care pana la inceperea rësboiuluI erail nelocuite si incep din-
colo de Ismail si se impreuna la Chilia, aceste rëman la Rusia, cad sunt cu maI multa
apropiere de marginea din stinga, dar nu se vor ocarmui de nicl o stapanire, nicI trebuie
sí se intemeieze sat] cu zidurI; saí sa se impres6re cu nicI un mijloc, ci sà relmana
pustiI. lar supusif acestor dou6 puterI, ail voie de a pescui si de a laia lemne; cum si
ostróvele cele prea marl, ce sunt impotriva Ismai1u1u i ChilieI, incep6ndu-se cu depar-
tare de un ceas de cel mar aprópe mal al Dunaril, r6man si acestea pustiI, pentru care
mar in urma se va hotari si mat' bine se va insemna. lar cele-Palte cetatr, care si inaintea
rOsboiuluI erail sub stapanirea rusésca, cum Chilia cea vechie, nu se cuprind in acesta
linie a hotarelor, iar cel-Palt loe al acestiiI cap de invoire, 11 lag Pórta sub stapinirea prea
puterniceI RusiY tot, care este despre mana stanga a Prutulul, dinpreun i cu tóte cetatile,
orasele i cu t6te locuintele ce se vor afla pe acest loc; asijderea 1as i Prutul jumatate,
care hotaräsc aceste impràii. Corg.bifie cele negustorescl ale am6ndoror puterI sí lun-
treze i in sus si in jos pe limba DundriI, ce este catre Chilia si pe tag Dunarea. Iar co-
rabiile rusescl cele ostasescr pot sa luntreze suindu-se pe Dungre, numar pang' unde
Prutul in Dunare 1).
De i prin tratatul de la 1812, bratul Chilid se fixéza ca margine intre cele dou6 Im-
peril, totusl TurciI statura in Chilia-Vechie, in castelul genovez de alta data, devenit un
amestec saracacios de case de pescan, si nicI o protestare nu se ivi contra presenteI lor
ad, pang in 1817.
O comisiune de hotare, In care Turcia era representata printr'un functionar ignorant,
fu numita pentru stabilirea definitiva a hotarelor.
In 1.817, ambasadorul rus din Constantinopol, Strogonov, ceru Turcilor o parte din
Delta. El se oferia sg dovedésca, impreuna cu colonelul rus, care ridicase charta locali-
tgtilor de la noul hotar, ca bratul Chilid «IsI schimba une-orI cursul si face decI granita
nesigura». Divanul refuza cu indignare acésta cerere noua a une l diplomatir insatiabile ;
tolusT, ca tot-deauna, TurciI cedarg. Intéitl se admise ideia une I conferirte, decI se recu-
noscu implicit utilitatea unor negocien I in acésta privinta, declarand totusI sus si tare ca
o cesiune de teritoriù otoman e ((cu totul imposibila»; pentru a se indeplini IDSA litera
tratatuluI, Reis-Efendi, propune stramutarea locuitorilor din Chilia-Vechie la o distanta, de
la mal, prevèzuta de pace.
Dar nu trecu o lung, si la 2 Septembrie, Pórta primia ca hotar, cum voia Curtea
din Petersburg, bratul Sulina '). Conventiunea de la Ackerman din 1826, intaria decisiunile
conferinteI din 18173).
Caragea-Voda, prin hrisovul din 15 Julie 1814, reinoiesce dania facuta de Alexandru-
Voda-Moruzi in 1793, cate 50 talen Y pe an, fie-careia din bisericile din Cernavoda si Babadag%).
Rusia, sub pretextul cà apara interesele Grecilor din Imperiul Otoman, declara Tur-

Urechia, Vol. IX, p. 711.

Iorga, op. cit. p. 255- 6.
2) Idem.
4) V. A. Urechia. Istoria RomAnilor. Vol. XA. pag. 237.

www.dacoromanica.ro
 593

del' al séselea r6sboiti, care ca i In trecut gasesce pe TurcI nepreparatI, acum cand
Sultanul Mahmud îi da bite silintele sa transforme armata si s'o organizeze dupa mo-
delul celorl'alte puterI europene.
La declararea r6sboiu1uI, In 28 Aprilie 1828, fortele turcescI allatóre in Dobrogia
In apropiere, erati : 25,000 In cetatile intarite de pe Durare si in Dobrogia, iar 'napoI
la Sumla a1t1 25,000 luptatorI in reservä, si 30,000 la Adrianopoli. Flota turcésca de pe
Dimare, era compusa din 32 Salupe, la Braila; iar cea de Mare nu avea de cat 3 basti-
mente si 4 t'regate.
RusiI mobiliséz'a in Basarabia trer corpurI de armata, pe care le pune sub comanda
FeldmaresaluluI Witgenstein, avênd ca sef de Stat-Major pe Generalul Kisseleff.
Corpul III comandat de generalul Rudjewicl se compunea din: 4 diviziI de infanterie,
2 de cavalerie, plus o divizie de vénatorI calarI si a 10-a divizie de infanterie, adicd
30,000 6menl.
Corpul al IV-lea, de sub comanda generaluluI Roth, era compus din: 2 divizil de ca-
valerie, 2 de infanterie i una de dragonI, sati 20,000 luptatorr.
Corpul V1I-lea, comandat de generalul Voinov, se compunea dinteo divizie de cava-
lerie i douil de infanterie, in total 15,000 6menl.
Brigadele de artilerie erati afectate pe langä, fie-care corp de armata; cate una la
fie-eare divizie de infanterie saù cavalerie.
In reserva, Rusir maI aveati gata corpul II cu 32,000 6menl.
In total er dispuneati la inceputul ostilitatilor de 96 battali6ne, 88 eseadr6ne si 31
baterif, sati un efectiv de 65,000 combatantI.
Dobrogia n'avusese Inca timpul, sa-1 vindece ranile suferite cu 16 anl mar inainte
intr'un r6sboiti care dura 7 aril' pe teritoriul sù, asa ca Moltke o gäsesce pustiita i o
descrie cu culorile cele mar negre, dar reale:
«In Dobrogia zice Maresalul 11) se gasesc i maI putine resurse (de cat in Mun-
tenia). E un adevërat desert, de care cine-va se mira intalnesce In mijlocul Europa
Socotind populatiunea sa din orase, nu e mal multa ca 300 locuitorr pe o mild patrata.
Acésta stare de lucruri existä mal ales, de cand TatariI din Crirneia, earl se refugiasera
alta-data ad, ail fost trimesl inapor de RusI, dupa r6sboiu1 din 1828. (Descrierea e facula
In urma r6sboiu1uI). Prin natura sa InsasI solul opune marl dificultatI maruluI uneI ar-
mate. Partea de Nord a Dobrogiel este acoperita de muntif prapastioF,4 al Macinuld, Bes-
tepe sat', cincI muntI si al Babadagnlia. Insa pe masura ce inaintéza catre S., regiunea
presinta o campie ondulara, acoperita, de nisip fin, in care apele se filtréza si trec chiar
prin patura calcara inferióra. Ast-fel In zadar ar cauta cine-va Hurl' sati isv6re pe val;
In sate, care sunt f6rte departe unele de altele, apa se sc6te cu ghletile din puturi adancI
de 80-100 picióre. Cu o asemenea lipsa de apa Cu o populatie f6rte imprastiatd, agri-
cultura este prin forta lucrurilor putin infloritóre si nu exista provisiura de grâne nicr de
furage. Iarba se usucg, de cu prima-vara i trebue atund ca turmele de oT i bivoll
sa fie duse la päscut In valea si pe insulele DunariI. chiar in sate nu sunt niel
arborI, nicI tufäris. Tinutul asezat intre valul luI Traian i Bazargic este, de se p6te, Inca
mal pustiti i maI sarac. O col6nä, inamica traversand regiunea pe drumul central,
trebue sa se pregiltésca a lupta aci, pe o lungime de 50 mile, contra lipseY celeI maI marl
a mij16celor de subsistenfa».
Planul de campanie al Rusilor era: Corpul VI sa tréca In Principate i sa se indrepte
spre Calafat, pentru a se opune trecerfi Turcilor din Vidin. Operatiunile arestuI corp nu
ne intereséza.
Corpul VII avea sä tréca Prutul pe la Vadul lui Isac si sa se indrepte asupra Brailel,
unde ajunse la 19 Maiti 1828 si o inconjurä. Operaliunile acestuI corp ne intereséza pu-
ma in partea, care e In atingere Cu subieclul nostru.

') Campagnes des Russes en 1828-29 pag. 36-37. Teta campanili din 1828 este tratata dupà- acéstii
scriere, volumul I.
75
71890

www.dacoromanica.ro
594

Cele mar interesante pentru noI sunt operatiunile corpului III, pe care le vom urindri,
atat at scrierea Maresaluld de Moltke ni le da.
Pe la inceputul luf Iunie, acest corp era concentrat In Basarabia de jos, in asteptarea
complectdrir lucrdrilor pentru trecerea Dunärit Satul-Noil, punctul ales pentru acest scop,
este asezat intre dou6 laeuri Cahul s,i Cartal (mal propriti Kogurlul sail Ialpug si Cartal),
pe o limba de p5m6nt tèrmuritd de cOmpfi bältóse si acoperite cu apd, care se apropie
putin de malul Mang al Dundrit Din acest punct paná la ttIrm e o depdrtare de o mild
i cea din urind jumètate de drum trece printr'o baltä, aeoperità cu trestie. Dincolo de
fluviti, ttlrmul este format din campiI mal inalte, id 0 colo bdItóse si acoperite cu tufls,
11)&1 in multe partl accesibile trecerif infanteria
Tërmul drept doming, cu 60 70 metri nivelul fluviuluI, iar in punctul de trecere MAI-
I,imile inaintézd pand, In albie chiar; ele se termind care rèsdrit prin pante dulel in bal-
tile mänästirer de RusI, numità Saonul. Pantele de acésta parte sunt acoperite cu tufaris.
De la mandstirea Teraponti, cldditä, chiar la botul déluluI de pe Ormul stAng 9, RusiI
trebuirä sd construésca o osea prin baltà, lungO de 5200 metri, Ong, la térmul fluviuluï.
Dupd cum vedem, acéstä trecere era fórte defavorabild Rusilor, mal ales cd TurciI, cu
t6te sgomotele ce se rèspandira, CA trecerea se va face pe la Isaccea, puseserä In stare
de apärare délul de la Eski-cale si construiserd pe el o serie de uvrage de fortikatie.
Uvragele construite corespundeati scopuluY ce 'si propusera; ast-fe1:2)
a si d erati destinate de a bate tèrmul opus, 1) si c, de a acopen i cu focurI trecerea
fluviulul. Reduta a avea forma until' patraf cu focurI etajate; etajul inferior prev6zut cu
ambrasure, era destinat artileriel, cel superior format dintr'un parapet de pdmént de 8
picióre indltime si de 6 grosime, era destinat pentru infanterie, care trdgea prin
ambrasurr.
Escarpele erati drepte 0 captusite cu gratif. Santul avea 4 metri lArgime la gurit,
talusele erati tinute sub inclinarea I/to, prin insasI consistenta terenulur argilos.
Recluta d, era destinará pentru tirul In barberg. Fata anteri6ra avea 30 metri lun-
gime, cele laterale cate 20 metri; grosimea parapetulul era 2 metri la Art santul avea
5 metri la gurä. Ea bdtea direct positiunea de la Teraponti.
Redutele 1) §i c, situate pe cósta indltimeI, erati destinate pentru infanterie si artilerie,
care bdtea peste matca fluviulul si pe Vrmul opus, in uvragiul ce Rusil voiati sd con-
struiasa, aci.
Pe inallimea Vizir-Tepe, care comanda cu 71 metri albia DundriI, se afla asezat un
mortier de calibru mare, iar In uvragiul t, douè obuziere, plus 12 tumni In cele-l'alte
patru redute.
Tóte uvragele erati legate intre ele prin santurf addpost, in care era asezatd infan-
teria, care putea cdmunica de la un uvraj la altul.
Inapoia intiltimilor, doue's adAposturY erati ocupate de reserva infanterid, care comu-
nica cu redutele prin santurl. In fine mat' inapoI ere' addposturile pentru cat si atelage.
Dupd cum vedem, positiunea Turcilor era apr6pe inexpugnabild.
T6tá plóia de obuze ce aruncati TurciI de pe positiunea de la Eski-kale, nu impie-
died pe Rusl, ca sä'sI construiascd la capètul soseler ce fäcurd si chiar pe malul aper, o
baterie, In care asezarä, 12 piese de 24 (de 0 cu multe sacrificir si oboselT), care re'spunserd
cu succes focurilor inamiculuI8).

') Acéstii Manastire a fog construilii de Ruai in urma rësboiului din 1828. Un obuz turcesc citizu in
cortul Impèralultd Nicolae I In aminlirea acestei imprejurdri, in care viata Impératului a fast in pericol,
s'a ridicat acest sfAnt toca.', care chiar pe timpul cedariI Moldovei a partii (le S. din Elasarabia, r'émase
milatstire rusésca; calugArii de aci depindeall de episcopul din Kerson. (Cyrille. De Paris A l'fle des Ser-
pents pag. 52-53).
3) Descrierea e facutil, dupe'. lucrarea: «Passages du Danube». Par un officibr supérieur Turc, cum §i
dupa o ridicare facutá de autor. (A se vedea i crochiul No. 3, al positiunii de la Isaccea).
3) Pe locul uncle a fost construitit acéstä. baterie, Ru§iI ridicarti mai in urma un frumos monume,nt,
tn forma uneI piramide, care astitzi se vede printre salcil.

www.dacoromanica.ro
 595

Cele dou6 diviziï de infanterie, indreptate spre Satul-Noti, sub ordinele generaluluI
Rudjewid, eraa destinate a forta trecerea. La 7 Iunie, Imp6ratul se afla aci.
0 parte din flota de pe Dunare, insarcinata cu materialul poduluI, parasi Ismailul,
aducènd in acelas timp o brigada de VênatorI, destinata a intari corpul de atac. AcesteI
brigade i se alipi CazaciI ZaporojenI, emigratI in Dobrogia, din timpul certurilor religi6se
ce isbucnira sub domnia ImparateseT Caterina. AcestI Cazad, locuiaa Dobrogia prin pre-
jurul gurilor DunariI; eV se ocupaa cu pescaritul i dadusera [Jana acum TurcieI mult
ajutor in tóte rësb6ie1e contra Rusilor; hatmanul lor se bucura, sub dominatiunea oto-
mana, de rangul de Pasa, a dou6 triburY. Cu t6te acestea er continuati a practica reli-
giunea ortodoxa si a vorbi limba rusa. Acum imbratisara causa vechilor lor stapant
Hatmanul Gladky si intregul luI trib, aduse la Ismail, la 27 MA declaratie de su-
punere Rusig, imprejurare deslul de favorabila si care se datoresce silintelor inteligente
ale generaluluï Tutzkow, guvernatorul orasuluI, care a sciut sa castige acésta populatie
prin relatiunï amicale.
Cooperatiunea Cazacilor ZaporojenI, la trecerea fluviului, a fost de cea maI mare im-
portantä. La 8 Iunie diminéta, ascunsr prin flotila de vederile inamiculul, transportara cu
barcile lor usóre brigada de vematorI, venita din Ismail si debarca pe malul drept al Du-
narif, inapoia until tuftqis. TurciI, care nu recunoscusera acest maracinis (de langa ma-
nastirea de acum Saonul), zarira Ririe tarzia debarcarea Rusilor si nu opusera nid o re-
zistenta vigurósa, ca sa impiedice formarea lor pe malul drept. De aci RusiI se indreptara
contra reduteI e, pe care o luara cu pierdere de 50 6menT, din care 15-20 ati fost omoritY
de fugasele asezate chiar in parapet.
Acest resultat neasteptat, arunca. in trupele Turcilor (in nume,Ir de 10-12000 6menï,
cea mal mare parte cavalerie), o astfel de ter6re, in cat parasesc i cele-lalte redute, lard
cea mar mica resistenta; o parte fugi spre Bazargic, iar restul se inchise in Isaccea.
La oree 11 diminéta, dupa o lupta scurta, RusiI erati stapanI pe intréga positiune,
pe care TurciI o apärara Cu putina pricepere i bravura. La 3 ore diminéta se incepu
constructiunea poduld peste Dunare si la 2 ore dupa amiazT, fu terminat. Era format din
63 bard, largI de 12 picióre i lungi de 36, rotun,jite de o parte si ascutite de alta. S'atl
mal" intrebuintat 12 pont6ne, pentru a trece de pe un Orm pe cel-lalt al fluviulur, larg
in acest loc de cel putin 900 pasT. Podul a fost executat de mal multe batalióne de pon-
tonierr, sub ordinele generaluld Ruppert, care imediat stabili doua redute pe Ormul drept
si un cap de pod, pentru apararea acesteI trecerY importante.
Cetatile intarite din Dobrogia erati : Isaceea, asezata pe o colina, aprópe de Dunare
dou6 vaI ce nu se pot descoperi din fortaréta, o inconj6ra la o bataie de pus* uvragele
erati r adaptate terenulut Santul avea o adâncime de 10 pici6re, captusit pe cele doua
escarpe, cu pietre de calcar, insa pe frontul de nord lipsea acésta captusire. Palisadele
din ant erati prea scurte i rati asezate. Ca de ordinar, asemenea si la Turd, nu existati
uvrage exteri6re, niel drumurI acoperite; nu era de cat o poteca ingusta inapoia glacisuld,
Malt de 3 picióre. Drumul de ronda, al parapetuluT (le chemin de rond du rempart), era
asa de strimt, ca nu se putea aseza tunurI de cat in bastióne, de alt-fel destul de spa-
li6se. Talusul interior al acestuI drum era aprópe perpendicular si captusit cu fascine.
Tal usul interior al parapetuluI, era in parte prevazut cu palisade; iar in basti6ne, talusul
exterior si ambrasurile, captusite cu gabi6ne.
Pam6ntul argilos si tare permitea a se sapa sub drumul de ronda, escavatiunI, care
puneati la adapost garnisóna.
Pulberea se pastra in pivnitele caselor particularilor i intriun sopron de lemn, in rele
conditiunI, care servia de arsenal.
O insula, asezata numal la 200 pasI inaintea fortuld, nu era ocupata ;4 pentru a pazi
fluviul, se stabilise in bastionul de nord un cavalier, care rèspundea asa de putin scopuluI
(de a bate Dunarea pe de-asupra insuld), in cat o parte din flota rush,' putuse chiar inainte
de efectuarea trecerif pe la Satul-No, &I, urce Dunarea, pentru a sprijini atacul
Frontul de atac se afla pe cele doua laturr de nord ale poligonulur, care pot 11 am-

www.dacoromanica.ro
596

Mate In tót lungimea lor, de pe Inaltimile de la S. cetatiY. Fara alte lucrarl de Incon-
jurare, era posibil a se stabili o baterie la 5-600 pasY, fárte aprópe de marginea fluviuluY.
Acésta baterie, acoperita i apèratá de un corp de trupg, lesne putea face o sparturá
(brèche), In zidul incunjurator, care dupá, cum am spus, nu are sant de acésta parte. De
si nu se astepta la o resistenta vigurósá din partea Isaccd, nu se presupunea ins6 ea chiar
111 ziva trecerir Rusilor pe la Satul-Nori, garnisóna coprinsa de panica, sa se predea.
Mara de o mare cantitate de sabir, puscI i pulbere, RuiT gasirá In Isaccea 85 tu-
nurY, cele mal multe de calibru mare, montate cu afete
Meicinul, o alta piata Intarita, avea o mare importantA, pentru ca, forma un cap de
pod al Braila Cu care se ajuta mutual, mal ales cAnd comunicatia intre ele se fácea pe
Dunare, Cu flota.
Pe atuncI Macinul numëra 1000--1500 locuitorY; era asezat pe o colina Maintata in
Dui-are i avOnd o pantg, f6rte repede, baltile se Intindeati pána la frontul de apus. M
Inaltr, care se Intind spre Sud-estul orasuld, sunt prea departe pentru a face vre-un
aptirarif. Terenul intre acestl munli si Niacin, se Inclina in panta dulce spre Macin si se
termina In campie. Fortificatiunile erari construite, In forma until* poligon cu sapte laturY
f6rto scurte, pe care eraii sapte baslióne strimte. . ,iantul era sec, escarpa captusita, iar
contra-escarpa, numaY o parte. Pe o colina înaltà, formata dintr'un bloc de granit, era
citadela, ale cdrel focurY comandall tot terenul Mainte i insulele din Dunare. Acésta ci-
tadela nu avea sant, Insa relieful ski f6rte Malt, de 40-50 pici6re, intrecea Incingát6rea
orasuld cu 20-25 pici6re, acest fapt II dadea o fárte mare t'Aria. Orasul ne-avénd de cAt
o prea mica Intindere, era deer pretutindenY expus Impuscaturilor de pe parapet, chiar
al puscilor ordinare, astfel c. atacatorul nu se putea adaposti in oras inainte de a lua
citadela; pe de alta parte citadela nu putea fi luata, 'Ana ce atacatorul nu devenia stapAn
pe incingatórea orasuld. Dacá citadela era aparata cu vigóre, un simplu hombardament,
nu putea forta cetatea sa se predea.
Ildr,cova, asezata In punctul cel mal favorabil de trecere a Dunärir, este, pentru a zice
ast-fel, un cap de pod stabilit de natura contra Turcilor. Ora.sul, care coprindea pe atuncY
aprópe 4000 locuitorY, are forma until patrulater neregulat, Inchis de trel pártY de ináltimY,
a cáror parte exterióra cade in stAnd abrupto si care spre oras se Melilla In pante duld;
cea de a patra lature este Inchisa de Dungre.
In punctul, unde aceste Inaltiml se unesc cu fluviul, era un castel vechiti Intarit, pe care
Pari ocupat RusiI In 1809. El fortificara atuncl orasul prin uvrage de campanie, stabilira
un cap de pod si trec Dunarea la sfArsitul acestui an. In 1810 se servirá de acela,s pod,
pentru trecerea armatd. Acéstá manevra destépta atentiunea Turcilor, care ridicara in
1822 uvrage regulate. Incing6tórea era formata de cincY fronturl basti6nate fórte scurte,
fára uvragif exterióre. Santul era sec, escarpa si contra-escarpa cáptusite si avea o adAncime
de 14 picióre; fie-care bastion era armat cu 10 piese; talusul interior prevazut In parte
cu palisade.
insá maY multe Imprejurarl contribuira pentru a släbi acésta cetate, ast-fel cum era
construitä de Turd. Incing6t6rea nu era destul de aprópe de patita care forméza un glacis
natural, asa ca la piciorul acestel pante era un spatiti destn1 de mare, la adApostul focurilor
cetátff.
Drumul de ronda nu era defilat contra Indltimilor vecine, de si se cantase a se
remedia acest defect, farä a reusi, prin traverse inalte de 40 picióre. Insula din fata cetatiI
nu avea nicl un uvragiti. in adevar, tunurile din castelul Inthrit si din bastionul apropiat
de Dunare, puteail atinge prin focal lor insula, insá bratul opus al fluviuluY nu era comandat
flotila rusa putea sui cursul fluviuld 'Ana la Silistra. Rusif stabilindu-se In insuld
In cenuse Intregul ora,.sul, care de acésta parte nu era aparat,pe o lungime de 700
puteareduce

pasI de cat printeun parapet de párnAnt, prevazut numaY cu 10 tunurr i cu un sant mic.
Despre uscat, HArseva putea opune o resistentá vigurósa.
UMW° Tulcert i Kiistenflgé erati asezate pe flancul stAng al armatel de invazie. Tulcea
formase alta-da15, capul de pod de lalsmail. Dupá pierderea Isaccel, fortul Tulcd procura

www.dacoromanica.ro
 597

Turcilor avanlagiul de a impedica pc adver.sarY sa, triméta un equipagiti de pod pe bratul

principal al DunariI, mal nainte ea acestia sa fi coprins Tuleea.
Acésta cetate se gasesce asezata pe un platoti dest ul de larg, care cade brusc in Dunare,
de care se desparte prin nisce baltY de apr6pe 400 pici6re Ihrgime. Din partea apusana
terenul se inclina in panta dulce spre oras. incing6t6rea forméza un exagon, care nu e
peste tot regulat; n'are uvragiI exteridre. Lungimea laturilor poligonuld es'e de 360 pasY,
lar profilul se asemang cu acel descris la cele-lalle cetatt Bastionul occidental, o parte a
curtinel vecine i rampartul de aci, care era inchis despre partea orw?uld, formatl un fel
de citaclela.
Despre nord se putea apropia de citadela pana la 400 pasl, fara a fi expus focurilor
clirecte. Se vd pc o colina isolata urmele unul uvragiti detasat. Acum (in 1840), vechiul
oras este cu desavirsire parasit; Rusir ati darimat uvragele i spatiul din interiorul incinteY
e acoperit Cu darimaturt Noul oras Tulcea a fost construit la 4 mile in josul Dunarrii
.intr'un loe propria a comanda naviggiunea spre Sulina, care nu e de cat la 400 pasY,
Intinderea actual a a Tuleff (in 1.840) se opune fortificariY orasulul, insa sacrificand panca
de miaza-zi, s'ar putea transforma inteun fort, care n'ar cene de cat o mica garnis6na
aceia care este la nord, intre Dunare, o mlastina, o balta i o colina dominanta. Totusf
ar trebui pentru acésta sa se stabilésca un uvragitt in panca de sud a insuld din Dunare
care, ca t6ta acésta parte, a fost cedata Rusiel in urma tratatuld de pace, dupa rè'sboitti
din 1828-29.
Kfistendoe este asezat pe un promontoriti al MariI-Negre, asa ca orasul e inconjurat
de treY partY de Mare si de stand abrupte de 100 picióre inaltime si nu este accesibil d(J
cat pe la Vest. Portul KiistendgeY, de i putin sigur, ca idle de pe c6sta apusana a MhriY-
Negre, are totusT destula importanta pentru o armata, care ar opera contra Varna Acest
port n'are de cat 7 pici6re de apa i este in intregime expus v6ntulul de sud. N'are de cat
un nume'r de bastimente ma"' putine, de cat ar putea sa ancoreze in el, ;;i vasele de rOsboia
nu puteati sa se apropie Ora la bataia tunuld, fara pericol.
Orasul, ale card numd 40 de case, sunt locuite astazI (in 1840), numara in r4.1sboiul
din 1828 aprópe 2000 suflete. Turcif Il inehisesera despre uscat pe o lungime de 500 pw:1
cu treY basti6ne, legate intre ele prin mid curtine. Santul era captusit c,it zid'). De aci
zidul din valul luY Traian atingea Marea si resturile acestuY zid forméza un adapost contra
orasuluY, care pentru a nu dominat de terenul inconfurdtor, ar trebui set intre in sistemul
fortificaliilor sale cele 3 coline a,sezate la Nord2).
Se stabilise in adevër pe una din ele un uragiti deschis la gat, dar care nu putea
fi sustinut de focurile din cetate.
Rusil trecend Dunarea pe la Satul-Noti-Eski-kale, aveati doué drumurY de urmat
catre I3azargic: sat"' pe malul Dunarir prin Cuzgun, cad' pe ad aveati locuinte,apa furage,
insa trebuiati sa intalnesca cetatile Mein si Harsova, cum i positiunea de la Cernavoda, inapoY
mlastinile si baltile CarasulitY, care eratt lesne de aparat §i pe care RusiI nu le puteati

') Din informaliunile luate de la biitrAnI, care la venirea lor in Constanta au väzut acest jant, el
Incepea de la Mare, cam de la Biserica grécä i se sprijinea cu cel-lalt flanc pe Mare, maI jos de gara f;;i
avea 3 bastieme: unul in dreptul stradei Mircea, unul In strada Carol, cam unde este Primäria §i al treilea
in strada Traian, cam unde sunt acum pompierit Aci se aflail í slAlpil lateral a uneI marI por0, probabil
resturi din fortifica.Vunile romane. Intrarea In ora nu se putea face, de cAt in cele 3 puncle. unde se aflail
bastiemele, pe nisce podurI de lemn. antul avea traseul In cremaliera, era adAnc de 5 m.§ larg de 20 metri
la gurd, diptu§it cu zid in escarpd §i contra escarpä. Ad t era limita ora§ulul, pant)", la venirea companiel
engleze, care construesce in afara incinteI cladirile pentru locuinta personalulul, gara, localul de acum al
DivizieT i tot quartierul de ld.ngd spitalul militar de azI.
2) Din aceste 3 coline, despre care vorbesce Moltke, n'a mal rémas de cat movila Avretilk-Tepe, de
lAnga Cazarma CavalerieI; cele-baile doué darimat prin inlinderea ce a luat ora§ul ; batrAnil spun, ca una
era wzatä pelocul unde acum se allá grädina Mircea-Vodä (fosta Belidie), lar cea-lalta unde-va prin cuar-
tierul non format, spre nord de strada Mangalia, probabil cam pe la casele CápitanuluI Nicolescu, sat) prin
apropiere. Dupd cum vedem, aceste movile e§alonate Imprejurul ormuluI, forma(' nisce excelente puncte
de ap6rare.

www.dacoromanica.ro
598

int6rce, decal fäcénd un ocol de 4 mile geografiee. Un all, drum ar fi fost pe Volga malul
MariI, ca sí fle in legatura cu flotila care sí le servésca de aprovizionare, frisk' penlru a
merge pe aci, trebuiail intan sá ocupevorturile Kiistendgé, Mangalia, Kavarna i Balcik.
In ast-fel de imprejurarI, era inevitabil ca 11u0I s traverseze centrul Dobrogid
valea Casamcil i Carasu '), pentru acésta trebuiail sà proportioneze forta corpurilor in
LIa fel, ca sa fie destul de slaba in cat sa se Oa Cu inlesnire Mani, insa pe de alta
parle sa fle destul de tare, ca sä, Ord ataca o armata inamica, care ar ocupa nordul
Bulgaria
Armata rusä, care a trecut Dunarea, plus prima divizie de vénatorI, numïira 48 ha-
talióne, 32 escac1r6ne, 2 regimente de Cazacl 0 128 tunurI de camp, adica 30.000 6menI,
din care 24.000 infanterie 0 6000 cavalerie.
Din ea s'a detmat: douò batali6ne ca garnis6na IsacceY; contra Tulcel sub generalul
U§akov, 4 batali6ne 0 2 escadróne ; contra Macinuluï, pe colonelul Bagofski cu 2 batalkine ;
asupra I-Ittr§.ovel pe generalul Print Madatof, cu 4 batali6ne i douë escadróne; in potriva
Kiistendgel, pe generalul liudiger, cu 4 batali6ne, 8 escadr6ne ;;i 30 tunurY; asupra 13a-
zargiculuT ca avant-garda, 4 batali6ne F;;i 7 escadr6ne, in total 20 batali6ne, 19 escadr6ne
0 30 tunurY, sati aprópe 14.000 6menI.
Grosul armata cu care era s,;i Imp6ratul, inainta spre Caratal; era intarit cu cate-va
escadr6ne de lancierI de Bug, ast-fel ca, nu avea maï mutt de 16.000 6menI, iar micile
detasAmente trimese contra pietelor intarite nu se bizuiail atilt de mull, pe succesul in-
treprinderff lor, cacr nu aveati de cat artilerie de camp; singurul parc de asediti al Ru-
FAlor se afla inea angajat la Braila, inconjurata de Corpul VII, sub ordinele generalulul
Voinov 0 sub directia superióra a MareluI Duce Mihail.
In ceca ce privesc operatiunile din jurul Braila nu vom intra in detaliI descriptive,
niel asupra fortificatiunilor eetatiY, nicr asupra mij16celor de atac intrebuintate de Ilw¡f.
Vom arata numal cate-va partr, earl stall in legatura Cu operatiunile Ru0lor de pe malul
drept al DunariI.
Braila era comandata de Soliman-PwA 0 era inconjurata, pe uscat de un cerc de
investire ; lar despre apa, flotila rusa, comandata de vice-aniiralul Zawadowsky, urcase
cursul DunariI i ataca cu 18 .;;alupe, in nópte de 8-9 lunie, flotila turcésca, de 38 ;;alupe
canoniere, care barati fluviul I bratul ce duce la Macin. Flota turca, dupa ce pierdu 13
alupe, se retrase cu restul spre Silistra.
Putin in urma (probabil la 9 sail 10 Iunie) cetatea MacinuluI se preda, v6zénd atacul
viguros indreptat asupra BraileY i nemaY sperand niel un ajutor de aci.
La 17 Iunie, Soliman se decise a preda cetatea Ru0lor, Cu conditiunea de a fi lasala
garnis6na sa se retraga spre Silistra cu arme i munitiunr. Acésta cerere le fu acordata,
ha inca TurciI retraFJ din Braila puteati lupta FA alta data contra Ru0lor.
In cetate s'a gasit 17.000 pudurI de pulbere 0 300 tunuil, iar garnis6na compusa din
4 generalI, 18 ofIcerI superiori, maI mull, de 100 oficerI inferiori i 2500 soldatr, fu lasata
libera a se retrage spre Silistra.
Caderea Bràilei atrase dupa, sine 0 pe a celor-lalte cetatI dobrogene ; Harova, Tulcea
Kustendgé se preclara Ru01or, earl' la 5 Iuli- devin stapa7AI pe t6ta panca de Nord a
Dobrogia pana la Valul luI Traian.
Flotila rusa care aducea, din Odessa proviziunI in 26 corabiI eu panza, ancora in
portul Ktistendgé, de curind ocupat de Rue.

') Asupra acesteI importante val, Moltke adaoga in nota sa (pag. 80): «S'a crezut §i se crede inca, cum
ca aceste lactul sunt un vechiil brat al Dungirii, ig pe acésta pärere se crede a fi posibil stabilirea unui
Canal, pana la Ktistendgé. Nivelmentul l'acut maiorul Winke, din Statul-Major Prusian in 1837, a stabilit
cá nivelul cel ma! jos aprèpe de Kiistendgé, asemenea i origina vail Carasu se gasesce la 104 piciepre
d'abupra niveluluI Mari! Negre. Deci, cum pe aceste inältimi nu se gásesce cel mai mic curs de matt ca sá
alimenteze canalul, ar trebui sa se sape a.,a de adanc trite° stincá calcará, pe o lungime de mai bine de
2 mile»

www.dacoromanica.ro
 599

La 11 Iunie, tot corpul III trece Dunarea si la 25 el se afla la micul sat Carasu,
inapoia valurilor luY Traian. Aci isT stabilesc basa operatiunilor lor care Sud; insa cetatea
Silistra nu era pdna acum Did investita; corpul VI nu Vi efectuase Lrecerea pe la Tur-
tucaia, iar al VII inca nu parh'sise Braila, asa ea corpul III nu se putea aventura Care
Sud, avénd in c6sta cetatile Silistra, Rusciuc i Sumla.
La 7 lulie, Rush' incep a se mica spre Sud, pontru acésta trimesera inainte spre
Cuzgun pe generalul Benkendorff cu 4 batalióne i caff-va lanciert iar Printul Madatof
porni de la HArsova cu 4 batalieme si 2 escadróne. La Bazargic, RusiI gasesc orasul
desert de locuitorY; aci se dete o batalie in camp.
Pe and Rudiger inainta Cu 12 escadráne de husarI, 200 CazacI ;4 4 batalike pe la
stAnga spre Ktistendgé i Mangalia, avant-garda generalulta Akinftef, compusa din 4
escadrae husarY, 3 escadròne lancen, 4 batalióne si 100 CazacI, se indrépta de la Carasu
Spre Bazargic. Seraskierul Hussein-Pasa, care detasase spre Bazargic 8000 6menï, cea
maT mare parte cavalerie, sub ordinele luí Iusuf-Aga, la apropierea Rusilor se retrase din
oras. Lupia de ad nu ne intereséza, RusiI sunt invinsT.
Corpul VII, clupa ce termina cu investirea i predarea BraileY, trece Duntirea pe la
Harsova si se indrépta spre Silistra la 11 Iulie, aci veni ;4 generalul Benkendorff cu
Printul Madatof. Parcul de asediii nu sosise
Operatiunele indreptate spre Sud, care Coslugea (alta localitate de GAL cea din Do-
brogia) si Varna, nu ne intereséza1).
II6sboiu1 se termina prin tratatul de pace de la A(irianopoli, din 2 Seplembrie 1829,
care a fost o confirmare a tratatelor anieriòre (do la Kuciuk-Kainardgi i Bucurescl).
hure alte conditiunY impuse TurcieY prin acest tratat, ea cedéza Rusiei gurile Du-
nariT, de la varsarea Prutuld pana la gura Sf. George, indatorindu-se pe langa acésta
Turcir, a lasa nelocuita o intindere de pamént, cale de 2 ore spre Sud de bratul cital.
Corabiile rusescY, precum ;;i acele ale tuturor natiunilor, ce sunt lu pace cu Púrta,
vor putea face negot in t6ta libertatea in Marea-Négra i vor putea trece prin Bosfor
Dardanele 2).
Cu ocasia revolteI luI Mehemet-Ali, Pasa Egiptuld, Rusia stie asa de bine s'a invAr-
tesca surupul diplomatieY, in cat prin tratatul de aliantä dintre ea ;4 Turcia, din 26 Iunie
1833, de la Unkiar-Skelessi obligA pe Peortä a inchide Dardanelele, tuturor corabiilor
de résboirt streine4).
Prin acésta, Marea-Négra devenia un lac rusesc; iar Sultanul, portarul imparatieI
moscovite.
Stapana pe Mai ea-Negra, Rusia cauta sA isbésca in comertul celor-lalte puterI eu-
ropene si pe uscat; ast-fel, ea impune taxe marfurilor franceze importate in Principate,
far la gurile Dunb",riI l'äsase a se inamoli bratul Sulina, pentra a inchide navigatiunea in
fblosul porturilor rusescr de pe Marea-Négra 5).
Opt anr in urma rösboiului, Maresalul Moltke visitéza, in 1837, Dobrogia, pe care o
gasesce inteo stare deplorabila. Résboiul si frigurile, transformasera acésta provincie
inteun pustirt; satele nu maY erail de cat nisce gramezY de ruine. Portul Constanta nu
mar avea de cAt vre-o patru-zecl de locuitort De la Silistra, Maresalul insotit de guver-
natorul Said-Pasa, vizita la Rasova o ferma a luI Said; cu acésta ocazie vizitéza i mo-
numentul de la Adam-Klissi.
«Dobrogia zice Moltke e un tinut nob' i interesant pentru mine. Sistemul oro-

') Descrierea cetatif Silistra t;i investirea eI de Ru1 in 1828 ese din cadrul scrierit.
Gelatea cede la 21 lulie 1828; era aparata de 22.000 6menl, sub comanda lui Achmet-Pa;a §i 270
lunurI.
Xenopol, Resbeiele Rus;ilor cu Turcil. Vol. II p. 36-7.
') lin mic ora.,e1 pe Bosfor (cùsta Asid, in fate. Terapiel).
Rosen, Gosehichte der Tfirkei I p. 187, in Xenopol, op. cit. vol. II p. (M6.
Regnault, Histoire politique et sociale p. 218, in Xenopol, H 94.

www.dacoromanica.ro
600

graft este format din pietre calcar6se, acoperite prina la 6re-care inaltime de aluviunile
Dunarir. Pretutindenr phim6ntul infhti6z4 aspectul uneY mase de nisip 0 calcar, care
forméza, deja in Ungaria tërmurile Iluviulur 0 pe intinderr de chte-va leghe nu se ga-
sesce nicT cea mar mica, pialra, de mhrimea une lentile, mhcar; in schimb insa are
Nord, la Macin, stancile formézh o serie de muntr, de formatiune alpina, pe o scard
mar mica.
«Tot tinutul, In suprafata de 200 leghe phtrate, dintre Mare 0 fluviul navigabil, for-
mezd un deert posomorit i trist, care nu cred s aibil 20.000 locuitorr. Petnil la marr
depärthrr, privirea nu inalnesce 'lid un arbore, niel un tuN; Muffle sunt acoperite cu
iarba inghlbenith de sóre, ondulând sub adierea véntulur. Leghe intregr straball in acesla
singurätate monotonA, pana sa inalnescl vre-un sat miserabil, farh arborr, niel gradinr,
a§ezat pe fundul uner var lipsita de aph.
«Ultimul r6sboitä (1829), a lasat urme ne§terse in Dobrogia; I-Ihr§ova nu coprinde
de Cat 30 de case, o treime din satele care figuréza in lihrtr nu mar exista. Cazacir earl
locuiati alta data tinutul, ati emigrat In Rusia; nu a r6mas de chi o populatie amestecata
de Mari, MoldovenT, BulgarI i cAll-va Tura
«Omul gonind pe om, tinutul a rèmas In staphnirea animalelor. Nichierl n'am vOzut
vulturl a;ia de marY a4a de puternicr ca aci; elf stint as,4a de indraznetr, In chi apr(.5pe
eratt sh-I ating Cu biciul, etc.»
Autorul scrisorilor din Orient, pomenesce 0 de valurile dintre Cernavoda :;;i Con-
stanta, care pc timpul sëti aveaa 8-10 pici6re inaltime, cum s,d de castrele s'Amanate din
distanth in distantä pe ele.
cc "antul care inconjura Constanta exista inch; resturr de col6ne 0 de pietre arlislic
zac r6spAndite i ruinele ormulur roman sunt mar marl de cat acelea ale orh-
§eluluT turcesc ').
La 1. Iulie 1839, Sultanul Mahmud móre subit i iT urméza fiul s6i1 Abdul Medgid.
in 1839, Mare§alul Alone vizitézh din noii Dobrogia, de asta-data cu vaporul.
Vorbesce despre cele trer gurr ale Dunhrir: Kedrileh-Bogaz, Sulina-Bogaz i Kili-Bogaz.
«Bratul Sulina, singurul navigabil, e larg de 150 200 pa§i i formezh la gura sa un
banc de nisip, acoperit ahia Cu 10 pici6re aph. Vapórele earl' vin de pe Mare, ati nevoie
de cel putin opt picióre aph, a§a ca mar mic*orandu-se Inca Cu dour; pici6re apa de la
gura Suliner, ar face imposibilä intrarea vaselor acésta ar face un mare rOit co-
mer( ulur».
«Mar este 0 un alt moth!, care impune ca un noti debu§eti sa fie deschis pe Marea-
N6gra».
«Pacea din Adrianopol dete Ru0lor bralul de Nord al Dundrir i bratul de Sud
Turcilor, lar regiunea intro cele douò brat°, insulele baltóse, aezate de o parle 0 de alta
SulineI, trebuia sá r6mand nelocuith».
«Gasiram Cu bite acestea, cord6nele carantiner rusescr pana pe teirmul stang al bra-
tulur Sf. Gheorghe i apr6pe de värsarea lur chiar, pe tèrmul din drépta, un mic sat
rusesc, care de sigur se va desvolta i mar repede, de óre-ce o multime de vase anco-
rézh, aci».
«Nu gäsiram nicr o urina, a vre-unuT far, mentionat In ziarele oficiale, insh vkurhm
dou6 §alupe canoniere i chte-va piese la Orm. Comandantul rus al punctulur, a incercat
de mar multe orr sá supuna vapórele austriace unur fel de vizita, dar acestea aù refuzat.
De fapt, RuOr sunt staphnI pe gura acester importante artere a Germanier. Mat cht
pacea va dura In Europa, navigatiunea pe Dunilre nu va fi impiedecatd; lush" daca un
r'esboiti ar isbucni, comertul austriae va fi complect in mhinile Ru0lor, i ar fi greil de
respinge cu armele din positiunea Ion, de óre-ce cósta j6sh flind, impiedich vasele
de relsboiii de a se apropia pe Mare, iar accesul pe cane de uscat e inchis prin baltr
im practicabile».

1) Lettres sur l'Orient, p. 130-7.

www.dacoromanica.ro
 601

«Dunarea, ineepénd de la Silistra, forméza un vast cerc catre Nord. La Cernavoda,

caro nu e departe de Kustendjé de cal la 7 leghe; pe Marc insa, cu vaporul, acesi
parcurs este de 70 leghe. La Cernavoda incepe o serie de lacurY, care se intind pana
apr6pe de Kustendjé, de aci veni ideia de a o strabate, printeun canal. Din acest punc,1
de vedere am examinat terenul; initltimea la Kustendjé nu e considerabila, insa nu su
gasesce apa care s'a alimenteze acest canal. Ar trebui decY de a tala acest canal pana
la nivelul DunariY, aprópe de Cernavoda, insa pentru a cara paméntul, care e in masa
aa de maro., in cat o intreprindere ar fi imposibila. Un drum de fier ehiar, ar intalni
acelea0' dificultan destul de considerabile. Daca' s'ar multumi Cu o osea, transportul pe
uscat ar fi inca mai costisitor, de cat inconjurul pe apa; afara de acestea, s'ar pierde
eomunieatia eu Braila §i Galati, debueurile Moldove i Muntenia a caror
din zi in zi; pe langit acestea, reincarcarile la Kustendjé ar avea marYimportancresce
inconve-
niente. Micul port strami i apr6pe in intregime umplut Cu lestul arunrat aci de secole
de catre vasele turcescI; rada este deschisa v(Inturilor, ora5u1 insu§Y a fost distrus din
temelie de Rui, a.5a. ca 40-50 órnenY abia maY locuesc veehile ruine romane si nouile
ruine turcesa Totul este de refacut in acest punct. Mara de acestea, trebue tinta in
sén-15, ca daca tratatele putut retine pe RuFA inapoia bratuluY Sulina, valul luY Traian
nu-Y va tine tie acum inainte in respect; cestiunea este strans legata de complicatiunile
orientale, care as.gepta de multa vreme solutia».
«PiedicY, din contra, se opun navigatiunir pe Sulina. Largimea piedicd din inainlea
gua( nu intrece 100-150 i)a i acest brat n'are de da pe o mica intindere adi'mcimea
de 10-14 picióre; inteun loc, in jos de Tulcea, se afla un alt banc de nisip, unde cu-
rentul pastréza, Cu tóte acestea, o aclancime de 14 picióre; acest brat ar fi decY prac-
tieabil §i daca s'ar strange la gura cu digurY, curentul ar fi de ajuns s mentina libera
intrarea».
«Repeziciunea apd fluviuld e inca destul de mare, pentru ca vapórele sa nu p61il
parcurge maï mult de cincY mile pe ora in sus, pe cand ele parcurg patru-spre-zece in
josul apa Cand apele sunt mia repeziciunea este reclusa la jumatate, insa este destula
pentru a tine deschisà gura fluviulur; tóta cestiunea se reduce in a se sci cine se va
insareina cu intreprinderea. Guvernul turcesc nu s'a gandit asupra acesteY afacerY, niel
cand situatiunea sa era mal' buna de cht acum; Rusia ar avea mal mult interesul sa
inchida gura Sulina de 61 s'a, o deschida; Austria, care represinta ad i si interesele in-
tregiI Germanir, ar fi in casul de a executa lucrarile de la gurile DunariY, un teren care,
Cu drept vorbind, e greti de a se stabili eta apartine»').
A*9, era starea lucrurilor la imbucatura acesteI marY artere fluviale a Europa ea
a intreger Dobroge, in prima jumatate a secoluluY al XIX-lea.
In 1853, al §éptelea rèsboiti isbucnesce intre Rusia §i Turcia, (leclarat de TureY la
4 Octombrie 1853. Anglia i Franta intelegénd, ch," prin politica Ion, RusiY cauta a deveni
stapanY pe orientul Europa unde aceste douè pulen l aveati interese comerciale, se unesc
cu 'Furcia §i. declara r6sboiti la 27 Martie 1854. Austria, care i ea urzia planul sa ocupe
Principatele §i a goni pe Ru§I dintr'ènsele, incheie cu Pórta la 14 Iunie acelai an, un
tratat in conditiunile de maY sus, cu obligatiune irisa a da inapor Tureia Principatele,
dupA ce vor goni pe FILO dintr'énsele.
De la inceputul ostilitatilor, Ma5irul Omer-Pa§a, (Croatul Michail Lanas, veehiti cadet
In regimentul austriac de Uglin), generalul-ef al fortelor turcesa îi organizéza la

') Matice. Lettres sur l'Orient, p. 323-0. Rusia punènd stapAnire pe guille DundriI, se folosise de
acéstd imprejurare, pentru a ingreuia tot mal tare plutirea pe acest fluviti. Ea nu ingrijise pentru cu-
rá.lirea bratultil Sulina, intiintase o carantind la gurile fluviului i supunea tOte cordbiile ce treceail prin
ele, la nisce orinduirI ferie impovdratere, in cdt comertul ce Austria il lacea prin artera DundriI, ameninta
sd decadd din ce in ce mal tare. Comertul AustrieI Cu Turcia in 1850 era de 70 miliene Nana i dacd Rusia
ameninta sa, desflinteze Imperiul ()toman, acest comer t scadea Xenopol. Rësbòiele IluOor cu Turcil,
Vol. II, p. 208).

71800 76

www.dacoromanica.ro
602

Adrianopoli o armaia de 90-100,000 6menr, cu earl ocupa, tèrmul drept al Dunarir la

Vidin, Baliova, Nicopoli, isovu1, Rusciuc, Turtucaia, Silistra i Rasova, cu mi d deta-
samenie in Dobrogia, la Harsova, Macin, Isaccea, Tulcea i Babadag, surveghitlnd
70.000 RusY aY PrincipeluI Gorciacof, de pe stanga fluviulul.
Dou6 reserve tarY se aflati inapoI la Sofia si Sumla, pentru a sprijini drepla
stanga, armater.
La 25 Octombrie 1853, flotila rusésca, compusa din dou6 vap6re si opt canoniere,
care urea] Dunarea de la Ismail la Galati', este atacatii de bateriile turcesd de la Isaccea
pierdu Cati-va 6menl ').
FAA a ne ocupa de cele petrecute in alte Wary, ale teatruluY de operatiune din
Europa, vom arata numaY care era situatia Rusilor Turcilor in Dobrogia, in prima-
vara anulur 1854.
Rusir hand ofensiva, tree Dunarea prin treY puncte: Galati, Braila si Ismail.
La 23 Martie, ocup cetatile Macin, Isaccea i Tulcea. Un corp de observatie lasat
In nordul DobrogieY de Omer-Pasa, sub comanda lui Mustafa-Pasa este gonit spre Babadag,
de undo se retrage inapoia valurilor luY Traian, (Julia care Rusil ocup HArsova2). Ast-fel
el ocupa zona septentrionala a acestur cadrilater neregulat, marginit la vest si nord cu
Dunarea, la est cu Marea, lar catre miaza-zi cu valurile zise ale lur Traian; acésta regiune
numita. Dobrogia tatareascae formata din teren aluvionar de o bogatie admirabila, daca
ar fi lucrata, in mod inteligent. Din nenorocire, din causa releY administratiunY turcesd,
Dobrogia era in 1854 un tinut nesanatos, necultivat, apr6pe desert, fara, locuinte i fara
(IrumurY. Daca vom adaoga pe langa acésta stare saracaciósa i pradaciunile cazacilor
muscalesd, ne putem face o ideie de regiunea, pe care erati destinate armatele unite
frantuzescI t urcesd s. opereze.
i
In luna Aprilie, Comandamentul armateY rusesd a fost incredintat Printulul de Var-
sovia, PaskievicI, care inlocuiesce pe Gorciakov.
Acesta concentreza tóte trupele la nordul valurilor lul Traian, cu stanga sprijinita
la Kfistendge, iar drépta la Rwva; ca,fi-va edema cazad inaintéza pcina la 5 leghe
Si listra ').
fluir inaintara asupra Silistrer, la 11 Maiti; aci la 16 ale acestd lunr, un nog corp
de armata trece Dunärea pe un pod la CalitrasY, asa ca 45.000 6menY inconjura ceta tea
aparata de 18.000 de TurcY.
Teatrul de operatic din Peninsula Balcanica se limitase in luna Maiti 1854 in cadrila-
terul Rusciuc, Silistra, Sumla, Varna; Omer-Paa, Iì stabilise cuartierul sai la umla.
In acest timp armata franceza i engleza, sub comanda luI Saint-Arnaud ;;i. Lord
Raglan, ajunsesera, la Scutari si Galipoli.
Intr'un consiliü tinut la Vara, dupa, ce Omer-Paa expune situatia armateY sale de
la Dunare, precum i fortele rusescI din prejurul Silistrd, se ia decisia ca o divizie
ceza si una engleza sa vina a ocupa positiunY la Varna si Devna (asezata la 7 ore de
mar de cea (lanai.), de unde se vor indrepta catre Silistra i umla, ast-fel ca sa forteze
pe RusY a despresura pe cea d'intaY.
La 20 si 21 Maiti, douë atacurr rusescr asupra Silistrer sunt respinse cu mar pierderi
din partea acestora, de catre TurcY.
In diminéta zild de 25 spre 26 Mail)", RuiY atacara, din no tl uvragele exterióre de
la Silistra 4), dar sunt i de asta-data respinsI cu pierden.

') C. Roussel. La guerre de Crimée, Vol. I, p. 51.

2) Roussel, op. cit. Vol. I, p. 81 §i 85.
8) Baron de Bazancourt. L'expédition de Crimée. Vol. I, p. 19-20.
4) Descrierea SiltsIre si posifiunilor salr dinprrjur. CAM cine-va ajunge pe Dunare in fata Silistrel,
pote cuprinde Cu vederca pinta i unja imposanta a délurilor ce o dominéza *i al diror cel din urmà
contra-fort, serva de strat Silistrel, mal 'nainte de a merge sa se piardii, pe lermul fluviuluI,
Silistra poseda intärirI, care ar putea cu inlesnire sä, fie puse in stare bund; piatra ce forma imbrA-

www.dacoromanica.ro
 603

In niiptea de 29 la oree l'12, alacara cu mase de infanterie uvragele Arab-Tabia

Gulanti-Tabia (numita de atuncr Aledgidia-Tabia, dupd numele Sultanului); sub un roc

cdmintea santurilor s'a ridicat b urma unei ordonante a municipalilatiI, dar santurile nu s'au astupat;
si, in conditiunile in care se allá, Silistra este chematà sá jece un rol important, prin positiunea sa emi-
namente strategicä..
Dupa ce traversézá cine-va orwil i iese dinteensul pe la Stambul-Capu, dacA se Interco Cu
spre sud, vede inaintea sa cindi posiiuni, dintre care trei se \red maI fnaintato; aceste sunt positiunile
Arab-Tabia la stinga, Ordu-Tabia la mijloc i Medjidia-Tabia la drépta.
Arab-Tabia. Este o positiune militará de o imporlantä incontestabild, pe cdt ea nu va inceta insa, de
a face patio din sistemul de apdrare creiat imprejurul Silistrei.
Dacd numele Arab-Tabiei sund la urechie Cu 6re-care sgomot, i dacä s'a formal imprejurul el o le-
gouda., acésla este pentru cd, la fie-care ndpadire a Rusilor pe teritoriul turcesc, acéstd, positiune a est
teatrul unor lupie singerese si a unov crude deceptiunI pentru armatele naptiditere. Asediul el in 1854 a
imortalizat-o.
In timpul campanieI din 1828, colonelul rus Schilders, seful geniuluI armateI instircinatà cu asediul
Silistrei, se asézd pe positiunea Arab, pe care-I se parea maI buna, spre a dirige alacurile sale in contra
orasuluI.
Nu numal cä acésiä, positiune era in apropiere de flotila ce se concentrase la Calarasi, dar avea
avantagiul de a permite trupelor rusesci sit protégd Cu eflcacitate podul pe vase, ce se incepuse in sus de
Silistra. Totusl resultatul acestel ocupatiuni fu negativ.
In 1829, Silistra fu iard§i Inconjurata; se reocupd. iarasI Arab-Tabia; se urmézä, execullunea aceluiasI
plan din anul precedent, de acelaF,; colonel Schilders, si tot aceiasI deceptiune ca in anul 1828. Dar o actiune
norocild facend sd cadd Medjidia In liana Rusilor, acestia silird orasul a capitula.
In 1854, generalul Schilders, acum inspector general al geniuluI, decide pe Printul Paskievidi
cerco luarea Arab-Tabia pe care Turcil o fortiflcaserd In ,urma luptelor din 1828 si 1820 si care de atanci,
n'a incetal de a purta acest nume. Atacul nu isbutesce; colena de asalt lasa un numer insemnat de morri
pe ',even ; si printul Oriol', e rdnit la cap, in fruntea regimentului set], dupd o lupta plinti de vitejiI. Printul
patrunsese in Intaririle Turcilor. De la acéstá epoca datéza mai cu séma i renumele legendar al Arab-TabieI.
AstAzI abia s'ar maI putea reconstitui pe teren, ast-fel precum trebuia sá fi existat, profflurile lucrá,-
rilor de pdment, pe care un sistem de santurI le lega intre densele i tot-de-o-datà cu ora411.
Se pete ghici, ci tete acestea, cá cea d'IntdI lucrare, in forma pentagonala s'a ridicat pe partea do-
minanid a sesuluI, i di mal tdrzid i s'a compleciat apärarea prin alte luerdri de fortificatiune pasagera.
Se maI giísesce Inca, un sant destul de adtric, caro desparte pentagonul de lucrarile savirsite in
urma. La est precum i la vest, terenul presintti avantagil pentru o buna aparare. Pe curmdtura care
tenga Silistra de Arab-Tabia se ved urine de maI multe intarirl.
In fine, pe ves, se ztiresc spre nord i nord-est, doué mid forturi a caror construct,iune se urca, dupa
tota aparenta, la un Limp scurt inaintea resboiuluI din 1877.
esul Arab-Tabiel se Oa la 74 metri maI sus de nivelul portii numila Slambul. Partea el cea donii-
Dania se gdsesce la o distantd de 2200 metri de bastionul nord-est al cettitiI si la 2500 de positiunea podu-
luI preiectat (veil istoricul podului de la FetescI). Positiunea Arab-TabieI este strabdtutä de drumul ce
leag Silistra Cu Almaliu. Ea dominézii calea ce duce de la Silistra la Caraorman, si care trece pe hinga
pantele sale de vest, si o desparte de Ordu-Tabia.
Ordu-Tabia. De la Arab-Tabia la Ordu-Tabia e o distanta ca de 1150 metri. CoborIndu-se cine-va pe
valea despre vest de Arab-Tabia, trecend peste drumul cel mare al SilistreI i urcAnd délul spre est de
positiunea Ordu-Tabiel, dä peste un drum adánc i strämt, care duce la fort.
Acest fort pdtrat, care trebuie sit se fi crádit in acelas Limp cu fortul Medgidia-Tabia, se aflii intr'o
stare de conservallune indestul de blind, afard de adä,postul din centrul lul si de cele patru blockhause de
piatrd, astAzI ddrimate, si care se afla In mijlocul unuI sant larg de 7 metri.
Platformele clddite pentru tirul cu barbetd In unghiurile cadrilaterulul i taluzele ce duc spre ele, nu
sunt stricate.
Fata despre sud e apdratä, printr'o lucrare de forma until potcap.
Ordu-Tabia, zidità pe un delusor scos inainte si situat mai la o distantä, egald de Arab si Medgidia-
Tabia, era chematd in sistemul general de aparare, sá jece un rol important.Ea putea sa bata eu eflcacitate
vdile despee Vest ale Arab-Tabiel si cele despre est ale Medgidiel-Tabia.
Cota Ordu-Tabiel este de 69 metri, exiled maI jos cu 33 metri de cota Arab-TabieI. Acésta posititins
dominézd la est, drumul SilistreI spre Caraorman, la Vest, drumul ce trece chiar pe la pelele fortaretii
care conduce la Pravadi, la Bazargik, la Vara. Acesta din urmd desparte Ordu de Medgidia-Tabia.
Metlyidia-Tabia. La vest de Ordu-Tabia intre drumurile*umleI i RasgraduluI se ridica Medgidia-Tabia
un adevdrat fort, despre care nu vorbesce nimenl. El dominéza peste totedélurile din prejur. Turcii aü incepul,
sa cldcléscii acest fort In 1669; ei nu-'1 isprtivird de cdt, in 1876.
Medgidia-Tabia este un exagon coprinzend treI magaziI de munitiunI, din care unul a fost distrus

www.dacoromanica.ro
604

parvenira a ocupa santul, un mare nurnè'r dintre el escaladéza parapetul

patrund chiar prin ambra.,zuri in interiorul uvragiuluf. Insg garnisána lupta corp la corp
cu atacatorir, pc care ir respinse Cu marl perderT.
La inceputul luneI Iunie, Varna devenise lagarul armatelor aliate franceze i erigleze.
La 4 lunie, o brigada din Divizia generaluluT Canrobert, debarca aci.
Cele-lalte diviziT ere] pe drum, ;4 la sfar§itul luT Junio 1851, ajunsera la Vara, uncle
30.000 francee i 20.000 englezl se concentreza.
Starea sanitara a trupelor era destul de Nina, la inceputul hind lunie.

printeun accident (dupa, rbsboiul din 1877, pe timpul de§ertariI fortdretii de dare Ru§l, inagasinul din niijloc
a sdrit n aer prin explosiunea unuI depozit de obuze), casemate, o cisterna §i cu fata spre nord, un adapod
In forma de semi-lung. Bastiónele ag plat-formd pentru tirul In barbetd.
De jur fmprejurul acestor lucrdrI, se tidied un zid cu metereze, solid, zidit cu piatrd, masurand 8 metri
de fatItime d'asupra §ant,ului, §i In grosime de un metru. Trei blockhause formézáintarirl scose alard, deslinate
a bate piciorele ziduluI pe tot lungul 10. at-ittil are o largime de 10 metri. Mai sunt §i alto lucrdrI dela§ate
care protejéza fortdréta.
Ajunge cine-va la Medgidia-Tabia pe un drum In pantii repede, un fel de drum acoperit; o porta, de
fier masivá fi fnchide fntrarea.
Medgidia-Tabia nu are Intr'insa nicl infanterie, nicl artilerie; un singur bulgar se allá acolo de wad,
dar la piciorele acesteI ingrozitóre fortdreta, Silistra sta destépta Trupele el exercitate prin buni instructorl
Ru§I, (In 1882) tunurile §i munitiunile eI, iatd pretiosul depog al Medgidid-Tabia.
Medgidia-Tabia are o indltime de 118 metri, adicg o dominare de 50 metri. in raport cu Ordu-Tabia
§i 16 metri fn raport Cu Arab-Tabia.
Distanta de la Medgidia-Tabia pan la Silistra este de 1150
a a « Arab-Tabia, de 2250 Tit'
De la Medgidia-Tabia paná la extremitatea poduluI proiectat (ripa dréptd) . 2080 m.
(( (( (( (rfpa stinga) , 3800
Intre Medgidia-Tabia §i Arab-Tabia, precum §i Intre Medgidia-Tabia §i pod, nidi un obstacol pentru
Lirul artileria
Este óre de trebuinta a mai addoga ceva la eloquenta acestor cifre? Nu sare In ochi Ore, cá prin
predominarea i prin distanta sa, Medgidia-Tabia nimicesce pe Arab-Tabia, §i cá ea e dal:dud de a opri
constructiunea poduluI sag de a'l distruge, la un moment dat, dacd Romania s'ar supune ispiteI de a'l cladi?
NIA care ail fost consideratiunile militare, care opriag a se construí podul, despre care tratézá con-
gresul de la Berlin (vezI istoricul poduluI de la Cernavoda).
Trebuie ore sit amintim ca, in campania din 1828, Ru§iI n'afi putut sä devic stdpinT pe celatea Silistra
pentru ca nu ocupaserä. positiunea Medgidia-Tabid, §i cá eI n'aCt luat cu asalt acéstd piaá in 1829, de c,6.t
numaI dupa ce s'ati a§ezat pe §esul Medgidid-Tabia?
In 1828, colonelul rus Schilders, comandant §ef al armateI Insarcinata cu asediarea Silistra dupg co
s'a stabilit pe positiunea Arab-Tabiei, tti a sustinut in curs de o lung o serie de lupte inutile, se gandi a
intinde linia sa de Inconjurare despre prima de Vest, cdtre Medgidta-Tabia, ca sa pótä stringe Silistra mai
de aprópe. Dar el là'sase sä trécd momentul favorabil: timpul réu sosi §i Ru§il fura siliti sa, ridice asediul
Silistra
In anul urmator, acela§ colonel, Schilders, reocupa acelead positiuni ca In anul 1828 §i In van bombar-
dézd Silistra in curs de 18 zile, cand colonelul Berg, respingènd o e§ire a Turcilor, pang' In posititmea
dominantg de la Nledgidia-Tabia, recunoscu profitul ce se putea trage din posesiunea acestuI §es; el se intdri
acolo §i urea cu sine mai multe baten!. Sub indemanatica sa directiune, atacul se indreptd din acest punt
§i noa zile dupd acésta cdzu In mainete sale. in 1854, Ru§iI nu puturd lua nidi mdcar Arab-Tabia. In 1878
positiunile SilistreI nu se puturd lua cu asalt; ele nu cdzura ii puterea Ru§ilor, de cat dupd ce cazu §i POrta.
Conclusiunile ce se pot trage din aceste treI campanil, este ca Medgidia-Tabia, formézA cheia tuturor
positiunilor din prejurul Silistra
In van ni s'ar obiecta, cd positiunea Arab-Tabiei este demnd de sacrifIcii, cá s'ar putea cladi acolo
un uvragiu important, cg i s'ar putea addoga fritáriri puternice §i a se face dintr'énsa rivala Medgidiei-Tabia
un fort cu un comandament de 16 metri.
ApoI art. 52 al Tratatuld din Berlin opresce a se ridica orI-ce fortificatiuni noud, In tot parcursul
fluviuld, de la Portite de Fier, pang la gurile sale.
Cu tote ca articolele 11 §i 52 coprind, cd cetatile vechi se vor rade, totti§1 veciniI no§tri distrus
zidurile Silistrei, nidi fortul Medgidia.
Dar chiar distrugandu-se acest fort, totu§I positiunea el militara, situatiunea ei topografIca. §i apropierea
de Silistra 11 dà o putero Inexpugnabila. In maii putin de jumdtate de ord, trupele din ora § ar putea sd ocupe
Medgidia-Tabia ti o singura nopte le-ar fi de ajuns a o pune in stare de aparare.
(Dupa Istoria und frontierl, de Printul Gh. Bibescu p. 111. §i urm. A se vedea í crochiul No. 1).

www.dacoromanica.ro
 605

in n6ptea de 22 spre 23 Iunie, RusiT ridicasera asediul, darimasera bateriile, arseserä,

baracele, paräsiserä, positiunile si trecuserä pe térmul sting al Dunarif. indata fu insciintat,
Omer Pasa, insotit de Colonelul Dieu, alérga la Silistra. Prin acesta se putu dobandi in
curind amanunte asupra until sir de evenimente care, pana aci, nu se cunoscusera de
cat dupä sgomote si informatiuni putin sigure.
Fortificatiunile SilistreT, fiind vechT, pretuiati prea putin prin ele insele ; la 1829, ele
nu tinura in loc pe RusT mult timp ; nu mult maT putin insa, de cat cele de la Varna
dar la 1853 se adaogase un lant de forturI separate, din care cel maT de capetenie ocupa
positiunea, de unde contele Diebid batuse si Meuse :A capituleze cetatea (fortul de la Med-
gidia-Tabia). Garnis6na se compunea dinteun regiment din garda, un regiment egiptean,
din o alta infanterie, dintr'un regiment de sapierT, din 1200 de tunurI, sati in total H-12.000
de 6menT.
indata ce se v6zu, ca acésta garnisóna era sa fie atacata, unul dintre oficeriI turd
ceI maI distinsY, comandantul artilerid, Muza-Pasa, veni sä se puje in fruntea ell MaI intaiù
blocatil, pe la finele luI Aprilie, apd impresurata in regula, cetatea a fost bombardata prin
salupe-canoniere si baterif asezate in insule 0 pe térmul sting al Dunaril. Dar ea resis-
tant] acesteT somatiunT maT mult sgomotòsa de cat ingrozitóre, Principele Paskievid fu
snit sa o atace dupa regulY, incepénd a face intärirl inaintate. Doue diviziI formara corpul
asedieril; prisosul color 45.000 de 6menT adunatI in acest punct, forma corpul de obser-
vatiune. Directiunea lucrarilor de apropiere fu data generaluld Schilders.
Lucrarile incepura la 29 Maiti, inaintea a douè" forturn Arab-Tabia si Plane-Tabla;
Rus,iI aveati maI mult pe cel d'intaT ca objectiv.
Aceste Maria de pamént, avénd numaT profilurI de fortifIcatie pasagerä, erail legate
intre dénsele 0 cu cetatea printeun sistem de santurI. Bateriile Busilor, afara, de acele ce
aveati pe Dunare, erati armate cu 34 tunurI de asediti si de un maI mare num'ér inca
de tunurI de camp. La focul lor rèspundea cu o f6rte mare activitate acela al Turcilor,
sub iscusita directiune a luI Muza-Pasa. In tóte noptile erati isbirI la capetele sapaturilor.
in séra de 28 Maiti, la starsitul uneia din aceste mid lupte, RusiT voira SI profite de
retragerea inamicilor, ca sal se arunce dupä &basil' in interiorul fortuluf Arab-Tabia si
sa-1 ia printr'o isbire neasteptata. Doué din batali6nele lor intrara in adev6r prin surprin-
dere ; respinsT mal intaiti, RusiT se Intórsera si mal numerosI; tinutI in loe printeo aparare
crancena din partea Turcilor, respinsI cu totul si de asta-data si luatI in Ora la rindul
lor, eI lasara pe camp, in santurl 0 pe glacisurT, dupa cum singurY ati marturisit, mal
mult de 700 de cadavre. in nóptea de 2 spre 3 Iunie se maI faca un flora atac important
si glorios pentru asediatI. A doua zi, din nenorocire, Muza-Pasa pieri lovit de o spärtura
de obuz. Colonelul de geniti Mehemal-Bey 11 succede in comanda despre partea aparariI;
o mie opt sute de 6me,nI de infanterie, trimesr de Omer-pasa, isbutira a trece prin linia
de 1nconjurare, 0 intrara in cetate. Pe langa actiunea bateriilor lor, Rusil adaogasera si
lucrar de mine. Exploziunea furnalelor asezate de dansiT pana sub parapetele Arab-TabieI
IT darimase pamèntul din prejur. Pe cand se petreceati acestea, Maresalul Paskievid, care
suferia de urmarile uneI contusiunT, parasi armata a 6.1.0 comanda 'i-o incredinta Prin-
eipeluI Gorciacof. NicI acesta nu fu mal norocit ; incercarile sale de atac din 13 si 19 Iunie
nu isbutira; el pregatea, dupä cum se zicea, altele mal serióse pentru una din noptile
viil6re, cand primi, printr'un curier al Maresalulul, ordin de a ridica asediul si a trece
in partea stinga a Dunarir.
La 23 dimineta, numaT re-mar-lea imprejurul Silistre1, drept amintirI ale acestuT asediti
memorabil, de cat urmele treet6re ale lucrarilor de pdmént sfärimate si semnele nes-
terse ale acelor santurY, in care zaceati gramada cadavrele a 2500 RusI.
Pierderile Turcilor erati tot asa de ma,rT, dar el aveail cel putin on6rea si mangaierea
succesul La 1).

') C. Boussrl. op. cit. vol. I. p. 107-9.

www.dacoromanica.ro
606

Austria, care pescuia In apä turbure, sta cu armata la frontiera Transilvanig, gata
a ocupa Principatele, indata dupd retragerea Rusilor, de aceia ea incheie cu Turcia tra-
tatul de la 14 Iunie 1854.
In scopul de a ocupa Principatele, Austria avea cat se 'Ate de mult intercs de a
departa armatele aliate de granitele sale '), de aceea prin diplomatia sa strdmutä teatrul
operatiunilor de la Dundrea de jos In Crimeia, In care scop Mare§alul Saint-Arnaud
primesce la 1 Iulie insciintarea cd chiar dacä, asediul Silistref este ridicat, armatele sa nu
cob6re Dundrea, ci sì stea la Varna gata a fi imbarcata pe flota z).
Insä, cd,tre sfdr§itul lung Iunie, medicul §ef al spitaluld din Vara, constaa primul
caz de holerd, un al doilea la 3 Iulie. Indatä se primi scirea, cä la Marsilia i Tulon
molima era inspäimAntat6re. Un batalion imbarcat pentru rOsboiul din orient avusese 7
61nenl mortf, cd la Pireil, Galipoli, Constantinopol si Adrianopoli, casurI din ce in ce maï
multe se semnalati. Ducele d'Elchingen e atins i m6re la 14 Iulie, la 17 generalul Car-
bucia i in fine la 19 trel-zed de casurr bine constatate la Varna, afard de alte multe la
Galipoli ;;i Pireä.
Acésta decide pe Mare§alul Saint-Arnaud a trimete in Dobrogia corpul espeditionar
al Generalulul Espinasse, pentru a mica trupele din locurile infectate de holerd.
Expeditiunea mai avea i scop militar, cacI in recun6scerile acute de colonelul De-
saint se constatase in Dobrogia forte rusescl; zece mii infanterie intre Màcin, Tulcca
Babadag, cavalcria (2 regimente i 1.000 1200 Cazad) se &mil' Imprejurul BabadaguluT,
la Constanta §i lacul Südghiol ).
Prin aceste demonstratil acute In Dobrogia, aliatil voiati sd atraga atentiunea Ru-
kiilor de acéstä parte, pentru a putea debarca cu grosul fortelor in Crimea.
Apor IVIare§alul maI voia sa incerce o nota trupä, creatd de el, sub numirea de spuliii
de Orient, ba§i-buzucY turcescI inregimentall i disciplinatY, In numtlr de 2427 caldretT, puig
sub comanda generaluluI Jusuf, chemat de francezI din Alger, anume pentru acest scop.
La 19 Iulie, Mare§alul incredintézd generaluluI Jusuf scopul expeditiunir sale in Do-
brogia, aclicd de a masca debarcarea in Crimea a grosulul trupelor.
«inainte de a Incerca acésa mare operatiune, vetT merge cu cavaleria contra Ru-
§ilor, cari se gasesc la Babadag. in acésta mi§care \Teti fi urmat de 3 diviziT e§alonate,
iar la Mistendje veti gäsi douè batalióne de zuavr al coloneluluf Bourbaki. VetT aranja ca
la 4 August sa v intárceff la Varna, de unde ve" yeti imbarca in ziva de 5 pentru Crimea».
Jusuf plecd din Varna la 22 lunie4) i trebuia sa fie la Constanta la 26.
TreI divizif de infanterie trebuia sd urmeze cavaleria luI Jusuf. Ele se pun in mar
la 21 pan la 23 Iunie.
Divizia I comandatä, de generalul Espinasse (acesta inlocuia pe generalul Canrobert
trimes in recun6scere la Sevastopol; In locul luI Espinasse comanda brigada I-a colone-
lul Bourbaki), trebuia sd se pura In mar § la 21, insotità de primul escadron de huzarT; la
Mangalia va ocupa positiunI, lar treI batalióne din brigada I-a vor merge e§alonate panä
la Constanta. Aci trebuia sä se intalnésca Cu primul regiment de zuavT trime§T pe mare,
impreunä cu t6td subsistenta Divizig I-a; regimentul trebuia sà sustind mi§cdrile luIJusuf.
Acéstd divizie se pune In mar§ la 21 Iunie oree 4 2 dimineta.
La 22, orele 4 diminéta se pune in mar§ diviza II-a, comandatd de general u! Bosquet.
In dou'6 zile trebuia sä, se gasésca la Bazargic, de unde cu batalióne detasate &I observe
drumurile de la Mangalia, Ra§ova §i Silistra.

') De la conduits de la Guerre d'Orient par officier général. Berlin 1855 p. 18-1. C. Bralinno. Mémoire
sur l'Empire d'Autriche dans la question d'orient p 22 in Xenopol vol. II. p. 230.
') C. Roussel, op. cit. vol. I. p. 112.
a) Bazancourt. op. cit. vol T. p. 121
4) Hepeziciunea en care trebuia sá se facá acéstá mi§care, nu ingtiduia a stabili deposite intermediare ;
de acea 'Ana la Constania, emend' avead 4 rail de pesrneVi. i 3 rap' de orz. Aci erad trimese pe Mare
subsistentele necesare socotite pentru 4000 ifnneiii §i tot abitia cal pe Limp de 12 zile, cät, va tine expeditia.

www.dacoromanica.ro
 607

A treia Divizie sub comanda A. S. I. printul Napoleon, Web," de la Vara la 23; ea

trebuia sä ocupe Coslugea. (Nu e vorba de satul din Dobrogia).
Un escadron de huzarI cu un convoI de harabale, trase de bol saù bivolI, urma cele
trel d
Divizia IV-a nu s'a pus in mars, ci r6mase a-'s1 strange bolnaviI.
Din ordinul pe care Maresalul 11 d generalilor Espinasse i Jusuf, se vede ca carac-
terul repede al acestor recunóscerI era de natura demonstrativa,pentru a ameninta relra-
gerea Rusilor din Principate').
Divizia I trebuia sä se indrepteze catre Constanta, a II-a de la Bazargic la Alangalia,
a III-a de la Bazargic la Coslugea.
In acest timp holera fäcea ravage insemnate la Constantinopol, Pireù si mar ales la
Galipoli; de la 16-22 Iulie, 696 do holericl, din care 276 mory. La Varna, numal in ziva
de 27, ati fost 1.4 cazurI.
inteo scrisóre pe care Maresalul Saint-Arnaud o adreseza la 29 Iulie minfslruluI
de rsboiti, Vaillant, IT face cunoscut ca. starea sanitarbi a trupelor trimese in Dobrog.ia
eite l)U11 i cb, se felicitä de ideia ce a avut de-a trimete trupele trite° primblare
Lucrurile nu se petreceail ast-fel.
Sa urmarim miscärile divizieI I-a, cea mal crud secerata.
De la Varna cätre nord, apr6pe pe 45 kil. distanta, col6na traversezd prin paclurli
Ea avea un efectiv de 10.590 6menT. De la Balcik tabloul se schimbh indata, terenul co-
b6ra Meet, nicY un arbore, nicr un riusor ; cel mult din distantaIn distanta, baltr sarate,
puturI parasite, sate miserabile, nisce adevOrate musur6ie i acestea parasite. Erburile
uscate ajungeail pana la talia soldatuluï, aceia ce-i impiedica marsul, acestea emit" singu-
rele vegetatir ale uner campir fard margia arse de sórele luneTluflulie. in mijlocul acestel"
slepe d6r tumulil, sambinatI la distante micl, maY rttmbsese ca singurele semne apr6pe
slerse a une l viefi care insufletia odinióra aceste tinuturi, acum desarte i tacute.
indatä ce trecu de Kavarna, uncle divizia isI stabilise cuartierul in ziva de 24, satele
devenite i mai rarI se compuneati din cate-va colibe de piaträ, unde se adaposteati fa-
milir bulgare, care fugirä la apropierea col6neY, luand cu dinsele in brute sail' in harabale,
pe jumätate stricate, tot ce aveatl. Familia intréga se grupa imprejurul tataluI, care
abia maI indräsnea sa-Sf intórcA capul, spre a privi cu spaima tabara tranceza.
La 25, colóna ajunge la Mangalia, dupa ce traversase cate-va câmpiï cu seceris,
apoT pustiurI acoperite Cu ierburi 'nalte, prin care colóna isI lasase urmele.
Pana in acéstä zi erail numar patru casurI de holerä, pe care le läsase la prima
etaph. Col6na gasi Mangalia pustie i ruinata. Cate-va case ce maIrdmasesera in pici6re
erati deserte; populatiunea speriata, fugise.
Infanteria bivuacheaza la drépta spahiilor si a regimentulul de lancieri turd. Ad
Jusuf astepla colóna generaluluI Espinasse.
Din Mangalia pornesce in ziva de 26, la oree 4 sera, pe o caldura sufocanta.
imprejurul orasuluI gramedI de ruine, bucatI de colene antice, cimitire ale caroi.
pietre albe imprastiate icI F,;i colea, semanati cu nisce fantome ale uneI vietI trecute. Vul-
turif se primblatt in t6tbi libertatea, sari stateart täcutY pe vb,rful a cate uneia din movi-
lele cele mal 'na,lte.
In ziva de 27, trupele iï asaza bivuacul la pálele a dou6 movile langä UrlukioI,
la c6da laculuI Tuzla pe riusorul Musurat. Drumul care duce pe langa Ormul Mari are
acelas aspect; ierburI dese, pietre, case formand cate odatä un sarbicacios catun, ape
statatóre, hatisurr 'nalte. Cate-va hergheliI de cal' salbatecI i cardurI de gaste, care se
ridirail de pe lacurif cu strigäte asurzit6re, sunt singurele flinte care aflrma, cA viata e
posibila si in aceste triste regiunI. ApoI ici-colea, sate distruse, arse, devastate de inatnie.
Locul caselor II maI arbitati gramedile de pietre; gradinele i drutnurile disparuserd sub o

Bazancourt. op. cit vol. I. p. 124.

2) Roussel op. cit. vol. I. p. 127-8.

www.dacoromanica.ro
608

vegetatie sellbatica; rarele puturl erail darima`e sail infectate cu cadavre de 6menr arun-
cate, amestecate cu cele de animale, de Rusi' si de bandele de Cerkezr.
Apr6pe de valul luY Traian, o furtunà violenta se ridica, Indata, cerul se Intuneca,
adue6nd in aceste pustietatr, n6pte, pe ca,re numaI fulgerile o luminar]; apor acestI non
grer, sinistri, se sparg indata si o plóie torentiala cazu.
In acest t,inut nelocuit, in mijlocul acestd vast desert, care nu maI avea decat as-
pectul ruind si uitarir, acesta furtuna avea ceva foros.
La 28 Iulie ora 3' colóna trece de Constanta si bivuacheaza la Palaz, pe Ormul
a

laculd Stitghiol.
Constanta, ca t6te orasele turcescr, nu e de cat o gramada de ruine recente, pe care
CazaciT le-aa lasat In urma lor; totul este nimicit, confuz, devastat, stricat.
Aci holera se declara, 27 6menr sunt atinsr. Ilegimentul I de zuavI, care sosise in
ziva de 25 pe Mare la Constanta avu un holeric, la 26 si 27 avu 8, iar la 28 peste 50 bolnavI.
Pe cand divizia bivuacheaza, la Palaz, avant-garda generaluluI Jusuf se gasesce In
fata, cavalerid rusesd; o lupta fara mare importanta avu loe, inamicul se retrage lasand
pe camp 20 de mortl. in acésta luptä capitanul Preuil cu 30 basI-buzucI, e inconjurat
de un escadron de lancierl RusI. Lasat de restul avant-gardel sale, ca,pitanul *arjéza
si abia putu goni pe inamic; el avu calul mort, el insusI primi noua loviturr de lance.
Acésta lupta, care se dete la Gargalik, este prima a trupelor generaluld Jusuf, la
28 Iulie 1854.
Fortele rusescI erati Impartite In diferite puncte, de aceia Jusuf serie generalulul Es-
pinasse : «avant-garda mea are inaintea sa Cazad; treI regimente rusescI sunt In impre-
jurimr, voiii merge ca sa le intalnesc cu 1200 ZuavI, patru tunuri si cavaleria si vè rog
de a-mi veni in ajutor Cu divizia».
Espinasse decise ca divizia sa inainteze, pentru a fi ma,I; apr6pe de cavaleria, angajata
spre a o ajut,a, daca forte superióre s'ar gasi prin apropiere.
La 29 generalul jusuf ajunge intre Duimgi si Karanasuf, col6na la Gargalik. Avant-
garda dete o lupta scurta dar seriása; dou6 regimente de Basi-buzucI luptara contra Ca-
zacilor, care nu se retrasera de cat pas cu pas.
«De asta-data sunt multumit de conduita Basi-buzucilor mel; comandantul Magnan
si capitanul Sérionne, abia ab putut sa-i impedice a urmari pe inamic, care se retragea
catre Babadag».
Macelul ce Mai printre Cazad, era desgustator ; a trebuit sa intervina ZuaviT francezI,
pentru a-I pune capat.
La orele 6 séra o plóie torentiala uda OM, la piele trupele pline de sudórea din
timpul zileI si holera reincepu.
«Epidemia are un caracter de nedescris comunica Jusuf-6menir cad ca trasnitI,
mail' inainte de a li se putea da cele maI miel ingrijirr».
Int6rcerea fu incéta si durerósä, harabalele ce le gasira din intamplare in Gargalik,
nu ajungearl de a aduna victimile; era nevoie a le duce pe brate pana la ambulanta.
De o data murira 80 6menI, pe care IT ingropara In camp.
Pe cand generalul Espinasse se pregatea, ca printr'un mars, de n6pte sa cada asupra
grosuld fortelor rusestr la Babadag, 500 6menr rtImasera intinsï la pamént, fara a se maï
putea scula. Ca fulgerul, holera se abatu asupra col6neT expeditionare. La orele 8 séra
eral 150 mortI si 350 In agonie.
Acésta fu fatala nópte de 30 Iulie. A doua zi, tóta divizia se retrage la Constanta,
lasand lagärul de la Palaz in paza unuI batalion, iar alte dou6 pentru ambulanVa.
Generalul Canrobert, sosise Cu vaporul «le Cacique» si dà ordin ca intr6ga divizie sa
fie adusa la Constanta. In acea nópte si In diminéta de 31 Iulie, 800 bolnavr sunt adusr
In hai abale si trasurile de artilerie, care nu mal puteall prididi transporturile. Multi mortI
fura ingropatI pe camp, Inst.], din causa miceI adancimI infectaa aerul; acest rGi maxi
fiagelul. La 1 August, la orele 6,15' séra, tot lagarul de la Palaz este adus la Constanta,
unde vaporul «Pluton» transporta bolnaviI la Varna. Mult1 insa r6masera moil pe cósta

www.dacoromanica.ro
 609

Märif ; osemintele lor ail fost g.dsite In 1894, cu ocazia unor sapdturI fdcute pe locul unde
se afld, acum sala de curd a orauluI. Ele ail fost adunate ;;i puse inteun eavoti din ci-
anthill de la Constanta, uncle s'a ridicat un monument eu inseriptia
LA FRANCE
A, ses
SOLDATS MORTS
pour
LA PATRIE
1854- 1855
La inaugurarea acestuI monument (9 Maiti 1894) a asistat d-nul De Coutouly, din
partea Frantd.
Restul diviziel, sub comanda luI Canrobert (Espinasse era si el atins de holerd), pä-
räsesce Constanta, la 1 August, dupd ce ldsase aci 1.130 bolnavI, peste douè zile avu altI
900. In ziva de 6, flagelul fu si ma teribil, la Mangalia; pc cAnd se transportati holericiI
pe bordul cordbid Calypso, un uragan se ivesce de o datä; tref-zed si unul din acestI
nenorocin murirä chiar pe plage, dou6-zecI si cincI erail mortI pc bord inainte de a se
Intinde pänzele. PAnd la Varna putinI din cd transportan pe Mare maI puturd scdpa.
Divizia III-a se int6rse la Varna, la 4 August, a II-a la 9, lar I-a la 18. Adsta din
urmä avea 2.568 bolnavr, 1.186 muriserä. Cele-l'alte dou6 diviziI ail fost mar putin Incercate.
Din totalul trupelor trimese In adstd, nenorocitd expeditie, erati 3.400 bolnavI si 2.475
morn. EngleziI avurd numaf 350 de victime. Dintre marinar pierird 105, de pe vaporul
Britannia, 143 de pe Ville-de-Paris si 200 de pe Montebello.
Spahil luT Jusuf, din 2.500 can plecaserd din Varna se Intorc acum 300, Insa multi
din acestia dezertaserd. La 15 August, arest corp este desfiintat 9.
Ast-fel se terming, expeditiunea de trista memorie a Francezilor in Dobrogia. Arma-
tele abate se gändesc a strèmuta teatrul operatiunilor In Crimea. Planul acestd nod, ex-
peditiunl fusese urzit la Paris, se zice, sub inspiratia directä a luY Napoleon III. Planul fu
f6rte bine primit de Englee, care asteptaii de la dénsul ruinarea floteI rusestr In Marea-Négrd.
Fu Insd cea maI mare gresald a r6sboiulut Atacul cel maI serios al aliatilor prin
valea DunäriI, pe unde puteati fi sprijinin de o populatiune piiná de simpatiI, RomAnir,
care ar fi pus la IndemAnd armateI aliate, pe MO, boggiile firescr ale Orb' lor si un ajutor
armat de cel putin 80.000 de 6menY, pe unde aliatiI apropiindu-se apd de hotarele Polonid,
puteati sd nelinistéscä pe Rusl prin frica uner revolutiunT, pe unde In sfärsit erati sprijinite
armatele lor de un sir de cetan, cea mal puternicd bazd de operatiune ; acel atac este
Inlocuit printeunul Impotriva Crimea apäratd prin aezarea el' firéscd, precum si prin-
tr'o cetate din cele maI tarr, unde nu se putea ajunge de cdt pe Mare si unde tae aju-
t6rele si indemAnärile ce le Infatisa, valea DundriT, era" inlocuite Cu greutAtI si primejdir 2).
Armatele aliate pdräsesc Varna la 2, iar la 14 debarchézd pe c6stele CrimeeI 62.000
&ilea din care 28.000 Francezl, 26.000 EnglezI si 8.000 de Turd.
Restul campanieI nu ne interesézd.
Pacea se Incheie prin tratatul de la Paris, din 30 Martie 1856. Articolele ce privesc
Dunärea de jos si Marea-Négrä sunt:
Marea-Négrd este deschisd tuturor vaselor de comert a ori-cdreI natiunr; va fi. In-
chisd flume pentru t6te vasele de rèsboiii (art. 11). Se desfiintézd to:Ste asezdmintele mi-
litare rusescI si turcescI de pe c6stele acesteI Mari (art. 13). Plutirea pe Dundre nu va fi
supusä, nicl uneI piedicl sail dad, afarä de cele prevèzute In tratat. Se asézd o comisiune,
alcdtuitd din delegatiI tuturor puterilor semnatare, care va priveghia a se executa lucrd-
rile necesare pentru usurarea plutird pe fluviii si o a doua comisiune a unor delegan ale

') C. Rousset, op. cit., Vol. I, Cap. IV. Bazancourt, op. cit., Vol. I, Cap. VII si VIII.
') De la Conduit° de la guerre d'Orient, p. 28. I. C. Bentiano. Mémoires sur l'Empire d'Autriche, p.
23, in Xenopol, op. cit., Vol. II, p. 231..

71890 77

www.dacoromanica.ro
 6W

puterilor marginase, pentru lucrarea regulamentelor de navigatie si de politie (art. 15,

16, 17').
Prin art. 21 se alipia la Moldova tot teritoriul deslipit de la Rusia. OrI prin tratatul
de la Adrianopol, din 1829, am vaut cb." se dase Rusier si Delta DunariI, pana la bratul
Sfintuld Gheorghe. Urma dar ca in 1856, Delta sa apartina Moldova impreuna cu cele
Era judete (Cahul, Bolgrad si Ismail). Diplomatia europena, crezu ea este mar bine, ea
pa'/.a gurilor fluviuld, sa fie incredintata Turcid.
Cava maI mult, in conferinta explicat6re a tratatuld, se hotari a se lasa MoldoveI
ca hotar, bratul Chilid numaff Oa, la Vilcov, unde acest brat se ramifica in opt. De aci
inainte, noul teritoriti moldovean se intindea numaI paná la garla Gascer sari Ghesova
avea numal proprietatea asupra apelor acesteI garle.
Acésta insemna, ca se dadeari Moldova orase riverane, fara apele spre care mergea
comertul aeestora, orase veStite prin pescarff fara locurile uncle se prindea pescele, punc-
tale care dominatl Duntirea de jos, Mr . cursul insusI al acestur riù. Pentru a vedea
de artificial, ridicola era despartirea, ajunge sá spunem ea pescarir din Chilia-Noua
nu puteatl exercita meseria care-I facea sá traiasca, cad pescariile orasuluI eral turcescI,
ca F,4 Chilia-Veche din fata i Párta le arendasc, dupa sistemul still din 'naintea anuld
1812, und armean. lar pescarir din Valcov nu se puteati int6rce de cat prin garla Ociacov,
turcésca i acésta, unde Ii asteptati vamesiI Sultanuld, de cate orT veneati cu productul
ostenelir lor.
Constantin Hurmuzaki facu raportul in acésta cestiune la Divanul ad-hoc. El invoca
pentru a cere «indreptarea hotarelor de o comisiune européna», drepturile pe care Prin-
cipatele be ati avut Lot-deauna asupra maluluI Dunarir, chiar i dupä, capitulatiud, faptul
ea 13asarabia (in sensul notl al cuv6ntuld) ((Cu tinuturile Bugeaculd, IsmailuluI, Acker-
manuld i Chilier» forméza «a treia parte din Moldova» si ea prin urmare si Delta flu-
viuld ((a fost proprietatea necontestata a Principatuld Moldover».
Argumentele nu erati nediscutabile i (And Cogalniceanu adaose unul nob', Insedinta
urrntit6re: anume ca matca Dunaril Ana-Duna ar fi, dupa hatul din 1774 chiar, ho-
tarul dintre Turcia propriti-zisa i Principatul vasal al MoldoveI, el schimba, p6te cu stiinta,
intelesul pasagiuld invocat, cad acesta fixa granita hare Muntenia si pasalacul
Cauza era insa o cauza drépta, din telte punctele de vedere. Divanul adopta in unanimitatc
propunerea de a protesta solemn, pe linga Puterr, contra Ward inapd a und dar, care
era, cel putin cat privia insula Letti, o restitutiune, o satisfactiune.
Protestul celor slabr nu fu auzit i darul din 1857 al EuropeI, rtmase un dar necom-
pleat, care nu era facut marinimos si din t6ta inima. Desvoltarea economica a provincial
alipite iarasl la Moldova, fu impiedicata prin restrictiunile acestea, iar desteptarea uneI
consciinte nationale, prin diversitatea, prbdusa in chip artificial, a nationalitatilor ce if lo-
euiati paméntul 2).
In anul 1860, pe langa Tätaril Nogal, ce de vremurI se stabilisera in Dobrogia, P6rta
aduse o noua colonie de 60.000 Nogal Rusl, care compromisl in rOsboiul din Crimea, cau-
tara a se expatria. EI venira in Dobrogia, unde guvernatorul provincial Sayd-Pasa le
date locurI; pe multi dintr'OnsiIiï grupa i fonda Medgidia, in on6rea Sultanuld Abdul Medgid.
Populatiunea bulgarésca, speriath," de invasiunea Tatarilor Nogal, fugi in judetele
retrocedate de Rusia, Moldova
Tot ca i NogaiI, venira i CerkeziI, in anul 1865, in num6r de paste 300.000, in
Turcia, care Ii imparti in diferite provinciI; din acestia multi se stabilira in Dobrogia 3),
unde ati locuit 'Ana la ultimul rsboiti (1877).
1) Xenopol. BAsbòiele dintre Rusl i TurcI, Vol. II, p. 240-1.
3) Jerga, op. cit., p. 267-8.
3) Alphonse d'Avril. Trailé de Berlin, p. 127 si Franz Crousse. La péninsule Gréco-Slave, p. '108. La sla-
bilirea Cerkezilor In Dobrogia, acestia obligará. populatia térii a le da vestminte, cárute si vile; cincl
milli dobrogiene, erail obligate a construi o casii pentru una cerkezésca sat-Mina el:twill.
In asa mod populatia acesteI nefericiie provinciI ajunsese robá a noilor venitI.

www.dacoromanica.ro
 611

Ocupatia lor era agricultura si cresterea maT ales a cailor, insa cand ocasia li se
presinta, nu puteaù" fi opritT de a jefui. Val' de nenorocitul calator, care ar fi Indräsnit
sa mérga singur pe vaile intortochiate din sudul Dobrogiefl Pe fundul acestor vaT, 1i acum
infricosatóre, se maT v6d inca urmele satelor parasite de CerkezT.
In anul 1861, la 25 Iunie, móre Sultanul Abdul Medgid, iar fratele sal, Abdul Aziz,
ocupa tronul. El este al 32-lea Sultan.
Guvernul acestuia se remarca prin multimea macelurilor i prin grelele darr ce
puse pe spinarea locuitorilor, pentru a satisface nenumèratele cheltuelI ale CurtiT.
In 1870, Franta sdrobita, Rusia se sprijina pe ajutorul Germaniel i cere violarea
articoluluT privitor la neutralitatea MariT-Negre, care cu t6te protestarile TurcieT obtine, la
13 Maiti 1871, stapanirea pe acésta Mare.
De atuncT ineep uneltirile sale In Peninsula Balcanica si pe la inceputul luT Iunie
1875, rè"sc615, pe HertegovinenT, ajutatI pe sub ascuns de SerbT, MuntenegrenI i Bulgarl.
Acestia din urma se rèsc6la In August acelas an, ceea ce prov6ca macelurile de la
Sulmki, OLlukio i Strielitza. CerkeziT i Basi-buzuciY servesc ca instrumente pentru stin-
aerea revoltelor i val de nenorocitele sate, unde interveniati aceste fiare sèlbatice.
o revolta de palat, In cap cu Marele Vizir Mehmed-Rusdi-Pasa, fortii, pe Abdul-Aziz
In n6ptea de 29-30 Maiù 1876 sa abdice, in fav6rea luT Murad V-lea, nepotul s (fiul luT
Abdul Medgid), Abdul-Azis este omorit.
Acesta nu imparatesce de cat pana in August acelas an, si tronul este cedat frateluf
sn, Abdul Hamid II-lea, al treT-zecT i patrulea Sultan, care domnesce i astazI.
Rusia care 's1 urmaria planurde sale in orient, intervine In fav6rea Bulgarilor si din
Noembrie 1876 concentrézál In Basarabia ;;ése corpurT de armata. La 12,24 Aprilie 1877,
declara rèSboiti TurcieT; Romania, provocata de bombardarile de pe t6rmul drept al Du-
nariT, declara si ea rèsboiù TurcieT, la 14 Maiù acelas an.
Din tot teatrul operatiilor din Europa nu ne vom ocupa de cat de partea ce ne
privesce.
La Inceputul ostilitatilor, TurciT dispuneati In Dobrogia de 20 batali6ne, 4 escadróne
F,4 12 bateriI (18.000 6menT), in punctele Harsova, Macin i Tulcea cu o reserva la Babadag,
sub comanda luT Ali-Pasa 1).
Flota de pe Dunare era impartita intre 20-24 Aprilie 1877: 4 fregate cuirasate si 2.
corvete la Sulina, vasul «Rethymo» cu Hobart-Pasa la GalatY, un monitor la Braila si 1
fregara cuirasata la Tulcea.
Contra acestor vase turcescI avea sa se opuna mica flotila romana, adapostita pe
Prut si care se compunea dintr'un monitor, 2 val-J(5re, 2 corabiT cu pinza si un torpilor.
Rusir ne dispunénd pe Durare de niel' un vapor al lor, cerura de la Guvernul roman,
care le dete 4 vase: Stefan-cel-Mare, Romania, Fulgerul i Randunica, Vira echipagia.
Comandantul flotileT, maiorul Murgescu, fu alaturat pe langa comandamentul rus. Osebit
de aceste 4 vase, Rusir maT Inchiriaza si cate-va vapóre de lemn particulare i adusera
cu drumul de fier mal' multe salupe si un numèr insemnat de torpile.
Cu aceste ajut6re, pe la inceputul luniT Mala, RusiT isbutira a arunca torpile la Reni
Braila si a desparti ast-fel flotila turcésca de Mare, de cea de Dunare.
De alta parte, vase rusescI din Odessa atacara patru monit6re turcescI, ce stationati
la gurile Dunarir si dupä ce le isgonira, maT adusera de la Odesa Inca cate-va vap6re
salupe pentru torpile. Cu ajutorul acestora se facura cu desavarsire stapanT pe Du-
nare, de la Reni, pana la gurile eT, Impiedecand comunicatia prin torpile si vase In-
necate.
Flotila turcésca de pe Dunare concentra atuncT spre Braila treT canoniere cuirasate
si dou6 monitóre din regiunea Gura-IalomiteT-GalatT, precum douè" canoniere de lemn

1) G batal., 2 ese., 2 bat. la Tulcea; 5 batal. si 1 bat. la Isaccea ; G batal., 4 escadr. si 3 bat. la Macin; 2
batal., 2 escadr. la Babadag; 3 batal., 2 ese. 1 bat. la HArsova; 1 bat. si 2 escadr. la Cernavoda ; i 1 bat.
la Constanta.

www.dacoromanica.ro
612

de la Cernavoda ') i la 20 Aprilie (2 Maiti) se aratara pe bratul DunariI de la Mein,

In fata BraileY, de unde incepura a arunca obuze in oras.
La 21 Aprilie, cele dou6 monit6re incercand a se apropia de Biila, fur& intampinate
de dou6 tunurI, asezate pe inaltimea din fata GliecetuluI. Canonada a durat douë ore. Cosul
unu'a din monitóre a fost abatut, iar cel-lalt a suferit 6re-care vatamarr. Ambele moni-
tóre aí fost suite sa se retraga.
La 27 Aprilie, pe la orele 2'12 d. a., cand trenul din Galati sosia la Braila cu
Marele Duce Nicolae, un bastiment cuirasat din bratul MacinuluI incepu a trage asupra
garif i bateriilor in constructiune, aril, a face vre-o stricäciune.
La 28, bateriile fiind terminate, la 29 traser5, asupra cuirasatulul Lufti-Djelil 2) pe
care se afla amiralul Buiuk-Pasa. La orele 2.10 d. a. un obuz rusesc cazu pe cuirasat,
distruge cade la fundul apeI.
In urma acester pierderI, cele-lalte bastimente turcescl se retrasera in bratul 1V1Aci-
nulur, la o departare de 10 km. de bateriile rusescr.
Acésta temere Indemna pe RusI a se lua pe urma bastimentelor turcescI; Maiorul
Murgescu participa. Acésta urmarire avu de resultat asvarlirea in aer a celd-lalt cuirasat,
Havzi-llahman, in nóptea de 1.3 spre 14 Maiti 1877, prin aruncarea sub el in timpul
noptiI a douè torpile, duse de salupele rusescr «TarevicI», sub comanda LocotenentuluI de
marina Dubasott si «Xenia» sub comanda Locotenentulul Chestakoff.
In urma explosid primeI torpile, Maiorul Murgescu, care se afla pe alupa TarevicI,
v6zénd'o in pericol, alerga in ajutorul mecaniculul .F;;i ast-fel nu se intiimpla nicr o ne-
norocire.
Acésta noua victorie obliga flotila turcésca sa se retraga in porturl, unde rtimase In
defensiva, iar Rusif putura sa 's1' execute trecerea DunariI.
Din Isaccea, TurciI bombardéza in ziva de 4 Mal st. n. manastirea de la Teraponti,
asa de scumpa Rusilor, de óre-ce aci se afla cuartierul ImpOratuluI Niculae in r6sboiul
din 1828.
Rusil devenind stapanI pe Dunare, proiectara a trece corpul al XIV-lea in Dobrogia.
Acést5 trecere fu numaY o demonstratie, pentru trecerea principal a ce avea sa se
execute pe la Sistov, de aceia ea se Mel.' cu mare sgomot.
In plus, generalul Zimmermann trebuia sà sprijine stanga armateI rusescl.
Pare-se, ca Turcir renuntasera la apärarea fluviuluI de acésta parte si läsasera aci
putine trupe us6re, asa cà RusiI ai putut fara multà greutate i impotrivire din panca
inaniiculul, sa aseze un pod la Braila.
In urma un g recun6scerl facuta personal de Zimmermann, comunica sefuluI de Stat-
Major al armater printeo scrisóre din 6 Iunie st. v. urmat6rele 8):
«Malurile jóse dupa drépta Dunaril, de la Gala tI la Bugeac si de la Braila la
Mein, sunt inuhdate acoperite cu apa pe adancimL care variaza de la 0111.30 la 4 m,
Insuficient, in unele pArti, paitru plutirea unel bard; navigatiunea e jenata de papura.
Podurile intre GalatI i Zatoc (maI mult de 800 m.) si intre Braila i Ghecet (apr6pe
800 ni.), pot sa fle construite de acuma, fara indoiala, dar mal departe e imposibil de a
stabili comunicatiunI pentru trasurY. O trecere in barca, la Bugeac, ar fi o operatiune prea
riscata, cad ar fi primita, cu focurr de la distanta 1.200-1.400 m. Dou6 sati treI sute de
Turd, a.sezatI in spatele stincilor, in trestie sari in transeie, pot causa cele maI marl per-
derI trupelor imbarcate, carora le pot °mot. lopatariI i carmaciI. E imposibil de a trece
de °data maI mult de 2.000 6menI.
Generalul Zimmermann semnala in detalil tóte dificultatile, pe earl le constatase prin
recunóscerile luI personale.
') Cuirasatele Lufti-Djelil, Havzi-Raman i Fet-iul-Islam; monit6rele Zeifl i Hezber, canonierele Ackia
Arkadi (Istoricul résboiuluI din 1877-78, de maI mul1 oflterI, vol. 1 p. 160 i urm.).
1) Luft-i-Djelil = Gratie luI Dumnezeii.
3) Dupa relatiile StatuluI Major Rus. Vezi R6zboiul Ruso-Turc. Trad. de Lt. Colonel Gardeseu. Vol.
H, pag. 48-58.

www.dacoromanica.ro
 613

Fata de obstacolele ce presenta trecerea imprejur de Galati' si Braila, Genera1111 Zim-

mermann propuse de a trece intro Satul-N&1 i Isaccea, facénd reservele sale, cá nu se
Meuse nicI o operaratie pentru o asemenea intreprinclere. Ca conclusie termina:
«Primul nostru pas dincolo de Dun'are trebue sa fie insotit de t6te garantiile de succes,
un prim esec ar putea aduce consecinte dezastr6se».
La acest raport, cuartierul general rèspunse prin instructiile trimese la 12 Iunie, des-
tinaLe a defini rolul operatiunilor corpuluI dupa Dunare de jos:
«Alieta Sa Imperiala, comandantul de capetenie al armatd, a bine-voit a v6 informa,
ca Corpul DunariT de jos confiat Exce1enteI-V6stre, e destinat a asigura comunicatiile
armatef Cu Imperiul. Pentru indeplinirea acester misiunr, Comandantul de Capetenie da
ordinul, ca sà trecetI Dunarea cu Corpul D-v6stra imprejur de Galati' si Braila, de a pune
stapanire pc punctele principale ale Dobrogiel, in particular Tulcea i Isaccea, ;;it de a
intinde pang, la Cernavoda-Constanta. Aceste operatiunr v vor face sa atingetr tinta
desemnata maI sus, mai bine de cat orI si care alta. In acelasI timp vetI atrage asupra
D-v6stra atentiunea adversaruluT, ceia ce va micsora cu a tata fortele sale contra grosulta
armatet Un mar s al corpuliff D-v6stra dincolo de linia Cernavoda-Constanta, nu trebue
sa fie intreprins, afara de circumstante cu deosebire favorabile, de cat numai dupa ce
arosul armateI va fi obtinut avantage decisive ;;i cand o parte din aceste forte principale
vcir fi putut sa inainteze spre umla; pana, atund trebue sá v limitatI la detasamente
de ante-garda, destinate a observa miscarile inamiculuI si a cerceta caile de comunicatie
intre fortaretele Silistra, Varna si Sumla».
La primirea acestuI ordin, corpul DunariI de jos, compus din 31'It batali6nc, 37 es-
cadr6ne i sotniI, 15 bateril pedestre si 4 alarI, sati apr6pc 22.000 baionete, 4.000 sabir ;;i
130 tunurI, ocupa partea dupg, malul stang al Dunarif, de la Gura Ialomiter Ora la
Marea-Négra, pe o intindere de 225 km.
Cea mal mare parte din forte se instala intre Ialomita i PruL, sub comanda Gene-
raluluI Zimmermann; cele-l'alte fractiunY se asezara la Braila si la Gura lalomitd.
Cele dintre Prut i Marea-Négra luara posilie: la Rea Bolgrad, Satul-No0, Cartal,
Ismail, Chilia, ZebrienI, Nicolaevschi i Gatilescr.
Partea Dunarir destinata pentru trecere, intre Galalisi l3ràila, avea 20 km. lungime
largimea sa mijlocie era de aprópe 800 m. La acésta epoca, din causa cresteril apelor,
satele dupa malul drept: Zatoc (acesta era un grind pe care se Owl cate-va colibe de
pescan. Nota autoruluI), Azaclati i Ghecet eraii nisce adev6rate insule si in spatcle lor
se intindea pe 10 km. un tcren acoperit de apa si de trestie. In mijlocul acesteI intinderI
inundate se ridica inaltimea peninsuld de la Bugeac, a card extremitate Nord era de-
partata de Zatoc si de Azaclati, in NO, de Gala, de 4 km.
La satul Gliecet (apr6pe in fata Brand), bratul MacinuluI se desparte de principalul
canal al Dunarir.
Drumul intre Ghecet i Macin era inundat la acea epoch, pe o intindere de 14 km.
Informatiile privitóre la Turd, si comunicate de Statul Major al ca,mpanid, generaluluI
Zimmermann, eraii urmatórele:
Efectivele trupeler turcescI regulate si neregulate, in Dobrogia, se ridicati la 1_0 Iunie,
la 11.500 6menr, dintre care se gasea, pentru apararea imediata a Duna'ril: aprópe 1.500
la Macin, 950 la Isaccea, 2.250 la Harsova, si 750 Tulcea. Aceste informatiunI fura confir-
mate de catre BulgariI, ce fugisera dupa malul turcesc.
Colonelul de Torcy, aprecia trupele turcesd din Dobrogia, pe la 8 Junio, la 8330
6menT, In carY nu intraii Cerkezir i BasibuzuciI.
In ceea ce privesce in particular, sectorul opus portiunif GalatI-Braila, num6rul de
Turd corespunzator se ridicase la 4.000 de 6menï, pe la 15 Iunie. Cea mar mare parte
ocupa Macinul, iar o fractiune se gasea la Bugeac.
La primirea instructiunilor, datate de la 1.2 Iunie i adresate de Cuartierul general,
privit6re la executarea trecerir de intreprins imprejur de GalatI si Braila, Lt.-General
Zimmermann stabili planul sni de operatie ast-fel :

www.dacoromanica.ro
614

Inainte de bite, sa arunce un pod pe bratul principal al DunariV, intre Braila

Ghecet. ApoI, cum c,a,patul acestuI pod, la Ghecet, se rezema pc o larga inundatie a Du-
narir, era bine sa faca sa tréca o fractiune de ante-garda pe malul drept, cu cate-va
bard de transport. Pentru acésta, inainte de trecerea poduluI, trupele plecate in barca
de la Galan, trebuiati sa debarce la peninsula Bugeac i dupa ce vor goni ante-garda
turcésca, care ocupa acest punt, sa taie comunica,tiile intro Niacin i Isaccea. In séra
aceleiasI zile, un detasament in barer trebuia sa se urce de la Braila pana la bratul Ma-
cinuluI, sa repare drumul inundat de la Ghecet la Niacin i dupá ce va stabili podul, asa
ca sa suporte trasurile, s fad, sa trécä grosul fortelor corpuluI Dunaril de jos pe podul
de la Braila, pe cel-l'alt mal al DunariI.
Pentru executarea acestul plan, generalul Zimmermann ordona transportul de la
Gala la Braila a diverselor parn ale trupelor sale, esalonandu-le de la 12-17 Iunie.
Ast-Idl la 18 lunie erati concentrate la Braila 14 batali6ne, 24 sotniI 0 66 tunurl de munte;
la Galan r6mänea Inca sub comanda Lt.-general Narbut, Comandantul Diviziel a 18-a de
infanterie, O batali6ne, 4 sotniY i 38 tunurI.
In ceea ce privesce mijlócele de trecere i materialul poduluï, cea mal mare parte
din preparative fusesera terminate pe la 15 Iunie. Lucrarile se efectuara sub suprave-
gherea Lt.-Colonel de geniti Klimenko, cu batalionul al 5-lea de sapatorI. Mara de acésta,
la Galan, erati gata 15 plute, pentru transportul artilerid.
LopatarY experimental, alesI printre Cazad, trebuiati s conduca luntrile incarcate
de trupe : 200 vislasI la Braila si 160 la Galan, la care venir a sa se adaoge, .1a 16 Iunie,
72 vislasl voluntarI, venin de la Ismail.
Un detasament al floter Marff-Negre, Cu 3 transporturr cu aburl, 1 vapor de r6sbol
(Marele Puce Niculae) si 2 salupe cu abur, fura insarcinate sa escorteze materialul po-
dulur. Locul de aruncare al podulul, länga Braila, fu ales in fata satulur Ghecet, la 1.500 m.
in sus de punctul, unde s'a efectuat trecerea trupelor rusescI, in timpul rè,"sboiuluI de la
1855-56. Aei, malul stang al DunariI, ridicat de 1m.50-2m.10 d'asupra nivelulul apd,
cade vertical si e despartit de riti printr'o banda de 200-700 m. de lärgime, bandä
atuncI inundata.
Punctul ales presenta avantagiele urmatóre :
In acest punct exista o rampa pentru trasurI, earl' se scobora spre fluviti.
Se putea profita de ramificarea drumulul de fier, care se indrepta perpendicular
spre Dunare i largind platforma cad, a se micsora lungimea poduluI.
Casele, pe jumatate ruinate, de la Ghecet, procuratt pe malul drept materialele
necesare pentru repararea drumulul spre Macin. Lucrarile poduld flu-a intreprinse la 13
Iunie i trebui sa se procéda, in acelasI timp, la protectiunea rambleulul drumulur de fier,
ruinat de inundatie pe o lungime de 200 m. Constructia pe 227 m. de lungime a unel
pärtI a poduluT, pe pall si calusl, fu intreprinsa In aceiasr zi pe portiunea de rambleti
inundata. In acelasI timp vapórele remorcati de la Galan tot materialul corespondent
partiI de pod, care trebuia sa fie fäcut pe plute. Apol, de la 18 Iunie, incepu cu ajutorul
vapórelor de remorca lansarea plutelor, asa ca la 5 ore séra, la 21 Iunie, podul era gata,
socotind pe lungimea sa totala 226 m. de pod de plute.
In timpul lucruluI, satul Ghecet fu ocupat de o companie, intaritä de dou6 altele. In
timpul noptir posturile de voluntarI asezate pe plute le lega Cu malul stang.
In fine pentru a departa, dinspre Galan si Braila, atentiunea Turcilor, generalul
Zimmermann ordona trupelor, dispuse in fata TulceI, Isaccer i Harsover, de a face de-
monstratiI la 20, 21 0 22 Iunie.
ApoI generalul Zimmermann hotari sa opereze o debarcare, de la Galan la Bugeac,
in diminéta ziler de 22 lunie si in séra aceleiasI zile, o alta de la Braila la Macin, asa,cà
ace,ste douè forte intrunite sà póta ataca Macinul la 23 Iunie. Aceste dispozitiunI fura co-
municate Sefuld de Stat Major al Armater. De la 20 Iunie, generalul Zimmermann teméndu-se
de o intarziere in executiunea poduluI, telegrafia gelieraluluf Nepokoicinski, cà debarcarea
la Bugeac se va efectua flume la 23 sail 24 Iunie i aceia de la Macin cu o zi maI tarzitt.

www.dacoromanica.ro
 615

Ca rèspuns la acésta telegrama primi o alta de la Comandantul de Capetenie, ast-fel:

«Debarcarea i atacul de la Macin trebuesc efectuate cum ati spus-o erl, adica, Sam-
bata, in diminéta zileY de 23 Iunie. Am puternice motive penlru a nu schimba nimic
asupra acestuI punct. Imp6ratul, dupá aceste date, trebue sa plece la 22 séra fie
Vinerl, la 3 ore diminéta la Braila; cât pentru a intarzia trecerea, este absolut imposibil».
La primirea acestul ordin, generalul ZiMmermann se gräbi sa se ducä la GalatY,
pentru a accelera preparativele de debarcare In peninsula Bugeac i dete ordin Locote-
nentuluY Dubasov de a opera, In nóptea de 21-22 Iunie, o demonstratie naval de la
Braila, asupra MacinuluY. Peninsula Bugeac pe care se proiectase sa se faca debarcaroa,
e limitata: la V. de riutorul Orlig i lacurile Balta Jipa Podu (cred ca Latimea)
Plosca. La Nord de canalul Furdogador (Garla LatirneY), La Est de aceia.,A gârI i de
garla Ciulnet. T6ta peninsula e fórte accidentata 1).
In partea sa de nord se ridica la o inaltime de 104 m., muntele stáncos al Bugea-
culd, ale carel' pante Nordice sunt repezI §i cale o data chiar escarpate, iar pantele de S.
Est cobor in terase. La pici6rele S. a muntelul Bugeac se gasesce partea cea maY in-
gusta a peninsula care abia ajunge la 500 m. largime. De la acest punct, spre S., lar-
giMea se maresce, putin cate putin, j atinge maY mult de 2 km. langa satul Garvan.
Terenul in acest punct presintä o serie de inaltimI favorabile, pentru a primi inamicul ce
ar veni de la Nord.
Comandamentul deta.;;amentului de cleharcare fu incredintat Comandantuld BrigaziI
I-a din Divizia 18-a Infanterie, MaioruluT-General Zukolf.
Mij16cele de transport preparate pentru trupe (2 Regim. de Inf..§i 4 Turnia), t'upa:
15 plute pentru artilerie i 25 de pont6ne, continénd fe-care 42 6menY §i 80 barcl de di-
ferite dimensiunI. In primul transport trebuia sa se tréca 4 tunur i 10 companir de in-
fanterie, din caro 7 companif de tiraliorY ale Regim. Riazan i Riaze.
Se dete ordin de a l'Asa mantalele i ranitele in trasurile regimentare, de a lua 90
cartue de om i 4 zile de tirana. Recunóscerile facute de catre colonelif regimentelor,
aratasera, cA punctul cel mal favorabil pentru debarcare era pe malul N.-Estic al penin-
sula Mina baracele pescarilor.
Grosul trupelor fu indreptat catre acest punct (companiile Regimentulul Riazan ;;i
artileria).
Pentru a impedica pe TurcY de a ocupa o puternica positiune pe muntele Bugeac,
de unde putear' opri debarcarea trupelor, companiile Regimentulur Riazan trebuiaa sa
debarce inapoia grosuld, pe malul Vest al peninsuleY, In partea eI cea mai Ingusta. Tru-
pele de debarcare se adunara:
Infanteria in satul Azaclaa i artileria in Zatoc. De aci ele trebuiaa in sera de 21
Iunie sa se indrepte spre cate-va colibe din marginea laculuY Plosca, unde aveaa s'O r5,-
maie in trestie, pana la apusul luna ApoY, ajutatI de intuncrec, trebuiaa s'A se indrepte
spre locurile de debarcare, sa inainteze pana la mal .5i In zorY sa atace pe Turct
Dupa ce ar fi pus mana pe Bugeac, trupele celuI d'Intaia transport trebuiaa s'O se in-
staleze i s'O a*tepte ca luntrile sa aduca transportul al doilea, apoI concentrandu-se 20
companil, ele trebuiaa sa, Inainteze, pentru a ocupa inaltimile de la Garvan. Acestea
fura dispositiile luate inainte de trecere.
Pe la 7 ore séra, barcile incarcate de infanterie se departara de Azaclaii. Generalul
Zukolr, dupa ce ordonase colonelulur Sulgin din Regimentul Mazan i coloneluluY Selcov-
nicolT din Regimentul Riaze, de a se indrepta spre lacul Plosca i de a adásta acolo sosirea
luY, se duse el inst4i la Zatoc, pentru a supraveghia Imbarcarea artilerid pe . plute. La
10 ore sera, tóte barcile de infanterie eraa adunate in trestie ranga lacul Plosca. Pe la
miezul noptir luna Incepu sa se ascunda i sa se faca intuneric. Momentul de a opera se
apropia *i minutele eraa socotite, cacY la 4 ore diminéta e deja zi, in luna Iunie; gene-
ralul ZukolT nu sosise inca. Comandantif Regimentelor se Intrunirä in consiliti. Colonelul

t) Vezi crochiul No. 5.

www.dacoromanica.ro
616

Sulgin fu de pärere, ca indata dup5, apusul tuna sh se indrepteze spre peninsu1 i sä de-
barce la punctul indicat; colonelul Selcovnicoff sa astepte sosirea generaluluY Zukoff.
Pe la 2 ore, n6ptea flind f6rte adanca, 6menil RegimentuluI Riazan (Colonelul Sulgin) se
pusera in mar,, calauzindu-se de stalpir telegraficl, spre locul de debarcare, langá colibele
pescarilor. Bardle eral maY întâití ascunse de trestie, dar, la debusarea lor inteun loe des-
coperit fura zarite de Turd. Pe la oree 3 dimineta, liseria N. a capulul Bugeac, se lumina
de focul Impusa,"turilor indreptate spre bäri. Devenea dar imposibil de a opera o debar-
care pe neasteptate. Conturnand Bugeacul, barcile intrara in trestiile care jenati miscarile
lor. Sosirea auroriY permise, din fericire, coloneluluY Sulgin de a restabili putin ordinea.
In acel moment se vedea, c5, tragatorir Turd ocupa pantele muntelur i aí intors
cel-lalt punct desemnat pentru debarcare.
Cu OM violenta impuscaturilor, 6menir debarcara repede, precedaff de Locotenentul
Elzener, sub-locotenentul de marina Suscoff, sub-locotenentir Vasilief i Otraskovicr, din
care Vasilieff fu omorit, iar Elzener i Otraskovicr ranitY. Companiile de debarcare ina-
intara, incercand s departeze pe Turd de flancul lor sting. Turcil amenintatY de Regi-
mentul Riaze debarcat, care se apropia in acest timp, venind din spre V. peninsuleY, se
grabirasà evacueze positia i Ii incepura retragerea in directia Garvan. S'a v6zut maY
sus, ca vasele incarcate de companiI ale RegimentuluY Riaze (No. 69) rOmasese pe loe,
adastand pe generalul ZukoiT. Vkénd pe la 3 ciasurY, ea nu sosesce, colonelul $elcovnico,
hotari sä nu mal astepte, ci sa urmeze drumul ce'l fusese trasat dinnainte. bmeniT Regi-
mentuluY Riaze nu facusera un kilometru, and fura ajunsY de generalul Zukoff, care se
ratacise prin trestie si care nu putu sa se orienteze, de cat, prin focul deschis de Turd
contra RegimentuluY Riazan (No. 70). De témac acest Regiment sa nu fi fost respins,
Zucoff, indata ce ajunse, dete ordin Regim. Riaze de a relua prima directie si de a
se indrepta spre mal, pe drumul ce] maI scurt. Dupa debarcarea lor, 6menff regimen-
tuluI Riaze se legará cu flancul lor slang de flancul drept al RegimentuluI Riazan, apol,
inaintand in spatele Turcilor, tot detasamentul (10 companiY) morse spre Sud, in linie
desfasurata.
Generalul Zukoff, conform dispositiunilor hotarite in principiù, voia sa oprésca marsul,
sa se intarAsca pe muntele Bugeac i &ä stea aci, 'Ana la sosirea artilerieY ce era in intar-
ziere (4 tunurI) si a celur d'al doilea transport de debarcare (10 compani1). In lipsä de
calaretY, ordinul sal nu putu sosi la timp. ómeniI primuluI transport continuara cu
marsul lor spre Sud. Flancurile lor flind rezemate pe malurY si peninsula largindu-se spre
Sud, lantul primeI liniY de lupta deveni din ce in ce maI intins, asa cá pentru a umple
golurile, trebui putin cate putin sa se triméta fractiunY de reserva.
In acest timp detasamentul turc, care paräsise muntele Bugeac, intarit de trupele
trimese in graba de la Mein, se opri pe inaltimile de la Garvan si se fortifica.
Fortele Turcilor, dupa generalul Zukoff, erati 3.000 infanterie si 3-400 calaretY ne-
regulatY, cu 2 tunurt Pe la 9 ore diminéta fu deschis focul de artilerie, de pe positiunea tur-
c6sca, dupä care apoI Turcir pornira inainte. Pentru a-Y primi, detasamentul generaluluY
Zukoff, se dispuse ast-fel: drépta era ocupata de Regimentul Riazan (No. 70) de la lacul
Jijila 0135, la unja st5,1pilor telegraficr, Regimentul Riaze (No. 69) la stanga, pang, in garla
Latimea.
Tóta unja de batae ocupa un front de 1.500 m. Lupta incepu prin atacul infanterier
turcescl, contra flanculuY drept; acest prim atac fu respins. Apol CerkeziI si Basbuzucil
atacara cele doué flancurY ale linieY rusescr, dar fura din noti respiast
Profitand de desordinea pe care aceste douè atacurl respinse o adusese la Turd,
compania 3-a de tilariorY, din Regim. Riazan, ocupa satul Garvan. Infanteria turca nu
Intarzia Mg de a se reculege i inainta contra centruluY linieI rusescI, format din 2 com-
panil ale Regim. Riaze.
Lantul era f6rte sI5,bit si nu mal avea nicl o reservä, cartusele eratt t6te consumate.
Locot.-Colonel Achinfief reusi insa sa adune vre-o 40 de 6menI, pe care Locotenentul Jer-
molof ii conduse cu indrasnela la un atac cu baioneta contra inamiculuI, care fu respins.

www.dacoromanica.ro
 617

Acésta era starea lucrurilor, cand pe la amiazI, infanteria rusa fu intarita cu un tun
adus de capitanul Lipinski.
Cum s'a v6zut maI sus, artileria destinata detasamentulul de dabarcare, fusese trans-
portata la timp la Zatoc. De aci la 21 Iunie, de si cam tarziti, fu adusa, pc peninsula Bu-
geac de U plute, remorcate de luntri cu lopeff. Miscarea era cam incéta, in mijlocul tres-
tiel dese, apoI de multe orI plutele intrara in nisip. Pe la 8 ore diminéta, tunurile fura
aduse panä aprópe de punctul de debarcare al Regimentuldi Riaze (No. 69), adica länga
colibele pesc,arilor, imposibil de a le transporta, din causa lipseI de cal', car): erati pe plu-
tele ce nu abordasera Inca,. In fine pe la 10 ore dim. sosi o pluta cu 10 cal. Un singur tun
putu sa, fie inhamat i urcat cu multa greutate pe mal, apoI tras pänä, la locul de lupta.
Aparitiunea luI schimba fata lucrurilor, cc la vederea lui, Turcil isl incepura retragerea
spre
Ast-fel se termina, lupta pe positia de la Garvan. Generalul Zuk.off nu urrnari pe
inamic, cad pe de o parte scopul operatiunilor detasamentuluI sat, ocuparea inaltimilor
de la Garvan, era atins, i apoI, trupele sale, dui-A o nópte fara somn si 8 ore de lupta,
erati sdrobite de oboséla.
Perderile Rusilor fura de 7 ofiterI (afara de col 3 despre care s'a vorbit mal sus,
Regimentul de Riazan a maI avut scosI din serviciti pe Locotenentul Zabavjeski si pe
Sub-Locotenentul Vissanov; iar Regimentul Riaze a avut mortI pe Sub-Locotenentul Ni-
colski II si pe Locotenentul Vasiliev) si 132 6menI, din earl 68°/o apartineati Regim. Riaze.
Dupa lupta, trupele luI Zukoff petrecurä n6ptea lângt Garvan i atuncY numaI le sosira
tunurile, proectilele i cartusele. Cum s'a vkut maI sus, pentru a departa atentia inami-
culuI de peninsula Bugeac, Locotenentul Dubasoff primise ordin de a face o demon-
stratie de la Braila spre Mâcin. Pentru acesta el lua vaporul «Petru-cel-Mare» i dou'd
salupe torpil6re; ajuns spre Macin, angaja focul artileriel cu o baterie turcésca ce era
In acest punct, apoY reveni la Braila. Cu tot succesul debarcariI din peninsula Bugeac,
Lt. general Zimmermann, care urmarise mersul lupteI dintr'o alupa de langa Zatoc,
hotari sa renunte la partea a doua a planuld sí, &lid, la debarcarea de la Macin.
El explica motivele intr'o scrisóre trimesä in aceiasl zi, 22 Iunie, SefuluI de Stat
Major al armatel.
«E de neindoit, ca TurciI atí primit Marie la Niacin si de aceia dispositiunile pre-
cedente, basate pe forta inamiculd de la Macin, nu-sI maIaù locul. O regula nestramutata
a r6sboiuluI este, dupa cum se stie, de a opera dupä circumstante. ApoI ocuparea Do-
brogie, mal curind sau mai tarziti, nu maI are o importanta reala, cad nu se p6te trece
dincolo de 'Mein, de cat atuncl cand se va stabili un drum de trasurI intre Braila si
Macin. Nivelul aper a crescut, cate-va zile de rabdare si apele vor seadea de 50 cm.
AtuncY se va putea merge contra Macinului. Panà atund vol putea indrepta o puternica
artilerie contra MacinuluI, pe arid acuma un atac facut Cu vapóre si bard, ar fi fórte
riscat. Generalul Zucoff, pe drum de la Bugeac spre Mäcin e pe puntul de a trece crésta
dintre satul Jijila i Macin, pe care TurciI Pair' fortificat. Cel mai gray insa e, ea nu s'a
gasit Ong, acum un punct pe langa Mácin, pentru debarcarea infanteriel din luntrele cu
lopetI.
«Locotenentul Niconof, care s'a strecurat pana la malul MacinuluI, a gasit un mij-
loc, i, acesta e, de a duce cu rnâinile barcile din apa pc mal, operatiune care necesita
Weer' de arborI in apa. O asemenea operatie nu p6te reusi sub focul artileriet Am aflat,
ca torpile ati fost asezate in bratul MacinuluI. Ludm mt,IsurI pentru reaprovisionarea luI
Zucolf si a face detasamentul luI independent. In ace,st scop, Ii trimetem bard incarcate
cu 6menY, cu cartuse i brana. El va a vea brigada sa, un batalion din Regimentul Mos-
cova, si 4 tunurI de 4».
Dupa ocuparea de Rusl a peninsuleI BugeaculuI, Turcil DU maY crezurä, posibil de a
tine Wichita si in aceiasI zi, 22 Iunie, Il evacuara; la 23 Iunie fu randul IsacceI, iar la
24 acel al HarsoveY i Tulcer. Detasamentele ce ocupatl aceste puncte se retrasera pe
unja Cernavoda-Constanta. Noutatea evacuarri MacinuluY fu adusa la Braila in sera de
71800 78

www.dacoromanica.ro
618

22 Iunie, de cAtre Bulgaril ce trecuser6 Dung,rea. In aceiasT nöpte, MAcinul fu ocupat de

Locotenentul Niconof cu un grup de voluntarr.
Harsova i IsaccPa fiariti de asemenea ocupate de voluntarI, carl provenia din pos-
turile de observatie dupa malul sang al Dunhirii.
La 23 lunie sosi la Galatl Imp6,ratul Alexandru, care dupli, o vizia, a podulta
baterillor de la BrAila se reintörse In aceiasI zi la Ploesd.
In aceiasr zi,Begimentul garziI de Borodino si o balerie furà transportale pe plute
remorcate de vapére, la Mdcin, uncle, la 24 Iunie, sosi de la Garvan detasamentul gene-
raluluI Zucolf.
In zilele de 24, 25 si 26 Junio, Divizia I de cazad de Don cu artileria el trecu DunArea.
Regimentele de cazad trecuril podul de la BrAila i tirmara drumul Ghecet-Macin.
Artileria fu transportaa pc plute. Drumul Ghecet-Milcin era desfundat prin inundatie
cola ce prov6c5, pierderea a 16 cai, punéndu-se 12 ore pentru a se parcura 14 km.
Corpul de la Dundrea de jos (XIV-lea) se compune,a:
Comandant: Lt. General Zimmermann.
Sef de Stat Major: Colonel Akimof.
Comand. Artileriei: General-Major Kleveizlii.
Divizia 17 Infanterie:
Coniandant: General-Major Porocovnicov.
Set' de Stat Major: Colonel Dennet.
Brigada I: General Major Ufniarski.
Regimentul 65 infanterie Moscova: Colonel Primo 3 Bataliöne.
66 Butirsk: Colonel de Möves. 3 »
Brigada II: General Major Brant III.
Regiment ul 67 infanterie Tarutino: Colonel Ieletz 3 Batathine.
68 » Borodino: Colonel-Adjutant Nlaclacov 3 »
Divizia 18-a infanterie:
Comandant: Lt. General Narbut.
Set' de Stat Major: Colonel Micheiev.
Brigada I: General Major Zukov.
Regimen WI 69 infanterie Biazan: Colonel Sulgin 3 bataliöne.
70 Riajsk: Colonel Selkovnicov 3
Brigada II: General Major Donaurov.
Regimentul 71 infanterie Bielev: Colonel Borgström . 3 Bataliöne.
72 » Tula: Colonel ScYuca 3 »
Divizia I de cazad de Don:
Comandant: General Adjutant, Lt. General Sam-xf.
Set' do Sat Major: Colonel Ivanov.
Brigada I General Major lanof Ill:
Regimentul 15 de Cazad de Don: Colonel Golubincev . . 6 SoLniT.
16 Colonel Slugariev . . . 6 »
Brigada II General Major Adrianov:
Regimentul 17 de Cazad de Don: Colonel Warlanov. . 6 Solnit
18 Colonel Ismailov 6
Brigada 17 de Artilerie: General Major Friede 48 Piese.
18 » Bogdanov 48
Melia 11 de Cazad de Don: Lt. Colonel de Cazad Ledkov 6
16 n n n » Rudakov 6
17 Markov . 6
Parcurile volante de Artilerie No. 18 si 24 2 ParcurI
mobile » 18 si 24 2
18 Sectiunl din parcul volant de cavalerie 1. sectie parc
Total: 24 Bataliáne, 24 sotnil, 114 tunurY, 4 parcurI si 1. sectiune de pare.

www.dacoromanica.ro
 619

Imediat dupa trecerea cavalerid, Generalul Zimmermann trimese douè det.asamente:

ce! dmntâiìl spre Isaccea i Tulcea, sub comanda GeneraluluY-Major Ianov i cel-l'alt spre
Babadag, sub ordinele Sefuld Divizid de cazad, Adjulant-General 'arn§ef. Aceste
§amente, pe Mina, ocuparea punctelor indicate, avea ordinul sä dezarmeze populatiunea
cerkeza din regiunea pärasita de inamic, precum i de a verifica unele informatiunT
confuse, comunicate Statuld Major al Corpuld de armata, privitor la efectivul §i la di-
rectia de retragere a inamiculuI.
Detasamentul luY Ivanov, tare de 8 sotniI si 4 tunurI de artilerie caläréta, dupa ce
parásise Macinul, in diminéta zileI de 26 Iunic, ajunse la Isaccea la 2 ore dupa
§i de aci continua spre Tulcea, unde ajunse la 10 ore sera, primit cu bucurie, pe Loi
drumul sea, de populatiunea cretina. Retragerea precipitata a Turcilor scapase tara de
ruina. NumaT satele cerkeze fura singure parasite de locuitoriY lor, carT fugira spre Sud.
La 28 Iunie, Generalul Ianov se int6rse la Macin, dupa ce lasase 2 sotnif la Isaccea §i
Tulcea, pentru mentinerea ordind.
Detasamentul GeneraluluI Samsef, tare de 10 sotnrf §i 6 tunufl de artilerie calaréta,
pleca de la Macin in diminéta zileI de 27 Iunie; pe la mijlocul zild de 28, ocupa Babadagul.
Dupa informatiunile dobandite in acest oras, telte trupele turcescl se retrasesera
spre Sud. Deta§amentele de cazad trimese inainte de Generalul am§ef nu intalnira
cat mid grupurT de CerkezI, ocupate cu jafuri.
Apele Dunarif scazand, la 4 lulie, drumul de la Ghecet la Macin era reparat. Mi§carea
de trecere a trupelor fu accelerata §i la 7 Iulie tac fractiunile corpuld XIV se &caí
pe malul drept. Chiar inaintea treceriI, Generalul Zimmerman se preparase a inainla
corpul sea spre Sud. Inainte de intrare in Dobrogia, el 1§1 concentrase Divizia 18 do in-
fanterie cu artileria ei intre satele Muslu §i Cadi-Casla; iar Divizia I de cazacT de Don
cu artilcria sa, langa satuI Cartal.
Dupa ce luase dispositiunI pentru trimeterea din timp de aprovizionamente la HM-soya,
unde trebuia sa se construiasca o magazie de intendenta, Generalul Zimmermann se ocupa
de a asigura comunicatiile pe Dunare, contra ofi-carer tentative a flotild turcesd. Pentru
a proteja accesul dinspre Silistra, se construi la Harsova o baterie armata cu 2 tunuri
de 24, aduse pe apa de la Braila ; apd in punctul cel maI ingust dupa bratul
apr6pe de intrunirea sa cu bratul Sf. Gheorghe, se inecara cate-va vase pline cu nisip.
La 8 Iulie, comandantul CorpuluI al XIV-lea, cu statul sea major, sosi la Harsova,
unde, in acela§ timp, debarcase de la Gura IalomiteI, batalionul din Regimentul de Tula
Cu o baterie.
Regimentul de cazad de Don No. 40, care ramasese la Gura Ialomitd, fu indreptal
spre Calara§1, unde trebuia s'a inchida intervalul dintre trupele Corpuld XIV-lea §i dota-
amentul ce ocupa Oltenita.
In sera de 9 lulie, cea maT mare parte din Corpul XIV-lea ocupa linia franta
Muslu, Dulgherul, Cartal, cu cavaleria inainte, pe unja Muslu-Bel, Deerin-kid,
Chiuciuk-Kid.
Dupa plecarea Corpulur al XIV, detasamentul Lt. General Verefkin, ocupa Ackerman.

') 1-16,r§ova - spune Maretalul de Molike este un cap de pod favorizat de natura in contra adver-
sarilor Turciel. Ordwl alczat pe un platal rectangular, se ridicd in amflteatru de forma unel semi-reclute,
marginad de 3 partI de Dunare. E inconjurata de 3 partI de o cingatere bastionala, compuse. din 5 fronturi
destul de scurte l'ara e§indurI i presentand indoitul defect de a lasa in ungliiu mort piciorul inanime)" f;,i
de a fi cu totul comandata de colinele vecine.
Incingaterea, care datézd din 1823 se termina la Dudare (in susul apei) printr'un castel vechiu ridicat,
cum sunt castelele medievale, pe marginea uncI sta,ncI de 25 m. inaltime. Ora.,u1 este inchis despre Dunare
printr'un epolment de pament de aprepe 500 m. lungime, precedat de un 1..ant putin adbi.nc i destinat a
primi piese de artilerie.
A§a era Har§ova in 1840; a.,5a a fost in 1877, ca i azI, numal" ca parapetele sunt Cu lotul ruinate.
La inceput Turcii incepusera Ore-care lucrar)" de fortificatie, pe care le lasard neterminate; la venirea
garnisemeI din ~in, batalienele din Har§ova plecarid impreund cu ea spre Sud.

www.dacoromanica.ro
620

El fu inlocuit cu trupe din Corpul IV, comandate de Maiorul General Alexandrof,

care fu pus sub ordincle Generaluld Zimmermann.
La 9 Iulie, trupcle CorpuluI XIV erati grupate in douè' mase:
Grupul din drépta: 3 Regimente din Divizia 18 Infanterie, cu 2 BateriI 0 cele douè
Regimente de CazacI de Don No. 1.5 0 17, cu o baterie cglgréta, sub comanda genera-
lulul Narbut, la Cadi-Cdsla i Muslu.
Grupul din stänga: 3 Regimente din Divizia 17 Infanterie, Cu 6 BateriI pedestre ;,;i
cele trel Regimente No. 16, 18 0 29 de Cazad de Don, cu 3 baterif cglgrete, sub comanda
generaluld Adjutant S'amef, la Dulgheru i Cartal.
Cele-Palte trupe ale CorpuluI erati parte inapoI, parte trimese in recunóscere spre
Cadi-C4la i Cartal; ele se intAlnirg Cu cele douè' grupurl de mal sus, cand avurä loc
operatiunile ulterióre, din spre Sud.
Dupd informatiunile spionilor 0 ale recun6scerilor anterióre, generalul Zimmermann
estima efectivul trupelor turcescI, cad se reträseserg inapoia valuluI luY Traian, la 20 pang
la 22.000 6menI i a§tepta sä inalnéscg o resistentg seri6sä pe linia CernavodaConstanta,
Cu atät maY mutt, cg cunoscea lucrgrile de fortificatie executate de Turd pe positiunile
ce ocupati. Ultimile informatiunI primite, in momentul &and se incepu mar§ul, mic..5ora
Mae mult cifrele de mal sus 0 se potriviati tn a spune, ca. Cernavoda Constanta nu
erail ocupate de cilt de 1 sail 2 batalióne, iar la Medjidia era un deta§ament maI puternic de
7-8.000 de 6menr, pe o positiune fortificatg lângg oras. Aceste informatiunI erati f6rte apro-
piate de adev6r, ast-fel dupg cum se scie astäzI dupà notele coloneluld Artamonof.
La Medjidia erati 6 escadr6ne, 4 Batalióne sag 8.800 6menr.
La Constanta « 2 « 0 1 batalion sag 850 6menl.
La Cernavoda era 1 batalion sati 650 6menr
Inapoia acestor trupe, in linia II, in cadrilater, se ggseati :
La Silistra: 16.800 6menI.
La Hagi-Oglu-Bazargic: 650 6menI.
La Varna : 11.200 6menI.
TurciI, fórte bine informatI asupra efectivulul Corpulul luI Zimmermann, rectinosceati,
ch era imposibil de a resista serios pe linia Cernavoda-Constanta, in casul inaintgrii for-
tclor rusescI, mutt superióre; avéti intentiunea sg atragg Detat-Amentul de la Cernavoda
la Medjidia, de uncle trupele avég sä-lI continue retragerea pa drumul ce trece prin Ba-
zargic spre Varna sail umla, pe cand deta§amentul de la Constanta ar fi fost dus la
Varna, cu vapórele.
Dupä aceste date, generalul Zimmermann iV indreptd t6te fortele spre Medjidia.
In séra de 12 Tulle ele era" concentrate in cele doub' puncte urrngtoare:
1. In apropiare de Tortoman, detmamentul Lt.-general Narbut:
Divizia 18 de Infanterie (maI putin doué Batali6ne din Rcgim. de Tula).
2 Bated'''. din Brigada 17 de Artilerie.
3 « 18 «
Regimentul No. 17 de Cazad de Don.
Total: 10 batalióne, 6 sotniI .5i 39 tunurY.
2. La Bilarlar, cleta. amentul generaluld aricp.xf:
Divizia 17 de infanterie (12 batali6ne).
4 Bateril din Brigada 17 de artilerie.
3 « 18 «
5 SotniI din Regimentul 15 de Cazad de Don.
4 « 16 « 0 0
Regimentul 18 0 29 de Cazad de Don, 10 sotnif.
7 Baterif de Cazad de Don.
In total : 12 Batalióne, 19 sotniI, 56 tunurI pedestre, 22 add'.
In acei4 zi, 12 Iulie, Comandantul CorpuluI, cu o sotnie de Cazad, se duse sa re-
cun6sca posilia de la Meclgidia. El constatä, ca. Turd'', dispu0' in 3 tabere despärtite, ocupati

www.dacoromanica.ro
 621

o inaltime dominanta la vestul orasuld. Forta lor era de 8-10 tab6re de infanterie 600
de calaretT si 8 tunurT.
Cum avea intentiunea, ca a doua zi sa-sT continue miscarea si sh ata.ce pe Turcr, ge-
neralul Zimmermann lua dispositiunile urmat6re :
Detasamentul generalulur Samsef trebuia sa parasésca Bilarlarul, in diminéta de 13
Tulle, si sa se indrepte spre frontul inamiculuT, in acelasT Limp &I. int6rca si drépta po-
sitiuniT turcesd; detasamentul generalulur Narbut va pleca maT tárziri de la Tortoman,
pentru a da timp celur d'intaiti sa ajunga la aceiasT inallime cu el si va merge d'a dreptul
asupra Medgidid.
La 3 ore diminéta, in ziva de 13 Iulie, detasamentul $amsef pärasi bivuacul si merse
asupra Medgidid in 3 cob:Vie :
Colóna din drépta (brigada I din divizia 17 infanterie si 3 bateriT), sub comanda Ma-
iorulur-general Ufniarski, pe drum, de-a dreptul, de la Bilarlar la Medgidia.
Colóna din centru (2 brigazT din divizia 17 infanterie si 4 baterir), sub comanda Ma-
ioruld-general Brant, pe drumul spre Docuziol.
Col6na din stanga (4 Regimente de Cazad de Don si 4 bateriT de Don), sub comanda
Maiorulur-general Andrianof, peste camp, la stanga colóneT din centru.
Col6na din drépta angajata pe drumul ce-I fusese indicat, dupa ce inaintase 3 ki-
lometri inainte de Bilarlar, fu fortata sa apuce peste camp, cad drumul era arat si nevi-
zibil. PerzAndu-sT directiunea, acésta colón, inclina prea mult la drépta si se gasi la c6da
detasamentuluT generaluluI Narbut. Cele-l'alte douè colóne (de la centru si de la stánga),
dupa ce facura vre-o 10'/2 km. se oprira la satul Docuziol, pentru ca sa a.stepte sosirea la
inaltimea lor a colórier din drépta ; vëzind cà nu mar sosesce, ele isr luara formatiunea de
lupla si-sT continuara miscarea. Ziva se anunta calda si chiar arzatóre. Dupa un mars de
5 km. in acésta formatie de lupta, ceea ce inthrzie f6rte mult miscarea, cele douè col6ne,
pe la 10 ore diminéta, ajunsera in apropiere de Medgidia.
In acel moment, in spre Nord-Vest, aparu detasamentul generaluluT Narbut, care plecase
din bivuac la 7 ore diminéta. Fata cu sosirea celor douel detasamente inaintea Medgidier,
generalul Zimmermann ordona : Maiorulur-general Zucoff, Cu brigada I din Divizia 18 in_
fanterie si douè »aterir, de a se indrepta asupra satulur Aliber-Ceair, pentru a int6rce flancul
stáng al Turcilor, lar generalulur $amsef cu Divizia de Cazad, de a int6rce flancul drept.
Turcir, care dup6 inaltimile ce ocupati, vedéia f6rte bine ceea-ce se petrecea si ce forte
imposante se deskisura inaintea lor, nu asteptara atacul si incepura sa bata in retragere
spre Bazargic.
Generalul Zimmermann nu'r urmari.
Dup6 ce bivuaca, trupele sale Imprejurul Medgidier, se prepara sa ocupe Cernavoda
si Constanta. Asupra CernavodeT indrepta, la 14 Iulie, un detasament de 2 Batali6ne de
infanterie, din Regim. Moscova, Bateria I din Brigada 17 de artilerie si 3 sotniT de Cazad
din Regim. 18 de Don, sub comanda Adjutantulur M. S., Colonelul Rajevski. Acest detasa-
ment nu intAlni in drumul sat, de cAt grupurI mid de Cerkez1 si ajunse séra la Cernavoda,
pe care o ocupa fara resistenta; trupele turcescr de aci parasisera orasul din ajun si se
retrasesera pe drumul ce duce la Silistra.
Pentru ocuparea ConstanteT, la 1.5 Iulie, la 6 ore diminéta, fu trimes Regimentul No. 29
de Cazad de Don, cu bateria 4-a de Don, sub comanda Adjutantuld M. S., Colonelul
Conte Orlof Denisof, care MIA sa. fi intalnit pe inamic, ocupa in aceiasT zi orasul, dupa ce
mar intaiii distrusese telegraful spre Sulina, Varna si Constantinopol. Locuitorir orasuluI
declarará, ca detasamentul turcesc, care ocupa Constanta, fusese imbarcat pe vap6re, in
nóptea de 13 spre 14 Iulie si indreptat spre Varna.
Dupa ocuparea linier Cernavoda-Constanta, trupele corpuld de Dunáre fura dispuse,
pc la 20 Iulie, in modul urmator:
La Sud de Cernavoda : Divizia 17 de infanterie, cu artileria el.
L'anga satul Burlac (azI Chiostel), Brigada I din Divizia 18 infanterie, cu 3 baterir
pedestre.

www.dacoromanica.ro
622

In Constanta, Regimentul 29 de Cazad de Don, cu Bateria 4 de Don. Aceste trupe

era') acoperite Inainte de Brigada I din Divizia de CazacI de Don, cu douè bateriI
ctildrete, la Mulciova si Brigada 2 din aceiasI Divizie, cu o baterie caläretä la Mahmut-
Cuiusu.
In timpul ocupdrif, cavaleria dete patrule volante; aceste patrule furä trimise la 16
km. Inainte, in directia Silistra Bazargiculd i Mangalig. Aceste patrule nu intalning. de
cilt mid grupurY de basY-buzucI.
Ocup8nd Dobrogia, panà la linia Cernavoda-Constanta, generalul Zimmermann In-
deplinise misiunea ce-1 incredintase Comandantul de cäpetenie s,;i hotäri sä r6mana In
positiunea ce ocupa, pana la sosirea de no'. ordine.
Ptu-a la sfar§itul lunel August, corpul rusesc de la Dunärea de jos, r'émase la valuri
observänd pe inamic, ce se concentrase in quadrilater i cautAnd ocazia de a se uni cu
armata de Est, care opera in valea Lornu
Am vkut care era rolul corpuld XIV-lea, de a opera la drépta armateI turcesd,
de a tine In loe Cat se p6te de multe forte ale acestora care Silistra si Varna, care pu-
tear' nelinisti marsul peste BalcanY a armateI rusescI din centru.
In fata luY Zimmermann se aflari 25.000 Turd (10.000 la Bazargic si 15.000 la Silistra),
care flind asezatI In douë puncte destul de depärtate unul de altul, nu's1' puteati da nicI un
ajutor reciproc; lesne puteati dar RusiI sä se introducä intre aceste douë positiud natu-
rale tarI.
De aceia cavaleria inaintand care Sud ocupä positiud la: Ivrinez (Reg.15-lea), Pes-
tera (Reg. 16-lea), Btilbtil (Reg. 17-lea), Mahometcea (Reg. 18-lea) si Hasi-Düliic (Reg.
7-lea HuzarI si al 7-lea dragonY), cu dou6 bateriI cälärete la BMW'.
Infanteria se afla la Cernavoda, Medgidia i Constanta.
Prima recunóscere facuta la 1.1. Iulie, Ong, la Mangalia s,i MusaitbeI (peste frontiera
actuald In fata satuld DocuzacI), aduse scirea cä inamicul n'a fost Intälnit nica-ierI, dar
cá drumurile presintati diflcultatl, lipsa de apä si de provisiud ar face fórte grea
tarea und armate In sudul Dobrogiel.
o nou6 recunóscere facutä la 21 Iulie, de o jumätate sotnie de Cazad, sub comanda
Maioruld Klitka, In directia ilanlIculul, descoperi un detasament de 30 CerkezI, pe valea
de la Keragi. Inteo mica härtuialä, Ruii luarg, 5 prizionierl i omorlrä 7 CerkezI.
Pe la Inceputul lul August se auzi, ca garnisána de la Bazargic va lua ofensiva si
trupe turcescl vin pe Mare a debarca la Constanta. Atund Rusil fortifica orasul cu
lucrarr de campanie (ale caror urme s'ari cunoscut pânä la tAierea maluld pentru lucrä-
rile portuld), de asemenea i Medgidia, pe c6sta délulul cu acest nume, in partea de
miazä-zi a orasuld.
In acela§ limp, trupe din Silistra, vin dupä prada pänä la Marleanu, Cuzgun si Ra-
soya ; contra lor e trimésä o parte a Reg. 15-lea de cazad de Don, la 13 August, sub
comanda generaluld Ianow, care indreptändu-se de la Ivrinez prin Mulciova i Cuzgun,
uncle ajunge la 14 si aflä ca un detasament de calareff venise a lua din sat furagiti. Zece
din el' fug, iar pe ceI-l'altY ir prind.
O altä recunóscere e trimesa in ziva de 14 August, sub comanda coloneluld Varla-
now in directia Bazargiculd. Ea se compunea din cind sotniI ale Reg. 15, una a Reg.
16 si douè baterif cälärete. Acéstä recunóscere respinge un detasament Mamie compus
din 60 Arabi, 250 Cerkezl, 80 TurcI si 30 TätarI la Asarlik, dupà ce le ja o multiine
pradä ce fäcuserà.
In diferitele recunóscerI ce facurä, Rusil gäsesc pe nenorocitir locuitori jefuitY i omo-
riff de bandele de basi-buzucl i chiar de armata regulatä turcescg, pe care cavaleria
rusa o urmäri Ong la Cavarna-Bazargic-Silistra, In tot cursul iernir anuluI 1877.
Comandantul DivizieI de cazad, Generalul Schamchef fu insärcinat la 8 Septembrie
a face o recunóscere ofensivä In directia Silistra Ins5, din causa drumuld rèti, nu putu
Inainta,, de at pänä la Cuzgun.
Generalul Mansei cu regimentele 7 de dragon'', 7 de huzarr, 18-lea de cazad, 8 tunurI

www.dacoromanica.ro
 623

din bateriile calarete, 3 batalióne de infanterie i o baterie, este trimes in directia Bazar-
giculut in ziva de 13 Septembrie.
El inainta in treI col6ne: la Musaitbel, Cerkezkidi i Alibeikiot unde aj unge a doua
zi ; infanteria i bateria montata se opresce la Ghiuvenli.
Impingénd recun6scerile mal' departe, NI aduna colóna la Orman-Cuiusu Cioban-
Cuiusu (peste frontiera actuará., in fata Caraomerulur), unde intalnesce forte turcescI, pe care
dupa o scurta lupta, le respinge spre Sud, dupa ce le produce o pierdere de 50 6ment
Mansei bivuac5, trupele la Orman-Cuiusu, in nóptea de 14 Septembrie, .5i se pregati
pentru a doua zi a inainta asupra Bazargiculut
In adevOr la 15 Septembrie, cavaleria rusésca se apropie pana la 5 km. de oras,,
insa este respinsa; in retragere Ru§iI sunt atacatI de o colón a de 300 CerkezI ce le cazu
In spate, insa arier-garda î respinge.
Col6na revine la Orman-Cuiusu, iar de aci se retrage in lagärile de la Mahometcea
Hasi-Diiliik, in séra de 16.
Recun6scerea contra Silistret fu din notl ordonata, la Inceputul luneI Octombrie ;
acésta recunóscere puse mana Intre Marleanu i Beilic pe 100 care cu gralí, escortate
de 150 soldatI infanterie i 100 cavalerie turcesca, care fu pus a pe g6na pana, la Garlita,
facAndu-I 30 prizionert
La 7 Octombrie acest detaoment ajuns la Lipnita, trimete recun6scerI spre Coslugea,
Galita i Garlita, avênd inapoI infanteria la Curuorman. Colonelul Slugarew, comandantul
a patru sotniI de cazad, inaintéza pana la Garlita, unde prinde o herghelie de 300 cal.
Catre Canlia i Galita, patrulele rusescI gonesc caff-va calaretT turd.
Pe cand 114I inaintail catre Silistra, forte turcescI de la Bazargic se aflaii la Ali-
bichioI; ele sunt re,spinse de un deta§ament din cavaleria generaluluT Mansei, sub co-
manda coloneluluI Launitz.
Asemenea recunóscerI ofensivo se facura In tot cursul iernif; ele avura de resultat a
tine pe inamic la departarI de 70 80 km. spre Sud de linia valurilor luT Traian, a curati
tot sudul Dobrogiel de bandele de jefuitorY .5i in fine a imobiliza la Silistra i Bazargic
trupe, care ar fi putut sa fie intrebuintate In alte partí ale teatruluI de operatie, unde se
simlia fúrte multa nevoie.
Rull ayear' in Dobrogia pe la inceputul lund Decembrie 20.000 infanterie, 4.000 ca-
valerie i 124 tunurt
Dupa caderea Plevnel i inaintarea armateI rusescl de centru peste Balcant generalul
Zimmermann primi ordin a inainta catre Sud i a se uni cu corpul XI, ce opera prin
valea Lomulul, la Slivno. Pentru acésta trebuia sa ocupe Bazargicul positie naturala, tare,
ocupara de 15.000 Turd, sub comanda lur Re§id-Pao,. Un detaoment trebuia trimes la
drépta, pentru a observa Silistra; fiancul stang era apdrat de di vizia 36-a din corpul al
VII-lea, care pazia gurile DunariI; la Constanta fura läsate 2 batali6ne din clivizia 18-a
(reg. 72) Cu 8 piese i se mal trimese aci, la 7 i 9 Ianuarie 1878, regimentele No. 142 si
144, cu patru baterif din divizia 36-a.
Ast-fel aparate flancurile §i spatele, corpul XIV pornesce in treI col6ne:
StAnga: generalul Jukov. Centrul generalul Narbut. Drépta : gener. Donasubow.
Divizia 17-a §i 5 bateriI. I-a brig din div. 18-a 0 3 baterg. II-a brig, din div. 18-a 0 2 1:latera.

Cele treI col6ne plecand de la Cernavoda, Medgidia i Constanta, trebuiail sg, se in-
drepte catre Cioban-Cuiusu, Orman-Cuiusu i Karagios-Cuiusu (treI sate alaturate spre
Sud de Caraomer), precedate de cazaciI luI Schamchet i de dragoniI lui Mansei.
De aci col6nele se indreptara asupra Bazargiculut unde ajung la 14 Ianuarie II
ataca, ar la 15, Re..$id-Pa,qa se retrage spre Varna, dupa ce lasa in mana invingOtoruluI
un mare num6r de arme, munitiunl i proviziI.
Dupa ocuparea acestuI punct, Ru*iI trimet deta§amente, care tale unja drumuluI de
fier Rusciuc-Varna, iar generalul Ivanow ocupa micul port Balcik; aci se opresc opera-
tiunile corpuld XIV, in ajunul preliminarilor de pace de la San-Stefano.

www.dacoromanica.ro
6.24

Pe Mare flotele celor dou6 puterI beligerante avura, lupte:

La 9 lunie vaporul rus «Constantin», insotit de do0 torpilóre si patru salupe, pled,
la orele 1 dupa amiazY din Odessa si se indrépta spre Sulina, unde se aflati torpilórele
Feth-i-Bulend, Makadem-i-Hair, Assar-i-Tevfik i Idialich.
Torpilorul rus No. 1, Tornycroft, comandat de Locotenentul Puskin i salupa Cesma
se indrépta asupra luf Feth-i-Bulend, caruia ì cauzCza cate-va stricaciunr.
Acésta lupta navala se petrecu la 5 mile In largul Mara, la Sulina.
In ziva de 23 lulie, o alta lupta avu loc la 35 mile departe de Constanta; bastimentul
rusesc Vesta puse afara din servicia vasul Feth-i-Bulend.
La 9 Octombrie, flotila rusa se indrepta care Sulina, uncle in urma unel scurte lupte
facu sa sara in aer canoniera turcésca Sane.
Flota turcésca, se retrage in bratul Sulina unde e bombardata, ca i intregul oras
pana séra.
Orasul era gol, comisiunea curopéna cesI avea sediul aci evacuase de asemenea
Garnis6na era compusa din 2.500 mustaflzi cu 5 bateriI de campanie. Turcif se
bizuiati maI rniilt in flotila lor de a apara Sulina.
La flnele luI Octombrie, flota turcésca fu redusa numal la cloue" vase, Kartal i Sunch
de lemn si 4 cuirasate.
Suneh fu svarlit in aer de un baraj de torpile, asezate de RusI in fata bratuluI.
Sulina nu suferi marl' deteriorad in timpul acesteI campaniI, cate-va zidurl de case
¡bra numaI sfarimate. La 28 Februarie 1878, TurciI evacuara, orasul, care a fost ocupat
de Rusl ').
Invinsa pretutindeni, Turcia la 31 lanuarie 1878, incheie la Adrianopoli un armistitiO,
in virtutea caruia RusiI venira pe Marea Alarmara i incheiara sail maI bine, dictara.
TurcieI preliminarile tratatulur de pace de la San-Stefano a), incheiat la 3 Martie, semnat
de contele Ignatiew i Nelidov din partea Rusiel, Savfet-Pasa i Sadulah-Bel, din partea
Turcia
Articolele acestuf tratat, pentru partea ce ne intereska, sunt:
Independenta Romaniel (art. 5). Retrocedarea partiI din Basarabia, data prin tratatul
din 1856, in schimbul DobrogieI de la Ilasova la Constanta, care se da Romania (art.
19). Fortaretele de pe Dunare sa fie daramate (art. 12). Drepturile Comisiunir Dunarene
sLír6mana intacte (art. 13). Articolul 19 prevede o despagubire de r6sboiù de 1.410.000.000
ruble, pe care Tureia din cauza incurcaturilor financiare neputand s'o plätésca, da Do-
brogia cu Delta si Insula Serpilor, Romania precum i teritoril in Asia, Rusia
Acest tratat tindea la desfiintarea Imperiuld Otoman in Europa, nelasandu21 de cat
un mic teritoritl in unghiul din prejurul Constantinopolula
In a 9-a sedinta a congresulul de la Berlin se discuta afacerea frontiereI DobrogicI3).
Cu tad opozitia delegatulul Rusia Contele Suvalov, care uitase telegrama adresata la
Poiana M. Sale; «TrecI Dui-area sub orI-ce conditiuniI vel voi», primitI i trimesil
romanI, BrOtianu i Cogalniceanu, care protestara contra retrocedaril BasarabieI i pe
cestiunI de drept, cerura congresulur ca granita de Sud a Dobrogid sa fie trasata intre
Silistra inclusiv i Mangalia.
Propunerile asupra frontierir ati fost sustinute si de Waddington, Andrassy si Corti,
delegatfi Anglia Austriel si Italia
Printul Gorciacof se opune, spun6nd ca, o marire de teritoriti acordata Romaniel ar
fi spre paguba Bulgaria deja considerabil redusa i ca, Romania are Delta.
Contele Suvalof adaoga, cA Rusia a facut sacrificiI dandu-ne Dobrogia, care intrece
Cu 3.500 km. p. portiunea de teritoriti din Basarabia, in plus ne da 150 km. din t6rmurile
Dunarif si un litoral important pe Marea-Négra.

7'acticien. La guerre d'Orient en 1877-78, Vol. 1-12 0 L-t Colonel Gardescu op. cit.
') Alphonse d'Avril. Traité de Berlin p. 203.
3) Artie°lul 45.

www.dacoromanica.ro
 (;25

In cele din urma consimte, ca frontiera sa pornésca din Ra. ova catre Silistra, insa
la Marea-Négra sa nu tréca de 1\langalia.1)
Articolele 52-57 vorbesc despre Comisiunea Europeatia Dunareana.
Cu ocazia discutiilor, a fost vorba ,$i despre punctul de construire al pocluluI peste
Dunare. 2)
Articolul 46 suna: insulele care forméza Delta DunariI (pana la talvegul bratuluI
Kilia si gureI Stari-Stambul, din art. 45) precum .;;i instila $erpilor, Sangeacul Tulca co-
prinalnd districtele (cazas) Kilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Tulcea, Ma,cin, Babadag,
Har*ova, Medjidia, Kiistendge, vor fi date Romania care va primi pe langa acestea, teri-
toriul situat la Sudul Dobrogiel, pana la o linie care va pleca de la rsarit de Silistra *i
va ajunge la Sud de Mangalia, pe Marea Négra.
Traseul frontiereI se va fixa la t'ata loculuI de o comisiune europeana, instituita
pentru delimitarea Bulgaria
Tratatul de la Berlin p6rta data de 13 Tulle 1878.

CAPITOI XL II

BISERICR
Primele inv6taturr ale CretinismuluI prin partile Scythiel ati fost re'spandite de Apos-
tolul Andrei.
Tertulian din Cartagina (mort la a. 240 d. Chr.) in Cap. 8 al °peril' sale «Adversus
Judaeos» scria, «di, Cretinismul e rèspandit nu nutnaI in Palestina, Egipt, Libia, Africa,
Siria, Asia-mica, Macedonia, Grecia i Italia, ci..$i in Galia, Getulia, Mauritania, Spania,
Britania, Germania, Dacia, Sarmatia, SCythia i chiar in tarI necunoscute Romanilor.»
«Getulorum varietates, et Maurorum multi fines, Hispaniarum omnes termini et Gal-
harm diversw nationes, et Britannorum inaccessa Romanis loca, Christi) vero subdita,
et Sarmatorum et Dacorum et Scytharum et abditarum multarum gentium; et provin-
ciarum et insularum multarum nobis ignotarum cow enumerare non possumus: in quihus
omnibus locis Christi nomen, qui iam venit, regnat.» 8)
Mai precis de c,at Tertulian, este Origen, scrierile caruia s'ati pastrat de «Parintele
IstorieI BisericescI» Eusebita, Episcopul Cesarier din Palestina, traitor pe timpul luI Cons-
tantin cel Mare.
Origen (inceputul secoluluI al III), spune, ca. Apostolul Andrei, fratele WI Petru, a
predicat in Scythia.
Dupa sinodul apostolic (tinut intre aniI 50 -52 d. Chr.), ucenicil lu'i Isus sa rt1spandesc
In OW partile lumiI, pentru a propaga cuv6ntul §i inv6taturile luY. Sirta cazu pe Apos-
tolul Andra ca sa villa prin par* Dobrogie de azI.
In calatoria sa pe aci, pe timpul impëratuluI Neron, AndreI propagä, in limba gréca,
cre*tina, f6rte multa lume i numesce la Tomis un Episcop, al card nume nu ni s'a pas-
trat, dar care sciu at& de bine sa, inradacineze in popor doctrina luI Christos, in cat
multI in0" suferira martirul, din timpul persecutiunilor Imperatorilor Romani. 4)
intorcéndu-se prin Thracia, Apostolul AndreI intemeiaza Biserica din Byzantiti, unde
se pretinde dupa o lista a Episcopilor de aci, intocmiia prin secolul VI ca a lasat pe

A se ved ea istoricul frontieriI.

a a « podul de la Cernavoda.
4) Hammer. Histoire de l'Eglise. Vol. I, p. 57 note 2.
4) Le Quien. Oriens Christianus. Vol. I: «Atque Scythiae hujus caput et primaria civitas fuit quam
Plinius, et alii Tomos vocant, quaeque prioribus Christianw legis saeculis NIartyrum complurium sanguine
rubuit, quorum frequens est in Martyrologiis mentio.» Vezi §i Eusebia. Cartea III, Cap. I.

71890 79

www.dacoromanica.ro
(326

discipolul s60 Stachys, 1) dupa cum ne Incredintéza Patriarhul ConstantinopoluluI Ni-

cephor, care a arhipästorit intre anil 805-815 d. Chr.
Luria o traditie fórte vechie, Andrer a suferit la Patras mórtea pe cruce, ea si fratele
sat Petru la Roma, dar pe o cruce piezise, cruce grecesca in forma literir X 2).
Noua doctrina intemeiata de Christos era respinsa de hider, care asteptail in Mesia
pe liberatorul lor, declarara pe Isus Christos de profet fal i invèlura lul smintela.
Paganir nu numar c'o respinsera, dar o persecutati; pentru ca. Stahll roman crescuse
impreuna Cu paganismul roman, se credea ea crestinismul sapa indirect puterea romana.
Daca in inima Imperiulur persecutiunile se opusera la repedea propagare a cresti-
nismulur in primele trer vécurI, la marginele Imperiulur prinse radacinr adana chiar de
la inceput; de aceia cand Ermon, Patriarhul IerusalimuluI trimese la Tomis predicatorI
la anul 139, eI gasesc aci o populatiune de multa vreme crestinat5,5). Sfintul Eustatie Pla-
kida legionar roman si sotia sa Tatiana, ail' trait in Dacia si Scythia, pe Iimpul lurTraian.
AO primit martirul sub Adrian la 117 d. Christos.
Episcopul de la Tornis era pentru tót5 natiunea Scythilor si avea o f6rte mare
influenta asupra lor 4).
El era afara de acestea independent in jurisdictiunea Dioceser sale si se bucura de
maI multe privilegiI, intre altele gestiunea eclesiastica asupra tuturor eelor-lalte orase
ale Scythia al caror num6r era destul de considerabil.
Ca dovada urmatorul pasagia din dreptul canonic al luI Photius5):
Cu OR acestea este scutit (de obligatiunile Episeopul de la
Tornis, oras in Scythia, care are de asemenea gestiunea si a celor-lalte orase».
In fine Episcopir TomitanI, ca i eel de la Odessus (Vara) se mal bucuraa de pri-
vilegiul de a putea vinde averile imobiliare ale bisericelor lor, pentru rescumptirarea pri-
sonierilor 6).
Gratie unul studitt aprofundat al isvórelor istorico-statistice 5i geografice relative la
Biserica orientala, Le Quien, un monah dominican romano-catolic, ne-a pastrat in opera
sa «Oriens Christianus» lista celor 13 EpiscopY din Tomis, de la inceputul secoluluI IV-lea
pana in a doua jumatate a véculur al VI-lea 7).
In Dobrogia, Crestinismul a mar fost favorizat si de imprejurarr politice.
Gotir mar 'nainte de a trece peste marginile Imperiulur Roman, care scim ca sub
Aurelian era Dunarea, traisera pe lërmir nordid al MariI-Negre, de unde faceaa incur-
siunr in Asia-mica si se intorceati din aceste expeditiunI cu numerosI captivr.
In Asia-mica, Crestinismul era fórte r6spiindit, de aceea venira in tara Gotilor multr
crestinI captivr clericl si laid, care rëspandira in populatiunea dorninat6re, Crestinismul,
asa chi la inceputul véculur al IV-lea, Gotir aveaa episcopr5).
Cand Claudia II-lea invinge la 269-70 si stabilesce in Imperia o colonic de Goff, un
noil factor de Crestinare se introduce, pe langa ce! existent.
Cat de re'spandit era Crestinismul in Dobrogia, pe la inceputul véculuI al IV-lea, se
vede din aceia, ca la Sinodul I ecumenic de la Nicea, tinut la anul 325, ia parte intre
altif i Theophil, Episcop al cetatil Gotilor (Constantia) ,

Se scie cu siguranta, ca pe timpul Impèratulur Diocletian (284-305) exista la Tomis

') A se vedea i importanta scriere a lui Manuel Gédéon : Ilatptapxneol Ilivaltsq. Constantinople 188.
Evsevie Popovici. Istoria bisericésca. Vol. I p. 143.
Dosilhei, Patriarhul Ierusalimului, in opera sa «Istoria Patriarhilor Ierusalimului». Cart. II cap.
V. § 10. Viala Sf. Eustatie Plakida la 20 Septembrie. Vezi viala
Topographie des Scythes. p. 489.
Bibliothecae Juris Canonici veteris. Paris 1061. Tom. Il p. 1345.
Idem.
7) Le Quien. Oriens Chrislianus. Trel tomuri marl in folio. Paris 1740
9) Ev. Popoviel. Istoria bisericéscii.. Vol. I. p. 185 §i Peysson»el op cit. p 31 5.
9) Ev. Popovirt op. cit. p. 185 vol. I Broylie. l'Eglise et l'Empire romain au IV siècle, vol. II. p. 20 qa
Peyssonnel op cit. pag. 34-35.

www.dacoromanica.ro
 627

o episcopie, unde archipastorea Evang,elius sati Evangelic°, primul Episcop al caruI

mime s'a cunoscut Ora astazr ').
Cu t6te persecutiunile, Crestinismul ajunsese in decurs de 3 vécurr asa de puternic,
In cat chiar la curtea lur Diocletian se aflail in serviciii crestinr, lar In capitala acestuia,
Nicomedia, o prea frumósa biserica, cretina.
Coregentul sù, Galeriti, care avea o ura neimpacata contra Crestinilor, r6usi a obtine
de la Diocletian patru edicte contra tuturor acelor care nu se vor inchina zeilor pagan
si, torturile cele mar neinchipuite, reincepura.
Unul dintre martini ultimilor anr de domnie a luI Diocletian este si Episcopul de la
Tomis, Felix sari Philus, care dupa ce suferi ingrozitóre torturr, fu aruncat in Mare 2).
In Apus persecutiunile contra Crestinilor aù incetat twin edictul din anul 311, iar in
Orient s'ati continuat, de 0 nu cu Matz, furie, pan& la 322, cand Constantin eel Mare
«salvatorul Credinter Crestine» invinge pe cumnatul sal Licinius si r6manénd singur sta-
panitor al intregir lumr romane, puse pentru tot-d'auna capat persecutiunilor i basele in-
temeieril oficiale ale Bisericer crestine.
Evsevie in scrierea sa «Viata luI Constantin», ne istorisesce intamplarea care a inta-
rit pe impèrat in credinta Cretina, dupa marturisirile luY Constantin, asigurandu-1 cu
juramènt, ca pornind rësboiti contra luI Maxentiù, competitorul s611 la tron, in anul 312,
se invijea fórte mult, cad adversarul era cu mult mar puternic de cat el.
Intr'o zi la amiazr, Constantin vede d'asupra sórelul o cruce stralucitóre cu inscriptia
e TOLYGy 1/t7ta adica «cu acésta biruesce», iar in nóptea urmatáre s'a aratat Christos in vis
si l'a inv6tat sa faca acest semn ceresc,, ca semn de rt4sboiti.
1mp6ratul indata porunci sa faca un stég, pe varful caruia fu fixata o cruce si d'a-
supra el o coróna_ cu monograma lur Christos; iar pe coiful i scutul sëí i al soldatilor
se a se sapa acest semn.
Ajutat de cruce, Constantin bate pe Maxentie la Pons Milvius, in 23 Octombrie 312 3).
Prin edictul din Milan (313), Constantin acorda religier Crestine deplina libertate
porunci sa se ristitue Crestinilor averile ce li se rapisera mar 'nainte.
In timp de 10 aril', Imperiul fu guvernat de dor Augustr : Constantin in occident (Milan)
i cumnatul sù Licinius in Orient (Nicomedia).
Din causa persecutiilor crestinilor de catre Licinius, ivindu-se cérta intre eel der
imp6ratr, Constantin invinge pe cumnatul sal i Imperiul se unifica in 323.
Crestinismul a fost inaltat la religiune domnitóre i inviolabila in Stat; dar lasa
paganilor libertatea cultulul lor, insa, prin favorul ce impèratul acorda crestinilor, paganism ul
a trebuit sa decada din ce in ce.
Abia scapat de persecutiunr, Crestinismul avu sä, sufere de desbinarr launtrice.
Autorul primer dispute religi6se a fost Arie, presbiter din Alexandria Fgiptulul; acesta
incepu a'sr desvolta doctrina sa Inca din anul 319 si invèta, ca Fiul n'a fost din vecr, ci
Tatal l'a creiat in timp i ca deer este deosebit de 'Fatal i subordinat
Acésta doctrina numita mar in urma «Arianism», a fost combatuta la inceput, in anul
321, de Episcopul Alexandria Alexandru, care o declara ca erezie, iar pe Arieil caterisi
escomuni ca.
Arie fugind din Egipt calatori prin Asia-m:4 unde rèspandi erezia sa prin scrierr
(cea mar principala, Thalia) si reusind dobindi multr adeptr, atata o mare discordie
in Biserica.
Constantin, ca protector al Crestinismulur, incerch," a stabili pacea, Insa neputand prin
intervenirT, decise a convoca la Nicea in Bitinia, la anul 325, un sinod ecumenic, la care
invita pe Episcopir din t6ta lumea, chematra resolva pe langa cestiunea doctrind luI Arie
deosebirea ce exista intre Crestinr pentru serbarea Pastelor, care nu era pretutindenr
in aceiasr zi.
') Episcopus Scythorum Diocletian° imperatore, fuise fertur.
A. Bruto. Ovidiii In exil. p. 50 apud Moroni.. Dictionario eclesiastica
Broglie op. cit. Vol. I. p. 214 apud Eusebius. Vita Const. I 27. Ev. Popoviet op. cit. vol. I. p. 383.

www.dacoromanica.ro
628

Ast-fel In cea maT mare parte a BisericeT, särbat6rea era fixata In Dumineca ce urma
ziva de 14 Nizan (Aprilie), Mantuitorul inviind in prima zi a saptamaniT ce urma luT 14 Nizan.
In Asia, Pasteie se serba cu Ovreil, la 14 Nizan, sail In a 14-a zi a luneT Aprilie, orT
care ar fi fost ea ziva saptarnanir').
Ati luat parte la acest Conciliü (I-iul), 320 EpiscopT, printre care si Theophil «Episcopul
Gotilor de la Tomis» 2). El este al 111-lea Episcop cunoscut de la Tomis.
Despre acest Theophil citim In viala SI. Nichita, ce se serbéza la 15 Septembrie:
«Ca Sfantul Nichita a primit botezul de la Theophil,. pastorul cel bun al Gotilor».
«Ca Nichita a povèluit cu faca buner credinte pe popórele Gotilor» i In fine «a, acesta
a fost pe vremea Imp6rätiel Marelur Constantin; el era nascut i creScut in tara barharilor
celor numitT GotT, carora scriitorilor grecestY le este peste Dunäre, care tara pe acele
vremurT o ocupasera Gotir si se cherna Gotia.
«DecT fiind ca, acest sfant (Nichita), n'a voit a urma päganatatea barbarilor, ci precum
era de ném luminat i bogat, asa era si crestin bun, a fost prins i muncit de Atanarik,
stapanitorul Goilor, pentru credinta lui Christos, mar pe urma prin foc s'a savirsit» 3).
Se vede din acest citat, ea Crestinismul patrunsese nu numar intre Gotir stabilitT In
drépta Dunarir, ci i Intre acer r6masT pe stanga fluviuluT.
La sinodul I Niceian se ilustréza prin eruditia sa teologica, elocinta s,4 agerimea sa,
Athanasie, diaconul archiepiscopier Alexandrine, iar dovezile luT avura un resultat decisiv
ca la urma tot, afara de 17 EpiscopT, se declarara pentru intréga difinilie a lur Alexandru
si a diaconulur stí, anume ca. Fiul este Dumnezeti adev6rat, näscut din veer din Total din
flinta sa deer este de-o fiinta cu Tatí1, de o putere i de o marime.
In fine parintir se intelesera i hotarira a asterne Invètatura formulata a,st-fel Inteun
simbol, care este «Crezul» de astaz1, dar numar Oa, la cuvintele: «si Inteun Duh sfant»,
dupa care urmati anateme contra celor care invata sati cred dinpotriva.
Dar si partea din simbol de la: «Cred», pan la: «si tntru Duhul sfant» nu era Inca
stilizata la sinodul I ecumenic cu totul precis, osa cum este astazT.
Tocmar la sinodul II ecumenic, sat" mar corect in intrebuintarea ce facu Biserica de simbol
In intervalul dintre aceste dou6 sinóde, precum s'a adaus partea finala a simbolulur nostru
de astazr, ce urrnéza dupa cuvintele «si intru Duhul sfant», ast-fel s'ati formulat i unele
locurr ale p6,rtiI luI de la Nicea, ce preceda acestor cuvinte.
Arie, ca turburator al linister Bisericer, a fost exilat in Ilyria.
Cu referire la discutiunea pascala, sinodul a hotarit, ca de acum t6te Bisericile sA serbeze
Pastele °data, i anume, sa serbeze invierea in Dumineca intilia ce urmézadupa I-a luna
plinä a echinoptiulur de prima-vara.
Tot de ()data episcopul din Alexandria, unde era pe atuncr sediul principal al astro-
nomieT, primi insarcinarea de a calcula pe viitor, pentru intréga Bisericä, in ce timp cade
serbarea Pastelor ;;i a face cunoscut acésta, mar din 'nainte, tuturor Bisericilor prin inter-
mediul scaunulur din Roma, care avea primatul de on6re.
Sinodul de la Nicea cauta sa punä capat disputer ariane, dar nu reusi, cad imediat
isbucni cu o mai mare furie.
Arie móre la anul 338 i dui:A un an si Constantin cel mare, al' caruT urmasT impart
Imperiul In douë: orientul arian, cad acceptase doctrina lur Arie i occidentul ortodox.
Constantie, fiul lur Constantin, dorind sa intinda arianismul i In occident (cacIdupa
m6rtea fratelur sail, Constant (350, r6mase singur Imptirat) si mar ales sal confirme printeun
sinod, pe care II conv6ca la anul 359.

9 Duchesne. La question de la PElque au concile de Nice°. 1880. Extrails de la Révue des questions
bistoriques. Tom. XXVIII. p. 5 42,
8) Le Quien. °liens Christianus. In lista Episcopilor de la Tomis i Er). Popovict op. cit. Vol. I. pag.
398 459.
8) Prod. Ghe»adie Endceanu. Cre§tinismul in Dacii. Publicat in Rev. Biserica ortodoxtl. roadmit Anul I
(1875) No. VII. p 508-9

www.dacoromanica.ro
 629

Insa de terra a aduna la un loe orientul occidentul, crezu maY nemerit a convoca
acest sinod in douè locurI i anume: pe orientall. la Seleucia din Isauria, iar pe occiden-
tall la Ariminum (Rimini) in Italia ').
De partea apusana s'ati adunat 600 Episcopr: ((din Elada, Macedonia, Thracia §i de
la Dad, in orawl Arimin», ne spune prea fericitul DositheI2). La acest sinod trebue sa fi
luat parte §i Episcopul TomisuluI, Gotthicus, al IV-lea din lista luI Le Quien.
De aci se vede, ca Dobrogia facea parte sub raportul eclesiastic din circumscriptia
apusulur, adica de ortodoxY, dupti cum afirma i Sf. Sa Ierod. Ghenadie Enäceanu pentru
RomâniI din stanga DunariI 3).
Acesta se explica i prin faptul, c, urmatorul luI Gotthicus, Bretanion, interzice im-
pOratulul Valens, care era arian, intrarea in biserica din Tomis.
Dar greul statuluI Got, care se afla pc stanga DunariI, pana pe la Palus Moeotide,
imbrali ase arianismul, pe care l'a primit de la propovaduitorif venitI din Asia-mica.
Audius, laic din Mesopotamia, aratandu-se schismatic can6nelor de la Nicea, a fost
exilat de Constantin cel mare in Scythia; de ad trecu la GotI, unde converti la cre§tinism
calugari multi dintr'81-0 innintand i manastirf.
Secta Audienilor, care s'a stins in vécul al V-lea, se distingea de arianl prin aceia,
ca representa pe Dumnezeti Cu totul antropomorfic, sati ca pe 6menI, compus din trup
si suflet i serba Pa§tele impreuna cu Iudeir la 14 Nizan ').
Socrat, scriitor bisericesc din vecul al V-lea, pretinde ca GotiI s'ati cre§tinat pe timpul
ha Constantin cel mare, zicend: «Constantin in rt.isboiul ce l'a avut contra Gotilor, care
invadati Imperiul, II invinse impingandu-I peste Dunastru; Impe'ratul sperand in stégul
cruceI, care este semnul crWinatatiI, GoliI rapi(I de mirare pentru invingerea cea necre-
zed, ati prima religiunea cretina, cu al carel ajutor Constantin esise nevatamat6).
Theodor Anagnostul (scriitor din vecul al VI-lea) spune: de aci se incepe crestinarea
Gotilor in mod serios»6).
Adev6ratul intemeietor al Cre§tinismuluI la Gotl a fost Ulfila, care de §i nascut inLre
densir, dar era descedintele unuI captiv roman crescut in
Ulfila studiase la Constantinopol, unde a fost hirotonit la anul 341. sail 343 de Archie-
piscopul Eudoxie.
El luase parte la desbaterile conciliuluI de la Constantinopol, i Eudoxie Cu Acacie
covinsese, ca «diferinta intre arianism §1 credinta de la Nicea este o disputa deérla».
Intorcéndu-se in patria sa, când Statul Got era in flóre sub Hermanaric ; cu tóte per-
secutiunile i pericolele la care se expunea, mai cu sérna cà Regele era pagan, Ulfila
reu§i In timp de 30 anI a converti la cre§tinismul arian jumaate din compatriotif stit
Traduse in limba gotica, Santa Scriptura, pentru care inventa insu§I caracterele
sunetelor neintroduse pang atuncl in limba.
Ulfila a stat tot-deauna in relatiunI amicale cu papiI Roma: Jules I (337-52),Libère
(352-66) i Damasc I (366-84), care Il onorail, ca pe un apostol al Gotilor.
Sub Hermanaric, GOT ati stat in bune relatiunI cu Romanil si multi dinteinsiI se
inrolara ca legionarl.
Dar dupa, m6rtea acestuia, Regatul Got se imparti: in Ostrogoff, care sub Regele
Fritigern a continuat politica predecesoruluI sèiti Visigolif sub Athanaric, vrajma§ al Ro-
manilor.
Provocat, Valens trece Dui-Area in 376 pe la Noviodunum §i bate pe Getruzi, un
trib Got.

') Ev. Popovirt, op. cit. Vol. I. P. 463-8.

t) Istoria Patriarhilor lerusalimuluT. Cartea II. cap. X § 1.
Istoria Bisericescii, Anul I (1875) No. VI pag. 411 nota 3.
Peyssonnpl op. cit. p. 34-5; Hammer, op. cit. Vol. I p. 217 §i Er. Poprivici op. cit. Vol. I p.482.
Hist. ecles. lib. I cap 2.
Cart. II cap. XXI.

www.dacoromanica.ro
630

Pe atuncI archipastorea la Tomis, care incepuse a se numi Constantia, dupa numele

surorir lur Constantin eel mare, un Episcop, Bretannion (Vetranion, Berthanion), al cincilea
din lista luY Le Quient); acesta era un erudit si nu impartasia eresiele aria,nismuluI; era
In corespondenta amical cu Dionisie, Episcopul CorinthuluT la 3682).
Valens, pe MO chi era protector fanatic al Arianismlur, maI era inconjurat ;4 de
o mul(ime de consilierI propagandistI, chiar in re'sboitt.
Impèratul se ncerca a converti ;4 pe Bretannion, dar acesta nu riurna c refuza, ci
nu vroi a'l primi nid In Biserica, nicl a comunica cu arianistI luI Valens ;4 se refugia
intrio alta biserica urmat de tot poporul.
Valens infuriat, il arestéza si'l trimete in exil; insa numaY decat l'a rechemat, temen-
du-se de o revolta a Scythilor, care murrhurel in contra persecutiunI EpiscopuluI lor").
Cat de mult stiuse Bretannion a inradacina crestinismul intre ar sa se dovedesce
din aceia, ca pe timpul sèii, Sfantul Saya flind martirizat i corpul aruncat de GO in
Dunare, Junius Sauranus, ce era pe atuncI Guvernatorul (Dux Scythici limitis) Scythia
minore, lua. corpul Sfantulul i 11 transporta in Capadocia, patria martiruluI').
GOT din stinga Dunaril, fortatl de navalirea Hunilor, cerura din indemnul luI Ulfila,
permisiunea de a trece fluviul, spre a se stabili in Scythia si Moesia.
Valens le acorda cererea in anul 376, cu conditiune de a se cretina.
Dar fiind maltratatI in Imperiu, GotiI nu intarziara de a se revolta i, sub sefir lor
Fridigern i Alavivus inving in dou6 randurI armatele romane: la Ad Salices (377) si mal
ales la Adrianopol (378) unde insusY Imp6ratu1 pieri.
In urma acestor victorif provinciile Peninsula Balcanice aù r6mas prada barbarilor.
«Parnentul era acoperit cu cadavre i rosu de sange» sale Sf. Grigore de Nazianza.
«Episcopil luatl captivI, preotiT sugruma i bisericile distruse» serie putin mar in
urma Sf. Jérôme 5).
Theodositt reusi a curdti Peninsula Balcanica de barbarT, iar cel réma§i se stabilesc
In Dobrogia, intre Dunare i Valul numit al luI Traian.
Gotif incercara a jefui in anul 380 orasul Constantia, care fu salvat numaY prin cu-
rajul ce inspira soldatilor, Episcopul de aci, Gerontius, al VI-lea din lista luI Le Quien 6)
In urma GOT devin un popor supus, se indeletnicesc cu agricultura si multi din-
triinsir devenira stabill. Er at continuat a remâne Ii erezia Arianismuld liana la anul
400, pe timpul StintuluT Chrysostom, «care si-a indreptat privirile sale nu numaT asupra
paganilor, dar chiar i asupra ereticilor» Gotilor.
Un rest de GotT a continuat a rOmane in Arianism, para in timpul luï Justinian I, cand,
dupa marturisirea luT Procopiù, a cerut de la acesta, archierett orthodox 7).
O nota disputa se ivise in Biserica, anume: ca, Duhul Sfint, nu numaT ea este mal
mic de cat Taal i Fiul, ci este chiar o creatura a FiuluY ;4 slujitorul TataluI si
Acesta doctrinä" nota, numita Macedonianismul se" Maratonianism,provoca cel d'al
doilea sinod ecumenic, convocat in anul 381 de Imp6ratu1 Theodosie la Constantinopol ;4
participa la el 186 EpiscopT aT Orientulur, intre care si Ulfila, al Gotilor i probabil i Ge-
rontiu din Constan tia.
Intre cele 7 can6ne ale acestur sinod s'a complectat i simbolul de la Nicea, pana la
sfirsitul WI de acum, recunoscendu-se intregile decisiunr sinodale ;4 de episcopif apusuld,
care nu luasera parte.
In anul 381 m6re Ulfila, Episcopul Gotilor; acestia cerura un noti Episcop, dupa cum

') Sub.Valente Imp. Ariano cui forliter restituit, in eclesia

Dosithei, op. cit. cart. II. cap. V § 10.
Sozomen (scriitor in vécul al IV-lea.) Historia ecclesiastica. Lib. VII cap. XXI.
Peyssonnel, op. cit. p. 37 §i Fleury. Hist. eccles. Vol. I, p. (80-81.
Duruy, op. cit. Vol. VII, p. 437 apud St. Grégoire de Naz. Disc. XXII, S-t. Jér6me Oeuvres. Ed. Mile
1553. Tom. I, p. DI
A qe vedea partea istorica.
Dosilhei. Op. cit. Cartea III. Cap. X, § 1. A se vedea: Bis. Ortodoxa, An. I, No. VII, p. 509 nota 1.

www.dacoromanica.ro
 631

resulta din a 44-a scriscíre a Sf. Ion Chrisostom, Patriarhul Constantinopolultg, intre anir
398 401 1).
Cat timp va fi arhipastorit Gerontius, nu scim ; dar la anul 393 intilnim ca Episcop
la Constantia pe Theotimus I, al VII-lea din lista lur Le Quien 2).
Moroni 11 numesce Testimo 13).
Nestor, Patriarhul Constantinopoluld desvolta o noua erezie in Biserica, zicènd :
«cu totul alt-ceva este fiul lur Dumnezeti i cu totul alta este omul Christos; er sunt unitl
numar printr'o unitate morala; intre cele dou6 firl se aria numaI un contact intim, o le-
gatura morala, un fel de sala§luire a lui Dumnezeil in om».
«De aceia Maria nu trebue sa se numéscä nascatóre de Dumnezeil, pentru ea ea a
nascut un om, ci avOponcos6xoc, iar pentru a o cinsti dupa vrednicie, ar trebui sí se nu-
mésca mar bine xpnroT67.0s».
Disputa ajunse a§a de acuta, ca Theodosie al II-lea, sari cel tanar, convoca la Efes, in
anul 431, al III-lea sinod ecumenic, la care ail luat parte peste 200 Episcopr, intre care §i
cel de la Tomis, numit Thimotheus, al VI1I-lea din lista luI Le Quien.
Sinodul dadu 8 can6ne, din care maI important este al VII-lea, ce prevedea pedépsa,
cea maY mare acelur care va face i va invata alt simbol de cat acel de la Nicea 4).
Prin navalirea Hunilor, Biserica din Scythia minora avu sa sufere, cad barbarir ail
distrus mar multe ora§e, intre care i Metropola Pontuld, Constantia, la anul 447 ; 5) insa
acésta fu de scurta durata, cad trer anl mar in urma Atila NI indrepta privirile spre oc-
cident §i muri in Panonia la anul 453.
Cer rè'ma§I in Dobrogia sub Hernakli, erati intrebuintatr la apararea Valurilor §i se
numiati fosaticY.
Sunt scriitorY cart afirma, ca Sfintul Ion Chrisostom (344-407), a propagat cre§tinismul
la Hura, in Scythia §i in tinuturile marginme Dunarir de jos 9.
Nu scim la ce date vor fi ocupat scaunul episcopal de la Tomis, al IX-lea §i al X-lea
din Episcopir de aci, aratatI in lista lur Le Quien, anume Ioannes §i Alexander; dar de
sigur in seurtul timp de 20 de anI ce desparte Sinodul al 111-lea, unde am vNut ea a
luat parte Timotheus, de Sinodul IV-lea tinut la 451, la care participa Theotimus al II-lea,
dupa cum vom vedea; sail mai bine pana la 447, cand Tomis a fost distrus de Hunr.
Sinodul IV-lea convocat la Calcedon, de Imp6ratul Macrian, se pelte considera ca in-
ceputul schismer intre Biserica orientuluI, de Sf. Scaun.
Nu ne vom ocupa de cttt de canonul al 28-lea, care intereséza mar mult subiectul nostru.
Prin acest canon se confirma EpiscopuluI de Constantinopol, ca al re§edinter a doua
a Imp6ralier, al doilea rang intre Patriarchr §i jurisdictiunea peste treI diocese, unde avea
dreptul a a§eza MitropolitY, in Thracia, Asia §1. Pont 7).
Diocesa Thracier scim ca era impartita in ,.tése provinciI, intre care NIoesia II (panca
orientala a Bulgarier de astazr) ;;i Scythia (Dobrogia) 8).
In Moesia II, dupa un catalog intocmit de Dositheiti 8), era un exarcat Cu .ése episcopiI,
intro care se gäsesce archipastorind in Scythia pe Theotim II.
Acesta este al 11-lea Episcop al Tomisulur, dui:a lista lur Le Quien.
Decr de la 451, Dobrogia incepe a depinde, sub raportul eclesiastic de Patriarchul
din Constantinopol.

Ev Pupovici, op. cit. Vol. I, P. 398, 476-9, Peyssonnel, op. cit. p, 42.
Sozonienus, op. cit. Cartea VII, Cap. CXXVI «Theotimus Tomis et Scythiae Ecclesiam administravit,
vir philosophia enutritus cujus virtutem Huni Istri accola suspicientes, Romanorum Deum ilium appellabat».
Dictionar de Istorie eclesiasticd; vezI «Ovidiii in exil» de A. Bruto, p. 50.
Ev. Popuvict, op. cit. Vol. I, p. 492-7.
Lebeau. Histoire du Bas-Empire XXXII, LVII.
7'heodoret. Lib. V. Cap. 31 §i Photius, p. 1517.
Ev. Popurici, op. cit. p. 500 Vol. I 0 Hammer, op. cit. Vol. I, p. 266-7.
Ranzbaud, op. cit. Vol. I, p. 43.
Op. cit. Cartea 1V, cap. VII § 2 in Bis, ortodoxa romana anul 1, fasc. VIII, p. 590.

www.dacoromanica.ro
632

In a doua jurnAtate a secolulul V-lea §i inceputul celul al VI-lea, Scythia mica incepe
a se manifesta in viata CalugariI de ad i detera nascere une revolte relignse,
degeneratä in luptä, sub conducerea luï Vitalien, care in fruntea unel armate de nemul-
tumitl din Scythia, Thracia §i Misia, merse asupra Constantinopoluld in douè rändurI: la
513 §i 518 §i invinge pe Impèratul Anastasie.
intre conditiunile päciI Vitalien cerca, ca totI episcopil ortodoxl exilatr de Anasiasie
sä fle rechematt
Vitalien convoca apoI la Eraclea, 200 episcopI, in fata cärora justificat cel exilatI
de Anastasie; iar in locul PatriarhuluI din Constantinopol, Thimotein, care tusese causa
revoltd, a fost a§ezat Mitropolitul TesaloniculuY, Macedonius.
La sinodul de la Eraclea, pare-se, a participat §i Paternus, Episcopul de la Tomis,
al XII-lea din lista. luI Le Quien.
Vitalien este omorit la Constantinopol in anul 520, de partidul politic, numit «vénät»,
condus de Justinian I.
Justinian, näscut in Ochrida (Ueskiib), pentru a da o mare strälucire patrieI sale,
ridica pe Episcopul de aci, Catellianus, la rangul de Arhiepiscop independent de orI ce
scaun §i decI de Bisericä autocefalä.
Papa Virgilin consimti la acésta in 541. ')
Arhiepiscopul din Ochrida, dupä nuve,la 131-a a lul Justinian, avea jurisdictiune ecle-
siasticä i dreptul de a chirotoni pe Episcopir din eparhfile: Daciel ripense, Dacier Medi-
teranee, TribalieI, Dardaniel, Misid de sus O, Panoniet 4) Dioccsa de Ochrida se numia
Justinianea prima.
Patriarhul din Constantinopol avea Jurisdictiune eclesiasticä, asupra Moesier de jos
(secunda), Thracier i Rodop. In eparhia MoesieI secunda era coprinsä F,.;i Scythia minor
san Dobrogea de ag. )
Gäsim ca Episcop la Tomis, pentru epoca ce ne intereséza (54.9 556) pc Valentin,
catre care Papa Virgiliù (537 - 55) serie o epistolä invitändu-1, sá condamne §i el coprin-
derea «celor treI capitole» 4) ale Origeni§tilor.
Cele 3 capitole, pentru care Justinian convoca la 553 al cincilea Sinod ecumenic de
la Constantinopol, erati: 1. Scrierile luY Tcodorit din Cyr, 2. Epistola luI Ibas din Edesa,
ambele contra sinoduld din Efes §i 3. Scrierile luI Teodor de Mopsuestia.5)
Aù luat parte la acest sinod 165 EpiscopI, intre care i Valentinianus de la Tomis,
al 13-lea §i cel din urmä din lista luY Le Quien.
Timp de mal bine de un vée Biserica in Dobrogea a fost lini§titä, pkiä, la nävälirea
Bulgarilor, sa mai nemerit pänä la trecerea i stabilirea lor peste Dundre, data care nu
e precisatä, ci coprinsä intre 668 san 689.
La trecerea in Moesia, Bulgaril de §i distruserä' i predara bisericile, iar pe preotY
ir ucidean, crezcIndu-f agentI politicI ai Byzantinilor, totu§1 nu putear' stinge Cu desavir§ire
viata religiásä a *flor cucerite, lOcuite in mare parte de Romä,nY.
De atatea orI citatul Patriarh Dosithel ne pästréza un exemplu de continuarea vietif
religiáse in mijlocul poporuluI cotropitor 6) :
De prin secolul al V-lea papista§iI ayear' deprinderea de a ajuna Simbäta, i in vir-
tutea pretentiunilor de jurisclictiune eclesiasticit ce aveati asupra pop6relor din Nordul
peninsuleI Balcanice, propagan' ajunarea SämbetiI §i aci.
Acest fapt este afirmat §i de Patriarhul Photie, (träitor pe timpul lur Crum si ince-
putul crestinäril Bulgarilor), care combätea pe LatinY pentru postul Stimbeter, propagat de
mult in Bulgaria.

Le Quien. Oriens Christianus Tom. II, p. 18.

Dosith. Cart. V-a cap. XIX § 1.
A se vedea Bis. ortodoxii rorránál, fa,sc. II, anul II. p. 89 i Durhesne. Eglises séparées pag. 229.
Dosith Cart. V, Cap. XV § 4.
Detalii asupra acestui sinod, a se vedea En. Popovici op. cit. Vol. I. p. 512(5.
Cartea VI cap. XVI § 17.

www.dacoromanica.ro
 633

Cum acest post neprivind pe Bulgarl, de óre-ce eI nu imbrOti§aserä cre0inismul, se

referia ded la Românif, conlocuitorir lor.
Acéstä, expresie «de mult In Bulgaria» a lui Photie (anul 865 plus-minus), o vedem in-
tinsa Ora la anul 692 ; cad in adevèr la conciliul de la Trula (Constantinopol), tinut sub
impilratul Justinian II Rhinotmetos (cu nasul täiat), se condamnä, prin canonul 55-lea
Biserica Rome, ca culpabilä de propagarea acestd erezil in Bulgaria, maI positiv la Ro-
manif de aci.
Vedem dar, ea in timpul furid nàvàlirii barbarilor chiar, viata politicA a Romanilor
de 0 inceta, nu fu stärimata Insä viata lor religiósa ').
Barbaril de odiniórä Incep a se ImpArra0 de lumina civilisatid Imperiulul Byzantin,
Cu care se aflatl in contact; poporul cucerit incepe a se grupa In comunitiltI cu caracter
religios i ast-fel dupO un secol, gOsim participand la sinodul VII ecumenic din 787, pe
Episcopul Abaritilor din Moesia inferióra, anume Ursu, care, dupil cum ne spune Le Quien,
era de originä
Avem dar prin partile vecine Dobrogief de astazI o episcopie, pe cAnd la Thesalonie
era vechia Arhiepiscopie, care' 0 ea trimese la conciliul din 787 pe Ion al Thesaloniculd
ne spune Dosithd 2).
AmbiT pästorI bisericescI eran aI Romilnilor convietuitorl Cu BulgariI necre0inatT,
RomânI care incepuserä, manifesta viaja lor religi6sa maY pe larg, pentru cà mal in
urmä, sá4 vedem conlucrand cu Bulgaril in fondarea unul stat puternic la Dundrea de jos.
Sub domnia luY Crum avem maY multe dovezY de existenta crestinilor prin Bulgaria
orientall
Sfintul Theofan ne spune, cum cdpetenia Bulgarilor, Crum, ataca Develtum 3) si pe
locuitorY impreund cu Episcopul 'T-a strämutat 4).
apor: in luna Februarie dol crestinr din Bulgaria fugind, aù anuntat ImperatoreluY,
cà Crum cauth a nhväli In griimadä, ca sä prindà pe locuitoriI din Thracia 5).
De 0 distrusa Biserica din Tomis, iar Episcopia destlintatd, pae, de 6re-ce niel un
scriitor sari cronicar nu ne mal pomenesee de ea, cre§tiniI nu disphruserä de ad, ca 0 din
hitregul regat Romäno-Bulgar.
In anul 814, Crum luand Adrianopolul, strOmutä din Thracia panA la 50.000 locuitori
impreunä Cu Episcopul de ad, Manue18), care suferä martirul impreunä, cu George al
Develtuld, Leon al Niced din Thracia 0 un 6re-care Petru, cum 0 altI 377 cre0inl 7).
Sub fiul lur Crum, Mortagon, sutera martirul mal multr cretinY din Tiberiopol (Vara).
Intre ace0I martirI se afla un têndr, Cinamon din Adrianopol; acesta fiind luat captiv a
exercitat atata influentà asupra unuia din fiil luI Mortagon, Eurabota, eh' l'a cre0inat.
Atat Cinamon, cât i Eurabota ail murit din rnäinele luI Molomir, succesorul la tron
al luI Mortagon 8).
Asupra inceputuld cre0inäril Bulgarilor pg,rerile scriitorilor vechl sunt fórte impArtite,
si cum acest eveniment e de o mare insemnAtate, merità o mal amanuntitg cercetare.
In timpul regente imparäteseI Theodora, pe la anul 845, inteun r6sboiLl pe care
ByzantiniI avut cu Bulgarif, sora RegeluI Boris, al caruI nume nu ni s'a pästrat, a fost
facutà,' prisonierd i dusä, la Constantinopol, unde a fost tratatd cu tóte onorurile re-Y se
cuvenia; locuind in palatul Imperial, ea fu crescutä, i initiatii in invdtitturile religiunel
crestine, pentru care ayu o deosebità clragoste in scurtä, vreme.
') Oriens christianus Tom. I p. 1221.
3) Op. cit Carlea VII cap. I § 17.
Dupti, und (Geograful Meletie pag. 439 a °peril sale) este Zagora; dupa alliI (Dosithet, in T61j.o; rhpeg
pag. 35 ;4 Vretos. La Bulgarie p. 233) este ora§ul Burgas.
Theoph. Chronographia (ed. Bon. 1839) Tom. I p. 722.
Theoph. Chronographia (ed. Bon. 4839) Tom. I pag. 779.
8) Nlem. pop. II 543, 54 , 561. Accst sfAnt este serbat de ortodoxi la 22 Ianuarie.
Dosil h. cart VII cap. VII § 1.
8) Historia Martyrii XV martirum § 29 sq Patrolog. Miyoe T. CXXIV p 191. In Bis. ortod An. II
No. VII p. 447.

71800 80

www.dacoromanica.ro
634

Pe de alta parte traia captiv la curtea luT Boris un ealugar gree, anume Theodosie
Kuphara, om instruit si cunoseator in afa,cerile politice.
Prin intelepciunea i meritele sale, Kuphara devenise ministrul Regelur i profitand
de increderea cc-I inspira, incepu s insufle Regelul i curtenilor, preeeptele religiunr crestine 9.
Cand Boris ceru pe sora sa captiva, Byzantinif drept pret de rescumparare ccrura si
eI pc Kuphara, acoja ce se facu.
Beintòrsa in patrie, Principesa crescuta in dogmele religiunr crestine, continua a cultiva
primele seminte ale acester religiunI sadite de Kuphara fri sufletul lulf Boris, care totusI
nu voi sa renunte la idolatria stramosilor sal%
Dar in anul 864, intamplandu-se in Bulgaria o f6mete ingrozitbre, Boris, care vedea
mizeria ce 'I ameninta poporul, invoca in ajutor pe Dumnezeul crestinilor i in urma
rugaciunilor, f6metea inceta.
Acésta decide pe Boris a se cretina, cerénd de la Constantinopol un Episcop1).
Un alt fapt nu mar putin important a contribuit dupa unir istoricr la crestinarea
lul Boris.
Calugaril Methoditi si Cyril, intorc6ndu-se din Moravia, tree prin Bulgaria.
Methoditi, care se pricepea in ale picturel, este invitat de Boris la noul palat, ce-s1
construise la Nicopoli Mg& sÄ zugravésca inteuna din camere un tablott, care sa
represinte cea maI infiorat6re scen6, ce V-ar inchipui.
Methoditt zugravesce judecata din urma, representand pe Christos inconjurat de
cheruvimr, avênd la drépta pe ceI dreptI, iar la stinga pe pacatosl, in flacarile iadulul
chinuitI de demonl.
Tabloul a avut atata influenta asupra id Boris, ca acesta a cerut sa se boteze cu
numele de Michail3).
Unir istoricr zic, ea Boris s'a botezat de un episcop trimes de la Constantinopol,
al(ir, ca chiar de insusI Methoditi.
Botezul s'a facut neptea; poporul revoltat inconjura palatul, din care Regele
urmat de catr-va credinciosI ar si, armat mime eu Sf. Cruce.
Curagiul luI Boris facia pe revoltatI a lua fuga, iar vre-o 40 protivnicI ati fost trecutr
prin sabie.
Data crestinariI luI Boris nu e certa, ci e coprinsa intre 860-865; ast-fel:
Autorul Byzantin Simeon Magistru pune anul crestinarir Id Boris in al patrulea aI
lmpòratieI luï Michail III, cand acesta a intreprins o inarmare contra Bulgarilor, adica
860 sad cel mult 861 4).
Nicita Paphlagonianul in biografia Patriarhuld Ignatie, vorbind despra cutremurul
eel mare din Constantinopol, ice, ca Boris a primit crestinismul indata dupa cutremur,
sati la finele anuluI 861, orr in 862 5).
Patriarhul Photie contimporan faptelor, lag a se intelege, ea crestinismu s'a introdus
in Bulgaria pe la flnele anulul 864, sati inceputul lul 865").
Tot Photie mar afirmA, ca crestinismul la BulgarI s'a ivit de °data si in mod curios.
Cronicaril germanI spun, ca in tegnna anuluT 864 Boris era 'Meg pagan 1).
Chiar dupg. atestarile cronicarilor slavr, se vede ea crestinarea lur Boris, ci nu a
Bulgarilor s'a petrecut intre mil' 863-864.
Cu referinta la locul crestinariI luI Boris, autoriI Inca difera: asa Leon gramaticul,
prezentand crestinarea Bulgarilor ea un act necesitat din partea 11I-lea, zice:

') Histoire de Photius XV, pag 129; P. Vrelos. La Bulgaria p. 41.

Assmani. Kalendaria ecclesiae universas. Tom.II p 374 in Avril. La Bulgarie cretienne p 7
Assemani op. cit. Tom. III p. 24 in Amil. op. cit. pag. 7 §i P. Vre(os op. cit. pag. 43.
Theophan. (Jontinuatus. (Ed. Bon. 1837) pag. 665.
3) Acta Sanct. Bolland. 7'. X cap. IV, § 29. Calendaria Assemani III 34.
Photiti Encycl. Epistol. ed. Montacut. p. 49.
) Patrol. Migne T. CXXV pag. 1218.

www.dacoromanica.ro
 635

lar ImpOratul botezand pe acest boier, §i flindu-I na§ 'i-a pus numele s6ii; el a botezat §i
pe magistratil luI, introducandu-I in ora § (Consiantinopol)1).
Deg modul cum a inceput Cre§tinismul la Bulgarl, diterd dupd pdrerile autorilor.
Biserica r6sdritu1ni ea EA Sf. Scaun, fie-care i§I asumä dreptul de primiI cre§tinalorl al
Bulgarilof.
Nor vom lua numaY expresia unuI contiporan, a PatriarhuluI Photie, care zice: cd
faptul cre§tinariI Bulgarilor i chiar al luI Boris s'a efectuat in mod curios, adied tdrä
predicatorI specialY, venitI de la Roma sari Constantinopol 2).
La patru anY dupd cre§tinarea luI Boris, adica la 869, acesta cere papel Adrian II,
ea sä numéscd Arhiepiscop, pe un diacon anunie Marin, care dupd nume nu putea fi &-
eat Romans).
Acum se resolvä cestiunea cre§tindriI Bulgarilor (in mod curios», dupd spusele Pa-
triarhuluI Photie.
De vreme ce Boris cerca ca pe Marin sal numéscä Arhiepiscop, urrnéza di la 869
existaii in Bulgaria preotI §i chiar episcopr, earl nu puteati fi decat dintre Romanif cre§-
tinl convietuitorr cu Bulgaril.
DecI Bulgaril s'ati cre§tinat treptat i prin contactul lor cu RomaniI.
Dupä putin timp satI chiar in anul 869, Bulgarfi desgustatI de latini se puserd sub
jurisdietiunea Patriarhilor, care intro anil 869-878 le trimeserd doI ArldepiscopY: pc
losif i pe Georgie.
Re§edinta Arhiepis..opatuluI era la Ochrida §i avea sub jurisdictiunea sa trer-zecI
de Eparchit
Dintre tóte Episcopiile, ne intereséza maI mult pentru istoria bisericeY din Dobrogia,
aceia a Oitelor, pe care Greer( o numiati lipoProo saù Ilpopiton. Acest ora, este Pravadi
de astäzI, a§ezat intre Varna §i $umla, unde se mal vè'd Meg, ruinele unuI castel vechiti ').
La sinodul tinut la 879 in Constatinopol, se vede eh a luat parte .§i Episcopul Pro-
vatonuld, anume Emanuels).
Ace.stä populatiune cre§tinä, care avea un Episcop numar la catI-va anT dupd con-
vertirea Buigarilor, de la un oras nu departe de Constantia, nu puteati fi deck RomaniI
locuitorir DobrogiI.
Succesorul luI Boris, Tarul Simeon, supune Biserica BulgarieI scaunulur din Roma.
Papa Formosus IT dete comina de Rege. Acestd supunere durézä pe tot timpul domnig
acestuia (893-927), iar urrna§ul sèù Petru, intrand in rudire cu curtea Byzantinä, alipesce
din noti arhiepiscopia Bulgarig de PatriarhI.
Prin supunerea primuluI regat Romano-Bulgar, nu se atinse, nimie din autocefalia
bisericeI (declarata de autocefalä, de la 932), insd Bulgaria de Nord trecu sub jurisdieli-
unea patriarhier de Constantinopol, de la cucerirea el de Imp6ratul Lin Tzimisliesu).
In anul 1185, treI fratI Romani de ném, infiintézä al doilea regat Romano-Bulgar,
sub conducerea luI Petru, Asan §i lonitä.
Asan scitipand tara de jugul Byzantinilor, i§I stabilesce capitala nouluI Regat in Tar-
nova, unde strdmutd §i scaunul Arhiepiscopal.
In scris6rea Papg Inocentiti Ill-lea din 1203, gdsim ea Arhiepiscop al Tarnovef
pe Vasile, care arhipdstorea in Regat de 18 anl inainte, adied de la reintemeierea Sta-
tuluI Romano-Bulgar 7).

') Leonis Gramatici chronographia (Ed. Bon) p. 238. El e In contrazicere Cu Theophan(Continuat. pag.
164) :;;i cu respunsul Papal Nicolae, care spune ca boierri aú vrul, sä, ornòro pe Boris, ca si puna In locu-I
un pitgetn.
6) Revista Biserica Ortodoxa Romema. Anul II, No. VII, p. 451
a) Baronii. Annales an. 869 No X. Vita Adriani (Migne T. CXXVIII pag.1394.
4) Kanitz. La Bulgaria pag. 415
Dosith. T6p.04 x(zpac pag. 35.
En. Popoviet. op. cit. Vol. I. pag. 621 i 641.
Patrolog. Migne Tom. CCXV pag 288.

www.dacoromanica.ro
636

In luptd cu Byzantinil, era natural ca Biserica ssa fie independentd de Pairiarhat;

de aceia Vasile se numesce pe sine Arhiepiscop al Romano-Bulgarilor, tinzénd, dupg
cum vom vedea, a deveni insusY Patriarh.
De acéstd Arhiepiscopie depindeati 12 EpiscopY, intre care la Preslav in 1203 gd-
sim pe Saya ').
Prin intervenirea Papel Inocentiti II, Biserica Romäno-Bulgarä trecu sub jurisdicti-
unea Sfäntulur Scaun, Arhiepiscopul Vasile primi de la Papa semnul puteriI oficiuluI
pontifical, palium (o bucatil de tofd presärata cu crud, care se trimete de Papi, ca semn
al jurisdictiuniI eclesiastice), iar Ionitä, coróna de Rege la anul 1204 Noembrie 8 2).
Dupd treY-zed anY de la data acestui fapt, adica la 1234 in timpul lul Ion Asan
când si pe scaunul arhiepiscopal din Tärnova se afla I6chim I, in Biserica Romäno-13u1-
gard s'a petrecut un fapt, care transformd Primatul acesteY BisericY in Patriarhie inde-
pendentd, cu consimtiméntul celor din Antiochia, Ierusalim 0 Alexandria.
Proclamarea de Patriarh al luI Whim I s'a fdcut in urna sinoduluI tinut la Lampsac3).
Dupd, mártea lur 16chim I la 1237, se urea pe tronul PatriarhieY Vasile II, despre
care se scie cd a adus in Thrnova m60ele SfinteY Parashive, care maï in urind, pe
timpul luY Vasile Lupu, atl fost aduse la Mandstirea Sflntil TreI Ierachl la 14.
DNA, Vasile II-lea urmézd Patriarhul I6chim II-lea.
Acéstiti independenth a Bisericel din statul luI Ion Asan II, provoch pe Papa Grigo-
rie 1X in contra Bulgarilor. in special rugiti pe Baldouin, noul Imp6rat latin din Constan-
linopol i pe Bela IV-lea Regele Ungarier, sà mergil contra lul Ion Asan 1I.
Pe cel d'intar, Ion Asan il bate la Andrianopol i '1 om6rd, iar Béla inrudindu-se cu
Regele Bulgarilor, refuzd propunerea Paper, cdruia spre a-7 domoli furia 'Y spline: ((cred
eh' Asan II se va reintórce la Biserica Romel»4).
Papir v6zend, cd, Ion Asan este neinvins in hotitririle sale, a0eptarà pänd la ni6rlea
acestuia la 1245, cdnd Papa Inocentiti IV-lea trimete lul Cäliman o scris6re, prin care
invitä sd, consimtd la unirea BisericeY Româno-Bulgare cu Sf. Scaun.
Caliman m6re insd in acelas an 1245, i ineercitrile Papel re'mAn infructu6se3).
Despre 16chim 1I-lea, Patriarhul TarnoveY, istoria nu cun6sce nimic, de asemenea
nu se scie cine 'i a urmat, dar gdsim pe o evanghelie cu data de 1273, pe unul lgnatie, ca
Patriarh, cdruia Il urmézä. Macarie.
hichim 111-lea arhipästoresce la 1283; catre acesta Papa Nicola" al IV intervine,
IAA folos, la uniflcarea
El este °moat la 1294 de cdtre Tarul Sfentislav Terter, ca bdnuit cà tritidéza Statul
la 'Mari.
Dupd, 16chim III istoria ne-a mal pitistrat numele a patru Patriarhl din Tarnova.
DorotheI, Roman, Theodosiù I 0 16nichie I, färä insä sti cunóscem ceva din viata lor.
Simeon, urma011 luY I6nichie incoronézd la 1346 pe Regele Serbia pe Stefan Dw;an:
Theodositi al II-lea, pe timpul cäruia, sari póte chiar dupä insistenta luY, s'a adunat
in Tdrnova, cam pe la anul 1.352 un Sinod contra Iucleilor i Bogomililor, care turburati
crestinätatea in Regatul RomAno-Bulgar.
Acest Theodosia s'a retras la 1356, pentru a face loe lul I6nichie al 11-lea 0 in fine
ultimul Patriarh, Eftimie, cunoscut prin lucrdrile sale de §tiintil.
La ocuparea TärnoveY de Baiazid I in 1393, exilézä dupd, un an pe Patriarhul Efti-
mie, dupd ce ocupase tronul timp de 18 anY, adicd de 1376.
110.mAn in negura vremurilor episcopatele din Dobrogia pe timpul mdrireY RegatuluI
Româno-Bulgar, despre care vorbesce Le Quien.
') Patrolog. Migne. Tom. CCXV, pag. 289.
') Idem pag. 287.
8) Golubinski. Privire scurta asupra istoriei bisericilor ortodoxo Bulgara, Sèrba ì RomAna (in rusesce)
pag. 280-81.
1) Regnalclus ad anum 1238 § 7.
6) Regnauld. Annales Eccles. ad. an. 1245 No. 11.

www.dacoromanica.ro
 637

Asa acest scriitor ne spune, çà la Axiopolis exista pe la 1347 un Episcop, Cyrillus ;

iar la Sugdae (vechiul Sucidava), un Episcopat, unde aí pastora: Stephanus, Constan-
tinus, Arsenius, Theodorus, Eusebius si Theophanus, pana' la 1484.
Acest din urna Episcopat, pretinde Le Quien, datézd de pe la 1102, pentru care datd
citézd un Episcop si un altul la 1158 ').
Domnul Gr. G. Tocilescu de asemenea pretinde, cd un alt Episcopat se afla la vechiul
Arrubium, Vidna set Mäcin 2).
In ce timp nu scid, dar probabil tot prin vécurile XXIII.
Dula exilul luI Eftimie, Patriarhia de Tarnova a fost degradatä in Mitropolie, unde
prin intervenirea Grecilor din Byzantid, Baiazid I trimese in August 1394 ca Mitropolit
pe Teremia, care n'a fost primit in Moldova 3).
Nu pot precisa, cand si cum s'a format la Silistra o Episcopie, care dupd cum vom
vedea, este inältata la rangul de Mitropolie i coprindea t6td Dobrogia.
La Durostum arhiptistorea, pe timpul Imp6ratuluT Diocletian, episcopul Dasius; iar
maI in urmii, un altul, Iacobus, ja parte la conciliul din Efes (431). Monophilus, este dula
lista tul' Le Quien, al treilea episcop de la Durostorum. Cu navälirea Bulgarilor istoria epis-
copatuluI din Silistra tace:
«Dupd ce BulgariI coprinserd Daciile si Moesia de jos, nu se afld sd mal II fost epis-
copI in ele, pand la crestinarea lor; i chiar de ar fi fost, nu putead sta in legaturd cu
cel-laltr crestinI, de frica Bulgarilor ; de aceia niel numele lor nu se mal' pomenesce la so-
b6re», zice Le Quien. TocmaY tarziti in urna gäsirn pe Leon, care la parte la conciliul
tinut la Constantinopol in 1147.
ApoI in 1387, un alt Episcop anume Callistus. El a luat parte in 1339 la soborul din
Florenta4).
Probabil prin ndvdlirea i ocuparea DobrogieI de TurcI, crestiniI de ad ad avut sd
sufere. Bisericile furA distruse, iar Episcopia desfiiniatd.
Le Quien maI citéziti Episcopatul de la Sucidava, care durezä pand in 1484.
in fine la 1638, sal ceva mar 'nainte, gäsim iardsr ca EpiscopY la Silistra (Ddrstorul)
pe Parthenius (1564), Antonius (1638), Macarius (1672), Athanasius (1710), Hierotheus (1719)
íi Seraphimus (1720) cel din urmd din lista luI Le Quien.
Ast-fel dar, cu tad lipsa datelor positive, totusl intrezdrim prin intunerecul vremurilor,
cä, chiar in epoca de glorie a mahornedanismuluI, aci in Dobrogiapdmartul sfânt in
care erati ingropate rèmdsitele unuI profet al Turcilor, Saltukdédé crestiniI ayear' si el'
un phstor al lor, la Silistra, a chruI jurisdictiune eclesiasticd se intindea asupra intregil
provinciI.
Acéstd mitropolie era intretinutä de Romania din stanga DundriT, ca si multe din
Bisericile din eparhia sa, dupd cum vom dovedi cu date autentice, incepand din a doua
jumdtate a secoluluI al XVIII-lea.
Alexandru-Vodä-Ipsilante (1774-82) face danie mitropolier DdrstoruluI, 500 bolovanf de
sare din ocnele Slaniculd, pe fie-care an.
Documentul este prea interesant ca sA nu'l ciam aprópe In intregime:
((Chrisovul Sfintei Mitropolif de la eetatea Dretstortil de peste Duneire».
. .Socotim Domnia mea si pentru Santa i Dumnezeiasca Mitropolie din cetatea
.

DdrstoruluI de peste Durare, la care se cinstesce si se prtiznuesce hramul tderiI cinstitulul

cap al Santulul slavituluI prooroc inainte mergAtorulul si botezAtorulur Ion, fiind cA acésa
Sana Mitropolie a fost zidia si indltaa de reposatul Ghica Grigorie Vorld cel d'antaid,
dupä putinta vremilor de atuncl, apol dupd vremI s'a fost surpat zidirea curtiI de jur
imprejur, cat remdsese islaz i biserica se ddräpänä, necutezand a drege cineva i intru

') Le Quien. Oriens Christ. pag 1228 in V. Andronesru. Contr. istorice p. 114
Revista. Tinerimea Roinand Vol. 11 (1899) pag. 68.
Acta Patriach. Constant. Miklosich Tom. II. pag. 233.
Le Quien. O riens christianus. Pag. 1228.

www.dacoromanica.ro
 638

acéstä, stare att mers pAnd intru a douë Domnie a reposatulur Grigore Ghica Vodd al doilea,
cAnd Domnia so, cu farnicie, mijlocind catre puternica stapanire art scos fir than Impelrä-
tesc, prin care s'a dat voie cu neopritä pozvolenie, i asa prin ajutorul Domnier-Sale
prin osArdia Mitropolitulur ce ail' fost atund, de iznóva s'ati zidit çi s'ati indltat curtea de
jur imprejur i s'atl dres i biserica, i s'ati fácut si case, dar cu multà cheltuiald i da-
torie ; drept aceia i Domnia me.a indemnAndu-m6, ca prin óre-care ajutor de mild, din
venitul Domnesc a ne face no ctitorr, printr'acest cinstit hrisov al DomnieI mele drun
orAnduim mil acester Sfinte Mitropolif, sä. aibd a lua pe tot an ul 500 bolovanI sare de la
ocna Slinic, bolovanT marl a1es1, care la vreme sa fie volnic trimisul färä, de nicl o zdtic-
Mid a o ridica, i atí sa o vAnza, att sä, o clued unde or vrea, i nicr vamesir, nicr cdrnd-
rdsiI sä, nu-i supere de nimic, ca sit fie mil acésta a acester Sfinte Mitropolir de ajutor
si de intdrire, iar Domnier-mele i reposatilor pdrintilor, mosilor i strdmosilor Domnier-
mele vesnica pomenire, pentru c. mila acéstä o ati avut Sfänta Mitropolie si de la allr
fratr Domnr, precum ne-am adeverit Domnia-mea, atilt din chrisóvele DomnieY sale fratelur
Gregorie Ghica Vodd . . . A.sijderea inoim i Domnia mea mila acésta, precum aratä
.

mar sus; . . . . Dat in orasul Bucurescr in luna Martie 21, la lét. 7285').
Acest pretios chrisov ne dovedesce, c Biserica Mitropolitand, cu hramul tderea ca-
pului Sf. Ion a fost ziditd de Grigorie Ghica Vodd cel d'AntAiii, care domnesce intre anir
1660-64.
Mitropolitul de atuncr, de si chrisovul nu ni-1 aratd, dar no scim din alte isv6re2),
cd pe la 1672 era Macarius, care probabil trebue sd fi fost si pe timpul lur Grigorie Ghica
Inaintea lur Macarius era Mitropolit la Silistra, Antonius pe la 1638. Cu óre care
probabilitate dar, reconstituim lista Mitropolitilor Silistrel, cam de pe la inceputul secolulur
al XVII-lea.
La 1710 arhipdstorea la Silistra si peste tad Dobrogia, Athanasius, cdruia II urmd
pe la 1721, plus-minus, Hierotheus.
Seraphimus se interpune intre Hierotheus un alt Mitropolit, Parthenius, despre care
vorbesce un document (pe care 11 vom cita de indatd) din timpul lur Alexandru Ipsilante.
Dupä, ce am vNut numele Mitropolitilor ce s'ati urmat la Silistra in vécurile XVII
si XVIII, sä revenim la Biserica Mitropolitanä.
Documentul ne spune, CO de la Grigorie Ghica I-iul (1660-64), pAnä la a doua domnie
a lul Grigorie Ghica al II-lea (1.748-52), adicd aprópe 1(10 ani, Biserica incepuse a se dd-
räpdna, iar zidirea curtir de jur imprejur, se surpase.
Grigore Ghica II-lea a zidit de isnóvd (din temelie) si a indltat curtea, a dres bise-
rica si a construit case, dar cu multd cheltuialä, i datorie, pentru care maI in urmd
Ipsilante ddruia anual cAte 500 bulgarT marl' de sane de la Slánic, danie pe care Mitropolia
a avut-o i mar 'nainte de la predecesorir lur Ipsilante.
Dar nu numar Mitropolia primia din Muntenia asemenea darurl, ci Domnir nostri
maI ajutati i alte douè bisericI din Dobrogia, care apartineatt de eparhia Silistrel; aceste
dou6 bisericr eratt : cea din Babadag i cea din Cernavoda.
Iatd documentul referitor :
« . . .. drept aceia (lard i Domnia mea insciintAndu-m6 pentru dou6' sfinte bisericr,
ce se aflä in Eparhia Sfintier sale Parintelul Mitropolitulur Drdstor, chir Partenie, 11)&1
una in Babadag, la care se cinstesce si se prdznuesce hramul sfAntulur sldvitulur marelur
mucenic Dimitrie si alta in Cernavoda, la Bogaz-chior, la care se prdznuesce hramul
tulur pArinteluI nostru Nicolae, arhiepiscop Mirelor de la Lichia, fdcatorul de minunl,
Inca' socotind Domnia mea, &A pe MO, alte laude si prinóse ce se aduc luI Dumnezeti
In sfintele bisericf de pravoslavnicir crestinr, este bine primit i mirézma tamAierir can-
delelor si a fdcliilor, fiind-cä i acestea sunt spre lauda ILA Dumnezeil ;4. spre podóba si
cinstea bisericer, i indemnätóre spre evlavia pravoslavnicilor crestinl, bine voim Domnia

') V. A. Ureehia, Istoria Romanilor, Vol. I, p. 00-61.

2) Le Quien. Oriens christianus

www.dacoromanica.ro
 639

mea de miluim aceste douel bisericl, orinduim ca sà aiba a lua in totr anir cate 50 talere
pe an din vama Domnésch, 0 fie pentru támâie, unt-de-lemn, radii', insa Epitropul de
la Biserica Sfintulur Dumitrie s iae ace.ti" talen, 25 la ziva Sf. Dimitrie, iar cel de la bi-
serica Sf. Nicolae sá iae talen l 25 la ziva Sf. Gheorghe, ca sal fie acestor Sfinte bisericI de
ajutor 0 de intarire fiind-ca acésta mila o ail fost avut 0 de mar 'nainte vreme,
precum ne-am adeverit Domnia mea, atat din hrisóvele altor fratr DomnI, cat 0 din
chrisovul DomnieT sale frateluI Grigorie Ghica Voevodul, ot leat 1.760 . . . .
Dat in Bucurescr in luna MarLie 21 leat 7285 1).
Constantin Voda Moruzi, prin chrisovul de la 16 Iunie 1793, daruesce acester NIitropolir
pe fie care an §ése-sute-cincl bolovanT marl' ale4f de sare din ocna Slaniculur 0 tot in
acela.%; an Iunie 8, intaresce dania predecesorilor st4, ca Mitropolia sä aiba voie a line in
judetul Ilfov odaia cu dobitóce (cred ea un suhat de vile) 0 a i se da din vistierie cate
10 talerr pe an.
De asemenea prin chrisovul din 16 Iunie 1193, Moruzi sporesce dania celor douri
bisericr din Babadag i Cernavoda, de la 25 la 50 talen r de fie-care pe an 2).
In fine prin chrisovul din 15 Iulie 1814, Voda Caragea intaresce dania Malta de
predecesorir sOr celor do0 bisericr (din Cernavala i Babadag) din Dobrogia, care depin-
(Jeaù de miiropolia din Silistra 8).
Documentele ne arata. ea Romani): aveati Inca de prin secolul XVIII-lea cel pulin
doué bisericr in Dobrogia, la Cernavoua si Bahadag; ele erail p6te singurele bisericr
creline de aci, de 6re ce alte populaliunr cre$tine nu mal conlocuiari co Romanir in
vremurr a5a, de depärtate.
Nu sciÙ dac2,4 Romanir mar aveati i alte hisericr, cel potion documentele nu ne aratil
acésta, de si er, pentru epoca ce ne intereséza, locuial in mare num6r pe Ormul Du-
narir, pe valea Taiter i in unghiul format de bratul Sfintul-Gheorghe i lacul Razelm.
R6sboiul din 1828-29 aduse o schimbare mare in sórta Bisericer din Dobrogia, prin
desfiinlarea MitropolieT din Silistra.
Tot acest relsboiù distrusese ora§ul Tulcea, care mar 'nainte era pe locul unde se
afifl astazr carantina; el fu rezidit in apropiere. de Colnicul Hord, adica pe locul actual.
Guvernul otoman ca sa impiedice contactul Ru0lor (care acum se intinsesera cu
stapanirea pang la bratul Sf. George), cu populatiunea cretina de prin satele dintre brat
lacul Razelm, aduna pe locuitorir din Betepe i Prislav in orawl din nor! inflintat,
Tulcea, 0 le destinara celor partea de apus (mahalaua BWepenilor de azY), iar pe
c(r din Prislav IT a§ezara catre rèsgrit, formand mahalaua Prislavenilor.
Acetr locuitorr, dupa indemnul lur Nedelcu Gasca, un Roman pios, ati adus.ic6nele
bisericescr române din satul Be§tepe, j le-ail a§ezat intrio bisericuta de scandurr, facuta
in pripa, pe terenul unde se afla astä.zr Biserica catedralà Sr. Niculae, pastrandu-i-s6 tot
patronul Sf. Nicolae, pe care 11 avea 0 la Be0,epe.
Bisericuta acésta a fost cea d'intal din Tulcea i singura cre§tinésca; ea servia nu
numar Romanilor ci i tuturor cre§tinilor din ora.
Bulgarir in emigrarea lor spre Bugeac, dupa rèsboiul din 1828, multi din eT ari rèrnas
In Dobrogia nordica, deer 0 in Tulcea. Aci veni a se stabili Mitropolia desfiintata de la
Silistra.
Mitropolitul ca ortodox avea jurisdictiune eclesiastica asupra tuturor cre§tinilor din
provincie; acetia plateaìi o dare anuala care Mitropolit, numita jitia (in soma de 6 ler).
Mitropolitul, prin influenla sa, provoca Romanilor o mullime de nemullumirr, Intro
altele le pretindea ca sa se ofIcieze in Biserica lor in limba bulgara, pe care voia s'o in-
troduca 0 in §colr.
Dupa trecere de cat-va timp, biserica invechindu-se, s'a hotarit a cladi o alta de zid
lângá cea de scandurr.
V. A. Urechia, op. cit. vol. I. pag. 61-2.
V. A Uredtia, op. cit. vol. VI pag. 243-246.
Idem, vol. X, pag. 237.

www.dacoromanica.ro
640

Totï RomAnil, unilf la ()land, avénd in frunte pe Vasile GAscd, flul luI Nedelcu Gdscd,
Costache-Dumitriu-Boambd, Mich. Petrescu, Fratiï Sotirescu, Em. Popovicï, Gh. Uzum-Toma-
Bozuc, Gr. Burghelea, I. Lungu, Preotif Alexandru si Ion Negru altir, ati cerut autori-
i
atilor turcescI sà li sì permitd a clddi biserica cu treI turnuri, ceia ce s'a 0 fdcut prin
firman Impadtesc, ddnduli-se voe a o construi cu treI turnurr, fav6re ce nu s'a acordat
In urmd nimanuI, cad Turcil tineatI ca bisericile crestinescI sí nu intreacd minaretele
In scurt timp RomdniI a adunat 37,000 leY turcestl de pe la totI crestiniï, fdrd deo-
sebire de nationalitate i aí inoeput cladirea, care a durat 3 ad.
Totalul cheltuelilor fdcute a fost de 280,000 leï turcescï sail 56,000 franct fdrä sä se
fi tencuit, in care stare a si fost gdsith' de Romdd la ocuparea Dobrogieï ').
Cazaeiï i Lipovenir veniff in Dobrogia de pe ineeputul secoluluI XVIII-lea nu avurä,
panä la Osboiul din 1828, bisericä.
Prin stäruintele lui Gonciarov s'a fondat la Slava-rusd biserica de aci, care maï in
urmä s'a ridicat la rangul de Episcopie prin 1.830, sail maï inedce, si in fine Arhiepis-
copie la 1851.
Doi anl maï in urmd Alimpia a. fost chirotonit de Episcop al TulceI. Acéstd Episcopie
durd pdnd la 1860, cad Justin, urmdtorul luï Alimpitl, a plecat in Rusia si s'a lepädat de
rätdcirile Lipovenilor, care ail renuntat pentru totdeauna a maI inflinta o Episcopie la
Tulcea, ci ai remas numaI cu Arhiepiscopia de la Slavd, unde, dupä Arcadit.1 II-lea, urrnä
Irinarch, care se afld i astäzI.
Lipovenil fondard dupd r6sbolul din 1854 56 o nouè mändstire de calugdrite in satul
Slava-rusd, rèmdnênd vechia mdnästire de calugärI i ca scaun al Arhipiscopatuluï Lipo-
venesc; acesta din urmd e asezatd la 3 km. spre N.V. de sat, in sus pe cursul riuld
Slava 3).
Tot dupä rèsboiul din 1856 s'att construit i bisericile lipovenescI din Camena, Sari-
Carcan, cele douè din Tulcea, cea rusésch i cea scapetd tot de ad, cum si cea
din Isaccea.
Una dintre bisericele vechI romilnesCI ale DobrogieI, este si cea din satul eminamente
romdnesc Nicolitel. O cred cea mal vechie, de cel putin 300 ad. Traditia spune, cä acest
locas de rugaciune, a stat multd vreme sub o movilä de pdmént, fäcutd de crestinI pentru
a le acopen i biserica. de frica Turcilor; cd era ascunsd In mijlocul pddurilor, carI odinidrd
acoperiall tot tinutul dinprejur.
Nisce véndtorï se zice urmdrind o cdpri6rd ce se ascunsese la scorbura
stejar, ail bAgat de sérnd, eA movila de ldngd stejar suna a ceva pustiù.
Fäcèndu-se sdpaturI s'a dat peste bisericutd, a card intrare era astupatd cu pdm8nt,
iar in interior táte ic6nele i pod6bele r6mdseserd. neatinse.
Cdpri6ra pe care o urmäreail, tdsnind din 'n'Antru o ha la fugd si se ascunse in crawl-
tura und stand, la cdte-va sute de metri maI departe.
Din acel loc a isvorit apd, care dupd credintele poporuld, are darul de a tilmadui
bálele; acéstd fOntAnd azI se numesce «a zmeuld».
In orl-ce cas, bisericuta din Nicolitel datézd inaintea rësboiuld din 1828, cdd aci se
afld ingropat un general rusesc mort in acest r6sboiti.
Tot din 'naintea r6sboiu1d din Crimeia datézd fondarea Aldnastirilor Cocosul de di-
lugärf Romani i Cilicul de cdlugärite rusescl.
Mändstirea romAnéscd de calugdrl a fost fondatä la 1842 de arhimandritul Visarion,
de loo din Transilvania si venit in Dobi ogia la 1835; a fost refaced in anul 1853 si in
fine in 1883 reparatd i i s'a adaos clopotnita 3).
O chinovie care depindea de mdastirea Cocosul, a fost i Taita, mica mandstire de
pe cursul superior al Auld cu acest nume; astdzI abia maï existd.
I) C. Theodorescu. Din trecutul Dobrogiei.
2) Melchisedelc. Lipovenismul, pag. .66-175.
2) A se vede Manastirea «Coco§u1», cum O. résboiul din 1806.

www.dacoromanica.ro
 641

ApoI TichilescI, care aprópe e lasata in parasire. Aceste dou'e" chinovii" servia ti maI
mult ca adapost talharilor, de cat ca loca de rugaciune.
Mänästirea rusésca de maid, Cilicul, a fost fondata In 1.848 de arhimandritul Atha-
nasiù, ale ca.ruI scandalurI le-am descris cand am vorbit despre acésta mandstire1).
116sboiu1 din 1856 gäsesce in orawl Tulcea o mitropolie bulgara, o episcopie greacd
(stabilitä numar de catI-va anI) §i o episcopie lipoveana.
BulgariI prin influenta lor, i§I asum dreptul asupra biseriecI din Babadag, pe earc
am v6zut-o ca de vremurr, cand nicr un Bulgar nu se afla prin Dobrogia, acéstä bise-
He'd era Intretinuta de RománP)pun mana pe administratia eI §i impun a se oficia in
limba bulgarä.
Acésta stare. de lucrurY a durat din 1866, 'Ana la ocuparea Dobrogid de Romani,
care pe baza drepturilor ab antiquo,gonesc pe usurpatorI de la abministratia bisericd, al
card venit anual se suia la cate-va sute de galbenI.
Dar In 1866 se incepu cérta intre Mitropolitul bulgar Grigorie §i Dionise, Episcopul
grec din Tulcea, cad fie-care din ci vroia sà aiba de partea sa pe RomanI, spre a le
Incasa jitia.
Acésta dare se percepea de preoff insotiff de forta armata i vaI de nenorocitul lo-
cuitor, care nu putea pläti! I se lua .§i ceaonul de marnaliga.
O data un preot Incasator, neputénd percepe jitia de la un locuitor, a voit sa-I ja un
ceaon atarnat de stré§ina easel §i agalindu-se ca traga In jos, ceaonul ce era On
cu bor§ fierbinte, s'a rOsturnat §i a ophrit f6rte réü cinstita Nil a Sf. Sale 3).
Cérta intre inaltiI prelaff at Tulcd, a avut de efect impartirea Romanilor in doué
partide: notabiliI erati de partea MitropolituluI, iar restul de partea Episcopuluï.
Consecinta a fost inchiderea bisericer SE Niculae, dupa stdruintele Mitr. Grigorie ;;i a
unuI bulgar D. Teodorof, pana la venirea Ru§ilor in 1877.
RomaniI cautara a construi o alibi biserica, din colectd publica, In mahalaua Prisld-
venilor §i cu multe straduinte att reu§it numaI a o ridica din row §i a o in veli. Biserica
p6rrd hramul Sf. Imp6ratl Constantin §i Elena.
De §i neispravita, preota oficiara intrInsa,pana la r'ésboiul din 1877; in acésta stare
am gasit-o i nol RomaniI la ocuparca Dobrogid.

VezI MA,nästirea Cilicul.

O scriere a D-10 C. P. Sch eleti (Dobrogia p. 35) sustine cá Biserica din Babagag a fost construita
de RomAni In 1828 §i reziditA tot de ei tu 1856; orI nol am vézut, mal sus cá acésLá bisericA era mai vechie.
CA a fostreconstruit'A In dou6 rAndurl de RomAnI, da.
C. Theodor escu, op. cit. pag. 18.

71800 81

www.dacoromanica.ro
642

Bisericile din Judetul Constanta.

Localitatea
unde se allá Hramul bisericeI DETALII ASUPRA SATULUI I BISERICEI
biserica

a) Ortodoxe.
Adam-Clissi. SE Gheorghe. Satul e reinflintat in 1880. Are o casá de rugaciune. Biserica
a fnceput a se construi In 1900, nu e terminatá. Are un preot.
Din spusele batrinilor,satul datézti, de pe la sfar0tu1 vécului
Aliman. Adormi rea. al XVIII-lea. Biserica a fost construitá in 1859 din gard;
reconstruita de zid in 1880. E deservitä de un preot.
Aigar-Ahmet. SE Gheorghe. Are bisericti, construita pe la 1881; e deservita de un preot.
Numele satuluI insémnä «spanzuratóre», &del aicI, spun blt-
traniI, se afla o spanzurat6re la cetatea de länga. sat .0
Adormirea. unde eraa spanzuratI tálhariI. Furcile el le-aa vézut ba-
trániI, sunt acum 60-70 anI. Biserica a fost construilá
din noft in 1881, prin osárdia CapitanuluI Lerescu, din
Reg. 1 Linie. Bisenca e deservita de un preot.
Azizia. SE tefan. Biserica construita in 1898. E deservita, de un preot.
Inaltarea. Satul este fin-te vechia. Biserica clädita pe la 1828, acum
se reconstruesce. E deservitá de dour preotl.
St'. Nicultte. Satul are o casa de rugaciune, deservita de un preot.
Nu se scie data fondetriI satulul, care e ilirte vedija. Pe lar-
mol stang al Dunarii sunt sate cu numirile: Beilicul, Mar-
leanu, Oltina, etc., 0 de sigur inflintatoril satelor dobrogene
Beilic. SE Haralambie. cu acelaç nume, sunt locuitorI venitl din stänga Duntirit. Pe
timpul resbòielor, locuitoril dobrogeni treceaft Dunttrea in
satele surori.
Biserica a fost construitä. In '1856 0 e deservitä acum de
un preot.
Bugeac. SE A tanasie. Biserica construitä pe la 1862. E deservitä de un preot.
Bottzgic. Intiltarea. Biserica construitä In 1888. Are un preot.
Catedrala, maréta constructiune in stil bizantin, se aflä
SE ApostolI. langa Mare. A fost inauguratit la 1895. E deservitä de
patru preotI.
Schimb. la tata. {
Biserica comunitatiI elene, construitä futre 1863-67. E de-
servitá de doI preotI.
Constan*,
Biserica comunitatii bulgare. E mal mult o casa de ru-
SEMetodiu0Ciril.{ gaciune. S'a pus fundamentul uneI noi biserici. E deservita
de un preot
Adormirea. Biserica comunitatiI armene; a fost construitä in 1880.
E deservitä de un preot.
Carol I. SE Voievozi. Biserica a fost construitit in 1888 0 e deservitä de un preot.
(Danaehtor).
Caramurat, Sf. Gheorghe. Biserica cläditä. In 1884. E deservitá de un preot.
Copucci. SE VoievozI. Biserica dada& in 1882. E deservitä de preotul de la Glie-
lengic.
Caraomer. Are o casa, de rugaciune, In care nu se oflciaza leturghie.
Cara-ci-cula. Idem.
Cazil-Mu rat. Idem.
Niculae. Clädita in 1870, 0 deservita de un preot.
Din informatiunile culese de la un Roman, care se afla de
76 ani in Cernavoda, am aflat cä biserica de care vorbesc
Cernavoda. SE Imparatl. documentele, a fost därimatä de TurcI, dupä rasboinl
din 1829. MaI exista 0 o biserica greceasca, din jos de
seitalul comunal de astazt dar care a fost lasatti, in pti-
rasire i ruinele fondatiunilor se mal véd inca.

www.dacoromanica.ro
 643

Localitatea
unde se aflii. Hramul bisericel DETALII ASUPRA SATULUI F,41 BISERICEI
bisericd

Pe la 1848, 'mi spune bdtränul, obstia locuitorilor a clddit

o bisericá de gard fnvalitä cu olane, si o micá clopotnitä,
Cernavoda. SI. Impérati. dar fiind o constructiune s,ubredd s'a därdmat cu desavdr-
sire in 1879, iar icenele aí fost duse in biserica actualä,
inceputd In 1882 si inauguratd la 1891. E constructie solida
de piaträ in stil bizantin, deservitä, de dol preoti.
SaLul se zice a fi inflinIat in a doua jumdtate a secolului
CochirlenI. I SE Dumitru. X VIII-lea. N'a avut bisericä pAnd la cea actualä, cladita
In 1809, ci numaI o casä de rugdciune. Are un preot.
Chior-cesme. SE Treime. Satul a fost reinfiintat in 1886, lar biserica construitä in
I
1899. Are un preot.
Satul a avut bisericd si pe timpul Turcilor, care &I ars-o
inaintea resboiului din 1877, iar icenele aù fost sfardmate
Cocargea. Sf. Treime. In bucä,ti ; a seapat una singurd, dar si acesta sgdriata
de sabie i represintd pe Sf. Archangheli. Biserica a fost cla-
dirá in 1856 i acum e in bulla stare. E deservitii de un preot.
Caceamac. Biserica este terminatä, dar nesfintita.
Carabacä. Sf. Niculae. Biserica a fost construitd fa 1898 si are un preot.
Satul datézd de pe la inceputul veaculuI XIX-lea si a fost
Canija. SE Voievozi.
inflintat de Bulgarl veniff din Varna. Numele sau insérnnä,
I
sAnge. Biserica a fost construità in 1862 si e deservita de
un preot.
Satul se zice a fi fost infiintat de Romdni, dupd resboiul din
Coslugea. Sf. Treime. Crimeia. Biserica a fost claditd. in 1862; fiind veche, tecla-
toril au inceput constructia alteia nouä,. Are un preot.
Ord.selul se zice a fi fost infiintat in al 4-lea patrar din
veacul XVIII-lea. Datoritä, positiunil sale la incrucisarea
mal' multor drumuri naturale din sudul Dobrogiei, Cuz-
gunul se märi Irte repede si, pe la inceputul secoluluI
trecut, el numära peste 30.000 suflete
In resboiul din 1806-1812, Pehlivan retragéndu-se din Is-
mail (a se vedea la partea istorica) la Cuzgun, pe care
Il intari de jur imprejur cu an i parapet pe liélurile
inconjuratere, construind si 9 reclute pentru infanterie
artilerie. Urmele acestor fortificatiuni se véd i astazt In
säpäturile ce s'au fäcut acum de curind gäsit o mul-
time de ghiulele.
In Iduntrul cetdtii se inchisese Pehlivan, care avea aci pa-
latul séll pe un delusor in partea de resarit a orasuluI,
palatul fnconjurat cu zid ale cdrul urme se maI véd Inca.
Bätrinii povestesc, cá la porta cetdtueI lui Pehlivan se tu-
nal-la un turn prevázut cu un ciasornic mare.
CuLgun. Sf. Gheorghe. Pe locul Primariei de astäzi se indita o märétä giamie (pe
i care Rusii n'ad distrus-o in 1809).
In partea de N.V. se afta' o cladire mare situata pe un de-
lusor ; ea servia ca punct de observatie de acestä parte.
Aci se aflail magasiile cu munitiuni i provizil i cazarma
bandelor lui Pehlivan.
In Cuzgun eral i magaziile Imperätiei Otomane, unde se
aduna dijma produetelor
Strada cea mare, care se cheama astäzi strada Cogälni-
ceanu era pe o parte si pe alta marginita de prdvalii, era
frumos payará, bine intretinuid, iar pe de-asupra acoperitä
cu geamuri. Nimic n'a mai rámas din splendórea de odi-
niòrá a acestul oras, care chiar inaintea ultimului resboiù
numéra mal bine de 8.000 locuitori.
Desele invaziunI i distrugeri aü redus orasul Cuzgun in-
tr'un miserabil sat, care abia acum a inceput a reinvia.
Prin 1850 obstia locuitorilor a crádit o bisericä, care a fost
distrusd de Turci inaintea resboiului. Cea actuald e con-
struitd in 1881 si e deservitd de un preot.
Satul se zice a fi fost fondat de transilväneni, fntre 1770V780.
Ciobanul. Si'. Ion o de aur. Biserica a fost claditä in 1836 si reconstruitd in 1886. Are
un preot.

www.dacoromanica.ro
644

Localitatea
unde se afla Hramul bisericei DETALII ASUPRA SATULUI $1 BISERICEI
biserica

Salid a fost inflintat de Mocani, nu se stie cand. Inainte

Calla. Adormirea. era aci de cal o casa de rugaciune. In 1890 s'a eonstrait
biserica, deservitá de un preot.
Satul s'a reinflintat in 1883. Biserica construita in 1800. Are
Caria]. SI'. Voievozi. un preot.
In 1857 locuitorii aft dada o casa.' de rugaciune, la care ser-
Caranlic. f. Dumill'll. via preotul de la Cuzgun. Satul n'are acum biserica.
Cuitigiuc. O casa de rugaciune cu un preoL.
Satul era locuit de Talari,cari aù fugit in 1877. El se numia
13ilarlar. Tocmai prin 1881 Romanii ail reinliintat
cdruia li deterä numirea de astazi. Acelas lucrtt s'a in-
Dorobantul. SI. Vasile. tamplat la Danachioi, astäzi numit Carol I.
(Bilarlar). Biserica de la Dorobantol a fost cläditti in 1885. Are un
preot.
Inaintea resboiului din Crimeia, salul era asezat mai sus pe
vale, in locul unde se allá tárla lui Zärnescu. Dupä, res-
Doctizol Si. Gheorglie. boitil din 1877, Tátarii fugiti s'ad intors i fondat satul pe
locul de acum, pe la 1885. Pe Janga stabilit i Ilo-
mani, cari aú fondat biserica in 1800. Are un proa
Dobromir. Are o casa de rugäciune, in care nu se oficiaza leturghie.
Demircea. Casí de rugacitme deservitä de un preot.
Salid a fost fondat in ultimul pairar al veacului XVIII si
era loma, de RománI, ArmenT si Turci. Acestia din urma
atl plecat inaintea resboiului din 1877 si ahl remas numai
Paraschiva. Romanil, cave formau si mal' nainle elementul cel
numeres. Biserica a t'Ost claditá in 1832 si reconstruila in
1873. $i attinci,ca i acum are un preot.
Biserica de aci a fost claditä in 1860. Are un preot,care ser-
Dulgherul. Sr. Imp'érati Con- vesce si in satul Carapelit, cara ca Dulgherul sunt
stantin si Elena. vechI sate tataresci. Elementul tatar a fost inlocuit cu
RomanI.
Doerani. Sf. Gheorghe. Biserica construita in 1000. E deservita de un preot.
Endec-arachioi. Haralambie. Are numal o casa de rugiiciune, deservita de un preot.
Esechioi. Adormirea. Are numai o casa de rugäciune, deservitä de un preot.
ErIceseli. Sf. Treime. Casá de rugä.ciune, deservita de un preot.
Satul relnflintat de Transilvaneni in 1883. Biserica a fost
Fagaras-nou. Sf. Voivozi. cladita in 1890. E deservitä, de un preot
Numai in satul Gargalicul-mic exista biserica. Acest sat a
fost infiintat in 1852 de doua familii de Bulgari, venite din
judetul Tulcea cu oile. Pana in 1861 nu mal watt altI
locuitori. Intre 1861-64 ail venit maI mulle familii i s'ail
stabilit aci. Locuitorii construit o mica casa de ruga.-
ciune din scandurI si slujia preolul de la Caranasuf, lar
In 1871 '11-ail adus un yreot al satului, alud ail construit
Gargalic-mic. Inältarea si o mica bisericá, arsa de Turci in 1876, iar icónele slä-
rimate. In 1879 locuitoril construesc o allá bisericii, si in
1804 pe cea actuala, deservitä de un preot.
Satul Gargalicul-mare era locuit de Tatarl, care emi-
gránd inaintea resboiuluI din 1877, satul a fost ruinat
reinfiintat de locuitorii din Gargalicul-mic in 1878-79. Aci
n'a fost si nu e biserica.
Ghiuvenlia. Biserica e in constructie. Satul irisa are preot.
Salol era la inceeut fondat pe dista délului Cisme-Doloi
din lipsa de apa s'a reconstruit pe vale, in locul actual,
Sf. Dumitru. dupa 1828, cand vechiul sat a fost ddrimat. Biserica a fost
construitti in 1866 si e deservitä de un preot.
Galita. Casa de rugitciune cu un preot.
Ghiol-Punar. Salul n'are biserica; are lusa preot.

www.dacoromanica.ro
 645

Local i la lea
unde se aflä Hramul bisericei DETALII ASUPRA SATULUI BISERICEI
bisericti,

Satul a fost fnflintat pe la 1830 de locuitorI veniti din Jud.

Ialomila, de la localitatea numità «la PlopI» asezala in
Sf. Niculae. Balta, in fata satului de acum. In urrna aü mal venit
alte ltmilii. Biserica a fosi cráditä in 1865 si e deservitä
de un preot.
Hairamchitii. Bisericä nu e, satul are o casa de rugdciune Cu un preot.
Harsova. Sf. Niculae. Biserica a fost clädita in 1857 si e deservita de un preot.
Numele satultlf insémnä. in I. bulgarä «Teisanca». Se zice
a fi fost infiintat (nu se scie cand) de o colonie de Bulgari
Lipnita. SI'. 41)01'4. venitä, de pe tä.rmul Mdrii Adriatice. Biserica a fost veche.
S'a inceput construirea unei alte noua. E deservita de
un preot.
Sf. Ciheorglie. Biserica romana construitä. in 1884.
Mangalia. Biserica elenä, e fòrte réu intretinutá.. A. fost construita
SÍ. Niculae. in 1832. Fie-care are cate un preot.
Inaintea resboiultd din 1877 se afla aci numaI o casa de rti-
Medgid ia. Sf. Apostolt gaciune Cu un preot. In 1890 s'a construit biserica actuala,
frumúsä i solida... Are un preot.
Satul a fost inflintal pe la inceputul secolului al XVIII-lea
Marleanu. Sf. Dumilru. de RomanI venitl din stano.a DunariI. Aci se afla biserica,
care a fost arsd de Turci inaintea räsboiului din 1877 si
reconstruitä in 1881. Inainte ca i acum satul are preot.
Muslu-beI. Sf. Treirrie. Casá de rugdciune, deservitá de un preot.
Ostroyul este fondat in urma rësboiuluI din 1828, cam pe la
Ostrov. Sf. Niculae. 1830-32. De la 1878 deveni oras. Biserica de aci a fost
claditä in 1861 si e deservita de doI preoti.
Satul este férte vechiCt (din spusele batranilor, cam vre-o
Oltina. Gheorghe. 400 ani). Biserica este de asemenea veche ; ea a fost re-
construitä In 1852 si e deservitä de un preot.
Adormirea.
Biserica a fost cládita pe la_1865 i reconstruita in 1896. E
Ostrov. deservitä de un preot.

Sr. ImpératI.
Satul reinfiintat in 1886. Biserica construita in 1890. Are
Osman-faca. un preot.
Pazarlia. Niculae. Biserica e construitä, la 1902 ;vi are un preot.
Peletlia Acoperaméntul Aci se aflä, o bisericuta de gard lipita cu pätnént. Preol, este.
M. Domnului.
Pestera. Nascerea lui Isus Satul a fost päräsit prin 180 si reinfiintat prin 1893, iar
Christos biserica construita in 1902. Are preot.
Inaintea r'ésboiuluI din 1877 satul era locuit de Rusi, care
Parjetia. St'. Niculae. s'a(' retras in jud. Tulcea. Biserica a fost cladita in 1859
deservita de un preot.
Nu se scie cu precisie data Min./Axil satuluI; dar, din spu-
sele batranilor, locuia aci un 'Furc bogat, numit Para-
Giclati, pe la 1809.
Acesta plecand, a däruit .pämantul unui servitor al séu
credincios, care facu aci casá de locuit i prisaca cu al-
Parachiot. Adorrnirea. bine. Venind i alte familii reintlintéz6 satul, caruia
detera numele luI Para-Gicláu, Para-Kioiul, de unde
Para-KioI.
Pentru intaia data, biserica a fost construita in 1867 de
nuiele, apoi reconstruita in piatra la 1857. E deservita de
un preot.
Pantelimon. Pantelimon. Biserica e fondata in anul 1889. Are un preot.
Are biserica veche (din 1859), care Se reconstruesce acum.
Rasova. Sf. Niculae. Satul n'are preot.
Biserica reconstruita in 1897 pe ruinele alteia vechi (1855).
Saragea. Inaltarea. E deservitä de un preot.

www.dacoromanica.ro
646

Localitatea
unde se aflä Hramtil bisericeI DETALII ASUPRA SATULUI I BISERICEI
biserica

Satul a fost infiintat in a doua jumétate a secolulta XVIII-lea

Sf. Dumitru. de Zaporojeni veniti din Rusia. Biserica a t'os!, dadito. in
1875 si acum se reconstruesce. Are un preot.
Salul e inflintat prin a doua jumétate a vécului XVIII-lea de
Salul-Nou. Inaltarea. Remani venig din stänga Dunarit Biserica e clädita tlin
1800 si deservita de un preot.
Saraiü. Sf. Gheorghe. Biserica e cläditä In 1888 si are dol preott
Satul fiind pärdsit de Taitart vendrá prin 1884 vre-o 40 fa-
Sa Use!) MI. Nascerea MaiceI I miliI din salul FacäenT (jud. Ialomita) s'au stabilit ;

Domnulut In urrna au mal venit RomänI din judetele Ialomia, Braila,

R. Särat si Transilvania. Biserica e construitä in 1880
si are un pretil,.
Din informatiunile ce am de la batrant acest sat prin 1822
era locuit de vre-o 311 familiI de Gagault care avéü o
biserica, ale carel ruine se mal véd inca. In 1854, el au
Tuzla. Sr. Ecaterina. fugit In Basarabia i alí fondat satul Tuzla. Aci aS venit
sa loculasch TurciI. La 1882 ah* inceput sa vina BulgarI
din Plasa Babadag si in 1887 au construit biserica actuala
deservila de un preot.
Torloman. Sf. Paraschiva. Biserica de aci a fost claditä in 1893. Are un preot.
Taspunar. Sf. Biserica cliftditä, la 1888. Are preot.
Satul era panä in 1877 locuit de Talan l Cerkezt care tra-
iau fie-care separat, de unde numirea de Topolog Talar
Topolog Cerkez. Acum n'a mal remas de cAt cate-va
Topolog. Sr. Impératt familiI tiitärescl. Romänil venitl a se stabili aci in urma
résboiuluI din 1877, sunt din jud. Rämnic-Sarat i Braila,
cum si Transilväneni din satele SAmbata de sus, cea de
jos si Bran.
Biserica e claditä. in 1899 si are un preot.
Tichilescu. Sf. Gheorghe. Biserica e däditá in 1895 si aro un preot.
Topal. Adormirea. Biserica cläditä in 1865. Are douI preott
Urumbei. Sf. Dumitru. Are o biseridi construitä, in 1886 cu un preoL.
VIalichiot Sf. Voievozi. Fatul e infiintat c,am intre 1776-1780. Satul are o casa de
rugäciune, deservitä de un preot.
Anul fondäril b) Lipovene
Gliizdaresci. 1880. Satul e de mult locuit de lipoveni, care avéti inainle o casa
de rugaciunt
Caracoium. 1872. Lipovenii cladit aci o frumòsä bisericä,.
e) Catolice
Constanta. 1860. Depinde de Archiepiscopia din Bucuresct
Caramurat 1882.

d) Protestante
Constanta. 1896. Bisericä.
Cogeali. 1897. Casä de rugaciune.
Copadin. 1890. » »
Faene. 1898. ))

So fular. 1899. ))

Mamuzli. 1899. ))

Mangalia. 1900. ))

Mangea-Punar. 1893. )) 1)

Osman-facA. 1895. »
Sarighiol. 1897.

www.dacoromanica.ro
 647

Localitatea unde
se aflä sinagoga Anul foudárii DETALII ASUPRA SATULUI, SINAGOGEI SAU GIAMIEI
saü giamie

e) Sinagogi
Constan ta. 1872. Sinagogä, pentru ovreiI numiti «lesesci».
1860. » «SpaniolI».

f)
Alacap. 1807. Intrelinuta de locuitorI mahomedani. Deservila de un hoge
si un hatip.
Agemler. 1862. Intretinutä de locuilorI mahomedanI. Are un imam td un
muezin.
Ampler. 1860, 72. Are dou'é giamff intretinute de locuitori mahomedanI. AC treI
imami, trei muezini i doi hatipI.
Ainza-aci. 186(1, 75. Douë giamiI intretinute de locuitorI mahomedanT. Au doI
umezini, un imam, un hatip.
Ascilar. 1872. giamie Intretinutä de locuitorI mahomedanr. Deservite, de
un hatip.
A bdulah. 1865. ittinie Are un hatip
si un muezin.
Acbasi. 1862. giamie intretinutà de locuitori mohomedanI. Are 11'6 hogl.
A nadolchioI. 1884. » un »

1858, 1867. Are done giamiI intretinute de maliornedanI. Sunt deservite

de trei muezini.
Biilb(11-mare. 1869, 18'72. Are douä giamiT
de trei muezini.
Besaul. 1859, 1866. Are doue giamii 1ntretinute de mahomedani. Au treI imamI,
un muezin, un hatip.
Elector. 1884. Are o giamie 1ntretinuta Are un imam.
Bairamdede. 1850, 56, 60, 74. patru » » patru hogl.

Razarghian. 1885. o » n n cu un hoge.

Baspunar. 1802. O » » » »

Constant& 1822. Numita «Mahmudia». E Intretinuta de mahomedani. Are un

hoge, dol imaml.
1800. Numita «Azizia» Intretinuta de Stat. Are treI imarnI, un
hatip, un muezin.
1868. Giamie Lataresca. Intretinutä de titian Are doI muezini,
un hatip.
1879, 1890, 1893. Trei giamiI (case de rugaciunI). Fie-care cu ale un hoge.
1882. giamie mica pe Str. Mangalia. Are doI muezinI, un hatip.
Cernavoda. 1852. Intratinuta de Stat. Deservitä, de un imam, un hatip, un
muezin.
Chiostel. 1865. Intretinuta de mahomedanI. Are un imam, un hatip, un muezin.
Clietic-punar. 1872.
Caraiai. 1852, 60, 66. Sunt trei giamiI. Intretinute de mahomedani. Ati doI hogY,
trei muezinI, doi imami, un hatip.
Caciamac. 1872, 73. Sunt doiiä giamiI. Intretinute de mahomedanI. Au doI hogI
si un imam.
Chior-casme. 1866. Are o giarnie. Intretinutd de mahomedani. Cu un hoge.
Ciobanisa. 1873. Are un imam
un hatip.

www.dacoromanica.ro
648

Localitatea
unde se aflä Anul fondiirif DETALII ASUPRA GIAMIEI
giamie

Chiragi. 1861. Aro o giamie. Intretinutä de mallomedant Cu doi hogT.

»»
CadichioI. 1873. » o » a a Cu un halip.

a»
CarachioI. 1861. Este o giamie. Iniretinula de mahomedanI. Are doi imami.
Caraomer. 1871. o giamie. Intretinutä, de mahomedanI. Are un hoge.
Can11-cicur. 1861. » » » »

Cavaclar. 1850. a a a » a

Caz1I-Murat. 1862. giamie. » » Are doI imaml

CasAcci. 1860, 1873. Sunt doué. geamii. » » Cu doI imami
Caraharman. 1869. giamie » » Cu un hoge.
Carol I. 1865. giamie » » Cu cluI hogl
Caracoium. 1868. O giamie ) Cu un hoge
Cogeali. 1865. » » » Cu doI hogI
Copadin. 1851, 58, 61, 63,71,74. Sutil sése giamii. » » Cu ;ése hogi.
Canara. 1865, 74. doue » a » Cu doI hogI.
Carapelit. 1850. Are o giamie. a » Cu un hoge
Capugi. 1859. a a a » Cu un imam.
Caranlic. 1851. » » » » Cu un hoge.
Cialmargea. 1872. » » » » Cu un hoge.
Curu-orman. 1862. a a a Cu un hoge.
Cuiugiuc. 1863. a a a » Cu un hoge.
Carvan-mare. 1851. » a » Cu un hoge.
Cicur-chia 1871. » » » » Cu un hoge.
Calaigi. 1859. » » » » Cu un hoge.
Caraaci. 1863. » » » a Cu un hoge.
Caramurat. 1863. » a » » Cu un hoge.
Docuzol. 1871. » » » Cu un hoge.
Dercea. 1874. a » a » Cu dol imami 5.,4 un
muezin.
Deli-urucI. 1861. Are o gianlie. » a Cu un halip, un imam,
un muezin.
DocuzacI. 1853. Are o giainie. N a Cu un hatip.
Dauluchioi. 1850. a » a a Cu un hoge.
Dorobantul. 1875. a a » a Cu un hoge.
Demircea. 1850. N a a N Cu un hoge.
Ende-carachia 1864, 73. Are doue giamit » » Cu doI muezini.
Erebiler. 1853. Are o » » » Cu un hatip Id un
muezin.
EdilchioI. 1863. » » » a Cu un hatip, un imam,
un muezin.
Enge-Mahale. 1851, 1864. Doue geamii. » » Au doI muezinl, doI
imami, un hatip
Enghez. 1858, 1866. Dou6 giamiI. P » Ail doI imami, unhatip.
EbechioI. 1862. O giamie. a » Are un hatip, un muezin.

www.dacoromanica.ro
 649

Localitatea
unde se afitt Anul fonddriT DETALII ASUPRA GIAMIEI
giamie

Ester. 1873. giamie, iniretinutri de mahomedani Are un hoge

Esechioi. 1861. Are un hoge.
Eni§emlia. 1868. Are un hoge.
Ghiuvenlia. 1863. Cu un hoge i un hatip.
Ghelengic. 1851. Cu un hoge.
Har§ova. 1832. Giamia intretinuta de Slat. Are un imam 0 un muezin.
1867. giamie s » mahomedanI. Are un hatip.
Hagilar. 1865. » Are dol hogl 0 un muezin.
Hasancca. 1860, 1885. Sunt doue giamiI, intretinute de mahomedani. Au cincI hogi.
Horoslar. 1873. Are o giamic » » Are un hoge.
Hasiduluc. 1861. » » » » » un hoge.
HairamchioI. 1851. » » » » » un hoge.
1dris-cuiusu. 1863. s N » » Cu un hoge 0
un hatip.
Laz-mahale. 1860. Are o giamie s s Cu un hoge.
Mulciova. 1850, 1858. Are douë giamil, intretinute de mahomedanI. Ail douI imami
un muezin 0 un hatip.
Mahmut-cuius. 1859, 1866. Are douè giamiI, fntretinute de mahomedanl. Aft doui hogi
0 un hatip.
Medgidia. 1865. Giamie intretinutd de Stat. Are un imam, un hatip 0 un
muezin.
1867, 69, 70, 72, 72. Chid giamil intretinute de locuitorl. Ati cincI hogI 0 un
muezin.
Manga-aci. 1866. Are o giamie, » s Are doui imamI 0 un
hatip.
Merdevenli-punar. 1872. Are o giamie, » s Cu un hoge.
Mangalia. 1713. Giamie intretinuta de Stat. Are un hatip, un imam 0 un
muezin.
1823. Giamic N locuitorI. Are un hoge 0 un muezin.
Musurat. 1850, 1862. Doué giamil » n Ail patru hogi..
Muratan-mic. 1867. giamie » » Are un hog°.
» mare. 1860. 1) » s » » doul WO.

1Iahometcea. 1858. » s s 1) »trel n

Murfatlar. 1841. )1 )1 » )1 » doI »

1851. » » » » Ali un hoge.

Nazarcea. 1858, 1866. Doug) giamii, inlretinute de locuitori. Au dotii hogi.
Nastradin. 1874. giamie » 0 Are un hoge.
Osmancea. 1859, 72. Trei giamii n » Au un hatip, un imam,
0 un muezin.
Osmanfacti. 1841, 1862, 75. Trci » s n Au doi imamI 0 un hatip
Omurcia. 1858, 66. Doue » s Ail patru hogi.
1)

Perveli. 1866. giaunie s » Are doi hogI.

Palaz. 1858, 1863. » » n » » dol »

Pazarlia. 1869. s )) s » un »

71890 82

www.dacoromanica.ro
650

Localilatea
uncle se afla Anul fondäriI DETALII ASUPRA GIAMIEILOR
giamie

Peletlia. 1873. 0 giamie, intretinutá de locuitori. Are un hoge.

Regep-cuius. 1842. » 9 » » » 0 »

Sarighiol. 1850. 0 giamie, 1ntretinutä de locuitorI. Are un hoge §i un muezin.

alfman. 1862. » » 0 » » doul hogI.

eremet. 1868. » » » » » un hoge.

,tfiriu. 1850. 0 giamie Intretinuta de » Are un hoge.

Satischia 1862. 0 giamie, intretinua de locuitori. Are un imam.
Schender. 1858. )) )) )) )) » » hogs.
Tapunar. 1857. 0 giamie, intretinutá de locuitorí. Are un hoge.
TerzichioI. 1873. 1) )1 » )) )) )) ))

Terziveli. 1862. » » » Are un imam

))

Tuzla. 1851, 1868. Doue giamil, intretinute de locuilorI. Ati douI imami.
Tatlageac mic. 186%, 1872. Doue giamiI, intretinute de locuitori. Ail doI imamI, doi mue-
zinI §i un hatip.
» mare. 1852, 1861. Doue giamii, intretinute de locuitorI. Au douT imam'''.
Topraisari. 1850, 63, 72. Trei » » » » treI hogi, doul rime-
zini, douI hatipI §i douI imam'.
Ta§aul. 1860, 1871. Doue giamiT, intretimile de mahomedara. Ati doe' hogl.
Techirghiol. 1853, 1866, 1874. Trei » » » » trei »
Topolog. 1842. 0 giamie fntretinutá, de mahomedani. Are un hoge.
Techederesi. 1831. » » » )) )) 0 ))

Techechioi. 1844. )) » » » 0 )) 0

Uzumlar. 1859. » » » » Are un hatip, un imam

§i un muezm.
Valalil. 1862. 0 giamie intretinulä de A » » hatip.
Velichiol. 1860. » » » » 0 » hoge.

Fata, de acéstà multime de giamiT, s'ar erode cg, populatia maliomedara e ti5rte désä
In Dobrogia, ceca-ce e contraria, cgcl' in unele sate abia ati mal. r6mas 4-6 familiT th1A-
resci sail turcescT, care abia pot intretine o miserabild giamie..

Bisericile din Judetul Tulcea.

Localitalea
unde se afla Hramul bisericel DETALII ASUPRA SATULUI t-1 BISERICEI
biserica

a) Ortodoxe.
Ministirr.
Coco,u1. Adormirea. Sunt doub bisericI. A se vedea istoricul la partea adminis-
trativa. Sunt 73 calugarI.
Sauna. Sf. Treime. 0 biserica. A se vedea la partea administrativä, satul Nico-
litel. Are 20 cedugtirl

www.dacoromanica.ro
 651

Local i Laica
unde se aflä Hramul bisericel DETALII ASUPRA SATULUI I BISERICEI
biserica

Cilicul. Adormirea. A se vedea la partea administrativa.

A se vedea istoricul mandstird la ',mica administrativa.
Inaltarea. A se vedea la partea administrativa, satul Luncavita. Are
treI calugarite.
Biserici.
Alibichiot Gheorghe. Vezi numirea satuluI.
Armullia. Sf. lije. Vezi acest nume. Biserica fondata in 1878. Reparata in 1887.
Camber. Nascerea 1. I. Chr. » » » 1874.
Babadag. sr. Dumitru. Vez1 mai sus, capitolul «Biserica», i ora;u1 Babadag. Biserica
aproape in ruina.
Ba.;;chioi. SI Ion. VeZi acest nume.
Cineli Sf. Treime. ))

Beidaut. Ad. met. sf. Nicul. VezI numele satului. BiseriCa fondata in 1872.
Sarighiol. Sf. Haralambie. » 1863.
Sf. Theodor. a doua biserica fondatä, in 1868.
Canli-bugeac. SE VoievozI. » a Biserica fondata In 1882.
Pa§a-casla. SI. Nicolae. » » » » » » 1842.
Ciucurova. Sf. Dumitru. » » a a a » 1820. Rusésca.
Caramanchia Sf. George. )) a a a » 1845.
Caranasut Sf.Metodfil§iCiril. » a )) a » 1873.
Duimgi. Buna vestire. » » » » » 1870.
Casapchioi. Sf. Voievog. )) » » )) a a 1875.
Sariurt. Sf. Dumitru. a a )) » )1 » 1884.
Casamcea. » » » » » » a 1000
Cuciuc-chioi. Sf. Niculae. » 1) a a » » 19'/0.
Ciamurli-de-jos. Adormirea. » » » » » » 1866.
Ciamurli-de-sus. Sf. Gheorghe. a a )) )) » 1875
Camena. SI: Mina » » » Case de
» » 1882. f
Eschi-baba. Sf. Metodiu §i Ciril. » » » » a 1807. t rugaciunI.

Inan-ci§me. lnältarea. Vezi acest sat. Biserica a fost construita la 1848. S'a recon-
struit In 1892.
Congaz. Nasc. M. Domn. Ved acest sat. Biserica a fost construitä la 1862
Hagilar. Adormirea,. a » » » a » » 1858. Se reconstr.

Intrarea In Bis. » » » » » » 1804.

Enisala. SI Treime. a » O » ziditä in 1807.
Visterna. Sf. Ion. » » » » » 1841.
Nalbant. Sf. Haralambie. » » » » » 1890.
Ortachioi. Sf. Gheorghe. » » » a » » 1872. (Casa de rugaciuni)
Hamamgi. Adormirea. » » » 1860.

))II
» » )1

Poturu. SI. Aposta. » o 11 » » 1801.

Bauunar. SI. Gheorghe. a )) » » » 1880. O

Ramnic-de-jos. St Niculae. » s » » » » 1884. a a

Toxof. Sf. Paraschiva. » a » » » 1900.

www.dacoromanica.ro
652

Localitatea
unde se aflä Hramul biscriceI DETALII ASUPRA SATULUI iI BISERICEI
bisericä

Zebil. Dumitru. Vez! acest sat. Biscrica zidita In 1874.

Balabancea. SE Apostoti. » » » » » » 1807.

Hamcérca. Adormirea. Vezi acest nume.

Islam-Giaferca. Acoperam. M. D. » » 1859.
Tiganca. Este o mica,' bisericuiä, fusta manástire. Vez! acesi nume.
Ac-punar. Intämpinarea. VezI acest nume. A fust fondata In 1893.
CArjelarl. Adormirea. » » » » » 1868.
Cerna. SE Archangheli. » » » » » 1841. Reconstruita in 1897.
Coium-Punar. Sr. Paraschiva » » » 11 » » 1880.
Ai-Orman. Sf. Dumitru. )) » » » » » 1870. (Casa de rugaciunR.
Canat-Calfa. Sf. Ion » » » » » 1880. » » »

G re& SE Haralambie. )1 » » 11 )) » 1883.

Isaccea. Sf. Gheorghe. » » » » » 1862.
SE Voievozi. Biserica ruséscU, cladita in 1874. Are 2 preotI.
Jijila. Sf. G.11.0 Si. Dum. Claditä in 1850.
Luncavita. SE Dumitru. » 1827.
Sf. Teodor. » 1898.
Ratio]. Sf. Niculae. » 1859.

» 1863.
Picinéga. Sf. VoievozI. » S) 1900.
Azacläu. St'. Niculae. )) 1834.
Pisica. » » » 1881. Pe locul uneI alte vecht
Satu-Nou. Nascerea M. D. » 1875.
Turcòia. Si. Niculae. » 1862.
Garvan. Si. Gheorghe. » 1875.
VactirenI. Si. Niculae. » 1826.
Cealalchia » » » 1870. Vez! Cap. Delta.
Caraorman. SE Dumitru. 1) » 1875. » » »

Pardina. SE iteran » 1860. » » »

Chilia Veche. Sf. Voievozt » 1854. » » »

Letea. Sf. Niculac. » » 1897. » » »

Satu-Noti. Nascerea M. D. » 1864. » » »

SE Gheorghe. Sf. Gheorghc. » 1880. Pe locul alteia veclu.

Gorgova. - Casa de rugliciunI.
Sulina. St.Dum.;A Si. Nic. Una clä,ditä in 1862, e gréca; a doua Romänä, in 1865.
Agi-ghiol. St'. Voievozl. Claditä In 1860. VezI acest nume.
Sabangia. » 1872. » »

Be § Tepe. SE Dumitru. » 1860. » 0

Parlita. SE Voievozi. » 1860. r »

Ca taloi. Ad ormi rea. » » 1874. » » (Mal* sunt ;:i trei case de ruga-
ciunI rusescR.
Enichia Treime. » 1869. » »

www.dacoromanica.ro
 653

Locali La tea
unde se aflä Hramul bisericel DETALII ASUPRA BISERICEI
bisericti.

CA§la. St Lije. Cladita in 1882. Construitä pe locul alteia din 1844.

Frectitei. Ad. me)*t. SI: N icul. » 1879.
Mahmudia. St Niculae. » 1864. A se vadea descrierea ora,ulut
Cara-Suhat. - Casa de rugaciunt
Prislav. Sí. Dumitru. Cläditä, in 1859. S'a reconstruit in 1885.
Morughiol. SE Gheorghe. » 1883.
Meidanchioi. Si'. Voievozi. ClAdità in 1844.
Duniivätul (le sus. Acop. M. Domo. » 1900.
» jos. Inaltarea. 1881. Recladilii in 1895.
»

Nicolitel. SI: A tanasie. FOrte veche.

Sí. Paraschix a. Cladita in 1892.
Parche. Sr. Apostult 1898.
Sarighiol. Inallarea. » 1860.
SI: Niculae. » 1808.
Calica. Ad. most. SE Nicul » 18611.

Sarinasuf. SE Treime. 1892.

Beibugeac. SE lije. » 1874.
Somova. SE Dumitru. 1880.
Telita. Nasc. M. Domn. 1803.
Posta. Adormirea. 1900.
Tulcea. Sf. Niculae. Catedrala, construitit In 1846-47.
Buna-vestire. A comunitatii elene; cláditá In 1852.
Ruséscd. Cladità in 1838
Acopertim. M. D. Cläditä in 1882. Romana.
Schimb. la fatii. Ruséscli. Cläditä la 1866.
St Gheorglie. Bulgaréscá. Clä.ditit la 1849.

b) Lipovenesci.
Slava Rusä. Uspenia. Miiniistire de ctilugärI hpovenescl. Are 72 calugärt Vez.1
acest nume.
Manastire de calugärite lipovenesct Are 97 calugärite. Vezl
acest nume.
Jurilofca. Iniiltarea Sf. Cruel Biserica popovitä. Cläditä la 1871.
Sarichioi SE Maria Mare. » 1873.
» » bespopovii » 1850.
Slava cerliez. SE Treime. popovitä » 1880.
IntIltarea. bespopovit » » 1881.
Carcaliu. SE Treime. Lipovenésa popovitä. ClAdità la 1874.
Chilia-Veche. Sf. Gheorghe. 1865.
Adormirea. » bespopov. » 1889.
Periprava. Rusaliile.; popovitä.. » 1882.
Sfistofca. St Dumitru. 1889.
Sf. Treime. 1893.

www.dacoromanica.ro
654

Localitatea unde
se afla bisericä, Hramul bisericei DETALII ASUPRA BISERICEI SAU GIAMIEI
sail giamie

Mahmudia. Sr. Gheorghe. Lipovenésca popovitä. Cleidita fri 1883.

Inaltarea. » » » 1884.
0 nemoliaca. » » 1887.
Tulcea. Sf. Maria Mare. popovita. O » 1862.
Mica. bespopov. » » 1879.
Sulina. Mare. popovita. » » 1887.
Mica. bespopov. » » 1893.
Sf. Teodor. nemoliaca. A » 1881.
TuIcea. Inaltarea. » Casa de rugaciune.
Schit lipovenesc.

Anu fonddrif C) Catolice, protestante si anabaptiste.

Atmagea. 1861. Bisericà protestant&
1870. anabaptislä.
Ciucurova. 1874. catolica,.
Coo.elac.
1880. Protestante.
Tari verde.
Orlachia 1894. Catolica. (Casa de rugaciune..
Culeli. 1897.
Sulina. 1863.
1874. Protestant&
1875. Anglicana,.
Cataloi. 1892. Catolica.
1896. Protestant&
NIalcoci. 1880. Catolica.
Tulcea. 1882.
0 1897. Luterana.
1898. Anabaplista.
d) Armene.
Babadag. Casa de rugaciune.
Sulina.
Tulcea. Biserica construita, in 1889.

e) Sinagoge.
Babadag.
Chilia.
Sulina.
Mahmudia.
Tulcea.
f) Giarnif.
Ac-cadan. 1832. E deservitä de un imam.
Babadag. 1622. Clädita de Ali-Pasa. Are si un seminar turc.

www.dacoromanica.ro
 655

Localitatea
unde se allá Anul fonditriI DETALII ASUPRA GIAMIEI
ciamie

Duimgit 1845. Deservità de un imam.

1839. 0 » ), o

Testemel. 1859. li » » ))

Ciucurova. 1838. » » » 0

Cogelac. 1849. )) » » »

Nalbant. 1819. 0 » 0 »

Dautcea. 1837. 0 » )) o

Ortachiol. 1802. Deservitii de un imam.

Chire.,lic. 1845.
'roxof. 1863. » 0

Balabancoa. 1882. »

Hasanlar. 1812. »

Jaila. 1831. o

Homurlar. 1832. 11

Cerna. 1869. »

Greet 1853. »

Isaccea. -- FOrte veche.

Macin. 1860. Vezi acest mime.
1856. » o »

Sulina. 1857. » » ))

1832. 0 0 0

Bestepe. 1841. » » »

Mahmudia. 1832. )1 1) 0

Morughiol. 1849. » » »

Caraibil. 1861. )) » »

Bei-bugeac. 1866. » » »

Tulcea. 1847. » » »

www.dacoromanica.ro
 CARTEA IV

GEOGRAFIA ECONOMICA

83
'71890

www.dacoromanica.ro
 CONSIDE GENERALE

Starea economich a uner Vr1 depu mar multi factorr, c,arT se pot reduce lti
dor importantr: Omul si Terenul. .

Relativ la am putem considera: densitatea populatier si gradul er de civilizatie, ca-

racterul national, garantia social á si siguranta individuald, etc.
In ce privesce terenul, avem a tine in sémil: natura, bogdtiile solulur si subsolulur,
apor situatiunea geograncá in general, raportul intre sol si starea atmasfericd: climatul,
cantitatea precipitatiunilor atmosferice, de care depinde productivitatea in animale si vege-
tate, riurele care udá regiunea, etc.
Raportul intre om si teren, Inca ne dd o suma de factorT derivatr, cum: viabilitatea
regiunir considerate, debuseurile produselor solulur, capitalurile, industria mar mult sat" putin
inaintatd, etc.
Ca teren, Dobrogia indeplinesce t6te conditiunile de desvoltare a stärir sale economire
si numar omul s'a opus acester desvoltdrr, dupd cum vom vedea.
In adev'er, ca positiune astronomicd, Dobrogia este asezatd lute° regiune temperatá,
priinci6sd aclimatizárir omuluT, animalelor si plantelor din climele cele mar caldur6se; asa
am vëzut la capitolul etnografic,c6 odini6rd o colonie de Arabi locuia sudul provincier n6stre.
Cdmilele traiesc póte tot asa de bine in Dobrogia, ca si In Nordul Africa
Positiunea geografica a Dobrogier este din cele mar fericite. Asezata la gurile unur
mare fluviri, care o inconjurd de dou6 psártr si pe tOrmul Märir, Dobrogia ar fi putut servi
in totdeauna ca legatura intre Apusul Europer si Extremul Orient.
Numar printeo exploatare barbard a pädurilor, s'a adus sudul Dobrogier inteo stare
miserabilä, din causa lipser de al-A.
Spre Sud de riurile Boazgik si Casamcea, nu intilnim pand la frontierd, mácar un
riusor; vane destul de adâncr ce se deschid care Dunáre sunt lipsite cu totul de apá, ce
probabil le alimenta odiniórd.
Pe platoul din sudul Dobrogier, al cárur centru e ocupat de satul Copadin, puturile
sunt la adincimr mar marr de 25 metri, s'il apa se sc6te prin ajutorul manegiurilor in-
vArtite de car.
Costul until' pu t trece de 1500 ler.
Acésta este partea cea mar putin populatA, mar secetásá si cu totul lipsitd de arbor'''.
Potr merge de la frontierä prin Copadin pilná la Tortoman, lard sa intAlnescr rracar
un arbore, de si in vremurl nu tocmaidepartate pddurr intinse se linear' lant de la Dundre
pand la Mare.
Lipsa pdclurilor micsorezd cantitatea de apd asupra regiunel, sub orr-ce forme de
precipitatiunT atmosferice.
Solul si subsolul Dobrogier oferd locuitorilor er un nesecat isvor de boghtir; din lie-
norocire, cel d'intititi nu este exploatat rational si in t6tä, intregimea luT; subsoil'', afará de
cille-va cariere de var din valea Carasulur §i in unele partl din judetul Tulcea, uncle se

www.dacoromanica.ro
660

extrage piatra bruta, nica-irl alt-unde-va terenurile aa de bogate, nu se exploat6za din

causa lipser de car terate FA a capitalurilor insemnate de intreprinderr.
Care a fost piedica desvoltariI staril economice a Dobrogiell Omul, locuitorul acestey
man6se OrI; omul care abia in a doua juinkate a véculuI al XIX-lea a trecut de la viala
nomada, pastorala, la cea sedentara, agricola.
Din acésta causa densitatea populatiel era slabh, gradul de civilizatie apr6pe nul.
Am arkat la partea administrativa, care era garantia sociala si siguranta individuluI
sub guvernul (toman, sub Turd, popor de caracter r6sboinic, cuceritor, nu insa colo-
nizator i civilizator.
De aci decurge, ca raporturile dintre teren i omul ce '1 locuia erati 1napoiate; de
aci, in fine, starea mizerabila in care am gasit Dobrogia acum 20 anI, lipsita de cal de
comunicatie, fara porturI, Cu o populatie semi-nornada, cu agricultura primitiva fara
niel o ideie de industrie.
S'a lucrat in Dobrogia timp de 20 anl, din 1880; s'aa adus imbunatatiii sub t6te
porturile si tot4 pare-se ca, suntem abia la inceputul luerarri.
Printre mij16cele intrebuintate pentru desvoltarea economica a uneI OrT, in prima
linie, stint caile comunicatio de tot felul.

CAPITOLUL 1

A. CAILE DE COMJNICRTIE

011ie de comunieatie in Dobrogia sunt de 4 felurI: Maritime, Fluviale, Cu1 forate

CAI ordinare.
1. CM maritime.
Marea-Négra udil Dobrogia in partea despre r°"sarit, pe o lungime de 221 Kilometri.
In t6ta acésta desvoltare de c6ste, nu avem de cat un singur port, Constanta, catre
care sunt indreptate to:Ste silintele Statuld nostru.
Tot pe c6sta Maril spre Sud de Constanta se and Mangalia, infloritorul port al
ltomanilor i Genovezilor, dar care acum e lasat uitariI 0 va trebui sá tréch mult, pana
valid sa fie scos din arnortéla, in care langezesce din vécul al XIV-lea.
La guile fluviuluI nostru avem Sulina, in stäpinirea ComisiuniIEuropene,despre care
am vorbit la capitolul respectiv.
I. Mangalia ca port maritim ofera un indoit avantagia: rnolul genovez, care inchide
liare el 0 c6sta un basin de apr6pe un kilometru patrat.
Acest mol vizibil de la Virm, cand apele sunt linitite, ar putea cu cheltuielI relaliv
minime sa fie reparat, interiorul portuluI curatit, ceca ce n'ar presenta marl' dificultan,
(le óre-ce fundul este peste tot nisipos, apoI construindu-se un dig spre sud de canalul
de seurgere al laculur Mangalia, 0 care sa inainteze in Mare, in clirectia moluluI genovez,
s'ar putea amenaja o gura pentru intrarea vaporelor.
AI doilea avantagia este, ca. la departare de un kilornetru numaï, spre laeul
Mangalia p6te servi ca aclapost unuI mare numër de vase.
Lacul are lungime de 8 kilometri F,;i o largime ce variaza intre 15(1-200 metri.
Adancimea masurata in dreptul bailor sulfur6se trece de 20 metri, i cred ca se mentine
pana la 5 0 chiar 6 km. spre apus.
'Prmurile sunt formate din stand, in multe OW abrupte i 'nalte a 20 30 metri.
Forma laculul nu e o linie drépta, ci cu multe cotiturl, aFa ca e ferit de un bombar-
dament venit de la Mare.
Valurile ari depus la c6strl un bane de nisip, care a inchis gura lacilluI pe un spatia
de 200 nietri. Se p6te ridiea acesta pohnolive, iar digul, despre care am vorbit, oprind

www.dacoromanica.ro
 661

nisipurile a inchide gura lucida acesta ar comunica, cu basinul purlulta Mangalia, care
a servi ea debweul tuturor productelor din Sudul Dubrogier i regiunea inveeinata
Bulgariei Nord-Estice.
Cred, ca traficul ar fla,a de mare, in er'd sí acopere cu prisusinta inicile
ucasionale cu transformarea d inbunalatirea portulta ;;i !acuita Mangalia.
2. Constanla. In 1858 o companie engleza, al carta represenlant era 13arcley, oblinu
de la guvernul Otoman concesiunea Ene)" ferate Cernavocla-Constanta i imbunalatirea
construit pe ruinele vechiulta port genovez.
Lucrarea a fost terminal in dor ala ;4 in 1860 se hvaguréza deschiderea portuluT,
la cave participa, din partea RotnAniet Filipescu, pe a,f una' Minist t.0 de extcrnei Scarlat G !rica.
Pe ad i a venit in 1861 Alexandru Cuza in trecerea sa, spre Conslanlinopol, pentru
a-;4" prind investitura.
Portul avea o desvoltare de apròpe 800 metri de cha.
In anul 1884, guvernul RomAn cumpara pe suma de 16 mili(ine, linia de drum de
fier i portul Constanta.
Primul proect de imbunatatirea, i marirea portuha Constanta a fusl intocmil, de Sir
Ch. llartley, cunoscutul inginer al lucrarilor de la Sulina; proectul Orla data de 10
Noembrie 1881.
In urma, cu oca,zia venireT in tara a Inginerulta Franzius, Ministerul lucrarilor publice
cerilndu-1 avizul asupra acestta proect, ll-sa a propus unele modilicarr.
Modilicarea propusa de D-nu Franzius, de a se deplasa digul despre Sud, in seop
de a se inri suprafata portulia, nu a putut da loc la niel' o obiectiune.
Nlodificarea insa, in ce privesce intrarea in port, fiind in contrazicere cu pruptmerile
ll-lta Hartley, Ministerul tinénd a avea asupra acestuf punct avisul une i a treia pers6ne,
avilnd competinta cerutá in asemenea materie, a consultat inca 5i pc ll-nu Voisin-Bey,
Inspector general de poduri i osele din Franta.
Modificarile propuse de D-nu Voisin-Bey, erati urmatórele:
Sa, se susprirne tot digul despre Sud.
S'a se deplaseze digul despre larg, pentru a se mari inca supraNta adapostila a por( ulra.
Sa, se a..5eze lucrarile (basinurile i cheurile) de-a lungul digul u despre larg.
S'a se complecteze profllele Cu blocurT de aparare artinciale.
In 1890,Ministerul a inflintat directiunea serviciulta de studi i constructiunf, pelan
purlul Constantai luà intelegere cu D-nul Inginer A. Guérard, directorul portulta Marsilia,
in scop de a avea avizul se-111, asupra proectelor difinitive ce se vor intocmi.
Directiunea, luAnd cunoscinta de lucrarile anteri6re i de diferiteleopiniuta emise,
Iii urma studiilor, cercelarilor i constatarilor ce a avut ocasiune a face in localitate, a
intocmit proectul definitiv, care a fost pus in licitatiune in Iunie 1895, iar solemnitatea
punerff primulta bloc s'a facut la 16 Octombrie 1896.
Pergamentul comemorativ este a. ezat in digul despre larg, la 60 metri de la term,

') Noi Carol I, prin gratia lui Dumnezeti i vointa nationala, Rege al Romäniei.
In anul mänluirci 1890, in a ése-spre-zecea zi a lunel Octombrie, am pus piatra de temelie, pentru
construirea portului Constanta pe termurile Marii-Negre. Dumnezeu dändu-Ne fu ~ida N6stra asupra
acestei Céri, nu numaT anT de glorie, ca, impreunti, Cu vitéza mea o§tire, sa-i pot da independenta §i o positic
statornicd, dar §i anT de pacifica domnie, am lucrat Cu rävnä i staruintti, pentru inflorirea i prosperitatea
Rormlniel. Inmultind caile de comunicatie i reteaua cailor ferate, unind cele dou6 termuri ale Dunärii
prin pocha de la Felesci-Cernavoda, luat-am hotärire ca aceste temeinice i neperitère lucran i sa fle desavirile
prin inlemeierea unui port la termurile vechiului Pont-Euxin, unde din vécurile cele mai departate comertul
a gasa un loc de adäpost, unde atäteamonumente istorice ne aduc aminte vechia dominatiune a stramOlor
no§tri Romani, i unde 'vi-a sfär§it zilele marele poet Ovidifi.
In al trei-zecilea an al Domniei Mele i al cinci-spre-zecilea al fondarii Regatului, am pus astäzi
piatra de temelie a acestei insemnate lucräri, fatà flind Maestate-Sa Regina, Altetele lor Regale Principele
Principesa Romaniel, Inaltul Cler, Minitni1 Mei, Pre§edintii i Vice-Pre§edintil Corpurilor Legiuitóre,Inaltii
Demnitari al Statului i Corpul Technic.
Nadajduim, cä. Dumnezeu ne va ajuta sa desavirOm in linite i fericire lucrarea inceputä astazi,

www.dacoromanica.ro
SchIta No. 6. Portul Constanta Inaintea InceperIT luerArilor.

www.dacoromanica.ro
 663

intr'un bloc de beton si acoperit Cu o lespede (le marmord cu inscriptia: 16 °Glom-

brie 1896.
Partea addpostità a portului este hotarita prin:
Digul despre larg, lung de 1378 metri.
Digul de intrare, lung de 120 metri.
Digul clespre Sud, lung de 640 metri.
Intréga acéstä suprafata addpostith, de o intindere de '78 hectare, prin construe-
litmea moluld vechiti si a molulur nod, este linpdrtild in 3 basine interi6re, i ammo
Ante-basinul, avénd o suprafatd de apd, de 38,17 hectare si cu 620 melri lungime
de chert.
Basinul vechiti, de o suprafatd de 21,0 hectare si cu 1680 metri lungime de cheil.
Basinul not'', de o suprafald de 12,1 hectare i cu 1060 maii lungime de cha.
Lungimea totald a cheurilor de 7.000 metri ar permite sit acosteze, de o data si nu-
maI pe un singur rind, 60 vapóre de marl' dimensiunI, cum sunt acele care fac actual-
mente serviciul pe Marea-Négrä.
o parte din cheurile basinuluY vechat, pe 590 metri lungime, va 11 destinata in spe-
cial pentru traficul mdrfurilor colete, fie de importatiune, fie de exportatiune.
Trel magasine-hangare pentru mdrfurY colete, dupd trebuintd, vor putea fi construile
de-alungul cheuld, care va fi. inzestrat cu aparatele mecanice necesare pentru descdr-
carea, incdrcarea märfurilor din vag6ne si din magasine in vase si vice-versa.
o altd parte din cheurile basinuld vechig, de 600 metri lungime, in lungul plat-
formeI si de 300 metri, in lungul moluluf noti, precum si 3 estacade, inaintänd in apd de
145 metri fie-care, vor servi exclusiv péntru exportatiunea cerealelor.
Una sati mal multe perechY de magasine-silosurI, avènd fie-care o capacitate de rot.
30.000 tone, se vor aseza in dreptul estacadelor pe platformd in locul indicat.
Prin curele, asezate in parte subter.ane si sub silosurI, in parte superficiale si pe esta-
cade, se va putea face : 1.. inmagasinarea cerealelor din vag6ne in silosurY, 2. ineärcarea
cerealelor din silosurY in bastimente, si 3. descdrcarea cerealelor de-adreptul din vagóne
in bastimente.
Pe molul nob', se vor infiinta asemenea magasine saù hangare pentru cereale, dupd
trebuintele i sistemele de trafic, carl vor prevala in comerciul cerealelor se vor face
alci instalatiunI care sd permitä, descArcarea cerealelor din vag6ne in vase, fie imediat,
fie cl upd o depositare provisorie in magasine sari hangare.
Basinul nog va fi destinat in special pentru comertul lemnelor, pietrelor si a car-
bunllor, pentru descarcarea acestor din urma, se va reserva molul alipit de digul despre
Sud si se va inzestra cu aparatele necesare.
Cdnd cotnerciul de petroleti se va desvolta ast-fel, ca sd reclame instalatiunI special°,
se vor construi pe partea interi6rd a diguluI despre Sud, una sari maY multe estacade,
care vor permite bastimentelor-reservoare de petroleri sd acosteze. Un sistem de pompe
conducte, asezate de-a lungul diguluI i plecând de la reservoarele ce vor fi stabilite
pe mal, inteun loc addpostit i ferit, vor conduce si descärca petrolett la bastimentele-
reser v 6re.
[In plan inclinat si un basin de radoub, aù locul lor desemnat la extremitatea basi-
nulta vechiti, in partea maY feria lângà molul nob'.

care va duce peste NletrI numele Rometnilor si va inlesni in tOte vremurile, transportul bogatiilor aces-
lei
Spre amintire, atn subscris acest document in indoit exemplar, din care unul se va aseza in piatra
de lernelie, iar anti' se va peistra in archiva Statulul.
Actul a fost semnat de: M.M. L.L. Regele si Regina, A.A. L.L. Principele Ferdinand Principesa
Marig, Mamie Duce Boris Vladimirovicl; D-nii Ministri: D. Sturza, E Statescu, A. Stolojan, P. Poni. General
C. 13udisleatiu, C. I. Stoicescu si de D-nil: P. S. Aurelian, U. Schina, 6. Lahovari, G. Filiti, P. Térusianu,
A. Saligny, I. B. Cantacuzino si' P. S. S. Parthenie al Dunarii de jos.
Cu ace-la ocazie s'a batut ;ti o medalie comemorativ4..

www.dacoromanica.ro
664

Mar tarziti, (;And necesilatile ulterióre ale traficulur vor cero, se vor pulea construi
alle clieurI i molurr, pe partile interi6re ale digurilor, formandu-se ast-fel Inca o tima
serie de basine interioare.
In fine prelungindu-se pe de-oparte digul despre larg In linie drépta, cam paralel
cu c6sta i in adancimI apr6pe uniforme de 10 metri i pe de alta.' parto Implinirile plat-
forme, se va putea, dupa trebuinta, spori Intinderea portuluI, formandu-se alte noua ba-
sitturI, etc.
Accesul actual cu calea fonda in port, prin coborire in zig-zag de pe platoul Con-
stante,Y, se va Inlocui printrio linie de acces, care prin ajutorul unta tunel de 490 m. lun-
gime, va lega direct portul cu linia Cernavoda-Constanta; acest tunel impreuna cu taietura
cave continua, a costat vre-o 4.000.000 la

Fig. 96. Tunelul de la Constanta.

Proieetul definitiv de si se deosebesce de cele anteri6re, totusr, ca principiti, se apropie

mar !mili, de acel al d-luI Hartley.
Ca si in acel proiect s'a adapostit i Inchis portul atat despre larg, cat despre S.
Posititinile digurilor de incinta Mera putin de acole proiectate de Sir Hartley, di-
reetiunile lor curbe Insà, art fost inlocuite prin liniI drepte, Inainte de telte pentru ca directia
drépta da posibilitatea de a realisa orr-ce prelungire i marire, carI ar deveni necesare
cu timpul.
Digul despre larg constitue dar o singura linie drepta, deviind putin de la directia
N.S. Pe t6ta lungimca are o sectiune uniforma, variind numar înàltimea infrastructurel
de anrocamente,dupa adAncimea funduluf. NumaY la extremitate i s'a dat o supra-largire
i supra-inaltare, pentru a forma o platformä, pe care sa se p6ta instala farul i sa pcita
stationa útnenil de serviciti, in anume casuri.
Nu s'a suprimat digul despre Sud, pentru ca in conditiunile in cari se ala litoralul
de la Constanta, rara un asemenea dig, nu s'ar putea avea o Uniste niel chiar relativa In
port, fie din causa agitatiund provenind directamente de la larg, fie din causa agitaliu-
neI indirecte provenind din reflexiunea valurilor.
Vénturile de la Sud si Sud-E,'st sunt cele mal frequente, tot atat de frequente ca
cele de la Nord sd Nord-Est, adica 26J/o, dupa cum resulta din observatiunile meteorolo-
gice, i In timpul iernel maI ales devin adesea aclevèrate tempeste de o violenta extrema;
cl. Voisin-Bey a recunoscut : si din acésta causa, ca consecinta a suprimariI diguluI
despre Sud, propusese strprimarea cheurilor pe bita partea Nord-Vestica a portulur.
Daca, prin urmare, motivul adapostirei portuld impune construirea digulul despre

www.dacoromanica.ro
 665

Sud, pe de o parte necesitalea de a Impedica micarea, nisipurilor i aluvitmilor in inte-

riorul portuld, impune maT mull Inflintarea acestur dig.
De 0 m*area nisipulul de-a lungul litoraluld despre Sud nu pare a avea importanta
mare, precum dovedesc sondagiile cele nou6 fäcute in 1890, totu.51 trebue luatit in shill
Orr digul (lespre Sud va opri de sigur acestA, miscare, nisipurile venite despre Sud
ea 0 cele despre Nord, dupà," ce vor fi trecut de extremitatea diguld despre larg, \rot.
avea tendinta de a se depune in unghiul format de digul despre Sud Cu malul natural
si acolo ele nu pot fi de cat folositdre, flind-ca inteun viitor mar dephrtat, ciind va El
trebuinfa," a se märi 416, portul Constanta, platforma portuluI se va intinde peste acel
unghiti, i, prin urmare, depositele de nisipurr vor fi contribuit naturalmente la formarea
umpluturilor ulterior necesare').
laid cum se exprima cl. Inginer Guérard in acéstä privintà
«La comparaison des côtes de sondages marquees sur les cartes hydrographiques
établies d'après les operations des officiers du Spitfive en 1854 et de Mr. Hartley en 1881,
n'accuse dans la configuration générale du lit de la Mer en dehors du port actuel aucun
changement appreciable; les nouveaux rélevés montrent, que la stabilité de la côte exisle
réellement. La forme du lit se trouve ainsi dans un état d'équilibre stable particulieremenl
rassurant pour l'avenir du port.
«Mais cet état d'équilibre repond it l'état aetuel des lieux, caracterisés par le pro-
montoire rocheux sur lequel est bAtic la ville de Constantza, et par la baie en arriòre.
«Les ouvrages projétés occasionneront tr6s probablement des modifications, dont les
principales seront: un approfondissement le long et dans le prolongement de la jetée du
muge, un exhaussement du fond et la formation d'une plage étendue dans Pangle forme
par la jetée du Sud et par le rivage au Sud.
«Tout indique que les sables qui peuvent venir du Nord, en cheminant le long du
rivage, n'ont pas d'importance; les sables et la vase que la Mer rejette dans le port actuel
viennent de la côte dans la baie de Constantza et de la celle du Sud.
«Même dans les coups de vent de N.E; les lames pivotent autour du cap de Constantza
el donnent dans le fond de la baie suivant une direction qui difiere peu de eelle de l'E.-S. E.
«Sans insister davantage sur cette question du mouvement des sables et vases, question,
qui oiTre pourtant un très grand intérét, j'éstime que le port, tel qu'il parait devoir arc
établi, n'a rien à redouter de l'envahissement des sables».
Digul de intrare perpendicular pe digul despre larg, in dreptul diguld despre Sud,
nu are alt scop de cat acel de a complecta incinta portuld 0 a forma, cu extremitalea
diguld despre Sud, gura de intrare a portuld, care are o lärgime de 160 metri.
Prin asemenea a,$ezare a capetelor digurilor, intrarea in port este detertninatil prin
linia, care uncsce extremitatea diguld despre larg, cu extremitatea diguld despre Sud.
Proem se vede. acéstà linie de intrare este bine acoperità in contra vénturilor de S. E. 0 de
S. S. E. D-nul inginer Guérard spune in acesta privintà:
«Les Mers du large, les grosses Mers, viennent suivant les directions comprises en' re
N.E et le S.S.E.
«D'après les temoignages des nombreux marins et pilotes, le N. E. est de beaucoup le
plus frequent et le plus fort, et celui qui dure le plus longtemps; c'est celui qui est le plus
craindre. L'Est est moins frequent la côte renvoie comme disent les marins, et le venl
d'Est passe au N. E.
«Le Sud-Est bat en plein la côte de Constantza, mais il est très rare (9'/0). Les Mers
venant du Sud (170/o) ne sont pas h, redouter.
«Les marins practiques de la region, capitaines de bateaux it voiles et it vapeur, pilotes
grecs navigant à bord de tous les bateaux des messageries maritimes, estiment qu'il est
indispensable que l'entrée du port soit couverte du Me du large jusq'au S.E.

Basinurile portuluT s'au adAncit de 8-9 melri. S'au construit si 3 laruri ce indica intrarea In port.

71890

www.dacoromanica.ro
666

«Une largeur de 100 m. sera très suffisanle pour la passe d'e,ntrée, quand un mur
(le quai sera construit sur cliacun de ses c6tes.
«En laissant entre les deux musoirs des jetées, une largeur de 160 ni., ce sera sulTisant
pou que plus tard on puisse construire les deux murs, qui formeront les bajoyers de la
passe, sans are gené par les anrochements des jetées»
Dacä, in principiù de aciapostire a portultir, nu e de acord cu Sir Hartley, deosebesce
In cc privesce dispositiunea generala a lucrärilor in interior, si anume:
Pe când Hartley si mar ales Voisin-Bey, propun ca cheurile i basinurile sa fie asezate
de-a lungul digulur despre larg, i, prin urmare, trebuia a se da acestur dig dimensiuni
insemnate, dupg procctul definitiv s'a construit ca o simpla aparare i adapostire i, deer,
in dernensiunr mar reduse.
Scopul adapostirer i inchiderir portulur este ast-fel indeplinit, Gil un minimum de
cheltuialä, pe cand in proectele primitive acésta cheltuialä, era cu atät mar mare, cá lucrarea
era prevt:izuta a se construi in cele mar marl' adtmcimr de apä.
Asa dar, basinurile i cheurile sunt asezate pe partea despre mal in intreitul scop:
De a se reduce cheltuielile, provenind din largimea cea mare ce ar fi trebuit data
tocmar in pärtile unde adAncimele de apä sunt mar marl%
De a se inlesni accesul de pe uscat a acestor basinurr i cheurr.
De a avea o platformä cat de intinsä la spatele lor.
In adevèr, accesul cheurilor asezate de a lungul digului despre larg, nu se putea
obtine de cat printeo linie formänd un circuit lung cu curbe micr, care tirma sa ocolesca
hilregul port. In asemenea conditiunr, exploatarea nu putea fi de cAt anevoi6s1
Din contra, cheurile si molurile asezate pe partea despre uscat a0 un acees imediat
0 direct 0 se p6te da ori ce desvoltare cailor de manevre, gratie plattormer intinse ce
se aflä, in acea parte a portulur.
Pe cänd Voisin-Bey propunea a se suprima cu desavarsire cheurile i molurile
de acésta parte a portulur, Hartley tot mar prevedea lucrarY si in acea parte.
Dar, din causä c D-sa le proectase pe o directiune perpendicular, pe chcul existent,
ajungea curänd pe locurile unde fundul stäncos este la o adAncime mar mica, a-st-fel ca
era silit sä se oprésca cam la jumätatea distanter, pentru a nu se expune la cheltuielr in-
semnate ce ar fi necesitat depärtarea stanza
In proectul definitiv, s'a deviat de la directiunea rectangularä i ast-fel s'a obtinu un
indoit folos: departarea pe cat posibil de stänca, reducénd cheltuielile pentru distrugerea
el' si s'a cästigat o mare suprafata de platforma, atät de folositáre, si de rentabila inteun
port de comerciii.
Liniile ferate sunt dispuse ast-fel, ea plecAnd de la unja comuna la extremitatea,,
sudica a platformer portulur, se ramifica in asa mod, cà fie-care cheii sä aibä, linir separate
acces independent.
Chile de manevre necesare in fata silosurilor si a estacadelor, adicd cele privit6re
cxclusiv la manipulatiunile cerealelor, forméza un complex deosebit si in cele mar bune
conditiunr.
S'a adoptat ca mod de constructiune sistemul pretutindenT obicrnuit, de alt-fel propus
0 de Sir IIartley, adica un masiv compus din blocurr artificiale, asezate, pe anrocamente
de piatra natural&
Pentru partea exterióra a digurilor, care este expusä la loviturile directe ale valurilor,
s'a admis in principiù coinplectarea sari apararea propusä 0 de Voisin-Bey, prin blocurl
artificiale.
S'a dat preferinta sistemulur de a aseza aceste blocurr in asize regulate, ca oferind
o mar mare resistenta si soliditate, de cat cel obicrnuit, mar ales in Franta, cu blocurl
aruncate neregulat.
Numar la capete s'a recurs la acest sistem, neputandu-se obtine un «appareillage»
bun al blocurilor asezate regulat, fara a intrebuinta forme si blocurr speeiale.

www.dacoromanica.ro
 667

Inginerul Guérard se exprima ast-fel in privinta sistemelor de a aseza blocurile In

asize regulate, sari de a le arunca neregulat:
«Les deux systèmes sont bons quand its sont judicieusement appliqués. ik Marseille,
le premier système (pele-mèle) a donné d'excelents resultats; le second a bien reussi
Gènes et it Cette.
Le premier a sur le second l'avantage de mieux briser la Mer et d'étre plus éconornique ;
le nombre des blocs coke moins cher. Le second system° a une stabilité, une resistance
beaucoup plus grande».
Nivelul curonamentuld, atat al cheurilor i platformelor, cat si al digurilor este pre-
vazut la cota +2"1.50.
Singur digul despre larg va primi o supra-inaltare partiald (mur d'abri).
De-ocamdata se prevede un asemenea zid ridicat pana la cota +7 m. nurnai
inceputul digulul, spre a apara platforma.
In decursul constructiunii, constatarile ce se vor face, vor arata dacIí urmézii, sa se
prelungiasca acest zid pe t6ta lugimea diguluI i pe intréga Inaltime, sail numaIpe o inal-
time redusa (5 ni).
Pentru a ne da óre-cum séma de importanta miscariI comerciale a viitoruluI port,
Constanta, s'a luat ca punt de plecare starea comerciala de astazr a Ora, in ceca-ce privesce
exportul i importul pe Nlare, din porturile actuale ale ONT.
Dupa statistice cornerciale oficiale, importul pe calea de apa este in cifra rotunda de
300.000 tone pe an, pentru marfurile de ori-ce categorie.
Din acestea, cam tis parte sunt marfurr depuse in magasine i restul de 200.000 tone
marfurl depuse la aer liber. Din acésta din urma, carbuniI represinta mal bine de ju-
matate.
Admiténd, ea intréga acésta cantitate de 300.000 tone, sa tréca bite prin singurul port
Constanta i facand abstractiune de carbunI, pentru care dispunem de un cheti deosebit
am avea in cifré, rotunda 200.000 tone mar-furl de import de manipulat pe an.
Cheurile destinate acestuI fel de trafic in basinul vechitl, avènd o lungime de 590 metri,
nu am avea de manipulat pe clénsul de cat 300-400 tone pe metru curent si pe an, pe
cand un cheri bine inzestrat cu t6te aparatele necesare, póte usor da loc la o manipulatie
de 600 --700 tone pe metru curent si pe an; cheurile in cestiune vor ti dar suficiente
pentru un trafic indoit de acel ce se face astazI prin Dunare.
Mar este Inca' de observat ca, in realitate, acest trafic nu se va face numaY pe aceste
cheurl a basinulul vechiti, ci se va repartisa in parte si pe cheurile basinuld nor'.
In privinta importulur, lucrärile de marire vor fi indestulatóre inca pentru un viitor
destul de departat.
Din cantitatea totalä, de mai sus a marfurilor de import, cam its parte, adica 100.000
tone, sunt marfurI earl cer a fi depuse in magazine.
Pentru acest scop s'a prevazut afara de magazinele de intreposit, trel magasine-
hangare, de o capacitate totala de 6000 tone (sorotindu-se numaI cu un singur rind si o
tona pe metru *rat).
Acésta capacitate ar represinta o inmagasinare sail alternanta de apr6pe o lung.
In ce privesce exportul RomanieI pe cale de mid, cerealele ocup locul eel d'intaI,
dacil nu cel unic.
in anul 1881, cand Hartley a alcatuit proieetul sèql pentru portul Constanta, exportul
total al cerealelor pe la Sulina, nu ajungea inca la cifra de un milion tone. inainte de a se
adanci canalul de la Sulina, adica inainte de 1861, exportatiunea nu intrecea 500.000 tone;
Ir! timp de 20 ara dar, exportatiunea se sporise Cu 1000/e.
Hartley admitea ea, cu tóte inlesnirile de transport ce s'ar presinta trite° alta directiune,
adica prin constructiunea podulul peste Dunare si a portulur Constanta, totusi o proportiune
de 50°/0 a exportatiund totale spre Mare va urma a lua drumul DunariI, afara numal
de lunile de iarna.
Cu t6te aceste, pentru a tine compt de sporirea in viitor a productiung agricole din

www.dacoromanica.ro
668

laa, credea ca exportalitmea antiala de cereal° prill Constanta, °data luera rile (le pod si port
executale, sa equivaleze Cu hilr6ga eantitate exportala alunci pe la Sulina, adica GU Lot un
milion tone pe an, equivaland de altminterlea i cu exportatiunea dc alund a portului
Odesa.
Or, cum exportatiunea prin Odesa s'a indoit de atuner, asemenea i pentru Romania
totaltil exportatiunel de cereale pe cale de apa s'a indoit,ajung6nd la cifra de clout.' milioue
tone in anii 1888-89.
Aclmitènd i noT, ca din totalul exportatiuncI pe cale de apa, vechiul drum al Dunarii
va urma sa atraga o proportiune de 250/0, dar cà in acelas timp productiunea i prin
tirmare exportatiunea cerealelor se va spori iarasi cu 1000/0, am avea, pentru porttil
Conslanta, un export de trer milione tone pe an in cifra rotunda.
Cheurile destinate dupa proectul definitiv pentru traficul cerealelor exclusiv,av6nd o
hingime de 1090 metri i cele 3 estacade presintand o lungimc acostabila de 900 m., am
dispune de 2000 m. lungime; i pute'nd compta pe o manipulatiune de 2000 tone de cereal°
pe metru curent si pe an, vom avca putinta de a exporta pe an pang la 4 milióite folie
eereale.
llìstalalililìile proectate vor putea dar satisface cu prisosinta trebuintele exportatitmii
de cereale u until viilor dephrtat.
Mara de cerealc, ea articole de exportatiune, mal stint lcmilc i pelroleul, cari pot
11 luate in consideratie; ori, pentru aceste produse sunt clietir i locuri anume des:finale
Iii basinul nod.
De altminterlea, orï cat ne-am sili cu instalatiunile ce proectam acum, sí thietn
s(*.infi, de scopurile ulterióre ale comertului, tot nu putem da o solutiune mai buna acestul
problem de viitor, de cat lasand o latitudine eat masi mare pentru marirea i estinderea
tilleri6ra a portulul.
In acesta ordine de idei, s'a dispus liniile digurilor, ast-fel ca sa fic cu putinta, dual
trebuinta va fi, sa se prelung6,sca pe de o parte digul despre larg, si pe de alta elteurile
platforma despre mal, in directiunile aratate pe plan, si paralel Cu inalul, rt'.maind
tot in aceleasi adaneina de aph; Cu alte cuvinte, s'a lasat posibilitatea de a se construi, pe
HMO, portul acum proiectat, un al doilea port sad o a doue serie de basine, in conditii
identice cu cel de acum.
Executarea proiectuluI, in intregul sOff, va necesita o durata de 7 ani de lucru.
Duptt estimatiunile proectului, lucrarile hidraulice proprid zise, al carora, inceput s'a
sarbatorit in ziva de 16 Octombrie 1896, sunt de 25 mili6ne lei; iar instalatiunilesi utilagiul
de 12 mili6ne lei, la call trebue aditogat inca 5 mil. pentru hasine sad forme de radoub, etc. ;
ast-fel ca costul total al portului va fi de 42 milióne, din earl s'ad cheltuit 23.000.000 lei
(12 mili6ne date antreprenorului Hallier, care a lucrat din 1895 1899, iar restul s'a cheltuit
pentru lucrärile in regie).
in fine ultima modificare adusä pla,nului portului, dupa parerea ll-lor Saligny i Zaha-
riade este:
I. Cheul de la fundul portului (pentru materiale grele) s'a impins mai in Mare cu 5(1
nietri, iar cheul silosurilor cu 150 metri; acesta pentru a se evita stancile aflate pe fundul
Marii in dreptul lor, ceca-ce ar fi ocazionat cheltuieli prea marl.
Basinul de petrol s'a scos in afara portului.
Cheurile de la Om s'art dispus paralele digului dinspre larg, pentru ca intr'o
viit6re clesvoltare a portului sa se pota prelungi aceste cheurf in linie drépta, ea si digul
(I inspre larg 1).
3. Lam/ liazebn. Ideia de a se deschide o comunicatie vap6relor prin lacul ltazelm nu
este ifou6;prin 1850, adica inainte de a fi vorba despre creiarea unei comisiuni Europenc

') Dupa P. S. .tairmeseet- Remus. Portul Constanta p. 5-10; Analele ministerului lucrä,rilor pub/ice
Vol. IV. Fase. 3 (Ianuarie 1897) p. 128-35 i relatiile capalate de la 11-lid Zahariade, inginerul F}ef al lu-
crarilor portulnI, a se vedea planul No 0.

www.dacoromanica.ro
 669

la gurile DimariT, facut studiI de cutre Compnnia austriaca Lloyd din Triest, in seopul de
a face navigabil Dunavtltul, ca apoI prin Razelm vaperele sA iasa in Mare pe gura Portita.
Acésta cale ar fi scurtat drumul cu rel putin 30 mile, comparat cu trajeul pe care
fac azI vapórele pe la Sulinal).
Eu cred, ca facéndu-se la nordul guriI Porti4a un dig de maximum 10 kilometri, nu
insa atit de costisitor ca cel de la Consta,nta, tóte nisipurile i aluviunile ce vin din gurile
DunariI catre Sud, s'ar opri in acel dig i cu timpul s'ar aj unge ca prin depunerI succesive,
sil, se umple spatele diguluI.
Ast-fel cä, s'ar putea, servindu-ne de aceste aparar, sa säpam imediat la sudul lor
un canal Cu draga, pentru intrare in lacul Golovita a caruI adanchne este sufleienta, ca
sa p6ta servi vapórele de Mare. Din lacul Golovita, pe la capul Dolojman, vapórele vor
intra in marele lac al RazelmuluI.
In loe de a se adtinci i indrepta multele cotiturI ale Dunav6tuluI, s'ar putea cu aceleasI
cheltuielI sil se unésca filtre ele cele 3-4 lacurt dintre Morughiol i Beibugeac, printeuu
canal lung de 6 kilometri.
Prin acest canal nu numaY ca s'ar scurta simtitor drumul pe DunavN, dar inca s'ar
evita cotul de la Uzlina al BratuluI Sf. Gheorghe.
Pe drumul ce propun s'ar reduce tra,jeul vap6relor la jumatate; cunoscut esto ca pe
la Sulina vapórele parcurg 160 km. din dreptul gurel Portita pana la Ceatal Sf. Gheorghe,
orI prin lacul prin canalul Beibugeac-Morughiol i prin bratul Sf. Gheorghe acésta
distanta e de 81 km.
Apor vapórele in drumul lor nu deservesc pana, la Tulcea niel' una din localitatile
Dobrogie M'ara de Sulina, pe cand pe Ormul apusan al laculuï Razelm se afla asezate
14-17 sate din cele maI bogate in pescariI, cereale, vite i vinurI.
4. Sulina e port maritim la gura cu acelas nume a Dunä,rit
Despre el s'a vorbit in detaliù la capitolul «Comisiunea Européna Dunaréna».
Constanta rr.mane astAzI singurul port marititn al DobrogieI si al intregir

II. Cal fluviale.

Dunarea incinge de dou6 partí Dobrogia pe o lungime de 200 kilometri, de la punctul
terminus al frontieriI, pana, la Tulcea.
Cursul navigabil al fluviuluI este tot de partea DobrogieI, care are ca porturI:
Ostrovul, ce servesce ca punct de incarcare a productelor DobrogieI din Sud-Vest;
are u» debarcader flotant (ponton) pentru vapórele ce fac curse pe Dunare; in plus- un
vaporas local face curse intre Ostrov, Silistra Calarast unde se léga cu cala tema ce
(luce la Ciulnita. In timpul inghetuluI comunicatia e intrerupta pe apit
Cernavoda. Insemnatatea sa ca port fluvial a descrescut de la construirea poduluI
peste Dunare, totusI Are treI debarcadere-flotante (pont6ne),pentru pasagerI i cerealele ce
se incarca din regiunea invecinata. Portul e in legaturá prin cale ferata cu statia Saligny
(a se vedea chile ferate din Dobrogia).
Harsova are douè debarcadere flotante (pont6ne) pentru pasagerl i marfurI (cereale
oI). Aci se 'jurara, nu numaI productele regiuneY centrale ale DobrogieI, ci si ale sa-
telor din judetul Ialomita de pe malul DunariI.
Mitcin are douò debarcadere flotante (pont6ne) si este debuseul productiuna din
unghiul Nord-Vestic al Dobrogid.
Un vaporas face curse locale intre Braila i Ghecet, iar de aci la Macin.
Isaccea are un debarcader flotant (ponton) la 3 km. in josul Dunaril, la Eschi-cale,
din cauza ch. in dreptul orasulul se afla o insula, iar cursul navigabil al fluviuluI trece
pe la Nordul el. Chile de comunicatie la debarcader lipsind, fúrte putin servesce pentru
incarcarea productiuniI acestel bogate regiudi a Dobrogiet
I. Ion esco. Excursion agricole dans la plaine de la Dobrodja p. 50-62.

www.dacoromanica.ro
670

6. Tulcea are che' de piatrd solid; aci se incarcd procluctele regiuneI din Nordul
Dobrogiet Din nenorocire navigatiunea e periculósd; délul stáncos numit colnicul HoreI
se prelungesce pe sub albia fluviuluI pAnd la apr6pe jum6tate din ldrgimea luI. Stanca
este destul de inaltd, a§a eh', apa bätánd in ea este silitd a se invirti in loe, fort-nánd aci
un mare cerc, numit anafor, a cdruI putere se exercità pana aprópe de port.
Trebue, ca vapórele ce circula pe Dundre, s'A aibä un bun cunoscaor al loculuI, pentru
a feri vaporul de a nu fi atras in anafor, din care cu mare greutate ese; mal' adese-orr
este lovit de sanca.
Din acésta causa portul Tulcea este nesigur, iar cerealele se incared mal' in susul
apel, unde §lepurile es din aetiunea anaforulut
M'ara de debarcaderele din punctele de maI sus arätate, cerealele se mal incarcd in
.51epurI acostate la Párj6ia, Dervent, MArleanu, Ra§ova, Boazgik, Topal, DaienI, Ostrovul de
jos, Picineaga, Iglita, in cotul Pisica, la Isaccea, Prislav, Mahmudia i Morughiol.
Dupà," incdrcare, §lepurile sunt grupate $i duse de vap6re spre Sulina.

TM CiI ferate.
Linia Cernavoda-Constanta. Pentru prima 6rd Sultanul Mahmud al II-lea avu ideia de
a insitircina cu studiul väiI Carasu, in 1837, o misiune de patru oficerI prusianI, in scopul
de a deschide intre Dundre §i Mare un canal navigabil.
Din acésta misiune numaY cdpitanul de stat major Carol Baron de Winke-Olbendorf
ne-a läsat o descriere amánuntitd a acesteI ve i). El a fost de parere el'. nivelmentul
cum .$i baza de piated vdrósä se opun la deschiderea unuI canal intre Cernavoda §i Constanta.
Proiectul a fost de atuncI pardsit transportul filtre aceste douè puncte se fAcu o
bund bucatá de vreme cu trásurile, insd din cauza nesiguranteI drumuluI bantuit de hotI,
§i acest mijloc a fost pärdsit.
De a lungul drumuld tóte satele erad pärdsite, fiind pradate, a§a cd. din 1845 acéstä,
cale era f6rte putin frequentatá. Ea pleca din Constanta, trecea prin Anadolchior, o apuca
apoI cdtre apus pe la cimitirele satelor CarataI, Chiostel, Carasu, Cilibichiol, pana' la Bo-
gazchior sad Cernavoda2).
In 1858, o companie englezd obtinu de la guvernul otoman concesiunea construirel
unei liniI de drum de fler intre Cernavoda §i. Constanta $i o termina in 1860.
Acésta este unja actuald cumpAratd, de guvernul román in 1884. Traseul el cu adán-
girile ce i s'ad fdcut in urrnd, este:
" Pornind din Constanta (cota 31,52. Statia a§ezatà," in stánga), unja urcit pand, la km. 1
(cota 38.79) panta de + 7m,27 $i avem in acest parcurs: canton la 200 m., pasaj de nivel
la 500 m., (este drumul din dreptul spitalulul militar la chiristigiI) §i un pod bolLit de
0.80, la 800 m.
Pánd la km. 2 linia cobórä la cota 37,06, cu o pantd de 1m,73 total. Intre H. 6-7
avem: un schimbätor de cale la Tirgul de vite de la AnadolchioI, un pasaj de nivel al
oseleI Constanta-Mangalia, un canton li schimbdtorul de cale la vil.
La km. 3 avem cota 37.80, decl o pantd generald de + 0.74. Aci se afta un canton,
iar la H. 7 un pode.
La km. 3.100 este un pasaj de nivel (drum la Laz-Mahale), 250 m. mal' departe, un
podet, läng'd care la 100 m. un canal ; aci lasd in drépta depositul de gaz «Stéua Románd».
Mal departe la km. 3.850 este D'alta Medeia pe drépta; acéstá haltá este construitä in 1896
pentru linia feratA ce plécd de aci spre Canara, pentru transportul pietrif necesard por-

1) Das Karassu-Thal zwischen der Donau unterhalb Rassowa, und dem Schwarzen Meere bei Kils-
tendschi, in Monatsberichte fiber die Verhandlungen der Gesellschaft ffir Erdkunde zu Berlin, I. Jahrgang,
Berlin 1840, p. 170-8G.
e) I. Ionesco. op. cit. p. 30-7.

www.dacoromanica.ro
 TFIBLOU
De ceilectorii SOSiff fi plecati in traficul local, direct ;si militar, pe clase felul irenurilor ; de cdtimea märfurilor de mica iiima ssi
la statiunile din Dobrogia, pe anul 1899.
a) Calatori.
NUMERUL CALATORILOR PLECATI IN VENITURI PROVENITE DIN o
Calidad
Traficul local Direct Militar 7s
s.
41) r
Trafic local Direct Militar 4.)

STATIUNI Clasa Clasa Clasa O

Clasa Clasa Clasa 0O
G):
se-
1 II III I II III I II III
3o
sil :-
O
7,3
I II III
5
3o
1 il Hl I I i II III
o o O 43
LeI LeI
Persone PersOne Persiine LeE E-.
_
EC4

Accel. 26108 24572 47 606 5619 6272 10 7 3 20 6292 452 3409 14697 18618 _- 45 21 13 _79 19 80 7 42 7
Cernav.-Pod Pers. 128 1543 17660 19340 1.16 68 392 476 10816 1924 567 31179 38845
- 895
1457 1670
_-
_- _- -
67 250 1305 1622 40467
1670 -
Accel. 3616 2891
--
8 32 855 895 86 127
-1
Saligny .
Cernavoda .
Mircea-vodii .
.
Pers.
2654 2816 10
685
-
3
45 2599 2654
86 2630 2719 1 1 2 2721
-- 2(35
95 280 374,5 4050

110
-- 163 3721 3004
_-
_-
_-
_-
_-
_-
_-
_-
4257 _1 _7
- 3994
Medgidia . . Accel. 31839 31349 81 763 7774 8618 - 8618 504 3192 16066 20664 _- _-
_-
Murfatlar . .
Pers. 144 1426 21613 23183
Accel. 14744 13876 53 267 4404 4724
Pers. 80 617 9288 9985 35 10020 - -2 11
- 4 16
25
25 43 33 101 12060
11
6352
38 23221
- 4724
852 5297 39293 44442
260 1170 4922 6352
579 1573 9807 11959
_-
-
15 9
-
81 105 45547

15 78 15195 12946 36461 58668 108075 9794 398- 0 97 6810 344 204 70 618 115503
Constan*.
Constanta-baI
Accel.
Pers. 93576 97553 1411:9 25928 49065 76412
34458 34458 - 19175 15283 34458
(3 499 35 32
2985 10986 14618 163 330
-34458
- 154(
---
- 46
46 88 340 1495 1923 78381 19482 59242 124978 203702
4908 3141 8049
299 299 825 2391 6433 9649 213650

- 18316 14899 3900 37115

36870215r55)

- - --
Constan.-Port Accel. 2104 1554
Pers.
607 681 258 1546
103 253 202 558 - 558 1576 2872 1807 6255 -
b) M rfuri.
.a C si t i m e Expediate in

STATIUNI i
0
.o
1.1=
4)
w
o
E
s
Q3
, ,-

2 ..,
2
O
CD
°
o c..

Q., ..'
cl)

17:-
ti14 )

;'`2
S
,

9
-
;T:,

2,
,2
-zi, ...
r.:
U)
OS

5 .2 o
.5-á
c.
1
2,_0
9 2. .E
... .,.,
.-_-.
.
2
CD

7:1.
-s-
S o
. ,:3
.E=
¡ -- o = E P- .cd ,...., eji,) 1.,
QV <T, ,c

t. z -- :- ,- E ..1 il g 4.) -6
1
*
.75
r»
.1'3
11 c-
(.1 á
!--
:11
E e p
:. i 'C.5
%
a:
E
'11
E
c2 i7,
15 =
it
.52
(3 .6: 32"
,:t
-1'
t. -.;
;T:
.t..
:,-; k :2.
Z- :7.
::,
rz
.:.7:
C
::1
P.
g F.
,,B.

Z188
12. ,..8

i?. as 21 8

C.-voda port .
Saligny. . . -
-- ---- 35 135--
- - - - -, 1790 ----10321 6- -- - 62- 2- 1- -232- ---123- -- 412 23- 197
63 - - - - 52 218 -
19 790 --I
7 - 50 - 20840 487
101
2 46 - 1152 30 4350 1025 161 586 1772
270

145 - -205 -
30 1595 210 - 16700 - - -35 20 13 6 3 3 52 1 31 38 16 - - 109 - 10 21337
C.-voda . .
Mircea-voda
Medgidie . .
40 ----- 873 - - 2080- - 810- - 78 - - -123-- 8- 1- 10 - 28 - 26 - - - - 3803 169 - 3972
0510 -20 - 20 7020109260 10- 20 10 - 25 - - 273 -11 9 22 - - 87 - 64 - 176 17 757 - 13350 18095 469 581 19113
Murfatlar. .
87
3475 - - 40 - -- 70 - - 15805 - - -70-45---15128221-20-21 47 5 - - 400 6-19970 164 19 20153
750 47934 3248 41 1223
Constan*
Const. port fr.
Const. port
.

.
12 - - - - - - - - 12 - - 8 - 232 4 - - 176-119239-
292 10 358 250 125 5085 9270 710 - - 1860 80 500 90 30 330 666 19 8 78 322 210 13 6 68 30 2 508 7 126 1112(34 8

52155 - - 110 39650 405 1003430- - 1578 - 265 1015 10145 1933 61 92 361,
--- 5 - 45 72 2074 - - - - 264,2249 - 2513
27 2 111 113 10 526 236 123 3245 - - - - 489856866 - 55851 1
1 1

www.dacoromanica.ro
 672

tultil Conslanta. Paralel linieI ferate vechT, pl6ca tot din halla Medeia o alta linie, care
vine In port.
Langa halla se afla un canton, un pasaj de nivel (clrum la Laz-Mahale), si un pode.
2-1junsI la km. 4, gasim cota 50m,20, deci o meta generalisi pe km. de + 12m,40.
La km. 4.mo e un canal, iar ajunsT la km. 5 avem cea maI mare cota din intregul
Iraseil al acesteI linii; e de 56.65. Catre apus unja incepe a cobori in valea Carasu.
Ast-fel dar unía urca pe distanta de 5 km. cu o panta +5111.'m pe metru. De la
km. 5 incepe sá, cobcire, asa ca, avem la km, 6, o cota de 54m,21 dupa ce mal intaiii am
trecut la km. 5.720 peste un pasaj de nivel (este drumul la Hasi-Milfic), tanga care e un
canton. Panta pe un km. este de 2m,44.
Linia merge cobor6nd, intálnim la km. 6.800 un pasaj de nivel (drumul de la Hasi-
D(illik la Palaz), mg departe la 120 in. un canal si la km. 7 gásim cota 51m.95; paula
este 2m,26 pe un kilometru.
l'Ana, la km. 8 nu mal' inittlnim niel o lucrare de arta; aci gasim cota 48.11, decl o
',anta de 3m.84.
La 8' km. intalnim un pasaj de nivel (al drumului Hasi-Dtillik la Horoslar), Ifinga
2

vare un canton. Cota la km. 9 este 45m.68; panta e deci 2m.43.

La jumatate distanta intre km. 9 si 10 gasim un canton, lama care un pasaj de
nivel (drumul de la Hasi-Dlikik la Horoslar) si un canal.
lntre km. 8-9 linia lasa in staega satul de curind format pe mosia, proprietatea
D-luI General Dr. Geo.rgeseu.
La km. 10 avem cota 41m97 si decr o pana de-3111.71.
Intre km. 10 yii 11 se afla la distantá un canal. Cota la km. 11 este 39m.83, panta
2

decI 2m.14.
Pornind mar departe infalnim la 200 m. un canal, filtre 500-600 m. un pode, Ifinga
care un canal, iar la km. 12 un alt podet si cota 36m.87; asa dar o pana' de 2m.96.
Lana si la 100 m. mai spre rasara de km. 13 intálnim un pode. Cota la km. 13
este 34'11.40; panta 2111.47.
Dincolo de km. 13, la 200. ni e un pasaj de nivel (drumul Mahometcea-Iloroslar), mal
departe la 100 m. dou¿1 podete, apoi la alte 200 in. un canton i in fine la alte 300 m.
un canal.
Cota la km. 14 este 32m.22, panta intre aceste douè km. este de 2'11.18.
Spre apus continuand, dam dupa 100 m. parcurs de un dublu canal, la alta suta
de metri un pasaj (drumul Hasi-Ditlük la Hasancea), laega care un canton, la 200 m. mal
departe un pasaj (drum de la Mahometcea la fIasancea), ranga care un podet i in fine
lama km. 15, un alt podet.
filtre aceste douè kilometre linia feratá lasa In dr6pta satul Hasancea, iar in stilega
vila Pariano.
La km. 15 in dreptul satuluT Hasancea gasirn cota 28m.83; panta este dar 3m.41.
Intre km. 15 si 16 avem o multime lucrari de arta, ast-fel: tanga km. 15 un podet,
la 100 m. un canal, maT departe 100 m. un pasaj (drumul de la Mahometcea la Nazarcea);
apoi la 150 m. douë podete i in fine insirate la apr6pe cale 100 m. patru podete (le di-
ferite marina, variand intre 0'11.65 i Om.75 deschidere.
Cota la km. 16 este 27m.09, panta intre aceste douë este de 1111.74.
Intre km, 16 si 17 sunt 3 podete: primul la H. 200, al II-lea la H. 600 si al III-lea
Muga km. 17, a 61'0 cota este 24m.34, ast-fel ca pauta intre aceste dou6 estelde 2111.75
De la km. 17 la 18 nu intalnim de da, pasagiul de nivel de lisinga aeesta din urma
(drumul de la Mahometcea la Omurcea).
In dreptul km. 18 linia Jasa In drépta satul. Omurcea. Cota la km. 18 este 20m.61;
pauta este 3m.73, intre aceste dou6 puncte.
Intre km. 18 si 20, unja descrie o turba cu convexitalea catre Nord.
Luerarile de arta intre km. 18 si 19 sunt: la II. 200 un podet, la II. 300 doui-1 podele,
langa ele un canten si pasagiul de nivel (drutn de la IllahomeIcea la Oinurcea), mal de-

www.dacoromanica.ro
 673

parte la 250 metri un alt pasagia (drumul de la Mahometcea la Alacap), iar la departare
de alte 200 m., douel podete distantate inte ele de 100 in., cel din urma tot la 100 m. de-
parte de km. 1.9, a carui cota este de 19m.26; pauta este irn.35.
De la km. 19 intalnim la 100 m. dour, podete departate de 50 m.; de la cel din
urrna .5i la alte 200 m., alte dou6 podete departate filtre ele de 50 m. i in fine aprópe de
km. 20 alte dou6 podete la aceia5I distanta unul de altul ca 5i cele precedente; de la ulti-
mul podet 011a la km. 20 sunt 150 m. Cota km. 20 este 19m.18; panta dar este de 0m.08.
In dreptul km. 20 linia lasa in drépta satul Murfatlar; gara Murfatlar e pe
drépta 5i la km. 20.280. Ea este construita in 1860 de compania engleza; cládirea e
mica 5i abia incapat6re personaluluI. Servesce pentru marfurl i calatorT. MagasiT sati
dependinte n'are.
In gara Murfatlar se &asee opa fórte buna de bèut .5i gara Constanta, cum i totY
functionariT C. F. R. locuitorI in ora .5 se alimentéza cu apa de la Murfatlar, in care scop
apa se aduce cu trenul in nisce vag6ne-reservóre de formä cubica.
Directiunea generala a linieI Intre Constanta i Marfatlar este aprópe drépta 5i de la
Rèsarit la Apus.
De la Murfatlar urrniind riguros fundul van' Carasu, unja, dupa ce inconjura pe la
Sud satul, se indrépta de la S.E. catre N.V. pe o lungime de 11 km., de unde, printr'un
cot descris in dreptul satulul Kiostel, se indrepta iara5T catre apus.
Din gara Murfatlar urmánd traseul linieT, gasim la departare de 200 m. treT pode
5i un pasagia de nivel (al 5oseleT Constanta-Ostrov), apoT apr6pe de km. 21.230 un podet.
La km. 21 este cota 17m.08, decT panta intre aceste 2 km. este de 2m.1.0.
De la km. 21, departe la 200 m. e un pasaj, la alta suta un al doilea pasaj, langa
care un pode t ceva maT la N. un canton (cele dou6 drumurl vin de la Kiuciuk-Murfat
duc la Murfatlar); la 200 ni departe de canton e un podes 5i la km. 22 un alt pode.
Cota la km. 22 este 16m.34, iar panta intre aceste douè km. de *-0m.74.
Dincolo de km. 22 la 300 in., sunt dour- canalurT i alaturea un pasagia de nivel (al
drumulur Kiuciuk-Murfat la Alacap).
Cota la km. 23 este 15m.16 i panta 1m.18.
Intre km. 23 5i 24 niel o lucrare de arta. Cota km. 24 este 13m.84, panta 1m.32.
La 200 m. de km. 25 sunt doutl canale 5i un pasagia (drumul Endec-CarachioI la
Alacap), iar la 100 m. un canal.
Km. 25 are cota 13m.69; panta 0m.15. La km. 25 unja lasa la 1 km. in drepta s'atul
Alacap.
Dincolo de km. 25 intalnim la 200 m. un canal, de la care la 300 m. un pasaj
un canton (drumul Medgidia-Alacap). La 300 m. departe de c,anton se afla un altul.
Cota km. 26 este 12m.41; panta 1m.23.
Intre km. 26 5i 27 gasim la H. 300 un canton. Cota km. 27 este 11m.63, pantaOm.78.
NicT o lucrare de arta nu se afla intre km. 27 k4 28. Cota acestul din urma este
11m.58, panta 0m.05.
Intre km. 28 i 29 de asemenT. La acesta din urma se afla un pasagia (drumul Med-
gidia-Caratai), canton 5i un pod de 3 m. deschidere. Cota la km. 29 este 11m.49,
0m.09.
Intre km. 29 5i 30, niel o lucrare de arta. Cota la km. 30 este 10m.91 panta 0m.58.
Apr6pe de km. 31 intalnim un pasagia de nivel (drumul de la Endec-CarachioT
Kiostel).
La km. 31 cota este 10m.95, panta intre cele dou6 km. este de 0m.04. La acest
km., unja dupa ce laza in drepta la 1 km. satul Kiostel descrie un cot 5i ja directia
la r6sárit catre apus.
Departe de 200 m. intalnim un pod cu dou'e" deschiderT, dincolo de care la 600 in.
un canton 5i un pasagiti de nivel (drumul de la Endec-CarachioT la Docuzol). Cota la km. 32
este 10,11.93, panta de 0m.02. Trebue aratat cá de la km. 30 pana', la km. 39 t6ta linia e con-
struita prin balta Carasu, de acola este dese-orY supusa inundatiunilor i intreruperir.
71890 85

www.dacoromanica.ro
674

Intre km. 32 si 33 nu intalnim alta iticrare, de cat un pod cu done deschiderI la

800 m. Cota la km. 33 este 10m.93, decr unja orizontala.
La 100 m. departe de km. 33 se día un canal ; iar la km. 34 un pa.sagitl de nivel
(drumul Endec-Carachior la Docuziol). Cota la km. 34 este 10m.99, panta 0+m.06.
MaI departe la cate 100 m. intalnim doue cant6ne, iar la km. 35 gasim cota I1 nri.06,
pan ta +O.O7.
La 200 m. se afla mal departe un canton No. 18, langh cave un pasaj de nivel (dru-
mul de la Endec-CarachioI la Panaghir), apoI la cate 200 m. doue canale. Cota la km. 36
este 10m.80, panta 0m.26.
Linia este orizontala intre km. 36 si 37, farsa nicI o lucrare de arta.
De la km. 37, la departare de 400 m. intalnim un canal. Cota la km. 38 este 12111.50
(este platforma pe care se afla, instalata gara Medgidia), panta e +1m.70.
Gaya Medyidia e in drépta liniel la km. 38.350, dupa ce mal' intaiti intalnim un
canton si un pasagiti de nivel al soseleY ce vine din orasul Medgidia asezat in stanga
«Dupa configuralia topograflca a Dobrogiel zice I. Ionescul) centrele editor de
comunicatiune nu sunt datorite intamplariI. Natura si o multime de imprejurail indepen-
dente de voluta omuluI concur a le fixa. Observéndu-le se vede, ca t6te tinuturile despre
partea Balcanilor vecinI DobrogieI, se concentréza catre Bazargik, iar acele de la Dunare
ati ca centru de comunicatie Carasu».
Aceste consideratiud ab' cá,lauzit pe Sayd-Pasa, guvernatorul Vilaietultir, ca in
resboiuluI din Crimeia sa infiinteze apr6pe de ruinele satuluI tataresc Carasu, orasul de
mal tárziti Medgidia.
Ad, de pe la inceputtil véculuI al XIX-lea se fáceati la localitatea Panaghir, in fie-care
an dotte tirgurI (prima-vara i tómna).
«Lacul Carasu zice iaräsI cunoscutul agronom in 18503) comunica cu Dunarea
printr'un canal natural de 20 metri largime si de 4 metri adancime.
«Canalul serpuesce in frumósa vale formata de doue lanturI paralele de muntI, care
pornesc de la Dunare i termuresc valea, in fundul careia se ala canalul, avénd o inda-
dere de o ora de la Dunare pana la Carasu. Cand apele DunariI sunt marI trec prin
acest canal in lacul Carasu, care se umple cu apa si se intinde pana la Bulbular (?).
«Cand apele DunariI descresc, ele se scurg din lac in fluviù, pana ce li se stabilesce
nivelul i attincI adancimea canaluld remalle 4 metri, indeajuns pentru a iba sA tréca
micI vap6re, care stabilesc o comunicatie continua Intre Dunare i Carasu, al doilea centru
de schimb (primul, autorul numesce Bazargikul), unde se tin de doue orr pe an, doue din
cele mal' importante targurY ale Dobrogieb.
Era natural ca in 1858, compania englezá sa construiasca la Medgidia o gara si
magasinele de cereale ce se ved si astazI.
Iml povestea un batran Roman din Medgidia; el luase parte la construirea drumu-
1E11 de fier, ca timp de douI anI, cat a durat constructia, táta populatia satelor de la M'Ir-
soya pana la Rasova a fost chemata a lucra la tera,samente, cu familia, cu carel, cu ani-
malele de munca i cu mainele chiar. «Nu sciam, zicea el, niel' de casa, nicI de camp, ci
lama i vara necontenit am muncit la umplerea cu pamént a baltilor, prin care trece
acum drumul de fier».
NumaI ast-fel se póte explica, cum linia s'a terminat in asa scurta vreme, tinênd
socotéla cA jurnatate din traseti s'a facut prin halla.
Asa scia Sayd-Pasa s'O administreze provincia, atat de mult laudatul Sayd al scrieriI
d-luI I. Ionescu.
Dincolo de gara Medgidia la 150 m. intalnim un canal, de aci la 300 m., doue po-
dete distantate intre ele de 100 m.; de la cel din urrna podet pana la km. 39 sunt 100
metri. Km. 39 are cota 9'°.88; panta intre km. 58 si 39 este de 2m.62.

') Excursion dans la plaine de la Dobrodja, p 51.

2) Idem p. 38-30.

www.dacoromanica.ro
 675

De la km. 39 spre apus intAlnim: la 150 m. un podes, la 400 m. dou6 podete i la

800 m. un pasagiti de nivel (drum de la Medgidia la Panaghir). La km. 40 se aflä cota
9m.97, panta este de 4-0m.09. Intre km. 39-40 calea levará e in säpäturg pe la p6lele dé-
lulul Panaghir-Iuk. De la km. 40 011a la Dunäre unja feratá, urmezá, fundul van'.
De la km. 40 intalnim la o sutá, metri un pode, la allá.' sutd de metri un alt podet
si in fine la 300 m. al treilea pode. Km. 41 are cota 11.m.19; panta este +1m.32.
La mijlocul distanteI intre km. 41-42 intälnim tref podete. Km. 42 are cota 8.82,
panta intre ele este 2m.37.
La 200 m. departe de km. 42 se aflä 5 podete; departe de cel din urmä la 400 ni.,
un canton, Maná, care pasagiti de nivel (fará. drum). Km. 43 are cota 8m.64; panta este
0m.18.
Intre km. 43--44 gäsim: la 300 m. un podet, la 400 m. un al doilea i in fine la
700 m. un al treilea. Intre aceste dou6 kilometre linia face o curbä cu convexitatea spre
Nord, fortatá fiind de pantele delulut de la Sud. La km. 44 se aflä cota 8m.39, panta este
dar 0m.25.
De la km. 44 intAlnim la 400 m. un podet, la alte 200 ni. un al doilea i in fine la
alte 300 ni. un al treilea podet. Cota km. 45 este 8m.35; panta intre ele de 0m.04.
Intre km. 45-46 nu intálnim de cht la 200 m. un pode. Cota km. 46 este iar
panta intre ele de 0m.18.
Intre km. 46 si 47 unja e orizontalä i fära niel' o lucrare de arta.
De la km. 47 traseul liniel" ese din baltä i päng, la km. 48'/2 (halta Mircea-Vodd)
trece pe terenul ce desparte baila, Carasu de V. de cea de Est.
La 100 m. de la km. 47 e un pod si la aceiasT depärtare un al doilea pod.
Cota la km. 48 este 8m.50; panta filtre aceste dou'e" km. este 4-0m.33.
La 300 m. de km. 48 e un pasaj de nivel (drum de la Ivrinez la Cilibichiol). Mita
Mircea-Voclei se afld la km. 48 '/.9 pe drépta, ea e construitä in 1886 pentru cá,l6torY
märfurl; n'are niel' o dependintä. De la Haltä linia e trasatä pe sub malul de Nord, filtre
el si baltä.
Dincolo de Halta Mircea-Vodä la 300 m. se aflä un canton, ltmgä care un pasagiii
de nivel (färd drum). Ajunsi la km. 49 avem cota 8m.40, iar panta
Intre km. 49-50 sunt urmatórele douè podete : unul la 300 m. de km. 49 si al doilea
la 200 m. de km. 50; aci avena cota 8m.28; panta 0m.12.
La 800 ni. de km. 50 e un canal si pasagiti de nivel (färä drum). Cota la km. 51
este 8m.36; panta +0m.08.
Dincolo de km. 51. la 800 m. sunt 3 podete; km. 52 are cota 8m.24; panta 0m.12.
Intre km. 52 si 53 niel' o lucrare de artá, nu inalnim. Cota la acest din urna km.
este 7m.97; panta 0m.27.
La 450 m. de km. 53 e un canton si un pasagiti de nivel (fárà drum), iar la 450 in.
de ad un canal.
La km. 54 este cota 7m70, cea maT j6sä a liniel" Cernavoda-Constanta.
De la km. 5 cu cota cea mar 'nafta i pänä la km. 54, linia cobórá cu o pantä de
aprópe 0m.001 pe metru.
Länga km. 54, la 100 m. se aflä un canal, de aci la 250 m., un pasagiti de nivel
(fárä drum) si alatuef douè canale.
La km. 54.478 linia cea veche Cernavoda-Constanta se racordéza cu unja nota, ce
duce la Cernavoda-Pod.
De la racordament pana in statia Saligny, aceste dou'e" unii merg alaturate, iar din
statie se bifurcA; cea la Cernavoda spre drépta, iar cea la pod inainte.
Pänä, la bifurcatie sunt douë mèsuratorn una pe dre-pta este kilometragiul de la Con-
stanta, lar pe stânga kilometragiul de la Bucurescl.
Vom urma traseul linier vechl; la km. 55 avem cota 80110; parda intre cele do0
kilometre este 1-111.10.
Intre km. 55 si 56 niel' o lucrare de artii; pe aeest pareurs linia este orizontall

www.dacoromanica.ro
676

La 600 ni dincolo de km. 56 se afla in drépta statia Saligny cu dou6 etage; ea a

fost construita in 1896 cu ocazia cleschiderir nouer unir de la «Podul Regele Carol I».
In statie se afla un depott de mas)inT, rezervor pentru apa, o magazie i o placa
invartitóre.
La km. 57 se allá' un canton, alaturI e un pasaj de nivel.
Linia intre km. 56 i 57 este orizontalá.
La 100 m. de la km. 57 se alía un pod de 2 m. deschidere. Pana la km. 58 unja
este orizontala. Langa km. 58 la 100 in. se afla un canton i la o alta suta metri, un pod.
Cota la km. 59 este 9m43, panta este + Om.63.
La 400 m. de la km. 59 se M'a un canton, langa un pasagiti de nivel.
Cota la km. 60 este 9m.19; panta intre km. 59-60 este 0n1.24.
filtre km. 60 61 intálnim la 400 m. un canal; cota la km. 61 este 9m.85, panta
intre ele de + Om.66.
Intre km. M-62 niel o lucrare de arta nu exista; cota la acest din urma km. este
10111.33; panta de + Om.38.
La 100 m. de la km. 62 intalnim un canton alaturr de un pasaj de nivel (drumul la
Cernavoda), lar la km. 62.700 in stánga, se afla gara Cernavoda.
Linia se continua pana la Dunare, la km. 63 ce are cota 11.71. Ast-fel dar de la
km. 54, linia urca cu o panta de Om.0004 pe metru.
In gara Cernavoda se allá o relea complecta de linir de garagiù, precum i mar multe
magazir de cereale.
Ramificatii. I. Linia Cernavoda-Pod plintí lu lcm. 174 ;Si 800 m. Trenul care vine din Bu-.
curescr, dupa ce a trecut märetul «Pod Regele Carol», se opresce la halta Cernavoda-pod,
aezata pe stanga la 50 m. departare.
a) lstoric. Cestiunea construirir podulur de peste Dunare s'a niiseut din art. 46 § 2 al
Tratatulur de la Berlin: Linia desparlit6re intre Bulgaria ci Bonulnia sd se facii de o co-
misione europeaná de delimitare, cave va avea n vedere, ca punctul de plecare pe Donare
lie ales ast-fel, ca. acolo sei se p6td construi un pod".
Din motive tehnice, economice i strategice podul nu se putea construi acolo, unde
era fixat prin art. 46 § 2 al Congresulur de la Berlin.
In scrisórea pe care Ministrul nostru de externe, Boerescu, o adresa la 12 Ianuarie
1880, D-luI de Hoyos, Ministrul Austrier in Romania, se arsátaa inconvenientele, ce ar
presentat construirea podulur la Silistra, din cauza inundatiilor.
Cele-l'alte conditiunl sunt lesne de inteles, de aceia se propuse a se face o comunieatie
intre un tërrn i cel-lalt al Dunarii in prelungirea linier Cernavoda-Constanta, pe care s'o
unésca cu cea de la FetWI-Bucurescr, construirá in 1886.
Guvernul prin legca din Iunie 1882 a obtinut In principia de la Corpurile Leguit6re,
°data cu votarea unir BucurescI-Fete%r i construirea podulur peste Dunare.
In 1885, construirea podulur peste Dunare i reconstruirea portulta Constanta, ati fost
declarate de utilitate publica i guvernul autorizat a face o emisiune de renta de 35 mil.
Cu tóte licitatiile tinute in 1884 i 1887, diferitir constructorl, nefiind in conditiunile
caietulur de sarcine, Ministerul prin jurnalul din 27 Septembre 1887 a dispozat sä, se in-
flinteze un serviciù special, care sil se ocupe cu studiul i elaborarea proiectelor definitive.
Lucrarile att inceput in t6mna anulur 1890, iar piatra fundamentala s'a pus la 9
Octombrie acest an 9.

') Documentul pielriI fundamentale coprinde:

«NOI CAROL I
Prin gratia luI Dumnezeu §i vointa nationalit, Rege al Románia
Aducem la sciinta tuturora cele ce urméza:
116sboitil purtat In aniI de la 1877 pánä, la 1878, de vitejiI RománieI pe cámpiile Bulgaria Intinse ho-
tarele táriI nostre peste térmul drept al Dunáril i facut-a Regatul RománieI stäpan la Marea-Négrál, In-
trupandu I Dobrogia. De atuncI neconlonit pironità Ne-a fost grIndirea la acésta provincia insá, marel,u1

www.dacoromanica.ro
 677

Desrrierea tiniei /erate de N stalianea Pete,sti, »1270 N rarordarea linie

Cernavoda-Constanta (stafiunea Saligny)1).
Linia Fetestr-Cernavoda este construía pelan e lega reteaua cui1oi ferale romano
Constanta i deci cu Marea-Négrd. Ae6stit linie incepe din staiitinea Fetei-,4, trece
peste Borcea, care este un brat al Dundrir, traversézh Balta, care este o insuld liare Borcea
Dunáre se racordézO, Cu linia Cernavoda-Constanta, 'filtre statiimile Cernavoda
Mircea-Vodd la Saligny. Lungimea acester Unir este de 271inl.3, iar distanta liare Bu-
C1.11'066 Constanta va fi de 2281011.8.
Luerdrile principale ale linier Fete0-Cernavoda
I. O Trangia intre statiunea inaltil Borcer, aveincl o Iiingime de 1.028 ni. i o
aclaman], ina,xina de 12 metri.
Pdméntril scos din tdieturd s'a transportat la o distana de 2 km., pentru a frirma
rambleul de racordare cu podul peste Borcea.
Acest rambled are o lungime de 710 metri i o inältime variind futre 12 i 16 inetri.
Profilul in lung al acester traneid presintá pante de 1100, pentru a racorcla calca
din statiunea FeteCf cu catea pe podul Borcea, liare cave exista o diferirla de nivel de
33nn.20; aceiá$f pana continua i pe rambleti.
Platforma linier din traris¿eid are o ldtime de 10 metri, in care se coprinde un Fant
pavat de fie-care parte a linier, pentru scurgerea apelor.
S'a dat rambleulur o platforma de 8 metri látime din causa ináltimer. Cubul sapd-
turff a fost de 395.000 metri cubicr.
Acesta lucrare s'a executat de hareprinderea Rottenberg fi Comp.
are o lungime de 420 metri impartia in 3 deschiderr egale
11. Podul peste Borcea
cale 140 metri fie-care.
Indltimea liberd de la apele marr, pana la suprastructura poclulur, s'a fixat la 12 in.
Pilele sunt de ziddrie cu mortar de ciment si s'a fundat la o adancime de 28 metri sub
etíagid (scdderea cea mar mare a apelor fluviului).
Suprastructura metalica e formatá dintr'o grinda consola', av6nd o parte centrald de
11-0 metri i clouè console de 50 metri, precurn i din dou6 gring semiparabolice de 90
metri lungirne fie-care.
Dimensiunile t;i forma suprastructurir sunt identice cu ale podulul peste Dunare.
Podul peste Borcea se racordéza Cu rambleul de pe malul stang, printr'un pod de
inunclatie de 150 metri lungime, impartitá in 3 deschiderr egale, iar eu rambleul din Bala
se racordéza printeun pod de inundatie de 400 metri lungime imphrtita in 7 deschiderr.
Debitul Borcer se p6te evalua la 6000 m. c. in timpul creterilor de ape extraordi-

Danubiu, Ne-a oprit ;;;i Ne opresce sa dam litoraluluI Marii-Negre t;;i porturilor luI viata i desvoltarea tre-
buinciòsd pentru prosperitatea economidt a teril.
NumaI constructiunea unui pod peste Minare inlaturéza acesle piedia Corpurile NOstre legiuitúre
incalzite de focul nestins al iubireI de tara, aú hotarit in anul 1883, cladirea acestui pod §i Nol am sanc-
lionat In acela., an patriotica lor hotarire. Azi inginerfi romdni clädesc podul.
Nu vor trece de cat cdtI-va anl i sävir§itä, va fi o grandiesa lucrare, un monument care va transmite
tirma§ilor no§tri i generatiunilor viikire,dovada de puterea de viatd, patriotismul i hdrnicia RomdnieI ac-
Liude. Fie ca acéstd mdréta lucrare sit sporéscd prosperitatea §i gloria scumpeI Nestre VérI, fie ca prin ea
sa se strAngd legaturile, care unesc Dobrogia de patria-muma, fie ca porturile ei set ajungit la o splendúre
vrednicd de solicitudinea ce le Ora tara.
Pretuind a.a vahírea poduldi peste Dunare la Cernavoda, hotarit-am sa se a§eze in presenta Mea, a
PrincipeluI Ferdinand, M4enitorul presumptiv al CorenieI, a Minktrilor care se cala la cdrma terfi, piatra
fundamentalá in ziddria care formézit cel picior pe Ormul stAng al Dunarii.
Acest Document comemorativ s'a semnat de NoI In doné exemplare, care s'aii investit cu sigiliul bta-
tului. Un exemplar insotit de monedele curente se va ingropa de Nol in piatra fundamentala in ziva de
noua a luniI Octombrie; cel d'al doilea exemplar se va pdstra in archiva statului.»
Acest act s'a iscâlit de M. S. Regele, A. S. R. Principele, I. P. S. S. Mitropolitul, ce! 7 Minktrli, Di-
rectorul general al C. F. R., Duca §i de inginerul Saligny. (Vez! M. Of.'No. 156 din 12 Oct. 1800).
11 A se vedea plaika No. 5.

www.dacoromanica.ro
678

liare. Lungimea de 970 melri data podultil peste Borcea i podurilor de inundatie este sal-
Menta, pcntru scurgerea acestur volum de apa.
Marimea deschideriI poduld de inundatic s'a fixat la 50 metri, pentru a se realiza
iiiiiiimum de cost pentru infrastructura poduluï.
Suprastructura metalica se compune din grinzI independente mi inembrurile paralelo,
ave.nd calca la partea superiára.
lnaltimea grinzeT e de 6 metri, iar ecarmentul intre grind de 4 metri.
Podul peste Borcea a fost executat de casele Gaertner ;si Creusot.
La podul de inunciatie de langa Borcea fondatiile ata' fost executate de D. F. K. (bingo,
zidariile de D. Gratzoski, iar suprastructura metalied, de societatea Jo/in CocIcerill din Belgia.
Podul de inundalie din Baltd. Bratul Dunariï, Borcea, ia nascere in amonte de
Ca1ara4 si se unesce cu Dunarea intre Har..5ova i Gura-IalomiteT.
Pe acésta distanta intre Durare i Borcea exista o insulsa. numita Balta, care are o
latime de 13 kilometri intre FetescI i Cernavoda.
Malurile DunariI si ale Borcel ati o inaltime de 5.50-6 metri d'asupra etiagiuluI.
In mijlocul BalliI, cota terenului e numaY de 2 metri d'asupra etiagiuluI.
Apele niarI de inundatie ridicandu-se pana la cota de 7 metri peste etiagiul Dunarif,
ele acopera Balta, pana la o adâncime de 1-5 metri si se scurg, nu numaI prin
albille Dunarir i BorciI, dar si prin mijlocul Baltil, cu o iutéla maI mica, dar pe o in-
tindere mal' mare.
Debitul apelor marI, ce curg prin Balta, se pite ridica pana, la 6.000 m.c. pe secunda.
Pentru a da scurgere acestuI volum de ala, s'a construit in mijlocul Baltif un pod de
inundatie, avand 34 deschiderf de 42m.80, iar in total o lungime de 1455m.20.
O pilà costa 37.000 14 saii 860 leI pe metru curent de pod; supra structura costa
940 lef metru curent. In total acest pod costa. 1.800 le metru curent, calea pe pod neflind
cuprinsa in acésta suma.
Inaltimea libera de la apele marr pana, la suprastructura e de 2m.80.
Suprastructura metalied e facuta din grinzI Schwedler, avand lungime de 42 metri,
inaltimea de 5m.60, iar distanta intre grinzI de 5 metri.
Fundatiile acestuI pod atí fost executate de D. F. K. Ozinga, zidariile de D. inginer
Dimitrie C. larca, iar suprastructura de Societatea Cockerill.
Podul de inundatie de tanga Duniire. Este construit pentru a permite scurgerea
apelor, ce Dunarea revarsa peste malul stang la epoca inundatiilor.
Cand apele marI ating inaltimea de 7 metri d'asupra etiagiuld, debitul Dunaril se
púte evalua la 14.000 m.c., lar volumul apelor marI ce curg pe sub podul de inundatie
de langa Dunare se pcite ridica pana la 1.200 m.c.
La determinarea lungimeI acestuI pod de inundatie, s'a tinut cont nu numaI de acest
debu*a, dar si de conditiunea de a mi avea ò inaltime prea mare de rambla la ex-
tremitatea poduld.
Un rambla prea inalt langa culee, presinta o mare nesiguranta din cauza terasa-
mentelor, ce continua, a se produce in timp de câti-va anI chiar, dupa, deschiderea linief
§i care tind a forma la spatele culeiel un prag, pentru a carur evitare va trebui a se
complecta cu balast si a se ridica continuu linia in acéstá parte. Intretinerea untif rambla
Malt este mult mai costisit6re de cat a unur pod.
Tinand cont de aceste consideratiunr, s'a dat poduld de inundatie de langa Durare
o lungime de 912m.75, impartirá in 15 deschiderT de 60m.85 fie-care.
La podurile de inundatie dintre Dunare i Borcea admis fundatiile pe pilotY,
pentru motivele urmatáre :
Terenul Baltir format de depositele lasate de apele de inundatir, e de o natura va-
riabila ; in general se gasesce o argila nisipósa, ce «era, putina resistenta, pentru a su porta
marl greutatI, t'ara a se comprima.
Terenul resistent, pe care s'ar fi putut funda direct, se afla la o adancime de 25
metri sub etiagiii. Spre a se funda la acésta adAncime, sistemul cel mai sigur i mal'

www.dacoromanica.ro
 679

praclic, ar fi fost, fbndatiile cu aer comprimal, ca ;;i la podul peste Dundre. 111;111141km
total' a une pile ar fi fost de 50 metri, prin urmare dimensiunile si costul el ar fi mo-
tivat deschiderI mal marr, ceea-ce ar fi facut sä, crésca si val6rea supra-structura
Daca ne raportdm la podul peste Dunare al caruI cost pe metru liniar e de 12.000 ler
si al BorceI care e de 11000 la am fi ajuns de sigur, pentru podul de inundatie de
langa Dunare la un cost aprepe de 8.000 lel pe metru curent.
La podurile de inundatie din Baltä, si de l'angd Borcea, a cdror inaltime e mult mai
mica, fundatiunile pneumatice la marI adäneimI, ar fi fost si maI putin justificate, ele ar
fi ocasionat deschiderI marI si un cost exagerat t'ata cu natura si scopul lucrariI.
Afard de acestea, apele mari curgénd In Bala un timp scurt si numaI la epocele
rarY ale cresterilor marI, iar iutéla apelor fiind mica, nu pite fi niel' o temere de aflui-
mente, care sd, petd motiva o adancime mare de fundatie.
Pentru aceste consideratiunI, s'a admis pentru podurile de inunda* fundatiile pe
piloy.
Pilotir hdtutl pe tòtä lungimea lor de 10 si 12 m. comprima terenul de fundatie si
suporta greutatea poduld, interesänd un strat de patn6nt pe o adancime egala cu lun-
gimea pilotilor.
Pentru podul de inundatie de längd Dundre, deschiderea de 60 m. s'a gásit mal
avantagi6s5, sub punctul de vedere al costulul luerdriï. O pila costa In medir' 104.000 lef,
ceea-ce dä, 1.700 le pe metru curent de pod. Supra-structura costä 1.500 id pe metru
curent; ast-fel cii, in total podur de inundatie de langsd Dundre cosa 3.200 leI pe metru
curent, in care sumd nu intrd valdrea traverselor, trotuarelor si sinelor.
Supra-structura metalied se compune din grinzl independente cu membrurile paralele,
av6nd calea la partea superilird, spre-a reduce din indltimea i lätimea pilelor.
Fundatiile poduluY de inundatie MATA Dundre ail fost exacutate de intreprinderea
F. K. Ozinga, ziddrille de intreprinderea Rottenberg 4. Comp., iar supra-structura de socie-
latea I. Cockerill.
V. Terasamentele din Baltei. Intre podurile de inundatie de la Borcea si din Balta s'a,
executat un rambletl de 6.082 metre lungime, iar filtre podul din Baltd si de längd Minare
rambleul executat are o lungime de 4.133 metri.
In traversarea BaltiI, platforma rambleuluI s'a stabilit la 9 m. d'asupra etiagiuld
Dunaril, s'ati la 2 m. d'asupra celor mal' marI ape de inundatiI; In acéstä, parte indltimea
medie a rambleuluI d'asupra terenuluf natural e de 6 metri.
Racordarea rambleulur cu podurile de inundatie s'a realizat prin rampe de 1/100,
ast-fel cd inaltimea rambleuld längä culeiele podurilor de inundatie este de 11 metri la
Borcea, de 8 m. la podul din Baltä si de 24 metri la podul de inundatie de liingd, Dundre.
Latimea platformeI este de:
6 metri pentru 6-10 inallime de rambla.
7 » » 10-15 » » »
8 » » 15-24 » » »

S'a dat, taluzelor o inclinare de 1-1J/2.

In timpul cresterilor extra-ordinare a apelor DunäriI, apele de inundatie avênd in
Baltá o adancime de 1.50-5 metri, pentru a apara rambleul contra valurilor causate
de apele marI, s'a executat pe ambele partI ale rambleuluI, un pereti de ziddrie de piatra
ni var hidraulic, pänä la inditimea de un metru d'asupra apelor marI. Acest pereti con-
tinua sub terenul natural pe o adâncime de 1-1.50 m. In planul taluzulur rambleuluI.
Terasamentele si apArdrile filtre Borcea si podul din Baltä, atl fost executate de In-
treprinderea Rottenberg Fi Comp., iar terasamentele si apardrile intre podul din Baltd si
filtre podul de ranga Dunäre, ati fost executate de Societatea &mina' de Constructii.
VI. Podul peste Dunäre are o lungime de 750 metri, presentând 5 deschiderI, din care
una centrald de 190 metri si cdte douè deschiderl laterale de 140 metri fie-care.
Pentru a permite trecerea liberd pe sub pod a vaselor celor maI marl, ce circuid

www.dacoromanica.ro
680

PC ~are, s'a dat supra-structurir o in-

nal(ime libera de 30 metri, de la nivelul
apelor marY, saO 35 metri de la supra-
fata apelor mijlocir.
Pilele sunt de zidarie cu mortal. de
ciment. Fundatiile executa.le cu aer com-
primat, s'aii stabilit la o addncime de
28m.50 sub etiagiO.
Supra-structura e formata din (loe.
gring console de 240 ni lungime, avOnd
«parte centrala de 140 m. i doucl con-
sole de 50 metri, precum ki din 3 grine
semi-parabolice de 90 metri lungime
fie-cave.
Inaltimea grinzilor console e de:
32 metri la montantY in dreptul pi-
lelor.
17 « mijlocul grinzer.
O « « extrema. consolelor.
lnaltimea grinzilor semi-parabolice
e de :
. '711
13 metri la mijlocul grinzilor.
9 « extremitatile lor.
Dista.nta, intre grinzY variaza intre
6.50 1-,4 9 meta
- Calea e la partea inferióra a supra-
Fig. 97. Podul «Regele Carol 1.. structureI.
Supra-structura grinzilor console s'a
montal maY intaI pe un pod de servicill la o inaltime de cAtl-va metri d'asupra apelor
marY, apol" s'a ridicat Cu prese hidraulice treptat cu inaintarea zidarier pilelor.
Fundatiile, zidariile i supra-structura poduluI peste Dunare s'ati executat de Come-
pania Fives-Lille.
Terasamente. Intre podul Dunarii i racordarea cu linia Cernavoda-Constanta, sunt
desvoltate pe o lungime de 7 km.
Lucrarea consista in 5 transeie, a caror inaltime maxima variazä, mire O i 18 m.
Pamdritul scos din aceste trawie s'a transportat i depus la rarnblarea partilor kíse
dintre aceste tran!feie.
Douel pante de Om.010 i Om.085 pe metro, permit racordarea can' de pe podul Do-
nírii cu ralea linieY Cernavoda-Constanta, filtre care existO o diferenta de nivel de 3.30.
Aceste terasamente sunt executate de Societatea Veneta.
Staliunt. Linia Fete§tY-Cernavoda este Cu o singura cale i are pe dansa tima-
lOrele statiunr:
a) ¡falta Borcea, situata in Bala la 71'111.6 de statiunea Fete§tY.
¡taita Dunhrea, construit'd tot in Baltá la o distan(O de 61m.6 de halla Borcea
'Mita Cernavoda-Pod construita la dista*, de 50 metri de capatul lrmului drept
al podulur, e la 4.500 ni. departe de Halta «Dunarea».
Statiunea Saligny la racordarea cu linia Cernavoda-Constanta. E departe de pre-
cedenta la 6 km.
Cladirile sunt executate de Societatea romana de Constructiii).

') F:\tragem acest arlicol din darea de sérna a dila inginer S. Glieorghiu, publica!, In «Huletinul so-
cietatif Polilechnice» anul XI, No. 1, 1895.

www.dacoromanica.ro
 681

Luerärile acesteY Mili' s'ala terminal la 14 Septembrie 1895 ').

De la Bucurescf pila, la Halla Cernavoda-Pod sunt 166".200; cola la Haltä este de
6E111.60. Constructia se aflä pe un platoli, de pe care se desf4òrä privireT frurnúsa pano-
ramä a, ortD;uluf Cernavoda.
Pe' distantä de 1 km., linia e in säpaturä si la adAncime de 12m.15, in acest parcurs
sunt tre't podete.
La km. 167, unja cobdirli la cota 49m93. L'angä, §i la 120 in. de km. 167, dupá, ce
!hila ese din denla, intálnim un pod cu pasagitl inferior de 3 m. deschidere ; lángä el
la 180 m., un podet, iar la 100 in. mal departe, un altul; de aci, la 500 m., un pasa-
gií 3 boly de cAte 41'1.50 fte-care; lar la km. 168 linia cobárä la cota 36m.32.
Contintándu-si drumul, linia trece peste 5 podete intre km. 168 §i 169 i cob6ra la
cota 29111.46.
Dinccice de km. 169 5i la 200 m., se al-lä un podet, iar de ad, la 250 m., cantonul
91 (numilrätórea cant6nelor ca i kilometragiul se socotesce din gara Bucurescf); ajunsä
la km. 170, linia cobárä, la cota 27m.19.
la 100 m. de km. 170 se allá un pasagiti inferior de 4111.50 desc,hidere
mal departe la 400 in., un pod.
Linia merge coborand, iar la km. 171 gäsim cota 21m.73. De la km. 171 inainte, in-
tálnim la 700 ni. un podet, langa el, la 100 m., un pasagi i cantonul 92.
Kilometru 172 are cota 19m.55. Länga §i la 200 m. de el se allá statia Saligny. De
ad i incolo, unja noutt merge paralel cu cea veche §i pe längd ea inca 2.100 metri E:4 se ra-
cordéza la km. 174 al noueT
A§a, dar lungimea acestel* rainiacatiunr (de la Pod plmä la racordare) este de 8km.300.
Linia Ganara. Din Halla Medea se bifurcä, linia catre Canara; ea servesce numaI
pentru transportul pietriT necesare portuld. N'are nicI un canton i feIrte putine podete.
Lungimea el" este de 15 km.
Linia accesulat noù din Port. Pornesce tot din Halta Medea, merge paralel cu unja
principalä, pe 2 km. distantá, taie apea' §oseaua Constanta-Mangalia, la lialta Viitor i co-
b6rä in Port.
Este provizorie, cacI terminándu-se tunelul de acces, linia portuluf va trece prin el.

') Inaugurarea liniei i Podulul s'a fAcut in ziva de '14 Septernbrie 1895, fn presenta M. S. Regelui
persemelor coprinse fn documentul urmator :
NOI CAROL I,
Prin gratia luI Dumnezeii vointa nationalk Rege al Romaniel.
In anul mantuireI 1890 am pus piatra fundamental a poduluI, menit sa fmpreuneze cele doue maluri
ale Dunärii Intre Feteqa i Cernavoda.
Dupá cincI ani de muncA statornicA, Dumnezeil hArazind linisce i fndestulare, astaif In a 14-a zi
a lunil Septembrie din anul mantuireI 1895 i al 30-lea al Domniei-Mele, multumitä ravneI i maiestrieI in-
ginerilor Romani, am trecut pe deasupra valurilor celor doue brate ale DunAriI m'Arete §i am batut cel din
urmá, cul, ca,rI aü fncheiat .51 sfar§it aceste falnice lucrar-1, fata fiind M. S. Regina, Altetele Lor Regale,
Principele i Principesa RomanieI, Iubilul NIeti trate, Principele Leopold de Hohenzollern, nepotul Metí, A.
S. Principele Ereditar de Hohenzollern, A. S. Principele Ereditar de Meiningen i A. S. Regala, Principesa
EreditarA de Saxa-Meiningen, Inaltul Cler, Minitri1 Mel, MembriI Biurourilor Corpurilor Le-
Puterilor streine acreditatl pe langä Mine, fruntail Mele, InaltiT Demnitari al Sta-
tuluI i Corpul technic.
De astazi fnainte nimic nu mal desparte Romania din stanga Minara de Dobrogia, pe care prin vi-
tejia ostailor Notitrii din resboiul de la 1877 am impreunat-o din noii cu Patria-Mamá. Ast-fel vom putea
da acestei provinciI íi Porturilor ei de pe termul Madi hita Ingrijirea Nnstra, spre a lor desvollare
prop4ire.
finpreuna Cu Tara intrégá, ca am ridicat un non monument, cave face l'ala Némului Roma-
nesc i care va fi pururea hicieran puternic pentru urma-,41 No,tri, spre a purcede tot mal departe pe calea
munciI, a civilizatiei i a maririI, Am semnal acest document de veclnicii amintire.
Am chibzuit dar, ca dupa sfintirea Podului, l'Acula de I. P. S. S. Arehiepiscopul ii Mitropolitul Primat,
un exemplar sa, fie a.,ezat In zidäria de pe malul drept al Dunaril, impreuna cu copia documentuluI ce am
pus in zidaria picioruluI de pe térmul stang, iar cel doilea sil se pastreze in archivele Statului.

71890 86

www.dacoromanica.ro
682

Lungimea actuala a acestel ramuri este de 6 km.

Linia Rirguleti de vite de la Anadolkia De la km. 1.500 se bifurca ramura care
duce la Anadolkior. Are numaI cate-va podete si 3-4 pasage de nivel, din care mal im-
portant este acel al soseld Constanta-Tulcea. Lungimea el' este de 5 km.
Linia la Magazinele de Cereale. Tot de la bifurcatia precedenteI pornesce la ma-
gasiile de cereale din Constanta (Obor) o ramura de linie, care se bifurca la riindu-I in
ma,I multe alte ramificatiI, pentru a deservi depozitele.
Acésta linie scurta taie, ca cea de la Anadolkia soseaua Constanta-Mangalia.
Paralel cu unja principal a si pe distanta de 1500 m., din dreptul cantonuluY No. 1,
merge linia la blri de la Cantonul No. 2 (pasagiul soseler Constanta-Mangalia); acésta din
mina se indrépta la stânga i dupa ce taie soseaua Constanta-Mangalia din noii, precum
si linia cea noug de acces in port, la Halta viilor, merge paralel Cu soséua dintre vil
se opresce in dreptul parculd pentru coborit la Mile de Mare.
Acésta linie lunga numal de 3 km servesce In timpul veril pentru transportul pa-
sagerilor la baile de Mare.
Pe ea sunt dou6 debarcadere de scandurI (la berarie si la pare).
In sens invers cu unja bailor, este linia veche de acces n port.
De la cantonul No. 1 si paralel linieI principalc, pornesce catre port o ramificane,
care dupa putin parasind linia principala, taie soseaua Constanta-Mangalia in dreptul unuT
Canton, nu departe de care se afla pe drépta un debarcader de scandurr.
Linia apoI coborand intra inteo täetura, din care dupa 150 m., esind, intalnim nu
mult mar departe si pe stanga liana Thetis (pentru imbarcarea calatorilor numaI pen-
t r u bal).
Dupa acésta trece pe un pod de ner, de desubtul caruia e pasagia la Atelierul C. F.,
lasá In stanga Halta Tomis si se sfarsesce la Halta Ovidlil (ambele aceste halte aù aceiasI
destinatie ca si Thetis).
Un schimbator de cale la pod servesce pentru a conduce la o alta linie ce cobóra
in port, de óre-ce diferinta de nivel intre statia Constanta si Port fiind de 31 metri, tre-
nurile nu se pot cobori de c'at pe o linie in zig-zag.
In Port e o retea f6rte complicata de ramiacatiunï de unii, care cu refacerea nouluI
port ele se vor schimba complectamente.
ferate in proieclie. Necesitatea fórte mult simtita de a se construi o linie ferata,
care sa lege orasul Tulcea, Inca nu e satisfacuta, cu bite rap6rtele ce s'aa facut de Pre-
fectura judetuluI Tulcea. Acésta linie ar II de mare importanta economica i stra-
tegica.
Studii in acest sens s'aa facut, la care am fost chemat sa-'mi da ti avizul asupra
traseuld ;4. consideratiunilor militare si am insont comisiunea insarcinata in 1898 cu
studiile preliminaril.
Calea ferata proiectata va porni din Tulcea de la bariera Babadagulur; printeun
tunel va trece in valea Derindere i atinge satul CataloI. Aci se va construi o gará de
bifurcatie pentru un brat de linic, care urcand valea TeliteI pe la Frecala apoI pc valea
«lunga», de unde va trece in valea «adanca», pentru a duce la Isaccea.
Linia principala va urma catre Sud valea Telitel, pe la Enichiol ;4i Congaz, va trece
pe la Códa baltiI, pe tërmul sudic al laculuI Babadag, prin spatele Spitaluld Co-
m unal.
De aci urcand valea VisterneI, va cobora prin valea CelinchioY la Ceamurli-de-jos,
continuand catre sud prin Sariurt, Duimgi, Peletlia, Tasaul, uncle taind valea Huila Casamcea,
se va indrepta la Caramurat. Aci va fi o ga rä, de bifurcalie, de uncle un brat va merge
la Constanta, iar altul la Medgidia.
NIal e proiectat a se construi o linie ferata de la Conslanta sa Medgidia, pe la
Techirghiol-Copad langalia

www.dacoromanica.ro
 683

IV. CAI naturale.

Slarea drumurilor din Dobrogea sub Turd, o gäsim f6rte bine desorisa do dislinsul
agronom roman Ion Ionescu 9:
«Chile de comunicatie acum existente in Dobrogia (1850) nu meritä mega numire,
cad( locuitorir acesteI OrI le-ail trasat de a parcurge maI curand distantele intre diferitele
localitatl, de câ,t pentru inlesnirea transportuluI productelor la targurl.
Niel' o lucrare de acest fel n'a fost rácuth pang, acum; de asemenea niel mij16cele
de transport nu sunt in armonie cu drumurile. Carute (harabale) fára cea mai mica
bucal, de fier .5,;i, care nu costa de cat 60- 80 piastri una, circulä, pe paméntul Dobrogiel
trasand ast-fel in parcursul lor un drum.
Starea acestor comunicatiunI atarna de la caldura, humiditate si de totI agentiI
almosfericI. and pamésntul e imuiat cu apa, drumul devine impracticabil si cultivatorul
astépth timpul frumos, caldura si véntul, care usucä. pä.mOntul si face calea practicabila.
Acésta stare de lucrurY e phgubitóre intereselor economice».
Ne putem face o ideie aprópe exacta, de starea drumurilor pe atuncl, daca vom
socoti timpul ce se intrebuinta de a parcurge distantele de la un oras la altul; ast-fel :
Drumul de la Carasul (Medgidia) la Babadag se facea in 16 ore.
» » » » 0 » Constanta » » 8 »
» » » » » » Mangalia » » 12 »
» » » » » » Tulcea 0 » 22 »
» » » » » » Isaccea » » 24 »
» » » » » » Niacin » » 24 »
» » » » » » Harsova » » 16 »
» » » » » » Cernavoda » » 4 »
» » » » » » Rasova » » 6 »
» » » » » » Ostrov » » 16 »
» )) » Tulcea n )) Babadag » n 6 ))

» )) )) Babadag 0 » Isaccea » n 8 n
)) )) )) )) » » Macin » » 12 ))

» » » )) )) » Harsova » » 22 »
» » » Constanta » 0 Macin » » 30 »
» » » » » » Harsova » » 28 »
o » n n n » Cernavoda » n 11 ))
)) )) )) )) )) » Rasova » » 14 0
» » » » » » Ostrov » » 22 0
)) n )) Mangalia )) » Harsova » 0 24 n
)) )) )) )) )) » Cernavoda » » 13 »
» » » » » » Rasova » 0 15 »
0 » )) )) )) » Ostrov o » 24 »
n )) n Ostrov )) » Rasova » » 12 »
» n n Rasova » » Harsova » )) 12 »
)) )) » Harsova )) n Macin )) )) 12 ))
)) )) n Niacin )) )) Azaclaii » n 6 n
» n » Azacläti 0 » Isaccea n )) 12 ))
)) )) )) Isaccea n » Tuleea )) » 6 ))

De alt-fel drumurile naturale erail asa de numer6se, eä, esind dintr'un oras sau sal,
slatea calëtoruluI inainte un mänuchiä de drumuil si nu scia pe care din ele sii, apuce
in directia dorita; ele eraii trasate dupa capriciul locuitorilor.

') Excursion agricole dans la Dobrodja p. 49 61

www.dacoromanica.ro
684

totusi natura a inzestral ac,est petic de pamelnl cu lot materialul, de care omul
are nevoie la constructiunea clrumurilor.
«In multe partr drumuI este facut de natura; nu se cer de cal lucritrile necesare de
nivelare al sta'ncilor ce ail esit la suprafata paméntuld.»
«Pe marginea DunariI ca si pe Ormul MariI-Negre, materialul pentru constructitmea
drumurilor e f6rte abondent in stancile sistemuld siluric i cambrian, care compun
nalura minerala, a solulta. In interiorul telrir,intre stancile terenuluI de transitie, se gasesc
roce plutonice. GraniturI la Cocos, micasist si gneis la Pazarli, syenit la Chiorcesme. In
general apr6pe peste tot stand, care ail ca elemente chimice carbonatul de calce, apar-
tinOnd la t6te epoeile formatiuneI pamentuluI si care in tóte punctele Dobrogid se póte
intrebuinta la constructiunea podurilor, atat varul cat si piatra cioplita.
«ApoI relieful terenuld, directia délur:lor i \Tailor indica drumul ce trebue sà urmeze
o cale de comunicatie in Dobrogia; constructorul nu e nevoit a face sapaturï saa umplu-
turf marl».
La inceputul ocupariI Dobrogig de catre RomanT, nu exista de eat numaY un inceput
de sosele catre Canara (incepAnd din Constanta), un erampeI de la Tariverde spre Sariurt,
de la Babadag la Tulcea in fine de la Tulcea la Isaccea. Dar acestea era"' exeeutate
In mod primitiv, neimpietruite suficient i fara nicI o lucrare de arta pc ele. Singurul
pod existent in tótá provincia era acel de la Códa laculuI Babadag, numit, podul do
pamä,nt «Toprac-Chiopru», construit in 1869. Mal era(' 6re-care inceputurY de sosele porniqd
din orasele marl', cum: Niacin, Harsova, Medgidia, etc., dar numaI pe caff-va kilometri
lungime. La Medgidia, gara era ward Cu orasul prin soseaua ce se vede si astazI, care
trece peste podul «Said-Pasa», construit de acest guvernator peste balta Carasu.
Alte lucrarr sail comunicatiunl lipseaa.
Imediat dupa venirea Romanilor s'aù' complectat cele doui& marl sosele nationale de
la Constanta la Tulcea si de aci la Macin i Ghecet.
Dupa 1882, punèndu-se in aplicare legea drumurilor in Dobrogia, s'a lucrat Cu
staruinta soselele in t6te directiunile si la starsitul anuluI 1900 se gäsesc: dou' càï natio-
nale: Constanta-Babadag-Tulcea i Tulcea-Ghecet, un numar de 41 sosele \ icinale si 9
sosele comunale.
1. .osectua Nationalli Constanla-Babadag-Tulcea.
Lungimea fntre Tulcea i Constanta este de 125 km. Este complectä
Pornind din Contanta, soseaua ese pe bariera de langa Casarmele Cavalerig, trece
prin satul AnadolchioI (km. 119, num6ratórea este de la Tulcea) si peste pasagiul de
nivel al liniel ferate a tirguluI de vile; lasa in drépta lacul Stit-ghiol i satul Palaz (km.
115, la care duce o osea comunala care se bifurcä, la acest kilometru) i putin ma la
Nord de pasagiul de nivel al linig ferate (km. 112), ce duce la carierele de la Canara,
ajunge la satul Canara (km. 110).
Dupa ce strabate satul, lasa la stanga (km. 109) soseaua vicinala Caramurat-Harsova;
in drépta, carierele de piatra i la km. 106 satul Cogeali pe drépta. La km. 106 vine a
da pe drépta soseaua vicinala Cogeali-Gargalik-Caranasuf-Casapchig-Sariurt.
De la km. 106 urea putin délul CaramuratuluY, iar la km. 99 e traversata de w-
seetua vicinala Cicracci (sat care ramâne la drépta) la Caramurat. Dupa ce lasa in drepta
lacul Tasaul (km. 96), trece peste un pod de piatra riul Casamcea (km. 93) .si urcand
usor délul, lasa in stanga satele Palaz (lun. 90) si Cavargic (km. 86).
Coborand délul CogealaculuI, soseaua trece pe un pod de piatra. Hut Duimgi (km. 76),
alaturI de care taie soseaua vicinala de la Duimgi la Tariverde.
In dreptul km. 75 ramane la drépta satul Duimgi, iar la stanga satul Tariverde.
ApoI urea délul Haidan (km. 68) i cobóra in valea riusoruluI Sariurt, pe care 11
trece pe un pod de piatra (km. 65). Aci se unesce in drépta cu soseaua ce am vazut ca
vine de la Cogeali-Gargalik-Sariurt. Satul Sariurt ramane putin la drepta.

') Pentrn cane de comunicatie a se vedea Harta No. 3.

www.dacoromanica.ro
 685

Urcand din nor] d6lul (km. 60), sosearia cobrira (km. 56) in valea rìuìui Poturu, pe
care 11 trece pe un pod de piaträ, unde las la stänga satul Haunamgi; de aci urcand
delul, cob6ra apol in valea riulul Slava-rus6sca, pe care it trece pe .un pod de piatra
(km. 51), unde se incruciséza cu soseaua vicinaI Babadag-Jurilofca-Casamcea.
De aci incepe a urca d61u1 Babadagulul, lash' in stanga satul Caugagi i apoI printr'un
lung defileu cotit, ajunge pe culme (km. 40), de unde cob6ra printre délurY 'nalte, acoperite
Cu pàdur i cu positiunI pitorescI, in orasul Babadag (km. 35), dupa ce la km. 38 se
unesce Cu soseaua vicinala ce vine de la satul Slava-rusesca, iar la km. 37 trece peste
pariul Babadag pe un pod de piatra,.
Iesind din Babadag, soseaua trece peste un pod de piatra, riusorul Babadag la km.
31 si ajunge la C6da bàltii (varsarea Taiter in lacul Babadag), pe care o trece la km. 31.
Imediat MO, podul numit Toprak-Kiopru, pornesce &Aire stänga .soseaua din valea TaiteI
spre -a duce la Macin.
Soseaua nationala continuand catre Nord, paralel riuluI '1'eli1a (pe drepta) i movileI
Deniz-Tepe, la km. 26 pornesce catre drépta soseaua vicinala Zebil-SarichioI-Agighiol-
Tulcea si la km. 23 trece pe un pod parilasul ce vine de la Hagilar. De departe se p6te
cunósce acest pullet, de óre-ce aci soseaua e in umpluturä, Ormurita pe ambele laturI
de o aleje de salciY. La dr6pta r6rnane satul Congaz si la km. 19 trece prin satul Eni-.
iar me departe, la km. 14, soseaua trece pe un pod de piatra peste riul Telita
lasa in stanga satul CataloY.
La km. 13 incepe soseaua ce duce la still-1ga &are CataloY, Nalbant ;;i AlibichioY, uncle
se unesce cu soseaua din valea Taita
De la km. 13 soseaua incepe a urca dequl Tausan-Bair pana la km. 8, de unde co-
b6rit prin maY multe cotiturY pantele repezI ale acestuY (161 catre Tulcea, in care intra pe
bariera BabadaguluI.
Acéstä sosea lunga de 125 km. e intretinuta In perfecta stare; e accesibila in tóte
timpurile si are a urca numal dou6 délurY marl: acel al BabadaguluY si acel al 'Nice.
in tot lungul eI stint 10 podurY solide, avénd piciórele de piatra, unele cu tablierul de
lemn, iar altele boltite.
2. . 'osectica national& Tufrea-Isaccea-Metrin-Gheret. Ac(stä osea are o lungime de 89.333
Pornesce din Tulcea, de la bariera numita a IsacceY, taie délul TulceI, trecènd pe
langa tabara RegimentuluI 33 si la km. 7 ajunge la satul Cala, pe care il traverséza.
Urea apoI délul Somova, avénd in stanga muntiI pietrosI i padurosI, iar pe drépta Du-
narea, liana la satul Somova (km. 12); de aci cob6ra délul ComoreI, Ora in valea Adanca,
la km. 18 in directie catre S.V.
Din valea Adanca soseaua se continua pe la p6lele nordice ale déluluI acoperit cu
viY, Sarica, si la km. 19 si 20 vin a cadea perpendicular pe ea, in stanga, douè mid sosele
vicinale, care o lega cu soseaua
In dreptul km. 24 lash' la drépta Mänästirea Saonul, iar la km. 26 trece pe un pod
de lemn peste riusorul Nicolitel, .1ânga care se incepe pe stanga soseaua vicinala spre
Nicolitel i MeidanchioY.
De aci incepe a urca d6lul i cob6ra la km. 30 in valea Capacha, pe care o trece
peste un pod de lemn i urcand délul Acic-Tepe intra in Isaccea la km. 34.
Din Isaccea einc1 prin malialaua tatarésca, se indrépta catre Vest pe marginea mla-
stinelor pand la Rakel (krn. 47), dupä ce a lasat in stanga la km. 43 Manastirea Ti-
kilescI.
De la Isaccea pâ,na la Rakel soseaua urea in panta us6ra prin positiunl uimitor de
frum6se ; in stanga se inaltä muntl padurosI, iar in drépta privirea se pierde liana peste
Dunare la marl' departarY.
Intre Rakel i Luncavita soseaua cob6ra in valea Lunca,viter (km. 50), pe care o
trece pe un pod do lemn.
Dupa ce iese din sat, tot pe langa bala, soseaua se indrépta catre N.V. [Ana la
salul Garvan (km. 61), dupa ce a trecut la km. 59 prin Vacarea

www.dacoromanica.ro
686

La Garvan pornesce inainte soseaua vicinala spre Azacläti, iar soseaua nationala
printeua coi, in- forma de unghíù drept, schimbá brusc directia catre S., lasä in drepta
mlastinele i baila Jijila, iar la satuI Jijila (km. 63) trece Hui cu acelas nume pe- ui . pod
de lemn si urcand délul Pricopanuld ajunge la Macin (km. 70).
Din Macin soseaua este in umplutura pe malul drept al Dunarif si in directia E.-V.
pana la Ghecet (km. 89.333).
Acésta sosea nu are lucrarI insemnate de arta, de cal cate-va podurI, din care mal'
insemnat este cel de la Luncavita.
Nu are de urcat cl6lurI marI de cat cel de la Somova. Este intrelinuta in perfecla
stare, de aceia este accesibila in tóte anotimpurile.
1.. . oseaua vicinalã Tulcea-Dunavèl-Agighiol. Acésta importanta osea lunga de 74 km.
va 11 destinata a lega intre ele punctele : Tulcea, MalcocI, Bes-Tepe, Mahmudia, Morughiol,
Dunavétul-de-sus si de-jos, Sarinasuf, Caraebil, Sarighiol i Agighiol.
Din intregul ei nu e complect terminat, de cal 11.040 metri, de la Tulcea spre MaleocI
si 4500 m. nitre Agighiol i Sarighiol.
Ea pornesce din Tulcea pe la Baviera Mahmudia, i la P/2 km. se desface cg.tre
clrépta soseaua vicinala ce duce direct la Agighiol. Pana la satul Malcod (km. 9), e tra-
sata pe marginea mlastinelor Zaghen; de aci se mal* continua inca 2 km. catre Bes-tepe
Omane a se executa in viitor.
Pe de alta parte de la Agighiol s'a facut soseaua pana' la Sarighiol.
In tot parcursul el, acésta osea are 13 podurr pana acum. Lucrarea s'a inceput in
anul 1883. Partea terminata costa 51.961 leI.
oseaua Tulcea-Agighiol-Sarichioi-Zebil-Colea Nationalei km. 26. Lungimea eI
va fi de 39km.280, dar nu e complect terminata, intre Agighiol i Sabangia (pe distanta
de 6 km.), si intre SarichioI i Zebil (4680 metri).
Se bifurca de la km. 1. '/2 al sosele Tulcea-Dunavòt, apuca catre S.E., urca délul
Imalac (km. 1.2) si cob6r5. in vale la satul Agighiol (km. 16). De aci se indrépta catre S.
pe ttirmul laculuï Agighiol i la km. 18 se intrerupe pentru a Incepe la km. 24, dupa ce
in partea intrerupta trece prin Sabangia (km. 22).
De la km. 24 merge prin satul Sarichioï (km. 26), de unde traseul se intrerupe
iarasI catre Zebil, pana la km. 29,1.320.
Trece apol prin Zebil (km. 32) si se termina in soseaua Nationala Babadag-Tuleea la
km. 26, dupa un parcurs de km. 39.280, din care numaI km. 28.800 e terminata.
De la satul Sarichior acésta osea se unesce cu cea care duce la Enisala.
Este intretinuta in buna stare. Pante marI nu urca. Are 3 cant6ne si 20 podurl.
I.ucrarea s'a inceput in anul 1889 si costa pana acum 1.844 lel.
.5'oseaua vicinald Sarichiol-Enipla. Se bifurca din precedenta la satul Sarichia se
indrépta catre Sud pe langa térmul laculd Razelm. De la km. 3 intra in mlastinele dinlre
Razelm i lacul Babadag, de aceia e in umplutura taluzata cu pietre. La km. 6 trece
peste canalul de scurgere al laculd Babadag pe un pod solid de lemn i ajunge la Eni-
sala, dupa un parcurs de 7.786 metri, din care aprópe jumRate prin terenurl mlastin6se
si supuse inundatier.
Acésta cale este o lucrare de arta, care aduce multe laude serviciuluI technic al
judetului Tulcea. Este bine intretinuta i accesibila in tóte anotimpurile. S'a inceput in
1897. E terminata si are 4 podurr.
La Enisala se unesce cu soseaua Babadag-Jurilofca-Casimcea.
, oseaua vicinalä care plécei de la km. 27 al oselet Nationale Tulcea-Isaccea i duce
prin Nicolitel-Meidanchioi-Alibichioi-Babadag.
E una din cele mal' frum6se càï prin peisagele ce infatisaza ochiulul mar la fie-eare
pas, trecand prin paclurl batrane i salbatece.
Lungimea acester sosele va fi de km. 44.960, dar pe dista* MeidanchioY-Alibichial
nu e construita pe lungime de km. 7.380, asa ca e reclusa numaI la km. 37.580.
De la. km. 27 al soselel nationale Tulcea-lsaccea, pornesce catre Sud, prin bogata

www.dacoromanica.ro
 687

vale a Nicoliteluluï, soseaua vicinalä, care pana la sat pe o distanta de 3 km. strabate o
campie manesa i, apr6pe de sat, acoperita Cu vil. La Nicolitel se incruci.;;aza Cu soseaua
ce apucä la drepta catre Nlanastirea Cocos si pulin mal' la del, in raspantia satuluI, cu
coa care o ja la stanga, pentru ca pe delul Sarica sa duca catre Telita.
In Nicolitel, dupa ce trece pe langa 5 fäntänl cu apa cristalina si bogata, soseaua urca
delul descriind un arc de cerc cu doté coturI destul de pronuntate, pentru a evita
pantele marf.
Daca la cel din urrna cot, calètorul obosit, cautand catre drepta, ar vedea printre
copacir batrani o seara ce cobr5, putin la fantana Cerbuld, cu apa limpate ce serpuesee
spre vale ca un fir argintiù abia intrezarit printre muschI.
Scara de la fanrána Cerbuld e la km. 6, de unde soseaua mai urcand cat-va delul
incepe a cobori in valea Morilor, dupä 3 km. de drum.
De aci se deschide frumesa vale a Meidanchiniulul, intre doe 'Adiase ce se unesc
In sat, care e asezat la km. 15.
De la MeidanchioI catre Sud soseaua lipsesee, dar de sigur va fi trasata pe valea
riusoruluI Ac-cadan (km. 22), prin satul cu acest nume, pana in soseaua de la Alibi-
chioI (km. 25).
Aci se incrucisaza cu soseaua vicinala Cataloi-Cerna-Mäcin.
Dupa ce lasa satuf la stanga, soseaua apuch catre S.E., pe fe'rmul stang al riulur
Taita, pe care Il insotesce pana la varsare.
La km. 25 ramane in drepta frumosul del Consul de forma conica, ce se vede din
depArtare; apor putin mal' la vale (km. 27) micul sat Cineli, ce sta adapostit la pelele deluluI
PAna la BaschioI (km. 31) soseaua urmeza riguros Vermul stäng al Taita iar de aci
pe un pod boltit de piatra trece pe tòrmul drept si la km. 34 traverseza satul Armutlia.
La km. 38, dupa ce 'asa in drepla satul Camber, parasesce férmul drept, pentru a
trece pe un pod de piaträ pe Ormul stang al TaiteI la Satu-Noä (km. 41) si In fine d'A
in soseaua nationala Babadag-Tulcea la km. 30 al acesteia, dupa un parcurs de km. 41.910.
La Bas-chior se incrucisaza cu soseaua Nalbant-BaschioY-Ciucurova.
Soseaua este ferte bine intretinuta.
Pante Inari d'ara de cea de la Nicolitel nu suie. Este arare-orl expusa inundatiunilor
Taita eare niel nu-i causeza marI stricaciunI, de aceia este acresibilä, in tot timpul anula
Soseaua a fost inceputá in 1884, are 3 cantene, 32 podurT si 3 puturI. Costa 36.560 la
, osectila Lungimea el va a de km. 21.150, din
cave numaY km. 8.439, este terminad.", r'emanénd a se complecta inca km. 12.711.
Pornesce din satul Nicolitel direct catre r6sarit i dupa ce trece riul Nicolitel pe un
pod boltit de piatra, urca pe cesta deluld Sarica traversand o regiune bogata in vinurr.
La km. 5 collera spre stanga o osea de legatura cu calea nationala Tulcea-Isaccea, in
care dä aprepe la km. 21. Lungimea acesteI sosele de legatura este un kilometru.
La km.6 duce catre drepta o mica osea la cesmeaua Ulucelor; lungimea er este de
un kilometru.
Putin mal departe cobera catre stänga in calea nationala Tulcea-Isaccea o osea de
legatura in valea Adanca la km. 19; lungimea el' este de un kilometru.
Inca de la km. 5 soseaua vicinalä descrie un arc de cerc cu convexitatea catre Nord
dupä ce urca delul TeliteI, cobera la satul Telita, unde se termina,. De aci va lua in
lung valea Teliter pe la Manastirea Cilicul, pe la Posta, FrecateI pana la Cataloi. E bine
intretinuta. Panta de la Telita e accesibila.
Lucrarea inceputa in 1886. Pe osea sunt 4 podurt
,, oseaua de la Nicolifel la Mdatstirea Coco,F. Trece prin viile de la Gurgóia si BAdila,
pe la pelele delurilor, conduce la Manastirea Cocos.
In tot parcursul el' de km. 16.410 trece prin positiuni frumese acoperite cu vil prin
pOdurI de tel. E complect terminad, si bine intretinuta. Pante insemnate n'are.
A fost inceputä in 1886 si terminara in 1896. Costa 18.2110 lel.
Are 2 canlene .5i 17 poduri i podete.

www.dacoromanica.ro
688

7. .5'oseana Garvan-Azaelfirt. Acésta cale e de o mare insemnatate economica,

flind ca printeinsa se stabilesce comunicatia judetulta Tuleea cu Galata, pe timpul inghe-
tuluT Dunara. and vapórele incetéza a mar circula.
Lungimea er va 1'1 de 14 km. din care s'a lucrat numaT Wit km. cum ;;i un pod
plutitor peste balta Latimea 0 care a costat 1093 Id. Are 8 podurT.
Ea pornesce din Garvan pe d6lu1 Bug6culur, pana la balta Latimea, pe care o trece
pe podul plutitor in grindul Latimea 0 de aci se va continua pe acest grind, TAM la satul
Azaclati in fata Galatilor. E neterminata la mijloc pe 7' 2 km. distanta.
Taluzile de 0 sunt captmite cu piatra, totur !;;oseaua va fi supusa inundatiunilor
stricaciunir, ceia ce necesita o necontenita intretinere. S'a inceput in 1892 0 costa pana
acum 5.596 leT.
8.. oseatia vicinald Cataloi-Nalbant-Cerna-Meicin. Importanta prin lungimea el' (km. 65.39),
cat prin comunicatiunea ce stabilesce intre Dunare i centrul Dobrogier Nordiee, Baba-
dagul, cad de la AlibeichioT putem da pe valea Tager dare S.E. pe §oseaua ce merge
direct la podul Toprac-Kiopru.
Incepe din §osealla nationala Babadag-Tulcea, la km. 13 i merge la Catalor (km. 2);
aci trecênd peste un pod de plat)* riul Telita, urea délul Nalbantulur, pentru a cobori
apor in valea pariulur Telita la satul Nalbant, (km. 13).
Ad se Oa un pod de piatra cu 2 deschiderT, construit in 1895 s5i a costat 35.480 la
Din acest sat pornesce catre sud oseaua catre Ba$chior §i Ciueurova.
De la Nalbant, §oseaua spre Cerna, ja directia vestica, i dupa ce suie délul Alibichior,
cobára in valea Tager la satul Alibichior (km. 19). Putin mar departe se incrucisaza eu
oseaua ce pornesce catre sud prin valea inferi6ra a Tager spre Babadag.
Din Alibichior, oseaua merge 6 km. pe valea Tager, trecénd pe la drépta minunatulta
masiv Consul 0 ajunge la Ortachior (km. 25).
Dupa ce trece Taita in sat pe un pod de piatra, calea parasesce riul, o ia in directie
catre apus dupa ce la km. 31 descrie un arc de cerc, lasand in stanga Jaila, urea
délul Ak-punar i cob6ra in vale la satul Ak-punar (km. 35).
De la Ak-punar urea, délul Amzalar i apor cobdra in valea CerneT, la satul cu acest
nume (km. 41). Trece riul Cerna pe un pod de piatra construit in 1893 0 care a costat
21.408 ler; apor merge pe la pelele délulur Priopcea, dupa ce lasa in stanga satele noT
tailgate Piatra Ro0e (km. 43) 0 Iacob Deal (km. 47), trece la «Podul pe piatra» riuorul
Greer (km. 53), avand in drépta Movila
De aci catre N. prin eämpia Slatina i, dupa,' ce lasa, in stanga movila i satul Car-
caliu (km. 56), trece pe langa balta Carcaliu (km. 56), 0 intra in orau1 Macin la km. 65.
Are pe dénsa 13 cant6ne, 29 podurI i podete 0 8 puturI, urea patru pante marl;
totu§I fiind bine intretinuta este accesibila in tot timpul anulur.
Din puntul de vedere economic sta in al doilea rind, dupa §osueaa nationala Babadag-
Tulcea. Lucrarea s'a inceput in anul 1885 0 s'a terminat in 1898. Costa 120.846 la
. oseaua vicinalei Nalbant-Baschioi-Ciucurova. Stabilesce comunicatiunT transversale,
intre vaile TeliteT, Tager 0 Slaver. Are lungime de 24 km., din care sunt lucrate numar
1010,1291, iar spre sud de satul Ba§chior I'M-lane a se complecta pe 131(m-709 pana
Ciucurova.
Pornesce din satul Nalbant, unde este in legatura cu §oseaua Catalor-Cerna, ur(
délul Bwhioiulur i cob6ra in valea Tager la satul Ba4chior (km. 6) Aci, dupa ce se in-
crucWza cu §oseaua din valea inferi6ra a Tager, se continua catre S.V., pentru a urca
délul Jidini. Numar pang pe c6sta déluluI e lucrata, restul are numar terasamentele facute,
gata a se impietrui. Lucrarea inceputa in 1895. Pe §osea sunt 4 podurT.
De la Ciucurova, §oseaua se va continua pe valea Slaver, apor peste culmea
Bair, pentru a se uni cu oseaua Har§ova-Topolog din Jud. Constanta (VezT No. 26).
0 alta ,cosea importantei este aceia din valea Halal Slava, care va stabili legalura
intre Dunare 0 km. 51 al cair nationale Babadag-Constanta. S'a inceput a se lucra la
acésta osea in 1883. Are pana acum 3 podurr.

www.dacoromanica.ro
 689

Lungimea ei va fi de 59km.300. Nu s'a lucrat pan acum de ck o portiune de 7.270

metri, de la CarjelarI la satul Al-Orman si de aci pand la Phil Ai-Ormanul, in puntul nu-
mit Melfa, iar restul de 521cm.030 nu are de cat in unele puncte terasamentele fäcute.
Ea va porni de la km. 51 al chiI nationale Babadag-Constanta, la punctul de incru-
cisare al acesteI chI Cu soseaua Babadag-Jurilofca-Cashmcea si la podul peste Hui Slava
rusesch.
ApoI urchnd valea riuld, va trece prin: Caugagi, Slava-rus, Slava-cerchezéscti,
Ciucurova, si, peste culmea munt6sh de la Atmagea, va cohort in valea Picineaga la Cade-
larr, va trece prin Ai-Orman ducénd la Picineaga pe malul-DurariI. Va avea atingere la
Slava-rusésch Cu soseaua Babadag-Slava si la Ciucurova cu soseaua Nalbant-Ciucurova.
,5'oseaua vicinalä Babadag-Slava-rusesa. Esind din Babadag, duph un drum de 2
km. spre sud, intAlnim la km. 38 un pod numit «Duva», de la care incepe spre drepta
kd urea pe culmea déluluT Carada soseaua serpuitä, care duce la satul Slava-rusésch in
valea cu acelas nume. Lungimea el este de 8 km. si n'are de cht o importanth
Lucrarea a fost inceputh in 1898 i terminath in 1900. Patru podurI sunt pe acéstä, cale.
Satul Slava-rusésch e locuit numai de LipovenI; aci se aflh mänästirea de câlu-
grie e spatiósä, frum6sh si bine intretinuth.
Departe la 4 km. in sus pe eursul riuld printre pädurI se zdresce mhndstirea de
chlugarI «Uspenia», sediul ArehiepiscopatuluI lipovenesc din Dobrogia. Archiepiseopul Irinarch
de acum depinde de Mitropolitul de la liAntAna-Albh (Bucovina). Manastirea are o posi-
liune admirabil de frum6sh, inconjurath de phdurI kd de dou'e phrtI de riul Slava-rush,
care trece prin fata, si pe o lature a bisericeI. In fat5, sunt casele fórte curate ce servesc
de locuinth Archiepiseopuld i chlugärilor.
Biserica e bogat ornamentatá i bine intretinuth. La intrare se afld un aparat
care sunt legate sirmele, pentru tras clopotele, asezate in clopotnith la InAltime de 15 m,
Sunt 12 clopote de diferite mhrimI, ale chror sunete combinate intre ele da5 o armonie
religiósh.
Biserica este fárte bogath si se intretine din darurI trimese de Lipoved. nu numal
din Dobrogia, dar i din Rusia.
A fost atacath de thlharI in n6ptea de 25 Iulie 1897, si cu acestä tristh ocasie ati fost
omoritI dor chlugärI lipoved popovitI, iar biserira prädath.
Are peste 60 chlughrI lipoved.
,Foseaua vicinalä Babadag-Jurilofca-Casebncea. Din Babadag pornesce chtre rhshria
pe la pólele délurilor acoperite cu Vi i arboil fructiferY, soseaua, care 15,sAnd In drepta
satul Visterna (km. 4), ajunge la km. 8 in satul Enisala, unde se impreun5, cu soseaua
SarichioI-Enisala, care vine de la Nord.
De ad, pe MO p6lele délulul Gras, pe care se eh ruinele cetAtuieI Eraclea, se in-
drépth care S.E. spre Caramanchiol, unde ajunge la km. 20 i, inconjurAnd délul Cara-
manchioI, trece prin Jurilofca (km. 26).
Printr'un cot in unghiti drept pornesce chtre apus, trece prin satele Pasa-Chsla (km.
29), Canli-Bugeac (km. 34) si Ciamurli-de-jos (km. 39).
Urchnd apoI pe stAnga riul Slava, taie calea nationalh Babadag-Constanta la podul
acesteia peste riul Slava (km. 51).
Din valea SlaveI urea délul i cob6rd in valea riuld Poturu, la satul Ciamurli-de-sus
(km. 50), apoI peste delul Solugean in valea riuluI Beidaut, in satul Beidaut (km. 56).
La Caimurli-de-sus lash in drépta soseaua ce urea valea riuld Poturu, la Eschi-Baba.
Din Beidaut, urcând delul Sarighiol, descrie un cot pentru a evila pantele mari, trece
prin satul Sarighiol (km. 64), unde lash in stamp, soseaua ce merge la Toxof, si in fine
urcAnd délul Iuci-Tepe-Bair, cob6ra in valea rìului Ca.shmcea la satul Cashmcea, dup5, un
parcurs de 74km.565.
Soseaua s'a inceput in 1883 si a fost complect terminat5 in 1898; se aflh In f6rte
bunä stare si accesib.15, in tot cursul anuld; pante marl nu urch; lucrâri de arth sunt
11 canteme, 49 podurI i podete si 2 puturr. A costat 107.5u7 let

71890 87

www.dacoromanica.ro
690

.5oseaua Ceamurli-rle-sus la Eschi-Baba. Prin valea riuluI Poturu merge de la Cea-

murli-de-sus o osea vicinala. la Eschi-Baba; lungimea el este de 3 km. complect termi-
nata. De la Ceamurli se va continua in jos pe valea PoturuluI, dupg, ce va taja $,oseaua
Jurilofca-Casamcea, pana la satul Hamamgi (km. 57 al soseleY nationale Babadag-Tulcea)
si apoI In sus pe valea BeidautuluI pana la satul Poturu. Partea In proiectie e lunga
14 km., asa ca, lungimea totala a acester sosele va fi de 17 kilometri.
Pana acum are un pod.
. oseautz vicinalã Sarighiol-Tarnf-Chiregic-Pazarlia. Din soseaua Jurilofca-Casamcea,
pornesce catre sud din satul Sarighiol o osea neterminata complect. Ea va trece prin
Ramnic-de-sus (km. 6), prin Ramnic-de-jos (km. 9), va Jasa in drépta satul Culeli (In
dreptul km. 12).
Pana la acest punct soseaua e numaI In proectie, iar catre Sud e terminata pana
dincolo de Toxof (pe 6km.350 distan, osea tacutä, in 1899). Va trece a,por prin Chireslic
(in valea CasamceI), de unde urcand délul se va indrepta catre Pazarlia.
Lungimea acestel sosele de la Sarighiol va fi de 18.050 m. Pana acum n'are pe dinsa
de cat un pod.
. .osecuta vkinald Dtrimgi-Tariverde-Chgealac-Caseinwea. De la km. 30 al soseleI Co-
geali-Sariurt pornesce prin valea Duimgi, o $osea vicinala, care trece prin satul Duiungi
(km. 3), iar la km. 6 incruciséza cu soseaua nalionala Constanta-Tulcea (la km. 76 al
acesteia) si la km. 6+700 inträ, in satul Tariverde.
Intre Tariverde ì Cogealac, soseaua dintre aceste dou6 sate continua catre apus pe
cea care va duce catre Casamcea. Pana la Cogealac, soseaua este complect terminata
pe 10km.600 $i are pe ea douë podurI intre Tariverde i Cogealac.
Lucrarea s'a inceput In 1891. Catre apus de Cogealac, soseaua e numaI In stare de
proectie, va urca d6lul Ramnic, va incrucisa cu $oseaua Sarighiol-Toxof-Chireslic-Pazarlia,
va cobori valea Ramnic la Culelia, de unde urcánd délul Iuci-Tepe-Bair, va coborl la
Kiuciuk-chiof In valea Casamcd, pe care o va urca pe la Caciamac paila la satul Ca-
samcea, unde se va uni cu $oseaua ce duce catre Sarighiol-Beidaut-Ciamurli-de-sus-
Jurilofca.
Lungimea totala a acestef sosele va fi de 45 + 600, din care s'a executat numar
10km.-1-600 si r6mane a se executa pe o distanta de 35 kilometri.
Oseaua Sariurt-Caranasuf-Traion-Coyeali. De la km. 13 + 500 al soseleI nationale
Constanta-Tulcea, pornesce catre rësarit o osea vicinala ce trece prin satele: Cogeali
(km. 1), Caracoium (km. 5-1-500), printre lacul Tasaul si Mare, lasa in drépta la km. 11
capul Midia, lar In stanga satul Sahman, cotesce catre Nord intre km. 11-12; la km.
12 + 170, trece peste un pod mixt construit In 1891, continua pe langa tèrmul rasaritean
al laculul Gargallk, prin satele Gargalicul-mic (km. 15) i Gargalicul-mare (km. 18), lasá
intre km. 25-26 satele Traian pe drépta Peletlia pe stanga, trece limita judetelor la
km. 28 + 500, apoI pe un pod, pariul Duhngi (km. 30), dincolo de care incepe soseaua,
Duimgi-Casamcea.
Apor mal' la Nord prin satul Caranasuf (km. 36), iar la Casapchiol se frange apr6pe
In unghili drept (km. 43 + 500) pentru a apuca pe valea Sariurt si la satul Sariurt,
In soseaua nationala Constanta-Tulcea, la km. 88.
Lungimea acesteI sosele este de 47km. + 746, din carr 18km. + 746 in judetul Tulcea,
care a terminat-o complect intre 1890-98 si a costat pe judet 31.033 leI, avènd 8 podurY
si un canton. lar In judetul Constanta soseaua e terminatä, numaI pe 6km. 200 intre
Caracoium i lacul Gargalik. M'inane a se executa de acest judet pe distanta de 22km. + 800.
.. oseaua Canara-Hdmva. Pornesce de la km. 12 + 500 al soseler nationale Con-
stanta-Tulcea i kilometragiul esi se socotesce de la Constanta, asa ca zero, corespunde
cu 12km. + 500. Chiar la bifurcatie are un apeduct construit in 1897; urcand délul Cara-
muratulul sid mal 'nainte d'a ajunge la satul Caramurat (km. 25 500), unde se unesce
cu $eseaua de la Cicracci, are pe dinsa 5 apeducte dalate, construite In 1897 pentru scur-
gerea apelor din ploI.

www.dacoromanica.ro
 691

Intre Caramurat si Carol I, (km. 32 + 500) oseaua urea 0 cobárä délul Carol I, pe
care parcurs are 3 apeducte dalate, pentru scurgerea apelor de ploI, construite in 1897.
Spre N.V. de Carol I, soseaua urca délul Dorobantul la satul Dorobantul (km. 37 + 800),
dupa care cobórä la Saragea (km. 48 + 300), treee pe la pólele délulur Alah-Bair, 0 co-
borénd in valea Satischioi, trece riul la km. 52 + 378 pe un pod boltit lung de 15 metri,
construit in 1899. Aci se afiä. i satul Satischia
Intre SatischioI i Erkesek (km. 59 + 200) soseaua trece la km. 55 + 168 un afluent
al vLiiI Satischior, peste un podet dalat construit in 1901 si valea Erkesek (km. 55 + 500),
pe un pod de 24m.50 lungime construit in 1901. La Erkesek vine soseaua de la Medgidia.
Dincolo de acest sat, soseaua trece un pode t (km. 62 + 100), construit in 1901 pentru
apele de ploI i coborènd in valea TichilescI, trece pe un pod cu 3 deschiderI pdriul Ti-
chilescI, podul are 21 m. lungime si a fost construit in 1897. La km. 82 + 500 se ramificA
soseaua care merge pe la Sarar-Topolog-Ciucurova.
In fine la km. 69 + 210 si 77 + 800, soseaua are un apeduct dalat (pentru apele de
plop si un pode t boltit, pentru un OHO ce nasce din scurgerea apelor. Ambele ati fost
construite in 1897. La km. 84 inträ in Harsova.
Lungimea acestel sosele este de 71km. + 915, din carI maI trebuesc soseluitI 6km. + 300
(intre km. 40-46 + 500).
Are pe dinsa 16 podurY i podete, 5 cant6ne (km. 17 + 500, 25 + 000, 67 + 231, 77 + 800 si
81 + 000) si 4 puturr.
Cobóra i ureA 11 pante si rampe intre 0.45 si 0.03 pe metru. Pe ambele laturI sunt
plantatI pomI, parte dinteinsil aí fost distrusr.
Este o osea de f6rte mare importantä economicä i strategicA.
18. $oseezua Constania-Ostron Pornesce de la bariera Mangalig (orasul Constanta)
traversAnd sudul Dobrogier de la Dundre la Mare, devine prin acésta de o exceptionalü
insemnAtate economicä. De la Constanta se dirige apr6pe in linie dreptA cutre Hasancea
(km. 13), Omurcea (km. 16) si Murfatlar (km. 19), tAiatA de maI multe ori de calea feratä.
Intre km. 19 si 20, soseaua este tAiatd pentru cea din urrnä 6rä., cad se indréptd
spre S.V. si pe lungime de 21 kilometri are 14 apeducte dalate, ce servesc scurgeril apelor
de ploI; ele ati fost construite intre 1896 si 1899.
Spre S. de Murfatlar, soseaua este numaI in proiectie si se va indrepta prinlbtil-
mare (km. 27 + 500), B01b01-mic (km. 31 + 500), Copadin (km. 38, in stanga soseleI), va
strebate tot platoul Nalciac i clélul putin ridicat Omer-Bel-Bair, iar la km. 53 + 500 se
va uni cu soseaua Cavaclar-Cazil-Murat-Kioseler.
Dupä ce va tAia valea Borungea la confluenta ei cu Urluia (km. 59-60) se va in-
drepta cätre Enisemlia (km. 67).
Intre Enisemlia i Dobromirul-din-vale (km. 76), soseaua e terminatä si trece prin
TekechioI (km. 71 + 300), peste valea TekechioI pe un podet boltit de 8 m. lungime,
construit in 1897.
De la Dobromirul-din-vale, soseaua in proiectie acum, va trece prin Parachior (km. 84),
Ghiuvegea (km. 85. 4- 500); aci se va uni cu soseaua Medgidia-Mulciova-Ghiuvegea.
Intre Ghiuvegea i Lipnita (km. 93 + 500) soseaua este executatä 0 trece la km.
86 + 800, valea Chiuciuc-Cesme peste un pod boltit de 2 m. lung si G m. lat. construit in
1902, iar la M6ra-PasiI peste un pod de 7 8, construit In 1897.
Intre Lipnita ;;;i Canlia (km. 101 + 500), soseaua nu este executatä. De la Canija, apuch
printre lacul Gärlita i Dunäre, trece gArla Dervent peste un pod de piatra, ce are 32
lung. si 8 m. lArgime, eonstruit in 1900, la km. 106 + 200; iar la km. 108 + 446 se OA
un apeduct dalat construit In 1897 si la km. 109 + 500, un pode t boltit de 7m.50!8m.00, con-
struit in 1897. Satul Bugeac se OA la km. 110, iar ¡litre el 0 Ostrov sunt 6 apeducte
dalate pentru scurgerea apelor din ploY i ati fost construite in 1897.
Lungimea acesteI sosele va fi de 114km- + 486, din care sh ^onstruit numaI 48km. + 469,
rëmän6nd a se construi 66k1. + 017, intre km. 18 + 639 km. 66, km. 75 + 725 86 + 487,
km. 93 -I 149 101 + 343.

www.dacoromanica.ro
692

Ea are pante si rampe intre Om.07 - Om.04 pe metru. Pe alocurI, soseaua este plan-
tea. Pe dinsa sunt: 26 podur i poclete, 4 cant6ne, km. 3, 8, 16 si 105 F,4 3 puturi.
Partile executate sunt in bulla stare de intretinere. Intre km. 106 -- 109, soseaua este
In umpluturä (intre 0.50 - 8 m. ináltime), iar taluzele captusite cu piatrá.
$oseauct Constanfa-Mcrngalia. De mare importanta este sí soseaua ce urméza apr6pe
riguros malul MariI i lega Constanta cu viitorul port dobrogian, Mangalia. Acégta sosea
are ca punct de bifurcatie bariera Mangolia (Constanta) i dupa ce se desface de prece-
(lenta, trece peste unja drumuldf de fier, pentru a se uni cu sosea,ua de la viile orasuld.
Dupa putin, soseaua apuca pe tanga vil', si din dreptul taieturiI de acces in port la
kM. 3, se bifurca: una catre clrépta (este soseaua Constanta-Cavaclar) cea de la sano
PO la marginea viilor.
Acésta din urma se continua spre Laz-Mahale (km. 9). Pe tot parcursul de la Con-
s'anta pana dincolo de Laz-Mahale se afla pe osea 5 podete boltite, construite intre
1897-1900, pentru scurgerea apelor din pldf, iar la km. 11, un podes de lemn.
La Agigea (km. 11+500) se bifurca la stá'hga soseaua Agigea-Techirghiol-Gheringik.
Mal catre Sud, soseaua Mangalid trece pe ranga frumósa constructie a SanatoriuluI
de la Techirghiol (km. 13 + 500) si se continua pe fasia de dune ce desparte lacul de
Mare (14-18), pe tanga stabilimentul de bal. «Movilä», unde se afla si satul noti inflintat
«Carmen-Silva», pana la satul Tuzla (km. 21+ 500).
In dreptul km. 27 -28, soseaua lasá In stanga cele doub' sate de curand formate,
anume Mangea-Punar (ambele cu aceiasI numire), iar la km. 31 + 500, trece valea Tat-
lageac pe un podet boltit de 3.50 8.00 construit in 1897, si chiar aci traverska satul Buiuk-
Tatlageac.
La km. 39' tasa In stänga satul Cumarova si la km. 40 + 300 se afta un pode t boltit,
pentru scurgerea apelor din ploI, construit in 1900.
oseaua filtra In orasul Mangalia pe tanga. Cazarma InfanterieI, langa care taie santul
ce inconjura in vechime acest oras.
Lungimea acester sosele complect impietruita este de 44 km. + 200. Este plantata In
Lot lungul el, iar la Tuzla i Tatlageac se allá,' cate o pepiniera.
Ca lucrarI de arta are 8 podete, 5 cant6ne (km. 7 + 700, 11 + 500, 22,31 +500 ,s74
40 + 500) si treI puturI. Pante maa, nu sunt. E bine intretinuta i accesibila pe orI-ce
anotimp.
Oseaua Agigea-Techirgitiol-Gheringik. Pornesce de la km. 11 + 500 al soseld Con-
stanta-Mangalia i nurarat6rea se incei e de aci, asa cá,' zero corespunde Cu km. 11+ 500.
Se Indrépta pe la satul Techirghiol (km. 15 + 500), lasä putin la drépta satul Urluchiol.
(km. 20 +700), iar la km. 23 + 700 tasa pe stanga satul Ceatmalar, in dreptul caruia se
afla pe drépta, satul Carlichiol. Face apol un cot la km. 30 si strabate Perveli la km.
31 + 500, dupä cape se unesce la Gheringik (km. 36 +500) cu soseaua Mangalia-Toprai-
sarI, la km. 12 + 200 al acesteia.
Lungimea acesteI sosele va fi de 12 km. +500, din care nu s'a tlicut pana acuni
de cat 3 km. + 797 intre Agigea i Techirghiol. N'are pe ea niel' o lucrare de arta si
niel plantatiI.
.. oseaua Cernavoda-Rapva-Citzgun. Merge pe tanga Dunare pana la punctul numit
«M6ra lui Mamic», lar de aci pe VIrmul rèsaritén al faculta Baciu, pana la Cuzgun.
Soseaua pornesce din Cernavoda, trece la km. 1 + 500 pe sub linia drumuld de fler
iar la km. 6 Inconjura virful Cernavoda, dincolo de care se afla un apeduct dalat pentru
scurgerea apelor din ploI, construit in 1896. La km. 7 + 1.35 trece pe un pode boltit de
2.20112.58, construit In 1896 pentru seurgerea apelor din pldf, iar la 200 m. mal departe
se afla inca un apeduct dalat, facut in 1896; la alte 400 m. un alt apeduct i lo km. 8+ 900
un altul; ambele sunt construite in 1896.
La km. 9 intra In satul Cochirlenr, in care se afla doua apeducte dalate, construite
In 1896; lar la km. 10 + 382 trece lacul CochirlenI peste un podes mixt de 2.20 5.00
construit In 1896 (nu e tocmar In st.are burla).

www.dacoromanica.ro
 693

In Lot parcursul kilometruluT 11, se allá' un pod de lemn si dou5 apeducte, iar la
km. 1.2+517 un alt apeduct.
La km. 19 intra in satul Rasova; lar la M6ra-Mamic trece peste baila Baciu pe un
pod de lemn de 7.00/3.00, construit in 1896. NumaT pana la Rasova soseaua este terminata.
De la km. 21. se bifurca soseaua ce merge la Marleanu.
Soseaua va trece apol prin Vlahchiol (km. 26), unde se aflä un pode t mixt de 2.20 4.00,
in rea stare. MaT 'nainte d'a ajunge la Aliman (km. 29), trece balta Limpezisul pe un podet
mixt de 4.00/4.00 construit in 1895.
De la Alimdn, soseaua se va indrepta pe la Baccuiusu (km, 34) si de ad la Cuzgun
(km. 38), Linde va da in soseaua Medgidia-NIulciova-Ghiuvegea, la km. 40 al acesteia.
Lungimea soseleT va fi de 38 km.+200, din care s'a executat numaT18 km.+825, de la
Cernavoda paná, la Rasova. Are 3 pante coprinse intre 0.05-0.07 pe metru.
In mare parte este construia in rambleti cu taluzele captusite in dreptul laculuT
Cochirlenr. Este plantaa cu salcamr i salciY. Are pe dênsa 16 podurr si podete, cum 0
un canton la km. 9, construit in 1899. Partea executaa este bine intretinuta.
Omeazta Cernavoda-Sebnent, construía- pe malul Dunarff intre aceste dou5 puncte;
pornesc din Cernavoda si la 500'" se 05, un pode t de lemn de 3.70 8.00; trece peste
garla laculuT Purcaren la km. 3+237 pe un pod mixt de 11.004.20 construit In 1893 si la
km. 4 intr5. in SeimeniT miel. La km. 5 trece peste garla de scurgere a laculul Domnésca
pe un pod de lemn de 11.00 4.50 construit in 1897, iar la km. 5+824 peste valea Bursuc
pe un podet boltit de 2.50,18.50 eonstruit in 1896. Se termina la Seimenir-MarY.
Lungimea el" este de 6 km.+962, din care s'a executat 6 km. -j- 079 pana aprópe de Sei-
meniT-Mari. Are o pana coprinsa intre 0.06-0.03 pe metru. E construita in ramblea ;;i
debleri, cu taluzele captusite (la rambler* Are pe dènsa 4 podurl i podete, cum k4 un
canton (km. 3+700) 0 un pus. Pe o parte si pe alta sunt plantan salcamï.
Soseaua este in buná stare de intretinere.
, oseaua Constanta-Cavaclar. De la km. 3 al soseld Constanta-Mangalia se bifurca
spre drépta soseaua ce va trece prin Hasi-dülük (km. H). De aci se bifurca la drépla
seaua catre Osman-faca. De la soseaua se va indrepta prin Musurat (km. 19+500),
iar la km. 23 se va uni pe sanga cu soseaua TopraisarT-Caraomer. De la acest punct
bifurcatie, soseaua se va indrepta, catre Edilkiof (km. 33) si Buiuk-Enghez (km. 40).
Intre Buiuk-Enghez i Cavaclar, soseaua este terminata. De la Cavaclar (km. 49+250)
se continua catre Cazal-Murat soseaua ce va merge la Kioseler, pentru a se uni putin
mar la Nord cu soseaua Constanta-Ostrov, la km. 53+500 al acesteia; tot de la Cavaclar va
porni catre S. soseaua ce va duce prin Ghiuvenli la Cara-omer. Pe acésta sosea se afla
la km. 10 630 un pode t boltit construit in 1888; la Musurat,douè podete mixte; la km. 47
49, cloué podete construite intre 1896-1900. La acest din urma kilometru se afla si un
canton dada in 1897 si un put. Chiloinetragiul incepe din soseaua Constanta-Mangalia;
asa ca zero va corespunde eu km. 3. Lungimea ei va fi de 49 km.+250, din care s'a executat
numaT 13+128. E prevéljuta cu plantatir pe partea executata. La cantonul Cavaclar se
at15, si o pepinier5, cu arborT. Este intretinua In latina stare.
$osearta Topraisari-Caraomer. Se desface din precedenta la km. 23 al acesteia,a4a
ea kiloinetragiul se continua de la No. 23 catre Caraomer. La km. 24+500 va trece prin
Topraisari (unde se va uni cu soseaua Mangalia-TopraisarT. Veçll No. 31), la k.m 32 prin
Ainzacea, la km. 41 prin Mustafaca, dupa ce a läsat in apropieresatul Erebiler (km.40) pe
drépla i in fine urcand déJul CaraomeruluT, duce la Caraomer (km. 53), unde se afla
un pod de lemn cladit in 1900.
Lungimea aceste osele va fi de 30 km.+200, din care s'a executat n umaT 14 km.-i- 688,
de la Caraomer catre Amzacea. Lucrar de arta, n'are; plantatiT, de asemenea.
. 'oseatta Léga aceste dou6 sate si da in soseaud Constanta-Ostrov
la Enisemlia (km. 66). Are 1850" lungime, complect executaa, si un canton la Enisemlia.
PlantatiT si pante, n'are. PodurT, de asemenea.
$9seaua Heirpova-Topolog-Ciucurova. La 1. km.+500 de la Harsova si din soseaua ce

www.dacoromanica.ro
694

merge catre Consta* se ramifica soseaua ce urca Mili Cadi-Casla si este destinata a
trece prin Sarat (k. 17), va urca délurile Carapelit si Ramazan, trece pe langa satul
Topolog (k. 41+500) si peste delul Gliiolgik-Bair, pentru a cobori in valea SlaveI si
duce la Ciucurova.
Kilometragiul acestet osele incepe de la km. 82+500 al soselel Harsova-Gonstanta;
la 1+500 spre rOsarit de Ha,rsova.
Lungimea aceste osele este de 48 km., din care s'a executát 23.415 (intre km. O si
km. 5I-225 ; km. 29+810 - km. 48).
Are o singura 'malta mare intre km. 7 - 45 de 0,06. Intre km. 44-48, soseaua e trasata
prin padurf.
Are pe delnsa douè podete de lemn in rea stare. Judetul Constanta a mal executat
Po acésta osea o portiune de 2".+500 in judetul Tulcea, in scopul ea acesta din urma
sa continue lucrarea spre Ciucurova.
, oseaua Medgidia-Erkesek. Pornesce din orasul Medgidia, trece baila Medgidia
peste podul Sayd-Pasa si tale unja drumulut de fier ranga gara Medgidia. La km. 2 (in
dreptul Panairulut) se afla un pode t de lemn de 1.207.50, construit in 1900 pentru apele
din plot Urca apol délul Docuzol si coborind in valea Derechior (km. 9+500) trece pe
un podet mixt de 3.40/5.00 construit in 1900. La km. 10+500 trece prin satul Tortoman
(unde sunt 2 apeducte), dupa care urca délul Tortoman si cobórá in valea Silistea la
Taspunar (km. 18).
Urca dupá acésta délul Panar-Bair s,;i cobóra in valea Boazgic, la Baltagesct (km. 27),
si in fine urcánd déltil Zavol-Bair se unesce la satul Erkesek cu soseaua Constanta-Har-
soya, la km. 59+200 al acesteia.
Lungimea soselet va fi de 3610n.800, din care s'a executat 151(m.370 (de la km. 1-15+370,
apr6pe de Taspunar). Pante sunt intre km. 14-15, de 0.06. Are cate-va rambleurt si
debleurf. Pe ea sunt 4 podete ; nu e plantara. Portiunea executata este f6rte bine intre-
tinuta.
. oseaua Hasi-dalfik-Osman-facd. Se bifurca' din soseaua Constanta-Cavaclar la km. 11
al acesteia (din satul Hasi-dilliik). Se indrépta catre apus pe la Mahometcea (km. 9),
langa care trece valea Omurcea pe un pod mixt de 10.03 8.00, construit in 1899. Mat
departe (km. 10+209 si 11+400) sunt douò podurI, din care cel din urma peste valea
Mahometcea si are 10.00/8.00 ; sunt construite in 1898 si 1899. $oseaua se opresce dincolo de
Osman-faca (km. 13) la km. 13+688.
Lungimea ef este de 13+688, din care s'a executat numaI 5 km+558 (intre km.
8+130-13+688), intre Mahometcea si Osman-faca. N'are pante mart si niel' plantatiI. $o-
seaua e lucrata in rambleurf si debleurr. Are pe ea 2 podurf si un pode. Este bine in-
tretinutá.
.5'oseaua Anadolkioi-Constanfa. Incepe din soseaua nationala la km. 122, trece prin
catunul Anadolkiot si ajunge la noul obor de cereale din Constanta.
Servesce pentru transportul cerealelor locuitorilor, cart venind din Nordul DobrogieY,
In loc de a inconjura prin Constanta se indrepta direct de la Anadolkiot la Obor. Lun-
gimea el' este de 1km,+920, din care s'a executat numat 0km.734, de la Constanta spre
Anadolkiot. Lucrárr de arta n'are.
, oseaua Medgidia-Alukiova-Ghiuvegea. Pornesce din orasul NIedgidia catre S.V.. trece
pe lânga catunul Ali-bei-Ceair (km. 6), se va continua pe la Saidia (km. 12 + 500), Mul-
ciova (km. 26 + 500), Talasman (km. 31), Cuzgun (km. 40; aci se unesce cu soseaua de la
Cernavoda-Rasova), Caranlak (km. 46 + 500), iar la Ghiuvegea se va uni cu soseaua Cons-
tanta-Ostrov, la km. 85 *500 al acesteia.
$oseaua va lua d'a curmezisul t6te valle ce se deschid la Dunare, asa ca vor trebui
construite o multime de podurt peste aceste vát. Este chemal a a deveni de o exceptionala
insemnátate economica si strategica.
Lungimea acesteI sosele este de 531m.+250, din care nu s'a executat de cat 5 km.,
de la Medgidia spre Sud. Are pe dénsa un pod boltit construit in 1893. Nu e plantata.

www.dacoromanica.ro
 695

Are o panta de 0.06 la km. 0+200. Deblend si rambleurY, n'are. Partea executata, este
bine intretin u
,5'osearta Manyalia-TopraisarE. La bariera pe care intra in Mangalia soseaua ce vine
de la Constanta, se bifurcä spre stanga soseaua Topraisarula Ea va trece prin Haidarkid
(km. 6), Ascilar (km. 9+250), Gheringek (km. 12+200 ; aci se va uni cu soseaua ce vine
de la Agigea). De la Gheringek, soseaua va urca délul Sart-Bair si va duce la Topraisad
(km. 2:-)+500), unde se va uni cu soseaua TopraisarT-Caraomer (vedi No. 24).
Lungimea acesteT sosele este de 251{m.+500, din care s'a executat 2km.+110, de la
Mangalia spre Ilaidarchid. N'are nid lucrad de artd, nic pante, nicr plantatie.
, oseaua Manolia-Caraomer destinata a ti ece prin satele: Bas-Punar (km. 7), Acbasi
(km. 11+500), Sarighiol (km. 12+500), Deleurusl (km. 17), Kiragi (km. 20), pana la Ca-
raomer (km. 31), unde se va uni cu soseaua Topraisarr-Caraomer i Cavaclar-Caraomer
Lungimea acesteT sosele este de 31. km., din care s'a lucrat numaT 600 metri de la
Mangalia. Pc dénsa e un pode t boltit la km. 0+300, construit in 1896, servesce la scur-
gerea apelor din pla Plantatif i pante, n'are.
Soseaua Harscova-Ciobanu. Léga orasul Harsova cu comuna Ciobanul. Este rèri intre-
tinuta. Lungimea el este de 4'.+5O0 din care s'a executat 1km.+500, de la Ciobanul catre
Sud. Alte lucrar pe ea, nu sunt.
34.. $oseatta Caramurat-Cicr(lcci. Pornesce din satul Caramurat, de la km. 25+500 al
soseleI Canara-Harsova i se indrépta catre re'sarit. Dupa ce traverséza, soseaua nationala
Constanta-Tulcea la km. 4+750, merge la Cicracci.
Lungimea eT este de 7km.+200, din care s'a executat 6k1.440 (de la km. 0 6+440).
Are pe dénsa douè podete de lemn. Pante i plantatiT, nu stint.
, 'oseaua Ostrov-Alynallu. Conbtruita in anul 1888. Are pante f6rte repezi (de 0.09
pe m.) Are pe dOnsa un pod boltit construit pe vremea Turcilor (1870). Este in cea maT
rea stare de intretinere. N'are plantain'. Lungimea eT este de 5 km. impietruiti.
. oseauct Cavactar-Cazil-Murat-Kioseler. Pornesce din satul Cavaclar, de la km.
49+250 al soseleT Constanta-Cavaclar (veçlY No. 23), suie délul Ghiuvenli, duce la Cazil-
Murat (km. 54. Kilometragiul se continua din soseaua de la No. 23). Va merge apd prin
Bas-Punar (km. 61), pe la Bekter (km. 63) si Kioseler (km. 65+500) pe valea Borungea
si la N. de Kioseler se va uni cu soseaua Constanta-Ostrov, la km. 53+500 al acesteia
(vedI No. 18). De la km. 56 se bifurch la stanga soseaua Bairamdede-Hairamkid (No. 39).
Lungimea acesteT sosele este de 17+750, din care s'a executat numaT 700 metri de
la Cavaclar spre Cazil-Murat. Are pe dénsa dou6 podete de piatra la 0+200 si 0+500,
construite in 1898, pentru scurgerea apelor de ploT. Are o panta de 0.05 pe m. Portiunea
executata este bine intretinuta i plantata cu pomT.
. oseaua Ostrov-Silistra. Merge printre viile ce se inlantuesc intre Ostrov i fron-
tiera. Are lungime de 7krn.+604 din care s'a executat 6km.416 de la frontiera catre Ostrov.
Alte lucrad pe dénsa, nu sunt.
38 . oseaua Cavaclar-Caraomer ce va stabili legatura intre aceste douti sate. Ea incepe
de la satul Cavaclar, din soseaua Constanta-Cavaclar (km. 53+500, No. 23), va urca déltil
Gliiuvenli, pe la satul Gliiuvenli (km. 6) si va duce la Caraomer (km. 15+300), untie
converg soselele Topraisad-Caraomer (No. 24) si Mangalia-Caraomer (No. 32).
Lungimea acesteT sosele va fi de 15+300, din care nu s'a executat de cat 460 m.,
intre Cavaclar i Mangad si pe care portiune sunt la km. 0, un pode t de piatra cons-
truit in 197, pentru scurgerea apelor de ploT, la km. 0+330, un pod mixt de 2.50 8.00 peste
valea Ghiuvenlia, construit in 1897. Portiunea executata este plantata si bine intretinuta.
tioseatta Bairamdede-Hairamchia. Din Hairamchid ira porni o osea, care urcand
délul Skender, Va trece pe la Bairamdede (km. 9+500) si va da in soseaua Cavaclar-
Cazil-Murat-Kioseler la km. 56 al acesteia (No. 36). Nu s'ati lucrat de cat terasamente
la acesta sosea lunga de 9km.500. Lucrad de arta, n'are.
, oseaua Marie. anu-Rcoova. De la km. 21 al soseleT Cernavoda-Rasova-Cuzgun (No. 21)
pornesce pe malul Dunarir, intre ea si lacul Veder6sa, o osea ce duce la Marleanul. Din

www.dacoromanica.ro
696

acéstá sosea nu s'a executat de cat 850 m. la punctul numit «ruinele Muzait», Indreptán-
du-se vechiul drum ce trecea pe o vale lungit, strâmt i impracticabilá. De aci spre
«Móra Alamic» se va executa in viitor, pentru a uni acestá osea Cu cea de la Hasova-
Cuzgun, cum si peste culmea (161ulur Márleanu, la satul Márleanu. Portiunea executatá
are o pantá de 0.04 pe metru. Lungimea totalá a oseler va fi de 11km.500. Para acum,
lucrärr de arta, n'are.
41. . oseatta Conslanta-illamaia. Este numal in stare de proiect si va 11 trasatá pe du-
nele ce despart lacul Sitt-Ghiol de Mare, pentru a uni Mamaia cu Constanta. Lungimea
er va 11 de 12 km.
Sosele comunale sunt: 10km.520 in t6tá Dobrogia. Repartilia lor pe judete Se p6te
vedea in tabloul ctiilor de comunicatie.
in resumat, sunt in Dobrogia 847 kilometri sosele de tot felul.
In raport Cu cele-lalte judete, cele din Dobrogia stail ast-fel:
cd .
cu a) a.

Suprafala Lungimea gg:E-3 Suprafala Lunghnea 11.

a) tl) QS
JUDETE In t,oselelor in .0_ E JUDETE In 5oselelor In
km. p. metri km. p. met ri c.

1 ,Dambovita 3.450 1.510.234 446 17 Teleorman . . 4.760 805.360 188

2 Valcea 2.170 033.946 429 18 Ramnicu-Sarat 3.340 508.440 170
3 Roman 1.870 673.818 360 19 Vla.,ca 4.440 794.406 178
4 Argef; 4 510 1.434.080 318 20 Bototani 2.950 485.295 164
5 MehedintI . 5.380 1.692.281 314 21 Sucéva 3.410 498.878 146,38
Gorj 4.780 1.422.918 297 22 Iai 3.110 455.206 110,36
Muscel 2.970 870.956 293 23 Buzeu 4.900 656.021 133
8 OIL 2.870 840.565 292 24 Tutova 2.480 325.482 131
O Prahova 4.650 1.312 501 282 25 DorohoI 2.980 364.105 122
10 Tecucia 3.410 603.018 278 26 Falda 2.120 217.719 102
11 Romanatl . 3.780 1 034.059 273 27 CovurluI 2.800 272.956 97
12 Putna 3.310 881.952 269 28 Tulcea 8.450 501.680 58
13 Neamt 4.180 995.655 238 29 Constan fa 7.150 345.320 50
14 Dolj . . 6.780 1.605.905 236 30 VasluI 4.230 168.386 39
15 Ilfov 5 200 1.217.416 231 31 Braila 4.310 133.503 31
16 Bacau 4.020 89203% 221 32 Ialomita . 7.040 126.634 17

Felul soselelor din Dobrogia se p6te vedea in tabloul urmiltor:

www.dacoromanica.ro
 697

Soselui te A se soselui TOTAL

_,---,

LT.1
-1
iNTHE PUNCTELE t ._ r..
.., .r.

..
:--
w
CID cé 7:: cl 72. E
0 o ., o ., o
cn-
.. 1' '. A' 2.

,--2
. Constanta-Tulcea 125
1

125
Ir
1 1

Tulcea-Mäcin-Ghecet 89 333 I 89 333

Total 214 333 211 333
Tulcea-Dundv4-Agighio1 15 540 58 400 74
Tulcea-Agighiol-SarichioI-Zebil-Soseaua nationalä. . . . . 28 600 10 680 39 280
Sarichica-Enisala 7 786 7 780
Nicolitel-Meidanchiol-AlibeichioI-Babadag 37 580 7 380 44 060
Nicolitel-Telita-Cilic-FrecateI-Catalol . . . . 8 439 12 711 21 150
Nicolit,el-Manastirea Cocos 16 419 16 410
Garvan-Azaclail 6 522 7 I 478 14
Cataloi-Nalbant-Alibeichioi-Ortachioi-Cerna-Macin . . . . 05 370 65 370
Nalbant-BaschioI-Ciucurova 10 201 13 709 24
ktoseaua de pe valle Slava si Aiorman 7 270 52 030 50 3110
Babadag-Slava rusä 8 8
Babadag-Enisala-Jurilofca-Beidaut-Casämcea 74 505 74 505
4 Hamamgi-Ciamurli de sus-Eschi-baba 3 14 17
Sarighiol-Toxof-Chireslic-Seremet
Sarturt-Caranasul-Traian-Cogeali . . . . .
Duimgi-Tariverde-Cogelac-CasAmcea
. ..... 0
24
0
350
946
700
18
22
35
050
800
24
47
41
400
746
700
44 Tariverde-Çogelac 3 900 3 900
CarjelarI-Acpunar 7 700 7 700
Telita-Meidanchioi-Lozova-OrtachioI -- 18 18
Canara-Harsova 65 615 6 300 71 915
ri Constanta-Ostrov 48 469 60 017 114 486
Constanta-Mangalia 44 200 44 200
Agigea-Techirghiol-Gheringik 3 797 21 703 25 500
' Cernavoda-Rasova-Cuzgun
Cernavoda-Seimeni
Constanta-Cavaclar
18
6
13
825
079
128
19

36
375
883
122
38
6
49
200
962
250
TopraisarI-Caraomer 14 688 15 512 30 200
C.)
Asrlfc-Enisemlia
a 1 850 1 850
HtIrsova-Ciucurova 23 415 24 585 48
Medgidia-Erkesek 15 370 21 430 36 800
Hasidfil9k-Osmanfacd 5 558 8 130 13 688
04 AnadolchioI-Constant a 734 1 186 1 920
Medgidia-Mulciova-Ghiuvegea 5 48 250 53 250
Mangalia-TopraisarT
Mangalia-Caraomer . . . . . . ..... 2 110
600
23
30
390
400
25
31
500

.........
. . .
Hdrsova-Ciobanu 1 500 3 4 500
Caramurat-CicrAcci . . . . . . . . 6 440 760 7 200
Ostrov-Almanlfu 5 5
Cavaclar-Cazfl-Murat-Kioseler 700 17 050 17 750
Ostrov-Silistra 6 416 1 188 7 604
Cavaclar-Caraomer 460 14 840 15 300
Bairamdede-Hairamchiol. 9 500 0 500
Rasova-MArleanu 850 10 650 11 500
Constanta-Mamaia 12 12

Total 622 091 670 269 1292 360

GrecI 1 500 2 130 3 630
Carcaliu 1 480 2 452 3 932
,2 Turceda 280 280
cá Ghizddresci 1 1 500 2 500
z, Topal 900 900
g Palaz-Soseaua nationalä 1 400 100 1 500
0 Pazarlia-Ester 1 200 1 650 2 850
011ina-Scheld. 1 760 1 740 3 500
Constanta-Viile or; suluI 1 1 320 2 320

Total 10 520 10 892 21 412

Totalul general al ;i os e 1 e 1 o r 846 944 081 161 1528 105

') Dupd darile de semä ale judetelor Tulcea i Constante., fticute cu multä fngrijire de prefectii aces-
tor dou6 judete: DomniI Luca Ion escu i &mica Vcirnav.

71800 88

www.dacoromanica.ro
698

Tabloul de jos ') aralà starea drumurilor in riomemia, pe fie-care din judele, clasi-
ficale in raport cu desimea drumurilor de la stAr§itul anuld 1900:
d
a) O o
. 73. a) 0 73
0
CD
a) n
cd T.
76 o
0,03

8 JUDE TE C O
00
w +20
ral
w
0u § S' E o 71; >
E-T d
En =
' 1 Kin. p.

1 DAmbovita 159.360 154.511 467.847 758.516 1.540.234 3.150 446

2 Vtticea 139.477 240.108 270.220 283.841 033.946 2.170 420
3 Roman 77.800 180.470 380.504 35.044 673.818 1.870 360
4 A rge., 77.977 179.095 898.339 278.669 1.434.080 4.510 318
5 Molledinti 87.451 114.500 648.362 841.968 1.692.281 5.380 314
6 Gorj 98.840 121.995 432.551 769.532 1.422.018 4.780 297
7 Muscel 118.549 159.611 308.075 284.721 870.956 2.970 203
8 Olt 43.130 132.530 334.660 330.245 840.565 2.870 202
Prahov a . .. 153.900 171.117 687.618 209.866 1.312.501 4.650 282
10 Tecuci 76.000 10.000 410.018 107.000 603.018 2.540 278
11 Romanati 147.505 31.120 548.695 303.739 1.034.059 3.780 273
12 Putna 102.000 89.077 376.410 314.465 881.952 3.310 269
13 Neamt 122.068 152.702 342.202 378.683 995.655 4.180 238
14 Do lj 77.300 411.520 913.204 :203881 1.0505.905 6.780 236
15 Ilfov . . . 137.586 166.026 790.368 123.436 1.217.416 5.200 234
16 Bacau 189.224 201.547 333.678 167.585 892.034 4.020 221
17 Teleorman 49.621 213 082 399.978 232.685 895.366 4.760 188
18 RAmnicu-Sarat 49.175 51.758 310.325 187.182 598.440 3.340 179
19 Vlasca 102.094 946.552 385.550 60.210 794.406 4.440 178
20 Bo tosanI 75.087 115.289 189.195 105.724 485.295 2.950 164
21 Sucéva 103.169 92.298 267.878 35.533 498.878 3.410 1443.38

22 18.0 130.451 101.293 158.632 64.830 455.206 3.110 146.36

2 Bugu 110.018 91.700 349.299 105.007 656.024 4.900 133
2 Tutova 56.855 122.684 80.484 65.459 325.482 2.480 131
25 Do rohoI . .. 27.945 75.100 214.560 46.500 364.105 2.980 122
26 Fálciu 13.700 76.860 104.044 23.115 217.719 2.120 102
27 CovurluIu 48.550 120.328 93.550 10.528 272.956 2.800 97
28 Tulcea 172.487 303.514 3.260 479.261 8.450 58
29 Constanta 85.727 264.969 10.210 360.906 7.150 50
30 VasluI 63.712 47.269 42.865 11.540 168.386 4.230 39
31 Braila 125.003 2.000 6.500 133.503 4.310 31
32 Ialomita . .. 9.874 94.960 21.800 126.634 7.040 17

Total pe in tréga Tora. . . 2.906.632 4.093.105 11.331.394 6.452.4724.783.905 131.020 190

') Dupa «Starea drumurilor in RomAnia», de Nest Or Urechitt. Publ. Bul. Soc. Geogr., An. 1902
p. 86-87.

www.dacoromanica.ro
 699

13. POTFI, TELEGRFIKIL I TELEFONLIL.

Putine i necomplecte date avem asupra modulut de organisare al telegrafelor

postelor in Dobrogia, sub dominatiunea otomanä.
Singrura linie telegrafteä a guvernulut turcesc era intro Constanj i Tulcea, wade era"
dou'e" biurourt telegrafice,
Prin venirea Comisiunit Europene Dundrene se inftinta unja de la Sulina la Tulcea,
iar de aci la Galatt; Comisiunea avea oficiurile: Sulina, Gorgova, Agentie (bifurcatiunea
bratelor Sulina i Sf. Gheorghe) i Tulcea.
Compania englezä, care exploata linia de drum de fier, avea oficiurr in Cernavoda,
Medgidia, Murfatlar i Constanta.
.Aceste 3 linir telegrafice le-am gasit in Dobrogia la venirea n6strä (1879).
Serviciul postal era si mat ne-complect i apartinea postet austriace, care prin
vapórele pe Dunhre, deservia i punctele de pe Orm (debarcaderele), iar de la Cerna-
voda se aducea posla cu trenul in Constanta.
Colete postale sal gropurt, in afarä de punctele de pe malul Dunarit, sat' la Con-
stanta, nu se puteatl trimete.
Corespondenta oficialä se trimetea la diferite orase prin curent cAlárT, care distri-
buiati i scrisorile particulare, insä nu garanta niment dach o scrisdre ajungea, sari nu,
la destinatie.
Gropurt oficiale se trimeteatl Cu mare pazä, chef curierit ere"' dese orr atacalt pe
drum de bandit'''.
Pe Mare se aducea corespondenta cu vapórele Companielor Lloyd si Messageries
Maritimes (francesa). Compania Lloyd avea ca agent in Constant,a, pe Licen, iar cea-lalth
pe Senac.
Diligente existat nict odatd; cad' drumurile erati f6rte putin sigure.
Cel care calatorea cu banY asuprh-st îi expunea viata.
Child bandele de talliart erati pretutindent si pe ort ce vreme, iar chile de comuni-
catie lipsiail, este bine inteles, ch un serviciii de postä in interiorul Dobrogiet, nu 'st putea
a vea flinth.

Pota
Biurourile postale existente acum in Dobrogia sunt :

NumIrea Felul Numirea Fe1u1 Numirea Felul

oficlulur serviciulur ofIciuluI servicluluI oflciuluI servicIuluT

Babadag . . . Mes. §i p. wArd Mangalia . . . Mes. §i p. uOra Canara . . . . Po§tä, uOra

Cernavoda . . . « o Medgidia . . . « « Cara-omer . . . o o
Constanta . . . « i( Ostrov « « Eni§emlia . .
Chilia-Veche . . « u Sulina u « Gorgova . . . . 0 u
Har§ova . . . . « l( Tulcea « 0 St Gheorghe . . if U
lsaccea . . . « « Ceatal Po§ta u§tira, Murfatlar . . . Statiune C.F.R.
Mticin 0 a Cogelac . . .

Biurourile situate pe trajeul drumulut de fier (Constanta, Murfatlar, Medgidia

Cernavoda) ail curse potale de 4 orY pe zi. Cele-lalte, art duph cum urmézil:
I. Cu diligenta:
Constanta-Mangalia de tret ort pe sè'pthimAna.
Constanta-Tulcea, zilnic.
Tulcea-Babadag, zilnic.
Tulcea-Mahmudia, de douè' cal pe septamanh.
Tulcea-Isaccea-Mdcin, de 3 ort pe sO,ptämänd (numat iarna; vara cu vapórele dundrene).

www.dacoromanica.ro
700

FUrsova-Cernavoda, de dou6 orr pe sOplamana (idem)

Alahmudia-Sulina, de 3 oil pe sì_I1tilmAni.1 (flume iarna).
Cu cariole i trAsuri:
Tulcea-Chilia-Veche, o data pe s61)am'ana.
Sf. Gheorghe-Sulina (idem).
Cu bard:
Ostrov-CalgrasT, de 3 ori pe sépiiimana vara; de 6 oil iarna.
Cu vap6re:
Galati-Isaccea-Tulcea, de 6 ori pe sLIptilmana cu vapórele de pe Millar°.
Tulcea-Sulina, de 5 ori pe s6ptametna".
Curse la debareader:
Tulcea.
Isaccea.
Ostrov.
Cernavoda.
Posta rural prin legea din 1892 a fost organizata ast-fel, c6, factoril ruralI citIrtri
sati Cu carida culreierd judetele in t6te sensurile, distribuesc i primesc corespondenta
de 3 ori pe sOptdmanil in comunele rurale, iar la comunele resedinte de sub-prefecturT,
sail la cele din drumul sub-prefecturilor de 6 ori pe septamanl
In comunele rurale notarul indeplinsce i functiunea de agent postal si are la dis-
positia sa tóte cele trebuincióse unul biuroti postal, precum: timbre, imprimate, stampile,
cumpene, cutir de scrisorT, in cat ori cine póte depune In comund: fie la notar, fie fac-
torilor rurall, in trecerea acestora, cad i ei sunt aprovizionati cu timbre si tot felul de
corespondente de postà us6r1
NumOrul factorilor rurali si al agentilor postall este:
Judetul Constanta: 27 factori si 71 agenti.
» Tulcea 27 » » 54 »
Posta rural ä costà anual:
Judetul Constanta 28.880 lei dap' de Judet si 10.000 lei de Stal
» Tulcea 28.040 » » » » » 10.000 » » »
Biurourile telegrafo-po§tale din Medgidia, 1-1A,r§ova i Sulina sunt instalate in localu-
rile statuluT (foste conace), cele-lalte, in localuri inchiriate.
Mara de vapórele de pe Dunare, care fac i serviciul de schimb al corespondenta,
mai avem intre Calttrasi-Ostrov vaporase locale, care sunt insircinate
cu curse potale Intre aceste puncte.
Dupà cum vedem, cu tóta insuficienta cailor mail de comunicatie, Dobrogia este
desiul de bine Inzestratá cu serviciù postal, In plus Intre Ostrov i Silistra suntem in co-
municatie postala. cu Bulgaria, iar prin Constanta i prin vapórele de pe Duniire cu In-
tregul Orient.

Telegraful.
Biurourile telegrafice din Dobrogia sunt:

BIUROURI BIUROURI BIUROURI

Constanta Serv. Ciamurli Serv. limit. (pe br. Sul.) Medgidia Serv. limitat
Sulina Chilia-Veche » » Ostrov
Tulcea Enis,;emlia » » Sr. Gheorghe
Cernavoda Gorgova » » Cernavoda-pod e slatie C. F. R.
Babadag Har§ova 0 » Saligny 0
Canara Isaccea » » Mircea-Voda »
Caraomer Mahmudia » » Murfatlar »
Ceatal Macin » »
Cogelac Mangalia » ))

www.dacoromanica.ro
 701

Telef onul.
Fie-care din statiunile telegrafice are i un biurofi telefonic, in plus kite comunele
rurale §i urbane sunt legate intre ele prin telefon, asa eh" pentru afacerile de servici0 se
póte intrebuinta in orr-ce moment telefonul.
Pentru afacerI personale se p6te corespunde prin telefon plalind t axa legiuith, de
asemenea se p6te transmite prin telefon pana la cea maI apropiatil statie telegraficO, de-
pentru orI k4 care departare.
Veniturile provenite din postii si telegraf de la oficiile din Dobrogia, In anul 1891, sunt:
Cr.
ccs

t3
CD
gCr,
o
RIUROURI
76
-, a BIUROUR1 BIUROURI
c c E-
0
iai 4 E-

Le I

Constanta . 47.218i 55.638 102.887 Ceatal . . Pentru Comis. DunEtriT Isaccea . . 2.132 2.323 4.455
Sulina . . . 61.5 23.98 88 522 Cogelac . 445 502 1.037 Mahmudia 409 531 1.030
Tulcea . . . 26.77 30.623 57.390 Ciamu Hi . Pentru Comis. Dunarif Macin . 3.334 5.603 .9 027
Cernavoda . 10 02 11.213 21.233 Chilia Veche 1.112 678 1.700 Mangalia
II 2.880 3.003 5.073
Babadag . . 2.659 4.410 7.053 Enienilia . 729 742 1.471 Medgidia
II 3.770 5.245 9.1115
Callara . . . 924 499 044 florgova . Pen tru Comis. Runarif Osh ov . . . 5.222 0.105 11.327
Caranmer . . 33 182 516 littrova . 6.597 8.429 15.020 Gheorghe 2.196 333 2.529

CAPITOI.UL II

A. FIGRICULTURFI

I. Consideratiuni generale.
Dad ne uitam pc o MOO geologicd, vedem cá213 din suprafata DobrogieI e acope-
ritO Cu un strat de hiss, care in multe part,I e destul de adanc, i cu aluviunï.
Aceste pitturI de teren sunt acoperite cu un strat subtire de pOme.nt negru, analog
cu cernoziomul quaternarulur rusesc; acesta dO regiuniI fertilitatea sa, caracterul emina-
mente agricol i propriti cresceriI vitelor.
Cu tóta productivitatea soluluI Dobrogid, agricultura a progresat Meet. Acéstä ramurti
de boghtie a telriI nu s'a desvoltat pe WA eta trebuia ad, uncle pOmMtul produce in
belsug conditiunile climaterice favoriséza orr-ce fel de cultura.
La maI multe cauze se datoresce nedesvoltarea agriculturir; raportata la intinderea
terenuld: lipsa de brate, de instrumente agricole perfectionate, a capitalurilor *i a unel
agriculturf rationale.
Cu o populatie ce abia atinge 17 locuitorr pe un km. patrat, nu e póte da agri-
culturiI taà desvoltarea posiJilà, a4a cá din cauza lipsel de brate, o mare parte din solul
mOnos al Dobrogier rèmâne necultivat.
Mai in tog ann., pentru satisfacerea trebuintelor agricole se recurge la armata, fad'
care semOngurile ar rOma.ne fórte tArziia neculese.
Mij16cele Intrebuintate in cultivarea terenuluI sunt insuficiente *i primitive, ast-fe!
«cd productiunea nu este nicI a jumaatea parte din cela-ce ar trebui sO fie» ').
In cele mar multe pOrtI numaI se sgArie päméntul, In care se aruncO sAnfintO de
próstä calitate.

') Expunerea situatief jud. Tulcea pe 1899, p. 51.

www.dacoromanica.ro
 702

Instrumentele agricole sunt apr6pe acele intrebuintate acum 50 ara; abia in timpiT
din urna se mal vtld pe ici pe colo masinT si instrumente perfectionate.
Pentru o maI bun6, dare de séma a populatiuniT agricole i instrumentelor de cultura
intrebuintate in Dobrogia, dam tabloul urmator:

;..
c.,
cu {,3
c.. 4"
o *P.,
s. 4
=a) .,Tg -
UNEL'f E AGRICOLE
oE 4.:
o)
o ... ,o...1
'"c'd
.1,
7,3
..1

o ,_,
a)
=
O
121
E
.,...
o
g o
In
',1),
o
- -- -
I-,
- ,...s.(),-3
..a. c.
oe-g,
o
t;
CARE Si TRASURI

-
.13, ...:
o
,-.
Ti:
r...-..

O= -=
ci,
tt2
E
og
cc- ccl
o
a) O
,-,t
CD
o 1g :9: L.
- s.:Z..1 O --, o
.0 0 0 ., cd,...
' --....4.15
5 L. .-
cs)

PLAq F,
r.,4 o :-., o os O g..
..e ,cd O r- E _, -
,,,,
z t2 a)
V 0 4)
s.
a) -
:a V r..
.,...o ,r.... o
5
'V P'-'
0
.0
,1....
._,P .0 cl, ti) 0 0
.04) _ .:.) .5 .
0.)
'o
at g
.O W
c A,
.0
Aa
.t
cn
1S' ^' ,i) O -I,. -rd 0 0 ,--,
c.?.
r.6., 1 . . = 0 0 1, : ;-,;
..0 T.:
.C
74
i
,.... °e0
:;.';,
`-' o o ..*
Observ a:1Juni

t
,., z: . .6 a.,2, .. -2 «c, -, ,- .. )7j ,, , :go 84,
-..)- . r . ...,

o 'a
-io
o 6- g3z 'd . 8 04)13 a "9'Ir.:4. a9...6D 1 'cl-"' ' X cuf:L Ei
.
u:
8 80 L)- za- u ,., 54 ..8 A, ts,
.-4 1') 5...?, 57.,9 g. .d
c.
ED L
T.:
E-, ") ;Z. ei F." U U 74 Cn

4.144 eare
cd
8
Babadag . .
Maein . . . .
suitna.. ..
Tulcea . . .
I 1

N U
I

SUNT DA TE I I 1
1
i
sau citrute
cu ha
6.483 care
sau citrute
1 i I 1 1 I 1 I I 1 I I I 1
eu caI.
Total 25 486
I- ,...---, 10.972 1.630 2661 420 2.439 3 1 3
1 I i
10

o Constanta .
-5'
cd litissoN a. .
.
.
2.184 937
4.259 2.152 1.012
1.2S41

-
42
90
1 65
--:
881
681
48
4
218
161
387
71
812 606
512 4.671
81
1 -
1 -- 4
3 5-
11 8 2721
115
269 110 2.0141 339
952 17 2.814 492 -
1 32
9
Maligalia . . 2.828 2.011 807 30 53 38 727 33 284 158 712 1.132 6 1- 1 103 - 150
39 827 21 1.951 779 -I 1125
- 346 21 - 650
g
o
Nledgidia
Silistra .
.
.
.
.
3.856 1.652 1.420
4.292 2.620 63 - - 7 17 48
4
762 190
68 - 370
82
205
113
807 1.011 -
194 1.532 1 - - 34 - -
1
10
301
918
34 2.596
17 2.321
819
831 H 10
Total 17 419 9.719 4.239 79 461 155 3.122 275 1.115 934 3.037 5.985 1 4261 140 8 1.197 3.2971 202 11.72613.2631 1 87
I 161 31

Total general . 42.909 s--- ----"'

25.270
155 4.752 275 1.381 1.350 5.476 5.985 19 6 1 426 140 811.19713.2971 202 11.72613.2631 11 97 Plus trasurile
jud. Tulcea

Lipsa de capitalurT a fost fórte mult simtita, mal ales in cursul anilor 1897, 1898 si
1899, cand in pr'rniT doT anT am avut o recolta mediocra, iar in cel din urrna s'a produs
abia jumètate din saminta intrebuintata; agricultorul ajunsese in trista, stare, cá nu mar
avea cu ce cumptIra saminta pentru ana viitorT si daca nu ar fi intervenit Statul, de sigur
acésta stare de lucrurI n'ar fi ineetat asa de curind.
Din cauza lipsel de bata, t6ranul este nevoit chiar in anT bunT sa bucatele
pe un pret derisoriti, lasându-se ast-Idl prada speculantilor streinT, comerciantI de griine-
Agricultura rationala nu e cunoscuta in Dobrogia ; terenurile de cultura sunt intre-
buintate l'ara intrerupere, fara ingrase"minte si t'ara vre-o variati une, asa c'a ajuns a nu
mal produce ca alta data.
Intréga suprafata a DobrogieT se p6te repartiza ast-fel, pe anul 1900:
NEPRODUCTIV HECT.

t
PRODUCTIV AL LOCUITORILOR
Din care :
_Felul propriet, Terenul StatuluI
.4
PLASI 0o
.0 a-
o-
cd t.)
1.) S 7,
..o
S 43 ...
8
.4
.0.. 476'
I II

4 ..;
el V- 'e
r0 c.)
o a)a
cd
cd
0
r. ..-, ez, ,.., cm 4
.1.i
W
c.
o Il. c3
>
.?., ..-,
I o g
z .4
s,-
.1.
o
4
JUDETE o ..
o.. zo ,...,
,.,
-S
o .E: .5 oc, -5 cr) 9 en
,o 1 - .t)
,...,

..,: .
:0 I
... .,-, .,, u,
a cd .a ci, . $.. z v-..F.
.W. ._.
--
P.
' 11
1
N
_cd
E ...:
00 o
'0
,d
g 0, .0
O° 0
1 o0 ,j,
.4)cc 0 o> ..9
-.
o '''.3 t) ^' 1 '-. cn "I 0 g' g .g)

a'
11,..)
CD 1 44) .0 .3) .0 = .... 0 21
O
u) 41 a' a
O
E- cZ '" " " O
E-.
O
c.) r..) '-'
W
Z a ,-,
a- P-
CD O
CD CD "-. g. m
a- E-.

Constanta . . 133211 973 3072 8762 830 13637 21487 51556 90139 8568 90680 60084 394 30202 33337 32587 24756 49 28424 28894
41211.430va . 134786 982 3571 7740 6367 18660 12006 49772 7358 9529 78665 68257 -479 9929 53611 18623 64311 490 36981 37471
mangatia . . 142105 1017 4568 6815 450 12850 36594 14811 21083 38828 111316 77225 57 34034 29242 36272 45802 790 17149 17939
Medgidia . . 160910 1380 4344 7137 3585 16446 13763 51663 158501 31435 112711 78101 62 34548 52476 20824 39411 620 31133 31753
Silistra-Nouti 119988 1120 4918 9506 17671 33215 12653 28924 41051 19128 64810 45542 1365 17903 37681 21806 5323 780 21183 21963
J ud. Const. 691000 5172 20473 39960 28903 94808 96503 196726 57465 107488 458182 329209 23571126616 206347 130112 121723 3150 134870 1380201

Rabadag . . 269888 1742 11368 62545 561081131763 36976 66183 10599 10308 124066 71378 1781 47908 76807 10284 369751 856 131731 14029
Mach) . . . .
Sulina . . . .
Tulcea . . .
134669
226369
231674
1468
266
1773
5315 26212 30794f 63789 17812 18567
640 200845
5025 132673 15778 155249 16122 30053
3959 205710 4 1700 -
- 5768 42147 34359
6104
- 1704
6717 58996 49543
4054
2050 5738 23219
100 2450') 1704
1990 7463 35115
-
1036 178121

7757 167121
1
379 28354 28733
- 18955, 18955
406 17023 17429
J ud. Tulcea 862600 5249 22348 422275 106639 556511 70914 116503 16703 22793 226913 162340 5921 61109 136925 19077 70911 1611 77505 79116
Dobrogia 1553600 10721 42821 462235 135542 651319 167417 313229 74168 130281 685095 491549 8278 187725 343272 149189 192634 4791 212375 217166

') In plasa Sulina, locuitorii aú inchiriat de la Stat 2.450 hect. pentru culturI.

www.dacoromanica.ro
 703

Acest tabla] ne va servi de baza la toate consideratiunile ce vom face asupra agri-
cultual'. din Dobrogia. Cifrele vorbesc, si orr-ce comentaril le gasesc de prisos.
Din Intreaga suprafata a Dobrogier de 1.553.600 hect.: 491.549 hect. aill fost ocupate
cu culturr, adica 31.50010, iar 3.278 hect. cu vir si livezr de prunr.
Cele 491.549 hect. se sub-Impart:
418.326 hect., adica 85.070/o din totalul culturilor ati fost samanate cu cereale.
19.197 » » 3.900/o » » » » » » » plante oleagin6se.
3.867 » » 0.78°/o » » » » » » » legume si tubercule.
418 » » 0.08°/o » 0 » » » » » plante industriale.
2.740 » » 0.550/o » » » » 0 » » gradinarir.
47.001 » » 9.560/0 » » » » » » » fanee.
t
Vine si livezile de prunr ati ocupat o suprafata de 8.278 hect., repartizate ast-fel :
5.894 hect. in judetul Tulcea 1

2.355 » » » Constanta t Vil.

27 » » » Tulcea 1

2 » » » Constanta l livezile de prunr.

In tabloul de la pag. 704 se arata amanuntit nurn'Orul hectarelor ocupate de fie-care
planta, recoltele obtinute In hectolitri, media productier la un hectar si proportiile la sutil ;
In raport, atilt cu Intinderea totala a culturilor, cat ;;i Cu suprafata teritoriala a Dobrogier,
penh.0 recolta anulur 1900.

11. Cereale.
Cerealele ati ocupat In 1900 o suprafata de 418.326 hect., adica 83,68% din intinderea
culturilor (Impreunä cu viile si livezile de prunr) i 27,45% din suprafata, totala a Dobrogier.
Cultura cerealelor, repartizata pe judete, sta ast-fel:
281.121 hect., adica. 84.800/o din intinderea culturilor sati 39,310/0 In raport cu supra-
f'ata, In judetul Constanta, si
137,205 hect., adica 85,13°/0 din Intinderea culturilor, sati 16,03010 In raport cu supra-
fata, In judetul Tulcea.
In raport cu suprafata cultivata, cerealele ocupa ordinea urmat6re:
Orzul intaiul rand
Porumbul al doilea rand
Graul al treilea
Meiul al patrulea
OvOzul « cincilea
Secara« C.,selea
Si in acésta ordine le vom studia pe fie-care.

E. O r z u. 1.
Acest fel de cereale a fost si este una din culturile cele maY de sémil din Dobrogia.
In 1900 cultura orzulur a ocupat o suprafatä de 143.812 hect.. adica 28,76)/o din intin-
derea culturilor si 9,27% din suprafata Dobrogier.
Repartizata pe judete cultura orzulur se Imparte:
96.111 hect., adica 28,980/o din intinderea culturilor, sati 13,44°/0 din suprafata, In
judetul Constanta.
47.731 hect., adica 28,37% din Intinderea culturilor, sa 5,64')/0 din suprafata, In ju-
detul Tulcea.

www.dacoromanica.ro
 1

........
JUDETTJL CONSTANTA
Procluctiunea
Capacitate Greutate
- I Proportla Ja °/
i I
- -I
JUDETUL TULCEA
Productiunea
Capacitate Greutate
Proportia la 7,
.1.
DOBR OGI A
Produetiunea
Capacitate Greutate
Proportia la%
1
I
ci
1

.4
:.` ^, C L. s. C f. cIs

t.0
.,
5 ...; _. ..0 o ..-,
:-...
o ..; .a =c-o o. B .jo
.4
PLANTE a0)
c-
03 CJ
o-
... 1.
o... o
a) - 4
.-.
c-
o Q
0)
c.)
0) r.
o'-'n
GO -
Q
o
_3
c.1) ,j)
o=L
o. ow
Cf. to
ET.
4 .r.' o-Z gy =
-,__ 4 ... 4)
'..1) g.
C 4 Z P. aa E .o 4, =2 oo
7.' o
C-
Total&
cd
Totala. -5
cd
`").-.0
t"-)
c''.-,c
t.t5
LI
- .° 0
Total& 4.6
cd
Total& .5
cd
Q.E
r..Q
Q I'
'L'''6
a' &.
'a0
Total& .5.
cd
Total& ::-."
CS tQE° ti ,.0
-
L...
.(7)
<
..a.T.
....=
-
-= - z-,.,
5 ca o-.
..,,
'CZ,

V)
.5.=
.",' L.
ecp
-.G 0 as o
0) 4)
0 cd
a h 9'
o .-1
,a.cs
A' f..3 'g- 1 .1)
,- e t 1.)
c. cy
.:t.1 :4 'A fla
.-3 Li .E.) c. cd
U .0
Hect. Hectol tri CiIntare m. 4 4 u Hect. Hecto litri -CEIntare m, .E -9 Hect. Hectolitri CEIntare m. 4 =....

21 Griiii
Secarli.
472n
I
589600 42.5 -- --- 14.23 6.60 23 32007 356900 11.2 -- -- 19.02 3.80 79209 946500 11.9 --
-- 15.81 5.07
21
Orz
5336 58400 10 9
- 1.52 0.74 17 129:5 4728110 13.4
- -- 7.68 1.55 18261 231200 12.7
--
-- 3.65 1.17

--- -- ---
19 96111 10956110 11.1 28.98 13.44 47731 686500 14.4 28.37 5.6* 143842 1782100 12.4 28.76 9.27
6 Ovez
28
29
Porumb
Meiu
21761 346650 45 9
55195 535500 9.6
55216 153540 2.8 -
6.56
16.71
16.66
3.04
7.76
7.72
IIj
321
321
4157
29439
10946
45700 11.1
192600 6.5
20950 1 9 --
2.47
17.50
6.50
0.49
3.48
1.29
25918
84931
66162
392350 13.5
728100 8.5
174490 2.6 - - -
- 5.20
17.01
13.23
1.66
4.44
4.31
Totalul cerealelor 2811211 - - 84.80 39.31 - - -
137205 - 85.13 16.03 418326 - - - - 83.68 27.45

21 Rapt%.
In semanta
7228 74230 10.3 -- 1-- - 2.18
- 1.01 32 60 1.3
47 -- -- - 0.02 - 7275 74290 5.8 -- -- - 1.45
-0.16
8
32 In fuior { 84121
62930 7.5

- - - 2.52
- 1.17
16
21
{
-- -- -
18600 5.4
3415
275 0.1
- - 2.01
-0.40 { 11857
- -81530 6.9
- - - 305 O. 2
- 2.37
-0.76
-
31 Canepa sernAnta .
» fuior .{ C51
- 200.3 { 65
I
- 20 0.3

Totalul plantelor oleaginose . . 45705 - - - - 4.73 2.19 - - - -

3492 - 2.07 0.41 19197 - - - - 3.86 1.21

22
-, Fasole samiLnatii In ogor
- 1691 8490 5.0 -- -- 0.51
- 0.23
- 6020 4.7- ---
1285 -- 0.76
-- 0.15
- 2976 14510 4.9
- -- -- 0.58
--
0.19
n recoltata. In porumb .

--
2930 -
- - 440
- - 3370

-- - -- -- 110 - -
Mazare, bob, unte
18

-
26 Cartoff recoltati In ogor
» n » porumb . . -
87
117
620 7.1

20 - -
2040 17.6
0.02
0.03
-
0.01
0.01
10
28
57
630
640 11.2
9110 14.5
0.03
0.37
- 0.07
-
141
747 --
1260 8.8
-- - 130--
11150 14.9
- 0.02
- 0.14
-
0.04

Totalul legumelor st tubercule . - 1895 - - - 0.57 0.26 - - - - -

1972 1.17 0.23 3867 - - - - 0.77 0.24

-- - 10-- -- -- -- -- -- - -
64-- -- - - -
Sfecle
- Tutun
Alte plante industriale - - 8 343 2686 7.8
0.03 - 0.04 74--
343 -- - - 2686 7.8
- 0.01 -0.01

Totalul plantelor industriale . . 11 - - - - - - - - - - -

407 0.24 0.1 418 - - - - 0.08 0.01

6 Grlidinftrii 1)28 -- --_ - - 0.34 0.15 2 1612-- -- - - 0.95 0.19 27 -- -- - 0.55 0.17
31
1-
Fanete artificiale
n naturale
11551
1779 - 75170 6.5
321040 18.0
3.48
5.07
1.61
2.48
30
32
12383
5269 - - 89300 7.2
55730 10.5
7.36
3.13
1.44
0.06
2393
23067 - - 164170 6.9
376770 16.3
4.78
4.61
1.53
1.49
Totalul ffinetelor 29349 - - - - 8.85 4.10 - - - -
17652 10.47 2118 47001 - - - - 9.40 3.01

- Vil
Livedi de prunl
235" 21270 9.0 - - 0.71
- 0.30 2
19
5894
27
-- --
305800 51.9
1200 44.4
3.59
0.01 - 0.69 8249
29
327070 39.6
1200 41.4
-- -- - 1.65
-0.52

Totalul villor ilivedilor de pr. . 2357 - - - - 0.71 0.30 - - - I!-

5921 3.51 0.70 8278 - - - - 1.65 0.53

Totalul general 331566 - - - - 66.311 16.35 - i 168261 - - - - 33.66 19.91 199827 - - - - 8.55 32.04

') Clasificatia judetelor Tulcea i Constanta In raport cu cele 32 judete ale tériL Clasifiattia e ['Acute' dupe media productiunif la hectar, pentru fie-care plantil

www.dacoromanica.ro
 705

tabloul comparativ intre cultura orzuluI in Dobrogia si cele-lalte judete ale

OriI, in 1900:

CD
,,,,3
.....
I Productia 4 Productia
a) ne
Productia
f-. es r. 73 cd
o
JUDETE 43 g 0 JUDETE in
.-cs ,g JUDETE -0 4
.5 e Totalä. .0
.9.:0,
0m
.-. E Totalä ;t=1 .5. E Totala -s, -Fi:

.5. C-11 ' L) -4 2 'F -' -5 o

- CB 4
.-,

Dorohoi . . 257.800 16.2 ,6 / Sucéva . . 6.176 81.270 13.2 ( Gorj . .

,e,.. . 377 3.570 9.5
i..-. 1 Botoanì
s . 15.935,296.600
18.7201 15.8 z Neamt . . 4.367 60.300 13.8 (5 1 Mehedinll . 1.424 10.210 7.2
E., Iasi . . . . 11.203,140.340 12 5 Bacää . . 4.008 27.650 6.9 Dolj . . . . 4.256 49.380 11.6
s Roman . . 6.5371 75.350 11.5 c.i
,`4"

Putna . . . 5.029 35.700 7.1 RomanatI . 2.810 48.100 17.1

=i V- aslut . . 14.3121168.440 11 8 l Buz6u . . . 13.3761 86.440 6.4 '72 Olt . . . 2 538 19.720 7 8
51 Ft:licit-1 . . . 8.5131117.400 13.8 ,_. I Prahova . . 1.433 13.000 9.1 "g Teleorman . 1.624 20.000 12.3
I): 1 Tu tova . . 14.2611177.500 12.4 . . 6471 6.280 9.7 f3 Vlasca . . 2.483 32.010 12.9
CovurluI . 20.278j239.650 11.6 i Muscel . . 12 110 11.7 -z II 6v . . . . 4.070 33 500 8.2
.5 Tecuci . . 12.9541 103.500 8.0 I Arge§ . . . 2.489 16.400 6.6 % Ialomita . . 45.050 525.900 11.7
.13
(4:.
Rämnic S. . 23.041 176.100 7.6 V itIcea . . 481 2.720 5.7 cr- BrAila . . . 46.570,544.000111.7
1 1

Din datele acestuI tabloti se dovedesce,

a) In raport cu suprafata cultivatä cu orz, judetul Constanta ocupä primul rand, iar
judetul Tulcea al doilea ; cä in Dobrogia s'a cultivat orz pe o suprafatä apr6pe egalá cu
cele 10 judete din sesurile Siretulur i Prutulur.
1)) In raport cu productiunea totalä, tot judetele din Dobrogia sunt cele d'intaI i ca
in cele douè judete de aci se produce mai mult orz, de cat in orl care alt grup de judete,
In care e impartitä tara, din punctul de vedere agricol.
c) In raport cu mijlocia productig la hectar, Dobrogia stä mal bine ca orI-care altä
parte a OriI; cad aci avem o medie de 12,4 hectolitri la hectar, pe cand in nicI un grup
altul nu se gäsesce acésta productiune, cea maI mare fiind in grupul «sesurile Siretulut
si PrutuluI» de 12.
Productiunea orzuluI in judetele dobrogene, pentru anif 1892, 1896, 1897, 1898 si 1899
este representata in tabloul

1892 1896 1897 898 1899

PL .5 1 'vs'
o
Productia
:-a"
- .a
8
.4
> ea
Produc ia
4
.__:
-6
4
Ao

.me
P oductia
r.r;

,t
._;
oa)
-
VD
f.
Productia
74'
15
4 a)
Produclia_
.
...-4

8 7)s.
-5
ea .
; Es' t
0°
8
t-

-a
,03
.,
7d
o
-0 ce t-,
°
>cia

'8
0
;E.,
ce

0
3
-a
me
CD

o
13.

-a
nd ad

0
c..) E- 4 o E-, L.' F U E-o U E2 .'4

Constanta . 26.391 413.424 15.70 30.199 298.011 9.03 27.005 459.363 17.- 34.926 2.062 0.06
Har§ova . . 14.921 244.905 16.41 31.225 296.518 9.50 32.455 439.116 13.53 31.774 21.190 0.69
Mangalia. . Nu stint date 26.455 386.431 14.65 33.937 392.769 11.58 37.849 610.126 16.12 45.229 20.864 0.46
Medgidia . . . 27.977 508.433 18.16 36.294 473.052,13.06 38.942 644.490 16.55 34.602 7.031 0.20
Si I istra-Nouä . 1 1
8.216 143.719 17.49 8.173 71.9311 8.88 11.973 225.810 18.86 11.286 31.206 2.76
Total Jud. Const. 84.049 1.296.4791 49.41103.960ì1.096.0[5 16.32 139.82811.533.181110.10 148.221112.377.520 16.011160.9121 85.356 0.53
1

Babadag . . 38.9171 574.661 14.7 39.836 476.3111 11.9 38.356 465.272 12.1 41.8281 10.132 0.2
Mäcin . . .
N
1

sunt d ateu
1
9.757 166.701 16.9 10.457 214.983 20.5 11.516 116.096 10.- 12.0761 2.410 0.2
Sulina . . . 1.730 11.298 6.5 645 15.435 23.9 1.219, 15.007 12.-- 1.536 6.3551 4.1
Tulcea . . . 1
17.180 283.616 16.2 23.217 313.420 13.4 15.739' 86.765 5.5 14.659 3.876 0.2
Tot. Rid. Tulcea 52.129) 475.431) 9.121 67.59O4.03&.270 15.31 74.1810.020.179 13.8 66.890) 683.140 10.-1 70.09911 22.7731 0.3

Total Dobrogia 136.17811.771.913114.261171.55012.733.191 15.81214.012 2.553.560 11.851215.114 3.060.660113.-1230.911H 108.1291 0.4

1

Cultura orzuluI pe anul 1900 este arAtatil in tabloul urmätor alcatuit pe comune,
pläsi i judete

71890 89

www.dacoromanica.ro
706

.,3 Produc ia Pr-oductia Productia I

Q ti tia)
4Q)
-4
.4
4a) -4
4 .4 .-4
4
COMUNE COMUNE COMUNE
,03
r-.
0
ws
-cs -o vs
2.
no
as
0
;Es.
ne
t.
0
....
-4 -r0d
vrj

-8 2. -. -8 ii, .-
U E-, A C-) E-1 0 E-, 'A

Caraha.rman . 1.161 17.415 15.83 Calfa 9.553 13.518 5.33 Agemler . . . 507 3.214 6.37
Caramurat . 1.788 28.608 16.- Ciobanu . . . 374 1.33 Azaplar .
480 . . 2.007 33.316 113.60
Carol I . . . 2.696 16.610 6.16 DitenT . . . . 932 13.592 14.58 Caraomer . . 3.407 31.782 9.30
Cicracci . . 2.232 25.940 11.63 Garlicid . . . 448 800 1.78 Cavaclar. . 687 3.401 4.95
Copadin
Constanta
Gargalic .
. .
.
.
- -
936 8.743 9.30 GhizdarescI
--- Har§ova . .
991 16.773 16.93 Ostrov . . .
.
.
.
1.072
690
624
2.904 2.90 Cazilmurai . .
8.670 12.56 Chiragi . . .
1.872 3.- Edilchioi . .
794 7.926 9.98
1.500 13.035 8.60
1.530 13.044 8.52
Hasancea . . 737 11.141 15.86 Saraiti . - . . 1.564 5.- Enghez .
7.817 . . 1.666 6.972 4.35
Murfatlar . . 1 248 6.229 5.18 Siriu 5 935 38.671 6.55 Gheringec . . 3.375 41.450 12.56
Omurcea . . . 747 8.382 11.22 Topal . . . . 1.b65 2.730 2.- Mangalia . . 909 18.545 20.40
Palaz . . . 1.597 15.499 9.70 Topolog . . . 770 6.340 8.23 Musurat . . . 2.150 26.590 12.-
Pazarlia . . 1.552 19.960 12.86 Urumbei . . . 733 1.833 2.32 Osmancea . . 898 7.832 8.-
Techirghiol . . 1.743 34.860 20.- Osmanfaca . . 1.574 18.698 11.88
Sarighiol . . . 2042. 24.878 12.18
Tatlaseac . 861 12.015 15.-
TopraisarT . . 1.215 22.090 18.18
Tuzla . . . . 1.603 9.399 8.81
Pl. Constanta. 17.428 210.160 12.07 PI. Har§ova . 17.0601 99.227 5.83 Pl. Mangalia . 26.1851295.097 11.30

Atacan . . . . 1.838 39.150 21.15 1 Almaliu . . . 300 5.220 17.4 AlibichioT . . 386 1.604 4.4
W hig . 1.583 23.586 15.- Aliman . .
. . . 250 4.8 Armutlia .
1.200 . . 700 4.510 6.3
Carabacti,
. 1.284 9.498 7.40 Azarlik
. . . . 597 6.018 10.- Atmagea . . . 161 1.846 9.2
Caratal . . 720' 6.206 8.61 Buseac
. . . . 82l 1.754 2.10 Babadas . . . 850 6.700 7.9
Cernavoda . 9881, 4.268 4.74 Bairamdede . 815 8.260 10.- Ba§chioi . . . 868 5.208 6.0
Chioseler . . . 6001 4.860 8.10 Bailie . . . . 380 5.952 10.56 Beidaut . . . 1.002 7.020 7.0
Cocar ea . . 689 11.440 16.75 Canlia . . . 290 5.785 19.95 Canlibugeac . 1.750 18.810 10.7
CochirlenI . . 825 10.540 12.77 Caranlic . . 472 7.186 15.70 CaramanchioI. 550 11.250 20.4
Enige . . . 1.221 18.136 14.85 Carvan . . . 217 3.555 16.38 Caranasuf . . 803 16.906 21.0
Mahmut-cuiusu 4.088 51.362 12.56 Cuzgun . . . 567 12.306 21.70 Casapchioi . . 2.183 57.088 26.1
Medgidie . . . 1.060 16.200 15.30 Dobromir .
I . 620 7.024 11.33 Casamcea . . 2.207 31.542 14.2
Ragova . . . 1.485 26.275 18.20 EsechioI . . . 287 5.453 19.- Ciamurli-d.-j. . 868 19.010 22.0
SeimenI . . . 9.029 10.985 11.82 Eni§emlia . . 535 7.410 14.- » d.-s.. 778 10.512 13.5
Ta§punar . . 4.302 60.140 13.97 Glarlito . . . . 383 6.414 16.28 Ciucurova . . 188 2.292 12.2
Tortoman . . 3.581 55.248 15.42 Ghiuvegea . . 380 5.700 15.- Cogelac . . . 1.549 15.490 10.0
HairamchioI . 1.2801 16.510 12.90 Congaz . . . . 1.489 8.265 5.5
Lipnila . . . 429 10.296 24.- Enip,la . . . 408 2.547 6.2
Marleanu . . 377 2.982 7.87 Jurilofca . . . 5001 8.800 17.6
Oltina . . . . 4o41 9.360 20.- Nalbant . . . 61 6.787 110
Ostrov . . . . 71 2.130 30.- OrtachioI . . . 343 2.829 8.2
ParachioT . . 315 5.040 16.- Poturu . . . . 1.2111 24.220 20.0
Regep-cuiusu . 183 4.495 24 56 Sarichioi . . . 634 8.386 13.2
Satul-Noil . . 247 3.104 12.06 Slava-rusa. . . 3951 5.635 14.2
Toxof . . . . 2.2241 21.648 9.7
--,- Zebil 694! 7.160 10.3
Pl. IVIedgidia . 25.193 347.882 1iS Pl. Silistra . . 10.245 143.234 14.04 Pl."Babadag . 23.105 3;6.060 72.8

Balabancea . 5691 6.395 11.4 Caraorman . . 10 48 4.8 Agighiol . . . 2.510 55.221 22.0
Carcaliu . . . 160 1.763 11.0 Chilia . . . . 1.162 7.959 6.9 Beq.tepe . . . 930 13.110 15.1
CarjelarI . . . 1.066 13.858 13.0 Satu-Noii . . 24 168 7.0 CataloI . . .
4741 5.570 11.8
Cerna . . . . 725 8.550 11.7 Sf. Gheorghe . 3 45 15.- Casio, . . . . 1.5701 24.200 15.4
Coium-punar . 855 10.040 11.7 Slistofca . . . 10 150 15.- FrectIteT . 734' 9.286 12.6
Greci
Isaccea . . .
580 3.088
404 5.900
5.3 Sulina . . . .
14.6
-I
Malcodi . .
- I -I Mahmudia
.
.
.
.
.
3041 2.113
6881 16.408
6.9
23.8
Jijila 362 8.435 23.3 Pl. Sulina . . 1.209
MeidanchioI
1 8.3701 6.9
. 1601 1.410 8.7
Luncavita . . 1.000 10.800 10.8 Pl. Constanta 17.428 210.160 12.07 Morughiol . . 454' 6.810 15.0
Macin . . . . 726 .
» Mangalia 26.185 295.097 1130 Nicolitel . . . 272 3.432 12.9
Picineaga
Pisica . .
Satu-Noil . .
.
.
.

. - -
800 9.600

580
12.0 f. » Medgidia . 25 193 347.882 13.86 Parche . .
» HA - va 17.060 99.2271 5.83 Sarighiol .
8.700 15.0 ci, » Silistra-N. 10.245 143.234 14.04 Sarmasuf .
. 172 3.582 20.9
1.625 29.238 18.2

.,
. 1.079 8.469 7.8
Turceda . . . 605 4.675 7.7 Satu-Noù . . 1 264 18.9
VacarenI . . . 800 9.345 11.6 Total . . 96.111 1 OH 000 11.4 Somova . . . 387f 15.480 46.0
Telita . . 4651
a » Babadag . 23.105 306.060 12.8 . . 11.625 25.0
's
a)
» Macin . . 9.223,113.080 12.3 Tulcea . . . . 2.230 53.040 23.5
w » Sulina . . 1.2091 8.370 6.9
ig » Tulcea . . 14.194 258.990 18.3
Total . . 47.731686.500 14.4
Pl. Macin . . 9.22413.080 12.31 Total gen. . 143.842 1 782.100 12.4 I Pl. Tulcea . . 14.194 258.9901 18.3

www.dacoromanica.ro
 707

Dupd ce am stabilit productia orzuluI In Ose anl, in care recolta a tost bun i fárte
rea, sàVedem media acestor ani In tabloul ce urméza:
PRODUCTIA PRODUCTIA
.3 .;
Media w Media
w ow

PLA.5I culturllor d P 14 A $1 culturilor cas

in 6 anT
Media total& -
w In 6 anT Media total& -
0
'A
i
es

hect. hl. hect. hl.

Constanta 27.790 274.984 9.92 Babadag 36.408 366.493 10.60
Ilitrsova 26.087 320.795 8.49 Macin 10.612 122.654 11.56
Mangalia 33.931 341.058 10.06 Sulina 1.275 11.293 8.87
Medgidia .. 32.619 396.176 12.15 Tulcea 17.004 189.333 11.13
Silistra-Notia . . .11 9.978 123.180 12.44
Total jud. Const. ') .1 122.180 1.347.507 1 11.03 Total jud. Tulcea') . 63.104 654.050 10.4

De i orzul se cultivd In Dobrogia pe o scald fórte intinsd, In anul 1899 orzul ocupa
o suprafatä. de 230.911 hect., (adicà mai mult de jumkate din cultura orzuld intregit rl),
din nenorocire, calitatea orzulul este mal' inferiórd, de cAt In orr-care parte a tärir..
Comunele, care ati dat cel mal' bun randament ati fost : Somova, Telita, CasapchioT,
etc., iar cel mal slab Ciobanul.
In mijlocia orzul se cultivd In Dobrogia anual 185.284 hect., carI dar] peste douä mi-
li6ne hectolitri, adecd 11 hectolitri la un hectar.

2. Foru.mbul
Ocupd al doilea rand In cultura cerealelor din Dobrogia.
Suprafata ocupatd cu cultura porumbuhá In 1900 a fost de 84.934 hectare, adecd
17.01% din Intinderea culturilor, sati 5.44% din intréga suprafat,d a Dobrogier.
Pe judete cultura porumbulul se Imparte in:
55.495 hect., adicd 16,74% din intinderea culturilor, sati 7.76% din intréga suprafatd
a judetulul Constan.
29.439 hect., adicd 17.50°/0 din intinderea culturilor, sala 3.48Vo din Intréga suprafatd
a judetuld Tulcea.
Dan') in tabloul de jos comparatia filtre cultura porumbuld In judetele din térä,
judetele Dobrogene:

I
Productia Productia Productia

ei 0 Q
JUDETE ...: JUDETE "als.. JUDETE ....
cd Tota16. as Totalb. ce 03
s. Tota16. c6
g..
a. :8
a a. va a. 78
a
a a
o
cn 2 rn

s Dorohoi . . 55.653 942.300 16.9 s I Suceava . 27.669 4343.200 15.8 6. j . . 56.761 509.000 9.-
11 Botosani 54.610 931.800 17.1 X Nean4 . . 35.113, 604.800 17.2 8 lGerj.
Meltedinti 02.782 1.159.400 12.5
1941 . . . . 53.854 1.025.000 19.0 E ,' Bacau . . 57.373 681.100 11.9 _ Dolj . . . 158.045 2.442.100 15.5
TA. Reman . . 36.650 607.800 16.5 .ce k Putna . . 34.808 440.20012.6' RomanatI . 91.92211.518.100 16.5
Vaslui . . 40 034 794.600 19.8 - Buzéti . . 76.766 950.400 42.5 g Olt . . . . 70.3861 855.800 12.2
2 Falda . . . 37.440 643.200 17.2 ,E,. Prahova . l'eleorman 122.121 2.306.700 18.9
68.053 1.124.100 16.5 al
14. Tutova . . 46.353 732.900 15.8 -5 Dambovita 57.90i 782.900 13.51, Vlasca . 100155 1.805.100 18.0
a Covurlui
°.. . 50.411 435.300 8.6' Muscel . . 17.380 '188.00010.8 S' . . . 106.854 1.896.800 17.8
.1... Tecudi . . 50.936 696.300 13.7 _?, Arges . . . 56.717 482.600 8.5 lli i Ialomita . 121.520 1.965.000 16.2
oa R.-Sarat . 59.969 790.600 13.2 ''' l Valcea . . 53.561 581.300 10.9 ''''' Braila . . 58.5 912.000 15.6,
a
En. 343 1i

') Totalurile nu corespund cu suma productiunif p1iIor, pentru care avem dale pe 5 ani, iar pentru
judate pe 6 axil.

www.dacoromanica.ro
 708

Acéstä comparatie ne dovedesce, cd din orI-care punct de vedere luate, judetele

Dobrogene sunt inferióre judetelor din Romania 0 acésta pentru cd cultura porumbuluI
in Dobrogia a luat o maT mare desvoltare sub Roman'f, cdcI Turcir i TatariI se ocupail
fórte putin Cu acest fel de cereale; acestia manAna, maI mult paine de secará, de orz
fórte rar de griti.
Tabloul urmdtor pentru cultura porumbulur pe anil 1892, 1896, 1897, 1898 si 1899,
ne dovedesce cele al-Mate ma sus:

1892 1896 1897 1898 1899

..; Productia 0
- Productia .J
0
Productia ..; Productia ._; Productia
0Q) a)
0 0
PL A.*i '4 -I
4 ed
4 .t ce
Q)

,a1 .t ce
a)
4..8
-- ,--,
.-. -
al 4a)
-I
4 ce
>cd cd ...; ,cd
c..
0
al cd 0 c. 'ce cd ti r':. 'ea cd t; 'i; 'ce cd c.) '-' ce cd "r;
-1- ,-_-: (1)
-1° 4 .-.
.F, ó ''..a 2 .F. 7i ;B' 2
5.5 -id :E; 2 E 7,s' 4:,. 2
0 a) 8- w o w
E2 A e, E2 A) -6. F. C.) F. ... ' F.

Constanta. . I 5.432 19.873 3.16 3.821 66.13817.30 5.136 37.236 7.25 3.3)0 1.837 0.54
Harsova .1 10.076 8.870 7.83 11.448 225.65610.78 12.315 77.279 6.27 18.170 20.190 1.19
Mangalia
Medgidia
Silistra-Noud .
Jud. Const.
.
.

. 24.694
Nu sunt date
11

321.416 13.02 33.173

5.490
9.077
3.398
43.569 7.94 5.048 78.247 15.50 7.265 46.786 6.41 7.402i
35.139 3.87 7.278 132.557 18.54 11.744 90.663 7.72 13.903
20.246 5.90 8.4251 59.75717.44 6.877 136.16419.80 8.460
197.697 5.91 31.199 562.35518.62 34.3671 387.700 8.94 51.685 100.157 1.93
33.374 4.17
13.783 0.90
30.973 3.66

Babadag . . . II 8.166 64.709 8.1 7.295 79.800 10.9 6.1721 35.435 5.7 7.559 5.034 0.6
Mticin
Sulina . .
. .

Tulcea . . .
. Nu sun'. date
Il
6.959
65
4.290
60.867
36.809
715 10.9
8.7

8.5
-
3.399
- -
6.383 103.151 16.1
48.149 14.1
9.164
90
3.221
82.765 6.8
504 5.6
37.871 11.7
8.237
98
3.432
5.842
1.092 11.1
4.630
0.7

1.3
Jud. Tulcea . 16.486 190.15211.531 19.480
I
163.100 8.4 17.077 231.100 13.5 18.647 156.575 8.4 19.326 16.598 . 0.9

Dobrogia. . . 41.180 511.598112.271 52.9531 360.797 7.25 48.276 793.455 15.7 62.0141 544.275 8 651 71.011 116.755 1.4
I

Cultura porumbuluI In opt anI s'a intreit In Dobrogia, i acéstä crescere este simti-
t6re In judetul Constanta, unde In acest interval de timp trece peste Indoitul cultureI.
Cea maI buná mijlocie la hectar Il dd plasa Silistra-Noud, de 12.60 hl., cea maI
mica, o dä plasa Babadag, mar putin din jumètatea plá.iT Silistra-Nouä, adec,d de 6.20
Ddm In tablourile de jos cultura porumbuluI In anul 1900, pe comune, plasI i judete:

...3
0
Produc ia Productia ...; Productia
0 C.)

4 4W
..t. 4a)
-;
4
COMUNE COMUNE COMUNE
'cd
a
0
,cd
7,3 t
m 'c'e

a
c- 'al
Te
óF
a)
:Ej
'as
L.
.5.
5
,Q3 0

Fo
w a)
C) 'A C.) C.)
1

Caraharman . 556 3.892 7.--- Calfa . . . . 2.40 10.481 4.36 Agemler . . . 114 228 2.-
Caramurat . . 1.031 8.65 Ciobanu .
8.924 . . 604 906 1.50 Azaplar . . . 205 1.435 7.-
Carol 1. . . . 1.260 15.120 12.- DdenI . . . . 1.07 8.340 7.77 Caraomer . . 2.88 37.994 13.15
ticrAcci . . . 953 4.982 5.02 GArliciu . . . 600 600 1.- Cavaclar . . 8 5.908 7.-
Copadin . . . 401 3.004 7.49 Ghizditresdi . 36 1.820 5.- c.:azIlmural . . 751 6.022 8.-
Conslanta . . 201 5.818 28.09 Hdrsova . . . 341 1.705 5.- Chiragi . . 1.160 6.580 5.67
Gargalic . . . 291 2.910 10.- Ostrov . . . . 1.051 2.102 2.- EdilchtoT . . . 252 2.422 9.
Hasancea . . 298 5.060 16.29 Saraiu . . . . 1.214 3.642 3.- Enghez . . . . 576 4.947 8.59
Murfatlar . . 188 1.556 8.04 ..Siriu 3975 8.081 2.12 Gheringec . . 011 28.241 31.-
Omurcea . . . 204 1.032 8.- Topal . . . . 1.221 3.252 2.66 Mangalia . . 105 1.015 9.-
Palaz . . . . 582 6.898 11.80 Topolog., . : . 610 6.840 11.21 Musurat . . 250 1.725 6.90
Pazarlia . . . 963 13.482 14.- Urumbet . . . 1.075 1.720 1.60 Osmancea . 326 1.238 3.80
Techirghiol . 239 1.062 5.- Osmanfactt . 686 3.17
Sarighiol .
Tatlageac
..
.
.

.
880
298
2.174
7.040
3.874 13.-
8.-
TopratsarI . . 319 957 3.-
Tuzla . . . . 382 2.396 6.-
PI. Constanta . 7.167 74.370 10.481 Pl. HAI-soya .1 14.351 49.489 3.44 PL Mangalia . 10.945 85.978 7.85

www.dacoromanica.ro
 709

Productia r P oducita ..; Productia

' C.3 73 c.)
a) cl) a)
A 4
COMUNE na COMUNE 4 COMUNE
.-;
.4
r- ,ce d '03 ne ce
a!
r. ht us
_5. Td s 8 8 1 1
(_,
.
E-.
a 73 CD 'S
C-) E-. C-) F.

Alacap . . . 937 9.862 10.501 Almaliu . . . . 4071 10.811 21.07 AlibichioI . . 4021, 1.307 3.7
Bfflbal . . . 895 5.370 6.-
Aliman . . . . 250 1.200 Armutlia
4.80 . . 3811 2.286 6.5
Carabacet . . 1.101 10.593 0.62 Azarlic 790 0.735 12.03 A tmagea . . 1091 1.476 9.2
Caratai . . . 80 480 6.- Bugeac ._ . . . 100 1.200 12.- Baba dag . . 31)01 1.110 3.8
Cernavoda 2.840 17.75 Bairamdede
. 160 . . 420 4.440 10.57 Baachioi . 399 1.596 4.3
Chioseler . 0.740 10.04 Bailie
. 890 218 4.142 19.- Beidaut . . . 748 2.992 4.5
Cocargea . . 3.755 0.75 Canlia
385 280 6.720 24.- Can11-bugeac 375 1.180 3.5
CochirlenI . . 1.205 18.230 15.12 Caranlic . . . . 378 6.270 10.06 CaramanchioI 170 187 1.2
Enige . . . . 1.441 21.292 14.77 Carvan . . . 185 2.775 15.- Caranasuf . 258 3.070 14.0
Mahmtd-cuius 2.518 40.934, 16.25 Cuzgun . . . . 456 8.654 19.- CasapchioI . 357 2.481 7.2
Medgidie . 158 1.378 11.- Dobromir
. . . 448 6.428 14.35 Casamcea . . 1.863 7.452 5.3
Raw va . . . 000 0.000115.- EsechioI . . . . 171 2.565 15.- Ciamurli d. j. I 323 2.584 8.7
Seimeni . . 708 5.684 8.- Enkemlia . . . 557 11.697 21. - » de sus 615 3.075 5.3
Tayunar . - 319 18.460113.99 Garlita 321. 4.700 15.- Ciucurova . 222 1.638 7.4
Tortoman . . 1.714 24.003 14.- Ghiuvegea . . . 214 3.638, 17.- Cogelac . . . 1.112 5.560 5.3
HairamchioI . . 1.618 31.196' 19.28 Congaz . . . 574 2.231 4.8
Lipnita . . . . 282 9.024 12.- Eni§ala . . . 170 1.300 9.5
Marleanu . . . 392 3.620 9.92 Jurilofca . . 10 116 10.5
Oltina . . . . 500 6.500 13.- Nalbant . . . 415 4.000 9.8
Ostrov 103 1.070 10.38 Ortachioi . . 3531 1.372 3.9
ParachioI . . . 330 2.410 7.10 Poturu . . . 548 8.384 16.3
Regep-cuius . . 150 1.075 7.17 SarichioT . . 123 524 4.7
Satu-Nou . . . 262 4.192 15.- Slava-rusa . 310 4.030 13.6
. Toxof . . . . 1.306 8.800 7.6
Zebil . . . . 321 1.602 5.8
Pl. Medgidia . 14.111 181.601112.861 Pl. Silistra N. . 8.921 144.062 16.14 Pl. Babadag 111.818 69.8731 6.0

Balabancea . 5121 3.774 7.5 Caraorman . . .

161

112 9.3 Agighiol . . . 1.043 2.343 2.5

Carcaliu . . . 169 614 5.3 Chilia . . . .
-- --- --
33 356 10.0 Be§tepe . . . 426 5.755 14.2

-- -- --
CarjelarI. . . 1.109 5.918 4.9 Satu-Noa . . . Cataloi . . . 226 3.220 15.2
Cerna . . . . 550 1.100 2.3 Sf. Gheorghe . . Casla . . . . 860 11.220 13.2
Coium-punar. 872 2.616 3.2 Sil§tofca . . . . FrecetteI . . . 267 2.135 10.5
Gredi . . . . 679 1.8 Sulina
1.222 Mahmudia . . 186 680 4.3
Isaccea . . 389 4.367
13.5 468 9.6 Malcoci _. . 364 2.184 6.5
12.3 Pl. Sulina
. .
. . . 491
Jijila . . . . 502 5.431 MeidanchioI . 500 5.050 10.-
Luncavita . . 2.100 4.730
2.7 Pl. Constanta . 7.167 74.370 10.48 Morughiol . 301 3.913 13.-
Meicin . . . . 595 3.591
6.3 ,
» Mangalia . 10.945 85.978 7.85 Nicolitcl . .
.
. 324 3.524 11.3
Picineaga .
Pisica . . .
.
. - -
350 1.755
5.2 .:-.." » Medgidia . 14.111 181.601 12.86 Parches . .
- 47, » Har§ova. . 14.351 49 489 3.44 Sarighiol .
. 215
479
3.010
2.910
14.1
0.3
Salu-Noti
Turcòia
VaciirenI
.
.
.
.
.
.
384 1.532 4.3 .:-." » Silistra-N.
410 760
900 4.678
1.3 o
8.921 144.062 16.14 Sarinasuf .
Satu-Noa .
5.2 :::. Jud. Constant°. 55.495 535.5001 9.6 somova
.
.
200
64
295
- -
700
3.880
3.5
16.2
Pl. Macin . . 9.521 42.088 4.4 Telita
03°'
. . . . 68 204 3.2
c,) » Babadag . 11.818 69.873 6.0 Tulcea . . . 2.500 32.200 15.5
o » Sulina . . 49 468 9.6
tZ » Tulcea . . 8.051 80.208 10.0
Jud. Tulcea . . 29.43 192.600 6.5
Pl. Macin . . 1 9.52111 42.088 4.41 Dobrogea . . . . 84.934728.100 8.51 Pl. Tulcea . . 8.0511 80.208 10.0

Ca pentru orz, s vedem in tabloul ce urrnéeá, media productier anuale a porum-

WWI in timp de 6 aril, din care unif Cu tbrte bund recoltà, lar altiI cu förte rea :
Productia Productia
..s ...;
'-' IS
PLAI e.)

._ o
os --'
Media '4 PLASI o
cd "j
Media
CD

-4
te
o4 toaet.
t l hl . Ss) 0
:-tg 2° totala hl.

Constanta 4.980 39.891 7.74 Babadag 8.202 50.970 6.2

Har§ova
Mangalia
Medgidia
13.338
7.245
11.222
90.297
57.591
90.748
7.70
8.44
8.79
Macin
Sulina .
Tulcea
. ..... 8.053
75
4.479
58.942
695
41.533
7.3
9.3
9.2
Silistra-Noua, 6.516 78.240 12.60

Jud. Constanta . . 39.985 1 350.809 9.58 Jud. Tulcea 20.073 158.354 7.8

www.dacoromanica.ro
71.0

In medita se cultiva porumb in Dobrogia pe o intindere de 60.000 hectare, care dala

500.000 hectolitri, adica 8 hectolitri la hectar.

3. Gnu!.
Cultura griuluI a ocupat in 1900 o suprafata de 79.209 heclare, ceca ce represinta
15.84N din totalul culturilor, sa 5,07/o din intinderea provincia
Repartizata pe judete, acésta cultura se imparte:
47.202 hectare, sati 14 23°10 din suprafata culturilor, salí 6.60'10 din intinderea jude-
lului Constanta
32.007 hectare, sal:1 19.020/o din intinderea culturilor, salí 3.80)/0 din suprafata totala
a judetuluf Tulcea.
Din tabloul de jos reese cultura griulul In Dobrogia fata de cele-lalte judete ale t6rir:
Productia Productia Prmod.900uctia6.5
1.-..
$-.
.-.
s-.
o o o .--;
..o
JUDEl'E '11
7.4.

_
JUDETE 1 . ,,,, ,, JUDETE 1
,,,s..; ;Le. ,cd - nd . ..4 -. ....,
Il
E8 so '8 E8 742. ;":1 S
cn E-1 cn E- 'A 1)4 EL::

1 Dorohol .
'1 . 23.516 178.900 20.4 izi f Sucéva . . 5.115 88.600 17.3 1:h, Gorj . . . 10.526 .
5 Boto*anI . . 22.712 461.900 20.3 a 1 Neamt . . 7.288 155.900 21.4 o Mehedinti 82.256 578.100 . 7.0
18-1 . . . 20.014 431.400 21.6 . 1BacEtu . . . 11.679 137.900 11.8 Dolj . . . . 169.732 1.403.800 8.2
{7. R ornan . . 13.213 275.0(X) 20.8 0 1 Putna . . . 10.723 220.500 20.6 77.: RomanatI . 114.443 976.400 8.5
'5 VasluI . . . 17.894 314.300 17.6 (Buz6u . . 56.772 807.700 14.2' Olt . . . . 68.476 433.300 6.3
2 Ftticiu . . . 14.030 293.800 20.0 7,,e 1 Prahova . 33.918 508.700 15.0 = Teleorman . 157.778 1.510.700 0.6
.

?..) Tutova . . 27.143 615.150 22.7 *= ' Dembovita . 27.028 477.600 12.9 , Vla§ca . . . 125.728 1.259.000 10.0 1

cf) CovurluI . . 18.695 374.300 20.0 2, Muscel . . . 1.780 18.300 10.3 :F., Ilfov . . . . 132.464 1.866.200 14.1
TecucI . . . 29.224 611.900 20.9 ,- I Arge.,, . . . 30.917 211.900 6.9 g Ialomita . . 150.313 2.531.500 15.E
iz
.)
v)-
R -Sitrat . . 43.814 814.900 18.6 Vtdcea. - . . 10.998 62.000 5.6 E;)2.kBrIliila . . . 62.08511.206.800 19.4
1

Din datele acestur tabloll se dovedesce, ca paméntul Dobrogiet da o productie destul

de buna si, ca daca. griul s'ar cultiva pe o intindere mar mare, ar fi un principal isvor
de bogatie al provincia dat fiind cá greutatea unuI hectolitru de grill este superi6ra
greutatir orr chirula din cereale, d'ara de porumb i ca pretul grîulul intrece cu de 2 -3
orI pretul orY caruia din cereale.
Productia griulul in Dobrogia pentru anii" 1892, 1896, 1897, 1898, 1899 a fost :

73
1892
Productia
- ls.2)
1896
Productia ...;
1897
Productia
13
898
-Prelductia )r
1899
Prod uctia

PLASI 4 c.)

.4
-4
.
4 .
,.' 4
C.)
4)
.741
a) . in
.4 74

p:73

e - -
43
7s.
ce
'1:s
A
E
'
-
Ts -
cr3

7i
ni
E
;21
S
ocdl
'o
es
e
2.3,
.5
cd

4i1
,el
E
:51
S
os
;El'

iii E2 'A 'En E2 A m g A Y) E2 A 'c,ii E2 cA

onstanta . . 8.968 122.955 13.71 9.296 57.702 6.27 8.27 104.170 12.59 12.542 2.156 0.17
lietr§ova . . . 6.119 66.341 10.84 8.984 72.742 8.16 7.1021 67.114 9.45 11.219 1.968 0.47
Mangalia . . . Nu sunt date 6.499 81.839 12.59 7.375 62.257 8.52 4.737 52.486 11.08 6.712 2.910 0.43
Medgidia . . . 10.687 195.576 18.30, 12.279 86.739 7.1( 8.193 105.361 12.86 16.448, 13.369 0.81
Silistra-Notltu . 11
15.320 203.177 13.26116.770 85.350 5.11 13.954 66
1.471 11.93 18 1871 69.824 3.84
Jud. constan% 38.421 495.723 12.47 47.593 669.882114.-154.704064.7901 6.66142.260 495.287 11.72 65.108 90.227 1.39

Babadag . . . I 31.391 297.599 9.4 32.661 192.104 6.5 30.317 219.265 7. 33.936 15.048 0.4
Macin . . . . Nu sunt date 7.730 102.042 13.2 9.967 115.449 11.2 10.512 82.153 7.3 11.132 1.539 0.1
Sulina . . . . 500 2.0001 4.0 2081 2.080 10.0 500 3.500 7.-- 883 3.096 3.2
Tulcea . . . . 12.419 141.259 11.3 12.2001 79.787 6.31 9.645 37.041 3.8 9.923 5.258 0.5
Jud. Tulcea 43.351221.906 5.921 52.040 542.900 7.1 50.974 341.959 6.71 55.8741 24.941 0.4
1

Dobrogia 1 81.778 717.7191 9.28199.633 1.212.7821 12.2199.7401754.210 7.5 7.71120.982 15.168 0.9
II 93.23411837.246

www.dacoromanica.ro
 711

In opt anY cultura griulur a r6mas apr6pe slationara, daca nu chiar a descrescut,
dupa cum arata dalele statistice.
Plasa in care se cultiva cel mal mult grîù este Babadag; cel me bun randament
insa, 11 (la plasa Medgidia i plasa Silistra-Noua.
Cea mal bunk' productie de grit" se face in comunele Somova, Telita, Tulcea, 13011-iti1
Tatlageac.
Productia griulta in anul 1900 este aratata in tabloul de jos aranjat pe comune,
plIA judete.

Productia Productia Productia

_
I

,o3 >as )05

COMUNE .EQa) Totalli .-

oS COMUNE 28 Totaltt ce COMUNE ao Total& aS
'4 4 II TD$
-4 -0 hl. :0
o -44a> hl. o
:Es"
C.) C-) L)
A"

Caraharman . 1.299 16.874 12.99 Calfa . . . . 263 626 2.38 Agemler . . 196 980 5.-
Caramurat . 627 8.778 14.- Ciobanu . . . 38 111 2.33 Azaplar . . . 449 5.437 12.11
Carol I. . . . 217 1.613 7.43 Milani . . . 604 2.528 4.18 Caraomer . . 687 4.884 7.1
Cicracci . . . 1.193 12.164 9.18 GEtrliciu . . . 235 80 0.31 Cavaclar . . 767 10.470 13.65
Copadin . . .
Constants. . .
Gargalic . .
- -
279 2.790 10.- Ghizddresci
- HArsova
1.317 21.125 16.25 Ostrov .
.
.
.
.
.
60
3138
367
270
4.308
836
4.50 Cazilmurat
11.- Chiragi .
2.28 Edilchtoi .
.
.
.
710 10.592
105
400
1.370
3.200
14.91
13.4
8.-
Hasancea . . 765 8.475 11.60 Saraiu . . . 196 588 3.- Enghez . . . 50 176 3.-
Murfatlar . . 341 3.110 10.- Siriu . . . . 660 4.000 6.40 Gheringec . . 677 7.308 10.79
Omurcea . . 174 1.920 11.31 topal . . . . 528 528 1.- Mangalia . . 486 6.576 13.53
Palaz . . . . 1.720 23.381 13.58 Topolog . . . 460 2.580 5.60 Musurat . . 250 2.250 9.-
Pazarlia. 520 5.360 11.30 UrumbeI . . 130 230 1.76 Osmancea . . 75 525 7.-
Techirghioi . 580 8.640 15.- Osmanfacit . 446 4.562 10.23
Sarighiol . . 817 5.752 7.04
Tatlageac . . 879 16.880 19.1
TopratsarI . 99 1.074 10 85
Tuzla . . . . 772 9.728 12.60
Pl. Constants. 1 9.032 117.959 14.21 Pl. Heirsova 4.409 16.685 3.55 Pl. Mangalia 7.8711 92.764 11.78

Alacap . 124 1.888 15.4 Almaliu . . . 1.185 13.364 11.98 AlibichioI . . 360 720 2.-
Biillatil . . . 1.075 19.500 18.- Allman . . . 260 260 1. - Armutlia . . 213 1.371 6.5
Carabaca . 119 1.071
. 9.- Azarlic . . . 378 4.560 12.03 ALmagea . . 658 6.990 11.5
CarataI . . . 56 370 6.66 Bugeac . . . 218 3.161 14.- Babadas . . 450 4.100 10.2
Cernavoda . 72 1.118 15.52 Batramdede . 166 1.546 9.- Baschiot . . 827 5.789 7.1
Chioseler . . 66 528 8.- Beilic . . . . 550 5.720 10.40 Beidaut . . . 555 1.730 3.7
Cocargea . . 666 10.120 14.50 Canija . . . 940 10.340 11.- Canli-bugeac 500 8.200 16.3
Cochirleni . . 355 5.595 15.76 Caranlic . . 502 10.24 Caramanchioi
5.260 460 4.04() 10.-
Enigea . . 390 5.140 13.17 Car van . . . 442 12.90 Ca.ranasuf .
5.704 1.319 21.104 12.-
Mahmut-cuius 2.009 24.451 12.17 Cuzgun . . . 942 15.024 15.95 CasapchioI . 2.003 38.011 14.-
Medgidie . . 66 660 10.- Dobromir . . 4.380 14.255 10.33 Casd.mcea . . 657 5.835 8.3
Rasova . . . 2.000 26.640 13.32 EsechioI . . . 1.540 27.720 18.- Ciamurli d. j. 610 6.450 10.5
Seimeni . . . 461 6.069 13.76 Enisemlia . . 615 6.435 11.- a de sus 686 7.716 12.4
Taspunar . . 1.304 19.886 15.25 GArlita . . . 1A7, 17.684 15.27 Ciucurova . . 525 5.272 10.7
Tortoman . . 716 11.464 16.- Ghiuvegea . 890 12.540 14.09 Cogelac . . . 1.058 5.290 5.3
Hairamchioi . 666 9.928 14.90 Congaz . . . 1.069 4.905 4.7
Lipnita . . . 1.184 23.048 19.- Enisala . . . 237 1.015 4.8
Mtlrleanu . . 486 3.390 6.87 Junlofca . . 120 1.320 10.5
Oltina . . . 820 13.120 16.- Nalbant . . . 413 3.152 7.3
ParachioI . . 1.050 21.850 20.51 OrtachioI . . 267 2A36 10.5
Regep-Cuiusu 320 4.240 13.25 Poturu . . . '1.169 10.791 10.7
Satu-Nou . . 455 4.655 10.23 SarichioI . . 408 3.462 8.5
Ostrov . . . 3241 3.888 12.- Slava-rustt . 707 9.548 13.5
Toxof . . .. . 168 1.008 9.5
1
Zebil . . . . 937 6.668 7.3
PI. Medgidia 0.473 134.500 14.191 Pl. Silistra N. 1. 16.417 227.692 13.861 P1. Babadas 15.870 166.675 10.2

www.dacoromanica.ro
712

... Productia ti
Produc tia P r-oductia
o
o ti
../n -1 52
4
.
4o . -:
,-.
COMUNE Es, ,-; COMUNE s. a ,cd COMUNE st ,cd

.5.
-6
74
o
:Es
o
a
-6
-cd.
o .
...E., --6 4 ..,,

u E-I '. -' U E-i U E.* A

Balabancea . 726 10.897 15.3 Caraorman . . . - - - Agighiol . . 1.245/ 17.430 15.9

Carcaliu . .
Ctirjelari . .
27
410
216 10.- Chilia
3.198 7.8 Sa tu-Noti . . . --542

----
2.298 4.2 Be§tepó
- Cataloi
.
.
.
.
.
.
718 7.744 10.8
447 3.858 8.5
Cerna . . . .
Coium-Punar
Gredi . . . .
897
243
400
4.994 5.7 Sf. Gheorghe
936 4.5 fistofca . .
84 0.20 Sulina
.
.
.
. -- -
- (-Asia . . .
- FrecatRI . .
- Mahmudia
.
.
.
1.6201 19.350 16.5
3001 4.590 13.7
176 672 4.7
Isaccea . . 428
604 6.168 15.3 pl. Sulina .
6.739 13.2 . 54211 2298 4.2Malcod . . 495 5.030 14.3
165 1.810 15.-
.
Jijila . . . 1 . ' Meidanchioi. .
Luncavita . . 300, 1.840 6.- Pl. Constanta . 0.032 117.959114.21 Morughiol . . 115 1.150 10.-
Niacin . . . . 230 1.772 7.9 » Heirwva . Nicolitel . 4.409, 16.6851 3.55 . 243 4.377 16.5
8.- ...; » Mangalia .
Picineaga .
Pisica . . .
Satu-NoCt
.
.
.
- -
500

243
4.000 7.8711 92.764 11.78 Parche § . .
- +:, » Medgidia .
9.473,1134.500 14.10 Sarighiol .
2.430 10.- .:." » Silistra . . 16.4171,227.602 13.86 Sarinasuf .
.
.
.
35 775 25.-
671 6.039 9.8
549 2.800 5.3
Turc6ia . . . 153 702 4.8 n Satu-Non . . 218 240 1.3
VacarenI . . 910 1.557 7.9 :-. Jud. Constanta 47.202 589.600 12.5 Somova . . . 305 7.375 24,-
a Babadar,r 15 ' 870 166.075 10.2 Telita . . 516 0.804 10.-
at ' Tulcea .. 2.760 48.600 18.-
c.) MA.cin . . . . 4.011 45.533 9.3
a) Sulina . . . 542 2.298 4.2
Z Tulcea . . . 10.6841142.394 13.4
Jud. Tulcea. . 32.007 356.900 11.2
Pl. Mticin . . 1 4.911 45.533 9.3 I Dobrogia . . . . 79.20011946.500 11.9 I Pl. Tulcea . 10.684,142.394 13.4
1

Productia medie anual, intinderea samanata i mijlocia la hectar, sunt aratate in

tabloul de jos, intocmit pentru eel 6 aril:

.ao Productia ...;

C.)
Productia
4(2)
4 0)

PLAI ta Media
cd
. PLAI ce Media
ca

iA..

C-)
total& hl.
ce .~6
1,11)
c.
a
-
C)
totalti, hl. -06,11

Constanta 0.620 80.988 9.39 Babadag 28.835 178.138 6.1

HE1r§ova . . . . . . 7.666 44.970 6.49 Niacin 8.770 69.343 7.8
Mangalia 6.639 58.451 8.88 Sulina 527 2.595 4.9
Medgidia 11.616 107.109 10:63 Tulcea 10.q74 81.148 7.3
Silistra-N 16.129 154.503 9.60

Jud. Constants' . . . 52.900 468.721 11.621 Jud. Tulcea 48.198 313.019 6.4

Se cultiva in Dobrogia o speta de grit"' de prima-vara, cunoscut sub numele de

Arnäut (Triticum durum, griù tare). Bobul este alungit i ascutit.
E fárte cautat In comert pentru fabricarea pastelor alimentare fain6se, care ail un
pret maI ridicat, de cat pastele fabricate din orl'-ce alt-fel de Mina,.
Are inconvenientul, cá flind un grill de prima-vara, e putin productiv in clima n6stra.
Altá speta, care se mg cultiva de catI-va anr in Dobrogia, este o varietate de grit]
primavaratic cu spicul far& tepY; e introdusa din Rusia, sub numele de Ulca.
Asemenea i o allá varietate de grill rusesc «Sandomirca», tot primavaratec, insa
care se cultiva pe o scara mar mica ').
Nu vom intra in detaliile analisef fisice i chimice al acestuf fel de cereale; acésta
ese din cadrul subiectula

') Munteanu i .Roman. Les céréales roumaines, pag. 19.

www.dacoromanica.ro
 713

4. 1NI e i u .i.
S'a sòmanat cu meiii in 1900 o intindere, de 66.162 hect., ccia ce represintil, 13.23'10
din intinderea culturilor, sau 4.31°/0 din suprafata intregir Dobrogir.
Cultura meiulur repartizatá pe judete este :
55.216 hect., adicä 7.720/o din suprafata totald, sati 16.66% din intinderea culturilor, in
judetul Constanta,
10.946 hect., adic'ä 1.290/o din suprafata totalä, &Ira 6.50°/o din intinderea judetuld Tuleca.
Dam in tabloul de ,jos comparatia intre cultura meiuluI in terd, fatä cu judetele Do-
brogene:
. Productia . Productia Productia
I') - -,-.3 -8
o
4
Q)
4., .4
JUDETE 7.: -
74
;ad cd
JUDETE 1-:.
:74
,cis
-
os JUDETE ,E.,
,o3 os
.5 1 0 73 =
s
C-3 F. A
su --8
F.
S
U
0.)

Dorohoi . . 23 140 6.10 1 Sucéva . . 3 50 16.7 4./ Gorj . . . 25 80 3.2

t.: Boto§anI . 31 310 10.30 4.l Neamt . . 13 60 4.6 :11 MehedintI . 41 670 16.3
. T.- I a.,- I . . . . 231 3.070 13.20 ;-.1 Bacäfi
. . 36 5.2 `-' 190 Dolt . . . 636 4.930 7.8
Roman . 4 420 9.50 e I. Puna. . . 168 6.1 !=:, 1.030 Romanatl . 2.572 31.100 12.1
z Vaslui . . . 1971 1.780 9.00 ( Buztsil . . . 10.675 30.420 2.9 1 Olt . . . . 494 5.400 10.9
Falciu . . . 87 10.400 11.80 'E,' I Prahova . 2.07 20.700 10.0 A= Teleorman. 882 12.460 14.1
Tutova . . 442 3.200 7.30 g Dämbovita. 19 880 4.5 VlaFa. . 1.205 14.900 12.4
-
ti)
CovurluI. . 483 3.050 2.10 '5 1 Muscel . . 2 60 25 -,,, llfov. . . . . 11.231 109.300 9.8
TecucI . 373 1.350 3.60 I Arge.,, . . . 57 4.000 70 'cis`-' Ialomita . . 39.676 219.820 5.5
cr, R.-Sarat . . 5.136 20.740 4.-- VitIcea . 12 4.0 Bräila . . . 21.002 85.200 4.1

Din datele acestur tabloti reiese, ca de i meiul se cultivä in Dobrogia pe intinderr

fdrte marr (in judetul Constanta s'a cultivat mar mult ca indoit suprafata pe care s'a sa-
manat in tóte judetele Moldover, plus cele de munte ale Muntenier), din nenorocire pro-
ductia este cea mar mica, abia de 2.6 hectolitri la un hectar.
Cred, c'ar fi mai nemerit ca aceste 66.162 hectare, in loe de a fi sämänate cu mer,
ar produce Cu mult mar mult, déca s'ar shrlana cu
Productia meiulur in Dobrogia pe anir 1892, 1896, 1897 1898 §i 1899, a fost:
1892 1896 1897 -
1898 1899
-s . Productia . Productia . I Productia . P oduc tia
r_Productia

cs) o t.>
a)
u "C.3

PLA I gz 4-1
.--( .-= 7-1 --,
.1-.)
74
..t.
;5 -4
4
T.: ,cd ce 'F-. v:3 cs 1:: ne as ve ns cd

-
1 -...

'''
'5 o
. ''' .5 7:$ ilo -w - ..?_,d

Fo
Q., -E' o '-' o o o
C.) F. 7A C.) C.) F. U F E-.

Constanta . . 2.299 10.203 4.44 2.716 52.827 19.45 4.742 34.758 7.33 3.984 12.791 3.19
FIttr5ova . . . 9.488 54.330 5.73 11.147 236.566 21.22 9.007 52.600 5.84 16.764 24.534 1.46
Mangalia . . Nu sunt date 3.009 16.740 5.40 2.778 44.082 15.86 3.440 19.814 5.76 5.572 32.949 5.01
Medgidia . . . 5.828 10.311 1.77 5.780 115M08 20.42 11.266 65.455 5.81 12.014 10.595 0.88
Silistra-N. . . 1
581 2.953 5.60 732 12.58318.53k 1.781 21.514 12.08 3.007 4.771 1.58
Jud. Const. 31.449 503.64010.01l21.298 94.567 4.44 23.153 461.966 20.09 30.236 194.115 6.42 41.321 85.580 2.07

Babadag . 1.660 16.006 0.6 2.505 27.410 12.9 1.523 9.0851 6.0 3.224 4.026 1.32
--
.

MAcin
Sulina . .
Tulcea . . .
-
. 1

I
Nu sunt date
1
889
40
501
4.006
200
2.898
4.6
5.0
5.8
-
717 12.695 12.0 1.395 13.703 10.0 2.905 4.489 1.2
360 6.365 19.0
49 684 13.9 120 792 6.5
363 7.028 21.0 1.546 3.053 2.0
Jud. Tulcea 4.7651 41.733 8.76 3.090 23.200
1
7.5 3.582 46.47013.-1 3.330 31.400 9.4 7.795 12.360 1.6
Dobrogia 36.214 545.382 12.29124.3881117.767 5.8126.7351508.4361 12.5133.566 225.515 7.7149.116 97.940 1.8

Cultura meiului s'a indoit apr6pe in cer opt anr, de la 1892-900, §i acésta mai mult
In judetul Constanta.
In tabloul de jos se arag cultura meiului pe comune, plä§I i judetele dobrogene, in
anul 1900:

71890 00

www.dacoromanica.ro
71.4

. Produc tia . rP oduc tia Productia

c.) "C i

4 a) . o .
7 ".;

4 74 4co
z"
COMUNE )- r. na ce COMUNE )-
c. nci os
COMUNE )-
g. 3o3 os
.. .g .c, .5
-- . o o -8
C.) E-1 C.) E-1 C.) F 'A

Caraharman
Caramurat .
407
1.595
610
5.376
1.50 Calfa
3.58 Ciobanu . . . .
2 156
1.061
- 0.10
106
- Agemler
Azaplar .
.
.
.
.
172
423 --
172 1. -
- - Caraomer .
Carol 1 .
CicrAcci .
Copadin . .
.
.
.
.
1.210
234
304
1.210 1.- DitienT
- - GArliciu .
304 1.- Ghizdärescl
. . .
1 069
904
600
-606 1.-- Cavaclar.
Cazil-mural
. 1.433 11.698 8.16
446
520
223 0.50
1.664 3.20
Constanta .
.
. 330 - - FlArsova
-- -- Ostrov . .
.
.
.
. 489 -262- Chiragi . .
.
. 693 3.179 4.58
463 1.-
Gargalic .
Hasancea .
.
.
214,
3791 Saraiu
165 1.- Siriu
858
1 661
7024 7.024 1.- Gheringec
0.30 EdilchioI
1.661 t- Enghez .
.
.
.
.
.
46
487 -- --
Murtfatlar .
Omurcea .
Palaz . .
Pazarlia
. .
.
.
165
382
731
382 1.- topal
--
4.868 6.66 Topolog
6.- UrumbeI .
. . . .
2 691 12.255 4.47 Mangalia
324 648 2.- Musurat
- - Osmancea
.
.
.
.
1.718
8
70( -- --85 1.-

-- --
. . 1.283 7.698 . . . 646 . 202
Techirghiol . 565 Osmanfacti . 7 104 0.27
Sarighiol . . 335
Tatlageac .

Pl. Constanta 7.799 20.613 2.52 ) P1. HArsova . .119.4831 22.551 1.16 Pl. Mangalia
Topraisarl
Tuzla . . .
.
.
.

J
182
492
308
0.413 18.413 1.90
--
450 2.46

Alacap . . . 1.6061
-
2.761 1.72 Almaliù
- Aliman
. . . . 30 720 26.- AlibichioI
200 2.- Armutlia
. . 1 81 -
- 1.-
Biilbill
Carabaa .
. . 923
4.54 Asarlic . .
. 723 3.286
. .
.
. .
.
100
247 4.163 16.19 Atmagea
80 10.- Babadag
. .
. .
189
9
489
- -
Caratal . . 3.25 Bugeac . . 80
---- ---- 4.2
. 600 1.800 . 8 . . 345
Cernavoda . 621 3.70 Bairamdede
168 . . 443 1.326 2.90 Baschiot . . 87
Chioseler . . 3.480 8.28 Beilic 420 57 342 6.- Beidaut . . . 463
Cocargea . . 2.616 6.47 Canlia 404 3 48 16.- Canli-bugeac 163
6.712 8.35 Caranlic . . 1.240 8.-- Caramanchiol
CochirlenI . .
Enigea . . .
803
4.590 7.42 Carvan . .
618
.
.
.
.
155
46 644 14.- Caranasuf .
30
268 - -
Mahmut-cuius 2.176 10.162 4.62 Cuzgun . .
Medgidie . . 390 1.628 4.- Dobromir .
. .
.
139
106
1.251 9.- CasapchioI .
1.104 10.42 Casetmcea .
900 15.- Ciamurli-de-j.
.
370
1.864 - 1.-
2.560
- 6.8

Rasova . . . 100 720 7.20 Esechioi . . . . 60

6.- Ciamurli-de-s.
156
-- --
155
SeimenI .
Taspunar .
Tortoman .
.
.
.
620
3.131
186
6.075
0.30 Enisemlia
1.94 Giirlita .
2.539 10.234 4.03 Ghiuvegea .
Hairamchioi
.
.
.
.
.
.
.
.
241
48
53
1.440
672 14.- Ciucurova . .
3186.- Cogelac .
7.466 16.- Congaz
. .
198
22
368 -- --
2.700 9.-
-- --
. . 466 . . . 305
Lipnita . . . . 28 448 16.- Eni ala . . . 96
Marleanu . . . 122 1.336 10.82 Junlofca . . 15
448 7.- Nalbant .
Oltina
Ostrov
ParachioI
64
650 - - OrtachioI
124 4.- Potur
.
.
.
.
210
121 - -
432 2.-
216

--- ---
. . . 31 . . . .
Regep-cuiusu . 75 1.500 20.-- Sarichioi . . 16 32 2.-
Satu-Nod . . 126 630 5.- Slava-rusit . 8
Toxof . . . . 1.413
11
Zebil . . . . 09
PI. Medgidia 15.221 54.871 3.601 Pl. Silistra . 3.30011 26.466 8.-I Pl. Babadag 6.921 4.613 0.6

Balabancea . Caraorman . 70 Agighiol 150 1.-

-- --
116 198 1.5 . . 9 79 . . 1501,
Carcaliu . . 34 68 2.- Chilia 48 504 12.0 Bestepe . . . 941 188 2.-
alrjelarT . .
Cerna . . . .
366.
162
366
972
--
1.- Satu-Nou .
6.-- Sf. Gheorghe .
- fistofca .
. . .
. -- -- -- asla
8 56 7.0 Cataloi .
. .
.
.
.
.
42
160
396 4.-
Coium-Punar.
GrecI .
1saccea
.
.
.
.
.
.
377
181
30
-
150
- Sulina
5 - Pl Sulina
. . .
- - - Mahmudia
FrechteI .
MalcocI .
.

.
.
.

.
99
33,
43'
33
172
1.-
4.-
. 651 603 97
- 10.-
- Pl. Constanta.
. . .
Jijila . . . . 45 452 MeidanchioI . 20 56 25
Luncavita . . 200 7.799 20.613 2.52 Nlorughiol . . 112 672 6.5
Mdcin . 41 2877.- 0 « Hilrsova 1.16 Nicolitel . . . 232 11.5
Picineaga .
Pisica .
. . .
. 450 -
1.272 14.-
- . Mangalia
.
.
19.483 22.554
9.413 18.428 1.99 Parche § . . .
291
34 136 4.-
466 3.-
Satul-Nou .
Turc6ia . .
VactirenT
.

.
.
.
.
.
91
203
109
75
203
49
445
1.-
0.4
o.
c(3

-'z
_.
7.- ..... Jud. Const.
e Medgidia
« Silistra N
.

.
15.221 54,871
3.300 26.466
55.216 153.5401 2.8
3.60 Sarighiol . .
8._ Sarinasuf
Satu-Noil
1,TSoemilitaova .
.
.
.
.
.
.
188
110
3
78
--
720

1.488 19.-
6. -

03 Pal. mBadbeaigag.
. . . . 2 14 7.-
c.)
: 26.489201 44..296183 01..98
.u.cea . . . 265 4.780 19.-
a>
« Sulina . . 65 630 9.7
- « Tulcea . . 1.480 11.409 6.4
Jud. Tulcea .110.946 20.950 1.9
PI. Macin . . 2.480 4.298 1.8 1 Dobrogia . . 66.162174.490 2.-1 Pl. Tulcea . 1.480 11.409 6.4 I

www.dacoromanica.ro
 715

In timpul celor 6 anr, pentru care avem date, productia medie anual, mijlocia la
hectar i suprafala cultivatä cu meitl, pe an a fost:

..4 Productia .a Productia

a) a)
4 cd .4 cd
PLA* I as
c..
Media cd -
. PLA. I as
;.. Media .
n
'a
o
totalti hl. t8 'L1 -a
(.9
totarg hl.
.5.113

i `A

Constants. 4.389 30.238 7.03 Babadag 3.167 12.228 3.8

116.rsiova 13.212 78.113 7.14 Mticin 1.677 7.156 6.6
Mangalia . . . , . . 4.795 22.402 6.98 Salina 70 580 8.3
Medgidia 10.051 51.434 6.59 Tulcea 850i 6.331) 7.4
Silistra-N 1.754 13.657 9.52

Jud. Constants, . . . . 33.779 248.903 7.381 Jud. Tulcea 1 30.000 5.3

5.585 1

PlAsile, in care se cultivä cel maï mult meiti, sunt : Hàrova §i Medgidia, dar cel mal
bun randament 11 dO plasa Silistra-NouO i anume comunele Regbp-Cuiusu, Asarlik, Hai-
ramchid i Lipnita.

5. OvCzul.
Ov6zul s'a cultivat in Dobrogia in anul 1900 pe o suprafatii de 25.918 hectare, aceia
ce insémnä 5.30°/0 din intinderea culturilor, sat!". 1.66"/0 din suprafata totala a provincid.
Pe judete, cultura ov6zulur se imparte in:
21,761 hectare, adivO 6.56')/0 din intinderea culturilor, saí 3.04°0 din supratata jude-
tulur Constanta,
4.157 hectare, adicg, 2.470/u din intinderea culturilor, saù 0.49N din suprafata jude-
tuluI Tulcea.
IatO §i cultura ov6zuluI in judetele din tug,:

.a
C.)
(1)
eo
Productia
.741
.a
4
C.)
a)
Productia
...-41
r4.)
a)
rP oductia____

..-aZ
JUDETE 'El ,0 as JUDETE 151, , JUDETE 'El. ,03
a
a
'S o 0 n Z) "ii) '5 óE-, a)
cJ E-, X c..) X o
t
S'
. .
g Dorohoi . , 17.924 363.000
11.797 210.630 17.9
20.3
1 Sucéva
16.488 189.700 11.5 4f Gor,i . . .
Neamt
. . 14.833 245.200 16.5 % I Mehedinti .
,..,-0
. .
1

178
74() 4.2
16.570 5.7
2.934
'-' Iasi . 5.791 79 780 13.8 Bacán . . 9.487 76 330 8.0 0 Dolj . . . . 3.538 9.920 2.8
.g. Roman . . 9.491 126.300 13.3 c! . Putna . . .. 1.750 9.030 5.2 Romanatí . 2.6261 9.700 3.7
- Vaslui . . 5.584 58.240 10.4 Buzeu . . . 3.102 20.240 6.5 'E. Olt . . . . i 5.984 28.500 4.8
g, Fiilciu . . 2.474 39.950 16.1 Prahova . 11.730 118.500 10.1
v Tutova . . 4.811 63.050 13.1 ''.= DAmbovita 12.661 75.580 6.0
- Teleorman ,.,ai 2.852 29.630 10.4
Vlasca . . ,..,B 3.2201 28.800 0.0
Covurlui . 7.796 65.200 8.4 .g Muscel . . 285 1.660 5.8 '-' Illbv . . . 16.314 219.700 13.5
- Tecuci . . 12.363 99.000 8.0 = 1 Arges . . . 12.512 47.700 3.8 .-c , Ialomits, . 16.07 285.100 17.7
ga) R.-Stirat . 2.023 30.500 10.1 Veticea . . 465 1.510 3.2 ci?,. k.Braila . . 11.27 125.100 11.1
U}

Din datele acestuI tabloti comparate Cu productia ovëzulur din Dobrogia reiese, ca
aci sèrranäturile ail dat cea maY mare medie la hectar (15,1) NO de telte judetele din
unde grupurile agricole n'ati dat de cAt cel mult 14 hectolitri la hectar (§esul Sire-
tuluI i PrutuluI).
Productiunea ovkului in Dobrogia pe aniI 1.892, 1896, 1897. 1898 §i 1899 estearbtatä
in tabloul urmAtor:

www.dacoromanica.ro
 716

1892 1896 1897 1898 1899

73 Productia .J Productia Productia -J
c.)
Prod tAia -.3 Productia
a) 2 a) a) 2)
PLA$ I 4
'ad
,.t cd 4
>ad
4-E'i cd 4,cd 'j cd 4nd 7g; cd 4
,cd
cd

2"
... cd .-0 a)
73 r'
.-.
.-I'
cl3
ca
.0,... 1)3
..cs a)
ra.
.-.
'A
ad
.5-8
..cs 0)
`a
.., ,'''''
.60
oat
...e 0)
ra
-.3
...,''''
oa
.5.7.>
..104 0

C..)
"8
E-4
'2) 4 S
C.)
óE-. (1.> 4 S
Ci
-8
E-1
cp.°
'A
S
r..)
-(5
E-,
-a
;_.1
'6'
E. 2Q) 4
Constanta . 4.0331 60.569 15.01 3.874 50.513 13.29 11.338 220.864 19.48 9 275 188 0.02
fletrtova e . 0.878 173.290 17.55 15.007 147.085 9.83 11.559; 148.533 12.85 20.006 5.385 0.26
Mangalia . Nu sunt date 2.858 45.525115.92 3.075 40.511 13.54 3.330; 54.179 16.27 5.090 1.331 026
Medgidia . . 6.017 107.308117.81 6.907 80.668 11.03 6.1021 116.984 19.17 7.058 2.315 0.32
Silistra-Noua . 1.518 28.403118.71 1.496 15.189 10.84 3.063, 60.187 19.65 2 981 6.906 2.31
Jud. Constanta 15 681 229.316 14.621 29.300 415.185114.16 30.359 333.966 11.12 35.3921 600.610 16.97 44 410 16.125 0.36
1

Babadag . 4.868 72.040 165 6.412 85.299 13.2 7.470 17.598 2.3 7.312 732 0.1

- - - - -
1

Nu sunt date
Macin
Sulina .
.

Tulcea . . .
.
. .

1
1.607
10
1.515
28.595 17.8
50
23.136 15.2
5.0 -
1.861

1.338
41.812 22.4
17.730 12.2
2.610
25
1.723
31.924 13.2
11.540 15.9
200 8.0
2.875

1.288
205

77
0.1

0.1
Jud. Tulcea 5.607 50.707110.481 8.000 123.8211 15.6 0.601 141.841 14.0 11.828 13.01 11.475 1.0141 0.1
154.2621
Dobrogia . . . 21.3781 289.053112.551 37.300 539.0061 14.5 40.050 478.807 13.4 47.220 754.8721 15.01 55.885 17.1391 0.25

Cultura ovauluT ajunsese a trece In 1899 peste Indoitul culturir din 1892; anul 1900
Insa a redus cultura ovtizulul la vechia eT intindere, de áre-ce nu s'a semanat de cat
25,918 hectare.
Dam In tabloul de jos cultura ove'zuluT pe 1.900, Intocmita pe comune, pll.$1
j udete:

. rP oductia . rP oductia . rP oductia

.
4a) --1 4a) ,. 1 .--1 4a) 'Z' -1
COMUNE 3.-.
A. 3cd
'4ce COMUNE ,-. 3,2 .4
cs COMUNE t. >d ce

-a
(-) E-,
o o á0 o
E-,
-a
C.)
o
E-, 20
Caraharman . 156 2.496 16.- Calla 1 064 12.970 12.18 Agemler . . . 117 1.404 12.-
Caramurat . . 372 7.400 20.- Ciobanu . . . 306 1.696 5.66 Azaplar . . . 178 4.450 25.-
Carol I. . . . 712 5.296 7.43 Daieni . . . 631 11.065 17.53 Caraomer . . 233 3.288 14.10
CicrAcci . . . 594 8.158 13.74 Garlicitl . . . 391 1.800 4.60 Cavaclar . . . 15 300 20.-
8.- Cazilmurat .
Copadin
Constanta
Gargalic .
. .
.
.
.
.
.
315
31
255
- - Har§ova
6.310 20.- GhizdtirescI .
5.320 20.87 Ostrov .
.
.
.
.
.
.
.
300 2.400
735 13.700 18.66 Chiragi . .
288 2.925 14.62 EdilchioI .
.
.
.
.
. 4741
32
13,
522 16.25
93
758
7.10
1.59
Hasancea . . 259 4.490 17.87 Saraiu . . . . 1.319 8.347 6.33 Enghez . . . . 46 576 12.-
Murfatlar . . 1541 2.310 15.- $iriu 1 063 18.175 17.05 Gheringec . . 177 2.942 16.62
Omurcea . . 143 2.860 20.- Topal . . . . 1.035 6.218 6.- Mangalia . . . 122 1.464 12.-
Palaz . . . . 451 5.103 11.30 Topolog,, . . . 64 896 4.- Musurat . . . 200 2.325 11.62
Pazarlia . . 442 6.632 15.- Urumbet . . . 327 1.207 3.69 Osmancea . . 351 3.561 11.-
Techirghiol . . 204 7.350 25.- Osman-faa, . 32 7.780 23.72
Sarighiol . . . 111 1.470 13.24
Tatlageac . 10 2.184 20.-
Topratsarl . . 217 4.672 21.53
Tuzla 237 1.659 7.-
Pl. Constanta . 4.178 63.425 15.'48 Pl. Hetr;ova . 7.523 81.091 10.81 P1. Mangalia . 2.955 39.748 13.45

www.dacoromanica.ro
 71.7

. Produc ia .; Productia . rP oductia

0 a) a)
4
C0MUNE ,-,
t.. )05
COMUNE ,-.
;-. >al ce
COMUNE )- s. va 03
a 2 a)
8 .a .
-' 0 Ó Ó cp Ó 0 ....9
C-3 E-, C-.3 E-I Ci E-, 4
Alacap . . . . 64 1.872 29.4 Almaliu . . . 301 432 14.40 AlibichioI. . . 87 174 2.0
. . . 232 4.712 20. - Aliman . . . 130 7605.84 Armutlia . . . 5 25 5.0
Billbill. .
Carabaca. . . 81 1.941 21.- AsarlIc . . . . 73 1.168 16.- Atmagea . . . 741 1.219 13.5
Caratal . . . . 100 1.500 15.- Bugeac . . . . 8 128 16.- Babada g . . . 50 308 0.0
Cernavoda . . 13 360 27.69 Bairamdede. . 160 4.080 31.- Baschim . . . 118 826 7.5
Chioseler .
Cocargea .
Cochirleni . .
.
.
.
.
66
202
1.320 20.- Beilic . . .
5.252 26.
4.736 22.76 Caranlic . .
208
Canlia . . .
.
,
.
- 16.-
- 1.264
204 16.972 41.60 Beidaut.
79
- Canli-bugeac .
CaramanchioI.
. . .
50
20
57 479
410
336 16.5
8.3
8.0

Enige 2.798 16.38 Carvan . . .

171 . 3 792 24.- Caranasuf . . 148 2.960 18.5
Mahmut-cuius. 810 12.634 14.93 Cuzgun . . . . 7 1.725 23.- CasapchioI . . 270 2.500 10.3
Medgidia . . , 305 10.370 31.- Dobromir. . . . 18 2.527 13.66 Casetmcea . . 134 2.278 19.2
Ra§ova . . . . 300 4.600 15.33 Esechioi. . . . 6 945 15.- Ciamurli-d.-jos. 28 620 19.2
Seimeni . . . 132 2.112 16.- Eni§emlia . .
4.1 . 13 1.980 15.- » de-sus . 68 881 12.0
Tayunar . . 1.02 17.235 16.83 Grarlita . . . . 151 3.600 20.- Ciucurova . . 63 609 10.2
Torloman . . 1.258 40.256 32.- Ghiuvegea . . 3 525 15.- Cogelac . . 375 4.500 11M

- -- --
Hairamchioi. . 67 1.405 20.97 Congaz . . . 27 50 1.8
Lipnita . . . . 87 2.175 25.- Em§ala . . . . 1
Marleanu. . . 141 1.119 7.95 Jurilaca, . .
Oltina . . . . 123 3.075 25.- Nalbant . . 75 910 11.2
Ostrov . . . . 11 330 30.- OrtachioI . . . 10 180 18.0
ParachioI . . 72 1.368 19.- Potur . . . . 85 1.870 22M
Regep-cuius . 48 1.220 25.42 SarichioI . . . 110 1.980 19.2
Satu-Noa . . . 167 2.764 16.55 Slava-rusa . . 68 1.112 18.7
Toxof 273 516 2.0
Zebil 125 1.650 13.4
Pl. Medgidia . 111.701 22.331 Pl. Silistra-N. 2.103 50.685 21.101 PI. Babadag . 2.3211 26.416111.4
5.002,I

P roductia P roductia Productia

r)a) "8 73
- ,.-.
4 '
c.) . z .
.gzs
..0 .4
COMUNE T. COMUNE T.' ,c3 03 COMUNE 'V. nd
0 0 -.ea .
Qs

-.
L)
-§
E-,
. .-.
-a.
(.3
o
E.
...tg
o
.?,
-- .
o
714
71.
E-1
; Fd
w

Balabancea .
Carcaliu. . .
15
19
255 16.6
228 12.5
Caraorman.
Chilia
. . -- -- -- Agighiol.
Be§tepe .
.
.
.
.
50
39
1200 24.0
741 19.0
Carjelari. . . 92 881 12.0 Satu-Noti . . .
N'ar CataloI. . . . 10 102 10.0

- -- I --
Cerna . . . . 248 3.451 15.2 Sf. Gheorghe . . Calla . . . . 48 9.2
Coium-Punar 19 380 20.0 Sfi§tofca . . . . -- FrecateI . . . 15 3.9
Greci . . . . 2, 210 9.5 Sulina Mahmudia. . 4 68 1.5
Isaccea . . . 28 266 9.5 Pl. Sul'ma . . . ii Malcoci . . . 60 25.0
Jijila . . . 7 155 22.1 Meidanchiol . 10 42 4.2
Luncavita. . 221 100 0.2 Pl. Constanta . 4.178 63.425 15.98 Morughiol. . 12 120 10.1)
Marin . . . 50 1.183 23.0 180 295
5.0 -,---0» »Har§ova.
. . 7.523 81.091 10.81 Nicohtel. . . 8
Picineaga .
Pisica.
Satu-Noa
.
- - -
300 1.800
GS
Mangalia .
» Medgidia .
2.955 39.748 13.45 Parche§ .
5.002 111.701 22.33 Sarighiol . .
4
12
104 10.4
120 10.0
Turcéia .
VacarenI
:
.
.
.
.
.
69
60
130
1.035 16.5 - » Silistra-N
240 4.0
2.103 50.685 24.10 Sarmasuf .
Satu-Nou .
.° Jud. Constanta 21.761 346.6501 15.9 Somova . .
1.430 10.2 --'
.
.
- - -
12
34 246

540 4.7
7.5

ra..
ca Pl. Babadag . 2.3210 26.446 11.4
Telita . . . . 13 182 15.2
Tulcea. . . . 300 3.875 10.8
» Macin. . .
e.,:).

z » Sulina.
» Tulcea .
. .
.
- - -
1.279 11.610
557 7.644 13.7
9.1

Jud. Tulcea . 4.157 45.700 11.1

i
Pl. Macin . . 1279 11.610 9.1 I Dobrogia . . . . 25.911392.350 13.51 Pl. Tulcea . 557 7.044 13.7
1

Media anualit a productiuneY, suprafeter i mijlocieT la hectar, pentru ceI G anr este
arRata in tabloul:

www.dacoromanica.ro
71.8

- - Productia
.. .,,j
Productia
c.) 0)
PLA.SI c.) W
o3 A.
... 4 Media .5
-cf
cé PLA SI ,44 Media
O4 o .0
'is, 2_ totalit hl. os ;2:74° totalit hl. 01

Constanta . . . . 6.342 79.112 14.411 Babadag 5.685 40.823 7.2

Hitrsova
Mangalia
Medgidia
12.794
3.461
6.217
111.077 10.26 mdcin
36.259 11.89 Sulina .
83.813 14.14 Tulcea
. ..... 2.006
18
1.294
23.429
125
12.025
11.6
6.9
9.2
Silistra-Nouit. . . . . 2.232 32.274 15.12

Jud. Constanta . . . 29.417 323.647 11.-1 Jud. Tulcea. 8.475, 88.224 10.4
I

Plasa in care se cultiva cel mai mult ovëz este 1-larsova, iar cea mai burla mijlocie
la hectar o da plasa Silistra-Noua,.
Sunt comune, carT dati un excelent randament, cum Beilicul si orasul Ostrov.
In general ovèzul se cultiva, in Dobrogia anual, o suprafata de 37.892 heclare, care
dati 411.871 bectolitri, aceea ce revin 10.7 hectolitri la un hectar.

6. Secara,
In anul 1900 s'a cultivat secara pe o suprafata de 18.261 hect., aceia ce represinta
3.650/o din intinderea culturilor, sati 1.17°,'0 din suprafata Dobrogia
Repartisata pe judete cultura secarel se imparte:
5.336 hect., adica 1.520/o din intinderea culturilor, sati 0.740/0 din suprafata judetulul
Constanta si
12.925 hect., adica 7.78% din suprafata culturilor, sati 1.55% din intinderea judetulur
Tulcea.
Iat i tabloul comparativ intre cultura secareI in Dobrogia i cele-lalte 30 judete
ale OriI:

I>
4
Q)
Productia
:Ej os
73
4o
. rP oductia

4
t4
o
. rP oductia

:74. o3
JUDETE JUDETE ad
JUDETE 4
'03 ce c.)
..;
2
,r..
= -
no ce
-o
.8 37.: ce ti

-U ti
E-1
:3'
°) - 8
-
E-I
cl) "a'
C-3
-
E-
8
; B a)
cl.) 4

,
S DorohoI . 2.705137.300 13.8 -0
.6
Sucéva . . . 1.187 17.370 14.6 Ez 1 Gorj. . . 472 2.830 6.0
-'-' Boto§anl . 1.377 21.400 15.5 X Neanii . . . 724 9.900 13.7 (53 1 Meheding. 12.132 91.120 7.5
ra., IasI . . . 4929.700 19.7 4 Bacdu . . . 1.156, 13.110 11.3 1 Dolj . . 10.802 68.670 6.3
- Roman . 3125.650 18.1 8 Putna . 1.114' 17.100 15.3 r... Romana 1. 1.962 12.600
--
. 6.4
VasluI . . 4.388 63.120 14.4 f Buz Oh.
,..,.'
g Hacia . . 16.263 231.440 14.2 r Prahova
Tutova . 14.354 203.700 14.2
.

t Dambovita
.
.
.
.
.
7.993 120.800 15.1 .`ca'
2.339 2,.500 11.8 S
268, 3.050 11.4 f''
Teleorman
Vlasca . .
.
-
151

6 60
940

10.0
6.2

,73 CovurluI . 38.644 513.600 13.3 2 Museel . . . 69,' 600 8.7 g i Ilfov . . . 1292.600 20.2
B'
Teeucl . . 7.905 131.800 16.7 S Argeg . . . . 2.785' 29.900 10.7 r',2'. Ialomita . 4.218 79.680 18.9
R.-Sdrat . 7.575 112.560 14.9 VAlcea . . . 22 40 1.8 Brdila . . 4.372 51.450 11.8
rn i

Productiunea secarel in Dobrogia este superi6rd judetelor din sesul DunariI i Car-
patilor Muntenia si inferi6ra Moldova
Asa dar o productie mijlocie.
Productia secara in Dobrogia PC aniI 1892, 96, 97, 98, 99 este aratata in tabloul :

www.dacoromanica.ro
 719

1892 896 1897 1898 1899

. . P oductia
rProductia . Productia . rP oductia . rP oductia
'ZS r)0 'CS
0 "C.3 r)
PLAI 4 Q)
74. .4
)...
ra' .4 54
a)
.4
k.
a)
4 'Z.

:-4
-5
L)
,a3

4o
E-4
c.
2o
L.)
ne
'ii
E2
al
;.Ei

A
L
°
>,33

2o
E-4
;.
o3

-A
0
L)
,o3

2
E2 A
c.
-5
-e;
v3
Td

E2
ce
:iii

i'
Constanla . . I
4.699, 66.58414.17 4.382 18.655 4.32 1.151 24.079 20.92 1.479 12 0.01
Har§ova . . .
Mangalia . . Nu sunt date
2611 3.75414.36 234 1.260 6.30 8 8811.- 4141 nimie -
5.432 67.819 12.48 5.930 55.642 9.43 3A75 34.332 10.81 2.907 433 0.14
Medgidia . . 3.674 61.65616,78 4.077 28.505 7.12 1.231 16.034 13.02 1.729 386 0.22
Silistra-Noud. 582 9.68416.60 579 3.267 6.53 144 1.684 11.70 182 122 0.67
Jud. Const. . 10.7681 161.15013.81 14.648 209.497 14.301 15.202 107.329 7.06 5.710 76.17813.34 6.771 953 0.44

Babadag . . 2.128 22.234 10.4 2.445 22.579 9.2 3.915 37.116 9.4 5.887 5.220 0.9
Niacin . . . Nu sunt date 520 6.976 13.3 552 11.746 21.1 1.064 8.905 8.3 1.055 294 0.2
Sulina .
. . 203 2.282 11.2 79 781 9.7 167 1.695 10.1 371 1.577 4.2
Tulcea . . I 2.699 34.908 12M 2.957 31.806 10.8 5.248 24.060 4.5 5.217 6.447 1.2
Jud. Tulcea I 1.5191 12.066 13.03 5.5501 66.400 12.01 6.033 66.912 11.1 10.394 75.576 7.1 12.530 13.541 1.1
i

Dobrogia . . I 173.21613.441 20.198 275.807 13.21 21.235 174.2411 9.2 16.1041 151.7541 10.2 19.401 14.494 0.7
12.28711

Cultura secareI a rgmas apr6pe pe loc, in intervalul de timp de la 1892 -1900, cad
nu s'a urcat de cat cu 'Is.
In judetul Constanta cultura secare s'a redus la jum6tate de cela ce era In 1892.
Din contra In judetul Tulcea a crescut cu 81/2 din ceia-ce era In 1892.
Cultura secare pe anul 1900 este aratata in tabloul de jos, intocmit pe comune, pla0
judete :

Pr.oduetia Pr.oductia P r.oductia

73 73 'cl
Q) . a) a)
4
COMUNE ,-;-. >cd 03
COMUNE 3-.
c. ,o3 03
COMUNE -c. ,o3 d
8 g ;E's a 7'a -.8 .F. .1E;
.-. - -6 0 .B.
L) E2 A L) E. A

Caraharman.
Caramurat .
80
69
1.200 15.- Calfa .
828 12.- Ciobanu
.
.
.
.
.
. -- - - Agemler
- - Azaplar
.
.
.
.
.
. .
83
93
415 5.-
1.488 16.-
Carol 1. . .
Cieraeci . . .
13
312
234 1F.- Daienl .
5.696 17.8 Garfield . .
. . .
.
--
16

-- -- Chiragi .
6
52
15
5.20 Caraomer
2.60 Cavaclar
.
.
.
.
.

. - - -
458 5.488 11.9
Copadin . .
Constanta .
Gargalik ..
.
.
.
-
114

12
984 8.6 Ghizdaresel
-150- 15.-
Harvva
Ostrov.
. .
.
.
.
.
. - - -3.0 Enghez
Edilchioi
Cazflmural
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
. 122
44
63
350
549
732 6.-
7.95
8.7
Hasancea Saraiu. 608 6.-
Murfatlar ..
.

.
.

.
163
107
87
1.474
1.655 15.-
9.7

1.044 12.- Topal

irii.1 .
.
.
.
.
.
.
.
.

.
- - 17- 2

1
6

1
iTaenrginateac. 1 :
97
17782 21..% 1304
Omurcea
Palaz . . . . 21 316 15.4 Topolog . . . 260 866 Musurat
30 . . . . 300 3.650 12.-
Pazarlia . . 67 603 9.- UrumbeI . . . 2 2 1.0 Osmancea . . . 204 1.632 8.-
Techirghiol . 247 1.682 7.- Osmanfaca . . . 164 1.704 10.39
Sarighiol . . . 12 963 7.76
Tatlageac . . . 261 2.088 8.-
Topraisari . . . 205 3.258 16.30
Tuzla 79 1.106 14.-
Pl. ConsLanta 1.302 15.846 12.211 Pl. Har§ova . 71 350 5.- Pl. Mangalia . . 2.646 28.140 10.67

www.dacoromanica.ro
720

-a Productia P r.oductia ...;

Produc ia
C.)
Q)
"r.)
o o
a)
.o .o ..--4 .4 ;a
COMUNE ,- r. 3a3 d COMUNE ,-.
F. scd ce
COMUNE
..
0 .-. .5
S
C.)
o
E-I
co 'S o S
C.)
o cl)
C.) E-0 E-1

Alacap
Billbtil .
.
.
.
.
28
131
518 18.8
2.538 19.- Aliman
Almalirt . . . . --- Armutlia
- AlibichioI . .
. .
2651
39041
1.625 7.5
2.922 8.2
Carabacsi .
CarataI
.
.
44 396 9.- Amt.-11c
-- -- -- Batramdedc
150 1.050 7.- Bugeac
.
. .
.
.
.
- - 1 14 14 Atmagea
- Babadag
. .
. 120 1.040
64 13.-
9.5
Cernavoda .
Chioseler .
.
. Beilic . . .
. .
. - -- - Canli-bugeac
156 1560 10.- Baschiol
- Beidaut.
.
.
.
.
299
142
4.186 13.-
1.170 9.7
Cocar ea
CochirlenI .
. .
-- -- - Carvan
8 Canlia
120 15.
- Caranlik -- -- Caramanchioi 130 99u 6. -
2.800 24.-
--
. . . . . 200
Enigea .. . . . . . . Caranasuf . 8 152 19.-
51 17.- Casapchiol -I
-- 14.---Casarncea
Mahmut C. . 595 8.68 Cuzgun
5.170 . . . . 3 .
Medgidia.
Rasova .
. .
. J
-- -- --
50 450 9.- Dobromir
Esechiol .
.
.
.
.
.
. Ceamurli-de-j.
. 49
170
588 13.-
3.175 15.2
5.230 13.-
SeimenI .
-- -- -- Ghiuvegea Enisemlia de-sus .
56 348
1

. . . . I »
Garlita - - Ciucurova .
Taspunar .
Tortoman . . . . . I
- -- - Cogelac.. .
. 144
401 460 10.4
1.152 9.7
ParacluoI
Lipnita
. .
-- --- Jurilofca
Congaz
Emsala
.
..
.
.
.
.
646
208
2.319
2.080 10.-
3.7

Metrleanu
Oltina
Ostrov . .
.

.
.

.
.

.
-- - Ortachiol
- 423 - Nalbant .
1
.
.
.
.

.
30
150
251
305 10.-
920 6.-
2.570 10.-
HairamchioI
Regep-cuius
Salmi-Noll . .
.
.
.
.
.
-- -- -- Slava-rusEt
13 19.15 Potur
Sarichioi .
.
.
.
.
89
214
502
1.780 20.-
3.436 16.-
7.205 10.-
Toxof. . . . . 22 132 6.-

-
Zebil . . . . 160 2.000 12.-
PI. Medgidie . 1.120 12.066 10.77 Pl. Silistra-N. 1 1971 1.948 0.881 Pl. Babadag . 4.5811 48.497 10.5
1

Balabancea . 120 2.089 19.5 Caraorman . . . 32 139 4.6 Agighiol. . 522 8.352 16.2
Carcaliu . . 10 160 16.- Cbilia 132 396 2.5 Bestepe . . . 418 6.998 17.2
arjelari 161 1.883 10.8 Satu-Noil 8.5 Cataloi . 117 1.302 11.5
-
. . . . . . .
Cerna . . . 97 781 8.- Sf. Gheorghe . . 1841 Cetsla . . 703 9.624 135
Coium-punar. 132 11.2 Sfistofca
- FrecitteI .
1

11 . . . 32, 550 1.7 . . 177 2.188 12.3

Grad . . . . 6 10 1.6 Sulina -1 - Mahmudia. 57 170 3.5
Isaccea . . 4.352 22 -
Jijila . . .
. 197
6 86 12.4 131' Sulina . . I 380 Malcoel
2.557
MeidanchioI . 6.1 '. " 107
40
1.550 11.2
436 10.8
Luncavita . . 80 710 8.8 Pl. Constanta. I 1.302 15.846 12.21 Morughiol . . 305 3.355 10.9
913 11.- 350 5.- Nicolitel . , .
Macin . . .
Picineaga .
Pisica . . .
.
. -- -- - -1-;- »
85
a) » 1.1Arsova .
Mangalia. II 2.646 28.440 10.67 Parkes .
Medgidia 1.120 12.066 0.77 Saris/1101
» .1
71
.
.
122
31
583 10.201 18.5
3.390 20.5
650 21.5
Satu-Noil . . 30 10-
3 ;-." » Silistra-N. 197 1.948 9.88 Sarmasuf . 325 1.950 6.9
Turcòia . . 2 13 6.2 o Satu-Nou . . 85 245 2.7
VticarenI . . 50 400 8.- -. Jud. Constanta 5.336 58.400 10.9 Somova . . . 109 4.360 3.5
65 1.300 20.-
:Pl. Babadag Telita
Tulcea "
c.)
o
»
»
Macin
Sulina .
.
. .
4.581 48.497 10.5
828 11.559 14.-
380 2.557 6.1
" 3.370 54.230 16.7

Z » Tulcea . 7.136 110.187 15.5

. 1

Jud. Tulcea . .112.9251172.800 13.4

Pl. Mein . . 828 11.559 14.- Dobrogia . . . . 18.261 231.200 12.7 Pl. Tulcea . . 7.1361110.146 15.5
Pentru cel ease ani, productia medie anualä, suprafata cultivata cu secara i mijlocia
la hector, sunt reprezentate In tabloul :
Productia Productia
S-
-;
PLAI o4 cd So .4 ce

.-,os ° Media
ca -8
. PLASI os
Media
ca r;
a) .-, c.)
7:3 .4 total& hl. :4-:3" o -8 4a) totalii hl. c»..o

Constanta 2.602 25.035 10.32 Babadag 3.791 27.128 7.1

Harsova .
Mangalia
Medgidia
. . . . . 197
4.030
2.366
1.090
37.333
23.719
7.33
8.70
7.58
Macin
Sulina .
Tulcea
. ..... 804
240
4.651
7.896
1.778
41.481
9.8
7.3
9.3
Silistra-Noud 337 3.341 9.05
Jud. Constanixt . . . . 9.739 I
12.231 12.611 Jud Tulcea . . . . 1 17.914 170.131 9.5

www.dacoromanica.ro
 721

Plàile In care se cultivä mai multh secara. sunt: Tulcea i Mangalia, iar cel mal' bun
randament 11 data plàile Constanta, Mäcin, Tulcea i Silistra-Nouä.
In dermitiv secara se rultivh, in Dobrogia anual pe o suprafatä de 27.653 hectare,
care dati 182.368 hectolitri, adich 6.5 hectolitri la hectar.
Greutatea und hectolitru de fie-care din cereale este in mijlocia :

30
JUDETE 1:14
.03 T.)
>a)

o
03

ICilogra me
Constanta 62.3 75.4 73- 71.6 40.- 68.6
Tulcea 62.5 75.9 74.1 70.9 36.7 67.-
Dobrogia 62.4 75.6 73.5 71.2 38.3 67.8

In respectul greutätiT und hectolitru de cereale, Dobrogia sth ast-fel:

Orzul are greutate superi6rd medig generale (60.6)
Porumbul » » inferilira » » (76.2)
GrAul » » » » » (73.3)
Meiul » » » » » (71.4)
Ova » » » » » (39.6)
Secara » 0 » » » (69.3)
Calitatea cerealelor in Dobrogia este, in termenI generan', inferi6rh celeT a cerealelor
din tarä. Val6rea medie a cerealelor anual, este representath in tabloul:

O rz Porumb GrAil 11 Meta O v6z Secará

PL A 1 leI 6.70 1 e 1 7.20 lei 10.61 lel 7. - lei 5.- 1 e I 7.78
hl. hl. hl. hl. hl. hl.

-
Constanta
Hársova
Mangalia .
. .
.
.
. .
......
..... 2.285.088 »
1 842 392 le1
1.479.326 »
287.215 1 el
650.138 »
413.955 »
859.282 !el'
477.131 »
615.165 »
211.366 hl
546.791 »
156.814 »
395.510161
555.375 »
181.205 »
194.772 le1
5.840 »
290.450 »
Medgidia 2 654 379 » 643.385 » 1.136.426 » 350.038 » 419.065 » 184.533 »
Silistra-Noua. 825.306 » 563.328 » 1.639.296 » 95.599 » 161.370 » 25.992 »
Jud. Constanta 8 988 296 » 3.065.824 » I 4.973.129 » 1.742.321 » 1.619.435 » 95.180 »
i

Babada g 2 455 503 » 366.984 » 1.890.044 » 84.596 » 204.115 » 211.056 »

Mida-1
Sulina
Tulcea ......
.

.......
.
.
. .
. . . . .

.
.

.
.

.
821.781 »
75.663 »
1.268.531 »
424.662 »
5.004 »
289.037 »
735.929 »
27.533 »
860.980 »
50.092 »
4.060 »
44.310 »
117.145 »
725 »
60.125 »
61.431 »
13.833 »
322.722 D
Jud. Tulcea 4 382 135 » 1.140.149 » 3.321.132 » 1 240.300 D 441.120 a 1.323.642 »

Dobrogia 13 370 431 » 4.205.973 » 8.294.261 » 0 1.952.321 » 2.060.555 » 1.418.822 »

Un hectar cultivat cu cereale produce brut anual in media:

Produce Valòrea Produce
PL A$1
Su p reata.
cultivata
hect.
Val ò rea
productelor unbrut
Lei hect.
i
PL I S u p rafata
cultivata
hect.
productelor unbrut
Lei hect.
LeI
Lei

Cons tanta . . . 55.734 3.790.837 68.- Babadag . . . . 86.0881 5.212.298 60.-

Hársova . . . . 73.294 3.714.601 50.- Macin 31.922 2.211.040 69.-
Mangalia . . . 60.101 3.942.767 65.- Sulina . . . . 2.205 126.818 57.-
Medgidia . . . . 74.091 5.398.826 72.- Tulcea 39.252 2.845.705! 72.-
S ilistra-Nouti. . . 36.946 3.310.891 89.-
-
I

Jud. Constants. . 288.000 20.484.185 71.-1 Jud. Tulcea . . 103.429 10.818.178 66.-
Dobrogia . . . 451.429 31.302.3631 09.-1
II 1

71890 91

www.dacoromanica.ro
 722

Raportul culturiI cerealelor cu exploatatiunea mijlocie a unuI cultivator este aratata

In tabloul :

PS
LA 1
Orz Porumb GrAil Meifi Ovéz Secare". TOTAL

,
Cate hectare viii de cu tivator
Constante.
HE1r§ova
Mangalia
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
g.
6.1
9.
1.6
3.1
1.9
3.1
1.7
1.7
1.4
3.0
1.2
2.0
3.0
0.9
-
0.8
1.0
17.2
17.1
14.9
Medgidia .
Silistra-Nouti.
. .
.
8.8
1.8
3.0
1.2
3.1
3.0 I
2.7
0.3
1.6
0.4 -
0.6 19.3
6.9
Jud. Constante 6.0 1.8 2.6 1.6 1.4 0.4 14.4
j

Babadag . . . . 5.7 1.5 4.5 0.4 0.9 0.5 13.5

Macin
Sulina
Tulcea
2.6
2.6
3.5
2.0
0.1
0.9
2.1
LO
2.2
0.4
0.1
0.1
-
0.5

0.2
2.0
0.5
0.9
7.8
4.7
8.0

Jud. Tulcea . . 4.0 11 1.2 1 3.0 0.3 0.5 1.1 A 10.3

Dobrogia . . . . 5.1 1.3 2.8 2.4 1.5 1.7 12.5

Acest tabla' ne dovedesce, ea un agricultor in Dobrogia are de cultivat un num6r

indoit de hectare de cat in tara, unde mijlocia este 6.5.
De aceea agricultura aci este tbrte slaba in raport cu restul
Pentru ca un agricultor sà" cultive 12.5 hect. anual, II trebuesce instrumente, brate
maI ales capital, ceea ce in Dobrogia lipsesc.

Recapitulatia cultureI cerealelor

lata mijlocia culturiI cerealelor in timpul celor ease anI:
Orz Porumb Gnu Meitl Ovéz Secar& Total
Productie Productie Productie Produce Productie Productie Productle
r; o o o
PLII 1) 211
w
4 :ej 4a) 74 4a.)
,C1
).)
a)
gi
...4
.ci
C)

.c 4
C.)
a)
4
_.;

i. na .4 t: t.' d 4
V.
'E
K.3
g
o
ra
ce

4)
T:.
g
S
3
o W
f...

2
S
g
ce
75 ..e
.03
7:73 G.1
as 03
72 76
r..
V.
ay
:19
V.
.
cd ce

co
Q E. '74 U E- U E?. -ti E- ' . A -,.1 E°: 'A -(1 Es'. `A -Li g. .-4

Constante.. . 27 790 274.981 9.9 4.989 39.891 7.8 1 9.620 80.988 9.3 4.382 30.238 7.0 6.312 79.112 14.4 2.602 25.035 10.3 55.734 530.248 9.5
Hdr,sova . 26.086 220.795 8.5 13.338 90.297 7.8 7.666 41.970 6.5 13.212 78.113 7.1 12.791 111.077 10.2 197 1.090 7.3 73.294 547.152 7.4
Mangada . . 33.931 341.058 10 O 7.245 57.591 8.4 6.639 58.451 8.9 4.795 22.402 7.0 3.461 36.259 11.9 4.030 37.333 8.8 50.101 553.091 9.2
Medgldia . t 32.619 396.176 12.1 11.222 90.748 8.8 11.616 107.109 10.6 10.051 51.431 6.6 6.217 83.813 11.1 2.366 23.719 7.6 74.091 753.000 10.1
Sllistralioua 9.978 123.180 12.4 6.516 78.240 12.6 16.129 154.503 9.6 1.754 13.657 9.5 2.232 32.274 15.1 3371 3.341 9.0 36.946 . 10.9
1

Jucl. Conet. . 122.180 1.347.507 11.01 39.985 350.809, 9.6 52.9001 468.721 11 61 33.779 218.903 7.4 29.417 323.647 11.O 9.739 12.234 12.71288.0001,2.751.821 9.5
I
I

Babadag . . 1 36.408 366.493 10.6 8.202 50.970 6.2 28.8351 178.138 6.1 3.167 12.228 3.8 5.685 40.323 7.2 3.791 27.128 7.1 86.0881 675.780 7.4
Macin . . . . 10.612 122.654 11.6 8.053 53.912 7.3 8.770 69.313 7.8 1.677 7.156 6.6 2.006 23.429 11.6 804 7.896 9.8 31.922 289.420 9.0
&d'ha . . . . 1.275 11.293 8.3 75 695 9.3 52741 2.595 4.9 70 580 8.3 18 125 6.9 240 1.778 7.3 2.205 17.076 7.7
Tulcea . . . 17.001 189,333 11.1 4.479 41.533 9.2 10.97 81.118 7.3 850 6.330 7.4 1.29 12.025 9.2 4.651 41.4811 9.3 39.252 371.850 9.4
e

Jud. Tulcea . 63.1011 654.050 10.4 20.073 168.354 7.81 48.198 313.019 6 5.585 30.000 5.31 8.475 88.224 10.41 17.914 170.134 9.5 63.429 1.443 781 8.8

Bobrogia . .1185.284 2.001.557110.7 60.0581 509.1631 8.71101.098 981.740 9.01 39.364 278.903 6.31 37.892 411.871 10.71 27.653 182.368 111451.429 4.365.602 9.6

www.dacoromanica.ro
 723

Tata consideratiunile ce putem face:

Cultura cerealelor este proprie in Sudul si Nordul Dobrogia, cc l plä,sile Silistra-Nota,
Medgidia, Mangalia si Constanta dar' cel mal mare randament in judetul Constanta, lar
In judetul Tulcea, pläsile Tulcea si Mácin.
Partea centralä, (plasile Babadag si Harsova) da cel maI mic randament de cereale;
daca, excludem Cu desävarsire plasa Sulina, unde disproportia e mare intre terenul de
cultura si numèrul populatig.
Impartita Dobrogia in da versanff, vedem ca cel maï bun versant pentru cultura
cerealelor este cel Dunarean.
In raport cu numärul hectarelor ce revin und cultivator, am vedea ca plasile Silistra-
Noua, Mäcin si Tulcea dati cel mar mare randament; fac exceptie plasile Medgidia si
Constanta.
Fertilitatea soluld mar depinde si de intinderea padurilor, ast-fe!: plasa Silistra-noua,
unde padurile ocup a 110!0 parte din suprafata totala a pläsil; cultura cerealelor da un
randament fórte triare; acela§ lucru putem zice si despre plasile Macin si Tulcea, in care
padurile ocup respectiv 21.99°/0 parte si 8.09N parte din suprafetele lor.
S'ar parea ca plasa Babadag, in care pädurile ocup 24.390/o parte din suprafata to-
tala, desminte acésta regula; insa trebue sciut ca in acéstä, plasa nume baltile ocupa'. a
20)/o parte can suprafata ef, decr se reduce simtitor din intinderea er.
Constitutia soluld jóca un rol important, si p6te cel mal' mare in productivitatea ce-
realelor; asa, daca observam o harta geologica, vedem &a Sudul si Nordul Dobrogia este
acoperit cu un strat de löss, care da pamantuld fertilitatea, pe care cifrele statistice o
confirma.
Plasa Silistra-Noua, da un randament superior celor-l-alte plasr, pentru orf-ce fel de
cereale.
Plasa Sulina, Cu miel' exceptiud, da cel mal mic randament.
Orzul da o productie fórte bung in S.V. si N.V. Dobrogiel, slaba pe versantul Marir-
Negre.
Porumbul se produce bine in tot Sudul si Nordul Dobrogia, slab la centru.
Graul e mal' bun in versantul dunarean si fórte slab la centru.
Meiul cel mar bun e la Sudul Dobrogief, pe ambele versante si prin exceptie in plasa
Tulcea.
Ovèzul da cel mar mare randament in jumätatea sudicä, a Dobrogia si maI ales pe
versantul dunarean, intinzénd u-se pana in plaza Macin.
Secara e mal huna in Sudul s'i Nordul provincia si mal' slaba la centru.
In definitiv centrul Dobrogia produce cea mar slaba cantitate de cereale, pe cand
extremitatile si mal ales Sudul, da cel mai bun randament.

III. Plante oleoginése.

Plantele oleoginóse ail ocupat in 1900 o suprafata 19.197 Hectare, ceea ce represintä
3.86°/o din intinderea culturilor, sari 1.23°/0 din intreaga suprafatä, a Dobrogia
Cultura plantelor oleoginöse repartizata pe cele douè judete, se Imparte:
15.705 hect., adica 4.73N din totalul culturilor, sal 2.19')/o din suprafata judetuld
Constanta.
3.492 hect., adica 2.07°,10 din intinderea culturilor, saii 0.41N din suprafata judetulul
Tulcea.
In raport Cu suprafata cultivará, plantele oleoginóse ocupá ordinea urmat6re:
Inul intaiul rand.
Rapita al doilea rand.
Canepa al treilea »

www.dacoromanica.ro
724

I. I n -u. 1.
S'a samanat Cu in o suprafata de 11.857 Hectare in anul 1900, adica 2.37°/o din in-
tinderea culturilor, sail 0.76°10 din suprafata intregeI DobrogiI.
Cultura inuluI repartizata pe judete sta ast-fel :
8.412 hect. adica 2.523/0 din suprafata culturilor, saù 1.17a/0 din intinderea total a a
judetuluI Constanta,
3.445 hect., adica 2.040/o din intinderea culturilor, saù 0.40N din suprafata jude-
tuluI Tulcea.
Cultura inuluI ca planta textila este f6rte negligeata In Dobrogia ; nu s'a produs In
anul 1900 ad, de cat 30.500 kilograme fuior, din care 3000 kilograme In judetul Constanta
27.500 kg. In judetul Tulcea.
Ca saminta, inul se cultiva In Dobrogia maI mult ca In orI-care parte a 'PHI.
Tabloul urmator ne arata productia inulul in Téra :
Sirnanta Fuior SiLmanttt Futor sfunantit Fuior

,-.S.
w
u 73 .-4
w
-,uz.. -;u -
....
u
-C.;
0 'i: ..`7.;

JUDETE -el 5 1 JuDETE

u
-0
os
- ...... 'I)
E
J lr D E T E -
ca
-o
r.)-
1 os N 0 .. 0 0 as r- ca o cr3
E "43 -0 ;6 --' __, .0 o -0 o 3 '-'5 'eP ;E'
-' E 0 gU ID L. CD -7 a) cu e
.7
C.)
`')
P. ' -.
Z
c..) a 'A L.) u ',Z ä c.)_
I
. . 26 8.1 2101.- 26 ISucévsi . . 42 9.0420 2.9120/Grorj. . . . 13 0.8 10 1.1 14
.
'-g BoLo§ani . 3 4.3 13.-
6 2 I Neamt
12 - - r4lBacttil .
. . 1 3.0 3 - - 5 tMeliedinti .
6 6.7 40 1.1 7
12
4 3.0 --
1a1.
a.-
- Roman .
,,.., Vaslui
. .

.
.
.
.
-313 10.3
-4.0- -350J
- d0.9IPulna .
30 ,- Buz6u .
.
.
.
.
.
.
Dolj . . .
25 3.6 90 0.0 22, Romanall .
19 3.2 60 0.5 9 1: Olt . . . .
5.1 7.0 390 7.0 380
15 5.0 75 - -
3 - - 1.0 3
.5. Falciu . . . 2 7.0 1 - - I' Prahova. . 9 1.1 10 0.4 4 -a, Teleorman. 37 9.6 360 0.5 20
Tutova . . 3 6.0 18 4.7 14 o Dembov . . 31 2.7 83 0.5 17 4 VlaFa.. . 235 8.41.970 0.2 50
CovurluT . 50 6.4 270 - - f Muscel . I . . 16 4.4 70 0.1 2 .5 11113v . . . 189 5.5 1.030 4.2 800
Tecuci . . 12 2.8 34 1.7 20 Arge . . . 36 3.8140 0.4 10 Ialomita. . 309 8.8 2.720 2.9 880
.---

310 - -
`.13

i R.-Sarat . 180 7.41.330 - 13 Vtticea . . . 8 1.4 11 0.9 7 w- Braila. . . 30110.3

Din datele acestuY tabloO se dovedesce, ea cultura i iuluI (samanta) in Dobrogla e de

opt orY maI mare, de cat in táte judetele Trans-dunarene la un loc ca mijlocia la hectar
nu e cu mult inferi6ra celor 30 judete.
Inul fuior se cultiva maI mult in Dobrogia de cat in táte judetele la un loe din §esul
SiretuluI i PrutuluI, din Carpatiï Moldova *i MuntenieI ; cultura este insa inferi6ra numaï
la 3 judete (Dolj, lalomita §i Braila).
Cultura inuluI in 1892, 1896, 97, 98 §i 99 este aratata In tabloul :
1892 1896 1897 1898 I 1899
Productia Productia , Productia . Productia Productia
3
c) -8 r) 'E.;

PLAI 4 Q)

I"..
-4
,f4
vs es
4
T.'.
a)
74
Kra cd
4a)

1:.:
74
xr3 es
4a)

T.
74
,ce ce
4a)

T.:
.'

,03
'
ei
.5 .5 .5 3 ;Es. .?. Ts. :i,-. .2 :' 6 ,P 1 :6
-6 o 0 -S. o 0 -S o w -S. o 0 -S. o 0
U E-4 U E-4 O E-1 C.) E-1 U E-1

o
Conslanta. . . 5.4401 38.495 7.081 4.028 28.029 7.0 3.771 31.265 8.29 4.288 nimic
96 16.-
cis
Httr§ova . . . o -0 195 1.008 5.17 330 3.440 11.4 6 245 «
Mangalia . . Z -. 5.580 59.004 10.57 7.459 05.786 12.9 8.532 40.527 4.75 5.955 3420.00
Medgidia . . . S 1.0441 8.776 8.40 1.085 7.544 7.0 580 3.648 6.29 208 nimic
Silistra-Nouti, . 256 2.602 10.0 361) 8.-
Fn.
225 3.255 14.02 45 80 «
Jud. Constanta 31.935 69.891 2.19 12.484 110.535 8.861 13.158 137.401 10.4 12.9311 75.796 8.861 10.7761 342 0.03
Q) 11

Babadag .
Macin
Sulina
.
.
.
.
. .
. .
. .
Z .oc
n
os
-o
3.829 23.034
10
7 2
60
6.0
0.3
6.01
-- -- -- -- -- -- -
3.497 21.104 7.21 3.5741 20.656 6.3 3.8221

11
1.400 3.5
--
10 0.1
-
Tulcea . . . . w 1.484 9.227 6.31 1.756 10,471 5.3 1.522 5.564 3.7 1,190 66 0.1
Jud. Tulcea. . 9.5 071 21.751 2.29 5.330 32.323 6.0 5.253 31.575 6.2 5.096 26.220 5.1 5.023 1.476 0.3
Dobrogia . . . 141.442 91.645 2.24 17.614 142.758 7.4 18.4111168.976 8.3,118.030 102.016 6.5 15.7991 1.818 0.1

www.dacoromanica.ro
 725

Silistra-Nouä, Mangalia i ITärova produc cel ma mult in.

Däm mal' jos cultura inuluI pe comune, p1ä4 i judele, pentru anul 1900:

TFIBLO(J
de
Cultura inului pe comune, pIài§i judete, pentru anul 1900
. rP oductia . rP oductia . rP oductia
"c".> tio V.)

--- -;
C) a)
-4 4 Z .4
.0 XI
COMUNE -
,r. 703
COMUNE ,- ,03 COMUNE ,- Lo 7C3 03
E ó ;Es' E "F:i E ó .te
ó '2) ó o óC.) o '1)
C.) E-1 C..) F. F. Z
araharman .
--
303 2.424 8.- Calfa -- -- - Agemler
- Azaplar 42 210 5.-
-- --
. . .
- - Ciobanu
Caramurat .
Carol I. . .
.
. Daeni
. . . .
- -12- Caraomer
3.- Cavada!' .
. .
.
.
. -
786 6.924 8.81
68 4.-
Cicritci .
Copadin
.
.
.
.
.
.
115
27
510 4.43 Getrliciu
162 6.- Ghizddresci .
- - HEIrsova
. . .
.
.
. -- -- -- Cazilmurat
4

Chiragi
.
.
.
.
17
3 15 5.-
Constanta .
Gargalic . .
Hasancea .
.
.
.
-
844
351
3.326 5.17 Ostrov
4.968 14.54 Saraiu
.
.
.
. . .
. -- -- -- EditchmI
Enghez .
.
.
.
.
.
. .
.
.
217
386
94
3.003 13.8
1.724 4.46
494 5.-
Murfatlar . . 35 280 8.- Siriu 476 3.808 8.- Gheringec . . 1.652 10.646 8.44
Omurcea . . 324 12.- 'topa' Mangalia
Palaz . . .
Pazarli . . .
.
.
.
27
80
40
875 9.72 Topolog,
200 5.- Urumbei
.
.
.
.
.
.
.
.
-- n'a--rodiL
1
- Musurat
- Osmancea
. .
.

.
.
.
.
105 1.125 9.1
150
185
1.040 6.-
1.366 7.-
Techirghiol , . 451 3.660 8.- OsrnantacA . . 155 690 4.45
Sarighiol . . . 756 5.892 7.79
Tatlageac . . 395 1.185 3.-
TopraisarI . . 251 1.550 6.-
. Tuzla 412 3.566 8.63
Pl. Constanta . 2,0821 16.677 8.01 Pl. HArsova . . 481 3.820 7.99 Pl. Mangalia . 5.606 39.483 7.-

Alacap . . . 8 64 8.- Almaliu . -- - - Alibichiol - --

- - -- ---
. . . . . .
Billbill . . .
- -140 7.-- Asarltc
140 2.410 17.- Miman
- - - Armutlia . . 27j 101 3.5
Carabaa - - Atmagea .
. .
Bugeac - - - Babada g .
. .

--- --- ---Bairamdede

Cartita! . . . 20 . . . . . .
Cernavodit .
Chioseler.. .
.
Beilic . .
-- -- -- Cardi-bugeac..
40 160 4.- Baschim
Beidaut . . .
19 57 3.0
--
.
Canlia
. .
Cocargea .
Cochirlen1
Enige . . . .
.
.
. -- -- -- Caranlfc
Carvan
. .
. .
.
.
.
.
---.- - --Caramanchim.
-- Caranasuf 968
1
105 3.0
5.952 6.0
- --
. .
Mahmut-Cuius.
Medgidie . . . -- -- -- Dobromir.
56 4.30 Cuzgun
13
. -- -- -- Ciamurli-de-jos
- Casapchioi
CasElmcea
. . 830 3.750 4.5

-- -- - -Ciucurovade-sus.
, . . . .
Rasova . , . Es.echioI
SeimenI . . .
Taspunar
-- -- - Enisemlia . .
.
.
.
.
e
57

-- -- --
3
272 4.7
9 3.0
Tortoman
.
. .
.
- - - Ghilivegea
GrIrlita
--
. . . - -120- C,ogelac .
.
.
.
.
Hairamchia
an.
. .
-_ -_ 5.--_ Congaz
22
Enisala
. . . . 11

-- -- --
11
21 2.1
33 2.1
fv-Mila
Oltina
Ostrov
. . .
-- -- -- Ortachiol
Nalbant Jurilofca;
.
:
.
:
.
:
.
- --
ParachioI . - -- - --Poturu . . .
92 736 7.5
- --
. . . . .
Fege&cl
stau us : Sarichiol 16 129 8.7
Slava-Bus. ' :
Toxof . . . . 6 6 1.0
' Zebil 13 26 2.0
Pl. Medgidia . 181 2.670 14.75 Pl. Silistra N. . 62 280 6.-!1 Pl. Babadag . 2.093 11.197 5.3

www.dacoromanica.ro
726

. rP oductia __, Productia 4 Productia

'O T..) u
u
u o
4 .4 704 4 z
.

COMUNE COMUNE COMUNE .-

.E.,
O
,
.°3
,..4..

.. =
,ds
-,cd ,
cd

-
.E.I'
... -S :6" ..-, cd -0 .-, .1:1
O c.) "6 C) -8 (I)
O Fi L) E-, C.) F 'A

Balabancea. . Caraorman . . . 1 2 2 Agighiol . . . 400 2.400 6.0

Carcaliu . .
Ca.rjelarI . .
.
.
Chilia
Satu-Noil. . . .
1
-,
-I
-- --
3

asla
3 Bel;tepe.
Catalor .
.
.
.
.
. 172
8
1.166 6.5
30 2.7
Cerna . . . .
Coium-Punar
Gran . . . .
o
g
o..
Sf. Gheorghe .
*fistofca . . .
Sulina
.
.

-
--1 - - FrecatzT
- - Mahmudia .
. .
.
- -129 1.6-
77
10 60 6.0

Isaccea..
Jijila
.

..
ca Pl. Sulina . . .
1 211 5 2'5
Maleo& . .
Merdanchioi
.
. - -690 4.7-
155

- --835 5.4--
Luncavita . . Morughiol . . 7 21 3.0
Macin . . . . Pl. Constanta
I

2.082 16.677 8.01 Nicolitel . . . -

Picineaga . . o .,.., » HAr§ova . 481 3.820 7 99 Parches . . .
. . . Z » Mangalia .
....- 5.606 39.483 7.- Sarighiol . . . 167
Pisica.
Satu-Noil.
Turceda. .
.
. .
o » Medgidia .
-. » Silistra-N.
181
62
2.670 14.75
280 6.-
Sarinasuf. .
Saiu-Norl. .
.
. - -377 3.7-
94
VáciirenI . . .
° Jud. Constanta
...
-,
8.412i 62.930 7.3 Sornova . .
Teluta
Tulcea . . . .
- - -
300 1 200 4.0
gi Pl. Babadag .
ca » Mticin. . .
u » Sulina . .
- - 5 2.5-
2.093 11.197 53
2
o » Tulcea . . 1 350 7.398 5.5
(4 Jud. Tulcea. . 3 445 18.600 5.4

Pl. Mitcin . .1 I Dobrogia . . . 11.857 81 530 6.9 Pl. Tulcea . . 1.350 7.398 5.5

Productia medie anual, suprafata cultivata cu in si mijlocia la lieciar, pentru

sése ani se vè'd In tabloul :

o 1 Productia
-. -a
-0
Productaa
o
PLAI '
. 'B 75),
° -0
.ce ,_,
Media -o 4
cd
PLÄI o-g
o I.,
6-)

Media
o
.194) .9-..... totald hl. 45 `cf:. . .t,- ...2 totalg, hl. 'Cl 1
g $' A4
Constanta 3.914 22.893 5.89 Baba.dag 3.363 15.478 4.6
HAr§ova 251 1.673 8.36 Macin . . . . . . . 7 2 0.3
Mangalia 6.626 47.028 7.12 Sulina 23 75 3.0
Medgidia . . . . . 619 4.527 7.54 Tulcea ..... . . 1.460 6.545 3.8
Silistra-Noua 133 1.239 10.-
Jud Constanta . . . . 11.533 91.379 7.94 Jud Tulcea 5.609 21.991 3.9

Comunele in care inul se produce cel mai mult sunt:

Hasancea, Chiragi, Palaz, Alacap, Caraharman, Aza play i Tuzla.
In media se cultiva inul anual pe o suprafatä de 17.142 hectare, care dati 113.370
hectolitri, Mica un randament de 6,6 hectolitri la un hectar.

2. Itapita.
Act:Ista, planta se cultiva pe o scala fcirte restransä, maY ales in judetul 'l'ulcea.
In anul 1900 s'a samanat cu rapita 7.275 hect. In t6ta, Dobrokia, adica 1.45% din
intinderea culturilor, saia 0.46% din suprafata totalä. Pe judete cultura se Imparte: 7228

www.dacoromanica.ro
 727

hect., adica, 2.18°/0 din intinderea culturilor, sal 1.010/0 din suprafata jud. Constanta
47 h. a, tifra apr6pe nesemnificativa, in jud. Tulcea.
Productiunea rapiteI in cele 30 judete din tara, in anul 1900 a fost :
rP oduc ia rP oductia . Productia
'8 óa- o
JUDETE
4
Q)

g
-4
4,a5 JUDETE
-4 j JUDETE
a)

.4
.
c4
-
,a3
S z nis
So
os

SU -5
E-.
0 S
U
1
E-.
"g
;74
A

..
g, DorohoI . . 2.194 14.230 6.5 -e, (Sucéva . . . . 4.240
393 10.8 c:).1Gorj . . . 158 860 5.4
-4 BotosanI. . 4.982 38.280 7.7 X JNearnt . . . . 8.100
512 15.8 81Mehedinti . 656 5.430 8.2
Iasl . . . . 2.368 37.760 14.3 6.1Bactitt . . . . 9.380
587 16.0 I Dolj . . . . 6.110 7.2)0 12.0
Roman .
17:- . 1.179 18.800 15.9 -,s' 1 Putna .. . . 474
3.060 8.5 :::: RomanatI . 15.261 168.000 11.0
VasluI . . . 530 8.500 16.0 u Buzéfi . . . . 5.669 78.330 13.8 li Olt . . . . 14.912155.760 10.4
Falc a' . .
-. á . 459 8.000 17.4 _IPrahova . . . 4.597 59.750 13.0 a Teleorman. 43.3421478.900 11.0
Tutova . . 1.37 26.100 19.1 -1'. DElmbovita . . 8.469 86.170 10.2 '"1 Vlasca . . . 39.373375.560 9.5
ci) Covurlul . . 1.01 11.200 11.0 :)) IMuscel . . . . 152 590 3.9 :6, Ilfov. . . . 39.155 439.400 11.2
Tecucl. . . 2.82 44.300 15.7 g Arges . . . . 6.065 61.600 10.1 cg Ialomita . . 26.115 278.800 10.7
. . 6.07C 83.000 13.7 Z VilIcea . . . . 146 920 6.3 Briiila . . . 6.219 68.700 11.0

Cultura rapileI este cea mai restransa in judetul Tulcea, din bite judetele tèrif
mijlocia la hectar este f6rte slaba.
In judetul Constanta insa productia este mal Una, de aceea se cultiva pe o suprafata
niai intinsa.
Si trebue sciut, cá anul 1900 a fost cel maI bogat in cultura rapitet
lata i tabloul de productiunea rapiteI in Dobrogia pe anif 1892, 1896, 1897, 1898
si 1899:

1802
Productia
- T* 3
896j
ProducVa 1

r)
1897
ProducOa
- c.)
898
ProducUa
ZQ)
1899
-Productia
PLASI Q)
A
a)
.4 Z1 4a) 4 74'
'r.":: na 1.1 ,a3 ce ,ca es t. ve
só ce
1-2, 1-1
B a .3 ,1", E ;4,1 E
a o -a"
U
ó (') S
U
o o S S o o
H E-. U U
- E-. E-.

Constanta
Ihtrsova.
Mangalia
.
.
.
N u sunt date
911

788
6.036 6.63
- - - - - -
12.94116.01
21 3.-
595
160
380 0.76
2.24014.5
404
94
--
3.417 8.46
505 5.38
-
337

484
--
N'a rodit
161 I 0.33
Medgidia .
Silistra-Nouä, .
.
-
171 Degerattl, 7 5
14
6012.-
16812.-
25
14
N'a rodit
n n

Jud. Constanta 580 7.069 12.07 1.876 18 697 9.96 762 2.64110.- 517 4.146 8.02 860 161 0.18

Babadag . . .
Macin
--
. . . .
Sulina . . . .
N u sunt date
Tulcea . . . . 10 60 6.0 7 54 7.7 7 41 7.- 3

Jud.Tulcea . . - -- 10 60 6.0 7H
7 41 7.-
3 - LL
Dobrogia . . . 1 7.06912.071 1.886 18.757 7.5 769 2.695 8.3 524 4.187 7.5 863 161 0.1

In judetul Tulcea cultura rapiteI este apr6pe nula.

In judetul Constar*, rapita se cultiva mal mult in plasa Mangana, unde produce
si bine.
Dam mal jos cultura rapiter in 1900 pe comune, p1a,s1 i judete:

www.dacoromanica.ro
728

Productia Productia Productia

COMUNE '
3C13

o- c's
.
ce
- -o
COMUNE
, od
'-'.,.;
-F. o
'
.
. 03,

-t::,
COMUNE
mid

.
`...1
5
'2 .-. A o SI t ..
A' o i) C..)
I
' c)
'Al

Caraliarman . 79 237 3.- Calfa -- -- - Agemler

- Azaplar .
. . 29 290 10.-
Caramurat .
Carol I. . . . - -
107 788 4.- Ciobanu .
- DaenT
. . .
-- -
--- --- Cazilmurat
Caraomer . .
Cavaclar ..
. . 02
679
1.780 10.34
6.440 0.48
Cicrácci . .
Copadin . . . --
236 1.797
-- '7.61 Gárliciu .
- Ghizdárescl
- Hárova .
. .
.
.
. -- - Chiragi . .
.
126
265
1.722 13.66
3.830 14.45
120 12.-
Constanta . .
Gargalic . .
Hasancea . .
5
403
30
3.669
6.- Ostrov .
9.10 Saraiu
.
.
.
.
.
. --
-- - Edilchioi .
- Enghez . . .
.
.
10
44
80
405 0.20
432 5.40
Murfatlar . . 300 2.250 7.50 Siriu 80 480 6.- Gheringec . . 63 639 10.14
9.- Topa!
Omurcea . .
Palaz .
Pazarli . .
. . .
.
611
768
2'7
549
8.442 10.99 Topolok .
degeratá, Urumbei .
.
.
.
.
.
.
-- --
2 8 4.- Mangalia
- Musurat . .
.

- Osmancea ..
. 5_12

.0
- -
424 8.15
230 5.55
Techirghiol . 319 2.520 8.- Osmanfacá, . 304 3.305 11.00
Sarighiol . . 134 900 6.79
Tatlageac . . 140 2.050 14.64
'I opratsari . 151 2.114 14.-
Tuzla . . .. 104 3.080 29.61
Pl. Constanta 2.633 20.282 7.701 Pl. Hársova . 82 488 5.951 Pl. Mangana 2.313 27.821 12.00
Alactip . . - 191 5.611 Almalfu . . . . -- -- -- Alibichiof
ArmuLlia
. .
--- -- ---
-- -- -- Babada°.
Bffibill . . 645 10.450 16.18 Aliman . . . . . .
Carabacá,
Caratai . .
. 117
15
-
1.170

- 7.68- Beilic
150
10.- Asarlic
10.- Bugeac
.
.
.
.
.
.
.
.
Atmagea
P
. .
-- -- --
Cernavoda
Chioseler .
.
69
Bairamdede
530
. . 370
-- -- -- Canlf-bugeac
4.86012.92 Baschioi
Beidaut..
.
.
.
.
--- --- ----
Cocargea .
- - 5.-- Caranlic
35 Canlia
175

--- --- --- Caranasuf.

21 14.- CaramanchioI
Cochit'lenT .
Enigea . .
Mahmut-C.
12 8.- Carvan
96
14.15 Cuzgun
.
.
.
.
.
.
.
.
11/2

CasapchioI
. . -- -- --
- --- ---
. 284 4.020 . . .
720 12.- Dobromir Casámcea .
- -- 1.43 - - 6.-- Ciamurli-d.-j.
Medgidia . . . . . -
Rasova . - EsechioI . . . .
- Enisemlia
SelmenT .
Taspunar .
Tortoman .
.
35C Gárlita
509
285 15.- Gbiuvegea .
. . . 2
-- -- --- Cogelac
12 Ciamurli-d.-s.
Ciucurova .
.
14
-- -- --
1
Hairamchiof .
. .
. 130 2.000 15.30 Congaz .
.
.
.
. -- -- --
Lipnita . . .
Marleanu . .
.
.
45
-- 450 -- 10.--- Jurilofca
Entsala . .
.
.
. -- -- --
(Mina
Ostrov -- -- -- OrtachiofNalbant .
Poturu
.
.
.
. -- - -
ParachioI . .
Regep-Cuius .
Satu-Noil . .
.
.
.
-- -- -- SarichioT
Slava-rusá
. .
.
.
.
. 2
- -- --
Toxof . . . . 6 60 10
Zebil . . . .

Pl. Medgidia. 1.5461 18.296 11.121 Pl. Silistra-Noua 554 7.343 13.251 Pl. Babadag . 22 60 2.7

Balabancea . Caraorman . . Agighiol . . -- --- --

Carcaliu . .
CárjelarI . .
Cerna . . . .
Chilia . . .
Satu-Noil . .
Sf. Gheorghe .
,

.
Nu s'a pus
Bestepe .
Catalot .
Casi a . .
.
. .
.
-- -- --
Coium-Punar
CD

fistofca . . .
.
Frecatel .
. .
-- --
---
o . .
GrecI . . . . Sulina
Isaccea . . .
Jijila . . . .
sk
PI. Sulina . . .
Mahmudia
MalcocI . .
MeidanchioI .
.
.
19
-- --
Luncavita, .
Macin . . .
ce

w o Pl. Constanta
Morughiol .
7.70 Nicolitel . . -- -- --
---
2.6331 20.282
Picineaga . .
o .... » Hárs,ova .
» Mangalia .
8j 5.95 Parche. .
- --
Pisica .
Satu-NoÙ
Turcéia .
. .
,
.
. Z
-,-,..

-»qj » Medgidia .
Silistra-N.
Sarighiol
2.31
18.296 11.12 Sarinasuf
1.64
554 7.343 13.25 Satu-Noil
27.821 12.09 .
.
.
. 6
-- -- --
VtictirenI
.
.
.
. o Jud. Constanta 7.228 74.230 10.3 Somova
.
. '.
. .
'
-- -- --
....
.. Tellta
Tulcea
. .
-
-- -- --
. .
a. Pl. Babadag . 22 60 2.7
» Mdcin . .

--
03

o » Sulina
a) » Tulcea . 25
i: Jud. Tulcea . 47 60 13

Pl. Mäcin . . 1 Dobrogia . . . 7.275174.290 10.11 Pl. Tulcea . . 25 - -

www.dacoromanica.ro
 720

Productia medie anual, suprafata cultivat5, cu rapi i mijlocia la hectar, pentru

ceI 6 anI se arará in tabloul:
cd O
Productia o Produclia
ed .
PLASI ;43
Media
os ti
g)
PLASI o Media *5 V)
g totalti hl. a) 5 totalii. hl. 04
u O

Constanta 976 6.023 6.69 Babadag . . 22 60 2.7

I-Iftreova 12 89 7.42 Miicin
Mangalia 576 8.673 17.34 Sulina
Medgidia 370 3.675 12.27 Tulcea 15 37 2.5
Silistra-Noutt . . . 116 1.502 13.
Jud. Consienta . . 1.887 17.824 9.9. Jud. Tulcea . . . 37 97 2.5

Comunele care dar, cea maï buna rapita sunt : Azaplar, Cazil-Nlurat, Tatlageac
In mediu anual, rapita se samana pe o intindere de 1.924 hectare, care dala 17.921
hectolitri, adica un randament de 9.3 hectolitri la un hectar.

3. Cilnep
Sc cultiva f6rte putin in Dobrogia i numaY in judetul Constanta; canepa ea planta
textila (fuior) nu se cultiva, ci numaI pentru sämanta.
In anul 1898 s'a samanat cu canepa dou6 hectare, care ati dat 32 hectolitri, adica
16 hl. la hectar.
S'a cultivat in satele CicrAcci, Copadin i Palaz din plasa Constanta; Cuzgun, Lipnita
i Parachiof din plasa Silistra-Noul
in 1899 s'a samanat dou6 hectare Cu canep5, in Mea Siriu, Topal i Topolog
s'a produs 4 hl., sati 2 hl. la hectar.
lata produ' ctiunea canepeT in anul 1900:
.....
,
C)
Productia
.
.
tio
rP oductia

4 74 ,4 74
Pl. HARSOVA ,z; , Pl. SILISTRA-N. )7.: 43 ce
0 76 4 o
o-a
,,.,
w ^.
PO
'-- o -8
U E 4
%,i(I)
U E-,
CD

UrumbeI . . . . 5 15 3 1 Azarlic 7 5 c10.71

Bairamdede . . 12 N'a ro it
Caranlfc . . . . 10 »
Dobromir. . . . 15 »
GArli.ta 5 »
HairamchioI . . 5 II s
I Parachiol. . . . 6 ll s
Total 5 15 3 Total 60 5 0.71

Sc vede dar, ea cultura canepel se reduce numal la plasa Silistra-Nota din tóta
Dobrogia. Greutatea unuY hectolitru din fie-care plantg, oleoginósa e in medir':

JUDETE In Rapitd, Cttnepa

Constante.. . 66 kilogr. 65 kilogr. 53.5 kilogr.

Tulcea. . . . 66 » 65 »
Dobrogia . . I 66 kilogr. 65 kilogr. 53.5 kilogr.

71890 92

www.dacoromanica.ro
730

Greutatea unuT hl. din plantele oleogin6se, in kg., este aceiasY cu a judetelor din tara.
Ded acest fel de plante este in Dobrogia de aceiasY calitate ca si in restul Ore ;
din nenorocire, cultura lor aci se face pe o mal' mica intindere ca In judetele trans-
dunärene. Valórea medie a plantelor oleogincise in Dobrogia, e arätatä in tabloul:

In Rapita. Canepa
P L _ik.. I leI 19.72 leI 15.25 10 10
Hl. hl. hl.

Conslanta . . . LEA 455.439 Le 91.850 Le! -

116.nova
Mangalia
Medgidia .
. .

.
.

.
.

.
»

»
31.791
r 927.392
49.272
»
»
»
1.359
132.263
56.043
»
»
»
-
240

-.-
Silistra-Nouii. . . . o 24.433 » 22.905 » 80
Jud. Conslanta . . 1.799.393 271.816 320

Babadag 305.156 915 --

Macin ..
Sulina . .
Tulcea
. . .
.
.

.
39
1.479
129.067 5
--
Jud. Tulcea . . . .1 433.662 1.479 -
Dobrogea 2.235.656 283.2951 320

Un hectar cultivat cu plante oleogin6se produce brut anual :

A.;
o

PLÁI -
49. os
o
g -cr)
w
o
PLI f0 P. , w
O

0o
e..)
7
Q
.3> 41,d
cs
0 P.
w
-O z o
'O
''4C)
os o. cp ro
o P. 01 4
.0 17
0 4w
".X., 000
0.o
w no in
0 re
0, 0
(no0 CL.

.0 .0

Constanta . 4.89 547.289 112 Babadag. . . 3.385 306.071 9 L-1

CZ
cr)
Har§ova. . . 268 33.390 124 Macin . . . . 7 39 5 .§) co
t- c0
co
Mangalia . . 7.202 1.059.655 147 Sulina . . . 23 1.479 68 S
Medgidia 989 105.315 106 Tulcea . . 1.475 129.631 87 o GNi

Silistra-Noua. 309 47.418 153

Jud. Const. . 13.485 2.071.509 1531 Jud. Tulcea 5.646 435.141 77

Recapitulatia cultureT plantelor oleoginòse

.
In Bapita Cane o a Total
Produce . Pr.oductie ..., Productie Productie
11 '6 o o
PL 1
ou
XI ...a. 4o
;Z; 4o 4
.--1
4
-;
..4
c. 1:: >O
'cd

t
cd 1:1 'ce cd 'ce cd 1-1 cd
= 7d.
o
719
o
V.
"5 óE-- a) 'B.
3o -..a.
cu
B
'a
7,4
o
L) E-, u C.) E-4 c..) E
Cons/anta . . 3.014 22.893 5.9 976 6.023 6.7 - - - 4.890 28.916 6.0
HEI.r*ova
Mangalia ..
.

Medgidia . . .
. .
.
251
6.626
619
1.673
47.028
4.527
8.3
7.1
7.5
12 89
576 8.673
370 3.675
17.3
12.2
7.
---
5
--
15 3.0

-
--
268
7.202
989
1.777
55.701
8.202
8.8
7.8
9.1
Silistra-Noua . 133 1.239 10 116 1.502 13.0 60 5 0.71 309 2.746 9.1

Jud. Constanta . 11.533 8.0 1.887 17.824 10 65 20 u.3 13.485 109.223 8.1
1

Babadag .
Macin . .
.
.
.
.
. 3.363
7
15.470
2
4.6
0.3 -
22 il

--
60
-- -
2.7 -- - 3.385
7
15.530
2
3.5
0.3
3.0 -
Sulina
Tulcea
23
1 460
75
6.545 3.8 15 37 -
2.5 - 1
-= 23
1.475
75
6.582
3.0
3.2

Jud. Tulcea .. . 5.609 21.991 3.9 37 97 2.5 - - - 5.646 22.088 3.2

Dobrogia . . . . 17.142 113.370 6.0 1.924 17.921 6.2 - - 1 - 10.131 131.311 5.6

www.dacoromanica.ro
 731

Tata consideratiunile ce putem face.

Cultura plantelor oleogin6se se face apriipe numar in judetul Constanta.
PII5ile din versantul Dungrean sunt cele care del cea mal bunsá cultura In ordine
de la Sud catre Nord.
Apor tot in aceia.51' ordine vin pla§ile din versantul Marir-Negre.
Acésta, regula o urméza strictamente cultura inulur.
Cultura cea mar huna a rapiter se face spre Sud de valea Carasu, pana la frontierO.
Ca.nepa abia a inceput a se cultiva in timpir din urma.

IV. Leguminése Tubercule

Legumin6sele i tuberculele ail ocupat in 1900 o suprafata de 3.867 hect., ceca ce
represintO 0.24% din suprafata Dobrogier, sa 0.77% din intinderea totala a culturilor.
Repartizata pe judete, cultura tuberculelor i legumin6selor se imparte:
1895 hect., adica 0.579/0 din intinderea culturilor, sari 0.26')/o din suprafata judetulur
Constanta.
1972 hect., adica 1.170/o din intinderea culturilor, sati 0.23°/0 din suprafata judelulul
Tulcea.
In respectul intinderir culturilor aceste plante se clasificä:
Fasolea in primul rind.
CartoflY in al doilea rind.
Mazärea, bobul, lintea In al treilea rind.

1. Va.solea
Fasolea se cultiva satl in ogor, sati printre porumburr.
S'a samanat In ogor 1691 hect. In judetul Constanta i 1285 in judetul Tulcea, adica
In total 2.976 hect., ceca ce represintä 0.58°/o din intinderea culturilor, saii 0.19% din
suprafata Dobrogier.
Däm tabloul recolter fasoler in 1900 a judetelor din tara, ca comparatie

Productia P. roductia Productia

o o o
oj o o ..t
. ,..5, -L1. .o .
J U D'E
-
TE ,r... '..-g- ,jazi J UDET E ,F.: ..-4 ..6 JIU D..E T E
8 "F'd
a3
:;,-, 8o E ''crs
a3
;Es.
,24
oo 74.5, mo
u
E aS 4-Z

. 8 ct) a) .B. '-ci o 8 o

.173
'" o
C..3 E-. a 2, c..) E-. (4 S.
.
O
. ....-.
E-I z E.
..d DorohoI . 389 5.580 14.5 8.100
1 .05-5 Suceava 331 4.870 14.7 7.160 6 i Gorj . 149 740 5.0 7.280
E BotosanI 308 3.020 9.8 9.150 Neamt . 573 4.630 8.1 25.600 8\ MehedintT 388 2.540 6.5 12.000
Ia,i . . . 369 5.05 13.7 24.170 d. . Baciiu . 284 3.930 13.8 15.620 Dolj . . .280 2.380 8.5 14.660
'
4.-
- Roman . 188 2.920 15.5 8.600 ,t's' Putna . . 225 540 2.4 12.200 ,- RomanatI 32 210 6.6 9.800
'S VasluT . 325 4.800 14.8 14.330 Q Buzéti . . 393 1.180 3.1 11 780 ;Fi Olt . . . 88 330 3.8
B. Hilciu . . 224 1.070 4.8 1.480 1.3 Prahova 207 1.780 8.6 20.370 § Teleorman 177 1.180 6.6 6.1901
1.2801
Tutova . 312 2.760 8.8 7.800 .E. DImbovita 131 750 5.7 20.940 Vlaca . 130 2.610 20.1 8.500,
Co urluI . 264 1.080 4.1 2.800 S Muscel . 173 1.510 8.7 14.700 S Ilfov . . 3.358 33.900 10.1 16.100
s 'recucl . . 368 1.430 3.9 13.530 g I Arges . . 172 730 4.2 13.800 &I Ialomita . 12.465 85.140 6.8 40
CC
o tli.-Sitrat . 321 2.350 7.3 8.000 Orsi.lcea . 213 1.290 6.022.070 Braila . . 384 1.130 2.9 380
I I

Recolta fasoler in Dobrogia este mal slaba decát in orr-care altá parte a tariT, tinAnd
séma de intinderea cea mare a culturir aci, fata de judetele transdunarene.
Cred mar nemerit a se cultiva acésta planta printre porumburr, cacr ar da ast-fel
terenul o productiune indoita: porumb i fasole.
lata i tabloul productiunir fasoler in mil 1892, 96, 97, 98 i 1899.

www.dacoromanica.ro
732

1892 1896 1807

- 1 898 1809
Productia . Productia . Produr.tia . Productia Produotla
ti ti ti tio
PLAI 2 4Q)
..-1 4
(2)

4
^4
I

4 ,t 4 a)

.1.5:9a7.3;;Es.5.5;Ea
'E:

-a . -a
3cd

. o . -a 7,,;Ea7,3;E;
as 1: )14

--6
cid 't4

-a
,03

o
d >cd

"8
cs

a)
'E:

-a
,cr3 cs

a)
,-4
C..) E-1 C..) E-I (..) E-i (..) E-I A
O
Cdnslanta . .
os
448 2.215 4. 735 8.749 11.9 223 1.378 6.1 23 178 0.76
IltIn;ovo . . . a -I:J 30 143 4. 144 1.137 7.8 41 322 7.8 8 15 0.18
Mangalia . . Z -a. 183 1.440 7. 244 2.250 0.2 573 4.406 7.7 SIll 1.639 2.68
Medgitlia . . o 114 1.035, O.' 258 4.888 21.0 508 3.876 7.6 52 242 0.76
Silistra-Nourt. (fi
212 671' 3.1 45 5.797 12.0 662 8.308 12.5 504 455 0.90
JudConstanta - - - 987 5.514 5.61 1.866 22.8211 12.41 2.007 18.288 9.1 1.9531 2.529 1.29
a)
Babadag . . . os
-o
181 1.039 5.5 400 3.846 9.6 2741 2.4221 0.7 19:?,1 230 1.2
Macin
Sulina . .
Tulcea.. .
. . .
.
.
.
Z -.1
o
in
127
15
667
551
50
3.260
44
33
4.9
- - -
167 946
15,
5.7
4.788
73
695 15.318 22.0 1.620' 13.317
501 9.0
4.7
8.2
168
23
868
24 0.1
53 2.3
286 03
- - 1-
. .

Jud. Tulcea . 990 4.900 4.9 1.262 20.140 16.0 2.410 20.600 8.5 1.251 593 0.5
Dobrogia . . - - - 1 1.077 10414 5.31 3.128 42.061 18 2 4.417 38.888 8.8 3.204 3.122 0.9

Fasolea se cultivà pretutindenr in Dobrogia, dar me bine se produce in

Tul cea, Medgidia, Silistra-Nou'd i Constanta.
Dam mar jos cultura fasold pe anul 1.900 pe comune, pra".$Y i judete, alk pentru-
cea recoltatà in ogor, cat i printre porumburY:

Produc.ti
COMUNE E:
COMUNE
21 E
73 7a
8 bn o o
tz o es)
gc E-1

Pl. Con slan fa Siriu

Caraharman.
Caramurat. - -1.- 105
14
105
14
Topal
Topolog.
. . .

.
- - 2.--
52 104
60
10
60
10
104
Carol I . . 20 20 20 UrumbeI 6 - 50 50
Cicrdcci
Copadin .
Constanta
. . .
.
32
- -3.-
96
25
38
96
25
38 Total . 69 142 2.05 742 884
Gargalik. . . 79 79
Pl. Al an galia
Hasancea . . . 1-8 3.- 18
Murfatlar . 129 129 Agetnler. . 4 8 2.- 72 80
Omurcea . 30 5.- 30 Azaplar 60 240 4.-- 15 255
Palaz
Pazarlia. .
Techirghiol
40
24
60
480
48
300
12.-
2.-
5.-
480
48
340
Caraomer . .
Cavaclar . .
Cazil Murat .
125
8
25
625
8
30
t-
5.

1.20
- 56
104
15
681
112
45
-4-°1 Chiragi . . 9 36 4.- 78 114
EdilchroI 17 136 8.- 45 181
Total . . 18 992 5.2 430 1.422 Enghez 21 63 3.-- 63
Gheringec 6 36 6.- 51 87
Mangalia . 8 72 9.- 72
Pl. Hdrova Musurat. 30 210 7.- 25 235
Cal fa
Ciobanu
DrienI
127
68
127
68
Osmancea .
Osmonfacrt.
Sarighiol .
. . 61

301
- 1.--
30
2 0.4
60 60
30
2

105 105

Ghizdtiresd
. .
. II 8
78
115
78
123
Tatlageac .
Topraisarl.
Tuzla
2

12
- 4.-
104

363.-
40
25
104
40
61
HEIrs,ova. . . 49 49
Ostrov 50 50
Saraiu 1 30 30 so Total . 3871 1.636 4,22 586 2.222

www.dacoromanica.ro
 733

Productia Productia
-=
COMUNE 4. COMUNE
ót -e glt.
.014 7.4

-474
c.)

p°4) o
o
Pq4) a'

Pl. Medgidie
Alacap 3 33 11.- 33 Jurilofca . 8
19 -- 169 109 Nalbant . 90 40 2.- 40
Carabacct . 7 35 5.-- 51) 85 OrtachioT . 7 14 2.- 14
Carata! 26 156 6.- 156 Potur . . 12 96 6.- 96
Cernavoda 4 4.- 87 01 Sarichiol . 5 15 3.- 15
Chioseler . . . 138 1.050 7.6 1.050 Slava-rusti 16 224 14.- 224
Cocargea . . . 4 5.- 20 Toxof 7 37 5.2 -10 47
Cochirleni . . 12 72 6.- 40 112 Zebil 2 10 5.- 10
Enigea 69 207 3.- 207
Mahmut C. 138 828 6.- 828
Meclgidia . 20 120 6.- 120 Total. 242 881 3.6 146 1.027
5.-
Rasova
Selman!
Taspu nar .
---
10 50
_ 115
35
50
115
35
Pl. Marin
Tortoman . 8.- Balabancea . 26 5.-
28 228 228
Carcaliu . .
100
-
1.-
100

Total. . 475 2.803 5.9 436 3.239

CecrjelarT
Cerna
Coium-Punar
. . 8 8
-
--
1-00 100
8

Pl. Silisfra-Noua GrecT 7 6 0.9 6

6.-
Almaliu . . .
Allman
50 250
- 5.-
-8.- - 105 355
Isaccea
Jijila
Luncavita
40

30
240
240
-
8.-
240
240
Asarlic 7 56 56 Macin . 7 12 1.7
Bug,eac
Bairamdede .
3 15 5-
2.-
109 124 Piciné,ga
12
15 30 30 Pisica
5.-
Beilicu
Canija
Caranlic
. 25

11
125

132
- -
12.-
50

59
175
191
Satu-Noti
Turcòia
Articiiren!
2 15 7.5

2
2
15

4
2
Carvan 17 68 4.- 63
Cuzgun o 108 12.- 40 148 Total. 114 626 5.4 104 730
Dobromir 62 124 2.- 124
8.-
EsochioT
Enisemlia
Garlita
19
_-
152
-
8.-
- -
87 239
Pl. Sulina
Ghiuvegea
HairamchioI
.
.
60
--
50
4730

175
-
3.5
50
36
530
36
175
Caraorman .
Chilia
Satu-Nou . .
.

.
13
4
39
oo
2.3
-
15.-
39
60
Lipnita 14 168 12.- 168 St. Gheorghe .
Metrleanu . 17 102 6.- 98 200 Sfistofca
Oltina
Ostrov
ParachioI . .
36

15
- -6.- - -
540 15.-
90 42
540

132
Sulina

Regepcuius . 20 200 10.- 200 Total . 17 99 5.8 99

Sa.lu-Nou . . 142 102 0.71 60 162
Pi. Tulrea
Total. 572 2.917 5.8 736 3.653 Agighiol 211 422 2.- 422
Pl. Babadag Bes-tepe 248 991 3.- 991
Catalol 600 17.- 600
AlibichioI 23 23 1.- 23 Casla 18 54 3.-
3.- 1.-
Armutlia
Atmagea
Babadag
10

70
- - 30
52 0.7
30

52
FrectiteT
Mahmudia
MalcocT . .
5
66
72
86
432
5
1.3
6.-
5
86
432
Baschioc MeidanchioT . 7 42 6.- 8 50
Beidaut 4 8 2.- 8 Morughiol . 74 444 6.- 444
Canli-bugeac . 80 . 10 80 8.- 40 120
Caramanchiol . 30 30 Parches 6 6 1.-
Caranasuf . . 17 102 6.- 18 120 Sarighiol 49 392 8.- 392
CasapchioI . . 20 120 6.- 120 Sarinasuf 54 324 6.-
_ 324
Casiuncea ..... 5 10 2.-- 10 Satu-Noti
Ciamurli-de-jos 30 5.- 30 Samova 15
» de-sus 5 15 3.- -7 15 Telita 3 15 5.- 2 17
520 13.-
Ciucurova . . .
Cogelac
Congaz . :9:4
28
-6.-
6.6 28

241
Tulcea 40 140 660

Enisala 3 3 1.- Total. 912 4.414 4.8 190 4.604

www.dacoromanica.ro
734

RECAPITULA TIE
Productia Productia
..s o tia)
C.)
o ''neo ,--I4 ° O ,_.:
'"-' 4
COMUNE -2 4 . COMUNE 4 g A:
.-.
s.
-'0:1
-.
,a o ;..
,
w
.g
--. Eo
--.
-g ,-.
c..
' 03

--5 o
ca 74
;.. -
,.,,, ig E
--. o 76.1

V.
.7..!
:El o ,., 7,4 8 o ,..
L)
br, . Z
8o --8
E-1
.B.
U
cc-D, U)

t4 °
;E',
t2) a; o
14 °''
7;3
-8
E-1

Jud. Constan Ja Jud. Tuicea

Pl. Constante. . . 188 992 5.2 430 1.422 Pl. Babadag . . 242 881 3.6 146 1.027
» Heireova . » Macin .
» Mangalia
» Medgidia
.
.
.
.

.
69
387
475 2.803
142
1.636
2.05
4.2
5.9 436
742
586
884
2.222
3.239
» Sulina .
» Tulcea
.
.
.
.
.
.
.
.
.
114
17
626
99
912 4.414
5.4
5.8
4.8
-
104

190
730
99
4.604
» Silistra-Nouit. 572 2.917 5.8 736 3.653
Total . . 1.2851 6.0201 4.7 4406.460
Total . . 1.691 8.490 5.- 2.930 11.420
Dobrogia . . 2.976 14.5101 4.0 3.370117.880

Productia medie anuald, suprafata cultivata, fasolea recoltata in porumburY si mijlocia

la hectar pentru cincI anl 1896-1900, se arará in tabloul:

Productia Productia
PL 'ÀI
5 Ce

os --a
-_yo
o
O T.-.
PLÄI
ne
:74
O 'i- .. ...;
r=
, c.)
-a
o-o
---.1 o ,., ce -o ,_,
e -4 . 51:: OS 4-i 41
....,.
u-c.,' '7=-5' 6
to 4 -81-11;
o r. 74

'
c.) z o :,-')
:.4 za,
8 Ff.
H U
....:4
z8
o Q)
za, Fi

Constanta . . 365 2.702 9.0 430 3.132 Babadag . . 258 1.684 6.5 146 1.830
Har4ova .
Mangalia .
Medgidia .
.
.
73
399
376
352
2.276
2.579
4.8
7.5
85
742 1.094
586 2.862
436 3.015
Mdcin . .
Sulina .
Tulcea .
.
.
.
.
.
215
18
952
1.387
70
15.325
6.4
3.8
17.0
-
104 1.491

190 15.95
70
Silistra-Noud 487 3.629 9.0 736 4.365
Jud. Const. . 1.700 11.538 6.7 2.930 14.4681 Jud. Tulcea 1.443 18.466 7.2 440 18.916

Pla§ile care dati cea mal multa fasole am vèVut ca sunt: Tulcea, Silistra-Noua,
Constanta i Medgidia, iar comunele sunt: CataloI, Tulcea, Oltina, Caranlic, Lipnita, Ala-
cap, Tortoman i Palaz.
In mediù fasolea se cultiva anual in ogor pe o suprafata de 3.139 hect., care produc
21.988 hectolitri, ceea ce da 7 hectolitri la un hectar.
Pentru 1900 s'a tinut socotéla i de fasolea recoltata in porumburI §i a fost in Do-
brogia 3.370 hectolitri.

2. Cartofi
Cartofil de i se cultiva pe o scala destul de mare, productia este f6rte rea, abia
atinge 15 cantare metrice (un cantar metric=100 kil.) la hectar, pe cand in Ora productia
se urca la 42, 60, 87 i 89 cantare metrice la un hectar.
Cultura cartofflor printre porumburl e fárte putin intrebuintata in Dobrogia, unde
a dat in anul 1900 c,antitatea de 130 cantare metrice, pe cata vreme in tara s'a produs
intre 7.000 i 39.640 cantare metrice de cartoff recoltatI printre porumburt
S'a cultivat cartoff in anul 1.900 pe o suprafata de 747 hectare, ceea ce represinta
0.14° o din intinderea culturilor, salí 0,04° o din suprafata Dobroger.
Repartisata pe judete cultura cartotilor se imparte in:

www.dacoromanica.ro
 735

117 hectare, adia. 0.03°/o din intinderea culturilor, saí 0,010/0 din suprafata judetulul
Constanta
630 hectare, adica 0,370/o din intinderea culturilor, sari 0,07°0 din suprafata jude-
tuliff Tulcea.
Cultura cartofilor in aniT 1896, 1897, 1898, 1899 e aratata in tabloul:

Q
Q)
1896
Productia
-, Q
o
.
1897
P oductia
- i

'15
.

o
1898
P oductia
rr. .
'Z.)'
a)
1899
Productia
P L Ä. I ..s4 A = A '
2;.1
nd
,-..
.53 d SP1
r-
nd
.--.
.s3 ce
1..
4
,cd
-cj ce
1.4
4
m1
23. as
o cj °c.' o (.3 ;3 O Ci
V2
'S &"
:Ei
a) '''
-5a
E.
;"6'
a)
-F.
'-' E-1 cu S E1
:El

U U C.3 C..) I)

CD
Constanta . . .
o:3
871 1.303 14.9 65 2.413 36.8 65 152 2.3
Harsova . . . o -o 12 161 13.4 65 751 93 3.0
Mangana . .
Medgidia . . .
.
.
.
Z -oo 13
14
118
250
9.0
17.9
70
36
359
301
11.4
5.1
8.4
6
14
281
18
400
3.0
2.8
w
Silistra-Noua . 12 54 4.5 20 588 294 7j 103 13.0

Jud. Constanta . - - - 1
I
138 1.886 13.7 256 4.412 17.1 185 954 5.1

a)
Babadag . . .
o
o 425 4.889 11.5, 492 4.536 92 471 3.1411 6.6
Macin
Sulina
Tulcea
Z
7:1
-.
Q)
w 197
- - 256-
482 23.814
5.050
49.0 578 53.040
341
635 11.513
692
930
20.3
18.1
146
417351
288
2.974
2.795
20.3
18.0
9.3

Jud. Tulcea . .
- - - 1
1.104
33.750I
30.6 1.739 69.800 36.3 916 9.645 10.5

Dobrogia . . . - - - 1.2421 35.636 28.7 1.995 74.412 36.3 1.101 10.599 9.5

Cultura cartofilor in 1900 pe comune si pe plAV e arätata in tabloul :

Productia Productia
C. I t-
O o oI
u) 8.. r) ea to.
cl) O o O
COMUNE A o c..i COMUNF -z O Ci
..5, c.5
o -8.
; b''
CD
7) S
C) Z
-073'
-0' '- '
o
O
-cs °C.) z S
O
O 4
C")
4- E -i u 4 A 4- E-1

Pl. Constan fa
Caraharman .
-_ --
1 8 - Siria
Topal
-- -- __ 'Urumbei
8.0 8
-1
- -- --,- --
- - - -
.
Caramurat . . . Topolog 5 20 4 20
Carol I . . . 4
--
.

CicrElcci 6 240 40 Total 2 2, 18 543 30 543

Copadin
Constanta . . . . -- --
8 150
-- -- --Agemler
20
Pl. Mangatia
1,/U

-- -- -- -- --
-- ---
Gargalic .
Hasancea .
.
.
.
.
.
.
-- - -Azaplar . . . .

- - - -- --
Murfatlar .
Omurcea .
. . .
-- -- - --Caraomer
10
. 10
. . .

-- -- -- -- --
---
. . . Cavaclar . . . 3 30 10
Palaz
Pazarli
Techirghiol
-- -- - - Chiragi
Cazil Murat .
. . .
. .
.
- - - - -
Total
. . .

15 398 28
10
20
10
418
EdilchioI
Enghez
. . . .
-- - - -- --
Pl. Harsova
Gheringec .
Mangalia .
.
.
.
.
.
.
1
5 -- --
6
75
6
15
Calfa -- -- -- -- - Osmancea
Musurat . .
.
.
.
.
.
10
-- -- -- -- --
50 5
Ciobanu
DttenT
Girliciu
.. . . . .
-- -- -- ---
- Osmanfacit
- Sarighiol .
-,,,, Tatlageac .
.
. . .
. . .
. .

--- --- --- --- ---

GhizdärescT
Httr§ova .
. . .
. . . - -
2 33 16
- _ oa
- Tuzla
TopralsarI . . .
5 - -30 6
Ostrov
7 490 70 _ 490 Total 24 -
191 8 -

www.dacoromanica.ro
736

Product'a Productia
o o'
o O
COMUNE 0L5 COMUNE ou
fr:
L) os -a d cd
o o 75.
Q) -0' CD E(2:
E-4 C.)

Pl. Medgidia
Alaca p 1 4 4.0 Enisala
Bülbü
Carabactl. . . . -- Jurilofca
Nalbant
.
10 27110 20.0 200
CarataI
Cernavoda . . 1 120 120 -- OrtachioT
Poturu
. 11
3
264
30
24.0
10.0
264
30
Chioseler . . .
Cocargea . . . -- SarichioT
Slava-rusti
. 3
42
30
42
10.0
1.0
30
42
Cochirleni . .
Enigea
Mahmut-cuiusu 15 75 5.0
- Toxof
Zebil 100 10.0 100
Medgidia . . .
Rasova . . . 2 .2-00 100 Total . 258 :2.427 9.4 2 427
Seimeni
Taspunar . . . 3 54 18.0
Pl. Mdcin
Tortoman . . . 2 40.0
801 Balabancea 40 2.000 50.0 2.000
Carcaliu . .
Total 24 533 22.2 arjelari . . 2 6 -3-.0 6
Cerna 12 24 2.0 24
Coium-punar
Pt. Silistra-Noud
Almaliu 20 100 5.0 -- Greet
Isaccea
. . 6
9
90
450
15.0
50.0
90
450
Allman
Asarlic 1 16 16.0 -- --
Jijila
Luncavità
5
10
26
100 10.0
5.1 26
100
Bugeac
-- Mä,cin . . 7 3on 47.0 300

---
Bairamdede . Picinéga .
13eilic
Canija - Pisica
Satu-Noll . 3 40 40
Caranlic
Carvan -- Turcéia
VitcarenI . 5 5
Cuzgun
Dobromir 3 75 25.0 --
Ese hioI
Enisemlia
8 40
6.4
5.0
64 -- Total 94 3.632 32.3 5 3.037

Gäxlita
Ghiuvegea . -- Pl. Salina
HairamchioT
Lipnita . . -- Caraorman .
Chilia
19 171 9.0 171

Marleanu .
Oltina
Ostrov
.

1 10 10 - Satu-No6 . .
Gheorghe
Slistofca
.
.
10 50 4.0 40

ParachioI .
Regep-cuiusu
Satu-Noti . .
.

2 76 35 - Sulina

Total 29 221 7.3 211

Total 35 375 10.7 Tutrea
Agighiol 108 54 0.5 5
Bestepe 10 100 10.0 100
Pl. Babadag 10 10
12 2.0 12 CataloI 4. 2.5
Alibichiol . 6 Càia 7 490 7,0 490
Armutlia . 3 13 4.2 13
FrecsiteT 2 5 2.5 5
Atmagea . 10 90 9.0 90 75
Babadag 20 600 30.0 600 Mahmudia 5 75 25.0
.
MalcocI 39 390 10 0 390
Bascluot 47 180 4.5 180 324
.
MeidanchioI . 12 324 27.0
Beidaut 2 30 3.0 30
Morunghiol . 2 100 500 100
Canli-bugeac . Nicolital . 15 600 30.0 100 700
CaramanchioI .
Caranasuf. . . 50 10.0 -- 50 Parches
Sarighiol
.
19 190 10.0 190
CasapchioI . .
Castimcea . .
200
100
20.0
25.0 -- 200
100 Sarinasuf
Satu-Noti
Ciamurli-de-jos 5 39 8.0
-- 39

--
» -de-sus 1 5 5.0 5
Somova 3
Telita 8 -46 g-.0 46
Ciucurova . . .
Cogelac
28 58 2.0
- 58
Tulcea
Total
15
249 3.430
1.050
13.8
7.0
105
1.050
3.535
Congaz 48 384 384
1

www.dacoromanica.ro
 737

RECAPITULATIE
Productia I
Productia
F4 I
o F..
o
T.)3 & c:). -,-; gi), ra. ;
0 0 0 0 a Li
COMUNE
u
COMUNE .a 0 Li
.5 4 .5 (..5
0 -_-4ci
o 0 :_-:-=+ 31 zli-ci
oE ... -6 Es' 80
i
-c-d
-' 18 o0
L) =8 4' o 'diz) 4 r-. g
Jud. Constan fa .1 tut 7'ulcea
Pl. Constanta . . 151, 398 28.0 20 418 Pl. Babadag . . 258 2 427 94 2 427
» 114x§nva . . . 18 543 300 543 » Mdcin . . . . 94 3.032 32 3 5 3 037
» Mangalia . . 24 191 8.0 191 » Sulina . . . 29 221 73 221
» Medgidia . . 24 533 22.0 533 » Tulcea . . . 249 3 430 138 105 3.535
» Silistra-Nota 35, 375 10.7 375
Total . . . . 6301 9 110 145 110 9 220
Total 11711 2.0401 17 6 20 2 060 Dobrogia . . 7 47111 150 14.91 130 11.280

Productia medie in eel 4 anT (97-900), cultura i mijlocia la hectar a cartofilor in

Dobrogia, se v6d in tabloul ce urrnéza:

Productia - Productia
" E.i a. 1z .
,...1
-6
a)
a 1z
PLÄS1 4a) o
c" i5 dE.- PLA...$i .4
.
O.: ;.., o
,_.1

-4
).-, oo a. ).-. oo
tZ °
a) e'D ce
4
0 r...
w bo gs 0
EL. 1E; E-1 E
-5
0 C. M. g C. M. C. M. 0 C. M. g C. M. C. M.

Constanta . . . . 77 1066 13.8 20 1086 13abadag . . . . 461 3.748 8.1 3.748

Heirpva 47 387 8.2 387 MEIcin 325 20.715 63.7 5 20.720
Mangalia . . . . 28 171 6.1 171 Sulina 28 549 10.5 549
Medgidia . . . . 22 371 16.7 371 Tulcea 342 5.697 16.6 105 5.802
Silistra-Noud . 18 280 15.5 280
Jud. Constanta..11 192 2.2751 11.7 20 2.205 Jud. Tulcea . . 1.091 30.576 27.11 110130.686

Cea maT buna cultural de cartoff se face in plasa Macin, care da 63 cantare metrice
la hectar ; apoT Tulcea, Medgidia i Silistra-Noal
In resumat cartofiT se cultiva anual in Dobrogia pe o suprafata de 1.289 hectare
care del 32.851 cantare metrice, adica 171 cantare metrice la un hectar.

3. Mazare, bob, linte

Asupra acestuT fel de legumin6se nu s'aù" tinut date statistice in trecut, iar pentru
1900, gasesc in «Buletinul Ministerulur agricultureT» numar. aceste date:

Judetul Constanta Judetul Tulcea

I s
Productiune Productiune
c.J a)
o c.) 0
cd
a)
4 14 a.Q)
a)
= .

:4
A.
0 , CO
r F4
0 >0
"
-0 ...-. KIS O -a--' >OS cd
0 V, 7:d 71 O ql
..-. P. "Ca -cs"-
0 0
.:1 73
--c' ... 71
1--. E-4 g
87 620 7.1 57 644) 11.2

144 1260 8.8 Pentru Dobrogia

Val6rea mijlocie a plantelor leguminóse i tubercule in Dobrogia, este:

71890 93

www.dacoromanica.ro
738

Fasole Cartofi Mazitre,

PLASI lel 11.54 5 lei suta bob, unte
hl. de kgr. lei 11.54
hl.

Constants.. 36.148 lei 5.430 lel

Hereova . . . . 12.624 » 1.935 » f
Mangalia . . . . 33.027 » 855 » 7.154
Medgidia . , . . 34.797 » 1.855 » t
Silistra-Noutt . . 50.372 » 1.400 »
Jud. Constanta . 166.068 » 11.475 » 7.154

Babadag . . . .
I
21.118 » 18.740 »
Macin 17.206 » 103.600 »
7.325
Sulina 808 » 2.745 o
Tulcea 179.043 » 29.010 » l
Jud. Tulcea . . .1 125.670 » 153.340 » j
7.325
Dobrogia . . . . 292.361 » 161.905 » 14.470

Recapitulatia culture!' leguminóselor i tuberculelor

Mazare, bob,
Fasole. Productia Cartoft. Productia finte Productia total
Productia

PLÁI g
5 ,..
44
5,e Kt
lad
.54
E Media
41.)

5c.) °W cd
.'S -g :7 1730
'6 0
04) to :6
54.) e .03 productiva
a) 0 a) A 0 o ID CI,
I= A' eC E-. CC
o
Hectolitri Cant. metr C.)
HI. I CM.- 7A.

Constanta . 356 2.7021 9.0

352 4.8 742 1.00
430 3.1321 '77 1.066 13.81
387 8.2 -
20 1.0b6 19 124 -- 461 3.256 1.086,12.0
I-hlr§ova.
Mangalia .
.
.
. 73
2.276 7.5 586 2.862
399
47
28 171 6.1 -
371 10.7 -
387 17
171 17
124
124 -- 137
444
1.218
2.986
3871 6.5
171 7.0
Medgidia . .
Silistra-Noua
2.579 8.5 436 3.015
376
3.029 9.0 736 4.365
487
22
18 280 15.51 -
371 17
280 17
124
124 - 415
522
3.139
4.489
371 12.5
280 12.3
Jud. Constanta 1.700 11.538 6.7 2.930 14.468 192 2.275 11.71 20 2.295 87 620 7.1 1.979 15.088 2.295 9.5

Babadag. 258 1.684 6.5 146 1.830 461 3.7481 8.1 -

3.748 15, 160 --
734 1.990 3.748 7.8
Macin . .
Sulina. .
Tulcea. .
215 1.387 6.4
181 70 3.8 -
952 15.325 17.0
104 1.491

190 15.515
7
325 20.715 63.7
28 549 19.5 -
5 20.720
549 14
342 5.697 16.6 105 5.802 14
141 160
160 60 -
551 1.651 20.720 40.4
230 549,14.0
160 - 1.308 15.675 5.802116.4
Jud. Tulcea . 1.430 10.450 7.2 440 10.890 1.097 30 576 27.11 110 30.686 57 640 11.2 2.647 11.530,30.686 15.9
/

Dobrogia . . 3 139 21.988 6.8 3.370 25.058 1.289 32.851 19.4 130132.981 144111.2601 8.8 4.572 26.318 32.981 12.9

Iatä consideratiunile ce se pot face:

Un hectar cultivat cu legumin6se i tubercule produce anual brut:

Suprafata Valòrea 5 Suprafata Vale rea 5 Suprafata Valeirea

produc- 4.a produc- 404 produc-
PL sASI eultivata telor t' L A 5 1 cultivata telor c.)
c..) cuitivata telor
04
0
Hect. Le! Hect. Le! E Hect Le!
1:14 a.

Constanta . . 401 43.012 93 13abadag.. 734 41.525 57 .4 00

HEIr*ova. . . 137 15.989 116 Macin . . 5M 122.473 221 e,
Mangalia . . 444 35.312 80 Sulina.. . 60 5.220 87 .15
Medgidia . . 415 38.082 91 Tulcea.. . 1.308 209.720 160 0 410

Silistra-Nouti 522 53.202 102 A

Jud. Constanta 1.979 188.597 05 1Jud. Tulcea 2.647 286.335 108 -

www.dacoromanica.ro
 739

Cea maI bunä culturä a legumindselor i tuberculelor se face in pläsile Atkin, Tulcea,
Sulina, El'arsova, Medgidia i Silistra-Nouh, adica in basinul dunärean.

V. Plante industriale
Plantele industriale s'art cultivat in 1900 pe o suprafatä de 418 hectare, ceea-ce repre-
sintä 0.080/o din intinderea culturilor, sati 0.01°/0 din suprafata DobrogieI.
Repartizatä pe judete cultura plantelor industriale se Imparte:
11 hectare, cifrä nesemnificativä, in judetul Constanta ;
407 hectare, adicg 0.240/o din intinderea culturilor, sari 0.04°/o din suprafata jude-
tuld Tulcea.
In ordinea suprafetel cultivate :
Tutunul ocupä primul rind.
Alte plante industriale (hamd, anison, mac, cicr i humbac) al doilea rind.
Sfeclele al treilea.

'rntiijii.1
NumaI in judetul Tulcea se cultivä, acésta plantä.
Sub Turd cultura tutunuld era cu mult mai Intinsà. MaI in fiecare sat din plasa
Arkin, 1)&14 la Isaccea se &earl cAte-va hectare sämänate cu tutun1).
In anul 1897, inteo calätorie ce am fäcut la Isaccea, am vèçlut tab'. valea Capacha
pAnä aprópe de Mänästirea Cocosul, acoperitä cu o frumdsä recoltä de tutun.
In orasul Isaccea existä magasiile regieI i ateliere pentru conservatul i impache-
tatul tutunuld.
In 1892 cultura tutunuluI in judetul Tulcea acoperia o suprafatä de 620 hectare si
s'a produs 5.273 cantare metrice, ceea-ce da 8.51.cântare metrice la hectar.
In 1900 cultura tutunuld nu se intindea de cat pe 343 hectare, care ail dat 2.686
cemtare metrice, adica 7.8 cântare m. la hectar.
In 1901 frumósa vale Capacha am vNut-o acoperitä cu porumb, afara de fórte mid
parcele, in care tutunul a esit slab.
De sigur c5, cultura tutunuld in Dobrogia va fi päräsitä cu totul.
Satele, care s'aìi ocupat cu cultura tutunuld in 1900, sunt:

Productia

COMUNE o
E
74..;
o
Qs

Gred 223 4.5

Isaccea Il49
112 1007 9.0
Luncavita. . . 1 170 1260 7.4
Miicin 12 190 16.0
Jud. Tulcea $43 2686 7.8

2. Alta plante inclustriale

Nu sunt date complecte asupra culturil celor-l-alte plante industriale, cum: anison,
hameiti, mac si ciceire. Bumbac s'a cultivat dotA hectare in plasa Tulcea i n'a rodit.
1) Baron d'Hoggiter, op. cit., pag. 27.

www.dacoromanica.ro
 740

Se scie, cä In anul 1900 s'ati cultivat:

10 hectare In judetul Constanta
64 » » » Tulcea, Cu plante industriale.
Productiunea nu s'a putut sci, de óre-ce aceste plante servesc maI mult la trebu-
intele locale.

3. Weele
S'a cultivat in 1.900 numaI un hectar in judetul Constanta.
Valárea plantelor industriale nu se póte stabili, de cät pentru tutun, a cdruf productiune
se cunósce; ea este de 139,403 leI, socotit a 51.90 leI cântarul metric.

Recapitulatia cultureT plantelor industriale

Fiind data cultura, productia i mijlocia plantelor industriale in tabloul:
Tutun Alte plante industr. Sfecle
Producti_a
PLISI CulturI
Total&
Culturi Cul tu ri
hect. ant. m. hect. hect.

Constanta
Har§ove Nu se cultivit Nu sunt date
Mangalia
Medgidia .
Silistra-Nouit
Jud. Constanta . 10 1

Babadag
Mitcin . . . . 343 2.686 77-.8 Nu sunt date Nu se cultive
Suline
Tulcea
Jud. Tulcea 343 2.680 7.8 64 1

Dobrogia 343 2.086 7.8 11 74 1

Iatä consideratiunile ce putem face:

Tutunul se cultivä numal in plasa Mein; pentru anul 1900 s'a cultivat 343 hectare,
care ail dat 2686 cäntare. Pretul until citntar metric flind 52 la val6rea este 149.672 lei,
ceea ce revine, c5, un hectar cultivat cu tutun a produs brut 436 ler.
Cele-l-alte plante industriale s'ail produs fárte putin, aa ca cantitatea lor nu se cun6sce.

VI. Griclinaril

Grädinäriile aií ocupat In 1900 o intindere de 2.740 hectare, ceea ce represintä

0.55 ulo din suprafata culturilor, sail 0.17 °/0 din intinderea intregiI Dobrogir.
Intinderea grädinäriilor repartizatä pe judete stä ast-fel:
1128 hectare, adicä 0.34% din intinderea culturilor, saù 0.15% din suprafata judetulur
Constanta
1612 hectare, adica 0.95% din intinderea culturilor, sat,' 0.19°/o din suprafata jude-
tuluI Tulcea.

www.dacoromanica.ro
 741

Datele asupra productiuniI gradinariilor fiind neexacte, dupa cum observa Ministerul
AgriculturiI in Buletinul din Iunie i Iulie 1901, pag. 144, ne vom multumi numal cu intin-
derile gradinariilor pe p1a.5I:

PLA* 1 Intindere
hect.
PI../I Intindere
hect.

Constan*. 190 Babadag 671

Hclr§ova 267 MA.cin 384
Mangalia . . . . . 110 Sulina 76
Medgidia 130 Tulcea 481
Silistra-Nouil . . . . 431
Jud. Constan* . .1 1.128 Jud. Tulcea II
1.612

VII. Finete

In 1900 finetele att ocupat o intindere de 29.349 hectare, ceea ce represinta 8.85°10
din intinderea culturilor, sari 4.10% din suprafata Dobrogier.
Pepartizate pe judete, finetele ají ocupat:
17.625 hectare, adicä, 10.47°!o din intinderea gmanaturilor, 2.08°/0 din suprafata
judetulul Constanta
47.001 hectare, adica 9.40°/0 din intinderea samanaturilor, satt 3.91°/0 din suprafata
judetuluI Tulcea.
Finetele sunt de douè felurI:

a) Naturale

Acestea in 1900 att ocupat o intindere de 23.067 hectare, adica 4.61°/0 din intinderea
culturilor, sati 1.49°/0 din suprafata Dobrogiet
Repartizate pe judete, finetele naturale ati ocupat:
17.798 hectare, adica 5.07°/0 din intinderea culturilor, sal 2.48°/0 din suprafata judetmluI
Constanta
5.269 hectare, adica 3.130/o din suprafata culturilor, sati 0.06°/0 din intinderea jude-
tuld Tulcea.

b) Artificiale

Finetele artificiale s'ata cultivat pe o intindere de 23.934 hectare, adica 4.78°10 din
inlinderea culturilor, sati 1.53°10 din supratata Dobrogiet
Repartizate pe judete, finetele artificiale se impart:
11.551 hectare, adica 3.480/0 din intinderea culturilor, satí 1.61°10 din suprafata jude-
tuluI Constanta
12.383 hectare, adica 7.36°/0 din intinderea culturilor, sati 1.48310 din suprafata jude-
tuld Tulcea.
lata §i cultura finetelor pe judete, plagI i comune, in 1900:

www.dacoromanica.ro
 Artificiale Naturale Totalul fin etelor Artificiale Naturale Total flnete
Productie Productie Productie Productie Produclie Productie
COMUNE N.
0 ne COMUNE
o c.)
CD
'CS
Os 'A
0 cj -z.0 d 'A)

Caraharman. 241 265 1.0 20 161 0.8 261 281 1.0 Calfa . . 183 116 0.8 697 1.179 2.0 880 1.295 1.2

.-
Caramurat 280 307 1.0 479, 7 512 16.0 759 7.819 10-3 Ciobanu 180 113 0.8 163 407 2.0 343 520 1.7
Carol I . . . 902 222 1.0 450 5 400 12.0 652 5.022 9.4 DiienI 392 113 0.5 10 1.175 0.71 408 1.288 3.0
CicrElcci . . 455 __ 704 10.980 16.0 1.159 10.980 10.0 Garliciu . . . 159 113 0.8 16 1.175 0.7 175 1.288 7.3
Copadin . 1.650 11.0 124 3.720 30.0 270 5.370 19.8 GhizdtirescI 210 42 0.2 10 1.175 0.7 226 1.217 5.5
Consl ante.
Gargalik _ .
. 1461

1851,
-
370 2.0 198
114 9.408 8.0
1.980 10.0
114
383
9.408 8.2 Har§ova
2 350 7.8 Ostrov
.
177
180
3.540
113
3.0
0.8
16
31
1.175
140
0.7
1.0
193
211
4.715
253
9.4
1.0
Hasancea . . 16'71 4.522 27.0 1.235 62.070 5110 1 402 66.592 47.6 Saraiu 180 113 0.8 16 1.175 0.7 196 1.288 6.6
Murfallar . . 100 500 50 100 500 5.0 , iriu 438 876 2.0 100 300 3.0 538 1.176 2.5
Omurcea . 115 1.400 12.0 35(1 6.300 18.0 46', . 7.700 19.2 Topal 379 4.314 14 16 1.175 0.7 395 5.489 1.6
Palaz 389 5.523 14.0 106 2.590 24.0 495 8.113 20.3 To polog 38 152 5.0 200 1.600 8.0 238 L752 7.5
Pazarlia . . 1541 924 6.0 165 825 5.0 319 1.749 6.0 UrumbeI 352 113 0.3 260 1.175 5.8 618 t288 2.0
Techirghiol . 1i 1851 755 5.0 1.476 12.332 8.0 1.661 13.087 8.21
1

1'1. Constanta . 2.6191 16.438 6.3 5.421 123.133 22.8 8.040 139.571 17.1 Pl. Hir§ova 2.868 r 9.718 3.4 1.553 11.851 8.0 44211 21.569 4.9
1

Agemler . .
Azaplar . . .
123
120
116
-
0.9
850
-
7.650 9.0
112
970
116
7.650
(19 Alacap
8.5 Biilbill . .
121
138
2.212 18.0
1.380 10.0
475
224
950
360
2.0
L5
596
362
3.162
1.7441
6.3
1.6
Caraomer . 428 10.919 27.0 1.060 49.800 30.0 2088 60.719 30.3 CarabacEt 149 1.261 8.0 200 000 L8 349 L861 1.6
Cavaclar . . . 58 174 3.6 400 8.000 20.0 458 8.174 20.4 Caratal 50 500 10.0 38 2.136 5.7 88 2.636 3.4
Cazilmurat . 51 920 18 388 3.880 10.0 439 4.800 12.0 Cernavoda 33 660 20.0 45 900 20.0 78 1.560 2.0
Chiragi . . . . 120 113 0.9 8 62 7.7 12 175 9 Chioseler . 90 2.300 25.0 154 3.080 20.0 244 5.380 22.0
Ed ilchiol . 102 816 8.0 141 2.820 20.0 243 3.636 18.1 Cocargea . 183 200 1.0 850 3.700 4.5 1.03 3.900 39
Enghez 21 1.296 6.0 111 1.110 10.0 327 2.406 8.0 CochirlenT 180 198 1.0 405 2.310 5.7 58. 2.508 5.0
Gheringec . . 67 130 1.9 700 10.500 15.9 767 10.630 15.1 Enigea . . 180 198 1.0 371 3.134 10.01 217 3.332 16.0
Mangalia . 120 113 0.9 300 4.840 16.0 420 4.953 12.3 Mahmut C. 442 1.457 32.0 543, 2.358 4.7 9 3.8151 4.2
Musurat . . 30 900 3.0 300 0.100 20.0 330 7.000 23.3 Medgidia . 93 510 5.6 38; 760 20.0 131 1.270 9.0
Osmancea . 120 113 0.9 5 150 3.0 125 263 2.1 Ra-,ova 10 100 10.0 80' 640 8.0 7401 0.8
OsmanfacA 253 705 2,8 112 4.319 38.0 365 5.024 17.0 SeimenI . 98 5 0.05 371
134 10.0 135 139 1.0
Sarighiol . . 84 113 1.3 500 5.085 10.0 584 5.198 10.4 Ta*punar 180 198 1.0 120 960 8.0 300 1.158 3.8
Tatlageac . . 89 1.335 15.0 417 8.340 20.0 506 9.675 19.3 Tor toman 221 3 094 14.0 94 846 9.0 315 3.940 13.01
TopraisarI . 80 113 1.3 339 5.085 15.0 419 532 1.2
Tuzla 160 113 1 291 115 3,0 451 564 1.21 1

0.8,1

Pl. Mangalia . . 2.221 17.98 9 8.1 6.532 118.616 18.1 8.753i 136.635 15.71 Pl. Medgidia 2.168 14.274 6.7 3.340 22.868 6.7 5.5081 37.142 6.7
1

www.dacoromanica.ro
 Artificiale Naturale Total finge Artificial° Naturale Total finge
- Productia Productia Productia Productia Produgia Productia
COMUNE ,-. COMUNE
1f..
I ii . cd

i5
od

1,
T..

.-¡ Ti;
. no
E'
o
t T. .
A -.81,

&
ne
-.21:A.
al
1
,-.
.1 ti
-. 2
ils
.
*.:
,
z tj
s
4
71 -
'
as 'F.:

s
. ,cd

c.) E-i E2E2°4 E2° c

B..) Eo-.d 'A u A) E0-,
L5
C-3 44 E-.
c..5 7,)
,4
Almaliu . .
Aliman . .
. . 91
50
90 LO
50 1.0
6
6
556
553
9.2 103 646
I

6.0 Al ibichioi
t2 Armutlia .
. . 114 - - - - - 114 - -
9.2 56 603
- - -
. .
. . . 103 3.090 3.5V 34 1.236 9.5 237 4.326 65
Asarlfk . . . . 61 976 16.0 6 553 9.2 67 1.529 Atmagea
25 141 704 4.3
Bugeae . . 80
141 704 4.3
. . 88 1.0 6 553 9.2 86 541 Babada
6.5 . . . 200 640 3.3 25 450 1.9 225 1.090 2.5
Bearamdede 79 1.283 16.0 2.042 13.0

--- --- --
1b6

--- --
. 235 3.325 11.0 Itasehim
Beilicu
Canija
80
70
88 1.0
530 7.6
124
6
496
553
4.0
9.2
204
76
584 2.5 Yeklaut
1.083 15.0 Can11-bugeac
.
. .
. . 329
29
1.316 4.5 91 455 5.0 784
293 --t771 -- 5.0

--7.970 15.0
--
. . 275 275
- - --
Caranlik . . . 59 2.360 40.0 6 553 9.2 65 2.913 4.5 CaramanchioI
--
.
Carvan .
Cuzgun .
. . . 7
66
84 12.0
3.300 50.0
6
6
553 9.2 13 637 5.9 Caranasuf . . .
100
243
20
--
-- 120
243
Dobrornir
Esechioi .
.
.
.
.
.
. 85 1.220 14.0 6
553
553
800 5.-
9.2
9.2
72
91
3.853
1.773
54 Casapchiol
22 Casamcea . .
. .
.
349
648 - - -
7.970 15.0 349
188 1.128 6 160 348 1.928 6 Ciamurri d. j..
- -0.2--I -- -- - -
. . . . 112 169 1.7 10¡ 120 12.0 122 289 6.5
Eni.5emlia . . . 80 88 1 340 30.600 98.0 420 30.688 77 « de sus . 16
Garlita 168
25 125 5 6 553 9.2 33 Ciucurova . . .
Ghiuvegea .
HairamchioI
. . 80 88 1 6 553 9.2
31
86
678
641 8 Cogelac . . . . -
117
- -
37
80 2.000 25.0
117
80 2.000 25.0
37 0.2

Vnu ita - :
.

:
. 30
781
670
1.050
88
22
27
50
6
6
900 12.0
553
553
9.2
9.2
80
81
86
1.570
2.503
16 Congaz
31 Enkrla .
8 Jurilofca .
. .
. .
.
.
334
68 - - --
1 944 6.5 50
-- 366
-- 7.5 384
68 - - 2.310 7.0

Oltina
Ostrov
104
39
1.560
720
1
15
18
6
6
553
553
9.2
9.2
111
45
641
2.113
1.273
20 Nalbant .
3.0 Ortachioi
.
.
.
.
. .
. .
. 60
209
159
300
1.300
1.268
5.0
6.0 -
9.8 -
-- -- 60
209
159
300
1.300
1.268
5.0
6.0
9.8
Parachiol . 80 88 1 6 553 9.2 86 8 Poturu
--
. .
641
Regep-cuius
Satu-Noá .
. . 80
80
88
89
1 20 300 15.0
553
100 388 3.0 SarichioI . .
8.0 Slava-rusä..
. .
228
108
454
864
2.0
8.2 -
0.5 -
116 774
-- 6.0 344
108
1.228
864
4.0
8.2
1 6 9.2 86
- -3.0 - 50
. .
642 . . 320 160 320 160 0.5
Toxof
Zebil
980
207 621 -
350
- 7.0 1.030
207
350
621
7.0
3.0
Pl. Silistra . . . 1.675 16.751 10.4 952 44.542 46.8 2.627 61.293 23.5 Pl. Babadag . . 5.865 20.834 3.6 576 5.750 9.9 6.441 26.584 41
Balabancea .
Carcaliu . . .
.
.
344
95
240
95
0.8
1.0
50
343
510 10.0
1.372 4.0
394
438
750
1.467
5.4 Agighiol
2.5 Botepe
.
.
.
. .
. .
.
215
162
430
810
2.0
5.0
-- -- -- 215
162
430
810
2.0
5.0
Carjelarl . .
Cerna
Coium-punar .
.

.
371
405
177
556
810
1.062
1.9
2.0
9.5
-
250
220
- -
125

1.319
0.5
6.0
621
405
681
810
1.2 CataloT
2.0 Ca§la
7.5 Frecátel .
. . . .
200
290
450
1.930
2.5
6.0
47
- -141
- 3.0 247
290
591
1.930
2.5
6.0
GrecT
397 2.381 . . . 159 418 2.5
--72
--
169
-- 2.0 231 587 2.2

-- -- 45
148 292 2.0 705 14.0
lsaccea .
Jijila .
Luncavita
.
.
.
.
.
.
.
187
91
6.860 31.5
-- - -
32 255 8.0
193
219
01 -- --
997 8.0 Mahmudia
7.115 200 Malcocl .
Meidanchiol'
. .
.
.
.
.
.
89
191
300
420
775
534
4.0
4.0
1.7 - - -
89
191
300
420
775
534
4.0
4.0
1.7

-- --
. 420
-
. . 420 Morughiol .
Mácin
Picinéga .
140 1 656 12.0 350 1.740 5.0 490 3.396 8.5 Nicolitel .
.
. .
. 168
200
3.360 20.0
4.500 20.0 --
293 5.860 23.0
--
461
200
9.220 21.5
4.500 20.0
Pisica . .
.
. .
. .
-50 400
489
800
2.822
2.0
6.0
450
489
800
2.822
2.0 Parches .
6.0 Sarighiol .
. . . 22 120
2.050 12.0
5.0
-- -- _-
22 120 5.0

--- --- 2.050 12.0

. . 170 170

-- --
.
Satu-Noa
Turceda
VacarenT
.
.
.
.
.
.
. .
.
.
169
1441
150
422
450
2.5
3.5
1.880 12.0
30

-
60
150

- -
210
3.0
4.0
199
204
150
572
690
2.7 Sarinasuf
3.7 Satu-Nou
1.880 12.0 Somova .
.
.
.
.
.

.
.
.
.

110
-60
-- --
45 0.7
300
-10
60
300
110
45 0.7

Telita 46 690 21.0 56 600 21.0

Tulcea 1 500 37.500 20.0 42 462 10.0 1.542 37.962 15.0
Pl. Macin . . .1 2.891 14.326 5.01 2.269 32.998 4.4 5.160 47.324 5.0 Pl. Tulcea . . . 3.612 54.030 15.0 754 6.632 60.662 13.0
791 4.366

www.dacoromanica.ro
744

Fin. artit. FM. natur. Tot. finete Fin. artific. Fin. natur. Tot. finete
Prod. Product. Product. Product. Product. Product.
---
4 J RECAPITULATIA .a
COMUNE 8
fi ..;
.
.0 _, 4 p.? 4 .4 .0
..... ?.E.. Dr. U ,.. ci PLA$1 d .-., d ...f... d
la 3 :E., ..9 3 .- 3 TI '.
....
.-.
.5 13
rd .-
..a
. ".
S a g rg
ra
0E-o 0
X U
e W
X
O
U
O w 7
O
O 0
X
7
U
O W
X
7U O
F.
4,
E-. E-. E-. X

-8 -- - - - - -
-
Caraorman . 7 112 16. 500, 6 500 13.0 507 6.612 15.0 Constanta . . . 2.619 16.438 6.3 5.421 123.133 22. 8.040 139.571 17.3
Chi 1 ia H Thirsova . . . . 2.868 9.718 3.4 1.553 11.851 8. 4.421 21.569 4.9
Satul-Nou . . . 1.000 1.200 0.12 1008 1.200 0.12 Mangalla . . . 2.221 17.989 8.1 6.532 118.646 18.1 8.753 136.635 15.7
Sf. Gheorghe 170 2.650 15.6 170 2.650 15.6 Medgidia . . 2.168 14.274 6.7 3.340 22.868 6.7 5.508 37.142 6.7
StIstofca . . .
Sulina
.-
.
Silistra-Noua
.
. 1.675 16.75110.4952 44.512 49. 2.627 61.293 23.5

Sud. Constanta.011.551 75.170 6.5 17.798 321.040 18.0 29.349 396.210 14.7

Babadag . . . . 5.865 20.834 3.6 576 5.750 9.9 6.441 26.584 4.1
Macin 2 891 14.326 5.0 2.269 32.998 4.4 5.160 47.324 9.1
Sulina 15 110 7.5 1.8701 10.350 6.2 1.685 10.460 6.2
Tulcea 3 612 54.030 15.0 75 6.632 7.9 4.366 60.662 13.9
Sud. Tulcea . .1112.383 89.300 772769 55.730 10.6 17.65 145.030 8.2

Pl. Sulina . . .1145 410 7.5 1.670 10.350 6.2 1.685 10.462 7.0 Dobrogia . . . 23.931,164.170i 6.9 23.067 376.770 16.3 47.001 541.240 11.5

Un hectar de gradingrir i cultivat cu finete produce anual brut:

GRADINARII A MBELE FiNETE Grb.d. 1 Fin.
4 ...
7 .h.
S'
O
t
c.)
±=-3 0 a) 4w 5: a.) X g. g..
:::... 4
P L ÁS ce cd aa.
"O a) 0 ue
CU

Q =.
E .....
.0 F.
ce O
> ...;
c.) ). c> a) cl) e) a.)
ce c) -0 4 u .4 O .0
a ..- a) aO
0aO 0O
7s r..
a ;t1 .a o 'O o P. ::-' .4 -15 ;-4 7,3' a 0O
oO oO e.
w c.) 9- u) o a. U > .. al =
c..

Constanto 190 114.000 600 8.040 139.571 558.284 62 81

HOrsova 267 160.200 600 4.421 21.569 86.276 14 53
Mangalia 110 66.000 600 8.753 136.635 516.540 63 70
Medgidia 430 78.000 600 5.508 37.142 148.568 27 41
Silistra 431 258.600 600 2.627 61.293 245.172 1,3 165

Sud. Constanta . . .
.1 1" 676.800 600 29.349 396.210 1.584.840 54 87

Babadag 671 402.600 600 6.441 26.584 106.336 17 70

Mázin 384 230.400 600 5.160 47.324 189.296 37 75
Sulina 76 45.600 600 1.685 10.460 41.840 25 50
Tulcea 481 288.600 600 4.366 60.662 242.648 56 410
Jud. Tulcea 1.612 967.200 600 17.652 145.030 580.120 1 33 80

Dobrogia 2.740 1.644.000 600 47.001 I 541.240 2.164.960 46 76

Recapitulatia culturilor
_ CE R E A L E OLEOGINOASE LEG. $1 TUB. INDUSTRIALE GRÄD. $1 FIN. TOTAL
..; .... ...3 ,-. ,-. ...3 ,..- ..i 3...
o O a) ....i a)
PLA$1 o
.4
1-.1
o
..,
O
O
4:.
4.
1-1
.:D
..4
o 4
O
w .4
co
....;
O
Q
a)
4 I.44
0
.,,
V
e;
4a)
'11
e."
a,
.,_;
e
Q
0.)
4
aO
cp
..3
Q
k a F
4 -o
W
41 fi.. -o 4
W
,t.,
a.
.0
W
4 f5... 0 a. W
4 g6...
F
-0 4
W
g6,. .0 4o
O.
7 cd O o es o 6 os o = gd 4 = gd O o O O
Cl) O U) > u) cn P- ci2 (i) >
Constanta . . . 55.734 3.790.837 68 4.890 517.289 142 461 43.012 93 -- -- - 4.688 8.230 672.281 81 69.315 5.053.422 73
Hart4ova .
Mangalia
Medgidia
.
.
.
.
.
.
.
.
.
73.294 3.714.601
60.101 3.942.767
74.091 5.398.826
50
65
72
268

989
33.390 124
7.202 1.059.655 147
405.315 106
137 15.989
444 35.312 80
415 38.082 91
116
-- -- -- 8.863
5.638
246.476
612.540
226.568
53 78.387 4.010.456
70 76.610 5.650.274
41 81.133 5.768.791
51
74
71
Sill4ra-Notia . 36.946 3.310.891 89 309 47.418 153 522 53.202 102 - - 3.058 503.772 165 10.835 3.915.683 95
Jud. Constante 288.000 20.484.185 7143.485.2.071.509 15311.979 188.597 96 11 -H 30.477 2.261.640 871333.952 25.005.931 72

Babadag . . . . 86.088 5.212.298 60 9.385 306.071 90 734 41.525 57 - - - 7.312 508.936 70 97.519 6.068.030 63
Macin
Sulina
Tulcea
31.922 2.211.040
2.205 126.818
39.252 2.815.705
69
57
72 1.475
7
23 1.479
129.631
39 5
68
554 122.473 221
60 5.220
87 1.308 209.720 160
87 -- --I- 1.761
343

-
2686 436 5.544

4.817
419.646
87.440
531.218
75 38.370 2.755.884
50 4.019
110 46.882 3.716.301
220.757
72
54
80
Jud. Tulcea 7163.429 10.818.178 66 5.646 435.141 77 2.647 286.335 1081 407 2686 436492641.547.320 80 191.393 13.089.660 68

Dobrogia . . . 1451.429 31.302.363 69119.131 2.506.650 13614.572 471.745 1041 418 2686 436 49.741 3.808.960 76 525.291 38.092.4041 72

Pentru o maI apropiatä, de adevär statisticä, am intocmit tabloul de sus a produc-

tiunif agricole pe ése anI, pentru judete i Dobrogia, iar pentru pl4I pe cincT anT.
In acest interval am avut in Dohrogia anI destul de buril' i f6rte

www.dacoromanica.ro
 745

Din acest tabloti reese, ca un hectar ad, produce in mediti 72 lei anual, adica 72 leT
in Judetul Constanta i 68 lel" in Judetul Tulcea.
Dam in tabloul de jos suprafata cultivata, val6rea productelor §i produsul brut al
until hect. pe 1.900 in fie-care din judetele t6riT, pentru a se putea face comparatia intre ele :
O
.,..,
4-2-
=L c-)
Suprafata culti- Valeirea produc- 4:1
(1)
as .4
oS
C.)
co
vatti hect. telor lei 7:1
'5n w
oS
n -C3

I DorohoT 144.160 20.460.570 142 3

Botosanl 140.589 19.444.949 138 4
Jal-,4 131.481 18.075.226 137 5
Roman 84.301 12.909.450 153 1
Vaslui 100.155 13.576.789 135 7

Mehl 94.616 12.297.204 130 8

Tutova 125.984 17.104.560 136 6
CovurluI 151.397 14.222.468 95 24
Tecuciil 127.483 16.025.179 126 11

, RAmnic-Sárat . 166.548 20.443.755 123 13

Suceava 94.004 11.943.143 127 10
..d

ie.1 Neamtu
Baca'
97.434
116.907
9.657.039
11.275.587
99
97
22
23
,..
os
L) Putna 81.077 9.146.452 112 16
Bug(' 200.430 20.597.270 103 20
Prahova 160.537 18.764.002 111 17

1 almbovita 135.286 14.578.478 107 19

Muscel 48.311 4.042.805 84 26
'Ao
Arges . . 135.208 8.957.660 66 31

VE1.1cea 91.558 7.169.386 78 29

661
Gorj 99.776 6.890.607 65 32
MehedintI 211.837 17.010.530 80 28
Dolj 375.562 37.480.302 100 21
RomanatT 240.106 26.058.928 110 18
Ir... Olt 168.605 14.072.701 83 27
L
.os
o Teleorman 338.069 42.029.013 124 12
o .

A
5' Vlasca 284.669 34.516.200 122 14
g 143 2
w, Ilfov 341.578 48.587.100
lalomi(a . 432.222 53.641.401 128 9
Braila. . . 221.485 26.933.153 121 15
Tulcea 13.687.471 85 25
1015
L t . . 162 340
.C,
O
Constanta 320.200 25.486.342 77 30

-
CI 1

RomAnia . . . 5.632.024 627.086.700 111.33

Vedem dar, ca judetele din Dobrogia sunt dintre cele din urma ale PriI Romanescl,
In privinta culturilor.
Acum dam i tabloul tuturor culturilor din Dobrogia pe anul 1.900 pe pla§Y:

71890 94

www.dacoromanica.ro
746

Silistra
f
-o
o
CulturI Constanta
hect.
HArs;ova
hect.
Mangalia
hect.
Medgidia
hect.
Noua
hect.
Total hect.
.-.

Orz .
Porumb .
. .... . . .
.
. .
17.428
7.167
17.060
14.351
26.185
10.945
25.193
14.111
10.215
8.921
96.111
55.495
GrAu 9.032 4.409 7.871 9.473 16.417 47.202
Meifi 7.799 19.483 9.413 15.221 3.300 55.216
E-i- Ov6z 4.178 7.523 2.955 5.002 2.103 21.761
z Secará 1.302 71 2.646 1.120 197 5.336
In . . . 2.082 481 5.606 181 62 8.412
E-
u)
Rapita
Canepa
Fasole
.
-
2.633

188
82
5
69
-
2.313
387
-
1.646

475
554
60
572
7.228
65
1.691
z CartofI 15 18 24 24 36 117
o
u
Maztire
Plante industriale .
Sfecle
. --10
-- 17
--17
-- 17
-- 17 87
10
1
GrildinäriI . . . . 190 267 110 130 431 1.128
Fin artificial . . . . 2.619 2.808 2.221 2.168 1.675 11.551
» natural . . . . 5.421 1.553 0.532 3.340 952 17.798
Total 60.073 68.257 77.225 1 78.101 45.542 11 329.209

CAL vine de agricultor 1 19 16 22 21 9 16

1

CulturI 13abadag Mticin Sulina Tulcea Total

Grail
Secara
. . . .. . . . . 15.870 4.911 542
380
10.684
7.186
-- 32.007
12.925
..,4 Orz . .
.
.
. . . . . 4.581
23.105
828
9.223
-
1.209 14.194 -- 47.731

ci.)
Ov6z
Porumb
2.321
11.818
1.279
9.521 49
557
8.051 -- 4.157
29.439

U
Meiu
Rapita
In
6.921
22
2.093
--
2.480
- 65

2
1.480
25
1.350 ---
10.946
47
3.445

0-4
Fasole
Mazá,re
242
11
114
8 - 17 912
38
---
1.285
57
Cartofl
Tutun
.

Plante industriale .
. . . . .

.
--
258

-
91
327 -- 23 249

-16
--
630
343
64

--
E-, GrädindriT . . . . 671 384 76 481 1.612
Fin artificial . . . . 5.865 2.891 15 3.612 12.383
» natural 576 2.269 1.670 754 5.269

Total 74.354 34.329 4.054 1 49.539 - 162.340

CM vine de agricultor 1 12 8 9 12 - 10

1
Total general . . . . - - - - - 491.549

CAte hectare vin de cultivator. . . 14

Fiindu-ne cunoscut numérul vitelor de munch epe, bor putem intocmi

pe p1ti.51' numèrul de hectare, ce are de facut o vita de plug intr'un an, cel putin pentru
anul 1900:
,S
1

--1 g cd

",
.cd
cd .5.1 i
8 93
DetaliI
gs, g5 g f,,,s V, ll 'ce -4o fg mi ?P.E gs, gg -ais ,TdEb
ad 'Gil "s i' ce as bp ' cd .4 .2 1 48 V cd 43 c'S ce .1,) tE-. S' E
,...g a
o
=gI

cs., o
O
15.7.0s''
Z ,.5.-,g r:,.-.,-ai 0..,...z
Ci)
P-4 II: P.4 cE 5: E-Iz E-I
"do
E-0.2,
al
c.)
1
"
Hect. cultivate . . 60.073 68.2571 77.225 78.1011 45.512 329.209
! 74.354 34.320 4.054 49.5391162.340 491.519
No. vilelor agr. . .1 12.354 10.261
, 18.351 17.554 15.850, 80.370 21.755 12.427 3.890 10.268 48.340 128.710
., Clf A ICI I no no

www.dacoromanica.ro
 747

In termen media dar in Dobrogia, un cultivator are 14 hectare de lucrat.

Se wie ca un plug cu 4 boY póte face o munca agricola in bune conditiunY, arAnd
zilnic 35 'aril' 1).
La noY in genere se lucrézá" 80 zile pe an.
A§a dar un plug póte ara 'Ana la 28-30 hectare anual, aceea ce pentru o singura,
vitA revin cate 7 hectare pe an.
In Dobrogia ing, din cauza releY intretinerl a vitelor, abia se póte ajunge la 3.802)
hectare de via', adica pentru un plug cu 4 bor vin 15 hectare.
DecY existà o proportie general6 intre numärul vitelor de munch', i intinderea cultu-
rilor in Dobrogea, unde fie-care cultivator are de lucrat cAte 14 hectare pe an.
Acesta flind un factor care influentéza asupra agriculturiY in Dobrogia, sal raporam
la pl4I; ast-fe! gäsim :
In plasa Constanta un plug arä, 19.20 hectare, un cultivator poseda 19 hectare.
» HAr§ova » » » 16.80 » » » 0 16 »
» Mangalia » » » 17.20 » » » » 22 »
» AIedgidia » » » 17.60 » » » » 21 »
» Silistra-Noua » » 11.20 » » » » 9 0
In j ud. Constanta un » » 16.00 » » » » 16 »
In plasa Babadag » » o 13.60 » » » » 12 »
» Mdcin » » » 10.80 » » » » 8 »
» Sulina » » » 4.00 » » » » 9 »
» Tulcea » » » 19.20 » » » » 12 »
In jud. Tulcea » » » 10.20 » » » » 10 0

Daca voim sA tragem conclusiuni generale din t6te cifrele stabilite i impärtind
Dobrogia in sensul paralelor avem:
Partea de Sud, cu plä0le Slistra-Noua, Mangalia i Constanta, terenul produce bine.
Cu cat inaintäm spre Nord de valea Carasu, terenul produce din ce in ce maY slab
(p1ä01e Medgidia, Babadag i liarwva).
Coborand pantele nordice ale culmeY Babadaguld, paméntul reincepe a produce
iarä0 bine.
1614,a, dar, avem un centru f6rte räti (basinurile riurilor Saraia, Casämcea superi6r6
0 cele douè Slave).
Cu cal ne departam care Nord 0 Sud de acest centru, cu atat avem un pamént maY
rodnic, care atinge maximum la cele douè extremit'AY (p16.01e Silistra-Nouä. i Tulcea).
Impartind Dobrogia in versantY (afara de p1401e Flkwva i Babadag, carY am
arátat cA sunt fárte rele) avem
Versantul Dunärean e cel maY productiv (pi:41e Silistra i Tulcea cele maY bune,
Medgidia i Niacin maY putin).
Versantul MariY-Negre (plä01e Mangalia i Constanta) tot a.-A de productive ca
pi:41e Medgidia i Mäcin.
In trgsurr generale :
Centrul slab (plä,01e Iiiir§ova Babadag), douè extremitillY fórte productive, insh
, maY bung, partea de sud (pl. Silistra) ca cea de Nord (pl. Tulcea); intre centru i extre-
mitatI, douè zone de o potrivä, de productive.
Din aceste consideratiunI am exclus plasa Sulina, care sub Vote raporturile da o
productie fárte rea.

I) Barral et Sagnier. «Dictionnaire d'Agriculture», Tom. II, pag. 202

2) D-I Coleseu dä, media 4.13 hect. la o vita de plug in Dobrogia, iar pentru Ora intréga 2.95.

www.dacoromanica.ro
748

B. VIILE I LIVEDILE DE PRUNI

Dobrogia a fost maT renumita odiniòra in productiunea vinuluT, de cat acum. Nu

vom merge cu cercetarile pang la «Tristele» luT Ovidiu, care ne spune :
o 'n vas inghiatti. vinul»
«De 'I scotl in bolovane ptistrand figura Mel».
'n loc a sòrbe spumti, mtint1ndi buctifi de vin» 1).
Vom cita numaT la intamplare cele ce ne spune Peyssonel, in vol. al 1I-lea al cartiT
sale, flind date maT precise 0 maI apropiate de noT, scrierea flind tiparita in 1787.
Peyssonel vorbind despre marfurile ce se exportatt din Mangalia, mentioneaza
«despre strugurif ce se producean aci in destul de mare abondent,».
In alta parte vorbesce despre vinurile din Dobrogia, «unde se producea o destul de
mare cantitate de vin ro§u, insa de calitate mediocra, la Isaccea, Tulcea i Macin. In
fie-care an veneati din Rusia 0 din Polonia 5-6000 carute pentru a incarca vinurI, carT
costan pe loe 50 de parale quintalul, socotind pretul unul peste altul» 2).
Dad, am voi acum sa §tim ce cantitate de vin se exporta din viile Dobrogiel, trebue
sa cun6scem, ca un quintal era egal cu 225 ocale turcescI, sail 268 kilograme.
DecT, daca socotim, ca o carula putea incarca pang la 5 quintale, ceea ce nu era
mutt, ca o caruta venita din Rusia sa incarce 1340 kilograme, ajungem la colosala cifr5,
de 8.040.000 kil, vin, pentru cele 6000 carute incarcate cu vin ce se exporta in Rusia 0 Polonia.
Este bine inteles, ca. val6rea a 50 parale nu era ca acum 25 banr.
Cea maï mare cantitate de vin exportata de Ora neistra intréga, a fost in 1888, de
9 miliáne kilograme; decT, ne putem face o idee de productivitatea in vinurT a DobrogieT
In veacul XVIII.
Cifrele confirma zicatdrea r&nasa pana astazI in gura locuitorilor din Nicolitel, c5,
«podgoriile SariceT erati pivnitele impèrätesel Caterina 1I-a a Rusieï».

* *

La ocuparea Dobrogier, baronul d'Hogguer ne-a lasat o notita förte sumara despre
vinurile de aci, cand zice: «via se cultiva in mid cantitatT, maT ales in imprejurimile
IsacceT i MacinuluT. Vinul ce se produce e de calitate de tot inferi6r5, 0 se consuma in
Ora, afara de o mica' cantitate, care de la Macin se exporta in lungul DunariT» 3).
S5, controlam spusele luT d'Hoggueur prin date statistice exacte, i pentru o buna
comparatie dam maT jos tabloul culturiT viteT i productiunil vinuluT din aniT 1892 0 1900:
CONSTANT A TULCE A DOBROGIA
VII VIN V I 'I VIN VIÏ VIN
...i. as -4 4- cd
.
4. 1 cd
a: 0 .0 0 0 .-0' 4,4, 0 a) :a
os o
C)

rs O 44 r. 5 - 4,-,
o
c. ,io = o .,j C-,
.0 ,_,
S ,- cd
E.. t
0 0 4.;
76. c
4.,
.o ,.., 7..-,-.o
'E ghw 0-4
40
wo
c.) '0 ,..,
do oo 4.4. 0
CW
.0
0 '0 8 do .1-4- 0
Eoo ..?.,»
eg .o
173
E._:
ra. .0
,,»
2 .0
do
p, 1-.1
co o
ft o
.4 cn 44 P.: 4 ig 4 '4 it 4 j) 4 4-4 2" 1 44 P. '3

1.892 1.010 20.091 19.89 367.063 18.N 4.570 107.939 23.62 1.548.777 14.35 5.580 128.030 21.75 1.915.840 16.30
1.90012355 21.270 9.- 334.9001 15.75 5.894 305.800 51.90 3.843.900 12.57 8.249 327.070 39.60 4.178.800 12.78
Plus 1.345
11 1.1791 - - -I 1.3241 197.861 28.28 2.295.123 - 2.66911 199.0101 17.85 2.262.9601 -
Minus - -I 10.891 82.163 7.481 -1 - -I - 1.781 -1 -I - - 3.52

') Trist., Lib. III, Eleg. X, vers. 20-22.

1) «Traité:sur le Commerce de la Mer-Noire». Vol. II, pag. 158-159 i 172.
') artenseignements sur la Dobrodja», pag. 18.

www.dacoromanica.ro
 749

Din acest tabloù reiese :

a) Suprafata terenuld cultivat cu vie a crescut in 8 anI cu 2.669 hect.
Productia vinuluI a crescut in opt anY cu 199.040 hectolitri.
e) Media la hectar in ace§ti opt anI a crescut cu 17.85 hl. la hectar.
Val6rea vinuluI in total a dat un plus de 2.262.960 la in ace§t1 opt anI.
Pretul unuI hectolitru a scazut cu 3 le 52 banI.
Scazand cheltuelile culturif unul hectar de vie, care pentru judetul Constar*, sunt
86 la iar pentru jud. Tulcea 94 lei, putem intocmi tabloul de cat produce net un hectar,
sat" t6te viile din Dobrogia pentru anul 1900:

CONSTANTA TULCE A DOBROGIA

Produce net Produce net Produce net
-4
S up raf. Valore Supraf. Val6re 0 Supraf. Vail:5re
heel. Lei 'Me viile ..g
0 hect. LeI Tofite viile 0
,-= hect. Lel T6 te viile 4
CO

LeI 0 LeI ' o LeI e

2.355 334.900 132.370 56.60 5.894 3.843.900 3.289.864 558 8.249 4.178.800 3.436.300 416.50

Raportul in care stab' judetele dobrogene, din punctul de vedere al viilor, lath' cu cele
din téra este aratat in tabloul:

Productiune Productiune ....

.. ;0
'8 0
o o ag 0 _.3
4 03 °3 ce ¡I9 1:?: 4 03 ,I,5 cis S a, cp c.)
a3 ..3- __, -..a n) 04 JUDE TE as ...; ,-.1 (1) E u .2)
JUDETE -.--
a --E1' .,.;.-1
ca c) z
92 -.--,.. o
:-.
-0 il."
= .C 1:3
-,--
a 74 03 w0 4,- _,
'43 04 -2 z ...s ,O o
as ,03 6 ..vi a) = as ..-D ii? 0= ii Oo
io.
o -
el
o
4:: 4 gt
cri
t.
o
Id,
CO
o
13.) A ci)
ft z
rL cd
-.1 rpr.

cn E-' hl. LeI w E-4 hl. Le

DorohoI . . 525 3.250 6.2 13.51 44.000 95 16.90 Dambovita. 246 2.200 8.9 24.68 54.300 185 35.70
Boto§anl . . 891 9.400 10.5 18 53 174.100 10 03.30 Muscel . . 162 2.800 17.3 36.38 73.9 456.1
Ia§I . . . . 4.478 138.000 30.8 10.47 1.445.00(1 82 240.90 Arges, . . . /.0S6 10.950 10.7 16.51 180.800 159 16.90
Roman , . 740 17.400 23.5 9.68 168.500 60 167.70 Valcea . . 8.115 52.840 6.5 23.26 1.228.800 11 48.80
Vaslul . . 3.718 114.100 32.5 6.38 728.400 55 140.90 Gorj . . . 7.190 39.900 5.4 23.18 001.600 7r 50.40
Falciu . . . 6./73 .150 35.0 5.85 1.422.900 134 76.00 Mehedi ntI . 3.750 15.200 4.1 12.14 196.7 8 27.5(
Tutova . . 6.328 67.300 42.2 4,85 1.395.800 81 139.50 Doti . . . . 11.346 56.530 5.0 13.92 787.8 91 21.50
CovurluI . 6.561 F163.800 25.0 5.11 837.300 13. 8.30 Romanatl . 8.354 32.500 3.9 13.81 448.700 118 4.20
Tecuci . . 7.722&9.500 47.9 746 2.758.200 106 251.10 Olt . . . . 3.633 26.700 7.3 16.50 440.500 133 11.70
R.-Sarat . 9.573 .040 25.1 9.95 2.387.400 220 29.30 Teleorman . 10.284 91.100 8.9 17.79 1.620.700 148 9.60
Sucéva . . 382 1.400 3.7 13.57 19.000 83 33.20 Vlasca . . 6.491 85.800 13.2 14.58 1.250.800 130 62.70
Neam.tu . . 89 200 2.2 8.- 1.600 58 40.00 Ilfov . . . 4.305 91.000 21.1 19.60 1.783. 141 273.30
Bacau . . 5.300 20.020 41.5 5,77 1.270.400 74 165.70 Ialomita . . 898 7.660 8.5 18.05 138.300 140 14.00
Putna . . . 11.936 792.200 53.0 7.30 5.786.900 134 253.40 Braila . . 619 20.100 32.5 11.04 221.900 266 92.40
Buzéfi . . . 1.960 33.020 16.8 18.45 609.200 96 214.80 Tutrea . . . 5. 94 305.800 51.9 12.57 3.843.900 Of 558 00
Prahova . 068 23.520 24.3 21.01 494.100 1371 373.50 Constan fa . 2.355 21.270 9.0 15.75 334.90 86' 56.6'0

Acest ta,bloti ne dovedesce, cA judetul Tulcea vine in al doile,a, rand, dupa jud. Putna
In privinta medieI producid la hect., de asemenea §i sub raportul valorri vinuluI produs.
Un hect. de vie din judetul Tulcea produce maI mult de cat orY-care judet.
Dam tabloul culturiI viteI i productiunif vinuluI pe comune, 06.51 i judet,e pentru
anul 1900:

www.dacoromanica.ro
750

a) Judetul Constianta
Productia Productia
ad '5 cd '5o
S. vs a) a)
COMUNE -0-3
-33" t)
..-0
O
-.
cd

.!.t 16
c..
.0
"a
0
0 -1
S'
COMUNE
-4-
;CI -.3
Cd g
,c1
Cd
-.8
cd

03 11
'55
7,4
0 .--;

p) E-. 1.2 P' +cird z E-1 121 1-'4

E
rn hl. :-41 Lei t', En hl. '''A LeI f3..

Caraharman
Caramural .
.
.
.
.
12
10
24
500 50.- 2.250
2.-
192 8.- Calfa
4.50 Ciobanu .
. . .
.
.
.
.
.
12'
3
-20 et.
- -
300 15.-
Cicrt1cci . . . . 16 452 28.04 9.040 20.- D6.enT 16 255 16.01 3-825 15.-
Constanta . . . 325 1300 4.- 10.400 8.- Geirliciu 95 95 1.- 1425 15.-
Gargallc . .
Omurcea . .
.
.
.
.
20
2 - - -
248 8.55 3.968 16.- Ghizdarescl
- IlAr§ova
Ostrov
.
.
. .
.
.
53
125
36
1.5601 29.04
1.570 12.70
842 26.39
12.480
23 550 15.-
10.104 12.-
8.-
Pl. Constanta . . 394 2.524 6.30 25.850 10.25 Sarai6 30 300 10.- 4-500 15.-
Siriu 40 1.500 37.- 22.500 15.-
A gemler . . . . 3 15 5.- 150 10 .- Topal 45 350 7.77 5.250 15.-
Cavaclar . 2 20 10.- 500 25.- Topologo 16 364 22.07 7.280 20.-
Gheringec .
.
.
.
. . 9 245 5.-- 720 W.- Urumbei . . . . 6 42 7.- 294 7.-
Mangalia . . . . 28 48 8.85 6.200 15.-
Musurat . . . . 10 53 5.30 848 16.-
OsmanfacEl . . . 5 5 1.- 55 11.-
Pl. Mangalla . . 57 3861 6.70 8.473 21.95 Pl. HAr;ova . . . 477 6.898 14.40 91.508 13.25

Alacap 7 98 14.- 16.- Almanllu

1.568 164 1.032 6.20 18.576 18.-
-- -
. . .
Cernavoda 180 15.- 15.- Asarlik 760 20.-
Chioseler .
CochirlenI .
.
.
.
.
.
.
.
. 12
4
40
2.700
Bugeac
7.- 686 14.- Beilic
- 15
35
65
38
70
500
2.25
2.-
7.65
1.470 21.-
11.500 23.-
Ra§ova 5
71
50 10.- 1.000 20.- Canlia. 58 23 0.35 345 15.-
Seimeni 22 264 12.- 3.960 15. - Caranlic. . . . . 2 24 12.- 180 20.-
Ta§punar . . . 5 35 7.- 560 16.- Carvan . . . . 12 48 4.- 1.410 30.-
Cuzgun 13 156 12.- 3.120 20.-
Dobromir . . . . 27 216 8.- 2.593 12.-
GArlita . . . . 127 635 5.- 12.700 20.-
Lipnita 117 280 2.40 4480 16.-
MEIrlénu . . . . 47 187 3.97 3.366 18.-
Oltina 63 378 6.- 3.780 16.-
Ostrov. 555 7.000 12.65 129.525 18.50
ParachioI . . . . 24 96 4.-- 2.400 25.-
Satu-Noll . . . . 41 1032.50 2.060 20.-
Pl. Medgidia . . 62 676 14.37 10.474 15.451 Pl. Silistra-N. . .1 1365 10.786 7.80 198.595 18.35

b) Judetul Tulcea
AlibichioT
Armutlia
.
.
.
.
.
.
.
.
- - -8.- -256 16.-
2
- Carcaliu .
16
Balabancea . . . 35
136
450
2.420
12.80
17.80
6.750 15.-
24.200 10.-
Atmagea . . . . 728 14.- 11.220
52 15 40 CArjelarI 27 100 3.50 1.400 14.-
Babadag
Ba.,chiol
Beidaut
23
26
7
1.058 46.- 15.870 14 50 Cerna
5.476 210.90 82.140 15.50 Coium-punar
8.560 114.- 119.680 13 90 Greci
. .
182
3 - -9.- - -9.-
12 12.380 102.- 193.200 15.60
1.654 14.886
Can11-bugeac . . 55 5.062 92.- 74.968 14 80 Isaccea 477 28.040 58.50 448 640 16.-
CaramanchioI . . 78 400 5.10 4.000 10.- Jijila 169 3.860 22.90 30.880 8.-
Caranasuf . . . . 40 3.372 86.30 43.810 13.- Luncavita . . . 342 19.390 56 70 193.900 10,-
Casapchioi. . . 48 1.160 24.20 17.400 10 40 Mitcin. . . . 156 11.160 71.50 89.280 8.-
Castancea . . . . 20 335 5.025 15.- Picinéga
16.75 . . . . 32 640 20.- 7.680 11.80
Ciamurli-de-jos . 1 25 25.- 250 10.- Pisica 17 1.500 9.80 13.470 9.-
» -de-sus . 58 3.480 60.- 41.760 12.- Satu-Noil . . . . 98 1.063 10.90 10.304 9.-
8.-
Ciucurova. . .
Cogelac
Congaz
. 131
24
95 1.190
4.000 30.50 72.000 18.- Turctoia
1.820 75.10 10.920 6.- VaciirenI
12.50 28.870 24.20
. . . . -359 37.878 - -
- 105.- 296.060
-
Entala 100 2.710 27.10 37.660 13.90
Pl. Mäcin . . . . 11 2.045 120.5351 57.20 1330.650 11.5
Jurilofca 200 12.200 61.-137.000 30.-
Nalbant 112 4.775 42.60 27.000 525 Caraorman . . 1 5 5.- 50 10.-
Ortachiol . . . 59 3,910 66.25 32.100 8.20 Chilia-Veche . . 89 2.025 22.80 20.390 10.-
Poturu 12.- Satu-Noil
SarichioI
72 1.612
150 5.400
22.30 19.344
36.- 97.200 18.- Sf. Gheorghe
2.- 500 10.- Slistofca. .
. . .
.
.
. -- -- 10.-
-- --
10 150 3.000 20.-
--
Slava-rusit
Toxof
Zebil . . .
.

.
. .

-.Ç
26
5
317
50
50
6.563
10.- 500
20.60 77.407 11.80
10.- Sulina
. .
- - - -
Pl. Babadag. . . 1.769 74.952 45.60 956.910 12.75 Pl. Sulina . . . . 1001 2.180 10.701 23.4401 15.50
I

www.dacoromanica.ro
 751
_ -
....;
c,
0
Producia $ .a,,, Productia
41 40
COMUNE 1- ,-isi .s-11__, Valemea -,:a1 PLÄ.$I 1 .74 43 . Valórea .3
ct
-.g
,ce
-iii.4
03 T-)
4)
Total& -i-«).-.
--
A.,
r.., 0
0
`ri sce
4
41.111
'
Total ii 15-,..,

0 0
1$54
0
.
Ili g
u) E-1 'Ai Lei cr EY. 'Al Lei
Agighiol . . . 94t1 10.810115.- 108.100 10.- Constants. . . 394 2.524 6.30 25.850 10.25
Be§-tepe . . . 160 5.200 32.5 52.010 10.- FlArsova . . . 477 6.898 14.40 91.508 13.25
Cttsla . . . . 27i1 2.7001100.- 18.900 8.- Mangalia .. 57 386 6.70 8.473 21.95
FrectIteI . . . 16 4341 9.- 161 1.50 Medgidia . . 62 676 14.37 10.474 15.45
Mahmudia . . 6íl 1.550 25.8 18.600 12.- Silistra-NottA 1.365 10.7861 7.80 198.595 18.35
MalcocI. .. 45 2.550 56.6 39.250 12
.- Jud Constanta 2.355 21.2701 15.75 331.900 15.65
Meidanchioi . 37 963 26.- 10.785 12.-
Morughiol . . iii 28 28.- 420 1:-
Nicoll-tat . . . 627(1 44.580 70.1 731.112 16.50 Babadag . 1.769 74.952 45.6 956.010 12.75
Parches . . . 69 430 6.3 5.160 12.- Milcin . . . . 2.045 120.535 57.2 1.330.650 11.50
Sarighiol . . 47 3.400 72.3 34.000 10.- Sulina . . . . 100 2.180 10.7 23.440 15 50
Somova . . 135 8.910 66.- 17.820 19.- Tulcea . . . . 1.980 108.133 64.5 1.532.900 13.10
Telita . . . 374 16.180 45.- 318.880 10.-
Tulcea . . . . 288 10.498 36.5 177.802 16.50 Jud. Tulcea . 5.894 305.800 52.57 3.843.900 12.50
Pl. Tulcea . 19801 108.133 64.5 1.532.900 13.101 Dobrogia . . . 8.249 327.070 39.6 4.178.800i 12.30

Judetul Tulcea produce dar Mrte mutt ;;i Mae bun vin. Ilenumitele podgorif:
Gurg6ia, ville 6cliese i Sarica se tin 'ant i acoper tóti clima nordich a culmeI Isaccea,
de la Alanastirea Cocosul OM la satul Telita, centrul fiind Nicolitelul.
NumaI din cauza lipsei mijlócelor de transport, preturile sunt asa de mid, cacr dupa
analisa facuta de doI cunoscatorl, D-niI Carnu-Munteanu i Corneliu Roman 9, resulta
ea cantitatea medie de alcool ce contin vinurile TulceI este 10.39°/., vinurile albe (decI
In al patrulea rand din judetele trii, dupa Barnnicul-Valcea, Dolj i Dorohol) i 9.75(0i
pentru vinurile rosiI (adica al 13 rand).
Judetul Constar*, are vinurl, dar nu tot asa de bune. Cele mal insemnate podgorif
sunt acele dinprejurul orasulur Ostrov.
Cantitatea de alcool ce contine vinul acestuT judet este: 8.27010 pentru vinurile albe
(in al 22 rand) si 9.47qo pentru vinurile rosiï (in al 17 rand).
Dam, tot dupa acestY doI D-nY cunoscatorT, tabloa de compositia medie a vinurilor
din Dobrogia:
DENSITATE ALCOOL EXTRACTUL CENUSA ACIDITATEA V in anal.
JUDETE Vin ,..; eci
. Td
X -6 k -6 k
..t1 a) ce..... CD oe ci) ce ce
co.
o
'?-:' ' '' 'A A' , 4 '4
1

Constanta alb 0.9961 0.9961 0.9961 8.27 8.27 8.27 17.70 17.70 17.70 1.14 1.14 1.14 8.58 8.58 8.58 1 10
t rosu 0.9910 0.904810.9960 7.32 9.47 11.61 12.01 16.29 20.28 1.28 1.71 2 03 5.30 6.73 7.95
Tulcea alb 0.9910 0.993010.9940 8.10 10.39 11.61 13.80 15.19 16.08 1.10 1.39 1.74 5.39 5.89 6 52 9
. .
rou 0.9930 0.9942,0.9952 8.36 9.75 11.44 14.98 18.52 24.82 1.30 1.77 2.64 6.18 7.04 7.75
O

lata i analiza facuta la cate-va vinurI din Dobrogiag):

') «Vinurile Romttnieï», pag. 245.

9 «Vinurile Ronanie», pag. 200-1 0 232-33.

www.dacoromanica.ro
 a) Jud. Constanta
Alcool Un litru de vin Quo-
cu <D
contine grame cientul
oS

COMUNA o a! E 2os d CD
r.".1
0 T.', (3.)
-0
Z -0 o .E _Ft o Q)

-01
o
Ca,
á o
C-7
Cn

Cb "4-
-03
*(7142

0-5
p. -
o 03,
7:3
0 r.. - -
.74

LeI [.4

rosie
Almaliu . . . Gabrovita pe deal G. Zlati 3.501 Inchisti 0.9934 7.32 5.87 14.74 1.56 7.74 3.9 7.5 greil
dec.
. . Ilie Stoian 3.50 rosie Po tr. potr. bung 0.9950 827 6.64 17.58 1.58 5.81 3.7 11.4
. . Sard-Mee 4.50 profit' f. bun desvolt. f. build 0.9958 9.56 7.67 19.54 1.54 5.77 3.9 13.2
Beilicu . . Satu-Noti délul Mori- Ion Sivriu 1888 1.60 galb. acris. p. desv. mijl. 0.9961 8.27 6.64 17.70 1.14 8.58 3.7 7.7
lor vadra
Constanta . pe malul N. Ganciu 4.00 profIr » 0.9969 7.32 5.87 14.14 1.88 6.84 4.1 8.5 usor
Mdril, es dec
Ostrov . pe deal D. T rianda 81 3.20 rosie 0.9949 10.03 8.07 12.01 2.03 7.07 6.7 11.4
F. Florescu 3.60 0.9960 10.73 8.64 14.17 1.88 7.95 6.0 10.8
N. Boboc. 3.50 0.9948 10.21 8.21 18.35 1.81 7.88 4.4 10.4
I. Cdlinescu 3.70 0.9960 9.78 7.87 19.56 2.00 6.36 4.0 12.3
. . . Dimcea 1888 3.00 0.9951 9.95 8.00 20.28 1.61 5.30 3.9 15.0 greil
Satu-Notl Satu-Not- i M. Litzeir. o 3.50 ro § des. f. bun frum- òsä, buná 0.9915 11.61 9.36 12.56 1.28 6.61 7.4 14.1 usor

b) Jud. Tulcea
Enisala Babad. pe deal P. N. Avram 1888 2.00 galben bun potr. bunä 0.9940 9.45 7.60 14.78 1.38 5.92 5.1 12.8 u §0
dec. I
GrecI . Morus hIdcin pe vale Gr. Ghia- 1.50, ro § Inch. - mijl. 0.9941 10.30 8.29 17.35 2.05 6.18 4.7 13.4
cenco
lsaccea Bddila pe deal LIM Cristu 2.00 bun f. build 0.9946 9.78 7.87 19.82 1.30 6.99 3.9 11.2 grog
Tulcea » St. Teodorof 2.00 pldcut 0.9952 11.44 9.21 24.82 t72 7.75 3.7 11.8
astrig
Jijila Vatra-Satu- Mdcin pe vale Marin Petcu 0.80 giilbue pldcut pläc. mijl. 0.9937 8.10 6.50 1.22 6.51 9.9
ILA
Luncavita . pe deal En. Stroia 2.50 ros Inch. - 0.9941 9.45 7.60 16.12 1.41 7.36 4.7 10.3 uwr
Mdcin . . Valea-Nuci- pe es Tone Nicul. 2-3.00 ro § pot r. potr. 0.9946 9.21 7.40 14.98 2.64 7.14 4.1 10.3
lor
Nicolitel . Sarica Tulcea pe c6stä I. N. ZafIr 1886 4.00 gálbue bun bun bun& 0.9930 10.35 8.33 13.80 1.40 6.52 6.0 12.8
vadra
» » a acris. pläc. super. 0.9925 11.10 8.9 15.50 1.10 6.36 5.7 14.1
placut
pe deal 1887 » pldcut frum. o 0.9931 10.70 8.61 15.76 1.58 5.46 5.4 15.8
» bun phicut 0.9927 11.15 8.98 15.78 1.74 5.39 5.7 16.6
Po c6stii 1885 5.00 » f bun 0.9938 10.25 8.24 15.68 1.58 5.39 5.7 16.8
1888 2.00 » plticut bund 0.9933 10.80 8.70 16.08 1.22 5.92 5.4 14.7
pe deal St. Rastarof 3.00 ros -- 0.9930 8.36 6.71 18.08 1.52 6.83 3 719.82 gre6
dec.
M. Midan- 1887 4.00 gdibue bun frum. bund 0.9910 11.61 9.36 14.18 1.30 5.61 6.6,16. u§or
schi

www.dacoromanica.ro
 753

Viile in Dobrogia forméza dar unul din principalele isvóre de bogatie ale provincia
t.8t, Wat de important ca agricultura, crescerea vitelor, pescaria i carierele.
Insa, din causa lipseT cailor de comunicatie, vinul ad este putin cunoscut, raí apreciat.
Daca se va deschide o cale ferata de la Constar*, .la Tulcea Cu ramincatiI spre
Jurilofca, Isaccea i Macin, de sigur multe din numer6sele bogatiI In vinurr, cariere
pescara: ar dobandi insemnatatea ce merita.
Atund plàile Babadag i Harsova, cele mar sarace acum, insa propriI cultura' viteI,
ar indemna pe locuitorY a se ocupa maï serios de viticultura.

II. Live4i1e de pruni.

Cultura prunilor este fórte negligeata maY ales in judetul Constanta, i ca dovada este,
ca, In 1892 emir' In acest judet 6 hectare cu livedI de prunI, In Plasile FlArsova i Silistra-
Noua, iar in 1900 n'ab' ee'mas de cat 2 hectare In plasa Harsova si unde productia a
fost nula.
In judetul Tulcea, acésta cultura a luat o mica, desvoltare, de óre-ce In 1.892 erati
numaI Ose hectare cu prunl i acum avem 27 hectare.
Am v6dut in 1900 frum6sele livedr de prunl ale marrastirilor Cocosul i Cilicul si am
admirat productivitatea lor. In schimb am vizitat aceste monastirI i in 1931. N'am
macar o singura pruna in livada.
Cum vedem productivitatea liveçiilor Cu prunl este extrem de caprici6sa, i acésta
e una din causele principale pentru care locuitoriI nu se prea ocupa, cu cultura prunilor,
mal cu Orna In judetul Tulcea, care in Vota, partea lui Nordica pana, la culmea Babada-
guluI sémana cu o frurnósa gradina.
S'a dam i tabloul de cultura prunilor i productivitatea lor, pe 1900; cunoscénd
din tot jud. Constanta, numal plasa Harsova a avut 2 hectare cu livedI de prunI, caro
n'aa produs nimic:

..;
..:.,
Produeita

...;
0
0 ,....
...3
0
0 ..
Produetla

. ..1
0
-
..a
..;
Productia

'ci 1 A
COMUNE 4
0
2
,...

E
,.. :
.c
44
.4
.
0.

e3
1 o
0
z
COMUNE
LI
-o
-E' 7
.
0,
A
as
.2.1)

ce
o
S
COMUNE 2 . Az ,f4 o
c
.'
.S. Z. O
ti o '-' WI o 4 o cd ed
.1 a)
0.4...
0. ... cd
..3.)
c4 PE
o.)
ra, ge
3 d w
.. -
-a.

..-.5
2 z6 o
E'
w
'cs
a.
e ,' 7.-1 O
z
.
e
1.6

E.
cu
2os
*
re
4
a.
c
Ti
5
6
Z
0
F-.
W 7:7s
:--
E'
a.

Armutlia .
CasapehioT .
Clamurli-de-j.
. 1.001
7.50 5.02
1.50 1.0 N'a produs
1 I Gred
Isaecea
. . .
. .
2.1
2.9
1.160 12 6.0
1.500 273 94.0 13.50
48 4.0 CAsla . .
5.0 Nieolitel.
Sarighiol
.
.
.
0.35
4.80
0.40
120 -
2.600 150
215 15
900 6.00
-3.1
102 6.8
3.7
--
o de-sus. 0.75 4.80 Telita . . . 4.15 2.510 750 168 4.590 6.0
Poturu .. . . 1.25 850 1

Pl. Babadag 12 8.000 I Pl. Macla . 5.0 2.660 285157.0 1.398 4.251 Pl. Tuleea . 10.0 5.4751 915 91.5 5.502 6.0
1

C. FIPICULTURF1 I SERICULTURR
Aceste dou6 ramurl de bogatie nationala degeneréza pe fie-care an.
Mal ales In Dobrogia descrescerea e simtit6re si reclusa la mal putin de cal a 10-a
parte, dupa cum vom vedea.

I. Creseerea albinelor.
Crescerea albinelor este reclusa In timp de 8 anY (de la 1892-900) la 13 si daca am
avea date statistice mai vechl, am vedea descrescerea enorma a acesteI productiunI, care
nu cere niel cheltuiala, niel ingrijire
71890 95

www.dacoromanica.ro
754

In 1892 numar judetele Ilfov si Sucéva intreceati judetul Tulcea, in privinta produc-
tiunir mierer §i cerer; iar acum intréga Dobrogie produce abia pe jumätate din clt
producea numar judetul Tulcea acum opt anr.
Ca proba vom da tabloul apicultura din 1892 al intregir tärr:

MIER E CIARA
Valérea
No.
JUDETE Stupilor
Cantitate Valore Can litate Valifire Totahl
kgr. LO kgr. Le Lei

Arges 6.478 3.751 4.317 1.425 6.170 81.487

Bacail . . 10.350 9.462 8.989 2.293 8.851 17.040
BotosanT . 10.758 9.460 8.230 2.698 8.795 17.026
Braila 1.882 2.930 2.637 291 1.349 3.686
Buztiu . . . 4.750 2.710 2.710 1.154 5.505 8.215
Constan fa . . 4.334 7.801 6.553 536 2.246 8.79.9
CovurluI . . . 3.661 2.221 2.265 511 1.952 4.217
DEi.mbovita, . . 10.220 4.673 6.028 1.253 6.177 12.205
Dolj . . . . . 5.564 4.180 3.386 646 3.344) 6.726
Dorohol . . . 7.949 6.367 6.240 1.417 5.583 11.823
Fiilcitt . . 5.974 3.119 2.869 796 3.415 6.284
Gorj 8.200 3.591 5.279 1.964 8.299 13.508
Ialomita . . . 8.127 10.128 10.128 1.229 5.653 15.781
IasI 11.667 10.439 9.395 2.701 9.859 19.254
Ill'ov 14.499 25.416 20.841 3.037 13.636 31.477
MehedintI . 9.927 13.929 12.954 1.973 8.642 21.596
Muscel . . . 8.550 6.202 6.822 1.900 8.550 15.372
Neamtu . . 9.918 11.070 10.738 2.166 8.686 19.424
Oltul . . . 2.890 2.261 2.555 729 3.718 6.273
Prahov a . . 7.180 4.493 4.987 1.361 5.771 10.758
Pu tna 5.552 5.725 5.095 1.369 5.736 10.831
R.-Sdrat . . 3.180 2.989 2.899 613 2.605 5.505
Romao . . . 9.913 10.247 8.198 2.489 9.408 17.606
Romanatl . . 2.885 2.041 2.449 852 4.286 6.735
Suceava . . 12.116 21.935 21.936 3.048 11.918 33.854
Tecucl . . . 7.434 4.546 4.410 1.533 6.163 10.572
Teleorman 5.100 6.644 5.249 634 3.943 9.192
Tulcea . . . . 9.453 11.682 13.361 2.187 9.273 22.634
Tutova . . 8.238 4.124 3.712 1.075 3.806 7.517
VasluI . . 11.372 6.811 5.994 1.969 8.230 14.224
Villcea . .
. 5.475 3.031 4.971 1.538 6.567 11.538
Vlasca . . 7.263 8.918 8.383 1.186 6.072 14.955

Descrescerea cultura albinelor se datoresce mar multor cause: a) intinderir terenu-

rilor de cultur i decr imputinarir florilor, b) apor taxelor exorbitant de marr ce s'a5
pretins crescatorilor de albine, c) agentilor domeniali carr ati alungat stupariile din lumi-
niurile padurilor.
Prin mijlócele propuse de mine la capitolul «gospodaria rurala», cred, ca se va in-
drepta mult starea de lucrurr in traiul Oranulta dobrogian.
Cultura albinelor in anul 1900 se póte vedea in tabloul alaturat (pag. 755).
Judetele Tulcea i Constanta sunt clasificate cele din urma din Téra (Constanta al
30-lea, Tulcea al 31-lea) In privinta produselor apicultura.
In Dobrogia, stupurr sistematice nu sunt de cat la Tiganca-Taiter i Nicolitel.

II. Sericultura.

In Dobrogia, Oranca, se ocupa f6rte putin cu crescerea gandacilor de matase, de O

Statul W d'a tóte silintele pentru incurajarea §i desvoltarea acester ramurr de industrie,
trimet6nd gratuit saminta de gandacr, celor care ar don i sä, se ocupe cu sericultura.
De alt-fel nicr statistice regulate nu se fac in fie-care an.

www.dacoromanica.ro
 Pl. Hdrs,ova Pl. Constanta Pl. Medgidia Pl. Mangalia Pl. Silistra-Nouti.
Kg. Kg. Kg. Kg. Kg.

COMUNE , o ,01 COMUNE ,... o ,tra CONIUNE CD 1 COMUNE 'a, co

t..
ot
t. COMUNE , ci) )ca

..9.), ce
0 z .2.), QS z .9.), g z .2 si = .2; si
rn
.-4
c..) ci) ' -' 3 En e' c-.) cn c..) cn ' -' c.)

Ciobanu . 46 32 15 Pazarli . . 1 8 2 Alacap . 3 29 14 Azaplar . 67 111 21 Almallu . 2 4 1

DdienI . . 186 191 42 Enigea 16 51 18 Caraomer. . 127 250 33 Asarlic . . 65 207 25
GArliciu . 20 9 2 Mahmut C. 26 68 19 Chiragi . . 31 42 12 Bugeac . . 55 237 37
GhizdtirescI 64 53 11 SeimenI . 21 67 27 EdilchioI . 30 61 19 Beilic . . 62 223 18
Ostros . . 88 82 14 Osman-fac: 2 5 2 Canlia . . 2 17 1
Topal . . 75 86 15 Mangalia . 88 106 21 Caranlic . 27 70 12
Topolok . 26 15 3 Carvan . . 9 12 3
Urumbei . 162 298 57 Dobromir. . 91 311 40
EsechioI . 14 38 5
Enisemlia. 107 281 55
Ghiuvegea. 9 38 3
Hairamch. 200 617 38
Lipnita . 8 19 2
Oltina . . 35 72 21
ParachioI. 11 21 4
Regep-Cuius 33 15 10
Cuzgun . 10 21 3
Ostrov . . 259__672 13
Pl. Babad. 667 730 159 Total . . 1 8 2 I Total . . 66 215 78 I Total . . . 315 581 108 I Total . . . 1.002 3.001 330

Armutli . 5 2 2 Balabancea 965 211 24 Meidanch. 46 21 9

Atmagea . 6 2 2 Carcaliu . 685 113 29 Nicolitel648 287 41
Total pentru Dobrogia
Ba.,chioI . , 86 25 5 arjelarI . 17 Morughiol. 5
677
Ciamur.d.s. 75 22 8 Cerna . . 81 Somova . 30 5 2 Jud. Const. 2.081 4.538
Nalbant. . 40 15 3 Coium-pun. 20 Tanta . . 05 15 7 a Tulcea 5.983 1.386 291
Slava-Rusti, 153 109 11 Grad' . . . 26 Total. . . 8.064 5.921 968
Isaccea . . 413 308 42
Jijila . . . 202 75 12
Luncavita. 107 39 5
Picinésa . 576 121 33
Turceua . 417 29 102
I Wctireril . 1.315 314 I 27 I I

Pl. Babad. 365 175 31 I Pl. Macin. 4.824 1.283 201 I Pl. Tulcea. 704 328 59 I I

Val6rea mieriT i cereI este :

JUDETF. No. stupilor
Kilograme
iere-FVe-t-@ until Total Kilograme
C
Pret4unuT
ea r a
Total
Vahírea tota,lit
kg.

Constanta 2.081 4.538 0.90 4.084,20 677 4.40 2.978,80 7.063,00

Tulcea 5.983 1.380 1.00 1.386,00 201 4.80 1.416,80 2.802,80

Total 8.061 5.924 0.95 5.470.20 068 4.60 4.395.60 9.865.80

www.dacoromanica.ro
 756

Dupa cele mal' recente darI de séma, iaca tabloul comunelor care cultiva gAndacl
de matase:
Jud. Constante, I Jud. Tulcea Dobrogia
o te o .5) a)
o 3E1.
o o -1 Q o cd
obe PLÁI
IDD oS
o tiD
COMUNE o a) COMUNE o o r...
o oi
a)
be -o t11) .ci
-o -o
o ti) o 6o ti) o 6 eb
.c)

Ciobanu . Bo 150 60 6 60.- AlibichioI 5 85 6 0500 5.- HArsova . 66 310 116 15 150.-
Dáioni . . 3 50 16 3 30.- Babadag . 12 141 54 4.5001 85.- Silistra-N. 354 1.926 1.048 139 1.390.-
Ostrov . . 2 50 30 3
irin. . 60 10 3
3(1- Pl Babad. 17 226
30.- 60 5.-1 90.- Jud. Const. 420 2.236 1.164 154 1.540.-
, Isaccea . 51115 5 0.500 5.- Babadag . 17 226 60, 5 50.-
PI.Hil.rwva 66 310 116 15 1501 Mticin . . 40 220 424 34.500 345.- Mitcin . . 45 335 4291 35 350.-,
Pl. Miícin 46 335,429 35.-13507 Sulina . . 4 115 13 1.250 12.50
Almaliu . 100 800 500 40 400. 11

Tulcea . . 5 41 251 2.100 21.-

Cuzgun 20 86 60 16 160.-1 Chilia-V. . 411151 13 1.250 12.50
Dobromir 22 28 64 18 180.--: Pl. Sulina 41115 131 1.250 12.5011 Jud. Tulcea 71 717 527 3.3901 433.50
Gàriita . 12 450 24 4 40.
140 300 200 20 200.-1 Nicolitel . 5 41 25 2.100 21.-
1

(Mina . .
Ostrov . . 30 112 70 21 210.- Pl. Tulcea 1 5 41 25 2.1001 21.-
ParachioI 20 90 60 16 160.
Reg.-Cuius 10 60 50 4 40.-11
I I I

Pl. Silistra 3541.926 1.048 139 1.390. Dobrogia . 401 2.953 1.691 157.390 1.973.50

Mij16cele intrebuintate pentru extragerea borangiculuT sunt rudiment are, de aceea

gogoile nu dati tot ce ar putea da.

CAPITOLUL

FLORR INOBROGIEP)

Gratie positiuniI sale geogrance, vecinatatiT MariT, constitutiuniI geologice variate

accidentelor topografice ce presinta solul ei, Dobrogia are o flora variata i bogata.
Doctorul Brandza num6ra 1.186 speciI de plante, afara de varietatI, repartizate ast-fel:
Dicotiledone: 77 familiI cu 386 genurT, coprinzénd 969 speciI.
Monocotiledone 16 » 87 201 »
Cript. vascul 3 » 9 16 »
Total 96 » » 482 » 1186 »
Acésta flora se presinta cu caractere curi6se i exceplionale i face din Dobrogia
unul din cele maI interesante teritoriI botanice de transitiune.
Flora DobrogieI este analógá Cu a Ungaria a Banatulur i a Transilvanid; se deo-
sebesce irisa de acestea prin numer6sele amestecaturI ce presinta pe de o parte cu unele
specil curat mediteraneene, iar pe de alta cu alte speciI proprir, aproipe cu totul, CrimeieI
Ilusid meridionale.
Printre speciile mediteraneene, cresc In Dobrogia:
Medicago marina L; Coronilla scorpioides K., Trifoliutn purpureum Lois, Trigonella
monspeliaca L., Periploca graeca L.

1) Intr'un kg. intra 3-400 gogo§I; 5-6 kg. da5 lb kg. mittase bunit i ramit,iff carI se pot intrebninta.
(I. Ghica §i D. A. Sturdza. «Ajutorul comerciantuluI i industriwluI», p. 199).
I) DupA «ExcursiunT In Dobrogia» de I. Licherdopol, p. 87-100.

www.dacoromanica.ro
 757

lar printre specific) maI mull numer6se, dintre care uncle cresc si in regiunea medi-
teraneena a Europa dar care sunt comune Dobrogia Crimeid si Rusid mericlionale:
Zygophyllum Fabago L., Alyssum obtussifolium Stev., Leontice altaica Pall. varian.
odessana Stev., Silene supina M. Bleb., Gypsophila glomerata Pall., Gypsophila trichomata
\Vender; Dianthus leptopetalus W., Dianthus pseudarmeria M. Bieb., Genista albida W.,
Astragalus ponticus Pall., Astragalus hamosus L., Pirus elceagnitolius Pall., Potentilla bi-
furca L., Paronychia cephalotes Stev., Achillea compacta W., Jurinea stcechadifolia D.
C., Jurinea arachnoidea Bge; Centaurea Besseriana D. C., Mulgedium tataricum D.C., Fra-
xinus oxyphylla M. Bieb; Jasminiuni fructicans L., Apocynum venetum L., Convolvulus
lincatus L., Tournefortia sibirica L., Symphytum tauricum W., Scutellaria orientalis L.,
Statice tatarica L., Statice latifolia Sm., Ficus carica L., Celtis australis L., Ephedra vulagris
Rich., Heliotropium suaveolens M. Bieb., Paliurus aculeatus Lam., Frankenia hispida D. C.,
Frankenia pulverulenta L., Momordica Elaterium L., Polypogon monspeliensis Desf., Sco-
lymus hispanicus L., Medicago orbicularis All.
Pe de alta parte, exista o legatura fárte strAnsa intre flora DobrogieI si a Romanid
transdunarene, legatura care se face de catre vegetatiunea danubiana a Romania Ceva
maï mult, dintre speciile care sunt óre-cum caracteristice Dobrogia sunt unele cum: Ficus
carica L., Celtis australis L., Paronychia cephalotes Stev. si Achillea compacta W., care
cresc si in partea despre Banat a 'Muntenia iar Astragalus ponticus Pall., in Moldova
catre Galatl. Nucul (Juglans regia L.) .%4 Liliacul (Syringa vulgaris L.), care cresc spon-
taneti prin padurile muntilor stancosI dintre Vetrciorova si Bahna, precum si Dianthus
giganteus d'Urv. care, afara de Dobrogia, Bulgaria, partea Rorranid despre Varciorova
si Banat, nu se maI gasesce nicaierï, sunt plante carI stabilese si maï intim legatura intre
flora Dobrogiel si a RomânieI transdunarene.
. ' Doctorul BrAndza a mai descoperit si alte plante necunoscute 'Ana la dènsul explo-
ralorilor anteriorr aï Dobrogid: Zygophyllum Fabago L.; Genista albida W., Ficus carica
L., Celtis australis L., Achiilea leptophylla M. Bieb., Artemisia salsoloides W., Jurinea
stcechadifolia D. C., Centaurea napulifera Roch., Centaurea Besseriana D. C., mula glabra
Bess., Galatella cana Bess., Senecio umbrosus W. Kit., Fraxinus oxyphylla M. Bieb.,
Polypogon monspeliensis Desf., Medicago marina L., Trifolium purpureum Lois, Potentilla
cinerea Clix., Peucedanum longifolium W. Kit., Seseli varium Trey; Bupleurum apicula-
tum Friv.; Levisticum offlcinale K., Delphinium fissum W., Alyssum obtusifolium Stev.,
Anchusa Barrelieri D. C.

RegiunT Botanice.

Doetorul Brandza imparte Dobrogia in ése regiunT botaniee:

1. Regiunea septentrionala. inallimile carI compun acesta regiune, sunt putin desvol-
late, cad cele mal multe din ele nu ating nicI 500 metri inaltime d'asupra nivelului
MariI-Negre.
Aceste inaltimï sunt coprinse intre Tulcea, Isaccea, Macin, Cerna si Babadag si
coprind cele maI frum6se padurr ale Dobrogid.
In ele Intalnim gall de Fag (Fagus sylvatica L.), care nu se gasesce de 61 pe pis-
curile cele mal inalte de la Babadag, de Scorusul de munte (Scorbus Aneuparia L.) ce
nu se afla de ca in padurea de la Nicolitel; de Nuc (Juglans regia L.) si de Tavalga
(Spiraea crenata L.), care cresc in colinele de pe langa Greer si in fine afara de Liliac
(Siringa vulgaris L.), care cresce mal pretutindenI in regiunea silvaticA, urmatorii arborr
si arbustï:
Quercus pedunculata Ehrh. (Gorun, Slaclun), Quercus pubescens -Wild. (Turd, T. rii6sa
T. alba, Tufan), Quercus sessiliflora Sm (Stejar), Quercus Cerris L. (Cer), Corylus Avellana
L. (Alun), Carpinus Betulus L. (Carpen), Ulmus campestris L. (Ulm), Ulmus suberosa
Ehrh. (Ulm riios), Acer Campestre L. (Jugastru), Acer tataricum L. (Gladis, Vengar), Acer

www.dacoromanica.ro
758

platanoides L. (Artar), Fraxinus ornus L, (MojdrOan. Urm), Viburnum Lantana L. (Dirmoz,

Dirmoc), Cornus Mas. L. (Corn), Cornus sangtilhea L. (Singer), Crataegus oxyacantha L.
(Paducel), Crataegus monogyna Jacq. (Mucel, Maracine), Crataegus monogyna var.
laciniata Stev., Staphylea pinnata L. (Clocoti§), Evonymus vulgaris Scop. (Salba-melle,
Vonicer), Evonymus verrucosus Jacq. (Lemn rhos), Rhus Cotinus L. (Scumpie), Tilia alba
W. Kit. (Teiti), Tilia parvifolia (Teiti), Pirus malus L. (Mar), Pirus communis L. (Par s61-
batec), Sorbus torminalis Crantz (Sorb), Prunus Mahaleb L. (Malin), Prunus avium L.
(Cire§ de phdure), Cytisus hirsutus L. (Drob de munte), Vitis vinifera L. var. sylvestris
(Gm.) (Vita sèlbateca, Aguridar, Leurusch), Pirus elaeagnifolius Pall., care e speta lemmisa
cea mar interesanta din punctul de vedere al geografieI botanice, pentru chi, originar din
Asia-Mica, nu se maI gasesce in alte partI ale EuropeI, de al in Crimeia.
Regiunea ?neridionalii. MaI telte padurile din acésta regiune sunt distruse §i inlocuite
Cu tufari§url In compositiunea carora intra, exceptand Fagus Sylvatica L. §i Pirus elaeag-
nifolius Pall., maI tot acelea§1 speciI lemn6se ca in padurile din regiunea precedenta.
Tufari§urile sunt formate din : Paliurus aculeatus Lam., Rhamnus Cathartica L.
(Vengar, Parul-CiuteI), Jasminium fruticans L (Iasomie), Rhus Cotinus L. (Scumpie),
Periploca graeca L., Prunus spinosa L. (Porumbar), Prunus Mahaleb L. (Malin), Prunus
pumila Borkh., Berberis vulgaris L. (Dracila, Macri§-de-riurr), Asparagus verticillatus ; iar
In stancile calcar6se de pe IiInga Mangalia, cresc tuferi§urI in cornpositia carora intrA :
Ficus carica L. (Smochin), Jasminium fruticans L. (Iasomie), Paliurus aculeatus Lam.
Evonymus vulgaris Scop. (Salba m610,
Ma telte satele din aceste stepe sunt inconjurate de adevèrate padurI de :
Onopordon tauricum W. FA de Onop. Acanthium L., iar pe marginea drumurilor
se vè'd :
Glaucum phoeniceum Cr., Tribulus terrestris L., Diplotaxis muralis D. C., Ajuga
Dhamaedris Schb. var., Grandiflora Vis.
Begiunea central& Acéstä, regiune, afara de partea despre malul Duná'ril, este con-
stituitä, din stepe intinse, sterile §i. aride §i cu o vegetatiune putin interesanta. Dintre plan-
tele erbacee ale acestel regiunI, cea mal importanta din punctul de vedere botanico-
geograft este: Achillea leptophylla M. Bieb., care e o specie rara din Rusia meridionala
Alte plante interesante maï sunt : Ficus carica L. (Smochin) §i Celtis australis L., arbustY
din Europa meridional.
S'a crezut, ca in Insula supranumita a luI Oviditi, cresc plante streine restuld Do-
brogief ; din contra se g6sesc in acésta insula : Quercus pedunculata Ehrh. (Gorun), Car-
pinus Betulus L. (Carpen.), Sambucus nigra L. (Soc.), Prunus spinosa L. (Porumbar),
Cerasus acida Fi. Wett. (Vi§in), Vitis vinifera L. (Aguridar), la umbra carora se ada-
postesc : Conium maculatum L. (Cucuta-mare), Urtica dioica L. (Urzica mare), Humulus
Lupulus L. (Hameiti), Bryonia alba L. (Mutat6re, Cucurbetea), Convolvulus sepium L.
(Cupa vaciI), Chelidonium maj us L. (Rostopasca), Alliaria officinalis Andrz (Usturelie, Ai§or),
Lappa major Gaertn. (Lipan, Brustur), Cannabis sativa L. (Cânepd), Leonurus Cardiaca
L. (Talpa ga§til, larba flocòsà), Galium Aparine L. (Turita, Scaití m6runt), Helianthus
tuberosus L. (Nap., Nap turcesc, porcesc), Sonchus palustris L. (Susaiti de mla§tine), Epi-
lobium hirsutum L. (Pufulete, Sburatóre).
Begiunea maritinzd. Banda f6rte ingusta ce se intinde de-alungul MariI-Negre, de
la Mangalia pana la gurile DunariI, e formar, afara de Ormul stancos §i abrupt de la
Constanta, de catre nisipurile dunelor, care ofer vegetatiunea cea mar caracteristica §i
cea maI avuta.
Florula Constanter, de si säraca, coprinde unele plante dintre celé maI ratI §i maI
importante din punctul de vedere al geograflel botanice, ast-fel sunt :
Zygoph ylum Fabago L., specie din Asia-Mica, ce aiurea nu se intalnesce in Europa
de cat numaI in Spania, Sardinia §i Rusia meridionala, precum FA Tournefortia Argutia.
R. S., specie din Rusia orientalti §i meridionala, care se maI gasesce la Sulina §i Mangalia.
lata uncle din speciile acester regiud :

www.dacoromanica.ro
 oLIOTE04
759
MUN1CIPIULUI.
Elymus sabulosus P. B., Panic ns. nilia L., Scirpus ma,ritimus L., Plantago
arenaria W. Kit., Medicago marina L., v
e.

maritima Scop., Centaurea arenaria M.

-

Bieb., Artemisia salsoloides W., Eryngium maritimum L., Mulgedium tataricum D. C.,
Crambe maritima Scop., Salicornia herbacea L., Euphorbia Gerardina L., Euphorbia
Peplis L., Silene pontica Brandza, Cynanchum acutum L., Scirpus Holoschoenus L., Gypso-
phyla tricotoma \Vender, Atriplex niteus Rebent., Asperula humifusa M. Bieb.
Regiunea aquatica. In numer6sele garle, lacurI, bält1 i mla§tine ce se intind
d'a-lungul bratelor DunäriI, baza vegetatiuniI e formatä din stufäriI, compuse maI ales din
trestie (Phragmites communis Trin.). Cea maI interesantä plantA, ce meritä o mentiune
specialä, este Le4énu1 (Levisticum offlcinale K.), ce pare cä, cresce spontaneti in mare
abondentä pe la Medgidia, in asociatiune cu:
Dipsacus laciniatus L., Rumex conglomeratus Mum, Galega offlcinalis L., Valeriana
offlcinalis L., Eupatorium cannabinum L., Sium latifolium L.,
Alte plante din regiunea aquaticä sunt, prin fânete, locurl nisip6se i umede:
Chenopodium Botrys L., Potentilla Ansrina L., Pontentilla supina L., Tamarix
gallica L., Trifle= repens L., Erythraea pulchela Fr., Spergularia Salina Presl., Gly-
cyrrhiza echinata L., Carex muricata L., Altaea offlcinalis L., Trifolium fragiferum L.,
Ranunculus Philonotis Ehrh.
Prin locurile mld.stin6se i pe malurile apelor :
Ranunculus repens L., Ranunculus Lingula L., Ranunculus Flammula L., Ranunculus
sceleratus L., Nasturtium offlcinale R. Br., Nasturtium austriacum Cr., Nasturtium amphi-
bium R. Br., Nasturtium sylvestre R. Br., Scirpus palustris L., Scirpus maritimus L.,
Scirpus lacustris L., Lythrum Salicaria L., Lythrum virgatum L., Lythrum Hyssopifolia L.,
Polygonum Persicaria L., Polygonum Hydropiper L., Butomus umbellatus L., Typha
augustifolia L., Sparganium ramosum Huds., Iris pseudoacorus L., Glyceria spectabilis, iar
plutitóre pe apele stagnante sati lin curgat6re:
Nymphaea alba L., Nuphar luteum Sm., Myriophyllum spicatum L., Myriophyllum
verticillatum L., Lymnanthemum nymphoides Link., Hidrocharis Morsus ranae L., Cera-
tophyllum demersum L., lluppia rostellata Kock., Potamogeton lucens L., Potamogeton
perfoliatus L., Potamogeton pectinatus L., Trapa natans L., Lemna gibba, Lemna minor
L., Lemna trisulea L., Lemna polyrrhiza L.,
Trapa natans numitä in termenI vulgarf castana sail nuca de baltä sati ciulinI, p6te
servi populatiunil märginase baltilor din Delta Dunärff, cad dupä, analisa institutuluI
chimic, fructul acesta copt saù flert oferä un nutriment superior porumbuluI i in stare
fainásä nu e supus alteratiuneI, ca mälaiul de porumb.
In seceta din anul 1.899 o mare parte a populatiuniI din Tulcea s'a hriinit, in lipsä,
de alt aliment, cu nuca de baltä 1).
Regiunea Della Dunäril. Plantele, carI par a fl maI propriI DelteI DundriI, sunt:
Nymphaea Candida Presl., Aldrovanda vesiculosa L., Utricularia vulgaris L., Typha
stenophylla F. M., Salvinia natans Hoffm.
. Dar ceea ce face ca flora DelteI Dunäril sä presinte un mare interes, este vegeta-
tiunea ei arborescentä. Pä,durea Leti e o lunca intinsd, dar o luncä, in conditiunI excep-
tionale, cad' alAturI cu PlopiI albi i negri (Populus alba L., Populus nigra L.,) cu AniniI
(Alnus glutinosa Gaertn.) si cu diverse speciI de Salcie (Salix triandra L., Salix cinerea
L., Salix rosmarinifolia L., var. argentea Sm.), cresc Stejarr. secularY (Quercus pedun-
culata Ehrh.), acoperitI de Loranthus europaeus L., si amestecatI cu o specie de Frasin
din Rusia meridionalä (Fraxinus oxyphylla M. Bieb.), ce pare a inlocui Frasinul comun
(Fraxinus excelsior L.,) din Romania trans-dunarénd.
ArbustiI din acéstä regiune sunt: Berberis vulgaris L., Periploca greaca L., Tamarix
gallica L., (Chtinh-ro*ie), Prunus pinosa L., Hippophae rhamoides L., (Cdtinä-alb6).
Alte plante erbacee maI interesante, sunt:

«Expunerea situatieT Jud. Tulcea din 1899», pag. 19-20.

www.dacoromanica.ro
 760

Cucubalus bacciferus L., Nepeta Catana L.2 Teucrium scordium L., Veronica longi-
folia L., Galium rubioides L., Erigeron acre L., Scabiosa ucranica L., Salsola Kali L.,
Tribulus terrestris L., Sium latifolium L., Melampyrum arvense L., Lathyrus platyphyllos
Retz., Thalictrum flavum L., Vincetoxicum officinale Arch., Asparagus polyphyllus Stev.,
Allium guttatum Stev., Allium longispathium Red., Plantago maritima. L.
Lipsa coniferelor din Flora Dobrogier se explica prin altitudinea de mica importan(
a délurilor el.
Acésta altitudine, care d'abia forméza baza regiuniI faguluI din Bomilnia trans-
dunaréna, permite crescerea faguld, rar inteadevèr, dar nu cu totul absent, diva cum
pretind unir botanistr:
((In Dobrogia fagul lipsesce cu totul, cad in acésta provincie ceI mal inaltY muntY,
nisce creste granitice, n'ajung chiar altitudinea de 450 metri»i).
Doctorul Brandza citéza fagY la Babadag; apor mal sunt fagY batranY in pädurile
dintre Cilie i MeidanchioI i tinerY la S: de Luncavita, unde forméza o padure in valea
Tiganca-Taila, spune fostul prefect Ion Nenitescu.
Se maI gäsesce in Dobrogia pe la Ba§chioY, ephedra vulgaris Ric,h, din familia
Gnetacee, speta apr6pe conifera, o planta din regiunile calde extra-tropicale.
Acésta Sc explica prin vecinatatea mariY, prin mica allitudine i prin latfludinea
&still de meridionala a localitatir in care se gasesce.

CAPITOLUL IV

PFIDUR12)
Pe timpul administratier guvernulur Otoman, padurile din Dobrogia, ca 0 din intregul
Imperiti, erati proprietatea StatuluY, care inainte vreme poseda padurile cele maY frum6se
niar renumite i carY ocupati tot teritoriul el pang la malurile Dunäril i bältilor (proba
actualele petece de tufarisurl izolate).
insa abondenta pädurilor ce Imperiul Otoman poseda in diverse regiunr ale terito-
riuluI s60, contribuiati la lipsa de scrupul in exploatarea lor, Cu tóte ca legea otomana
(art. 28 din codul proprietateI fonciare, din anul 1858) opresce taierea esentelor preti6se
precum : stejarul, nucul, carpinul i altele, totu§Y era imposibil agentilor administrativI,
de a pune friti manoperflor intrebuintate de locuitorY, pentru a distruge arborif din
pici6re.
Administratia forestiera, propriti zis, lipsea cu desAvir0re, i ast-fel era imposibil
de a face Si se mic§oreze intru cál-va efectele desastru6se ale dreptuluI us acordat locui-
torilor, care de alt-fel erati in mare parte asezatI in mijlocul pädurilor (legea oto-
mana art. 5 0 130 din cod permitea con.cedarY de paménturY mar intinse numaI in acele
localitäti nelocuite, unde se constata imposibilitatea de a se inflinta comune), unde afl
cautat sà defr*ze a§a, numitele meelicurY (cuvênt turc : m4é=cer, stejar ; meelic, loe
acoperit Cu acest fel de arbor» care, dupa spiritul general al legislatiunil oto mane i con-
form Cu art. 19 din cod, ar urma s'a fie nisce tufëri§urI compuse numaI din esente, care
nu pot ajunge la o mare desvoltare, precum ar fi pernalikul (Quercus illex), mentionat de
art. 19 0 numaY aceste tuf6ri§urY puteati face obiectul de concesiunI individuale, pentru trans-
formare In locurI de araturä, in realitate insa, multe din aceste me§elicurl (tufOrivrI) erati

') «Conspectul FloreT IlomAnieb de Dr. D. Grecescu, pag. 732.

2) Estras din studiul D-lui Silvicultor Grigorescu Petre «Padurile Dobrogieb) publicat In ziarul «Con-
Qtanla» No. 131 0 urmAtorii; dupa G. Hiiffet, «Studiul sumar al PAdurilor Statulub i «Studiti asupra
durilor Statului». Editia

www.dacoromanica.ro
 761

constituite din esente pretióse, care prin recepare, puteati deveni masive importante ;4
de viitor.
Tolerantele admise de art. 19, 5 si 130 din Codul Legislatirmil Otomane, aí contri-
buit ast-fel a schimba in scurt timp fisionomia Dobrogid, care din Ora pastoral a tur-
melor ce se coborati din Carpatt, se transforma in tara agrico16,.
Materialul lemnos exploatat din aceste paclurt se intrebuinta de locuitorY, fie pentru
trebuintele lor casnice, fie pentru comert, exportandu-1 in localitatile vecine (Basarabia)
Galatt, etc.) si la Constantinopol, in schimbul uneI taxe ce se platea la bariera
orasului si care s'a flxat maY tarziù prin primul regulament al padurilor din 1. Ianua-
rie 1870.
Ast-fel, populatiunile rurale 1-.65 administrate de o parte, pasunatul abusiv, apot
desele résbóie Ruso-Turce de alta, precum i devastarile aduse de echipele bastimentelor
maritime si fluviale, care pe fie-care an extrageall cantitatI marl de lemne de cherestea
pentru reparatiunea bastimentelor si material propriù, utilisabil la santierele de construire a
bastimentelor de la Constantinopol ')i Syra, la arsenalele Marinel si Artilerict Impe-
riale, la santierele constructiunilor publice, etc., t6te acestea aü contribuit la ruina com-
plecta sj devastarea acelor frum6se padurt de alta data ; ast-fel ca la anul 1878 aceste
padurY nu se presentail do cat sub forma unor buchete, mat concentrate in judetul Tul-
cea i anume pe masivul muntos, care se intinde intre Isaccea i Babadag pe o lungime
de 40 km. si pe o largime de 30 km. la Nord catre satele Greet si Frecatel, 'Ana in valca
Babadagulut, mergénd ingustandu-se spre Sud. Spre Vest si Nord acest grup are ca li-
mite sirul de inaltimt, care merge paralel cu cursul Dunarit pang, la Bestepc. Fata acestor
inaltimt despre Dunare este lipsita de padurt. Acest masiv este taiat de dout-i" vat mat prin-
cipale, in care curg de la N.V. catre S.E. micele rfurt Taita i Slava ; prin vat insa
sunt asezate mat multe sate si aprópe trite padurile sunt defrisate. Mud ati rémas pe
virfurile muntilor si pe cate-va platourY din care cel mat insemnat intre satul Meidan-
chioY i Manastirea Cocos .si Cilic. Alte grupe de padurY, dar cu mult mat putin impor-
tante, se intind intre satele Malcod i Bestepe.
La Sud, padurile inconjura orasul Babadag si se int4nd Inca' catt-va kilometri spre
Sud, Sud-Vest ; aci incepe regiunea lipsita de arbort pana la Sudul Mangaliet si de la
Dunare pan, la Mare (afara de portiunea coprinsa in unghiul format catre Dunare
Bulgaria, uncle sunt cate-va grupe de tuférisurt), uncle ochiul treckoruluI nu intalnesce
'lid un arbore, privind la un camp intins, ondulat prin vat numer6se i prin délurY in
mare parte putin productive.
Guvernul nostru ocupand Dobrogia aplica sistemul zis de Cantonament, pentru a
scapa restul padurilor, fard insa a intrerupe exploatarile, cad in acest cas ar fi lipsit o
provincie intréga de lernnele necesare ; si de óre-ce locuitorit aveati drepturY ab antiquo
a lua lemne pentru trebuintele lor, din t6te 'Muffle, pe de o parte li s'a dat cate o por-
tiune de 1-6:lure, acolo unde existaa padurY, care sa devie proprietatea comunala, iar
acolo uncle nu erati padurt, li s'a destinat cate un hectar de teren despadurit de fie-care
cap de familie, care cu timpul sa se transforme in padure prin ingrijirea guvernuluI.
(Asa este si spiritul art. 2$ din legea proprietatit imobiliare din 1882). In basa acestur
articol, in mat multi ant consecutivt s'a facut incercart de impadurire pe o scala destul de
intinsa prin semanatura directa in bande, cu saminta de salcArn i ghinda, care ar fl
dat resultate sigure, daca acest sistem de impadurire n'ar fi necesitat in timpul prima-
veril lucrarl multiple de cultura i intretinere, care coincideau cu muncile agricole, de
la care nu s'ata putut distrage locuitorit, fie ca nu cunosceail avantagiile impadurird, fie
ca' administratia putin patrunsa de importanta acestor lucrarY, n'a cautat sá inspire locui-
torilor, ca prin legea improprietarirel chiar, erati obligatt la aceste sarcint i prin ur-
mare sa-i execute la lucru, intocmaT dupa, indicatiunile i_41vicultoru1ut.

I. Ionesco. «Excursion dans la Dobroudja», pag. 48.

71800 96

www.dacoromanica.ro
762

Resultatul a fost nul, de i s'ar fi aclus marl servictf Dobrogid 0 in special judetuluI
Constanta, lipsit maI in intregime de padurY.
In primavara anultlY 1887 s'a parasit sistema impäduririlor directe 0 s'a hotarit
intare de pepiniere, In scop de a procura arbmti pentru a se tmpaduri prin transplan-
tarY, terenurile comunale, potrivit art. 23 din lege. S'a infiintat o pepiniera la Murfatlar
una la Cumarova, fie-care de ale 5 hectare. Ele an dat resultate bune, aa ca pe MO,'
ele s'ati infiintat coll' provizoriI in suprafete tot de cate 5 hectare, in care s'a transplantat
arb41 din pepinierä, (repicatI) In scop de a-Y rari 0 a le desvolta inradacinarea, aa ea
ambele pepiniere posedan un numnr de peste 3 mili6ne puietY in stare de transplantare.
Lucrarile de intretinere ale pepiniern din Camarova fiind parasite, cea maY mare
parte din rè'sad s'a perdut, fiind cople0t de plante sèlbatice ; ma era starea e in 1889.
Cea din Murfatlar maY bine intretinuta, a putut produce la inceput aprópe 2 milióne
puetY, care In primavara anuliff 1888 s'an eliberat gratuit autoritAtilor comunale, pentru
impadurirea anualä, a cate 5 hectare din terenul de plantatie a fie-care comunt
In uncle localitati plantarea s'a facut in bune conditiunI i ar fi dat resultate satis-
facR6re, daca ar fi fost un servicin -bine aranjat de paza, fall de care bivolir tiganilor
camilele tatarilor, aù päscut In libertate terenurile samanate cu salcâmi in ani1 1887 0
1888. Si vitele preferan aceste locurY, pentru c paméntul fiind scormonit de curénd pro-
ducea maY multa iarba, *i mar ales dupa ridicarea recoltelor, partile impadurite räma-
n6nd In camp deschis, era" libere pMunatuluI vitelor ; ast-fel ca in al doilea an nu se
maY putea distinge impadurirea.
In alte localitatY, administratia a executat pe locuitorY, cum in comunele: Cicracci,
Gargalik, Cara-Harman, etc., aducéndu-Y cu calarmY pe terenul destinat impadurirel, dar
In asemenea condiliunl plantarea fäcéndu-se de forma, cea maY mare parte din locuitorY,
cautand sh'-§Y rè'sbune, maY ales BulgariT i TatariY, plantaii arbu§til cu varfurile In pamént.
In curs de 8 anY nu s'a putut impaduri terenurile comunale.
In 1890 s'a fácut la Cumarova i Murfatlar plantan pe cate 1.12 0 50 hectare, cu
sal can't
S'a maI intreprins a se face plantatil pe proprietatile comunelor: Caranasuf, Tuzla,
Ca racoi um i Caraomer.
AstazI avem in Dobrogia urmatárele pepiniere :
a) Pepiniera Casenneea infiintata in 1886, In supratata de 36.810 m. p. 0 costa 11.048
leY. Esentele aflatóre sunt : 176.500 salcA,mY, 13.450 stejarY, 83.000 frasinI, 95.300 ulml, 400
pinI kd 3.700 nucY, adica in total 372.350 arbor'''.
Pepiniera volantli Valea-riganuluï, pe teritoriul comuneY Eni§ala. E infiintata in 1895,
in suprafatä, de 5286 m. p., costa 3330 let Contine 20.000 salcâmI, 10.000 ulmY, 6.000 frasinY
800 stejarY ;A 200 nucI, adicä, in total 37.000 arborY.
e) Pepiniera Murfatlar, infiintata In anul 1887, are intindere de 48.200 m. p. Infiin-
tarea eI a costat 5.897 lei s,;i s'a planta t 1.300.000 arbmtf. AstAzY e neglijeata 0 o Nina
parte din arborl s'a uscat.
Pepiniera Caraeoium satt Cicrácci, Inflintata in anul 1894; ocupa o suprafatä. de
79.365 m. p. 0 costa 8.749 let Contine 40.000 arbu§tY: salcamI, ulml, stejarY, duzr, etc. Ar
trebui maY bine ingrijita.
Pepiniera Cumarova, inflintata In 1884 pe 19.862 m. p., iar in urrna maY plantat
5.637.703 m. p. Nu se scie cat costa; e apr6pe abandonata. Speciile sunt: nucY, pinY, duzl
salcamt
Pepiniera Ciueurova, infiintatd In 1895; ocupa 2.002 m. p. suprafata i costa 3.575
let S'a plantat: 630 frasinI, 203 fagl, 558 ulml 0 250 stejarY; toff s'an uscat. Acum sunt:
516 molizY, .4.90 stejarY, 30 ulmY 0 10 thuia orientalis. AzI e neingrijita 0 va fi desflintata,
terenul flind rè'il ales.
Pepiniera Telita, infliniata In 1886, are 2 hectare suprafata 0 costa 7.406 let S'a
plantat salcamul. AA' este lasata In partisire.

www.dacoromanica.ro
 763

N Pepiniera Ilagilar, infiintata in 1898, ocupa 5 hect. suprafata, costa 3.139 leY. Con-
fine : 500.000 puietI salcaml. E in fórte Nina stare.
Plantatiile comunale sunt :
Planta/ja Caraomer, infiintata in 1898, are 71.0 hect. si costa 42.458 leI. Esentele
sunt : salcam si stejar.
Plantafia Ericlia, din peidurea Testemel, inflintata in 1899, ocupa 500 hect. suprafata,
din care s'a plantat cu pin flume 4 hect. si costa 244 la
e) Plantatia Sarighiol, din satul Sarighiol, pl. Babadag, infiintata in anul 1899, are o
suprafata de 3 hect., plantatia este salaam si aylantus. Costa 6 le.
Plantafia Caranasuf, infiintata in 1893, ocupa 350 hect. suprafata; plantatia este :
salc,am, aylant, ulm, pin, dud, plop, salcie si frasin. Costa 15.328 lg.
Plantalia Cumarova, inflintata in 1886, ocupa o suprafata de 587 hect. si costa 64.060 leI.
Are numal salcam.
Plantalia Tuzla, inflintata in 1895, are 130 hect. suprafata, costa 8921. leY. Salcamul
este principala specie, intre care s'a intercalat 500 nucl.
Planta/ja Caracoium, infiintata in 1894, ocupa 540 hect. suprafata si costa 11.770 la
Are numaI salcarn.
Plantalia Murfallar, infiintata in 1886, are 200 hect. suprafata si costa 69.607 leI
Specil sunt: salcamul, nucul si aylantus glandulosa.
Trebue sí vorbim ceva si despre dou6 padurI, carI prin situatiunea lor s'i felul esen-
telor ce le compun, sunt de un caracter fórte curios:
Peidurea Letea este celebra, in Dobrogia s,i are o legenda : Se pretinde a fi fost plan-
tata in mod artificial, de un pasa turc din Tulcea, al &drill' nume s'a uitat. Din cercetarea
amanuntita a padurii, nimic nu face sa se confirme acésta traditiune, dar 'lid sa, se con-
trazica in totul. S'a adus in sprijinul artificialitatiI acesteI padurI faptul, ca. arborff sunt
aliniatI de la N. la S. Acésta nu provine din interventia omuluT, ci cauza este véntul.
Esentele carr populéza padurea sunt : plopul cenusia (populus canescens), stejarul
pedonculat, frasinr (Fraxinus exceltior si F. oxyphylla), aninul negru (lipicios), diverse salciI
(Salix hyppophaaolia, S. triandra, S. cinerea). Se mal' observa pe marginea estica a
padurff Tamarix gallica, iar in interior catI-va arbusti sal' arbors'', ca dracila (Berberis vul-
garis) si porumbaril (Prunus spinosa). Vita sèlbatica de asemenea este comuna si atinge
cate o data ast-fel de dimensiunI, in cat rupe sub greutatea sa stejariY, pe care ea se agata
ca o edera.
Intinderea actual a a paduriI póte fi evaluata la 2.800 hect., dar acésta suprafata este
departe de a fi intréga impadurita. Nu se gäsesc adevèrate masive, de cat in partea estica
a paduriI, pe o zona de 80 m. latime si cam de 15 km. lungime, in restul padurir nu se
OA de cat grupe de arbors'', care forméza parcele de mica intindere, sail arborY isolatY,
Se p6te evalua 2.800 hect. suprafata pe care o atribuim paduril, ca, juratate cel putin
este neimpadurita.
Masivul partil de Est, care are o intindere cam de 120-150 hect., este singura parte
a paduril, care póte fi acum supusa unei exploatarr regulate. Ea se presinta, sub aspectul
unuI masiv complect, format din plop cenusitt 'Vic), stejar 3/10 §i frasin.
Arborli ail inaltimI carI ajung pana la 28 m.; plopiI ail OM la 1'11.50 in circonfe-
rinta, stejarif pana la 2 m. Acestia din urma, cel putin eel maI grosI, sunt mal totI eio-
partitI si fara mare val6re comerciala. Li se Wall cracile gróse, pentru a se fasona piese
strambe, care se vindeati fórte scump constructorilor de vase la Sulina si Tulcea.
Populamentul in totul, &lid, cel maY mare numèr de trunchiurT, presinta o varsta,
care se p6te pune intre 60 si 80 anI, dar se gasesc si miff stejarI care trec peste *Arsta
de un secol si jumètate.
Solul este acoperit cu ierburl, lemne uscate cazute si puieff, in special puieff de frasin ;
vlastarele din radacinele de plopI sunt fórte abundente.
Peste tot, in cele-ralte partI, padurea nu mar presinta masive intinse.
In partea de S.E. se gasesc plopI isolatI, odinióra emondatI, de 1m.50 circonferinta

www.dacoromanica.ro
764

si de 10 m. inallinie, mare parte lu rea stare si azénd mere. In partea vestica nu se

gasesc de cat stejarr imprastiatr, formand icisi colea cate-va buchete de arborl de un
masiv rar.
Golurile, adica locurile unde arboril lipsesc Cu totul, sunt f6rte intinse si pot fi estit
mate la mal mult de 500 hect. Aceste terenurr acoperite, ale o data, de o vegetatiune
rara de mice (carex), anepa sèlbateca, cate-va graminee i salcie cu for de hippophae
(eating.), de ordinar nu art nimic pe ele si sunt mobile sub actiunea v6ntulur.
Intinderea nisipurilor miscat6re merge crescênd pe He-care an, datorind acésta pasu-
nariI oilor si a altor animale.
Padurea Letea este inconjurata de 4 catune: Periprava, Sfistofca Satu-Noil i Letea
Cele d'intar douè sunt populate cu locuitorl de rasa slava, iar in cele-l'alte sunt Romanl.
Periprava este un sat de LipovenI, fondat pe la 1878 de pescarii venitr din Basarabia.
Sfistofca este de asemenea un sat de pescan. Aceste dou6 localitaff posed putine vite; la
numè'ratórea facuta in 1889 s'a gasit ca. exista 900 cal saí bol i va, si 120 or sari pord
Satele romane din contra, sunt cu totul agricole; aci se gasesc 2050 ca i bol si 2600
vite mid, maI Cu séma ol, care trebue sa-sr gasésca pe fie-care an nutriment in insula
Leta, care are o suprafata de 21.500 hect.
Scazénd suprafata paduriI, a satelor, a culturilor, a helestaelor si a baltilor, a nisipu-
rilor miscatóre, rèmAn aprópe 12.000 hect. de teren, din care unele sunt livezr pentru fan,
populate mar cu sérn'a de gra. minee; altele formézg, pasiunl f6rte slabe, undo se vè'd
predominAnd, dupa localitaff, ciuperaceele i trestiile sa plante, ca anepa sebatec'ä,, inul,
euforbiacee (laptele cuculur), etc. Cea mal mare parte din .aceste 12.000 hect. sunt inuti-
lisabile, and apele sunt marl.
Resulta de aci, cg, totalul pasiunarilor din insula este indestulator in timpul ordinar
pentru nutrirea vitelor care se gasese acolo; cu tóte acestea, admiterea animalelor in
padure devine o necesitate in stare actuala a lucrurilor pe timpul cresceriI apelor Dunbirir,
care se intampla prima-vara. Acéstä necesitate devine inch' mult mar imperiósa and,
cum s'a intamplat in prima-vara anulur 1888, vitele comunil vecine Chilia, ail fost nevoite
sa caute asil la Letea. Trebue dar a considera aci pasiunarea in padure ca un I'M nece-
sar, pe at timp locuitora vor practica crescerea in mod extensiv prin metoda izlazurilor,
adica lasand sa pasca liber animalele pe intinderl considerabile, in loc de a le nutri in
grajd cu furage cultivate, care permit de a cresce acelasr nurnèr de vite pe intinderr de
3-4 orl mar micr.
Padurea Letea nu are de eta cam 150 hect. spre marginea sa orientala, care póte fi
acum susceptibila de o exploatare regulará.
Regimul de adoptat va fi acela al crAnguluI compus. Se vor diviza aceste 150 hect.
In 20 OW egale, prin linil orientate Est-Vest si se vor exploata treptat, incepénd de la
Sud ate o parte pe fle-care an. ExploatArile se vor face à blanc étoc, oprindu-se Cu t6te
acestea, toff stejarir, frasing, ulmir, plopili mar mid de 1 dm. in circumferinta la inaltimea
omulur, plus 50-60 arborI la hectar, alesI dintre aceia earl vor 'área a fi cei mar bunr,
fie pentru a dobandi dimensiunile care le vor da valóre in taierile viit6re, fie de a con-
tribui twin s6milnta lor sá asigure regenerarea.
Dupa acésta, prima revolutiune de 20 anr, se va imparti definitiv masivul in 30 partl
sal parchete anuale, care se vor exploata regulat in crang compus, urmand regulclor
care se gasesc in tóte tratatele de silvicultura.
In restul padurir ne vom multumi de o cam data cu extragerea arborilor uscall
a celor cazutr, cum s'a facut pAna acum.
.Punerea in val6re a padurir presinta un 6re-care interes din causa vecinAtatil ora-
ului port la Mare, la care se ajunge destul de lesnicios de la Letea, urmând cor-
donul de nisipurl litorale. Din ziva and padurea Letea va furnisa regulat lemne de foc
si din plop si stejar, lemne pentru mica constructie i pentru fierestruit, se va asigura
uor acestor produse un debuseii avantagios. Casa Goetz et C-nie, care construesce in
acest moment marl' usine de fierestraie la Sulina, va contribui a inlesni vénzarea lem-

www.dacoromanica.ro
 765

nelor de lucru i mai cu séma a celor de plop, care vor da scandurile subliri (voliges),
fórte cautate in tóte tirgurile si care ati devenit rare in occidentul Europa
Pentru a deosebi partea de padure ce trebue s fle exploatara regulat, pentru a deli-
rhita definitiv i in mod aparent pe teren portiunea insuler destinata a fi reservata culturii
forestiere, va trebui sí se trimitä, agenti silvici cu acésla insarcinare speciala. Ace.,;ti
agenti se vor ocupa in acelas timp cu studia,rea in mod serios a chestiunii pasiunatuluf.
ET vor stabili in acésta privinta, earl' sunt adev6rate1e trebuinte ale populatiuniY, i, cu
aceste date dobandite, vor cauta partea de padure, care póte sa fie cu mal putin incon-
venient abandonata pasiunatuldi. Acésta parte de padUre va fi delimitatä, pe teren
intr'un mod cu totul absolut i invederat, iar vitele cornute vor putea fi admise numal
In casul de absoluta necesitate. Acésta parte va putea ast-fel, incetul cu incetul, sa se
restaureze; iar golurile se vor inchide fle cu timpul, fie in mod spontaneti, fie cu ajutorul
plantatiilor ce se vor face.
Nisipurile miscatóre de la Letea acoper 300-400 hect., call se gäsesc mal cu
la N. de Satul-Noti, uncle forméza o banda lungaréta de mar multi kilometri. Impädurirea
lor va fi utilä, mar Cu séma din punctul de vedere al puneril in valóre. Prima conditiune
pentru a ajunge la acest resultat este de a suprima pasiunatul, care se practica inch.
Acésta, facuta, se va procede la impadurire, incepénd de la Nord si inaintand progresiv
spre Sud. Esent,ele de Intrebuintat sunt: Salcâmul (Robinia pseudo-acacia) si Salcia (Salix
ippophadolia).
Acésta din urma esenta nu are nici o val6re, dar cresce spontandi Cu mare vig6re
In terenul de care ne ocupam, ceea-ce ajunge pentru a o recomarida.
Salcamul are mult me mare valóre, dar nu credem solul padurir dcstul de bogat
pentru a'l produce in mod continua; nu va fi de cat o esentä, transitorie, destinata a face
loc mal tarziti stejaruld, plopului, frasinului, earl' sunt esentele spontanee ale localitatii.
Padurea Cara-Osman. Intinderea actualä a paduriI póte fi evaluarä la apr6pe 1500
hect., din earl ce! putin 2/3 sunt in stare de goluri. E populata de 2/.10 stejar pedonculat;
restul e format din plop cenusiii, frasin, ulm de camp. Se mai gäsesc pulule salcii, vita
slbatec i edera.
Padurea nu coprinde in nici un punct adevèrate masive. In partea de N. nu se vè'd
de cat stejarr isolatT, ciopartitI, adesea departati unul de altul la 20-30 metri. Partea de
S. este ceva mai buna; aci se gasesc chiar masive rare, sub earl cresc erburr.
In goluri nu se vede ca vegetatie de cat caricea, oboraginee cu tigelul i foile aspre
par6se, earl par ca nu plac animalelor, o euforba cu suc veninos, salcia cu foI de
hippophaë.
Mai adesea nisipul este gol de tot i miscator; aci dunele sunt mal intinse i mal
periculóse ca la Letea. Se afla in padure ce! putin 500 hect. de aceste nisipuri, póte
maI mult in afarä, de perimetrul s60.
Satul Cara-Orman, singurul in insula, a fost fondat acum 90 anI de catre o colonie
de Rusr, parte pescan, parte cultivatorI. Astazi se nurnèra ca la 90 familir, avénd 1200
boi i cal, iar oi i porcI 2200. Aceste cifre sunt prea marl fatá cu intinderea restrinsa
a paméntului de care se dispune.
De mult inch' pasiunatul in päxtile insulei, periodic inundate, devenind insuficient de
a nutri acésta mare turmä, pe cele 3000 hect. de pasiunat prost, s'a admis pasiunatul in
padure ca o necesitate. Acésta explica starea degradata si de plans a acestur masiv;
alta-datä, prosper, daca luam in séma traditiunea, ceea ce se confirma i prin numele
dat padurif de &are primele coloniI.
TreI din patru partI ale paduriI pot 11 considerate ca distruse, i in eurand, adica
inainte de a trece jumètate seco!, daca nu se va pune energie, nu va r'émane de cat
aducerea aminte de ea si cati-va stejari risipiti ici i colo.
Ar fi de regretat ca administratia n6stra sa lase sa dispara acésrá padure care
exista de secole, una din curiosiratile nalurale ale 16rii si care intereska din t6te punctele
-do vedere.

www.dacoromanica.ro
766

Actualmente, padurea nu p6te fi supusa uneY exploatarY regulate ; trebue sa ne mul-

tumim Cu extragerea arborilor uscatY si cu ridicarea celor desradacinatI de vénturY.
S'ati facut acum catY-va anr incercgrY de a se sc6te din ruina ceea ce a maY reimas
din Cara-Ornan, interzicèndu-se Aiunatul in partea de Sud, pe o suprafata de apr6pe
320 hect., dar fara nicI o reusita.
Tocmal in acésta parte a padurir locuitoriI din Cara-Orman ati construit, acum vre-o
40 anI, pe timpul resbóelor turco-ruse, adapóste sail tarle de lama pentru vitele lor.
Cum climatul este destul de dulce, aceste animale ratacesc tóta iarna prin padure si
cauzéza stricaciunl din ce in ce mar serióse.
Se propune ca tarlele existente, in numOr de sépte, sa fie distruse. Locuitodi din
Cara-Orman isi nutresc vitele pentru a face comer, nu pentru trebuinta lor personal;
el ail facut din pasiunatul in padurea Statulul o industrie fórte castigatóre, care imbo-
gatind pe multi dinteinsiY, in schimb ari ruinat padurea. Un asemenea fapt nu trebue
respectat. Nu trebue a priva o populatiune agricola de pasiunele necesare vitelor ce o
nutresc, dar in acest cas suntem nu in fata cultivatorilor ci a cirezarilor, earl' cauta a
se imbogati prin speculatiunI comerciale, earl aduc ruina unor proprietaff ce nu le apar-
tin, paduril Statulul, a carei conservare este de un interes public.
Aci ca ;;i la Letea, nu trebue sa se permita pasiunatul de cat inteo anumita parte.
inteo treime sail o patrime a paduriY, cu rizicul de a suferi óre-carY perderY, chiar spe-
culatiunea pentru crescerea vitelor. In orl-ce caz, trebue a se veghia cu ingrijire asupra
partilor masivuluY batran, care mar exista la Sud de sat ; trebuesc distruse tarlele si vitele
sa fie isgonite, cad de nu se va urma ast-fel si s'ar lasa lucrurile in voia intamplariY,
de sigur se va ajunge la disparitiunea complecta a PaduriY-Negre de la gurile DunariY.
Nisipurile miscatóre trebuesc impadurite ca la Letea. S'a infiintat la Cara-Orman o
pepiniera de sale:1ml; s'a ales MO locul, pentru ca este expus inundaril si in timpul prima-
veriY apele sta,gnéza maY multe s6ptamanY. De aceea nu trebue sa para curios, ca plantele
nu sunt de nicI o intrebuintare. SalchmuluY nu-Y priesce terenurile expuse a fi acoperite
Cu apa.
Paza padurff Cara-Orman este dificila. $eful de ocol, care locuesce in Sulina, n'o póte
vizita de cat fórte rar, drumul flind greil si adesea chiar periculos. LocuitoriY satuluY,
de rasa str6ina, sunt fórte ()still dominatiunil romane, care le-a fost impusa prin tratatul
de la Berlin, ceea ce face ca sarcina paduraruluY este periculósa si de multe oil se vede
nevoit a se abtine de a interveni la impedicarea delictuld.
Padurile ocup astazI in Dobrogia o suprafata de 135.452 hectare si sunt impartite
in 14 oc6le silvice, earl* apartin RegiuniY III Silvica; ocolurile sunt :
I Constanta, cu resedinta in Constanta
II Mangalia » » » Mangalia
III Enisemlia » 0 » Enisemlia
IV Ostrov » » » Ostrov
Jud. Constanta
V Cernavoda » » » Cernavoda
VI frarsova » » » 1-1Arsova
VII Casamcea » » » CasAmcea
VIII Babadag » p » Babadag
IX Ciucurova » » » Ciucurova
X Cerna » » » Cerna
XI Grecr » » » GrecY Jud. Tulcea
XII Nicolitel » » 0 Nicolitel
XIII Tulcea » » » Tulcea
XIV Satu-Noti » » » Satu-Noti

www.dacoromanica.ro
 TABLOU
DE

NUMIREA $1 1NTINDEREA PADURILOR DIN DOBROGIA

www.dacoromanica.ro
 a) Judetul Constanta

Exploatate Suprafata s,Ts os.5-.-E g., , z .0.s

-4 NUMIREA Neexploa- sa il Total NUMIREA o CJ (1) .,.. -cis* cs E
En COMUNA
GolurI
tate in curs de general TRUPURILOR
fie-ceiruT cp 1 i
a. r»
TA " mc-
c-
ce
OS
rr
o
2 ,:j r6 w
cr. *8
PADURII exploatare trup (/) W e ES ,F 04
'2) o
-.:
4
ta,
DE PÄDURE E sis
cis -..^.. cp " rm., ,__.
W 1=1.
7ii
w
hect. ar. hect. ar. hect. ar. hect. ar. hect. ar. hect. ar. 1 ect.I ar. h ect. ar. hect.
. $eremet . . . . Pazarlia . .
-- -- _ - - -- --- - --- -- -
-- ---
144 premet

- - - -- ---
120 1
264 . . . . 264 120

--
Sirt-orman . CicrAcci . . . lrt-Orman . . .
. 56 50 56 50 56 50 56 50

50 - - 1-
1%

Plantatia Murfai Murfatlar . -- 310 -

r-D Pl. Cara-Coium . Cara-Coium . - 310
200 200 -
Plant. Murfatlar
Plant. C.-Coium.
310
200
310
200

Total pe plasa . . 144 - 686 50 - - 830 50 50 - - 830 176

41- -------
- .- - - -- --
. 510
-

Ciobanu Ciobanu . 83 -
- - 356 - 439
Prundu-Moril . .
Catargea . . . . 380

30- ----- 74- -- --

. . . .11 . .
Sultanul . . . .
-4

DetienT Detieni . . . 7 -- - 74 - 81 -
Ostr. Pastrama .
» TifanarI
Zatonul. . . .
. - - -
15- ------- --- 18

6
.
DoeranI . . . . Topolog . . . 60 _
-- 740 -- - -- 800 -
Prund. Daeni .
Doerani . . . .
-- -------
-- - 245
30

-- -2-- ---
800 740
° Getrliciu Gärliciu . .
50

-- -
245

-
295 - Zeivoiul
Cluciul 250 45
--
. .30 _- - - _ - 274 - -
. . . .
GhizdärescI . . . Ghizdärescl . 48 2 50 Ghizdärescl . . . 50 --
-.
- ------ -
cr/- Baba-Lecu
Hetr§ova . . . . Här§ova . . 80 -- - 274 - 354
Halacu p. gcl§ti1
Ostr. Asanbel.
60
260
-.
,-.-

- - - - Baba *1 Celea.
- - - 1250 - - - -
. 4

110 _----- 153 -

-------
Osimbei . . . . Calfa . . . . 150 1250 1400 Osimbei . . . . 1400
Ostrov
- -- -- - 160 -
Prund. Ostrov .
_ _ _ 50

----- 407 - --
1
Ostrov . . 6 50 153 50 Chiciu . . . . 50

=
Topolog . . . . Topolog . . . 30 1010 1040 - Topolog
Ostr. Balaban
. . . .
. 500
- 1010
1040

Topalu Boazgic . Topalu . . . 131 - - - 407 ---* 538 -

» Zavalu .
Buazgic Mare
» Mic . .
.
. 16
20
_____
. . . . urumbey 150 _ 1060 1210 - UrumbeI . . . . 1210 - 1060 - _ _
IIUrumbei
- --
Total pe plasä. . . . 795 50 3050 2521 50 6367 - 6367 - 2810 - 1250 - 1511 50
--
-t4
Rasova - - - - -- - - goo - _ _ _
.1
A Mulciova
Me§elicu

Ostr. Hinogu .
.

.
. .

. . Enigea . .
Cernavoda
. .

.
600

- -- -- --
180
900

220
20 --
1500

400 -
90 -
Me§elicu
Mulciova
Balaban Ceair
Ostr. Hinogu .
. .
.
.
.
.
.
.
.
2 80
- - ------
1500
120

20 - - 20--
220
--
--
--- --------
-- - -- -- -- ---
. .

. Ostr. SeimenT SeimenT . . . - - - - 165 - 165- Troina

Chiciu
100 ----- 165 -
25
---
e.,
Polucci Enige . 150 - - - - 350 -
Ostr. de la vale .
Dede-Bali
40
- - -- --
-- --
- - -
A
. . . 200 . . 250 200
w Tala.,man . . . 170 - - - 290 - 460 -
Uzum Culac Bai("100
Baslamuu . . .
Ciraclar
100
180
180 -------
290
------- - - -
-
- -.- -- - -- -- -- - -- -
. . . .
Cara-Orinan . .

-
1

Uzun Ada Rasova . i Ostr. Lung . . . 250 - 250 --

- 170 ----- -
. . 170 250 420
. . .
-1 Uzun Ada . . . 170

Vlah-KioI . . . » 100 - - - 170 -

(

270 - 1 Piatra
Coriia
lunga .
Calea Säpata .
Cremenea . .
.
.
.
50

80
95
--------
- - - - -- --

Total pe plasd . 1370 - - - 2215 - 3585 - 3585 - 390 - 1390 - 435 - -

1

rs, Plant. Cumarova Mangalia

» Tuzla .. Tuzla . .
.
.
-- -- -.
- 330
120
, -- -- 330
120
-- Pl. Cumarova .
Plantatia Tuzla .
330
120
-- -- -- -- --- -- - -- 330
120
-I

'
Total pe plash, . . . - - - 450
- - 450 - 450 - 1 -- .-- --- 450

-- -- -- --
1

Atmagea-Cula . Carvan . -- -- - -.5 -- --

68 85 08 85 Atmagea-Cula . 68 85 68 85 --
-- -- -- --
. .
Canaraua FetiI . Lipnita .
Cara-Cealic . . Carvan .
. .

- --
18
138 7

- --
138 75 Canaraua FetiI .
Cara-Cealic . .
138 75

-24 104 -
138 75
--
-- --- --- --
. . 1 81 20 99 47 99 47 81 26
Cara-Ali-Corusu .- 40 -
>. Ciufutu
»
Oltina
. . .
30
--
40
104 24
-- -- 134 24
Ciara-Ali-Corusu
Ciufutu
40
134
-- 90 -
40
24 - --
Echin-Orman . . Carvan .
Ghiurghenlic-C.. » . .
. .
. -- ----
52 90
21
-- --
142
21 -
Echin-Orman .
Ghiurghenlic-C.
142
21 21 -
-- -- - - -
0 Iasi-Orman . . . »
Iortmacu . . . . Oltina .
. .
.
.
- -- 33
132
48
30
- --
33
132
48

--
30
lasi-Orman . .
Podu-Peiu . . .
33
132
48
30
-- -- -
-- -- --
33
132
48
30
-
- - _-
.

z Me.,elic Carvan . 25 08 93 Me§elic 93 68

--
.

-60--
. . . .
Me§elic-Cula
Nursuzu . .
. EsekioI . . . 15

- - - -- --
236.. 251 Mes5elic-Cula
Demecican . .
251

-- --- --
-
236
--
- -
. . » . . 106 27 106 27 . 106 27 106 27
..tC
Ostr. Beilic . Beilic - Ostr. de pietri
- - - - -
. . . . . 60 60 . 30
A
Opa ()stripy 60 -- -- -- 106 -- 166 -
Hozun-Ada. .
Ostr. Opa. .
. 30

12 ------_ _65
--
106 - -
50 -------
» . . . . . . . . 166
Vechia . 475-
E- » . » . . . 410 (55
-- PäcuId.1.m665.
Renia Päcuiulul
.
38
--
(/)
-
,
,-]
»

»
»
Tilchia
Pacui luI S. Bugeac .
Gogelna . Canija .
. . )) . .

.
.
.

.
.
415
1
- - -
- --- --- ---
172

66
10
--
---
- 587-
-
67 -
10 -
10 -
PeicuI Mare . .
PeicuI Tilchia . .
Rupt. códa
».
Pacuiul lui Sòre
Ost. Gogóna . .
. 81
-----
13-------
10- ---
67
10
- -172
------
-
- - --
- -- 120-
-8 - 66 -
10 -
--
--
- --- -- ---
Venga . . Satu-Noll
(n
»
» Bimba.,sa » ..
. . 2
2
8
120 122-
»
»
Venga
Bimba§a .
. .
. 122 --
n
»
Pirlitu
Strimb
. .
. . Oltina
»
.
.
.
.
. 43 183 - -
110 110 -
220-
»
»
Pirlitu .
Strimbu
. .
226 ----- 183--
110 110 -
-
1 1

www.dacoromanica.ro
 Exploatate Su prafata cd A 6'CO
.E3

NUMIREA Neexploa- saü Total NUMIREA E 74 "a E

u) Goluri fie-caruI c.)
U7 C. o w
COMUNA tate In curs de general TRUPURILOR Q. C/2 r- -0 El 4, .ca
-t4
PADUREI exploatare
DE PADURE
trup (1) to8
E
cis
cis
" -
ct) CL
o C.)

(1)

hect. ar. hect. ar. hect. j ar. hect. ar. hect. ar. hect. ar. hect.! ar. hect. ar. hect.

Sala-Coru . Carvan
. . . . . 147 42 -- 147 42 Coru-Saja . . 147 42 147
2.191 - -
42
Sidi-Orman Carvan
.
V. Cuzgun-Bacc. Cuzgun
. .
.
.
.
.
. 380
4 191
2.250 - 105
2.630
Sidi-Orman . .
Ciair-Orman .
Bi-Orman. . .
195
375
200
250 - -
Ciatov-Orman 350
Saia-Culac . . 800
Sarpen 50
Uzungeva . . 450
Ciatal-Orman. 30
Ciair-Orman 75
Tiuntiunluc. 300
V. Caranlic . . Caranlic . . 150 570 720 Cisme-Culac 350 570
Dorsut 100
Dormer 210
Caranlic . .
V. Parachid . . Parachid . 120 - 1.560 1.680 Pad. Ciitana
Asadic
60
80
50
1560

Tongea 200
Taslagea . . . 150
Buiuc-Orman . 500
Saia » . 300
Damechid . 200

V. Dobrom.-Tek. Dobromir . . 130 900 - 1.030

Cogeacoru .
Caracoru . .
Deris
200
530
200
- 900

Oluc-Orman 100
Caramanlia 200
V. Enis.-Nastr. . Enisemlia . 145 870 1.015 Ghioclomez . 200 870
Tailia 200
Ciuciuc-Algea 40
Cialmari . . . 100
Chiara . 300
Lesmcu . 30
Canaraua 70
Corea
Atcorug . .
20
30 -- --
V. Asarlic . . . Asarlic . . . 100 550 650
Lambrugea .
Telechi-Orman
25
250 -- - 550 _-
cn
Delialibair . .
Corea-Mare .
.150
100
--- _-
_-

V. Ghiolpunar . 100 - 690 - 790

Discia
Panargic . . .
Orlu-Orman. .
150
150
300 - 690
_-

Canara-Orman 200 _-
Carsiorman . . 40 _- --
_- _-
-t4 V. Techederesi . Regep-Cuiusu. 250 - 930 - 1.180 --
Cauculac . . .
Cerkez
Punarculac . .
100
500
15 _-
- 935 _-
_-
Sarpali-Orman 250 _- _- _-
Buiuc-Orman . 400 _- _- _-
C Chircisaias . . _- _-
V. Sevendic . . Hairam-KioI , 210 ...- 2.715 - 2.925 - Sarp-Orman..
Gheviz-Orman
15
800
450
_-
_-
2.715 _-
_-
Telchi-Orman. 950 _-
<41 India 350 _- _-
Ceciculac . . . . 300 _- _-
Punarculac . . . 300 _-
Cuiungiuc . 150 _-
E-4
Cinginea-Orman. 90 _-
_-
rn
V. Skender . . 155 - 1.460 - 1.615
Mesa-Orman .
- Skender-Orman.
Domuz-Orman . I
235
350
500
_-
_-
1.460
--
_-
_-
Telchi-Ormah . . 300 _- _- _-
Chediculac . . 150 _- _- _-

cn
Iesiculac . .
Uzungea . .
Pandaclik .
.
.
.
.
90
35
90
_-
_-
_-
_-
_-
_-
i
Cialaculac . . 100

Total pe plasa . . . 2.817 21 13.8911 721 9611 85117.670 78 16.802 78 5.722 20 6.786 27 2.3441 - -
Total pe judet . . 5.126 71 18.078 21 5.698 35 28.903 28 28903 28 14.363 30 5.606 77 2.846 50 960

b) Judetul Tulcea

AlibichioI-Acad. AlibichioI . . -- 2.467 -- 2.467

-- 2.467 -- 2.292
_-
_-
2.467
Armutlia-Camber Armutlia
Atmagea . . . Atmagea
.
. -- 2.292
4.017
---
2.292
4.017
Armut.-Camb.
Atmagea . . .
. 2.202
4.017 - 4.017 _-
- 7.005 _-
---
1

Babadas . . . Babada g
Baschim-Cineli . Baschiol
.
.
7.005
2.223
-
7.005
2.223 -- Babadag . . .
Baschid-Cineli
.
.
7.005
2.223 - 2.223 _-
Fleidaut . . .
Caranasuf . .
.
Caranasuf . .
Belo:taut
--
2.354
350
--
2.354
350 -- Beidaut
Caranasuf . . .
2 354
350
--
- 2.354 _-
350 - _-
CaramanchioI . Caramanchid
CasEhncea . . . Castimcea . .
--
--
3.160
2.503
--
3.160
2.503 -- Caramanchid
CasElmcea . .
.
.
3.160
2.593
--
3.160 _-
2.503 _-
Ciamurli-de-sus . Ciamurli-d.-s.
Ciucurova . . . Ciucurova . .
--
--
9.492
2.840
-
9.492
2.840 -- Ciamurli-de-sus.
Ciucurova . . .
9.492
2.840
-- -
9.492 _-
2.840

---
Enisala-Visterna Enisala . -- 3.708 3.708 Enisala-Vist. . 3.708 3.708 _-

cci
Causasi . . .
Chinshc . . .
Ciamurli-d.-j.
Toxof . . .
OrtachioI-Daut . Ortachid . .
375
430
2.16C -
375
430
2.166
Causasi
Chirishc
.
.
0 r lachiol-Dau t.
.
.
.
.
.
375
430
2.166
-- -- 2.166 375 _-
430 _-

www.dacoromanica.ro
-/1 Exploatate a) ta c. 6 2 F.
ci) NUMIREA Neexploa- sag Total NUMIREA Suprafata r.... 8.0,--0"` E .-.=
Golull flcaruI
e- :-.)°,, 8
< COMUNA tate fn curs de general TRUPURILO .22 71313 .. ».-A S
PADUR El exploatare trup 21E tec-41 .5-, ré '8 'El
a. 04 Sti
I-4
DE PADURE os
cd e.)
tr.
_
.2,.)
u) "
G.
cn -a.
OS

ci)
P.,
hect. ar. /1--ct. ar. hect. j ar. hect. ai hect. ar. hect. ar. hect. ar. hect. ar. hect
.
....

-- -- -- --
II Slava-Rusa . -- -- -- -- 1.085 -
- - - -
. Slava-Rusit - Slava-Rusa .
-1
. 9.641
all Trestenic-Nalb. Nalbant . - Trestenic-Nalb
1.085
9.641
1.085
. . 9.641 .641 -
1.085
Total pe plasii, . . - - - - 56.108 - 56.108 - 56.108 - 350- 05.7501 - -
- - - - 11.168 - 11.168 - Balabancea.
- - -- -- -- --
Balabancea Balabancea
. . .

Hancerca
. . t355
1.052
- 11.168 - -
-- -- -- --
. . .

Z Igrnca-rusa . 17.1t84

- - - - - Islam-Géferca 499
- - - 4.365 -
- arjelarI
-- -- -- _-
.
Cetrjelarl . . . . CEIrjelarI . 4.365 4.365 . . . . 1.304
Omurlar 747

--- --- -- --
. . .

. Jaila
Carapelit
830

- --
. . . . '710
Cerna Asanlar . . . . 684
Chiciu-Carealiu
Cerna
Carcaliu . . -- - - -
2.530
9 -- 2.530
9
Cerna
- Chiciu-Carcaliu .
2 530
9
2.530
-- - - -9 -
C-3
Coium-Punar .

Golii,seI
Coium-Punar

Macin . . -- -- -- --
2.243

--
2.243 - Aiorman .
Canat-Calfa.
Coium-Punar
- Gola.,eI . . .
. .
.
.
.
.
.
633
520
1.090
-- -- -- --
2.243 -

- - --
184
Jijila-VacArenT Jijila
- - - -
184 . 184
-
-- - --- _ _
. . . 750 - Jijila-Vacaren't
Luncavita. . . . Luncavita . 2.785 - 750
2.785 - Luncav.-Rakel
.
.
750
2.68.
750
2.785
Grad . -- -- -- --- - ZAN. Ghidrici . . 100
Mii.cin-GrecI
- -- -- --
,- .
Picinéga . .
. .
Picinéga
. 5.222 5.222 - Macin-GrecI . . 5.222 5.222
Piatra-Fetii
.
.
.
. Macin . .
.
. -- -- -- -
161
45
161
45
- Picinéga . .
- Piatra-Fetil .
. . 161 161

-- -- --
---
ReniI Pisica . . . . 45 45
. 696 1 696 50 Reni-Gaicenca . 447

-- -- --
M 696 I
Pisica 140
Popina 13
Turceia Turceia - - - - Génina . .
_. . 96
- - -
- - - - - --
-
.
. . . . 635 50 635 50 Harmanul . .
Bedeloiu . . .
.
.
170
380
50
- -
50 - 635

--.. Chiciu-Dobre . . 85
Total pe plasd, . . - - - - 30.794 - 30.794 - 30.194 - 22.455 - 2.243 7- 6.096 -
..4 Cara-Orinan . . Cara-Orman . -- -- -- -- 1.500 1.500 -- Cara-Or man 1.500 - -
-- --- 0-- -- --
Z Calinova St'. Gh. SE Gheorghe. . . 1.500
95 95

-- -- --- 2.000
Cal. Sf. Georrre
c 30
: -.11
Erenciuc . . . . 45
ci) Letea $fktofca . . . - - - - 2.000 2.000
Ivancea..
- Letea
. 20
9.000
- - - - .- - - 1 - - 164 - -

-----
Ostr. Tiltaru
--- - -- 1- --- - --
-
. . Kilia-Veche . 164 164 Os. Tät.si TataroI 120
Z » Meslin,Salon. 31) -

» Popina . . $fistofca - - - 1 - 200 - » Daler .

Pert p rava, C..erna
. . 141
44
- - - - - - -
-ci1)

- - -- Ost. Popina. . . 1156

Cécatina .
Isaccea
.
Total pe plas6.

. Morughiol .
.

- -
-- --
-
--
3.951

3.137
I

-
3.9
95.1

50

3.137
- Cécatina. . .
Faltanu-Dudati .
- Isaccea
Alunga .
.
OsLr. Isaccea .
.

. .
.
-379-53

35
15
2.950
112
- -
-- - -
- 3.137 -
---
--- -- -- -
- - - 117 -
49- .

.
--
--
--
-- --- --256- --- -84-- --
» . 75
Col.-Be-Tepe Mahmudia . H7 117 - Col. Be-Tepe . 117
- Crew).
Creusa »
- - -- 8. 8 84

- -- -520
- --30- -- --
- Cursus
Cursus
Dunav6t .
Malcocl . .
Morughiol . -- -- --2.4
25 2
- Dunavét
256

-----
. . . . 30 . 30
EnichioI
Telita.
. . . . CataloI
Tanta .
. . 52 520
2.640
- EnichioI
- Amza
. .
. .
.
. 520 -- 2.649
w
FrectileI . . . FrecdteI .
.

-- -- -- 4 I -- Telita
- Frectitel
224
2 425 -- - - 175 - - - -
Agightol . . .
.
Agighiol .
-- -- --
17 17
450 - Agighiol
. . . 175
-- - - - - -85 - -
--- - -- -- -130 - ----
. . . . . 450 450
Ivancea-Micii. Morughiol - Ivancea-Mica.
c)
Ostr. Ivancea.
Calinova . . .
.
.
.
Tulcea . .
Morughiol
.

. - -
85
25
131
85
25
13
- Ostr. Ivancea.
- Calinova . . .
.
.
.
85
255
75
- 255 - -
Creusa
Mahmudia . . Mahmudia - - - : - Ende
- Mahmudia . -- - - __ - 58 - -
------
- ----- -
. 10
OW. Carasuhat 13
a Cioban-Gttrla . . 30
MeidanchioI

Nicolitel
. . Meidanchiol . -
--
-
--
1.521 -
--
1.52 - Zav. Prislava
Val. Boclogea
La trel mori .
Hartopu ro§u .
- Nicolitel . .
.
.
.
.
975
220
325 -- 4.673
- ------
- 1.520 - - - -
- - - - - - -
Parchetti
.
.
. . . Nicolitel
Parche § .
. 4.673
397
4.673
397 - Slanca mare .
. . 4.673
-- 397 - - -- --- -- - -
- ----
. . . . . 300
Satu-NoCt. . . Satu-Noù - - - 546 50 546
Valea adancti. .
50 Ciatalchioi . . .
97
220 50 -
--- -- -- -- -- -- -- --
. . 546
Satu-Nou . . . . 196 50
Soantea . . . . 45
--
E-,

Somova . .
Tataru-Pardina. Satu-Noil
. . Somova . .
-- -- -- 245 245
Podco§, Patlag.
- Somova . . . .
85
245
-- -- -- -- -- 348
245
53 -- --
- - 53 - Tataru-Pardina.
-- - - -- -- -- -- -- --
. 713 53
&iv. G. Somova Tulcea ... 348 348 - Gura g. Somova 100
Ostr. Mila . . . 28
Zav. Tulcea . . 221

Total pe plasEl, . . - - - - 15.778 50115.778 50 11 15.778 50 13.071 - 119 - 50 - F.709

Total pe judet . . - - - - 106.639 50 106.639 50 1 106.639 50 35.876 - 62.699 - 8.064 50 -
Total pe Dobrogia . .7 5 126 71 18.0781 22 112.337 85 135.542 78 I112137 85 50.239 30 68.306 77 10.91 - 960

www.dacoromanica.ro
774

CAPITOLUL. V.

FINIIIR LE
A. Fauna.
Din punctul de vedere al cercetärif animalelor sòlhatice, Dobrogia este törte shrack
Nict o lucrare sciintificä, sistematich si pe regiunt zoologice, asa cum avem pentru
llorä, monumentala opera a Doctorulut BrAndza, nu s'a täcut pa.nä, astAzt.
Ne vom multumi numar eu lista publicatä a D-lur Licherdopol '), intocmitä in parte
dup5, cercetärile D-sale, in parte dupä. scrierea Doctorulut G. V. v. Almdsy 2).
Mamifere. Felis catus (Pisica sëlbateca) ; Lutra vulgaris (Vidra), Putorius lutreola
(frantuz. Vison d'Europe), Putorius putorius (Dihor), Mustela foina, Mustela martes (Jder),
Meles taxus (Viezure), Canis vulpes (Vulpe), Canis lupus (Lup), Talpa europaea (Sobol),
Spalax typhlus, Spermophilus citillus, Arvicola amphibius (S6rece de apä), Mus decu-
manus (Sobolan), Lepus timidus (Icpure), Cervus elaphus (Cerb), Cervus capreolus
(Upribra), Sus europaeus (Porc mistret), Delphinus delpis (Delft).
Paseri. Trypanocorax frugilegus, Corvus corax (Corb), Colaeus monedula (Cie161,
stäneuta), Corone corone cornix (Ci6ra), Pica pica (Cotofanä), Garrulus glaudarius (Gaitä),
Sturnus vulgaris intermedius (Graure), Oriolus oriolus (Grangure), Chloris chloris, Cocco-
thraustes coccothraustes (Bot-gros), Fringilla coellebs (Ciuteza), Carduelis carduelis (Sti-
clete), Cannabina cannabina, Passer domesticus (Vrabie de casä), Passer montanus, Paser
hispaniolensis (Vrabie de munte), Pyrrhula europaea, Emberize schoeniclus, E. citrinella,
E. cia, E. hortulana, Miliaria calandra, Alanda arvenis, A. nigra, A. ) eltoniensis (Cio-
cArlie), Melancoripha sibirica, Calandrella brachydactyla typica, Galerita cristata (Cio-
carlan), Lullula arborea, Motacilla alba (Codobatura), M. melanope. M. /lava typica,
Anthus trivialis, A. pratensis, A. cervinus, A. campestris, Certhia familiaris brachydac-
tyla, Sitta europaea caesia, Parus maior (Pitigor), P. coerulaeus, P. lugubris, P. communis, P.
communis stagnatilis, Aegithalus candatus typicus, Panurus biarmicus, Remiza pendulina,
Regulus regulus, R. ignicapillus, Lanius minor, L. collurio, Ampelis garrulus, Sylvia nisoria,
S. sylvia, S curruca, S. atricapilla, S. simplex, Phylloscopus trochilus, Ph. rufus, Hypolais
philomela, Acrocephalus schoenobaenus, A. arundinaceus, A. streperus, A. palustris, Lisciniola
melanopogon, Locustella luscinioides, 1\ lerula merula (Mierlä), Ttirdus musieus, T. visci-
vorus (Sturz, Cocosar), Daulias luscinia. Erithacus rubecula, Ruticilla phoenicura, Saxicola
ooenanthe, S. leucomela, Pratincola rubetra, P. rubieola, Tarrhaleus modularis, Musci-
capa grisola, Fecidula atricapilla, Chelidonaria urbica (Lästun de casa), Clivicola riparia
(Lastun de apä), Hirundo rustica (RandunicA), Gecinus viridis (Vardare), G. viridicanus,
Deudrocopus minor, D. medius, maior (Ciocänit6re), D. leuconotus, Picus martius (Ghio-
ndie), Jynx torquilla, Cuculus canorus (Cue), Micropus apus, Caprimulgus europaeus (lipit6re),
Merops apiaster (Prig6re), Upupa epops (Pupazä), Alcedo ispida, Coracias garrula (Ci6rit
puturelsä,), Bubo bubo (Banta), Carine noctua, Asio accipitrinus, Syrnium aluco, Paudion
haliaëtus, Gypsfulvus (Vultur plesuv), Vultur monachus (Vultur), Neophron percnopterus,
Circus eynaeus, C. macrurus, C. pygargus, C. alruginosus, Astur palumbarius (oim de
munte),kccipiter nisus (Herete), Astur brevipes, Buteo buteo typicus, Buteo buteo deser-
torum, Aquila penata, A. maculata promarina, A. ni. tipyca. A. rn. orientalis, A. rapax,
A. melanaiitus, Halia6tus albicilla, Circaëtus gallicus, Milvus milvus (Gaie), M. migrans,
Permis apivorus, Falco peregrinus, E. subbuteo, Hierofalco lanarius, Cerchneis vespertinus,
Pelecanus onocrotalus (Babitä,), Cerchneis tin nunculus (Uleti), Peleeanus crispus (Babitä,),

') «Excursiuni In Dobrogia», pag. 101-12(i.

2) aOrnithologische recognoscirung der rurniinischen Dobrudscha». Budapest. 1898.

www.dacoromanica.ro
 775

Phalacrocorax carbo, Ph. pygmaeus (Backlit mare), Anser anser (GäscA), Cygnus olor
(Lebäda), Tadorna tadorna (COlifar alb), Casarca casarea (Cälifar rosu), Spatula clypeata,
Anas boschas (Ratä,), Chaulelasmus streperus, Querquedula querquedula, Nyroca ferina,
N. nyroca,, Fuligula fuligula, F. marila, Claugula claugula, Oedemia nigra, O. fusca, Mergsu
merganser, M. serrator, Phoyx *purpurea (Cépura), Ardea Cinerea (Cocostirc), Herodias
alba (Cépura albä), Garzetta garzetta (Cépurä, alb5, Nycticorax nycticorax, Ardeola
ralloides, Ardetta minuta, Botaurus stellaris, Ciconia ciconia (Barza), C. nigra (Barzä, alba),
Plegadis falcinellus, Platalea leucerodia (Cosar), Grus grus (Cocor), Antlaropoides virgo (Cocor
mic). Otis tarda (Dropie), Oedicnemus oedienemuskegialitis hiaticola, A. dubia, A. alexan-
drina, Vanellus vanellus (CiovlicO), Arenaria interpres, Haematopus ostralegus, Recurvirostra
avocetta (Culie), Himantopus himantopus, Scolopax rusticula (Sitar), Gallinago gallinago
(Baca-Ong), Pelidua alpina, Ancylochylus subarcuat us, Limonites minuta, Calidris arenaria,
Pavoncella pugnax, Rhyacophyll us glareola, Glottis littoreus, Tringoides h),,poleucus, Helo-
dromas ochropus, Totanus fuscus, T. totanus, Numenius arcuatus, N. tennirostris, Hydroche-
lidon nigra (Martin negru), H. hybrida, Gelochelidon anglica (Martin cherhan), Hydroprogne
caspia (Martin cerkez), Sterna fluviatilis (Pescilrus), S. cantiaca, S. minuta (Martin mic),
Gelastes gelastes (Martin rosu), Larus minutus, L. melanocephalus, L. ridibundus (Martin
mare), L. argentatus typicus, L. a. michahellessi, Colymbus, Lophaethyia griseigena,
Proctopus nigricollis, Podocipes fluviatilis, Crex crex, Gallinula chloropus, Fulica atra
(Lisita). Columba palumbus (Porumbel), C. oenas, C. typica, C. 1. unicolor, Turtur
turtur (Turf uricA), Perdix perdix (Potarniche) Coturnix coturnix (Prepelità).
() (l) Reptile ,si Arntibil. Despre aceste dour; feluri de animale nu s'a publicat nimic
pang, acum asupra Dobrogid ; voii insera numaI dupg D-1 Licherdopol : Testudo graeca
(Brosca 1est6s6) si Tropidonotus natrix ( iarpele comun).
Pegi. F'auna ichtiologicä a Dobrogid este cu mult maI bogatà de cdt speciile de
mat' jos, compilate dupg, D-niI Antipa ') i Alrmisy :
Mugil capito i Mugil cephalus (Chefal ; afumat : Licurin), Atherina hepsetus (Tiula,)
Gobius bathracocephalus 0 G. niger (Guvin, Scomber scombrus (Scumbrie, and e
marinat, Th., and e uscat), Thynnus vulgaris (LacherdO, and e marinat, Ton, cand e
flert i conservat), Mullus barbatus (Barbun), Lucioperca Niarina, L. volgensis, L. Sandra
( alett de mare set de Dunare), Perca fluviatilis (Biban), Solea vulgaris (Limba), Pleuro-
nectes flesus si P. platessa (Cambulä), Rhombus maximus (Calcan), Silurus glanis (Somn),
Chondrostoma nasus (Scobar), Abramis brama 0 A. ballerus (Cosac), Aspius rapax (Avat),
A. clupeoides (Morunas), Blicca argyrolena si B. Bjoerkna (PlätieO), Scardinius erythroph-
thalmus (Babusa), Leuciscus rutilus (Taranc), L. virgo (V6duvitä,), Tinca vulgaris (Lin),
Cyprinus carpio (Crap, Ciortan), Carassius vulgaris (Caracudd), Esox lucius (tiucá,"), Clupea
pontica 0 C. cultriventris (ScrumbiI de Dunare), Engraulis encrasicholus (Sardea), Alausa
vulgaris (Sardea). Anguilla anguilla, Acipenser Huso (Morun), A. Gaidenstädtii (Nisetru),
A. stellatus (Pastrugg,), A. ruthenus (Cegä), A. Grtibeni (Bogsar), A. glaber (VizO).
Insecte. Mara de naturalistul francez, A. Montandon 2), nimenI altul nu s'a ocupat
eu entomologia Dobrogief. Lista D-luI Mont andon nu e complectä.
In lipsä de altä, lucrare vom reproduce pe acésta, si nu dupä original, ci dupg
scrierea Licherdopol 3)
Cicindela hybrida, C. littoralis, C. germanica, Omophron limbatum, Notiophilus aqua-
ticus, Procustes spretus, P. graecus, Carabus cavernicola, C. cancellatus, Leistus rufomar-
ginatus, Panagaesus crux major, Liçinus agricola, Badister bipustulatus, Brachinus
immaculicornis, B. crepitans, B. Explodens, B. strepitans nitidulus, Polistichus vittatus,
Cymindis lineata, Demetrias unipunctatus, Dromius linearis, Dromius Sp. ? Metabletus

') D-1 Licherdo pot spune, ca D-1 Antipa lucréza de maI multi ani la fauna ichtiologica a lionutniet
o va publica in treI mad volume.
3) «Excursion en Dobroudja» (Extrait du Bull. de la Soc. d'Etudes sc. d'Angers, 1887).
3) «ExcursiunI In Dobrogia», pag. 113-121.

www.dacoromanica.ro
776

pallipes, Blechrus plagiatus, B. maurus, Lebia humeralis, L. turcica V. 4 maculata,

Scarites laevigatus, S. 1. v. tauricus, Dyschirius macroderus, Harpalus dardus, Ophonus
cribricollis, O. rufllabris. Acupalpus conspectus, A. dorsalis derelictus, Pelor blaptoides,
Steropus caspius, Stenolophus vespertinus, S. discophorus, Zabrus tagetanus, Z. gibbosus,
Amara trivialis, Oodes helopioides, Chlaenius spoliatus Rossi, Pogonus littoralis, P. gracilis,
Calathus fuscus, Agonum lugubre, Trechus minutus, Bembidium quinquemaculatum, B.
Sturmii, B. obliquum, B. Velox, B. aspericolle, B. pusillum, B. articulatum, B. tessellum,
assimile, B. varium, B. lampros, B. quadritnaculatum, Tachypus flavipes, T. bistriatus,
T. scutellaris, Cybister Roesselii Curtis, Dysticus dimidiatus, Ilybius obscurus, Hydroporus
C011 fl u ens, Gyrinus marinus, Hydrophilus piceus, Helochares Ii vidais, Cyclonotum orbiculare,
Silpha polita, S. obscura, F'alagria nigra, F. sulcata, Phloeopora major, Homalota sordida,
Aleochara tennicornis, A. nitida, Phytosus spinifer Curtis, Gyrophaena dentilis, G. bihamata,
Tachyporus hypnorum, T. nitidulus, Hypocyptus laevinsculus, Boletobius lunulatus, B.
speciosus, Caflus xantholoma, C. sericeus, Emus maxilosus, Staphilinus niteus, S. ophthal-
micus, S. picipennis, Philonthus ebeninus, Ph. aterrimus, Ph. salinus, Quedius molochinus,
Cryptobium fracticorne, Lathrobium fulvipenne, L. quadratum, Lithocharis fuscula, L.
melanocephala, Sunius bimaculatus, S. graecilis, S. filiformis, Stilicus orbiculatus, Bledius,
Graellsi, B. dissimilis, Oxytelus nitidulus, Olibrus corticalis, O. millefolii, O. bicolor, Nitidula
canaria, Meligethes lugubris, M. maurus, Iví. picipennis, M. coracinus, M. spinipes, M.
subrugosus, Cerylon histeroides, C. augustaturn, Laemophloeus corticinus, Brotes platanus
Sylvanus sexdentatus, Cryptophagus saginatus, Mycetophagus fulvicolis Dermestes und u-
latus, D. tesselatus, Attagenus pellio, Limnicus versicolor, Platys.soma depressum, Hister
quadrimaculatus, Saprinus ruflfrons, Pentodon punctatus, Trichius fasciatus, Cetonia vidua,
aurata, C. hungarica, C. floricula, Oxythyrea sticta, O. squalida, Anomala solida,
Anisoplia austriaca, Aphodius inquinatus, Psammodius basalis, Dorcus paralelepipedus,
Anthaxia nitida, Coraebus rubi, C. oeratus, Thrachys minuta, T. pumila, Throscus obtusus,
Th. Duvali, Ctenonychus flliformis, Melanotus fuscipes, M. aemulus, M. crassicollis, Athous
Sp ?, Cryptohypnus quadripustulatus, Drasterius bimaculatus, Agriotes Gurgistanus, Adrastus
nanus, Cyphon variabilis, C. padi, C. coaretatus, C. fuscicornis, Malachius geniculatus,
M. falcifer, M. genic, V. ambiguus, M. spinosus, M. aeneus, Troglops diminutus, Antho-
comus sanguinolentus, Ebacus appendiculatus, E. ruflpes, Calotes flavocinctus, Tillus
rufofasciatus, Corynetes violaceus, Oligomerus brunneus, Xyletinus laticollis, Bruchus
eryngii, B. picipes, Apion confluens, A. semisulcum, A. humile, A. radiolus, A. pubescens,
A. cyaneum, A. viciae, A. apricans, A. flavipes, A. meliloti, A. minimum, A. atterimum,
A. frumentarium, A. atomarium, Rhynchites auratus, R. Bacchus, Spermophagus cardui,
Urodon suturalis, Tropideres bilineatus, Thylacites pilosus, Platytarsus setiger, Sciaphilus
nov. sp., Eusomus ovulus, Tanymecus palliatus, Sitones lineatus, S. discoideus, S. saleifrons,
flavescens, S. humeralis, Polydrusus picus, P. sericeus, Cleonus halophilus, Cleonu-
tigrinus, Cl. afflnis, Alophus trigutattus, Tanysphyrus lemnae, Hypera punctata, Phytos
nomus variabilis, Rhytirrhinus?, Phyllobius sinuatus, Limobius dissimilis, Othiorynchus
hispidus, O. multipunctatus, O. velutinus, Lixus Ascanii, L. elegantulus, Larinus latus, L.
serratulae, Erirhinus scirpi, Dorytomus Silbermanni, D. variegatus, D. flavipes, Elles-
chus inflrmus, Balanius nucum, Tychius junceus, T. Grenieri, T. aureolus, T. meliloti,
tomentosus, T. flavicollis, Smicronyx cicus Schiippel, Sibynes phaleratus, Trachodes
hispidus, Baridius .artemisiae, Bagous binodulus, B. subcarinatus, B. fritt, B. lutosus, B.
collignensis, B. argillaceus, Ceuthorynchus assimilis, C. Sulcicollis, C. tetrum, Rhinoncus
inconspectus, Ciomis Similis, Gymnetron teter, G. Pascuorum, G. simum, Mecinus pyraster,
Nanophyes chevrieri, Sphenophorus piceus, Mesites cunipes, Hylotrupes baj u I us, Clytus
ornatus, C. verbasci, C. plebej us, C. massiliensis, C. speciosus, Stenopterus rufus, Exo-
centrus adspersus, E. punctipennis, E. lusitanicus, Morimus funerarius, Dorcadion bili-
neatum, Agapanthia lineatocollis, Strangalia melanura, S. bifasciata, S. attenuata, Crioceris
duodecim punctata, C. quatuordecim punctata, Lema melanopa, Hispa atra, Cassida atrata,
C. equestris, C. nobilis, C. subreticulata, C. Subferrugenea, C. afflnis, C. ferruginea, Galle-

www.dacoromanica.ro
 777

ruca lineola, G. anthomelaena, Pectroscelis major, P. chlorophana, P. tibialis, P. aridula,

Phyllotreta diadeMata, Ph. ochripes, Ph. varipennis, Tbyamis pellucidus, Chrysomela lim-
bata, Ch. polita, Ch. violacea, Entomoscelis Adonidis, Pachnoporus arenarius, P. aspe-
ricollis, Ciythra atrapaxides, Alexia pilifera, Dapsa trimaculata, Harmonia impustulata,
Micraspis duodecimpunctata, Chilocorus bipustulatus, Anisosticta novemdecim punctata,
Bullaea novemdecim notata, Adonia mutabilis, Calvia decemgutta,ta, Propylea quatordecim
punctata y. glomerata, Scymnus scutelaris, S. capitatus, S. ater, S. discoideus, S. Apetzi,
Alphitophagus quatripustulatus, Opatrum Sabulosus, Crypticus quisquilius, Trachyscelis
aphodioides, Phaleria cadaverina, Ph. cad. v. bimaculata, Ph. dorsigerg, Gnaptor spini-
manus, Blaps parvicollis, Pedinus helopioides, P. subdepressus, Pimelia Mongeneti, Asida
sericea, Helops quisquilius, Cteniopus Sp ? Scraptia minuta, Mycterus tibialis, Lagria hirta,
Notoxus monoceros, N. cornutus, Anthicus antherinus, A. gracilis, A. hispidus, A. sabulosus
v. inaegualis, A. floralis, A. minus, A. ustulatus, A. tristis, A. genei, A. Morawtzi, A. pro-
ximus, A. 4-maculatus, Xylophilus pruinosus, Anaspis flava, Cerocoma Mühlfeldii, Myla-
bris variabilis, M. flexuosa, Oenas Crassicornis, Epicuata dubia, E. verticalis, Zonites
praeusta,, Oedemera podagrariae.
g) Molitsce. Dm aci si lista ultimeI clase de animale dobrogene, dupa studiile facute
de d. Licherdopol ')
Hyalina Malinowski Zelebor, Trigonostoma corcyreusis, Fruticicola strigella, F. fru-
ticum, F. fr. var. rufula, F. carthusiana, Campylaea trizona, Tachea austriaca, T. aus.
var. pallesceus, Xerophila instabilis, X. dejecta, X. derbentina, Helicogena pomatia, H. lu-
tescens, Zebrina detrita, Z. det. var. radiata, Chondrula microtragus, Ch. pentodontus (cu
var. eximia, albolimbatus, trideus, tumida, obesa, galiciensis), Zua lubrica, Torquilla fru-
mèntum, Orcula doliolum, Clausiliastra laminata, Alinda plicata cu var. implicata, Stri-
gillaria cana, Amphibina hungarica, Limnus stagnalis, L. palustris cu var. corvus, turricula,
Guluaria aun, cularia cu var. lagotis, G. ovata, Physa fontinalis, Coretus corneus cu var.
elophila, ammonoceras, sirnilis, Linné, Tropodiscus marginatus, Gyrorbis vortex, Planorbis?
Cyclostomus elegans, Cyclostomus costulatum, Valvata piscinalis, Vivipara vera, V. fasciata,
Bythinia tentaculata cu var. producta, Lithoglypus naticoides, Neritina transversalis, N.
fluviatilis, Forma celleusis, F. piscinalis din clasa Pelecypode, fam. Unionidae, genul Ano-
donta, Unjo pictorum, U. batavus i Dreissena polymorpha.

B. Animalele domestice.
intinsele câmpiI ale DobrogieI ati fost, din vremurile cele maI depártate, priincidse
cresceriI vitelor i istoria ne probéza, ca táte pop6rele carI at"' trait pe acest manos petic
de parnênt, s'atl ocupat nu atat cu agricultura, cat mal mult cu viticultura.
Ast-fel GOY, reputati ea fcirte bunI calaretr (acrotoe&ccet) nu puteati sa nu fie si bunI
crescèlorI de cal.
Regele Filip al MacedonieI lua numaI de la gurile DunariI 20.000 iepe alese, pe care
le trimese In Macedonia pentru prasila 2).
Boil* erari intrebuintaff pentru munca cdmpulur i pentru jug, iar vacile erati tinute
pentru laptele lor, cel mal de séma aliment al acestor barbari. Se scie cä, unil din ScythT,
HipemolgiI, se hraneati i cu lapte de iapa.
Oile erati de sigur nu putine la .numOr i produsul lor, lana era destul de cautata
cand bumbacul nu era cunoscut pe aid, iar inul i canepa, nu puteati indestul apara pe
om contra friguluI.
Caprele ere' p6te mal numer6se ca azI, c,acI pe langa hrana ce procuratl locuitorilor,

') «Excursiudi in Dobrogia», pag. 122-0.

2) Gr. G. Tocilesru. Dacia inainte de Romani', pag. 759.

71890 98

www.dacoromanica.ro
778

pielea lor servia la fânthril pentru scóterea apeI; puturl de acestea se maI vò'd inch ,5,4
astazi in Dobrogia de Sud, unde apa se ghsesce la marl adtmcimi.
Porcul Inch nu era necunoscut GeVlor.
Femeile se mai ocupail pe langh industria casnich, cu crescerea phs6rilor doniestice
0 (t' cultura albinelor, pote ma mult In vechime de cat astazi, child täranul are la it-We-
n-ulna produsul industrien zahhrul.
Mierea ne spune Herodot ') servia nu numai pentru economia casnicä, ci era 0
un articol de sérnä al comerciului.
Numal nestittornicirea vremurilor s'a impotrivit ca acéstä,, de Dumnezeä bine-cu-
Ontath tara, sä, dea ceea ce ar fi putut sh producä, phme.ntul säti rodnic i imbelwgat.
Numar socotind cede nhvaliri ati calcat Dobrogia, la eke rèsbóie a servit ca teatrul
luptelor intre sthphnitor i navalitori 0 Mundt ne putem da sema cum de a mai rémas
phnh la noi o parte din boghtiile de odiniorh.
Cat de nesecat isvor de productivitate a fost Dobrogia, resultä din faptul, ch °et-care
chlätor, care a vizitat-o in trécht chiar, nu a uitat de a nu insemna in scrierile lor,
boghtia In vite de tot felul ce se hräniati pe phméntul
Numirile satelor, inch' sunt o dovada viue de hergheliile, cirezile i turmele de vite,
care pasciail in mare numär de la Dunthre pang la Mare; chef m'd intreb de unde numi-
rile VächrenT, CA0a, Coium-punar (fetnittna oilor), Coium-Baba (tatäl oilor), Telita (Bulg.
juncana), Esechioi (satul mägarilor), dach nu stint imprumutate de la animalele de acest
fell Si chte alte numiri turcesci semnificative nu vor fi existA,nd! Dar «vadul oilor» de
langä, Harova; nu era óre pe aci trectUrea turmelor Mocanilor, care venia ti cu oile lor
peste Dunhre la iernatecl
Conditiunile climaterice ea 0 vegetatiunea solulul ati fost proprii crescerii vitelor,
numai vremurile vitrege i posititinea geografich a Dobrogiei, calea obligath a navalirilor
r6sbOelor, numaY ele s'ati opus la desvoltarea economich a provinciei n6stre cis-dunh-
rene. $i astazi, cu Iota vitrega aduchtura, a imprejurdrilor, judetele din Dobrogia stati,
dach nu in fruntea tuturor, dar a celei mai marl phrti din judetele nóstre, in ceca ce
privesce crescerea vitelor, duph cum vom arhta:

E. Specia,
Sá deschidein la intAmplare ca.te-va din notele chlatorilor twin Dobrogia, i vom
vedea, ch niel unul nu vorbesce de provincia nOstra de acum, fara sá uite de a nu men-
tiona de rasa cailor.
Si pentru a nu merge, prea departe Cu cercethrile, vom incepe cu secolul XVIII-lea.
Istorieul i Dornnul Moldova Dumitru Cantemir, care a chlätorit dese-orl prin Do-
brogia, in drumul de la Constantinopol spre Moldeiva, in scrierea sa «Istoria Imperiului
Otoman, vorbind despre Dobrogia, zice:
«Téra acésta produce 0 cal fOrte WIT la fugh, pe care TurciI ii considera de eel'
mai bunI, duph caii moldovenesci»2).
Peyssonel, consul francez in Crimeia, in cartea sa despre comertul Marii-Negre, scrish
in 1762, gäsim la pagina 170 a volumului II-lea:
«Cali bulghrescl, mg ales acei din Dobrogia sunt fOrte chutati; ei sunt mici i forti
caceT TathrescI, insh mai bine facuti i mai ginga$I»
Ce fel de cal erati In Dobrogia ne o spune Tott:
«Acosta provincie e renumith printr'o rash de cal mid buestra§1, forte estimath
Turd» 3).
') Cart. V, cap. 10, in 7'oeilescu, op. cit. p. 760.
«Istoria imperiului Otoman». Ed. romantl. Vol .I. pag. 309 nota 123. CaiI moldovenescI erail cal mai
estimatT la Turd, care aveati proverbul: «Un Linar persan si un cal moldovenesc sunt maI ländatI de cat
toll (Cantemir. «Descrierea Moldovel.», pag. 32).
3) Memoires du Baron de 7'ott. Vol. II. pag. 2H note I.

www.dacoromanica.ro
 779

Prin 1850 numai Romanii din Dobrogia aveati 10.075 cal si anume:
660 in districtul Tulcea 1836 » » Babadag
340 » » Isaecea 3395 » » Silistra
1390 » » Macin750 » » Kustendgé.
1.684 » » Harsova
Valórea until' cal era 6 galbenP). Ast6,zi se gasesc in Dobrogia patru tipurY de cal:
Adearatul cal dobrogian nu este de cat calul turcesc, avênd aceleasi caractere. E
de tale mica (1.30 1.35), captil ca al calului arab, gatul scurt si gros, pieplul, crupa, etc.
In f6rte bune conditiuni. Acest fel de cal nu exista de cat in comunele locuite de Turd,
cum in plasa Mangalia, unde de sigur art pastrat vechile lor caractere.
Este mal ales bun pentru sea, neobosit, cal de cursa tot asa de bun ca si calul arab.
Acest soiii de cal are tóte colorile, dar cea mai predominanta este gris. Este in obi-
ceiul Turcilor si Marilor ca la sèrbatori marl*, la nunta sari botez a face curse de 30-40
kilometri, fara sa se oprésca cu cal lor, sd aeela care a ajuns 'MUM primesce un bacsis.
De ad se vede modul de antrenare al calului la aceste dou6 popóre, care ari un
adevërat cult pentru call lor.
Ministerul agriculture)", pentru a putea constata fondul calului dobrogian, a instituit
de dou6 ori pe an curse la Anadolchiol, langa Constanta; unde la o cursä de 6000 m.,
In anul 1897, un cal dobrogian a parcurs acésta distantä in 8 minute, 113/4 secunde, ceea
ce da 12 metri pe secunda, iutéla vertigin6sa, pentru un cal de 1.30-1.35 talie.
La Iasi, trel cal' de Dobrogia ari eoncurat cu 3 pur sange englez, pentru distanta de
8000 metri. Calul dobrogian iesit cel d'intai a parcurs a&stä, distantä in 10 minute, ceea
ce da 13 metri pe secundä, fara a fi relativ obosit. Singurul defect al calului Dobrogian
este talia sa prea mica; alt-fel nu ar fi aprópe nicI o deosebire intre el si calul arab.
Cei mal buni cal de acest tip se gasesc in jud. Constanta si 'in special in comuna
Cara-Omer, satul Daulueltioi. Din nenorocire num6ruI hr ineepe a scade,a, din ce in ce,
de 6re-ce Turcii nu se mar ocupa de crescerea lor cu atata interes.
Statul a inceput a se interesa si incuraja cultura calulur Dobrogian, atat prin Mil-
intarea une l expozitiuni anuale, cat si prin creiarea until deposit de armasari la tirgul
de vite de la Anadolchioi, pentru a putea procura eomunelor celor mai importante, din
puntul de vedere cavalin, cal reproducatori, si prin acésta sä p6t5, ridica talia calului de
Dobrogia conservandu-I pe eat e posibil calitatile excelente.
Calul originar din Rusia (Basarabia). Acest tip se gäsesce in comunele locuite de
Germani emigrati din Basarabia si Rusi, cum: Caramurat, Copadin, 2 Mai, Osman-faca
din jud. Constanta, Cogelac, Tariverde, Attnagea din jtid. Tulcea.
Acesta nu e calul autochton, ci introdus de Germani sag Rust E o mare deosebire
intre acesta si precedentul.
Talia lui mijlocie este de P1155-1'1'60; capul mal carnos, ochii micI, urechile lung:I
si mal putin mobile, profilul aprópe drept, pieptul nu asa de desvoltat, greabanul iesit,
anselat, c6da lungii, pici6rele mai putin solide ca ale calului Dobrogian; sunt limfatici
si mai putin viol%
réranul german din Dobrogia aduce armasari din Basarabia, pentru bataia iepelor;
acestia sunt cumpëratl de comuna sati mal bine Oicénd apartine colectività.lii, caci fie-
care german platesce pentru cumpratul armasarului o suma proportionala cu iepele ce arc.
Ast-fel el' art propriii lor armasarl si nu ati nevoie de interventia Statului.
Nu se scie, daca un cal nascut in Dobrogia, de si de provenienta basarabéna, isi
pastréza talia. T6ranii spun, ca un cal de acest fel este mal mic de cilt ceI adusi din
Basarabia. Calul provenienta basarabénd este bun pentru inhamat.
Calla originar din Transilvania. Este introdus in Dobrogia de Mocani si se gasesce
prin comunele locuite de el. E de talie inalta, are capul cam incovoiat si e putin armonios
In formele corpului. Totusi este destul de resistent.

1) loneseo. Op. cit., pag. 87-8,

www.dacoromanica.ro
 780

d) Calid provenit din incruciFarea acestor tret tipurt, e calul ordinar, care nu merita
nicr o atentiune de a fi descris ').
lata care era in 1890 num6rul cailor in comunele rurale a celor douè judete din
Dobrogia 2):

Clasificatia In
raport eu cele-
ralte judete
JUDETELE Ma.nj1 ArmasarI CaI lepe TOTAL

6 Constanta 3167 1449 13843 12937 31696

o Tulcea 3270 2819 9593 9058 24740
Total 6737 4268 23436 21995 56436

Dupa Domnul N. Filip, populatiunea ca,valing, in 1.897 era 2):

ClasifIcatia in Rasa. Rasa Rasa, Rase
raport cu cele- JUDETELE Rasa Rasa' nedeter-
l'alte judete Indigenä A r a I) a Engleza Austro-
Ungara Ruséscti. TOTAL
minate

4 Constanta . 41468 41468

7 Tulcea . . 32503 4 214 32721
Total . . 73971 4 214 74189

In judetul Constanta sunt urmat6re1e herghelif:

Herghelia luf Stoian Avram (Bulgar din comuna Tekirghiol), are 40 iepe de pra-
sila de tale mica (1.30-1.35), tip de Dobrogia. DoI armasarI din aceiasI rasa servesc
pentru bataia iepelor. Herghelia e intretinuta in f6rte rea stare.
Herghelia luI Neicu Stoian (Bulgar din aceiasI comuna), are 22 iepe din acela§ tip,
ca cele de sus.
4. Herghelia lui Curtagi (TA,tar din Agigea) cu 30 iepe tatarescI si un arrasar.
Iepele sunt tinute intrio stare miserabila i intrebuintate la treierat. Nu pot servi
pentru präsila.
Herghelia lur lIctgi Abdur Aman (Turc din Hasiduluc) are 25 iepe de Dobrogia,
mid de statura si un armasar de acela§ tip.
Herghelia Puriano (Hasancea). Domnul Pariano este un cresckor inteligent,
a cautat de caff-va anY, ca sa desvolte statura iepelor de Dobrogia,prin incrucisarea celor
mar bune, cu arrasar anglo-arab si pare-se a rksit.
D-sa a avut in cursele de la Constanta cal din herghelie si art luat premiul I. Po-
sea-, cal de sea si de inhamat.
Ministerul de Rèsboia cump6ra de aci cal pentru cavalerie; in BucurescI D-nul
Pariano vinde cu 5-600 lei un cal.
Herghelia luI Penciu Athanasoir (Bulgur din Mahometcea), cu 40 iepe rátätelre din
adevèrata rasa de Dobrogia. Talla 1.40-1.45. Air caracterele rasa arabe. Acum catI-va
anT avea si un armasar arab.
AstazI acest proprietar prefera, armasarul rusesc i voesce a face incrucisarea acestor
douè tipurI, de Dobrogia Cu ce! rusesc.
Herghelia Jean Pencioff (Bulgar din aceiasr comuna). Iepele sunt din acelas tip si
ail aceiasI conformatiune ca ale Jul Athanasoff.
Herghelia fratilor Moloi (MocanI din Tapunar), are 100 de iepe din Basarabia.
Iaca in mod sumar istoricul acesteI hergheliI : Fratif MotoI, originan I din Transilvania,
ati locuit maI mntâiui in Basarabia, de unde ail trecut, in urma rè'sboiulur 1877-78, in
Dobrogia cu vitele ce awe'.

') N. Filip. ((Les animaux domestiques», pag. 48-53.

Ministerul Agricultural. «Buletin Statistic general», pag. 96-7.
N. Filip. Op. cit., pag. 3-4.

www.dacoromanica.ro
 781

Iepele sunt provenientä din tipul transilvanean cu cel basarabean.

Calul acestel herghelir are talia 1.55, insa formele nu sunt destul de armoni6se ;
totu§1 cair sunt destul de resistentI. Proprietarir intrebuintéza pentru bataia iepelor arma-
sarul unguresc ; acum ati cerut Statulur armäsarul anglo-arab Fantome d'Orient.
Armata cump6ra anual 30-40 cal din acésta herghelie, pe pret de 400 francr unul.
Herghelia Dunzitrit Wileanit (comuna Enigea, satul Arabagi), are 30 35 iepe, in-
cruci§are din calul dobrogian Cu cel unguresc. Sunt lipsiir de conformatiune. Unir
profflul capulur drept, altil incovoiat. Sunt de statura Malta 0 se pelte alege dintre el
caff-va bunr. Herghelia datéza din 1882 0 intrebuintéza armasarul unguresc.
Herghelia Vasilache Constantin (din Enigea), are 40 iepe rátatelre 0 un armäsar.
Sunt de aceia§I conformatiune ca cele din herghelia lui Dumitru Valeanu.
Herghelia Enache Andrei (Cocargea) cu 30--40 iepe fatat6re tip de Dobrogia, destul
de bine ca conformatie ; nu le lipsesce de cat un armasar anglo-arab, pentru a se obtine
resultate satisfacht6re.
Herghelia Hagi-Suna-Seid-Mehemet (Chetic-Punar), compusa din 40 iepe fatat6re,
tip de Dobrogia, tale mica, conformatie rea. E inftintata din 1888.
Herghelia Sasu (Caugagi, jud. Constanta), cu un efectiv de 30 iepe fatät6re, din
acela§ tip ca ale lur Motor. Proprietarul spune, cà iepele le-a adus din judetul Ialomita
ca provin din incruci§area raser rusescr (Basarabia) cu ungurésca. Iepele ail talia 1.55-1.60,
de blind conformatte, mar bune chiar de cat ale lur Motor. Vara sta.' la aer liber, iar
iarna in nisce §oprbne fòrte primitive.
Ilerghelia Murtaza-Beitula cu 35 iepe fatatáre, tip de Dobrogia ; de 0
micr la statura sunt de buna conformatie. Nu s'a introdus in acésta herghelie rasa streina.
Are 3 armasarr, din care unul cu adev6rat frumos.
Herghelia Sorescu-Martin Cu 30 iepe fatatelre, tip de Basarabia, talla de
1.50-1.55, de buna conformatie. Are 0 2 armasarr de acela§ tip.
Herghelia Manolescu (comuna Bülbül, satul Turc-Murfat), cu 27 tepe fatat6re, tip
de Dobrogia, talie mica, conformatie bunä 0 un armasar de aceia§I rasa.
Herghelia luY Ion 0 Nicolae Giurgea (Demircea), are 50 iepe fatat6re, tip de Do-
brogia, incruci§ate cu armasar unguresc, talia 1.35 1.45 ; conformatie Nina. Un armasar
de acela§ tip servesce pentru ba'taie.
Herghelia George Stancio/f (Gheringec), Cu 30 iepe fatatoire, tip dobrogian, talle
mica, conformatie rea. Nu se face aci nicr o selectiune.
Herghelia Ahmet Hagi Alil (Erebiler), Cu 22 iepe fátatòre, tip de Dobrogia Meru-
ci§ate cu rasa ungurésca. Ail talia de 1.45-1.50 0 contormatie bun&
Herghelia Ismail Suleiman (Erebiler), Cu 22 iepe fatateire, de aceia§I origina
conformatie ca ale Id Ahmet.
Herghelia Petru Ivanciu Hagi Stoian (Casamcea, jud. Constanta), cu 40 iepe fata-
t6re, tip de Dobrogia, talla mica §i conformatia putin defectu6sa.
Herghelia Mehemet Mustafa (Hagilar, jud. Constanta), 23 iepe Mato:5re, tip de Do-
brogia, talie 1.30 - 1.35, conformatie buna.
Herghera Cadiz. Ali Asan (Topraisari), Cu 25 iepe fatat6re, de acela§ tip 0 aceia§I
conformatie ca ale lur Mehemet Mustafa.
Herghelia Suditei (Caradurat), cu un efectiv de 47 iepe fatatóre, provenite din
renumita herghelie din judetul Ialomita a lur N. Hagi Mosca. Sunt incruci§are Cu armasar
unguresc ; talla 1.55-1.60; conformatia bun&
Herghelia Opran (Amzalia), cu 30 iepe fatatdre ; incruci§area tipulul dobrogian
cu unguresc ; talia 1.50 1.55 ; conformatie bung,.
Herghelia Hagi Sana Seit Mehemet (comuna Caraback satul Ketic-Punar) ; un
armäsar 0 45 iepe MIMI:5re, tip de Dobrogia. Talia mica (1.30 1.35), conformatia rea.
Are insa cate-va Cu forme frum6se.
Herghelia Arghiropol (Mangalia), cu 30 iepe fatat6re, tip de Dobrogia, talie mica;
poseda cate-va destul de frumòse ca forme §i proportiunr.

www.dacoromanica.ro
782

28. Herghelia Ilagi-Devlet-Azap (Osmancea), Cu 35-40 iepe fhltat6re de acela tip sj

aceiasI conformatie ca ale luI Arghiropol.
In judetul Tulcea nu exist6, nicI o herghelie, totusI se gasesce calul dobrogian prin
satele Vacarenl., Ciamurli-de-sus, Poturu, Beidaut, Nalbant i Congaz La Duimgi este
un prea frumos armasar arab.

Tabloul populatiuniT cavaline In 1900

Intocm11 pe judete, pliff qi comune
a) Judetul Constanta8)
6 c...; -.%. 3(

.a 6e
1E:
.r.
4
w
COMUNE 6. o
0 cd ,, w
,W )_-!

''4
.1
rt..q.
6 cTs'i;
cd
,,,
63
.a -ca
74
-0'
».-.
.-Ow ...
'Ce
«3
P.. z. 41- u w

Caraharman . . . . .. . . 163 72 204 939 41 5497 17

-4 Caramurat 264 52 208 467 103 830 5
E-
Carol I 287 32 498 322 78 930 13
Cicracci 357 104 370 530 172 1.176 18
4 Copadin 171 51 153 250 40 500 3
Constants. 384 26 608 103 10 747 10
F4- Gargalik 168 74 244 230 61 609 21
(n Hasancea 121 14 234 282 96 626 10
4 Murfatlar 50 11 95 83 90 215 5
Omurcea 121 41 136 106 28 311 7 0
u Palaz 339 67 519 290 67 943 15 1

Pazarlia 205 40 219 259 86 604 9

Techirghiol 210 40 344 238 146 868 17

Total 2.840 624 3.832 3.492 960 8.908 150 1

Calfa - 494 77 523 511 178 1.289 15

..,1 Ciobanu 245 37 220 260 63 580
Mani 347 149 338 432 116 1.035 26
Garliciil 213 48 225 247 88 608
0 GhizdarescI 224 71 174 197 32 474
w- Hetraova 271 39 271 151 40 501 7
iz Ostrov ..... . . . . 294 78 256 328 141 803 10
--
Saraiti 393 99 596 575 215 1.478 1
Siriu 887 151 1.200 1.079 337 2.707 10
= Topal 397 8 634 310 30 982 1
Topolog 310 40 185 268 101 _ 594 5
UrumbeT 244 76 237 277 108 I 698
Total 4.319 866 4.859 4.635 1.449 11.809 75

Agemler . . . 76 22 43 105 30 200 8

Azaplar 167 77 318 350 110 855 8 1
Caraomer 683 190 596 995 342 2.123 38

.
..ed

,4
Cavaclar
Caz11-Murat
Chiragi
166
160
254
19
58
77
131
113
241
186
315
161

91
53
41
364
398
724
5
3
24
-4
EdilcluoI 151 29 232 198 69 528 8
Enghez 135 50 125 144 53 372 4
(b Gheringek 288 65 435 412 209 1.121 13
Z Mangalia 153 44 198 177 76 495 11
4 Musurat 128 30 206 146 55 437 11 _1
Osmancea . . . . . . 99 26 112 149
'

34 321 2 _
Osman-faca. 245 70 267 328 108 773 5
Sarighiol 279 97 351 429 142 1.019 8 3
Tatlag:eac . . . . . . . 133 37 161 166 44 408 6
Topraisar 128 16 185 215 60 476 41
Tuzla 182 56 230 324 56 666 3I
Total 3.427 963 3.944 4.800 1.573 11.280 161 5

') N. Filip. Op. cit., pag. 29-40.

2) 'Me datele statistice asupra animalelor domestice din 1900 sunt luate dupa lucrarea d-luT L. Colest-IL
«Statistica animalelor domestice din Romania». Bucurescl, 1903.

www.dacoromanica.ro
 783

_ _____
cu
.c 7..; 40 A I
.4 z
tu .-. ..
.....
r.. 7.'
6
U)
COMUNE P. 4)
0 os ....., g );74.

.1
a.,
.0
ci 0 1-,.!
z
'g
:4
'-
cis
a)
o.
0)
c
cci
2o
Ft
-6=
co -
.cd
cd
c..) 'A (..4
'-'

Alacap
Biilbill
286
247
58
20
273
287
396
363
104
102
831
781 19
1 --
.-
.
.. Carabacik
Carata'i . . .
Cernavoda
.
162
75
204
50
14
7
193
118
139
271
130
40
73
34
15
587
296
201
7
7
8
-
--
1
A
,-, Chioseler 162 45 127 185 71 428 6
cb
Cocargea . .
CochirlenI
. . . . 71
237
13
33
115
226
145
196
39
35
312
490
9
6 --
al
cx4
Enigea
Mamut-cuius
401
490
45
91
281
539
403
598
121
158
850
1.386
18
45 --
.;;.: Medgidia
Rasova
237
310
3
26
330
286
56
143
13
38
402
493
5
17 --
SeimenT
Taw:lunar
Tortoman
227
372
402
34.
59
72
251
583
416
154
509
577
26
135
192
465
1.286
1.257
6
40
24
--
Total 3 883 579 4.164 4.166 1.156 10.065 216 1

Almalfu . . . 265
I

31 317 123 49 520

I
4 -_
- ---
Aliman 128 22 104 27 4 157 4
Asarlik 259 40 172 184 56 452 13
BuFeac 75 22 48 50 21 141

P
0
--1 Bairamdede
Beilic
169
247
58
53
170
101
156
155
51
32
441
431
2
0 --
Canlia
Caranlik
175
144
39
23
147
88
85
115
95
47
296
273 --
5
3
Z, Carvan
Cuzgun
Dobromir . .
157
272
188
39
76
76
80
136
113
87
186
153
34
47
38
240
445
380 4
--
2
6

=
---
Esechiol 269 68 219 166 90 543 16 2
_, Enkemlia ..... . . 289 59 140 194 53 446 3
cp
Geolita 245 61 283 220 81 645 2
..
.4
Ghiuvegea
HairamchioT
104
314
29
61
53
201
47
260
24
107
153
629 16
4
-
cn
Lipnita . . . .
Nlarleanu
Oltina
245
188
273
10
13
33
323
148
247
124
106
102
51
19
41
508
286
423
1
3
1
-- 1

Ostrov
Paracliioi
333
155
34
43
200
140
145
30
63
7
442
229
12
4 -- 2

Regep-cuiusu
Satul-Nou
104
167
21
29
78
129
89
96
33
36
221
290
1
1 -
Total 4.765 940 3.742 2.900 1.009 8.591 116 5

=
.-
z
==
=
Plasa Consianta
»
»
littrova
Mangalia
2.840
4.319
3.427
624
866
963
3.832
4.859
3.944
3.492
4.635
4.800
960
1.440
1.573
8.908
11 809
11.280
150
75
161
- 1

5
= » Medgidia 3.883 579 4.164 4.166 1.156 10.065 216 1
-. » Silistra-Noutt . . . . 4.765 940 3.742 2.900 1.009 8.591 116 5

Total general . . 19.234 3.972 20.541 19.993 6.147 50.653 718 12

b) Judetul Tulcea

Z Caraorman 161 28 46 257 87 418 5--

.1
Chilia-Veche
Satul-Noil
351
193
31
10
294
52
300
93
47
39
672
194
7
11 --
P
U)
Sf. Gheorghe
Sfl§tofca
Sulina
97
196
82
13
4
2
60
29
108
230
5
13
78

-1
381
39
123
- --
7

Total 1.080 88 589 898 252 1.827 33 -

www.dacoromanica.ro
784

.0
CD v .-: ( ..3 .p,.. I I

2c.::
... .' .
-,t
En
COMUNE E; 7,'s _
cfS
CD
274
,-o 'F-:
E= o n 73' -cd
-4 c; a TA rt. o.. -La o CD -- pp

Om Z .*4
'';s"
L) E-. -,4 u
Balabancea 308 68 275 309 92 744 4
Carcaliu 234 4 121 57 18 200 9
CEIrjelarI 318 72 250 279 78 679 6
Z Cern a 311 87 375 215 52 729 12
Coium-punar 213 240 206 41 487 8
GrecI 290 42 161 145 26 374 4
u Ieaccea 408 44 354 100 50 548 15 4
J1 jila ...... . . . . 221 70 203 105 25 403 7 -
-1 Luncavita 330 91 92 198 75 456 8
Mticin . . . . 408 24 330 285 05 734 17
,7'' Picinéga 230 14 283 203 81 581 4 --
Pisica 212 27 13 151 55 246 5
Satul-Noti 132 79 116 182 55 432 41
Turc6ia 239 74 96 128 24 322 3
V tictire nI 345 152 173 247 57 629 6 4
Total 4.199 848 3.082 2.810 824 7.56% 117 8

Agighiol 274 87 347 381 62 877 5

Be§tepe 270 47 267 266 58 638 5
Ca tal °I 314 156 280 502 174 1.118 10
.4 Cé.§I a 85 53 86 108 30 277 2
FrecateI 122 33 196 132 37 398 5
r.T4 Mahmudia . . . . . 184 1 158 114 42 315 3 1
MalcocI 224 72 128 269 76 545 4
C-3 MeidanchioT 190 7)3 105 106 32 296 2
-1 Morughiol . . . . . . . 306 46 240 317 74 677 18
Nicolitel . . 317 33 334 04 23 484 12 2
Parche § 109 17 74 51 23 165 2
Sarighiol 284 113 328 296 71 808 5
E-. Sarinasuf 153 45 232 187 37 501 9
Satul-Noti 132 47 80 226 144 497 2
Somova . . . . . . . . 189 44 193 96 22 355 2
Telita 199 27 172 145 47 391 5
Tulcea 903 79 1.168 201 79 1.527 15 4
Total 4.255 953 4.394 3.491 1.031 9.869 107 7

Al ibeichioI 153 67 124 191 62 444 1

Armutlia . . 172 52 159 282 84 577 8 1
Atmagea 91 33 3E 165 67 296 1
Babadas . . . . . . . 268 15 311 40 7 373 5
Ba.§chioi 279 175 286 409 149 1.019 9
Beidaut . 278 83 320 268 02 763 6
o Canhl-bugeac 241 91 234 349 52 726 6
Caramanchiol 188 93 173 253 76 595 3
..0 Caranasuf 211 55 357 314 69 795 20
CasapchioI 271 114 473 440 83 1.110 26
P 1 Casa mcea 405 93 511 532 152 1 288 27
Ciamurli-de-jos 216 91 275 245 45 656 15
- » de-sus . . . . . 374 189 296 . 411 99 995 1
CA
Ciucurova ..... . 102 . 43 92 180 71 386
Cogelac 372 118 276 652 165 1.211 6
..4 Congaz 301 37 488 451 101 1.077 6
Eni§ala ..... . . . . 117 18 160 83 20 281
0:1 Jurilofca . . . 164 4 165 47 216
Nalbant 235 55 243 223 81 602 1 1
0 rtachica 142 27 112 103 25 267 --
Poturu 216 80 268 321 85 7 54 6
Sarichio1 . . 261 64 216 235 81 596
Slava-Rusti 379 70 311 372 112 865
Toxof 349 106 325 490 144 1.065 18 --
Zebil . . . . 174 120 199 267 43 629 2
Total . . 5.950 1.893 6.405 7.323 1.965 17.586 107 2

www.dacoromanica.ro
 785

o0.0
...:
c) .4tI I
1-11 =
,-.
COMUNE a. 0 os
a) co ,R1.
-4-,-
cp ii. E '5'. 1 a) o 'Ts' o -05
-to
o ci 'a o.. w
-. z c's w
V..
..4 c..) o I' -o'
E-1 -4 oos
t
E-
Plasa Babadag 5 959 1.893 6.405 7.323 1.965 17.586 167 2
-6
o
I-.
»
»
»
Mticin
Sulina
Tulcea
. . . . . 4.199
1.080
4.255
848
88
953
3.082
589
4.394
2.810
898
3.491
824
252
1 031
7.564
1.827
9.869
117
33
107
- 8

Total 15.493 3 782 14.470 14.522 4.072 36.846 424 17

.:
Judetul Constanta . . . . 19.234 3.972 20.541 19.993 6 147 50 653 718 12
A » Tulcea 15.493 3.782 14.470 14.522 4 072 36 846 424 17
Total 34.727 7.754 35 011 34.515 10.219 87.499 1.142 29

2. Specia. T3ovinà.
Cu datele statistice ce avem, trebue cu mahnire constatat, ch acest fel de animale
scade in mod vtidit in Dobrogia 0 maI ales in jud. Tulcea.
In 1850 numal RomaniI din Dobrogia aveari 35.815 WI 0 722 bivolf:

Tulcea
Isaccea
boT
2888
3240
bivoli
--
Mdcin 4990

Babadag
Silistra
4680
6842
10260
-
170
-1-larova

360
Kustendjé 2915 192

Pretul until bo5 sail' bivol era de 5 galbenI ').

Un-spre-çlece anr dupä ocuparea Dobrogiel,adica in 1890, vitele cornute erab aprdope
1/4 din totalifatea boilor 0 bivolilor din intréga Moldova, 0 nu erati judete in Romania
propriti zisä, care sa intréca, sub raportul speteI bovine, judetul Constanta, iar pe Tulcea
nu'l intrecea din Moldova de cat judetul Bacati.
Dar statistica este maI eloquena de cat orI-ce comentaril.
Era, in Dobrogia in 1890:
138.254 bol 0 bivolI in judetul Constan(a
77.872 » » » » » Tulcea
216.126 in intréga Dobrogie.
Iaca .0 care era populatia bovin5, in 1897, adic5, numaI dup5, 7 anI:
83.949 in jud. Constanta
51.958 » » Tulcea.
135.907 in intréga Dobrogie, adica o scadere de 80.219 capete.

In Dobrogia este tipul Ialomitean ; cele mal bune specif de boI sunt la: Sandu Popa,
R. Ionescu, S. Moldoveanu, E. Popa, Pariano.

l) L lonesco, op. cit., pag. 78--8.

71890 99

www.dacoromanica.ro
786

Pang, In 1900, jud. Tulcea retrogradéig. (53.240), iar Constanta Incepe ridica nu-
märul vitelor cornute (98.020).
Causele micorä,riI numärulur vitelor cornute 0 al tuturor animalelor domestice (mal
ales al oilor, dupà cum vom vedea) nu le voiä spune eù. Sä c:täm o dare de sérna oficiald
a regretatuluI Prefect de Tulcea, acolo unde diminuarea a fost maI simtita :
Si voiti cita textul, ca sA nu mi se atribule vre-o invinuire.
((Nu este departat timpul cAnd abondenta vitelor in Dobrogia i in special a judetuld
Tulcea, era ceva proverbial. De ad i se alimentati cu vite i maI cu sémä, cu of piata Con-
stantinopolulur 0 a altor ora§e din Turcia, pentru cà abondentele i Intinsele p5,0unT de
aci producea0 vite bune i cu carne maI gustòsä ca In alte
«AstäzI însá, conditiunile de culturä, a vitelor schimbat mult. Pe de o parte
strfmtorarea locurilor de pa.5une prin parcelarea terenurilor, pe de altà parte oprirea
p4unatulu1 prin p'adurI, i diferitele dispositiunI ale MinisteruluI Domeniilor, cam vexatoriI
asupribire pentru p4unatul pe terenurile apartinénd Statuld, a facut ca numärul vi-
telor sä, diminueze intr'un mod simtitor ; ajungênd pe alocurea ca locuitoriI sä, nu maI
tinä din vite, de at num6rul de capete de earl aí nevoie, pentru lucrarile agricole
pentru transporturI»
Dam aci tabloul vitelor cornute marY din 1900, pe judete, p16,51' i comune :

a) Judetul Constanta
a) ...
0., '4" 0 ....

,
1
s l
o o r..
0 .... -.a
4-''' cd ''''
VT CD

gos COMUNE o
.7., 'E'
°I. Cd
0 cl)
'-' a .1 -. CD CCi
NI N
o°
°I.. CD 3 .
=S.
o
)...C.)

°3 7a.
Cdt)

'
r-. C.) C.)
'F') 713 '15 714
ea S' os ,--1 -°5 ""so :1".
a,
)es

E. ca cla ala E2

Caraharman
*4 Caramurat
Carol 1
-
15 5451
251
147
350
3021
214
169
1
68
228 --
1
- -- 1.227
9

2.852
5 1 261

--
E-1- 10 1.099 704 165 345 529
z - 1.830
CicrAcci
Copadin
13
5
551
126
397
260
328
82
267
105
274
144 - - 722
.`"
H
Constanta
Gargalli(
Hasancea
6
3 11
688
69
93
20
188
17
105
33
77 --
1
- --1.157
41 1 209
u)
z Murfatlar
Omurcea .
9
5
380
254
174
37
99
89
92
58
109
37 -- 2

- -
7
865
3
490
0 Palaz
. . . 4
14
195
518
81
372
76
60
53
80
85
2081 1 3
496
1 1.257
L' Pazarlia . . . . I 26 551 293 145 226 127 3 11 1 1.373
Techirghiol I 14 576 309 193 160 224 26 11 12 1.525
Total 1241 '5.745 3.2861 1.963 1.861 2.143 32 791 361 15.264

-- -- --1.773
Calfa 6 318 2431
79211 173 241
..4 Ciobanu 22 4501, 263 204 157 178 1.274
- -1- -
'
DaienI 8 304' 111 60 47 110
0 Gairliciti 5 299 93 131 88 69 -I 640
685
GhizdarescI
Httrsova . . . .
8
9
234
2091 160
129
137
59
122
115
150, -5 18
28 12
1 666
827

- --
lz Ostrov 4 253 144 82 72 144,1 1 7 8 715
(-,4 Saral 5 694 308 220 232 1611 1 -I 1.621
= Siriu
Al
-
24 2 276 899 627 502 590 2, 4.920

- -
i opal 670 168 332 221 149 14 119 311, 1.707
Topolog 17 407 169 160 113 86 2 -I 954
UrumbeI 6 273 163 67 90 92 2 -I 693
Total 114 6.861 2.893 2.392 1.876 2.0851 23 1741 57 16.4751
1

«Expunerea situaliuneI jud. Tulcea din 1898», p. 55.

www.dacoromanica.ro
 787

a)
5:24 .9), .....
1

=
1

o r. .1 _. .._.
s. ,- ua)
al COMUNE 'r.:
, , -a,
,
-di. cid ,
o a)
S zw
2, r,"3. 1
N a -a ).o
-,g. .41 ..5
- as -s
?14o o
,c2.,3)

= c.) 8 ce lo .03 o ....

23
ca o cd as '03 E .. > ..?. cd O
a. E- 14 P. P. tit E-4

Agemler
Azaplar 19
98
613
1141
328 125
31 33
18
93
307
- 2r -
11
--1
12
373
1.626
Caraomer 69 1.574 997 172 36 748 26 34 4.042 53
.
-4

,.4
Cavada'.
Caelmurat
Chiragi
359
205
729
157
54
366
117
185
1991
132
118
179
15.4
141
35
- - -
13

9
15

12
9

12
961
706
1.897
Edilcluol 1 459 95 204 166 97 21 35 18 1.108
,,,, Enghez 12 292 146 105 92 143 6 5 5 806
`-' Gheringec 39 1.024 613 116 354 377 , 9 1 2.537
Z Mangalia
.<4 Musurat
Osmancea
'7
11
8
99
443
325
228
267
44
9
69
1701
85
98
121
88
169
88 2
-
10

1
6
- 1.057
1
532

760
*4 Osmanfactl 241 594 208 226 148 153 7 8 5 1.373
Sarighiol 11 752 486 146 17 349 8 13 19 1.962
Tatlageac
Topratsarl
Tuzla
..... . .
9
11
5
346
415
474
272
229
241
62
83
151
13
12t
6
148
61
213
- - -
14
9 5
92 2
7 990
925
1.254
Total 286 8.801 4.8451 2.1701 2.579 3.685 129 283 131 22.909
1

Alacap
Biilbtil
28 931
725
498
341
187
22(
188
169
248
325
- -21
1
3
2.081
1.791

<4
--,
Carabacit
CarataI
Cernavoda
2
3
481
162
9Ç
2
15
8
232
20
91
200
125
61
235
49
5
- - -
10
2 2

18 11
1
514
434
1.437

o Chioseler Ç 271 82 138 116 80 1 7 I 718

.. Coca,rgea 13 ,
2361 269 13 41 46 41 3 629

,
O CochirlenI
Enigea 8
21 463
7781
151
26
141
466
11
45
53
276 22
1 41
321 1
2 936
2.317
'-'
ril
Mahmutcuius
Medgidia
Rasova
37

- 8
573
1.2841
1661
567
144
139
533
155
115
428
87
87
450
161
83,
7 9
3
13
- 3.319
724
5 1.020
SeimenI
Tagpunar
Tortoman
3 387
30 1.317
36 1.330
18
40
855
49
461
597
78
291
518
9
203
3841
- --
1

6
46 31 881
- 2.708
- 3.726
Total 207 9.211 4.401 3.418 2 983 2.740 69 1401 86 23.235

Almaliti
Aliman
- 2
390
25 53
40 37
741
32
99
36
48
38
7- 25 603
541
AsarlIc 11 495 283 2 162 103 5 11 13 1.112

,-4
Bugeac
Bairamdede
Beilic
12
7

7
128
298
527
165
113
25
162
2
95
18
115
138
33
148
109
2
- -
16

17 1
8 266
833
1.091
o Canlia 3 429 131 38 69 68 19 18 1 785
Caranlic 3 242 9 45 123 561 16 17 10 602
Z Carvan 1 251 13 42 111 93 3 9 8 088
1 Cuzgun 7 613 167 18 184 160 5 14 9 1.348
-4 Dobromir 418 991 11 95 101 27 44 18 921
g Esechioi 7 546 139 15 193 178 39 63 60 1.375
E-,
Eni§emlia 549 212 291 315 2181 46 17 17 1 673
Garlita 2 483 77 8 81 81 20 26 28 887
(1) Ghinvegea 212 95 39 61 29 11 7 526
1-4 Hairamchioi 9 634 236 295 217 23 13 15 6 1.660
Lipnita 3 538 98 132 141 84 11 35 22 1.064
1-1
''''
co
Marlénu
Oltina
....... . . . . 3
2
319
498
78
155
96
73
67
114
27
66
37
2
31
8 -
20 682
918
Ostrov
ParachioI
Regepcuiusu
3
3
Ii
302
378
198
8
511
821
64
71
26
74
73
40
83
38
41
20

2oi
6
73
3
22
-
47

19
750
623
449
Satul-Noil 295 11 102 87 83 10 28 23 740
Total 11 117 8.9971 2.713 2.278 2.609 2.158 3741 527 364 20.137
1 1

cnE" Pl. Constanta 124 5.745 3.286 1.963 1.861 2.143 321 741 351

15.264
Z » 1-1t1r§ova 114 6.861 2.893 2.392 1.876 2.085 23 174 57 16.475
O » Mangalia 286 8.801 4.845 2.170 2.579 3.685 129 283 131 22.909
U » Medgidia 207 9.211 4.4011 3.418 2.963 2.740 60 140 86 23.235
» Silistra-Nouit, 117 8.997 2.713 2.278 2 609 2.158 374 527 364 20.137
Total 848 39.615 18.138112.221111.888112.811 62711 1.198 674 98.02

www.dacoromanica.ro
788

b) Judetul Tulcea
O
Z Z
a)
04
r"'
--.
'- orl . .
COMUNE T.:
o .2 ....
W
Ce A
o
tn. CD
s. ,,E.
,..,
-8. 0 ti
o o
..62'.. Ce
o ,N11

..-....
. S-11 ° 0SA p. P. cd
P4 E-4 A 4P.

AlibichioI 151 75 39 25 52 2 10 6 360

Armutlia
Atmagea
Babadag
3
2
2
162
48
54
55
70
93
54
54
3
44
50
21
4
51
6

13
46
-
49
-
18

19
442
269
336
Baschiol
Beidaut
Canli-Bugec
8
2
108
351
21
81
140
101
56
91
75
22
47
30
68
98
53
- 5 . 48
11
,

3
420
729
491
.,,
`. .'
Caramanchioï
Caranasuf
245
631
57
48
114
90
59
21 38- - -- 1.687 3 2 545
828
<4
al
CasapchioI
Casamcea
Ciamurli-de-jos
3
9
3
869
642
27
247
299
22
3301
315
50
21
235
25
2
171
23
- - 3

6 76
5

3
1.671
509
<1
Ciamurli-de-sus 2 986
131
.44
Ciucurova
Cogelae . .71
443
21
220
113
60
436
169
67
134
134
3
20
115
61
211
-- -- - 1.213 1 8 1
243

- --2 --
14
Congaz 3 218 101 79 32 57 2 23 2 534
Emsala 2 190 52 5 4 7 300
Jurilofea 2 35 39 109 4 227
Nalbant 4 163 80 116 651 96 2 3 531
Ortachia 1 82 58 61 33 39 341 78 - 386
Poturu
-- --
7 372 43 115 411 36 3 27 ( 654
SarichioI 2 119 76 5 87 2 362
Slava-rusä 21 88 102 117 40 93 448
Toxof fli 441 351 112 21 204 7 1 1.347
Zebil 106 71 39 49 24 16 353
Total . . . 81 6.149 3.019 2.396 1.5941 1.973 89 417 153 15.871

Balabancea
Carcaliu
CarjelarI
6
-I
14
309
841
4O8
243
83
163
63
113
248
801
851
169
146
100
14
-5

7
9

5
-5
7 868
465
1.162
Cerna
Coium-punar
3
5
39
25
133
80 175
91 63
101
8
64 -5
- 5
-4
783
677
Grecl
Isaccea
Jijila
3
3
37
260
283
124
18
108
91
65
85
103
10
10
8
172
95
--
2
-- -- 11 6 799
799
681
,<1 Luncavita 4781 155 76 159 166 3 6 5 1.048
Metan
Picinéga
Pisica 6
519'
22
48C
161
141
515
26
4
1371
207
35
506
170
107
500
--
2
-- --2.150
8 7 1 347
552

Satul-Noti
Ture6ia
Vetearen!
9
1
3
179
414
508 26.
117
123,
1

44
87j
46
92
160
59
70
21
-- - -
2 17

2
10
2 1.200
443
795

Total . . . 61 5.179 2.603 1.598 2.1141 2.179 26 63 44i 13.769

z Chilia-Veche
10 484 272j
292 458
351 3,
-1
-- ---2.8221.870

---
29 47 642 520 517
668 2 850
Satul-Noa
Sf. Gheorghe
Sfistofce.
36 57
451 253
50
810
638
167
477
593
313
377 --- --- 1.971
co
Sulina
Total
2
2
z51
54
97
70
199
1
159
29
173
23 - -
-
881
179
. . . 1241 1.8801 2.611 1.817 1.910 2.228 3 - 10.573
Agighiol
Bestepe
. . . . 2
8
210
258
125
287
100
178
55 83
253
3
10
- 587
1.145
CataloT
Casla
3 227
44
192172
13791
5 173 -3 7
1
7
1 828

'' FrecitteI
Mahmudia
8
1
1
72
103
33
83
236
2
2
58
23
39
51
33
44
171 --
3
--
8
1 --
-5 181
267
620
Malcod - 1 294
4.1
L) Meidanchioi
Morughiol
32
1
141
183 71
247365
24
282
241
227
59 -- --- 362
- 1.912
Nicolitel
Parche l
43
1
275
212
681
115-
255
69
219
73
439
78
--
9
-
1-- 558

- --
3 74 68 13 31 57 246
Sarighiol
E"
Sarmasuf
Satul-Noti 1
2
9
1941
1741
20
12
487
70
290
94
28
107
172
119
481
- 3

3
673
819
1.660
- --
2171 3591 1
Somova
Telita
Tulcea 81
16'
176
97 13
89
321
39
25
169
46
1
11
115
63
200
-1

16 51
2
21
441
357
1.077
Total . . . 1381 2.819 3.498 1.969 1.664 2.7671 46 89 37 13.027

www.dacoromanica.ro
 789

A
0
a
4) -
im 4)
171- to

COMUNE ''' »a' 8 o 2" --ti 1

Pc Ti, . _ 73 ós
4
4 '...2, -

'En: ',.. g T.., g i. ' ' .g '8 73') 7:,'

els
E Qs 'a os -5. Ws '03 :t.' 14. , .. Z. 7:71 7:).
E. PQ 'al XI E-1

0 PL Babadag 6.149
81 3.019 2.396 1.594 1.9731 89 417 153 15.871
F''
-;
»
»
Miicin
Sulina
» Tulcea
5.179
61
124 1.880
138 2.8W
2.603
2.611
3.498
1.598
1.817
1.060
2.014 2.179
1.9ff 2.228
1.664 2.767
26
3,
461
63
-
89
46 13.769
- 10 573
37 13.027
Total . . . 404 16.027 11.731 7 780 7.182 9.147 164 569 236 53.240

o
tzi
Jud. Constanta 848 39.615 18.138 12.228 11 888 12.811 627 1 198 674 98.020
a) » Tulcea 404 16027 11.731 7.780 7.182 0.147 104 569 236 53240
Total . . . 1.252 55.64:i 29.869 20.001 19.07(121.958 701 1.767 9101151.260

3. Specia,
A opta parte din numèrul total al oilor Intregii Ord se afla in Dobrogia i sub
acest raport judetul Constanta are un num6r aprépe egal cu jumètatea oilor din Moldova,
iar Judetul Tulcea este al 8-lea in téra.
totu0' In trecut cifra oilor in Dobrogia era cu mult maï mare.
Viscovich, consul austriac la Tulcea, estiméza in 1863 numOrul oilor la un milion ');
trebue *tiut ca. sub Turd, darile pe of (beilicul) fiind marl' (25 piastri de fe-care 61e),
ciobanil nicI-odata nu aratail num6rul exact al oilor ce ail, ci tot-dea-una mal mic, a§a,
ea cifra data de Viscovich trebuie marita la peste un milion.
In 1850 numaï RomaniI aveati 66.050 on
Tulcea 4.200
Isaccea 2.800
Niacin 4.600
Hamwa 6.500
Babadag 14.250
Silistra 30.700
Kustengé 3.000
Pretul une oI era atuncI de '12 galben.
Inaintea ultimuluI rsboiü statisticile oficiale num6rati in Dobrogia 645.400 oI; dar
(RIO cum aratal" mar sus ciobanir ascundeati num6rul adev6rat, functionarif fisculuY mar
mievArati §i el' din numèrul declarat de ciobanI, pentru cá diferenta din taxele percepute
sa ranana In profitul lor, aa ea ne putem face o ideie cat de putina basa putem pune
pe statisticile oficiale din acele vremurr.
«Negutatorif In mèsura a'mI da bune informatiI-zice Baronul d'Hogguer 2) - soco-
teati in 1876 cel putin 750.000 de oï».
Si maï adaoga autorul pretidsel informatiunn «Numèrul oilor s'a marit In ultimil
ani, care ati precedat rèsboiul In mod considerabil». 5i ca OraniI se indeletniciatl cu cre-
k;terea oilor, cu atata ravnä, ca spera5 a face marl' progrese. «Pretul uneI oi in 1876 era
12.55 tr.3)».
DecI nu e de mirare, GI odinióra Dobrogia hranea peste un milion de or, mar ales
ca agricultura nu luase proportiunile de azï.
Desvoltarea agriculturiI a adus micorarea numb-mild animalelor ovine, dupa cum
constara i D-1 N. Filip, autoritate in ramura zootechnica4).
') Zur Statistik dDobrutscha, 1863.
I) «Renseignements sur la Dobrodja», pag. 18-10 (Anul 1870).
3) Baron d'ilogguer op. cit. tabelul de la fine.
1) «Les animaux domestiques», p. 153.

www.dacoromanica.ro
790

Num6ru1 vitelor cornute micY in 1890 era:

Of Capra
Jud. Constanta 423.629 7.697
» Tulcea . . 188.000 18.973
Total 611.629 26,670')
Pentru anul 1892, gasim date si mar interesante, adica: numOrul proprielarilor de
oY amanunte asupra Met
Despre Una vom vorbi maT jos.
ProprietarT 01
Jud. Constanta 1948 373.419, cifra mal mare, de cat oile intregil
» Tulcea . 2448 188.356 BelgiY (365.400).
Total 561.775 2)
Cind anY maY tarzitl, adicä in 1897, num'érul oilor in Dobrogia cresce:
Jud. Constanta . . . 609.746
» Tuleea . . . . 256.773
Total 866.519 3)
in fine in anul 1900, cifra vitelor mid cornute e aratata in tabloul:
Jud. Constanta, d 522.947 capre 8.038
» Tulcea » 213.990 12.349
Total 736.934 20.387
Cel trei ant' nenorocitY: 1897 de inundatiY, 1898 produetie slaba si 1899 de seceta ;;i
productie apr6pe nula, art redus num6rul oilor cu 129.582 capete.
Oile din Dobrogia sunt de maY multe tipurY:
a) Tipul Spanca sari Pol-Spanca, adica jumëtate merinos sari corcitura de merinos
(de la Slavon. poi= 112 i Spanca = de Spania, 6ie de Spania, merinos).
Se gasesce maY ales in jud. Constanta si e originar din Basarabia, de unde a venit
cu Romani( emigraff dupa r6sboiul din 1877.
Se scie, c incruciarea intre 6ia merinos cu ligaia s'a facut in Basarabia, pe la
inceputul secoluluY trecut.
Acest tip are urmatórele caractere: talla mai mult mica (0.50 -0.60), formele corpo-
ral° nu sunt complect ameliorate. La gat pielea e putin cutatä s't forméza o mica cra-
yata, aceea ce probéza ea merinosul intrebuintat a forma acest tip era «Rambouillet». E
o supositie ce se deduce din forma cravateY.
Lana este désa in suvite perpendiculare i acopera tot corpul. La frunte are forma
unuI breton. Piciórele Ora d'asupra unghiilor sunt acoperite cu lana.
Lana, care este principalul produs al acestuY tip, are o lungime mijlocie de 5-6 c.m.;
diametrul unuY fir e in media 0mm,025, apropiindu-se de merinos. E dulce la pipait
uleios. Resistenta tiruld la dinamometru, pentru o lungime de 31,2 cm., e in media 10
gr. 50 c. gr.
Col6rea land este alba, insa sunt i ol" spanca al caror corp nu e tot alb. Lana alba
flind maY valor6sa, se cauta a se obtine acésta colére.
O 61e de acest tip póte da anual pana la 3 3tA kg. lana i daca ar fi mat' bine
hranita, i mat' mult.
6ia n'are córne in general, sati cand are, sunt micY. BerbeciY aù córnele intórse,
ceea ce 'I apropie de tigaie.
Tipul spanca e fórte delicat i cere multa ingrijire, insa dà lAna cea maY fina, alba
si cantata. Pretul lânei variaza intre 1.30-1.40 nespalata.
bia spanca e putinä la nurnèr (50.000 in telth téra); in Dobrogia, cred, se gasesce rar.
1)) Tipul Tigaia e de douè felurY: alb si negru. Tigaia albA numita i 6ia moca-

Ministerul agriculturel. td3uletin statistic general (p. animale pe anul 1890)», p. 97.
Idem, p. 103 i 107.
N. Filip, op. cit., pag. 153-4.

www.dacoromanica.ro
 791

nésca, trebue sa fle adusa in Dobrogia de mal' multe secole, odata cu venirea aci a
Romanilor Transilvanea
Apr6pe t6te oile din Dobrogia sunt de tipul tigaia, cacI iata ce gasim in scrierea
Baronulul d'Hogguer '):
«Cea mal mare parte de lana, 900/0, apartine varietatiI Tigaia i numal 100/0 une
varietatr de rasä inferi6r4,, care tinde din zi In zi a dispare».
«In districtul Tulcea apr6pe 70% lana este alba i restul (20°/0)neagra saii gris. Din
contra spre miazg-zi proportia este inversa».
Pretul lana albe era in 1879 de le 2.33 ocaua i de 2.11, lana négrd 2).
Mal sunt condus a crede, ca cea mai mare parte din oile Dobrogie apartin tipulul
tigaia, de tabloul oficial pe anul 1892, din Buletinul MinisteruluI Agriculture :

4.) s..
o-.
1

o t. FELUL 51 CAL1TATEA Lit NEI °o Pretal it .1 kllogr. ,_,

0 o --*-- .z
T.' .,. , _____I
=co
Ke o. g ;541
g (1,
..... 43
o$ 0
= e.) 4)
JUDETE
43

4,
"1,
oe
75
-5
so .
ev
w
g
os
. ,..
Z
g
..
È
1
cd
oE
O
g
= bi)
...w
o
w
vo
.....
S
P.
z
-
-S
,
0
0
Itli E E-. E-.
.4 0
o=
C.) P.-, 6
Z Z Kllog ame 'U cu
.1) :5
L.I B. L.1 B. L. B.

1 Constan* . . 1.948 373.419 483.768 25.195 149 231 12.195 1 670.389 1.795 1117 1 10113 757.540
6 Tulcea . . . . 2.4481 188.356 220.738 25.046 81.601 4.312 331.897 1.762 1 09 1 03 1 06 351.811
2001
I 1 I

Cantitatea de 704.506 kgr. lana tigaie represintg de 2 '12 apr6pe numOrul de kgr. a
celor-l'alte felurI adunate la un loe, este o proba mal mult, cg in Dobrogia dia tigaie este
cea mai numer6sa, t'ata de cele-l'alte tipurl.
Caracterele oiei igaie sunt:
Tale mijlocie (0.60-0.65), corp bine format, membrele solide, putin mai lungI in
raport cu desvoltarea corpuld; dia n'are c6rne, iar berbecele, din contra, are nisce c6rne
puternice, lungr 'In meditl apreSpe de 0.60-0.70 si intórse.
Oile acestuf tip sunt thrte indrgsnete i chiar curagi6se. Tigaia da lana 'Duna de cali-
tate si in cantitate anualg de 2-2 't'a kgr. Pretul und kgr. de lana nespalatä e de 1 fr.-1.20.
Resistenta firuluI de 4 92 c.m. lungime, e de* 11 gr. 77.
Din pielea oid tigaie se fac caciulY. Laptele ce da, este bun si in mare cantitate.
Tigaia négra dà pana la 2 kgr. lana anual; pretul und kgr. este 0.90-1 leti. In
Dobrogia, unde se gasesce in mare parte acésta spetg, gratie pasiunelor sgrate, climatulul
maritim, carnea oilor este cea maI bung, si restaurantele din. BucureseI se aprovisionéza
cu carne de die din Dobrogia, care e cautata si pe pietele Constantinopolulul. Turciï atl
un fel de cult pentru pilaful lor preparat cu carne de die din Dobrogia.
Típul Turcana, numitä i barsang, nume imprumutat de la tara «Barsa» din Tran-
silvania. Talia lor variazg intre 0.60-0.70, formele corpulul disproportionate. BerbeciY ail
c6rne in spirala. Turcana este f6rte resistentg la frig; lama chiar poate trai sub cerul liber.
Lana ce produce e de calitate inferidra, si in cantitate de 2 1/2-3 '/2 kgr. anual;
pretul unuI kgr. este 0.60-0.70 nespglatg. Colárea Une este variabilg : alba, gris, rosie,
négra, etc.
Ola Turcang n'are niel carne bung, in schimb insg lapte are abondent i gras.
Acéstá speta e putin rèspanditä in Dobrogia.
Tipul Stogod este si mai rar si provine din incrucisarea tigaie cu turcana, deci
tine mijlocia intre aceste dou6 tipurt Coldrea Une este de ordinar alba, cate odatg gris
f6rte rar négra.

') «Renseignements sur la Dobrodja», p. 19 (1879).

Idem, tabloul de la fine.

www.dacoromanica.ro
792

O die da anual 2-3 kgr. lana; pretul unur kgr. este cel mult un lea. DA irisa lapte
bun i in mare cantitate.
Dupa datele statistice de sus, cred ca tipul stogocl se gasesce mal numal in judetul
Tulcea.
Cantitatea de lana ce da o die din Ora nbstra este in media I k. 683 ').

Caprele.
Cele mal multe din acest fel de animale tra,esc in jude(ul Tulcea, mal propria culturif
caprelor, carora le place a trai prin padurI i locurl muntelse. Din nenorocire, numarul
lor a scazut in curs de 10 ani (de la 1890-1900) cu 6.500 capete.
Acésta scadere se datoresce numal celor 3 anl nenorocitl, dei intre cauze putem
pune i pe aceea, ea pä§unatul caprelor prin padurT este oprit, sciut fiind cate stricaciunY
fac arborilor.

Tabloul oilor i caprelor din bobrogia In anul 1900

Pe Judete, PIä1 I Comuna
a)Judetul Constanta.
O I CAPRE O I CAPRE
.a
....
COMUNE :-8 COMUNE 'Fi -o
-o
. r. ,
0
c.
. ct
..`' ) *: 74 'E. E 74 c. cn-
e a.
A Z5' EE: 4 d '°
Q)
P:1 o
,,_. cd
C.)

Pl. Consta* Pl. Ildrova

Caraharman. 982 10.480 11462 1 17 18 Calfa . . . 1.287 11.207 12.494 31 343 374
Caramurat . 396 5.478 5.874 1 15 16 Ciobanu . . 465 3.887 4.352 3 7 10
Carol I . . .
Cicrilcci . . .
638 6.524
1.556 12.709 14.265
7.162
- 2 1
1
3 DtilenT
1 GEIrliciu .
. .
.
.
.
1.068 11.226 12.294
368 3.233 3.601
71
--- -- -
307 378

Copadin .
Constanta
Gargalic .
.
.
.
109
217
878
2.100
369
8.191
2.209
586
9.069
-- 1
3
1
2
3 GhizdärescI
2 Hitrcova .
2 Ostrov . .
. 208
346
624
2.899
3.331
5.357
3.107
3.677
5.981
3
1
- 8
10
11
11

-- --
Hasancea . 97 Saraiu
- --
. 644 5.698 6.3421 5 02 . . . 591 5.439 6.030 4 12 16
Murfatlar . . 90 1.584 1.674 - Siriu . . . . 1.481 13.040 14.521 5 51 56
Omurcea . . 288 2.988 3.276, - Topal . . . . 309 4.931 5.240
Palaz . . . . 1.132 8.982 10 114' 3 32 35 Topolog . . . 549 3.916 4.465 59 1.007 1.066
Pazarlia . . 1.052 11.020 12.072 6 33 39 UrumbeI . . 378 3.620 3.998 36 527 563
Techirghiol . 565 7.613 8.178 3 11 14
Total . . . 8.547 83.736 92.283 22 208 2301
Total. . . 1 7.674 72.086 79.76011 213 2.272 2.485

Pl. Mangalia Pl. Medgidia

- -
1

Agemler . . 499 4.085 4.584 - Alacap . . . 402 7.039 7.4411 7 33 40

Azaplar . . . 916 7.980 8.896 6 21 27 BillbC11 . . . 721 11.601 12 322 1 5 6
Caraomer .
Cavaclar .
Cazilmurat
.
.
1.963 30.604 32.567
179
238
3.043
2.747
3.222
2.985
-
22

2
180
2
5
202 Carabacd,
2 CarataI . .
7 Cernavoda
. .
.
.
242
312
554
3.995
2.567
4.167
4.231I
2.879
47211
- - -
2

10
3
73
5

83
62 Chioseler . .
Chiragi . .
Edilchioi
Enghez .
.
.
.
.
.
1.268 16.501
685
214
5.675
3.030
17.769
6.360
3.244
12
5
1
46
12
50
51 Cocargea . .
13 Cochirlen1 . .
329
274
209
4.999
6.206
3.448
5 328
6.480
3.657
-- - -
11

2
61 72

2
Gheringec . . 1.354 13.399 14.75 16 30 46 Enigea . . . 562 6.540 7.102 34 829 863
Mangalia . . 473 5.899 8.372 17 102 119 Mahmut cuius 1.253 19.648 20.901 3 27 30
Musurat.
- -- -352SeimenI
367 4.668 5.035 3 4 7 Medgidie . . 432 3 267 3.699 1 1 2
Osmanfacd . 213 2.788 3.001 2 Ra§ova . . . 604 6.055 6.659 62 328 390
Osmancea . . 416 5.737 6.153 . . . 310 3,872 4.182 2 14 16
Sarighiol . 629 11.805 12.434 6 Ta§punar .
29 . 1.684 16 381 18.065 2 14 16
Tat1apieac .
.
. 499 4.632 5.131 - - - Tortoman . . 849 11.974 12 823 4 7 11
Topraisari
Tuzla . . .
.
.
308
328
5.300
4.870
5.608
5.198 - 1 5
8
6
81

Total . . . 10.549 132.763 143.312 93 494 5871 Total. . . 8.737 111.759 120.496 139 1.397 1.536

') Ministerul Agricultura «Buletin statistic general» pe 1892, pag. 104.

www.dacoromanica.ro
 793

0I CAPRE 0I CAPRE
75: .V.
COMUNE 'T; -.8 COMUNE :5
A
cu
,..
(1)
o
.-
cr...
>.
-0
7,-,
a
,-.
a)
c-.
Q.,
cd 0
'F.i
CD

f.'
a)
-: ,__,
.5
0 S.
E
a -.5
XI 0 Ft
cd
E-1- c..) a:1 3 E-4
cd
E-4-
cd
c..) E-40

Pl. Silistra-N.
Almaliu .
Aliman . .
, 168
166
2.549
2.188
2.717
2.354
-
18
18
174
18
192
Jud. Constan Ja

Asarlic . . ,
Bugeac . . .
Batramdede .
277
65
249
5.124
1.363
3.162
5.401
1.428
3.411
- -
15

2
233
14
248
- Pl. Constanta
16
8.547 83.736 92.283 22 208 230
Beilic . . . . 484 3.790 4.280 6 24 31
Canija . . 256 3.539 3.795 4 94 98
Caranitc . . 276 2.644 2.920 21 243 264 » Thirs,ova . 7.674 72.086 79.760 213 2.272 2.485
Carvan . . . 155 2.605 2.760 11 70 81
Cuigun . . . 369 5.045 5.414 35 379 414
Dobromir . . 322 4.133 4.455 32 349 381
Esechiot . . 268 4.071 4.339 10 105 115 » Mangalia 10.549 132.763 143.312 93 404 587
Eni.,qemlia . . 424 5.780 8204 45 130 175
Garlita . . . 255 3.784 4.039 2 29 31
Ghiuvegea . 122 1.414 1.536 6 137 143
Hairamchioi . 610 9.509 10.128 129 391 520 » Medgidia 8.737 111.759 120.406 139 1.397 1.536
Lipnita . . .
Marlénu . .
Oltina . . . .
258
111
319
4.314
4.056
2.260
2.149
3.808
4.127
4
-1
46
2
10
50

11 » Silistra-N. 5.732 81.364 87.096 358 2.842 3.200

Ostrov . . . 227 4.196
3.969 1 1 2
Parachiol . . 111 2.529
2.418 16 269 285
Regepcuiusu. - 124
Satul-Noti . .
87
144
1.992
2.079
2.206
2.410 - - - 124
.

Total. . . 5.732 81.3641 87.0961 358 2.842 3.2001 Total . . . 41.2391481.708 522.947 825 7.213 8.038

b) Judetul Tulcea.
0 I_ CAPRE 0I CAPRE
COMUNE COMUNE
'F.3
a)
-1:1 74 s r.Z. 74
Ti
A
a)

.
7:14 S 2 73
A 3 g ES'. 63 4 iii
PA 0
-+ .'8
E-
os
E-1-
voas*

(..)
óE-,

Pl. Babada g Pl. Tuleca

Alibichioi . . 97 2.210 2.307 11 425 436 Agighiol . . 329 3.7461 4.075 '7 186 103
Armutlia
Atmagea
Babadag
.
.
.
.
.
.
136
20
68
3.215
197
1.582
3.351
217
1.650
-
20
1
-
474
295
494 Be$epe .
- Catalot
296 Casla . .
.
.
.
.
.
.
.
133
198
71
2.059
3.560
1.462
2.102
3.758
1.533
1
5
9
42

52
43
43
48
61
Ba§chiot . . 426 5.502 5.928 37 616 653 Frecatel . . 97 1.613 1.710 5 84 89
Beidaut .
Canli-Bugéc .
. . 446
189
5.880
3.345
6.326
3.534 -- 4
--
52 5Cr Mahmudia
- Malcoci
..
.
.
103
81
1.612
1.243
1.715
1.324
1
9
23
137 146
24
Caramanchidi
Caranasuf. . .
Casapchiol .
143
451
2.352
6.616
1.042 10.534 11.576
2.405
7.0671 -- - 2
- Meidanchio1 .
2 Morughiol
- Nicolitel .
.
.
70
331
104
1 858
5.589
1.848
'1.928
5.923
1.952
12
4,
563
441 1.044 1.088
21
575
25

Casamcea . 21 Parches.
Ciamurli-d.-j.
» d.-s.
1.603 16.381 17.984;
326
318
5.420
6.408
5.746;
6.726;
- 2

8
22

49
1 1 Sarighiol
57 Sarinasuf .
.
.
. 1
.
.
26
164
139
545
2.454
2.504
571
2.618
2.643
14

-4
379
23
2
393
27
2
Ciucurova . . 87 743 830 3 53 56 Satul-Noa . 54 453 507 14 122 136
Cogelac . . . 320 4.935 5.255 7 46 53 Somova . . . 105 1.741 1.846 7 311 318
Congaz . .
Entsala . .
Jurilofca .
.
.
.
289
31
17
4.604 '4.893
1.192
309
1.223
326
2
2
2
54
-
4 6
56 Telita . .
2 Tulcea .
.
.
.
.
52
118
1.250
1.891
1.302
2.009
16
27
733
551
749
578
Nalbant . . . 87 1.637 1.724 11 310 321
Ortachiol . . 101 1.258 1.359 4 49 53
Poturu
Sarichiot
Slava-rusa
. .
.
.
.
.
285
55
44
3.972
547
1.109
4.257
602
1.153
- - -6

3
42
133 136
48

Toxof . . .
Zebil . . .
.
.
1.297 13.191
106 1.449
14.488
1.555 - - -
11 14 25
1

Total. . . 7,984 104.588112.572 1341 2.641 2.7751 Total . . . 2.178 35.428 37.6061 179 4.346 4 525

71890 100

www.dacoromanica.ro
794

0 I CAPRE 0I CAPRE
CO M U NE COMUNE
'i-3
o
:1 c..
CD ,-
, "5...
cd
22
0.,
os
-ó
cd
'El
o
XI
ái ,-
Crd
óE-
S.
GS
o
fi.
DS'
,....,

Ó
cd

XI Fi" C.) E- AI 0 E-1- C.) E-

Pl. Salina PI. Mein

Caraorman
Chilia-Vechie
. 166
111
2.418
2.013
2.584
2.124
-- - 1
- 13alabancea .
1 Carcaliu . .
181
195
2.580
2.042
2.761
2.237 -
29 628
27
657
27
Satul-Noti . . 198 2.963 3.161 6 101 107 CarjelarI . . 385 3.994 4.379 36 489 525
Sf. Gheorghe
Sfis,tofca
Sulina
.
.
.
.
.
.
352

180
- 4.701
3
67
5.053
3
247
- -
9

6
53

16
62 Cerna . . . .
- Coium-punar
22 Grecl . . . .
397
516
285
3.005
5.046,
2.7021
4.392
5.562
2.987
20
40
25
475
509
691
495
558
716
Isaccea . . . 202 1.798 2.000 39 526 565
Jijila . . . . 173 2.196 2.369 8 62 70
Luncavita . . 198 2.150 2.348 24 546 570
Macin . .
Picinéga
Pisica . . .
. .
.
475
220
5.672
2.263
6.147
2.483 - - -
13 323 336

Satul-Noù .
Turaiia . .
.
.
.
497
192
155
4.452
2.271
1.711
4.949
2.463
1.866
-
10
13 150
70
1
163
80
1

ViiciirenT . . 254 3.443 3.6971 13 81 94

Total. . .1 1.007 12.165 13.172 21 171
1921
Total . . . 1 4.325 46.315 50.640 279 4.578 4.857

J ud. Talc ea Dobrogia

1 1

Pl. MAcin . . 4.325 46.315 50.640 279 4,578 4.857 Jud.Constanta 41.239 481.708 522.947 825' 7.2131 8.038
» Babadag . 7.984 104.588 112.572 134 2,641 2.775
» Sulina . . 1.007 12.165 13.172 21 171 192 » Tulcea . 15.494 198.496 213.991 613111.736112.349
» Tulcea . 2.178 35.428 37.606 179 4,346 4.525 1

Total . . . 15.494 198.496 213.9901 613 11.736 12.349 Total . . . 50.733 680.204 736.93711.438118.949120.387

4. Specia, Porcin.A.
Pe timpul Turcilor crescerea porculd era oprita, daca nu legalminte, dar in mod
tacit. Trebuia ca RomaniI í BulgariI tina animalul inchis, cad orI pe uncle Musul-
maniI intalneati un pore 11 omorail i paguba§ul nu avea nidi. un drept la clespagubire.
Acestea mi le-a spus un Roman traitor in Nicolitel, inca de cand Dobrogia apartinea
Turcilor. Totu§1 trite() statistica din 1850 ga.sim la RomaniI de aci 7400 porcI '):
Tulcea 550
Isaccea 500
Niacin 3200
Har§ova 2400
Babadag 100
Silistra 700
Total . . 7400
Si daca vom socoti Inca, 4600 tifra pcircilor hranitI de Bulgarr, putem zice, ca la data
de sus, numa ul acestor animale era de 12.000.
In anul 1890 aveam la populatia rurala 24.635 porcI:
8679 capete in jud. Tulcea
15956 » » » Constanta 8).
Peste 7 aril, jata care era cifra generala a porcilor din Dobrogia
21.376 in jud. Constanta
32.916 » » Tulcea8)
54.292 Total

') I. ionesco, op. cit., pag. 87.

1) Ministerul agricullureI. «Buletin statistic general», pag. 97.
1) N. Filip, op. cit., pag. 222.

www.dacoromanica.ro
 795

in Dobrogia porcul nu se intrebuintéza, de cat pentru consumatia local, de aceea

crescerea lui nu se face de cat in vederea trebuintelor casnice.
Nu sal de vor fi existand diferite specil' de porcY, dar voití spune flume, cLí, porcul
de bang., din causa nutrimentuld, are carnea §i grasimea nesanat6se, cad mirúse a
pe§te.
Cu tóte acestea populatia DelteY se hranesce cu acest fel de carne, cu care e de-
prinsa.
in vara anulur 1.897, inteo excursiune ce am facut la Chilia, mi s'a servit carne de
porc fripta, insa era imposibil a o manca din causa mirosuluY; cu acéstA ocasie mi s'a
spus, ca pe aci locuitorif se hranesc chiar in Iulie cu carne de pore.
Mana.stirea Coco§ul are la puntul Caciatna pe bratul SE Gheorghe turma de pord
de bag, pe care 1Y vinde cu pret bun locuitorilor Ru§Y din Delta §i Lagunele Razelm.

Tabla de porciT din bobrogia, pe anul 1900.

a) Jud. Constanta.

PLASA CONSTANTA t PLASA HAR$OVA ;..

o PL ASA MANGALIA :.
o

Caraharman 148 Calfa 543 Agemler 98

Caramurat 240 Ciobanu 324 Azaplar 57
Carol I 287 DtienI 383 Caraomer 1 458
Cicracci 292 GAliciu 79 Cavaclar 302
Copadin 118 GhizdrirescI 217 Cazilmurat 174
Constanta 469 HuIrrva 476 Chiragi 292
Gargalli . . . . 160 Ostrov ...... . . . . 307 EdilchuoI 69
Hasancea 68 Saraid 333 Enghez 151
Murfatlar 82 ,,Sirid 1009 Gheringec 823
Omurcea 40 Topal 372 Mangalia 53
Palaz 238 Topologi, 219 Musurat 66
Pazarlia 265 Urumbel 203 Osmancea - 109
Techirghlol 106 Osmanfacd, . . . . . . . 356
Sarighiol 325
Tatlageac 144
Toprausarl 00
Tuzla 08
Total . . . 2.513 Total. . . . 4.465 Total. . . . 4.665

Rasa Medvidia Rasa Silistra-Noud Jud. Constan la

Alacapo ..... . . 529 Alimaliu 213 Pl. Constanta 2.513
Biagi
Carabacd.
......
. . . .
.
.
.
.
196 Alunan
238 Asarlik
152 » HEturva
422 » Mangalia
4 465
4 665
Caratal . . . . . . . Bugeac 111 » Medgidia 5 089
Cernavoda . . . . . . 210 Bauramdede 92 » Silistra-Noua 5 942
Chioseler 349 Beilic 316
Cocargea 97 Canlia 300
CochirlenI . . . . 171 Caranlic 163
Enigea 409 Carvan 219
Malumut-cuiusu . . . . 617 Cuzgun 385
Medgidia 120 Dobromir . . . 23
Rarva 554 EsechioI 202
SeumenI 266 E ni§emli a 373
Tauunar 619 GArlita 366
Tortoman 620 Ghiuvegea . . . . - . . . 80
Hairamchiol 487
Li pnita 286
Md.rlénu 177
Oltina 353
Ostrov 401
ParachioI 242
Regep-cuiusu 35
Satu-Noti 328
Total . . . i 5.089 Total . . . . 5.942 Total. . . . 22.674

www.dacoromanica.ro
796

b) Judetul Tulcea.

PLASA MACIN e
o PLASA SULINA e. PLASA TULCEA e.
o o

Balabancea 343 Caraorman 162 Agi-ghiol ...... . . . 105

Carcalig
CtirjelarT.
Cerna
. ..... 175 Chilia-Veche
275 Satu-Noti
141 Sf. Gheorghe
. . .

.
490 BeOepe .....
215 Cataloi
8 Cfl§la
. . . . 193
286
206
Coium-punar 167 *fistofca 173 FrecitteI 17
GrecI 129 Sulina 47 Mahmudia 352
Isaccea 214 MalcocI 423
Jipa . . 179 MeidanchioI . . . . . . . 189
Luncavita
Mäcin .
Picinéga
. . ..... 289
370
465
Morughiol
Nicolitel
Parche
371
235
55
Pisica 626 Sarighiol 205
Satu-Noù 246 Sarinasuf ., 95
Turcòia 433 Satu-Nou 171
Viicitronl . . , . . . 238 Somova 139
Telita 144
Tulcea 662
Total . . . 4.283 Total. . . 1.095 Total. . . . 3.938

PL ASA BABADAG .
JUDETUL TULCEA Porci
COMUNE PorcI COMUNE Porci

Alibeichioi 36 Ciucurova. 240 Pl. Babadag 5.208

Armutli 23 Cogelac 608 » Mdcin 4.283
A tmagea 202 Congaz 257 » Sulina 1.095
Babadag 42 Enisaa
) l 165 » Tulcea 3.938
Baschiot . 277 Jurilofca 111
Beidaut 162 Nalbant 159 Total 14.524
Can16.-bugeac 155 OrtachioI 58
Caramanchioi 116 Poturu 190
Caranasuf 245 SarichioI 232
Casapchioi 211 Slava-rusä 353 DOBROGIA
Casämcea 405 Toxof . . . . . . . 369 .
Ciamurli-de-jos . . . . 187 Zebil 157 Jud. Constanta . . . . 22.674
» » sus . . . . 248 » Tulcea 14.524
Total . . . 5.208 11 Total 37.198

Raporturt
Intre cifra populatieI i num6rul animalelor domestice se púte stabili proportia la
cay locuitorT in Dobrogia corespunde un cal, un boù salí un pore, precum i la cate oI
corespunde un locuitor ; acésta comparatie este ardtatä, in tabloul intocmit pentru anul 1900:

La alt1 La clIfi ate cor- La cAtI

Cifra locuitorI
locuitorI corespunde nute miel locuitorl
JUDETE corespunde o cornutä corespund corespunde
populatid un cal un-ul
un porc
mare locuitor

Tulcea 125.221 3,0 2,44 1,2 5,8

Constanta . . . . 137.592 2,7 1,38 3,7 6,0

Total . . 262.813 2,8 1,70 2,6 5,9

O comparatie destul de interesanta se pene face intre numèrul animalelor de muna,

(cal, iepe §i bol) i intinderea terenurilor de cultura in Dobrogia, pentru anul 1900.

www.dacoromanica.ro
 797

Avem In anul acesta urmat6re1e vite de munca :

JUDETE Cal lepe Bol Total

Consta* 20.538 19.995 40.373 80.906

' Tulcea 11.060 14.842 19.133 50.335
Total . . . . 36.598 34.837 59.806 131 241

Ar trebui, pentru a ne apropia de adevè'r, ca din totalul de sus sa scadem nurrOrul

vitelor de munca din comunele urbane, adica :
JUDETUL CONSTA NTA JUDETUL TULCEA
COMUNE o 1
,- COMUNE oo .. 7s
urbane 0.
03
o
cc)
urane
b ,3 o
,--. 49 aci E--,

Constanta . . . 608 103 11 722 Babadag . . . . 342 87 93 522

Cernavoda . . . 139 40 99 278 Chilia-Veche . . 239 316 648 1203
Cuzgun .. . . . 136 186 613 935 Isaccea .. . . . 372 146 367 885
Här§ova . . . . 271 151 209 631 Mäcin 300 238 730 1268
Mangalia . . . 198 177 99 474 Mahmudia . . . 157 181 129 467
Atledgidia . . . . 330 56 166 552 Sulina 107 12 20 139
Ostrov 200 145 302 647 Tuteen 1371 210 158 1739

Total . . 1882 858 1499 42391 Total . . 2888 1190 2145 6223

Insa stiut este, ca comunele urbane din Dobrogia (arara de Constanta, Tulcea, Sulina
Intru cat-va Cernavoda) abia merita acest nume, cad populatiunea din ele se ocupa
In mare parte cu munca campuluT; putem, t'ara a comite o gresala mare, ca din num6rul
vitelor de muna, al acestor quasi-ora§e sa scadem numal ca intrebuintate la trasurY,
iar restul sa le socotim pentru munca agricola, ajungem la cifra de 6974, ca,re acläogatil
la 131.241 ne da 138.215 vite de muna..
Acum putem Intocmi tabloul comparativ Intre numèrul vitelor de munca i Intin-
derea culturilor din anul 1900:
Cdti artt-
Intinderea Numksul turá vine de
JUDETELE arb.turilor vitelor de fle-care cap
hect. munctt de vitd.
hect.

Constanta . 328.188') 83,732 3,91

Tulcea . . . 160.752 54,483 2,95
Total . . i 488.940 138.215 II 3.53
lata care era acest raport In 1.892 2):
C'atit arii-
Intinderea Numérul turit vine de
JUDETE aritturilor vitelor de fle-care cap
hect. muna de vitit
hect.

Constanta . . 245.932 74.000 3,32

Tulcea . . . 145.599 49.129 2,96
Total . .. II 391.531 II 123.129 3.14

1) VezI Tabloul terenurilor cultivate.

') Ministerul Agriculturei, «Buletin statistic general», pag. 98.

www.dacoromanica.ro
798

Asi vorbi si despre pas6rile domestice : gainT, gaste, rate

curcani, dar din neno-
si
rocire niel o num6rat6re nu s'a facut pana acum, de si nu ar trebui neglijatä acésta
parte de bogatie a unei provincif eminamente agricola, cum e Dobrogia.
Aci crescerea pas6rilor domestice costä pe Oran aprópe nimic si nu e nevoie de
cat de putina buna-vointa din partea sa, ca sh traga, din acest isvor de productivitate
maT mare tolos de cat acum. .

voitl ilustra spusele mele cu un exemplu, care ar putea fi practicat de multi.

Cu ocazia und excursiuni fAcute in t6mna anului 1894, ajung la o comuna, Agemler,
unde avea pe atunci mosia D-1 Mandrea. Vechilul mosia un german, se ocupa cu cre-
scerea pasèrilor de curte.
Mi-a arätat podul caser plin cu sunci de gasea si curcan, iar in casa douë lazi mari
pline cu ouè bine asezate in pleva, gata a fi trank3ortate la Constanta si de aci la Bucuresci.
In niel o parte a Dobrogiei n'am mancat mal bung sunch" de gasea, ca la germanul
din Agemler.
Pe fie-care luna, transporta la BucurescI, suncl, ou6 si pasèri vil cu care facea un
bun comert.
i cat te costa intretinerea pasèrilor, l'am intrebat eri ?
Cat sä ma coste ? dar campul si aria nu sunt pline de graunte ?
Dar cat castigi cu acésta afacere ?
In lunile de tòmna pana la 4-500 lei lunar. Pas'erile sunt dificile, nutrid pana le
cresci de nu mal' ail nevoie de closca ; pana atunci trebuesc ingrijite, cacl de aci incolo
se ingrijesc singure.

PlAsurile luate de Stat pentru Imbunätätirea raseT animalelor domestice.

In Dobrogia mal mult de cat in ori-care parte a tèrif n6stre, initiativa privata este
apriipe nula,.
Pentru a da un indemn proprietarilor si crescètorilor de vite, Ministerul Agricultura
Industriei, Comerciului si Domeniilor, institui la Anadalchiol (tanga Constanta) o expositie
anuala, intre 5-8 Septembrie.
Prima expositie s'a deschis in 1897 la Tirgul de vite de la Anadalchiol, constructiune
destul de incapatóre.
Pentru o maT buna organizatie, D-1 Aurelian, cunoscutul nostru economist, Ministrul
AgricultureT, intocmi un regulament al expositiunii, publicat in «Monitorul oficial» din 7
Martie 1897:
Art. 1. in scopul de a se stimula productiunea si incurajea imbunatatirea cailor, boilor
si oilor din Dobrogia, Ministerul Agricultura Industria Comerciului si Domeniilor institue
anual, si de o cam data in orasul Constanta, in localul targulur de vite, o expositie de
animale din speciile mai sus citate.
Art. 2. Acésta expositiune se va tine de la 5-7 inclusiv.
Art. 3. Expositiunea va coprinde 3 sectiuni principale: a) Sectiunea specieT caluluT
armasari, cal, iepe si mane), b) Sectiunea speciei bouluT (taurT, vaci, bol, juncanT, juncT
si vitel), e) Sectiunea specieT °el (berbecl si berbeci batut1).
Art. 4. Pentru fie-care sectiune, Ministerul va da un num6r determinat de premiT.
Art. 5. Premiile ce se vor da pentru armasarr si cal vor fi in numèr de 30, im-
partite:
1 premia I-ia . . . 150 lei f Premiul I si II se vor da armasarilor ce nu vor fi
3 premil II-lea . 100 » mal miel de 4 ani si mal marT de 10 anT.
.

6 » 111-lea . . . 50 » i In categoria premiilor III si IV pot mitra si arma-

20 » IV-lea . . . 20 » sarl de 2-4 ani, de 10-15 anT, precum si caii F,;i

manzii.
Art. 6. Num6rul premiilor, ce se va da iepelor destinate la reproductiune, va fi de 30.

www.dacoromanica.ro
 799

Nu vor concura pentru premiul I si II, de cat je-

premiti . . 100 lel pele, carI vor avea ce! putin 4 anI F;$ ce! rnult 12.
3 premil II-lea . . 80 » Se va da preferinta iepelor insolite de mane. Pre-
» 111-lea . . 50 » miile din a III-a si IV-a categorie pot fi date si iepe-
20 IV-lea . . . 1 lor de 2-4 ant precum $i a celor maI marl' de 12
20 »
ant asemenea si manzilor.
Art. 7. Pentru taurr i bor se vor da 18 premir:
1 premiä . . . 100 le
3 premiI II-lea . . . 75 »
( Premiul I si II se vor da taurilor de 2-7 ant In
categoria premiilor III si IV pot infra $i boil s$
4 » III-lea . . 40 » 1 . .
1 tineretul.
10 » IV-lea . . . 20 » 1

Art. 8. Pentru vacI vor fi 18 premit

1 premiù . . 60 leI
. Nu se vor premia de cat vacile care ati o etate
1 » II-lea . . . 50 » j coprinsa Intre 3-9 ant La distribuirea premiilor se
6 premiI 111-lea.. . . 30 » va avea in vedere i produsul vaceI sari aptitudinea
10 » IV-lea . . . 20 » sa lapt6sa.
Art. 9. Premiile ce se vor da specieI oid sunt: a) PremiI pentru tipul Pol-Spanka,
Pentru tipul Tigaia, c) Pentru tipul Turcana, d) Pentru berbecl-batutY:
POL-SPANKA II TIGAIA TURCANA
BerbecI
PREMII BerbecI OI Berbeci OI BerbecI OI
batufi
II
ingr4atl

40 30 30 20 20 26 20
II 30 20 20 15 15 15 15
Ill 15 10 15 10 16 .10 10

Art. 10. Nu se vor premia de cat berbeciI de 1-5 ant Nu se vor premia de cat
oile care ati varsta de 1 6 ant
Art. 11. Tao animalele premiate la o expositiune pot fi premiate din not] la altele
din anil urmatort daca se vor gasi cä merit&
Art. 12. T6te premiile acordate de juria animalelor din cele 3 sectiunI se vor da la
inchiderea expositiunet
Art. 13. In cas cand printre animalele celor 3 sectiunr nu se vor gasi subiecte care
merita premiul I, atuncl juriul va putea intrebuinta suma alocata acestor premiI la fon-
dul destinat premiilor III si IV, impartind maI multe.
Art. 14. Animalele ce ail luat premiul I vor fi insemnate cu o marca speciala, cu
consimtaméntul proprietarilor, spre a se putea distinge de cele-l'alte. Juriul va decide
daca trebuie marcate i animalele Cu premiul II.
Art. 15. Tete animalele din cele 3 sectiunI premiate cu premiul I sari II, vor fi tre-
cute inteun registru anume, in care se va arata pentru fie-care animal: semnalmentele,
locul de unde provin i numele posesorulut
Registrul acesta, va fi inaintat de juria, Ministerulut
Art. 16. Juriul se va compune conform art. 3 din legea din 4 Iulie 1881, trnpartindu-se
pentru cele 3 sectiunt
Art. 17. Juriul nu va premia nicI un armasar sail iapa cu anomaliI sai Me here-
ditare.
Art. 18. Pentru clasarea animalelor din specia boulut juriul se va conduce dupa
metoda punctelor.
Art. 19. Clasarea animalelor din speta 6ier se va face dupa metoda punctelor, juriul
va incuraja mai mult oile cu Una alba.
Art. 20. Odatal clasifIcarea animalelor din cele 3 sectiunI terminata, juriul va face
cunoscut expozantilor recompensa data.

www.dacoromanica.ro
800

Art. 21. De se va gäsi cu cale, hnul din membrif juriului si din fie-care sectie, dupa
terminarea clasAriI animalelor, va tine o conferintä practicä i cät se póte de populard,
arätänd modul cum ar trebui selectionate animalele si cum ar trebui crescute spre a
putea obtine de la ele maI multe beneficiI.
Arl. 22. Decisiunile juriulul luate cu majoritate de voturl sunt definitive.
Art. 2,9. Juriul sectiI, dupa terminarea expositid, va inainta Ministeruluï,
un raport in care va indica tóte observatiile sale asupra animalelor din sectiunea pentru
care a fost destinat.
Art. 24. Inscrierea animalelor se va face la primäriI, sub-prefecturI sati prefectura
j udetulut
Tóte inscrierile insä trebue inaintate veterenarulur director al tirguluI de vite de la
Constanta, spre a le avea in vedere la examinarea animalelor.
Art. 25. In ;liva de 4 si cel mar tärOiti 5 Septembrie diminéta. t6te animalele se vor
atla la localul destinat expositid.
Art. 26. Furagiul necesar consumatid animalelor din expositie va fi procurat
Minister prin directia tirguluI.
Art. 27. Medicul veterinar director al tirgulur de vite va examina animalele aduse
la expositie, refuzAnd pe cele bänuite si pe cele bolnave.
Art. 28. Autoritätile administrative, cu cel putin patru çlile inainte de deschiderea
expositid i pa.ra in Oiva inchideriI sale, vor tine in curent pe veterinarul director al
tirguluI de vite, de orl si ce constatärI de belle molipsitóre ivite printre animalele din
Dobrogia.
Art. 29. NimenI nu are voie a sc6te din exposilie animalele inainte de definitiva
el inchidere.
Art. 30. OrI si ce transactiune comercial, ca vérKlärl, cumpèrdrI, etc., se pot face
In expositie, insä animalele vêndute nu se vor putea sc6te din expositie, de cAt dupd
inchiderea
La expositia de la Anadalchior sunt primite animalele din jud. Ialomita.
Progresele ce s'aii realisat aù fost considerabile, chid in al doilea an a fost adus un
numër indoit de animale.
Exposantif vèçlénd ca membriI juriuld cauta a incuraja call' tipulur dobrogian,
adus un num6r maI mare de cal, märindu-se ast-fel gustul crescëtorilor a se ocupa in
mod serios de imbunätätirea raseI cailor. Tot aci s'a organisat si un deposit de ar-
m äsa
Cursele ce se täceatide multä vreme in Dobrogia, acum s'ait organizat i reglementat,
pentru incurajarea proprietarilor de cal.
Iacä regulamentul acestor curse:
Art. 1. Ministerul Agriculturd, Industrid, ComerciuluI si Domeniilor a hotärit sä
incurajeze cursele de primävarä i tómnä din Constanta.
Art. 2. Cursele de primavarà i tónanä vor avea loe pe un teren designat de Alini-
ster i in special Meld pentru acest scop. Cursele de primävarä vor avea loe in ziva de
Gheorghe (23 Aprilie); cele de t6mnä la St Maria (7 Septembre). Aceste din urna vor
coincide cu expositia de animale de la Constanta.
Art. 3. Vor fi cincr curse, adicä:
Cursa de fond (pentru iepe i armà,"sarI de 5-8 anI, distantä 6.000 metri).
Cursa de vitezä (armäsari i iepe de 5-8 anI, distantä 1.500 metri).
Cursa cu obstacole (armasarI, cal i iepe, distanth 2.000 metri).
Cursa la trap (armäsarI, iepe, cal inhärnatI, etate 6-10 anI, distantä 10.000 metri).
Curse comune (armäsarr, iepe, cal de orI-ce etate, distantä 2.000 metri).
Art. 4. Ministerul Agriculturd, Industrid, Comerciulul i Domeniilor, acordä pentru
aceste 5 curse, 18 premiI, dupä cum urrnézä:
a) Pentru cursele de fond sunt 5 premin

www.dacoromanica.ro
 801

1-i ul 120 le
11-lea 80 »
11I-lea 60
IV-lea 50 »
V-lea 40 »
1)) Pentru cursole de viteza sunt 3 premil*:
I-iul 100 le
II-lea 70
III-lea 40
Penlru cursele cu obstacol (SoldatI cu cal dobrogenT) sunt 3 proma:
I-iul 100 le
II-lea 70 »
111-lea 40 »
(1) Pentru cursole la trap sunt 4 premil":
I-iul 100 le
11-lea 70 »
111-lea 50 »
IV-lea 30 »
e) Pentru cursole comune sunt 3 prema:
I-iul 70 le
II-lea 40 »
111-lea 30 »
Acestea sunt curse cu Orani" pe cal dobrogenT.
Art. 5. Un juriii numit de Minister va da premiile.
Art. 6. Inscrierea animalelor se va putea face la Primäria comune, la Sub-PrefecturY
sag la Prefectura judetulut In tot casul tabloul cailor inscrisT la curse va fi trimis Prefec-
ture Constanta, col putin cu 5 zile inainte de data fixath. In ajunul curselor toff call
inscri0 vor fi adusl la tirgul de vite din Constanta, pentru a putea fi examinaff de juriti
si de veterinarul tirgulur, din punctul de vedere sanitar.
Art. 7. Armäsarii, iepele call Cu cel mal mic defect ereditar sari cu maladfi conta-
gi6se nu sunt admisT la curse.
Art. 8. Nu va fi nie o tax& de inscriere 0 participare a cailor la curse.
Art. 9. La cele-l'alte curse se vor observa acelea0 dispositiunï, ca la acele din
Constanta.
Art. 10. Dupä ce fle-care cursé, va fi terminatä, juriul pentru a judeca fondul cailor
earl' aù alergat, trebue sä examineze la fie-care cal care a c4tigat, gradul de obosOlä,
numèrul respiratiunilor pe minut, resistenta membrelor, abondenta sudoril", vioiciunea
animaluld, etc. Tete aceste observatiunT vor fi specificate intr'un proces-verbal, care va
fi inaintat Ministerului 0 va servi la organisarea curselor viit6re.
Art. 11. ArmäsariT c4tig'ätoil ai premiilor I 0 II vor fi autorisatf ca reproductori,
de vor poseda cele-Palte calitätt
Art. 1.2. Cursele terminate, juriul trimete Ministeruld un raport detaliat, in care se
va arata modul procedärff la curse, num6ru1 animalelor inscrise, numèrul i localitatea
acelor care ail fost premiate i toate observatiile relative.
Art. 13. ArmasariT i iepele astigätoare, care ar avea calitaff de buni reproductori"
vor fi insemnatl-, dacä proprietarul consimte, in partea stangà a gâtulacu initialele B.R.
(bun reproductor).
Art. 14. Animalele premiate, localitatea de unde provin, cum si numele proprietaruld,
vor fi trecute inteun registru pästrat la Ministerul Agriculture, Industrie, Comerciuld
Domeniilor.

71800 101

www.dacoromanica.ro
802

Pentru imbunatatirea raseI oilor s'a inflintat la Constanta in 1897 o oierie. D-1 Locu-
steanu, directorul sc6leI veterinare din Bucurescr, a cumpèrat de la D-1 Parent, unul din
ceI mai marI cresckorl din Fran ta, berbecI i of merinos, pentru a le incrucisa cu oile
spanca dobrogene, cu tigaia alba.
Efectivul acesteI oieriI a fost la inceput de 300 oI de Dobrogia : 100 spanca, 100
tigaia alba si 100 tigaia négra, acésta din urma, pentru incrucisare cu rasa Southdown.
Resultatele obtinute atl fost excelente si acésta a fost un indemn nu numaI pentru
proprietarif de ol din Dobrogia, dar si din restul tèrit de a procede la incrucisarea tipulul
merinos cu spanca i igaia alba.
D-1 Pariano, vechiù elev al sc6lel de agricultura din Gembloux (Belgia), a introdus
a mosia sa de la Hasancea, berbecl tipul Charmois, excelent sub raportul carnet si l'a
incrucisat Cu tigaia négra.
La oieria din Constanta s'a maI incrucisat tigaia négra cu Southdown.
Dar M'ara de fncrucisare se pite obtine o rasa mar 'puna,' de of, sub raportul carnet
prin selectiune, asa dupa cum a procedat un cresckor de oI din Dobrogia, D-1 Niciof ').
in judetul Tulcea, unde animalele domestice sunt mal degenerate si mal' imputinate
de cat In judetul Constanta, luat mèsurI de indreptare in anul 1899, de catre regre-
tatul Prefect, Ion Nenitescu.
cumpèrat : doI armasarr din rasa transilvanéna nobila si s'a dat unul la Satul-
Noit (plasa Tulcea), i unul la Enisala.
Zece taurl «Pintzgau» de la ferma StatuluI «Laza» si s'a dat cate unul la comunele :
Morughiol, Agighiol, Bestepe, Meidanchiot Armutlia, Casamcea, Coium-punar, Vachrent
Cemli-bugeac i Turc6ia.
Si in fine 40 berbecI din rasa «Frise», procurati tot de la ferma «Laza», distribuin-
du-se ast-fel : 4 la Armutlia, 5 la Agighiol, 2 la Bestepe, 2 la Morughiol, 5 la Nicolitel,
3 la Cerna, 4 la Carjelart 4 la Picinéga, 4 la Luncavita, 3 la Coium-punar i 4 la Pisica 2).

Bogalia In animale domestice a bobrogiel.

Ministerul Domeniilor a intocmit tabloul de jos despre val6rea medie, mare si mica
a fle-caruia din animalele domestice, cum si cantitatea de lapte, lana i branza ce da o (Me:
Prelml unui cal Pretul unuI bou .9 Is ,as
S. p., ,.., '17 >cd
N
, Z.. l) ca ,
>ce
O
o
o oe.) a
.
.cd
PLA $ 1
,0 ad o
Te'
g..
, .Z
c7i
g..
ce o z ,,..,
Q
Q) Kd
04
os.. T
.03
A;-. Observatii
.1)

cd
4
w
41
U 8
''

CD a)
I-
CC3

4
8
'"

a)
e)
..
4 '4
411 ° ri cdt)
0 gf), ,..
14
,
-47
ta4
f.
(2)
0:1
t i ..-? ° ',5
uas .03 <ce
c_i ° (..)
'S
<ce
(..)

Constanta . . . . 281 154 78 154 142 99 73 99 73 9 12 10 5 2 4

Hil.r§ova 196 140 83 140 138 98 68 98 80 8 10 9 3 2 4
Mangalia . . . . 260 157 75 157 138 95 65 95 76 9 12 11 4 2 5
Medgidia . . . . 306 176 84 176 159 106 68 106 82 9 12 10 4 3 5
Silistra-Nouit . . 296 142 86 142 125 89 61 89 66 8 10 10 3 2 4
Jud. Constanta . 246 153 82 153 138 96 66 96 74 8 10 10 3 2 4

I3abadag . . . . 236 145 73 14 131 92 61 92 79 8 10 9 3 2 5

Niacin . . . . 172 113 70 113 124 93 67 93 76 9 11 8 3 2 5
Sulina 291 173 95 173 144 105 80 105 79 10 11 9 3 2 4
Tulcea . . . . 210 132 67 132 129 89 59 89 78 9 11 8 3 2 4
1

Jud. Tulcea . . . 219 137 73 137 130 93 64 93 78 8 11 8 31 2 4

Dobrogea . . . . 1 233 145 781 145 1341 95 651 951 76 81 11 9 31 2 41

') In cea mal mare parte acest capitol este luat dupit valoròsa seriare a D-lui N. Filip. «Les animaux
domestiques». Bucuresci, 1900.
/) «Expunerea situatiel judetului Tulcea pe anul 1899», pag. 16-17.

www.dacoromanica.ro
 Tabloul valorilor in banY a vitelor din bobrogia.
CaI AsinT BoI BivoIT
- VaeT 0I Berbeci Capre
>as

ó
PLÄ,$I ó óc. cs 'iTi óL. as ó 0cis15 ó ce óL. 0as ó cs
0 ó cd
0 cd
0
os
o 0r_. -.c, ci) L. C. a) )3 :- :..
4.) c.
-0
,0 >0
-0
L. ,0 f_,
.0,-,
sa.)
E
"
-0 1
L.
-3
c.,
.0 E .3 -3
E E .0 c*, E E '4E)
a
7 cd 7 cd ,,,,3 a cd a Ts' a cs ers as
Z
7ri as

Z Z Z Z .-`13 Z >
_

5.250 383.250 81.947 737.523 8.223 98.696 229 2.290 3.052.162

Constanta . . . 7.948 1.223.992 146 4.380 5.869 581.031 140 21.000
38.100 5.285 422.800 72.026 576.208 7.654 76.540 2.485 22.365 3.272.213
HtIrsova . . . . 10.360 1.450.400 75 2.250 6.975 683.550 254
538.232 132.851 1.195.659 10.549 126.588 587 6.487 4.429.638
Mangalia . . . . 9.706 1.523.842 163 4.890 9.842 934.990 473 70.950 7.082
293 43.950 7.820 641.240 111.540 1.003.860 9.011 108.132 1.536 15.360 4.387.866
Medgidia . . . . 8.909 1.567.984 214 6.420 9 420 1.000.920
1.265 189.750 4.991
I
81.362 650.896 5.732 57.320 3.200 32.000 3.150.792
Silistra-Nouti . . 7.582 1.076.644 121 3.630 9.114 811.146
329.406 I I

41.169 411.690 8.037 80.370 17.733.245

Jud. Constanta . 44.505 6.809.265 719 21.570 41.220 3.957.120 2.425 363.750 30.428 2.251.672 479.726 3.837.808
I

I I

710.332 542 81.300 6.867 682.493 83.291 666.328 10.653 106.530 2.227 20.043 4.654.120
Babadag . . . . 16.428 2.382.060 168 5.010 7.721
168 25.200 4.609 350.2-84 37.149 334,341 3.0111 33.121 5.167 41.536 2.140.899
Micin 6.723 759.699 125 3.750 6.376 592.968
Sulina 1.665 288.045 34 1.020 2.510 263.550 - - 4.363 344.767 8.724 87.240 573 6.303 163 1.467 992.392
2.362.432
117 17.5501 5.110 398.580 36.099 324.891 2.107 23.177 4.940 39.520
Tulcea 9.569 1.263.1081 114 3.4201 3.283 292.187

827 124.050 20.949 1.634.022 136.263 1.000.104 16.344 179.784 12.497 99.976 9.701.681
Jud. Tulcea . . . 34.385 4.710.745 441 13.230 19.890 1.849.770

1.160 34.800 61.110 5.805.450 3.252 487.800 51.377 3.904.652 615.989 4.927.912 57.513 632.443 20.534 184.806 27.416.912
Dobrogia . . . . 78.89011.439.050
I

Plile cele ale bogate in vite sunt: Babadag, Mangalia si Medgidia.

In al doilea rând vin pl4i1e: Hdrova, Silistra-Nota si Constanta si in fine in al treilea, pl4i1e Tulcea si Macin.

www.dacoromanica.ro
804

Bogätia In cereale, vil i animale a bobrogieI.

In tabloul de jos dm bogatia Dobrogid in cereale, vil 5i animale domestice, cum
repartitia acestel bogatiI pe cap de locuitor :

Culturi Vil Anim. dom. I

CAt vine
Valerea Numeral
PLA *I Valerea Valerea, Valerea totalti
de
locuitorilor un locuitor
Lei LeI LeI LeI

Constanta . . . . 5.053.422 25.850 3.052.162 8.131.434 30.261 268

HAr§ova 4.010.456 91.508 3.272.213 7.374.177 27.508 270
Mangalia . , . 5 650 274 8.473 4.429.638 10.088.385 22.824 442
Medgidia . . . 5.768.791 10.474 4.387.866 10.167.131 27.159 374
Silistra-Noua . . 3.915.683 198.595 3.150.792 7.255.070 29.840 243
Jud. Constanta . 24.398.626 I 334.900 17.733.245 42.466.771 137.502 I 308

Babadag . . . . 6.068.830 056.910 4.654.126 11.079.806 43.710 267

Macin 2.755.884 1.330.650 2.140.899 6227.433 27.790 224
Salina 220.957 23.440 992.332 1.236.789 12.365 100
Tulcea . . . . 3.716.304 1.532.900 2.362.433 7.611.637 41.347 184

Jud. Tulcea . , . 12.761.975 3.843.000 9.701.681 26.307.556 195.291 210

Dobrogia . . . . 37.160.60i 4.178.800 27.416.913 68.756.314 262.813 261

C) PESCARII

I. Istoric §i organisare.
Dupa crescerea vitelor, pescariile ere' al doilea isvor de bogatie al Dobrogig.
Numer6sele lacurI, privalurI, ghiolurI i garle de-alungul Ormulur drept al Dunarif
c6stelor Màrii, dadeati Turcilor un insemnat venit, i, cu t6tA lipsa documentelor, in-
drasnesc a spune, cà pescariile din Delta Dunarif 5i laguna Razelm erati cele maI marl
din Europa.
Documentele lipsesc, dar avem serien l demne de t6ta increderea, care ne imputer-
nicesc a crede cele de sus zise :
In anul 1569, Andrei Taranowski in descrierea sa de cala,torie vorbesce despre
Chilia 5i de locul din Dunäre, Linde se prind moruniI, la treY césurr de ora.' ').
Mar multe amanunte gasim mai tarziti in calatorul fra.ncez, François de Pavie, Baron
de Fourquevaux, care a vëzut in 1585 pescariile cele marl de la gurile DunariI i ne spune,
ca «morunul se vindea cu doï solizi, moneda francezä, i produsul pescuituluI, extrem de
imbel5ugat, servia mar ales la sc6terea icrelor i la facerea de pe5te särat» 2).
Archidiaconul Paul din Alep in notele culese din calatoria Patriarchulul Macarie de
Antiochia (1653 - 1658), pomenesce «despre marile pescaril de MAIO, ora5u1 Chilia, de cele
14 ingraditurI cu pari, in care se prindea morunul, care era ucis aposi Cu parib.
«Pescariile erati arendate, dar Sultanul avea in oras un vame5, care lua vama pe5teluI
sarat i icrelor».
«Se prindeati atat de multI morunI, in cat acest funcionar II dadea gratuit corabiilor
care treceatl».

9 Hurmuzaki, II', pag. 595, No. 576; XI, p. 79-80, No. 123, In Iorga, Chilia, p. 199.
2) Hurmuzaki, III', pag. 39, in Iorga, op. di-, p. 205.

www.dacoromanica.ro
 805

«in comer( un pe§te de 80 oca se vindea obicinuit cu un galben venetian, iar icrele
se destAceatt pe un pret scdzut, de vames, la Galati» I).
Jean Baptiste Tavernier (1663-1703) ne spune :
«La Chilia se face In fie-care an cel mai mare pescuit de morun» 2).
Spusele luI Tavernier Intdresc afirmatiunile n6stre.
De atAtea orT citatul consul Peyssonel, un bun cunosckor al tinutului de la gurile
iatA ce ne spune vorbind despre Chilia :
«BogAtia principalA 'i-o formézd, pescuitul morunilor, luat de cele ma multe ori In
arena, de vames, care primesce Cu plAcere, In loe de bani, marfurr. Se prind pe an
atAtia morunT, in cdt pestele sArat produce 100.000 piastri venit (fie-care peste trAgénd
obicinuit 60-70 ocale si se vinde cu 3'/2 4 piastri); icre, se vénd 10.000 cA,ntare anual
(ocaua cosa 8 12 parale). Pestele sArat se exportd In Turcia, In bolob6ce de 18-20 cAn-
tare ; icrele, gdsesc debit mal mult in Moldova si In orasele dunArene. Sunt de calitate
mar inferi6rd de cat cele din Crimeia i Circasia» 3).
Turcii dedeati rea maI mare importantA pescuitului de la gurile Duraril i maI cu
sémd din bditile dobrogene.
Aveati o anume dregAtorie, In cap Cu un ag i mar multi buliba,T insArcinatI cu
supravegherea perceperii arenOilor i vàmiT. Mai aveati Inch Indatorirea de a tine in bunä,
stare lagunele dobrogene, a feri i preintdmpina potmolirea sari secarea lor, a Ole in
stare de scurgere permanena gurile de revArsare din Dunäre In bhlti, a Ingriji ca ori-
ficiile cu Marea sd fie deschise i plutirea &A se tind in bund stare, atAt din Mare in
eat i din acestea In Dundre.
T6te acestea numai In scopul de a garanta o stare normald a revArsAturilor dund-
rene i lagunelor dobrogene, spre a se preintAmpina pe de o parte potmolirea s't mldsti-
narea bälilor, iar pe de alta a garanta plutirea In spre lagune i In garb,' atdt a pesca-
rilor, cât mai cu sena a transportului pestelui virt, fle in scopul de a se desface intr'un
centru mai mare de comer t si de consumatie, fie de a fi transportat la locul de conser-
vare i fabricatie 4).
BAltile din Dobrogia erati arendate de Turd cu 29.000 lire de aur pe an, adicA
667.000 lei, de un singur antreprenor 5).
Acesta avea dreptul de a percepe 15°/0 din pestele prins de ori-ce alt pescar.
El avea dreptul de sub-arendare a o parte din UV ; avea Insà i pescAriile lui
propriI.
In scurtul timp al administratier rusesci (1877--78), bAltile de aci ati dat un frumos
venit tesauruld rusesc.
Petele sdrat se vindea In lazi de 1300-1400 bucAtY i cu pretul de 30 lei lada.
lcrele, en gros, se vindea ocaua cu 4,50-6,50, iar en detail cu 5,35-8,85 lei ocaua.
AstAzi tdte pescdriile din Dobrogia se exploatézA i administrézA de Stat, conform
unui regulament 6).
La Ministerul Domeniilor se and un anume serviciii, Sncredintat until inspector
general, Inshrcinat cu administrarea pescdriilor din Intréga tard.
Thte bAltile din Dobrogia sunt impArtite In 6 sectiunI :
Sectiunea I imbratisazA sanalele i bAltile de pe partea drépa a Dundrii, de la orasul
Ostrov pang, la Boazgic 7).

1) lorya, op. cit., pag. 233.

') «Les six voyages». Ed. din 1712. I, p. 415, In Iorya, op. cit., pag. 233.
«Commerce de la Mer Noire», vol. I, p. 320-1 0 Iorga, op. cit. p. 257.
Al. Marlineanu. «Cestiunea pescariilor», pag. 6.
C. P. &Jidda Dobrogia, p. 30. Baronul d'Hogguer (op. cit. p. 15), arata numaI 7000 lire, aceea ce
cred a fi o gre§alii.
Publicat In «Monitorul Oficial», No. 113 din 19 August 1900.
7) A se vedea la priea hydrografica descrierea tuturor

www.dacoromanica.ro
806

Sectiunea II-a coprinde sanalele i baltile de pc partea drépta a Dunaril, de la Boazgic

pang, la satul Ostrov.
Sectiunea III-a coprinde baltile de pe cósta WAHL cum si pescuitul in Mare, de la
Ilanlik pana la Caraharman.
Sectiunea IV-a (Galati) coprinde din Dobrogia tóte baltile din fata Galatilor, pe drépta
DunariI.
Sectiunea V-a coprinde sanalele i baltile de pe lAnga Dunare, de la satul Ostrov
pang la Tulcea.
Sectiunea VI-a, cea mal importanta, coprinde tóte Wile de pe litoralul Mí,ril, intre
Caraharman i bratul Chilia.
Acésta sectiune cu lagunele Razelm si Delta Dunarir, forma In timpul dominatiunil
otomane cele mal marl pescariI, care din nenorocire si din causa uner exploatarI nera-
tionale astazI aí scazut din val6rea lor.
Pentru indreptarea acester starl a lucrurilor, Ministerul Domeniilor, prin energicul
Inspector al pescariilor, D-I Dr. Gr. Antipa, a luat t6te mèsurile si face tóte lucrarile de
Imbunatatire a pescuitulul.
Am vkut la partea hydrografica, cand am vorbit in mod sumar despre lagunele
Razelm, mijkicele Intrebuintate pentru indreptarea pescuitulul.
Ne rèmane a vorbi despre Delta, din acelas punct de vedere, i pentru acésta vom
imprumuta tot ideile until om competinte.

II. Imbunätitiri.
DELTA DU NAREI DIN PUNCTUL DE VEDERE AL INLESNIRII PESCUITULUI1)

1. Citte-va cuvinte asupru hyclrograliel delteT.

Cele trel brate principale ale Dunaren Chilia, Sulina i St'. Gheorghe, coprind intre
ele douè marl regiunI: insula Letea la Nord coprinsa intre bratul Sulina i Chilia i insula
Sf. Gheorghe la Sud, coprinsa intre bratul Sulina i Sf. Gheorghe.
Aceste dou6 regiunT la un loc ail' o suprafata totala de aprópe 250.000 Ha. cu o
suprafatà, de apä libera de stuf de peste 16.000 Ha.
Aluviunile aduse din timpurI de bratele Dui-lard aù avut de efect inaltarea malu-
rilor lor. Ast-fel, inaltimea acestor malurI variaz6, de la 2 m.50 (de-asupra niveluluf inareY)
spre Ceatalul TulceI, la 1 m., in vecinatatea maref; pe cand fundul depresiuneI dintre
brate variaza intre 1 m. 50-2 m. sub nivelul m'árer.
Intinderea pe care se constata acésta inaltare, care descresce pe masura ce ne
indepartam de bratul respectiv spre interiorul insulelor, este de apr6pe 1 km. pentru
bratul Sf. Gheorglie i Sulina, si de aprópe 1'12-2 km. pentru bratul Chilia. Acésta
deosebire provine din cauza proportiuneI debitelor ì decl al aluviunilor transportate de
fie-care brat, proportie care in raport eu Dunarea intréga este:
Bratul Sulina 7 0/0
Sf. Gheorghe 253°/o
Chilia 677 010

Daca apa de mare nu intra In interiorul Deltel, in depresiunile coprinse intre brate,
depresiunI al caror fund se gasesce sub nivelul m'areY, cauza este ca dunele formate de
nisipurI pe malul marenf o opresc Intru cat-va. In timpul furtunilor marl insa, acest obstacol

') Raportul D-Iui Inginer Sclia. Publ. In «Buletinul Minist. Domeniilor» No. 3-4 din 1901, p. 107-189.

www.dacoromanica.ro
 807

nu mar este suficient; de fapt apa marer atuncY este aruncata peste dune, dar actlunea
er este limitata pentru insula Letea de catre grindul Leta cu ramifIcatiile lur spre bratul
Sulina, iar pentru insula Sf. Gheorghe de catre marele grind Caraorman i de grindurile
mar mid: Luminer, grindul Row i grindul Ivancea.
In afara de grindurile aluvionare formate de-alungul bratelor, mar avem alte trans-
versale, care impart cele douë marT insule in mar multe regiunr. Ast-fel, in insula Letea
sunt: grindul nuic al Sonder, grindul Stipoculur, care se continua prin grindul Chiller;
grindul pädurer Letea. lar pentru insula Sf. Gheorghe avem marele grind al Caraorma-
nulur Cu grindurile mar micr: grindul Lumina, grindul Row i grindul Ivancea; grindul
Saraturile förte intins, format pe malul stang al bratuld Sf. Gheorghe, la confluenta
acestuia Cu marea.
Unele din aceste grindurY, cum de ex. grindul Sonder, grindul Stipoculur, sunt tot
(le originä, aluvionara; ele s'atl format in vremurr prin depunerY de-alungul malurilor a
vechY brate ale Dullard, earl cu timpul s'atl transformat in simple garle, cum sunt garla
Solider si garla lacoba-Suhatu ; iar altele, cum sunt: grindul Caraorman, grindul Letea, stint
formate din dune mar in timpurile indepartate, &and litoralul märeY era prin vecinatatea
lor. Acésta origine se constata din resturile de corabir de mare i din scorer gasite in
aceste grindurl.
Din examinarea curbelor grafice de variatia nivelulur apelor Dunarer la Tulcea
la gura bratulur Sulina, dresate de catre Comisiunea Europeana a Dunarer pentru periodul
de 29 de anr, de la 1872-1900, se vede ca in tot acest interval de timp numar in anif
1885, 1887, 1890, 1894 si 1899 apele nu ati ajuns cota 2 ni. 50, adica numar in ace7tY 5
ant din 29, ele nu s'ail revarsat peste malurr; chiar in aceY 5 an insa, apele apro-
piat förte mult de acésta cota, asa ca in lacurile din interior tot a patruns apa pr6spëtä,
prin numer6sele garle, earl bräsdéza malurile celor 3 brate principale, punénd in comu-
nicatie lacurile Cu bratele Dunard.
Ancheta fruta printre pescarir batranY, a intarit parerea, ca in afarade regiunea
coprinsa intre grindul Caraorman, bratul Sulina, Marea Négra i bratul Sf. Gheorghe,
regiune ale carer conditir speciale, se vor descri la locul cuvenit, in nicl unul din cele-
l'alte lacurY ale Defter apa n'a riscat vre-odata sa se imputa i sa devie ast-Idl improprie
pisciculturer.
Vedem asa dar, ca, itnportanta acelor garle din punctul de vedere al alimentarer
anuale a lacurilor este förte mica (17010). Rolul lor se marginesce la a servi, dupa scaderea
apelor, la drenajul Delta; i, in orr-ce timp, orY-ce epoch', ca car de comunicatiune pentru
diferitele bard ale pescarilor. Acest din urma punct mar ales are o importanta capitala
din punctul de vedere al rentabilitatel exploatareY.
Aceste garle astazr sunt förte numer6se, de aceea in general sunt f6rte rai intreti-
nute. In vecinatatea fie-canal ghiol mare sunt o serie de garle, douè pang la treY pentru
unele ghiolurY, mar multe, pand la zece pentru altele; ele se despart la mica distanta
unele de altele din bratul respectiv al Dunarer, ca sa ajunga in ghiol. Acésta stare de
lucrurl a fost creata de impozitul nelegal, pe care-1 percepeati ca drept de trecere (liana
la 3 leY pe an si pe barca) proprietarir saù pretinsiI proprietarY ar garlelor ; ceea ce facea
ca pescaril sa se adune in tovarasiI i sa-sr sape cate o garla, pe care puneaa stapanire
infiintati pentru acea garla, asa disa a lor, impozitul ce el' insusr plateaïl inainte, trecènd
pe garlele altora. Acum frig, in urma interventiunel energice a Serviciulur Pescariilor,
acésta stare de lucrurr s'a suprimat (garlele insa ati rèmas): nicr un proprietar saù pretins
proprietar de garla nu mar are dreptul de a percepe vre-o taxui de trecere; singurul
drept ce le-a ramas este exclusivitatea pescuitulur in garlele lor prin gardurr, cotete, etc.
Pe de alibi parte, importanta acestur pescuit in garle, fata de pescuitul in ghiolurY,
este förte mica. Se dovedesce acésta printr'un exemplu: din statistica punctulur Pardina
se vede ca. in garlele depindènd de acest punct, garla Cherim No. 1, Cherim No. 2, Josan,
Retca, Comarnitschi, Andron Belibrov, Mitrofan Belibrov s'a pescuit de la 1 Aprilie 1.900
pana la 25 Octombre 1900, aproximativ 18.000 kgr. de peste.

www.dacoromanica.ro
808

Pe cand in intervalul de timp in tóte apele(gliiol,garle, Durare) depirKlend de acelasr

punct, pescuit In total 135.000 kgr. peste, adicä, la punctul Pardina, pescuitul in giirle
reprezintä aprópe 15°/o din pescuitul total. Ceea ce se intamplä la punctul Pardina, se
petrece probabil si In cele-l'alte puncte ale Delta de unde nu s'a putut aduna date statistice.
Avantajele existenteI unuI asa mare num6r de garle se vede asa dar ca sunt Mtge
recluse; inconvenientele din contra sunt fórte numer6se. Se vor cita in trécat:
Intretinerea defectu6sa a garlelor, asa ea ele nu maY corespund scopulta lor prin-
cipal, care este stabilirea comunicatiund lesnicióse a diferitelor bard ale pescarilor. Acest
neajuns se resimte tocmaI in ultimele lunT ale anuluI, cand incepe adeve'rata epoca de
pescuit, atund apele fiind törte aprópe de etiagiti este absolut necesar ca garlele sa aiba
o adancime suficientä sub acest nivel, pentru a putea servi de car de comunicatiune,
conditiune care astazI nu este Indeplinita de cat de un förte mic numèr de garle.
0 supraveghere Innk devine förte grea, daca nu imposibila, chicI num6rul agen-
tilor supraveghetorilor exploatarer nu se pile mari dincolo de o limita cleterminata,
tärä, a impovara din cale afara cheltuelile de exploatare. Ca consecintä ¡mediata avem
inmultirea contrabandelor, cari azr, pentru bratul Chilia mar ales, ail o importanta consi-
derabila.
S'a spus maI sus ea starea in care se afla azI aceste garle este törte rea. InteadevOr,
cca ma mare parte din ele, afara de câte-va care se vor cita mai la vale, sunt nisce
anturI, cari ail la nivelul apeI (socotind apele la etiagiti) 1m-1m 50 lärgime. Origina lor
spre bratul DunareI, din care se alimentéza, este in general potmolita ca si gura lor spre
ghiolul pe care-1 alimentéza, asa In cat cand apele Dunarel sunt In veciratatea etiagiuld,
cum ati fost in luna Octombre 1900, cand s'ati fäcut aceste cercetarI la fata loculuI, barca
relativ mica Cu care s'a trecut pe acele garle si care abea avea 30 c.m. tirant de apa,
abea putea fi tarata, cad pe 1-1 I/2 km. de la bratul Dunä.reI spre interior atingea fund ul
garlelor. Ii póte cine-va lesne inchipui ce munca trebue sa depura bietiIpescarI ca sa-s1
aduca In ghiolurI bärcile grele (incärcate cu ravóde) i sa-sI sc6ta barcile incarcate cu
peste ; si ce influentä daunatóre are acésta stare de lucrurI asupra mersulul exploatara
Pentru ghiolurile maI depärtate de bratele DunareT, dupa ce garla a strabatut pe
acea distanta de 1-1 I/2 km., malul aluvionat al bratuluI, ajunge la depresiunea generala
interna, regiune apr6pe in totdeauna acoperitä cu apa (fac exceptie numaI grindurile,
de care s'a vorbit maI sus). In acest din urrna parcurs taerea periodica a stufuluI si a
plantelor aquatice pe o largime potrivita este suncienta pentru stabilirea comunicatiuner.
In sfarsit, la vèrsarea garlelor In ghiolurI, pe distante variind intre 100 si 200 metri
se constata din nob' o potmolire, produsa la viiturr de micsorarea vitezer curentuluI gar-
lelor la intalnirea cu apele statätöre ale ghiolurilor.
Din descrierea staref actuale a garlelor se vede, ca daca alimentarea ghiolurilor cu
apa prósp6ta nu lash' astä-zr de dorit, dupa cum s'a arätat mar sus, este nu din cauza
garlelor, ci din cauza revèrsaturilor anuale ale apelor Durarer peste malurile celor treI
brate ale sale.
Ca concluziune imediata se vede ce marl' avantage s'ar creia pe de o parte, supra-
vegherd exploatareI, pe de alta pescarilor, daca s'ar astupa cu totul cea mai mare parte
din aceste garle, lasand in vecinatatea fle-caruI ghiol important sari grup de ghiolurI,
cate una sari cel mult dou6 garle. Acestea ar trebui insd atuncI adancite, largite si In-
tretinute anual.
Mentinéndu-se nivelul funduluI la cel putin 50 cm. sub etiagiia, largimea la fund la
1m,50, taluzele la 450, s'ar avea garle care ar corespunde in totul scopuluI propus
(comunicatie lesnici6sa).
Profflul longitudinal va avea fundul orizontal, cad In aceste garle curentul apelor
este alternativ : de la brat spre lac la viiturI, de la lac spre brat, cand scad apele.
Astuparea celor-l'alte ga.rle se póte face törte usor prin micI baraje constituite din
catl-va parr de 8 10 cm. diametru, de 3 metri iraltime, care ar fi infiptI de 50 cm. in
fundul garle. O Impletitura sumara cu nuele .si stuf i aruncarea a cator-va metri cubI

www.dacoromanica.ro
 809

de *Want inaintea si inapoia acestuI gard, pamant luat din malurile garleI, ar coniplecta
baragiul. Evident, ea aceste baraje trebue construite la apele mid, tómna, asa ca viiturile
de primavara, debordand peste ele sa le complecteze, potmolind garla maY departe. Se va
exercita cat-va timp o supraveghere maI activa, cacr pescariI vor cauta sä, le distrugä;
de aceea s'ar putea face dou6 pana la treI asemenea baraje la 6re-care distanta unul de
altul, 20-30 m.
Sä, examinam acum earl din garlele actuale ar trebui pästrate si amenajate in chipul
descris mal sus. Pentru acesta vom examina pe rand cele douè marl insule ale Delteï
si in ele lacurile sari grupurile de lacurf importante, singurile de call ne vom ocupa de
o cam data.

2. Insula, Sf. Cih.ecorghe.

Lacul Gorgova. Are o suprafata de 1200 hect., la care se adaoga 170 hect. pentru
cate-va ghiolurr mid', cum sunt Päparnicu, Catinetu mare si mic, situate la Vestul luI si
Cu care comunica prin scurte drumurI deschise in stufäris.
Acest lac, in care se face o pescarie f6rte bunä, comunica actualmente cu bratul
Sulina intre milele 29 si 30 prin dou6 garle mid: garla luI Greceff si garla luI Simion
Iacob. Aceea care se pretéza me bine spre a fi adancita si lärgita este:
Gdrla lui Greceff. Are o lungime totald 1400 ni. Malurile ail la originea garleI in
bratul Sulina aprópe 2rn,50 de-asupra etiagiuluT, Cu o largime sus de 3111,50, iar la fund de
aprópe 0111,50 cu adancime de apä de aprópe 0111,50 la etiagiti ; inaltimea lor se micsoréza
necontenit, asa cä, la 1 km. de bratul Sulina garla intra In zona mocirlósa. De si de ari
inainte adancimea aper si lärgimea ar fi suficientä, avénd Insä In vedere plantele aquatice,
carI cresc pe fund si de care ar trebui sa curatäm garla, cum si potmolirea acesteia la
Orsarea el in lacul Gorgova, vom avea de executat in total, pentru a aduce acésta garlä
In stare bunä, aprépe 6.200 m. c. sapatura.
Chiar la limita de Sud a laculuI Gorgova trece :
Litcovul. A fost probabil in vremurI un brat al Dullard, ca mai t6te din garlele
importante, care brasdézä, astä-zI delta. Spre Vest de lacul Gorgova, Litcovul merge panä
la garla Rusca; spre Est parcurge mal intaiti vre-o 12 km., apoI se indreptéza spre Sud,
pentru ca dupä altI 18 km. sä ia,sh in bratul Sf. Gheorghe la punctul Parvoloca.
Nu mar are azr importanta pe care o a vea in vremurY, ca cale de comunicatie
pentru cä apr6pe pe tot parcursul celor d'intaill 12 km. de la esirea din lacul Gorgova
spre Est, este acoperit Cu stuf. Cata vreme nu era acoperit cu stuf, forma o excelenta cale
de comunicatiune; azI insä, n'ar maI fi de nicI un interes sä o restabilim, ci ar fi mult
maI bine a se largi drumul prin stutäris, creiat de pescan, si care duce de la lacul Gorgova
la grupul de lacurI situat intre Litcov .;>i punctul Uzlina, grup format de lacurile : Isacelul
Isacov, Uzlina, Uzlinet si alte ghiolurI si jepcl maI putin importante. Acest drum are o
lungime de aprópe 4 km.; asta-zY insa este fórte cotit si pe parcursuHntre diferitele jepcT
n'are de cat cel mult o largime de 2 metri, largime Cu totul nesuficienta pentru circularea
lesniciósä a barcilor. Cum adancimea de apa este suficienta, daca s'ar taia stuful pe lar-
gime de la 8 pang la 10 metri, cu cheltuiala relativ mica s'ar avea, o bung, cale de comu-
nicatiune, pe care pescariI din acel grup de lacurI V-ar putea transporta uneltele si pro-
dusele pescuituluI in bratul Sulina trecAnd prin lacul Gorgova.
Grupul de lawn Isacov-Uzlina. Suprafata totala libera de stuf este de apr6pe 1564
hect. PescariI call pescuesc in aceste lacurr pot comunica :
Spre Gorgova, dupä, cum s'a aratat mal sus;
Pe Litcov in jos, printeun drum de aprópe 500 m. lungime, care unesce Litcovul
cu Isacovul la Sud-Estul acestuia, acolo unde Isacovul se apropie maI mult de Litcov,
drum care as'a-zI este acoperit cu stuf si care s'ar putea curäti;
Spre bratul St Gheorghe la punctul Uzlina, unde sunt instalate cherhanale ca si la

71890 102

www.dacoromanica.ro
810

punctul Gorgova. Acéstg comunicatie se face pe garla luT Iancu (azi a lur Iosef Pavloff),
care unesce bratul Sf. Gheorghe cu una din jepcele vecine cu lacul Uzlina. Acésta garla
intretinuta de proprietarul el, nu sécä, nid-odata, are frig o lgrgime cu totul nesuficientg;
pentru a o aduce in stare mal bung ar trebui, ca si pentru garla luf Grecef de la Gor-
gova, sg executam vre-o 600 de metri cull de sapa,turg.
Litcovul ajunge in bratul Sf. Gheorghe la punctul Pârvoloca. De la acésta gurg a sa,
spre Nord, pe o lungime de vre-o 3 km., are apr6pe 2 metri largime intre malurI, cu
adancimI de apa la etiagia care variaza de la 30 la 40 cm. aprópe de Parvoloca pe aprópe
1. km. lungime, si apoI sporesce treptat pan la 1m,50 adancime, pe care o atinge la ex-
tremitatea celor d'intaI 3 km. De aci inainte lgrgimea sa sporesce treptat, ca sä se men-
ling la apr6pe 20 metri pe un parcurs de aprópe 15 km. ; iar adancimea variazg pe acest
parcurs de la 2m,50 la 3 metri. Este necesar a se adanci acésta gurg a Litcovulur, fiind-cg
pe aci trec pescariI, ca sá pescuiasca Cu nav6dele, fie in partea larga a Litcovuld fie in :
Lacul Gorgoistel. Acesta comunica cu Litcovul printr'un drum f6rte scurt prin tufgri§
la o distanta de apr6pe 8 km. de punctul Parvoloca. Are o suprafata, de 60 hect., cu o
lungime de apr6pe 2'12 km. si o largime medie de 300 m. In el se face o pescarie fárte
bung, din cauzg ca forma sa lunguiata se pretéza fórte bine la pescuitul cu ngvóde.
Pentru adancirea si largimea gurel Paxoloca a Litcovulur vom avea de executat
apr6pe 600 metri cubI de sapatura.
Mergénd de la Parvoloca in aval pe br. Sf. Gheorghe cu vre-o 3 km. inainte de a
ajunge la Ivancea-Nouè se aflg :
Lucid Erinriuc. Are o suprafata de 287 hect., cu o lungime de apr6pe 5 km. si o
largime medie de apr6pe 500 metri. Forma sa lunguiata este avantagi6sa pescuituld cu
nav6de. Acest lac comunica cu bratul Sf. Gheorghe prin douè garle, (lintre care numaT
una, lungg de aprópe 500 m., functioneazg la apele mid.
Acésta garla, proprietatea fratilor Consulend din Caraorman, este fórte bine intretinutg,
de aceea i dä proprietarilor eI resultate fórte bune atat ca comunicatie cat ica pescärie.
Acest exemplu al unei garle deja existente )i care det resultate coa de satisfecciltdre, aratei
fìz destul ce avantage s'ar putea avea, diuteind sli se stabilésett ci pentru cele-l' alte lama saa
grupurf de lama cdte o asemenea garld
De partea dréptä a bratulur Sf. Gheorghe, in dreptul laculul Erinciuc, se gasesce :
Lawl Bekiuc. Are o suprafatg de 78 hect. Prin marea sa adancime, 10 pang la 15
m. la etiagiii, aratä ea a fost un vechiù" brat al Dunard. Comunica, cu bratul St: Gheorghe
printea garla de 500 metri lungime. Acéstg garlä, nu numaI ca nu a fost intretinutg de
catre proprietarul sèql, Ghermale Nichitof din Ivancea, care este unul din ceI ma( marl,
dar si ursuy negustorf de peste din delta, dar ceva maï mult, acesta a si astupat-o la
gura din spre Sf. Gheorghe, facénd ast-fel ca in anul 1900 sa nu se pescuiasca de loe pe
lacul Belciuc; si acésta flind-ca, i se pgrea luI, cA dijma ce i se cerea de catre admi-
nistratia pesca,riilor, era prea mare.
Acest fapt represinta," o stare de lucrurI f6rte dgungtóre pescuituluI; el stabilesce un
fel de monopol in folosul cator-va marl negustorI de peste, proprietarl" de cherhanale si
proprietarl de garle. De si in urma dispozitiunilor serviciuld pescgrillor, proprietarif de garle
numaI aa dreptul de a impedica pe vre-un pescar sä tréca prin garlele lor, de fapt insä,
in mod indirect neintretinénd garlele conform invoelilor Cu administratia, fac pescuitul
imposibil. De aceea ar fi nemerit ca cel putin in punctele, unde sunt asemenea ()meal indg-
ratnicI, intretinerea garlelor sa o fad, serviciul pescArillor Cu cheltuiala sa, sporind dijma,
in consecintg.
In aceia§1 ordine de ideI observam cg, din pricing ca pescarul umil n'are el insusr
mij16ce de a's1 transporta pestele pe pietele de desfacere, el este la dispozitia acelor cher-
hanalagfi i marl negustorI de peste, earl sunt mai top" niste marl" cgmatarr, cgrora e
silit sg le vinda pestele pe nimic, si care 11 mal exploateazg in chip neomenos i prin
alte mijlóce cum sunt: avansuri de alimente, imbracaminte, unelte de pescuit etc., a cgror
val6re, pescarul o plätesce inzecit in naturg prin munca si prin pestele ce prinde.

www.dacoromanica.ro
 811

Se vede decI marele interes pe care '1 are Statul, ca proprietar al pescariilor,
intlinteze si sa exploateze in regie cate-va cherhanale in puncte apropiate, precum sä
isI creeze mijlóce de transport mar repezI si maI sistematice, prin remorchere islepurr,
amenajate pentru transportul pestelul.
Ca sä revenim la lacul Belciuc, constatam cá pescuitul in acest lac are o importanta
törte mare, maI ales pescuitul cegeI, din pricina adancimeY marl a laculuI. Este asa dar
necesar sa adancim i sa largim garla Belciuc, ceea ce represinta, aprópe 3000 metri cubI
de sapaturd.
Regiunea lacurilor coprinse intre grindul Caraorman ci Marea-Négreí. Coprinde lacurile:
Puiulet (556 hect.), Lumina (259 hect.), Puiu (400 hect.), Potc6va (44 hect.), Rosu (1291
hect.), Rosulet (230 hect.), adica la un loc at"' o suprafatä liberä de stuf, 2780 de hect.
In acéstä regiune conditiunile hydrografice sunt cu totul diferite de cat in restul
Delta Inteadevär, pe de o parte grindul Caraorman impiedica, ca apele deja revarsate
In insula Sf. Gheorghe sa's1 urmeze directia lor naturald spre mare, iar pe de alta malul
drept al bratuld Sulina intre Mila 12 (nouë) si Mare este indigat i pereat la o inaltime,
pc care apele nu o intrec, de cat la viiturr absolut exceptionale i neprevaute, cum a fost
acea din 1897 ; asset cei alimentarea acestor lacurz se face exclusiv la oiituri prin reveirsarea
bralulur Sf. Gheorghe pe portiunea coprinsei intre lacurile Erinciuc grindul Sei rei turile, chiar
si acéstà revärsare este intarziatd mult, daca nu impedicata, de cdtre grindul Caraorman
grindurile maI mid: Lumina, Rosu, Ivancea, i prin cele douä garle cari pléca din
bratul Sulina, una la Mila 7 (garla luI Tudor. Vätatu) si alta la Mila 2 (garla Bursuca, con-
tinuarea garld Imputita).
Mara de acésta, getrla Imputitd comunicä cu marea prin cele dou6 ramificatiunr
ale sale, una (garla Bivol) care ese pe malul mdrel la Mila 4 spre S. de Sulina, si alta
(prelungirea Oriel Imputita) care ese la Mila 7. In timpul furtunilor mari, produse de
vinturI earl bat de la larg spre tärm, nivelul marel se umflä, in vecinätatea maluluI (va-
riatiile nivelulur MäreI-Negre in timp de furtunI ating plus sail minus 90 c. in.) s,;i valu-
rile bagd o cantitate enormä de apa saratä pe aceste garle. Influenta apeI de mare se
simte pang, aprópe de grindul Caraorman, &IRA, pe o distanta de aprópe 20 km. de la Mare
si se constatä, prin gustul apeY i prin depozitele cad se gäsesc peste tot pe grindurl, asa
ca, in anif secetosI incercarile pescarilor, stabilitY pe acolo, de a samana cate-ceva, nu
reusesc de loc. In anul 1900 s'a constatat de catre pescan, inaintea inundatiunilor din pri-
mdvara, ca crapiI eraii ca ametitI prin bältI i, dacä, inundatiunea ar fi intarziat sari ar
fi fost maI mid, de cat a fost, pescaria in aceste lacuri ar fi fost complect compromisä,
cel putin pang la o nou6 viiturd mare. Ca o probd de degenerarea pestilor sunt nume-
rosiI pestI monstri, call se gasesc in apele acesteI regiunT.
Se vede dar, cä, in acéstä regiune, pe la.nga cliestiunea comunicatiuna chestiunea
alimenta,reI are importanta f6rte mare.
Pentru a asigura alimentarea cu apd proisp6ta in acésta regiune, va trebui, in «fara
de leirgirea ci addncirea gdrlelor liti Tudor Veitafu fi a Bursucet, sec' mai deschidem cel putin
alte dotte gdrle din bratul Salina, una n dreptul Mild 12 ;si alta intre Mila 9 i Mila 10.
Atat pentru cele d'intaiti douè garle, cat i pentru cele din urmä, sa se sape un siant cu
largimea la fund de 4 metri si cu adancimea sub etiagiä de un metru, pentru a spori in
consecintd volumul apeI intrate. Dupd cum s'a aratat la stabilirea garlelor de comunica-
tiune in partea de V. a insuleI Sf. Gheorghe, va fi i aci de ajuns sa sapam Cu draga
pe distantd de apr6pe 1 km. la bratul Sulina, iar de ad incolo sä thiem stuful pe lar-
gime de 8 pang la 10 metri i sä, curätim fundul de plante aquatice. Malurile garlelor se
vor fixa maI tarziti in chip economic prin pilotI subtirI i stut aruncat indärdtul lor.
Directia generalä a ga,r1eI de la Mila 12 va fi spre ghiolul Puiulet; aceia a &lei
dintre Mila 9 si 10 spre ghiolul Puiul. Vom largi drumurile de comunicatie prin stufaris
intre Puiul i Puiulet, intre Puiul si Lumina, intre Puiul i Rosu prin Potcóva. ApoI, dupd
ce vom fi largit in acelas chip garla Bursuca, p1nà la ghiolul PorculuI, vom prelungi-o
de aci inainte panä la ghiolul Rosu.

www.dacoromanica.ro
812

In sfa,Nt, vonz astupa complect, la o nä4ime egald cet generald a detnelor de

pe malta nedrel, cele clou6 ranzificalii ale Orla Impulita, care es direct in mare, face'nd ast-
fel, la scaderea apelor bratuld Sulina, apele intrate in acésta regiune a Delta 56 se
scurga inapoI tot pe aceste patru garle. Cu chipul acesta, pe de o parte alimentarea Cu
apa dulce a acelor ghiolurl va ti inburatAtitd, lar pe de alta apa de mare nu va mal intra
In cantitate aa de enormä., ca acuma pe timpul furtunilor marr.
Daca s'a eliminat cu totul, cel putin de-o-cam-datA, solutiunea de a deschide garle
din bratul Sf. Gheorghe (care av6nd debit mult mal mare *i malurI mai jóse de cat
bratul Sulina, ar fi fost maI indicat ca isvor de alimentare) causa este motivul de eco-
nomie care s'a avut in vedere. inteadevär, a,semenea garle ar fi trebuit sá strabata diver-
sele grindurI i grindulete de care s'a vorbit mal sus, ded am fi avut un cub de sapaturá
insemnat i ca urmare, cheltuialA mare. Dad, sharea nouilor garle, propuse maI sus,
ne va dovedi cg, alimentarea regiuner mar lasä, inca de dorit, am putea sä, o complecam
dupä aceea, deschizAnd garle noul *i din bratul Sf. Gheorghe.
Astazr, la apele micI, pe§tele se transporta cu carele pe grindurI, parte la Ivancea-
Nouè (la cherhanaua tul Ghermalar