Sunteți pe pagina 1din 9

ELEMENTE DE STATISTICA

I. Obiectul statisticii
Sa urmarim urmatoarea problema practica:
La evaluarea simestriala efectuata la obiectul matematica elevii unei
clase au obtinut urmatoarele note:
6,7, 5, 8, 4, 6, 10, 8, 5, 7, 3, 7, 8, 9, 5, 8, 6, 7, 4, 8, 8, 5, 6, 9, 5.
Profesorul trebuie sa prezinte directorului scolii o analiza a acestor
rezultate.
Intrebare: In ce mod poate face aceasta analiza?

Iata cateva variante:


 O varianta este prezentarea sirului de note de mai sus. Observam insa
ca, vazand sau auzind lista notelor, cu greu se poate trage o concluzie.
 O alta varianta poate fi facand o grupare a datelor care sa dea
posibilitatea evaluarii de asamblu a rezultatelor:
“Din cei 25 de elevi, 22 au note de promovare, iar 3 elevi au note sub 5.”
Informatia astfel prezentata permite formularea unei pareri privind nivelul
de pregatire a elevilor, insa nu e atat de precisa stiind ca 22 de elevi au luat note
e promovare. Iar 3 elevi au note sub 5.
 O a treia varianta de prezentare poate fi urmatoarea :
“Un elev are nota3, 2 elevi au nota 4, 5 au nota 5, 4 au nota 6, 4 au nota 7,
6 au nota 8, 2 au nota 9 si unu are nota 10.”
De aceasta data, informatia poate fi urmarita mai usor, iar concluzia
privind nivelul clasei este mai bine documentata.
 Mai sugestiv chiar, gruparea datelor de mai sus poate fi organizata in
urmatoarele tabele, respectiv in graficele ce urmeaza:

15
10 Nota
nota

5 Nr. Elevi Nota 3 4 5 6 7 8 9 10


0 Nr. de elevi 1 2 5 4 4 6 2 1
1 2 3 4 5 6 7 8
nr elevi
Note 3-4 5-6 7-8 9-10
Nr. de elevi 3 9 10 3
Procentaj 12% 36% 40% 12%

Nr de elevi

9-10 3-4
12% 12%
7-8 5-6
40% 36%

Statistica se ocupa cu culegerea, inregistrarea, gruparea, analiza si


interpretarea datelor referitoare la un anumit fenomen precum si cu
formularea unor previziuni privind producerea viitoare a fenomenului.
Activitatea de culegere si inregistrare a datelor legate de un fenomen face
obiectul statiscticii descriptive sau statisticii formale.

II. Elemente de limbaj in statistica


Populatie statistica
 Definitii
a) Multimea pe care se realizeaza un studiu statistic se numeste populatie
statistica.
b) Elementele componente ale unei populatii statistice se numesc unitati
statistice sau indivizi.
c) Numarul total al unitatilor statistice ale unei populatii statice se numeste
efectivul total al populatiei.
d) O parte a unei populatii statice, aleasa in mod special pentru a se cerceta, se
numeste esantion.

 Exemple
1. Sa presupunem ca ne intereseaza un studiu privind mediile generale obtinute de elevii
clasei a X-a la sfarsitul anului scolar.
In acest studiu avem:
- populatia statistica: multimea elevilor clasei a X-a;
- unitatea statistica: fiecare elev;
- efectivul total al populatiei: numarul tuturor elevilor clasei a X-a.

2.O asociatie profesionala numara 40 de membri. Se doreste intocmirea unui raport statistic
privind salariul lunar al fiecarui membru si starea civila a membrilor asociatiei. In acest studiu
cei 40 de membri reprezinta populatia statistica, fiecare membru reprezinta o unitate statistica,
iar 40 reprezinta efectivul total al populatiei.

Caracteristica
Proprietatea sau indicatorul in functie de care de cerceteaza unitatile
statistice ale unei populatii se numeste caracteristica sau variabila statistica.
 Exemple

1. In exemplele 1 si 2 formulate anterior au aparut diferite caracteristici: media generala,


salariul, starea civila.
2. In domeniul tehnic caracteristicile pot fi: rezistenta la rupere a unui material, continutul in
procente al unei substante intr-un aliaj, productia pe sortimente intr-o anumita perioada de
timp, timpul de functionare al unui parat etc.

 Definitii
 O caracteristica se numeste calitativa daca nu poate fi masurata
(valoarea ei nu se exprima numeric).
 Exemple
starea civila, culoarea parului, calificativul...
 O caracteristica se numeste cantitativa daca poate fi exprimata
numeric.
 Exemple
Nota la teza, media generala, salariul lunar, inaltimea etc.

 Definitii
 O caracteristica cantitativa se numeste dicontinua sau discreta daca ea
nu poate lua decat valori izolate.
 O caracteristica cantitativa care poate lua valorile dintr-un interval se
umeste caracteristica cantitativa continua.
 Intervalele in care caracteristica ia valori se numesc grupe sau clase de
valori ale caracteristicii.
 Exemple

o Nota la teza este o caracteristica cantitatica discreta.


o Inaltimea unei persoane este o caracteristica cantitativa continua.

In studiul static al unui fenomen pot interveni una sau mai multe
caracteristici.

 Definitii
 Valorile pe care le ia o caracteristica sau variabila statistica se numesc
date statistice.
 O activitate planificata ale carei rezultate formeaza multimea de date
statistice se numeste experiment.

III. Tabele de date


Un studiu de statistic comporta efectuarea urmatoarelor etape:
 Culegerea si inregistrarea datelor statistice;
 Gruparea sau clasificarea datelor statistice;
 Analiza si interpretarea datelor;
 Formularea unor previsiuni (exploatarea rezultatelor studiului).
Primele doua etape se realizeaza folosind diferite tabele de dispunere a
datelor statistice furnizate de un experiment, numit tabele de date.

“Repartitia unui grup de sportivi dupa inaltime, exprimata in centimetri”.


Rezultatele obtinute in urma efectuarii experimentului sunt inregistrate in
ordinea in care s-a facut masuratoarea.
Se obtine urmatorul table de date:

Tabeulu 1
165 168 177 195 172 198 196 190 201 168
172 168 168 196 173 199 182 195 196 196
185 205 184 192 178 165 178 182 177 172
196 192 188 195 175 192 175 184 192 170
184 205 190 200 188 176 184 174 188 170
170 180 184 199 192 184 170 175 184 188

Sa asezam aceste date in ordinea crescatoare a inaltimii sportivilor,


consemnand numarul de indivizi cu aceeasi caracteristica. Se obtine astfel un
nou tabel de date:

Tabelul 2
Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
Cm Cm Cm Cm Cm
sportivi sportivi sportivi sportivi sportivi
165 2 174 1 180 1 190 2 199 2
168 4 175 3 182 2 192 5 200 1
170 4 176 1 184 7 195 3 201 1
172 3 177 2 185 1 196 5 205 2
173 1 178 2 188 4 198 1 - -

Tabelul 3
Observatii:

 Tabelul de date da posibilitatea


obtinerii su usurinta a informatiilor
privind fenomenul studiat;
 Clasele de valori ale variabilei
statistice sunt de aceeasi lungime
(amplitudine);
 In acest table, extremitatea dreapta
a fiecarei clase nu face parte din
aceasta clasa cu exceptia ultimei
clase.

“Distributia cadrelor didactice dintr-un judet dupa gradele didactice si


dupa ciclul de invatamant unde activeaza.”
Gruparea datelor culese din diferite surse de informare este realizata in
urmatorul tabel:

Tabelul 4
Gradul Ciclul de
Prescolar Primar Gimnazial Liceal Profesional
didactic invatamant
Definitiv 30 55 120 90 0
Gradul II 95 210 2500 780 20
Gradul III 106 250 2850 850 65

Observatii:
 Fenomenul studiat cuprinde doua caracteristici, amandoua fiind
caracteristici calitative.
 Tabelul de date asociat acestui studiu este un tabel de date cu doua intrari
corespunzator numarului de caracteristici.
 Gruparea datelor in tabelul de date cu doua intrari permite gasirea si
corelarea cu usurinta a unor informatii privind fenomenul studiat.
IV. Frecvente
Frecventa absoluta

Sa consideram o populatie statistica cu efectivul total N, X caracteristica


unitatii statice care ia valorile x1, x2, ... ,xp, iar n1, n2, n3, ...,np numarul de unitatii
corespunzatoare valorilor caracteristicii.

 Definitii:
 Multimea tuturor perechilor (xi, ni), 1  i  p formeaza o serie statistica cu
o singura variabila ( caracteristica).
 Se numeste frecventa absoluta sau frecventa a unei valori xi a
caracteristicii, numarul ni de unitati statistice corespunzatoare acestei valori.

Suma tuturor frecventelor valorilor caracteristici este egala cu efectivul


totatal al populatiei statistice :
n1+n2+ ... + np = N

Formula uzuala de prezentare a unei serii statistice cu o singura variabila


este un tabel (orizontal sau vertical) in care sunt mentionate valorile
caracteristicii si frecventele corespunzatoare acestor valori.

Valorile
x1 x2 ..... xp
caracteristicii
Frecventa N1 n2 ..... np

Clase de valori [x1, x2) ..... [xp-1, xp]

Frecventa n1 ..... np
Vom spune ca aceste tabele definesc distributia sau repartitia statistica
a variabilei statistice.
 Exemple
1.Repartitia statica a elevilor in clasa a XI-a dintr-un liceu dupa
rezultatele la teza de matematica este prezentata astfel:
Tabelul 5
Nota 4 5 6 7 8 9 10
Frecventa 1 4 5 7 18 14 6
2. Repartitia statistica a elevilor clasei a XI-a dintr-un liceu dupa media
obtinuta la sfarsitul anului scolar este:

Tabelul 6
Media generala [6, 7) [7, 8) [8, 9) [9, 10) 10
Frecventa 4 6 20 18 2

 Definitii
 Frecventa absoluta cumulata crescatoare a valorii xi a variabilei este suma
tuturor frecventelor absolute ale valorilor variabilei care apar pana la xi, inclusiv.
Se noteaza: Ni = n1 + n2 + n3 + ...+ ni, 1  i  p

 Frecventa absoluta cumulata descrescatoare a valorii xi a variabilei este


suma tuturor frecventelor absolute ale valorilor variabilei care apar de la xi,
inclusiv.
Se noteaza: N`I = ni + ni+1 + ... + np, 1  i  p

 Exemple
Pentru seria statistica din tabelul 5 avem:
N1 = 1, N4 = 17, N6 = 44, N`1= 50, N`4 = 40, N`6 = 20

Frecventa relativa

Un alt tip de frecventa atribuit unei valori a variabilei statistice, folosit


intr-o analiza statistica, este frecventa relativa.

 Definitie
 Frecventa relativa a valorii xi a unei variabile statistice este raportul dintre
frecventa absoluta a acestei valori si efectivul total al populatiei statistice.
Se noteaza fi = ni/N.

Observatii:
1. 0  fi  1, pentru 1  i  p.
2. f1 + f2 + ... + fp = 1

Intr-adevar, f1 + f2 + ...+ fp = n1/N + n2/N + ... + np/N = N/N = 1.

3 . Valoarea unei frecvente relative se poate exprima in procente.

 Exemple

Sa ne referim la seria statistica din tabelul 5


 Frecventa relativa a valorii x3 = 6 este f3 = n3/N = 5/50 = 10/100 = 10%.
Interpretare: 10% din efectivul de 50 de elevi au obtinut nota 6 la teza.
 Frecventa relativa a valorii x7 = 10 este f7 = n7/N = 6/50 = 12/100 = 12%.
Interpretare: 12% din efectivul de 50 de elevi au obtinut nota maxima.

 Definitii
 Frecventa relativ cumulata crescatoare a unei valori xi a variabilei
statistice este suma frecventelor relative ale valorilor care apa pana la xi,
inclusiv.
Se noteaza: Fi = f1 +f2 + ... + fi, 1  i  p
 Frecventa relativa cumulata descrescatoare a unei valori xi a variabilei
statistice este suma tuturor frecventelor relative ale valorilor care apar de la xi,
inclusiv.
Se noteaza: F`1 = fi + fi+1 + ... +fp, 1  i  p

Vom da un exemplu in care sa fie calculate toate tipurile de frecvente


definite pana acum pentru variabila cantitativa discreta din tabelul 5.

Tabelul 7
Nota Frecventa Frecventa Frecventa Frecventa Frecventa Frecventa
(x) absoluta absoluta absoluta relativa relativa relativa
(ni) cumulata cumulata (fi) cumulata cumulata
crescatoare descrescatoare crescatoar descrescatoare
(Ni) (N`i) e (Fi) (F`i)
4 1 1 50 0,02 = 2% 0,02 = 2% 1 = 100%
5 4 5 49 0,08 = 8% 0,1 = 10% 0,98=98%
6 5 10 45 0,1 = 10% 0,2 = 20% 0,9=90%
7 7 17 40 0,14=14% 0,34=34% 0,8 = 80%
8 13 30 33 0,26=26% 0,6 = 60% 0,66=66%
9 14 44 20 0,28=28% 0,88=88% 0,4=40%
10 6 50 6 0,12=12% 1 = 100% 0,12=12%
Acest tablou de date cuprinde atat gruparea datelor, cat si prelucrarea lor.
Cu ajutorul lui se poate face o serie de interpretari asupra fenomenului,
previziuni, si in consecinta se pot adopta diferite masuri ameliorative.
De exemplu, sa interpretam datele din linia a patra a tabelului. Astfel :
7 elevi din cei 50 au obtinut nota 7 14% din efectivul total au nota 7
17 elevi din cei 50 au note sub 8 34% din efectivul total au note sub 8
40 de elevi din cei 50 au note peste 6 80% din efectivul total au note peste 6

Notiunile introduse in legatura cu valorile individuale x1,x2, x3, …, xp ale


unei caracteristici cantitative discrete pot fi extinse si la caracteristicile
cantitative continue. Astfel avem:

 Definitii
 Frecventa absoluta a unei clase de valori reprezinta numarul de unitati
statistice corespunzatoare valorilor caracteristicii care apartin acestei clase.
 Frecventa absoluta cumulata crescatoare a unei clase de valori este suma
frecventelor absolute ale tuturor claselor de valori care apar pana la aceasta
clasa, inclusiv.
 Frecventa absoluta cumulata descrescatoare a unei clase de valori este
suma frecventelor absolute ale tuturor claselor de valori care apar de la aceasta
clasa, inclusiv.
 Frecventa relativa a unei clase de valori este raportul dintre frecventa
absoluta a clasei si efectivul total al populatiei statistice.
 Frecventa relativa cumulata crescatoare a unei clase de valori este suma
frecventelor relative ale claselor de valori care apar pana la aceasta clasa,
inclusiv (sau raportul dintre frecventa absoluta cumulata crescatoare si efectivul
populatiei).
 Frecventa relativa cumulata descrescatoare a unei clase de valori este
suma frecventelor relative ale claselor de valori care apar de la aceasta clasa,
inclusiv (sau raportul dintre frecventa absoluta cumulata descrescatoare si
efectivul total al populatiei).