Sunteți pe pagina 1din 23

Universitatea Maritimă Constanța

Proiect
Managementul Informației
de Navigație
VTS ISTANBUL

Profesor coordonator Masterand


Constantin Paulică ARSENIE George Gabriel RADU

2018
CUPRINS

1. VTS - Definiții și Clarificări .......................................................................................3


2. Considerații generale privind privind serviciile de trafic maritim (VTS) ..............6
2.1 Obiective...........................................................................................................6
2.2 Responsabilități si răspunderi........................................................................8
2.3 Reglementări legale referitoare la VTS.........................................................11
3. VTS - Tipuri și funcționalități...................................................................................13
3.1 Clasificări VTS.................................................................................................13
3.2 Servicii VTS.....................................................................................................13
3.2.1 Informațional (INS).......................................................................................15
3.2.2 Organizare trafic (TOS) ..............................................................................15
3.2.3 Asistență în navigație (NAS).......................................................................16
4. Beneficiile VTS..........................................................................................................17
5. Serviciul de trafic maritim - VTS Istanbul...........................................................20
5.1 Considerații generale.....................................................................................20
5.2 Descriere.........................................................................................................20
5.3 Reguli și funcționalități..................................................................................21

2
1.VTS – Definiții și clarificări

Un serviciu de trafic maritim (VTS) este un sistem de monitorizare a traficului maritim


instituit în port sau de către autoritățile portuare, similar cu controlul traficului aerian
pentru aeronave. Sistemele VTS tipice folosesc radare, televiziune cu circuit închis,
radiotelefonie VHF și sistemul de identificare automată pentru a urmări mișcările
navelor, oferind siguranță navigației într-o zonă geografică limitată. VTS este proiectat
pentru a îmbunătăți siguranța și eficiența navigației, siguranța vieții pe mare și protecția
mediului marin.
Este important de înțeles contextul în care acest termen VTS este aplicat. Scopul unui
serviciu de trafic naval este de a oferi o monitorizare activă și sprijin pentru navigație
pentru navele aflate în zonele cu ape mici sau de litoral, ori în zone cu trafic aglomerat.
Un VTS este localizat fizic într-un centru VTS. Sistemele sunt compuse din unul sau
mai mulți senzori aflați la litoral, cum ar fi radarele de supraveghere, detectoare de
direcție VHF, AIS, camere de luat vederi, senzori IR, etc. care transmit informațiile dintr-
o locație centrală din care operatorii monitorizează și gestionează evoluția navelor în
trafic.
Majoritatea organizațiilor VTS solicită navelor rapoarte la apropierea sau intrarea în
zona lor de responsabilitate. Aceste rapoarte sunt în mod normal efectuate prin mijloace
de comunicații VHF în mod de lucru voice. Astfel, operatorul VTS corelează aceste
informații cu informațiile de la senzori. Nu este ceva neobișnuit ca unele nave să nu se
conformeze acestor reguli, creând astfel situații periculoase. Chiar și în locurile în care
sunt utilizate VHF-DF, imagimea traficului VTS rămâne dependentă de sistemul de
raportare prin voce VHF. Introducerea AIS a dus la îmbunătățirea breșelor de siguranță
din acest sistem.
Serviciul de trafic maritim VTS este un sistem de monitorizare a traficului maritim
instituit de autoritățile portuare sau port, similar cu controlul traficului aerian pentru
aeronave.
Sistemele tipice VTS folosesc radarele, televiziunea cu circuit închis (CCTV),
radiotelefonia VHF și sistemul se identificare automată a țintei AIS pentru a ține
evidența circulației navelor și să ofere siguranță navigației într-o zonă geografică
limitată.
Serviciul de Trafic Naval - un serviciu implementat de o Autoritate Competentă,
conceput pentru a îmbunătăți siguranța și eficiența traficului de nave şi a proteja mediul.
Serviciul ar trebui să aibă capacitatea de a interacţiona cu traficul şi să răspundă la
situații de trafic în curs de dezvoltare în zona VTS.

3
Autoritatea Competentă-autoritatea făcută responsabilă, în tot sau în parte, de către
guvern pentru siguranţa, inclusiv siguranţa mediului, şi eficienţei traficului de nave şi
protecţiei mediului.
Autoritatea Serviciului de Trafic Naval-autoritatea responsabilă de gestionare,
funcționarea și coordonarea Serviciului de Trafic Naval, interacţiunea cu navele
participante şi furnizarea sigură şi eficientă a serviciului.
Zona VTS-delimitată, declarată oficial zonă de serviciu VTS. O zonă VTS poate fi
subdivizată în sub-zone sau în sectoare.
Centrul VTS-centrul din care Serviciul de Trafic Naval este operat. Fiecare sub-zonă
VTS poate avea propriul sub centru.
Operator VTS-o persoană calificată în mod corespunzător ce efectuează una sau mai
multe sarcini contribuind la serviciile VTS.
Planul de marş VTS-un plan care este de comun acord între o Autoritate VTS şi
comandantul unei nave cu privire la deplasarea navei într-o zonă VTS.
Imagine de trafic VTS-imaginea de suprafaţă a navelor şi mişcările lor într-o zonă VTS.
Servicii VTS-Serviciul de Trafic Naval trebuie să cuprindă cel puțin un serviciu de
informare şi pot include de asemenea altele, cum ar fi un serviciu de asistența a
navigație sau un serviciu de organizare a traficului, sau ambele, definit după cum
urmeaza:
• Un serviciu de informare este un serviciu să asigure că informaţiile esenţiale
devin disponibile la timp pentru luare de decizii navigaţionale la bordul navelor.
• Un serviciu de asistență a navigație este un serviciu pentru asistenţă la luarea de
decizii privind navigaţia la bord şi de a monitoriza efectele sale.
• Un serviciu de organizare a traficului este un serviciu pentru a preveni
dezvoltarea unor situații periculoase de trafic maritim şi să se prevadă deplasarea
sigură și eficientă a traficului navei în zona VTS.
Serviciile aliate - sunt servicii implicate activ în trecerea sigură şi eficientă a navei prin
zona VTS.
Mărfurile Periculoase - includ:
 Mărfuri clasificate în Codul Maritim Internaţional al Mărfurilor Periculoase
(IMDG);
 Substanțe clasificate în Capitolul 17 din Codul internațional IMO pentru
Codul Construcţiei şi Echipamentului Navelor ce Transportă Chimicale
Periculoase în Vrac (IBC), şi în capitolul 19 din Codul internațional IMO
pentru Codul Construcţiei şi Echipamentului Navelor ce Transportă Gaze
Lichefiate în Vrac (IGC);

4
 Produse petroliere şi uleiuri definite de Anexa I MARPOL;
 Substanţe nocive lichide definite de Anexa II MARPOL;
 Substanţe dăunătoare definite de Anexa III Marpol şi
 Materiale radioactive specificate în Codul pentru Transportul în Siguranţă
a Combustibililor Nucleari Iradiaţi, Codul Deşeurilor cu Nivel Ridicat de
Radioactivitate şi Plutoniu de la Bordul Navelor (INF).

5
2. Considerații generale privind privind serviciile de trafic
maritim (VTS)

2.1 Obiective
Scopul Serviciului VTS este de a îmbunătăți siguranța maritimă și eficiența în navigație,
siguranța vieții pe mare și protecția mediului marin precum și a zonelor adiacente
țărmului, de la posibilele efecte adverse ale traficului maritim într-o zona de navigație.
Implementarea unui nou VTS sau re-evaluarea unui serviciu VTS existent poate fi o
soluție practică, în cazul când există motive de îngrijorare cu privire la nivelurile de
siguranță și dacă , ca rezultat al revizuirii măsurilor de siguranță existente, s-a constatat
că acestea nu îndeplinesc în mod adecvat cerințele.
VTS este un serviciu implementat de către o autoritate competentă, activitatea sa fiind
reglementată de capitolul V al SOLAS Regula 12, împreună cu liniile directoare pentru
serviciile de trafic maritim ”Guidelines for Vessel Traffic Services [IMO Resolution
A.857(20)]”, adoptat de catre Organizația Maritimă Internațională (IMO) la 27 noiembrie
1997.
Imaginea traficului VTS este elaborată și colectata prin intermediul unor senzori
avansați, cum ar fi radar, AIS, pentru identificarea direcției, CCTV și VHF sau alte
sisteme și servicii. Un serviciu de trafic maritim modern integrază toate informațiile la
un mediu de lucru ”operator unic” pentru usurința în utilizare și în scopul de a permite
organizarea eficientă a traficului și a comunicării.
În zonele acoperite de un sistem VTS există anumite proceduri ce trebuiesc urmate
pentru toate navele care traversează aceste locații: proceduri de zonă (Area
Procedures), domenii sectoriale (Sector Areas), raportări la sosire și la plecare (Arrival
and Departure Reports), proceduri de apropiere (Approach Procedures), proceduri de
pilotaj (Pilotage Procedures) și multe altele. Fiecare din procedurile enumerate sunt
denumite în raport cu zonele pe care le deservesc. De exemplu, în Norvegia, zonele de
procedură Oslofjord se numesc ”OSL1” și ”OSL2” , iar în Olanda, zona Rotterdam,
”Maas Approach” și ”Maas Entrance” se numesc ”RTM2”, respective ”RTM6”.
Un serviciu VTS ar trebui să aibă întotdeauna o imagine cuprinzatoare a traficului , ceea
ce înseamnă că toți factorii care influențează traficul de navigație precum și informațiile
despre toate navele participante și intențiile lor, ar trebui sa fie ușor accesibile. Prin
intermediul imaginii de trafic, situațiile în curs de dezvoltare pot fi evaluate și se
reacționează conform acestora. Evaluarea datelor depinde, într-o mare masură, de
calitatea datelor colectate și de capacitatea operatorului de a combina acest lucru cu o
situație reală sau în curs de dezvoltare.
În timp ce diferite modele matematice pot fi folosite pentru a evalua necesitatea unui
serviciu VTS, orice astfel de modele sau metode statistice trebuie să ia în consuderare

6
factorii umani și considerațiile practice. Pentru a spori siguranța și eficienta traficului
maritim într-o anumită zonă, fundamentele pe care ar trebui să se bazeze Autioritatea
competentă vor reflecta într-o mare masură evoluțiile viitoare din zonă, luate ca un
întreg, precum și se va ține cont de opinia expertului în domeniul maritim, care
utilizează sistemul.
Serviciul de trafic naval este cel care monitorizează atât navele care intră sub incidența
SOLAS, cât și pe cele non - SOLAS.
Sistemele VTS tradiționale folosesc o reprezentare schematică a caracteristicilor
hidrografice și geografice ale zonei relevante ca fundal pentru imaginea de trafic.
Veridicitatea acestor reprezentări nu este tocmai potrivită pentru o navigație precisă.
Odată cu apariția hărților electronice, există beneficii clare mai ales pentru imaginea de
fond a traficului naval. Astfel, serviciul de trafic naval poate monitoriza și recomanda
unei nave date concrete și precise grație acestor harți cartografiate până la cel mai
insesizabil detaliu.
Sistemele VTS care nu sunt dotate cu hărți electronice, pot oferi consultanță numai în
legătură cu caracteristicile detectabile de către radar, cum ar fi linia de costă sau
sistemele de navigație IALA.
Traficul naval, fie el generat de ecoul radar, simboluri radar sau AIS, este indicat pe o
hartă de fundal. Harta în sine trebuie să fie o hartă vectorială care să permită mărirea/
micșorarea rapidă a imaginii sau care să ofere o imagine de ansamblu, precum și
selectarea obiectelor grafice, cum ar fi mijloace de navigație, contururi de profunzime
sau obiecte de pe uscat.
Centrele VTS pot transmite informații cu privire la navele care nu dețin un astfel de
senzor, dar care sunt urmărite de radarul VTS, prin intermediul AIS la navele care sunt
echipate cu AIS. Orice pseudo țintă difuzată de VTS ar trebui în mod clar identificată ca
atare. O atenție deosebită trebuie avută atunci când se utilizează informații transmise
de către o terță parte. Acuratețea acestor informații trebuie bine studiată.
Centrele VTS pot, de asemeni, să trimită mesaje scurte la o singură navă, la toate
navele, la un anumit interval de timp sau într-o zonă specială, cum ar fi informații de
gestionare a traficului, informații de management în porturi sau avertismente de
navigație.
Serviciul de trafic naval trebuie întotdeauna să aibă o imagine cuprinzătoare a traficului,
ceea ce înseamnă că toți factorii care influențează traficul, precum și informațiile despre
toate navele participante și intențiile lor ar trebui să fie ușor accesibile. Prin intermediul
imaginii de ansamblu a traficului naval, se pot preveni anumite situații periculoase care
pot apărea. Evaluarea datelor depinde în mare măsură de calitatea datelor și
capacitatea operatorului de a combina acest lucru cu situația reală.
Principalele obiective ale serviciul de trafic naval sunt:

7
• accesul neîngrădit la desfăşurarea de activităţi comerciale şi de agrement;
• păstrarea apelor şi a spaţiului adiacent cât mai natural şi mai curat, prevenind
poluarea;
• consilierea personalul navigant pentru a utiliza în siguranţă căile navigabile.
Experienţa a arătat că, în general, aceste obiective sunt supuse potenţialelor riscuri
existente în apele din apropierea costelor, în special în punctele de congestie a
traficului naval şi la interfaţa cu porturile situate pe estuare.

2.2 Responsabilități si răspunderi


Beneficiile derivate din utilizarea serviciului de trafic naval pot avea o valoare
considerabilă, atunci când modul de aplicare este cel corespunzător şi costurile
furnizate de implementarea unui astfel de sistem merită efortul.
Funcţiile serviciului de trafic naval pot fi împărţite în funcţii interne şi externe.
• Funcţiile interne sunt reprezentate de activităţile de pregătire care trebuie
efectuate pentru a permite VTS să funcţioneze. Acestea includ activităţi de colectare şi
evaluare a datelor, precum şi activităţi de luare a deciziilor.
• Funcţiile externe sunt activităţi desfăşurate cu scopul de a influenţa
caracteristicile de trafic. Acestea se referă la gestionarea traficului primar, alocarea de
spaţiu, controlul de rutină al navelor şi manevre pentru evitarea unor coliziuni, precum şi
alte funcţii de management, cum ar fi punerea în aplicare a anumitor norme şi
standarde, remedierea unor deficienţe sau executarea de activităţi auxiliare.
Însă cele mai importante funcţii ale serviciului de trafic naval sunt:
• ocrotirea vieții omenești pe mare;
• siguranța navigației;
• fluidizarea traficului naval;
• protecția mediului marin;
• sprijinirea securității maritime;
• protecția comunităților adiacente și a infrastructurii;
• sprijinirea în aplicarea legii.
Funcţiile exacte ale oricărui VTS depind însă de circumstanţele particulare din zona
VTS şi de volumul şi caracterul traficului maritim.
Liniile directoare VTS solicită că autoritatea VTS ar trebui să fie dotate cu personal
suficient, calificat corespunzător, corespunzător și capabil să execute sarcinile

8
necesare, ținând cont de tipul și nivelul de servicii care urmează să fie furnizate în
conformitate cu orientările actuale ale IMO privind acest subiect.
Recomandarea V-103 IALA este Recomandarea privind standardele de instruire și
certificare a personalului VTS. Există patru cursuri de modele asociate V103/1 la V-
103/4, care sunt aprobate de IMO și ar care trebui să fie folosite pentru instruirea
personalului VTS.
În cazul în care două sau mai multe guverne au un interes comun în stabilirea unui VTS
într-un domeniu, ele ar trebui să dezvolte un serviciu de coordonare a traficului navelor
pe baza unei acord între ele.Să aibă uniformă in proceduri si operațiuni.
În planificarea și stabilirea unui VTS, guvernul sau Autoritatea competentă ar trebui să:
• asigure o baza juridica pentru funcționarea unui VTS pentru ca ecesta sa
opereze în conformitate cu legislația națională și internațională;
• se asigure că obiectivele pentru VTS sunt stabilite;
• se asigure că o autoritatea VTS este numita și legal împuternicita;
• se asigure că zona de servicii este delimitată și declarată ca zonă VTS ; dacă
este cazul , zona poate fi împărțită în sub- zone sau sectoare ;
• determine tipul și nivelul de servicii care urmează să fie prestate , având în
vedere obiectivele VTS ;
• stabilieasca standarde adecvate pentru mal - și echipamente bazate pe off-
shore ;
• se asigure că autoritatea VTS este prevăzut cu echipamentele și facilitățile
necesare pentru a îndeplini în mod eficient obiectivele VTS ;
• se asigure că autoritatea VTS este prevăzut cu personal suficient , calificat în
mod corespunzător ,instruit corespunzător și capabil să execute sarcinile necesare ,
luând în considerare ,tipul si nivelul de servicii ce vor fi prestate și a liniilor directoare
prevazute de IMO privind recrutarea , calificările și formarea de operatori VTS ;
• stabilească calificările adecvate și cerințele de formare pentru operatorii VTS ,
luând în considerare pentru a fi furnizate tipul și nivelul de servicii ;
• asigure că dispozițiile privind formarea de operatori VTS sunt disponibile ;
• instruiasca autoritatea VTS de a opera VTS în conformitate cu rezoluțiile
relevante ale OMI;
• stabilească o politică cu privire la încălcări ale cerințelor de reglementare VTS ,
și să se asigure că această politică este în concordanță cu legislația națională . Această
politică ar trebui să ia în considerare consecințele de defecțiuni tehnice , și atenția
cuvenită ce trebuie acordată în circumstanțe extraordinare.

9
În operera unui VTS autoritatea VTS ar trebui:
• sa se asigure că obiectivele VTS sunt îndeplinite;
• sa se asigure că standardele stabilite de către autoritatea competentă pentru
niveluri de servicii și operatori, calificările și echipamentele sunt îndeplinite;
• sa se asigure ca VTS este operat in conformitate cu rezolutiile IMO;
• sa se asigure că operațiunile VTS sunt armonizate , dacă este cazul , cu
raportarea navelor și măsuri de orientare , ajutor pentru operațiuni de navigație , de
pilotaj și portuare ;
• sa ia în considerare , după caz , participarea pilotului , atât în calitate de utilizator
cat și de furnizor de informații ;
• sa se asigure ca un timp de ascultare continuă pe frecvențele radio, este păstrat
și că toate serviciile publicate sunt disponibile în timpul programului de lucru al VTS ;
• sa se asigure ca procedurile operaționale pentru situații de rutină și de urgență
sunt stabilite ;
• într- un timp util , sa ofere navigatorilor informatii si detalii complete privind
cerințele care trebuiesc îndeplinite și procedurile care trebuiesc urmate în zona VTS .
Aceste informații ar trebui să includă categoriile de nave care participa la trafic,
frecvențe radio care sunt utilizate pentru raportare , formatul și conținutul rapoartelor
necesare , autoritatea VTS responsabilă pentru funcționarea serviciului , orice informații
, sfaturi sau instrucțiuni care trebuie furnizate navelor participante, precum și tipurile și
nivelul de servicii disponibile. Aceste informații ar trebui să fie publicate în publicații
nautice adecvate și în "World VTS Ghidul ".
Răspunderea unui accident în urma instructiunilor date de VTS poate fi decisa doar de
la caz la caz, în conformitate cu legislația națională .Prin urmare , o autoritate VTS ar
trebui să ia în considerare implicațiile legale în cazul unui accident în transportul maritim
in care operatorii VTS poate nu au reușit să realizeze sarcinile competent .
Guvernele contractante trebuie să se asigure că navele care arborează pavilionul lor,
sunt în conformitate cu cerințele serviciului de trafic maritim . Guvernele ontractante
care au primit informații de o presupusă încălcare a unui VTS de către nave care
arborează pavilionul lor ar trebui să ofere guvernului care a raportat infracțiunea detalii
cu privire la orice măsuri adecvate luate.

10
2.3 Reglementări legale referitoare la VTS
VTS este reglementată de capitolul V al SOLAS Regulamentul 12, împreună cu liniile
directoare pentru servicii de trafic maritim, Rezoluția IMO A.857 (20), adoptat de către
Organizația Maritimă Internațională la 27 noiembrie 1997.
În zonele unde există VTS, există și anumite proceduri pe care navele trebuie să le
respecte, cum ar fi: proceduri de raportare a ETA, proceduri de apropiere, de pilotaj și
multe altele.
VTS folosește sistemele de raportare obligatorii care recepționează informații de la
nave interacționând cu traficul maritim și inevitabil încorporează elemente de raportare
specifice. De aceea, înțelegerea termenului de VTS este oarecum confuză și are la
bază:
• VTS în sensul generic și tradițional, acoperă toate formele de servicii de trafic
dinamice, fără a fi în mod necesar în corcondanță cu standardele internaționale.
Acestea sunt mai mult în concordanță cu servicii standard conform cerințelor SOLAS
Ch. V Reg. 12, IMO Res. A.857, orientările IALA VTS și articolele 3 și 8 din Directiva
2002/59 a Consiliului Europei;
• Sistemele VTS sau echipamentele de procesare a informațiilor de la senzorii
VTS care reprezintă sisteme particulare de monitorizare a traficului naval în sprijinul
altor sisiteme de monitorizare.
2.3.1 IMO – Organizatia Maritima Internationala
• Conventia SOLAS – cap.5 – Safety of Navigation, R12 – Vessel Traffic Service,
contribuie la:
- siguranta vietii pe mare;
- siguranta si eficienta navigatiei;
- protectia mediului marin, a zonelor adiacente la uscat si a instalatiilor din
larg, de posibile efecte nefavorabile ale traficului marin.
• Rezolutia A 857 (20) din 1997 – Guidelines for VTS, se refera la;
- criteriile privind liniile directoare referitoare la planificarea, implementarea
si operarea unui VTS;
- criterii de recrutare, calificare, pregatire si certificare a operatorilor VTS.
• Circul MSC 1065 din 2002, referitor la pregatirea si certificarea personalului VTS
care trebuie sa se faca in conformitate cu IALA Model Course V-103.
2.3.2 Directiva 2002/59/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 27 Iunie
2002, stabilind un sistem de informare si monitorizare a traficului navelor in Comunitate.

11
- Scupul Directivei este de a institui in Comunitate un sistem de
monitorizare a traficului navelor maritime si de informare in vederea cresterii sigurantei
si eficientei traficului maritim si de a contribui la o mai buna prevenire si detectare a
poluarii cauzate de nave.
2.3.3 Directiva 2009/17/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 Aprilie
2009, de modificare a Directivei 2002/59/CE de instituire a unui sistem comunitar de
monitorizare si informare privind traficul navelor maritime.
2.3.4 Conventia STCW 1995 – prevede dezvoltarea unui program international
standard de pregatire, instruire si certificare a personalului ce deserveste un VTS, in
conformitate cu recomandarile IALA V-103.
2.3.5 IALA - Asociatia Internationala de Semnalizare Maritima si a Autoritatii Farurilor.
• Cursuri model IALA V-103, referitoare la standardele pentru pregatirea si
certificarea personalului VTS:
- V-103/1 on VTS Operator Training;
- V-103/2 on VTS Supervisor Training;
- V-103/3 on the Job Training;
- V-103/4 on the Job Training Instructor.
• Recomandari IALA:
- V-119 – pentru implementarea unui VTS;
- V-120 – pentru implementarea unui VTS de ape interioare;
- V-127 - pentru proceduri operationale intr-un VTS;
- V-136 - pentru participarea la World VTS Guide;
- 1070 – rolul VTS in managementul zonelor restrictive si de acces limitat.

12
3. VTS - Tipuri și funcționalități

3.1 Clasificări VTS


3.1.1 VTS de port :
• Zone cu trafic intens;
• Trafic de marfuri periculoase si/sau poluante;
• Zone dificile de navigatie;
• Zone inguste (stramtori, canale, pase);
• Zone sensibile de mediu.
3.1.2 VTS costier:
• Ape teritoriale;
• Asistenta in navigatie;
• Puncte obligatorii de raportare.
3.1.3 VTS regional:
• Schimb de date si informatii intre VTS-uri:
- Nationale;
- Zone maritime;
- Internationale.

3.2 Servicii VTS


Eficienta serviciului VTS depinde de siguranta, continuitatea si precizia comunicatiilor
oferite. Calitatea masurilor de prevenire a accidentelor depinde de capacitatea
sistemului in depistarea din timp a situatiilor potential primejdioase si de abilitatea de a
emite atentionari referitoare la aceste pericole.
Functia primara pe care trebuie sa o indeplineasca un Serviciu de Supraveghere a
Traficului Maritim este de a asigura buna desfasurare si coordonare a traficului maritim,
prin colectarea, verificarea, organizarea si difuzarea informatiilor.
Aceasta are la baza conceptul de management continuu al traficului, ce se realizeaza
prin: monitorizare, informare, recomandare si directionare.

13
A. Monitorizare
Folosind echipamentele automate de identificare (AIS - Automatic Identification
System), radar, monitorizare tv cu circuit inchis (CCTV) si de radiotelefonie, sistemul
VTS monitorizeaza traficul maritim ce se desfasoara in zona sa. Deasemeni, acesta
primeste informatii despre eventualele manevre ce urmeaza a fi efectuate, eventuale
pericole de navigatie, discrepante aparute la sistemele de balizare/dirijare a traficului si
orice alte informatii de interes pentru participantii din cadrul traficului maritim,
asigurandu-se astfel fluenta, eficienta si desfasurarea in siguranta a traficului maritim.
B. Informare :
Serviciul de supraveghere a traficului, prin operatorii sai, analizeaza informatiile primite,
apoi le transmit partilor interesate. Astfel, operatorii VTS pot lua in timp util deciziile
necesare cu privire la desfasurarea in siguranta a traficului maritim.
Exemplu de Informare
C. Recomandare:
In functie de traficul ce se desfasoara, operatorii VTS pot interveni cu recomandari catre
participantii la traffic, in vederea prevenirii aparitiei unor situatii potential periculoase.
Exemplu de Recomandare
D. Directionare:
In cazul in care se observa incalcarea regulilor de traffic sau la aparitia unor situatii ce
pot genera evenimente de navigatie, operatorii VTS intervin cu instructiuni de dirijare a
traficului (ex: de a se mentine o distanta minima pana la un obstacol/pericol de
navigatie; de a se ocoli o zona potential periculoasa; in situatii grave se ordona
schimbarea cursului navei in vederea evitarii coliziunii sau esuarii).
Exemplu de Directionare
Fiecare dintre aceste actiuni, sunt independente una fata de cealalta si nu neaparat
trebuie sa fie precedate de oricare dintre ele. Responsabilitatea finala pentru navigarea
in siguranta a navei ramane comandantului navei.
Un serviciu de supraveghere a traficului este alcatuit din trei componente principale :
 Sistem de raportare pentru navele aflate sau care tranziteaza zona
acoperita de VTS (Vessel Movement Reporting System-VMRS)
 Schema de separare a traficului (Traffic Separation Scheme -TSS)
 Sistem de Supraveghere al traficului : radar, sistem de identificare
automata (Automatic Identification System -AIS), supraveghere video
(closed circuit television-CCTV).

14
3.2.1 Informațional (INS)
Serviciu de informare (INS), furnizeaza la intervale fixe de timp, la cerere sau ori de
cate ori situatia impine, pentru luarea deciziilor la bord, informatii relevante pentru zona
VTS, referitoare la:
- Traficul din zona;
- Situatia meteorologica locala;
- Zonele si facilitatile de ancorare;
- Pericole si/sau restrictii de navigatie;
- Orice alte informatii relevante necesare navelor;
- NAVTEX.

3.2.2 Organizare trafic (TOS)


Serviciu de organizare trafic (TOS), asigura organizarea si controlul traficului prin
furnizarea de informari, avizari si recomandari navelor, in scopul prevenirii situatiilor
potential periculoase in trafic, a incidentelor si accidentelor de navigatie, precum si
eficientizarea traficului de nave in zona VTS, cum ar fi:
- Planificarea miscarii navelor pentru prevenirea congestionarii si a situatiilor
periculoase;
- Organizarea fluxului de trafic pentru transporturi speciale sau a navelor cu
incarcaturi perculoase;
- Stabilirea unui sistem de operare a traficului si a planurilor de navigatie;
- Stabilirea raportarii obligatorii a miscarilor navelor in zona VTS;
- Respectarea rutelor speciale si a zonelor de separare a traficului, tabilite de VTS;
- Respectarea limitelor de viteza;
- Coordonarea traficului in situatiile in care se impune interventia VTS;
- Activitati nautice sau lucrari marine in curs care pot interfera cu fluxul traficului de
nave;

15
3.2.3 Asistență în navigație (NAS)
Serviciu de asistenta in navigatie (NAS), este un serviciu care ofera informatii esentiale,
asistenta si consiliere navelor aflate in trafic, la cerere sau ori de cate ori se impune,
pentru a ajuta la luarea de decizii la bordul navelor, cu privire la procesul de navigatie si
monitorizarea efectelor in situatii de:
- Trafic intens;
- Dificultati si deficiente in navigatie;
- Conditii meteorologice deosebite;
- Potentiale pericole;
- Risc de esuare;
- Deviatia navei de la planul de navigatie VTS.
Operatorii VTS trebuie sa fie instruiti si pregatiti pentru a oferi asistenta in navigatie in
mod corespunzator, atunci cand apare o situatie care compromite siguranta navigatiei.

16
4. Beneficiile VTS

Spre deosebire de alte mijloace de reglementare a traficului, serviciul VTS, fiind activ,
are capabilitatea de a interactiona si de a se implica in procesul decizional de la bordul
navei.
In acest sens, serviciul VTS poate detecta aparitia unor situatii potential periculoase
intre nave, sau nave care se indreapta spre un pericol, astfel incat le pot atentiona din
timp pe acestea si, in anumite cazuri, sa le instructioneze pe acestea asupra masurilor
preventive pe care acestea le pot lua in vederea iesirii din aceste situatii, serviciul VTS
avand astfel ca obiectiv final, functia de reglementare si prevenire a accidentelor
maritime. Principala cauza a accidentelor maritime fiind atribuita factorului uman,
progresul inregistrat prin implicare si interactionarea cu serviciul de supraveghere VTS
ca un aparator al sigurantei maritime, poate fi usor remarcat. Cel mai evidenta cale de
a evalua efectul participarii centrelor VTS asupra sigurantei maritime este de a
determina factorul de reducere al riscurilor care poate fi realizat.
Prevenirea insasi in mod direct a producerii unui accident conduce la o imbunatatire a
eficientei traficului maritim, accidentul fiind cauza a intarzierilor, nu numai pentru navele
implicate cat si pentru celelalte nave din zona.
Accidentele majore pot conduce la intarzieri de lunga durata, in special cand navigatia
este restrictionata sau redirectionata, sau in cazuri extreme cand serviciul VTS va fi
nevoit sa inchida caile navigabile pentru traficul maritim.
Prin calitatea serviciilor oferite, serviciul VTS acumulueaza numeroase informatii care
pot fi oferite si prestatorilor de servicii implicate in transbordarea, depozitarea sau
transportul marfii la destinatia finala (auto,feroviare,cai navigabile interioare sau pe
mare), ducand astfel la imbunatatirea si optimizarea lantului logistic din cadrul
transportului multimodal de la producator si pana la consumator. Transferul de informatii
in legatura cu marfa, pozitia, deplasarea, destinatia si estimarea sosirii la destinatie, fac
parte integranta din inter-conectivitatea din cadrul acestui lant, care este esential in
imbunatatirea transportului intermodal.
Serviciul VTS, prin actiunile sale contribuie la imbunatatirea, optimizarea si
eficientizarea traficului maritim prin reducerea numarului de accidente si intensificarea
utilizarii infrastructurii existente (cai navigabile interioare, ecluze, porturi).
Trebuie facut un calcul pentru a determina daca reducerea riscului de accidente justifica
valoarea investitiei cerute. Investitia si costurile de operare pot fi calculate imediat dupa
ce s-a realizat proiectul. Este foarte important sa nu subestimam costurile de operare.
Este mai dificil de estimat reducerea riscului, decat viata sistemului.

17
Atat beneficiile cat si perspectivele directe si indirecte pe care un VTS le poate avea,
incluzand costurile suplimentare de servicii pentru trafic in viitor, beneficiile porturilor de
operare, ar trebui sa fie luate in considerare. La beneficiile indirecte se include si o
estimare a costurilor si frecventei in cazul unui incident/accident inainte si dupa
implementarea in zona respectiva a unui VTS.
Un alt beneficiu de luat in considerare ar fi: reducerea infrastructurii cailor navigabile
prin schimbarea echipamentelor vechi- traditionale cu cele moderne cu procesare
automata.
In final, decongestionarea traficului si reducerea numarului de persone decedate din
cauza accidentelor, poate justifica cel mai bine costurile de implementare si functionare
al unui VTS.
În concluzie, beneficiile unui sistem de trafic naval include:
4.1 Cresterea sigurantei navigatiei prin:
- Reducerea incidentelor;
- Reducerea situatiilor potential periculoase.
4.2 Cresterea eficientei economice a traficului prin:
- Fluidizarea traficului;
- Reducerea consumului de combustibil;
- Optimizarea transportului;
- Reducerea timpilor de tranzit si de asteptare;
- Integrare intermodala.
4.3 Optimizarea folosirii infrastructurii prin:
- Facilitati oferite de terminale;
- Management pentru ecluze si porturi;
- Utilizarea cailor navigabile.
4.4 Protectia mediului prin:
- Managementul si monitorizarea marfurilor periculoase;
- Reducerea si minimalizarea efectelor poluarii in caz de accidente;
4.5 Facilitarea schimbului electronic de date intre autoritatile competente.
4.6 Facilitarea schimbului electronic de date intre participantii la trafic.
4.7 Raportarea electronica de carte nave.

18
4.8 Folosirea mesajelor standard de informare nava-autoritate si autoritate-autoritate
pentru compatibilitaea navigatiei pe ape interioare cu navigatia maritima.
4.9 Folosirea listelor si clasificarilor de caduri acceptate international.
4.10 Folosirea unui numar unic de identificare a navelor europene.
4.11. Structura standardizata a datelor care foloseste module de texte predefinite si
codificate intr-o mare masura, pentru a permite traducerea automata in alte limbi a
continutului si pentru a facilita introducerea vizelor catre navigatori in sistemul de
planificare a voiajelor.
4.12 Compatibilitatea structurii standardizate de date cu structura de date ECDIS.

19
Serviciul de trafic maritim - VTS Istanbul

5.1 Considerații generale


Strâmtoarea Bosfor și apele portuare din Turcia, fiind aglomerate, un VTS avansat
(Serviciul de trafic al navelor) este esențial pentru navigarea sigură și eficientă a navelor
din aceste ape.
Autoritatea competentă din cadrul Serviciului de trafic al vaselor din strâmtoarea
turcească (TSVTS) este ministrul transporturilor, iar directorul general al Administrației
pentru siguranța și salvarea costieră, numit de guvernul turc, este Autoritatea TSVTS.
Pe lângă siguranța navigației, TSVTS aplică planurile de urgență și coordonează toate
mijloacele care trebuie utilizate în conformitate cu aceste planuri (remorcare, stingerea
incendiilor, antipoluare, S.A.R., îngrijire medicală). Dar domeniul său de responsabilitate
este limitat de "faptul că decizia finală privind siguranța navigației este dată de Maestru
și că orice informație, avertisment, instrucțiune sau recomandare oferită de VTS nu
afectează în vreun fel responsabilitatea de a gestiona nava, capacitatea profesională și
cunoașterea Comandantului ". Toți operatorii VTS sunt Căpitanii cu cel puțin doi ani de
experiență de comandă și au primit o formare specifică în conformitate cu standardele
IALA.
În prezent există două zone VTS în strâmtorile turcești: Istanbul VTS (55Nm) și
Çanakkale VTS (78Nm) și TSS Marmara (71 Nm).
5.2 Descriere
Informațiile privind situația traficului naval sunt obținute de la 8 turnuri de pe
strâmtoarea din Istanbul și de la 5 turnuri din strâmtoarea Çanakkale. Fiecare turn este
echipat cu un radar cu bandă X și o cameră video cu telecomandă care trimit date către
centrul VTS al zonei. Trei turnuri în fiecare zonă VTS sunt dotate cu dispozitive VHF.
Există șase stații de bază AIS în strâmtorile turcești, iar stația de pilotaj a strâmtorii are
50 de unități portabile de transpondere AIS, permițând fiecărui pilot să obțină o imagine
întreagă a navelor care trec prin strâmtori.
În plus, VTS dispun de senzori Doppler pentru profilele de curenți, salinitate și
temperatură, stațiile meteorologice automate, stațiile de referință DGPS, stațiile de
căutare pentru direcția VHF și echipamentele de comunicații (VHF, HF, MF, INMARSAT
C) echipate cu unități de înregistrare și replay.

TSVTS oferă trei servicii diferite:

20
Serviciul de informații privind traficul maritim care oferă pozițiile relative ale navelor,
mișcările intenționate ale altor nave, notificările către marinari, rapoartele meteorologice
și orice alte informații considerate necesare de către operatorii VTS.
Asistență navigațională pentru navele care întâmpină dificultăți din cauza
defecțiunilor echipamentului de navigație sau a vremii nefavorabile.
Serviciul de organizare a traficului, care furnizează informații operaționale
navelor înainte de intrarea în strâmtori, în conformitate cu regulamentele privind traficul
maritim din strâmtorile turcești.

5.3 Reguli și funcționalități

21
 Prezentarea rapoartelor SP 1 și SP 2 către TSVTS în conformitate cu sistemul

de raportare a strâmtorilor turcești (TUBRAP).

 Rapoartele privind punctele de apel sunt furnizate de nave în timpul intrării și

ieșirii din zona TSVTS și în momentul schimbării sectoarelor.

 Canalul VHF R / T al sectorului TSVTS va fi ascultat în orice moment în timpul

trecerii sau ancorajului în interiorul zonei TSVTS.

 TSVTS ar trebui să fie informat în orice moment când navele părăsesc zona

TSVTS.

 Navele care navighează în strâmtorile turcești, pentru siguranța navigației,

protecția vieții și a mediului, ar trebui să monitorizeze în permanență toate

emisiile TSVTS și să ia în considerare informațiile, avertismentele și instrucțiunile

date de TSVTS.

 Comandanții navelor care navighează în strâmtorile turcești trebuie să raporteze

către TSVTS toate pericolele privind siguranța navigației.

22
 Navele care navighează în cadrul TSS prin Marea Marmara, fie că se află în

escală, fie că nu se află în trecere, în caz de abatere de la TSS, acostare sau

ancorare la baliză, abandonarea ancorei, întoarcerea sau urgențe și

circumstanțe excepționale similare și orice întârzieri în ETA care depășesc 2 ore,

trebuie să raporteze VTSC în cauză.

 Navele care efectuează pasaj fără trecere prin Strâmtorile Turcești ar trebui să

ridice steagul de semnal "T" în timpul zilei și în timpul nopții să prezinte o lumină

verde care poate fi observată din toate punctele de pe orizont, atât în timpul

trecerii, cât și în timpul ancorării.

 Toate comunicațiile legate de serviciul de pilotaj ar trebui să fie efectuate prin

canalul VHF R / T 71.

În concluzie, se consideră că VTS poate aduce patru aspecte ale beneficiilor, după
cum se arată în figura de mai jos. În plus, pentru a discrimina avantajele derivate din
VTS și non-VTS, condiția de trafic înainte de construirea VTS acționează ca un punct
de referință.

Reducerea costurilor de curățare a


accidentelor scurgerilor de petrol
Protecția
Mediului Reducerea pierderii pescuitului sau a
altor industrii

Diminuarea efectelor negative asupra


mediului

Reducerea Beneficiile Reducerea probabilității


Siguranța accidentelor de trafic
costurilor de VTS
patrulare
Evitarea situațiilor
periculoase

Mărirea capacității de tranzit


Utilizarea eficientă a Eficiență Îmbunătățirea navigatie pe timp de ceață
navelor de patrulare
23
Îmbunătățirea navigatie pe timp de noapte