Sunteți pe pagina 1din 211
Cuvant inainte de dr. Larry B. Silver ‘Mintea gi creierul se afla intr-o simbioza perfecta. Sentimentele, gandurile si actiunile noastre sunt posibile doar datorita actiunilor complexe ale creierului. Orice mo- dificare care are loc la nivel i i i nilor noastre. In ziua de astazi, specialig- psihologia mintii fara sd tina seama sireversul este adevarat: parintii le caror conexiuni cerebrale defectuoase nu igi pot intelege pe deplin fiul sau fica inteleagé modificdvile care s-au petrecut la nivelul creierului, precum gi impactul pe care aceste modificari tl au asupra mintii. Pentru mine, aceasti descoperire a inceput in anii ’60. gitirea mea in domeniul psihiatriei copilului gi adoles- iui se concentrase asupra psihologiei mintii. Explozia itor tulburari caracteristice adolescentilor , tulburari care au fost explicate din perspectiva lor chimice i microscopice produse in creier. urd ce am descoperit tot mai multe informatii robleme impiedica nu doar progresul geolar, ci gi activitatile sportive, in interactiunile sociale gi lc familie. Astfel, am ajuns si ne indreptim atentia R Copilul desincronizatsenzorial sistemul lor nervos nu fimotioneazd fi in mod corespunza- tor. Modificiirile cerebrale duc la aparitia unor comporta- mente care ii deruteazi, ii frustreaza gi ii umplu de manie retrasi cdnd sunt intr-un grup sau de ce refuzi s8 participe ladiverse activitati sau jocuri sportive. Pe linga problemele « de inva nile, sunetele gi senzatiile de atingere sau de migcare, sunt deranjati de luminile intense sau sunetele puternice, si se i scati pe neagteptate. 2& gi folosesc mugchii este ineficient. Deoarece nu reugese si-gi coordoneze grupele mari de mugchi (motricitatea srostera) gi/sau mugchii mici (motricitatea find), le este di sara, 88 jopaie sau si se catere, Nureugese \tregului proces integrator de care are re succesiuni atat de comple- ratul? Cum dobandeste un Cuvant inainte B copil abilititile complexe pe care le presupune legarea gi- retului unui pantof sau scrierea pe o paging de hartie? Dr. Ayres a reunit intr-o viziune integral tot ceea ce stiam despre multiplele sisteme senzoriale care trebuie sa func- tioneze atdt separat, cit gi impreund pentru a duce la in- Geplinire aceste actiuni gi altele de acelasi fel. Dr. Ayres a descris rolurile esentiale pe care sistemul nostru tact gi vestibular le joaed in procesnl de coordonare a informatii- lor senzoriale cu activitatea motorie. Perspectiva sa asupra integririi senzoriale a condus la dezvoltarea unor interventii speciale destinate acestor co- pi. Terapia de integrare senzoriali se axeazA pe corectarea, litdtile de limbaj. "iaglegen astizi la un nivel mai profund aceste tul- |-motorii, de limbaj si de invtare. Cu toate ‘tea, problemele fundamentale nu sunt, de obicei, lua- considerare deeat atunci cind nivelul de frustrare pe are-| traiese copilul sau adolescentul, familia si profesorii aparitia unor probleme emotionale, sociale gi fami- Din pécate, inc& si mai freevent, specialigtii in stind- tal4, asistent social sau educatie se concentrea- roblemele familiale, sociale gi emotionale ca gi cum aar fi problema prineipala, scapand ins complet din faptul ci ele sunt secundare fat& de problemele neu- fundamentale. curand, am evaluat un i eredeau cfi are nevo- ie sau de psihoterapie. De asemenes, parintii consiliere parental pentru a reusi s8-gi stapa- jun monstru* acasé gi la gra- v gi lipsit de maturitate, Nu voia si se imbrace 4 Copilul desincronizat senorial Cuvaneinainte 5 singur, insistand mereu ca acest lucru sa fie ficut de mama. le. Nu se juca frumos cu ceilalti co- pii, ficea pe seful si insista ca toti si se supund vointel lui. cea s& stea intr-un leagin din curtea casei gi si se dea in el Ante Pediatrul le spusese pirintilor si stabileasci limite ferme si abia apoi si se agtepte la un comportament mai bun. Educatoarea era furioasa pentru ca biiatul ii facea foarte multe probleme la clasi. Nu asculta niciodata in- structiunile care i se dideau gi nu ficea niciodata cea c se cerea, Parintii se simteau vinovati, intrucat pediatrul § educatoarea puneau comportamentul baiatului pe seama educatiei primite acasi. $i totugi, pSrintii nu mai gtiau ce sii faci. Tatal spunea mereu ca. dacd mama ar fi mai severa, problemele fiuluilor ar lua sfargit. Pe mine m-a izbit cat de drigut parea acest copil atunci cénd il vedeai singur. L-am observat apoi in timpul activitatilor de la gridinigd, unde am vazut cu ochii mei toate comportamentele de care se plingeau educatoarea $i parintii, Uneori se rostogolea pe podea, alteori se indrepta spre alt copil, pe care punea mana imbriitisa. Copilul respectiv se ferea, iar educatoarea incepea: Atunci cind clasa era implicatd in activitati de grup, el se plimba de colo-colo prin incdipere, refuzind sa stea ali- turi de ceilalti copii. Daca un alt copil il atingea din greseali fn timp ce se juca, sirea gi apncence putere. Am mai ob- itul orelor, baiatul mi s-a pirut obosit gi nervos, gata si izbucneaseéi in plans din cauza fiecdrei nereusite. Cunoseand prea bine tulburarea de integrare senzo- riala, am stabilit sa fie evaluat de un terapeut ocupational, Dizabilitaile fundamentale de sensibilitate tactil’, coordo- nare motorie si nesigurantd vestibulara au fost confirmate, Am inceput, prin urmare, terapia occupational, nu medica- tiasau psihoterapia, Acest copil nu trebuia ,sti-gi schimbe comportamen- tul”. Noi trebuia sd-i intelegem comportamentele si moti- vele subiacente sugerate de acestea. A trebuit si ne aducem aminte ca toate comportamentele reprezinta un mesaj, un simptom - nu un diagnostic. Dac specialistii nu privese dincolo de suprafata si nu inteleg cauzele fundamentale ale problemelor, nici un fel de interventie nu va functiona. Dac& nu sunt tratate pro- blemele de problemele familiale, sociale si r ra, Sarcina noastrd este de anu reactiona la comportamente cu aceleasi frustriri gi senti- mente de constientizare a egecului pe care le triiegte co- pilul. Meseria noastra este de a intelege comportamentele, pentru ca doar infelegand vom sti cum sé ajutam. Ca specialist care intélneste multi copii gi adolescenti cu probleme de integrare senzorial’, de invajare gi de lim- baj, imi dau seama foarte bine ca nici un fel de progres nu poate fi obtinut daca parintii problemele neurologice de baz. Necunosednd dificul creierului si problemele gcolare si cotidiene pe care aces- tea le genereaz4, parintii nu pot nici sé inteleaga, nici si-s alutecopill adr tg-ar dor ru parinti despre dizabi- de limbaj. Din pacate, la fel de bund despre dis- functia de integrare senzoriala - cunoseuti astiizi sub nu- mele de tulburare de procesare senzor’ ‘Acum, aceasta carte exist. Carol Kranowitz a ficut 0 treab’ excelent, preludnd un material complex gi prezen- ‘indu-l intr-un mod ugor inteles - gi la fel de ugor de folo- sit, Parintii care citese aceasti carte vor intelege probleme- le de planificare motorie, preeum $i di vestibu- Jar-proprioceptive gi de sensibilitate tactilii. Cartea nu este