Sunteți pe pagina 1din 6

METODA NEPARAMETRICĂ A COEFICIENŢILOR

DE CORELAŢIE A RANGURILOR
SPEARMAN ŞI KENDAL

În analiza unor legături stabilite pentru activităţile de comerţ, servicii şi turism este posibilă doar
utilizarea metodele neparametrice. Acestea sunt situaţiile în care:
 distribuţia variabilelor nu tinde spre normalitate
 nu se pot stabili parametrii funcţiilor studiate
Deoarece metodologia de aplicare a metodei neparametrice se bazează pe acordarea unui
număr de ordine denumit rang, ea permite:
 stabilirea existenţei legăturii
 precizarea direcţiei legăturii
 măsurarea intensităţii legăturii, atât pentru caracteristicile cantitative, dar şi pentru cele
calitative, evitând utilizarea informaţiei privind tipul distribuţiei.
Cea mai cunoscută metodă neparametrică este cea a coeficienţilor rangurilor Spearman şi
Kendall
Avantajul primordial privind aplicarea acestei metode constă în posibilitarea utilizării ei în
următoarele cazuri:
- când analiza se realizează la nivelul unei colectivităţi restrânse, formată dintr-un număr
redus de unităţi
- când distribuţia este asimetrică
- când se studiază distribuţiile unor unităţi complexe

 Coeficientul de corelaţie a rangurilor Spearman


Metodologia coeficientului rangurilor Spearman, porneşte de la ipoteza conform căreia, între cele
două serii de date supuse studiului poate să se stabilească o legătură.
În cazul legăturilor simple y  f  x  , aplicarea metodologiei presupune parcurgrea următoarelor
etape:
1 - caracteristicilor supuse analizei interdependenţei statistice ( x - independentă, y - dependentă)
le sunt acordate ranguri în mod crescător, în sensul că, valorile empirice sunt înlocuite cu ranguri ( R x
pentru factorială şi R y pentru rezultativă), astfel încât celui mai mic nivel îi corespunde rangul 1;
2 – se ordonează crescător rangurile acordate caracteristicii factoriale( R x )
3 - se ordonează rangurile acordate caracteristicii rezultative ( R y ) după cum corespund rangurilor
factoriale ( R x )
4 – se determină diferenţa rangurilor: d i  R x  R y
2
5 – se calculeză pătratul diferenţei: d i
6 – se determină şi se interpretează coeficientul rangurilor Spearman, cu relaţia:
2
6  di
CS  1 

n n2 1 
în care:
n  numărul de unităţi observate
Coeficientul poate lua valori cuprinse între -1 şi +1 şi se interpretează ca cel de corelaţie liniară (r),
astfel:
 dacă Cs = 0, între ranguri nu există nici o legătură între rangurile caracteristicilor
 dacă Cs ia valori apropiate de 0 , atunci legătura dintre ranguri este foarte slabă
 dacă Cs ia valori apropiate de +1 sau -1 , legătura este puternică între rangurile caracteristicilor
 dacă Cs = +1 sau Cs = -1, atunci există o legătură funcţională între respectivele ranguri ale
caracteristicilor.
Să se analizeze legătura dintre numărul absenţelor şi salariul acordat angajaţilor, aplicând metoda
neparametrică a coficientului de corelaţie Spearman

Algoritmul de determinare a coeficientul de corelaţie neparametrică Spearman


Nr.
Salariul Ry
Nr. absenţe Rx
(sute lei) Rx Ry di d i2
Angaj. (zile)
yi Cresc. f( R x )
xi
1 4 22 2 7
2 6 16 4 4
3 8 15 6 3
4 5 17 3 5
5 7 13 5 2
6 10 10 7 1 36
7 3 20 1 6 25
7 7 7

--
 xi  yi --- --- --- ---
d i 10
i 1

 43
i 1 i 1

0
d i
2

 113 i 1

Etape de determinare a coeficientului rangurilor Spearman:

1 - caracteristicilor supuse analizei interdependenţei statistice ( x - nr. absenţe, y - salariu)

le sunt acordate ranguri în mod crescător ( R x pentru nr. absenţe şi R y pentru salariu), astfel

încât celui mai mic nivel îi corespunde rangul 1;

2 – se ordonează crescător rangurile acordate numărului absenţelor ( R x )

3 - se ordonează rangurile acordate salariului ( R y ) după cum corespund rangurilor

absenţelor( R x )

4 – se determină diferenţa rangurilor: d i  R x  R y


2
5 – se calculeză pătratul diferenţei: d i

6 – se determină şi se interpretează coeficientul rangurilor Spearman, cu relaţia:

2
6  di
CS  1  
n n 2  1

Valoarea coeficientului de corelaţie, CS  ne arată că, între rangurile acordate


salariului şi cele stabilite pentru numărul absenţelor, există o corelaţie ...............................,

deoarece CS    0,95 ;  0,75 .


 Coeficientul de corelaţie a rangurilor Kendall
Acest coeficientul de corelaţie a rangurilor se calculează în raport cu două elemente ce
trebuiesc stabilite pe parcursul metodologiei de aplicare, :
 concordanţa
 discordanţa

Ambele componente se stabilesc în raport cu R y (pe coloana lui R y ), după ce în

prealabil a fost ordonat după rangurile lui R x , astfel:

- concordanţa ( Pi ) este determinată la fiecare nivel „i” ca numărul rangurilor stabilite ca


având valori mai mari decât valoarea rangului nivelului cu care se compară;
- discordanţa ( Qi ) este determinată la fiecare nivel „i” ca numărul rangurilor stabilite ca
având valori mai mici decât valoarea rangului nivelului cu care se compară.
Pentru legăturile simple y  f  x  , aplicarea metodologiei presupune parcurgrea
următoarelor etape:
1 - caracteristicilor supuse analizei interdependenţei statistice ( x - independentă, y -
dependentă) le sunt acordate ranguri în mod crescător, în sensul că, valorile empirice sunt

înlocuite cu ranguri ( R x pentru factorială şi R y pentru rezultativă), astfel încât celui mai mic nivel

îi corespunde rangul 1;
2 – se ordonează crescător rangurile acordate caracteristicii factoriale ( R x );

3 - se ordonează rangurile acordate caracteristicii rezultative ( R y ) după cum

corespund rangurilor factorialei( R x );

4 - se stabileşte concordanţa ( Pi ) pe baza ultimelor ranguri R y aranjate în funcţie de R x

ordonat crescător;

5 - se stabileşte disconcordanţa ( Qi ) pe baza ultimelor ranguri R y aranjate în funcţie

de R x ordonat crescător;

6 - se calculează S i , unde S i  Pi  Qi

7 – se determină şi se interpretează coeficientul rangurilor Kendall, cu relaţia:


2 S i
CK 
n n  1
în care este numărul de unităţi observate

Coeficientul de corelaţie Kendall se interpretează în acelaşi mod cu cel al rangurilor


Spearman.
Să se analizeze legătura dintre numărul absenţelor şi salariul acordat angajaţilor, aplicând metoda
neparametrică a coficientului de corelaţie Kendall

Algoritmul de determinare a coeficientul de corelaţie neparametrică Kendall


Nr.
Salariul Ry
absenţe Rx
(sute lei) R R Pi Qi Si
(zile) x y
yi Cresc. f( R x )
xi
4 22 2 7 1 6 1 5 -4
6 16 4 4 2 7 0 5 -5
8 15 6 3 3 5 0 4
5 17 3 5 4 4 0 3
7 13 5 2 5 2 1 1
10 10 7 1 6 3 0 1
3 20 1 6 7 1 0 0
7 7

 xi y i
--- --- --- --- --- ---
i 1 i 1
S i
 43  113

Etape de determinare a coeficientului rangurilor Kendall:


1. - caracteristicilor supuse analizei interdependenţei statistice ( x - nr. absenţe, y - salariul) le

sunt acordate ranguri în mod crescător, ( R x pentru absenţe şi R y pentru salariu), astfel încât

celui mai mic nivel îi corespunde rangul 1;

2. - se ordonează crescător rangurile acordate caracteristicii factoriale ( R x );

3. - se ordonează rangurile acordate caracteristicii rezultative ( R y ) după cum corespund

rangurilor factorialei( R x );

4. - se stabileşte concordanţa ( Pi ) pe baza ultimelor ranguri R y aranjate în funcţie de R x ordonat


crescător;

5. - se stabileşte disconcordanţa ( Qi ) pe baza ultimelor ranguri R y aranjate în funcţie de Rx


ordonat crescător;

6. - se calculează S i , unde S i  Pi  Qi
7. - se determină şi se interpretează coeficientul rangurilor Kendall, cu relaţia:
2 S i
CK  
n n  1

Valoarea coeficientului de corelaţie, C K  ne arată că, între rangurile acordate salariului şi


cele stabilite pentru numărul absenţelor, există o corelaţie ............................................., deoarece

C K    0,95 ;  0,75 .

Metoda neparametrică a coeficientului Yulle


Aplicabilitatea acestui coeficient se bazează pe întocmirea tabelului de asociere, care se prezintă
astfel

Tabelul 8.17- Tabel teoretic de asociere

y peste sub
Total
x y y

peste x a b a+b

sub x c d c+d

Total a+c b+d a+b+c+d

Metodologia determinării coeficientului de asociere Yulle depinde de tipul caracteristicilor care


stau la baza analizei legăturii de asociere.

Etapele de determinare a coeficientului de asociere Yulle, când ambele caracteristici sunt


cantitative, sunt următoarele:

1 – se schiţează tabelul de asociere ce urmează a fi completat


n n

2 – se determină valorile medii ale caracteristicilor ( x şi y ), astfel:


 xi şi
y i
x i 1
y i 1

n n
3 – se acordă semnul “+”, respectiv “-“, fiecărei valori x i şi y i după cum este mai mare sau
egală, respectiv mai mică în comparaţie cu valoarea medie corespunzătoare, ( x sau y );
4 – se numără câte valori perechi  ,  ,  ,  ,  ,  ,  ,  sunt, iar rezultatele numărării
se trec ăn tabel astfel
a - numărul perechilor  , 
b - numărul perechilor  , 

c - numărul perechilor  , 


d - numărul perechilor  , 

5 – se calculează coeficientul de asociere Yulle pe baza relaţiei:


ad  bc
Q (7.11)
ad  bc

6 – se interpretează coeficientul de asociere la fel ca şi coeficientul de corelaţie, astfel:

Semnificaţiile valorilor coeficientului de asociere


Dacă Q  0 , NU există asociere între variabilele studiate

Asociere INVERSĂ, dacă Q    1 ; 0  Asociere DIRECTĂ, dacă Q   0 ; 1

Interval Tipul asocierii Interval Tipul asocierii

Q    0,2 ; 0  inversă foarte slabă Q   0 ; 0,2  directă foarte slabă

Q    0,5 ;  0,2  inversă slabă Q   0,2 ; 0,5 directă slabă

Q    0,75 ;  0,5 inversă de intensitate medie Q   0,5 ; 0,75 directă de intensitate medie

Q    0,95 ;  0,75 inversă puternică Q   0,75 ; 0,95 directă puternică

Q    1 ;  0,95 Inversă foarte puternică Q   0,95 ; 1 directă foarte puternică

Q  1 Inversă perfectă Q 1 directă perfectă

Cea mai largă aplicabilitate o are utilizarea acestui coeficient în cazul caracteristicilor nenumerice
(exemplu: când se doreşte analiza legăturii la nivelul unei firme dintre sexul salariaţilor şi opinia acestora
cu privire la momentul petrecerii concediului: vara sau iarna)