Caracteristica și metode de obținere a acidului acetic

Acidul acetic este produs atat prin fermentare bacteriana, cat si prin sinteza. La ora actuala,
doar 10 % din productia mondiala de acid acetic se face pe cale biologica, cea care ramane de
baza pentru obtinerea otetului, cu atat mai mult cu cat legislatia multor tari impune ca otetul de
uz alimentar sa fie de origine naturala.
Circa 75 % din acidul acetic produs pentru utilizarea chimica se obtine prin carbonilarea
metanolului. Restul de 25 % se obtine prin metodele alternative:

1. Carbonilarea metanolului
Cea mai mare cantitate de acid acetic pur se obtine prin carbonilarea metanolului. In acest
proces, metanolul si monoxidul de carbon reactioneaza pentru a produce acid acetic, conform
ecuatiei chimice :
CH3OH + CO → CH3COOH
Procesul implica aparitia iodometanului ca intermediar si se realizeaza in trei etape.
Un catalizator, de obicei un complex metalic, este necesar pentru carbonilare (etapa 2).
(1) CH3OH + HI → CH3I + H2O
(2) CH3I + CO → CH3COI
(3) CH3COI + H2O → CH3COOH + HI
Prin alterarea conditiilor de reactie, este posibila obtinerea anhidridei acetice pe aceeasi
linie de productie.
Deoarece atat metanolul cat si monoxidul de carbon erau materii prime ieftine, carbonilarea
metanolului parea sa fie de departe o metoda atractiva de obtinere a acidului acetic.
2.2. Oxidarea acetaldehidei
Oxidarea acetaldehidei ramane a doua metoda ca importanta pentru producerea acidului
acetic, desi nu se poate compara ca eficacitate cu metoda carbonilarii metanolului.
Acetaldehida poate fi produsa fie prin oxidarea butanului sau a benzinei usoare, fie prin
hidratarea etilenei (etena).
Cand butanul sau benzina usoara sunt incalzite cu aer in prezenta unor diferiti ioni metalici,
printre care cei de mangan, cobalt si crom, se formeaza un peroxid organic care apoi se
descompune pentru a produce acid acetic, dupa reactia:
2 C4H10 + 5 O2 → 4 CH3COOH + 2 H2O
In conditii similare si folosind catalizatori similari ca in oxidarea
butanului, acetaldehida poate fi oxidata de catreoxigenul din aer pentru a produce acid acetic.
2 CH3CHO + O2 → 2 CH3COOH
 Folosindu-se catalizatori moderni, aceasta reactie poate duce la obtinerea acidului acetic cu
un randament de peste 95 %.
Principalii produsi secundari sunt : acetatul de etil, acidul formic si formaldehida, toti
avand puncte de fierberemai mici decat acidul acetic si putand fi separati usor prin distilare.
3. Oxidarea etilenei
Acetaldehida poate fi obtinuta din etilena prin procedeul Wacker, iar apoi oxidata ca mai
sus.
Mai recent, a fost pusa la punct o conversie a etilenei la acid acetic, mai ieftina si desfasurata
intr-o singura etapa.
4. Fermentatia oxidativa
Pentru o lunga perioada a istoriei omului, acidul acetic, sub forma de otet, a fost produs
cu ajutorul bacteriilor din genul Acetobacter. In conditiile prezentei abundente de oxigen, aceste
bacterii pot produce otet pornind de la o larga varietate de alimente fermentabile. Produsele
utilizate in mod obisnuit sunt cidrul de
mere, vinul si cerealelefermentate, maltul, orezul sau cartofii.
Se obtine prin fermentatie acetica, din etanol, conform ecuatiei chimice generale:
C2H5OH + O2 → CH3COOH + H2O
O solutie diluata de alcool inoculata cu Acetobacter si pastrata intr-un loc cald si aerat se va
transforma in otet de-a lungul a catorva luni.
Metodele de producere industriala a otetului accelereaza acest proces prin imbunatatirea
aportului de oxigen pentru bacterii.
Primele esantioane de otet produs prin fermentatie au aparut probabil ca greseli in cursul
procesului de fabricare a vinului (vinificatie).
Daca mustul este fermentat la o temperatura prea mare, Acetobacter se va multiplica in exces si
va inhiba drojdia ce apare spontan pe struguri. Ca urmare a faptului ca cererea de otet pentru uz
culinar, medical si sanitar crestea, producatorii de vin au deprins rapid sa foloseasca si alte
materii organice pentru a fabrica otet in timpul lunilor calde de vara, chiar inainte de coacerea
viilor.
Metoda era lenta si nu intotdeauna incununata de succes, intrucat producatorii inca nu
intelesesera fenomenul.
Astazi, otetul este produs in cea mai mare parte in rezervoare in care sunt
scufundate culturile bacteriene. Prin aceasta metoda, alcoolul este fermentat pana la otet intr-un
rezervor in care se amesteca incontinuu, iar oxigenul este furnizat prin barbotarea aerului in
aceasta solutie.
 5. Fermentatia anaeroba
Unele specii de bacterii anaerobe, pot transforma zaharidele direct in acid acetic, fara
utilizarea etanolului ca produs intermediar. Reactia generala determinata de aceste bacterii se
poate scrie:
C6H12O6 → 3 CH3COOH
Mai interesant sub aspectul chimiei industriale este faptul ca aceste bacterii acetogene pot
sintetiza acid acetic pornind de la compusi monocarbonati (cu un singur atom de carbon), cum ar
fi metanolul, monoxidul de carbon sau o mixtura de dioxid de carbon si hidrogen:
2 CO2 + 4 H2 → CH3COOH + 2 H2O

6.Distilarea uscata a lemnului

In industrie, acidul acetic se obtine si prin distilarea uscata a lemnului. Materialul lemnos
se incalzeste la 900-1000 °C, in absenta aerului, si astfel rezulta mai multi produsi: carbunele de
lemn (mangalul, folosit drept combustibil si reducator), produsi gazosi (CH4, CO, CO2) si un
produs lichid, numit acid pirolignos. Acesta din urma este un amestec de substante, printre care
acidul acetic, metanol, acetona si alti acizi superiori.
Din acest amestec, acidul acetic este izolat prin extractie cu un solvent selectiv.