Președintele Federației Ruse este cea mai înaltă funcție publică a Federației Ruse, precum și persoana aleasă în această

funcție.

Președintele Federației Ruse este șeful statului. Multe dintre puterile președintelui sunt fie executive direct în natură, fie
sunt aproape de executiv. În același timp, potrivit unor cercetători, președintele nu aparține nici unei ramuri a puterii, ci se
ridică deasupra lor, deoarece are funcții de coordonare și are dreptul de a dizolva Duma de Stat.

Președintele Federației Ruse este, de asemenea, garantul Constituției Federației Ruse, drepturile și libertățile umane și
civile și comandantul suprem al forțelor armate ale Federației Ruse.

În conformitate cu Constituția Federației Ruse și cu legile federale, Președintele Federației Ruse stabilește principalele
direcții ale politicii interne și externe.

Atribuțiile

În baza celui de-al patrulea capitol din Constituția Federației Ruse, Președintele Rusiei exercită următoarele atribuții:

 numește, cu aprobarea Dumei de Stat, președintele Guvernului Federației Ruse;

 are dreptul să prezideze ședințele Guvernului Federației Ruse;
 decide demisia Guvernului Federației Ruse;
 prezintă Duma de Stat un candidat la funcția de președinte al Băncii Centrale și ridică, de asemenea, problema
demiterii președintelui Băncii Centrale în Duma de Stat;
 la propunerea primului-ministru al Federației Ruse, numește și respinge viceprim-miniștrii Federației Ruse și
miniștrii federali;
 prezintă Consiliului Federației candidații pentru numirea judecătorilor Curții Constituționale, Curții Supreme,
precum și candidatura procurorului general; înaintează Consiliului Federației o propunere de eliberare din funcție
a procurorului general; numește judecători ai altor instanțe federale;
 formează și conduc Consiliul de Securitate al Federației Ruse, al cărui statut este determinat de legea federală;
 aprobă doctrina militară a Federației Ruse;
 formează administrația președintelui Federației Ruse;
 numește și respinge plenipotențiarii președintelui Federației Ruse;
 numește și anulează cea mai înaltă comandă a Forțelor Armate ale Federației Ruse;
 numește și recheamă reprezentanții diplomatici ai Federației Ruse în țări străine și organizații internaționale. În
conformitate cu cerințele Constituției, aceste numiri pot fi efectuate de președinte după consultarea comisiilor sau
comisiilor competente ale camerelor Adunării Federale;
 numește alegeri la Duma de Stat în conformitate cu Constituția și legea federală;
 dizolvă Duma de Stat în cazurile și în modul prevăzut de Constituție;
 numește un referendum în conformitate cu procedura stabilită de legea constituțională federală;
 introduce facturi către Duma de Stat;
 semnează și promulgă legi federale în termen de paisprezece zile de la primire. Dacă președintele îl respinge în
termen de paisprezece zile de la data primirii legii federale, Duma de Stat și Consiliul Federației în procedura
stabilită de Constituție reexaminează această lege. Dacă, după reconsiderare, legea federală este aprobată în ediția
adoptată anterior cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul total al membrilor Consiliului Federației și
a deputaților din Duma de Stat, acesta trebuie semnat de președintele Federației Ruse în termen de șapte zile și
făcut public;
 se referă la Adunarea Federală cu mesaje anuale despre situația din țară, pe principalele direcții ale politicii
interne și externe a statului [25] [26];
 pot utiliza proceduri de conciliere pentru a rezolva diferențele dintre autoritățile de stat ale Federației Ruse și
autoritățile de stat ale entităților constitutive ale Federației Ruse, precum și între autoritățile statului entităților
constitutive ale Federației Ruse. În cazul în care nu se ajunge la o decizie convenită, acesta poate sesiza instanța
competentă pentru soluționarea litigiului;
  au dreptul de a suspenda actele autorităților executive ale entităților constitutive ale Federației Ruse;
 emite decrete și ordine;
 poate anula deciziile și ordinele Guvernului Federației Ruse;
 direcționează politica externă a Federației Ruse;
 negociază și semnează tratatele internaționale ale Federației Ruse;
 semn ratificări;
 acceptă acreditările și scrisorile de rechemare ale reprezentanților diplomatici acreditați la el;
 în cazul agresiunii împotriva Federației Ruse sau a unei amenințări imediate de agresiune, Președintele Federației
Ruse introduce legea marțială pe teritoriul Federației Ruse sau în anumite localități, cu notificare imediată
Consiliului Federației și Dumei de Stat;
 soluționează chestiuni legate de cetățenia Federației Ruse și acordarea de azil politic;
 conferă distincții de stat ale Federației Ruse, conferă titluri de onoare ale Federației Ruse, titluri speciale militare
și înalte speciale;

În procesul de exercitare a atribuțiilor sale, Președintele Federației Ruse emite decrete [27] și ordine care sunt obligatorii
pe întreg teritoriul Federației Ruse. Decretele și ordinele președintelui Federației Ruse nu trebuie să contrazică Constituția
Federației Ruse și legile federale.

Organele subordonate

Decretul Președintelui Federației Ruse din 12 mai 2008 nr. 724 definește autoritățile executive federale care sunt direct
controlate de președintele Federației Ruse, precum și serviciile federale și agențiile federale care se află subordonate
acestor autorități executive federale:

1) Ministerul Afacerilor Interne al Federației Ruse

2) Ministerul Federației Ruse pentru apărare civilă, situații de urgență și ajutor în caz de catastrofe
3) Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse
4) Agenția Federală pentru Comunitatea Statelor Independente, compatrioții care trăiesc în străinătate și pentru
cooperarea internațională umanitară
5) Ministerul Apărării al Federației Ruse
6) Serviciul Federal pentru Cooperare Militară-Tehnică
7) Serviciul Federal pentru Controlul Tehnic și al Exportului
8) Ministerul Justiției al Federației Ruse
9) Serviciul Penitenciar Federal
10) Serviciul Federal Bailiff
11) Serviciul de curierat al Federației Ruse (Serviciul Federal)
12) Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse (Serviciul Federal)
13) Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse
14) Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse
15) Direcția Generală a Programelor Speciale pentru Președintele Federației Ruse (Agenția Federală)
16) Administrația președintelui Federației Ruse (Agenția Federală)
17) Serviciul Federal al Gărzii Naționale a Federației Ruse

Activitățile altor organe executive federale sunt conduse de Guvernul Federației Ruse.

Activitățile zilnice ale președintelui sunt asigurate de administrația sa. În cadrul președintelui, există și o serie de comisii
și consilii.
Garanții sociale după pensionare

La 16 august 1995, președintele rus Boris Elțîn a semnat Decretul nr. 854 "Cu privire la anumite garanții sociale pentru
persoanele care înlocuiesc posturile guvernamentale ale Federației Ruse și pozițiile funcționarilor publici federali". La 15
iunie 1999, președintele Boris Elțîn a emis Decretul nr. 755 privind introducerea unor amendamente și completări la
decretul anterior. La 11 noiembrie 1999, premierul Vladimir Putin a semnat Hotărârea nr. 1233 privind punerea în
aplicare a decretului modificat din 15 iunie 1999 [36].

La data de 31 decembrie 1999, în ziua în care Boris Yeltsin a demisionat din funcția de președinte al Rusiei, a fost emis
Decretul prezidențial "Cu privire la garanțiile pentru președintele Federației Ruse, care și-a încetat exercitarea puterilor și
membrii familiei sale", iar la 25 ianuarie 2001, Legea federală cu același nume.

Președintele Rusiei, care și-a încetat să-și exercite autoritatea, indiferent de vârstă, are dreptul la o plată lunară pe viață de
75% din remunerația lunară a președintelui Rusiei.

În caz de deces al președintelui, membrii familiei sale au dreptul la o indemnizație lunară în cuantum egal cu de șase ori
pensia minimă pentru limită de vârstă, stabilită prin legea federală în ziua decesului său.

Președintele Federației Ruse, care și-a încetat să-și exercite puterile, are imunitate. El nu poate fi tras la răspundere penală
sau administrativă pentru fapte săvârșite în timpul mandatului președintelui Federației Ruse și, de asemenea, arestat,
căutat, interogat.

La 11 aprilie 2001, guvernul lui Mihail Kasyanov a emis un decret "Cu privire la furnizarea anumitor garanții sociale
președintelui Federației Ruse, care și-a încetat să-și exercite puterile" [40]. În conformitate cu această decizie, deciziile
privind stabilirea, recalcularea, suspendarea și încetarea plății unei plăți lunare cu speranța de viață președintelui care și-a
încetat să își exercite autoritatea sunt luate de Ministerul Muncii și Dezvoltării Sociale din Rusia în modul prevăzut de
Regulamentul privind stabilirea, plata și recalcularea mărimii suprataxei lunare la pensia de stat pentru persoanele care
înlocuiesc posturile de stat din Federația Rusă și posturile de stat federale serviciu public, aprobat prin Hotărârea
Guvernului rus din data de 11 noiembrie 1999 numărul 1233.